BULETINUL

COM.ISIUNII
M.ONUJY\ENTELOR ISTORICE
ANUL XVIII
43 - 46

1 9 2 5

BUCUR~ŞTI

"CARTEA ROMÂNEASCA", S. A.

l 9 2 6
COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ISERICILE
LUI

, TEFAN CEL
CU UN REZUMAT IN LIMBA FRANCEZĂ
ARE
AVEC UN RESUME. EN FRAN<;AIS

DE

G· BAL S.
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE
ŞI

AL COMISIUNEI MONUMENTELOR ISTORICE

1 9 2 6
 TABLA DE MA TERI!
Pag. Pag.

CUVÂNT ÎNAINTE •••.•••..••••. TURNUL-CLOPOTNITĂ DE LA BISTRIŢA 154

BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE •••.• 9 TURNUL TEZAURULUI DE LA PUTNA 156
CAPITOLUL 1. CERCETAREA INRÂURIRILOR II RĂDĂUŢI • • . • • . . • • • . . 158
CAPITOLUL II. DESCRIPŢIA BISERICILOR 17 SF'TA TREBIE DIN SIRET • . . . 160
BAIA • • . 17 BISERICA MIR1U1'I DIN SUCEAVA. IU3
PĂTRĂUŢI • 22 MOLDOVITA • • ' . • • • . . 168
MILIŞĂUŢI • 23 SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA 170
SF. ILIE. . 27 PARHAUTI. 178
VORONEŢ • 31 ŞIPOTE • • • • • • • . • • . 181
SF. NICOI.AE DIN DOROIIOI. 36 VĂLENI • • • . . • • . . • . 182
SF. NICOLAE DIN POPĂUŢI • 42 CAPITOLUL III. FORMELE 185
SF. GHEORGHE DIN I1ÂRLĂU 47 Al FORlIIELE INTERIOARE (Planul şi boltiriIe). t8S
SF. NICOLAE DiN IAŞI 57 B) FORMELE EXTERIOARE (Faţadele) 189
PRECISTA DIN BACAU 61 DIMENSIUNI şi PROPORTII • • • '. . • . .• 198
SF. IOAN DIN VASLUI 64 CLASIFICARE .' • • • • . • • . • . • ... 19B
HUŞI • • • u7 CAPITOLUL IV. CERCETAREA AMĂNUNTELOR. 203
TAZLĂU. • 08 CAPITOLUL V. MATERIALELE ÎNTREBUINŢATE
HĂZBOENI . 75 ŞI METODELE DE CONSTRUCTlUNE • 238
BORZEŞTI • 1 CAPITOLUL VI. MORlIIlNTELE 241
SF. IOAN DIN PIATRA 7 CAPITOLUL VII. ZUGRĂVEALA 245
MĂNĂSTIREA NEAMTULUI. 98 CAPITOLUL VIII. CLOPOTELE. 260
ARBORA ŞI REUSENI 1I I CAPITOLUL IX. MEŞTERII. • 268
DOBROVĂŢ • . • 118 CAPITOLUL X. CONCLUZlI. 271
DOLHEŞTlI MARI . 124 CAPITOLUL XI. ANEXĂ. . 273
VOLOVĂŢ . 130 RESUME. - (REZUMAT ÎN LIMBA FRANCEZĂ) 291
BĂLINEŞTI • 133 BIBLIOGRAFIE • • • • 31u
COTNAR. • 139 TABLA DE MATERII • • . • • • 317
SCĂNTEIA • 141 TABLA ILUSTRATIILOR • • • . • 319
PUTNA • • 143 REPERTORIUL NUMELOR DE BISERICI, LOCALITĂŢI
TURNUL'CLOPOTNIŢĂ AL LUI SF. IOAN DIN PIATRA. 151 ŞI TĂRI CITATE
TURNUL-CLOPOTNITĂ DE LA POrĂUTI • 153 ERATA ••.•.•.•.•••.•••.•.••

fig. 486. Dobro"d\ Pisania.

 TABLA ILUSTRATIUNILOR l

Fig. pa~. Fig. pag.

TITLUL. Pecetea lui Ştefan cel Mare din 1459 . 45. SF. NICOLAE DOROHOI. U~a exterioară (C) . 40
Coroana lui Ştefan cel Mare după tabloul votiv 46. S~'. NICOLAE DOROHOI. Fereastra vest a pro'
din Vorone~. .' 7 naosului (C) . • 40
1. MILIŞĂUŢI 9 47· SI". NICOLAE DOROHOJ. Pisania IC) 40
2. SF. NICOLAE DIN DOROHOI. (C) Tabloul votiv. 10 48. SI'. NICOLAE POPĂUŢI. Inainte de restaurare 41
3· SF. ILIE. II 4-9. S/o'. NICOLAE POPĂUŢf. (C) . 42
4, SF. GHEORGHE. lIĂttLĂU. (C) 13 50. SF. NICOLAE POPx'UŢI. (Botoşani) (C) Vedere
5. BĂLINEŞTI. Tabloul votiv 1•
:> spre altar ., • 43
6. SF'. IOAN SIRET. 16 5[, SF. NICOLAE POPĂup. Secţiune longitudinală 44
7. BISERICA ALUĂ BAIA 17 52. SF. NICOLAE POPĂUŢI. Planul bisericei ., 44
8. BAIA. BISERICA ALBĂ, tnainte de restaurare. 18 53. Sv. NICOLAE POFĂUTI. Bolţile pronaosului (CI. 45
9. BAIA. BISERICA ALBĂ. Sectiune longitudinală 19 54, SF. NICOLAE_POPĂUŢI. Uşa Nord (O. 46
10. BAIA. BISERICA ALBĂ. Plan. 19 55. SF. NICOLAE POPĂUTf. Fereastra absidei t C). 46
II. BAIA. B18ERICA ALBĂ. Detalii la turlă 20 56. SI". ICOLAE POPĂUTI. Boltile naosulului C). 47
12. BAlA. BISERICA ALBĂ. Detalii la turlă. 20
57· SF. NICOLAE POPĂUŢI. Fereastra pronaosului (C) 48
13 BAlA. BISERICA ALBĂ. Detalii la turlă. ZI
58. SF. ~ICOLAE POPĂUŢI. Pisania (C) 48
14. BAIA. BISERICA ALBă. Uşa exterioară, Inainte
59. SF. GHEORGHE HÂRLĂU (C) . 49
de restaurare • 21
60. SF. GHEORGHE DIN HÂRLĂU. Secţiune longitu-
15. PATRĂUTI. • '. 22
dinală • . . 50
16. PATRĂUŢI. Sec~iune longitudinală 23
6[. SF. GHEORGHE DIN H1RY,ĂU. Planul biseIicei 50
17. P ATRĂu}'I. Planul bisericei 23
62. SF, GHEORGHE HARLĂU. Inainte de restaurare 51
18. PATRĂUTI. Pisania 24
63. SF. GHEORGHE HÂRLĂU. Altarel bisericei Ina-
19. PĂTRĂul'I. Uşa interioara 24
inte de restaurare 52
20. PATRĂUŢL U1a exterioară. z5
04, SF. GHEOl~GHE HA-RLĂU. Vedere Sud (C) 53
~1. PĂTRĂUŢI. Console In pronaos 25
05. SF'. GHEORGHE HÂRLĂU. Un contrafort (C) 54
22. MILIŞĂUŢI. Secţiune longitudinala 26
Z3. l\IILIŞĂUŢI. Planul bisericei • z6 66. SI". GHEORGHE HA-RLIu. Uşa exterioară (C) S4-
24. MILIŞĂUTI. Vederea unei abside laterale 27 67, SF. GHEORGHE HÂRLĂU. Bolţile naosului (C). 55
25· MILIŞAuŢI. Pisania .. 27 h8. SF. GHEORGHE H,\RLĂU. Bolţile pronaosului (U) 56
26. MILIŞAUTI. Intrarea bisericei 28 6:J.SF. GHEORGHE HARLĂU. Pi'iania (C) . 57
27. SF. ILIE. • • 70. SF. GHEORGHE HA-RLĂU. Fere3trele pronao-
28. SF. ILIE. Secţie longitudinalil 29 sului (C) 57
29. Sv. ILIE. Planul bisericei 29 71. SF. GHEORGHE HÂRLĂU. O fereastră ana·
30. SF. ILIE. Bolţile na03ului 30
osului (C) . • 58
31. SF. ILIE. Usa exterioară 3u 72. S.·. N ICOLA E DOMNESO. DIN IAŞI.. S9
32. SF. ILIE. Pisania 3l 73. SI". NICOLAE IAŞI. Elevaţie, Inainte de restaurare 60
33· VORONEŢ. 32 74. SF. NICOLAE IAŞI. Planul bisericei. 61
34. VORONET. Sectiune longitudinală 33 75. SF. NICOLAE IAŞI. Pisania . 61
35 VORONEŢ. Planul bisericei 33 76. PSECISTA BACAu 62
35. VORONEŢ. Peretele est al pronaosului cu u~a 77. PRECIS'fA BACĂU. Sec~iune longitudinală 63
interioară • 34 78. PRECISTA BACĂU. Planul bisericei • 63
36. VORONIIlŢ. Pisania 34 79. SF. IOAN VASLUI. In cursul lucrărilor de restau-
37. VORONEŢ. U~a interioară 35 rare 04
3h. VORONET. U~a exterioară 35 80. SF. IOAN VASLUI. Planul bisericei. .• 65
39. VORONEŢ. Fereastră. 36 81. ŞF. IOAN V ASLUl. Fereastră mică reconstituită 65
40. VORONEŢ. Uşa exterioară a pronaosului 36 82. SF. IOAN DIN VASLUI. Profilul chenarului uşei
41. SF. NICOLAE DIN DOROllO!. (C) 37 exterioare . . . 66
42. SF. NICOLAE DIN DOROIlOI. Secţiune longitu· 83. SF. IOAN DIN VASLUI. Bolţar al uşei exterioare 66
dinală • 38 84, SF. IOAN DIN VASLUI. Chenare de ferestre. 66
43. SF. NICOLAE lHN DoROHOI. Planul bisericei. 38 85, SF". IOAN DIN V ASLU!. Cheea chenarului u~ei
44. SF. NICOLAE DIN DOROHOI. Vedere dim.pre sud(C) 39 e xtcrioare . . 66
4-1
322 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. pag. Fig. pag

86. SF. IOAN DIN VASLUI. Profilul ferestrei pro- 144-. NEAMŢ. Fereastra sud a exonartexului . 104
naosului.. •....... 145· NEAMŢ. Fereastra absidei sud (C) . 106
87. SF. IOAN DIN VASLUI. Pisania. . . • . q(). N~JAMŢ. Uşa interioară (C) . 106
88. HuşI. Pisania . . . • . . . . . . . . . 147. NEAMŢ. Uşa principală a pronaosului (C) 107
139· MĂNĂSTIREA T AZLĂU. Vedere generală 148. NI<JAMŢ. Uşa vestrnintăriei (C) 108
90. T AZLĂU. Secţiune longitudinală 149· NEAMŢ. Vedere In pronaos (C) 109
91. TAZLĂU. Planul bisericei . . . 150. NEAMŢ. Arcuri 1n pronaos lC) 110
92. TAzr.ĂU (C) . . . . . . . . . ISI. NEAMŢ. Pisania (CI . . . . 109
93· TAZLĂU. Boltile naosului te) . . 15 2. NEAMŢ. Uşa de fier lC) 109
94. T AZLĂU. Uş; interioară (C) 153. REUSENI. Secţiune transversală III
95. TAZLAu. Uşa exterioară (C) . 154. ARBORA. Uşa exterioară . Il I

96· T AZLĂU. Uşa exterioară (C) . 155. ARBORA ., 112

97. T AZLĂU. Panoul unei mese din ospelul comu- 156. REUSENI 112
nal din Bartfeld . . . . . 74 157. ARBOBA. Sectie longitudinală II3
98. T AZLĂU. Pisania (e). • . . 75 158. ARBORA. Planul bisericei 113
99· RĂZBOENI. Vedere generală 75 159. RSUSENJ. Fereastră 114
100. RlzBOENr. Secţiune longitudinală 76 160. REUSENI. Fereastră . 114
101. RĂZBOENI. Planul bisericei 76 16I. REUSENI. Uşa exterioara 114
102. RĂZBOENI. Vedere 77 162. REUSENJ. SeCţiune longitudinală. IlS
103. RAzBOENI. Bolţile naosului 78 163. REUSENI. Planul bisericei 115
104. Schema lmpingerei arcul'ilor 78 164. REUSENI. sa exterioară • 116
105. RĂZBOENI. Uşa interioară . . 79 165, REUSENJ. V~dere in n~os 116
106. RĂZBOENI. Uşa exterioară. . 79 166. REUSENI. Profil de colonetă . 116
107. RĂZBOENI. O fereastră a naosului 79 167, REUSENI. Pisanie Il7
108. RĂZBOENr. Fereastra pronaosului 80 168. DOBROVĂŢ. Secţiune longitudinală Il8
109. RAzBOENI. Fragment al uşei exterioare 81 169. DOBROVĂŢ II9
ilO. RĂZBOENI. Pisania ., . . . . . 81 170. DOBROVAŢ. Planul bisericei 119
III. BORZEŞTI. (C) . . . . • . • . . 82 171. DOBROVĂŢ. SeCţiune transversală 120
U2. lJoRzEŞTI. Secţiune longitudinală 82 172. DOBROVAŢ. Vedere dinspre sud-vest (U) 121
Il3. BOltZEŞTI. Planul bisericei. . . . 83 173. DOBROVĂŢ. Uşa exterioară (II) ., 122
114-. BORZEŞTI. Vedere dinspre vest (C) 84- 174. DOBROVAŢ. O uşă interioară (IIi . 122
IlS. BORZEŞTI. Vedere dinspre est (C) 84- 175. DOBROVĂŢ. Bolta lncăperei din mijloc (II) . 123
Il6. BORZEŞTI. Uşa exterioară (C) . . 85 176. DOBROVĂŢ. Vedere în naos (II) .. 123
117. BORZEŞTI. Uşa interioară (C) . . 85 177. DOBROVĂŢ. Peretele sud .. 1 24

118. BORZEŞTJ. Ferestrele pronaosului (C) 86 178. DOBROVĂŢ. Fereastra nord a pronaosului (H) . 12 5
119. BORZEŞTI. Pisania . . . . . 85 179. DOVROVĂŢ. Fereastra sud a pronaosului (II) . 12 5
120. BORZEŞTI. Pilastru interior 87 I o. D'JBROVĂŢ. O fereastră mic~ (H) 125
12 {, BORZEŞT I. O consolă • . • 87 181. DOBROVĂŢ. Bolta naosului (H) 126
122. SF. IOAN DIN PIATRA (C) . 88 182. DCLHEŞTI MARI (C) 126
123. SF. IOAN DIN PIATRA. Secţiune longitudinală. 89 183. DOLHEŞTI. Secţiune 10n~itudinală (C) 127
124-. SF. IOAN DIN PIATRA. Planul bisericei. . . 8g 184. DOLHEŞTI. Planul bisericei 12 7
125. SF. IOAN DIN PIATRA. Secţiuni transversale 90 185. DOLHEŞTI. Vedere interioară (O) 128
126. SF. IOAN. Usa interioară ,C). . . . . . 90 186. DOLHEŞTI. Uşa interioară (C) 128
127. Sk'. IOAN-PI~TRA. Altă vedere (C) . . . 91 187. DOLHEŞTJ. Fereastră mică (C) 1 29
12 . SF. IOAN-PIATRA. Vedere spre altar (O) 92 188. DOLHEŞTI. Fereastră mare (C) • 1 29
129. SF. IOAN-PIATRA. Detalii (C) . . . . 92 189. VOLOvAŢ. . .. . • 130
130. SF. IOAN·PIATRA. Contraforturi (C) . 93 190. VOLOVĂŢ. Sectiune longitudinală 13 1
131. SF. IOAN-PIATRA. Contraforturi (C) 93 191. VOLOVĂŢ. Planul bisericei •• 13 1
132. SF. IOAN-PIATRA. Pisania (C) . . . 9·ţ 192. VOLOVĂŢ. Vedere spre altar 13 2
133. SF. IO.-\N-PIATRA. Bolţile naosului (C) 94- 193. VOLOVĂŢ. Pisania. 13 2
134-. SF. IOAN-PIATRA. Fereastra la naos (C) 96 194. VOLOVĂŢ. Sectiune transvcrsală 13 2
135. SF. IOAN,PIATRA. Contrafortul mic al alta- 195. BĂLlNEŞTI .. 133
rului (e) . . . . . . . • . . . . . • 97 196. BĂLINEŞTI. SeCţiune longitudinală 134-
136. SF IOAN-PIATRA. Bolţile pronaosuluI (C) • 98 197. BĂLINEŞTI. Planul bisericei 134
137. 'F. IOAN,PIATRA. Uşa exterioară (C) . . . 99 19 . BĂLINEŞTI. Vedere dinspre nord 135
138. BISERICA MĂNĂSTIREI EAMŢULUI. 101 199. BĂLINEŞTJ. Intrare . . . • 136
139. BISERICA MĂNĂSTIREI NEAMŢULUI. Sectiune 200. BĂLINEŞTI. Bolta intrărei 137
longitudinală. . . . . . . . . . . . . . 102 201. Logia refectorului mănăstirei Franciscanilor
140. MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI. Planul bisericei lOZ din Cluj 139
14-1. MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI. Ferestrele sud ale 202. BĂLINEŞTJ. Pisania 13
pronaosului (C) • . . . . . . . . . . . 203. COTNAR. Vedere
14-2. NEAMŢ. Ferestrele vest ale exonartexului (C) . 204. COTNAR. Sec\iune longitudinală
14-3. NEAMŢ. Fereastră (C) . . . . . . . • • . . • 205. COTNA~. Planul Qi$cricei
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

Fig. pag. Fig. pag.

259. MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI. Turnul dc intrare (C) 1°9
206. COTNAR. Uşa exterioară. 14 1
260. SF. GHEORGIlE DIN SUCEAVA. Secţiune longi-
207. COTNAR. O fereastră. . . 14 1
tudinală . 170
20 . SCÂNTEIA . . . . . . • • 14 I
261. SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA. Planul bisericei 171
209. SCÂNTEIA. Secţiune longitudinală 142
202. S~·. GHEORGHE DIN SUCEAVA.
210. SC,\NTEIA. Planul bisericei I.j.2
263. SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA, înainte de res-
2II. SCÂNTEIA. Usa pronaosului . . . 143
taurare • 173
212. SCÂNTEIA. Uşa naosului. • . ' . 143
213. MANĂ STIREA PUTNA. Vedere generală '44 264. SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA. Naos (H) 173
2'4. PUTNA. Secţiune longitudinală. 145 205. SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA. Fatada sud. 174
215. PUTNA. Planul bisericei 146 '260. SF. GHEORGHE DIN SUCEAVA. Fatada sud. 175
216. PUTNA .. . . . 147 207. SF. GHEORGHE EIN SUCEAVA. Vedere In pro'
217. PUTNA 147 naos ( I I ) . •
218. PUTNA. Elevaţie. 148 268. SF. GUEORGHE DIN SUCEAVA. Uşa pronaosu-
219. PLAl\UI. BISERICEI DIN GALATA (IAŞI). '49 lui (H)
220. PLANUL BISERICEI MĂNĂSTIREI CETĂŢUIA 1J9 2()9. SF. GUEORGHE DIN SUCEAVA. Maica Domnului
221. PLANUL BISERICEI TREI ERARHI DIN IAŞI. 149 la intrare principală (III
222. PISANIA CURTEI DOMNEŞTI DIN HÂRLĂU (II). 150 270. SI". GHEORGHE DIN SUCEAVA. Discuri de pă·
223. TURNUL CLOPOTNIŢĂ AL BISERICEI SF. IOAN mânt ars 177
DIN PIATRA (C) . . . • . . • . . • . . . . 151 271. SF. GHEORGHE DIN UCEAVA. Pisania (Il) . 17 8
224. TURl\UL-CLOPOTNIŢĂ DIN PIATRA. Planul. • . 15 1 272. PARHÂUŢI 179
225. TURNUL'CLOPOTNIŢĂ DIN PIATRA. Secţiune ori- 273. P ARHĂUŢJ. Pisania • 179
zontală 151 274. PARHĂUŢI. Pisania (după Kozak) 179
220, TURNUL DJN PIATRA. U~a interioară ISI 275. BISERICA DIN PARUÂUŢr. Secţiune longitudinală 1 o
227. TURNUL-CLOPOTNIŢĂ AL BISERICEI SF. IOAN 276. P ARUAUŢT. Planul bisericei I o

DIN PIATRA, Inainte de restaurare . . . • . 152 277. BISERICA DIN ŞIPOTE. Secţiune longitudinală. 181
2~8. TURNUL-CLPOTNIŢĂ DE LA POPĂUŢI. Planul 153 278. ŞIPOTELE. Planul bisericei 181
229. TURNUL-CLOPOTNIŢĂ AL BISERICEI DJN PO· 279. BISERICA DIN ŞIPOTE (IAŞI) 182
PĂUTI (C) . . . . . . . . . . . . . . . . • 153 280.•5'IPOTELE. Pisania 182
230. TURNUL-CLOPOTNIŢĂ AL lIIĂNĂSTIREI BISTRIŢA 281. BISERICA DIN V ÂLENI (ROMAN) 182
(NEAMŢ) (C) ..•..•......... 154 2 2. BISERICA DIN V ĂLENI. Secţiune longitudinală 183
231. MĂNĂSTIREA BISTRIŢA. Planul turnului. . . . 155 283. V ÂLENI. Planul bisericei. 18 3
232. l\UNĂSTIREA BISTRIŢA. Planul etajului superior 284. V ĂLENI (ROMAN). U~a de intrare (C) 184
al turnului. . . • • . . • . . . . . . 155 285. VĂLENI (ROMAN). Pisania (C) 1R4
233. TURNUL BISTRIŢA. Pisania. (C) 155 286. STUDENIŢA I R7
1 8
234. l\lĂNĂSTIREA PUTNA. TURNUL tezaurului 15 6 287. ARILIE .
235. MĂNĂSTIREA PUTNA. Turnul tezaurului. Planul 288. KRUŞEVAŢ 188
tezaurului. . . . . . . . • . . . . . . . 157 289. KALENICI . 1 8
290. Dispoziţia schematică a bazelor turlei bisericei
236. PUTNA. Turnul tezaurului. Planul etajului 1 157
237. PUTNA. Turnul tezaurului. Planul etajului li 157 din Sf. Ilie .
238. PUTNA. Turnul tezaurului. Planul etajului su· 291. Biserica de pe pictura votivă din Pătrăuţi
perior. . . . . . . . . 157 292. Biserica de pe tabloul votiv din Mi1işăuţi
293. Biserica de pe pictura votivă din Sf. Ilie
239. RĂDĂUŢI . • • . . . . . 15 8
294. Biserica de pe tabloul voti v din Voroneţ •
240. RĂOĂUŢI. Secţiune transversală 15 8
295. Biserica figurată pe peretele exterior Sud al
241. RADĂUŢI. Secţiune longitudinala. 159
bisericei di n Voroneţ 19 1
242, RADĂUŢI. Planul bisericei . . . . lUO
296. Biserica figurată pe peretele exterior al bise-
243. SF. TREIlIIE DIN SIRET . • . . . I()I
244. BISERICA SF. TREIME DIN SIRET. SecţiIme lon- ricei Sf. Ilie
gitudinalj . . . • • . . • • . • • • . lU2 297. Biserica de pe tabloul votiv din Dorohoi •
298. Biserica de pe tabloul votiv din Moldoviţa .
245. SF. TREIME DIN SlRET. Planul biselicei 162
299. Tabloul votiv de la Suceviţa
24u. SF'TA TREIME DIN SIRET. 163
300. Tabloul votiv de la Sf. Nicolae din Iaşi.
CUCEVIŞTE
247.
248. RUDENIŢA
1u3
16 3
30 1. MĂNĂSTIREA PUTNA. Dupa °pictură păstrata
la mănăstire. • • 193
249. ;\ImĂUŢI • 16 4
250. BISERICA MIRĂuŢI. SeCţiune longitudinală. I ilS 302. PUTNA. După un desen de Zirkel . 193
251. MIRĂuŢI. Planul bisericei. • . . . 165 303. BISERICA MĂNĂSTIREI NEAMŢULUI, După o
252. ARON VODĂ (IAŞI). Planul bisericei 16u gravură 194
253. BISERICA MĂNĂSTIREI GALATA 166 304. Fresc în turnul de intrare al mănăstirei Neam-
254. SF-ŢI lllIPĂRAŢI T ÂRGOVIŞTE. . r()7 ţului 194
255. BISERIGA DIN TU'fANA (ARGEŞ) 167 3 0 5. BISERICA MĂNĂSTIREI NEAMŢULUI. După un
25 u. BISERICA DIN COENI (VLAŞCA) 168 fresc în turnul de intrare
257. RUINELE MOLDOVIŢEI VECHI 168 306. CASTELUL DIN PlERREFONDS .
258. RUINELE l\10LDOVIŢEI VECHI 169 307. HOTELUL LUI JACQUES COEUR .
 COMlSJUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. pag. Fig. pag.

308. CETATEA BUDln. . . . . . . . 195 379. Pecetea lui Petru Şchiopul 229
309. CASTELUL DIN HUNEDIOARA. . 196 380-381. Placi de tera cotă smlltuite din ruinele
310. HOTELUL LUI JACQUES COEUR. • 19 6 cetătei Suceava . • . • . • . • 229
311. VORONEŢ, Solzii acoperi~ului. Dup! tabloul votiv 197 382. Stema de pe turnul de la Sf. Dumitru din Su-
3 12 . BISERICA DIN RUŞI·MĂNĂSTIOARĂ. 197 ceava . . . . . . . . . . . . . . . • . . . 230
313. Profilul chenarului uşei bisericei din Bacău 203 383. Stema de pe mormântul voevozilor Bogdan şi
3 14, FELEAC. Usa Sud. . . . . . . . . . . . . 203 Petru . . . • . . . • 230
3 15, HETZELDORF. U~a sacristiei . . . . . 20 4 38+ 385-386- 387. Sirene . 23 1
3 16. CLUJ, MANĂSTIREA FRANCISC ANILOR. U~a re- 388. Sirenă . . . . . . . . 232
fectorului . . . . . . . . . . . . . . 20-t 389. Sirenă . . . . • • . 232
3 17. CATEDRALA DIN SIBIU. Uşa interioară. 205 390. Sirenă. Batisterul din Parma 232
318. SIBIU, CATEDRALA. Uşa latel·aIă. 2°5 391. Sirene. Stockerau . . . . . . 232
3 19. PROFILE DE UŞI EXTERIOARE 200 39 2 - 393- 394- 395- 39 6 - 397. Pattupezi andro-
320. FELEAC. U~a de vest . . . . 2°7 cefali . . . . . . . . 233
32 1 • SEBEŞUL SASESC . . • . 2°7 398. TOULOUSE (La Daurade) 233
3 22 • REICHESDORF. U~a sacristit:i 2°7 399. Apocalipsa din Sf. Sever 234
323. PaOFILE DE UŞI EXTERIOARE 208 400. SF. SAVIN . . . . . . 234
324. SIBIU, BISERICA URSULINET.OR 208 401. Psaltirea din Munchen. 234
325. CISNĂDIA . . . • . . . . . . . 2°9 402. SOUVIGNY. . . . . . 235
326. 8EBEŞUL S..{SESC, Biserica mică 2°9 403. BAYEUX. . . . • . . . 235
3 27. CISNĂDIA . . . . . . . . . . . 2°9 404. SF. PETRU (A ULNA v) . 235
3 28. SEBEŞUL SASESC, Fereastră sad. Biserica mare 2°9 405. PIATRA. Paramentul cu discuri smăltuite 236
329. REGHINUL SASE8C . . . . . . 210 4 06. TÂRNOVO, SF. DUMITRU. . . 237
J30. BI8ERICA S~'. MIHAIL DIN CLUJ. 210 407. Instrumente de cioplit piatra . . . . . 239
33 1 . BISERICA DoMINICANILOR CLUJ . ;lll 408. Oală de rezonanţă • . . . . . . . . . 240
332. BT8ERICA NEAGRĂ BRAŞOV 211 ~09. PUTNA. Mormântul lui Stefan cel Mare 241
333 CRACOVIA. Fereastră la turnul ospelulul comunal 2II 4 [o. PU1'NA. Groapa Mariei din Man~op. . . 24 2
33-t· CRACOVIA. Fereastră la turnul ospelului comunal 2II 411. ARBORA. Chivotul mormântului lui Luca Arbure 243
335.
336.
337.
SPITALUL SF. DUH CRACOVIA . . . . .
Fereastră la ospelul comunal din Sibiu
Fereastră la castelul din Hunedioară .
212

212
212
4 1 3. PĂTRĂUŢI. Sf-ţii Constantin
414. PĂTRĂUŢr. Picturi in pronaos (H)
,i
4 12 . Pictura votivă din Pătrăuţi (H) . . . . .
Elena (H) .
244
246
246
338. Profilul soclului. Piatra 212 4 1 5. PATU.\Urr. Picturi in naos (It). 2.n
339. Profile de soduri . . . . . . . . . . 2 13 411). POPĂUTL Picturi in naos (H) 2+7
340. Protile de soduri • . . . . . . . . . 2q 417. SF. ILIE. Tabloul votiv . 248
3'P' Profile de coronament al contraforturilor 21 4 ~18. SF. ILIE. Tabloul votiv . 248
342. Cornişe ..•.. 21 5 'J.19. S(o'. ILIE. Picturi In naos 249
343· Chen'are de pisanie . . . . . 21 5 420. MILIŞĂUTI. Cazne!e Sfântului Procopie. 249
344. Semne lapidare . . . . . . . 2 Il' 42I. MILIŞĂU'f1 z50
345. Diagrame de semne lapidare 217 422. VORONET. Parte din tabloul votiv (după o copie) 250
346. Diagrame de semne lapidare 218 423· DOI.HEŞ1'1. Peretele votiv (L) . . . .• 25 1
347. SF. TEODORU TIRON (KILISSE D.] AMJ) 219 4 24. SF. NICULAE DOROUOI. Picturi In naos (e). . 252
34 8. SF-TA TEOD08IA (GUL- DJ.\Ml) • . . . 2 19 4 25. BALINEŞTI. Picturi in naos . . . . . . 252
349· PAMMAKARISTOS (FETTYEH DJAm) 220 426. SF. GHEORGHE DIN HÂRLĂU. Picturi rn pro-'
350. CEI DOISPREZECE ApOSTOLI (SALONIC! . 220 naos (C) . . . . . . . . . . . . . 251
351. SF. IOAN ALITURGITOS, MESSEMBRIA 221 42]. SF GIlEOIWHE DTN HARLĂU. Sfânta Varvara
3"2. PANTOCRATOR. MESBEMBRIA . . . . . 22[ şi Sfânta Alexandra (e) . . . . . . . . . . ~54
353. SF. PAN1'ELIMOX (SALONIC) 222 428. SI<' GUEORGrlE DIN IURLĂU. Sfânta Teodora
354. HODBGETRIA·BRONTOCHION (MIBTRA) 222 şi o altă sfântă (C) . . . . . . . . . 254
355· CARACALU (ATOS) 222 4 29. SF. GHEORGHE DIN 1l.Î.RLĂu. Sfânta Irina (C). 255
356. SF. ILIE (ESI{f SEHAI) SALONIC • . 223 430. SF. GUEORGHE DIN H,\RLÂu. O sfântă (C) . 255
357 PAI{ACLISUL MAICEI DomWLUI LA LAVI:tA. 223 4 1. ARBOI:tA. Sfânta Marina. . . 256
358 . Discuri smălţuite (H) 224 43 2. ARBORA. Pictură In chivot . . 256
359· Discuri SR1ălţuite (11) 433· ARBORA. Tabloul votiv . . '. . 256
"
360. Discuri smăltuite \H, 434. S1". GHEORGHE DIN SUCEAVA. Un ctitor (Uog-
361, Discuri smăltuite (II) dan cel Orb?) (H) . . . . . . • . . . . . 257
362 - 363 -364-365:Discuri smălţuite . 435· SF. GUEURGHE DJN SUCEAYA. Sfintii Nistol'
366 367 Discuri_smalţuite (H) . . . şi Nicetas (H) . . • . . " ..... 257
368-369 -370- 37 1 Discuri smălţuite (HI HO. Sl<'. GHEORGHE DIN SUCEAVA. Sfinţii Teodori
372. Triunghiuri smăltuite (H) Tiron şi Stratilat (H) . 258
373· GRIFON. SF. PETRU, ANGOULEMio: . 437. DOUHOVAŢ. Tabloul votiv (H) z58
374. GRIFON. SAN MARTINO, LUCCA 438. POPĂUŢI- Ornament. . . ~
375. GRIFON ŞI LEU. BOROO SUI DoNINO . 439· VORONEŢ. Ornament . . 259
37/). Stemă la Cetatea Albă. . 440. S~'. GHEORGHE DIN SUCEAVA. Sfinti militari (fi) 260
 BISERICILE LUT ŞTEFAN CEL MARE 825 .

Fig. pag. Fig. pait

441. SY. GHEORGHE DIN SUOEAVA. Sfinţi militari (iii 200 407. HIDĂUTI. Piatra Anastasiei, fiica lui Latcu
442. PARACLISUL TURNULUI BtSTRITEI (e) . . . . 261 Voevod (H) . . • . . . • . ' . . . . • 281
443. Ornamente din bisericile de la Mistra . . . . 2en 46't RADĂUŢl. Piatra Stanei, maica lui Stefăniţă
444 ApOSTOLUL LUCA. Evanghelia din 1491, dăruită Vodă (H). 281
de Alexandru Vodă. fiul lui Ştefan cd Mare 263 460. VORONEŢ. Piatra de mormânt a lui Daniil. 282
445. VORONET. Ornament . . . . . . . . . . 264 470. BACAu. piatră de mormânt 283
446. CLOPOT (cu inscriptie sia vonească) Bistriţa (C) 266 471. BĂLlNEŞTI. Piatra de mormânt a lui Tăutu . 283
447. Cl.OPOT (cu inscripţie latineasc1t) Bistriţa (C) • 2 °7 472. BĂLINEŞTl. Piatra de mormânt a lui Petru, fiul
H8. INTRAREA MĂNĂSl'IREI NEAMTULUI . 209 lui Tl1utu . . • . . . . . . . . . . . . . . 284
449. SF GHEORGHE DIN SUOEAVA. Racla sfântului 473. BILINEŞTl. Piatra de morm4nt a lui Teodor, fiul
Ioan cel Nou. . • . . . . . . . . . . . . . 270 lui Tăutu . . . . . . . . . . . . . . . . . ~84
450. BAIA. BISERIOA CATOLlCĂ. Plan 27 1 474. BILINEŞTI. Piatra de morm:lnt a \' asilichei, fata
451. PUTNA. Mormântul )litropolitului Teoctist (Il). 274 lui Tăutu . • . . . . . . • . . . . . . . . 285
452. PUTNA. Piatra Mariei din Mangop (H) • . . 274 4i5. BĂLINEŞ'l'I. Piatra de mormânt a Magdei, fata
453. PUTNA. Piatra Voevozilor Bogdan şi Petru (H) 275 lui Ti1utu . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
.J.54. PUTNA. Piatra lui Stefan cel Mare (după Kozak) 276 476. BĂLINE~TI. Piatra de mormânt a Mariei, mama
.J.55. PUTNA. Piatra M~riei, fata lui Radu cel lui Dragota . . . . • . . . . . . . . . . . 28 5
frumos (H).. ....•......... 27 0 477. BĂLINEŞTI. Piatra de mormânt a Anghelinei 280
45 0. PUTNA. Mormântul lui Bogdan cel Orb (HI. . 276 478. BISTRIŢA. Mormântul Doamnei Ana lui Ale-
457. PUTNA. Mormântul Mariei, fata lui Ştefan cel Mare 2i7 xandru cel Bun (Cl . . . . . . . . . . . . 286
458. PUTNA. Piatra Mariei, prima sotie a lui Petru 479. DOLHBŞTI. Piatra de mormânt a Mariei lui
Rareş (H) . . • . • . • . . • • . • . . 277 Sendrea . . . . . . . • . . . • • . . . . . 287
459. PUTNA Mormântul lui Stefănit, Vodă (H) 277 480. DOLHEŞTI. Piatră de mormânt (O). . . . . . 287
460. PUTNA. Piatra de mor~ânt ~ lui Ştefan cel 481. MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI Piatra de mormânt a
Mare (H) . . . . • • . . . . . . . 278 lui Stefan Vod:l fiul lui Alexandru cel
461. RĂDĂUŢI. Piatra lui Bogdan 1 (H, 279 Bun (C) . . ' . _ .•...•..•... 28
462. RĂDĂUTI. Piatra lui Latcu (H) 279 482. MĂNĂSTIREA EAl\lŢULUI Piatra de mormânt a
46 3. RĂDĂUŢI. Piatra lui Ştefan 1 (H) 279 pârcălabului ~Iicota (C) . _ . . . . . . . . 288
404. RADĂUŢI. Piatra lui Roman Voda (!-I) 280 483. MĂNĂSrIREA NEAMŢULUI Piatra de mormânt a
465' RADĂUTI. Piatra lui Bogdan, fratele lui Ale- egurnenului lui Hariton (C) . . . • . . 28 9
xandru cel Bun (H) . . . . . • . . . 280 484. PROBOTA. Piatra Oltei . . . . • . . . . . . 29 0
4ub. RADĂUJ'I. Piatra lui Bogdan, fiul lui Alexandru 485. PIATRA. TURNUL-CLOPOTNIŢĂ. Pisania (C) 3 17
cel Bun :H) . . . . . . . . . . . • . . . . 280 486. DOBROVĂŢ. Pisania . . • . . . . . . . .. 3 19

N. B. - Reproducerile inedite sunt făcute tn cea mai mare parte după fotografii executate de c4tre D·nul A.
Cht'vallier, fotograf in Piatra Neamţ (lnsemnate cu C) ~i de către D-nul Haydvogel, fotograf tn Curtea de
Argell (lnsemnate cu H).
 l\ceastă lucrare este o des\?oItare a capi...
tolulcri: epoca lai Ştefan cel t\are în <<1' f\r-
chitecture religieuse molda\?e) din cartea «l' l\rt
Roumainh 1;, iar concluziunile ei au fost
prezentate l\cademiei Române, într'o scurtă
lucrare din care au fost extrase câte...\?a di11
rândurile următoare. 2).
Spre o mai bună documentare a celor
expuse şi pentru a umplea cea ce cred a
fi o lacună. În materialul nostru de cercetare,
om adunat planurile si , 'Vederile ale taturor
bisericilor din 'Vremea lui Ştefan cel t\are
actualmente cunoscute, precum ale celor câte
'Va mai 'Vechi; asemenea şi ale celor din
'Vremea lai Bogdlln cel Orb şi a lui Ştefăniţă
care sunt o urmare firească a celor dintfii.
S'a lllcătuit astfel un fel de in\?entar al bi...
sericilor moldo\)eneşti de la început şi până
la Petru Rareş.
1) L'l\rt ROUlllain <le H. Iorga şi G. SaJş.
2) Incep.aturile arhitecturei bisericeşti din t\oldo"a
tIe G. Blllş.
Gruparea la un loc a e1cestui material
permite o mai Clşoelră studiere a artei de a
clădi din această 'Vreme şi ne ÎngădCleşte sti
tragem concluzii de an caracter moi general.
l\lte cercetări 'Vor putea completa acest
in'Ventar cu elemente nouă. acnma necunoscute.
Se 'Vor putea elacida unele puncte neclere
şi corecta alte greşeli.
Zugră'Veala mai cn seamă ar merita să fie
studiată deosebit şi În amănunte.
Dacă, Însă, lucrarea de faţă \?a ajuta Întru
c8t\?a ca să se lămurească. mai bine cunoa M
sterea
, acestor \?remi, scopul nostru \?a fi atins.
l\m de adus mulţumirile mele ucelorll cari
mi... ll{[ ajutat În strângerea materialului ne...
cesar. In primul rând Comisiunei t\onumen...
telor Istorice, pe urmă Direcţiunei Şcoalei de
l\rhi teetură care mi...a pus la dispoziţie mai
multe rele\?e{jfi ce mi...ao permis să re'Vizuesc
şi să completez ale mele. l\semenell şi D...lor
l\rhitect C. Popo\?ici şi Inginer 1. t\ihalache
cari au bine\?oit săMmi dea şi ei preţiosul lor
ajCltor.
 BISERICILE LUI STEFAN
, CEL MARE
- oor-

Pentru stadiul arhitectorei bisericesti mol-

l
do\?eneşti,studiul \?remei lui Ştefan cel l"\are
este nu numai de ceo mai mure importanţă,
dar este chior cheea problemei. Intr'ade\?ăr
parte din aceste clădiri trebue să fi fost de
lemn, iar de zid cele mai puţine. Dar cele
rămase din acest timp, două sau trei - ori
care ar fi interesul lor, nu ne pot fi de mare

Fig. 1. l'1ilişăaţi

S'{lO ridicat de înaintaşii loi mel1te lăcaşuri folos pentru studinl arhitectorei moldo\?e~
sfinte - mai cu seamă sub domniile loi Petru neşti.
l"\uşat şi 10 i l1lexandru I..:el Bon, precum do~ In \?remea Joi ŞtefG 1 cel l"\are însă, acest
\?edesc multe documente. - Cea mai mare stil se găsqte alcătuit gata în liniile loi
2
II) COMfSWNEA MONUMENTEiOR TSTORTCr:

principale şi dl'\că n'flre Încă des\10ltClrcâ loi
des, IJârsită,
, Cl eăpătClt deja formele sale ca-
racteristiee. l\ceste forme lllI ormat mai pe
nrmu o e\10lnţie firetlscă, dar nu li s'au mai
udăo!Jat de cfit elemente de t1Cltoră secun-
dftră, ptlnă târzi(f În [ljun(fl Începerei de-
cftcJentei.
, nele, clar, dintr'altă parte [lnaliza delaliilor
[n cercetările ce nrmează IJa fi IJorbâ În
mod aproape exc\osi\) de biserici, ctici, pe
lânQă ele, - excepţie făcntă pentru câte'''â
clopotniţe - nu mai a\)em alte clădiri religioftse
care să le pntem atrib(fi acestei epoci.
/"\ânăstirile an fost aşCl de des [lrse, dis-
trnse, dărâmClte, Încât - chiar dacă În ceeCl
ce IJedem azi mai sunt câteIJCI crâmpei din
zidnrile făc(fte de mâM mesterilor
, lui Stefan
, tarea detaliilor, IJom re\1eni - co risc(fl de fi
cel t\are, n(f le mai putem deosebi şi nu
pntem perne cil Illonnmentnl este din acetlstlt
weme.
l\cest stodiu se IJCI Împărţi, În mod firesc
în don11 piirţi princirl'lle: fi) eerCelâl'eft în ...
rtlnririlor -- al1solnl neeesMrt înţele!Jcre i 01-
cătnirei şi c\)oluţinJlei arlei noastre şi h) sln-
diol formelor.
Deci, pentro a pntea înţelege aceste forme
treboe stî fim mai întâi în cnrent cn orifli ...
conslructi'\)e ne Inminetlză tl.oprCl (luor p(fncle
nelămurite, în cut nici desluşirea influenţelor
n(f poate. fi complelfî până no cercelom
formele.
De aceea \)om exa m inCI În tâi În râori riIe
aşa cum rezoltă din iz\)oarele istorice şi din
prima "edere a monumente1or şi pe ormiÎ.,
dapă studierea formelor conslroctilJe şi scra-
repetCl unele lucrori - căotând CI "edea pâni'\
la ce ponct sont ÎndrepU\ţite rele spuse I~
începnt şi în ce măsură, trebu e să le tn tre...
!Jim san să le rectificăm.

Hg, 2. Sf, 1'licolae din Dorohoi

Tabloul "otl\'
 cr\l~JT()U.lL I.

