Vitruviu Despre Arhitectura

7 tian $e Tunas jou SE IMPRURUY SCRItTORI GRECI $1 LATIN! v VITRUVIU DESPRE ARHITECTURA EDITURA AGADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE 1964Aceasté traduecere cea dintii in limba romind a tratatului Despre arhitectura al lui- Vitruviu a fost fdoutd de arhitectul G. M, Cantacuzino tntr-o primd versiune pe care n-a putut-o desdvirgi, din pricina disparifiet sale premature in toamna anului 1960. Forma in care se preaintd aowm publi eului se datoregte arhitectului Grigore Ionescu gi tui Traian Costa. Arhi- tectul Grigore Ionescu s-a ocupat gi de tlustrarea teatului, Traducind si completind ou ouplicafii suplimentare legendele a nowdzeci gi patru de plange din marca edifice a lui Auguste Choisy, el a addugat acestora gase plange noi, anume nr. 3, 44, 97, 98, 99 gi 100. Ca gi in cazul plangelor, la bava intregii traduceri std edijiu Choisy (Vitruce, T—IV, Paris, 1909); pentru inldturarea wnor neclaritafi s-a finut seama gt de editia lui Krohn (Vitrunit de architectura libri decem, Lipsiac, 1912). S-a semnalat de fiecare daté cind s-au utilizat lecfiunile propuse de cercetitorii de dupa edifiile lui Choisy gi Krohn, preaum gi cole ofteva con- jecturi care s-a considerat o& pot fi faoute. Pasajele interpolate s-au pus ‘intre paranteze drepte [ }, ouvintele adéugate de editori tntre paranteze ascufite <>, tar laownele sint semnalate ou asterisowri****. Teatul vitruvian find adesca obscur gi de cele mai multe ori prea strins redacial, traducdtorii s-au vileut silifi sd completeze unele frace spre a le face inge- lese ; pentru a nu tngrewia lectura, aceste completari nu au fost date tn note. Impirtirea in capitole ¢ accea din edifia lui Choisy (diferité de @ altor edifit) ; mumerotarea paragrafelor se datoreazé in ‘ntregime arhitectului Grigore Tonescu, care a finut seamd, de desfasurarea logicd a ideilor, nu de fraze san de membre de frazd ; diversele edifit gi traduceri se deosebesc destul de mult din acest punct de vedere, asifel cd diviziunea precentaté in versiunea romi- neased, nu poate fi invinuitd od s-ar abate de la um sistem unanim aceeptat. Lrimiterile din prefafd gi din note se referé la numerctarea folosite in traducere. ‘Editura gi traduodiorié tin sd mulfumeased in mod deosebit profesorului D.M. Pippidi, membru coreapondent al Academiet R.P.R., pentru sugestiile $i prefioasele sale indicatit, pe baza cdrora aceastd versiune a operei lui Vitruviu a fost sensi bunettapita. -—s——--. BILIOTECA Chat. te REGION AL SUCE AN LE DéVITRUVIU OMUL SI OPERA Tratatul Despre arhitecturd al Jui Vitruvin e singura Incrare de acest fel care ni s-a pistrat din antichitate, desi, cel putin in literatura greaci, au oxistat numeroase opere asupra subiectului. Totugi, in secolul al KIX-lea mai eran unii invaitati care se indoiau de yechimea serierii lui Vitraviu; Chr. L. F. Schultz, intr-o serisoare din 6 mai 1829, ii impartiigea lui Goethe plrerea ch De architectura nue decit productul unui falsificator care a triit cel mai devreme in secolui al X-lea. Peste citva timp insi, aflind e& manuscrisul e mai vechi eu cel putin un secol dectt data atribuitss de el autorului, gi-a schimbat p&rerea, afirmind o& tratatul dateaz’ din secolul al TV-iea. Merit oare si fie amintitd fantezista ipotezd a unui contem- poran e& opera a fost alcdtuit’ abia in secolul al XV-lea? Dar Vitruvin figureazi printre izvoarele Istoriet naturale a lui Pliniu cel Biitrin, nobil& jertfé a curiozitStii stiinfifice tn timpul eruptici din 24 august 79 on. ‘@ Vezuviului. Numele Vitruvius Polfljio apare Ia inceputul rezumatului pe care La aledtuit, in secolul al II-lea, Cetius Fauentinus; praenomen-ul pare 8& fi fost Lucius’. Biografia Ini ne este cunoscutd numai din informatiile pe care autoral insusi ni Te di in citeva locuri din opera sa. fn prefata clirtii a TI-a el se plinge ci ,,bitrinetea mi-a uritit' fata gi proasta siinitate mi-a secat puterile”” ; ii fusese eunoscut lui C. Tulins Caesar‘, care murise in 15 martie 44 i.e.n. De aici se poate trage concluzia ch Vitruviu s-a niscut in primele decenii ale veacului I i.e.n. Pirintii Ini s-au ingrijit si-i dea o educatic gi © invititurs aleas’, pentru eare el Je pistreazi si la bitrinete ,,o adincd gi nemArginita reounostint&”®; viitorul arhitect a inviitat ines din tine- } Francesco Pellati, Vitruvio e la fortuna del suo tratiato nel monda antico, tn Rivista di Mologia e di tetrastone elassica, 49 (1921), p, 310311, 2 Dacd L, Vitruvius L, |, Cerdo archilectus din CIL, V, 3464 e intr-adevir libertul seri- torah, 3 § 4: faciem deformauit actas, uatetudo detrazit wires, 41 praef. 2; ef. $1.2, 9, 457 * 6 praef. 5.8 TRAIAN COSTA Toe cil, nu-i nevoie s& ai prea mult gi cl adevarata bogkfie ¢ toomai si nu doresti nici o bogiifie” . Iu cred ck acest ugor dispref al bogitiel, manifestat de Vitruvin gi mai tirziu?, dovedeste e& ati el cit si pirinfii Ini s-au bucus tat intotdeauna de o stare material destul de bund. Nu e mai putin ado. Yarat c& in firea acestui om mic de staturd® intra mult& modestie : nu ¢ de mirare c& pentru cei mai multi eu sint atit de mecunosont. Alfi azhi- {oct BMbLA gi Se roags pentru a i se da Incréti; ou ins& am invajat de la dascalii mei et trebute si primosti o lucrare ragat, nu rugindute (rogatum non roganiem oportere suscipere curam, ckei obrazal ourat soinro., feste cind ceri un Incru banuielnic "4, Aceasth triisitur’ de caracter o Yizibilé gi in opera lui serist; ori de cite ori se iveste prilojul, Vitruviu subliniazé o& datoreaz’ foarte mult scriitorilor din trecut : ju inlitu- rind urmele celorlalfi gi adingind numele meu [neque alients indicibus mutatis interposito nomine meo| infifigex acest tratat [... ] clei adue nestirsith recunosting& tuturor seriitorilor pentru c& [ ... ] Ae-au proga fit [ -.. J bogate materiale, dn care ne adiipim ca la apa izvoaelor™; iat tn alté parte, anunfind c& va arkta cine a nAscocit fiecare fel de oro” login, adauga : ,,nu se cade nici simi laud eu ale altora ca fiind ale mele”, ‘Tot aga, la sfirsitul multor capitole revin cuvintelo ,,am explicat, pe eit am putnt”, ,,cit mi-a putut veni in minte”, ,,am expus ceca ceam putnt”? ; autorul nu are fatuitatea de a se crede complet gi profund original. Na 6 de mirare deci ei, socotindu-se gi pe sine poate printre ei, e cuprins de melancolie vorbind despre cei care ,,nu gi-au cucerit un Joe in amintire”, Pentru od ,,au fost lipsifi nu de talent, nici de iscusinta in arta lor, oi dé noroc™ gi c& in alt loc so intristeazi, comparind suecesul facil al atletilor cu condifia mediocri a seriitorilor si a infelepfilor : ,,Ce foloseste omenirii c& Milon din Crotona a rimas netnvins, el san alfii care an biruit ca gi el, dectt e& ei insisi au avut faim printre concetiifenii lor cit timp au tr8it” j pentru binefacerile pe care infelepeiunea lor le daruiesto omenirii, scrii. torii sint cei care ar trebui si eapete premii si coroane, ba li se harizeasci chiar triumfuri si sii fie judeeati vrednici de {in locagurile zeilor””, Dar modestia care fi earacterizeaz’ pi invajafi nu Ie ingkduie s& lupte impotriva neqtintorior aroganfi gi imba- tafi de suecese ou armele folosite de acegtia. In loc si vineze favoarea. si comenzite concet&tenilor, arhitectul tsi elaboreazé opeta in ,,indelungi * 6 pract. 6; eamgue esse proprielatem diuitiarum mazime nihil desiderare, * Ibid, 8: ,,Eu, Cezar, dimpotrivi, nu mam striduit st adun bani cu arta mea, find de pirere cf trebulie urméritA mal degrabi o stare modest [tenuitatem] tnsotita de nume bun, dectt. belgugul tnsofit de dezonoare”, © 2 prac. 4: mihi [...] staturam non tribuit natura, 46 praef. 9, 57 praef. 9, * 9, 7, 20: neo aliena pro meis praedtcanda uidentur, 76, 8 21; 7, 14, 3; 8 6, 15 ete, § 8 praef. 7: non ab industria neque artis sollertia sed a felicitate fuerunt deserti, "9 praef, 35 4,. ‘VITRUVIU, OMUIL. SI OPERA a meditatii”', nddajduind c& va fi cunoseut mai ales de urmayi, dack pint acum faima s-a legat prea putin de el’, Dup& moartea Ini Cezar, Vitruviu a intrat tn serviciul Ini Octavian. Imprenni cu Marcus Aurelins, Publius Minidius si Cnaeus Cornelius el a Iuerat la construirea maginilor de rizboi; mai tirau va deserie ami- muntit aceste masini, bazindu-se tocmai pe activitatea Ini de constractor’. Octavian, pe ling’ ck i-a incredintat supravegherea apeductelor’, la rugimintea surorii sale, Octavia, -a incdireat de binefaceri scutindu-1 pind la sfirgitul viefii de teama sirsciei. In schimb, Vitruvin i-a nehinat serierea sa. Tratatul Despre arhitecturd e una din numoroasele eloxywyat® aloi- tuite in toate perioadele antichititil. Scrise in versuri (Luordri gi zile ale lui Hesiod, Georgicele lui Vergiliu gi, mai tirziu, Arta postied a Ini Horatin) sau in prozit (Agricultura Ini Cato si a Ini Varro), aceste introducer aveau, mai mult sau mai putin, o insemntate practic’, de manuale. E de ta sine inteles e& Arta poeticd uu poate fi judecatd in acelagi fel cu tratatul Despre arhitecturd, dar seopul tuturor seriorilor isagogice era identic. Vitruviu vorbeste in mai multe rinduri despre scopurile pe care le-2 urmirit. Primul scop pe care-1 pomeneste ¢ gi cel mai putin griitor. La sfirsitul prefetei cirjii I, adresindu-se Ini Octavian, dupi ce aminteyte vasta activitate de construetii 2 acestuia®, autorul spune: ,,Am seris reguli precise, pentru ca, cercetindu-le, si poti cunoagte prin tine insuti insusirile lucrarilor ficute pind aici gi ale celor viitoare”. Mai convingiitor e insi, Vitruviu cind se gindeste la ,,folosul vegnic al tuturora” pe care il fintesc toti invitatii”. Mai mult decit lui August, cartea lui ¢ folositoare acelor ,,capi de familie care, intarifi de credinta in citi [Litleraturae fiducia confirmati}, eladesc ei ingigi, judecind in felul urmator: daci trebuie si 80 lase po mtinile anor nepriceputi, mai yrednici sint ei ingisi si-si chel- tuiased suma de bani dupS propria lor vointé, decit dup’ a altora [ ... ]. De aceea am crezut de datoria mea si scrin cu cea mai mare grijé un tratat de arhitectur’ ou teoriile pe care le comport& socotind c& acesta va fi un dar plicut pontra toath Inmen [munus omnibus gentibue non ‘ingratum}"*, Ca lordnl Bacon peste gaisprezece sute de ani, Vitraviu socotea deci eX fiecare om e un debitor al profesiunii sale. Dar el se socotea. 34 pract, 1: magnis cogitationibus expticata. ® 6 praef, 8: ideo notities parum est adsecula, sed tamen his woluminibus editis, ut spero, etiam posteris ero notus, * 10, 11, 4: quae ipse faclundo certa eognouti. 4 Dac se accept conjectura Ini Krohn semnalatd ta nota de la 1 praef. 4. § Feraucesco Pellati (Vltravio, in colectia ,,Res Romanae”, Edizioni Roma, 1988, p. 7) socoteste c& genul isagogic a fost inifiat Ia romani de Horatiu, cu Epistata ad Pisones; dar aproape toatd lumea e de acord ck ad Pisories dateazt din anul 20, dack nu 1 mai tirziv, pe cfnd Vitruviu si-a scris opera cu cftiva animal devreme, eum demonstreazi insusl Pollati, * Ct. TH. Neomario (= Theodor Niemeyer), Gesehiclile der Stadt Rom, Kiel 1931], p. 259-261. 7.9 pracf. 28: ad omnium utititalem perpetuo, "6 praef. 135 15,10 TRAIAN COSTA dator gi si-i apere pe concetitenii sii de ignoranfii lipsiti de serapule si avizi de bani: ,,C&ci nepricepufii n-ar mai umbla prin lume nepedepsiti [non sine poena grassarentur imperiti], ei numai cei inzestrati eu desdvirgita eunoagtere a specialitatii s-ar numi firs sfials arhitecti. De asomenea eapii de familie n-ar mai fi tiriti in nesfirgit de lungi cheltuicli, ajungind ping a fi seogi din bunurile lor”, In felul acesta autorul isi apna gi breasla sa%, cum si propriile lui interese®, A intrat Ins’ in joc gi mindria romanului : Cum dar gi batrinii nostri, destul de multi dupi amintirea noaatri, se afli a fi fost arhitecti mari nn mai putin decit grecii, dar dintre ei pufini au lisat serieri, am crezut de datoria moa si nu pastrez téicerea’. Pentro toate acestea Vitruviu a ,,socotit of e un lucru vrednic gi foarte util a pune in desiivirgits orinduialé materialul unei stiinte atit de vaste si de a dezvolta aspectele particulare ale celor sorise de inaintagii* lui, de a sistematiza si completa adic& toate acele tnviitituri si edrti de insemnari abia schitate si necoordonate, ca niste particule riticitoare pe care le lisaseri, veacurile trecute. Cind si-a seris Vitruviu opera? Cercetind aceasté problemi, isto- vieii literari se refer’ de obicei la primele rinduri ale prefetei cartii T: Cind divinul tin genin gi atotputernicia ta, impirate Cezar [ = Octa- Vian], lu& in staipinire pimintul intreg [dupa lupta de la Actium, din 2 septembrie 31 fe.n.}, eind tofi vrijmasii ford ripusi de neinfrinta-ti vitojie si cetitenii se fHleau cu triumful (13 — 15 august 29 Len.) gi victoria ta [...], nu cutezam si-ti trimit [edere], tntre atitea treburi, scrierile mele despre arhitectur’ [ ...]. Dar cind mi-am dat seama o& tu aveai griji [...] yi de bundstarea cliidirilor publice, m-am gindit e& nu mai puteam sovai si-ti trimit [tibi ederem] eit mai devreme cele scrise despre aceste lucruri”®. Tn cinda indoielilor lui W. Kroll’, mie mi se pare limpede ci aici e vorba, nu do aleStnirea, ci de publicarea lucrarii, prefe- ele find addugate in momentul edit&ril. S-a ficut uncori® 0 apropiere intre inceputul acestei prefete qi epistola 2, 1 a lui Horafiu; dar epistola lui Horatiu dateaz’ din ani 14 — 13°, iar prefata lui Vitruviu nu poate fi atit de tirzie, desi Joseph Gregor"? socoteste ch Despre arhitecturd a * 40 praet. 3, * 3 pracf. 11: ,,nlei favoarea si nici intriga n-ar avea prectidere, ci celor ajunsi, prin ‘mune adevarata gi hotarit, la cea mai adines cunoastere a doctrinelor, acelora Ii s-ar incre- ainta, spontan, lucrdrile”. * 2 praef. 4: ,,hidijduiese totusi si dobindese bundvointa ta [commendationem] cu aju- Aorul stilnfel $4 al scrierilor mele”, “7 praef, 26, 4 praef. 1. * 1 pract, 1-2, » Teuffels Gesch. d. rim. Lit., vol. 11, ed. VI¥, 1920, 264, 1. * fl citez numai pe Arthur Schramm, Die Vorreden in Vitruvs Architectura, tn Philolo- gische Wochenserift, 52 (1932), 861. * CL editia a ILa a Epistolelor de Remlgio Sabbadini, Torino, 1928, p.105, % Das Theater des Vitruv. Nach den Handschriften und Drucken der Nationalbibliothek in Wien, in Philobibtion, 9 (1936), Heft 7-8, p. 285,VITRUVIU, OMUL SI OPERA cy fost seris& intre anii 16 — 13. I, M. Tronski? 0 crede scris& in jural anilor 25, HL. Degering, la capiitul unei lnngi cercet&ri®, o atribuie anilor 27 — 23, jar Pellati®, anilor 27 — 22, poate chiar anului 27. Faptul c& Vitruvin 41 numeste pe Octavian de fiecare data (émperator) Oacsar, si mu Augustus, tithn acordat la 16 ianuarie 27, mio mi se pare ch demonstreazé pe deplin pirerea ci De architectura, inckusiv prefetele, a fost incheiat& inaintea acestei dates. ‘Cum am aritat deja, Vitraviu s-a folosit_ de Iucrarile inaintagilor sai, fark a nega aceasta. In prefaja cArtii a Vil-a, el insirk doudizect de autori greci care au scris despre diferitele parti ale arhitecturii sau care ‘au descris numai cite un monument mai de seam. Dintre romani nu-i poate pomeni decit pe Fuficius, ,,cel dintii care a publieat o carte admi- Tabil& despre aceste Iuerari”, pe Terentius Varro, care ,,din cele nous cirfi alo tratatului sia, inchinat celor nou’ stiinte, a comsacrat una arhitecturii” si pe Publius Septimius, autoral a dowd cirti’. Toate aceste lucriri s-au pierdut, astfel cd astiizi nu se poate judeca in ce msuré depinde Vitruvin de ele. Cereotitorii nu pun Ja indoiali intinsa culturi, de specia- Titate si general, a celui care pretinde arhitectilor nu numai scrisul, dese- nul gi geometria, ei gi ,,si stie multe legende, si-i fi ascultat ou sirguinta pe filozofi, s& ytie muzick, si nu ignoreze modicina, s& cunoased solutiile jurisconsulfilor, s& aibé cunostinfe de astrologie si de legile cerului”. Pentru exemplificare, ered ci e suficient si citez capitolul al TH-lea din cartea a [I-a sau inceputul prefetei cArtii a VIIJ-a, locuri in care Vitravin ne descoperii un colf al cunostintelor sale filozofice. Nu-l putem invinui pentrn c% acorda aceeasi crezare ca gi contemporanii adi unor discipline tare igi invegmintau strburele gol in aparente stiintilice; dac& toata Tumea credea de pilda, in astrologie gi fiziognomonie, Vitraviu explica gi el’ prin teoria climatelor superioritatea romanilor, cu atit mai mult cu cit invijase aceasta de bun seam’ de la Posidoniu din Apameia. Daci de cunostintele livresti ale Ini Vitruviu nu s-au indoit cercetitorii, in schimb Lau invinuit e& nu & ounoseut monumentele cele mai de seamé ale propriei sale arte. Wilhelm Kroll merge pind acolo incit, socotind of s-a seris opera intre 25 — 13 f.e.n., fl aeuzi ci nn vorbegte despre mate- Halele de constructie gi despre constructiile augustee, numai fiinded cle + Hemopua anmuwiok sumepamy pu, ed. a Ua, Leningrad, 1951, p. 121. = Wann schrieb Vitruo setn Buch ber die Architektur’, in Berliner philotogiscke Wochen- schrift, 27 (1907), 1971-1376, 1404-1407, 14391440, 1462—1472, 1499-101, 1533--1536, 1564—1588, * Vitruoio, p. 35. 4 Neautenticitatea pasajului 5, 1, 14—29 tn care e vorba de aedes Augusli, a fost argu- mentata filologic de Krohn (p. 11I—Vi a editiet sale), Vezi si Suetoniv, Aug., 52, 5 § 10-16, Cf, Gaston Boissier, Bude sur la vie et les onvrages de M. T. Varron, Paris, 1861, p. 336, “4,4, 7. 76, 1, 4-5; 10; 15_-21. Ch. J. Couissin, Suétone physiognomoniste dans les Vies cos XII Gésars, in Revue des éttdes latines, 81 (1953), p. 239. 8A. Grenier, Le génie romain -.., Paris, 1925, p. 245,2 TRAIAN COSTA nu erau pomenite in izvoarele lui, mai vechi'. Noi nu stim dac’ Vitrovin a putut vedea atitea monumente importante cite sint pomenite in cartea Jui, dar destul de multe ii puteau fi cunoscute din cirtile pe care le pomeneste: templul ionic din Samos al Herei ti era eunoseut cel putin din cartea Ini Theodorus; celebrul templu al Artemidei din Efes tl cunostea micar din cirtile lui Chersiphron si Metagene, iar Mausoleul din cdrtile Ini Satyrus gi Pytheos*, Fie c& Vitruviu a vizut cu ochii, fie c& autorii folositi de el i-au meritat increderea, rezultatele sipaturilor arheologice confirms, descrierea, vitruviand, de pild’ in cazul templului din Efes al zeitei Artemis. Amuzant este e&, dintre teatre, identice sau foarte asemindtoare cu tipu- tile indicate de Vitraviu sint teatrele grecesti, de pild’ al Ini Dionysos din Atena, cel mai vechi teatra de piatrS cunoscat, cele din Hpidaur, Priene, Sikyon, Magnesia, Assos, teatrul mare de la Pompeii, teatrul now din Pireu si cel din Pergam', pe cind teatrele romane se deosebesc, adesea mult, de proportiile ardtate de Vitraviu. In schimb, teatrul lai Marcellus, ridieat la Roma in jural anului 11 i.e.n., respects cu atita strictefe doctrina vitruvian’ inctt Wilhelmina Lepik il crede construit de nu chiar.de Vitra- viu, cel putin dupi instructiunile Ini#. Daci aver inst in vedere c& De architectura nu e un Baedeker, cio eloxywy) care oferk cititorului o schema, comod’ gi usor de inteles a constructiei unui teatru, ne dim seama oi nu necunoasterea monumentelor pricinuieste discrepanta dintre ,,planul ideal” al teatrului elenistic infitigat: de Vitruvin gi datele arheologice’. In ce priveste ims templele etrusce, descrierea Tui e confirmat& de arheologie’. Nici in privinta monumentelor etrusce gi nici in privinta celor Tomane Vitraviu mu merité s4 fie invinnit c& a fost un arhitect de biblio- tei; dac& operele de arts grecosti igi aflaserd corcet&torii gi dac& ordinul ionic al lui e tipic alexandrin, doricul Ini e net roman’, Neavind igi o bibliografie pentru aceasté romanizare, el a sivirgit-o numai dup’ invite turile dascililor sai? gi de bundsoama prin cercetarea vie a monumentelor. Dup cum a spus la ineoputul cirtii sale, arhitectura ,,se nagte din prac- tied yi din teorie” [ew fabrica et ratiocinatione] ; ,,cei ce s-awincrezut numai in ealenlo gi scrieri, par a fi wmarit 0 wnbri, nu un Ineru. Dar-cei care Je-aw adincit pe amindoua, ca inzestrati eu toate armele, au atins [ . ceea ce gi-au propus”®. in aleituirea operei Ini Despre arhitecturd, Vitru- viu a intrunit rezultatele cercetarilor sale teoretice cu cele ale activititii lui practice. \ tn Teuffels G.R.L., vol. I, ed. VIL, 264, 1 (p. 150). 27 praef. 11. * Withelinina Lepik, Mathematical planning of ancient theatres as revealed tn the work of Vitruvius and detected in anclent monuments, Wrockaw, 1949, p. 14-15. a 4 Dbid., p. 1820; dar et. Joseph Gregor, Das Theater des Vitruv, p. 291-202. * Homopus epereenoit sumepamypy, vol. I, Moscova-Leningrad, 1946, p. 202, ° A Grenier, Le génie romain, p. 25. * Fe, Pellati, Vitravio, p. 75. . ’ "4, 3, 9: quemadmodum a proeceptoribus accepimus. 11,15 4-5,YTRUVIU, OMUL $1 OPERA 13 De altfel, cum s-a vizut mai sus, insugi scopul Iucérii este emina- mente practic. Prin gura lui Alexandru cel Mare, Vitruvin e acela care il ironizeaz& pe Dinocrate; acesta, furat de grandoarea planurilor sale de a zidi o cetate uriags pe muntele Atos, sc&ipase din vedere ei in jur nu se gisea ogoare care ai furnizeze hrand oragului, atrigindu-gi astfel mus- frarea regelni: ,,Pretuiese minunata conceptie a planului tu, care mi ineint, dar observ cl, dack eineva ar instala o colonie in acest loc, judecata iar rimine de ocark [fore wt iudiviwm eius uituperetur}” *. Din ‘acelagi punct realist de vedere fi judeck Vitraviu gi pe cei ce picteazi, gi pe cei ce admir% perefii pe care, spre deosebire de vemurile vechi, nu’ sint infi- figate imaginile ,,a ceea ce e san ar putea si fie”, ci ,,candelabre susti- nind imaginea wnor clisufe de po frontoancle cirora ies, din ridicini, flori fragede cu volute, avind deasupra lor, impotriva bunului simt, sta~ tnete gezinde ; sint chiar gi lujere pe eare stan statuete despartite in dona, 0 jumitate fiind cu cap de om, cealalté cu cap de animal [ ...]}. Recu- noseind c& aceste Iucruri sint false, oamenii totusi nu Je resping, ci se desfat& cu ele si nu se preocups daci ceva din ele e posibil ori nu ; dar noi nu trebuie si gisim bune pieturile care se departeazs de adevar, gi nici fiinded sint fcute cu cleganfii, din punct de vedero artistic, si le judecim indat& cu ingaduinfa, ci numai dac& se justific’ prin temeiuri prezentate fér% tneSlearea bunului sim{”*, Aceasti, judecats realist’ gi stiniitoasti ¢ in deplind concordant’ eu earacteral autorulai gi cu caracternd operei. Pentru cititoral nespecialist, partea cea mai interesant’ a tratatului Despre arhitecturd 0 alestuiese eele zece prefete, una numai de citova rinduri (cea de la cartea a IV-a), altele de mai muite pagini (Ja cirtile a Via, a VILa gi a IX-a). La slirgitul fiecirei prefete, autorul rezumi, in citeva cuvinte, confinutul respective’ cirti (aga cum, la sfiryitul fie c&rei cirti aproape, aminteste cuprinsul tuturor cirtilor anterioare). De obicei, aceste fraze nu au legiturd strinsk cu restul prefetelor, ineit am putes crede ed ele mu fac parte din prefat’, ci od sins mai mult samarul cSrfii. Iati un singur exemplu. In prefata cdrtii a VI-a, Vitruviu ne rela- tear naufragiul lui Aristip in Rodos, cuvintele lui Teofrast si Epicur despre invitati, laudele aduse mesteyugarilor de comicii greci ; urmeazi amintiri din tinereyea autorului, pirerile Ini despre etica profesional a athitectulni, citeva envinte despre arhitectii amatori’, dup& care prefata propriu-zist se incheie cu cuvintele, deja citate : ,,De aceea am crozut de datoria mea 8% seria cu cea mai mare griji un tratat de arhitectur’ cu teoriile pe care lo comport socotind ce avesta va fi un dar plicut pentra toatt Iumea”. Urmeazd ins& ined o frasdi : ,,Astfel, cum in cartea @ V-a am vorbit despre Iucririle. de utilitate publica, in aceasta voi explica teoria clidirilor particulare gi raporturile lor de simetrie”. Zoil cel pomenit de Vitruviu in prefata cirjii a VIT-a! ar fi avut de ce se lega in asemenea 12 pract. 2, * 7, 5, 2575 9-10, * §'14: ,.Nimenj nu ge incumeti s& practice acash vreun mestegug ca acela de cizmar, de piuar sau altele mat ugoare, ei numai arhitectura”’; socoteste oare Vitruviu medicina, 1a care se prleepe toatd Tumeay printre meytepugorile mal uyoare? §7-8.4 TRAIAN COSTA fraze. Si la sfirgitul cartilor antoral a avut de grija si ne anunte subiectul celor urmatoare ; cel putin, multumita acestor repetate precautiuni, ordi- nea cArfilor ¢ in afar de orice indoialé, precum e sigur gi c& tratatul ne-a parvenit in intregime*, Tn ce priveste continutul propriu-zis al prefefelor, m& opresc numai la douii. Tn prefata edrtii a V-a, Vitruviu se seuzi ci ariditatea subiectului nu-i ingdduie si-si impodobeaso’ serierile cu toate acele lucruri care, in povestiri si poezii, incinté simturile cititorilor si ii fac s& nu se poata opri din lecturi. ,,Insd un tratat despre arhitecturd nu se serie ca 0 povestire sau ca un poem” [non enim de architectura sic scribitur uti historia aut poemata], deoarece ,,cuvintele ivite din necesitatile megtegugului opun infelegerii obscuritatea unui limbaj neobignuit” ; de aceea el ¢ obli- gat si explice termenii necunoscuti [occultas nominationes] gi, tiinded ycotditenii sint harbuiti de ocupatii obstesti si de treburi particulars”, se striduieste si-gi serie invat&turile pe scurt, ,,pentra ca ei, citindu-le in putinele ceasuri de rigaz, si le poatd infelege repede”. Aceast& concizi- une e singura calitate literari pe care o vizeazi autorul; pentru absenta altor insugiri, el se seuzase incd de la inceputul cartii I : ,,Cer iertare, Cezar, gi tie gi celor care vor citi aceste carti, dacd se va gasi in ele ceva care nu e prezentat dup regulile artei gramaticale [si guid parwm ad regulam artis grammaticae fuerit explicatum]. Caci nu m-am striduit a serie ca mare filozof, nici ca retor elocvent, nici ca grimitie versat in foarte inaltele teorii ale megtegugului, ei ca un arhitect pitruns de aceste invila- turi [ud architectus his litters imbutus}"?, Cealalt& prefaj& la care vreau 88 ma oprese e a penultimei cdrti. Cum am aritat mai sus, acest prefati, incepe cu compararea succeselor usor dobindite de atlefi cu meritele fara de margini ale invitatilor. Pentru a-gi intemeia spusa ci acestora Hi se cuvin mai degrabi onoruri gi rispliti, Vitruviu ingiri eiteva din descoperirile importante ale oamenilor de stiinta din trecut. Ne arata intii prin ce metoda a construit Platon un pitrat: cu o suprafat& de dond ori mai mare decit altul, apoi vorbeste despre echerul lui Pitagora, pe a cérui ipotenuz’ se poate construi un. patrat eu o suprafaté egal cu suma pitratelor con- strnite pe celelalte don laturi, indieind si cum poate folosi arhitectul acest) echer la profilarea treptelor. Mai departe ne povesteste cum gi-a dat seama Arhimede cA faurarul coroanei Ini Hieron sustrisese o parte din aurul primit de la rege, punind argint in loc; dupa cite stin, aceasta e prima relatare, am&nunfité, a descoperirii celebrului principiu al lui Arhimede. E pacat cd nu se spune la fel de detaliat cum au reugit Archytas din Tarent si Eratostene si dubleze, numai pe cale geometric’, volumul unui cub dat, problemi socotit& si astiizi insolubila. In incheiere, vorbeste. cu edlduré despre intimitatea plin’ de veneratie in care traiesc studiogii eu marii cugetdtori ai trecutului: ,,De aceea, cei cu mintea, pitrunsé de farmecul literelor nu pot si nu poarte in mintea gi inima lor, ou aceeagi 19, 10, 19: ,,pentra a termina [...], Im cartea urméatoare voi Incepe a serie” ; 10 praef. jin aceasta, care Infatiseaza tncheierea Iucrarii” ; 10, 16, 16: ,,corpul Intreg al arhitecturii ‘si toate partile lui componente s4 se gdseascd explicate in zece clirti”. #4 1, 48,VITRUVIU, OMUL $1 OPERA 15, evlavie ca pentru zei, chipul poetului Ennius, iar cei care se desfaté zelogi eu poemele lui Accius nu se poate si nu simth prezenta ling’ ei nu numai puterea cuvintelor, ci gi infiitigarea Ini", Asemenea povestiri care dep%- gese subiectul lucrarii se afld si in alte prefete, ba uneori si in capitolele tratatului, unde cititorul are din eind in cind p'Scerea sii dea peste cite o povestire, gingask ea aceea a fecioarei pe al cdrei_mormint s-a niscut capitelul corintic®, naiva ca cea despre apatitia vorbirii, de interes istoric ca cea a luptei dintre Artemisia, viduva Ini Mausol, si rodieni* gi cele despro ingeniozitatea asediafilor’ sau pur si simplu anecdotice ca cea despre pifania pictorului Apaturius din Alabanda®. Dar cite alte Incruri interesante nu aflé cititorul? de pild& despre lemnul caro nu arde gi e mai greu decit apa’, despre apa care sparge vasele de motal in care e pus, apa. care imbati ca vinul, apa care taie pofta de vin, care ii timpeste pe cei ceo bean, care face s& cada dintii sau care d& trumusete vocii®, Peste citeva decenii, Zsioria naturald a lui Plina va abunda si ea in informatii de felul acesta, mai mult sau mai putin vrednice de crezare, Greselile proprin-zise de informatie sint relativ putine; 0 semnalez pe coa din prefata cirtii a VIT-a, unde Vitruviu ne spune c& biblioteca din Alexandria a fost intemeiati: dup’ cea din Pergam, cind in realitate lucrurile stau invers. In alti parto’ i se atribuie Ini Temistocle ridiearea Odeonului din Atena, cind in realitate el a fost ridieat de Pericle; dar in cazul acesta s-a, afirmat ci idea constructiei ii apartine Ini Temistocle si oi deci _greseala Ini Vitru- yin nue decit o jumiitate de greseali™, Nu poate fi vorba nici de gregeal gi nici de contradictie in descrierea bazilicii din Fanum. Cum am pomenit deja, acest pasaj pare inter- polat. Ni se spune c& Vitruviu nu putea ilustra doctrina Ini in ce priveste construirea bazilicilor eu un exemplu care ar inc&lea aceasté doctrin’ ; de altfel textul (5,1,14-29) nu numai eX se deosebegte de limba si de atilul lni Vitruviu, ci, mai mult, pare seris de un profan a cirui ignorant ele- mentari, dupi spasele lui Krohn, ar fi trezit risul arhitectului. Teza neau- tenticitatii, sustinuté de Krohn, mai ales cu argumente de ordin filologic, a fost acceptaté de unii corcetiitori moderni", Contraargumentul lui A.W. de Groot? il socotese neconvingitor : faptul ci multe fraze din acest pasaj 24,1, 27~29, #2, 4,1—6. Cf. Al, Graur, Vitruuius $i originea graiutui, tn Cum vorbim, 3 (1951), 9—10, p. 34—35, 42, 8, 46-48, 5 10, 16. © 7,5, 11-12, 72, 9, 41-49, #8, 3, 27; 33-40. *5,9,2. 3 A, Sogliano, Di un preteso errore storico di Vitruvio, in Atti della Reale Accademia di areheologia, lettere ¢ belle arti (Napoli), Nuova serie, 10 (1928), p. 85—89, 31 De exemplu F. Pellati, Vitravio, p. 76-78. 4% Phitologie und Mathematik, IT, ta Philotogisehe Wochenschrift, 41 (1921), p. 504,18 TRAIAN COSTA au clauzula preferaté a lui Vitraviu (— vo —~) um e suficient pentra a justifica antenticitates, textului, Deschid la intimplare Gromatici weteres* la p. 88 gi gisese, intr-un text de naturi inruditd, nu mai putin de patra asemenea clauzule, Paternitatea vitruvian’ a pasajului incriminat trebuie judecat in primul xind nu dupé criterii filologice, cum face Krohn, ci in punetul de vedere al corectitudinii tehnice a ideilor pe care le euprinde. Exist gi interpoliri incontestabile in tratatul Despre arhitecturd, dar ele se redue aproape intotdeanna la citeva cuvinte; lacuncle propriu-zise sint pufine, in sehimb in numeroase rinduii copistii au sirit cite un cuvint, ceea ce de multe ori face anevoioasi intelegerea textului, Obseuritatea si dificultatea multor pasaje nu se poate datora ins& numai defectaoasei tradifii. Rditorul Arhitecturii in eolectia Panckoucke? era deznAdajduit c&, in felul in care ne e cunoscut, lipsit. de figuri explicative, textul despre maginile de rizboi e pur si simplu de neinteles. Lucral e adevirat gi pentrn alte eapitole. Editorii au incercat si remedieze acest neajuns, adesea pe calea cea mai simpli, adick modificind textul. Acest procedeu L-a folosit uneori gi A. Choisy, incercind inst de fiecaro dati, si-1 argumenteze. In ce priveste limba Ini, Vitruviu a avut de griji sii-gi dezarmeze de la bun inceput critieii, cerind indulgent’ pentru toi cea ce ,.n-a fost prezentat dupa regulile artei gramaticale”. De architectura nu © o opera’ on adevarat literaré i Vitravin nu cel mai bun eunoseator al limbii literare. Dact nu nitim of el e un tehnician care a triit mult pe gantiere, alituri de lueritori, de sclavi, nu ne putem mira cind gisim in scrierea lui forme ,,vulgare” (1,11, 14°: caurus, quem plures uocant corum ; totusi in acelasi capitol, la § 34, caurus gi corus sint doud vinturi diferite) sau numeroase cuvinte grecesti cum e colossicotera (10, 2, 12; in 3, 6, 10 acelasi cuvint e conjectura, in manuscrise find alteeva); aceste cuvinte tpi pis- treazk uncori declinarea greceasci: aatfel citim graphicoteran [ ...] delectationem (4, 4, 15) sau acuzativele plurale oeous (6, 9, 18; olxouc), Iypacthrus (ibid. 19; Snaidgous); gisim chiar cuvinte grecesti nefolosite niciodati in literatura greack, de pildi propnigeum gi elacothesium (5,11, 7). Pentra morfologia latin pomenese numai genitivele materies (2,9, 51) gi species (3, 3, 59). Din limba vorbité trebuie si vin’ gi confuzia intre uncle prepozitii : dnter in loc de tira’, folosirea lui practer in loc de nisi (10, 8, 17), maaime urmat de un comparativ', Foarte freevent e ple- “——TBx recensfono Caroll Lachmanni, erolini, 1848, + Ch, — L. Mautras, vol. II, Paris, 1847, p. 5. Dar deja Perrault se plingea: ,,La de- scription dela Catapulte n’a esté entendué de personne, quoique quantité de grands personnages s'y soient employez avec beaucoup de soin, comme Lipse remarque. [...] Jocundus [...] avou8 qu'il ne comprend rien ny A sa figure ny au texte de Vitruve’’, Les dix livres d'architecture de Vilruve corrigez et traduits nouvellement en Frangols,...Seconde Edition... Par M. Perrault..., A Paris..., MDG LXXXLY, in folio, p. 332, * 5, 12, 6; 10. E probabil cel mai vechi exer 3 ef. Erik Wistrand, De Vitruwii ser- ‘mone ,,parum ad regulam artis grammaticae explicate”, tn Apophorela Gotoburgensia Vilelmo Lundsirém oblata, Gotoburgi, 1936, p. 27, 0. 1. 41, 1, 10: mazime facilius, Dup& Vietor Mortet, Remarques sur fa langne de Vilruve, tn Revue de philologie, de littérature ef d'histoire anciennes, 32 (1908), 205, aceasti constructie reapare abia dup& trei secole, la Lactantiu.VITRUVIU, OMUL si OPERA ww onasmul, ca gi in vorbire; din girul de exemple culese de Wistrandl, citez unul singur: wna secum coniunctum canalem (10, 4, 6). Wistrand e indrep- tatit deci s& tragi concluzia c& limba Ini Vitruvin poate fi numitt sVulgari”®, iar Kroll il agaz& alituri de antorii lui Bellum Afriewm gi Bellum Hispaniense®. Desi ,operi fSrk pretentii a unui tehnician modest”, Avhitectura Ini Vitruvin a seiipat din marele naufragin al literaturilor antice. Cum am mai spus,ea ne-a fost pistrat& in intregime ® si aeesta nn e cel mai mic merit al ei. E regretabilé ins pierderea desenelor pe care antorul le-a agezat fic fn josul paginilor *, fic, mai des, Ia sfirgitul cdirtilor’ . Cind el redit 0 figuri aledtuiti de un inaintas al Ini, nu exitit si somnaleze acest Incra 8, Desigur ch pistrarea ilustratiilor ar fi salvat textul de modificarile arbitrare si nepricepute ale copistilor si ar fi ujurat mult intelegerea pirtilor obscure, Cunoseut de Plinin cel Biitrin ° side Frontinus", tratatul Ini Vitravin # fost rezumat in Liber artis architectonicae de Marcus Cetius Fanentinas. In prefaf, Cotius declart eX vrea sii fact accesibil celor mai putin invé- tati (humilioribus ingeniis) ceca ce Vitruviu gi alti autori au scris cu pricepere gi cu foarte multi stiin{a (peritia ; scientissime). Dar rezumatul lui Cetius se limiteaz’ la eonstructiile private, ceea co ne araté limpede cui era destinat. Ela fost utilizat de Palladius la sfirgitul secolului al TV-lea", Cetius Fauentinus insugi va fi trdit in secolul al TIT-lea%?, Arhitectura a fost folositi ins, desigur de la aparitie, in imperiul roman; diferite temple din Galia meridional’, din Noricum, respectd 1 Op. cit., p. 338; 43—46. * Bid, p. 51. ® Teuffels G.R.L., vol. UL, ed, VII, 264, 8 (p. 151). 4A. Grenier, Le génie romain, p. 236. 5 Numai rispindita Histoire de la littérature latine a lai René Pichon (ed. a V-a, Paris, 1912, p. 310), pomenind la coada unei note De archilectura, afirma c& mi s-au pastrat doar gapte ear din cele zece!... Caractorizarea care urmeazii ¢ tot atft de bine informata. 99 pract. 8: wll schema subseriptum est in ima pagina, 73, 3, G0: in extremo libro erit forma et ratio eius [...] subscripla; 3, 4, 19: item in eatremo libro forma et demonstratio erit descripta; la fel 8 5, 42 etc, #5, 5, 92: hace autem si qui uoluerit ad perfectum facile perducere, animaduertat in extreme libro diagramma musica ratione designatum, quod Arisloxenus magno uigore’el industria generatim diisis modulationibus constitutum reliquit, * Niciteazd ca pe unl din izvoarele cirtilor 16, 35 yf 36 ale Istoriei naturale, 2 De aquaeductu, 25, 1: postea modulus nee ab uncia nee abd alterutro digitorum originem accipiens inductus, ut quidem putant, ab Agrippa, ut alit, a plumbarits [= tabricanyii de jevi de plumb] per Vitruuium architectum, in usum urbis exclusis prioribus uenit. Ct. Vitz. 8, 6, 10-12. M Gensel, Cetizs, tn Pauly-Wissowa, Real-Eneyelopddie. 38 F, Pellati, Vitruvio, p. gee ae8 TRAIAN COSTA iin plan si tn decoratie clasicismul codifieat de Vitraviu!. ‘eatral ridient jurul anului 155 e.n. la Aspendos e gi el foarte apropiat de indicatiile tratatului?. VRATAN COSTA 2 Bugéne Albertini, L’empize romain, Paris, 1929, p. 147. 2 W. Lepik, Mathematical planning... p. 19, Nu mi-a fost accesibilé cartea tut Herbert Koch, Yom Nachieben des Vitrao, 1951, nici studiile lui G. B. Poleakov, Bumpyauil u Aeeyem, 1n Beem Opesreit wemopuu, 4/1938,s1 A.V. Mignlin, Hemowuxt mpaxmama Bumpyus +06 apzumesmype, tot ta Becmraue Opeeneit wemoput, 4/1946, Pasajul 4, 1, 18-26 I-am gasit, tradus, tm seria de articole despreisioria arielor a lui Gr, HL. Grandea tn revista Familia, anul THT, nz. 3, 15/27 fanuarie 1867, p. 30—S1. Se pare c& © cen mai veche redare ta romineste a unui text vitruvian; Grandea s-a folosit, probabil, de versiumen francezd a lui Maufras din colecjia Panckoucke,VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIF Desi activitatea in domeninl-eenstructiitor'a fost nespus de bogaté gi ined, din ‘tilenfal al TV-lca Len. foarte intinsd tn multe regiuni de pe glob, serieri despre arhitectur& semnalate documentar sint extrem de putine si, pe elt se poate afirma, vechimea lor n-a depasit veacul al VI-lea fen. Tnainte de aceste vremuri, arta de a construi se transmitea oral, in cadrul gantierelor, de la mesteri Ja ucenici, adesea de la parinti la urmagi: Cei dintii care au seris, comentind si teoretizind arhitectura, au fost grecii,,§ ————--— ~ Printre lucririle de acest fel mentionate de Vitruvia in prefata Ja cartea a VII-a a proprinlui siu tratat, amintim lucrarea lui Chersiphron din Cnosos gi a fiului siu Metagenes, constructori, intre altele, ai templului zeifei Artemis din Efes; descrierea templului Herei din Samos, facuté de Theodoros, fiul lui Rhoicos; memoriul asupra Partenonului, intocmit de Ictinos ; tratatul in care Hermogene isi expune propriile inovatii in domeniu! arhitecturii, in legiturd cu construirea templului zeitei Artemis din Magnezia peMeandru ; memoriul lui Filon din Eleusis privind constructia arsenalului din Pireu; descrierea templului rotund din Delfi, facutd de Theodoros din Focea; tratatul despre simetriile edificiilor dorice, seris de Silenos ; tratatul despre proportiile corintiene, intocmit de Arcesios, athitect gi, pe eft se pare, gi sculptor al templului lui Asclepios din ‘Trafles ; in sfirsit, descricrea mausoleului din Halicarnas ficut& de arhitectii Pytheos si Satyros, Dintre putinii antori romani ai unor astfel de scrieri amintim pe Fuficius, P. Septimins si, in special, pe M.Terentius Varro, din ale carui numeroase scrieri, de caracter mai mult literar, una — Dis- ciplinarum libri nowem — era consacrata $i arhitecturii. 2 Initiatorul traducerii in romtneste a tratatului Despre arhitecturd al lui Vitruviu, arhitectul G, M. Cantacuzino, schitase pentru accast Inerare o scurtA introducere, pe care ‘ami aVut prilejal s-o diseutim ou putin tnainte de neasteptata-i moarte. In pagintle ce urmeazd am pistrat si o parte din idetle pe care regretatul disparut le formulase cu gindul de a le dezvolta in cuvintul séu introductiv.20 GRIGORE 1ONESCU Toate aceste scrieri gi altele de mai mick importanté, dispdrute probabil o dat& cu risipirea bibliotecii din Pergam si cu nimicirea celei din Alexandria, au fost cunoscute gi folosite, dups cum singur o marturi- seste, de Vitruvin la intoemirea tratatului’ si De Arehitectura. »;Dindu-mi seama — spune el in prefata la cartea a TV-a, adresindu-se impiratului ciiruia i-a dedicat mntreaga Inerare — o& mulfi au lisat despre arhitecturd invitaturi si carti de insemniiri abia schijate gi necoordonate, ca niste particule mitdcitoare, am socotit e& e un Ineru vrednic gi foarte util a pune in desivirgitd orinduiali materialal unei stiinte atit de vaste gi de a dezvolta aspectele particulare ale celor scrise de inaintasii mei, consactind cite o carte fiecdrui subiect”. Procedind astfel, Vitruvin a redactat, dup’ spusele sale, cel dintii / pentru arhitectur’ — aga cum alti scriitori antici faenser’ pentru literaturd, medicini gi alte discipline — un tratat general compus din zoce cirti, ‘in care, pentru ugul specialistilor, dar si pentru informarea profanilor, @ expus cu compotenfi gi adat Ia iveali, cam spune dinsul, ,,toate { regulile artei”. Tmbratisind intregul cimp de cunostinge socotit necesar profesionistului in domeniul construcfiilor, cele zece elirti despre arhitecturd ne dau o imagine complet a experientei practice si a doctrinei arhitectilor greci sixomani din faza de sfirgit a epocii republicane gi a celei de inceput a epocii imperiale. De lucrul acesta ne putem da seama sintetizind triaiturile particulare ale arhitecturii despre care se vorbeste in tratat. —Anhitectura infitisaté in tratatul Ini Vitruviu e de proportii gi pro- grame relativ modeste. Tehniea coustructiei mu cunoaste decit in mod accidental bolfile gi anume numai pe cele semicilindric’ si somisfericé. Do altminteri, titr-o epocd in care materialele mirunte de constructie crau piatra sparté: si, cirimida useath la soare — cdrdinida arsi find ariitai& ca un thaterial exceptional —, metoda construirii de bolti de genul celor care acopers spatii vaste in edificiile epocii imperiale nu putea fi constituita. Nu eta cunoscnt& nici arcada gsprijinitd pe coloane. Singurele bolfi de piatri, apareiate, pe care le mentioneazi, Vitruviu sint arcadele degedireate pe masive compacte de zidarie’. Vorbind despre teatre, pe care grecii le construiau trainie din piatra, si cutind exemple aseménitoare in Inmea romana, Vitruvin afirm’ 4 singurul teatra zidit din piatri la Roma era teatrul lui Pompei, ridicat in anul 55 i. e, n. (dar Ja sfirsitul veacului I Len. Roma avea deja trei agemenea teatre). Faptul e& Vitruviu nu pomeneste de termelo publice gi de amfiteatre ne indreptiiteste si afirmam c& vremea la care se refer el nu poate fi deci docit aceea a sfirgitului Republicii, perioadi in eare Roma, frimintaté de Iupte civile, nu aservise ined Iumea intreagi a Orientului gi nu pridase suficient pentrn a putea sd-gi dureze podoaba de monumente de piatré si de marmuri, caracteristicd epocii imperial, Roma vremii Ini Vitruviu era un orag in care piatra fituitS constituia un lux regervat zidurilor de apirare, 1 GL Cartea a Vi-a, cap. X, 916,VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIT a porticurilor din jurul templelor si, in mod eu totul exceptional, vreunui edificin public. “Pentru Vitraviu, arhitectura insemneaz% inainte de toate stints aplicatds, arta fiind — cel putin arta de a clédi — 0 consecinti armonica @ apliciirii mai multor stiinte. Stiinta arhitectului — precizeazi el in. primal capitol al cri I — este insofité de cunostinfe multiple gi de invitiituri variate ; ea se naste din practicd gi teorie, practica bazindu-se pe teorie, iar experienta fiind verificatd si dirijat% de stints. De aci necesitatea ca arhitectul si posede 0 cunoagtere enciclopedicd a tuturor stiintelor, caci, cum precizeaz mai departe autorul enciclopedicului tratat, nici geniul fara sting, nici stiinja fard geniu nu pot si fack un artist perfect. Si pentrn ca sé fie intr-adevir perfect, artistul-arhitect trebuie 8% stie si serie, si fie expert in desen, erudit in geometric, st stie multi istorie, s& fie versat in stiinfa numerelor, cunoscitor in ale filozofiei, si stie muzica, sinu ignoreze medicina, nici optica, si cunoascd dreptul, si stic astrologia gi si stipineasci legile cerului!. Aceasta impresionant’ enumerare de discipline nu e o simpla figurd de stil; in opera lui Vitruviu fiecare din ele isi gisegte o aplicare precisé legata de exercitarea profesici de arhitect. Astfel, de pildi, determinarea calititilor materialelor de constructie nu se poate face firs cunoasterea geologici si a botanicii?; alegerea locului potrivit, orientarea si claborarea planurilor unui orag sau ale wnei locuinte nu se pot face far cunoasterea igionei, a fiziologiei gi a climatologiei : un teatru corespunzitor nu poate fi proiectat gi executat fir’ eunoasterea teorici muzicii si a acustictit; construirea maginilor de ridicat greutati sau a Dalistelor nu se poate inchipui fri stipinirea mecanicii gi a teoriei pirghiilor; si aga mai departe. Cultura unui arhitect al acelei epoci era, cum vedem, atoteuprinza- toare : stiinfifies, artistic’ gi moral’. Arhitectul nu trebuia sé fie un simpla tehnician, un constructor de case gi de temple. Profesia Ini era de o mare important’ social, ciei notiunea de arhitectur’ includes o serie intreag& de discipline care, in epoca moderna, s-au separat in diverse gi multiple specialitéti ingineresti. In domeniul arhitecturii, redusé la scara complexului constructiv al unei cetiifi, ale cdrei nevoi urbanistice, edilitare gi militare arhitectul trebuia si le cunoascd gi si le poatd indeplini, aplicatia principal’ a cuno3- tinfelor mai sus amintite era compositia feluritelor edificii. Sapte din cele zece cérti ale tratatului vitruvian aint consacrate studiului chestiunilor practice de arhitecturd : alegerea gi calitatile materialelor i & terenurilor; metodele folosite pentra a exceuta fundatii bune modul de exccutic a zidariilor, « planseclor, a pardoselilor gi a tencuieli- Jor ; preparares. culorilor ; analiza ordinelor gi a edificiilor publice gi private. 