CERCETAREA 1 RAuRIRILOR
Pentro Jeplinn înţelegere n înrQ(Jririlor, e medin mni omogen ŞI 111 relaţie ('o regiuni
nc'\?oe în primnl 1 und să cercetăm arta cons- de tendinţe şi prinCIpii apropiate de nle lor,
tructilJă ft ţărilor nn nnmai \?ccine nonă dar ţările noastre se găseno lu conflnenţă, 10

I ,
#'

Fi!). 3. 51. Ilie

şi [1 nnorn câte odată foarte depărtate. ln- punctnl de ciocnire ni nnor ci'Vilizaţij fonrtt
tr'odeIJăr, ţările noastre, spre deosebire de diferite. Au primit, din această pricină, pe-
ele np(Jsene nnde artele [HI e\?olnat într'nn cetea nnor regiuni îndepărtute şi mI contopit
 COMJSI,uNEA MONUMENTELOR ISTORICE
în construcţi i1e ce fl([ înflorit pe acest pământ,
elemente foarte diferite, disparate chiar la
prima \.1edere, dar care au aj([ns Însă, prin
l)on([1 sim ţ şi gnst([1 constructorilor, să a Ică ...
tniască un tot armonios şi bine le-gat cons~
tituind on stil deosebit, stiln1 nostru mol~
dO\.1en("sc.
O altă ţară care s'a găsit în condiţieIni
asemănătoare cn a noastră din acest punct
de \.1edere este SiciIia, nnde conlncrarea ar...
telor bizantine, arabe şi gotice a produs mi...
nunele ce le ştim.
Ca cât mai interesante sunt aceste regiuni
unde s'au 10\.1it aceste \)aluri di\)erse? Cu cât
e ma i pasionant studiul arte i lor, cercetând
care din aceste două curente s'an potri\)·t
mai bine firei şi spiritolui poporulni; ne des~
\)ălueşte tainele s(JflelUlui său şi gândirea sa
adâncă mult mai bine ca rn acele ţări care
au primit În mod pasiv arta altor popoare
fliră a-i amesteca nimic din ale lor.
Inrânririle streine de care poote fi \)orba
în cazul ce ne ocupă sunt În primul rând
cele bizantine şi cele gotice. Influenţa bi-
zantină, adusă prin ~liferite căi, se simte ho...
tărÎt in plonol bisericei, aşa cum efa firesc
să fie, cererile coltul(Ji fiind aici predominante.
Ele sunt cele ce dau - cum s'ar zice - pro-
gramul construcţiei, la carc trebue să s(' po~
tri\)ească posibilităţile constructi\)e şi tend in...
ţele ornamentale.
Separaţiunile clasice în altar (cu anexele
sale proscomidiâ şi diaconicul), naos şi pro...
noos se regăsesc la noi ca în tot domenieII
arhitecturei bizantine.
De asemenea boltirile decorg din orta
constructi\)ă bizantină. 1\rcnrile sunt În plin
cintru, nu găsim arcurile frânte-zise o~
gi\.1ale - de cât În detaliile de ornamentfiţie;
Dolţile sont în calote şi mI-afară de foarte rare
excepţi i- con~lrujte pe ner\?(Jre după metoda
gotică. Şi caracteristica DolUrei moldo\)eneşU,
cu arcuri piezişe suprapose celor patru arcuri
ale naosului - nu are de asemenea nici o
relaţie cu arta gotică.
Influenţa bizantină se mai \?ădeşte prin
absidele laterale ale naosului, care Împreună
cu flbsida Clltaru1ui, alcătuiesc aşa zisul planul
trilobat sau triconch. l\ceastă formă, care
există mai În tot răsăritul creştinesc, nu se gă~
seşte însă ca regnlă normlllă, în afară de
ţara româneoscă, de cât În trei regiuni din
domeniul bizantin: la t\untele 1\tos, la f\e·
teori şi în Serbia. Fiind date relaţiile ţărilor
noastre cel Sf. 1'\nnte dintr'o parte, iar
dintr'alta cn Serbia, \)om putea conchide ca
dintr'una din aceste două regiuni ne~a \?enit
acest plan, care s'a generalizat la noi, atât
În t\oldo\)a cât si , În Tara
, Românească.
Dtlr de la care din aceste două pro\)incii arhi~
tectoni ce, l\tosul SâCI Serbitl, ne·a \?en il ollre
această dispoziţie? Este de obser\)at, În ă,
că planul triconch se găseşte la Sf. f\unte
mai totdeaana combinat ca tipul bisericei bi·
zantine cu patru coloane, sau stâlpi, pe care
se reazămă cupola centrală si , foarte rar cu
planul În care cupola se sprijină deadreplCll
pe zidurile exterioare aşa cum e la noi în
România aproape totdeauna, În t\oldo\?a chiar
fără excepţie. In Serbia din potri\)ă, există
cele două tipuri cam egal reprezentate, cele
fără coloane fiind de regulă în bisericile mai
mici. l\ceasta este un argument pentru \?e-
nirea prin Serbia a acestei dispoziţiuni ato-
nice. Nu e locul aici să cercetăm care e
origina ei mai Îndepărtată. Chestiunea a dat
loc la numeroase studii şi îndelungate dis...
cuţiuni, care nn sant Încă Închise.
Nu a\)em de altmintrelea nici o proDă ca
meşteri atonici să fi \?enit \?re·o dală să lu-
creze la noi. Din contră ştim că căI(Jgării
sârbi au adus in l"\oldo\)a cultara lor bise-
ricească, a cărei urta de clădit era o ramură
firească. Şi astfel, pe lângă Înrâuririle gotice
despre care \?om \?orbi mai departe, s'ar putea
explica În parte şi tend inţa spre o mai mare
înălţime a bisericilor moldo\)ene, predomintlnţa
\.1ertica1ei, carc este În Serbia chiar o de-
osebire faţă de urta bizantină mui meridio~
nală şi de cea atonică în pflrticular.
Serbia dealmintrelea, până În acest moment,
trecuse printr'o înfloritoare perioadă de zidire
şi arta ei, gonită din sudul Sa\.1ei mCli trăiCl
În nordul râului, în Frascagora.
Călugării, deci, care au \?enit În t\oldo\.1a
în \?remea lui Petre l"\uşat, puteau foarte bine
aduce prin~ipii destul de \.1i\?ace pmtru a se
impnne construcţiilor ţărei În care \?eneM.
Din Bulgaria, din potri\)ă, n'am P{)tut llfla
\?re...o infloenţă asupra artei noastre moldo-
\?eneşti. Niei nn e de mirat, căci atn11('ea
când a Început Ştefan cel f\are a zidi, de
aproape un \?eac nu mai era an stat bnlgllr,
ci se făcuse raÎa turcească fără \?iClţă arti~
stică- cel puţin În această pri\?intă.
In nnele regiuni din ţările balcanice, - şi
în Bulgaria, - a existat în \?eacurile tll XIV...lea
şi al XV~lea o ornamentaţie a pereţilor
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1;\

exteriori, cu arcade oarbe şi alte impodo...
viri, care, fără a semăna cu faţadele lui
Ştefan cel t\are, purcede din aceleaşi prin...
cipii - (t\essembria, Târno\?o şi alte). l\ceste
principii sunt însă ma It mai generale - ma...
După arta bizantină, aceea care ~ i a inti ...
părit mai mult caracterul asupra arhitectarei
noastre moldo\?eneşli este cea gotică. ReIa...
ţiile noastre contin(Je cu Polonia şi cu Tran...
sil\?ania o explică îndestul. Inlesnirea cu care

Fig. 4. Sf. Gheorghe- Hârl:iu

teriale mărunte, materialaparent, arcade se putea a\:>ea meşteri iscusiţi din aceste ţări
oarbe, ocniţe, şi ll'J implică nici o idee de \?edne dcsJ(Jşesc de ce \1eneeW ei de ocolo
filiaţiane. Cred, deci, că na există o înrâurire mai curând de cât din Balcanul llcuma supus
a artei constructh:>e bulgare asupra artei Turcilor.
noastre Illoldo\:>eneşti. Care S<IDt aceste caractere noi,?
***
In unire cu g6ndul sârbcsc, este mai mare[l
 •
I ~ COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
illiilţar~ li clădirei, lIceastă simbolica clansare
a bisericilor gotice, în opoziţ:e cu concen~
trarell În sine - orientală - a proporţiiior
bizantine; este upariţiu contrafort<Irilor exte~
riori, principin upusean, romanic şi gotic, con-
trar spiritului bizantin care închide În interior<Il
zidurilor bisericei, toate părţile constructi'Je
menite să unuleze împingerca bolţi tor, modul
in rine, cum e tratat tot ce e piatră ciori ită,
profilele soclurilor, tablete1e contraforturilor,
dllr mai cu 'eamă chenarele uşelor şi ale
ferestrelor.
l\şa încât S'(\ putut curactcrizu biserica
l11oldo'Jeneuseă ca fiind ([n plan bizantin cxc...
(,<Itat de mâini gotice si după principii În
partc gOLi ce.
Care din uccste două ţări, Poloniu sa<I
Transil'Janiu, ne...u transmis această Înrâurire.
1)0cmnenLe precize, dacă nu lipsesc c([ de...
să\)ârşire, s([nt Însă foarte rare şi pentru li
ne race o idee mai elară asupru acestui punct
\'11 H nC\10C dc studi<Il de amănuntc ce~l
\'om face mui dcparte, sprijinit pe cercetarea
profilelor, chenarelor şi scmnelor lapidare
din ucesLc ţări.
.... :::
S'a eonstt'ltat o influenţi\ Însemnată II F1r-
meniei pontl lu l<'in, unde a fost semnalată În
catedruleJc romanice din această regiune 1).
i\cest neam de urhitecţi, de constructori meş~
teri În urtele pietrei, a cmigrat în mai multe
ri:1nd(Jfi in <Irmu pustiirelor \ăr~i lor. Se ştie
cum s'au stabilit în mare număr În Galiţia
şi În 1'l0ldo\Ja şi În alte regiuni \)ecinc, încă
din zorile istorei noastre naţionale. O Înrîu~
rin: a lor asupra urtei noastre constructi'Je
ilr n deci foarte firească. Din nefericirc, cu-
noaştem Încă prea imperfect accastă artă a
lor pentru a putea tragc concluzii sigurc.
Vom arăta mai departc, când \)om 'Jorbi
de diferitel~ purtic-ula rită li constructi'Je, de
partea cc ar potCCl să le re'Jie. Şi aci credem
în primul rând cii lor trel1ne să li se atribue
introducerea acestor arc([fi piezişe ale cupolei
naosulni care au de'Jenit o caracteristică a
stilnlui moldo\)enesc.
* '" * imilaţia oarbă san fantezia meşterilor sau a
Influen\e rnseşti, în (lceastâ epocl! nu se
\'adcsc; numui mai târziu se "'or i"'i, mai cu
,) Slrygowskl Choi"y-~. f::Ienult.
scamă În amănuntele decoruti'Je, în pictură şi
în in'JelitoriIe ucoperisului.
,
Unele documente, ce Ic cunoaştem, ne aratft
cum unii meştcri italieni, În trecere pe la noi
În drulll spre Rusia, au fost opriţi de Ştefan
cel l'\are. l\ltă daLă îl \)edem p~ Ştefan ce...
rând meşteri şi zugru'Ji dc la Venc\ia. Nicăeri
nu putem \Jedea În clădirile ce ne...au răma
mâna ucestor meşteri apusen i.
Nu \)edem ca urta orientală-otomana, rer...
sană sau arabă- ă se arate' în mOl1umentele
din l'loldo\)a în \)remea lui Ştefan, in mod direct,
DClr unele moti\)c dc origină răsăritennă ne...au
re\)enit prin intermcdiarul occidcntul<1 i} preC({ll1
\)om 'Jedea mai departe.
*
l\m vorbit până aCUlllu de di\)ersele influenţe
care au ÎnrÎurit sau lllodificat hazn bizantinei
în cea ce pri'Jqte construcţia şi împodobi~
rele de piatră; Z<Igră'J~lcle Însii sunt bizantinc.
In stadiul încă Înapoiat al studiilor asupra
picturei bizantine nu putem Încă sa ne pro~
nUl1ţăm cu hotărîre asupra şcoalei regionale
la care apor\in, nici nu a\)em o siguranţii de-
plină dacă toate zugră"'elile din 11isericcle lui
Ştefan cel l'lare sunt din \)remea lui. Pen tru
<Inele faptul e cert, pentru altele foarte pro-
babil. - Cu tot caracterul aşa dc pronun\et
bizantin al acestor frescnri [lt6t prin faet<lr(i
cât şi prin iconogrClfia lor} se ziireşte tOtUŞI
oare carc elemente străine.
Aşa In 11ălineşti unde se găsesc zugră"'eli
care sunt din cele mCli de seamă cc le a'Jem
in ţară şi care prin frnmu 'eţea figurilor şi
eleganţa execu\iunei se pot clasa prin ce1c mai
frumoase din răsăritnl Europei, se \)ede în
chipul ctitornlui, logofătul Tăntu, o c'Jidentei
influenţă apuseană.
Dar ÎnrÎurire[l artelor 'Jecine nu este sin'"
gura care trebuia ţinută in seamă În studiul
formărei formelor arhitectonice.
Cel puţin În regiunile nnc1e mqteşugul de
zidit se des'Joltă cu raţiune şi nu numai dupei
domnitornlui} inter'Jin alţi factori cari pot
ajunge să fie preponderenţi. E \)orha de Clill1fl
şi materialele de constrnc ţIe atlătoore. Cea
d'întăi condiţionează in primul rând (Jcopr...
 BISERICILE LUI
rişurile prin necesitatca de a Îndepărta sigur
şi iute zăpada şi apc::le in regiunile ploioase
cum sunt a<:ele de sub manţi unde a Înflorit,
Illai cu seamă, stilul ce ne ocupă.
Vom vedea cum, la noi, soluţia acestei
probleme pare a fi obiectul unor Încercări
speciale din partca meşterilor noştri cari au
căatat să găsească Învelitori in raport ca ma...
terialele carc It a'Oeau la Îndemâ.nă respec-
tiind tot odată forme consacrate din alte pricini.
l\ceste consideraţiuni au impus În mod fi-
resc pante mari şi straşini proeminente menite
fig. 5. B~lineşti
Tabloul \loti\l (după Bul. Corn. 1'10n. IsI.)
să arance apele deporte de zidari, adică aco-
perişuri înalte şi de o massă importantă În
raport cu aceea a clădirei.
Clima schimbăcioasă, extremă, din (ara
noa 'tră, cu (leruri intense iarna şi călduri ex-
crsÎ\?e \'lara, a du dela început să se caute
a Iăsu la o parte tencuielele, cel pupn În
părţile mai expuse şi a construi ca materiale
aparente, materiale de obicei de dimensiuni
mici. din cauza dificultăţei de a... şi procura
alte, că ră turilc fi in d grele şi 111 ijloace le reduse.
Di n1 r' allă parte, nesiguran ţa \?remurilor,
războaele continue, sărăcia vi::;lieriei nu în...
ŞTEFAN CEI. MARE
gădueaa ridicarca unor clădiri măre~e cum
se văd prin alte ţări mai fericite.
Bisericile se zideaa repede, într'o clipa
moi linistită
, si,
, fireste,
, cle erau mici, 1110...
deste şi ca dimensiuni şi cu Împodobire, dar
totuşi armonioase de formă, bine echilibrate
şi fourte potri'Oile trebUinţelor de utUllCi.
'*
* *
Când considerăm într'o erocă anumită ori
ce artă constructivă din orice ţară, primul
element de care ne siaj im pentru stod ierea
şi judecarea lui este orto tImparllor Imediat
precedente, care mai mult cle cât orice altă
influenţă trebae să ne dea cheea problemeior
de deslegat. Am văzut dela început că, prin...
tr'un fenomen curio , in cazul nostru, acest
element de căpetenie ne lipseşte aproape cu
totul şi ne găsim în t\oldova la Inceputal
epocei ce ne interesează in faţa unor monu w
mente, unde apar. gota închegote, mai toote
elementele ale stilalui nostru fără ca să
putem \?edea desluşit, in cele câte...va con...
strucţii din wcmea imediat precedentă, linii
conductor al e"ol(Jţiei din care u eşit.
10 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Zidurile ce au fost şi au pierit ne~ar fi
urătat oare această eIJoluţie? Aici suntem re...
daşi la simple ipoteze.
Cunoaştem numai biserica din Rădăaţi ri~
dicată, se zice, de Bogdan descălicătorul, st'lU
poate numai de Alexandru cel Bun, şi mărită
şi înfrumuseţată mult maj târziu de către Lă­
puşneanu. l\ceastă clădire însă e făcută dapă
principii cu totul alte; este o biserică roma~
nică, de o artă foarte modestă, cu o naIJă
principală si două colaterale (bas câtes). l\re
însă separaţianea în naos şi pronaos după
datina răsăriteană.
.".
Fig. 6. Sf. Ioan - Siret
Cât de interesantă să fie şi de IJenerabilă,
este în afară de direcţia arhitectonică ce vroim
s'o studiăm aici.
Altă biserică ce se zice "eche din 'naintea
Ieri Ştefan este Sf. Treime din Siret.
Această clădire, de forme simple, de cons~
trucţie bizantină, cu oare care caractere de
plan sârbeşti şi cer oare care înrâCIrire apu~
seană, ar potea să fie din epoca arătată; ana·
liza clădirei pare a confirma ce spune tradiţia.
Sft. Ioan, tot din Siret, ar fi fost zidită în
lJfemea lui Petru Muşat. Dacă aceasla ar fi
adeIJărat, sub forma în care o "edem azi,
fltunci Întrade"ăr ar fi un jalon preţios, căci
întruneşte mai multe din elementele ce le găsim
în bisericile din timpul lui Ştefan.
Dar această clădire, ce o "edem azi nu e
cea primith:>ă ci o constracţie din "eacal al
XVIl~lea. Nu odată, bazaţi numai pe documente
sau pe tradiţie putem crede o clădire merit
mai "eehe de cât e în realitate. O recons~
trucţie totală poate să ner fi lăsat nici o urmă în
dOl.:umentele care ne au ajuns, sau pare a re~
zer1ta din ele numai o simplă reparaţie unde
a fost o rezidire completă. In cazerl ce ne
ocupă, chiar dacă biserica no a fost în între~
gime r<:făcută a suferit o transformare asa de
- desă"ârşită în cât cara~terul
IJechiu s'a pierdut cu totul
şi alte, dintr'o "reme mai
recentă, i~au luat locul,
Biserica l'1irăuţilor din
Sucea"a care pare a fi fost
şi ea zidită la început sab
Petru l'1aşat, nu mai aIJea
nimic din "echea ei înfăţişare
şi era şi ea o zidire din
IJeacul al XVII~lea până acuma
câţi"a ani când a fost refă~
cută si
, cu desă"ârsire
, trans~
formată.
Alexandru cel Bun a zidit
mânăstirea Bistriţa pe al
cărui loc se ridică azi bi-
serica lai Lăpuşneanu, ear la
l'101dolJiţa o altă mânăstire
care s'a dărâmat astfel în cât
azi numai c8teIJa rămăşite de
ziduri în rerine mai es din
pământ, prea nedesluşite ca să putem con~
chide ceIJa din examinarea lor.
De biserica catolică ce acel aş domnitor a
ridi~at~o în Baia pentru soţia sa şi ale cărei
ruini se mai IJăd şi azi, nu e locul să se
IJorbească aici, fiind făcută după alte norme'i
este o construcţie în întregime gotică care
ese co totul din siral
, zidirilor ce le cercetăm
Acest fir conducător, ce este e"oluţia for~
melor din epoca precedentă ne lipseşte deci
aproape cu total.
Este deci necesar studiul formelor, care
împreanfî cu puţinele docomente ce le a"em
ne IJa putea da desluşi riie cerute.
 Cl\PlTOLUL II.
DESCRIPTIA BISERICILOR
)

După scurta introducere ce a precedat este \'ledea - cu cele ce le preced, de cât cu

ne'1oe acuma de a înfăţişa diferitele biStrici acele lui Rareş.
din \'lremea lui Ştefan cell"\are, dând de fie care In acest fel acest studiu '1a eoprinde toate
o scurtă descriere. Câte o monografie a lor ar bisericile dela inceputul arhitecturei noastre
duce prea departe şi nici nu e n('cesară pentr(J până la Rareş, înfă\işând într'o măsură oare
scopul ce'l urmărim. Planurile şi reprod(Jcerile care in\'lentarul bisericelor moldo\'leneşti dela
ce le dăm, completate prin comentarea lor, incepot şi până pe la 1527.
\Jor fi de lljuns pentru a
ne permite, la sfârşit, să
punem în e\Jidenţă trăsă ..
turile caracteristice ale
acestor monumente, pen-
tru a le putea grupa şi
arăta e'1oluţia lor. Iar
dintr'altă parte \'lor fi şi
elemente suficiente pentru
a putea tlnaliza detaliile
şi a judeca origina lor şi
inrâuriririle ce le denotă.
Pentru ca aceste monu~
mente să fie bine plasate
in lumina lor ade'1ărată,
şi de oarece am fost - în
mod firesc-adus să '1or-
b<"sc de cele câte-'1a bise~
rici mai \'lechi de cât cele
din "remea loi ştefan cel
l"\are, este util să se adaoge
pe scurt descri<"rea lor, şi
anume a Ră4ăuţi1or, a
Sf-tei Treime din Siret, cele
două singure monumente
ce n<""au rămas din acest
timp. No "orbesc de vise.. Fig. j _ Biserica AIbă - Baia
rica catolică din Baia, căci (dapă Bal, COOl. 1'1on. Ist.)
ese din şirul viseri ci10r
noastre ce le studiăm. A fost de altmintrelea Bl\IFI.
descrisă în Buletinnl Comisiunei l"\onumentelor
Istorice din 1909. Biserica albă din Haia cu hramul Sf~tolui
Tot în scop de a face mai completă ochirco mare mucenic Gheorghe se presupune a fi
asopra monomentelor lui Ştefan \'loi spune fost c1ădită puţin după 1467 J).
câte~"a \10rbc şi despre acele din timpClI Ini Nici o pisanie, nici Cln document nu ne..an
Bogdan cel orb şi al l(Ji Ştefăniţă. Se lean ă
intr'ade\'lăr mult mai bine - precum \'lom ,) Lăpedata, Bul. com. 1'1on. Istorice t 909.
18 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

rămas în uceastă pri\Jinţă, numai tradiţia şi ele prin liniamente drepte. Uşa de intrare c
ceeace spune construcţia însă-şi. in axa bisericei....
Iată cum o descrie autorul restaurărei de Turla e în întregime executată în cărămidă
acoma câţi-va ani: 1) Cu şi bolţile. Ea este concepută după tipicol
«Pereţii bisericii sunt în întregime de moldovenesc, adică aşezată pe cele patru fir-
piatră neregulată, având grosimea de 1.8U cori principale, cari formează centrul nao...
până la 2 m. Uşile, atât cea dela intrare, sului, prin intermediarul altor patru arcuri
cilt si, cea interioară, care desparte naosul diugonale, rezemate pe cheile celor d'intâi.
de pronaos, precum şi ferestrele şi brâol de In afară, turla octogonală e aşezată pc
la soclu sont de piatră cioplită. două baze; prima stelată, cu dooăsprezece
Forma bisericei e caracteristică; ea e com- colţuri, dintre care cele din axa bisericei
pusă din un pronaos dreptunghiular, acoperit sunt rotunjite, a doua patrată. l\mbele baze
co două bolţi sferice, separate printr'un arc sunt decorate prin firidc în semi...cerc. Partea
inferiooră a turki este intă­
~ ~'l rită eo patru 111 ici contraforţi,
nşezaţi pc diagonale. Ea este
străpunsă de patru ferestre
mici dreptunghiulare in
piatră.
Decoraţia e cea obişnd Hei :
prin mai mullc rânduri de
firide aşezate după modul
eomon la bisericele din tim-
pul loi I~etru Rareş.
După forma şi caracteri-
sticile turlei) biserica ar fi
din timpul domniei acestui
Voe\'od. Insă după forma
drcptonghiulară CI uşei şi
decoraţia ci rodimentară)
onici'\ 10 bisericele din 1"01-
dova din secolul XV si , XVI
cari sunt toatc tcrminfite la
partea superioară cu un arc
ogiva1. . . .. biserica ar fi
anterioară 10 i Ştefan.
Dacă se consideril, pe de
altă parte, diferenţa intre
fig. 8. Baia materialol din Cdre e clădit
l3isericil I\IIJii inllin!e de restaurare (dupa [)ui. COIll. r\()n;~(st.) eorpol bisericii şi turla,
intâiul din piatră brotă, a
trans'Versal, şi :din un~naos de aceaşi formă, dooa numai din cărămidă, se conchide că
Clcoperit cu sistemul de bolţi obişnuitjÎn l'101- turla actuală e clădită SM reclădită în ormă.
do\'a. Haosul are dOClă sânuri mici si , e ter- Date precise asupra originei bisericei no
minat prin altarul semicircCllar. sont; nici o inscripţie, nici un indicio nu ne-~
Sânurile sunt luate în grosimca zidului şi fost dat să descoperim eu ocazifi lucrărilor
âcuzate în afară prin un contrafort cu dO(Iă dc restaurare, cu toale că s'a săpat la altar
picioare de sprijin, intre cari e aşezată fe ... şi 'ub fereastra altarului în speran\<l de ~
l"'~astra. Ferestrele sunt mici şi ogi\Jale. Uşile se găsi ceva. Pe coronamentul Clşei dela in-
sunt dreptClnfJhiCllarc şi cu chenare decorate trare se află culptată, in mod p([\in dibaciu,
(,li (111 Illoti\, compus din ccrcuri leoate intre o mică stemă a l'1oldo\Jei, cu capol de
bour, soarele şi luna, totol cam şters de
wemori. Studiol acestei steme ar putea să
1) N. Ghika-l3udeşh, idem. serveascli persoanelor competente pentru CI
 l3lSERIC)L~ LUI ŞTEFAN CEL MARE

I o ,Ij : ~ 1. ... A O ,ţ '; , C .......

r--~-I I I I i--1-t---l-t-+.......-1--'-'---'·_.. i -1-- , __ I .. I--!
Fig. 9. ~a;u -- Biserica I\lbă
Secţiune Jongitudinalii (după Bul. Com. 1'\011. IsI.)

Fig. 10. tlaia - Bisericii F\1l>l.\

rldn (dol'li Bul. Com. !'\oll ... lsl)
20 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

lămuri întru ctlt\Ja cpoca de clădire a monu-
mentului nostI Ul).
Ne găsim deci în faţa unei probleme nn
neobişnuit adică în dreptul arculai tranS\Jersal
din spre pronaos.
Turla asemenea e de un tip mai înaintat
de cât chiar cele mai împodobite din \Jre~
mea lui Ştefan. Aceste două rânduri de
arcaturi dnble cu piciorul median oprit la
ni\Jelnl centrului pe o mică consolă şi inco~
ronate cu un alt rând de ocniţe sunt elemente
ce nu le regăsim dc cât sub Rareş, snb Lă~
puşneanu şi mai târziu (d. Suce\Jiţa, Hlincea,
Sf. Ioan Botezătorul Sucea\Ja.)
Pentru o epocă mai târzie 'Vorbeşte şi friza
de cărămizi în . dinţi care o găsim şi la
Hiincea pe baza turlei şi la Secu, prc~
cum şi aşezarea arcurilor de pc baze în re...
tragere în raport cu planul zidulni. Şi
alte elemente în fine, par a aparţine tot unei
epoci de refacere mai nouă cum e nişâ
d'asupra uşei de intrare, cu arcul ce'Vâ
reintrat din suprafaţa zidului, caracter bi-
zantin ce apare mai târziu în l"\oldo'Va.

fig. 1 1. Baia - Biserica 1\lbă

Detalii la turlă (după Bul. Com. 1'10n. Ist.)

tocmai uşor de deSlegat. Exteriorul clădirei

si ferestrele înguste şi fără nici o ornamen...
taţie, altarul fără arcade oarbe, arată sau o
epocă mai îndepărtată înai nte de închegarea
stilului bisericelor lui Ştefan cel l"\are, sau
o constructie , rudin~entară.
Cele două uşi ne arată şi ele un tip foarte
îndepărtat de cele cunoscute în timpul şi după
Ştefan cel 1'1are. Aceste chenare dreptunghiu~
Iare cu o ornament6ţie primiti\Jă, care ar
putea fi socotită ca bizantină, ne aduc la o
epocă mai 'Vcche.
Dintr'altă parte, pronaosul împărţit în două
printr'un arc trans'Versal pare a fi de un tip
mai e'Voluat, decât acel ce îl găsim mai o...
bişnuit. cu o singură caJotă şi eare a pre... fi~. 12. Bai a - Biserica 1\ Jbă '
cedat în e'Volnţia acestor biserici pronaosnl Detalii la turlă (după Bul. Com. t\on. IsI,)
mai complicat cn donfl bolţi.
1"\ai treDue notată particularitatea că pro.. La ce soluţic trebut să n<. oprim 'P E
l1aosu! nn are ferestre spre nord Si că există flreu de creznt ca Ştefan I.:el I'1are. după
(Jna, în naos, tot spre sud, la un loc absolut t 467, să fi construit o biscricfl care să fi
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 21

ft'JClt <.:henare de oşi şi ferestre aş" de pri... tipul cel mai simplu dintre bisericele C(J
mitive. tarlă si , cea mai mică din
, ca sînari. Este si
Rândal de ocniţe de sub straşină aşezate toate cele zidite s(Jn domnia lai Stefan.
la restaarare în locul unei zidării ce părea
refăcută Q existat oare în vechime?
1\m putea deci risca ipoteza anei biserici
mai veche, refăcută de Ştefan care i-a lungit
poate pronaosul, reîntrebuinţând spre sud în
partea Jungită fereastra din miazăno(lpte. Iar
tur1(l ar fi fost adăogată mult mai târziu.
Pentru o adăogire târzie a turlei mai
vorbeste si lipsa contraforturilor care de
obicei' se găsesc la toate bisericile lui Ştefan
care aa turlă. Eşitur(l din dreptul sînurilor
n(lQsului este prea îngustă pentru a rezista
împingerilor arcori!or trans\?ersale şi nu
poate avea alt rol de cât de a compensa sco-
bitnra interioară a acestor sîn ori.
pATRAuŢI
Biserica din Pa/răuF, cu hramul Sfintei
Craci şi zidită la 1487, are asemănare mare
cu acea din Sf. Ilie ~a plan şi ele\?aţie. Ii
lipsesc contrafortnrile ca toate că are o tarlă

Fia. 14. Baia. - Biserica 1\1011

UŞii exteri ard înainte cle reslaurare
(clupd !::luI. Corn. 1'\on. Ist.)

Naosal are bollirile obişnuite; nişele alte:-

rulai care ser\?esc de proscomidie şi _ diaco...
nico sant fără ferăstroici.
. Pronaosul e boltit în calota sferică Gsezată
,
pe patru arcari de o lărgime egală care cad
pe patru consoJe la fel cn cele dela Sf. Ilie.
Toate ferestrele sunt mici şi dreptunghinlare.
Uşa naosu!ai e dreptnnghinlară după tipul
carent şi simplă, iar uşa dela intrare - şi
ea în axa bisericei - are {Jn chenar format
de mulare care se termină în arc fri'inl.
Deasupra ti e o pisanie, Inngă de 1,44 m.
şi înaltă de 0,21; e composă namai din donă
rânduri:
«Io Ştefan Voe\?od, Gospodar al Ţărei 0101-
Fig. \:> - Baia. Biserica 1\lod
do\?eneşti, fiol loi Bogdan Vodă, a început
Delalii la tarI1\. (dnp11 Bol. Corn. 1'\on. Is1.)
să clădească acest hr(lm, în numele Sfintei
Croci, în anul 6995 luna Iunie 13 1») (1487)
şi acest detalia face din această biserică o lktoalmente biserica e în întl egime ten-
excepţie în grupul la care o leagă celelalte
caractere ale ei. Pătrăoţi se prezintă aşa ca ) Kozak. lnschrilten aas cler Bako"ina.
 COMIsrUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
uită pe dinaforii: IHllllai sÎnilrile şi turla 0«
(111 ballJoo d plăci piltri:lte de pămltnt smăl­
ţui! \H:rJe flirl1 nici (In de..;en, {'\fară de iln(\ core
(lrt o figllr8 gcometricii simplă ~r[l\>1'IW sun
smalţ.
l\bsidele şi t(lrlo apor circulore, probabil
din CtlOUl tencnelelor care rOl<lnjesc colţu­
rile. Absido Illare are saptc
, lat(lri iar cele
laterale c5te cinci. Turlo 1lre douăsprezece
firide Cfl la Voroneţ şi un rflnd de ocniţc.
Fin. 15.
filtru ferestre C(I chenar dreptnnghiulor, mai
longi de cOt cele ale bisericei proprin zisă,
sunt Ilşezate În axele tur Iei. Un acoperiş de
şindrilă, Iilt şi ascutit ascunde în parte turla
care no are decflt o singură bază patrulă
ce IHI ese de cl:lt parţial din mllsa Înve-
litorii. Şi soclul tcncnit nu Illsă să se vază
\>echiol profil; e ele altmintrelea puţin pro-
n{[nţat.
Biserica Înăuntru e zugră\?ită. Inscripţiile
sfinţilor sont pe greceşte, ceâ ce ar puteu f1şeZâ
epoca execlltărei pictorei În CI dOM ju~
mă1f1te [1 \>CflCOlili i11 XVlf-leLl. Cel ma[
\>echiil grafit ce 1',]111 rJăsit e din 1091, elin
cele aşa de dese saDricri de n{l\l1C ale sol-
daţilor Jili Sobieski. - Tot<lş Prof. I~odlflcl1Cl
S(HIl1C că picturile amintesc cele deie Voroneţ. 1)
fono(11 co tabloul \'oti\, e pe un 01 doileCl
strat de pict(lri, pe când În rcstil] bisericei
nu se \>eJe de cât (111 singur straL ŞtcfM
prezintă biserico lui Christos fiind Însoţit de
Patră(lţ
nn fânt Încoronat (Sf. Constantin ?). Domnitor<ll
e înfăţişat cu părol blond în piele, şi o find
nHlstaţă roşcolJană. Fata lui e extrem de ro-
tundă, - pare umflată - precum şi feţcle
celor două femei core slan lân~ă elânsol. Se
află oare sClb acest labJoo (111 olt IllGi \>echio?
Se pOllte presclJ){JJ;1e.
BisericG ce o ţine Ştefan în mâini ortltă
') V. Podlacha. l'\alo\\1idlil Sclenne \\1 cerk\\1iach BlI~
kO\\1iny.
 BISERICILE LOT ŞTEFAN CEL MAR"E 28

forma (,llrficteristică Il acoperişului ce lC1sli Irnmoasi'l pisunie (\ scăpat (\proape 11e\)ătl1­

turla degujală. Turla fire dO{Jrt baze. Pe când motă şi se păstrează În mici) nisericnţă de
sÎnurile si, t([rla artltfl firide .
si oenitele
, ce se lemn core S'(\ ridicat În opropierel'l celei \)echi.
mai \)i1d, pronflOsul e Înfăţişot cu un parn- Sisericft cn tnrlă se comrnne J intr'nn naos
ment de pietre regolClte galbene, Înconjurate C(I sÎnnrÎ Însemnfite şi În al(\ră. Boltirile sunt
de o bandă albă cele donă sis-
şi sepClrnte prin te mc de arc([ri
linii roşii, fidieă cnnos('nte.
([n pfirament o- ,1 P l' o n o o S (1 1,
bisnuit
, în firhi- despărţit prin-
tectnra bizan- .•, tr'nn perete de
tină, dM care nElos, a\)eo o
n([ se \)ede În : , boltă c(\rClcteri-
t\oldO\)(l În tim- stică şi core cred
pC11 I([i Ştefnn că nn-şi găseşte
cel t\[lre, nIci alta ICI fel. t.rCl
l11t'li târziu. E (\1(' iH([ it ti el e (111
probabil că Z([- semicilindru
grulJol grec II (l)erceClll) longi·
\)rut Il([mlli sti tndinClI Întretă­
llrate că zidărin iot de două bolţi
Clrestei părţi [\ cn penetraţ ii
bIsericei erCl a- care se renneM
parentă şi În loc În ClXl1 bisericei.
să copieze exact Uştl de intrMe,
ce-a ce erEl, a C([ mnlurele 0-
înfllţişat-o aşn fli\)llle cunos-
c([m era obiş­ cnfe, pe laturCl
n([ il în ţftrtl lu i. ele miază-zi, (1-
Snb rândurile \)eil si, nn chenl'lr
sfinţilor, zidnl d replunghiular
e Împodobit cu
imitC'lţie de plăci
. . 1=1
• 7
t=1=+- I H ÎncCldrtlnd ogi\)a
Clşa cum se \)ede
de marmoră şi şi ICI Taz]l\n. Uşft
de porfir În lo- interiotlră erel
cuI drapcriilor cu cheMr drep-
obişnuite, tanţ.}hiulllr. O fe-
reClstră ogi\)ellCi

t\lLlŞAuŢI În zicinl de tlP([S

era zidită. Toale
Biserictl din cele-I'olte ereHI
t\ilişă([ţi (lâng5 de tipnl mic C((
Bădănţi), cu rClmCl dreptnn-
hromul Sf-tnl([i ghiulari'i Ş! C(1
Procopie, eru baghete încr([-
([n(\ din cele Fiţt. t 6-17 P~trl\u(i cişate.
l11C1i p itoreşt i bi- See(inne lonflifudinal:l. Planul bi~erleei (dupn Romstilricr) tlisericu, ten-
serici el in \)re~ cuită în alMă şi
mea lui StefM , c<::1 t\are. f\ fost zidită la cu urme ele pict([ri, il u\)([t sub struşină şi li)
t 487, În Clceloş an cn Pătrilu(i. In timpul t([riă o decoraţie de plf\ci orJlumentale c([ ro",
marelu i război CI fost distrusă cu ci inam ită ztte şi nasturi smălţuite. RomsWrfer spone 1)
de către armatCl anstriocă şi acuma nn se mai
\)ede de ctlt un morman ele pietre şi de moloz ') l'\îttheilungcn der K, K, Central Commlssion 18 t )R,
Elcoperit de bă1ării şi arb([şti. Din fericire, pa!]. 179.
 COMfSTUNEA MONUMENTELOR fSTORICE
că en:HI plăci de sobe. SÎnnrile poligonnle mai
a\?eau nrcndele lor oarbe, şapte In altar şi
cinci la cele laterale. Deaserpra lor se \?edea
Hg. 18.
un rând de ocniţe mIci, câte don'l rentr:! o
firidă) pe c8nd la turlă LI Sinl:lCIră ocniUi ('0'"
respundea unei firiM.
Fig. 19. Plitrliaţi, uşa interiollrli
Turla era eşezată pe o bClză patrată fără
stea. Tambnrul a\?en 16 feţe fiecare cu câte
o firidă; deasupra lor \lenea un rând de
ocniţe şi plăcile smălţuile deja pomenite. Turla
era fără ('ontraforturi. Putru ferestre se \?edeaCJ
În axele principale, dar for,na lor prilTliti\?ă
se perduse. Contraforturile cele marhale cor...
.1J
Plitdiaţi. Pisllnia
pului bisericii precum şi cel mic al altarulni
erau de cărămidă, cea ce este o particularitate
'lemnă de a fi notată, căci este on exemplu
unic, fiind toate celel'alte cunoscute de
piatră. Dar este foarte probabil că erau
refăcute, părând a nu se lipi bine cu
corpul bisericii. lJe altmintrclcll nu Illai
a\?eau coronamentele lor profiltle obiş~
noite.
Pisania era lLl dreapta {Işei de in·
trare; precum a n arătat a scăpat de
distrugere. Ea snnă astfel:
"In anul 6989 În luna {nlie 8, În ziua
Sfântului mare Illocenic Pro('opie, 10 Ştefan
Voe\lod prin mila lui Dumnezeu Gospod[,r
fii ţărd moldo\?eneşti fiul lui Bogdull
Voe\?oJ şi cer prea iubitul său fio Ale-
xandru a dat IClrtă In Ribnic cu tânărnl
Basarab Voe\lod Domnul Ţărei Româ-
neşti, numit Ţapaluş şi l'a ajntat pe
Ştefan şi [l În\l:ns pe Basarab Voe\lod:
şi a fost aici {In măcel foarte more
printre Basarabi. De aceia Ştefan Voe\Jod
a hotărât din buna sa \10inţă şi buna
pre\ledere si
, a zidit acest hram În numele
Sft'ntului mare mucenic Procopie, în anul
6995 l şi s'a început în luna Iunie 8 şi
să\lârşit în acelaş an În luna Noembrie
13/1. (1487) 1)
Pictura interioară era încă bine păs­
ce\?a ştearsă pe bolţi în naos şi
trată,
numai pe pereţi în pronaos. Tflbloul \loti\l
reprezinta pe Şteffln, însoţit de fflmilia sa
şi asistat de Sf. Procopie, prezentâ!1d biserica
10 i Christos.
') Kozak. lnschrirten aus der Buko"ina.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 25

Biserica e arătată cu acoperişul ţu ...

guiat şi în\?elind separat pronaosul, al...
tarol, sinarile şi Uls8nd turla degajată.
l\şa s'a şi refăcut de şindrilă in\?elitoarea
cu prilejul repamţiunilor din 1890.
Dăm aici în tradacere an extras dintr'o
notiţă a lui Romstărfer. Biserica fiind
llcuma distrusă nu credem fără interes
de a reproduce aceste rând ari :
... «Iconostasul atinge zidorile ŞI In
înălţime şi în lărgime, între altar şi naos.
Biserica era, până la 1790, bogat zu...
gră\?ită atât pe dinăuntru cât si pe dina...
fară. Fiind atuncca o reparaţie necesară,
s'a spoit totul. Biserica a atlut patru turle,
s'au scos atuncea trei, rămân8nd numai
cea mare dar înecată intr'o în\?elitoare
foarte ncpotritlită. Di n nefericire clă­
direa a suferit mult in cursul anilor şi
prin nepriceperea oamenilor, dar este de
nădăjduit ca printr'o restaurare price...
pută, existenţa ei tla fi asigurată şi pentrn
\'liitor. In anul 1887, s'a inceput a se
readuce încetul cu încetul frescurile aco-
perite la lumină. Frescurile llltarului aa

') l'îiltheiiungen K,_K. Central Commission 1889.

pag. 21!5. Fig. 20. Pătrăuţi, uşa exterioară

Fig. 21. patrăoţi. ConsoJe în pronaos

26 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

rămas foorle dare, mai puţin În boltă. Icoanele In naos sant de asemenea icoane încă bine
se grupează în trei rândari: Între Întâial si
, al păstrate. Vedem spre apas lângă intrare por·
doilea rând, an nandon ornamental. In r8ndal tretal ctitoralai Ştdan cel l"\are ca famillfi lai.

Fig. 22. l'\ilişDnti. secţiunea lonflitndinaJ1i

o A ::t ~ 4 15 " "7 2> .. ....0 .......

r! 1 ! 1 ! LLL! [ ! 1 ! [ ! [ !J ! [

Fig. 23. l'\i1işl\.nţi, PlllOnl bisericei

de jos sant opt figari, reprezentând sfinţii părinţi, Ţine modelal bisericei În mână prezentânda...1
În rândal al doilea, cina cea de taină şi spă ... sfântalui Procopie, care arată spre Christos
larea picioarelor; În al treilea rând hera'Jimii. stfind pe tron. l"\ai departe restignirea. Isus
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2i

În fa~a marelui preot, coborârea de pe cruce.

In rândul de deasupra moartea t1aicei Domnu~
lui, schimbarea la faţă; mai multe reprezintări
nu se mai pot bine determina; spre sud
icoonele sfinţilor martiri, l"\aica Domnului cu
pruncat dacerea şi punerea în mormânt a
lui Christos, prinderea lai şi alte. In partea
femeiască opar din nou zugră\?eliie deasemenea
destal de bine păstrate. Şi aici se găseşte
aşezarea pe trei rânduri. t1ajoritatea scenelor
e referă la Sf. Procopie. In afară, picta riie
sunt iremediabil distrase prin spoiala de \?or».
Prof. Podlacha a studiat de altmintrelea
aceste frescuri împreună cu cele I'alte ale
Baco\?inei 1).

S f. I L 1E
Sf. Ilie (lângă Sucea\?a) este elădită în
annl 1488. Planal e aproape la fel ca al
Voroneţalai şi al Pătrăuţilor, abstracţie fă~
când de contraforturi care diferă.
Haosul are bolti riie moldo\?eneşti caracte~
risti ce. Pe cele patra arcuri mari, cele două
longitudinale înguste şi cele două trcms\?er'sale
late se ridică prin mijlocirea penden1i\?ilor
primul tambur în care este aşezat al doilea
rând de arcuri piezişe ce cad pe cheile

') V. Podlachll, ibid. fig. 24,. l1iliş1\oti. Vederea onei llbsidc laterale

fig. 25. 1'1iJişăo{i. Pfsania

 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Cărămizile o·
parente smăI ..
ţuite sont \)erzi,
galbene, brune
si
, olbostre. Di...
mensiuniile sunt
In generol
28 X 13 X 5,5
cm. şi rosturile
dintre ele cam
de 2 cm.
Profilul so..
cluloi act o o I
pare fi fi;- fost
schimbat pre...
cum şi tfibletele
contraforturllor,
care nu mai pre...
Fig. 26. l'1ilişăaţi. Intrarea bisericei

primelor orcuri. Cu ojutorul

oltor potrn pendenti\)i mfii
mici se închee fii doilea cerc
pe core se înolţă tamburul
turlei boltită în cfilotă sem i...
sferică.
Un filt firc spre răsărit
face legăturo cu filtarul semi...
circular. Lo mioză zi şi
miază noapte sunt cămă..
ruţele - moi mult:nişe - ole
proscomidie(şi diaconicului.
Pronaosul e patrat. l\r...
corile egole ce încodrează
bflzo cupolei semi...sferice cod
pe nişte console de piatră
de o formă specială.
Uşile sunt după tipul obiş ...
noit; ceo dintre naos şi
pronoos cu chenarol drep...
tunghiulor, iar cea de intrare,
care e în axo bisericii, de
formă ogi\)aIă. ferestrele
toate sunt mici eu chenarul
dreptunghiular.
Exteriorul bisericii pre...
zintă particularitatea că rân...
doi de ocniţe mari ce \)in deo...
supra firidelor obsidelor, în
loc co să fie, Cfi de obicei,
în pre1ungirealor, le încalecă,
căzând picioorele lor pe \)âr..
fui arcorilor firidelor. Tot
aşa şi cu al doileo rând de
ocniţe.
. Fig. 27. Sf. Ilie
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2H

zintă profilele obişnuite. Sunt două perechi de unde nu ese de cât parţial baza supe-
de aceste contraforturi şi unul mic la altar. rioară.
Pereţii pronaosului, în afară, au fost ten.. Tamburul turlei are douăsprezece loturi în·
cuiţi şi mai sunt încă zugră'Viţi. Se 'Vede ocolo semnate fie care de o firidă lungă şi câte
chipul «orhiepiscopului Varlaam, 1'1itropolit de două ocnlte. D'asupra lor se 'Vede un brâu
Sucea'Va» care format de plăci
a păstorit între de pământ ars
1632 - 1653. s m ă I ţ uit e tn
l\cest lucru e 'Verde închis,
interesant pen- aşa cum e de
tru că ne arotă altmintelea şi
că şi în aceostă pardoseala al~
'Vreme se mlli taruluL
zugră'Vea bise~ In interior,
rici1e pe din sub stratul ac~
afară. tuol de picturi
In părţile su- se găseşte în
perioare, se 'Ve- câte 'Va părţi o
de un rând de tencuială cu o
ocnite mici cu zugră'Veolă imi·
arcuri de cără .. tând cărămizi
mizi smlilţuite, aparente. l\ce..
care au fost um· loş lucru se 'Vede
plute pentru a şi în alte bise...
câştiga o sin.. rîci, ca Băli ..
gură suprafaţă neşti, Hizlau,
de zugră\'it. Humor, şi pare
Turla e ase..
, a fi fost obişnuit
zată pe tre i baze, când nu se putea
/ L -_ _

una patrată, de 0~ zagră'Vi imediat

sigă pentru a fi biserica.
mai uşoară, una A o ~ "" 5 Aa_
Pictura 'V o..
oblică - şi de ..........
' ...,'.......,~='!'===I =-ob'====="""' ti'Vă reprezintă
. asupra o altă pe Ştefan Vodă
stelată - cu 8 însoţit de Sf.llie,
'Vâduri. Sf. Ilie prezintând bise-
fiind una din rica 1'1ântuito..
cele mai 'Vechi rului; pe lângă
biserici cu turlă dînsul se 'Văd alţi
ce ne au par.. doi 'V o e 'V o z i,
"enit şi cea mai p rob abi 1 doi
'Veche cu boza din fii lui, şi
stelată, este in.. Doamna. Cape-
teresant de no.. tele au fost însă
tat cum sunt scoase şi refă­
construite [aici cute ulterior.
aceste baze, Fig. 28. Sf. Ilie, Secţia longitudinalli Biserica re..
căci ne deslu.. Fig. 29. Sf. Ilie, Plnna! bisericei prezintată are
şesc asa pra ge.. acoperişul os..
nezei acestor socluri în formă de stea. (Vezi cuţit tipic, cu fie...care parte a clădirei în'Velită
fig. 285) deosebit.
Fie..care latură a acestei stelei ore câte l\coperişul altaruluişi al pronaosului, precum
dou~ ocniţe mici. l\ctualmente, din neferi.. şi al turlei e roşu, pe când acell'l al sînurilor
cire, âceste baze sunt lnecate In în'Velitoare laterale e cenuşiu albastru; acela oi bl'lzei
30 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

-
ii·

~fi"
::l
Q>
o
{Il

9":

:TI
'fi

-
ii·
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 31

superioare a turlei e alb şi al bazei inferioare Şi resturile ~elor I'alte clădiri mănăstireşti
galben. Coloarea de~i nu ne dă ni~i o indi... ce mai există, şi dintre care turnul clopot...
caţie asupra materialului Întrebuinţat. niţa e aproape singurele de seamă, sunt de o
Printre fres~urile exteriobre este de În- epocă mai recentă.
semnat o scenă pe ~are se \?ede reprezintată Biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, fi fost ~Iă ...
o biseri~ă tot cu acelflş fel de acoperiş. dită la 1488. Ea posedă despărţitorele obişnuite.
t\ai găsim la Sf. Ilie, pe lângă ornamen.. Naosul, cu altorul şi cu două abside laterale
tele cu moti\Je \Jegetale de stil oriental şi moti\Jul semicirculare, are boltirile tipice suportând
de caracter romanic, largele frunze Îndoite, turla cam scundă. In unghiurile pendenth?i...
care le găsim şi pe mormintele de la Rădăuţi lor se găsesc oale de rezonanţă.
şi in numeroase alte biserici, de obicei la Pronaosul, despărţit printr'un perete gros de
o(niţe şi În timpanele arcature1or. naos, cu care ~omunică printr'o uşă cu che-
Pisania de piatră de asupra uşei de in... narul gotic cunoscut cu \Jergele încrucişate,
trllre are o ramă frumoasă; e de 1,05 111. este de un plan aproape pătrat şi boltit printr'o
lungime şi 0,40 Înălţime şi e scrisă in foarte calotă ce\Jli turtită.
fromoase caractere 1). aşa d<: intrare are un frumos chenar de
~ 10611 Ştefan Voe\'od, fiul lui Bogdan Voe\Jod colonete ce se Întâlnesc în arc frânt. t\ulurele

.-
..,:....... " ' . ..~ ~ ,"

..
Fig. 32. Sf. Ilie. Pisania

Gospodar al ţărei moldo\Jeneşti a zidit acest se tntretae la \Jâd, iar jos resar dintr'un mic
hram În numele Sfântului prooro~ Ilie. S'a plan inclinot fără mijlocirea bazelor mici
in~eput in anul 6996 luna t\ai 1 şi s'a să ... ornate, care în această biserica nu se \Jăd
\Jârşit in acelaş an Octom\Jrie 15». (1488). nicăieri.
Exonartexu 1, adăogat în 1547, e boltit în
VORONEŢ semici1indru (berceau) cu ~âte o frumoasă
fereastră gotică împărţită in două printr'on
Voroneţ este una din biserice1e din \Jre... menou şi aşezată deasupra oşelor de intrare
mea lai Ştefan care s'a păstrflt mai bine in în părţile de miază zi şi miază noapte (aceasta
interior, ~u toate că În \Jremea lui Jlias, acuma zidită) a prid\Jorului.
Vodă, mitropolitul Grigore Roşca i...a adăogat Două contraforturi întăresc arcul cel marc
un exonartex şi a zugră\Jit odată cu aceasta al naosului dinspre altar, iar alte două
noua clădire şi toată biserica pe din afară, aşezate pieziş la 45° proptesc unghiurile de
cea ce i..a acoperit podoaba de materiale apus ale bisericei. Ferestrele toate ale părţei
aparente ce o are de sigur. \Jechi ale bisericei sunt mici ~u chenarul
dreptunghiular de baghete incrucişate, şi sunt
') Kozak. Inschriften auş der Boko"ina. toate la fel.
 32 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Taria ~re acam bazele ei înecate în axele naosalai şi la fel ca cele ale resta...
~coperişal de şindrilă. Şasesprezece firide lai bisericei. Rcama taria apare ciiin...