1 Gt, Cartea T, cap. 1, 7 ® Ct, Cartea a Ila, cap. I-X. # Gf. Cartea I, cap. VII, VIII, IX gi Cartea a VE-x, cap. I, VI, VIEL. 4 Cf, Cartea a V-ay-cap. U,V, VIL iy * Gt. Cartea a X-a, Pentru toate, sub forms rezumativa, Ct., Carteg 1, Cap I.22 GRIGORE IONESCU Intregul studiu consacrat arhitecturii se bazeazi pe ideea ‘unitatii & trei atribute, care constitaia pentru Vitruviu criteriul de bazi pentru aprecierea oricirei clidiri: soliditatea, utilitatea gi frumusetea !. Soliditatea depinde de buna calitate a fundatiilor, de alegerea materialelor, de tehnica eu care acestea sint puse in operd. Utilitatea consté intr-o distribufie a tuturor pieselor cerute de program ficuté cu mare chibsuialé, aga fel ca nimic si nu impiedice buna folosire a intregului edificiu, ale edrui elemente gi piirti se cuvin agezate in locul potrivit gi si fie prevazute cu tot ce le e necesar gi specific, In sfirgit, frumusetea desivirsitd a unui edificia const’ in infSti- sarea gi formele Ini plicute gi elegante, calititi ce se obtin printr-o potrivire corespunzitoare a proportiilor si simetriilor tnturor partilor lui componente. Despre materialele de constractii, despre tehnici, despre modul de distribugie a feluritelor clidiri in conformitate eu programele carac- teristice epocii, precum si despre alte felurite probleme in legitura cu arta de @ construi, cu specificul si justa dimensionare ordinelor, eu evolutia clementelor csentiale ale acestora, en istoricul lor ete., se fac studi ample, se formuleazi principit si se dau exemple limuritoare in 64 din cele 63 de capitole ale celor sapte cirti consacrate arhitecturii, Desi socotite deosebit de importante, problemele de estetie’, in schimb, sint tratate doar in foarte scurtul capitol al doilea al cdrfii 1, unde se gisese Formulate ase categorii estetice, resultate din examenul obiectiv al operei de arhitecturd, si in primul capitol din cartea a III-a, in eare se vorbeste in special de simetrie gi proportii, pentru care sint infXtisate si citeva date concrete deduse din legile eompunerii corpului omenesc. Din intregul text—care din punet de vedere al compozitiei literare gi al clarititii expunerii e departe de a fi ireprosabil—pasajele referitoare la componentele estetice ale arhitecturii au fost cele mai discutate de comentatori. In general, pe lingd folosirea unui mare numér de termeni tehnici — Tueru de altfel firese intr-un tratat de specialitate — Vitruviu minuieste un vocabular cu multe grecisme gi se exprima intr-un stil care, pretinzindu-se concis, ¢ mai degrabi plat gi pe alocuri emfatic, ca in unele din intermi- nabilele digresiuni interpuse sau juxtapuse analizelor gi expunerilor tehnice®, ee priveste pasajele referitoare la estetica arhitecturalé, lipsa Jor de claritate se datoreste in primul rind unei conciziuni excesive, in a] doilea rind incoerentelor de doctrini care trideazi—cum observa Choisy* = diversitatea izvoarelor din care Vitraviu s-a inspirat, si, in al treilea, vind, faptului ci unele din categoriile estetice sint definite nu numai in fraze excesiv de scurte, dar si in forme ambigni, eusceptibile si: determine identitdfi intre termeni care in fapt sint diferenfiati. 2 Gt. Gartea T, cap. 1, 2 Vorbind despre limba si stilul intregului tratat, Leone Battista Alberti spunea ei Vitruviu a seris intr-un mod atit de lipsit de cleganld, tnctt Intintl Lau acuzat ed a volt si pard a fi grec, iar grecil e& a Incereat si vorbeascd latineste ; tn realitate tnsi so arati a nu fi fost nici latin nici gree, iar de scris n-a sorls desigur pentru nol, efet nul putem infelege”, Ct. De Re Aedificatoria, VI, 1, cltat la F. Pellati, Vitruoio, Roma, 1938, p. 84. * Vitruoe, Paris, MDCCCCIX, tome I, p. VI.VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURII 23, * Orice eonstrnctie care se incadreagi in notiunea de arhitecturi, inainte de a fi realizat& aievea, este gindit& in functie de un program presta- Dilit gi de o serie de tehnici bine definite, in care hazardul gi improvi- zatia stnt, pe cit se poate, exclase. Executia este deci in mod necesar precedatii de o gi compunere; apoi de o expritiare graficl a acestor doud operatii mintale, Pentru efectuarea in bune condifii a acestei prime parti a wnei opere de arhiteeturk — care, in mare misura, se refers la atributul denumit frumusefe —, este necesar, potrivit doctrinei vitruviene, si fie cunoseute ‘componentele esentiale ale arbitecturii. Care aint aceste componente? yAtchiteetura — ni se spune in amintitul capitol al doilea al cdirtii —autem constat : ox ordinatione, quae gracce vé:c dicitur, et ex disposi- tione, hane autem Graeci Sé0eo.c wovitant ; et eurythmia ; of symmetria ; et decore; et distribution, quae graece olxovoula. dicitur”. — ,,Arhitectura e constituité din ordonare, care se cheam’ in grecoste wit; din dispozitie pe care greci o numese S40ecu, din euritmie; din simetrie; din convenien{i gi din distributie, care pe greceste se cheami olxovorlx”. Dofinifiile pe tare Vitruviu le di pentru trei din acesti termeni — dispozifie, distributie si convenien{& — mu presinti dificultali tn ce pri- vegte infelesul lor adevarat, mai ales c& ulterior, in cadral altor eapitole, referirile la unii din acesti termeni sint insotite de explicatii suplimentare ? »Dispozifia este agezarea potriviti a pirfilor gi obtinerea unui efect elegant prin compunerea operei in funetie de calitate™, Cu alte cuvinte, dispozitia este operatia prin care se stabilesc, dupé natura si functia ‘lor, locul si inftigarea tuturor partilor care compan clidirea. Si Vitravin adaugi c& reprezentarile sau, intrebuintind expresia greceasci, tdeile disporitici se expun prin échnographia, orthographia §i scenographia cveea ce vrea si spund cd exprimarea graficd @ operafiel mai sus precizatis, monita si ne infiigeze anticipat efectul pe care fl va produce asupra noastré edificiul ce urmeazé a se clidi, se face desenindui acestuia, in concordant eu ceringele programului, planul general, fatadele in ortogonal si vederea perspectiva. Distributia — pe greceste oikonomia — ,,este o repartitie inteleapté materialelor gia spatiului gi, in Incriri, o chibzuiti masurd in faccrea cheltuielilor™, Cu alte cuvinte, avind fn vedere fondul de care dispune gi calitatea materialelor ce se gisese la locul unde so va executa clidirea, arhitectul trebuie 84 ia toate mdsurile gi s4-gi intocmease’ proiectul in aga fel incit sk dea clAdirii sale mirimea gi forma convenabili. Convenienta ste infiigarea corecti a operei eompusi en auto. ritate; aceasta se obtine cind ficcare clement este consacrat de obicoiuri sau de natura®, Aceastd definifie concisS se refer’ Ia infitigarea general in plan gi elevatie a clidirii, care trebuie si fie compusi astfel, inet si ire si o 4 Ct, Cartea J, cap. I, 4. 4 Cf. Cartea I, cap, V, 1. * Cf. Cartea T, eap. 111, 4— 5,yy GRIGORE 1ONESCU nu existe nici o parte, nici un element, a cérui existenta, forma gi decoratie. si nu fie intemeiati si corespunzitoare unei cerinfe bine precizate, Ca si limurim si mai bine ideea, e vorba de punerea de acord si satisfacerea cerintelor programului in legiturd cu: @ destinatia clidirii; b, obiceiurile si c, natura locurilor. In cazul legiturii cu destinatia, este vorba de alegerea gi realizarea unor_,,dispozitii” si ,,distributii” corespunzitoare functici pe care clidirea e chematé sk o indeplineascd. De pilda, unele vor fi dispozitia, distributia, mitrimea etc. pentru un palat, altele pentru o bazilied, altele pentru o cas’. Cit priveste convenienta rezuitaté din obiceinri, prin aceasta Vitruvin infelegea 0 corespondenti intre forme si decorafii consacrate de bunul simt. sau de uzanti. De pildi, daed in clidirile ale c&ror interioare sint bogat. decorate gi magnifice se fac intrari cu portaluri si vestibular eorespunzitoare si elegante, convonionfa rezultaté din respectarea obiceiurilor este satis- ficuth; nu insi dac& peste o arhitrav’ dorieX se vor sculpta denticule in comigi, sau dac& titr-o frizi ionicd se vor orindui triglife, ,,deoarece altiel au fost dinainte fixate regulile ordinelor” gi ,,trecerea particularitatilor unui gen de lucrare in altul va ofensa’privirea” 1, Tn cazul legiturii cu natura locurilor, este vorba de amplasament si orientare, adic& de alegerea cea mai potrivité a locului si a pozifiel pe care trebuie sé le aib& diferitele ineiperi pentru ca si fie cit mai comode gi mai sindtoase in raport cu funetia lor. De pildi: camerele de locuit. pentru vrome de iarni se expun citre apus; bibliotecile totdeauna spre. nisirit ; galeriile de tablouri si alte curiozitti, care au nevoie de o lumind. constant, etre miaziinoapte ete. Dack definitiile date de Vitraviu termenilor dispositio, distributio si decor, desi concise si pe alocuri obscure, pot fi totusi —cum am mai spas — limurite pe baza unor explicafii suplimentare extrase din textul insugi al tratatului, nu tot astfel stau Iuerurile cu termenii privitori la principiile esteticii grecesti : ordinatio, symmetria, proportio gi eurythmia. Definifiile date de Vitraviu acestor categorii se preteazi la echivoo, notiunile fiind explicate oarecum unele prin altele, firi precizarea in aminunt a nuanfelor eare le deosebesc. De aci necesitatea clarificirii distinctiilor dintre idei i formularea. unor interpretiiri pe cit posibil eorespunziitoare, Stricto sensu, ordinatio — ordonarea —dup& definitia Ini Vitruvin, este rinduirea convenabild a diferitelor parti ale operei considerate separat, dar totodati raportate in ce priveste proportiile la simetria intregului- La rindu-i symmetria este acordul convenabil intro diferitele parti ale operei gi corespondentaficcdrei particu intregul, fata deun raport matematic. Cit priveste proportio — care pe greceste se numeste dvadoyla. -- ca este reducerea Ia un raport matematie a parfilor unei opere gi a intregului acesteia?, Rationamentul lui Vitravin, fAcut in scopul de a ajunge si formuleze anume principii in vederea justei dimensiondri a pirtilor unei clidiri 4 Cf, Cartea 1, cap, IT, 11. = Cf. pentru toate, Cartea I, cap. 11 si Cartea III, cap. I.VITRUVIU, TRORETICIAN AL ARHITECTURIL 25 sia clidirii in intregul ei se bazeans pe alegerea nei unit&ti comune demisurd. — a unui modul. Modulul este marimea bine determinaté a unui element sau a tei pirti a cladirii instisi; de pild’, pentru un peristil, raza sau dia- metrul misurat la bazii al elementului coloand. A dimensiona toate pir{ile componente ale clidirii in raport et aceasté masurl comund insemneazd in limbajul vitruvian a proceda la stabilirea simetriilor acelei clidiri. Sesizind pe cit posibil mai exact sensul, simetria este deci reducerea la 0 masur& comund, care este modulul, a tuturor pirtilor unei clidiri sia intregului acesteia. Astfel, a spune de pildi ci intr-un templu ionic oetostil grosimea coloanei la ‘bazi este de un modul sau cd intervalul dintre coloane este de doi moduli gi un sfert — cunoscut find c& in caznl templului ionic octostil modulul este a 24-a parte si juméitate din frontul fafadei — insemneazi a enunfa o simetrie. Prin aceasta reducere la unitate sau modul, altfel spus prin stabilirea simotriilor, adie’ a raporturilor de mirimi care leagi clementele unei clidiri cu unitaten fundamentals, se obfine acel acord convenabil intre clementele chidirii si acea corelatie de parti alicote intre fiecare element gi intregul imaginii arbitecturale!. Privit ins’ numai in acest fel, modulul ar fi in sine un Incra putin important. A calcula in diametri ‘sau in raze de coloane dimensiunile unui peristil nu insemneazi mai mult decit a aprecia indltimea unei statui omenegti in eapete sau dimensiunile unei cHidiri moderne in metri. Necesitatea alegerii unei prti din clidire, bine calculaté, ca’ modul este legaté de doctrina vitruvian’ — mai eorect spus, greceasc’ — potrivit c&reia, frumusefea arhitecturali ar fi un Iucru absolut, care exist’ in sine gi care se naste din aplicarea in anumite conditii a unor anume raporturi numerice sau, eventual, a.unor anume formule geometrice. Pentru aceasta, doctrina fixeazi nu numai modulul ci si cantitater de moduli san de parti de modul care trebuie dati fieckrui element, fieciroi parti gi operet intregi pentru a se obtine in ansamblu un efect satisticditor. ‘In sensul acesta trebuie inteleast definitia data de Vitravin nofiunii ordinatio, A stabili metodie relafiile de miisurk intre elementele operei considerate pe de o parte separat, pe de alta in raport cu intregul, insemneazis a preciza m&rimile co trebuie atribuite pirtilor si intregului. Aga cum dispositio este 0 compozitie convenabili realizaté din reunirea intr-un intreg, dup& natura si functia lor — adick dupit calitate — a tuturor parfilor care, cerute de program, compun cliidirea, tot asa ordinalio este 6 operatie de acelasi gen, ficutd ined dup§ mirimea plrtilor gi a intregului, adich dupi cantitate. Oici ceca ce numim noi azi cu un singur cuvint compozifie insemneazé in limbajul vitruvian. ordinatio+ dispositio, ordonarea find — aga cum de altfel precizeazi Vitruviu insasi—o compozitie facut& dupi cantitate, care pe greceste so numeste posotes*, iar dispozitia, © compozitie ficuti dup calitate, ca privind locul si infitigarea partilor care compun opera intreagh. Oarecum mai dificil apare interpretarea notiunii de proportie, in raport cu definifiile date ordondrii si mai ales simetriei. Reducerea 1 Gf. Cartea I, cap. IT, 12,-definijia stmetriel, 2 Ct. Cartea I, cap, I, 2.26 GRIGORE IONESCU Ja un raport matematic a tuturor elementelor unei elidiri si a intreguini acesteia — proporfia — insemneazt mai putin decit stabilirea simetriilor ca ajutorul eirora se obfine acel acord convenabil intre toate elementele operei gi acea corelatie de parti alicote intre fiocare element si opera intreagi. Proportia este cuprins’ in sfera nofiunii de simetrie gi este mai pnyin decit aceasta; este, ca si zicem aga, o unitate de simetrie, simetria in ansamblul operei fiind o insumare de proporfii. Simetria — spune Vitruviu — se naste din proporfie, oSreia pe grecoste i se spune analogia. ‘Astfol, dack sesizim bine deosebirea dintre proportie si simetrie, prin proportie, Vitruviu intelege raportul aritmetic de mirime care leag’ elementele intregulni edificiu Iuate doud cite doud. De pildi, a spune ei antablamentul doric este fa{S de coloan in raport de 1/4 sau capitelul doric este fat de coloana in raport de 1/14, insemneaz’ a enunta proportii caracteristiee ordinului doric®. Fforturile pentru determinarea relatiilor gi a condifiilor necesare eredrii framusetii arhitecturale constan deci in potrivirea unor proporfii si simetrii obtinute cu ajutoral unor dimonsiuni caro, ca rogul general’, trebuie sA fie multiple san fracfiuni de unitati de masuri numite moduli, modulal la rindu-i find dedus dintr-un element bine determinat al eli: dirii insiisi a ciirei frumusete se core creat’. Minuind toate aceste date, poate si resulte insi o oliidire in care clementele luate separat s& fie exact proportionate, compozitia in general si corespund& cerintelor de simetrie i totugi intregul s nu apar’ frumos. Tn acest caz condifia de frumusete nu este satisticuts finde’ lipseste cea de-a gaptea componenté a esteticii arhitecturale : eurythmia, po care + Cf, Cartea a Mla, cap. I, 7 4 In felul acesta interpreteazi nojiunea de proportie gi Choisy, Cf, Vitruve, I, p, 3. In schimb, Claude Perrault, socotit drept unul din cei mai bunt interpreti ai textului vitravian, pentra timpul sau (1678), chiar un adevirat mode! atit din punct de vedere filologic cit si arhitectural — ,,deoarece fast deopotriva de bine instrait gi in ana si tn cealalta specialitate”, ef. Vitruviu, JJecams nue 06 aprumexmype, uepenon F. A, Petrovskogo, Moscova, 1936, p. 13 —credea ci poate si afirme c& pentru a exprima relatiile pottivite care trebule 6% exlste Intro clementele unel opere de achitecturé in ce priveste mArimea sau namirul deosebit de unitaji de misurd, Vitraviu s-a servit ,,tn mod indiferent” de trei nofiuni: proportie, euritmie, simetrie, Pe baza acestei pareri ela propus chiar in valorosul sdu compendiu al celor zece carti despre arhitectura, si se foloseascd im locul acestor ter- ment unol singur, si anime acela de proporfie, Pentru el eurltmla era ,,un cuvint grecese extraordinar, care nu inseamnd altceva dectt proporfie”, tar simetria, ,,desi nume commun destul de des folosit, nu insemneazA In limba francezA ceea ce tntelegea Vitravin prin proportie”. Perrault definea simetria ca fiind egalitatea dintre dowd raporturi. Simetria In greceste ca gi in limba Jatin’ ar fi tnsemnat dupa parerea sa o relatie de proportie, relatie care exist de pild& — exemplul este al sim — intre o fereastri de 8 picioare inalfime $i 4 picioare latime si alta de 6 picioare tndlfime i 3 picioare léfime. Cf. L’architettura generale di Vi- truvio ridotta in compendio dat Sig. Perrault..., tradotta dal francese ed incontrata in questa edizione col testo dell’autore ¢ col commento di Monsig. Barbaro, Venezia, MDCCXLVIL, p. 35-36,VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIL 2 ‘Vitrnyin o defineste uenusta species commodusque in compositionibus men- brorum aspectus : ,,aspectul gratios si echilibrat al pirfilor”. $i Vitruvin precizeazds ch scopul urmiirit in acest caz este atins atunci cind in pirtile componente ale operei inXltimea se asmonizeaz’ cu lirgimea, Yirgimea cu lungimea gi, intr-un euvint, toate rispund propriei lor simetrii™!, Aga cum ne indici insusi termenul, euritmia presupune un ritm armonios in compozitia arhitecturali. Dar ritmul — termenul fiind luat din murici — este dezvoltarea in timp a unor perioade sau cadente. In intelesul esteticienilor greci, de la care Vitraviu a tmprumutat gi termenul gi concepfia, euritmia in arhiteeturi presupune un ritm spatial, in care, prin analogie cu ceca ce se intimpl’ in muzica gi in poezie, fiecare ‘element component al intregului trebuie si aibA o just& quantilas de moduli sau de fractiuni de moduli. Lamurite in felul acesta, cele gapte categorii ale esteticii arhitecturale ne ingiduie si formulim, in rezumat, ci spre a putea fi earacterizati opera izbutits de arhitecturd in conceptia vitruviand a definitiei partiale a arbitecturii, 0 clidire trebuie si prezinte o combinatie armonios ritmata de proportii si simetrii a cAror unitate de masurd este modulul. YVorbind despre sistemul modular, susceptibil si creeze frumusete in arbitectur&, trebuie si precizam ¢&% regula mérimilor comensurabile preconizats de Vitruviu nn are in ea nimic absolut. Socotité un indreptar practic de santier gi codificaté ca atare, metoda modularé nu este o disci- pliné rigidé gi formal in care proporfionarea partilor componente ale unei clidiri ar fi tiranie legaté de numere. Esteticienti antichititii greco- romane au cerut ca intre pirtile unei ordonante arhitecturale s& existe relatii bine precizate, dar aceste relatii n-au fost totdeauna exprimate numai aritmetic. Simetriile si xitmul modular nu reprezint& singural mijloc de a crea frumuseti arhitecturale. Proportii izbutite se pot obtine si prin minuirea cu abilitate a unor rapoarte geometrice — geometricae rationes — pe care Vitruviu ni le infatigeazd ca existind aievea in insigi aledituiea corpului uman?, Dupi el, figura omeneased, in ansamblu gi sub forma ei cea mai perfect, poate fi exprimata nu numai in rapoarte modulare, ci si in relafii geometrice deduse prin ‘posibila inseriere a membrelor §1 a intregului corp in figuri geometrice perfecte: patrate, triunghiuri echilaterale, cereuri. fn arhitectura, proportionarea eu ajutorul unor relatii geometrice este preconizat de Vitruviu pentru’ dimensionarea atit a unor incXperi*, eit si a unor edificii intregi*. Unde se viideste chiar sacrificarea exactit&tii unor raporturi arit- metice in favoarea elegantei unui trasen geometric este in cazul teatrelor, gi indeosebi in acela al teatrului grecesc. + Gf. Cartea I, cap. TT, 11. * Ct. Cartea a IIa, cap. 1. * Ct. Gartea a V-a, cap. 1, 9 Il; carteaa Vi-a,cap, IIL, 0 $i plangele 40, 41, 58, 59. “of, Garten a V-a, cap. VI.28 GRIGORE IONESCU Dack comparm intre ele cele dows traseo de teatre, roman si grec, pe care ni Je-a transmis Vitraviu', constatém in primul rind, la ambeley lipsa total a unei masuri comune, 2 unui modul ; in al doilea rind o materia. lizare subtilé a cugetirii si a spiritulni stiintific grecesc, superioar’ colei objinute prin aplicarea cu exelusivitate a metodei modulare la construirea. templelor. De altfel templul va ramine in tot timpul antichititii o forma mai degrabii arhaici, ingradita si fixd, in care subtilititile vor viea efecte scuipturale si monumeniale, pe cind teatrul se va dezvolta si spre o eit mai stricta si utilé aplicare a legilor acusticii, a princ] zicale, a vizibilititii si a realizérii unor degajamente cit mai corespunzitoare de acces si evacuare. Bineinteles, in compozitia accesoriilor lui, a frontispiciutui si a porticurilor, ordonantele sint realizate dupa sistemul modular, jar decoratia de seulpturd si pictur ¢ relativ bogatt. Tendinfe aseminitoare de proportionari cu ajutorul relatiilor geometrice surprindem si in trasarea si dimensionarea bazilicilor®. De altfel este cazul si subliniem c& teatrul si bazilica au fost cele dou teme de prosper germinatie pentru viitor, pe care antichitates greaca si cea romani din epoca republicand Ie-a daruit vremurilor imperiale si celor ce aveau si urmeze. Prin amenajarea im jurul unei mari sili centrale a unor galerii spa- tioase, prin adiugirea in capete si pe laturi a unor abside adinci, bazilica in special a farnizat wmagilor Ini Vitrnvia modelul unei intregi seri de edificii monumentale in care au fost puse promiscle boltirii, ale intil- nirilor gi penetrafiilor de bolti, sistem eonstructiv care a dominat intreaga arhitectur& a epocii imperiale si, in continuare, pe aceea a vremurilor. foudale. * Stringind in cele zece cdrfi despre arbitecturd ale sale clementele esentiale ale doctrinei estetice gi a experientei practice a arhitoctilor grocf si @ eonstructorilor romani ai ultimei epoci republicane, Vitruviu & tins 54 dea vremii sale o Tucrare de caracter enciclopedie, un codice al utilului si al frumosului fn arta de a construi. Spirit intelept si ponderat, mai mult teoretician deceit constructor, pe deasupra si refractar in privinta noului, Vitruviu priveste exclusiv etre trecutul recent al arhitecturii romane. Asupra viitorului, pe care abia de-l intrezreste, nu-si arunct gindul decit o singuré data, exprimindu-si credinta in citeva cuvinte ma- gulitoare Ja adresa impiiratului edrnia fi dedica Iucrarea, ck Roma go vor imbogiti in timpul siu cu numeroase si magnifice clidiri. Totusi el n-a presimfit dramul pe care avea sii] urmeze arhitectura in cadral vastei eampanii de constractii care incepuse o dat& cu noua schimbare polities. Nu gia dat gi nici n-ar fi putut sti-si dea seama c& organizindu-si, tn cadrul unui selavagism dezvoltat, metodica si nestinjenita exploatare a bog’- fiilor bazinului mediteranean, Roma, trecind la altd seard, avea s& spargt- tiparele grecosti gi si-si ridice circurile, testrele, termele, bazilicile si 1 Ct, planga 45, * Gf. planga 41,VITRUVIU, TEORETICIAN Ai, ARHITECTURIT 29 amfiteatrele menite si-i statorniceasct pentru toate vremurile celebri- tatea. N-a inteles de asomeni e& pe vechea invatiitura elenisticd, a cdrei inrfurire bineficdtoare nu va ineeta totusi si se manifeste, romani vor prelua experientele orientului si ale vechiului Bgipt, Substituindu-se, mai ales dup& bitilia de la Actium, Alexandriei, ca centru de gravitate al civilizatiilor mediteraneene, Roma mere. noi imprumuturi dela ef ‘eucerite si alipite imperiului. Astfel; fafé de eclectismul si de cosmopolitismul roman al epocii imperialo, Vitruvin apare ea un purist, exponent al doctrinei si al experientei grecesti. Aga se gi explicd de de tratatnl situ, depAsit din chiar momentul apari- fiei, nus-a buenrat in epoca imperiali, si multi vreme nici dup’ aceea, putem spune de nici o atentie din partea spocialistilor in materi, Men- tionat de citeva ori de Pliniu eel Bitrin, numele lui Vitravia nu mai © amintit pind la céderea Imperiului roman decit de trei ori: 0 datd in prefaja unui opuscul despre arhitecturé — care defapt ¢ chiar un rezumat al tratatului vitruvian — de Marcus Cetius Faventinus; a doua oar’ de Frontinus (fra si fim totugi siguri ci arhitectul citat cu acest nume este unul si acclasi cu autorul tratatului ,,despre arhitecturé* gi, in sfirgit a treia oar de un comentator al Ini Vergiliu, Servius. Ca opera de istorie, tratatul Ini Vitraviu s-a bucurat in schimb, in perioada Evulni Mediu, de atentia gi aprecierea citorva din cei mai xenumiti cdrturari ai vremii, care fi amintese numele cu veneratie : Sidonius Apollinaris (see. V), Cassiodorus (sec. VI), Eginhard, cancelaral lui Carol cel Mare (sec. IX), Vincent de Beativais (see. XII), Giovanni Boeeaceio (sec. XIV). Apreciat ca lucrare stiintifies, copiat ca atare si studiat, tratatul Jui Vitruviu n-a jueat totusi nici un rol in formarea conceptiilor artistice sau a dezvoltarii practicii arhitecturale a epocii feudale. Ulterior ins’, i pentru timp foarte indelungat, aceast% norocoast carte de arhitecturi, singura din cele scrise cu acest subiect in antichitate care a supravie(uit, avea si devind codicele venerat al artei de a construi. Cici intreaga arhitecturd europeand, de la Renagtero gi pind in pragul veacului al XIX-lea, sca insugit elementele si experionfa arhitecturii antice in primul rind prin prisma vederilor Ini Vitruviu, al cdrui tratat a fost tradus, comentat, ilustrat si mai totdeauna Iuat ca model gi ca izvor de inspiratie pentru Jncrarile teoretice ale celor mai renumiti artigti ai Renasterii si ai Clasicismu- Jui : Leone Battista, Alberti, Fra Giocondo da Verona, Cesariano, Philandrier, Barbaro, Serlio, Vignola, Palladio, Scamozzi, Claude Perrault, Francois Blondel’ 9.0. Umanismul Renasterli, care a constitnit o reactinne impotriva misticismulni medieval, a avut la baz, ca gi literatura gi arta greco- romani, dragostea de Viatd, necesitatea cunoagterii si exaltarea valorii personalit%{iiumane, Ideea dea socoti arta inainte de toate castiinté aplicata, . jar pe arhiteet ca om cu o vasti cultura enciclopedic’ a prins riddcini adinei in oragele comereiale italienesti ale veacului al XV-lea. Burghezia Inaintats a acestor orage si-a gisit, astiel in intreaga culturd greacd $i realiza opera ei original asimilind jafiile veebi sufocate in tinuturile30 GRIGORE IONESCU Jatind aliatul de care avea mai muita nevoie in lupta ce se intefes impotiriva, orinduirii feudale. In acest sens, in domeniul artei gi in special in acela alarhitecturii, Vitruviu a fost sprijinul de cel mai mare ajutor al marilor artigti ai Renagterii. Dar, luinda-lca model, artistii Renagterii au mers mai departe. Arhitectul vremurilor noi n-a mai fost doar un specialist cu o relativ mare culturi enciclopedicd, ci un adeviirat ,,uomo universale”. Pe ling arbitecturd, multi din ei au practieat, dovedind exceptionale calit&ti artistice, gi pictura gi sculptura gi literatura, In arhitecturd rolul lui Vitruviu, alituri de acela al monumentelor grecesti si romane, studiate gi masurate cu griji, a fost determinant. Elementele principale de leg&tura a arhitecturii noi cu arbitectura greco- romani au fost ordinele. Preceptele vitraviene in legiturd cu aceste elemente, valorificate critic si adaptate noilor exigente ale vietii gi ale tehnicii, au stat la baza intregii gindiri a teoreticienilor arhitecturii din epoca Re- nagterii pind la sfirgitul veacului al XVIE-lea. Perfectiunea atinsi, de arhitectura clasied greco-romanis a fost privitds de acesti teoreticieni ca o culme dincolo de care nu se simfea nevoia de ® mai trece. Stricta conformare la simetriile ordinelor atabilite de cei vechi, aga cum le arat Vitruviu in tratatul siu — sau, cel mult, aga cum reie~ geau din studiul monumentelor greco-romane ‘pistrate —, era socotita a fi singurul mijloe de a atinge frumosul absolut. ,,Daci voim aa punem in valoare preceptele arhitecturii — spunea de pild&’ Claude Perrault — nu e nevoie decit si le Inim asa cum Je-a stabilit Vitruviu in carte sale”, Avind 0 astfel de baa, cultul antichitstii si al vitruvianismului @ fost omnipotent, incit, cam era gi firese, paralel cu roadele sSnitoase pe care Je-a dat de-a lungul unei atit de intinse perioade, nu lipsese nici efectele negative, care au dus in cele din urmi la eclectism gi la o frinare a progresului?, * Cum era si firese, cele zece citi despre arbitecturs ale Ini Vitruviu au fost ilustrate. Figurile explicative au fost desenate de insusi autoral tratatului. Aceste figuri — al ciror numir, dack ar fi si ne Iudm dupS trimiterile din text, n-a fost mai mare decit zece — s-au pierdut. Serib din yeacul al IX-lea, sau poate gi cei dinainte, dup& care acegtia au copiat textul tratatului, au ignorat ilustratiile. ¥ Claude Perrault, Abrégé des diz Hires @’architecture de Vitruve, Paris, 1674, p. 9. * Dind leefii cum trebitie si se facd achitectura. Frangols Blondel, eritieind eu asprime 51 fra a-1 fl sesizat calltatile $1 valoarea, arhitectura gotied, sustinea cd nu ¢ ingaduit arhi- tec{llor £4 sporeased cu cova inventille celor vachi, aga cum I-a fost ingaduit luj Hermogene $4 aduc Iucruri noi in formele portieurtlor de temple inventate de cei care I-au precedat. — Ct. Cours d’Architecture enseigné dans UAcadémie d'Architeeture, 1675, p. 235. La vindu-l, urmayul siu D'Aviler afirma cf nu insemneazd c& se face dovada de geniu atunei cind se cauti a se inventa forme sau nol ordine de arhitecturd. ,,Ceea ce am mostenit de Ia cet vecht 4m acest domentu si a fost contirmat de folosin}x -- spunea cl —ne este deajuns, Arhitectul bun nu merge mai departe de alet”. — Cours d'Archilecture, Paris, 1691, citat la Paul Léon, La vie des monuments frangais, Paris, 1951, p. 16.VITRUVIU, TEORETICIAN AL ARHITECTURIT 3t Primele dou’ editii ale celor zece cArti despre arhitectura, tiparite, wna in 1486 la Roma, sub ingrijirea Ini Giovanni Sulpicio da Veroli, cea de-a doua in 1497 la Venetia prin grija arhitectului dominican Fra Gio- condo da Verona, au aprut la rindul Jor neilustrate. Primnl care a incercat 0 reconstituire a desenelor originale pierdute a fost Fra Giocondo da Verona in noua editie a tratatului vitruvian tiparité tot la Venetia, in 1511, editie cdreia i-au urmat alte dona, aparate Ja Florenta in 1513 gi 1522. Dup& Fra Giocondo, arhitectul Cesare Cesari- ano a tiparit in 152] la Como prima traducere in limba italian a tratatului, pe care a ilustrat-o en desene deosebit de ingrijite, unele trase din edificii existente, in care el a crezut si poate surprinde identitati cu datele vitruviene. Jn afara Italiei, Diego de Sagredo a publicat in 1542, la Madrid gi Paris, in limbile spaniol& gi francezi, un rezumat al tratatului: ,,Raison de Architecture antique extraicte de Vitruve”, cu desene ilustrative ale doctrine: vitruviene privind ordinele. Cinci ani mai tirziu, in 1547, tratatul lui Vitruviu a aparut Ja Paris tradus in limba francez’ si ilustrat cu desenc, unele luate din editiile lui Fra Giocondo da Verona si Cesariano, altele executate de arbitectul Jean Goujon. Din a doua jumitate a veacului al XVI-lea incoace edifiile ilustrate ca gi traducerile in limbile italiand, francezi, germana, englezi, rusi, se inmulfese. Printre cele mai semnificative, amintim in mod special cele doua editii iranceze (1678 gi 1684) ale lui Claude Perrault, insofite de ilustrafii proprii, si cu mult superioara lucrare Vitruve, din 1909, a lui Auguste Choisy. Cercetind eu 0 rigurozitate gtiintificl, exceptional’ metodele gi materialele de constructie si sprijinindu-se pe o vast’ documentatie arheo- logied, Auguste Choisy a clarificat definitiv in trei lucrdri separate* toate ‘problemele tehnice ale arhitecturilor din epoca sclavagist’, spul- berind multe legende gi interpretiri fanteziste. Datorité admirabilelor si ingenioaselor desene cu care si-a ilustrat luerérile — printre care gi celebra Histoire de T Architecture, apSruts in dous volume — explicatiile aale stiintifice sint coneretizate grafic in plange de 0 neintrecutd plasticitate. Aceleagi preocnpari, bazate pe aceeasi strict disciplind, stiintificd, se vides gi in ultima sa Incrare, Vitruce. In reconstituirea dupi textul vitruvian a ilustrafiilor cu care igi insofeste traducerea si interpretarea— dup% prerea noastri cea mai interesant’ gi cea mai corespunzdtoare nevoilor arhitectilor pentru uzul efirora a gi fost seris% Incrarea original’ —, Choisy a utilizat toat& vasta Ini experienfa de cercetitor atent, care nu las& loc liber fanteziei. De altfel este cazul s& subliniem c& executindu-gi desencle el n-a urmarit_si infatigeze cititorului reconstituiri artistice de monumente disparute. Tustrafie sale nu sint altceva decit nigte scheme auxiliare de Incrn, a ciror valoare este cu atit mai mare si mai corespunzitoare scopului, care a fost acela al unei juste infelegeri a valorosului tratat, vitravian. 1 Leart de batir cher les Romains, Paris, 187 1883 gi L’art de batir chez les Egyptiens, Paris, 1904. art de bdtir cher les Byzantins,” Paris,32 GRIGORE IONESC * Pentru a face textul versinnii de fat, prima in romineste, mai explicit, am adoptat desenele Ini A. Choisy, ale ciiror legende au fost completate, aeolo unde ni s-n pirut necesar, cu explieatii suplimentare. Celor 94 plange luate dupd Choisy s-an addiugat ined 6. Una (nr. 3) reprezentind roza vinte, riler in interpretarea explicatiilor date de Vitraviu, alta (nr. 44) reprezen. tind transerierea in limbaj muzical modern a notelor si selrilor “muzicale folosite de veebii greci, iar ultimele patre (nr. 97-100) infitisind inter- Pretiiri, dupi Vignola si Sangallo, ale ordinelor toscan, dorie si ionie. * De bund seam&, pentru epoca noastrd, tratatul despre arhitecturé al Ini Vitravia nu mai poate avea rolul unui indrumitor practic, nici nu mai poate sta la baza cretizii vreunui curent nou in arhitectutd, ea in epoca Renasterii. Valoarea lui ca document prefios pentru studiul istoriel si teoriei arhitecturii. se mentine ins& intact, dup& cum cele tre atribute ale arbitecturii : utilitatea, soliditatea si frumusetea continud, si riminis criterii de baz pentru aprecieres artei de a construi. De altfel, dacd condi- Hile de realizare ale primelor doud atribute mentionate mai sus s-au schimbat esenfial fat de trecut, prin materialele gi metodele de constructic ca si prin natura programelor si a felului de viaté al oamenilor, ultimul continud si aib& la baz in mare parte aceleagi mijloace de realizare, Pentru noi, Tratatul lui Vitruviu nu este deci numai’ un document $i un instrument: de studiu al istoriei arhitecturii, ci gio carte in care sint enunfate si fundamentate o serie de principii legate de modulul ,,om”, caro igi piistreazd intreaga valoare. Cdei potrivirea proportiilor si reali zarea euritmiei intr-o oper de arhitectura nu sint scopuri in sine, nu sint urmarite pentru motive de purd si abstracti esteticd, ci au la baz prin- cipinl enunjat ci ,omul este masura tuturor merurilor” gi, referindn-ne Js aceleasi indicafil vitravienc, am putea aildiuga si ,,izvoral tnturor pro. portiilor”. Principiile vitraviene asupra proportionarilor si euritmiei prin folosirea sistemului modular sau al rapoartelor geometries rimin la baza oriedrei arhitecturi, find totodati o stavilé impotriva procedeelor for- male si a improvizatiilor arbitrare. Prin faptul c& se realizeagd practic compunind in functie de anume discipline impuse atit de materiale oft §i de program, arhitectura va tinde ‘intotdeauna spre un modul, apre o comund misura, In lumina jelarilor arhitecturii zilelor noastre—satisfaccrea nevoilor materiale gi spirituale ale oamenilor muncii—invatatura vitruvian’ poate Tamine de folos ca temi de cugetare si pentru cei ce sint chemati si rezolve Problemele vaste si complexe puse de programele societitii noi in con~ stractic, GRIGORE IONESCUDESPRE ARHITECTURA Cartea I GENERALITATIPREFATA Cind divinul tiu geniu si atotputernicia ta, impirate Cezar, lus, in st&pinire pAmintul intreg, cind toti vrdjmagii fur’ rapusi de neinfrinta-ti Vitejie gi cet&tenii se féleau cu triumfal gi victoria ta, cind toate neamurile supuse agteptau un semn de-al tiu si cind poporul roman gi senatul, li- berati de teami, eran condusi de mirefele tale ginduri si sfaturi, nu cutezam si-ti trimit, intre atitea treburi, serierile mele despre ahitecturd, intocmite dup% indelungi meditafii, cici m& temeam c&, intrerupindu-te la timp nepotrivit, puteatn fi in primejdie de a te nemultumi. Dar cind mi-am dat seama ci tu aveai griji mu numai de viata obsteascd a tuturora gi de organizarea statului, ci gi de bundstarea clidirilor publice, pentru ca, prin tine, statul s% nu fie mirit numai prin adiugiri de provineii, ei miretia imperiuini 8% aibé si doosebita podoabi a clidirilor publice, m-am gindit c& nu mai puteam govai sii-ti trimit cit mai devreme cele scrise despre aceste Incruri, cu atit mai mult cu ett prin ele fugesem mai intii cunoscut de piirintele téu, a cdrni birbitie am prefuit-o cu osebire. Dar cind adunarea zeilor J-a primit in locagurile nemuririi gi puterea pirintelni a trecut-o in miinile tale, zelul meu, rimas credincios amintirii Ini, a fost hirizit bunei tale vointe. Astfel, impreun% eu M, Aurelius, ou P, Minidius gi cu Cn, Cornelius, am slujit la agezarea balistelor 3i la repararea scorpionilor gi a altor magini de rizboi si impround cu ei am primit recompensele tale pe care dupa ce mi le-ai acordat prima oar? mi le-ai mentinut la stiruinta surorii tale, 1 Interpretarea propusi de Th. Birt, Marginalien zn lateinischen Prosaikern, in Phi- lotogus, 83 (1927), Heft 1, p. 41, 2 Krohn crede ei @ vorba de supravegherea apeduetuctlor ; ef, Arthur Sehramm, Die Vorreden in Vitruns Architectura, in Philologisehe Wochenschrifi, 62 (1932), col. 861.36 vireuyiy Recunoseiitor pentru aceastS binefacere, mulfumité cireia pink la sfirgitul viefii nu mai aveam a m4 tome do suricie, am inceput s& scriu acestoa pentru tine, deoarece mi-am dat seama ci ai clidit gi clidegti multe edificii si c& si de aici inainte vei avea grija construetiilor publice 51 particulare, croite in raport eu m&refia faptelor tale, pentru ca cle si fie incredintate amintirii urmagilor. Am seris reguli precise, pentru ca, cercetindu-le, si poti cunoaste prin tine insufi insugirile Iucrarilor ficute pin& aici si ale celor viitoaro; ciei tn aceste cArti am dat la ivealk toate regulile megtegugului.Capitolul DESPRE EDUCATIA ARHITECTILOR Stiinga arhitectului © intoviinisitd de numeroase cunostinte si de invapituri variate; dup’ judecata ei se face Iuarea in primire a tuturor lucririlor executate de celelalte arte, Ea se nasto din practic’ gi din teorie. Practica este o experient& continu’ gi complet, obtinut& prin pro- luerarea cu miinile a oriekrui soi de materie, in scopul de a-i da forma. La rindul ci, tooria este cooa ce poate explica si demonstra lu- eviirilo care se sivirgese, pe misura indeminarii si a infelegerii. Astfel, arhitectii care, fird invafatur’, an Iucrat numai cu miinile Jor n-au izbutit si-si clytige 0 autoritate pe misura trudel lor, iar cei ce sau fnererut nuntai tn caloule sf sovieri par a fi urminit o wmbri, 1 un Incra. Dar cei care Jo-au adincit pe araindous, ca inzestrati ou toate armele, an atins mai repede gi cu autoritate ceea co si-au propus. a in toate Iucrurile, la fel gi in arhitecturd, ins in mai mare misuri, trebuie avute in vedere aceste dows laturi : coea ce se exprim’ gi cvea ce exprimi. Coen co se exprim’ © obiectul propus, despre care se vorbegte; pe acesta i exprim’ demonstrafia, infifigat prin mijloacele stiinfelor, De aceea se pare c& in aceast’ dubli directie trebuie s& se exercite cel co vrea si se cheme arhitect. ‘De agemenea, el trebuie si fie talentat si capabil de invititurd ; gic nici talentul fird invaituri, nici invisgitura fir talent nul poate face po artist deslivirgit. El trebuie sh cunoascd scrisul, ai fie destoinic Ia desen, instruit in geometrie, sh gtie multe legende, ad-i fi ascultat ou sirguint’ pe filozofi, si gtie muzick, si nu ignoreze medicina, s% eunoascs sok jurisconsulfilor, ei aibi cunogtinge de astrologio gi de legile ceralui. C4 aga stan Iucrurile, iat& motivele : Athitectul trebuie si cunoasci serisul, pentru ca ajutindu-se cu note si-gi int&rease, memoria.10 16 38 virRuvit SA stlipineasc’ stiinfa desenului, pentru oa si poaté schifa mai usor, prin reprezentiri figurate, infitigarea pe care doregte 8-0 dea operei sale. Geometria oferi arhitecturii numeroase ajutoare. Ea il invatt po arhitect; in primut tid, s& foloseased rigla gi: compasul, ou ajutorn],césopa Se execut& en ugurinf& pe suprafete trascul constructiilor; in al doilea nnd, s& minuiaseS echerele, nivela gi firul cu plumb. Tot aga, optica il invafi s& aduck lumind in edificii din amumite punete ale cerului, iar aritmetica si adune cheltuielile constructiilor gi si imurease’s raporturile masurilor. De asemenea, chestiunile dificile ale simetriei se rezolvi. prin calcule gi metode geometrice. E bine, in stirgit, ca arhitectii s& cunoasck multe legende, fiindcd, adeseori in Iucriirile lor ci fac ornamente a edror semuificatic trebuie si stie a 0 expliea color ce ii intreaba. De pildii : dack intr-o clidire a ridicat cumva, in loc de eoloane, statul de marmura reprezentind femei in rochii Iungi, care se cheam cariatide, si daci pesto ele a agezat lintouri si cornige, el va réspunde astiel celor ce il vor intreba : Caria, orag al Peloponezuln, se aliase contra grecilor cu pergii, dusmanii lor; pe urmi, grecii, scdpind cu slavi de Rizboi_ prin” victorie, declarars de comun acord rzboi cariatilor, Atunci, cucerind oragul, omorind birbatii si arzind cetatea, le luard fomeile in captivitatesi nu le lasard si-si lepede nici lungile lor rochii, nici giteala Jor de sotii, spre a fi duse nu numai in triumé, ci, impovairate do 0 vegnic’ umilire, prin greaua infétisare a robiei, si parts’ ispigi pedeapsa pentru cetatea lor. De aceea, arhitecfii de atunci lo infitigaré imaginea in edificii publice, intrebuintind-o ca reazem al unei poveri, pentru ea pedeapsa cariatilor 84 fie ineredinfat& amintirii si ounoseuté chiar posteritatil, Tot aga, dupa ce laconienii, sub comanda lui Pausanias, fiul Ini Agesi- lau’, in lupta dela Piateea biiturd cu o coath micé nestirgitul numir al ar- matei pergilor, siirbiitorind cu maretie un triumf bogat in priiai, au ridicat din cele cucerite, drept trofeu pentru posteritate, un portie persic, marturie a gloriei si a birbafiei civice. Si, pedepsind cu'o pedeapsii meritaté min~ dria, au ayezat acolo, pentru sustinerea acoperigulai, statui de captivi imbrécati in haine barbare, pentru ca gi vrijmagii si se cutremure de teama Vitojiei lor, gi cottifenii, privind acest exempin de barbitie, indemnati de glorio, sa fie pregatiti a-si apira libertaten. Astfel, de atunci multi arhitecfi au folosit statui persiee pentru a sustine cu ele antablamentele §i accesoriile acestora gi, pornind dela acest motiv, si-au infrumusejat Ineriirile cu alte asemenca frumoase variafii. De asemenea, mai sint si alte povestiri de acest fel, despre care e bine ca arhitectii si aib& ounostings. La rindul ei, filozofia il face po arhitect om de caracter; il invath siinu fie semot, ef mai degrabi impieinitor, drept: gi einstit, fir’, ldeomie, cea ce e mai mult decit orice, odei nici o Iucrare nu ge poate face fark credin{& si cinste, Si nu fie hréparef gi cu inima numai la daruri, of sii-gi 1 Im editin Choisy : Agesipolidos fitto,DESPRE ARHITECTURA, 1, 1 39, pastreze demnitatea prin seriozitate, agonisindu-si nume bun. Toate acestea, sint insngiri pe care le prescrie filozofia. Osebit, filozofia trateazi despre natura lucrurilor care se cheam% pe-greceste::gumohoylx }ipe-aveasta @ Tecesar ‘ea, arhitéotul 8-0“ cuncdsel temeinic, c&ici el are de rezolvat chestiuni naturale numeroase gi variate, ca, de exemplu, in domeniul conductelor de apa. Yn adevar, pe parcursul lor, gerpuitoare prin vilcele sau drepte in cimpia netedé, mereu altfel se produc in aceste conducte, prin subpresiuni, impulsiunile naturale, iar striciciunile lor nu le va putea indrepta altul decit: acela care cunoaste din filozofie principiile naturii lucrurilor. Agemenea, cel care va citi invataturile lai Ctesibios, Arhimede gi ale celorlalti care au scris despre accleagi Incruri nu va putea sé le infeleagd, dack n-a fost instruit de filozofi. ~" Cit priveste muzica, arhitectul trebuic s-o stio ca sil cumoascd sara sunetelor si raportul lor matematie ; de asemenea ca si se priceap’ a in- corda cum trebuie balistele, catapultele gi seorpionii. ‘Intr-adevair, la acestea, intr-o rama speciald?, la dreapta gi la stinga sint orificiile aparatului de aruncare prin care, cu ajutoral unor virtejuri cn minere, sint intinse funii impletite, care nu se fixeaz si nu se leagé, decit dup& ce au sunat la urechile constructorului cu sunete limpezi gi egale. Céci bratele prinse in aceste intinztori trebuie, cind lise di drumul, + si bat& amindouk deopotrivs gi egal; dacd nu vor fi la fel acordate, ele vor impiedica aruncarea dreaptd a siigetilor. La fel, la teatre, vasele do arama pe care grecii le numese iysix gi care sint agezate sub gradene in celule, pe baza unor legi matematice, dup’ diferentele sunetelor’, sint grupate in circumferinte dupi asocierile amuzieale ale sunetelor gi consonantelor: evarté si evint& gi < octava pind Ja> dubl& octavi; aceasta pentru ca atunei cind un sunet al vocii actorului, care isi ate unisonnl intr-unul din aceste dispozitive, se va inbi de vasul corespunzitor acestui sunet, vocea Ini si parvini mai Jimpede gi mai plicuté la urechile spectatorilor. ‘Asemenea gi instrumentele hidraulice gi celelalte organe care seamind cu acestea, nimeni nu le va putea face {iri cunoagterea regulilor muzicale. Cit priveste stiinta medicinii, arhitectul trebuie s-o cunoasci. in privinfa variatillor cerului, pe care grecii le numose xAluacx, a proprietiifi- Tor aerului si a locurilor salubre ori pestilentiale, acalitatilor apei : cdci, firi cunoagterea tuturor acestor Iucruri, nu se poate face o locuint& salubris. El trebuie si cunoascdt de asemenea gi legile privitoare la constructiile care au un perete comun gi la servitutile de vecinitate privind stresinile, seurgerile 51 luminitoarele. De asemenca, conductele de api gi celelalte lucrari de acest fel. ‘Acesten trebuie si fie cunoscute arhitectilor pentru ca s& le aibé in vedere inainte de a incepe clidirile, casi, nu dea loc, dup’ terminarea 1 Ct. planga 87. 