<
o
'"ţ

-
::1
f1>

şi an rând tde ocniţe o împodobesc, şi drică, dar această înfăţişare este probabil
e laminată prin patra ferestre aşezate în datorită tencairei, poligonal a\?ând an mare
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 33

numlir d~ laturi, adică nediferând mult d~ ocniţe şi pe din afara pronaosului ? Hu se

cerc. poate cunoaşte din cauza tencuiel~i pictllt~
l\bsideie sunt împodobite şi ele prin lun.. ce (lcoperă tO(ltă bis~ric(l. Tot din (lseastă

(" 7 L ..... -v

Fig. 34. Voroneţ. Secţiune longitudinală (după Romstorfer)

Fig. 35. Voroneţ. Planul bisericei (după Romstorfer)

git~le firide cunoscute, ((ldică nouă 1(1 (l1tar

pricină nu se pO(lte \?edea dacă au fost că ..
şi ş(lpte la sînuri1~
l(1ter(lle). şi cu un rând rămizi saa rotocool~ smălţuite.
de ocniţe. Să fi fost un (Il doile(l rând de . Sodul, puţin pronunţat, (lre un profil destnl
5
 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

an În Iona Septembre 14».

(1488) 1).
Cea ce face farmecal cel
mare al Voroneţalai este
zagră\?eala ce Împodobeşte
biserica pe dinăuntra şi pe
dinafară. f\ai cu seamă a~
ceea din naos, cea mai
\?eche, fără Îndoială, si , cea
mai bonă, se deosebeşte
atât prin calităţile execuţiei
câtşi prin frumuseţea expre~
sianilor, ear ca efect gene~
rai este una din cele moi
bune pilde a minunatului
efect decorati\? şi a dulcei
tonalităţi acestor impodobiri,
la care au ajans zogra\?ii
noştri. O descriere a picta...
rei nu intră în cadral acestei
lacrări; de aceea mă \?oi
mărgini nnmai la câte-\?a
indicaţia ni, fiind mai cu
seamă Voroneţ, În această
pri\?inţă cea mai caracteri~
stică elin bisericele lai Ştefan.
Precam am mai spas,
zogră\?eala naosalai şi a
altarului este cea mai \?eche
şi foarte probabit din \,remea
chiar a lui Ştefan.

Fig. 35. Voroneţ. Perdele fOst al rronaosuloi co UŞII interioară 1) Kozak. lnschr Hten nns der
după «1'1\rt Roumain» Buko"ina.

de simpla. E de piatră de tolie, o gresie cenuşie.

Contraforturile au părţile lor eşinde acoperite
ca dale cioplite; în axa altaralai na există nici
un contrafort.
Lipseşte şi rtlndul de contrafortari corespun~
zând ca peretele median al bisericei ce l-am
găsit 10 .Milişăuţi şi Sf. Ilie (ca care Voroneţ
seamănă mult), contraforturi de altmintrelea de
puţină atilitate.
Pisania, aproope patrată, (0,71 m. În langime
şi 0,74 m. Înalţime), cu litere aurite, e aşezată În
axa aşei de intrare :
«10 Ştefan Voe\?od, prin mila lai Dumnezeu
Gospodar al ţărei moldo\?eneşti, fiul lui Bog~
dan Voe\?od, a Începat a zidi acest hram la
mânăstirea Voroneţ, În numele sfîntului şi sIă\?i ...
talai şi more macenicului şi biruitorulai Gheor...
ghe în anal 6996 În luna .Mai 26, Luni după
pogorîrea Sfîntului Dah şi s'a să\?ârşit În acelaş Fig. 36. Vorone\. Pisania (după Koznk)
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

l\Ită pictură sub cea actuală nu este; şi

se deosebeşte prin diferite detalii şi prin co...
litatea ei de zugră".eaIă pronaosului datată
printr'o inscripţie de asupra uşei pronaos(Jlui,
care arată că mitropolitul (arhiepiscopul) Teofan
a făcut'o la 1550.
Zugră"eala exonartexului şi a exteriorului,
precum arată o altă inscripţie, o fost făcută
de t\itropolitul Grigore Roşca În 1.547.
După o inscripţie pictată În afară s'ar putea J;
crede că zugra"ul a fost un anumit f1arko
«prista"».
l\ceastă pictură apare de o calitate mai
slabă de cât cea din naos şi de cât cea -aproape
contimporană - din pronaos.
1
-~~-Ihl'~~~~
1-
IJ
'~,
~'
'/{
~
'/

Tabloul "oti" care se găseşte fa locul obiş'" --~~~~~~~~~}~-~~

'/:;'-
nuit, ad ică În naos pe peretele dinspre pronaos
şi la mâno dreaptă celui care Întri', reprezintă
pe Ştef,m cel f\are dus de Sf. Gheorghe spre
Christos stânci pe un tron.
Lângă domnitorul e Doamna lui t\aria şi
două fete, una mare şi una mai mică.
Costumele sunt de o roră bogăţie, broca...
tele cu moti"e orientale sunt llcoperite cu aur.
l\ceastă pictură pr<"zintă cel mai mare in ====~w~---
teres Înfăţişându ...ne portrete probf\bil contim...
porane şi permiţând şi studiul costumelor,
Fig. 38. Voroneţ. (Işa exterioară (după RomsWrfer)

Ştefan ţine În mâinile sale modelul bisericei

unde forma acoperişului se "ede foarte bine,
fie..care parte a bisericei fiind in"elită deosebit
cu pante repezi; şi forma solzilor de şindrilă
(san de ţiglă) se cunoaşte foarte clar.
Turla cu baza a doua sunt colorate În al...
bt'lstru cenuşiu, ear cele l'alte În"elitori cu roşu.
E greu deci de tras de ici "r'o concluzie În
pri"inţa materialului Întrebuinţat; e aproape
e"ident că acel aş material a fost utilizat pentru
toată În"elitoarea; culoarea pare deci a fi fost
pusă după fantezia zugra"ului, cea ce o s'a"em
ocazie să "edem şi Într'alte părţi (şi cum se
"ede şi în manuscripte). Din forma solzilor,
din pricina acestui fel de apendice ce le au,
s'ar putea mai curând conchide la şindrilă,
fiind obiceiul respândit şi acum de a da şin . .
drilei diferite forme decorati"e prin tăerea
colţurilor de jos.
Pictura decorati"ă este de un caracter pro...
nunţat oriental; sunt peste tot moti"e "egetale,
ear În unele locuri aduc aminte a unor or...
namente din manuscripte.
Fig. 37. Voroneţ. (Işainterioarl1 (după In unele ocniţe Însă şi în jurul lor se
Romstorfer) găseşte un ornament care se găseşte atât În
36 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Orient cât şi în Occident în \)remea romanică;
aceste ornilmente se înradesc şi ca cele de
pe mormintele din Rădăuţi şi chiar cu acele
Fig. 39. Voroneţ. Fereastrl1 (dapl1 Romslorfer)
Se compune dintr'un naos cu altar semi...
circular cu anexele sale, proscomidia şi di<l'"
conicu!. Sînurile laterale sunt semicirculare
înăuntru şi în afară ca şi absida cea mare.
O uşă îngustă stabileşte comun ieorea prin
zidul ce separă n<'lOsul de pronaos, singurul
zid de despărţire din toate bisericile orăşe ...
neşti care o mai scăpat de m<lnia distrugă.
toare a \)ondalilor. Chen<lrul, însă, lipseşte.
NMsul e boltit cu boltirile cunoscute, i<lr
pronoosul cu o calotă sferică; <lrcurile tr<lns-
\)ersale sunt mai late ca cete longitudinale
ca şi la naos.
In ofară, pronaosul e moi lat ca noosul
(abstracţie făcând, de absidele laterale).
O pereche de contr<lforturi proptesc arcul
trans\)ersal de lângă altar.
Turl<l e circulară şi în exterior. f\re 12
flride lungite din care cele patru din axele prin...
cipale sunt cu ferestre; e <lsezată
, pe două
soduri; cel inferior e un octogon neregul<lt
i<lr cel superior înfăţişează o ste<l cu opt

de pe piatra Sfântului Daniil din pronoosul

Voroneţului.
f\cest moti\) foarte \)echiu, care îl găsim
şi în manuscri pte, arată o persistentă re...
marcabilă în ornamentaţia specială a ocni...
ţelor interioare şi a timpanelor unor arcuri
şi în tot cursul \)eacului (lI XVI...lea. Care
o fi cauza acestei specializări, care se \)ede
si
, în Balcani?

Şi în mormintelor, Voroneţ e
pri\)inţa
bogat şi păstrează unele pietre de o deco...
raţie demnă de luare aminte, printre care
<lcee<l <l Sfântului Daniil care e din \)remea
lui Ştefan cel l'1are.
Două clopote din 1488 aH fost dăruite
mânăstirei de către Ştef<lR.
Ear C<l mobilier, ce găsim moi \)echiu,
sunt stranele n<losului care poartă numele
lai Grigore l'1itropolitul.
l'1ai sunt şi tetrapoade frumo<lse şi în
pronaos rămăşiţele unui iconostas colorat şi
poleit, fără indicaţie de dotă, dar care pare
în orice caz m<li recent.
Fig. 40. Voroneţ. Uşa exterioară a pronao"alai (dllpă
Sf. NICOLAE (Dorohoi) l'1ilkO\\llcz)

Sf. Nicolae din Dorohoi, zidit în 1495, a \)ârfuri; sunt împodobite cu câte trei oc..
fost restaurat acuma câţi ...\?a ani ca şi Po... niţe pe fiecare lt.ltură. Contraforturi miei nu
păoţi şi Sf. Gheorghe din Hârlău. sunt.
38 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

r ifl. 42. SI. Nicolae din Dorohoi, Secţiune longitadinnl!i

fig. 43. S1. Nicolae din Dorohoi, Planal bisericei
 BISERICILE LUI
inferior mai mari, ear mai mici la cel su...
perior, două ocniţe mici corespunzând cu
una mare.
La abside, de la soclu până la rândul d~
ocniţe se înalţă arcade oarbe, ca nişte firide
lungite. O particularitate, deja \?ăzută la Sf. Ilie,
consistă În faptul că ocniţele nu sunt aşezate
Fig. 44. SI. Nicolae din Dorohoi. Vedere dinspre Sud
în axa firidelor, ci din contra axa lor cores...
punde cu pilastrii dintre firidele.
FUM pilastrii cât şi arcaturel~' sunt cu că ...
rămizi smălţuite ear în timpane apar rotocoale
smălţuite şi colorate cu ornamente în relief.
De asupra rândului superior de ocniţe,
sub straşină, \?in aşezate trei rânduri de
ŞTEFAN CEL MARE 3\1
astfel de discuri si tot astfel sunt si
, la turlă
două.
Pe aceste discuri, în mare parte refăcute
cu ocazia restaurărei, găsim următoarele re...
prezentări:
an leu, un patruped înaripat cu cap uman,
încoronat, - un cap de zimbru cu un personoj
alături si cu două personaje, o sirenă cu
coroană' în cap şi cu donă cozi de peşte ce
I~ ţine in mâini, în fine o rozasă cu razel~
inco\?oiate.
Culorile intrebuinţate sunt galben, bistru
deschis şi inchis, galben.. . ocru de di\?erse nuanţe,
\?erde de trei patru feluri, \?~rde ... gălbui.
40 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Cornişă nu există sub straşină. lungit cu baghetele cunoscute încrucişate la

Cărămizile întrebuinţatesunt destul de groase, partea superioară. La abside sunt acuma
semănând cu cele ce le a\?em azi. Rosturile ferestre cam la fel ca la pronaos.

fig. 46. SI. Nicolae Dorohoi

fig. 45. se Nicolae Durohoi, Uşa exterioarii Fereastra Vest a pronaosaluj
sunt reiati'J subţiri. In medie o cărămidă şi Toate ferestrele sant larg e'Jazate spre in-
cu rostal \?edn fac sapte , centimetri. terior. Deschizăturile proscomidiei şi a dia..
Uşa de intrare e în arc frînt (ogi'JaIă) şi conicalai, îndreptate spre răsărit, sunt mici,
are frumoase şi caracteristice mulure separate ogi'Jale şi fără ornamente.
prin canelare. PisanÎa lungită
Cele patru co... in sensul ori...
lonete astfel for... zontal, de 1,25
mate sunt reze.. m. pe 0,60 m.
mate pe mici şi aşezată sus în
baze ornate, di.. dreapta uşei su...
ferite la fiecare nă astfel:
stâlpişor. Tim... « Blagocesti...
panul e umplut 'Jul şi de Hri·
lăsând nşei un stos inbitorul
chenar în linii 10 Ştefan Voe...
frânte cu colţu .. 'Jod, cu mila la i
rile rotunjite. Dumnezeu,
De asupra uşei Domn al ţărei
este o ocniţă. mo'l d o'Jeneş ti,
Ferestrele pro· fial loi Bogdan
naosalai, una Voe'Jod, a zidit
spre nord si, ana Fig. 47. Sf. Nicolae Dorohoi, Pisania
acest hram În
spre 'Jest. sant namele sfântului
şi ele ogi'Jale şi fiU fru.noase malari între... 1103tru părinle arhierurhalui şi făcătornlni
tăiate. de minani Nicolae, şi s'a sfârşit la annl
Ferestrele turlei fiU chenarul dreptanghiular (7003 = 1495) luna Octombrie 18 si·a , Dom·
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE -lI

niei lui onul 01 trei zeci şi nouălea
gător» .1)
Picţura, rămasă numai în naos, este foarte
interesantă şi este foarte probabil cea de 10.
început, cu toate că a fost retuşată şi chiar
în unele părţi refă<'CItă. Capetele CInoro dintre
sfinţi au fost scoo.se, pe urmă s'a refăcut
cur- \?elitori înalte şi ascuţite core Iasă turla cu
po.zele ei degajată. Pe lângă Ştefan e Doamna
so. tlaria, Bogdan Voe\?od, Ştefan Voe\?od,
Petru, - Sf. Nicolae e aşezat între Christos
şi Ştefan.
Unii sfinţi sunt de o foarte frumoasă în~
făţişore şi flrată o mo.re frăgezime de factură.

Fig. 48. Sf. Nicolae Pop11uţl, înalntl" de restaurare

ten uinlCl şi ZUilrd\?calo la o epocă I1wi In generfil) cu loale ca este cam înegritt'1
târzie. şi întunecoasă, biserica ore în interior pro-
Capul lui ŞteffiO cel l"\nre pe labloul \?oti\? porţii frumoase şi dă o impresie de relati\?ă
e în parte refăcut; se poate obser\?a că Clrată s\?elteţă.
o bo.rbă blondă de abia însemnată, părul e Pe jos este pClrdosită âC(J11l cu lespezi de
blond. Biserica ce o ţine are :formn cu în- piatră pătrate, în faţa iconostasaloj efl prezintă
o treaptă joasă.
1) Comanicat de Părintele D. Fartan1i. 1'1(1 se \?1id oale de rezonanţe în bolţi şi pur
•
 COMfSlUNEA MONUMENTELOIt tStO~ICE

să nu fi fo t. In urNI! mtlre trans\?ersa\ ft\ laşi, SI'. Ioan din Vl'lslC1i şi f'recislO din
noosulni spre ziJCI\ de. p~rţitor este o flrinJti flocă<I.
E zidită 10 1496 ('(( hral11a\ Sf. Nicoltle.
de lemn ('ti tirant.

J>ori\UŢl 1\ fost 1n început biserică Le mir şi numai

În veacul al XVIII~ lea a devenit mănăstire 1).
Biserica din POPdllţ/, lângă Botoşani, apor~ Ca la Dorohoi, intrareu e (lcuma pe PQrtefl de
ţin l}('cluioş tip ca şi Sf. Nicolae din Dorohoi,
Sf. Gheorghe <lin Hârliiu, SY. Nicolae <lin ') ~(II. CUI11. !1.on. lst. Il p. 133.
 D1SERJCJLE LUI ŞTEFAN CEL MARE

miazăzi 1'1 pronaosuluii o a doua intrare 10 miază­ Nimic mlli de seamă 110 deosebeşte restal
noapte e acuma zidită i are în jurul ogÎ\.>ei o interiorului bisericei de cele ,'alte de aceloş
ramă dreptunghiulară. Era probabil întrareft tip. [n exterior Însă sunt mai multe diferenţe,
principală. De asopru oşelor este câte o ocniţă. De usupra soclului profilat se ridică faţodo

fig. 49. S-L Nicolae PopJ.lIţi (Botoşani), Vedere spre altar

Noosul e cu bolţile clClsice. Peretele despăr­ de piatră aparentă co eol ţurile şi eOl1trafor-
ţitor din spre pronaos e acum suprimat. turile de piatră de talie. Trei benzi o Împo-
Ner\"luri gotice impodobe e bolta pronaosalul. dobesc, de câte trei rânduri de cărămizi
 COMISIUNEA MO UMENTELOR ISTORICE

(fiI
I I

lJ A .2 ~ ... '; " 7 & c=- ..10 .......

L , ! ,-+ r ) I [ , 1 , ! ! I ! 1 I ! ! !

fig. 51. SI. Nicolae Popliuţl, Secţiune longitudinalh

Fig. 52. Sf. Nicolae Popliaţl, Plana! bisericei
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE .L5

fig. 53. Sf. :-Ilcoiae Pupauţi, Bolţile pro!laosoloi

~--
~-.--,

~-....
r--,r;
I i-
.r"'f~-"""J'Mllll!'''''II!'''''''',----1-.
--------
-'
.-1----'\
~----~
~

fig. 54. Sf. Nicolae [Jop~otl, a~a Nord Fig. 55. SL NieoJae l'op1l.o\i. Fereastra Il "!'Ildl"i
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

rioară are pe fie care latură câte

două ocniţe cu un mic arc care le
încalecă de asupra. TarIa are două~
sprezece laturi, patru ferestre şi
patru mici contraforturi. fie care
lutură se închee printr'o singură
arcatură; de asupra lor sunt inşi~
rate două rânduri de ocniţe şi o
friză de rotocoale.
: : Pronaosu I e eşit în raport cu
naosul. O fereastră mare, în arc
frint cu mulure, îl luminează des..
pre apus.
ferestrele naosului, înguste şi
lungite, sunt mici ca şi ale turlei şi
simple ca ornamentoţle i la turlă
sunt dreptunghiulare ear la stnuri
ogh?ale într'un chenor dreptun...
ghiular.
Cărămizile ce le \)edem în in..
tcrior la arcurile pronoosului, unde
tencuiolo căzută Iasă zidărio goală,
sunt de formflt mflre.
In pendenti\)i se poote obser\)a
că rândurile de c~rămizi sunt oşe ..
zate \)erticol, car nu orizontale
după obiceiul curent bizontln.
In proscomidie ou 5 1/ 2 cm.
grosime.
O grindă de: lemn de 16 pe 2;;
cm. uneşte recăderile arcului de
răsărit al pronaosului. Oale de
rezooonţă nu sunt.
rig. :;0 Si. Nicolae Popăuţi. Fereastra pronaosuJoj

aparente, din core cele din mijloc

sont smălţuite galben şi \)erde de di~
\)erse nmmţe. Pe urmă \)in douli r8n...
duri de ocnite ca cele deja cunoscute.
firidele longi ole absidelor se încheă
însă prin câte dooă arcodei piciorul
din mijlocul lor se opreşte la ni\)elul
inferior al rândolui de ocniţe mori; an
mic arc deosupra arcoturilor uneşte
cheile lor. Absido more llfe şopte
asemenea arcade, ear cele lateral<:
câte cinci.
Ctlla Iaşi, la Dorohoi, la Hârlăusunt
şi aici rotocoale care împodobesc ar...
eatorileşi formează brAu sob stroşinăi
<."1<:" sunt de colorile deja \)ăzute şi ne
prezintă aceleflşi sobiecte ca 10 Doro..
hoi, Jipsind doar capul de zimbr<l CO
două persontlje.
Turlft e rez<."mată pe două baze
stelllte cn c tf opt \lârfCJri i cea infc~ Fig. 57. Sf. Nlcolac t>Opl\C1~i. PislIl1ia
 IISERICILE LUI
Z(Jgră'V~lilc,
foarte şterse în mellte părţi, lasă
o îndoială â upro 'Verstei lor..
Grafite se g~sesc in pronoos: «Iohone tli....
halky», în carelctere latine,-e prdbunil un
soldot din llrmota lui Sobieski; În Înul sud
al mlosll!ui gl!sim delta: 1590. Pictllf(l ar fi
deci cel puţin din sfârşitul 'Veocului al XVI -lea.
Un studiu moi deta1iflt şi mai eu seamă al
ieonogrofiei ar putea lămuri chestiunea.
Din pricina dărâmărei ziduloi elin mijloc,
Fig. 58. Si. Nicolae
tabloul 'Voti\) il tii părul. Pardoseala este
acuma de lespezi de piatrn.
In altar este ins~ de dole romboidale de pământ
ars osemăntHonre cu cele cicla Sf.llie. l\semenco
dale se 'Vlid şi pe partea (JIule a fost zid ni median.
S'ar puteo de aci conchide că pardoseala
de piatră c mai 'Veehe Ccl aceea a altarului
'arc el rost făcută când s'a dărâmat zid{ll
dintre MOS şi prooaos, - eu toate că ase"
mttnarea dalelor de pământ ars CCJ cele Mlf1
ŞTEFAN CEL MARE 47
Sf. II ie (core sunt acolo şi la tllrl5) ar fi li n
argument pentru 'Vcchimea lor mai mMe.
Pisonia e aşezată pc portea de Nord o rrona....
osului I6ngă col(lI( bisericei. tlarginea aşezată În
planul zidului e CC\?O meli În afr.lră de suprafaţa
scrisă: «10 Şterfln Voe'Vod, cu milll lui Dum~
nczeu, Domn al ţilrii tloldo\)ei, fiul Illi Bogdan
Voe\)od, llJl1 zidit acest hram în numele
Sfântului părintelui nostro arhierarhul şi
făel.ilorul de minuni Nicolae, În Mul 700c~
f'opiS.oţi, Bolţile naosului
( 1496) iar 01 Domniei lui al patrllzec.clco
corgător, luna Sel'tembre 30» J).
Popăuţi este emâ din rarele biserici din a.. .
ceostă 'Vreme core şi~a păstrat clopotniţa;
este oşezată spre Nord...Vestul bisericei şi are ()
oare care asemănClrc cel aceCfl de la Piatra.
SF. GHEORGHE DIN IiARLAo
Sf. Gheor~he din lJ6.rl~u este, cu Ta7.I~(J,
1) lorgll. Inscripţii.
48 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORI.GE

eto mai m(lre din Jîserici1e lui Ştefan cel jos de trei rAnduri, meu sus de potru şi pe
M.are, după Neamţul şi Dobro'1ăţul. Ca faţadă urmă de şase, sunt separate prin suprofeţe de
şi oarecum şi ca plan, se aseamănă mai cu piatră aporentii, - ocumo cioplită regulat. Nu
stomă cu eele din Popăuţi Şi Dorohoi, dar ero aşo înointe de restourare, ci erou pietre
arc totuş unele deosebiri carc-i fac un loc neregulate de dimensiuni mici.
special în acest grup, - mai întâi prin M.oi sus "in cele douii rânduri de ocniţe
faptul că pronMsul nu e supralărgit, o a mori şi mici, două mici de sus potri"indu...se
doua pereehe de eontrafortnri apărând în locul la una mare. Sunt tot de căriimldă aporentă
acestei eşiri; -este o re'1enire, o reminiscenţă, şi sunt separote prin rânduri de cărămizi
a dispoziţei de la S1. Ilie. - Pe urmă, nM" roşie şi smălţuite galben şi '1erde. In timpo~
sul e luminat prin patru ferestre mari, deci nele arcaturilor se '1ede câte un disc. Sub
Într'un mod mai larg ca la cele dooă biserici straşină sant trei rânduri de asemtnea roto...
arătate. . coaie smălţuite, separate in rândal inferior,
Naosul, cu clasicele arcuri conoscute, poartă prin cărămizi În picioare. Triunghiurile dintre
o turlă elansată. Trecerea spre altar e bine discuri sunt umplute prin nişte mici piese
srnălţuite În trei colţuri cu un '1ârf ascuţit
des'1oltată prin trei arcuri largi; atât naosul cât
şi altarol sunt luminate prin ferestre mici: In mijloc; sunt aşezate astfel ca culorile '1erzi
un orc frânt într'on chenar lungit dreptunghiular.şi galbene să alterneze cât se pOlite.
Zidul despărţitor dinspre pronaos e acum Dis~urile, din care majoritatea au fost re...
dtsfăcut şi Înlocuit printr'un arc scund. făcute când s'a rest6CIrat bisericfi, prezintă
Pronaosul, care arată pentru prima dată cea mai mare '1Orietfite de tipuri.
arcurile diagonale combinate in ace1aş plan Vedem: capul de zlmbru cu un personoj,
acela cu două personaje, palrupedol andro..
cu alte patru arcuri pClrale!e cu axele principale,
e luminat prin patrn ferestre la fel, cu lucrăturăcefal, două feluri de lei, sirena cu două cozi,
gotică, mai mari ca de obicei. Ele au câte o stea cu raze înco'1oiate, un grifon, un alt
două menouri ferm profilate care împort fereas.. fel de grifon, doi balauri Încolădţi. Aceste
tra în trei câmpori; partea superioară, pe două din urmă moti'1e sant foarte rare.
lângă obişnuitele împodobiri gotice, arată trei Culorile sant foarte '1ariate, cu toate că '1erdele
cercuri întretăiate care umple.partea superioară. şi galbenal dominează alternând; găsim şi
Şi chenarul uşei de intrare e mai bo.. tOfite '1ariaţiunile ficestor culori, brun, '1erde
gat lucrat ca la mai toate cele I'alte bi.. albastru, '1ânăt şi alte.
scriei. l\bsidele poligonale au şapte laturi la altar
Dreptunghiul uşei are un mic chenar pentru şi cinci la cele laterale. llrcadele oarbe -
sine, încadrat printr'o frumoasă profilatură firidele - au arcurile lor mai complicate fiind
ogi"a!ă, eare la rândul ei e coprinsă intr'o oicătuite, ca la Popăuţi, de o dublii orcatară
altă ramă dreptunghiulară. în arc frânt, piciorul mic intermediar fiind
Se poate compara dintr'o parte cu t\ilişăuţi, rezemat pe o mică consolă; pe cheile arco-
TozUlu, Popăuţi, iar dintr'altă cu portalul de turelor se reazămă an (\It arc mie, tot ca la
la mânăstirea Neamţului. Popăuţi şi tot ogi'1ol, în dreapta şi în stânga
Ca la Popăuţi, putem obser'1a in pendenti'1ii căruia opare un disc smiilţuit.
ptonoosului că rândurile de cărămizi nu sunt Deasupra incep rândurile de ocni~e şi de ,
orizontale, ca de obicei, ci '1erticale. Am putea rotocoale deja descrise.
'1edea oi ci o aplicare la pendenti'1i a modului In dreapta şi în stânga sinurilor găsim câte
gotic de a acoperi spaţiurile dintre ner'1urile· un contrafort de piatră cioplită ca copertinele
bolţjlor. Dimensiunile ciirămizilor e aici de cu profile1e cunoscute. Contraforturile din spre
29 cm. pc 13 - 15 şi 6 cm. grosime. Răsărit sunt însă de o complicaţiune mai more
Faţoda este, potlte, cea moi ornamentotă din de cât la celelalte biserici din aceastii '1reme.
toote cele ce le '1edem azi (dacă cum'1a Neamţul, f\o în fiecare parte a lor câte an alt picior
acoperit acuma de tencuieli, n'or intrece-o). de sprijin mai mic, aşezat perpendicular în
De asupra unui soclu cu profil de piatră raport eu contrafortul cel more şi lipit de
cioplită se ridică un parament de rânduri de zidul clădirei. Colţurile clădirei sunt făcate
cărămizi aparente din care unele sunt smăl ... cu pietre de talie dapă regalfi generolă.
tuite în felurite culori: galben, '1erde, brun, Se '1ăd şi aci, ca şi la turnul - clopotniţă
\'~niH, aproape negru. llceste benzi, alcătuite din Piotra, semnele Instramentului cu care
11(.1 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

t~... 1.......
! ... 1 . '....._-...' ,J""'..........""""...!...'.'

PIg. 64. Sr. Gheorghe din HârJl!.o, Secţiune longitadin Il

ft;g. 61. Si. CihtQt'ghe din H'rllS,n. Plannl I:Jht'rjt~
 BISERICILE LUI
aceste \,ârfari dispore răm6n6nd steaua cu...
rotă.
Ocniţe, douii pe fiecare parte c1reoptă, îm-
podobesc aceste boze precum şi rotoco~le
malţuite. l\ici \)edcm şi o cornişă cu clidl...
mizi în zimţi; sunt îns~ moth'e putern ice de
(\ crede eli nu e deie început.
fig. 62. Sf. Gheorghe,
Turlo propriu zis~ e octogonală; are, în axele
principole, patru ferestre dreptunghiulere În-
tr'un chenor 10 fel, C([ m([lure simple. In dio-
gonale sant patr([ controfortari mici; co-
pertina lor saperiooră diferă de cele \1ăzute
până acuma: prezintă în foţă (In f<:l de mi<:
fronton triunghiular. Pe fiecfire taţă CI tCIrlei
\,ine c6t~ o arcotcJră dublă. Deasupra lor şi 16
ŞTEFA CEL MARE
bazo lor, 'Vedem cate o friză de ocniţe. Sus
în fine, sub straşino, sont trei rânduri de 1'0-
(ocoale separate prin asize .de dlrămizi apa-
rente roşie şi smolţulte. cor 6xele sunt fn~
semnote prin cădlmlzi galbene în pi~ioarc.
Biserico e acuma în\1clită, ca şi (urla, cu
loblă de aramă. ToblO([1 \10 ti \1 , fiind dispărut
)-ldrl~(J. înoinle de reslaurat·c
odolă cu I([oreo pere1ului medion 01 bisericei,
nu o\?em, in ftcest caz, indicoţloni asupro formei
primlti\?c a acoperişullli, dClr e e\)ldent că nu
erfi altfel de <..'81 cele10lte.
Inscripţia e găseşte. pe !tlturll de âpUS. 10
eolţul clădirei din spre mloză zi. E aproape
pt':itrllUI, arc t'l5 CIll. inălţlme pe 70 lon~
gim~ şi coprinde şap1e rânduri:
li! COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

"Blagocesti\?ul şi de Hristos iubitoral 10 Interiorul bisericei şi..a păstrat în bună stare,

Ştefan Voe\?od, cu mila lui Dumnezeu Domn
oI Ţării t101do\?ei, fiul lui Bogdan Voe\?od,
li făcut acest hram pe numele sfintului şi
slă\?ltolul marelui mucemc şi portătorolui de
bIruinţă Gheorghe, care ('l inceput a se zidi
10 anul (7000=1492) luna lui !'\ai şi s'o să\?ârşit
podoaba de frescuri şi e foarte probabll că
sunt cele de la început. Alt strat pictat sub
cel actual, în tot cazul, nn se găseşte. Namai
la proscomldle se poate zări o tencuială sab
('ea actuală pe care e zuară\?ită o imitaţie de
cădimlzi aparentc:-.

Rg. 6:5. SL Gheorghe, HAr!l\u, E\ltnrul bisericei înllinte de restaarnre

in ace111ş an, Inna lui Octombrc:- 28, iar al Stilol piclorilor ~i împărţirea lor adace
Domniei Ini, în anul al treizeci şi şaselea aminte cu Dorohoi şi Voroneţ şi e ca desă­
carqător". J) \?ârşirc deosebit de acel al epocelor ce ao
}keiaşi inscripţie, în caractere mai înflorite J ormat.
se repetă în luneta nşe i de introre, ma i Inn~ ZCIQră\?eala este de o fromoasă calili11e şi
Qăreaţă, a\?âncl nnmai patru rândnri. de un reuşit e"ect decorati\?
Din nefericire, reretele ctespi'lrţitor dintre-
1) lorlla. InscripţII. llC\os şi pronMs a fost di'lrâmat şi toblonl
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

"=
"J
..
~

4J
"J
/
~
>
C
x<:l
'i:
,~

:c
~

..
.c:
Ql

o
4J
.c:
t.:l

Vi
..t
'O

c:il
tI:
 COMlSIUNfA MONuMEN'fElOR ISTORiCE

.~

c:
.:JJ
p
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MAFE t
1

clitorkcs fi Jisptir(Jl rllmân6nd nOl11oi chipnl grauotă şi lencaclete cl1zale'..:ccecI~ce permite

unei Jomniţe (' coroana pc rap /îşezată peste să se 'Oază ingrijita conslr(Jcţie â zidăriei.
o mtlrilmtl. o Ilnlm1ct\ () mantel de: broc[\t cn Pe areal întorsjin peretete desp~rţitor et<'nmn

FIg. 67. SI. Gheorghe, Hârl1:\u, Bolţile naosulni

~ulcr de blană din care es ltlrgi mânece bro- deschis sunt picturi recente, Jupă stil din
uate, strîn C la mâini. 'Oeacol al XIX-lea, cere s'an f~('nt şi pe pnrteo
In bolţile pronoosni(li pictura este ce\)/î de- inkrioară a peretalai sad din pronoos.
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

E probClbil deci ca peretele CI fost scos În Regăsim pe zidurile bisericei ornamenlele flo...
prima jumătate il \?eacului trecut, căci restul rale de la Popăoţi, de 10 DolheşLi, din Buco\?in .
bisericei fiind zogră\?it c de crezut că n'o Lo o ~onsolă din pronaos şi În proscomidie

Fig. 68. Sf. Gheorghe, HârlM, Bolţile pronaosalaÎ

fost lăsată aceastăparte al1>ă. Dintr'altă parte în, se află şi aceste rinsouri Înrudite cu orno...
1852, l\sache descrie biserico cu arcul nou deja mentele mormintelor din Rădăoţi, ce le regăslm
răNit şi pomeneşte de tablool ctitoricesc distras. În mod constant şi mai târziu.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 57

Partea a pere\i1or e împodobită

inferioară la Sf. Gheorghe (1'1itropolia t>eche). l\cest tll~
Cli douărânduri de patrate imitând pietre blon t>oiit> este cel făcut de l\ntonie Rusd
soa panoari de mar~ Vodă atanceo când
more colorate. De a restaurat biserica.
desubt sant drape~ (fig. 295).
riile care nn lipsesc Planal nu se mai
mai niciodată din găsqte, încât na ştim
bisericile noastre. de cât ca, o oare care
îndoială dacă biserica
Sf. NICOLl\E ce o t>edem a respec~
D01'1NESC DIN Il\ŞI tat t>echia dispoziţie.
Până la ce punct Să ştie - şi rele-
flctuala biserică Sf. t>eal lai Lecomte dlI
Nicolae din Iasi, este Nony o arată destlIl
la fel cu ceeace ne~a de clar - că, în
lăsat Ştefan cel1'1are, dreaptfi şi în stângfi
e greu de precizat. pronaosalui t>echei
Ştim că Lecomte du biserici se zidise două
NOlIy a dărâmat t>e... anexe, doaă· para...
chia biserică până la clise, la stânga al
fundaţie. Nu se re~ S~ftala i Ştefan, la
găseşte din rele\?e~ dreapta al sfintei
urile ce desigur le~a Vart>ara, iar pe la~
făcat decât o faţadă fig. 69. Si. Gheorghe, Hârlău, Pisania tara t>estică s'a în~
laterală ce ne arată aceeaşi dispoziţie ce o nălţat un turn c1opotni\ă, prin care era în...
'Jedem pe tabloul t>oti\? actaalmente păstrat trarca.

Fig. 70. Si. Gheorghe, HârU\.u, Ferestrele pronaosoluj

8
58 COMISJU EA MONUME TELOR ISTORICE

f)M, pC când pe pictora \:loli\:lă, tnrla bi- snprilllot C'ontrafortllrile laterClle şi cel al al'-
sericei e inaltă şi aşezbtă pe dooă socl(lri sidei allaroilli. S'a dat uşei de intrare o formă
soprapuse, pc când acoperiş(li e ţaguiflt şi În plin cintru ce de sigur n'o a\?ut-o. S'a
in\?eleşte prin ape deosebite diferitele părţi înlocuit 'Jechea pisanie (ee mai există in cartea.
file cllldirei, biserica ce ne-o urat~ re!e\'e(ll bisericei Trei~Erarhi) printr'una nouă de bronz.
dlnfiintefi dărămărei, ure o torlă scandă şi Lus la o parte altc schimbări mai măruntc.
eţ)ident rerăcată, pe an singar soclu, şi o Planul bisericci cste de acel os tip ca Sf.
singură in\?elitoure jOfisă pe toată pudea 'JC- Nicolue din Dorohoi, Popăuţi, Preci ta din
che fi bisericei. Dc asemenea tropoi clădirei Bacău, Sf. 10ân din Vaslui.
pare fi fi fost înlllţat Ce\)fl deasopru rândiiloi Deosebirea es:e că peretele despărlilor al
superior de ocniţă, siln ,pronaosel1<li despre naos,
straşină. perete cu o oşă tngu tii
Biserlcfi arfită lu ab- (acolo unde n'a fo t su-
side firide lunglte şi jor primat la o c:podi moi
împrejur dO(lă rândori de târzie), e înlocuit printr'un
ocnite. Sant nouă Yiride perete cu trei orcade şi
lfi altar cu opt ocniţe În două coloane de seCţiune
primul rând şi şasespre­ eirculllră.
zece <. ccl dc sus; lfi Nu a\)em nici un exem~
sînurile latertl1e sunt cinci plu dc această dispoziţic
firide co patru şi opt În \)femea lui Şteflln şi
ocnite. namai, mult moi t6rziu,
Bazfi ce se \)ede.a t<lrlei prin 'Jeacol al XVll~leo se
e octogonotă ca câte doaă găsesc asen~eneu exemple.
ocnite pe fie care latură. }\ r mai fi de obser\?ot
Pronaosill e ce'Ja eşit iflr că arcurilc piezise
, ole
în dreptn 1 proscomid iei e nâosulu i, aceste arcuri
lin contrafort. Ferestrele caracteristice moldo\)-
erau şi ele transformate. neşti, nu semt În semicerc
Se \?ede câte un rotocol ca de obicei ci numei în
în Yiecfire timpan al arcu~ egment ele cerc, adică
turelor, ior o friză în~ mai întinse, rilmânând pe
trtogă Întrc cele două primul tam Dur un spoţiu
rtlndllri de ocniţe. reiaU\? mare până la naş­
Lecomte da ooy a terea acestor arcur i.
restabilit fll treilea rând ~ Nu 'JO i 'Jorbi de deta-
de ocniţe ce se \?ede pe liile uşelor şi ale fere-
tfibloul 'Joti'J, şi care exi~ strelor, ele fiind noi.
sta probabil sub tencuială, In pri\?inţa discurilor
si
, il asezat
, alte rflnduri de smălţuite rnsă - cu toote
rotocoale. 1\ schimbat ce\?a că sunt refăcute, ştim că
distriboţia ocniţelor. La _ reprodoc cele \Jechi. Culo-
turiă o restfibilit baza infe- rile sunt tot "erzi şi gol-
rioară ce 'C \?ede pe ta-
fig. 71. Sf. Gheorghe Hal"!1iu
bene, CCI toate varillţiunile
O ferellstr1i a nao;:uJ<li
bloul 'Joti'J, social octo~ lor, la care se adt'lOgă
gonal a primit din nou cele trei ocniţe pe albastrol. vttnăt. Sobieetele sunt cele cono-
fiecare latură. In fine s'a Înălţat o tarlă sC'ote.
odogonală com parc fi fi fost după ace!aş Vechia inscripţie păstrCltă la Trei Erarhi sună
tClbloll. In linii genc:rale deci se poate con- astre l :
chide că actuala biserică reprezintă destul "In nuniele Ţattllui şi al Fiului şi al Sfân-
de bine \1echiu clădire, diferenţe existânc! ÎnsEl. tului Oah, Ioan Ştefan Voc'Jod, cu mila lui
În detalii. Dumnezeu domnitorul ţărei t\olelo'Jei, fiul
I>e lângă modificarca in distribuireu ocni- Domnului Bogdan Voevod) \?oi şi zidi acest
ţelor} despre cClre Clm 'Jorbit moi us, "uu şi templu întru pomenirea şi rugo fântuluÎ
BISERICILE LUI Ş'lEFA!'I CEL MAl{E

fig. 72. SI. Nlcolne Domnesc Jin Ia~i

60 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Ierarh si făcător de minuni Hicolo, spre desu~ anul 6999 luna Iunie t si, s'a se"ârsit
, în 7
f1eţifl r~posflţilor moşi şi părinţi şi a fratelui mii şi un an luna l\{Jgust",l) (t49t--t493)

r
/
C>-
e
'"O
P><
I
r/1)
r>
o
I
§.
/1) ~ ~1f--l-..l-l--l-..l.-L-1----'--~~
C>-
e

nostru, şi pentru sănătatea Domniei noastre

ş'a fiilor noştri, Şi am început a zidi în 1) t1elchisedec. Hotiţe istorice şi drcheologice
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 61

Resturi de frescuri din \?remea lui 1\nton că sunt ţigle sau şindrile mari, - dar aceste
Ruset, care a restaurat şi a mărit biserica, picturi fiind de obicei destul de schematice,
se află, preC{Im am arătat, la Sf. Gheorghe a nu se pot lua în seamă decât pcntru liniile
l'\itropoliei. Sunt de O frumoasă f(l('tură şi principale.
~ o -1 ~ -i0
I I 1 I I I

Fig. 74. Sf. Nicolae Iaşi, Planal bIsericei

unele capete de sfinţi sunt de mare in... PRECISTf\ DIN BJ\Cl\U

teres.
1\nton Vodă zugră\?ise şi \?echea biserică Biserica a fost construită în 149 J, de J\lexlln...
şi se refăcuse chipurile lui Ştefan, lui Bog... dru Vodă, fiul lui Ştefan cel !1are, care era 00-
dan, fiul său, şi al Doamnei lui E\?dochia. rânduit peste partea de .1'\iază-zi a .1'\oldo\?ei.

Fig. 75. Sf. Nicolae Iaşi, Pisania

Tabloul I\?oti\?, ,care ne înfăţişează familia Biserica are un naos cu altar şi două sî..
noului ctitor, ne arată şi biserica. E greu nuri - şi un pronaos boltit în calotă sferică.
de judecat după această pictură cu care ma... BolUrile naosului sunt cele obisnuite mo)'"
1

terial era acoperită clădirea. S'ar putea crede do\?eneşti.

li2 COMISIU EA MONUMENTELOR ISTORICE

Paetele Jespărţitor dintre naos şi pronllO" zagră I?ire s'aa dClt jos toate tencuieli [e, refă~
a dispărat, fiind înlocait printr'an mare arc. cânda.le in Întregime.
Deasemenea aşa exteriofiră este rerăcală. Pe In pendenti\?ii naosu!ui e "ăd găorile nnor
pri>naos e inălţfise in "eaca[ al XIX~lea, an oale de rezonanţă.
tarn c1opotniţl1, care urmează a fi desfiinţat l\ctaalmentc biserico e rardosită co 'con-
Tar[a naosalai fasese refăcută în exterior dori, dar eraa în "echime, rordoseli de d\~
Într'an stil clasic ('a şi toată faţada. rămidă şi de piatră 1).
In afară, pronoosul apare ('<:IJa [ărgit Ca In rranaos s'a qăsit 11l0rmânlal făcut de
la Dorohoi, la Va lai, la Popăaţi, la Iaşi. l\lexandru, fial lui Ştefan, unoi necano cut,
In dreptal proseomidiei şI diacollicului, soni care ar potea să fi fo t an fiu al Joi ~): ("eli tip.)
Clşezate doaă contrafortari. Piatra foarte frumos lucrată are o ornamen-
l\bsida cea mare: şi sîn(Jrile sunt poligo~ taţle gotică nnică 'Ia noi În flceastă Între·
nale În afară a"ând obişnnitele firide Inngite, buinţare. Inscripţia SpOIlC:
nouă la altar şi câte «10 l\lexandrn Voe-
cinci la sÎnnri. "Ou, fiul lai Ştefan Voe-
De asupra lor sant \)od domnn( ţării 1'\01-
două rânduri de oc· do\)ii înfrumuseţă (lcest
niţe mici, care se con~ mormânt ..... , Cfire s'o
Unuă şi pe per e ţii prestă\?it spre "ecinicilc
drepţi ai bisericei, cam locasuri
, în anol 7004
"edem acuma că s'au (1496) Lana Septem.
dat tenc{[ielile jo . brie 16».
Soclul este de piatră Pisania de piatră, de
brută cu un profil simplu 1.10 m. lăţime şi 0.!-3
de pitltră de talie. Coro~ m. înălţime, este oşe·
namentele contrafortu· zată în afară pe zidul
rilor sant şi ele de de intrare so [a stânga
pitltră cioplită profilată oşei. Ea glăsueşte ostfel:
cu formele cunoscute. (( Ca "oinţa Tatălui şi
Pitltro e frumos şi re~ ('CI conlucrarea Fialui
galat lucrată. şi ca se\?erşirea Sfân'"
Paramental pereţilor tului Dah, e"5e"iosul şi
e de piatră brută, afară iabitorul de Christos
de piciofirele f1ridelor Ioan l\[exondra Voe-
lungi şi de ocniţe. Cor. \'oda, fiul [oi Ştefan
nişă nu este. Na se "ăd Voe\?od, Dom nit o ruJ
nrme de cărămizi smăI~ l"\oldo"ei, a zidit acest
ţnite sau de discuri. templu in namel~ l\dor~
Baza tarlei cea de mirei rreacuratei Năs­
Fig. 76. Preclsta Bllci\n
jos e pătrată şi e de cMoflrei de DOll1nezeu
zidărie de piatră, iar a doaa,"stelată co dooă­ şi purarea Fecioarei 1"\ariei. Şi s'a se"erşlt
sprezece "ârfori, e în întregime de cărămidă. În onCII 7999 Inna Genar 1». (= 1491) 3).
l\ctualmente se află an prid"or modern Cu toate că biseri('fl Precistei arată a fi
pe partea de Vest a bisericei, şi pronaosol fost de o execuţie simplă, fără ornamentaţie,
el fost înălţat cu 0,60-0,70 m. în raport cn este de dimensiuni reiati\) mari şi face o im...
restul clădirei. presle destul de impunătoare; este însă
Ferestrele elCl rame de piatră fără nici o relati" ce"a mai joasă ea cele I'alte biserici
mulură şi nici on ornament, namai feres- orăşeneşti din flc~astă \?reme, fiind şi cea
truica mică a proscomidiei are machile re- moi ",eche (dapă Vaslui),
gulat teşite. Ha se găsesc semne lapidare nici Fost'fl lidăria aparentă SM tencuită ~.>
grafite interesante. Piatro de talie, unde există, e trumo. 10-
Pictara interioară e refăcută pe la 1854- j 1) V. Drlighlceanu. Bul. Corn. /'\On. 1 t. 191 1.
făcând două-trei sondaje, na s'o găsit alta ') V. Drlighiceanu, lbid.
d<' c!esn/'lt: este probabil că la această re- ') l'1elchiscdec. Notiţe ist'lricc şi I'Irheoloqice.
 BISERICILE LUl ŞTEFAN CEL MARE

,
,,
I

,,.:.,
, t
I
\

",' " \
''' ...
1/'" "'''' ...
,. ...........
,l'
,
\ \
,
I 1
'. , ,J
~~ r'
,,~. "
" "
1'1 ~~
• :, :,
, I
: I
, 1
I 1
, I
1 I
, I
, I

I I
:
I
r-------------------.J h ••••
I
I
I
I
I

,,
I

I
\.---,
I

I
I
,I
r---------
I

I
I
I
I
I
I 1
I I
I
I
I
I I
I I

,
I
I

I
I
I
I
I
I I
I I
I I
I I
1
I
I
,
I

I
1 I

o "-
" JJ
\,+1 \ I
kLbl LLl! II

,,
~-_ . -.. -.. _-
,
""----- .... - ..... _-

Flg, 77. Precista tiacă(I, Sec~ianea longitadlnaHi

Fig, 78. Preclsta BacHI, PlanuJ bisericei
64 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
croUl. şi rest'll zidăriei este În acelaş plan.
Cum nu se poate concepe că piatra de talie
îngrijit lucrată să fi fost destinată a fi aco~
perită cu tencuială, nu rămâne altă ipoteză
de cât aceea ca piatra brută a paramentului
era văzută precum şi cărămizile firidelor şi
ale ocniţelor, precum se obişnuia de altmin-
tr~lea la toate bisericile acestui timp.
Precista din Bacău ocupa deci un loc mai
modest în grupul bisericilor de acelaş plan;
cele l'alte sunt bogat decorate cu cărămizi şi
rotocoale smălţuite, fără a vorbi de sculptu~
Fig. 79. Sf. Ioan Vaslui în cursul lucrlirilor de restaurare
rile gotice ale uşelor şi ferestrelor, care au
existat poate aici până la o vre ,ne. - Dar
lăsând la o parte aceste lipsuri decorative
datorite poate faptului că meşterii iscusiţi ai
lui Ştefan eran ocupaţi În altă parte pentru
Domnitorul însuşi, biserica se asea mană bine
cu cele l'alte din aceaşi categorie.
BISERICA DOt1NEl\SCA DIN Vl\SLUI
Biserica Sfflntului Ioan din Vaslui, ziditft
1(\ 1490, făcea parte din tot complexul po..
latnlui lui ştefan cel t1are, care pare a fi
fost de o mare importanţă. Paul de l\lep,
care a trecut în 1650 la Vaslni, vorbeste , cu
admiraţie de ce a văzut:
»l\ici în Vaslui, palaturile, băile, locnrile de
plăcere sunt toate ale lui Ştefon Vodă, pre~
cum şi magnifica şi superba biserică cu o
elegantă cupolă peste măsură de înaltă. In
ea, jur Împrejnr, sunt bolţi şi arcuri pe cari
sunt picturi şi imagini ale tuturor sfinţilor.
La intrare, pe peretele din jos, este un ta..
blou al judecăţii de pe urmă, luC'rat în anr
şi azur. Reprezintă pe l"\oise condudmd pe
Dumnul nostrn, pe Ana şi Caiafa, şi pe
cei l'alţi Ovrei. Persoanele sunt zugrăvite cu
o expresie tristă. In urmfl JOI' este o altă
trupă: acestea sunt figuri turce, cn şalnri
albe şi cu turbane cn caftane lungi şi \'erzi
târâindu-se, cu mâned atârnate şi cu hare-
murile lor....
Ei sunt Însoţiţi de dervişii lor. In urma
şi În mijlocul lor sunt drad împingân-
du-i şi înfruntându·i. K aşi d bar i este
În fruntea lor, cu cealmaua In cap; nnul
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 65

dintre draci se acaţă pe umerii lui, trân... cută dar s'a retntrebuinţat o parte din 'Vechiul
tindu-i cealmaua jos. material; se regăsesc amestecate şi cărămizi
a • , '!

H I 1+

~~'L----l(;:~:0;:It - - - - - - - - ~
'l
1
I
I I
..... -,...J

·,..,...,i;""";'.,.,---r,..~/'.~Al _

Fig. 80. Sf. 10an~Yas)al, Planal bisericei (dapă relevea) Corn. 11on. Ist.)

Biserica peste tot în interior e acoperită din cele \'>cchi si

, din
când în când cOte
cu picturi - arhi... una smălţuită \'>cr...
tectura este foarte de.
frumoasă. In \'>ârîul Contraforturile
interior al cupolei, sunt de piatră cio...
saa în baldachin, s<Ib plită de dimensiuni
care se află tronul mari.
Beiului este imaginea Cu ocazia lucră ...
Domnului n os t r u rilor de restaurare
l"\essia. începute s'au găsit
In partea din afară prinse În zidul prid...
a tin zei e (10 mare 'Vorului adăogat,
clopot l). fragmente de piatră
l\ctualmente bise... cioplită care pro'Vin
rica e cu totul pre... de la uşa principală,
făcută; "răsăpin ... de la uşa interioară,
du-se" cea \'>eche, a de la ferestrele mari
fost zidită din nou ale pranaosului si , de
în 1820 de către la cele mici din naos;
l"\aria Cantacuzino, aceste fragmente per...
soţia marelui logofăt mit să se recon titue
Costache Ghica. Ce aceste deschizături.
a rămas de la Ştefan Uşa ogi'Vală era cam
este numai sociul de în felul celei de la
piatră cu profil şi Dorohoi~ iar rere...
poate primul rând de strele mici eran în
cărămizi ce au cl i... felul celor de la Sf.
mensiuni mari, 29... 30 Ilie şi Voroneţ, a'Vâncl
pe 12... 14 şi pe 6 CI1l. partea superioară a
grosime. t\ai sus, Fig. 81. Sf. 10an...YasJui, Fereastra mică reconstituită golului dreptunghiu-
toată zidăria e refă ... (Corn. /'\on. Ist.) lar şi nu ogi'Va1.
1) Călătoriile patriarhului l'\acarie de l'au I de Planul este acela al Sf. Nicolae din laşi,
f\lep - traducere de E. Cioron. Sf. Nicolae din Bocău, Popăuţi şi Precista
Gf> COMISIUNEA MO UMENTELOR ISTORI CE

din -.Bac~<.., ca sînuri laterale, contraforturi sură de înaltă" no Iasă nici o indolo16 in
în dreptnl ,proscomidiei şi diaconi calai şi această pri\?inţă.

Fig. 82. Sf. Ioan din Vaslui Fig. 83. Sf. Ioan din Vaslui
Profilnl chenarulu[ uşei exterioare Bolţar al nşei exterioare

(corn. /'\on. Ist.)

pronaosul sapralărglt. l\cest plân cores... Şi inscripţia pe piC'ltră dispărase sob ten~
punde cer acel ca terrlă pe naos, cea ce e cnel ile rretacerei nlseri ce i până acuma vre' o

Fig. 84. Sf. Ioan din Vaslui Fig. 85. Sf. Ioan din Vaslui
Chenare de ferestre Cheea ehen/lrulul nşei exterioare

confirmat de descripţia lui Paul de l\lep, cind zeci de ani, când a rost deseoperit6 şi
care \?orbind de "eleganta orală peste ml:i.. . scoos11 la i"eală dc D. T. BClraJa.
 BISERICILE LUI ŞTEFA CEL MARE 67

GI~saeşte ostfd; H U Ş 1
"Ioan ştefan Voe"oJ, ca mila lai Damne...
zea Domnitorul ţărei 1"\oldo"eL fiul lui Bog... Biserica episcopolă, ca hramulSfinţilor 1\1705'"
dan Voe\'od, (\ zidit acest templu în n([mele toli Petru şi Pi'I\'el, el fost zidită în 1495.

Fig. 86. Sf. Ioan din Vaslu;, Profilul Terestrel pronaosulai (c1anttt spre interior).
(Corn. 1'\on. Ist.)

t6erei cinstitalui cap al fânwlui şi slă\litolni Dar a fo t aS~1

prooroc şi tnainte mergator i botezător Ioan.
S'a început în anal 6998 luna Aprilie, şi s'a
se\?crşit în acela~ an Septembrie 20 1 »)) (=
1490).
, de des transformată si, rdă ...
cută - alti mele ori în 1793 şi 1910 - în cât
nu se moi poate recunoaşte nimic din bl...
serica lui Ştefan cel l'\are. E cu putinţă ca
plcmul (adică )undaţiile) să fie cele "cchl i se

F!ţl. S7. ~t. Ioan din Va5!C1Î, Pisanin

Biserica Sf. Ioan este cea mai "cehe din mai "ede un altar poligonol în oforil, C<I
grupul bisericilor orăşeneştl. ~(\rtefeţe şi abside lotcrl'lle ca cinci. Dar
sont CMactere prea "agi pentr« a pot('i'\
') M,'âlj~ed,c. Notl\e istorice şi araheologice. trage \?r'o concluzie.
68 COMIS lUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Inscripţiade: piatră de la ştefan mai există
şi este aşezată deasupra uşei; "E~se~iosul
şi iubitorul de Christos Ioan Ştefan Voe~od
cu mila lui Dumnezeu Domnitorul ţărei 1'101...
do\?ei, fiul lui Bogdan Voe~od, a Început şi
a zidit acest templu, în numele sfinţilor şi
tot Iăudaţilor corifeilor apostoli Petru şi
Pa~el, carele este în Huso ce este pe Dris-
li\?eţu. Şi s'a să~erşit În anul 7003, iar al
Domniei Sale anul 38-lea curgătoriu, luna
Noembrie 30" (1495) 1).
fig. 88.
Tf\ZLAUL
Biserica se găseşte în curtea dreptunghiu...
Iară a mănăstirei. Zidul Înconjurător e de
piatră brută cu contraforturi pe din afară;
partea superioară e mai snbţire şi cu mete-
reze. Intrarea se face prin turnul clopotniţei
car~ posedă ferăstruici mici gotice. - Boltă
acuma nu mai are. Pe latum de miazăzi, mai
se \?ăd ruinele clădirilor călugăreşti construite
pe pi\?niţe. Zidăria e tot de piatră brută cu
paţină cărămidă. Chenarele ferestrelor sunt
J) l'\dchisedec. l'loti\c.
de piatră cioplită simplă. f\ceastă construcţie
e relati\? recentă.
In colţal nord...\?est este un al doilea turn
de zid pe care s'a ridicat o construcţie de
lemn. Şi aici, ferestrele au rămas de piatră
de talie simplă, şi cadrul nşei de intrare, cu
partea superioară În plin cintru, are muchia
teşită.
Biserica, cu hramul Precistei, a fost înăl~
ţatăÎn 1496-97. fire un naos cu altar şi
două sînuri semicirculare, şi un pr9!:1aos
Haşi, Pisania
boltit printr'o calotă sferică, pe când bol...
tiriie naosuloi sunt cele moldo~enesti , cu~
noscute.
Peretele despărţitor a fost desfiinţat, iar
aşa mutată la intrarea. prid~orului mai nou
de pe foţa de apus, - precum se ~ede foarte
bine În afară din Întreruperea socluJui cel
~echlu, ~are continuă' În prid\?or pe zidul cel
\?echiu şi prin Întreruperea rânduri lor de
ocniţe; se şi ~edc o crăpătură de sus până
jos la Îmbinarea celor două ziduri pe cele
două feţe nord şi sud.
Naosul are o pardoseală ele cxagone de
alabastru alb; în axa Pantocratorului, plăcile
 BISERICILE LU!
sunt asezate
, în pătrat. In pronaos, pardoseala
~ de pătrate de gresie.
framosul chenar dreptunghiular al uşei
din peretele despărţitor acuma d~sfiinţat ne
în făţişează cunoscutele baghete încrucişate,
cât~ trei pe fiecare latură, pornind M p~
nişte baze gingilş săpate şi ornamentate.
Uşa dintre pronaos şi prid\Jor, c~ a fost
10 început portalul de intrare, are chenarul
format din patru baghete separate prin cane...
lure si, întâlnindu...se în axă în arc frînt, al...
,.
Fig. 89. f\ănăstirea TllZ/ău,
călCIind aşa zisa ogma. La rândul lor sunt
prinse într'o ramă dreptell1ghiulară ca la
!1ilişăuţi, la Popăuţi, la Hârlău, la !1ănăs ...
tirea Neamţului. - Intrarea propriu zisă,
dreptunghiulară, are în lun~tă 6 icoană piC'"
tată a !1aicei Domnului, iar canatul de lemn
de lisă foarte frumos sculptat poartă şi o
inscripţie care o datează: "f\ceastă uşă li
făcut'o şi împodobit'o călugărul !1ihai în zilele
Domnului Nostru 10 Ieremia .!1o\Jilă Voe\Jod
şi sub egum~nul chir Ghenadie de la mânăs~
tirea Tazlău, la anul 7104 [15961 luna lui
!1artie 30 de zile: Cozma maistru" 1) (pres~
') Iorga - Inscripţii.
ŞTEFAN CEL MARE H!)
curtat pe inscripţi~: Kozm mitro). f\c~fista
oşă însă ner este d~ o factură nnitară; pe
când panoerl central este de ccl mai frermos
gotic "f1amboyant", cele I'alt~ sunt de un
stil floral foarte deosebit şi de o înrâarir~
mai malt orientală. - Spre comparare re...
producem anii panouri foart~ asemănători a
unei mese din ospelul comanal din Bartfeld
(Ungaria de sus) din 1510; o ştofă ce s~ gă ...
seşte la Her\Jarto ~ cam de aceiaşi inspiraţie 1).
Totuşi nu se poate presupun~ că aceste
Vedere generală
panouri prO\?in din diferite părţi şi că ou
fost împreell10te pe acelaş canat, căci colţ{lril~
părţei de sus care e dintr'o singură bucată,
sunt tot de ac~laş stil ca pMoul central, şi
llmândouă moti\Je părând bine a fi de aceiasi
mână pe toată uşa. De altmintrelea şi inscrip...
ţia e o probă.
Pe partea de selS figurează stema ţărei
împodită în stilul renasterei
, , închisă într'ell1
si
chenar pătrat ('u fiecare latură lărgită prin...
tr'un s~gment de cerc.
') t\izko\\1sky. Kunstdenkmale in Ungarn pl. 6 şi
pl, 90.
 70 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICf~

In afară biserica sc prezintă cu altarul ocniţe; pe restul zidul(lj sunt două frize dc
semiclrcalClr CC'VCl lungit, iar sÎncrrile laterale oeniţe, eele man de jos â'l>ând centrele lor

•• , , • o;

fig. 90, Taz16u. Secţlune JOfillitudloaJ1i

Fig. 9 t. Ti1z)~u. Planul blsel"lcei

sunl In segmcnl de cerc. Au firiJele lungile pe aceiaşi orizontală CCl, şi cenlrele arcâl([re.. .
obişnuite, de asuprll d1roro este ClIl rând de lor firidetor. Doaă nise
, din rândal de sas
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE: 71

Fig. 02. T<I;(J.. {I

72 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
corespond C<J onâ din cel de jos, dar numai
aproximati\); astfel, pe când la ab3iJa alta...
rolai sunt nooă firide, s,mt numai şasespre ...
zece ocniţe; la absidele laterale la cinci firide
corespund opt, iar pe peretele pronaosului
treisprezece mici la şase l11t\ri.
S{rnt contrClforturi lângă sînurile laterale
Fig. 93. Tazlău,
3pre altar, iClr alte sprijinesc zidul pronao-
salui Ce\?Cl eşit. Şi acest punct este de notat
căci tOClte cele I'Cllte biserici cu pronClosul supra-
lărgit, nu an contrClforturi în această parte.
Sob fereClstrCl Cl1tarului este un contrClfort
mic, iar alte oblice la colţurile prid\)oruloi
adăogat. Sodul de piatră de talie are un
frumos profil.
Tot de piatră cioplită sunt şi controfor-
turile care şi-au pierdut însă \)echile coro-
namente profilate. Turla, co fClţadCl refăcută
în \)eacul Cll XIX-lea, e aşezată pe două baze.
Cea de jos e octogonală, iar cea de sas în
formă de stea cu opt colţari eşind dintr'un
octogon. Ca la Popăaţi, fiecare latură e îm-
Boltile naosuloi
podobită prin câte trei ocniţe. ZidăriCl tarlei
trebue să fie însă tot cea \?eche căci mai
are ferestrele ei dreptunghiu!Clre co chenarul
interior în arc de cerc foarte uşor frânt la
chee, şi mulure gotice încrucişate ICl colţuri.
Turla e poligonală cu două sprezece lături;
contrClforturi mici nu are.
Faţodo toată e acuma tencuită. Paramen·
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL M.Aft.E 78

\0
7,* COMIS-TUNEA MONUMENTELOR TSTORICE

tul ~ste însă de piatră brută dar se 'Văd şi sunt aşezut~ pe nişte mici rielicături în forme
cărămizi. l\stfel, imediat deasupra soc1uloi snnt de cupole în miniatură.
In rezumat, această biserică este
una din cele mai elegante şi mtli
elansate. Cu toate că este o bise~
rică mănăslirească, prezintă particu...
laritatea supralărgirei -- foarte mică
într'ade'Văr - a pronaosului, cere
nu se găseşte altmintrelea de f1t
la bisericile orăşcneşU. Nu pare a
a'V~a podoaba smălţuită a lor, dar,
ca formă,' e mai e'VolMtă de cat
multe din ele şi poate fi pusă QIă~
turi, din acest punct de \)edere, de
Popăuţi sau Hârlău, fiind de altmin-
trelea chiar mai lungă şi mai înaltă,
fără totuşi a se apropia de dimen-
siil~ bisericei mănăstirei Neamţnlui.
Rândul inferior de ocniţe ale
pronaosului, aşezate la înălţimea
părţei superioare a firidelor, nu se
regăseşte de cât la Sf. Nicolae din
Iaşi.
Şi ferestrele sunt de un tip ase~
mănător cn cele ale naosului din
Hârlău sau Popăuţi, ear pronaosul
nu are ferestre mari ca cele l'alte
biserici din această 'Vreme; ficest
caracter aminteşte grupul mai 'Vechin
de biserici mănăstir~şti din Pă~
trăuţi, 1'1ilişăuţi, Sf. Ilie şi Voroneţ.
Tazlăul are deci caractere ame...
stecate din acestc elonă categorii
de biserici, dar, pe lângă aceasta,
Fig. 96. TazlJ.([, Uşa cxtCI iaar1\. arată, ca un caracter special, o

trei rânduri, ca la Popăuţi, ele pildă,

dar nu se 'Văd s~ fie elin ele unele
smălţoite. Dacă mai sunt alte rân...
dori mai sus, azi, nu se mai poate
'Vedea.
l\r fi de ilsemenea foarte intere-
sant ele fi cerceta ce se găseşte pe
această zonă largă defisupra rân...
dorilor de ocniţe mici şi până sob
streaşină. Cornişă nu se 'Vede.
Ferestrele sant înguste şi lungă­
reţe şi toate în felul cum le am
descris la turlă; la proscomidie şi
diac.onic sunt simple deschizături
fig. 97. Panou] unei mese din ospelul comunal din Barthlcld
cu ramă de piatră, dar fără nici o (dup1\. l"\ysko\l)szky)
îl11podobire~ l\ctualminte, acoperişul
e de şindrilă şi destul de jos; totuşi ascunde mai mare elansare şi o mai mare eleganţEI
cam mult baza inferioară fi turlei, Crucile de forme.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARF.: 7fi

Picturn actao.lă dinăuntru <l fost refăcută Rt\ZBOENI (Vl\LEl\ l\LBĂ.)

in 1859, nşa cum gUlsueşte inscripţia de
nsupra uşei interioare. "La anul 1859 s'a Biserica de 10 Războeni, co hramal Sf8n...
refăcot tencuinla şi pictorisirea acestei mână ... tnlui l1ihail, o fost ridicată în 1496 de Şte ...
stiri". Intr'eIn sondnj făcut sub ace t strat,
s'a găsit o tencueală cu o zagră\)eală imitând
nn parament de cărămizi, cum e şi la BăIi ...
neşti în pronaos şi la Sf. Ilie. Intr'alte sondaje
nu 'a moi găsit nici an <l1t strat.
Pisania, foarte framos săpată, e asezată în
dreapta uşei pronaosulai. '
,,10 Ştefâl1 VQe\)od, cu mila lui Dumnezen,
Domn ni tărei l'1oldo\)ci, fiul lui Bogdan Voe~
\)od, a înălţc.t acest hram întru name1e Pre...
cistei Născătoarei de Dumnezeu şi cinstitei
ei Naşterei, ca să fie pentru rugăciunea sa şi
CI soţiei sale l'1nria, şi a fiilor lui, Alexandru
şi Bogdan; care a îneeput a se zidi la anul
7004 r1496] luna lai Iulie 4, şi s'a să\)8rşit
la anol 7005 114971 iar al Domniei lui al
41~leo curgător, in luna lai Noembrie în 8" 1).
Fig. 99. Războeni, Vedere generală

In prid\)orul adăogat se găsesc pietre de mor... fan cel l'1are în amintirea celor cari au că ...
mânt destal de şterse. Ele poartă o împleti... zot în lupta de la P8răal l\lb.
tură ornamentată florală în jaru 1 cărora Framoasa pisanie, aşezată în zid pe pere...
tele din miazăzi, în
dreapta uşei, spune:
"In zilele blagoce'"
sti\)uiui şi de Hristos
iubitoralui Domn 10 Şte ...
fan Voe\)od cu mi1n
lui Dumnezeu Domn al
ţării l'1oldo\)ei, fiol loi
Bogdan Voe\)od, în anul
6984 11476] iar al
Domniei I{li al două ...
zecelea curgător, ri ...
dicatu s'a puternicul
l'1ahmet Impăratol t{JJ·...
cesc cu toată puterea
sa răsăritană, încă şi
Basarab Voe\)od, căruia
i se zicea Laiot, C\ \)enit
cu dânsul ca toată ţarfi
lui basarobefiscă, şi au
\)enit să prade şi să ieC\
tarfi l'1oldo\)ei şi (l{I a...
jeIns până aici, Ia locul
Fig. 98. Tazlliu, Pisanill. ce se zice P8răul l\ln.
Şi ea Şteffin Voe\)od
se desfăşoară inscripţifi; sant din \)('<lcul al şi cu fiul mea l\lexandrn ieşit'am înaintea lor,
XVII... leCl. unde am si , făcut more război co dânsii ' În
Iona Ini Iulie 26, şi eo \)oia lni Dumnezeo, an
1) Iorga. Inscrip\ii. fost biroiti, crestinii
, de' către păgâni, si , ou
78 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

un sistem mai des\?oltat de arcuri; cele longi...
tudinale sunt câte două la fiecare zid, unul
mai sus ca cel l'alt; cele dublouri nu sunt
rezemate de arcurile altarului şi de zidul
acele din mănăstirea Neamţului şi pe urmă
cu acele de la Sf. Gheorghe din Suceo\?a
precum şi cu acele ale mai multor biserici
din \?remea lui Rares.
,

Fig. 103. Rlizboeni, Bolţile naosuJui

pronaosuluj ca de obicei, ci sunt separate Altarul e relati\? lung; proscomidia şi dia...

de ele printr'un mic spaţiu boltit şi el în conieul lipsesc cu totul; sunt numai două miei
cilindru ("berceau",) care se reazămă la nord nişe în zid fără nici o ferestruică spre aforă.
si
, sud pe două mici arcuri etajate. Zidul de separaţie Între naos şi pronaos
Dublourile cad pe pilastri cari prin retra... e gros. UŞCl de comunicaţie e după tipul
geri succesi\?e, în formă de console, ajung
până jos ca un stâlp angajat cu muchiile -
teşite.
Această combinaţie de bolUri şi această
etajare de conso1e, care măreşte stabilitatea
zidurilor exterioare, contribuind ca rezul...
tanta Împingerilor să nu easă din bază, sunt
demne de a fi Însemnate. Se deosebesc şi
de soluţiile gotice, care aşează contraforturi
1
în afară, şi de cea pură bizQntină care pune
pilastri sau coloane Înăuntro (Fig.l 04). Constitue
o perfecţionare de ace1aş gen ca şi aceea
gotieă care propteşte zidul prin contraforturi
crescând spre jos, faţă de zidul plin romani('.
1 I\
\
~
Ca şi la Borzeşti, nClOsul n'are sînuri.
-- Pronaosul, ca la Piatra şi la Borzeşti, are ... 1
două bolţi În calote sferice separate prin-
tr'un arc dublon rezemat, ca cele din naos, Fig. 104. Schema împingerC"i arcnrilor
pe o serie de console etajale, CClre susţin trei
serii de arcuri longitudinale de a lungul zi... curent cu chenar dreptunghiulClr şi cu baghete
durllor exterioare. încrucişate, pe baze mici ornate.
l\ceste boltiri cu două calote a pronaosului Uşa de intrare, În arc frânt, C([ toruri şi
se pot compara si, cu acele dela Baia si, cu co'Vete după Upul obişnuit, e pe peretele de
 . 7n
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

miazăzi; - sunt baze mici împo...

dobite. In lunetă, în loc de \Jr'o
icoană, era o piatră cu ornamente
gotice "raionante" cum se \Jede si
la Piatra. l\ceste ornamente su~t
numai în relief adânc şi piatra nu
e în întregime perforată cum se
obişnueşte; aceaşi obser\Jaţie se a...
plică şi la ferestre.
Pe acelaş perete al pronaosului
se \Jede o fereastră mare cu orna...
mente gotice; ca mai totdeaana,
menoul ce o împărţea în două lipseşte,
fiind scos la o reparaţie ulterioară.
O altă fereastră simetrică pe partea
de miazănoapte a fost zidită. Pietre
sculptate se \Jedeau acuma câţi ...\Ja
ani prin curte şi aCI fost zidite în
prid\Joraşul adăogat în 1913.
O altă fereastră de acelas, fel
luminează pronaosul din spre apus.
In afară, biserica zidită de piatră
e în întregime tencuită. Soclul de
piatră cioplită are un profil simplu.
( Sus sunt două rânduri de ocniţe;
ca de obicei, la rândul superior sunt
două ocniţe pentru una din rândal
inkrior. l\bsida altarului e poligo...
nală şi are nouă firide lungi.
O particularitate rară e prezenţa
Fig. 106. R1I.zboeni
Uşa exterloarli

unor contraforturi, oblic aşezate la

începerea acestei abside, poziţie
care nu prea are raţiune de a fi.
.l\ceste contraforturi de piatră ele
talie aa profile1e obişnuite, iar ub
fereastra altarului se mai năseşte an
mic picior de sprijin.
l\fară de rere trele mari de care
am \Jorbit, mai sunt două ferestre
mici, la altar şi la naos; a treia,
cea de miazăzi e schimbată. Aceste
ferestre sunt cu chenar dreptun...
ghiular îngust, cu baghete încrucişate
la colţurile exterioare iar înăuntru
închise sus în ogi\?ă. Sculptura în
piatră a acestei biserici nu este în
general prea frumos executată; de
altmintrelea straturile de spoială, de
care n'a scăpat, mai contribue la
aspectul lor mai puţin elegant.
fig. t 05, Ri.\zDoeni, Uşa inlerioaru Ca In Piatra si , la Volo\,IH, S'
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

-ofili răsanătot'lre. câte doaă în fiecare parte.
core oerisesc spaţial deasapra bolţilor; dia...
metral lor e de cam 20 centimetri.
Na se poate \?edea, din coaza tencaelei, docă
se ' oflă ctlrămizi smălţaite sau rotocoale,
care are ace1aş profil ca 'copertfnele medleme
ale contrafortariIor.
Cornişă sab straşină na se \?ede. l\coperlşal
e înalt şi îo\?elit ca şindrilă; poartă doaă tar-
naleţe de lemn adăogate în \?eacal al XIX..lel'l.

-
o
....

-
o
00

.,'Tl
1'11
1'11
el
q
"
"O
d
::)

"
oV>
CI
9:

'cam e foarte probabil că sant, fiind dotă
morea osemănare a bisericei noastre ca cele
din Piatra şi din Borzeşti.
Pisonia despre care am \?orbit e acoperită,
pentro a o feri de ploae, de o mică cornişă
In interior na se \?ăd arme de pictar6.
Acama câţi 'Va ani (în t 913), s'a făcat ()
arâtă zagră\?eală cu şablon. Cei care aa pre-
zidat la aceasUI ortistică reparaţie aa crezat
de cCI\?iinţă să"şi imortaliseze numele, punon...
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

du~le, precum şi ole ontreprenorilor, Jle o dreaptă înainte de curbura poligonală a

placă de marmoră aşezată În pronaos, de absidel.
asupra uşel Mosului, astupând firi da icoanei. Jur imprejur sunt doui! rânduri de ocniţe,
Ştefan cel f1are, mal modest, şi~a aşezat iar la absidă treisprezece firide lungite. Pi~
În afară pisania, aceasta aşa de frumoasă şi cioarele ocniţelor care sunt patrusprezece,
de mişcătoare nu corespund e(]
pisonie. ale firidelor, iar
la rondal de sos
BORZEŞTI sunt câte două
nişe pentru una
Biserica din la rondul de jos.
Borz eşti, ca faţada e de
hramal l\dor... piatră brată, iar
mirel f1aicei picioarele şi
Domnului, a fost arcurile firide-
zi ditii În ani i lor lungi şi ale
1493 - 1494. ocniţelor, de că ...
E de an tip rămidă; împre~
care pare, pe jural toatei clă­
din afară, mai diri sunt cMe
simpla nea"ând trei rânduri de
niei sÎnuri lote... cărămizi sul1
rale, niei con~ ferestrele mari
traforturi, nici ale pronaosului,
turlă. Seamănă Rq. 109. Ri'lzboenl, Fraqment 111 oşei exterioare şi câte trei rân~
cu bisericele din dari deasupra
Piatra şi din Riizboeni; este totaşi, În sim... lor, imediat sub rtlndol inferior .de ocniţe.
pUcitatea ei, elansată şi; elegantii, atât In afară l\ceste cărăm izi sa nt smălţulte "erde, în
cM şi îniiantru. Se compane dintr'un naos doaă sem trei tonori.
cu altar şi an pronao~ separat printr'un zid. f)(' asaprll ocniţelor mMi mf1i "ine nn rând de

fig. 1 t O. Rlizboenl, Pisania

Proscomidio Şi dioconi<:ul na există, ci simple ciirămizi smălţuite.In timpone1e orcarilor s(mt

nişe mici în zidul oltorului, fără ferestre. aşezate câte trei discari smălţuite de o formă
In ofară, în dreptal pronaosalui şi al noo- simplă, ca nişte farfarii <:e"o adâncite cu an
salai, zidul merge drept până 10 obsidă:; după o bamb la mijloc, aşa cum se \?ede şi la Piatra,
mică. retragere, urmeazli o scurtă parte la Neamţ şi la Sf. Gheorghe din Surca"t'l.
82 COMISIUNEA MONUMENTELOR' ISTORICE
Sunt x>erzi, galbene, cafeniu deschis si oorM
tocalii. Intre ele se găsesc mici piese În trei
colţuri care umplă locul gol şi care sunt
tot colorilte ca si
, rotocoCllele.
Un sodu, cu un profil de o piatră tare
cenuşie, Înconjoară biserica. Fie care colţ e
Însemnat printr'o piatră cioplită mai mare.
De la soclu în sus colţurile sunt alcătuite
de pietre cioplite regulat afară de coada lor
care rămâne neregulată. Sub streaşină e o
cornişă de piatră simplă.
Fig. 111,
Uşa de intrare În axa bisericei, pe lalora
de apus, are mulure gotice ÎII urc frânl, care
se opresc jos pc un plan Inclini'lt fără baze
mici; de asupru ei este :0 ocniţă În plin
cintru. Fereslrele mari ale pronaosolui sunt
in nnlllăr de putro, a(1 În parlea lor de SlIS
o ornomenta~ie "raionantă" cu cercuri Încru-
cişate; ox>ean câte un mrnon care le Împărţea
În două. Sculptura e destul de mediocră.
Ferestrele naosului şi a altarului sunt Înguste
~i lungile. ChenanII, dreptunghiular În exlerior
şi uşor ogix>al Înăuntru,
are cunoscutele ba...
ghete încrucişate.
Sunt la fel ~a cele de la
Războeni, de la Piatra şi asemănătoare cu
cele de la Popăuţi, Hârlău, Dorohoi.
Intre naos şi pronaos este o uşă, ca de
ot:>icei cu chenarul dreplanghiulClr şi mularele
Încrucişate. Sunt de an tip cex>a mai simplu,
dar foarte Clsemănător cu asa , interioară de
la Războeni, cu toate că nu sunt aici baze
mici la colonete.
Bolta naosulni nu prezintă arcurile diagonale
Borzeşti
obişnuite În aceaslă 'Vrel11e pesle llrcur~le mari,
iar bolta e În calotă sferică.
Esle de obser'Vat că, ÎIl loc cu arcurile
dublouri să fie alipite pre răsăril 1e acele
ale absidei, iar spre apus de zidul median
despărţitor, cum se 'Vede la mai toate biscri...
cilc din timpul ce ne ocupă, se mai intcrM
calează arcnri transx>ersale care cad pe (In
mic arc lipit pe pereţii nord şi sud ai nao-
seI1ui. Se formează aşa câte on fel de mic
cOl11partiment la Est şi la Vest al naosujuÎ,
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 83

l\ce t adaos contribue lu lemgireu bisericei
precum şi împărţirea boltelor pronaos{Jlui
pri ntr'un arc trans\Jersal.
Fiecare dreptunghiu astfel format este re M
dus, prin câte două arcuri largi în fiecarc
parte, la un pătrat boltit cu o calotă.
Picioarele arcurilor trans\Jersale (dublouri),
plicitatea lui aparentă, ca un tip mai e\Joluat
faţă de bisericele buco\?inene şi de cele orăM
şeneşti ca Bacău, Dorohoi, Popăuţi, Hârlău,
şi mai bine gândit în pri\Jinţa combinaţiilor
de echilibru. 1'lare1e ferestre ale pronaosuJui
sunt şi ele o indicaţie În acelaş sens.
Surprinde lipsa arcurilor trans\?ersalc piezişe

o ~ 1. ~ ... !o G. "7 a .. ....0_

6--61 f! J H+-L-.d, 1 I!:rl bd
fig. 112. Borzeşti, Secţiune Jongitudinalti
fig. 113. Borzeşti, Planul bisericei

atât în naos cât şi în pronaos, sunt de piatră
frumo cioplită cer Il1cychiile teşite şi ajerng
până jos printr'o succesiune de console de
formc di\?erse, reduc6nd ustfel Iărgimile de
boltit. O combinaţie la fel se \?ede la Răz ...
bocni şi la Piatrâ.
Horzeşlii se prezintă a Uel, cu toată sim...
ale boltei naosului, caracteristice l1101do\Jeneşli
Poate să fi ·fost şi să fi d ispărnt ? Numai un
studiu· amănunţit al acestor bolţi ne ar putea
da un răspuns. Este totuşi de ubser\Jat că,
în general bisericile lui ştefan cel 1'larc: ce
uu (\\JCIt turle au (\\?CIt şi sÎnuri laterale şi
contraforturi. PCltem deci Cldmite CCI sigOl"i'nţtt
8( COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

.,~
N
~
.~
~ISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

•
COMISIUNeA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 118. Borzeşti, Ferestrele pronaosului

Fig. II 9. Borzeşti, Pisllnia

 BiSERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARr

că BorzeşLii no a (,!\Jot turlă şi deci constroeM PIl\TRl\ (HEl\t\ Ţ)

torul nu a simţit ne'Joia ă reducă moi mult
diametral :calotei lIşoare, oblicitQtea împin... Biserica din Piatrfi, cu hramal Sf6nt<JICJi
1gerilor fiind în dea M 10M Botezătoral, este CIna din rarele biserici
I jans compensată prin din \?remea loi ŞtdCln cel t\are care să ne
,Clrcarile IClterfi\e şi fi Cljuns cu pfiramenta I ei intficL l\ fost zi..
consoJele pilfistrilor. dită in Mii 1497-8.
Pe usciorii întrărei Co bisericile din Borzeşli şi din Războeni,
se \?ăd niste , semne formează CIll grop apllrte, precum fim mai arăM
care sant probfit>il tfit ('6nd fim \?orbit de ficeste elădiri, din pri-
semne lapidare; ase- cina sistemoloi de pilClstri angajaţi cu console
menea şi pe an stâlp etfijate care ser'Jesc a primi împingeren bol-
din înăuntra. Pe zi- ţilor, şi din pricina distribuţiclllci speciale
darile exterioare sunt din interior care e aproape lfi fel la cele
şi malte grfifite şi trei biserici. Haosal are, numai În interior,
însemnări de name mici abside lfiterale care nu există lfi celel'Cllte
cu date: 1680-1102; două biserici. E ficoperit printr'o colotă sferică
sunt şi eClriCCltare. superpusă sistemulcli de arcuri piezişe bine
Lfi dreClpta intră ... canoscut.
rei, sus~ pe zidal de Pronaosul are aceiaş Împărţeală În două,
Clpas se 'Jede pisClllitl printr'un arc mClre trfins\?ersal, ce am \?ăzat'o ..
ea o mică eornisă , şi e boltit prin două calote sferice. l\tât În
de apărClre şi care pronaos cât şi în naos, găsim două etllje de
spune: ,,10 Şteffin arcuri longitudinale dealungul zidurilor şi
Voe\?od, ea mila lai rezemate pc consolele pilastri lor.
Damnezeu Domn al l\ceşti pilastri cu console sunt de piatră
ţării 1'10ldo\?ei, şi cu de tfilie bine lucrfită, ca muchiile tqite şi
prea ia bitul fiu al sunt În general ce\?a mai simpli ca cei de la
său l\lexandru, a Borzeşti şi Războeni.
zidit ficest hram, care S'au mfii găsit pe
este în Borzeşti pe părţile neacoperite de
Totruş, l\dormirea \?opsea, semne lapi-
Pre('istei de Dumne M dare. Zidul Mspăr­
zeu Hăseătoare, pen M ţitor a fost scos la o
tra ragăciunile sale epocă ce n'o cunOfi-
şi pentra pomenirea ştem ; aşa ca chenarul
sfânt răposaţilor mo- dreptunghiular se gă­
fig. 120. Borzeşti. şilor săi şi părinţilor seşte acuma reintre-
Pilastru interior să i; şi eare a inceput buinţată În mica clă­
CI se zid i în finul dire adClosă în faţCl
7001 (= 1493) Iulie 9 şi s'a să\?ârşit in osei , de intrare.
anol 7002 (_ 1494) iar CII Domniei lui Uşa de intrare, În
anul al treizeci şi optu-Iea curgător ICIna loi firc frânt şi cu' cunos-
Octombrie 12". 1) cutele toruri si, ca\?ete
H'fiU răma urme de picturi în bisericCl eşind de pe mici
care e aibă inăuntro nomai doaă icoane de baze ornate, e aşe­
o dată mai recentă sunt zagră\?ite în dreapta zată pe zidul de
şi in stânga (Işei naosului; se mfii \?ede şi miazănoapte. l\1tfirul
pictara tâmplei, care este de zid. t\ai sunt e însoţit aici de a-
in biserică pietre de mormânt de o \)ârstă nexele sale obişnuite. Fig. 121. Borzeşti. O consolă
mCli noaiL Proscomidia are o
mică ferăstruică spre răsărit, dfir diaconicul
a fost transformat şi întrebuin\at spre a se
1) Iorga. - Inscripţii. face o intrllre pe liltura sadică, într'o weme
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

modernă. Tot oşo s'o făcut o scor~ (e::tlre dace dreptul noosulai zidul c M o grosime moi
10 an om\?on), semicirC'uloră În plan, săpată more pân~ la înălţimeo naşterilor Dolţilor şi

rn zidul de nord al noosului. Pe din oforă, c încadrat între doaă contrafortari, eşitara toată
biserica diferă de cele lalte canoscute; rn fiind acoperită de: o copertină de piatră de: talie.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

lru d 1!l! ! ! ! ! L ! ! l ! ! I I ! 1 ! ! ! I ! J I 1 ' 1 r t ' ,

fig. 123. SI. IOl\n"Platra, Sec\iune longitudinală (Relelleu( şcoalel de arhitectură)

Fig. T24. SI. Ioan Pintra, Planol bisericei (Releveol şcoalei de arhltectorll)
12
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Bi~tR: A-Si- MI
l'iAiMltCAMT·

Fig. J25. Sf. Ioan Piatra, Secţiuni transvL'rsaJe. (Releveu) şcoaJei de arhitectură)

Găsim. şi o În jurul edificiu

pereche de con- lui un puterni-
trafortLJri aşe . . subasment. Pe-
zate la 45 0 la retele e de pia.. .
unghinrile de a- tră brută; din
pus ale prona.. . distanţă În dis-
osului şi un alt tanţă, câte trei
mic picior de rânduri de cără . .
sprijin în axa mizi alcătuesc,
altaruloi. Jude.. . jur Împrejurul
dmd după. aces- bisericei, o ban-
te criterii 1 am dă continuă: o-
putea a\)ea bă­ dată sub fere-
nuiala că. bise- strele mici ale
rica a fi\)ut naosului, pe ur-
cond.. . \)a o turlă.. mă d eas up r a
Aceasta rămâne lor, cea ce co-
osimplă. ipoteză, res pun d e cu
nefiind nici un naşterea arcuri-
alt indiciu. lor ferestrelor
Faţadfi este mari ale pro-
unu din cele mai naosului şi în
caracteristice fine imediat sub
din această \)re- întâiul rând de
me. Un soclu, ocniţe. Sunt
larg tratat, cu o două râ.nduri de
frumoasă profi- aceste ocniţe;
latură formează Fig. J26. Sf. Ioan Piatra, Uşa interioară (acama mutatii la noal pridvor) după obiceiul
BISERICILE LUI ŞTEFAN CtL ~AR~ 91

c:
.s'"
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

O'
ClO
;:)
13ISERICILE LUI STEFAN CEL MARE 93

""
CJ
e

o
'"
H
94 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 132.~Sf. Ioan Pi()tra, Pisania

Fig. 133. Sf. IOll.n Piatra. Bolţile naoscrlcrl

 BISERICILE LUI ŞTEF AN CEL MARE 95

constant, cel inferior e mai mare şi pentru
o ocnlţă de jos a\?em două din rândul
de sus.
In timpanele arcature10r se găsesc roto.. .
coaie smălţuite de acelaş tip ca la Borzeşli
bene, cu câte un rând de cărămizi de de.. .
subt, între ele şi deasupra lor. Nu \?edem aici
aceste mici triunghiuri :smălţuite ce' le gă . .
sim la Borzeşti şi ~Ia Hârlău. - Deasu.. .
pra frizei smălţuite mai \?in câte.. . \?a rânduri

Fig. 134. Sf. Ioan Piatra. Fereastdl. Ia pronaos

(şi la mănăstirea Neamţului). Sant câte trei de cărămizi şi o cornişă de piatră profilată,
rotocoale în rândul inferior de ocniţe, iar imediat sub streasină.
,
numai câte unul în timpanele rândului de Cărămizileaparente smălţuite sunt \?erzi
sus. Pe urmă \?ine o friză compusă de două şi galbene de diferite tonalităţi. Se \?edc
rânduri d~ discuri) altcrnati\? \?erzi şi gal... grija de a alterna în mod regulat colorilC'.
96 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Este o chestiune de {\ se ştie dacă au fost
şi cărămizi aparente roşii de la început, aşa
cum e acuma, sau dacă au fost toate colorate
şi le a căzut smalţn1.
Unghiurile clădirei sunt de o piatră cio-
plită ca grijă; coada lor însă e neregulată,
liber. l\ceaşi obser\?aţie se poate face şi la
.
Borzesti.
faptal că para mental pietrelor cioplite şi
a cără mizelor şi rotocoalelor smălţuite sunt
în planul zidăriei, arată că nici părţile ne...
împodobite nu au fost tencuite, căci în acest

Fig. 135. Sr. Ioan Piatra. Contrafortul mic al altarului

şi a\?em aici o probă că Clceste neregulari...
iăţi nu prezentau nici un incon\?enient pentru
constructorii din această \?reme, căci vedem
cum rotocoale smălţuite sunt aşezate până
la piatră cioplită, \1ârându...se prin neregnlari-
lăţile cozilor pentru a întrebuin\a tot spaţiul
caz ar fi fost ţinute ce\?a in retragere, (Işa
ca suprafaţa tencnelei să fie cel puţin în plo...
nul paramentului aparent.
Contraforturile despre care am vorbit snni
lucrote ca îngrijire; partea lor superioară c
acoperită printr'o tablă de piatră profilată
 BISERICILE LUI
după profilele cunoscute. De asemenea, resalitul
median are acest profil de piatră cioplită ce'l
întâlnim, aproape fără excepţie, la contra..
forturi.
l\bsida mare are nouă firide lungi te, care
nu întrerup rândurile orizontale de cărămizi
aparente ce fac înconjurul bisericei. Rceasta
este un argument în contra presupunerei că
aceste arcaturi oarbe erau zugră\?ite.
La altar si la naos a\?em ferestre mici
1
cu cheMrul dreptunghiular şi cu baghete
Fig. 136. 51. Ioan Piatra. Bol(ile pronaosului
Incrucişate carc forr.lcbză înănntru un arc
nşor fr€lnt ca la Borzeşti şi la Războeni.
Pronaosul are pe latura de miazăzi două
ferestre mari cu mulure, însă fără ornamente
(cel pupn în zi'ua de azi); pe partea de Nord,
pe lângă usă, nu mfii sunt deschideri in
1
proO(ws.
In nişele ocniţelor mari se \?ăd câte~\?a
găuri, aşa numite răsuflători, care \?enti1ează
podul bisericei.
Elegantă în simplicitatea ei de linie şi de
ŞTEFAN CEL MARE 97
mijloace decorati\?e, fără niCI un artificiu
înşelător, totul fiind potri\?it cu clima ţărei, bise...
rica Sf. Ioan este o excelentă pildă de
raţiunea şi de ade\?ăratul bun gust de care au
dat probă arhitecţii din \?remea lui Ştefan cel
1'\are.
Interiorul, din nefericire, şi-a pierdut
podoaba de zugră\?eli ce de sigur a a\?ut·o;
azi nu mai regăsim nimic sub urMa \?opsea
innegrită ce acoperă toate zidurile.
Semne lapidare să găsesc pe ici pe colo.
lHoră de cele cc am semnalat pc pIlastri!
interiori, mai sunt şi pe soclo, ca şi câte...\?ll
grafite fără dată.
Pisania e aşezată pe peretele de Nord
lângă uşa de intrare:
"E\?se\?iosC!I şi Îobitorul ele Chri'!)tos Ioan Şte ...
fan Voe\?od cu mila lui Dumnezeu Domni..
toral ţ~rii l'1oldo\?ei fiul lui Bogdan Vodă,
a inceput a zidi şi a se\?erşit templul acesta
în numele nascerei cinstitului şi slă\?itulai
prooroc şi inainte - mergător şi botezătorulni
1~
98 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Ioan, spre ruga şie şi Doamnei sale f1ariei
si iubitului lor fiu Bogdan. Carele a început
~ se zidi în anul 7005 Iulie 15 (= 1497) şi
s'a se'Verşit la 7006; iar al Domnirei lui,
anul al 42~lea curgător, luna Noembrie unspre~
zece zile". (= 1498) 1)
f11\NASTIREl\ NEl\f1 ŢULUI
Biserica mare a f1ănăstirei Neamţului se
deosebeste de toate cdel'alte din 'Vremea lui
Ştefan ~el f1are prin dimensiunile ei mai mari,
prin înălţimea ei, dar mai cu seamă prin noua
distribuire în plan.