4 Cr, cgrtea a V-a, cap. IV yi Ve Ww31 34 40 wirroviy Incrarilor, 1a neintelegeri intre capii de familie gi pentru a la redactarea contractelor s& fie prevazitori gi fap’ de adjudecitor gi fat de antre- prenor; cici, dac& contractul e ale&tuit cu pricepere, se vor achite unul faa do celilalt firs ingeliciune, Din astrologie se cunoaste risiritul, apusul, miazdziua, miazinoaptes si migcaren cerului, echinoctiul, solatitiul, mersul astrelor; dac& cineva nu va avea cunostint’ de aceste Iueruri, nu va putea intelege nicidecum teoria orologiilor. Deoarece aceasta disciplin’ e atit de intinsi, impodobit& si imbogs- fitd de foarte multii gi variat& eruditio, nu cred c& pot pretinde pe drept cuvint arhitecti pe de-a-ntregul decit cei care, urcind din copilirie treptele gtiinfelor, hréniti de ounogtinta literelor gi artelor, au atins apo- goul in toate aceste cunostinte cernte de arhitecturs. Ar putea si para de mirare celor nepriceputi faptul o& natura omului ein stare sf adinceascd gi s& ink minte un numér atit de mare de stiinte. ind igi vor da insé seama c& toate stiintele au intre cle logitur’ si subiecte comune, vor infelege totugi cu ugurinfa ei acest Iuera o posibil. §i intr-adevar stiinta universal © aleStuité ca un singur trap din aceste multe gi variato ramuri. Astfel, cei care din fragedA virst& sint instruifi in variate cunostinte, Teounosc in toate ramurile literelor aceleagi caractere, precum gi relatil intre toate stiinfele, ajungind prin aceasta mai ugor Ia cunoagterea tuturor lucrurilor. De aceea, dintre arhitectii de altidata, Pytheos, care gi-a dobindit faima construind la Prine templul Minervei, spunea in memoriile sale : nin toate artele gi in toate gtiintele arhitectul trebuie si poaté za mai mult chiar deett cei care, prin indeminare gi experient, au dus pink la cea mai mare strilueire vreuna din aceste discipline Inate In realitate, acest Iucru nu e necesar. Intr-adevir, arhitectul nu poate fi un gramatic cum a fost Aristarh ; dar nici un necunoscitor in ale gramaticii; ‘Nici un muzicant ca Aristoxenos, dar nici amuzical; Nici pietor ca Apelles, dar nici nepriceput la desen ; Nici sculptor ca Miron sau Policlet, dar nici necunosedtor al artei modelajului. in sfirgit, niei medic ca Hipocrat, dar nici striin de medicina ; Nici si exceleze in chip deosebit: in celelalie gtiinte, dar nici si tie nepriceput in ele. Intr-adevir, nimeni nu-gi poate insugi, intr-o atit de mare varietate de Ineruri, subtilitati deosebite, cici a cunoaste si a pitrunde teoriile lor abia do at& in puterea omului. Si totusi, nu numai arhitectii nu pot atinge desiivirgirea in ficco mogtesug, dar nici micar aceia care si-au insusit in chip special unele arte nu ajung cu tofii la intliotatea absolaté a faimei. Astfel, dacé in unele stiinfe specializate, anume megtesugari, si nu tofi, ci doar un mic numar, cu grou au dobindit renume pentru vecie, cum ar putea oare arhitectul, care trebuie si cunoased mai multe arte, si in-DESPRE ARHITECTURK, 1, t an fiptuiage nu numai acost mare si minunat lucra, ca nimic din acestea sh nu-i lipseasc’, ci chiar si-i depligeasci pe tofi megterii care in meseriile lor au depus cu multS rivn’ toatt trudat Astfel dar, Pytheos pare si ge fi insolat cind n-a biigat de seami o& fiece arti comporti dows laturi distincto : Practica gi teoria, gi eds din aceste dous laturi una este proprio celor care g-an specializat, gi anume exccutia, coalalts, adie teoria, e coun’ tuturor oamenilor de ¢ Astfcl, si medicii si muzicienii trebuic si cunonscl ritmul arterelor si migcarea picioarelor. Dar pentru a vindeca o plagi sau a salva pe un bolnav din primejdie, va interveni nu musicantul, ci medicul; tot aya, la orgi va cinta nu medicul, ci muzicantul, pentru ca urechile asculti- torilor 2% inceree desfiitarea suavs 2 melodiilor. Tot aga, intre astrologi gi muzicanti existé o discutie comund, despre simpatia astrelor in evadraturi giin trigoane, gi relatiile de evarté gi cvinti, jar intre ei gi geomotri despre vizinne, ceea ce pe groceste se cheam’ Rayos berunds. La fel gi in toate celelalte gtiinte multe Iucrari, poate chiar toate, sint comune, dar numai pentru discufii, Intreprinderea lucririlor menite si ajung% la elegant’ prin munca manual sau prin diferite procedee revine inst acelora care sint instruifi tadins intr-o singurd arti, in veilerea executici. Paro deci sé fi realizat destul acel arhitect care din fiecare stint’ si-a insugit in aga fel prtile gi metodele necesare arhitocturii, incit atunci cind va fi nevoit ai judece sau si recoptioneze Iucriri ce fin’ de acest do- menin sh nu se simi stinjenit. Cei-pe care natura i-a inzestrat cu destuli indeminare, patrundere si memorie pentru a-gi putes insugi temeinic geometria, astrologia, muzica si celelalte stiinte, depasese progitirea ceraté arhitectilor gi devin matema- ticieni. In felul acesta ei pot s& discute cu usurin{a chiar despre diseipline opuse?, fiind inarmati cn o mult mai vasta progitire. Asemenea personalit&ti se intilnesc ins rar; aga au fost odinioar’ Aristarh din Samos, Philolaos gi Archytas din ‘Tarent, Apollonios din Perga,, Eratostene din Cirene, Arhimede gi Scopinas din Siracuza, care an lsat posteritéfii numeronse Incriri organice §1 ghomo- nice, inventate gi explicate prin numere gi prin legi naturale. intelepeiunes naturii neingiduind celor multi si aibi asemenea talente, ci numai unui mic numir de oameni, iar profesiunea de arhitect trebuind pregitits cu toate cunostintele; cum, din canza intinderii acestui domeniu, ratiunea nu ingiduie a aven, in atari de cea ce © necesar, multe eunostinte stiintifice, ci, la nevoie, doar cunostinte mijlocii, cer iertare, Cozar, gi fie gi celor care Vor citi aceste cirti, dacd se va gasi in ele ceva care nue prezentat dup§ regulile artei gramaticale. 1 Th. Birt, Marginalien..., p. 41-42: contrarias disciplinas (tn manuserise: contra ‘eas disciplinas), 0 an42 virruviu Ciici nu m-am striduit a serie ca mare filozof, nici ca retor elocvent, nici ca grimitic versat in foarte inaltele teorii ale mogtogngului, ei ¢& un arhitect p&truns de aceste invitXturi, tn privinta.. soliditétii, mostesugului. ing, mi leg. si, n&dijduiese a inkitiga fard nesiguranta gi cu'o mare autoritate, nu numai celor care cladese, ci si tuturor invatatilor, teoriile confinute in aceste cérti. Capitolul al T-lea DIN CE ANUME LUCRURI SE COMPUNE ARHITECTURA Avhitectura este constituitd din: Ordonare, care se cheam’ in grecegte +41; din dispozitie, pe care grecii o numese 3.920; din euritmio; din simetrie; din convenient’? gi din distribntie, care po greceste se cheama olxovoula. Ordonarea este stabilirea unor telatii de msurs convenabile intre clomentele operei considerate separat, dar raportate in ce priveste pro- porfiile la simetria intregului?. Este 0 compozitie ficut’ dupa cantitate, care se cheamé pe greceste nosomns. Cantitatea este o alegere de unitéti modulare, luate chiar din elementele operei, si, totodata, un efect armonios al operei intregi, rezultat din potrivirea numiralui de parti de modul atribuite fiecdrui element. La rindul ei dispozifia esto agezarea potrivitd a pArfilor si obfinerea unui efect elegant prin compunerea operei in functie de calitate’. Imaginile dispozitici, care pe greceste se numese (Su, sint urma- toarela: ihnografia, ortografia gi scenografia, » Thnogratiat este o aplicatie coordonaté metric, fieut% eu compasul si rigla, dup’ care se poate intelege trasarea formelor pe teren. Ortografia’ este imaginea ortogonalé a fatadei, desenaté metric dupi cerintele lucritii viitoare. De asemenea scenografia® este schita fatadei gi a pArtilor laterale vizute descrescind, cu toate liniile convergente spre un punct de fuga. Toate acestea se dobindese prin meditatie gi inventie. Meditatia este un studiu al Iucririi proiectate fiieut cu plicere, plin de zel, de ingeniozitate si de minutiozitate. ¥ Adie infétisarea corectd a lucrinil, adaptatt loculul gi compusi din elemente cores punzitoare destinaticl. # Cf, Introducerea, p, 24—25. 2 Tbidem, p. 23. + Trasarea tn plan, * Blevatia, « Perspectiva.DESPRE ARHITECTURK, 1, 8 4 Iar inventia osto solufionarea chestiunilor obscure gi deseoperirea, facuté cu o supli vigoare, a principiului unui Iuera nou. ‘Acestea sint definitiile dispozitiilor. ».. .nBuritmia este, in. compozitii, aspectul gratios gi echilibrat al partilor. Ea se realizeazi oind in pirtile componente ale operei indltiméa se armo- nizeazA ou kirgimea, largimea en lungimea si, tutr-un cuvint, toate rispund propriei lor simetrii, De asemenea, simetria este un acord armonios al pirfilor operei insigi gio relatie proportionali imtre aceste parti si ansamblal figm Asa cum in corpul omenese curitmia este o consecin{S a simetriei, ‘a relatiilor proportionale dintre cot, picior, palm, deget gi celelalte midulare, tot astfel stan luerurile gi cu operele perfect realizate de arhitecturd. Capitolul al Hi-lea DESPRE EDIFICIILE SACRE In primal rind, simetria ge stabileste in edificiile sacre dup’ grosimea coloanelor sau dup’ triglit. De asemenea, unitatea modular a balistei se stabileste dupi orifi- ciul , care in greceste se cheamé xepleey70v. Pentra coribii, dup’ intervalul locurilor de fixare a inelelor care fin lopefile, numit Suéenyye. ‘ot aya, pentra alte luerdri, teoria simetzilor se stabilegte in raport cu anumite parti ale acestora. Cit priveste convenienta, ea este infatijarea corecté a unei opere aleituite din elemente care se videso corespunzitoare destinatiei acesteia * Ea rezult& din alegerea amplasamentului, cirnia i se zice pe greceste Seyaricuss, sau din respectarea obiceiului sau a legilor naturii. Din alegerea amplasamentului: cind pentru Iupiter Fulgeritorul, pentru Cer, pentru Soare si pentru Lund, edificiile’sint neacoperite®, Biel putered si firea acestor zeitati se manifest’ sub cerul liber, t0 plind lumina. Pentru Minerva, Marte si Hereule se vor face temple dorice : bei, din cauza vigoarei lor, avestor zei li se potrivese clAdini lipsite de podoabe. + Planga 85, fig. 2, * GL. Introducerea, p. 24. 4 tn test, pleonastic: sub diuo hypaethrapue, ,neacoperite sl sub eerul Itber”.10 n 44 ‘vITRUVIU Pentru Venus, Flora, Proserpina si pentra nimfele izvoarelor, ordinul cel mai nimerit va fi cel eorintic, CAci pentru aceste zeife edificiile delicate, inflorite si Impodobite cu frunze gi volute, vor plirea, din cauza, formef lor ugoare, mult mai potrivite cu farmecul lor firese. Pentru Iunona, Diana, Bacchus gi ceilalti zei asemenea lor, dack se vor inilta clidiri ionice, caracterul lor intermediar va fi justificat, pentra ¢& adoptarea acestor particularititi va atenua si severa tinutd doried gi delieatetea corintian’. Convenienta rezultat% din respectares obicetului se videste, de- pilda, eind, la construectii ale ciiror interioare sint mirete, vom face intrari in taport cu ele gi eleganto ; Ckei dack interioarele vor avea o infStisare oleganti, iar intririle vor fi modeste si umile, Incrurile nu vor fi ficute cum se cuvine. De asemenea, dack peste arhitrave dorice se vor sculpta dentiouli in cornige san daci la coloane cu balustri gi la arhitrave gi eapitele ionice se vor face triglife, trecerea particularitatilor unui gen de lucrare in altul va ofensi privirea, cici altfel au fost dinainte fixate regulile ordinelor. Cit priveyte legile naturii, acostea vor fi respoctate dacs pentru toate templele se aleg ageziiri foarte salubro si dacé sint izvoare bune de api. in apropierea locurilor unde vor fi ridicate aceste sanctuare, mai ales pentru Esculap gi pentru Salus!, ca unor zei prin ale ciror leacuri par a se vindeca foarte multi bolnavi. Céci cind trupurilor bolnave, mutate dintr-un loc pestilential intr-unul salubra, li se vor da ape din izvoare slnitoase, ele se vor insiinstosi mai repede; astfel se va intimpla ca,. dup4 felul loculni, divinitatea s& primeaseX ‘multumiri mai mari si sh dobindeasc’ un merit sporit. Capitolul al EV-lea DESPRE PARTJILE LUCRARILOR, BAI SI FERESTRELESLOR ETot aga, s0.va fi finut seami de cerintele naturii locului, dack pentru: odiile de culcare gi biblioteci lumina vine de la risirit. Pentru biti gi odiiile de iarni dinspre apusul de iarn’, Pentru pinacoteci gi inciperi unde e nevoie de o lumini egal’, de la miazinoapte, deoarece aceast’ parte a cerului nu este nici prea luminatd, nici intuneeat% de mersul soarelui, ci rimine egal’ gi neschimbati in. lumina sa uniform’. + Zelta sinaeaii,DESPRE ARHITECTURA, 1, 6 45 ‘Capitolul al V-lea DESPRE PARTICULARITAJILE LOCURILOR $l ALE MATERIALELOR Distributia este o repartifie infeleapt# a materialelor gi » spaffului 4i, in Incriri, 0 chibzuité masuré cheltuielilor. ‘Ea se va manifesta inainte de toate daci arhitectul nu va ciuta materiale care se pot gsi gi procura numai cu mari cheltuieli. Intr-adevar, nu se giseste oriunde nisip de carieri, nici pietre, nici marmuri, ci acestea se afl fiecare intr-alt loc, iar transportul lor @ greu gi costisitor, ‘Unde nu se giiseste nisip de carier’, se va tatrebuinta nisip de rin sau de mare, spilat. ‘De asemenea, in lipsa bradului sau a sapinilor’, se vor folosi chiparogi, plopi, ulmi sau pini. ‘$i celelalte Iucruri vor fi tratate la fel. Un alt mod de distributie consti in impirfirea diferiti a el dirilor pentru folosina capilor de familie, pentru cei cu avufii mari sau. pentru cei ce detin demnititi obsinute prin elocin}s. Oici o limpedo of tel trebuio clidite caselo de ln rag, alttel ecle in care curg bucatele de la mosii, gi nu tot aga cele pentru c&métari. Alttel pentra cei fericiti gideticatt si pentru cei puternici, dupi a ofror cugetare se conduce statul. In general, distributia clidirilor trebuie ficutS pe méisura fiecdruia, Capitolul al VI-lea DESPRE PARTILE ARHITECTURII lo arhitecturii insiigi aint tref : edifiearea, gnomonica si mecanica. ficarea e subimpirtith in dowd rammri, dintro care una, priveste constrnirea midurilor orator. si a edificlllor obgtestt Widieate 1 locust publice, cealaltS clidirile particulare. Lieriirile publice se subimpart in trei ramuri, din care una se refer’ Ja apirare, a doua la religic, a treia la utilitate. Clidirile de aptrare comport un sistem de ziduri si turnuri plinnit, in scopul respingerii pentru totdeauna @ atacurilor dugmane. Cele religioase : ridicarea sanctuarelor zeilor nemuritori gi a locagurilor sacre, 1 Sappinus paro si tie Abies excelsa, pe etnd bradul (abies) comun ¢ Abies picea.i 46 virevviu Cele de utilitate: amenajarea locurilor publice pentru folosinta obsteasc’, precum porturi, piete, porticuri, bai, teatre, locuri de plimbare si altele asemenea care se fac in locuri obstesti pentru aceleasi scopuri. ‘Toate acestea trebuie ficute astfel incit si corespunda atributelor de soliditate, utilitate, frumusete. Conditia de soliditate va fi realizat& prin adincimea fundamentelor pind la un strat solid gi prin alegerea chibzuit&, firs zgircenie, a materialelor. Cea de utilitate: printr-o impartire corectd care si ingéduie fo- losiren flird piedici a incdperilor gi o distributie eorespunaiitoare gi misurat’. a fiecdirui fel de edificin dup’ orientarea Ini. In sfirgit, cea de frumusete : cind aspectul Iucririi va fi plicut gi elegant, iar relafiile de marime ale partilor componente vor corespunde justelor norme ale simetriei. Capitolul al VII-lea DESPRE CONSTITUJIA ANIMALELOR $I SALUBRITATEA LOCURILOR Pentru zidirea oragelor, Iucrurile de prim’ importants vor fi urmitoarele : In prinmul rind alegerea unui loc foarte salubru. : Acesti loc va fi ridicat, ferit de ceati, de inghet, orientat spre acele puncte ale cerului eare nu sint nici edlduroase, nici friguroase, ci temperate. Apoi siise evite vecindtatea mlastinilor, cei dact la résiritul soarelai adierile diminetii vor ajunge la orag gi se vor uni cu cefurile de acolo gi vor rispindi eu suflul lor in corpul locuitorilor emanatiile otrivitoare, amestecate cu ceati, ale animalelor palustre, locul va deveni pestilent? Asemenea, cind oragele sint dispuse de-a Iungul mari, dact privese spre miazzi sau apus ele nu vor fi salubre, pentru e& in timpul verii partea de miaziizi a cerului se inedlzeste la risiritul soarelui si arde in miezul zilei;, cea dinspre apus se incilzeste dupd risiritul soarelui, se ineinge in miezul zilei si arde seara, Astfel, prin alternarea incilzirii gi a récirii, corpurile din aceste locuri au de ‘suferit. Faptul acesta se poate constata chiar la obiectele neinsufletite. Tutr-adevar, cramele acoperite nu ge lumineaz’ dinspre miaziizi, nici dinspre apus, ci dinspre nord, cici aceastd regiune nu suferi schimbiri in nici an anotimp, ci ¢ mereu fix’ si neschimbata, La fel si in grinarele orientate cu fata spre miazizi lucrurile se altereazi repede gi bucatele gi fructele care nu sint pastrate in partea opusi mersulni soarelui nu tin multi vreme. Caci intotdeauna cdldura scade, prin incilzire, t&ria Iucruritor, iar prin aburii sii calzi le suge vigoarea natural, le dezagregt, le inmoaie dogorindu-le si le slabeste cu totul.DESPRE ARHITECTURA, 1, 5 47 Chiar gi fierul, dup’ cum ne dém seama, cu toaté natura sa dur’, cind ¢ foarte incklzit in furnale de tiria focului, se inmoaie atita incit poate fi usor fasonat, primind orice form’; dar acelasi fier eind, moale gi incandescent, e ricit in ap& rece, se intireste din nou, recipitindu-si vechea insugire. 5 Cd aga este se poate constata gi din faptul c&, vara, nu numai in locu- rite pestilente, ci chiar in cele salubre, toate corpurile igi pierd din vlagi, din causa e&ldurii, pe cind jarna chiar gi regiunile foarte pestilente devin salubre, fiind int&rite prin ricire. Si nu mai pufin adeviirat e c% acele corpuri care sint duse din regiuni 6 reci in altele calde nu-gi pot menfine t&ria, ci se inmonie ; dar cele care sint mutate din regiuni calde in altele reci, spre miaziinoapte, nu numai ci nu stfer’ in sindtates lor, din cauza schimbérii locului, ci chiar se intiresc. Se pare, agadar, c& in agenarea, oragelor trebuie si ne ferim de acele regiuni care prin cdldura lor pot rispindi miasme vitimitoare pentru corpurile oamenilor. Cici, precum toate corpurile sint compuse din acele elemente pe 7 care grecii le numese oroxcta, adic& din cdldur’ gi umezeal’, din pimint gi ar, tot astfel sint eonstituite dupa speci, prin amestecul aceloragi elemente tntr-o proportie fireasc4, si particularitatile tuturor viefuitoaselor din Inme. Deci, in toate! corpurile cilldura excesivé ucide si destramé celelalte 8 elemente prin_fierbinteali. ‘Acestea sint neajunsurile pe care le pioduce céldura excesivi a eerului din unele tinuturi, cind in vinele dilatate pAtrunde mai mult deett poate suporta corpul dup’ constitutia gi temperatura, sa natural. De asemenea, cind umiditatea a pitruns in vin, ficindule insu- 9 ficiente, celelalte elemente, ca viciate de lichid, se subtiag’ si puterea remultatd din asocierea lor se risipeste. fn felul acesta, metohnele amintite pStrund in corpuri prin ricirea provocati de ape sau de bitaia vinturilor. De asemenea, mérires sat. micgorarea proporfici naturale de aor 10 si de pimint din corpuri slibeste celelalte clemente : p&mintul excesiv prin abundenta de hran&, acral prin presitnea atmosferei. Capitolul al VII-lea DESPRE CERCETAREA FICAJILOR ANIMALELOR PENTRU A CUNOASTE CALITATEA AERULUI Dar daci cineva doreste s& priceap aceste Incruri cu mai multi 1 precizie, si observe §i 8% cerceteze natura pisirilor, a pestilor gi a animalelor terestre, gi astfel va. constata diforontele ee decurg din proportia elementelor . 