Fig. 137. SL Ioun Piatra. Uşa exterioară

Şi Piatra ca şi Popăuţi şi~a păstrat clo~ Intr'ade\7ărnu mai găsim aici simpla im..
potniţa, despre care 'Vom 'Vorbi mai la părţireîn naos (cu altor) şi pronaos.
urmă. Găsim o încăpere intermediară unde sunt
asezate mormintele, încăpere care era sepl1~
r~tă de naos printr'un perete acuma dispărut
şi înlocuit printr'un arc mare. l\ceasta dis...
') tielchisedec. -l'ioti~e istorice şi arheologice. poziţie este aceea a bisericilor din 'Vremea
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 99

c
E.
.,E
4J
Z

,,.,
00
100 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

1wktL I I d=b
Il. '1...~ ,Il 4~ I~ 41 l'tl .- 10

Rg. 140. I'Uiniistlrea Nearnţalui, Planul bisericei (Dupii Romstorfer)

 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 101

Fig. 141. l'1lS.nlS.stirea Neamţului. Ferestrele Sud a1e pronllosuJui

Fig. 142. Neamţ, Ferestrele Vest ale exonartexoloi

102 COMIS lUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

:TI
:o

:z
",
OI
3
......
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 103

lui Petru Rareş şi dacă considerăm planul ca În bisericele până acuma studiate şi un
bisericei cu prid\Jorul adăogat ulterior şi îl altar de asemenea mai lungit; absidele llJte...
comparăm cu planul Probotei, care poate fi rale sunt în semicerc complet. BolUrile si
r
,
considerat ca planul tip al epocei lui Rareş, naşterea turlei sunt cele obişnuite. Pe urmă
\Jom constata o asemănare perfectă, d iferen~ \Jine compartimentul mormintelor boltit cu o
tele ne mai fiind dectlt în det1'llii. singură calotă aşezală pe arcuri oblice şi pe donă
Iar C0111 paraţiunea secţiun ilor longitud inale largi arcuri longitud inale rezemate de pereţi.
şi a ele\Jaţiti Pronaosul e
- CI \Jederei -- împărţitîn două,
clădirei ne \Ja ca la PiEitra, la
confirma în a- Borzeşti, la Răz·
ceElstă impresie. boeni, printr'un
1\dăogireEl arc cu ner\Jure
compartimentu'"' sprijinit, prin
lai mormintelor mijlocirea <moi
- care o con- cEipitel, pe un
siderasem odi· mănunchiu de
nioară CEI una colonete anga-
din carEicteristi- jate. l\rcuri lon-
ci1e "remei lui gitudinale largi
Rareş - s'a în· reduc si , flici
făptuit deci IEI spflţiul care e
sfârsitul dom-
1
boltit prin ca..
niei lui ştefan lote sferice ca
cel tlare. Cea· În compartimen-
l'altă mEi re clă­ .tul de alături.
dire flCInei \Jremi 1\rcurile Ion...
mai apropiate, gitudinale cele
Sf. Gheorghe din mai dinăuntru
Sucea\Ja - ase· suntrezemate pe
mănătoare ea ner\Jurele trans-
mărime - nu "ersale p rin
are această dis- ajutorul unor
poziţie, cu toate console împo.
că are şi dânsa dobite cu mici
cara c te ristici scuturi. 1\ceaşi
nouă; lărgirea dispoziţie o
."'-' ............
foarte mare a "om găsi la Pro·
arcuri lor mari bota. Biserica
din Est şi Vest se termină ac...
ale naosului în tualmente, spre
locul succesiu~ apus. prin prid-
nei de arcuri \Jorul adăogat
mai înguste ce o probabil de Ul'"
găsim la Neamţ,
Fig. 145. Neamţ. fereastra absidei Sud puşneanu 1).
şi care au Elce- 1\ceastă opi-
eaşi menire, aceea de a lungi na\Ja. De alt- nie este întărită prin faptul că UŞEI de intrare
mintrelea şi Sf. Gheorghe are mai multc despre Sud este În acoladă, fără altmintrelea
puncte de apropiere cu Neamţ, şi Împreună de niQi o ornamentaţie. 1\r fi fost de alt-
cu Probota, formează un grup care - studiat mintrelea destul de straniu ca la o bise...
'deosebit - ne permite să urmărim transfor- rică - cea mai mare din câte le...a făcut
marea ce s'a operat În acest restimp de cam Stefan, - să fie rămasă usa "
de intrare asa de
treizeci si cinci emi.
1

1\"em deci, În rezumat, un naos mai lung ,) lor/::a -- l1ll.nll.stirea Neamţului pag. 86.
lOt COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

simplă. Este mult mai firesc de a ~rede că t\elchisedec spnne :

somptuosul portal în ogi'Jă carc dă în pro... "Langă biserica {l doeru a Sfântului Gheorghe,
naos si care e mai ornamentat si mai mare s'a găsit, îngropată în pămfint, o bncată de
decat 'cele ale ('elorl'alte biserici,' a fost făcut piatră cn o inscripţiune frumos lucrată, cea...
ca intrare principală dt:spre exterior. l\rcnl l'altă rarte ruptă s'a perdut. Din parte-a con...
În acoladă nu'l găsim nicăeri în 'Jremea lui ser'Jată se 'Jede că ea fusese pusă la 'Jeche-a
Stefan cel t\are si de abia după moartea 1{li eclisarhie de ctitorul ti; dar refăcându...se
Petru Rareş, îl 'J'edem la EDiscopia din Ro... aceea eclisarhie, peatra cu inscripţin ei s'a ne-
man (1550), pe nrmă la Bistriţa (1554), 1" grijit. Partea rămasă din inscripţione snnă aşa:
Slatina (1558) «(Cu \?oinţa
ase
, zat tot la în- Tatălui) cu con·
trare" în pri d- lucrarea fiu\ni,
'Jor. şi cu se'Jerşirea
E ade'Jărat că Sântn\ui Duh,
pisania se gă ... eată eu .•. am
seşte a Ş e z a U.\ făcut aceasta cii·
lângă nşa prid~ şiarniţa în zilele
'Jornlni, d;:}r faţă e\?se\?iosnlui
de probele cele" Domnului nos-
l'alte nn Încape tru Ioan (11 ia~,
nici o îndoială fiul lui Petru •
că pisania a fost Yoe\?od) cu mila
mntată din locul lui Dumnezeu
ei primiti\? Doar Domnitornl ţerii
la Vaslui şi la l'1oIdo\?ei înanal
Huşi am re găsit 7057 (= 1549)
pisanii1e lui şte­ luna Iunie 7".
fan pe ziduri noi Chenaral go-
sau refăcute. tic aluşei, drept-
S'ar mai putea anghialar cn ba·
presupune că pi· ghete incruci-
sania nu e con- şate dar fără
timporană cu carbura din col-
construcţia b i- ţarile interioare
seri cei. D...nul ce găsim totdea-
Iorga 1) obser\?ă una, nu se regă ...
că forma 1itera~ seşte, în acest
ră e neobişnuită, mod, într'altă
alta de cot cea parte.
întrebuinţată Execuţia însă
până atuncea şi a chenaralui (cu
sub o formă re.. fig. 146. Neamţ. Uşa interioar1i toate că azi e
torici'\· nouă. îmbăcsit de cu-
l\re şi (111 chenar de frunze stilizate, de {In loare) e la fel ca la chenarele celel'alte ; aceaşi
mOli'J cunoscut într'ade'Jăr atM în secolnl al decizie de factură, aceleaşi muchii ascClţite
XV... left cât şi În al XVI-lea, dar cum nn găsim şi nete, tlceleaşi baze ornamentate.
1(1 nici o allă pisf.lnie din \?remea lui Ştefnn. Este deci extrem de probabil că ncest che-
Un ft1t element act@1 ft\ plftn(l\ni e \?qt- Mr e din welrea lui Ştefan cel t\are, şi este
minteria cnre comnn icli C(l diacon Îcnl şi are de asemenea probabil că pro\?ine din re..
o intrare directă din afară. retele ce separă naosul de camern mor..
l\ceastă \?('stmintărie este ftdăogală s{lb mintelor.
domnia lui 11l~s, si , refăcută mai tfirzi(l2). l\rcul ce'l înlocueşte azi e rezemat, pc
') lorgi} - tU\n5stirea Nei\mţului. pereţii de Nord şi Snd, re largi eonso\e ('(1
:) t\elchisedec - Notiţe istorice Pllg. 4. un profil, care nu are nimic gotic, dar e
 BISERICILE LUI
executat după principiile renaşterei italiane,
uduse nouă tot prin l\.rdeal; usemenea în rîu...
rire ner se dO\'ledeşte sub ştefan, dar S'lD Ra...
reş în mai multe rânduri.
fig. 147. Nellrnţ, UŞll
Trebue semnalat încă în interior foarte fru...
moasa uşă de trecere din prona.os în naos,
care arată, pe lângă bogăţia bazelor şi a colo...
netelor, o executare perfectă, şi măreaţa uşă
ŞTEFAN CEL MARE 105
principală de intrare în pronaos pe peretele
de l\.pus şi în axa .bisericei; e mai lată şi
mai înaltă de cât de obicei; uşa propriu zisă,
cu rama ei dreptunghialară, e prinsă într'un
principalll. a pronaosuloi
chemlr bogat mulural în ogi\'ltÎ, e\'lazlIt spre
exterior; iar un al doilea chenar dreplanghiulor
cuprinde tot portalul. In In netă este icoana
zugră\'lită a l"\aicei Domnului.
Jf
106 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

p~ postall1~ntul ce supoortă
bazele fru ... parte profilul. SÎnuril~ poligonflle au rân~
mos lucrate lile colonet~lor,
e săpată o orno... durile obişnuite de firide, şapte lfi aItfir şi
mentaţie gotică, un rând superior moi mic câte cinci la Elbsidele laterale. De llsupra lor,
şi mai gingaş şi un rând de jos mai mElre; şi jur împrejurul bis~ricei, \?in două rânduri
llceElstă Împodobire compusă de semicercuri de ocniţe, cel inferior mEli mfire, cele de
Într~tăiate şi cu flori de crin la \?ârfurile lor, fisupra mai mici, două mici pentru uno
e de un moti\? ce'l găsim pe turnul cate~ mlir~.

drfilelor gotice din Cluj, din Bistriţfi în l\rdcal, Contraforturi Înfilte se ridică În trepte, În
şi la turnul cot~drolei din Braşo\? ; - nn'l drefipto şi în stânga sÎnurilor; construcţia
mfii \?~dem În· \?eştminteriei EI
tr' Elltă pElrt~ lfi supri mot unul
noi. din ele. l\lte
Pe din ofară, două proptesc
biserico ore o arcul median fii
În făţiş lire mult pronaosulu i
mEli i m pun ă~ precum se \?li
toar~ decât toote \?edeli şi III Sf.
c~1e ce I~ zidise Gheorghe din
ştefEln până fi· Sucea\?a -- şi
tuncefi, fitât prin Încă olte două
dimensiile plo~ piezişe sunt li·
nului mai mfire, şezElte la colţu~
cât prin Înălţfi" riie prid\?orulu i
rea ei. Unele odăogot.
prefficeri mai In fine, sub
moderne - din fereasl ra alto~
\?eficul ElI I 9.. 1~fi rului, un olt pi...
- i-fiU schim.. cior de sprijin
bfit puţin Înfă .. scund e oşezfit
ţişarea prin EI" În axa bisericei.
dăogir~fi unui Cele patru fe...
fronton cu o restre ale pro..
rozfisă cu impo.. nllosului snnt de
dobiri gotice, o frumoasă or-
prin ocoperir~ll nllmentfiţie go...
turlei eu o în.. ti că (raionElnt În
\?e IitoElre bul bu... t r e cer e spre
cfită Încoronotă fillmboiElnt); me·
de un IElnternou, nonl despărţitor
şi prin o ol"no.. este din nderi ...
m~ntaţie nouă cire scos, llşa
sub cornişă. FIg. 148. Neamţ, UŞll \?eştmintliriei cum se Întâmplă
l\ceste pr~~ mlli totdeouna
fficeri, Însă, nu În l"\oldo\?fi. fe-
strică decât puţin asp~ctul gen~rfil şi Impr~siQ restrele comerei cn morminte au suferit şi mEli
generală de măreţi~. mnlt, toate ornElmentele fiind scoase.
fllţada ~ste llCUllla În Întregime tencuită. De altmintrelea, golurile dintre Încolâci...
Jntr'unelc locuri, Însă, unde fiC~fiStă Îmbrăclire tortle şi razele de piatră ale acestor rozase
a Început fi se d~gradfi şi cade, se \?ăd cără­ ou fost sistematic umplute, probobil pentru
mizile smălţuite, \?erzi, glilbene, brune, ole a e\?itEl dificultatea de EI fixEI geElmuri în ek,
picioarelor arcadelor sÎnurilor şi rotocoalele otuncea când -. pentru EI aşeza cerce\?ele
dela turlă. Soclul puternic şi cu o fi două dreptunghiulare - s'a scos şi menoul din
eşitură mEli aproope de pământ este şi el fiCO" mijloc, aşa cum am arătat mai sus.
-perit de o ten~uiaIă, care îi ascunde În mfirl" ferestrele celor trei abside au fost odăogate
 BISERICILE LUI
ulterior, tlŞO cum se \)ede din fâptul că mtlrginile
lor tae picioarele firi de lor în mijlocul cărora
sunt aşezate. Când s'a făcut ficest adaos, s'a
scos şi ferestrele "echi, Cl'lre erâU de sigur
mici, cu chenfire :dreptunghiulare fiŞ<'l cum
fig. 149. Neamţ,
le fiU toate bise~icile lui Şteffin şi fiŞfi pre...
cum le âU şi bisericile făcute şi moi în urmă,
dc pildă Sf. Gheorghe din Sucea\)a, Probota
şi alte.
S'a aşezat în anul 1824, pe parteâ de Apus
fiI ficoperişului, frontonul despre Câre fim "or...
ŞTEFAN CEL MARE 107
bit şi care pO<'lrtă în mijlocul seu o rozasă
cu ornâmentaţie gotică. l\.semenefi şi 10 tur-
nul de intrare în măI'~stire, în partea ex...
t<>riofiră.
l'!'fir fi deci exclus ca - tot atuncefi-
Vedere în promlOs
să se fi âşezot şi aceste ferestre mai mari
şi mai largi la sînurile Mosului. Sunt nume...
roase exemple, în \)eacul fiI XIX... lefi, de
această tendinţă de a lumina mai mult in...
teriorul biseri cilor.
.M.ai este de obSer\?at eă ficeste ferestre
108 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

sant foarte bine locrate, ca molLă regolari- l\ceastă formă mai largă, ca ogi\?a moi
tate şi mai corect decât celel'alte. Şi pro... poţin prononţotă, coresponde ca fârşital go..
porţiile sant altele, central eercoloi ca core ticaloi, în tranziţie spre renaştere. Din contra
s'o de <:ris ogi\?a, cade pe \?erticala opasă a «tiers poinh ade\?ărat este caracteristi ca ('1

Fig. 150. lieamt. nrcuri in pronaos

ferestrei, pe când la celel'olte ferestre sant epocei cele mai pare - am palea zice _. a
aproximati\? în «tiers pOint», adică central se goticalai.
găseşte aproximati\? la 2/3 din lărgimea des... In decorsol \?eacoJ~i al XIX...lea, în momen...
chizătarei. tol când gotical a re\?enit la modă şi când
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 109

Fig. 151. Neamt, ~iserica mare Pisania

a începat il fi stadiat ca deamă~

nunta!, s'au execatat în Occident,
în l\ustria şi la noi, unele lucrări
în acest stil ca multă ştiinţă şi
corectitudine precam si cu o mare
abilitate de execuţie. Vedem astfel
încă ilzi, framoasele pietre, unele
cioplite gata, altele namili începate,
ale bisericei în stil gotic începută
la Floreşti (Tato\?a) pe la anal 1850.
Şi, bine înţeles, se cauta să se
lucreze în modltl ce părea a fi go~
ticul cel mai daslc.
Ferestrele absidelor de la Neamţ
sunt executate în stilul raionant pe
c6nd cele l'alte ferestre sunt de o
epocă mai înt'.lintotă şi unde fantezia
cioplitorilor îşi dădea mai liber curs.
Nu este deci o ipoteză riscată de
a presupune că ferestrele absidelor
au fost făcute în \?eacal al XIX-lea
odată cu rozasele frontonului şi a
turnulai de intrare.
Contraforturile sunt înalte si, a~
jung p8nă la rândnl inferior de
ocniţe; resalitele lor succesi\?e sant
mai puţin pronunţate. C~l median
are profilul obişnuit ce~l găsim pre~
tutindeni la bisericele lni Ştefoo,
dar cel de mai sas prezintă o în-
făţişare mai deosebită şi care nu
se găseşte într'altă parte, cel puţin Fig. 15.2. NeOfit, Uşii dt' f~r
110 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

în această \?reme. Piotra copertinei, e ridicată formă înoită şi în\?elind deosebit pronaosul
in mijlocul ei în scop e\?ident decorati\? In şi altarul, turla noosului rămânând degajotă.
fine, acoperireo de sus e mai simplă ca cele In bolta turnului de introre al mănăstirei,
obişnuite; se naşte întrebareo dacă n'oa fost printre frescurile ce o împodobesc, se \?ede
cum\?a remaniote aceste contraforturi, dacă de două ori biserica înfăţişată aşa cum o
n'oa fost înălţate şi lărgite în partea lor \?edem azi, dar cu acoperişul oscuţit aşo cum
superioară? l'am descris. Din oceste picturi nu se poote
Cornişa e de piatră de talie profilată, după conchide însă nimic în prÎ\?inţa materialului
un tip destul de simplu. cu care era în\?elită biserica, fiind prefl sche...
Turla octogonolă este aşezată pe două boze, matic însemnată, iar culoarea este într'o parte
una inferioară tot octogonală şi o\?ând câte neagră şi într'alta roşie, în cât nici de
patru ocnite pe fie care latură, iar baza supe... aci nu putem troge nici o concluzie. Un ma-
riooră e stelată, în formă de octogon cu fie
nuscris de la Neamţ, arată aceoşi înfăţişare
care unghiu eşit, ca la Popăuţi şi la Tazlău. tipiCă. 1)
Aci sunt două rânduri de ocniţe câte patru Pictura dinăuntru e de dată recentă. De
jos şi şase sus pc fie care latură. Turla are în asupra uşei pronaosului, o inscripţie zu...
axele principale patru ferestre dreptunghiulare gră\?ită arotă că tootă pictura a fost re...
cu mulure simple gotice care se întretae, ca făcută la 1830 în \?remea lui Veniflmin Co...
la toate bisericele lui Ştefon cel 1"\are. l\şa stache.
trebue să fi fost şi ferestele no"osului şi Cu toată aceostă epocă recentă unde meS'"
ale altarului. teşugul de zugră\?ire bizantin era în pli~ă
Pe laturile celel'alte sunt contraforturi decadenţă, pictura pronaosului (un calendar)
mici; fie care latură e împodobită cu firide e departe de a fi lipsită de calităţi, şi pare
duble. Jos şi sus mai e ctlte un rond de cert că a reprodus fidel subiectele cele
ocniţe, potru pe fie care latură. De asupra \?echi, respectând şi costumele personajelor
lor şi sub streaşină se \?ăd patru rânduri de şi toote detaliile, dici prea se aseflmănă cu
roto~oale smălţuite în felul celor de la Sf. cele ole frescurilor din \?eacul al XVI...lea.
Ioan din Piatra, odică în formă de taler cu Studiul iconografiei ar putea preciza acest
un bumb la mijloc şi fără figuri; la rân... punct.
dul de sus sunt aşezate între ele cărămizi; la Pictura naosului este de o calitflte moi infe-
rândul de jos se \?ăd între ele bucăţi smăI­ rioară precum şi aceea a altarului unde o
ţuite triunghiulare (In felul celor de la parte chiar, în registrul mijlociu, nu mai este
Borzeşti) şi alte cu patru laturi care umplă bizantină.
spaţiurile dintre discuri, cum se \?ede şi la 1\u lucrat deci moi mulţi zugro\?i de
Sf. Gheorghe din Sucea\?a. - Rotocoalele odată.
sunt \?erzi şi galbene. 1"\odul cum această zugră\?eală din \?ea...
Cădlmizi smălţuite de aceleaşi culori se cui al XIX-lea seamănă cu aceefl din secolul
\?ăd şi la pilaştri i firidelor turlei şi sub feres... al XVl...lea ne face să presupunem că cea
tre. Sunt şi unele roşii, dor s'ar putea \?eche există încă de desubt, cea se s'a şi
să fi fost şi ele smălţuite şi smlllţul să fi eonstatflt în unele locuri. O încercore de
căzut. spălare flr putefl să ne deo lămuriri rn această
Actualmente tn\?elitoarea e de tablă, cu pri\?inţă.
pante mici, şi degajează bine turlo. Ştim Dintre multele pietre de mormânt ce se
că pe la 1859 biserica a fost llcoperită găsesc in biserica mănăstirei Neamţului, sunt
cu tablă de llrllmă şi se proectase foce"; două care sunt mfli interesante din punctul
rea o două turle de zid în locul unoro de de \?edere al acestui studiu. Sunt flceea o
lemn. 1) pflrdllobului 1"\icotă şi a lui Ştefan Vodă, fiul
Dar şi aici acoperişul trebue să fi fost de lui Alexondru cel Bun, am6ndouă puse de
Ştdan cel 1"\ore.
Pison ia e llşezată pe zidul de miazăzi
,) H. Iorga. l'111.nlistlrea Neamţului.
R. Rosetti. Conillctul dintre gu\?ernal l'10ldo\?eJ şi
M~nl1stlrea Neamţului. 1) lorga.-- Bul. Corn. 1"\on. IsI. 1910.
 BISERICILE LUI ŞTEF AN CEL MARE 111

16ngli intrarea bisericei; piatra are un frumos în c6t aceste trei lăcaşuri olcătuesc împre...
chenor de franze stilizate, amintind şi piatra ună ern grup special în rândul celor din
lai Bogdan celd'ÎntAial de la Rădăuti I

şi chenoral imaginei lai Sf. tlarcn

din e\umgheliârul din 1429 de la
Neâmţ:
"Doamne Isuse Hristoase, pri..
meşte acest hram care s'a zidit,
ca ajutoral tău, întra sla\?a sfintei
şi slă\?itei de la pământ ICI cer
Inălţarea ta, şi ta, stăpâne, Clcoperc
ne ca mila ta, de acam şi până În
\?ellC. Ioan Ştefon Voe\?od ca mila
lai Dumnezeu, Domn al ţăriI tlol~
do\?ei, fiul lui BogdCln Voe\?od CI
bine\?oit şi CI Început Ş'CI zidit Clcest
hram, pentru ragăcianea sa ş'a
DOElmnei sClle tlClriEl ş'a fialai său
Bogdan şi a celor I'alţi fii CIi săi
şi s'a să\?ârşit la anal 7005 (= 1497),
iar 01 Domniei SClle anul patrazeci şi
cel d'ântei curgător luna Ieri Noem-
\?rie În 14// 1).
tllli păstrează tlănăstirea Neam~
ţulai şi un clopot de la Ştefon cel
n.llre, dărait la 1485, deci Înainte
de zidirell SllU terminarea bisericei.

l\RBORl\ ŞI REUSENI

l\ceste doaă biserid sunt llproape

identice şi prezintă şi o mare a...
semiinElre cu aceell din Dobro\?ăţ,
dlldi se face abstracţie de noul nartex 01 el,
Fig. 154. l\rbora, U~a cxterioadi
\?remea lui Ştefan cel tlare. Sunt toate trei
construite în 1502 şi 1504, lldică sunt cele
din urmă din domnia lui Ştdan.
Bisericile sunt fără turlă şi fără sînuri
exterioare. Inăantra, două scobitori în zidu~
rile nâosalai arată locul lor; ele sunt înco~
drate prin câte doui1 mănunchiuri de colo~
nete angajate, de piCltră framos doplit~, ca
bozele şi capitele lucrate ca postllmentele
colonetelor uşdor din această epocă. Prosco-
midio şi dillconical lipsesc; În locul lor se
găsesc mici nişe În zidul altElrulni. Nllosul e
boltit după metoda moldo\?cnellScă, şi de llSU~

IJ pro arcarilor oblice \?ine o clllotă sferică.

FI g. 1 ~;;. Reoseni, Secţiune trans\)ersal~
(dop~ Romst5rfer)
1) Iorg;}. - Ştefan cel I'\are şi I'\~nllstjrea Neamţoloi
Bal. Corn. I'\on. Ist. 1910.
l\rcurile naosului şi ale altarului sunt de
piatrli de tlllie bine cioplită.
La l\rbora, zidul despărţitor dintre naos
şi pronoos are UŞll după tipal obişnuit. LCI
Reuseni chenorul e dreptunghiular în exte-
rior, cu mulure încrudşate III colţul de sus
şi pornind de pe boze mici ornomrntfljl":
112 COMf~IUm:A MONUMfNTELOlt I~To.rUCf

Fig. 155. l\rl>ora

Fig. 156. Reoseni

 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 113

~'. '. ::.. ,

j##mll! 1 I =f 1 -1= H= I
" o '" 1 ~ .. 5 " 7 b q "\.: <S :'0 .....

Fig. 157. 1\rbora, Secţie longitudinală (după Romst6rier)

Fig. 158. 1\rborn, PlanClI bisericei (dopă Romstorfe r )

114 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 162. Reusenl, Secţiune longitudinaJlI. (duplS RomstOrfer)

FIţi. 163. Reaseni, Planal bisericei (duplS Romstorfer)

 BISERICILE LUI
malara cea mai dinăantra se desface în doaă
închizând aşa într'an semic~rc. Se poate
simţi aicea prima infloenţă a renâşterei. Uşa
de intrare pe zidal Sad are malare gotice
pat~rnice în ogi\?ă. Insă la l\rbora frântara
arcalai e paţin acentaată. Colonetele acestor
aşi de intrare na aa baze ci ~s de-a dreptal
din social lor.
Fig. 139. Reaseni, Fereastrli
Pronaosal e boltit tntr'an mod corocteristic
printr'o calotă mică sferică aşezată pe pa-
tratal obţinat prin doaă perechi de arcari
late longitadinale sprijinit~ la rândal lor prin-
tr'o altă pereche de arcari trans\?er sole.
Toate ferestrele sant mici şi ca chenaruJ
dreptanghialar, a\Jând partea interioară in
~ ~
b.:= I-o
Fig. 160. Reaseni, Fereastrli
(dapli Romstorfer)
semicerc ca la aşo interioară de la Reaseni.
Toate sant la fel SClO aproope la fel, fiind mici
diferenţe namai 16 bazele colonetelor.
Zi darile longitadinale ale bisericei se prelan...
gesc în afară de pronaos ca \?r'o 2,50 metri şi
sant anite printr'o boltă. l\ceastă porte ser\?ea
până mai deanăzi de clopotniţ~, clopotele fiind
atârnate de o grindă de lemn trans\?ersală.
ŞTEFAN CEL MARE 115
Recăderile orcarilor oblice ale noosalai
sant rezemate pe nişte mici console destal de
proeminente. Nu se \?ăd oale de rezonanţă.
Jos sant dale pătrate peste tot, iar central
naosalai - precum est~ regula aproope gene-
rală, - este insemnat, în \1erticala Pantocra...
toralai, printr'o lespede specială.
Soclal e tencait, dor atât la Reaseni cât şi
la l\rbore şi'a păstrat profilal, dealtmintrelea
destal de modest.
Na se \?ăd ocni\e, amândoaă biserici fiind
tencaite; dar pe când la Reuseni na mai sant
arme de zagră\?eli, l\rbora 6 păstrot această
podoabă şi înnăantra şi in afară, cea ce i dă
Rg. 16r. Reaseni, Uşa exterioar~
un interes deos~bit şi o înfăţişare foorte
pitor~ască.
Pereţii din pron60s sant foarte şterşi în
partefi saperioară; pe partea de mifiză nOClvte
chiar na se mai "ede nimica. Zagră"eala bol-
ţilor e foarte stric6tă ne mai fiind dec~t
arme. ŞI în naos e foarte stricată şi înegrită
de fum ca şi în altar. Interesant însa este
peretele "oti\? an de se \?ăd ctitoral Laco
l\rbore ca soţia lai Ialioni6 şi cinci copii, o
fată şi patru băeţi. El ţine biserica ca oco-
perişul ţuguiot. l\rbore are o figură plină, o
barbă scurtă, mustăţi mici brun roşcl1t.
Biserh~l:l ce o ţine hatmanul în mâini arllt~
116 COMISIUNEA MONUMENTELOR lSTORICE

o formă d~ acoperiş ce\?a deosebită de cea acoperişul cu o bordură lucrată ,,5 jour" de
de azi. Im1elitoarea e poleită, iar unde aurul mâna unui meşter sigor de dalta lui. Deasupra,
a căzut se \?ede între două scuturi CCI temă se desfaşoară in-
dedesubt într'o scripţia care pomeneşte, pe lângă ctitorul,
parte o culoare hatmanul Luca l1rbore părcălab de Sucea\?a,
roşie şi în altă şi pe tatăl său bătrâncrl l1rbore, părcălab de
. galbenă. Neamţ.
E o nouă pro- In fund, e zugră\?it un al doilea tablou
bă că nu ne \?oti\? 1\rbore pre-
putem lua după zintă lui Christos
culoarea ce o biserica; e precedat
dă pictorul în... de Sf. Ion şi însoţit
\?elitoarei pen- de soţia sa şi numai
tru a trage con... de doi copii de asta-
Fig. 164. Reosenl, Uşa exterioarll cluzie în pri... dată. Hainele sunt de fig. 166. Renseni, Profii de
(dopll Romstărfer) \?inţa materialu-
O mare bogăţie; eolonetll (dopll l~omstOrfer)

lui cu care erau in\?elite bisericile. E e\?ident 1\rbore are o manta de brocat \?erde cu flori
că l1rbora - care e o biserica destul de de aur. t\ânecele negre strânse ale hainei, es
modestă n'a a- din accasta
\?ut, nici odată manta ale cărei
un acoperiş au- m â n e c i sunt
rit, aşa cum sunt scurte şi larg
bunioară cupo- deschise dela
lele bisericilor umăr.
ruseşti. I Soţia lu i 1\r-
tî.ulţi sfinţi şi bore poartă u'
înăuntrul bise... ceaşi pălărie cu
ricei si, în afară margini late şi
au aureole în cu \?ăl' ce se
relief. Dealtmin- r e g ă s e Ş t e pe
trelea e mult chipurile de fe·
aur întrebuinţat mei în toată \?re-
în toată biseri ca. mea lui Ştefan
Partea infe- cel tî.are şi a lui
rioară a pereţi­ Petru Rareş şi
lor e ornfită cu aceeaşi podoabă
o friză compusă grea, ca niste
de două rânduri cercei, îi atârnă
de pătrate colo... până pe umeri.
rate în roşu, gal... fata, pe pere-
ben şi \?erde; tele din nao are
de desubt a... un fel de dia-
târnă draperiile demă cu penden-
cunoscute. ti\?i lucrat la fel
In pronaos, ca şi la lllama ei;
însă, se 'Vede, băeţii au, ca şi
foarte bine păs... tatăl lor, un fel
trat frumosul de mică bonetă
chi'Vot de piatră strânsă, o ca-
ce acoperă les- Iotă simplă.
redea mormin- Toate figorile,
tală tllui 1\rbore Fig 165. Reoseni, Vedere în naos afară de ale co-
E lucrat în stil gotic terţiar. lntre doi stâlpi, piilor, ao fost scoase şi refăcote cu tencniala
('(' ~nnt în dreapta şi în sttmQa, se intinde cu tot. S'ar crede că - la o nă\?ălire --
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 117

duşmanii au ţinut să scoată urmele care "Cu \?rerea Tatălui, şi cu ajutorul Fiulu i
aduceau aminte de puternicii ţărei şi că, si , cu să\?ârsirea
, Sfântului Duh, în zilelc blfi...
odată furtuna trecută, s'a reparat stricăciunea. gocesti\?ului şi de Christos iubitorului Domn
DeaHmintrelea figurele de pe cele două 10 Ştefan Voe\Jod, prin mila lui Dumnezeu,
tablouri se aseamănă. Gospodur al ţărei moldo'Jeneşti, pan Luca
In nuOs, ltlngă uşă, s'a găsit o inscripţie l\rbure, pârcălabul Suce'Jei, fiul bătrânului
zugră'JiLă, arătând un nume de zugra\J "Dră ... l\rbure, pârdilobul Neamţului, fi bine \?oit cu
goşie"? şi data de 7049 (= 1541) 1). buna sa \?rere şi ~u cinstită şi luminată inimă
E 'Jorbă de sigur de o reparaţie, căci faptul şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu sprijinul
că 'Jedem pe tablourile 'Joti\Je familia Ini 1\r... Domnului său, a început şi o făcut acest hram
bore, odată cu doi copii Si o altădată cu cinci, în numele tăerei capului cinsLiiului şi slă ...
arataţi încă mici, probe~ză grija de fide\)ăr \?itului prooroc şi înainte mergător şi botez~ ...
şi că desigur zugra'Jeala a fost terminată tor Ioan; şi s'o început în anul 70 t °
înainte ca acest copii să fie atins măcar 'Jârsta (= 1502) în luna l\prilie 2, şi s'a să\)ilrşit
adolescenţei. - Fata lui l\rbore, l\na, căsă ... în acela.ş an, în luna l\ugust 29" 1).
torită cu Ga\)ril Totrusan, CI murit în 152 t • Iar la Reuseni, piatra aşezată tot deasu...
In 1541, copiii lui L~ca l\rbure, dacă trăiau pra uşei de intrare şi de 1,05 m. lungime

Fig. 167. Reuseni, Pisania

trebuiau să fie cam de 40-50 elni, dacă ne
gândim că tatăl lor apare deja în 1499, ca
pârcălab de Sucea\Ja, adică cea mai înaltă
funcţie militant
Este deci extrem de probabil că pictura
cea dintâi este din \)femea zidirei bisericei ScHI
dintr'o weme apropiată, şi că lucrarea nu a fost
făcută de o dată, sau că a fost parţial refăcutlL
Zugră'Jcala este însă de o calitate, care
nu ajunge aceea din bisericile ule Domnului,
nici aceea din Dolheşti sau Bălineşti.
Pisania aşezată deasupra uşei de intrare,
pe peretele din aJură, lungă de 1,24 m. li
înaltă de 0,40 m. spune:
şi 0,30 m. înălţime, zice: "In Mul 7011,
Septembrie 8. 10 Ştefan Voe\?od prin mila
lui Dumnezeu, Gospodarul ţărei moldo\Jeneşti,
a bine\)oit şi a început să zidească acest hram
în numele tikrei cinstitului cap al cinstitului şi
slă'Jitolui prooroc înainte mergător, botezător
Ioan, în acest loc unde a fost tăiat capul
tatălui său Bogdan Voe\?od şi pe Ştefan Voe-
\?od l'a ajuns moartea-\?eşnica lui pomenire
- şi fiul său Bogdan Voe\)od o dns înainte
ce fusese început de tatăl său şi a să\Jârşit
hrl'lmul în anul 7012 ( 1504) în luna
Septcmbrie 18 2).
Construcţia a ţinut deci mai mult de un •

.) V. Gr~cu. - b ne Belagerang KonstantinopeIs- 1) Kozak. InschrHten aas der ~uko\)inb.

Byzllntlon 1925. ~) Id~m. Idem.
118 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICl':

an; şia fost terminată de tiogdan, doaă lani
dapă moartea lai Ştefan.
Piatra de mormânt a lai Bogdan al doilea
care s'ar fi putat găsi aici, na există şi na se
\?edc acama decât o lespede din \?eacal
al XVIl...lea.
DOBRovAŢ
Biserica mare a Dobro\?ăţulai, ca hramal
Pogorîrei Sfântalui Dah, este penaltima din
cele zidite sub domnia lai Ştefan cel l'lare
şi, precam arată inscripţio, a fost ispră\?ită
l\ceastă biserică, cu aceea a tlănăstirei
Ncamţului, constitue o excepţie în şiral ce ...
lorl'alte Iăcaşari din wemea lai Ştefan prin
mărimea lor neobişnaită; toate celel'alte,-
dacă se face abstracţie de anele prid\?oare
adăoglte alterior - na aa decât cele doaă
încăperi obişnaite: naosal (ca altaral) ~i
proOllOsal, dar Neamţal şi Dobro\?ăţal au trei.
l\ctualmente aceasta din armă se prezint/î
ca trci tarIe, dar aa fost adăogite într'o
\?reme malt mai recentă - în \?eacal al
XVIII...lea.
In plan - dacă lăsăm de o cam dată pro...

fig. J 68. Dobrovliţ

doaă lani abio înointea încetărei lai din naosal - \?edem o foarte mare asemănare ca:
\?iaţli: Rcuseni şi ca l\rbora, încât oceste biserici
"Bine cinstitoral Domn 10 Ştefan Voe\?od, pot forma an singur grap.
ca mila lai Damnczea, Domn al ţerii l'loldo... Naosul este aproape identic şi Cd formă
\?ei, fiu al lai Bogdan Voe\?od, a înălţat acest şi ca dimensiani. Sînarile laterale, de abia
hram Intru namele Pogoririi Sf. Dah; care a însemnate în grosimea zidalai, sant în ca...
început a se zidi la anul 7011 (= 1503), drate de aceleaş mănanchi de colonete, care
luna lai l\prilie în 27 de zile, şi s'a să\?îrşit pornesc de pe nişte mici baze ornate.
în anal 7012 (= 1504), iar al Domniei lai, Calota sferică aşezată pe arcarile moldo...
anal patra zeci şi o lan ii din al optalea \?eneşti canoscute, a fost spartă pcntra a se
cargător 1). face tarIa actuală. ferestrele ce luminează
altaral naosalui sant aproape la fel ca cele
1) Iorgl1. Inscripţll dela Reaseni şi dela l\rbora.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 119

Fig. 169. Dobro»i1ţ. Secţiune longitudinallS. (Rele\1eul «l\rib. Românească»)

eli

2 ) ..
,_ I
~ • I & , ,. H H U ,~ r-m
'd-l I L--=d t I

Fig. 170. Dobrodţ, Planul bisericei (Rele\1eul ~l\rta Romdneasdl»)

120 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

l\. două Încăpere, care este intercalată muchiile ascuţite ca la Neamţ, ci mai rotan...
Între naos şi pronaos are boltiri ca pro'" jite şi mai moale.
naosul acestor două biserici si, ferestre iar Ne găsim deci aici - ca la Neamţ- În faţa
la fel. Intâlnim însă aici şi o mică deose... unei tendinţe sau a unei trebainţe nouă,
bire. Pe când la l\.rbora şi la Reuseni pro.. . aceea de a a\?ea Între naos şi pronaos o a
naosul este ce\Ja mai lung în sensul axei bi.. . treia Încăpere, aceea ce ser\?eşte, de obicei,
sericei de cât în lăţime, aici e sensibil mai ca să adăpostească mormintele ctiLorilor.
scurt, cea ce explică pentru ce cele două La Neamţ, s'a intercalat pentru acest scop
perechi de arcuri care restrâng spaţiul cu.. . o despărţitură nouă, Între naos şi pronaos.
polei sunt longitudinale, pe când In cele alte La Dobro\?ăţ s'a ales ·un tip de biserică exis...
două biserici din aceaşi tent al cărei pronaos a
familie, sunt trans\Jersale de\?enit camera mortnară,
- de oarece e e\Jident că şi s'a adăogat spre apus
se aşează ac.este arcuri un pronaos după un tip
pe lungimea cea mai de asemenea cunoscut,
scurtă. Iată deci cu aceste două
1\ceste arcuri sunt anite biserici, stabilită Încă din
printr'o altă pereche de \?temea lui Ştdan cell'\are
arcuri şi calota sferică o dispoziţie de plan ce
ce închee bolta e mai mică \?a de\Jeni repede gene...
ca la bisericile surori. rală pentru clădirile cele
Urmează p r o n a o sul mai Însemnate din \Jremea
boltit după tipul naosului lui Rareş, lui Lăpuşneana
(ca la Neamţ), şi care e şi altele.
luminat la Nord şi la Sud In afară, tot după tipul
prin câte o frumoasă şi l\.rbor.a...Reuseni, biserica
înaltă fereastră gotică ca nu arată sîn uri ; dar pe
menoul ei Încă intact şi când aceste două biserici
cu o lucrătură gotică ce na mai arată sub tencaiala
a fost "a jour{( dar care lor nici firide nici ocniţe
e acama astupată, cea ce...i si nu au contrafortari,
strică cum\Ja înfăţişarea găsim la Dobro\?ăţ şi fi-
când o \Jezi pe din afară. ridele lungite la altar, de
Dinăuntru Însă se poate cărămizi mari (29 cm.
\Jedea mai bine maestri a lungime', şi două rânduri
execaţiunei. Uşa în zidul de ocniţe; după obiceiul
de apus e în arc frânt aproflpe constant, două
ca colonete şi scobituri din ocniţele mi~i de sus
T77~~
rezămate pc aceleaş gen '// corespund cu una mare
de baze ornamentate aşa din rândul de jos.
de respândite În toată a- C-D Ocniţele mari delel altnr
ceastă epocă. fig; 171. Dobro"liţ, SecFune tranS\'ersalli nu corespund cu firi deIe, ci
Uşile naosului şi ale (ReJe"eu «1\1'ta Românească») sunt rezemate pe cheile lor.
odăei mormintelor sunt Bazelţi pe asemăl16rea
cu chenarul pătrut şi baghetele încrucişate mare dintre cele trei biserici din acest tip,
cunoscute; aa fost însă cioplite pentru a se putem, deci, presupune că, şi la 1\rbore şi la
lărgi deschiderea şi a se Înălţa,-mai cu seamă Reuseni, sub tencuială, se regăsesc nrcaturele
cen d'întei - încât e grea să se ghicească oarbe ale firidelor şi ocniţelor.
cnre a fost profilal primiti\J. . Ru existat oare contraforturile de lel Început?
11 Juna ar putea să fi fost În felul celei Lucrul e posibil de oarece copertinele retra...
interioare de la 1\rbora şi Reaseni saa încă gerilor mediane au profilul din nceastă \?teme.
cn cen de la Neamţ, mutată acama la \Jest... Par, în ori ce CelZ, să fi fost rdăcute în parten
mintarie. Ce a rămas din rama s'ar potri\?i, lor de sus, cea ce s'ar putea să se fie în·
dar factura nu este aşa de curată şi cu tâmplat la epoca facerei turlelor.
 BISERICILE LUT
Soclul e de un profil simpla şi de piatră
de talie. Zidăria bisericei e de piatră brută,
din acest fel de gresie moale il regiunei.
E acoperit cu o tencuială spoită care im~
piedică de a \?edea dacă il a\?ut o ornamen~
taţie de pământ ars smălţuit.
Inăuntrn biserica este în întregime zugră~
\?ită şi pictura este de o bună calitate mai
Fig. 172. Dobro\?lit, Vedere din spre Sod..Vest
cn seamă în naos si camera intermediară.
Fnndurile.....fiU fost r~tusate
, cu o culoare care
se spală nşor.
In pronaos, însă, pictura nu pare a fi de
aceaşi mână şi cel puţin în părţile de jos a
fost refăcută saa făcută ulterior.
Pe peretele \?oti\? se \?ăd trei \?oe\?ozi, toţi
trei tineri, cu coroana pe cap şi cu părul
ŞTEFAN CEL MARE 12l
brun căzând în plete pe umeri. După d. Iorga,
sunt Ştefan cu fii lui Bogdan şi Petru; bi~
serica ce intind lui Christos e înfăţişată
fără turle. l\coperişul ţuguiat are linii care
pot arată ţigle sau şindrilă şi e zugră\?it cu
culoare roşie; am \?ăzat însă, dintr'a1te
exemple, că nu se poate baza pe aceasta o
judecată în pri\?inţa materialului cn care erau
în\?elite aceste biserici. O inscripţie zugră\?ită
spune:
"Blagocesti\?ul şi de Christos iubitorul lo
Petru Voe\?od, prin mila lui Dumnezeu, dom~
nul ţărei moldo\?eneşti, fiul bătrânului Ştefan
Voe\?od a zugră\?it şi împodobit acest hram
în numele pogorîrei sfântului Duh la l1.ânăs~
tirea dela Dobro\?ăţ la leat 7030 luna?"
18
122 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

'Tl
,p'
...:s
(;'

r' I
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 123

o'"
<O
c::
124 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Este deci o eroare, saa mai curând o DOLHEŞTlI l''\l\RI

cifră necomplectă, de oarece Petru Rareş a
inceput a domni la 1527 şi pictura 'Oa fi
deci datată intre 7035 -= 1527 şi 7039 -= 1531.
E te de obser'Oat că nu 'Oedem, ca de o...
bicei, familia domnitorului ci cei trei 'Ooe'Oozi
arătaţi.
La dreapta uşei se 'Oăd sf.• ţii Impăraţi
Constantin şi Elena, aşa cum se găsesc în
acest loc, dacă nu totdetlUna, in orice caz foarte
des in aceasta 'Oreme.
l\ceste frescuri sunt pe primul strat de
Dolheşti are ca plan şi secţie longitudinală o
mare asemănare: cu Volo'Oăţ şi cu Bălineşti
cu toate că e mai mică şi mai simplă. Prin-
cipiile constructi'Oe semt insă aceaşi: în loc de
două arcuri dublouri şi trei perechi de nişe
în naos şi un arc dublou şi. două perechi de
nişe în pronaos sunt numai un dublou şi
două perechi de nişe atât în naos cât şi in
pronaos. Dublourile recad toate pe nişte mici
console. - l\ltarul are forma poligonală cu

Fig. J 77. Dobrol1~ţ, Peretele Sud

tencuială. Părţile inferioare sunt spoite.. Ca în cind laturi ce o regăsim la Bălineşti. Ca la

multe biserici moldo'Oeneşti găsim grafite cu
nume poloneze din armata lai Sobieski; aşa
bunioară in pronaos, cence ce arată că - dacă
acest pronaos a fost rezugră'Oit, - aceasta
lucrare s'a făcut încă în 'Oeacul al XVlI... lea.
In naos se găsesc mai multe pietre de
mormânt frumos împodobite dela sfârsitul
'Oeacului al XVII...lea. ' CIna şi ...a păstrat forma mai 'Veche (dar nu cea
Cclel'alte clădiri mânăstireşti scrnt tonte mai
recente. Turnul de intrare e din 'Oeacol al 18 lea
iar biserica cea mică din 'Veacul al 19 lea.
Volo'Oăţ, pardoseala naosolui e aşezată mai jos
de cât acea şi a altarului şi a pronaosului.
Tot ca la Volo'Oăţ, se găseşte o singură fe...
reastră in naos spre miazănoapte şi în pro...
naos nu sunt de loc spre Nord. Pe partea de
miază zi sunt două ferestre mici în pronaos
si, două mai mari în naos, din care numai
primiti'Oă). Celel'alte ale naoscrlui, preculll şi
acea a altaruloi sont mărite.
Uşa din peretele despărţitor al Mosului e
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 125

cu chenarul dreptunghiular cunoscut, dar foarte

stricat. f\.ulura are o bază ornată. Uşa de În...
trare-În axa pronaosului-şi...a pierdut forma
primiti\?ă; are acum un Hntou de piatră
simplă cu muchia teşită.
Tâmpla e de zid. Firidele proscomidiei şi a
diaconicului nu sunt deschise până jos (ca la
Volo\?ăţ şi la Bălineşti), ci sunt nişte simple nişe.
Bolţile «berceau» Cllui sunt construite de
sigă pentru a...i do o mai mică greutate (cum
e şi la Rădăaţi)

Fig. 179. Dobro\?l\.ţ. Fereastră Sad a pronaosalui

Fig. 178. Dobro"l\.ţ, Fereastră Nord a pronaosulm

Biserica nu mai are zugră\?eli de cât pe

pereţi pronaosalui unde sunt mormintele fami...
Jiei lui Sendrea, portar de Sucea\?a şi cum...
natul lui Ştefan cel f\.are. Rici s'au descoperit
de curând sab straturile de spoială un frumos
fresc care reprezintă {In bărbat in haine de
brocat de aar - probabil Şendrca -- cu soţia
lai cu păral bălan, o fetiţă şi un copil.
f\.aica Domnului Îi arată lui Christos pe tron;
la stânga c Sfântul Nicolae. Fkeste frescuri
sunt destul de \?ătămate; pe alocuri ochii si ,
chiar o parte din obrajii lipsesc. Fig. 180. Dobro"l\.ţ, O fereastră miel\.
126 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

El
C»
::!.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 127

Nici o inscripţie n'a mai rămas. IUţi sfinţi
se \?ăd cu aareole poleite, cu cartele cu ins...
cripţiei, şi o ornamentaţie florală asemănă ...
toare cu cea de la Hârlău şi Popăuţi, între
alte.
f1flria, soţia lui Şendrea, e înfăţişată cu o
pălărie de sub care ese o miiromă \?ărgfltă,.
precum sunt orătote pc alte picturi \?o..
bisericei. De asupra uşei naosului se mai
\?ede în lunetă un fresc înfăţiş6nd f1aica
Domnului.
S'a adăogat în faţa bisericei la o \?reme
necunoscută, dar e\?ident destul de recentă,
un turn clopotniţă, care ascunde probabil
pisania desluşitoare.
Şi exteriorul bisericei a suferit prefaceri;

.. o 1- 4 Go '7 l':> LI "\0_

! ! ! 1 ! I _, 1 1;;;;1

Fig. 18~. Dolheşti, Secţiune longltudinall1

Fig. 184. Dolheşti, Planul bisericei

ti\1e şi soţia lui l\rbore, a lui Ga\?ril Trotu...

unele ferestre au chenare profilate care par
şan, a logofătului Tăutu, a logofătului Teodor
a fi din \?eacul al XVII... le a ; aşa cele două din
de la Humor. Şendrea poartă un fel de be...
pronaos şi una a naosului de pe latura de
retă cu ornamente de aar. miazăzi, care arată un moti\? de o \?ădită În...
Se \?ăcI şi unele grame - fără dată. Corn... rodire armenească; cele l'alte au fost miirlte
parând aceste picturi cu cele l'alte cunos... şi mai târziu, scoţându ...se şi aceste chenElre
cute, se poate afirma - fără mare temere din care se mai \?ăd bucăţi în curte.
de a oreşi - că sunt din \?femea facerei Zidăria e de piatră brută; la colţuri
128 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 12!)

sunt pietre mai mari şi mai cu grija aşe .. dar să ştie însă că Şendrea, ucis în biHălia d<::
zate, dar nu sunt cioplite. la Râmnic (1481) a fost înmormântat la Doi...
Dintre mormintele - prinlre care se pre- heşti, unde era îngropat şi talăI său.

...
tl.J

'"E

00
....
00

supune că sunt acele a lui Şendrea şi a Ar urma deci că Dolheşti a fosl zidită
tatălui său, - piatra Mariei e foarte frumos înainte de 1481 si , ar fi deci cea mai \?eche
săpată. din bisericile lui Ştefan, (după Baia?) dintre
Dala zidirei bisericei nu ne esle cunoscută, cele ce ne au rămas.
17
130 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

VOLOVĂT
, tele din Rădăaţi a atras din nou atenţia asu..
Volo\?ăţul, CU hramul Inălţărei Sfintei Cruci,
zidit la 1500 -1502, formează cu Bălineşti
şi DolheşU nn grup deosebit. BolUrile, dacă
\'roim să facem o comparaţie ca stilurile
cunoscute, trebue denumite romanice.
Sunt Într'ade\?ăr boltUe În semicilindre
(berceau), Întărite prin arcuri dubloari. J\ceste
trei biserici citate prezintă aceaşi dispoziţie;
şi trebue căutată idea primiti\?ă in biserica
de la Rădăaţi. Dacă facem abstracţie de na..
\?ele laterale (şi bine Înţeles şi de prid\?orul
prfi acestai locaş şi a putat crea momentan
un curent deosebit de cel obişnuit, curent de
altmintrelea repede stâns. Dar comparaţia
datelor facerei mormintelor şi a zidirei pro...·
babilă a Dolheştilor şi a Volo\?ăţalui nu se
potri\?eşte cu această ipoteză.
Volo\?ăţul posedă tot cele două compar...
timente principale: pronaosul şi naosal cu al...
taral; amândoaă despărţite printr'un zid cu
uşa dreptunghialară. Câte trei tiriM înalte şi
late sunt înşirate re fiecare parte din cele
doaă Încăperi, SOfl - mai bine zis, - câte

Fig. 189. Volo\JlIţ

adăogat de Lapuşneanu) \?edem că este o două perechi de pilaşLri angajaţi susţin

foarte mare asemănare, - doar în local bol... arcade de asapra cărora începe bolta semi~
telor în ebereeau» trans\?ersale (ce se \?1id cilindrică, întărită În dreptul pilaştrilor, de
bine în secţie \?ezi Rădăuţi), sunt numai nişe arcari dabloari rezemate pe console.
adânci. Chiar şi poziţia contraforturilor absidei SÎnuri nu sunt.
de la Rădăuţise regăseşte la Volo\?ăţ, în cât filia- Firidele proscomidiei si
, a diaconi cului sunt
ţiunea pare foarte probabilă; şi în acest mod destal de largi şi au câte o ferestruică.
\?echia biserica de la Rădăuţi nu mai apare Notăm particalaritatea care se mai re..
asa
, de izolată în istoria arhitecturei din găseşte la Dolheşti, că pardoseala naosnloi
JV\oldo\?a. e mai joasă ca aceea a altarului şi a rro...
Fost au alte monumente azi dispărute care naosului, cu două trepte. Şi chiar partea de
ar stabili continuitatea? Sau sa admitem că apas a acestei din urmă încăpere e încă ri...
grija specială il lui Ştefan pentru mormin... dicată cu alte două trepte. l\c-:astă dispoziţie
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 181

are poate ca raţiune de el fi de a permite reastră mai mare ca o ornamentaţie gotică,

celor din fund să \?ază peste capetele celor tot pe aceeaşi latură e aşa de intrare ca
din faţa lor. mularele obisnuite
, în arc frint, fără baze, care
TOCItă pardosealCl e de dale pătrate de piatră. seamănă cu portalal de la l\rbora. Pe partea

/// '//'/
Rg.~ 190. Volo\7ăţ, Secţiune longitudinală

U A '2.. ~ 4- 5 G 7 ~ Cţ ..... 0 ........

1 ...L ! , I 'eL Idd~! I -d !..L,d

Rg. 19 t. Volo"liţ, Planul bisericei

In naos sunt două fere tre (acuma lărgite) ; \?estică găsim

o fereastră la fel ca Clceea de
în axa altarului e o fereClstră mică cu chenClr la miazăzi;la nord însă na e nici unCl.
de piatră ca partea superioară semicirculară. Inăuntru nu se mai \?ede nici o zugră\?eaIă,
In pronaos, pe latura sadică sc \?ede o rc... nici sondajele făcute nu au dat la i\?eală cxis...
132 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

tenta \?f' unui strat pi ctat sub actualele ten~

cuieli. Totuşi Romstărfer spunea, acuma trei
zeci de: ani, că se mai zăreau resturi de picturi.
Sub straşina Iată a acoperişului puternic
şi înalt, două rânduri de ocniţe fac înconjurul
bisericei. Răsunătoare sunt aşezate pentru
\?enti1area podului.
Două contraforturi sprijinesc altarul, ear
alte patru corpul clădirei.
Coranamentul lor, de piatră de talie, e mai
simplu ca de obicei, pe când copertina re...
salitului median are profitul obisnuit.
, Soclul
există numai la conlraforturi
Piatra pisaniei, de 0.80 m. lăţime ~~i

fig. 192. Volo"1iţ, Vedere spre altar

fig. 194. VoJo"llţ, Secţiune trans"ersală

0,67 m. înălţime: se găseşte la stânga uşei de

intrare:, în sus, şi glăsueşte:
" t Blagocesti'Vul şi de Christos iubitorul
10 ştefan Voe\?oct, prin mila lui Dumnezeu
Gospodar al ţării moldo\?eneşti, fiul lui Bogdan
Voe\?od şi cu Doamna sa fiica lui Radu Voe-
\?od şi cu prea iubitul lor fiu Bogdan Voe\?od
au zidit acest hram în numele înălţărei cin ...
titei şi de 'Viaţă dătătoare crucei. Şi s'a în-
ceput în anul 7008 (= 1500) şi s'a să\?ârşit
în anul 7010 (=1502) şi a domniei sale în
Fin. 193. Volo,,1iţ, Pisania (după Kozak) anul al patru zece şi şaselea curgător, În luna
Septembrie 14" 1).

') Kozak, Inschriflen

 BISERICILE LUT
BALINESTI
, În câte trei tfemee egale, prin arcori doblo...
Biserica din Bălineşti, cu hramul Sfântolui
Nicolae. a fost clădită de logofătul TăuLu şi
terminată în anul 1499, asa , cam arată pi-
sJnia aşezată În zidul despre miazilzi.
S'a consacrat acestei biserici o monografie
În buletinul Comisiunei 1"\onumentelor Istorice.
(1911). Eată COOl o de crie D...I N. Ghika...
Budeşti.
II Planul bisericei prezintă particalaritatea,
de a a'Vea poligonale pe dinafară atât altarul
cât şi pronaosul. Clopotniţa este alipită de
Fig. 195. B~lineşti,
biserică în faţada despre miazăzi şi chiar la
{Işa bisericei, formând un fel de prid'Vor bollit
la intrare. Bolţile atât la naos cât şi la pro..
nElOS sunt cilindrice «berceaux» şi Întărite
cu ner'Vuri form8nd arcuri dublonri paralele
între ele. 1\cest sistem de boltă deri'Vii din
cele medie'Vale şi prezintă asemănare cu bol..
tele bisericei domneşti din Rădăuţi. Interiorul
se compune din pronaos şi naos despărţite
prin nn zid plin, cu o uşă de comunicaţie
în axol lui. 1\ltarul are in interior forma
scmicirculară obişnuită şi este acoperit cu o
boltă în sfert de sferă. 1\tât nElOsul cat si ,
pronaosul au bolţile lor cilindrice, Împărţite
ŞTEFAN CEL MARE lRll
uri, cari se reazămă pe stâlpi de piatră an...
gajaţi În zid şi decoraţi cu capitele şi socluri
sculptate. In partea din spre ClpUS a bolţei
pronaosului se află menajată o deschidere pe
unde se poate pătrunde În pod şi la camer(1
clopotelor, prin o scară de lemn. 1\lt acces
la clopotniţă există prin o deschidere ce se
'Vede în zidul clopotnqei spre apus, desigur
prin o scară mobilă. 1\ceasta este şi dis...
poziţia clopotniţei dela biserica Popăuţi din
Botoşani, care nu este accesibilă decât
prin o scară mobilă, probabil spre a feri
(dapti Bul. Corn. 1'\on. IsI.)
clopotele de o comunicaţie directă cu ex..
teriorul.
Faţadele snnt decorate după normele bi..
sericilor lui Ştefan cel 1"\are. Soclul puternic
în piatră de dimensiuni mari este foarte pro..
eminent şi cu faţa teşită. 1"\uchile 'Verticale
ale zidurilor sunt de asemenea de piatră
cioplită; restul zidăriei pare a fi parte în
piatră neregulată şi parte în cărămidă. Cea
mai mare parte a faţodelor este acoperită cu
tencueli foarte deteriorate, ori par a fi fo. t
pictate pe toată suprafaţa lor la o epocă oare
care; partea snperioară a faţadelor este de
cărămidă, formând donă etaje suprapuse de
134 COMISIUNEA' MONUMENTELOR ISTORICE

firide semicircalare; rând al inferior de Tiride Nicoloc Domnesc din Dorohoi. Total e Înco...
mai mori, cel saperior mai mic şi de doaă ronat ca o cornişă de piotră cioplită.
ori mai numeroase. Partea ceo moi caroderistică şi cea meli

o ~ ,. ! ,. '5 40 \1 ~o ""
+--+1-+1-+1-+1-+1-+1--+--+--i--1~t--f-1-+1-+--+-+I--+--+--+i-+---f
Fig. 196. Blilineşti, Secţiune longltudinalli (dupti Bul. Corn. tlon. Ist.)

Fig. 197. B1Uineşti, Planol biserlcd (după Bol. Corn. l'1on. fst,)

Peste aceste firide să întmde de jar Îm... bogotă este Însă clopotniţo bisericii; eo este
prejaral bisericii mai malte rând ari de dis... moi înaltă decât corpal bisericii şi împărţită
cari smălţaite, colorate în moi malte nuanţe În doaă etoje printr'an br8a de piatră; este
şi la fel ca cele dela Popăaţi, H8rlăa şi Sf. pătrată În pion şi se reozimă pe o parte pe
 BISERICILE LUI
zidul bisericii, illr pe de altă parte pe doi
stâlpii M piatră puternici, de secţiune octogo..
nală; arcuri de pilltră cioplită si cu promatură
gotică transmit presiune1e superioare pe cei
doi stâlpi şi pe zidal bisericii; aceste arcuri
se rellzimă pe console de piatră, cioplite şi
sculptate bogat.... Pridţ'orul format de clo..
potniţă la intrClreCl bisericii este încoronat cu
o boltă cu ner\?uri de piatră cioplită, decorate
cu rozete tot de piatră si rezemate pe fra..
moase console situate III cele patra unghiuri
ilie bolţii.
Soclul prid\?oralai este decorat pe trei feţe
cu o balostrlldă de piatră în blocori mari
Fig. 198. B!\lineşti, Vedere din spre Nord
sculptate cu flori în stil gotic. In interior,
prid\?orul are, pe doaă din feţele lui, o bancă
din pilltdi. Partea soperioară a clopotniţei,
unde se llflă clopotele e deschisă prin trei
mari ferestre ogi\?ale de piatră pe deasupra
cărora trece an brâa larg de discari de te..
racotă, încoronat ca o cornişă de piatră».
La aceste rânduri n'o să am decât puţin
de adăogllt.
Boltirile bisericei, aşCl de rClre în Clrchitec..
turll moldo\?enellScă le mai regăsim, cam am
\?ăzat, la Dolheşti, 10 Volo\?ăţ şi la Radăuţi,
sob o formă foarte \?ecină.
eli pllrticularitflte a planului, comonă şi la cele
ŞTEFAN CEL MARE 135
alte doaă biserici din aceaşi familie, se poate
cita lipsa diaconicului şi a prosccmidiei care
sant reduse la Simple nişe în zidal altarului.
Se mf'li poate obser\?a că pilastrii arcurilor
dublouri sant ce"a modificate în raport ca
cei dela Volo\?ăţ şi Dolheşti; sunt mai ele..
ganţi şi ornaţi, fiind desfăcaţi într'un mă ..
nunchio de colonete angojate ca la 1\rbora.
Ferestrele naosalui şi aceea a llltorulai sant de
tipul dreptanghiular, şi înăuntro şi în afară,
care se găseşte la bisericile dela început al
lui Ştefan, dar care dela Voroneţ nu se moi
întâlnea. Sunt însă cu baze ornate. Lo Bli..
lineşti llpar mlli paţin lungitc, mai lllrgi. Şi
(după Bol. Corn. I'\on. Ist.)
cele două fereslre ale pronaosului, cu frumoasa
lucrătură gotică şi ca menoori, sunt largi. Uşa
de intrare este CClm de tipul celei delll 1\r...
bora, fără bllze ornnte; numlli lintoal de sus
e mai împodobit.
Lll absido, care are în afară cinci laturi
ca la Dolhesti,
, nu sunt arcade oarbe până
jos, ci acelaşi fel de ocniţe mari eli şi pe
restal bisericii. Sunt însă, Cll şi cele mici
din rândul de sus, mai lungite decât de obicei.
1\u fost la o epocă ulterioară zidite şi
toată frumoasa faţadll II fost tencuită şi zu..
gră\?ită.
Se mai zăresc resturi din această zugră ..
lilG COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

\Jeală acolo unde tencoiala adăogată nu a Framoscrl profil al soclalai se înradeste ca

căzut. cel dela Se. Ioan din Piatra. '
Discurile smalţcrite an figure1e celur dela Tarnal clopotniţei a fost adăogat după con~
Dorohoi; colorile sant cele cunoscate. Cără ... stracţia corpulalai bisericei, căci se \?ede
mizi smălţuite însă na se ved. Rostarile cără ... foarte bine~cam friza de rotocoale şi cără~

Fig. 199. B1I.lineşti, Intrarea (dupli Bal. Corn. !"ion. Ist.)

mizelor aparente sant mai strânse decât cele...
l'alte; dimensiunile sunt in general de 27 - 28
pe 13 si 5 până Ia 7 cm grosime; Ia socla
găsim Î~să cărămizi de un format mai mic
24 - 25 pe 11, 5 - 12 cm, dar foarte groase:
7 până Ia 7.5 cm.
mizile aparente ale paramentulai se continae
sob zidăria turnalai alipit.
Aceasta constracţie na trebue însfi să fi
întârziat malt, căci tarnal poartă aceaşi de...
coraţie de rotacoale smălţaite ca şi restul
bisericii; Sft ştie că aceste discuri ornate nn
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE la?

se mai întâlnesc mai târziu; cele neomatc după căci afară de faptul cu felul picturei e te ca
modelul dela Piatra se moi \?ăd pentru ni ti ma data cel dela Voroneţ, Sf. Ilie, Dorohoi, ne repre ...
la Sf. Gheorghe din Sucea\?a din 1514-1522. zintă pe l\nastasia fat.a lui Tăutu -- (şi \)iitoarea

fig. 200. BliJineşti, Bolta pridvorului (după Bul. Corn. 1'1on [s()

Pe urmă, pe tabloul \?oti\? \?edem biserica soţie a logofătului Toader al lui Rareş)­
cu acoperiş ţuguiat arCltată cu c1opotniţa ei. ca o fetiţă mică precum şi doi băeţi şi mai
Ori nici această pictura nu poate fi târzie, mici, Pătraşc{J şi Ion.
18
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

TăuU! a murit pe la 1511. 1\ mai n\?crt Scrnt multe grnfite din eare unele elatntc;
alţi eopii nearătC\ţi pc tabloul \?oti\?, dintre aşa bcrnăoară s'a găsit: EremÎa bi\? logofăt
cClri eloi feciori şi două fele sernt îngroPQţi Grecul (?) 1598, -- într'altă parte 161 q -
în biserica din Bă1inesti si au murit Între 1630.
anii 1494 şi 1500 1 ) . ' , Sub stratul (\ct(l(\l de picturi se găseşte pc
Se poate deci conchide Cl:} oloccrrea crn olt strat tencuit
şi pictura \?oti\Jă e aproape cel o imitaţie de rflndcrri de
contimporană (între 1500 şi cărămizi aparente, cea ce
151 1) urmând cu foarte arată că biserica nu a fost
pcr~in ani zidirea bisericei. imediat zugră\Jilă cel pu~in
frescurile naosului sunt în întregime, preccrm am
de o foarte frumoasă cal i... mai \Jăzut şi într'alte păr~i.
tate şi trebue clasfite printre J Biserica din BăI incşti, deci,
cea ce a\?em mai de o;eama Fig. 201. Logla refectora)ai mllnă'til'ei fran- construită după un plan
în ţară în această pri\?inţă. ciscanilor din Claj după «1\rchneologini neobişnuit şi arhaic, ore
Tabloul \?oti\J, despre care Kăzlemenyek» (1873) totuşi, în cea cc priveşte
am mai \Jorbit, e foarte in.. împodobirea sa mai cu seamă,
tercsanl din pricina chipurilor ctitorilor ce ni caracterele epocei sale, cu toate că sunt cam
le infăţişează. amestecate. l\şa am regăsit mănnnchiul de
E compus aproape la fel cu tabloul \Joti\? colonete din naos ce'l vedem şi 10 l\rbora,
dela 1\rbora, dar diferenţa e foarte mare În Reuseni şi Dobro\JăÎ, - ogivcle lărgite şi
pri\Jinţa execuţiei. puţin accentuate ale ultimelor biserici lui Ş'e ...
Partea inferioară a zidurilor ne prezintă fan, dar regăsim sub o formă \?('cină şi feres ...

Fig. 202. B~lineşti, Pisanin (dopă Bol. Com. I'\on. Ist.)

patratele cn diagonole colorate în diferile trele mici cu chenor dreptunghiular si , înăun ...
tonuri despre care am vorbit, şi sub care tru, părăsite deja de câţi ...\?a ani.
vin draperii. Dar mai presus, regăsim frumoaso împodo-
bire de diseuri smălţuite cu ornamente figurate,
,) Lăpedatu. Bul. ('f)m. I'\on. Ist. 1911. ee nu le găsim decât la biseriei orăşeneşti.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
In fine, să adaogă elemente originale, pro...
nao, (fi poligonal şi t(frnol... clopotnită alipit
dc corpul bisericei, cu bogata ornamentaţie
goUcii mai accentoată de cât într'altă pllrte.
Ornamentlltia ))al(fslradei se aseamănă m(flt
C(f aceea 11 logiei refectoral(fi mănăslirei
Francisconilor din Clnj - (din \)e11col 111
XV~lea), ')
Pe lângă mormontnl 10gofă!nlni ctitor s(fnt
alte n~(flte morminte ale fllmiliei lai, cea ce
ne arată că mnlt timp încă biserica a Vnul
de coborMorii l(fi.
Pisania de pifltră aşezată mfli departe de
uşă, pe peretele de millzăzi, flre (111 chenar
alcătuit de o baghetă relaliv groasă, şi
de proeminentă:
<-'Cu vrerea Tatălui
şi CCI ajnlorol Fiulni
şi C(I să\)[}rşirea
SfântCll(fi D([h, Dmnnealni
Ioan Tăutal logofăt a început şi a zidit acest
hram întru n(fmele celui între sfinţi părin...
telai nostru arhierarhul si , îăcătornl de mi...
nani Nicolae, în zilele bine credinciosolui şi
de Hristos iClbitornlui Domn Io Ştefan Voe\)od,
fiol lui Bogdan Voevod - şi s'a săvârşit
în annl 7007 (~I ţ(9) luna Decemvrie 6»,
- Pe margine: Dragota al TewtCllni. 2 )
) 1\rchaelogini Kih:lemenyek. 1873 png.
') 1\1. Ulpedatn. - il>id.
lil9
COTHl\R
Biserica domnellscă din Colnar, cu hram(fl
Sf...ti"l Paraschiva, este una din bisericile cele
mai Simple din această vreme. No mai are
(cel popn vizibilă sub tencaialll ce o acoperă)
nici o pisanie i este o lrlldipe că ar fi fost zidită
de Ştefan cel t\.are; iQr C\l1alizând clădirea
na se văd motive ca să se contrazică flceastă
traditie, ca toate - precum vom vedea - că
uşa şi ferestrele pur ă fi fost schimbate într'o
vreme mai recentă,
Planal caprinde un naos fără turlă, însă
co arcClrile moldoveneşti piezişe la 45° care
Fig. 203. Cotnar
destul ,nstin calota. sferică a eopolei. Sînnri mI unt;
se văd două. ferestre mici în axa trans\)er-
sală; evazarea interioară e n~or ogivală.. AI...
tarell e luminat printr'o fereaslră la fel; nişe
mcnajate în grosimea zidolui ser'Vesc pentru
trebuintele cClJtulni.
Perete le ce de parte naosul de pronaos a
fost dără.mat şi înlocuit printr'un arc mare.
Pronaosul e lJollit în calotă ferică reză.mată
pe arcurile obişnuite) cele longj(udinaJe în...
guste şi cele transN'rsale late, Şi aici găsim
două. ferestre mici în genul celorl'aJte.
Simplicitatea. acestui plan se va regăsi
70 pl. I, nlterior la Şipote, la Văleni lui Şarpe, la Baia
lui Petru Rares, si, alte.
\40 COMISIUNEA MONUME TELOR ISTORICE

In exterior, pe {In oclu cu o simplă ţqitură
tie piatră cioplită, În loc dc obişnuitelc mulurc,
lu fel ca cel tlelu fcleoc - , se ridică perctelc
de piatră brută tencuitc.i~ în cât nu se mai
poate \ledeu ce fel de parament a fost,
nici docă ou fost ocni\e. Pe piatra soclu~
ICIi c găsesc câte \1a semne lapidare care
chenarele uşei şi ale rere Irelor, se găse:c
chiar nUlllai în \leacul al XVII-Ieu.
l'\ulnrele n{l unt încrucişllte la unghiurile
tie SUI:) şi în loc să se oprea că în partea
lor de jos pe un plan înclinat cu an Wră
baze mici - se găsesc întoarse în jo ca pentrn
a forma a patra latcIră o chcnl'lrului, lalură

OA?34 7&~/

L ! =' '1 1, 1.L....w...w..LL'

rin. 204, Cotnar, Secţiune longitudin1lJă
Fig. 205. Cotm~r, Plann] bisericei

se pot readuce la \lea 'erI al XV~lea sau al
XVI~lea.
Uşanu I1lai e C'U profilul golic, dar are o
merlură fără caracter bine definit, cu un relief
slab şi amintind clasicul. Deasupra e un linlou cu
un profil de acelaş stil. F\cest profil însă nu
întreruptă de deschidel ea ferestrelor. l\ceasUi
dispoziţie n'o găsim decât mai târziu. Vedem
în colţurile de sus ale ferestrelor dela Cotnar,
mici ornamente care se regăsesc în secolnl
al XVII-lea (Barno\?schi-Iaşi).
Trebuie să conchidem deci că usa si fer('s~
, I

se găseşte la noi înainle, de Petru Rareş iar trele au fost prefăcute cam la această epocă,
 BISERICILE LUI
fără, bine înţeles, să fi lost ne'Joe pentru a~
ceste ca toată biserica ă se fi reconstruită.
Biserica, deci,. e şi a eamănă, mai mult san
It':: ::: i :
1in. 206. Cntnar, (Işa exterioară
mai plI(in, eu eele din f\rbora şi Reuseni;
deo ebirile principale sunt absenţa usoarelor
seobituri cu colonete ee se găsesc
în 10eol sînorilor. Bolta prona.. .
osol(]i e ele un alt tip şi lipseşte
fi!1 207. Cntnllr, O fereastr:
prelungirea zidurilor spre apus,
dar ferestrele, oricare ar fi fost
detaliile lor, au fost foarte pro~
babil toate mici; lipsesc eliaconiconol
proscomidia.
Inăemtru, biseriea e fără zugră'Jeală
ŞTEFAN CEL MARE 141
simplCI spoită în alb; CIb această spoială nCI
se găseşte urme de pietCIri.
t\ai nHllte pietre de mormâ.nt mai zac în
jurol bisericei, unele cu ornamente Horale
de stil oricntal destol de framoase. Sunt pietre
dela 1590, - 1637 şi mai recente 1)
SCANTElf\
Biserica din Scânteia (Vasl(]i), cu hramCI!
Sfinţilor t\ihail şi Ga'Jril, este ema din cele
mai simple biserici din 'Jremea l(]i ştefan cel
t\are sau din cele alrjbui~e loi.
Se compune dintr'un naos cu absidă. Do(]ă
înuri latera1e mici sunt însemnate în afară
printr'un risalit care nu se urcă până la cor~
nişă formând astfel un fel de larg contra~
fort, care nu'şi găseşte eehi\1alentul în \)fe~
mea lui Ştefan de eM la Baia sub o formă
în'Jecinată.
Bolta e semisferică şi nu e 'Jăd arcurile
earacteristi ce piezişe 11101 dO'Jeneşti, fie că n'au
fost, fie - eea ee aş fi înelinat ă cred -
că o reconstrucţie le . . a făcut să dispare. Bolta
e aşezată pe un fel de cornişă circulară cam
stângelcie.
Pronaosul, boltit la fel, e te eparat de
naos printr'un perete eu o uşă eare are un
ehenar dreptunghiular în exterior, în segment
de cere înăuntru, eu baghete înerucişate
Fig, 208. Scânteill
şi şi îndoite în arc de cerc la onghiurile su.. .
perioare.
şi 1) Vezi Iorga. - Jnscrip~ii
 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

In spaţiulliber de us se văd nişte rozete înC<'îpere de asupra pridvorului, la care sc

care unt earaetcri tiee dc vcaco! al XVII~lea. ajongc printr'o seară menajată În grosimca
f\ fost adăogat {In prid\1or; ră p{mde În zidoloi ele apus il pronnosului.

Fin. 209. Scânteia, Sec\iune longitudinală

.., o '1 ~ '!ao ..AO~

"'lWIulWUtttl!=l......d=l=d.o=d!'==.b1 =====....1

210. Scânteia, Plal10l bisericei

pronao printr'o uşă eu chenar aproapc la Uşa de intrare în prid\10r are, după obi~
fel ea la naos, e1âr Însă fără rozete. Această edul bizantin introdm; În t\oldo"a ele abiel
parte a biserieci poartă o Inrlă joasă en o la sfârşitul \lCaCUI{li {lI XVl~lea, arcul de e1easu..
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 143

pra în retragere <.lin planul zidul(li. Sodul e cu aceea i:l lui ştefan cel l'1are, ci datează
simplu, fără profil, deasemenea nici fere... din veacul al XVII...lea.
strcle nici eşiturile sînurilor nu mai au Cea ce coroborează această părere este
11 ici ([n C' henar. următoarea inscripţie cc se citeşte pe un
fa(ado e tencuită pe te tot, afară de soclu
care c de piatră brută. O cornişă simplă de
tcnc(lială o inchee la partea de sus.
In interior a fost foarte urăt rezugrăvită
a('erma câţi ...\1a an i,
O curio~să particularitate cste repelirea
celor două chenare ale usclor , interioare, în
loc ca cea exterioară (sau care a fost exte...
rioară până la facerea pridvorului) să fic
ogivală.
Suntem c1cci aduşi la con\)ingerca că această
biserică a fost adânc prefăcută. Bol~ile nao...
sului nu sunt cele de la început, scara lar1ei
adăogată era greu de săpat într'un zid
masi\) si
, deci e probabil că zidul a fost re...
făcuL Eşitarile naos(llui se aseamănă ca acele
ale unor biserici din \)ea('(li al XVII-lea.
Chenarele uselor
, bU fo t schimbate, feres-
trelc dc a emenea; în cazul cel mai bun nu

fig, 212. Scânteia, Uşa naosului

tablou pictat în C1lei din interiorul bisericei:

"Acest sfânt locaş cu hramul sfinţilor mai
mari voevozi l'1ihail şi Ga\)fil din temelie
ridicat inteiul de fericitul intru pomenire dc
Ştefan Voevod cell'1are şi apoi de Duco Voevod
înfrumuseţat~ iar acol11 în zilele de pre
înălţatu Domn l'1ihail Grigorie St(lrdza Voe\Jod
din nou Întocmit şi s'au împodobit din poruncQ
prea fericitului patriarh al Ier(lsalimului Chirie
Chirio Chiri fiind stăruitor şi ingrijitor pre
cU\Jioşiea sa arhimandritul Paisie, Exarhu 10'"
gofăt si, cavaler, l\lexandru Ghi<:a efor si .
comisul Panoite Popozogln cpitrop asupro a..
verilor sfântului mormânt În J"'olda\)ia; la anul
1846 Noembrie 13."
Infrumuseţarea din \)remca lui Duca Vodă,
despre care se vorbeşte, a fost mull mai ra...
Fin. 2 11. Scânteia, Uşa pronaosullIi dicald de cât o spune inscripţia.
rure a îi rămas din biserica veche de cât PUTNH
fund[\~ia şi câte va păr~i din pereţi.
O c1ltă ipot('ză ar fi că suntem in fato unei Biserica mănăstirei Putna a fost ridicată
11iscrÎci mai nouă carc nu arc nimic cOlllun de Ştefan cel l'1are Între anii 1466-69 aşa
t~4 C J\'\]SIU EA MONUMENTELOR ISTORICE

Ol
il:
BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

(
J
146 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

precum reese din docnmentele cnnoscute si , a
fost finţită la 1 170 1)
Biserica actuală în ă nu este accca de In
Începnt. Se stic
, că l\ fo t dărâmată de Vasile
"Vasile Vodă, aproape de mazilie, au fJr~şil
loi Domnezeu că i s'au întunecat mintea 'prc
Iăcomic de aC! stricat mănăstirea Putna, n8n~
dindo~s~ că \'a năsi bani şi n'au năsit. Şi
s'an apucat să o fa ii din noC!
iarăşi precum ()([ fo t şi nu i an
ajutat Dumnezeu să o facă, că an
zidito numai din temelie, din pă ...
mânt până la terestri, si , i au l([ât
Dumnezeu domnia. Că s'an sco\at
Gheorghie Ştefân Logofătnl cn
oaste asnpra loi şi l'au scos din
Domnie. Iar plumbul cu care erao
acoperită mănăstirca Putna I'ao

G
luat Cazacii lui Timuşi a ginerului
lui Vasile Vodă de l'au dus la
>
cetate la Sucea\?a de au fâcut glon...
ţuri de puşcă, să apere cetatea
Suceâ\?a despre Gheorgnie Ştefan.
Şi pre urmă au gătit mănăstirca
Putna Gheorghie Ştefan Vodă,
după ce au luat domnia de este
zidită precC!m se \?eele acuma J )·'.
Inscripţia ce se găseşte dea...
supra uşei pronaosului spune:
>- "l\ceastă biserică a înoit'o 10
C
Georgie Ştefan Voe\?od şi s'a să ..
\?ârşit în zilele lui 10 Istrati Davija
Voe\?od În anul 7170"=J652 2).
Reconstrucţiaa ţinut deci opt ani.
1'îai târziu biserica a a\?ut de
suferit în (Jfma unni cutrcmur, În
1739, şi mitropolitul Iaco\? a
restaurat'o, se pare Într'un mod
foarte de ă\)ârşit precum şi tot
restul mănăstirei.
l\naliza momIlllentului de azi
,--'"'
o
con fi rmă cele spuse de istor ie.
Intr'ade\,ăr. toate elementele
clădirei, atât în af<lră cât şi înăun ...
tru, arată o epocă mai târzie. Nici
măcar soclul (dealmintrelca refăcut
de Romstorfer) nu arată profile1c
din \'remea lui Ştefan cel t'\arc.
l\rCudele oarbe care împodonc c
parteu dc jos <l fatudei nu se cu~
nosc în CpOC<l lui; celc din \?rc-
mcu lui Ştetun e \?ăd nomai la
unsidc; cle nu au copitelc mici,
nu se termină jos pe conso\e
Lupu, fie că amcninţa sti se prăbuşt::ască, fie ornamentale, nici nu au arhi\?oltelc lor nwi
pentru alte llloli\?c (1654). Eată cc spune Ni... intr<ltc ca planul zidului, si , IHI sont nici...
culcea În această pri\?inţă:
') LclopisdoJ TăI'ei t\oldovei de lon !'Iec(I!ce,
') O, Dan. tHin1istireQ Patna. pag. 13. t) Kozak. Inschrjften nns dcr Bukovina.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
oJată În arc fdmt. f'\oi sos
biserica e Înconjorată dc
acest brâu C(I toruri Implctite
care este caracteristic al orhi-
tecturei moldo'Jcneşti din \1ea-
cui al XVlI~lca, căei îl 'Jedem
pentru prima oară la I)rago~
mirna, clădită pe la 1608.
Fere 'trele 1I1ici, de ase~
menell, ce se termină 111 uşoară
acoladă seomănă co cele de
la I)rogomirna, ele 10 trei
Erarhi, de la Cetă\(Ila, şi au
- lot ca acolo - CC\1{\ mai
sus, ocest mic lintou ca un
fragment de corn işa care a
c1e\1enit şi el caracteristic oi
'Jcac(l!oi 01 XVll-lca: de asc~
menea şi banchina dedes(lbt,
profi1ată, cu on mic scut În
mijlocul ei. Deasupra broolui, găsim un rnnd lui, semn al unei epoci mai târzie, si
de ocniţe; dar şi aCI caractero[ ste cu tot(ll sunt niste
alt decâlla bisericile lui Ştefan cel t\are. S(lnt şi par
aici În retragere În raport co planul paramentu- Erarhi, 'Jădind, ca şi acolo, o Influenţă rusea că.
Fig. 2 16. ['Ulllil (dor!} Romst6rkr)
147
Fig. 2 17. Potna (dup:i ROl1lsWrfer).
, Întrc ele
, mici colonete co forme ciudate care
a se înrudi cu cele ce le 'Jedem la Trei
Sub straşină e te o cornişă. susţinută de
mici consolc C(l forme apusene, cum se
'Jă.d la mai mo1te biserici din Iasi , din 'Jea-
curile al XVII-lea şi al XVIII-lea, co formc
decadente.
Exonartexul e lominat prin trci mari
ferestre gotice pe latOl-a de apus, dar ace. t
gotic este bastard; în timpanele se \Îăd
nişte capite le Înflorite aşezate fără rost şi
scr'Jind numai de ornament; cflracter(ll
lor iLalienizant arată de asemenea sfârsitu! ,
\Îeacului al X VIHea, sau \Îeacul al XVI1I~lea.
Turla are caractere şi mai târzie; baza
stelată. nu mai are 'Jnrfuri ci . imlOzită\i
care arată influenţa barocului, ear coloanele
torse cu capitelele lor de (111 corintian
decadent, precum şi ornamentelc baroce
care Împodobe c câmpul de fi upra Icre...
strelor ne aduce de asemenea în \)eaeul fii
XVIII-lea. Tot cc se \Îede mai sus, dateazâ
de la restauraţia terminată în 1tJ02 de
urhitecto! Romstărfer.
Dacă ne uităm l1C((l11a În interior \)0111
face aceeasi, constatare.
Şi aici arhi'Jolte intrate În plan(11 percl((-
1(li, arcuri în acolade ca la Dragomirna,
coloanele În frnnghie res((cite care s((bli-
niază arcaturilc ca la DragomirnCl, la Trei
Erarlli,la Cetă~((ia, cu mici plăci ornall1en~
tatc lipite de ele În bolţile prol1uosului;
H8 COMISIU EA MONUMEN1ELOR- -fSTORi:cE
car pilastrii angajaţi ce supoartă arcaturile
naosalui. au console şi capitele care vor să
fie clasice şi arată, prin stângaciile lor ddor~
mări, vremea de decadenţă a arhitecturci
moldoveneşti.
J-\naliza deci a clădirei ne arată în toate
detaliile că, Într'adevăr, ceea ce a\)em în faţa
noastră nu mai e biserica lai ştefan cel t\are
ci aceea Începută de Vasile Lapu, continuată
de Gheorghe Ştefan şi de Dabija, şi relacrată
de mitropolitul Iacov.
Dar s'ar putea preso pune că măcar planul
Fig. 2t 8. Potna,
cel 'Jechiu s'a respectat şi ca noua clădire
se Înalţă pe \?echea temelie. P(Itna are un
plan care se deosebeşte de toate cele I'alte bise~
ricile elădite după 1487, chiar făcând abstracţie
de exonartex, şi ar trebui să ajungem la
Neaml, zidit În 1496-7, casti a'Vem, nu acelaş
plan, dar (In pIun oare enm asemă nător.
Dacă biserica cea \?eche, aceea din ţ +69,
ar fi a\?ut acest plan, cred că din toate bi~
sericile care an urmat (şi din C:lre unele
sunt destul de mari) s'ar fi găsit o imitaţie,
precnm NeamţClI a Qăsit mai târziu.
Este un argument· suficient pentrCl ca
să credem că nu mai a\)ell1 planul pri~
miU\?
Dar-mai mnlt-Putna prezinlă dispoziţia
peretulni de apus a naos(Ilni Înlocuit prin
trei arcade <;u doi pilastri groşi, care este
tocmai ema din cele caracteristice al \)eacu~
lui al XVlI~lea (Dragomirna, Trei Erarhi,
Cetăţuia, Bărno\?a, Solca, Iţcani \?echi, l\ro-
neanu, Sr. Onufrie, Sr. Ioan Botezătoreli din
SClCea\?a). Ear Galata, care este poate pro...
totipnl acestei dispoziţie, are chiar nn plan
EJe\?aţic, (dopii Romst6rfer).
foarte asemănătorcu acel al Patnei, În pri...
\?inţa distribnirei compartimentelor.
La Patna, ca la Trei Erarhi, la Cetăţuia,
la Dragomirna, la Sr. Onufrie sunt câte trei
ferestri
, la cele trei abside În loc de una sin~
qnră, aşa cum a fost regCIla până atunceu.
Sub aceeaşi influenţă, aceeaşi dorinţă de
a da mai mult aer şi mai multă veJere în
interior, aJică aceustă tendinţă a veacului
al XVII~lea s'a refăcut nani plan al Putnei.
beci, nici planul cel \?echiu din \?rell1ea lui
Stefan
, nu mai există.
 B1SERIClU LUI ŞTEFAN OI. MARE

Pe controfortol ce s găseşte acuma sob multe odoure şi ţesături, locrori nproape fără
ferenstrn absidei altaruloi se 'Vede o cruce perechie, care alcălnesc o colecţie minonută
săpată. o arată cun1'Va această cruce locul de cea mai mare 'Vuloare. No este însă aici
\1cchio!ni oltar? loco! de a \1orbi de ele 1).
O obiccţiune s'ar moi putea nduce, şi
anume prezenţa \1echilor morminte într'o
biserică mai recentă. Dar nu prezintă
nici O dificultate lăsarea la loc sau de~
plasarea a unor morminte; astfel gă 'im
la Bistriţa mormântull\nei, soţia lui l\le~
xandru cel Bun, la Neamţ acela al lui
Ştefan fiul lui l\leXClndru cel Bon, la
Parhăuţi din 1522, piatrtl lui l\jincu
Vameşul din 149"[', şi aceea a mamei
lui Ga'Vril To1ruSon'
, din 1506. S'ar putea
aduce uşor alte pilde. O nouă obiecţie
ce s'ar putea ridica ar fi că acu TIa
judedim după restaurarea lui Romstărfer
din 1902 si , că schimbările ar potea
pro'Vine din acest timp. Dar din des~
cripţia lucrărilor de restaurare se 'Vede că
tlrhitectul n'" făcut schimbări de cât
preu mici pâna. la ni'Velul coloane 10 l'
turlei; de almintrelea sunt si , desene
mai 'Vechi ale bisericeI care confirmă
aceasta, precum şi părerile unor cerce~
tători dinaintea restaurărei, ca \lficken~
hauser si , l"\elchisede .
Ce ştim noi despre clădirea 'Veche
a loi Ştefan din punctc)1 de 'Vedere arhi...
tectonic? foarte puţin; ştim doar că era
acoperită cu plumb în 'Vremea jui Vasile
Lupu. Când mitropolitul Iaco'V şi~a tel'''' ,)

tt~
minat restaurarea a dat în'Văl itoarei forn~a
ţuguiată şi împărţită în mai multe tru~
puri ce o ştim. l\şa e reprezentntă pe

1t
o pictură ce se păstrează şi nzi în
mozeul mănăstirei.
Pietrele de mormânt sunt foarte fru...
moase şi măestrit executate. Ornamen~
taţia lor e din cele mai interesante şi ar
merita, împreună cu celelalte pietre să ...

l'
pate din wemealoi Ştefan cel Mare, un
tudiu amănunţit.
Unele sunt acoperite printr'un bal...
dachin de piatră, on chi'Vot; aşa era şi
al lui Ştefan până acuma câţi~'Va ani.
l\cuma el zace desfăcot în prid'Vorul
bisericei; e de marmoră' aibă si , nimic
nu ne împiedică să credem că este dela
început. l\semenea chi'Vot este şi la l\rbore, 1"e lângă biseri( ele de rise) s'aCl zidit în
fără a 'Vorbi de alte mai recente. 'Vremea lui Ştefan lel l'\.are încă mui molte
Dacă biserica mănăstirei nu mai este a
loi Ştefan, totoşi ne~ml rnmas dela dânsul 1 Tafra Ii, - Le tresor de Putnu.
 COMJSIUNEA MONUMENTEtOR ISTORICE

alte bi. erici şi milnăstiri şi 'ull reparnt din schi\)(}, eure o creJ mlll~i delu Ştdnn cell"\ure,
cele filcote Înaintcn 1oi. Dintre cele dispărote prezintn cnructerele bisericelor Jein Îllccpotui
\)eacolui al XVIT~lea şi a fo t
remuniatil chiar lIlterior '1).

l'\ai tonte bisericile ICli Ste...