1 Th. Birt, Marginalien, .., p, 42: omnibus (tn manuscrise : quibus ; Krohn : quibus),4s virruviu Cici neamul pisirilor are o proporfie, cel al pestilor alta gi cn totul alta e natures auindalelor terest ee ne . Pisirile contin mai putin pimint, mai putin’ apd, caldurd potrivit si mult ser. In fell acesta, aledtuite din elemente eu greutate miei, ele se avintS mai uor in curentul aeralui. Dimpotrivi, natura acvatic’ a postilor e inzestraté eu elldurd potrivits si cu foarte mult aer si pimint, dar cu foarte pufin& ap’. Avind mai putin element acvatic in corpul lor, pestii tréiese mai ugor in apa, dar cind sint seosi pe pimint igi pierd viata o dat& cu apa. Asemenea gi animalele terestre: ele sint moderat inzestrate eu clementele de aer si-cilduri gi au mai putin pimint si mai multé ap&; ecarece Parfile umede domind in ele, nu-gi pot mentine mult viata api Dacé acestea par aga precum am spus gi dack injelegem cd trupurile animalelor sint compuse din elemente si dack socotim e& ele sufer’ gi se descompun din canza excesului sau a insuficientei acestora, nu ne indoim c& trebuie si alegem cu multé grijé pirtile cele mai temperate ale cerului cind vom ciuta salubritatea in agezarea oragelor. De aceea trebuie ak reamintese iarisi gi iarisi vechiul procedeu : strimosii nostri, dup ce jortfeau citeva animale din cele ce pagteau pe locurile pe care doreau sk ageze cotiiti sau tabere, le cercetan ficatii. Daci la primele animale jertfite fieafii eran pitafi sau stricati, negtiind daci sint atinse de vreo boali san de vreo stricieiune a pAsunii, injunghian ~ altele. Si numai dup ce ficcau cercetarea pe mai multe si ounogteau of starea ficatilor ora bund si neviitdmaté de api sau de paguni igi agezau intiriturile acolo. Daca, dimpotrivit, ii giseau stricafi, judecau prin analogie c& apa si hrana din acele locuri aveau & fie vitimitoare gi trupurilor omenegti. $i astfel ei plecau schimbindu-si locurile, cfutind in toate sa- lnbritatea. C& proprictiifile salubre ale pamintului se videse in p&gune si nutrop se poate observa gi cunoaste dupi cimpiile cretanilor aflate ling’ rful Pothereus, care curge intro dowd orage din Creta, Gnosos gi Gortina. : ntr-adevir, la dreapta gi la stinga acestui riu pase vite; dar cele eare pase Iing% Gnosos (au splind aparentii), pe cind cele care pase pe colalalt mal, ling’ Gortina, n-au splina aparenti. Cercetind faptul, medicii gisir’ im accl loc 0 iarbi care, plisout’ fiind de vite, le micgoreazi splina, Astfel, culegind acca iarbi, ei vindecd pe cei ce suferd de splink eu ajutoral acestui leac, pe care eretanii 41 numese koxAnvov. De aici sintem indreptatiti a conchide cé insugirile loourilor sint de la naturi, vitimatoare sau salubre prin hrand gi prin ap’.DESPRE ARHITECTURA, 1, 19 9 Capitolul al IX-lea DESPRE MUNICIPIT Cind se ridied orage in regiuni mlistinoase, daci aceste mlastini sint de-a lungul mari, privind spre miazinoapte sau intre miazinoapte gi risiirit, si se gisese mai sus decit malul mirii, asezarea paro sé fi fost hotdritd ou infelepciune. Oliei, siipind santuri, so creeazi o iegire spre mal; si cind marea e impinsi de furtun’, ea isi mind apele in valuri spre mlastini, nemaiin- giduind, prin amestecul apei amare, si se nascé acolo soiuri de vietuitoare de mlastind, iar cele care, inotind, ajung din locurile inalte pins lings {arm sint ucise de apa srat& eu care nu sint obignuite. Se pot cita ca dovadd a acestui fapt mlagtinile din Galia, cele care inconjoaré Altinum, Ravenna, Aquileia gi alte municipii situate in locari veeine cu asemenea mlastini; in chipul acesta, ele se bucurii de o salubritate de necregut. Dimpotrivi, mlagtinile aflate in locuri joase gi lipsite de sourgere tio prin riuri, fie prin sanfuri, cum sint Pomptinele, riimfnind stagnante, se altereazi si emand in acele locuri o umezeali greoaie gi pestilenti. In asemenea Jocuri este agezati in Apulia vechea cetate Salpia, Pe care a intemeiat-o Diomede la intoarcerea ui de la Troia sau, cum au seris unii, Elphias din Rodos. De aceea locuitorii, suferind in fiece an de boli, ajunseri intr-o ‘bund zi la M. Hostilius gi, invocind interesul obgtese, obtinur’ de la dinsul si aleag’ si si capete pentru ei un loc mai potrivit unde si-si mute oragul. Tar el, firk 2Xbav4, cercetind cu pricepere pricina, cumpird, de-a Jungul mari un loc salubru gi cer senatulni si poporului roman si in- giiduie mutarea acolo a oragului. Si, punind si se ridice zidurile inconjuritoare, impirfi terenul in loturi gi le vind po pref de nimica! fiecdrui locuitor. Dups aceea, puse in comunicafie cu marea un lac pe eare il transforma in port al manicipiului, In felul acesta salpienii, mutindu-se la o departare de patru mii de pagi? de vechial orag, trdiesc acum intr-un loc salubru. Capitolul al X-lea DESPRE TEMELIILE ZIDURILOR SI ASEZAREA TURNURILOR Cind, prin mijloacele mai sus ardtate, preoeuparea de salubritate tm agezarea oraselor isi va fi gAsit aplicarea cuvenit’ ; ind finuturile vor fi fost alese bogate in roade pentru alimentarea populatiei ; + nummo sestertio ,,pe dowd parale si jumatate”. * Pasul (dublu) are cam 1,5 m. sos aa10 n R 18 4 45 16 7 50 vireuyy Si cind goselele sau folosinta riurilor sau a porturilor maritime vor fi fost socotite apte & asigure aprovizionarea oragului ; ‘Atunci, temeliile turnurilor gi ale zidurilor vor trebui fiicute precurn armen: Sipiturile s ajungd pind la pimint tare, dact se poate ; si in acest pimint tare si se sape atit cit este necesar fati de mérimea Iucririi, pe © Titime mai mare dectt aceea a peretilor care vor fi deasupra pimintului. Santurile astfel siipate si fie wmplute cu o zidarie eit mai solidd. Cit priveste turnurile, ele vor trebui sé fie scoase mai spre exterior, aga fel ea in cazul cind dugmanul s-ar avinta, voind sii se apropie de ziduri, flancurile Ini descoperite ai poaté fi lovite de sigeti din dreapta gi din stinga?. ‘Trebuie avuti foarte mare grijé ca accesul celor care atack zidurile si nu fie lesnicios ; deci circuitnl ineintei si fie trasat de-a Iungul unui teren ripos. Planul trebuie conceput in aga fel ea drumurile cditre porfi si nu fie directe, ci pe la stinga lor. Dac& se va face astfel, atunci partea dreapta a celor ce se apropie, neacoperit’ de scut, va fi cea mai apropiata de zid. Fortirefele trebuie plinuite nu in forma de dreptunghi, nici eu unghiuri sscutite, ci cu contururi sinuoase, in aga fel ca dugmanul 3 poaté fi vazut din mai multe pirfi. jntr-adevir, aplirarea emai anevoioass in cetitile eu unghiuri iegite, chei unghiul apiri mai mult pe dusman decit pe cetiitean. Cit priveste grosimea zidului, consider c& ea trebuie astfol stabilit’, incit oameni inarmati, intilnindn-se, s& poatd trece nestinjeniti unul pe ling’ celélalt. 8. ‘Tn masa acestni zid, asezate in curmezis gi cit mai apropiate, se vor inzidi birne din lemn de mislin, usor arse, pentra ca amindons .fetele zidulni, legate prin aceste birne ca prin nigte scoabe, si dobindeascd, triinicie fird sfirsit®, ‘Chei acestui lemn nici carii, nici intemperiile, nici vechimea nu-i pot diuna; ci, ingropat in pimint sau agezat in api, poate fi folosit in veoi fiirk strickciune. Nu numai-zidurile, ci si substructurile gi alti pereti care trebaio sh fie grosi cit zidurile unei cetiti, de vor fi astfel legati, nu se vor strica prea curind. Intervalele dintre turnuri trebuie astfel fiicute, incit de la unul pind la celilalt si nu fie mai mult de o arune’turi de siigeatd ; fn felul acesté, dack intre ele se d% vreun atac, inamicul va fi respins 4 Planga 1. 2 Planga 2, fig. 1, 0 tehnied similard apare In zidul cet&lii dacice de 1a Gostesti (C. Dal- coviciu fi Al. Ferenczi, Agesdrile daciee din munfii Ordstiei, Ed, Acad. K.P.R., 1951, p. 105 G. Daicovicin si H. Daleoviciu, Sarmizegetusa, Ed. Meridiane, 1960, p. 20; Istoria Romtniel, vol. I, Ed, Acad. F.P.R., 1960, p. 320), Aseminatoare sint gi zidurile galilor (Kat! Saatmann, Emil JGngst gi Paul Thielscher, Caésar B, G. VIT 23 und Vitrav 1,.6, 3 [= 1,10, 13-10], In Phitologische Wochenschrift, 51 (1981), col. 1596-1600).DESPRE ARHITECTURA, 1, 10 BL eu ajutorul scorpionilor sau al altor arunctitoare de stigeti de pe turnurile care se gisese la dreapta gi la stinga. Mai mult, in spre interior, in dreptul turnurilor, zidut ineintei trebuie intrerupt cit ligimea fieeirui turn, iar drumurile de strajé astfel thiate s& se intregeasci eu podete de ‘scinduri, care nu se fixeazs cu fier, in felul acesta, dac% inamicul izbuteste sh ocupe o parte a zidului, apliritorii care rezista ii vor tia calea, Lucrind repede, ei nu vor da rigaz inamicului si invadeze turnurile si nici alte parti ale zidului, deeit dacd acesta vrea 8% se arunce In prispastie. Turnurile trebuie fcute rotunde saw poligonale. Cele pitrate sint mai repede distruse de masini: izbindu-le cu berbecii, li se gtirbese colfurile, pe cind la cele rotunde izbitura impinge pietrele inspre centru, ca pe iigte pene, neputindu-le strica. Zidul si turnurile sprijinite la bazi cu masive de pimint asigurd o aparare deosebit de eficace, pentru e& nici berbecii, nici minele si nici alte masini nu pot vitdma astfel de masive. Dar sistemul acesta nu trebuie aplieat in tot locul, ci numai acolo unde, in afara zidului, terenul pe unde ve d& atacul, pornind. de la 0 oarecare inSltime, scoboari si devine neted. in astfel de locuri trebuie fieute inti ganturi cit mai adinei si cit mai Jargi. ‘Apoi trebuie sipatd in albia gantului o temelie pe care s& se ridice un zid atit de gros, incit si poatt susfine cu ugurinti umplutura. O substructurs aseminitoare se va face de parte interioard. Sub- stroctura interioard, va fi agezatd Ia o depirtare destul de mare de cea dinspre exterior, pentru ca cohortele dispuse in linie de bitaie pentru aplrare si poatd avea loc de manevré pe platforma de pimint. Si, dup& co se vor fi aledtuit substructuri depirtate astfel intre ele, altele, legate de cea exterioari si de cea interioar’, si fie dispuse in chip de pieptene [eum sint de obicei dintii ferdstréului] *. Dac& se va face aga, atunci mirimea poverii de piimint, impartita, in parti mici, nu va mai ‘apisa cu toaté greutatea gi nicidecum nu va putea. dizloca substructura zidului. “Gn privinta zidului insugi: nu trebuie indicat felul materialelor, finde’ nu putem giisi'in orice loc mijloacele pe care le dorim. Dar acolo unde exist& pietre cioplite ori stine’, ori prundig, ori cdrimid& arsX sau crud, acestes, vor trebui folosite. CKci dack n-avem parte de o abundenfi de mijloace asemenea aceleia din Babilon, ca s& facem un zid din c&rimid& ars’ ou bitum lichid in loc de var gi nisip, in schimb toate regiunile gi finuturile pot avea alte atitea resurse de acest fel, ineit si se ridice eu ele un zid desivirgit gi fri stric&ciune pentru vecie. + Planga 1, tig. 94, + Planga 2, fig. 2. 8 952 virruviu Capitolul al XI-lea DESPRE REPARTIJIA LUCRARILOR CARE SINT IN INTERIORUL ZIDURILOR ORASELOR $I DESPRE ORIENTARE PENTRU CA VINTURILE VATAMATOARE SA FIE INDEPARTATE Dupa ce se stabileste traseul zidurilor tnconjuritoare, urmeas’ impértirea terenurilor dinduntrul zidurilor gi orientarea pictelor si a strizilor citre punctele cerului, Acestea vor fi corect orientate daci se vor evita de-a ungul strd- zilor vinturile care daci sint reci incomodeazt, daci sint calde stricd, iar dacd sint umede vatima, De aceea trebuie sh so evite acest inconve- nient §i 8% se ia in searad si nu se intimple ceea ce, obignuit, se intim- pli in multe orase, ea de exemplu : In insula Lesbos, oragul Mitilene este clidit cu maretie si eleganta, dar nu e agezat cu intelepciune. In acest oray, cind sufli austrul, oamenil se imbolnavese; oind suflé Corns, tusesc; cind sufli vintul de miazinoapte, se insin&tosese, dar nu pot sta pe strizi gi in piete din cauza asprimii friguini. C&ei vintul este un val de aer care curge ou un anumit prisos de migcare; el se naste cind c&ldura loveste umezeala si presiunes ciildurii imprim& putere suflarii tigninde. C& aceasta e adevirat, se poate constata cu ajutorul eolipilelor, c&ci, in ee priveste emnoasterea legilor ascunse ale ceralui, adevarul se poate ghiei prin ingenioase niscociri de lucruri. Astfel, eolipilele se fae din nigte globuri goale de bronz, eu o deschi- zituri foarte strimt%, prin care se toarnd apa; apoi se agaz ing’ foo. Tnainte de a so inedlzi, n-au nici un suflu, dar indat& ce incep a clocoti ele produe, la foc, un suflu puternice, Astfel se poate inteloge gi judeca, dupi o incereare mArunt& gi foarte scurtd, taina marilor gi uriagelor soco- teli alo cerului gi ale naturii vinturilor. vor fi excluse , nu numai cé locul ya fi salubru pentru trupurile siinitoase, ci chiar gi bolile iscate din intimplare din alte rele, care in unele localititi salubre se trateazi, cu leacuri potrivnice, in. aceste locuri, din cauza excluderii vinturilor, clima le va vindeca mai repede. Afectiunile care se vindeck on greutate in regiunile deserise mai sus sint urmatoarele : catarul bronhiilor, tusea, plourita, ftizia, congostia si, in general, acelea eare se vindee& nu prin climinari, ci prin adaosuri. Acestea se Vindecd greu inti pentru cX sint pricinuite do trig, apoi pentru ci trupurile bolnave, sleite de puteri din cauza bolii, sint’exte- nuate de aerul agitat de migeares vinturilor, caro totodat& le stoaroe puteroa gi le slibegte.DESPRE ARHITECTURA, 1, 11 53, Dimpotriva, aerul lin gi dens care n-are nici adieri, nici migoiri dese, ajuté membrelor gi, datoritd stirii sale de nomigcare, ii hrimegte gi ii reface pe cei cupringi de aceste boli. Unii socot c& siné patru vinturi: de la risivitul echinoxial, Sola- nus; de Ja sud, Austral; de la apusul echinoxial, Fauonius; de la mia- rénoapte, Septentrio. Dar cei ce au cercetat Incrurile mai cu griji, ne invati cd sint in numar de opt. Indeosebi acel Andronicus Cyrrestes, care, spre a le gi infatiga, a indlfat la Atena un turn octogonal de marmurd gi pe ficcare din fetele octogonulni a figurat imaginile sculptate ale fieckrui vint in directia suilirii sale. Deasupra acestui turn a fieut o piramidi de marmurd, pe care a agezat un Triton de bronz tinind in mina dreapté o vargi, gi a orinduit in aga fel, inctt acesta ai se invirteased dupa vint gi si se opreasc’ intotdeauna contra sufldrii, finind, ca semn, varga deasupra imaginii vintului care sufls, Astfel an fost stabilite, intre Solanus si Austra, dinspre r&sdritul de iarni, Eurus; intre Austra gi Fauonius, dinspre apusul de ian’, Afri- cus ; intre Fauonius gi Septentrio, Caurus, numit de eci mai multi Corus ?; intre Septentrio si Solanus, Aquilo. Cele arfitate mai sus ajung pentru a ne face si intelegem numirul gi numele vinturilor, precum gi directiile de unde vine fiecare suflare a lor. Dupa ce am cercetat acestea, iat’ cum trebuie si procediim pentru a gisi orientarea gi originea lor: La mijlocul incintei se va ageza, in pozitie orizontali, eu ajutoral unei nivele, o lespede de marmur sau se va netezi un loc cu dreptarul si nivela, ca si ne putem lipsi de lespede. In centrul acestui loc se va fixa un gnomon de arama, indicator de umbri, din acelea numite pe greceste oxvodhpns?. Cam Ja a cincea or’ a diminetii se va lua umbra, insemnindu-i capi tul cu un punct. Pe urmé, cu centrul in piciorul gnomonului, deschizind un compas pind la semnul Iungimii umbrei, se va deserie 0 circumferinta. amiazi vom observa umbra croseindi a acestni gnomon; si cind ea va fi atins circumferinfa, avind dup’ amiazi o Iungime egali en cea de dimineata, 0 vom insemna eu un punet. Din aceste doud puncte, cu ajutorul compasului vom face o intersectie, ‘Prin intersectie si prin centru va trebui trasi o linie pind la extre- mitate, pentru a avea orientarea sudulni si nordului. Pe urma vom lua a gaisprezecea parte a perimetrului intregii cir- cumferinfe si, cu picioral compasului in punctul in care linia meridiand ‘sie circumferinfa, vom face seme pe ea Ja dreapta si la stinga, spre sud gi spre nord. 2 Mai departe tnsii, par. 34, Caurus si Corts stnt ardtate totusi ca vinturt diterite, * Planga 3, tig. 1. 1027 at 33. 3 35 Bt verruvy ‘Din aceste patru semne yom duce, trecind prin centru, dow’ linii, pe care le vom prelmngi dintr-o parte in’cealalt& a circumferintei. Astfel se va obtine, pentru Austra si Septentrion, delimitarea optimii. + Partile ramase vor-fi distribuite pe intregul perimetru: trei pArti egale la stinga gi trei la dreapta, inctt si se delimitede pe’ traseu divi- zinnile egale ale vinturilor, Atunci traseele piefelor si ale strizilor trebuie orientate dupi unghiurile intermediare intre dou’ directii de vinturi, Prin acest procedeu si prin aceastS tmpartire va fi exclusd pentru locuinte si strizi supiri- toarea violenti a vinturilor. ‘Dimpotrivaé, cind pietele vor fi orientate in directia vinturilor, acestea ivindn-se din spatiile deschise ale cerului, elannl si suflul repetat, intrind in strimtoarea strizilor, so va rispindi cn o fort si mai violenté. Pentru aceasta, orientarea cartierelor trebuie sk fie in declinatie faté de directia vinturilor, aga, fel ca acestea, lovindu-se de colfurile cl& dirilor, sk se sfarme gi, respinse find, si se destrame. Poate e% cei ce cunose numeroase nume de vinturi se vor mira c& am spus ch sint numai opt vinturi, Dar dac& ei vor lua aminte : CS civcumferinta globulni terestru, calcula’ de Eratostene din Cirene cu ajutorul cursulti Soarelni gi’ al umbrelor gnomonului echinoxial dup’ inclinarea cerului, prin calcule matematice si prin metode geometrice, a fost gisit& ca fiind de douk sute cincizeci gi dows de mii de atadii!; C& aceasta represinti de trei sute cincisprezece ori elte 0 suth de mii de pasi®; Si cit, din aceast’ circumferint’, optimea pe care pare 8% 0 stdipt- neaseli un vint este de treizeci de ori cite o suta de mii gi ined nou’ sute treizeci si gapte de mii cinei sute de pasi; ‘Atunei nu va mai fi de mirare cA un singur vint, rit&eind prin abateri si intoarceri intr-un spatiu atit de mare, d& nagtere la, varictiti prin deplasarea suflului siu. Astfel, ia dreapta si la stinga Austrului bat Leuconotus gi Altanus ; Africului, Libonotus gi Subuesperus; de o parte gi de alta a Favoniului, Argestes si, la epoci determinate, Etesiae ; alturi de Cau- rus, Cireins si Corus; de o parte si de alta a Septentrionului, Thracias si Gallicus; la dreapta gi la stinga Aquilonului, Supernas si Caccias ; de o parte gi de alta a Solanului, Carbas gi, la o epocd determinata, Orni- thiae ; iar la marginile reginnii al c&rei mijloc e ocupat de Eurus, Buri- circias si Volturnus. Mai sint si alte numeroase nume gi sufliri de vinturi care se trag de la locuri sau ape, sau de la furtunile din munti. 2 Dack ¢ vorba de stadinl roman (185 m), rezult# o lungime a meridianului de aproape 47 000 de km; mai degrabé ¢ vorba insi de stadiul gree (148 m), revultatul find peste 37 000 de km, Dupi calculele moderne, meridianul are 40 009,152 km; precum se vede, diferenta nu atinge 1/14. 2 Milional era necumoscut in antichitate,DESPRE ARHITECTURA, I 11 55 Apoi mai sint adierile diminetii, in partea in care soarele, cind in Snvirtirea lui rdsare de la marginea pamintului, loveste wmezeala aernlui si, indltindu-se si dogorind, mind inaintea lui suflul adierilor, ca o pre- vestire a zorilor. Cind aceste adieri dainuiese dup’ rasaritul soarelui, ele oenpa tinutul vintului Eurus, care, se pare, a fost numit de greci ebpoc, toemai pentru c& se naste din adieri? (aura), dupi cum, din aceeasi caus a adierilor diminetii, ziua de miine a fost numitd adpiov, Sint insi unii care neagii ci Eratostene a putut determina adeviirata mirime a globului terestru. Dar, fie cd masurdtoarea lui e exacta, fie ci nu e adevarata, serierea noastr nu poate si nu contind determinarea real a regiunilor de unde se nase vinturile. Si, dacd e cum zic aceia, regultd cf, fie si cu o misuritoare nesiguri, vinturile au totusi fiecare puteri mai intinse sau mai reduse. Fiinded aceste Iucruri au fost expuse de noi in mod sumar, mi s-a parut util, pentru ca ele si fie mai ugor intelese, si inflitisez la ‘sfirsitul cirtii doud figuri sau, cum zie grecii, oyjuar«: Una astfel trasatii, incit si arate de unde iau nagtere anumite vinturi, cealalt’, cum pot fi evitate curentele lor vitimitoare, prin trasarea deviat& de la direetia lor a strizilor si a pietelor. Pentru aceasta se va lua pe o suprafati neted& un centru, unde e litera A, si umbra de dimineatS a gnomonului, unde e litera B, si din centrul A, cu o deschidere de compas pin’ la semnul B al umbrei, s& se descrie o linie de cireumferingé *, Gnomonul fiind pus din nou in locul pe care se gisea fnainte, trebuie asteptat ca umbra s% deserease’ gi apoi, crescind din nou, umbra de dup& amiazi si ajungd egal’ cu cea de dimineata si si atingé cireum- ferinta, unde va fi litera C. ‘Atunci din semnele B si © si se traseze cu compasul (cu acceagi yazé) o interseetie de cereuri in punctul D. Pe urm&, prin intersectia D si prin centrul A sd se traseze o linie pind la capit ; pe aceasta linie se vor gisi E si F. Aceastd linie va indica orientarea nordului si sudului. Dupi aceea si se ia eu compasul a 16-a parte a intregii cireum- ferinje; un virf de compas trebuie pus pe linia meridian’, acolo unde atinge circumferinta in litera B, si se vor insemna Ia dreapta gi la stinga punctele G si H. De asemenea, ‘in partea dinspre nord un virf de compas va trebui pus la intersectia circumferinjei cu linia septentrional’, in litera F; §i la dreapta 5i la stinga acestui punct se vor face semnele I gi K. Vor trebui trase apoi linii prin centru de la G la K gi de H la I. Astfel, spatiul dintre G si H va fi al vintului Austra gi al partii meridionale; de asemenea, spatiul dintre I si K va fi al Septentrionului. * Apropieroa Tui elpss de aura (xipx) ¢ probabil Justi, 2 Sint reluate aici, eu mai multe detalii, explicatiile tnfatigate m paragrafele 17—25. ct, planga 3, 36“8 9 56 ‘vITRUVIU Celelaite parti vor fi impirfite in mod egal: trei la dreapta si trei Ja stinga, cele dinspre risdrit lo literele L, M, cele dingpre apus 1a lite- , 0. Din M la O gi din L Ja N se vor duce intersectii; in felul acesta, se vor gist repartizate in mod egal, pe circumferinfa, spafiile celor opt tari, Cind acestea vor fi fost astfel trasate, Ja fiecare unghi al octogonului se vor gisi, dack ineepem dinspre miaziizi: la unghiul dintre Eurus si Austru, litera’ G; intre Austru si Africus, H; intro Africus gi Fauo- nins, N; intre Fauonius si Canrus, ©; intre’ Caurus gi Septentrio, K; intre Septentrio si Aquilo, I; intre Aquilo gi Solanus, L; intre Solanus gi Eurus, M. Astfel, ficindu-se acestea, si se pun’ mira de aliniament intre unghiurile octogonului gi aga si se orientezo impiirfirea striailor. Capitolul al XI-lea DESPRE ALEGEREA LOCURILOR PENTRU UZUL COMUN AL POPULATIEL Dupa co s-au impirfit strizile gi s-au fixat pietele publice, trebuie explicaté alegerea locurilor potrivite pentru agezarea si folosinta comunk a populafiei, pentru edificiile sacre, pentru for gi celelalte locuri obstesti. Dac& oragul e ling’ mare, terenul potrivit pentru for va trebui ales ling’ port. Daed, dimpotrivé, oragul e departe de {airm, in mijlocul orasului. Pentru edificiile sacre ale zeilor sub ocrotirea indeosebi a cdrora se afld cetatea, ca si pentru cele dedicate Ini Iupiter, Tunonei gi Minervei, 84 se aleagi terenuri intr-un loc foarte inSlfat, de unde sii se poati vedeo cea mai mare parte a agesirii. Pentru Mercur, in for; pentra Isis si Serapis, in piafd; Pentrn Apolo ‘si parintele Liber}, lingh teatrn; Pentru Hercule, in oragele lipsite ‘de gimnaziu ‘si de amfiteatre, ling’ cire ; Pentra Marte, in afara oragulai, dar ling% Cimp?; De asemenea pentra Venus, lingk port. Acest Iucra a fost consfinfit si de haruspicii* etrusci, in cirtile invatiturii lor, si anume s& se ageze in afara zidurilor oragului sanctu- arele Venerei, al lui Vulcan gi al Ini Marte : + Bacchus. 2 Locul unde se destiisuran exereifiile (militare ete,) se numea Cimpul lui Marte. ® Preoti-preziedtori.DESPRE AREUTECTURA, 1, 28 37 Pentru ca tinerii si matroanele si nu se dedea in orag la patimile Venerei ; Pentru ca, violenfa Ini Vulcan find atrasi in afara sidurilor orasului prin rugéminti si sacrificii, clidirile s& fie mintuite de teama incendiilor. Jar divinitatea Iui Marte, cinstiti in afara zidurilor, va face si nu mai fie certuri armate intre cetiiteni si va piistra oragul la adipost de dusmani si ferit de primejdia rizboului, , De asemenea, pentru Ceres templul se va ageza intr-un loc in afara oragului, unde oamenii nuana merge tofi intotdeauna, ci numai pentru jerti& ; apoi acest loc trebuie s% se giseasci sub paza religici, a sfinteniei gi a moravurilor curate. Celorlalti zei li se vor alege locuri nimerite pentru temple, dup nevoile cultutui lor. Cit despre executia insisi a edificiilor sacre si simetriile lor, voi vorbi in cartea a treia gi a patra, cei mi s-a pirat necesar si expun mai inti, intr-a doua, despre cantitatea de materiale ce trebuic pregiitite pentru clidiri, care sint insugirile acestora gi la ce se pot folosi; si [dup aceea] si tree in revisté raporturile de misuri ale cladirilor, metodele ai genurile de simetrie, explicindu-le pe fiecare in carti separate,88 PLANSA 1, ELEMENTE DE FORTIFICATIE: Fig, 1, — INcHNTA fy VInFOL UNCT POvIRNI Zidurile fra alt aparare declt turnurile de flancare. Fig, 2—3. — INCINTA BXPUSA ATACULUT CU BERBECELE Agger — platform’ de pamint bitut la poalele zidurilor si san{ In fafa platformet. Struetura platformet (ef. pl. 2): Fal (parament) din zidaric, Iegatd eu zidul ineinte! prin pinteni dispusi in forma de ferastrau. Fig. 3—4, — Toaxonr Distenta intre ele egal cu lungimen tirului, Planul : circular sau poligonal. Turnurile ce plan pitrat neingiduite din pricina unghiurilor moarte. Disporitia inferioard (fig. 8): amensjarea in fata intrirll fiecarui tum a unui intrind $i raeordarca celor dow% tronsoane ale curtinei printr-o paserelé mobili. Fig. 4. — Portt Directia ce trebuie dat& edilor de acces: aga fel ea si constrings pe asediator sd se intoarei spre curte, intrind cu flancul drept, care nu este protejat de scut.PLANSA 2. ZIDARIE LEGATA OU GRINZI DE LEMN; LUCRARI DE SUSTINERH; PEREJI PENTRU REZERVOARE Fig. 1, — ZiDinrr rEGaTs Bime de lemn Inecate In masa zidurilor si a fundafiilor lor. Fig. 2. — SPRISINIREA UNUI MasIV DE PAMEST Fata zidariei de sprijin. Contraforturi exteriosre. Zidurl interioare tn zigzag, lisind totre cle si zidul exterfor celule goale. Intervalete dintre contraforturi sint egale cu tnalfimea lor. Modificdri proprit platformelor de pamint ale fortaretelor : Suprimarea contraforturilor exterioare Umplerea eu pimint pind sus a tuturor cefulelor. Fig. 3—4, — BETONAs BATUT LA ZIDURILE UNRI CISTERNE 3. — Siparea si betonarea ganfului Inconjurator ; 4, — Sapaturlle generale sl facerea radierului,e PLANSA 3, TRASEE PREALABILE PENTRU APARATE DE MASURAT TIMPUL Fig. 1. — Trasmor, wexipranunor Az Piciorul unel tije verticale, gnomon. Din acest punet ea centru se descrie un cere gf se riotear punciele B 44 C undo tralectoria umbrei tijei verticale’iaie cercul. Biseetoatea unghivlul BAG di direcfia meridianulul. La amiazh umbra tijei se prolecteazi pe aceasta directie. Fig. 2. — Roza vinrorrior In epura Tui Vitruviu traseul ardtat tn fig, 1 se complica cu o rozi a vinturflor, care are urmitoarea nomenclaturdi: Sectorul K I: Septentrfo — TL: Aquilo—C M: Solanus—M G: Burus~ GH: Ausler—HN : Africas—N 0 Fanonivs—O K: Caurus,Cartea a Il-a MATERIALE DE CONSTRUCTIE $I MODUL LOR DE INTREBUINTARE soe aePREFATA Pe vremea domniei lui Alexandra, arhitectul Dinocrate, increzitor 4n descoperirile si priceperea sa, pleck din Macedonia dup& armate, sta- pinit de dorinta de a obtine favorurile regale. HE] Ind ou gine din patrie, de la rude gi prieteni, serisori cdtre frantagii 4i citre curtenii imbrécati in’ purpurd, spre a se putea mai usor apropia de ei. Fiind primit cu bunivointi de acestia, cern si fic infétigat cit, mai degrabi Ini Aloxandrn. ‘Poti i-au promis ajutorul, dar au intirziat si-gi indeplineascd fagi- duisla, agteptind un moment prielnic. Crezindu-se ingelat, Dinocrate isi ceru ajutor siegi. Era de staturi foarte inalti, eu fata plicutd, frumos oa infStigare gi nespus de impunitor. Increzitor in aceste daruri ale naturii, igi 1KS% vegmintele la gazdi, igi unse trupul cu untdelemn, igi incunund fruntea eu frunze de plop, isi aruneS pe umirul sting o bland de len gi, cu o micincd in mina dreapti, piisi eiitre scannul de undo regele tmpartea dreptatea. ‘Multimea intorcindu-se s& se uite la el ca la un Iucru nemaivazut, fu airit gi de Alexandru. Cuprins de admiratie, acesta porunci sii i se fach loc ca s&'se apropie gi il tntrebis cine este. El rispunso: ,,Sint Dinocrate, arhitect macedonean giiti aduc desco- periri gi proiecte vrednice de strilucirea ta. Céci am plinuit si sculptex muntele Atos in chip de statuie birbSteascl, punindu-i in mina sting’ zidurile unei cetiti uriage, iar in cea dreapti 0 cups care si primoasc’ apa tuturor riurilor din acest munte, pentru ca din ea si se verge in mare.” Fermecat do planul Jucririi, Alexandru il intrebi indats dacé din punet de vedere al alimentatici se gisese improjur ogoare care s& asigure aprovizionarea cetitii cu hran’. Cind athitectul recunoscu e& acest Incra nn era cu putingS decit prin transporturi pe mare, regele fi spuse : ,,Dino- crate, prefuiesc minunata eonceptic a planului tu, care ma incints, dar observ eis, dack cinova ar instala o colonie in acest loc, judecata i-ar rimine de ocar’. Precum un copil nou nascut nu se poate hrini, nici na poate fnainta in viafé fark laptele doieii, tot aga un orag firk ogoare gi far’ roadele acestora, care s& se adune intre zidurile Ini, nu poate creste ; nici na poate avea 0 populafie numeroass firk belyug de hand, cic nicicum nu-gi68 virruvIv poate asigura locuitorii, fir’ resurse. Socot deci cd, dack planul tiu poate fi aprobat, locul ales trebuie in schimb dezaprobat. Si vreau ca tu si rimii Iingd mine, c&ei am s& m4 folosese de serviciile tale.” Din aceasta clip%, Dinocrate nu s- mai depirtat de rege gi l-2 urmat in Egipt. ‘Acolo, Alexandru, descoperind un port ocrotit. de naturit, o piat& oxcelenté, avind ca grinar intregul Egipt gi marile foloase ale wriagului fluvin Nil, ii porunei si ridice oragul care, dup numele siu, afost numit Alexandria. Astfel Dinoerate, favorizat de framusefen gi de infitigarea trupulni, a ajuns la mare faim. Mie dimpotriva, imp%rate, natura nu mi-a dab statur’ mindra ; batri- nofea mi-a uritit fata gi proasta sindtate mi-a secat puterile, Lipsit cum sint de aceste calitati, nidiijduiese totugi s& dobindese bundvointa ta en ajutorul stiinfei gi al serierilor mele. Intrucit in primal volum am soris pe larg despre rolul arhitecturii si definifiile acestei arte, ca gi despre orage si impirtirea terenurilor din interiornl avestora, at urma si dau acum explicatii asupra proportiilor si shmetriilor locagurilor sacre, ‘ale lidirilor publice gi ale color private; n-am crezut insi de cuviintd si dan intiietate acestei teme, firk a fi vorbit mai intii despre resursele de materiale din a eiror imbinate se ridie’ cliditile de zidarie si cele de lemn, care sint insugirile acestora la tntre- buintare gi din co elemente naturale se compun. Dar inainte de a ineepe explicarea Iucrurilor din natur’, voi arvita mai inti de unde igi trag obirsia dispozitiile clAdirilor si cum a evoluat oscaperizen or. Voi urma in aceasta indicatiile vremilor mai vechi, ale naturii gi ale celor ce au consfintit. in scrierile lor inceputurile eivilizatici # iovenfitle deosebite. Precum am invSfat de la el, aga vol vorbi sf on.Capitola T DESPRE VIATA OAMENILOR PRIMITIVE SI INCEPUTURILE CIVILIZATIEL DESPRE LOCUINTE $I DESPRE DEZVOLTAREA LOR In starea lor primitiv’ oamenii se nigteau ca fiarele, in piduri gi pester si cringuri, si isi triiau viata nutrindu-se eu roade silbatice. Odata, intr-un loc oarecare, copacii, inghesuiti si bitufi de vint gi de furtuni, frecindu-siramurile, au iscat foe. Inspiimintati de furia fied rilor, cei din jurul locului aceluia au fugit. Pe urmé, fieindu-se liniste gi venind mai aproape, ei ini didurd seama cit de plicut& era pentru corpuri cildura focului si, adiugind Jemne gi intretinindu-l, au atras prin aceasta si alti oameni, cdrora, ficindu-le semne, le aritau ‘ce foloase trigeau de pe urma, lui. In agemenea intilniri, oamenii emiteau felurite strigite care, repetate zilnic, au ajuns si formeze cele dintti cuvinte. ‘Numind in felul acesta lucrurile cele mai uzuale, oamenii incepur’ intimplitor si vorbease’ si astfel au ereat graiul intre ei, Deei, prin descoperirea foenlui, se nisen dintru inceput la oameni gruparea, adunarea si conviefuirea, ‘Adunindu-se mai mulfi laolalt& si avind do la natu’, asupra celor- lalte animale, privilegiul de a nu umbla aplecati, ci drepti, de a vedea mArotia lumii gi a stelelor si de a mfnui eu ugurintS, cu miinile gi arti- culatiile lor, orice lucra, unii dintre ei incepurd s& facd acoperiguri de frunzig, altii 8 sape posteri sub munti, iar citiva, imitind cuiburile rindune- lelor si modul de constructie al acestora, ficurd din lut si nuiele locuri undo si se adaposteascd. Apoi, observind ‘adiposturile celorlalfi gi adéugind experiente noi cunostintelor deja acumulate, ficeau in fiecare zi colibe tot mai bune. Si cum oamenii an o fire inclinata s& imite gi si invete mindrindu-se tn fiecare zi eu ndscocirile lor, ei igi arfitan unii altora meritele constructiilor gi astfel, dezvoltindu-si priceperea prin intrecere, judecata lor devenea din zi in zi mai p&trunzitoare.2 22 70 virruviy . _ Mai intii unii, infigind in pimint stilpi on partea superioar’ in form’ de fared gi impletind in intervalele dintre ei nuicle, lipirt perotii ou Int, ‘Alfii, uscind bucsfi de lut, zideau perefi, legindu-i intre ei cu lem: niirie, iar pentru a se feri de ploi si de cildurh clidean deasupra acoperiguri din trestio si frunzig. Mai tirziu, vazind c& acoperigurile plate nu puteau rezista ploilor din timpul iernii, le ficurd din dowd versanto gi, lipindn-le en Int, asign- rari apelor de ploaie o bund scurgere prin acoperiguri tnclinate. C& lucrurile s-au tras din inceputurile pe care le-am seris mai sus, 80 poate vedea din acoen ci pind astiizi la neamurile striine clidirile sint construite din asemenea materiale. Astiel, in Galia, Spania, Lusitania, Aquitania [acoperigurile sint] din gije de stejar sau din trestie. a neamul colhiler din Pont, din cauza mulfimii pAdurilor, trun- chiurile de copaci se agazi in toatd lungimes lor pe pimint in dreapta i in stinga gi, ldsinda-so intre ele un interval cit il ingtiduie lungimea eopa- cilor, pe capetele lor se pun transversal alte trunchiuri care inconjoari spatiul interior al locuintei. Peste ele, legind in cele patru plirti colfurile eu grinzi alternate, construiesc peroti verticali din eopaci rezemafi pe cet de jos, ridicind astfel in inalfime adevarate turnuri ?, Intervalele care rimin intre tranchiuri din cauza grosimii lemnului le astupS cu git’ gi pamint. La fel construiese gi acoperigurile : retezind grinzile la capete, le reazemd retrigindu-le treptat gi astfel, pornind dela cele patru fete, ridick in mijloc o piramid& pe care o acoperi cu frunzig gi lut, obfinind, duph obieeiul barbarilor, acoperiguri inalte in forma de turn, Dimpotrivi, frigienii, care locuiese in regiuni de ges, lipsite de lemne din cauza pufindt&tit pAdurilor, aleg dimburi naturale pe care le scobese in mijloc gi le stripung din Kituri cu drumuri, lirgindu-le cuprinsul, cit ingiduie natura locului. Dupé aceca, infig deasupra lor prajini cérora, legindu-te intre ele, le dau forma unor conuri. Po acestea Ie acoper’ cu trestie gi nuidle, ingra~ médind deasupra brazde mari de pimint®. in felul acesta, alcétuirea, acoperigurilor asiguré locuinfe foarte ellduroase in timpul iernii si foarte Moot ac coli rigul mlastinilor gi, la. al nif fac colibe acoperite din papuri tinilor gi, 1a alte popoare, in multe locuri, aledtuirea colibelor se face in acelagi fel. Chiar gi la Massilia 4 putem observa acoperijuri firk tigle, ficute doar din pamint bitut amestecat cu paie. De asemenea, la Atona, Areopagul, o rimisitd a vremii de demult, e pind acum acoperit ou lut. La fel, pe Capitoliu, chiar in Citadela sanctuarelor, casa lui Romulus, acoperiti, ca paie, ne poate dexvilui gi anita obieciuile vechimil. 3 Planga 4, tig. 4. ® Planga 4, fig, 3. ® Plansa 4, tig. 2. + Marsilia,DESPRE ARHITECTURS, 11, 1 n Astfel, judecind dup’ aceste somne, putem sé ne dim seama ei, in ce priveste’ stravechile forme gi procedee de constructie ale clidirilor, Jucrurile s-au petrecut intoomai cum am aritat mai sus. Dar cum, luerind zilnie, oamenii si-au fécut miinile mai pricepute Ja clddit gi, exercitindu-si talentul prin indeminare, au ajuns 1a arti, dos- toinicia, adiugaté la niizuintele lor, fi ficu pe cei mai zelogi in acestea si 80 numease’ megteri. Cum aceste Incruri an fost constituite la inceput in acest fel si cum natura fi inzestrase pe oameni nu numai cu simturi, ca pe celelalte animale, ci le inarmase mintile si cu cugetare gi cu hotarire, punind celelalte animale sub stiipinirea lor gi inaintind treptat de la ridicarea clidirilor la eelelalte arte si cunogtinfe, ei duseri omenirea dela viata animalicd gi silbatics pin’ la civilizatic. Si atunci, construind cu zel gi privind inainte in timp, datorité conceptiilor mai largi niscute din varictatea artelor, ei se apucari si, inalte nu colibe, ci chiar case cu temelii gi perefi 2iditi din céramizi sau din piatr’, acoperindu-le cu sarpanti gi tigle. Dupi aceea, prin observatii atente, de la aprecieri vagi si incerte ei ajunser la raporturi determinate de simetrie. Apoi, bigind de seam% c% produsele naturii sint rispindite peste tot si cé pamintul le ofer’ pentra clidiri o mare multime de materiale, folosindu-se de ele ci sporir gi impodobird cu lucruri plicute eleganta marité de arte a vietii. De aceea, pe cit imi va ingidui puterea, voi vorbi despre toate acelo materiale care sint apte a fi folosite in clidiri, precum gi despre insugirile si posibilititile lor. Daci cineva insi ar vrea si discute locul acestei ciirti, socotind of ar fi trebuit si 0 agez la inceput, ii voi da seama, de chibzuinta mea ca si nu ereadé ci am gregit. Seriind despre arhitectur’, in primul rind am cremut oA trebuia si expun ov ce cunostinge si invitituri se core a fi pre- vizutd, si-i precizez, prin definitii, aspectele si si expun totodata in ce fel a luat nagtere. _ ‘Agadar, in prima carte am vorbit despre indatoririle profesiunii si despre ce trebuie si cunoased un arhitect. In cea de fat& voi discuta despre intrebuintarea pe care 0 comport’ proprieti{ile naturale ale materialelor. Cici cartea intii mi invaté de ‘unde s-a nascut arhitectura, ci cum s-au ivit obirsiile elidirilor si prin ce mij- Joace au crescut si s-au dezvoltat treptat, pind la gradul la care au ajuns acum. Agezarea aci a acestei cirfi este deci la rindul gi la locul ei firese. ‘Acum, revenind la subiect, voi vorbi despe materialele potrivite pentru executarea clidirilor, cum au fost ele create de naturli si care sint propor de amestec ale clementelor din care aint aledtuite, asa fel ca Tu sii nu apari cititorilor obscure, ci limpezi. Oéci nici un fel de materie, nici un corp, nici un lucra nu se poate naste z nici descoperi intelegerii, fir’ combinarea elementelor} iar natura lucrurilor nu igi poate gisi adeviratele sale explicafii prin invatatura fizicienilor, fark numai dae’ se aratA gi se demonstreazi cauzele care sint in cle, cum anume sint acestea gi de ce sint aga cum sint. 34Capitolul al I-lea DESPRE ELEMENTELE PRIMORDIALE DUPA PAREREA FILOZOFILOR ‘Tales, cel dintii, a socotit c& apa este clementul primordial al tuturor lwerarilor} Heraclit din Efes, care din pricina obscuritipii scrierilor sale a fost numit de grec oxorewé<, rofinea ca element prineipal focul ; 3 Democrit gi, dup’ el, Epicur au socotit e& toate lucrurile din natur’ sint constituite din atomi, pe care ai nostri i-au denumit ,,corpuri ce nu pot fi thiate”, iar altii’', indivizibile” ; 4 In sfirgit, doctrina pitagoricienilor a adiugat apei gi focului aerul gi pimintul. Aga c% Democrit, eu toate ¢& n-a intrebuintat termenul ,,ueru” proprin-zis, admitind numai corpuri indivizibile, pare a fi dat acestora denumirea de ,,individualita{i”, eXeci atunci cind sint despartite m se altereazd, nici nu se distrug, nici mm se destac in frinturi, ci pAstreaz’s in ele perpetun gi pentrn vesnicie o infinité soliditate. Cum deci toate lucrurile par a se uni gia se nagte din imbinarea acestor elemente, care sint repartizate in mod felurit de natura in varietiti nesfirgite, m-am gindit c4 trebuie si expun varietiitile gi deosebitele lor intre- buintari, precum gi proprietifile pe care le au in clSdiri, pentru ca, atunci cind ele vor fi cunoscute, cai cese vor gindi si elideascd si nu gregeasci, ei si-gi procure pentru clidiri materiale corespunziitoare scopului urmarit. Capitolul al T-lea DESPRE CARAMIZE In privinfa crimizilor, voi spune intii din ce pimint e bine si fie ite. Ele nu trebuie fiicute din pamint nisipos, nici pietros, nici din pimint aspru', deoarece : pe de o parte, ckrimizile ficute din aceste sofuri de piimint sint grele, pe de alti parte, bistute de ploaie in pereti, se destac gi se strict ®; * sabalone soluto; mai jos ,,pamint moale”, masculo sabulone; ct. Arthur Schramm, Zu Vitruvtus IT, 5, 1,1n Phifologische Wochenschrift, 50 (1930), col. 557—558, + Este vorba de cdrdmizi useate Ja soare. CArimida ars in foc era aproape neuzitatd pe vremea lui Vitruviu, ficwDESPRE ARHITECTURA, II, $ 3 Nici paiele nu fac trup cu acest soi de edirdmizi, din pricina asperitatii. Dimpotriva, ele trebuie facute din pAmint alb argilos, sau din argilé, rosie, sau, la nevoie, din pimint moale. Aceste soiuri, din cauza ugurintei lor, sint tari si nu cintirese gren in Iucrare gi se leagi ugor. Carimizile trebuie ficute primavara sau toamna, pentru ca si se usuce la o ellduri domoalii !, Intr-adeviir, cele fieute in timpul verli se strict prin faptul ed soarele le coace puternic partea din afari, in timp ce miezul ramine ine& erud ; si cind apoi, uscindu-se si miezul, ciirimida se contract, coaja uscath se sparge. Cripind astfel, cirimizile nu au trie. Sint deosebit de bune c&rimizile care au fost feute cu doi ani inainte, cici in mai putin timp ele nu se pot usca induntru. Cind sint proaspiit ficute si puse in Inerare neuscate, tencuiala care le acoperi se intuirogte mai repede decit cirdmizile. Acestea, Ja rindul lor, uscindu-se treptat, se taseazd, fieind ca pojgbita de tencuial’, intirit’ eu mult inainte, s& se desfacd din legitura ei. Astfel dezlipite do zidarie din cauza subfirimii lor, tencuielile nase mai pot mentine prin ele insegi, ci se sparg. Pe de alt part, zidurile insegi, tasindu-se la voia intimplirii, se strick. Pentra aceea gi locuitorii din Utica folosese c&rimizile la zidirea perefilor numai daci magistratul a constatat cd sint uscate si ficute ou cinei? ani inainte. Se fac trei soiuri de ciirtmizi®: unul —- numit pe greceste lidian este cel intrebuinjat la noi: misoari in lungime un picior si jumatate, iar in latime un picior ; celelalte dowd, din care se zideso cladirilo grecilor, sint denumite unul neved3apov, caldlalt terpa3apov, cdi grecii ii spun palmei 3égov, deoarece darea de daruri se cheam’ pe grecoste Sagov gi darul se prezinta intotdeauna pe palma miinii. Astfel, cova ce are pe toate laturile cite cinei palme se numeste evrd3wpov, iar ce are patru reepl8-nq0v. Lucririle publice se zidesc cu cirémizi de tip pentadoron, iar colo private en tetradoron. Din aceste soiuri de e&r’mizi se mai fac si jumététi de cdrimizi. Si cind se fac ziduri de o c&rimidi si jumitate grosime, se agazi dintr-o parte rinduri de cérimizi intregi gi din cealalt& parte jumstitile de ekirimizi. Deci, daci din amindoud pirtile zidiria se executa ingrijit cu ajutorul sforii $i al nivelei, altornindu-se rindurile si tesindu-se totodat’ rosturile de la o asiza la alta, zidul capita aoliditate gi, in plus, din amindoud partile o infitisare nu lipsité de elegant §, : Exist in Spania ulterioark § un orag, Maxilua, gi in Galia**** gi altal in Asia, Pitane, unde cirimizile useate, aruncate in aps, plutese. 2 uno tepore Th. Birt, Marginalien. .., p. 42 (Jn manuserise : uno tempore). * Gifra este probabil greslt copiats. Pliniu, Nat. hist., 35, 14, 49, preeizeazs, cea cee mal aproape de adevir : non nisi bimos probant, ? Planga 5, * Planga 5. . ® Se mumea asa partea de sud-vest a Spaniel * 1“ 15 6 aczy ‘YITRUVIU Se pare c& aceste cérimizi pot pluti finde pimintul din care sint foute © poros. Find astfel ugor gi int&rit de aer, nu confine gi nici nu absoarbe api. Fiind de un soi ugor gi poros, orice greutate ar avea, natura l face ca, asemenea pictrei ponce, si plnteased pe apa. Astfel aceste cirimizi au o mare utilitate; cSci nu sint grele in clidiri gi, nelisind si pitrund’ in masa lor puterea umezelii, nu se strici de pe urma intemperiilor. Capitolul al IV-lea DESPRE N IP fn zidariile de piatré (ciopliturs), trebuie in primal rind s ne ingri- jim de nisip, care trebuic 8% fie: — bun pentru a asigura priza mortarului; —s& nu fie amestecat cu pimint. Nisipurile de carieré se prezint& sub urmiitoarele infitisiri : negra, alb, rogu gi cenugiu. Printre acestea, cel mai bun este cel care, freeat: intre palme, seir- tiie. Dimpotriva, col lutos nu scirfiie; dar dack, pus pe o stofa alba, apoi seuturat sau loyit, nu o murdireste gi nu las& pimint, este totugi bun. In lipsa carierelor din care si se poaté extrage nisip, se va folosi, cernindw-l, nisipul de riu sau cel de prandig gi, la nevoie, chiar cel de mare. Dar acesta din urmié are in ziddrie urmitoarele cusururi: — se usuci greu; — zidul nu se poate executa in bune condifii, ca sh poatd face prizt si s& suporte sarcini, decit oprind din eind in ind Incral; — nu rezisti impingerilor exercitate de boli. Nisipul marin mai are gi cusurul c& prin sarea pe care o elimin’ desprinde tencuiala de pe ziduri. Nisipurile de carier’, din contra: — se ugucd repede; — mentin tencuiala ; — rezist’ impingerilor exercitate de bolfi. Dar numai acelea care sint proaspit scoase din carier’. Cioi dac’, 0 dat& scoase, rémin prea mult& vreme expuse la soare, Ja lund gi la umezeali, ele se dezagreg’ si devin Iutoase. Puse in aceasta stare in zidirie, ele nu fac prizk cu piatra; aceasta se desprinde ugor gi cade, iar zidurile nv’ pot suporta sareini. Dimpotrivi, nisipurile de carieré, de curind extrase, avind atitea caliti{i in zidérie, nu sint totusi potrivite pentra tencuieli, cici mortaralDESPRE ARBITECTURA, TI, 5 3 de var, avind in pasta lui amestecate paie, nu se poate usca firs cripa- turi din canza repeziciunii cu care se face priza. Dimpotrivi, nisipul de riu, din cauza finetii lui, eapXta, cind este ‘Antins gi presat bine cu drigea, o trie la fel cu aceea a betonului bitut eu maial. Capitotul al V-lea * DESPREGVAR Precum é- spus despre nisip, tot aga gi in ce priveste varul : trelbtiic sii avem grij si fie obtinut prin arderea pietrei de caloar alb sau a silicei. arul provenit din. piatri densi gi mai duré se va folosi 1a ziditrio; cel din piatrs poroasi, la tencuicli. Cu varul stins, mortarul se va prepara precum urmeazd: —dact nisipul e de carierl, ak se faci un amestec din trot parti de nisip gi o parte de var; — dacts ina nisipul e de riu ori de mare, se vor pune dous piirti de nisip gi una de var. In felul acesta, dozajul amestecului va fi potrivit in mod convenabil. Dacé nisipului de mare sau de riu fi adugim tiglt pisat& si cernuta, in proportie de o treime, vorn obfine un amestec de mortar mult mai bun. ‘De ce oare varul, cind absoarbe api gi nisip, int&reste zidaria? Cauza pare a fi aceasta : ca gi celelalte corpuri, pietrele rezults dintr-un amestec de elemente, Daci in compozitia lor se gaseste in mai mare masurd aer, sint ugoare ; daci se giseste api, sint moi, prin umezeal, daci se giseyte pimint, sint tari; dacd se gisegte foc, aint stirimicioase. Dacé pietzele cu o asemenea compozitie, inainte de a fi arse, sint | zdrobite mirunt gi amestecate cu nisip, puse in zidérie nu se tntirese gi nu vor face prizi ou aceasta. Cind, dimpotrivé, sint mai inti aruncate in cuptor, prinse de cildura inte a focului elo igi pierd vigoarea solidititii primitive gi, totodata, igi sleiese fortele si ramin cu porii deschisi gi goi. Tn aceasti stare noud, pierzindu-si aps prin efectul coacerii, greutatea pietrelor arse in cuptor nu mai corespunde greutitii lor primitive, ci, cind lo cintérim, volumul riminind