,
fan cel l"\are faceau parte
dintr'o milnă 'tirc SUCI dintr'o
ellrte dOlllneaseil. Din aceste
cor~i n'a rămas decât ruinele
=r cetăţei din S((ccaw\ unde nu
Fig. 220. Plano[ bisericei mlinlistirci CetliţClii'l
(după Bul. Corn. l'\on. Ist) se poate deoscbi ce a fost din
'Vremea lui, ee a fost înainte
şi mai ea seamil do pă d8nslI1.
Existenţa unei biserici sao
paraclis ne este invederată prin
găsi rea unor discuri smălţu ite
caracteristicc ale ultim ilor an i
ai domniei lui Ştef[ln; e1aratâlCl
sc poa te spCIIle.
Paraclisol cetă~ei Hotino(ui
este desi~ur mai recent. I{uinele
eur~ilor din HârlălI şi V[lslui
fig. 221. Plone!! bisericei Trei Erilrhi din [aşi (după RomstOrîer)
s'ur putea probabil desgropa,
de mult şi necunoscc(te din ponctul de vedere mai cer seamă cele dtmtâi care până decIIlăzi
ni construc~iei no vom \)orbÎ. se mai zăreau.
Biserica Sf-ta
Paraschiva el in
Râmnicul- Să ...
rat a fost de i...
gClr de mai mnlLe
ori ref ă cut ă,
căci [lccea carc
era încă în fiinţă
In 1896, şi a
fost e1ărămată,
ner părea, după
comisiunea ce a
cercetut' o, să
mai prezinte
\)1" un curueter
, pecial ).
l

BL'crica Jin
Florefti (Toto-
va) e tc uCUl11a
o constroctie
nonă si , chiar
neterminâLă, din
\1ea.cul all 9-lea.
Fig. 222. Pistlnia caselor Domneşti elin Hârlău (acuma III I'luzeul din Bucureşti).
Biserica din
Ştefănefti (Botoşani) cu hramul Sf-ta Para... Inscripţia ee a. fost la curtea domnească

,) Vezi Bol. Corn. l'\on. Istorice anul 1910, ~) Vezi tluJ. Corn. l'\on. Istorice. anul 1925.
 nrSERlcrLE LUI ŞTEFAN CEL MARE

din [Iflr1tÎu se năseşte flClIIl10 la 1"\lIlClIl l1a- dela POpălIţi şi Bi. trita - ~ În plan pătrat,
ţionfll de onliC'l1ităţi din !-)oclIrcşli; fl fost gă" d~ 5.RO m. lutară şi t!c\)ine OC'tof10no! ClI în-
sită, Ifl I R71, în pământ cu ocazia
fflC'crcj lInei Cflse în Hflrlău. Piatra
flre 0.05 m înălţime, 0.97 m. Iăţimc
şi arc o grosime de 0.20 m. 1).
"BloţJocesth)lll şi de Hristos iubi·
toru] Ia Şteffln Voevod, r.\1 milo Iii i
I)llmnezeo Domnul ţării 1"\olclo\)ei,
fiul loi Bogdan Voe\)od, a făcut aceste
Cflse care Înecpllt'all fl se zid i la anul
6904 (Iona lui .... în) 20 şi s'au
săvârşil în aceleaşi an Septem bre
15" 2). =: 1496.
Din celel'alte constracţilIni care
formează aglomeraţianea 111ănăsti~
reflseă sali anexele bi ericei nu ne
mai rămflne ca sigliranţă deci'it tllrnul
tezaurului din Putna şi turnllrile·,elo...
potni\i din Piatra, Popăuţi şi Bistrita;
flce t din armă ClI un PflrâC1iS.~:
E foarte probabil ca şi lmele din
zidlIrile ce le mai vedem azi să fie
din vremea llIi Ştefan, dar Ull fost
de atMea ori prefăcutc şi clăd i rile
transformate, Încă nu e ClI putinţă ca
să se şUe ce e poate atribui vre...
mei llIi.
NlImai 11Icrări radi ale ar per-
mite, poate, să'şi facă cineva o pă'"
rere.

TURNUL...CLOPOTNITA
, F\L LUI Sf.
IOF\N DIN PIF\TRF\.
F\cest tlIrn aşezat pc pClrteCl H.

1
Fifl. 225. Turnul clopotnita
din Piatra. Plannl (Rele"eul'
Scoalei de arhitect(Jr~)
Fig. 224. Turnul-c1opotniţ~ nI bisel'icei se Ioan din Piatra
Vestică a bisericei - C'O si
, acele
C'epere dela 7 111. Înălţime; patru contrflfoj·...
') Odobescn in Re"ista pentru Istorie, 1\rcheoJofjie
~i Filologie I. 2) Iorga Inscripţii.
tari prelungesc colţurile pătratului inferior.
 o 1.[ 1 hA \O UME· TFLOR ISTORICE

ce te contrllfortnrI sunt usemănătoare celor
ale bi ericei şi uel profilc lu fel.
----,-
, .
1
fig. 225. Turnul~clorotni\ă elin llaln:l,
Secţiune orizontală (l<elevcClI Şcoalei de fig. 226. Turnul din Piatra potelor (care au 1.50 pe 3,00 m.)
arhiteclurd)
l\eeastă schimbnre din plnnul vatrat În
plan octogonal se vetI 5i la mai multe tur- fost prelucrnle; ferestrele celel'alte sunt
nuri din Galiţiu. - (Sf~ta t\aria şi 'anctuJl1
SacramentuJl1 din Cracovia).
Inălţimeu tnrnului e te de
19.00 m. socotită până la plat~
forma pe care s'a adăogal,
acuma câţiva ani, un pavilion
de pază.
Zidăria
a aparentă, de piatră
brută
câteva brae de rân~
C{J
duri de cărăm izi. Colţurile
sunt de piatră de talie precum
şi chenarele uşilor şi ferestre~
lor. Uşile, precum şi deschi~
zălurile cele mari ale eatului clo·
Uşa interioar.l sunt ogivale, fără profile, dnr
nC!mni muchia lC1âtă; se vede Însă că au

rig 227 TUJ i"lo)-cJopotniţ-.l al bh'J ieri Sî. JO.:ln din Piatra Jnaintr de rcstaurare
 BISERICILE LUI $TEFAN CEL MARE 1&3

mici, dreptunghiulare, cu muchia ţeşită termi-
nându..se: în partea de jos pe un mic plan inclinat.
La ni\?e1ul solului este o încăpere a\?ând o
comunicaţie directă cu exterior, dar nici una
cu etajele suprapuse; e voltită în semi-
cilindru. La înnălţimea de 4,50 m., pe latura
de răsărit, este o alta uşă de 0.90 pe: 1.90 m.
la care nu se poate ajunge decât prin exterior
cu o scară (actualmente de fier). Lângă
această uşă, sus la stânga, se \?ede piatra
pisaniei :
"Ioan Ştefan Voe\?od, cu mila lui Dumnezeu,
Domnitorul ţărei l'1oldo\?ei, fiul lui Bogdan
Voe\?od, a zidit aceElstă cămpanare, o\?ând
Doamna a sa pre l'1aria, fata lui Rada Voe\?od
şi fiul lor iubit Bogdan Voe\?od în CInul 7007,
iar al Domnirei lui anul al 43.. lea curgător
Octombrie 24 zile" (=1499) 1).
Dela acest ni\?el, scara urme:ază în inte:rior.
Uşa interioară dela etaj are o formă foarte
de respândită în toate ţările: gotice (\?ezi fig.).
Deasupra celor patru ferestre mari se \?ed
patru ocniţe în plin cintru.
Pietrele colţarilor şi ale contraforturilor
mai poartă semnele cleştclor eu Cfire au fost
ridicate. .
TURNUL CLOPOTNIŢA DE Ll\ popAuŢI.
l\cest turn are o destul de mare asemănfire
cu cel de la Piatra, dar are: o silhue:tă moi
1) Melchisedec. Notiţe istorice şi archelogice.

fig. 228. Turnul-clopotniţă 111 bisericei de la Popliuţl.

211
154 COMlstuNEA MONUMENTELOR ISTOR1CE
puţin elegantă datorită mai cu seamă faptului
că, după ce planal (ca la Piatra) a trecat de
10 pătrat la octogon, rede\?ine mai sus ear
pătrat. Pe laturile mici ale octogonalui na
sant nici contraforturile ce dădeau turnului de
la Piatră ~i mai multă elansare.
De altmintrelea, dispoziţia e ceo descrisă la
Piatra. Baza e de 6.20 m. latură, ear la
Fig. 229. TurnulMclopotnltli d~ la
Popliaţl, Planul, (după Bol. Corn.
non. Ist).
înălţimea clopotelor, patratul nu mai are de
cât 5.8~ 01.; zidurile au deci o asoare
, încli..
oare. Inălţimea până sub straşină este de
17.00 metri. Se poate presupune, fiind dată
marea asemănare între cele două turnuri si , în
pri\?inţa distribuirei deschizăturilor, că a fost
de asupra ferestrelor mari ale clopotelor încă
\?r'o 2 - 3 metri înălţare şi câte o ocniţă oarbă
Fig. 230. Tarnul dela
pe fie care latură -- (precum se \?ede de
altmintrelea şi la Bistriţfi). - Actualminte nu
există cornisă.
Spre deosebire de Piatra~ este numai un
singur brâu de cărămidă aparentă, imediat
după retragerea socului. Se \?ed încă printre
cărămizile \?echi, unele smălţuite \?erzi.
Dimensiunile cărămizilor sunt mari şi
ajung la 3~ Col. pe 18 cm. şi 7 Col. gro..
sime.
Consolele pe care se reazămă colţurile părţei
superioare a turnului sunt de piatră şi erau
sculptate; se mai \?ede pe una un balaur în relief.
Actualmente sunt sub straşină şi rânduri,
de discuri smălţuite, care au rost aşezate cu
ocazia restaurărei bisericei şi a clopotniţei,
dfir este indoios dacă au existat În \?echime.
TURNUL.. CLOPOTNIŢA DE Ll\ BISTRIŢA
Acesta e de un alt tip de cât acele din
Piatra şi Popăuţi. E mai puţin înalt În
proporţie cu baza. E tot pătrat în plan,
până sus, si fire contraforturi la cele patru
unghiuri. ' .
Profilele sunt tot cele cunoscute. Acoperi...
mentul e acel bulbucat care s'a răspândit în
\?eacurile târzie, după înfluenţa rusească.
Deschizăturile mari, mai late şi moi înalte
de cât la Pifitra, au chenare ca molari, ear fe..
restrele mici sant dreptunghiolare ca baghete,
încrocişate la colţari, de acest tip ce'l găsim
lfi toate blsericele acestei \)remi.
Bistriţa, Pisanlo.
 BISERICILE LUI $TEFAN CEL MARE 105

Deasapra celor patra deschizătari mari de an mic paraclis, boltit în calotă sferică pe
sanet este câte o ocniţă oarbă în plin cintra patra arcari lipite de pc:reţi şi căzând pe
ca la Piatra. l\ctaalminte, tarnal este tencait şi console.
are deasapra pisaniei o pictară modernă- E laminat prin doaă ferestre larg el>azate

Fig. 231. Tornal.c1opotniţll al l'\lln1istirel Bistriţa (Neamţ).

saa refăcată - arătănd pe ctitorii. Incăperea spre interior pe părţile de miazăzi şi răsărit;
de jos (- deasapra aşei este pisania --) na pe aceflstă latară mai este o ferestraică în
comanică ca etajele de sas care aa fiecare . felal celor ale proscomidiilor.
intrarefl lor deosebită. La primal cat găsim Spre apas zidal este larg deschis spre clă ..
156 COMtSIUNE:A MONUMENTEtOR tSTORICf:

0. ,

/~_f~~~~-+-t-++-
Fig. 233. l'Ul.năstirea Bistriţa
Planul etajului sUPerior al turnului

o A '1. ~ J,. ~ _ 7 b ~ .-.0 ...........

Lt-L,I ! 1 ,1,111,1 II! J ! 1

Fig. 232. Mănăstirea Bistriţa, Planul turnului

direa anexă care prelungeşte turnul în ace.. este turnul (zis 01 tezaurului) care fllce parte
astă parte. din complexul sistemului fortifict'lt 2).
Clădirea actuală, cu două etaje, t'l fost de
sigur făcută într'o t>reme mt'li nouă, dar e pro.. 2.. ~ 4 s <D "7 c!. ~ .... oMv
bt'lbil că a fost inainte o nltă anexă, cel puţin
pentru scară, aşa cum o t>edem la Putna, san o
simplă scară t>olantă ca la Piatra şi la Popăuţi ;
deschiderea zidului, de aproape ;) metri, este
lărgită, aşa cum se t>ede din ciuntirea pictarelor.
In acest paraclis s'au descoperit, sub stra..
turile de spoială, frescuri reprezentând sfinţi
şi scene religioase precum şi un tabIon t>otit>
În parte tăiat de deschiderea ulterior făcută.
La nit>elul clopotelor, încăperea e boltită
ca şi jos. l\cuma se ajunge t'lcolo printr'o
scară de piatră exterioară, et>ident de con-
strucţie recentă.
l"\ai sunt Încă două clopote din wemea lui
Şteft'ln cel l"\are, unul cu inscripţie slat>onă
din 1494 şi altul cu inscripţie latină din 1491.
l\ceste inscripţii le dăm in partea acestei lu..
crări unde am concentrat ee ştim despre
clopotele din acest timp.
Inscripţia pe piatră a turnului sună astfel:
"Blagocestit>ul şi de Hristos iubitorul Ioan
Ştefan Voit>od, cu mila lui Dumnezeu, Domn
t'll ţării l"\oldot>ei, fiul lui Bogdan Voit>od,
a zidit această clopotniţă şi biserica aşezată
Întrânsa întru numele sfântului mucenic Ioan
.cel mare din Cetatea l\lbă, pentru rugăciunea
sa şi a Doamnei sale l"\aria, şi a copiilor lor
în anul 7006 (1498) şi tot În anul acela le a
şi săt>ârşit in luna lui Septembre 13 zile» 1).

TURNUL ZIS l\L TEZl\URULUI Ll\ PUTNl\

Dintre toate construcţiile mănăstirei Putna, Fig. 23<J. Mănăstirea Potna. Turnul tezaurului
singura, care fi mai rămfis din t>remea lui Ştefan, Secţione trans\)ersa Iă (după RomstOrYer)

) lorfla. lnscrip~i. ') Vezi 1<0mslOrYer. Das alte gr. ar. Kloster Puln".
 BISERICILE LUI
Inălţimea turnalui până sab straşină e de
16.00 m. In plan turnul e pătrat; - are
9.10 metri lăţime; - iar la primul cal de\?ine
octogonal regulat. In parter este o odae care
comanică direct afară, iar la fiecare din cele
doaă etoje, e câte o cameră boltită. Sas o
terasă ca metereze e acoperită ca o in\?ălitoare
ţugoiotă dc şindrilă.
Fig. 235. 1'1liolistirea Putna, Turnul Tezaurului
Planul parterului (dupli RomstOrfer)
'0 clădire, alipită de turn, spre interior,
adăposteşte o scară de zid În spirală, care
Începe numai dcla etajul 1; până acolo trebae
arcat ca o scară mobilă. l\ceastă era deci,
ca sigaranţă, o regulă generală.
Intrarea se face printr'o uşă Îngustă de
Fig. 236. Potna, Tornul tezauruloi, Planul
etajuloi 1 (dopli RomstOrfer)
0.65 m pe 1.60 m Înălţime, de acelaş ~tip
ca aceea interioară dela Piatra.
Bolta etajoloi al doilea are ner\?ari de piatră
frumos 10crată. Odoile sunt laminate prin
ferestre ingaste, mai malt metereze; aşele lor
sant la fel ca cea de Întrare În scarfl si , se
ŞTEFAN CEL MARE
pot incaia prin grinzi de lemn care Întră În
locaşuri anume lăsate În zid.
Tot era vre\?ăzut deci pentru a tnlesni
a.părarea. a.cestai turn destina.t a. păstra în
wemurile turbure a.\?erile mănăstireşti.
Era foa.rte sigur şi puternic şi În sta.re să
reziste la ade\?ărate a.sediari.
l\ctaa.lminte pa.rteo de jos a. tarnului, în
a.fa.ră, e proptită printr'an fel de "glacis"
de zid destina.t el apăra piciorul turnulai în
contra lo\?itarilor de ton, oferind proectilelor
o suprelfa.ţa. piezisă.
Fig. 237. Putna, Turnul tezaurului, Planul
etajului II (dupli Romstărfer)
Inscripţia a.şezată deasupra uşei pe o placă
de piatră de 0.71 m. fnălţime şi 0,45 lăţime,
spune 1) :
"Blagocesti\?ul Gospodar al toată ţărei moI...
do\?eneşti 10 ştefan Voe\?od fiul lui Bogdan
Voe\?od a constrait şi desă\?ârşit acest torn
fig. 238. Putna, Tornul tezauruloi, Planul
etajolui superior (dopli Romst5rfer)
şi zidarile împrejurul mănăstirei În anal 6989
( = 1 481) lano Xai 1".
') Kozak. Inschrilten AUS der Buko\\?ina p. 70.
 158 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

***
l\re O na\?ă centrală şi două na\?e laterale
Dăm acuma descripţia unor biserici mai (bas-c6tes) unite cu cea din mijloc prin bolţi
\?eehi. trans\?ersâle. l\rcari dublouri, în dreptul

Fig. 239. RlIdlluţi

celor două perechi de pIcIOare, întăresc

bolta în semicilindru, "berceau", într'unele
părţi foarte uşor frânt. Totuş, biserica are
dispoziţia bizantină a separaţi unei în naos
şi pronaos. Pronaosul e boltit la fel ca naos
dar cu o singură pereche de stâlpi. l\ici
se găseşte scara în spirală ce duce la
încăperile ce formează deasuprl'l na\)elor
laterale un al doilea rând. Bolţile laterale
sunt uşor ogi\?ale precum şi cele trans\?er...
sale. Bolta principală, groasă de 40 centi...
mentri, e de sigă - pentru a fi mai uşoară.
In afară, două contraforturi proptesc absida
şi alte două perechi pereţii longitudinali.
Colţurile exonartexalui, adăogit de Lă ...
puşneanu - care a prefăcut şi ferestrele-
sunt sprijinite de alte picioare aşezate la 45°.
Biserica nu are turle; e acoperită cu o înaltă
şi pitorească in\?elitoare de şindrilă. E actual...
mente în intregime tencuită pe din afară.
Proscomidie si , diaconic nu sunt. l\bsida
Jo-t......... e legată de naos printr'un larg "berceau".
O bancă semicirccllară înconjoară emiciclul.
ferestrele toate sunt mici şi e\?asate
spre interior.
Fig. 240. Rădlluţl. Secţiune transl?ersaJlI
Pisania, aşezată de Lăpuşneanu, nu po...
meneşte de primul cititor.
RJ\Dl\UŢI.
Biserica este zugră\)ită înăuntru. Picturile
Biserica din Rădăuţi, cu hramul Sf. Ni- sunt în parte destul de bine păstrate şi ar
colae, e o biserică de construcţie romanică. putea fi dintr'o \)reme mai \)ech~. l\u fost
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 1511

însă restaurate în cursul \?eacului al XIX...lea, rdă­ iar în Galiţia,

biserica cu care a fost compa...
cându...se figurile, mai cu seama la tabloul \?oti\? rată Radăuţi, adică Sf. Stanislas din Halici,
Biserica ar fi fost zidită, după unii, de Bogdan e şi mai \?eche, fiind zidită de Francis...
descălicătorul, după alţii de l\lexandru cel Bun. cani în \?cacul al XIII...lea (şi modificată mai
Construcţiile de stil romanic nu mai oPQr în târziu).

l\rdeol după mijlocul \?eacului al XIV...lea 1),
1) V. Roth. Geschichtc der deatschen Baakanst În
Siebenbilrgen pag. 15. F. l'\i1l1er. Die Baukanst des
romanischen Styles In Slebenbilrgen pag 46,
Este deci logic să aşezăm data constrairei
bisericei noastre cât să poate mai inapoi în
cursul "remei, adică sub Bogdan.
Dealtmintrelea, dacă sub 1\lexandru cel Bun
lUO COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

or fi fost \?OrlJll să se construiască o lJiserică SF...TIi TREIt\E DIN SIRET.

aşa de seamă, după un calapod occidental,
s'ar fi lucrat În stil gotic, aşa cum s'a făcut
la Baia, la lJiserica catolică ridicată la 1410.
Lo aceste argumente se mai poate adăoga
şi faptul că Şteflln cel t\are a aşezat pietrele
Sf...ta Treime din Siret are an naos lJoltit
În calotă sferică pe patru pendenti\?i, un arc
mai îngast spre apus, şi spre răsărit anal mai
lfit de care e alipită lJolta altarului. Sunt şi

:TI C
'fl
~
""
....
.p.
p
;;:o
lJI
""c:..
""
..§; f"
l/1
."
c;
::1
e.. "
\j
~
00" ~
fl)
"t
;:;" .D
~" ).

>
VI

de mormânt ale predecesorilor lui, începând
dela Bogdan, cea ce îl indică ca cel dintâi
ctitor. Trecuse namai un secol şi mai puţin
dela moartea lor şi dacă llr fi fost inmor...
mântllţi aceşti \?oe\?ozi În alte părţi, s'ar mai
fi ştiut.
două sînari laterale În segment de cerc.
Doaă nişe ser\?esc de pros<;,omidie şi de dia...
conic. Un perete cu o uşă mică separă nao...
saI de pronaos, care e dreptunghiular, mai
lung in sensal Iăţimei lJ iseri cei. E lJoltit în
«lJerceau» fiind foarte aşor ogi\?al. Na se \?ăd
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 161

actualmente urme de zugră\Jeli. In afară ab..
sidele (l{J arcatarile oarbe, care \Jor rămâne
În stilul moldo\Jenesc, şapte la altar şi câte
cinci la cele laterale. Se urcă numai puţin mai
sas de cât jumătatea înălţimei bisericei. De..
asupra lor e un brâu de cărămizi aşezate În dinţi
de ferăstrău, iar mai sus planul zidulai con..
anele sunt destal de asemănătoare. Sf. Nicolae
din Seres şi S.. fţii Arhangheli din Cuce\Jişte 1)
de pildă, care are însă tipul cu patru stâlpi,
pe când S..fta Treime nu Îi are; bolta pro..
naosului însă seamănă destul. Şi Rudeniţa 2)
la o epocă mai recentă, are oarecare înru..
dire; dacă se suprimă nişele zidurilor de

Fig. 243. Sf. Treime din Siret (fot. Blilan)

Unue până sus, eşit În raport cu pareta in...
ferioară, dacă nu cum\Ja tencaiala nu acoperă
aici \Jr'o construcţie specială.
Planul bisericei este deci bizantin şi din
toate planurile bizantine, se aseamănă mai
mult cu cele macedonene şi sârbeşti; mai cu
seamă În cea ce prh'eşte pronaosul scurt şi
lat. Tocmai la fel na găsim într'ade\Jăr, dar
miază zi şi miază noapte ale naosulai~ dăm
de o dispoziţiune foarte \?ecină. Combinând
cu acest naos pronaosul Cuce\Jiştei, a\Jem
aproape planul Sf...tei Treime. Dar carac...
teristica cea mai apropiată este că Sf. Treime,
1) Kondakof-l1akedonia, pag.,o186.
2) BaJş-O "izitli Ia câte"ll biserici din Serbia.
21
162 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ca şi bisericile sârbeşti, e de tipul de plan şi în exterior faţade cu oarecare trăsături

ce'l denumeşte D. t\iIlet planul simplu 1),
unde absida mare e imediat alipită de arcul
estic al naosului, fără alt arc sau boltă in..
termcdiară, aşa cum este cazul în planul zis
«complex:t, deorigină constantinopolitan. Toate
constantinopolitane (care se regăsesc şi la
Salonic).
Inrâurirea pare deci a fi mficedo... sârbească.
l\ceastă dispoziţie a planului simplu a rli ...
mas însă izolată şi fără influenţă asupra des..

fig·. 224. Biserica St Treime din Siret. Secţiune longitudinal1i

fig. 245. Sf. Treime din Siret. Planul bisericei

bisericele moldo\?eneşti-aproape fără excepţie \?oltărei ulterioară ~a

planului moldo\?enesc.
- aparţin acestui de al doilea tip. E probabil datorită călugărilor sârbi sau de
l\stfel Sf..ta Treime ne arată, în întregul ei, un şcoala sârbească \?eniţi în t\oldo\?a în \?remea
plan bizantin cu oarecare caractere sârbesti, , lui Petru t\uşat, încât tradiţia că Sf...ta Treime
ar fi de la sfârşitul secolului al XIV..lca pare
1) G. l'\iIIet, L'~cole grecque pag. 56. a se ade\?eri.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 163

8' .7

Fig. 246. Sf-ta Treime din Siret~(fot. Blilan)

\\/
!i

Fig. 247. Cace\?işte(dapli G. l1i11et)

"I'1\rt Serbe" J .. 6 ~ 1 8 9 -o-
I I II! II II II II II I.
Fig. 248. Rudenita

BISERICf\. l'1IRl\UŢI DIN SUCEf\. VI\. *)
Biserica l'1irăuţi1or e socotită de mai mulţi
autori ca una din cele mai \?echi biserici
moldo\?eneşti. După schemalismul Episcopa..
tului greco..oriental, citat de Romstorfer 1) ar
fi fost biserica mitropolitană a ţării şi bise..
rica de încoronare; ar fi fost fundată chiar
de Dragoş, după alţi de Iuga.
După Grigore Ureche 2), s'ar părea că bi...
serica exista înainte de I\.lexandru cel Bun,
adică înainte de începutul \?eacului al XV...lea.

• ) Pablicat in Bal. Com. l1on. Istorice, anal 1924.

1) Romstorfer. Die Restaurierung der Mirouz-kircne. f) Gr. Ureche. Domnii ţerii l1oldo\?ei cap, IV,
164 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

După RomstOrfer 1) probabilitatea cea mai inscripţiune. Ea ser\?eşte ca magazie pentru

mare e că a fost zidită în ultimul deceniu productele agricole, Închiriată de neguţători
al \?eacului al XIV..lea. dela primăria Suce\?ei».
La 1402, l\lexandru cel Bun a adus şi de- Istoriceşte deci, biserica f'\irăuţilor nr fi
pus la f'\irăuţi moaştele lui S·f Ion cel nou 2). cam dela 1400, cu o preface re sau o repa..
Pe la 1513, în urma unui e\?eniment Încă raţie din \?remea lui Ştefan cel f'\are.
necunoscut, biserica a fost «de\?astată» 3). Până la ce punct biserica de azi - adică
f'\itropolia a fost atuncea mutată în biserica Înainte de ultima restaurare de acum câţi\?a
S..f Gheorghe, Începută în 1514 de Bogdan ani - este aceea dela început? Remanieri
cel Orb şi ispră\?ită în 1522 de către şte .. saa prefaceri ulterioare nu i au cum\?a schim ..
făni~ă Vodă. Iorga 4) spune: ~;şi biserica f'\i- . bat cu desă\?ârşire caracterul primiti\??
răuţului unde slujea f'\itropolitul Suce\?ei a Să ştie, că în lucrările de restaurare, între
trebuit să fie refăcută :de dânsul (ştefan cel 1898 şi 1901, s'a găsit în pod, În resturile

Fig. 249. t\ir1iaţi.

f'\are) potri\?indu...se - poate - intru câtlJa zidăriei 6) monede suedeze cu monograma

stilul cel nou după acela al lui l\lexandru
cel Bun, ctitorul dela Început.
l'1ekhisedec 5) nu pomeneşte numele de
f'\irăuţi, ci spune numai: «Este încă o biserică
antică românească În marginea Suce\?ei des..
pre cetate. Ea este descoperită, bolţile şi pe..
reţii sunt foarte deterioraţi, nu are ',nici o
1) Rom~torler. ibid.
2) N. Iorga. Istoria Bisericei Homâne~ti 1 p. 53.
31 Romstorfer. ibid.
4) Ibid. p. 95'
5) Melchisedec. O vizită la câteva mănăstiri din Bu-
covina p. 76.
G. 1\. (G~sta\? l\dolf). In pilastrii dintre două
ferestre ale turlei s'a găsit de asemenea, Între
două cărămizi, zidită o monetă poloneză din
\?remea lui Sigismund al III..lea (1587-163~).
De aci se poate presupune că s'au executat
lucrări la turlă şi În părţile superioare ale
zidurilor bisericei În \?eacul al XVII..lea.
Dacă examinăm planul, \?om obser\?a mai
întâi prezenţa a doi stâlpi cari SUSţin pere..
tele despărţitor dintre naos şi pronaos. l\ceastă
6) Romstorfer. Die Restaurirung der Miroutz-Kirchc
21
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE: 165

dispoziţie n'o găsim

la nici o biserică înainte
de sfârşitul secolului al XVI..lea, afară de
Putna şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi în sta-
rea lor de azi; dar aceste doaă biserici, cum
am \?ăzut, au rost reconstruite tocmai în \?ea..
cal al XVII..lea. Din contra, în cursul acestui
Turnul.. clopotniţă, aşezat pe latura de mia..
zăzi la intrare, este de asemenea de un carac..
ter târziu. Există într'ade\?ăr turnul.. clopotniţă
alipit de biserică încă de la începutul \?ea..
eului al XVI..lea la Bălineşti. Este însă o
excepţie care nu a mai găsit imitaţie p&nă

'~D'
~~-:-~
, I
1
I
1"
I~
J
I I

14',O=CEEJ
I ...... \ l '
I

€J
~ i··.. . . ··~:\i· . :\
,,' ,1
,.,' ,

-oţb~6i]
J: ~ ~~Fig. 250. Biserica l1lrlioţi. Secţlonea longitudinală
Fig. 251.' l1lrliuţl. Planul bisericei

\?eac, această dispoziţie de\?ine frecaentă încât
se poate spune că este una din caracteris;..
ticile bisericilor moldo\?enesti din acest secol
(aşa Dragomirna, l\ronean~ (1598), Galata,
IţCMi \?echi, Sf Ioan Botezătorul din Sucea\?a,
Trei Erarhi, Cetăţuia, Golia, Bogdana, Bâr..
nONI, Sr Onarrie. (fig. 219, 220, 221, 252).
în \?eacul al XVJI..lea, şi mai cu seamă al
XVIlI..lea, când încep să se construiască clo..
potniţe fie pe latura \?estică fie pe una din
cele Nord sau Sud, ajung&nd să fie una din
caracteristicile bisericilor moldo\?eneşti t&rzie.
In cea ce pri\?eşte clopotniţa de la .l'1irăuţi,
bolta ei eliptică, scara în spirală \?ăzută din
166 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
exterior şi alte detalii despre care \?om 'Oorbi
mai departe, ne îndreptăţesc s'o socotim din
secolal al XVn...lea.
Dacă examinăm acama faţada, '00111 'Oedea
că arcadele oarbe (îiride) absidelor au an
caracter bizantin, arhi'Ooltele fiind intrate în
fig. 252. 1\ron Vodă (Ia~i)
Planul bisericei
(dup1i Bul. Corn. 1'\on. Isl.)
raport ca: planul zidalui. Acest detaliat',: de
construcţie na 'se întâlneşte la \?e~hile :bise...
rici din Rădăaţi şi Sf. Treime din Siret,
dar se regăseşte la malte biserici începând
ca altimi ani din \?eacal al XVI...lea şi mai
întei la Galota, clădită de Petru Şchlopal
la 1590 si , care are mai malte caractere
mantene.
Vom obser'Oa între altele, aceste :racordări
cam stângace ale arhi'Ooltelor, pro\?enind din
lipsa de spaţia necesar, pilaştrii fiind mai
îngaşti ca dabla lărgime a arhi\?oltei. Acest
Fig. 253. Biserica mănăslirei GaJala
detalia este aproape regala generală în I"\an...
ten ia în \?eacal al XVII...lea şi mai ca seamă
în \?remea lai I"\atei Basarab. De asapra firi...
delor oarbe, e Încinsă biserica ca an brâa
compas dintr'an tor între doaă rândari late
de cărămizi aşezate pieziş în dinţi (în zimţi).
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 167

Rândurile de cărămizi aşezate în zimţi sunt mărginit la turlă şi la părţile de sus ale
o caracteristică bizantină, răsp8ndită în toate ziduri, ci a fost o reconstrucţie complectă
ţările balcanice şi în l'luntenia. Brâul [însă, din temelie.
compus dintr'un tor (budin) între" zimţi, este Este deci proba bil că de\?astarea Mirăuţilor
specific muntean, şi acolo
nu'l găsim înainte de 1582,
la Tutana, unde apare pen..
tru prima dată, pe urmă
la biserice domnească din
Târgo\?işte (1583), de\?enind
foarte răspândit în cursul
\?eacului al XVII...lea (bise...
rica Sf. Nicolae din Târ...
go\?işte, Sfinţii Impăraţi din
acelaş oraş,- Coeni, Turnul
Brebu şi alte).
La turla de pe naos \?e..
dem colonete angajate la
unghiuri, cea ce nu se \?ede
în l'loldo\?a, şi pare de a..
semenea a fi un element
muntean.
Şi în interior găsim ar..
curile cn arhi\?oltele intrate
în pltmul zidului. Fig. 255. Biserica din Intona (I\rgeş)
In fine, nici ferestrele,
nici contraforturile, nici soclul nu ne arată în primii ani din \?eacul al XVI...lea, despre
formele şi profilele ce le Întâlnim în \?eacul care se \?orbeşte, În urma unui e\?eniment
al XV...lea şi în XVI...lea în l'loldo\?a. Încă necunoscut, a fost, dacă nu o distrugere
complectă, cel puţin o \?ătămare
destul de gra\?ă ca să explice
de ce Bogdan cel Orb a fost ne..
\?oit ca să reconstruiască o mi...
tropolie noaă în loc de a repara
cea \?eche.
Pentru ca să credem că - cu
toate caracterele din \?eacul al
XVII...lea ce le am rele\?at - bi...
serica este din preajma <mulai
1400, ar trebui admis ca în
această epocă, necunoscntă nouă
în pri\?inţa monumentelor, a fost
o înrâurire şi un stil care au
dat rezultate la fel cu cele ce
le găsim două \?eacuri şi mai
bine mai târziu.
Toate aceste caracteristice ar
Fig. 254. Sf-ţi Impliraţi, Târgo\)işte (după Bol. Corn. I'\on. IsU
fi dispărut, ne mai \?ăzându ...se
nimic din ele în tot timpul lui
Ştefan cel l'lare şi al urmaşilor
Toate aceste caractere ne trimet deci În lui, nici în l'loldo\?a, nici la \?ecini, şi după
\?eacul al XVII..lea şi concluzia firească a această lungă eclipsă de mai bine de 200 ani
acestei analize este că refacerea bisericei din ar reapărea deodată.
acest secol, despre care a\?em indicii, nn s'a Cred -- fără a mai \?orbi de e\?identa
168
Înrâurire din arhitectura munteană din "ea...
cui al XVII...lea asupra celei moldo"enesti
Fig. 256. Bisericil din Coeni (VJa~clI)
cred că o asemenea presn'"
punere ar fi absurdă, şi că
concluzia ce se impune este
ca biserica 1"\.irăuţilor a fost
prefăcută din temelie pe la
j u 01 ă ta t ea" ea cuI n i al
XVII-lea.
S'ar putea cel mult pre...
supune că planul (afară- de
clopotniţă) s'a respectat. Şi
dacă aceasta s'ar putea proba,
ar fi deja un punct foarte
im portfint câştigat.
1"\. OL DO VI Ţ l\.
Biserica "eche din 1"\.01...
do\?iţll ar fi fost făcută de
l\lexandru cel Bun. 1\ fost
distrusă de o surpare a
muntelui sau de un cutre...
mur.
Din-ruinele actuale e greu
să se ghicească planul. l\r fi
necesare săpături. In glaful unei ferestre se
mai \?ăd rămăşiţe de frescuri.
COMtSlUNEA MONlJMENTELOR ISTORICE
Se mai "ăd golurile grinzilor de lemn
, - Înecate În zidărie, după obiceiul bizantin.
:::
* *
Printre clădirile de mai înainte de
Ştefan cel 1"\.are s'ar putea clasa - poate-
şi turnul de intrare de la 1"\.ănăstirea
Neamţului (partea interioară, căci cea din
afară a fost zidită la 1824). După tradiţie
ar fi de la Petru 1"\.uşat şi de fapt nn e
nimic În construcţia lui care să fie În
contrazicere. 1\rcurile şi bolţile intrărei
sunt foarte uşor ogi"alc, cea ce am ob...
ser"at şi la pronaosul de la Sfânta Treime
din Siret.
Dacă s'ar ade\?eri că această biserică
este într'ade"ăr de la Petru 1"\.uşat, această
similitudine de detaliu ar putea fi un
argument pentru a fixa la această dată şi
turnnl de la Neamţn.
*
**
Spre complectare, "om descrie aici acuma
-_._--._-.--
3 4
[ [
Fig. 257. Ruinele l'1oldo"itei "echi
şi bisericile din "remea Ini Bogdan cel Orb
şi a lui Ştefăniţă.
 BTSERTCJLE LUI ŞTEFAN CEL MARE 169

Fig, 258. Ruinele l'1oJdopiţei \?echi

Fig. 259. rUinăstirea Neamţului, Turon) de intrare (\?ăzut din interior)

22
 170 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

SF. GHEORGHE uIH SUCE.l\Vl\. încât este e\?idcnt di oceostli din arma I-o
ser\?it de model.
Biserica Sf. Gheorghe din Saceo\?tl o fost Principala deosebire - precam om spas când
incepată de Bogdon cel Orb în anal 1514 şi am \?orbit de Neamţ - conslstli în faptal ca.

:o
':l
c
>-
~
0\ p
? ti

~
ţ-

111
el
::r
".,
O
le
::r
"
s::t.
s- ).
O
r.n
1:1
n
"Ct
d
~
r.n ~
"
n
"C:
III
1:1
t:'
"
6"
t:'
te

s:
s::t. ~
e
S-
Ct
~
6<

iSpr~\?ită numei tn I ~22 de către fial sau rn loc de un nou comportiment Intercolot
Ştc:făniţă. între pronaos şi .naos, bolta \?estică o
E ce\?a moi more ca biserica mănăstirei ocestuio a fost prelungită, precum şi cea
N~omţalQi ţ(,l cQre ieQm6n~ mult, aşa m(Jlt de est, c6ştig6ndq ..se ai1fcl mQlt spaţiu în
 BIS~RICILE un STEPAN CEL MARE 171

mijlocul bis~ricei. Se şi in\elege de ce s'o arată tablourile \)oti\?C' din oceostă \?reme.
făcut această modificare; pe când Neamţul Romst6rfer a regăsit. de altmintrelefl pe
era mănăstire şi locaş de înmormântare~ Sf. soclurile turlei, Înecote în acoperiş, urme de
Gheorghe era făcut pentru a fi mitropolio pictari şi chior discuri care arătoa ndn...
ţărei şi era ne\?oe de spoţiu în naos
pentru curtea domnească. In colo
dispoziţiunile şi chiar dimensiunile sant
aproape la fel, mai cu seamă carac...
teristicul pronaos ce...l \?om regăsi
aproape după acelaş tipic şi la Pro...
bota. In loc însă ca ner\?urele să se
continue până jos, sunt pilaştri de
secţiune dreptunghialară care le su...
portă. Trebue semnalate şi marele nişe
oarbe, câte două pe pereţi de miazăzi
şi de miazănoapte ale noaosalai, şi
care amintesc cele de la Piatra, Bor'"
zeşti şi Războeni.
Şi exonartexal, ca la Neamţ, a fost
adăogat alterior, în 1579, de către
l"\itropolitul Teofan; e boltit la fel ca
Ifl Neflmţ şi are tot trei ferestre mari
În peretele de apus. S'fla regăsit în
exterior câte...\?a semne Iflpidflre.
In afară - abstracţie făcând de
micul prid\?oraş modern şi de intrările
secandare făcute acuma In urmă -
diferenţele principflle pro\?in din faptul
că absidele În loc de a fi poligonale
ca la Neamţ sunt În segment de cerc.
TarIa e octogonală şi are patra fere-
stre şi patra contrafortari. E aşezată
pe un dubla soclu stelat cu opt
\?ârfarl. -
'"
<:'01
Biserica e tencaită În exterior şi
mai are urme de zagră\?eli, făcute
probabil în \?eacul al XVI.. lea.
Din nefericire, la restaurarea făcută
'lcuma \?r'o douăzeci de ani, s'aa spart
ferestre noi fără a ţine seamă nici
de formo lor \?echie nici de zugră ...
\?eli. La tarlă apar discuri smălţuite,
Însă fără figuri ci numai ca an bumb
la mijloc cum le \?edem la Borzeşti,
la Piatra, la Neamţ. E ultima biserică
la care găsim această împodobire.
Intre aceste discuri care au 18,5 cm.
diametru, s'au aşezat piese speciale
trianghiulare sau în patra laturi, pen...
tru a umplea golurile dintre ele. Ca...
lorile sant ca de obicei galben, brun, \?erde. doios că în \?remeo eonstro('ţiei ~ran libere
Obişnuitele rânduri de mici ocniţe se \?ăd şi şi \?ăzate.
pe corpul bisericei şi pe turlă. F.. o probă moi mult d\ acea, UI for:lltl de
Jn\?elitoaree este acama refljcntă după cam în\?elitoflr<: este cea corecM.
17~ C~lvl1~UNEA MONUMENTELOR. ISTOR.ICE
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MME 178

Fi!]. 26:'1. Sf. Gheorghe din ucen\la, InaInte de restaurare

Fig. 264. SI. Gheorghe din Sacet1\lo, naos

174 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Să ştie ce insistenţă a fost pasă de către
Bogdan şi pe armă de către Stc:făniţă pentru
a patea aduce din Polonia plambal necesar
acestei in\?elitori. Voi discuta mai departe
mai pe larg această chestiune.
In interior o pictar6 framoos6 1mbracă
Încă pereţi, şi arată o dalce: şi stearsă tona~
litate. Păcat numoi co 10 altimo restoararea,
pictorii na s'au malţamit să cureţe şi să spele,
ei ou refăcnt p~rţilc: ce Iipseoa În modul cel
moi urot; este, pe alocare:o o ade:\?ărată măz ...
gllllre:.
Tobloal \?oU\? a disparut rn mare parte
odată ca scotere:a peretalui despărţitor dintre
naos şi pronaos. Se mai \?ăd totuşi Încă trei
persoane, Bogdon cel Orb ca fii stii Ştefan şi
Petru 1)
Până nu de molt se moi \?c:dc:oa trei chipuri
') Kozak. [nachriften.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARit
şi încă alte doali cu capetele: tăiate de mar...
gineo noaă a ferestrei.
l\trage luarea aminte frumoasa icoană li
110icei Domnalui din laneta portalalai de in-
trJre; ea infăţişează \?echia temă bizantină a
daioasei l1aici "r ).,OX.O'pl),,~O J(J.
li.
Să ştie că biserica Sf. Gheorghe păstrcClză
rficla ca mOllştcle lai Sf. Ioan cel noa care
aa fost fidăpostită în ea dela fandaţia ei-
lipsind an \?eac, cât timp aa fost la Zolkiew
in Galiţia, dela 1686 la 1783.
l\ceosto racla de argint .înfăţIşeClză \?iaţa
17
sfântului este o foarte frumoasă şi inte.-
şi
resantă piesă de argintărie; interiorul capa'"
culal e acoperit ca framoase zagră\?ell.
Pisania de 96 em. langlme şi 71 cm.
înălţIme: aşezată deasupra Intrarei În pronoos
sună astfel:
"Ca \?rerea raUUui şi ca ajatoral Fiului
şi ca să\?ârşirea sfântalai Dah, fi "rut blago...
cestl\?ul şi de Hristos iubitoral Ion Bogdan
Voe\?od prin milo lai Dumnezea, gospodar al
ţărei moldo\?eneşti să zidească biserica l1i..
tropoliei din SaCeO\?fi, ande e:ste hrfimal sfân...
176 COMISIUNEA MONUMENTELOR IISTORICE

.....
(Il

5'
"'O
'"ţ

o
::l
Oi
o
Vl
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARt 177

tului Illarelui 'mucenic şi biruitorului Gheorl1he. fost făcută de l\nastasie Crimca, în \Jremea
Şi a început a ozidi în anul 7022(=1514) lai t\iron Barno\Jski (1626 - 1629) pe când

~Fig. ~69. Sf. Gheorghe din Sucea\)a t\aica Domnului la intrarea principalII

şi n'a putut s'o să\Jărşească; şi fiul lui 10 clopotniţa a fost ridkată de IPetru Schiopu
Ştefan Voe\?od, prin mila lai ))aninezea, gos~ tot ~tunceâ când (1 acoperit biserfc~.
podar al ţărei moldo\?eneşti, ca ajatorul lai
Dumnezeu a zidit'o dela fer~stre in sas şi a
slh:>ărşit'o în anal 7030 (= 1522) lana No~
embrie 6 şi a Domniei lai al saselea an
cargător; şi a
fo t sfinţită de ~âna prea
sfântalai mitropolit Kir Teodist" 1)
O alta inscripţie de piatră ~rată d~ta f~ ...
cerei prid\Joralai 2) :
"l\cest prid\?or l'a făcut Teofan mitropolitul,
din mănăstirea Rîşca, în cinstea marelui mn...
cenk Ion cel Noa în zilele blagocesti\Julai
nostru domn 10 Petre Voe\?od în anal 7087
(=1579Y'·
O inscripţie zugră\?ită or~tă
di Petra Schiopul
a răstoarat şi acoperit din noa biserica.

Iar mka capelă (eclisiarnlţo) din curte a Flg, 270. Sf. Gheorghe din Suceo\)a,
Discuri de plimAnt ars (dup1\. Ro mstiirfer)
') ~) Kozak. Inschri1ten aus der Buko\\lino.
Vezi şi RomstOrfer in Jahrbuch des Buko\\)lner Ll'Indes- Din ede arătate şi din planurile bisericei
museums 1899 pag. 104. rezalt~ clor di Sf. Gheorghe este foarte În...
178 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Fig. 271. Sf. Gheorghe din Sacea"a, Pisania
radită şi copiată dapă biserica
în mare parte
măn~stirei Neamţalui,a\?ând ca şi aceasta
anele trăs~tari ale grapulai Piatra Borzeşti.
Este moti\?ul pentru care aceasta biserica
se grupează ca acele din \?ren ea lai Ştefelfi
mai curând decât ca cele din \?remea ur..
mătoare.
Pl\RHAuŢI
Biserica din Parhăuţi, cu hramul taturor
Sfinţilor, a fost ridicată în anal 1522 de
către logofătul Ga\?ril Totruşan. l\semănarea
planuiai ca acela al Reasenilor este izbitoare.
Chiar dimensianile sunt identice. Una şi alta
1lO 25.60 m. lunJime, 9.00 m. lăţime exte..
rioară si 5 10 m. lăţime inter:oară. Naosul
şi altaral sant aproape identice.
Micile conca\?ităţi care ţin loc de sÎnari
la Reuseni, lipsesc la Parhăaţi. Mănanchiurile
de colonete ce le Încadrează există totuşi;
ele 1lO dealtmintrelea o mare des\?oltare, le
găsim şi în pronMs, la aşi, la ferestre, la
colţari şi se găsesc ner\)are 10. Înălţlmeo
naşterilor bolţilor.
Pronaosul diferă; Cll la Dobro\?ăţ,
n60sal cel noa, bolta e aceaş ca aceea ana..
vsulai.
In exterior, bolta din spre apus e mai
complicată; e separată În două catari, a\?ând
câte două deschizături în loc de una singară.
Catal de sus e deschis şi lateral. Este astfel
o Îndrumare către clopotniţele ce fac corp
ca b.serica.
In afară, biserica a rămas de piatră brută
netencuilă, şi fără multă grijă lacrată. S'ar credea
că intenţia el fost de a o ten cai. Socla e Hiră
nici o piatră prof! ată. ferestrele sant mici,
Însă nu mai sunt de tipurile canoscu:e inainte;
sunt fără mulare şi să termină în acoladă,
Însă sant tot gotice ca infăţişare. Tot aşa şi
rama uşei scărei ce duce la clopotniţă.
La arcuri, se \?ed pe ici colo câte o cără ..
midă smă ţuită brun. In rezumat, după plan,
biserica este o imilatie a celei de la Reaseni
şi l\rbora şi se poate clasa în acelaş grup.
Ca detalii şi mod de execuţie însă, diferenţa
e more şi desigur nu a mai lucrat accelaş
meşter ca la celelalte biserici.
Pictara e framoasă şi foarte bogată în po"
leitură; şi aici sub stratul pictat se găseşte an
În pro~ olt stmt imitând cărămida aparentă.
 BISERICILE LUI
Intr'o firidă
din altor se \?~de o "pieUt", care
ne arată unul din rarde cazuri de influenţă
FI g. 272.
a picturei itolill1e. Pe tobloul \?oti\?, core se
găseşte la locu} obişnnit, se \?ede singur Ga orB
Totruşan - capn! este refăcut). E înfăţişat
cu acelaş fel de coafură ca şi Şendrea
la Dolheşti şi logofătul Teodor la Humor;
fig. 274. Parhll.oţl, Pisanta
el poortă o barbă roră. E de ObSCf"ot c6 nu
ţin biserlco în mAlni.
ŞTEFAN CEL MARE 179
Biserica fiind mult timp descop~rită, zugră ...
\lellle au suferit mult şi in rr:olte părţi din
Parhl\.oţl
naos şioltor ou şi căzut; În prid\?orul de sub
clopotniţă pictura boltei a fost refăcută; cea
de jos, însă, e frumo{lsă. Printre grafitele e unul
fig. 274, Parhl\.oţi, Plsanla (dopl1 Kozak)
din 1631. Pe peretele de opas 10 introre. rn
~xo bisericei, se găseşte pi anie core spune:
23
180 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

«Ca vrerea Tatălui cu ajutorul fiului şi ca Voe\?od, la anul 7030 t= 1522) luna (unie
ă\'>ârşireasfântului Duh, robul lai Dumnezeu 15.») ')
Pan Ga\?ril Totruşan, logofăt, a zidit acest hram In pronaos sunt mai multe pietre de mor...
În numele tuturor finţilor, cari au strălucit mânt, printre care~aceea a soţiei lui Totraşon,

o .A 2 3 4 5 ce 7 & Ci /'J ~

l.Ll...L 1 il, : 1 1 I_I-! I.! I-! J ! -'

fig. 275. Biserica din Parhliu~I. Sectiune longitudinalli

I
I
I
I

I
I
I
I
I

Fig. 276. Pllrhăuţi, Planul bisericei (după RomslOder)

în toatălamee, pentra r{Jgăciunea sa şi a -fata lai Luca l\rbure-a mamei lai şi altor
domniţei lui f\na, în zilele blagocesli\1ulnj şi rude. Piatra lui Totruşan lipseşte.
de Hristos iubitorulni (o Ştefan Voe\'>od, Gos~
rodarCII ţărei moldo\'>eneşti, fiul lui Bogdun ') Kozak. Inschriften.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 18t

ŞIPOTELE (jud. Iaşi) Zidul e drept, şi fără sÎnuri şi fără con...