acelasi, gisim ei sint mai usoare cu aproximativ © treime. ‘Agadar, dup ce clementul lichid din compozitia acestei pietre a fost consumat. si aerul eliminat, varul pistreaz% in el cildura latent& pe care a dobindit-o din tiria focului. Transformat in praf? gi tamuiat 1 Vitruviu distinge trei start tn care se poate pAstra varul: a) ealx uiua, adie# yarul viu, asa cum r&mine, gub tormi de bulgari, dup4 arderea lui tneuptor; b) catz macerata, adied varul pasté, stins pind le refuz, sub formA de lapte gi transformat prin evaporarea Ulterioard a apei in past; ¢) ealz extincla, adied varul stins numai cu cantitatea de apd ecesaré hidratdrii si transformat apoi tn praf.76 ‘virruvie in ap, varal, care in starea lui primitivi era impregnat: cu ap, absoarbe prin porii Ini deschisi umezeala gi devine incandescent, apoi, ricindu-se, igi pierde cdldura latent. ‘In felul acesta, interstitiile dintre porii lui deschigi se umpiu, ameste- cindu-se gi legindu-se cu nisipul. Apoi, uscindu-se, face prizi ou pietrele gi d& trie zidariei. Capitolul al Vi-lea DESPRE PRAFUL DE PUTEOLI Existé un fel de praf care produce in mod natural lucrari minunate ; el se giseste pe ling’ Baiae, in ogoarele municipiilor situate in imprejurimile muntelui Vezuviu. Aceastés pulbere, amestecatd ou var gi piatré sparté, dé t&rie nu numai elidirilor obignuite, ci chiar digurilor care, zidite in mare, se intdresc sub apa. ‘Acest Ineru pare s& se intimple pentru e& sub acesti munfi se gasese piminturi, ca si multe izvoare fierbinfi, care n-ar fi aga dacé n-ar avea dedesubtul lor foeuri foarte mari alimentate sau cu pucioasi, sau cu eompugi de aluminiu, sau cu bitum. De aceea focul din strifund gi cildura fldcdrilor fignind gi arzind printre vinele acestui pimint il fac usor, iar tuful care ia nagtere acolo e afinat i lipsit de api. ‘Agadar, cind trei lucruri supuse la fel violenjei focului se intilnese intr-un singur amestec, absorbind dintr-o daté api, se unese intre ele gi, ajutate de umezeali, so intirese grabnic gi nici valurile, nici puterea apei nm le mai pot desparfi. Ci, existi flAcdri in aceste locuri se poate sti gi din faptul o& in muntii Cumanilor, in regiunea Baiae, existé excavafii care pot servi drept bili de sudatie in care aburii fi iscindu-se de jos prin violenta focului, strépung acest pimint §i, infiltrindu-se prin el, scap’ in aceste locuri, putind fi folositi foarte bine ca bai. Mai mult inci, se povesteste ci in vechime s-au ivit din belgng focuri sub muntele Vezuviu gi de acolo an virsat fliciri pe locurile dim- prejur. Atunci se pare cd piatra care se cheam spongioasé, sau piatré ponce de Pompeii, a fost adus% in aceasta stare prin caleinarea altui soi de piatra. Acest soi de piatré spongioasd care se extrage de acolo nu ia nagtere oriunde, ei numai in imprejurimile Etnei si pe dealurile Misiei pe care grecii o numese Karaxexnuuéyy (,,cea arsk”), precum gi acolo unde locurile prezinté particularititi de acelasi fel. Deci, fiindcd in aceste locuri se gisesc izvoare de apa fierbinti gi in surp&turile muntilor aburi calzi, iar batrinii povestese c4 in acele locuri erau fliciri care rét&cean pe cimpii, pare a fi sigur o& prin violenta focului apa a fost scoasd din tuf si din pAamint, precum in cuptoare e scoasé dinDESPRE ARHITECTURA, 11, 7 7 var. Astfcl, lucruri neaseminitoare i diferite find aliturate si amestecate intr-o singuré materic, setea fierbinte de umezesli, o daté saturath de api, determina in corpurile acestea asociate efervescenta unel cilduri latente, silindu-le cu trie s& se uneascd gi si dobindeasc’ repede insugirea, soliditafii. Mai riimino aceastd intrebare : deoarece sint si in Etruria numeroase 9 izvoare de apa caldi, de ce nn se nagte si acolo praful cu ajutoral eiruia, in acclagi fel, zidaria s& se poati intiri sub api? Dar, inainte de a ris. punde la aceasté intrebare, am socotit de trebuinfi s& expun cum par ® sta Iucrurile. Nun toate locurile gi nici in toate regiunilenu se gisesc acoleagi feluri 10 de pamint sau de piatra : unele sint lutoase, altele din prandig gros sau mirunt, intr-alte locuri sint nisipoaso; la fel’e si cu lemanl, cei, in general, in regiuni diferite se gisese in pimint insusiri variate si diverse. Ca Tucrurile stau astfel se poate coustata mai ales din faptul o& 11 acolo unde muntele Apenin inconjoari regiuni ale Ttaliei si Etrariei, aproape nicdieri nu lipsese carierele de nisip, dar dincolo de Aponin, in Tegiunea care se intinde de-a lungul marii Adriatice, nu se intilneste hici una. De asemenea, in Ahaia, in Asia gi, in general, dincolo de mare, nici milcar nu se vorbeste de ele. Astfel, nu in toate locurile unde fierb numeroase izvoare de api 12 caldi se pot intilni in acelagi fel accleasi cireumstante favorabile, cici toate lucrurile, aga, cum le-a hotdrit natura, se ivese nu dup placerea oamenilor, ci imprigtiate ca la intimplure. Deci, in locurile unde muntii nu sint de pimint, ei de materi lemnoase, puterea focului iesind prin vinele acestora 0 arde, nimicind ceea ce e moale gi fraged, dsind cea ce © aspru. Aga cum in Campania pimintul ars se face cenugd, la fel gi in Etru- 13 ria substanta lemnoasé calcinat’ din adincime se transform intr-un goi de nisip numit carbuneutl, Ambele soiuri sint excelente in zidarii, dar fiecare cu eficienta lui 44 specifies, unul in construetiile pe pimint, celilalt chiar gi in digurile din mare; ciei intr-adeviér, substauta lemnoas’ caro — ars’ din adincime de puterea aburilor — da naytere in unele locuri soiului de nisip eirnia i se zice earbuncul, © mai moale decit tuful, dar mai tare deceit pimintul. Capitotul al Vil-lea DESPRE CARIERELE DE PIATRA in Jogaturd on varul si nisipul am ardtat mai sus care sint ariettiile 1 si care sint calitafile lor. Vine larind acam si vorbese despre carierele care s¢ extrag gi se procura pentru elidiri atit piatra fiyuitd, cit si cioplitura. Aceste pietre au calitati inegale gi diferite.2 4 15 18 78 viTRUVIO, intr-adevir, uncle sint moi, cum sint, in improjurimile Romei, cele rogii gi rogii pale, cele de la Fidenae gi cole din Alba. ‘Altele au 0 tirie mijlocie, ea cele de la Tibur, Amiternum, Soracte gi altele de acest: fel. Unele sint tari, ca cele silicioase. Mai exist de asemenea un mare numir de alte soiuri, cum sint, in Campania, tuful rogu gi negru, iar in Umbria, Picennm gi in partile Venetiei alb’, care se taie cu ferdetrdul, ea lemnul. "Toate aceste soiuri moi au calitatea ck blocurile extrase din ele se Iucreazi ugor in constructic si, eind se gisese in locuri acoperite, nu se altereazi; dar daci, dimpotriva, sint in locuri deschise gi neacoperite, umflate de umezeali i ger se cojese si se dezagreg’. De asemenea, pe malul mirii, mincate de sare, se firtmitea’ gi nu rezist® valurilor. Cit despre piatra de Tibur gi toate celelalte soiuri de aceeagi esonfi, ele rezisti bine si sareinilor si intemperiilor. ‘Nu pot fi insk la adapost do foc, cdci indata ce sint atinge de el crapts gi se firimiteazt ; accasta fiindcd in amestecul lor natural an apa. puting si nu prea mulé pAmint; au, in scbimb, foarte mult aer gi foo. Deci, cum in ele umozeala gi p&mintul sint in cantitt}i mai mici, foeul, gonind aerul, ii ia locul si, prin contactul gi violen{a aburilor, p&trande in ele gi le calcineaza. Sint de asemenea in hotarele Tarquiniei numeroase cariere, zise Aniciane, asemuitoare dup’ culoare eu cele din Alba, ale eéror principale exploatiri sint in imprejurimile lacului Volsinian, precum gi in pre- fectura Statonia. Acestea au henumirate ealititi, Tntr-adevir, nici gerul, nici econtaetul eu focul nu le poate vatima, ci sint taxi gi tin foarte mult, pentru cf in dosajul lor natural este putin aer si foe, apa potrivité si pAmint foarte mult. Rezistente, mulfu- mité unei aledtuiri dense, ele nu sint alterate nici de intemperii, nici de violenta focului. Despre aceasta ne putem da seama mai ales dup’ monumentele din imprejurimile municipiului Ferentis ficute eu piatri din aceste cariere. Ciici sint acolo gi statui mari cioplite cu artd gi statuete mai mici si flori gi acante sculptate on eleganti, eare, cu toate ci sint vechi, par atit de noi de parc% abia ar fi fost filente. Chiar si luer&torii in bronz, la turnarea bronzului, exeeut% tipare din piatra aoastor earire, care Ie’ aduce mari foloase in Incrarea aceatut metal. Daci aceste cariore s-ar afla ling’ Roma, ar merita ca toate clidirile do aici st so faci cu piatrS scoass din’ ele. Deoarece insi, din cauza apropierii, nevoia ne sileste s& folosim carierele de piatri rosie si palid& din imprejurimile Romei, cel ce doreste si fack o Iucrare faré cusur s& se pregiteascd astfel : Cu doi ani inainte de a avea sf constrniase’, 8% extrag’ blocurile, nu fusi iamna, ci vara, gi s& le lage si sack in locuri deschise. Dintro acestea, cele care, in timpul acestor doi ani, atinse de intemperii, se vor fi alterat, si se folosoascd Ia temelii; celelalte, incer-DESPRE ARHITECTURA. 11, 8 9 Fate, dar uestricate de naturi, vor putea dura, zidite in acele parti ale clidirilor care se ridici deasupra paimintului. , Aceste lucruri trebuic observate nu numai pentru piatra fituitd, ci gi pentru cea cioplits, ce se foloseste la zidéria executaté in aparat neregulat. Capitolul al VIUI-lea DESPRE FELURILE DE ZIDARIE Felurile de sidirie sint acestea : Ou paramentul fn formA de retex* pe care toti i folosese acum; Felul vechi, eu paramentul neregulat *. Dintre acestea, modul ,,reticulatum” este mai elegant, dar tinde 8K fao8 crdpituri, fiinded rindurile gi rosturile Ini sint dispuse in toate F Dimpotrivi, pietrele zidite cu rosturi neregulate, asezate unele peste altele si imbucate, constituie o ziddrie neeleganta, dar mai trainic’ deceit cea reticulata. De altfel, in amindoua felurile miezul zidului trebuie s& fie executat cu materiale mici, pentru ca zidurile, saturate din belgug en mortar de var gi nisip, si-si mentin’ vreme mai indelungaté umezeala %. Intr-sdevir, cind masa zidiriei © de esenti moale gi poroasi, zidul se usted prea repede, absorbind apa mortarului; Cind insX ‘va domina cu prisosinf& mortaral de var gi nisip, zidul, avind mai multi umezeali, nu se va usca indati 4 C&ci atunci cind substanta umed& va fi absorbité din mortar prin porozitatea pietrelor, varul se va desparti de nisip gi se va dezagrega, iar pietrelo nu vor mai putea adera cu mortarul, ci, despringindu-se, cu vremea vor ruina zidurile. Se poate constata acest Iucru gi la unele monumente din imprejurimile Romei, ale ciiror ziduri au fost facute cu paramentul din marmur’ sau din piatrd fHfuitd gi cu miegul dintr-un amestec de pietre si mortar bitut cu mainl. Uscat de vechime gi seciituit de porozitatea pietrelor, + Opus retictlatum, Planga 6, fig. 4b. * Opus incertam. Planga 6, fig. 4, * Dupi Giuseppe Lugli (La terminologia dei sistem costruttivi usatt dat romani, in Rendiconté delle sedute delt’Accademia Naztonale dei Lineet, Classe di seienze morali, storiche ¢ filologiche, 1950, seria VILE, vol, V, p. 229), primele paragrate ale acestut capitol au fost inse- rate ulterior de Vitruviu, pentru a scoate mai bine in evident deosebirile dintre tebnica romand i cea greceascl. * Lucru necesar, care asigura desfiigurarea lent, deci in mai bune condifii, a procesulul de prizi,on 80 viTruviy mortarul de gidirie se sfarm&; pe de alt& parte, cu legdtura dintre rosturi slAbit&, pietrele se diglocd gi se risipesc, Dar dacé cineva nu vrea sii cada In aceastd gregeal&, si procedeze astfel : Si lase intre cele dou rinduri de pietre ale paramentului un gol; In acest: gol si construiasci ziduri groase de dow picioare, folosind pentru aceasta fie pietre rosii cioplite, fie olane sau pietre dure asezate in rind ; S% lege aceste ziduri de cole doud rinduri de pietre ale paramentului eu scoabe de fier ori de plumb}. In felul acesta, 2iditi nu prin simpla ingramitdire, ci prin rinduirea im straturi a pietrelor, Incrarea va fi vegnic fard eusur, edci rindurile gi rosturile lor, sprijinindu-se reciproe si find pe deasupra gi legate intre ele, nn vor da impingeri laterale gi nici nu vor lisa pietrele paramentului, legate de restul gidului, si se rastoarne. Nu trebuie deci Inat& in deridere zidiria grecilor. Tntr-adevir, ei nu folosese zidiria imbrieatd cu pietre moi, ci, cind renunta Ja piatra fituitd, procedeazi astfel : Agaz& blocurile de stinei sau de piatr’ dura in sir si, zidind asa cum zidese cirimida, alterneazi sirurile si tes rosturile de la 0 asiz& Ja alta, asigurind in felul acesta zid&riei calit&ti de durabilitate vegnica. Aceasté sidirie greacd se exeeuté in doud feluri, din care unul se cheam& isodom, celalalt pseudisodom. Se numegte isodom sistemul de zidirie in care toate asizele sint de grosimi egale gi pseudisodom acela in care asizele sint inegale gi rosturile fesute in mod neregulat. Ambele sisteme sint rezistente, in primul rind, finde’ pietrele sint compaete gi solide si nu pot absorbi elementul umed din compozitia mortarului, asigurindu-i astfel soliditatea pind la adinci bitrinefe; in al doilea rind, pentrn c& pictrele asizelor find zidite pe lat gi nivelate, nu permit mortarului s& cad&; totodata, legate intre ele in sens transversal pe toatd grosimea zidului, pietrele ramin unite pind la adinci batrinete * Alt zid&rie este aceea numité tprhexrov, pe care o folosese gi tSranii nostri®. Potrivit acestui sistem, se zidese cu ingrijire fetele zidului, iar intre ele se agazi pe mortar alte pietre, aga ‘cum au fost scoase din carier’, legdtura fiind asigurat& prin agezarea alternati: @ rosturilor *. Ai nostri insi, urmarind o executie rapid, se preocup’ de parament, ale cérui pietre le gidese in lung, iar in mijloe toarnd — bitindu-l en maiul —- un amestec de pietre sparte gi mortar. + Planga 6, fig. 5. ® Planga 6, fig. 1 $12. * Plansa 2, fig. 3. « Dar gi prin pietre fajuite agezate transversal, din dowd tn dou asize pe tout grosimea zidului. Cf. paragraful 22 de mat jos.DESPRE ARHITECTURA, II, 8 aL -Astfel iau fiint& in acest sistem de ‘zidarie trei straturi: doud de imbricéminte si unul intermediar de umpluturd. Grecii inst nu fac aga, ci, agezind pietrele pe lat, le zideso alternind unele in sensul Jungimii, altele in acela al grosimii; apoi ei nu umpla mijlocul, ci il zidesc, incepind de la pietrele de imbricéminte gi unifor- mizind asizele pe toat& grosimea zidului. Pe deasupra, ei mai agazi, izolate, dar stribitind toat& grosimea zidului, pietre fiitnite numite Sidzovot, care, ficind legitura, intirese la maximum soliditatea zidului. Astfel, dac& cineva vrea si tind seam’ de aceste gind un fel de zidirie, are mijlocul do a-i asigura o tri ie vognich. 20 at icatii, ale- 2 Caci cele care se fac din pietre moi, cu paramentul de o frumusete 2 céutatd, acelea nu pot imbitrini firi si so raineze. De aceea, arbitrii tocmiti pentra expertiza unor astfel de ziduri ¢e separ: dou’ proprietiti nu le evalueazs cit an costat, cj, aflind din acte preturile de adjudecare, scad pentrn fiece an scurs a optzecea parte. Astfel, prin simpla hotarire: ,,restituirea pentru aceste ziduri a sumei ramase”, stabilese e& ele mm pot dura mai mult de optzeci deani. Dimpotriva’, pentru zidurile de clrimidi, numai si stea drepté dup firul cu plumb gi nu se scade nimic, ci sint evaluate totdeauna la preful eu care au fost filcute odinioar’. Astfel, in anumite orage se pot vedea clidiri publice si case particulare, ba chiar si palate rogale zidite din céramida. ‘Aga stau Iucrurile in primul rind la Atena, unde zidul din spre Himet si-Pentelic, precum gi unii pereti ai templului lui Tupiter si cella. templulai Ini Hercule sint din ciirimidi, cu toate ci spre exterior arhitravele sint de piatrd gi tot de piatr sint gi coloanele. in Italia, lo Arretium, se giseste un astfel de zid vechi foarte bine ib La Tralles, 0 casé fienta pentru regii Attali, dat& intotdeauna spre locuingi celni ce exercitd sacerdotiul oragului. De asemenca, 1a Lacedemona an fost scoase din zid chiar citeva picturi, tlindu-se cérdmizile eu feristraul; prinse apoi in rame de lemn, acestea au fost transportate in comitium intru cinstirea edilititii Iu ‘Varro sia lui Murena. Tot din cirimidi e construit si palatul lui Cresus, pe care, sub numele de Gerusia, locuitorii din Sardes lau consacrat asociatiei bitri- nilor [pentru ca eettenii virstnici si-3i petreacé aici in tihnd batrinetea]. Ta fel, in Halicarnas, palatul preaputernicului rege Mausol, eu toate ei e impodobit in intregime cu marmuri de Procones, are peretii zidifi din cdramida, iar acestia se pAstreazi pin’ in ziua de azi foarte tari, inett, acoperiti cu tencuiald lustruit’ cum sint, par s% aibii transparenta sticlei, Si acest rege nu L-a fiicut aga din lips de mijloace, ciici avea veni- turi nesfirgite, deoarece st&pinea peste intreaga Carie. De altfel, inteli- genta si destoinicia lui in orinduirea cliidirilor se poate reeunoagte din urmitoarele : niseut la Mylasa, dindu-gi seama ‘ci agezarea Halicarnasului era fortificatd in chip natural, c& portul era bun gi piata prielnic’, igi eee ae39 40 at 42 43. 44 45 46 82 virguviy agezi resedinta acolo. Acest loc are o forma asemanatoare cu a concavitatii unui teatru. Astfel in partea de jos, de-a lungal portului, a fost agezat forul. La jumatatea indlfimii si citre mijlocul unui drum de centurd a fost croit% o piat% intinsi, in mijlocnl cdreia s-a ridicat Mausoleul, en podoabe atit de frumoase, incit © socotit printre cele sapte minuni ale Tumi. ‘in virful citadelei din mijloc se ridie’ templul lui Marte, eu o statuie monoliticd colosal’. (éxpo\Gov) fieut& de ilustra min& a Ini Leochares, pe care alti o socotese totugi a fi sculptaté de Timotheus. La capitul din dreapta se afld sanctuarul Venerei si al lui Mercur, chiar ling% fintina nimfei Salmacis. Dupd o parere gregiti, accasti tintin’ ar avea darul s& impingd spre patimile Venerei pe cei ce beau dintr-insa. Dar noua n-o si ne par’ riu daca vom explica de ce -a réispindit, prin zvonuri mincinoase, aceast’ parere in lume. C4 aceast’ ap& ar predispune, aga cum se spune, la molegoali gi impudicitate nu poate fi adeviirat, cici adeviirata ei insugire e de a fi limpede gi de un gust delicios. Cind Melas gi Areuanias instalar’ impreuna pe acest loc 0 colonie cu oameni adusi din Argos si Troezen, ei goniré pe cretani si pe lelegi. Refugiati in munti si coalizati, acestia au prins a face incursiuni, sAvirsind tilhdrii si pridindu-i pe noii veniti in chip crunt. Mai tirziu, de dragul cistigului si profitind de bundtatea apei, unul dintre coloni deschise ling’ fintind o dugheand cu tot soiul de marfuri, ispitindu-i in felul acesta pe barbari. Ei coboriré astfel acolo, la inceput unul cite unul, apoi adunindu-se laolalta, pind ce isi schimbari asprele si silbaticele apucituri cu obiceiurile si plicerile grecilor, supunindu-se de bund voie. In felul acesta apa fintinii gi-a e&pitat o mare faim, imblinzind inimile barbarilor, nu ins8. printr-o necuviincioas’ patim& bolnava, ci prin blindetea civilizafiei. ‘Acum, fiinded am apucat si descriu oragul, imi rimine si ardt mai departe cum sint toate in el. Dup cum la dreapta se aflé templul Venerei si fintina despre care am vorbit, tot astfel la capital din stinga e palatul regal, pe care regele Mausol 1-a agezat acolo dup& placul lui. Din acest palat se vid in partes dreapt’ forul, portul gi intreg zidul de ineonjur. Spre stinga un port secret, ascuns sub munfi, astfel ca nimeni si nu poata vedea, nici sti ce se petrece in el, ci numai singur regele sk poata porunel din palatul Ini, negtiut de nimeni, vislagitor gi soldagilor ce aveau le faieut, Dup& moartea lui Mausol, sub domnia gotiei sale Artemisia, rodienii, miniindu-se cd 0 femeie domneste peste cetiitile din intreaga Carie, inar- maré o floti si porniri si cucereased acest regat, Atunci Artemisia, care fusese ingtiintaté, agezind o floti ascunsa in acel port cu vislasi gi marinari nevizuti, porunci ca ceilalti cetiteni si stea pe ziduri. Dup& ce rodienii desfaicusera in portul cel mare flota lor bine echipati, ea porunci s& li se fact de pe zid un somn gi si li se figiduiascd predarea oragului.DESPRE ARHITECTURA, 83 Cind acegtia pAtrunseri in interiorul ineintei, lisindu-gi vasele goale, Artemisia, punind s% se taie in grab& un canal, trecu flota din portal cel mic in larg, pitrunzind astfel in portul cel mare. Apoi, dindu-i la iveal4 ostagii, ea duse flota rodiank goal in larg. Astfel, rodienii, neavind pndo si se retrag’, inconjurati din toate partile, furé macelariti chiar in for. Dupa aceea, urcindu-gi soldatii si vislagii pe coribiile rodienilor, Artemisia porni spre Rodos. Tar rodienii, cind igi vizuri vasele venind impodobite cu lauri, erezind ed soldatii lor se intorcean victoriosi, fi lisar& pe vrijmagi si intre. Atunei Artemisia, dup’ cucerires oragului gi omortrea cdipeteniilor, ridic& in Rodos un trofeu al victorici sale, indlfind si doud statui de bronz t una reprezentind cetatea rodienilor, coalalt& propria sa imagine infiiti- sath aplicind stigmate cetitii rodienilor. Mai tirzin rodienit, impiedicati de religie, care opreste dirimarea trofeelor consacrate, zidirA o cladire imprejurul acestui loc, ascunzind statuile in aga fel, ineit din portul grecesc nimeni nu le putea Ari, gi porun- cirk s& fie numit acest loc &Barov 4, Agadar, dach regi aga de puternici n-au dispretuit zidariile de c&rimid’, desi din tributuri gi prizi ar fi putut face ziduri nu numai de piatri brat& sau fa{uiti, cf chiar de marmurd, ered ci nu trebtie sé dispretuim clidirile ficute’cu ziduri de c&rimizi, eu conditia si fie bine acoperite. Voi explica totusi de ce acest fel de zidirie nu trebuie intrebuintat gi de poporul roman in oragul Roma, netrecind sub tiicere care sint cauzele gi ratinnea acestui Iera : regulamentele publice nu permit ca grosimile comune s% fie mai mari de un picior si jumiitate. Aceeasi grosime a fost stabilité si pentru ceilalfi pereti, pentru ca spatiile libere s& mn se ingusteze prea mult, Dar zidurile de clramida, afaré de camul cind sint de doud sau de trei ciramizi, avind grosimea de un picior gi jumatate, nu pot suporta mai mult decit sarcina unui singur plangeu. Fagi de actuala important a capitalei si de marea ingrimMdire de cetiteni, e totugi nevoie si se faci nenumirate locuinte. Si deoarece suprafata oragului n-ar putea primi o aga de mare multime de locuitori, aceastd situatie ne-a constrins sk recurgem la solutia indltarii construc- tidlor. De aceoa, constructiile in indltime, cu stilpi de piatré, cu sidari de tigle *, cu pereti de piatri, cu mai multe plangee, adue foarte mari foloase prin suprapunerea apartamentelor. Astiel, in interiorul oragului suprafata find multiplicaté in indltime prin etaje, popornl roman are locninte excelente, fird strimtorare. 4, ,Imaccesibil”, 2 Gind volau s& asigure zidurilor o trie mat mare, contemporanil tui Vitruviu foloseau n Jocul cdrdmizti arse, pe atunei o raritate, tigle. 9 36

Vitruviu Despre Arhitectura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vitruviu Despre Arhitectura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și