Biserica cu hra1TIul Sf. Ioan cel nou, a
fost zidită ca biserică li curţei sal~ de către
Luca Arbore, p8rcăIab de Suceava, care
traforturi; zldăria de piatră brută ~ aco...
perită de tencuială. Socul ~ fără nici un
profil.
ferestrele toate au fost schimbate, iar usa
,

o -\ 1. ~ ... '3 '!O ? ~ q ÂO '""

T J ! , 1 HZ±LWzdn-LbLt 1 1 [ J 1

Fig. 277. Biserica din Şlpote, Sectiune longituoinalli

Fig. 278. Şipotele, Planal bisericei

a zidit cu cinci ani înainte biserica din de intrare de pe latura de miază zi li fost
l\rbore. zidită.-. Deasupra ei e pisania.
Biserica e simplă, fără turlă şi seamănă Inăuntru, peretele de separare a naosului
ca "edere mai mult cu eotnar decât cu de pronaos a fost scos si în 10<'. de uşă s'a
l\rboftt deschis un arc mare. l\semenea s'a deschis
 COMt lUNEA MONUMEN'rELOR. I~TORICE

zidul de 0pos spre nOOQ introre flicată sup
elopotniţo, zidită lfi 1890.
Planul s~amiinii oare cam cu cel d~ 10 J\rboro j
lipsesc însă n~r\iurele car~ încfidrează seo~
biturile absidelor lfiterale. Bolţile însii sunt
alte, Pronaosul e acoperit printr'un simpla
semi..eilindru (berceaa). Boltfi nflOsulai, de la
"l{ugăciunea roboloi lai Pon
1)omn~zeCl
Loco l\rbor~, p6rcălobul Soc~\i~i, care a zidit
oc~st hram curţilor sale din Şipote în num~l~
sfântului şi slă\iitului mar~1e mucenic al lui
Christos Ioon c~l nou, în zilel~ blogoc~sti\iului
Domn 10 Bogdon Vo~"od j care s'o început Q
se zIdi În anul 7015 (= 1 "'07) luno Iulie 19

Fig, 27Q. Bls~rlca din Şil'ote (rllşl)

p~ndenti\'itn SUS, nu moi există şi s'or put~a
eo si
, bOUfi absidei more să fi saferit o
refocere.
Ins~mnătat~o fie~sl~i biserici este moi molt
ac~efi de o fi singura în întregime zidită sub
domnia lui Bogdan cel Orb.
Reuseni ce {1 fost terminată sub domnia
şi s'a să\?ârşil în ocelaş on lono Septembrie
în a cine~a((.
Na se mai \?ede, azi, nici o urmă de picturii
'Veche, nici înăuntru, nici în oforii.
VALENI (Roman)
Biserica, cu hramul celor patru zeci de
mocenici, fi fost zidită in 1519 de Cozma

Fig. 280. Şipotele. Pisania

lui - în a doua lună - era începută de

aproape an an când a murit Ştefen c~l
tlare, iar S1. Gheorghe din Sucee\?e,
începută în 1514 de către Bogdan, n'a fos! Fig. 281. Biserica din Valenl (Roman)
ispră\?itii de cât în 1522 de către Ştefăniţă
Vodă, în el şaselea an al domniei lui. Şarpe, precum orată pisania oşezată la dreapta
Pe pisania se citesc următoarele: Intrărei:
 BISERICILE LUI ŞTEFAN ~EL MARE 183

),Cu \?rerea şi cu iljutorul Domnului Dum...
nezeu, eu robul luI Dumnezeu Dumnealui
Cozma Şarpe Postelnic a zidit acest hram
lil curtea sa din Şchiai întru numele Sfinţilor
patruzeci de mucenici din Se\?astia pe \?remea
Biserica e fără tnrlă; ore un naos boltit
în modul obişnuit moldo\?enesc şi un pronoos
boltit în semi..cil:ndru (în «berceau») ca 10
Şipote. Peretele despărţitor a fost scos.-
Locul sînurilor e însemnat în interior printr'o

o -\ '2. ~ '" 5 o; 7' l!. <'l ~o ""

1 J 1 ! 1 Il! J J 1 fI! 1 ! [ r 1 ! r

Fig. 282. Biserica din V61enl, Secţiune longitudinala

Fig. 283. Vl1lenl. Planul bisericei

bine credlnciosului 10 Ştefan Voe\?od şi s'o uşoară curbură. Uşa de intrare e ogi\?aIă, destul
început a se zidi 10 anul 7027 (= 1519) luna de ascuţită, dar de un profil cam stângaciu.
lui l"\art 30 şi să\?&rşit în ilcelaş an, luna Toate ferestrele au fost schimbate.
lnl Iunie 22" 1) In afară, zidurile sunt drepte, iar abslda
') Iorga. Inscripţii este semicircularli; nu se mai \?ede nici un pro..
181 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

fii la soelcr. Tot exteriorcIl e tencuit. F\ceastă exterior se aseamănă şi ccr Cotnor. Face parte
biserică aminteşle cele din F\rbora, Reuseni, din acest grup de biserici simple şi mode te

" .
"~>,,"'.~,, '.
~""~'~"I

Fig. 28<J;. V1ileni (Roman), Uşa de intrare

Fig. 285 VIIJeni (Roman), PIsanla

dar mai cu seamă acto din Şipote a lui Lcrca care se \Jor regăsi şi mai târziu sub Petru
l\rbore, care este aproape la fel. Iar în Rareş (Baia şi al te).
 C1\PITOLUL III.

FORMELE
Din cea ce precede, şi sintetizând cele tUci nişe menajtlte în zid ser\)esc pentru
ce se desprind din descrierea monumentelor, aşezarea 'unor obiecte necesare cultului.
judec&nd numai după bisericele ce sunt fără Altarul e luminat printr'o singură fereastră
discuţie din \)remea lui Ştefan cel i"\are, "edem aşezată în axa principală a bisericei, iar
că a\)em aface în linii generale cu un plan proscomidia şi diaconicul prin câte o feres... ·
compus după tipicul bizantin al e"ului mediu. truică, care lipsesc chiar câte o dată, şi care
Aceste clădiri sunt de un plan mai lungăreţ sunt totdeauna de dimensiuni foarte mici.
de cât cele obişnuite bizantine şi mai cu Se' deschid spre partea de răsărit, dar - însă
seamă mai înalte. Totuşi impresia generală mai rar - şi spre Nord şi Sud.
în interior este a unei biserici bizantine nu... l\ltaral e totdeauna ridicat cu o treaptă
mai din liniile constructi\)e, chiar dacă pictura sau două faţă de pardoseala restului bisericei.
nu ar accentua şi mai mult acest caracter.
Exteriorul însă, prin prezenţa contraforturilor * **
şi eşirea în e\)idenţă a caracterului gotic al Naosul se compune în plan dintr'un spaţiu
ferestrelor şi al uşelor, se deosebeşte de cea ce dreptunghiular ce\)a mai lungit în sensul axei
cunoaştem, prezentând aCe'st amestec de longitudinale a bisericei. Două arcuri mari
caractere din care a eşit un tip şi un stil nou. trans\)ersale late şi două arcuri mai înguste,
Vom intra acuma în analiza diferitelor părţi lipite de zidurile exterioare, toate în plin
constracti\)e ale bisericei tip şi pe urmă în cintru, susţin, prin mijlocirea a patru penden...
aceea a amănuntelor constructi\)e şi ornamen... ti\)i, un tambur ci1indric pe care un nou sis...
tale. tem de patru arcuri, aşezate la 45 o faţă de
cele d'ântâi, susţine la rândul său, prin patru
1\) FOR t1 ELE 1NT ERI O 1\ RE
pendenti\)i mai mici, calota sferică a boltei.
(PL1\NUL ŞI BOLTIRILE) In bisericile cu turlă pe naos, cercul format
de pendenti\)ii superiori supoartă cilindrul turlei,
Biserica se împarte deci în aceste trei părţi luminat prin patru ferestre lungăreţe şi în...
constituti\)e indispensabile; altarul, naosul şi guste, şi cu glaful de jos larg teşit, pentru a
pronaosul. înlesni căderea luminei în biserică.
Altarul, separat de naos prin iconostas Cele patru arcuri mari recad pe console
(catapiteazma), e alcătuit de o absidă semicir... înguste totdeauna foarte simple, iar întâlnirea
cGlară acoperită printr'o boltă în sfert de celor patru arcuri oblice alcătueste,. de obicei,
sferă şi prelungită print'un scurt «berceau l). de asemenea un fel de mică consolă cu două
Câte o dată, un al doilea arc aşezat ce\)a mai feţe.
sus însoţeşte acest «berceau». Vom \)edea la Naosul este lilrgit pe părţile de miază ...zi
discuţia planului importanţll acestor elemente şi de miază ...noapte mai totde(l{Jna prin două
arhitectonice. abside laterale care dau planGlui această carac...
In stânga şi în dreapta se găsesc prosco... teristică formă triconehă despre care am mai
midia (protesis) şi diaconicul, cel dintfii spre "orbit.
miază ...noapte, al doilea spre miază ...zi. Aceste l\ceste abside sunt câteodată numai uşor
două anexe se reduc câteodată la simple însemnate în interior printr'o uşoară con ca...
nişe; niciodată nu întâlnim încăperi net \)!tate menajată în grosimea zidului, (1\rbora,
, deosebite ca în tipurile clasice bizantine. Reuseni, Dobro"ăţ); dar de obiceiu sunt des...
24
i8tl tOMlSIUNF:A MONUMENTELOR ISTORlC~
tul de accentuate pentru a fi însemnate şi
în exterior prin abside în segment de cerc
sau printr'o îngroşare a peretului (Baia, Piatra).
Rar sînurile lipsesc cu totul. (Borzcşti, Răz ...
boeni, Cotnar).
Naosul este luminat prin două ferestre
asezate în axa lui trans\?ersală. 1\.ceste ferestre
~ici sunt larg e\?azate înăuntru mai cu seamă
în partea lor inferioară, pentru a lăsa cât mai
multă lumină înăuntru.
***
Pronaosul, dreptunghiular - câte o dată
pătrat, - este separat de naos printr'un perete
plin În care este deschisă o singură uşă.
1\.ceastă uşă are un chenar dreptunghiular cu
profile gotice şi baghete încrucişate. Dea..
supra ei, este de obicei o ocniţă unde e zu..
gră\?ită o icoană, sau în care se aşează o
icoană. Chenarul e aşezat spre pronaos iar
spre naos uşa are o e\?azare pronunţată.
1\.ctualminte peretele este, în mai multe bi..
serici, larg deschis printr'o singură arcadă,
care permite celor din pronaos să \?ază rără
lmpiedicare naosul.
1\.ceste deschizături au rost Însă totdeauna
răcute ulterior (HilrIău, Tazlău, Popăuţi, Neamţ,
Piatra, Bacău).
La o serie de biserici (Sf. Nicolae din Do..
rohoi, Popăuţi, Sf. Nicolae din Iaşi, Vaslui,
Bacău) găsim pronaosul supra lărgit În raport
cu naosul şi această supra lărgire se arată şi
În exterior.
Bolta pronaosului este susţinută prin patru
arcuri în plin centru, cele două trans\?ersale
de obicei mai late de cât cele longitudinale.
1\.ceste arcuri se opresc pe console aşezate
În cele patru colţuri.
Bolta este în majoritatea cazurilor o simplă
calotă hemisferică, c8te odată ce\?a turtită.
Transiţia e făcută prin pendenti\?i. 1\.ltă dată
- (la Neamţ) - această ca Iotă e aşezată pe
<,>ele patru arcuri prin mijlocirea unui alt
sistem de arcuri aşezate pieziş, aşa cum le..am
descris la naos.
La Hârlău, această dispoziţie este încă corn..
plicată prin alte patru arcuri paralele cu cele
mari şi care se încrucişează cu cele oblice.
1\.\?em şi la Popăuţi bolţi pe ner\?ure de un
i\spect gotic. (fig. 53)
1'\ai multe biserici, (1\.rbora, Reuseni, Do..
bro\?ăţ) llU un pronaos boltit printr'o succesiune
de arcuri aşezate fie În lung, fic în lat, care
reduc spaţiul până la o mică calotă sferidi.
In rine, la unele biserici unde pronaosul
are o mai mare importanţă, (Piatra, Războeni,
Borzeşti, Neamţ) îl \?edem împărţit în două
printr'un arc dublou şi fiecare parte e boltită
deosebit prin arcuri late longitudinale şi calote,
fie simple, fie susţinute de arcuri piezişe ca
în naos.
Pronaosul este luminat prin câte o fereastră
în laturile de miazăzi şi de miazănoapte,
sau două pe fiecare perete, cum e la H8rlău
sau când sunt două bolţi. Sunt însă rerestre
şi pe latura de apus când această parte nu
e ocupată de uşă 1). C8te odată ferestrele din
partea Nordului nu există (Piatra) sau au rost
zidite ultcrior (ex. Războeni).
Ferestrele sunt la fel ca cele din naos
(ex. Pătrăuţi, tlilişăuţi, Sf. Ilie, Voroneţ, 1\.r..
bora, Reuseni) sau mai mari.
Intrarea în pronaos se race printr'o uşă
aşezată fie în axa bisericei pe partea \?estică
(ex. Pătrăuţi, Sf. Ilie, Voroneţ, Bacliu, Sf.
Nicolae Iaşi, Vaslui, Dolheşti, Hârlău, Tazlău,
Borzeşti, Dobro\?ăţ, Neamţ, Cotnar) fie pe la..
tura de sud (ex. tlilişăuţi, Dorohoi, Războeni,
1\.rbora, Reuseni, Balineşti, Volo\?ăţ) fie pe
llceea de nord (ex. Piatra). Sau găsim două
uşi aşezate pe aceste două laturi (ex. Popăuţi)
din care una, cea de Nord a fost zidită
ulterior.
Vedem aşa că - pe când naosul nu prea
se schimbă în înfăţişarea sa - pronaosul are
o mai mare \?arietate de rorme. 1\.ceasta este
dealtmintrelea o regulă generală în tot do..
meniul arhitecturei bizantine şi mai cu seamă
la 1\.tos.
Des, în cursul \?eacurilor, - s'a adăogat un
al doilea pronaos - un exonartex sau prid\?or-
în faţa pronaosului pe partea lui de apus,
simţindu ..se-se \?ede-ne\?oia de a mări spa..
ţiul bisericei sau de a feri iarna pe cei din-
ăuntru de rrigul dela uşă (ex. Voroneţ, Tazlău,
1'\ănăstirea NeamţulUi).
Câteodată această adăogire s'a răcut În
acelaş timp cu deschiderea zidului dintre naos
şi pronaos ,ceeace se \?ede prin raptul că rama
uşei din acest perete a rost mutată la intrarea
cea nouă.
Nu \?orbim, bine inţeles, nici, de aceste mici
şi urilte Încăperi adăogate câteodată în raţa
uşei în timpuri moderne.
') Dorohoi, Popliuţi, nl1işlia~, E\rbora, Reesenl, Vo·
JOllliţ,
Rlizboenl.
 nIS~RICILE LUI $TEFAN CEL MARE:
Sant însă doaă biserici din această weme
care fac excepţie la plonal tip. E \Jorba de
mănăstiree Neamţalui şi de aceea a Dobro ...
\Jăţcllai. l\eeste două monumente aa un plan
mai des\Joltet, a\Jând o despărţitară mai malt,
şi flname, Între nflOS şi pronaos, despărţitara
destinată mormintelor ctitorilor.
lkeste doaă biserici mai importante, ananţă
deci cele de sub domniile următoflre, cu care
par fl se lega mfli malt de cât ca celelalte
din \Jremea lai ştefan cel t\are. Sant defllt...
mintrelea zidite pe la sfârşital domniei lai,
bisericfl din mănăstirea Neflmţalai Ifl 1497 şi
Dobro\Jăţul la 1504, în alti mal fln de \Jieaţă
al lai Şteffln.
Flg, 286. Stadenlţa
**
Clopotnita,
*
dapă azal oriental şi sadic
adoptflt şi la noi mBi în \Jechime, na este
elipită de biserică ci este o constracţie deo...
sebită flşezată IB o oerecare depărtare (ca la
Piatra, la Popăaţl, la Bistriţa); o excepţie face
Bălineşti ande clopotniţa este fllipită de pere-
tele de miază"'zi, alcătaind un fel de prid\Jor
dcschis În fflţa aşei. Bălineşti de eltmintrelea
prezintă şi alte elemente care...i dan an ca...
racter mai occidental de cât altorfl.
***
Considerat În întregal săa, planal biserici...
lor noastre orată o dablă înradire.
Naosal anit ca pronaosul aşa cam I...fim
181
descris, tot aşa de mare saa chiar mai im...
portant ca naos, na e de an tip constantino...
politan ci atonic şi sârbesc; îl Întâlnim mai
ca seamă la bisericile şcofllei din t\ora\Ja.
La Constantinopol, pronaosul (nartexal) este
totdeaana tratat ca an fel de intrare, de di...
mensiani redase faţă de naos.
Rm \Jăzat că şi prezenţa sÎnarilor laterele
e an caracter etonic şi sârbesc şi na e Con...
stantinopolalai ande o asemenee dispoziţiane
e foarte rară.
Capola saa taria naosalai, În t\oldo\Ja, e
eşezetă pe pătretal arcarilor mori dapă modal
constflntinopolitan ce există şi le 1\tos şi în
Serbia În bisericile ţarulai Lazăr şi ele fialai
(dapli G. l'1illet)
săa Ştefen, adică arcarile mari na prezintă
nici an rel(ef spre interior - na sant do...
bloari - ci formează simple «berceam>...ari) pe
când În bisericile sârbeşti mai \Jechi, se \Jăd
foarte des arcari acazând înăantra reliefal lor
ca nişte ner\Jare saa arcari dabloari 1). D~na G.
t\illet \Jede fliei o distincţie carflcteristică. 2) In
flcest caz fl\Jem an patrat de zidari găarite prin
patra arcade, in celalt caz, sant pfltra «bcr'"
ceaa»...ari care se întâlnesc. t\fli departe, vise...
ricHe moldo\Jeneşti sant de «tipal complex)) fll
planalai, adică acelfl ande altarul e separat de
1) Prin excepţie trei biserici: Piatra, Borzeştl, RlIz·
boenl, prezintă În l'1oJdo"a asemenea arcuri.
2) G. l'1i11et, ]'anclen art serbe p. 73
188 COMISIUN~A MONUMENTELOR IST()RIC~

boltirile Mosului printr'un «berceau» deosebit 1).
l\cest mod de construcţie e tipul constantino...
B Putem deci conchide ca principiile
W~"3~ff";i.
Fig. 287. 1\rilie (dupli G. l'\iIIet)
politan şi atonit, (Atosul este în general o mijlocirea unui sistem de arcuri aşezate pieziş
sucursală a capitalei în această pri\?inţă), pe când la 45° de arcurile mari, mi~am exprimat pă'"
biSericile sârbeşti sunt de tipul simplu, adică
absida mare e imediat aşezată după arcul cel
mare estic al naosului, fără nici un inter...
mediar, (ex. Kruşe\?aţ, Ka1enici şi tot
grupul 1'\ora\?ei).
In fine, bisericile sârbeşti prezintă în
«berceau'l» de Est şi de Vest al naosului,
c8te o adâncătură, un fel de înalte or...
cature în zidurile Nord şi Sud, Această
dispoziţiune, care o găsim câteodată în
1'\untenia, lipseşte în 1'\oldo\?a în \?remea
ce ne ocupă afară de grclpul celor trei
biserici deja citate, Piatra, Borzeşti,
Războeni şi de Sf. Gheorghe din Su...
cea\?a.
Deci planul moldo\?enesc arată câte o
dată caracteristice atonice şi sârbeşti,
care nu sunt constantinopolitane, - altă
dată caracteristice constantinopolitane şi
atonice care nu sant sârbeşti, în fine şi
caracteristice ce se regăsesc în cele trei
regiuni.
planului nostru ne..au fost transmise dela
muntele l\tos prin Serbia, unele caractere
sârbeşti rămănând în e\?iden~ă, altele însă
pierzându...se.
Iar în pri\?inţa boltirei naosului prin
rerea că este datorită unei influenţe armeneşti,
posibilă prin \?enirea la noi, în mai multe
rânduri a numeroşi imigranţi din l\rmenia.
Acest mod de construcţie este necunoscut în

fig. 289. Kalenici

ţările \?ecine de unde ne~au \?enit diferitele

înrâuriri care au determinat modul nostru de
1armm!11111
a clădi.
Fig. 288. Kruşe\'i1ţ
Găsim însă 1) soluţiuni \?ecine în l\rmenia

,) G. Balş, în Buletinul secţiunel istorice. 1\cad.

') G. l'\iIIet ibid p. 35"56 RomAn~. (Congresul de StudII bizantine) t 924.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN
şiîn Iran, precum şi în alte ţări din sfera
de influenţă a ci\?ilizaţiei şi a artei acestui
centru, ca India, Egiptul şi Spania l'1aurilor.
1\m conchis de ici la o înrâurire a Iranului
transmisă prin 1\rmeni.
fORM.ELE EXTERIOARE
(Fl\ Ţl\DELE)
Impărţirea bisericei ce am descris'o se
\?edeste în exterior prin linii simple. Altarul
e mai totdeauna poligonal, cu şapte sau nouă
laturi, foarte rar semi.. circular (ex. Dorohoi,
Voroneţ). Absidele laterale, când există, sunt
'deasemenea poligonale cu cinci laturi (la Vo...
roneţ şapte).
Când absida principală e semicirculară şi
sînurile sunt la fel.
La Baia şi la Piatra, În loc de abside la...
terale, a\?em o eşitură dreptunghiulară. Precum
am arătat, pronaosul reese câte odată, fiind mai
larg ca nllOS (Sf. Nicolae Dorohoi, Popăuţi
Sf. Nicolae din laşi, Vaslui, Bacău, TazIău).
Bisericile se prezintă cu sau fără turlă de...
asupra naosului; turla e rezemată pe două baze
suprapuse.
Exislă o corelaţie între prezenţa turlei, a
absidelor laterale şi a contraforturilor, ceea ce
este şi firesc. Impingerile mai mari datorite
greutăţei turlei cer o proptire laterală mai
puternică, şi sînurile şi contraforturile contribue
la aceasta. Dar şi fără turlă s'a simţit câte
odotă ne\?oia contraforturilor (ex. Piatra,
Războeni, Dobro\?ăţ).
Contraforturile sunt de obicei. în dreapta
şi în stânga absidelor laterale (ex. Sf. Ilie,
l'1ilişăuţi, Hârlău, Tazlău, Neamţ, Piatra), înalte
până sub rândul inferior de ocniţe, rar mai
sus. Ele se reduc spre sus, formând trepte
acoperite prin copertine cu profile gotice.
Acolo unde pronaosul reese în afară, contra...
fortul lipseşte (exceptând TazIăul).
Un alt contrafort mai jos sprijină absida
principală până sub fereastra ei. Câte
odată aUe contraforturi sunt aşezate oblic la
45° la colţurile faţadei de apus (Piatra). Contra...
forturile sunt de piatră) cel puţin în părţile
lor exterioare.
Biserica este de piatră aparentă neregulată;
e aşezată pe un soclu terminat la partea lui
superioară printr'un brâu de piatră de talie
profilată. Colţurile părţilor eşite sunt şi ele
de piatră cioplită.
Rânduri de cărăm izi aparente - câte o...
CEL MAlm 189
dată smălţuite - împodobesc faţadele încon...
jurând biserica, în două sau trei benzi aşe ...
zate la diferite Înălţimi.
Sub straşină găsim două rânduri de nişe
mici, de ocniţe, cele de jos mai mari, cele
de sus mai mici, două ocniţe mici corespun...
zând în general cu una mare.
Excepţional, există un singur rând (ex. l'1ili..
şăuţi, Voroneţ) şi asemenea foarte rar se gă ...
seşte şi trei (ex. Sf. Nicolae Iaşi). Tencuielele
actuale împiedică însă la multe biserici să se
'Oază ade\?ărata alcătuire.
La abside însă, găsim arcade oarbe înalte
care merg dela soclu până la ni\?elul rândului
inferior de ocniţe, ca nişte firide lungite,
una pe fiecare latură a poligonului absidelor.
Intre ele se ridică câte un pilastru îngust de
cărămizi aparente, uneori smălţuite precum
sunt dealtmintrelea şi acele ale arcaturilor
ocniţelor.
La abside găsim ferestre mici, cu chenar
dreptunghiular şi cu deschizătura de obicei
la fel, câteodată circulară sau în arc frâni.
Asemenea ferestre sunt şi la turlă, şi câteo..
dată la pronaos, Aici însă este o 'Oariaţie
mai mare şi ca poziţie a ferestrelor şi ca
mărime a lor, care dela o suprafaţa de o ju...
mătate de metru pătrat lumină, ajunge la
câţi-'Oa metri pătraţi, în aceste ferestre mari
cu două şi trei menouri gotice cum le 'Oedem
de pildă la H8rlău. (fig. 70).
Unele ca şi celelalte sunt toate de forme
gotice Cl\?ând câteodată frumoase chenare,
menouri şi ornamente În formă de rozase,
de triloburi, de peşti, din epocele "raionante"
şi "flamboiante" (Hoch şi Spiitgotik).
Uşele aşezate, precum am 'Oăzut, fie lateral,
fie pe partea 'Oestică sunt, de obicei, de formă
dreptunghiulară şi prinse într'un chenar cu
mulure foarte accentuate în arc frânt (ogi\?al)
care câteodată - la rândul său, - e încadrat
într'un alt chenar exterior dreptunghiular.
(l'1ilişăuţi, Tazlăul, Neamţ, Hârlău)
.Această formă ogi'Oală este regula generală;
când găsim, cum se întâmplă câteodată uşa
cu rama dreptunghiulară şi baghete încrucişate
cum am descris...o la peretele despărţitor
dintre naos şi pronaos, aşezată în exterior,
ne găsim în faţa unei remaniere. Uşa a fost
luată din locul ei primiti'O, odată cu spargerea
zidului despărţitor, şi pusă la intrarea unui
nou exonartex, rămănând 'Oechia uşa exte..
rioară de formă ogi'Oală ca o uşă interioară
între pronllOs şi exonartex.
1\.10 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Pe uşa din afară sau deasapra ei

Iăngă care:este aşezat la rândul seu pe o bază de
se pisania lucrată în piatră; câte...o
găseşte plan pătrat saa octogonal.
dată deasupra aşei este o nişă, probabil pentru l\ceastă dispoziţie corespunde, În mod ra...
a adăposti zugră'Veala unei icoane. ţional, cu dispoziţia arcurilor naosului, social
:1:
:1: :1:

Faţadelesunt împodobite printr'această or...

namentaţie policromă de cărămizi smălţuite
colorate În 'Verde, galben, brun, despre care
am \Jorbit, aşezate În benzi orizontale, la picioa...
rele firidelor absidelor, ale ocniţelor, sub stra..
şină şi la turlă. un element Însă mult mai
important sant discurile, rotocoalele smălţuite
de aceeaşi colori ca şi cărămizlie şi care sunt
aşezate În timpanele arcatarilor, În formă de
friză sub straşină şi la turlă. Unele aa simple
nasturi În mijlocul lor, altele reprezintă chipuri
de animale fantastice sau ornamente geome...
trice.
Cornişele de sub straşină lipsesc la cele
mai multe biserici, iar când există, sunt
totdeaana puţin pronunţate şi foarte simple. Nu Fig. 291. Biserica de pe pictara "otill~
din P1itr1iaţl
găsim niciodată aceste cornişe În rânduri de
cărămizi, din care unele aşezate pieziş ca pătrat corespunzând cu pătratul celor patru
dinţii de ferestreu, cum le Întâlnim pretutindeni arcuri mari principale, iar steaaa cu opt 'Vârfuri
În domeniul artei bizantine şi cum le \Jom patrulaterului arcurilor piezişe completat
găsi mai târziu şi În l'10Ido'Va. prin laturik prelungite care Întregesc octogonul.
Este de altmintrelea natural ca sub un Din această formă tip deri\Jă, prin fantezia
acoperiş cu straşină mare, cornişa, ţinută în meşterului, celelalte cu altă dispoziţie sau cu
umbră, să fie simplă, nea'Vând a aştepta de mai multe \Jârfuri - Precum sunt şi arcurile
la acest element arhitectonic 'Vr'un mare efect, piezişe ale boltirei tot aşa şi aceste stele con...
pe când în construcţiile meridionale, cu aco- stitue un element original al arhitecturei moldo...
perişuri plate şi fără proeminenţe, o cornişă \Jeneşti car.e nu se regăseste aiurea.
mai puternică de'Vine necesară. l\tât soclurile cât şi turla sunt Împodobite
(cu rare excepţie), ca şi sÎnurile, cu firide
lungăreţe şi cu rânduri de ocniţe mici.
:: In axele principale se i\Jesc ferestre, potru
la număr, la fel ca acele ale naosului; iar
pe laturile celelalte ale turiei găsim câteo...
dată (Ia bisericile mai târzii) contraforturi
mici, care Întăresc turla şi o proptesc în
direcţia naşterei arcurl10r mari.

Fig. 290. Dispoziţia schematic1i a
bazelor tariei bisericei .din :Sf. Ilie
Turla mai totdeauna poligonală cu opt
laturi, cate odată cu douăsprezece sau şases ...
prezece laturi, rar ciiindrică (ex. Voroneţ,
Dorohoi), stă pe un soclu ste1at cu opt \J8rfari
* * *
Acoperifurile bisericelor fără turle sunt
simple; le găsim acuma, fie relaU\J joase unde
sunt acoperite cu materiale noi (ca tablă), sau
ţuguiate unde sunt acoperite cu şindrilă, panta
fiind mai repede mai cu seamă în Buco\Jina.
Vârfurile coamei sunt, după datină, Împodo'"
bite cu cruci asezate
, pe sfere (bolduri).
l\coperişuI bisericilor cu turlă prezintă
forme mai complicate care aa fost prilejul
unor discuţiuni Îndelungate.
 BISEluCILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 191

Prezenţa turlei, asezată pe sodurile ei de o a lui, căci plumbul ce o acoperise la început

înălţime potrh'ită, nu produce nici o dificultate fusese scos în \?remea lui Despot Vodă. E
pentru în\?elitoarea cât timp acest acoperiş ră... \?orba însă aici de ţigle şi nu de olane.
mâne mai jos decât baza pătrată. Cu mate... Dar chestiunea se schimbă când pantele
ri~lele ce se pute/ju întrebuinţa în \?reme/j lui sunt mai repezi, fie că
ştef/jn ...cel...j''\tlre, /jce/jst/j er/j cu putinţă numai cu aşa cer formele alese
plumbul şi cu ol/jnele. Cel d'ântei m/jteri/jl a fost de lIrhitect, fie că o
pO/jte întrebuinţ/jt. l\\?em documente din \?reme/j impune natura mate...
succesorilor 1u i rialelor, când con...
Ştd/jn din CClfe se strucţia, fiind făcută
\?ede că er/j un cu mijloace mai re...
obicei de /j /jduce duse, trebue căutat
plumb din streină ... material mai eftin saa
t/jte pentru în\?e... mai uşor de procurat.
lirea bisericelor ?cest materi/jl, /j...
domneşti. Luncea ca şi în zilele
C/jz/jcii lui Ti.. noastre, era şindrila.
muşi, o ştim, /jU Şindrila cer e însă
luat plumbul mă ... pante repezi şi tot
Fig. 292. Biserica de pe Fig. 294. Biserica de pe
năstirei Putna pen- aşa şi ţigla solzi, aş/j
tabloul "oti" din l1.iIlşliuţl tabloul "oti" din Voroneţ
tru a turn/j din el de !ntrebuinţată în
gloanţe 1); Bogdan cel orb cere, şi Ştefăniţă l\rdeal şi în Galiţia, şi care a fost poate
/jduce plumb pentru biserica Sf. Gheorghe întrebuinţată când\?a şi la noi, precum \?edem
din Sucea\?/j 2). Plumbul em întrebuinţat într'un din cererea lui Lăpuşneanu către Bistriţenii.
mod general pentru în\?elirc/j bisericilor /jtât în Cu aceste materiale nu rămâne decât
ţările sudice în tot Dasinul l'1edileranei, cât şi două soluţii: cea d'ântei este să se facă o
în \?estul Europei. ErlI deci, cel dântei materi/jl singură în\?elitoare \TIai înaltă peste toată bi...
l/j care trebuia să se gânde/jscă cei C/jre serica din altar la pronaos, cum se face la
dore/ju să f/jcă o în\?elitoare trainică. . biserici fără turle, din care în\?elitoare turla,
Olanele erau întrebuinţate încă din /jn... cu bazele ei pe jumătate cufundate, să nu iasă
tichitate în tot sudul Europei, mai cu seamă decât în parte. l\ceastă soluţie nu a putut
în ţărilc greceşti. niciod/jtă să fie în proectul meşterGlui care
l\cest material sigur a conceput monumentul.
contra focului, ma i Intr'ade\?ăr tot efectul de s\?elteţă şi înălţare
eftin, are însă cusurul ce se obţine
de II fi mai puţin po... p rin con...
+ y
tri\?it pentru ţările cu strucţia turlei
zăpezi multe. e perdut şi nu
Nu a\?em nici un ajungem de...
indiciu care să ne cât la o dă­
arate că acest mate... dire cocoşată.
rial să fi fost între- Planul în..
boinţat în această \?elitoarei în...
\?feme în l'101do\?a. tâlneşte turla
Fig, 293. Biserica de pe pictura şt' v Dl d si soeI urile ei fig. 295. Biserlcli figuratli pe peretele
"otl,,/i din St Ilie I m ca 11 exan nI
~bsolut fără exterior sud al bisericei din Voroneţ
Lăpuşneemu a. cerut,
în 1564, meşteri ţiglari de la. Bistriţa, din regulă, la întâmplare: ceeace din punctul de
l\rdea.1 3) pentru a face ţigle la Baia pentru vedere constrocti\? nu produce de cât difi...
mănăstirea sa din Slatina, în a doua domnie cultăţi.
l\cest mod de construcţie al acoperişului,
') Neculcea - Cronica. c/jre îl găsim acuma răspândit, nu este decât
') Nistor. Die molda"lsche l\m:prtiche auf Pokutien
şi; Die auswărtigen ~ Handclsbezlehungen der l1.oldau
o soluţie bastardă, o încercare stângacie din
pg. 55. partea unui meşter nepriceput, ca să reîn...
3) Upedatu. Bul, COOl. non. Istorice. 1902, p. 27. \?elească o biserică care /j CI\?ut alt acoperiş.
 l!)2 COMrsIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ce nu l'a putut saa n'a ştiut formă şi aa adoptat aceea urMă

sli îl refacă cum se cade. şi greşită descrisă mai sus.
Cealaltă soluţie este de a Sunt totuşi moti\?e puternice
ca să credem că această formli
înaltă a fost aceea adoptată În

Fig. 298. Biserica de pe tabloul

Fig. 296. Biserica fjg[)rat~ pe peretele Fig. 297. Biserica de pe tabloul "O ti" din l'1oldo"iţa
exterior al bisericei SI. Ilie "oti" din Dorohoi . (dup1l. Romstărfer)
în\?eli fiecare din elementele clădirei pentru \?echime. RomstOrfer, fost conser\?ator al mona-
sine ca în\?elitori suficient de repezi. l\stfel mentelor din Buco\?ina, care a studiat această
naosul fiind a... chestie, a arătat
coperit p rin că picturile \Joii-
turlă şi bazele ti\?e ce le găsim
ei care poartă în aceste lăca ...
fiecare aco pe... şuri şi pe Cllre
rişal lor, se \?a \Jedem donato...
acoperi prona... rul oferind bise..
osal printr'o În... rica lui Christos
\?elitoare În pa... arată asemenea
tru ape iar al... acoperişuri. S'a
tarul şi sÎnurile obiectat că aces-
prin în\?elitori te picturi sunt
conice sau pira... de dată mai re ...
midale. centă şi că nu
~;;; Di ficu1tatea pot proba ni...
consistă În 1 ra... mica pentru
cordarea lor \?remurile de la
care trebuie să Început. Ştim
se facă astfel Însă acuma că
ca ploile şi ză ... aceste frescuri
pezile să nu fie sunt din timpul
aruncate în con... constr ucţiunei
tra turlei. l\cea... saa din epoca
stă problemă imediat urmă ...
este grea de re- toare.
zol\?at în mod La Voroneţ,
mulţumitor şi pictura naosu..
constitue punc.. lui - sub care
tul slab al con... nu se mai \Jedc
Fig. 299. Tabloul "oii" de la Suce"iţa
cepţiei. nici un alt
l\cestei greutăţi trebnie atribait faptul că strat-e mai \?eche decât aceia din pronaos,
reparaţiile saccesi\?e n'aa mai păstrat această după toate caracterele ei. Frescurile prona...
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 193

osului sunt datate printr'o inscripţie de la boiului). La Sf. Nicolai din Dorohoi tot pe
1550, iar ale exonartexului adăogat şi ale primul strat sunt tot caracterele picturelor
exteriorului sunt făcute de l'1itropolitul Gri... de mai sus şi ca mod ,de zugră\?ire şi ca mod
gore Roşca, la 1547. de ornamentare.

Fig. 301. l'\ănăstirea Patna, dapă o pictară

păstrată la mănăstire. (Romstiirfer)

Fig. 300. Tabloul "oti" de la Sf. Nicolae din Iaşi fig. 302. Putna, dnpă an desen de ZirkeJ
(Romstărfer)

Pictura de la Sf. Ilie, tot pe primul slrat,
e de aceasi, weme ca aceia din naosul Voro...
neţului, tot aşa şi cea de la biserica din l'1i...
lişăuţi (din nefericire distrusă în \?remea r'ăz ..
Şi la Voroneţ, atât înăuntru pe tabloul \?oti'V
cât şi pe peretele exterior, şi la Sf. Ilie, şi
la l'1ilişăuţi şi la Sf. Nicolae din Dorohoi
găsim biserica zugră\?ită cu aceste în'Velitori
25
194 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
deosebite pe fiecare membru al clădirei si , că
lăsând turla liberă.
La Pătrăuţi e la fel, dar este ade\?ărat că
pictura pare aici mai recentă. Dar pe alte
tablouri \?oti\?e dintr'o \?reme ce\?a mai recentă
Fig. 303. Biserica minăstirei Neamţului
după o gra\)ură (Bul. Cam. l'\on. Ist.)
le găsimtot aşa; la l"\oldo\?iţa la 1537, pe
peretele exterior la Sf. Ilie zugră\?it În \?eacul al
XVI~lea, pe perctele \?oti\? de la Suce\?iţa care
e din 1596, la sf. Nicolae din Iaşi refăcut şi
Fig.~304. 1\lt [resc în turnul de intrare al
rezugră\?it deil\ntonie Ruset laJ1676. l\semenea
şi pe reprezentări mai re~ente :ale bisericei
din Putna În \?eacul al XVIIl...lea, si
, acele din
Neamţ de pe la 1830, repetate de două ori
în gangul turnului de ..intrare. -.Desene arată
Încă după 1850 Putna îşi păstra acest
acoperiş.
Intr'un cu\?ânt, peste tot unde găsim ima'"
gina zugră\?ită sau şi grfi\?ată a acestor biserici
Începând din \?eacul al XV...lea, în \?eacul al
XVI...lea, al XVII...lea, al XVIII...lea şi până în al
XIX..lea, În mod constant, biserica e arătată cu
Fig. 305. Biserica mâ.năstirei Neamţului
~dupli un fresc în turnul dc intrare
acest fel de acoperiş. Şi n'o găsim închipuită
altfel, de cât În picturi târzii.
Dintr'altă parte, tot Romstarfer a arătat
cum:se găseşte)ncă În podurile unor biserici
cu acoperişul modificat şi turla
înecată, \?echa linie a în\?eli...
toarei ce se \?ede pe baza turlei;
deasupra ei se regăsesc ten...
cueli şi chiar zugră\?eli menite
e\?ident să fie \?ăzute; aeest
lu.cru s'a putut constata şi de
alţii.
Dealtmintrelea, dacă meşterii
cari au condus construcţia
acestor biserici erau de şcoală
gotică nu e de mirare să se
fie gândit la o asemenea sa...
luţie, care era cea Întrebu...
inţată în construcţiile gotice,
mai cu seamă cele ci\?ile, unde
fiecare parte din clădire era
mlinăstirei Neamţului
În\?elită pentru sine şi unde
turnuleţele şi cloşetoanele sunt
aşa de întrebuinţate şi dau Înfăţişări Înru...
dite cu cea care o capiliă bisericele moI...
do\?eneşte acoperite În acest fel.
In acelaş spirit \?edem acoperite atata don...
joane sau 'cetăţi din Occident (Pierrefonds,
 BIŞfiRICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 195

Coucy 1); asemenea şi
şicetatea Budell!).
castelul1din Hunedioara
- Deci, orcare ar fi obiecţiile ce s'ar putea
aduce în contra acestui mod de construcţie,
fie din punctul de \?edere estetic, fie din
punctul de \?edere practic, cred că rămâne
demonstrat, fără îndoială posibilă, că este, nu

Fig. 306. Castelul din Pierrefonds (după Choisy) Fig. 307. Hotelul lui Jacques Coeur (după Choisy)

Vorbind de hotelul lui Jacques Coeur, din numai forma primiti\?ă CI acestor acoperişuri,
Bourges, (1440), Choisy 3) spune: dar încă că această formă a dăinuit mult
"Ca şi În plan,
ni mic În ordo..
nanţa faţadelor nu
corespunde cu a...
ranjările simetrice
ale arhitecturei
noastre; alinia..
mentul se rupe
după) regularităţi le
terenului; fiecare
corp de clădire
are acoperişul său,
fiecare coli\)ie de
scară turnuleţul
său" .
l\stfel sun(prin..
cipiile gotice - şi
aici în contrazicere
cu cele bizantine
şi cu cele c1asice-
şi după aceste prin-
cipii S'ClU În\?elit
Fig. 308. Cetatea Budei, după 1. Szendrei
bisericele noastre.
') Choisy. Histoire de l'architecture Il pag. 590-591. timp şi până în \)eacul al 19.. lea, aşa cum
2) Szendrci J. 3) Choisy ibid. pag. 561. ne o arată picturele dela Putna şi cele dela
196 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

mănăstirea Neamţului, şi aceasta ori care ar
fi materialul întrebuinţat pentru în\Jelire.
Trebue să mărturisim că încercările de re...
construire a acestei forme de acoperiş ce le...a
încercat RomslOrfer la unele biserici, în...
trebuinţând ţigla, n'au prea dat rezulti;lte fru...
Fig. 309. Castelul din Hunedio3ra
moase mCI elegante. l\ceasta este datorit Însă
altor cauze şi oltor erori, căci unele biserici
buco\Jinene În\Jelite În acest fel cu mai multă
chibzuială au dat rezultate destul de mulţu ...
mitoare. (Hilisăuţi
, -- Rusi, l'\ănăstioara).
*
* *
Rămâne de cercetat cu ce materiale
erau acoperite aceste biserici. Toate piC'"
turile \Joti\Je ni le arată parc'ar fi în\Jelite
cu nişte solzi mari. Pictura însă e prea
schematică şi solzii sunt infăţişati la o
scară prt:a mare pentru a putea trage de
aici o concluzie; în cea mai mare parte
din cazuri sunt numai linii care se
încrucişează. Câteodată însă sunt mai
bine făcute şi ele par atunci a arăta ma...
teriale cum ar fi ţigle ~olzi sau şindrilă.
l\şa la Voroneţ (\J. fig. 31 1) partea inferioară
a acestor solzi e formată cum se face şi
acuma lClşindrilă în mai multe părţi din ţară.
Nici coloarea Întrebuinţată nu ne lămureşte.
La Voroneţ, acoperişul turlei şi al bazelor e cea\Ja, unde s'au găsit atâtea cioburi şi ră ..
însemnat cu albastru, iar rcstul cu roşu. La măşiţe de obiecte de pământ ars, nu s'a gă ..
Sf. Ilie, turla îşi are în\Jelitoarea În roşie, sit nici o bucată de ţiglă nici de olană 1).
baza superioară albă, cea de jos galbenă,
pronaosul şi altarul roşie, iar sînurile late..
rale cenuşie ... albastră. La l\rbora, acoperişul
e poleit cu anr pe un fond galben la altar
şi pe un fond roşu pe restul clădirei.
Vedem deei că, din culorile zugră\Jeiei, nu
putem trage nici o concluzie.
l'\aterialele posibile pentru aceste În \?elitori
nu puteau fi decât şindrilă,
ţiglă solzi, plumb sau
aramă.
Forma ne
acoperişului
îngădue săcxcludem dela
început olanele care nu
pot sta pe pante aşa de
repezi: dealtmintrelea _.
precum am spus'o - nu
a\Jem nici o probă docu...
mentară despre existenţa
lor în l'\oldo\Ja până mult
mai târziu.
In contra ţiglei solzi
~are ar putea să se po'"
tri\Jească cu arătările ta'"
blourilor \Joii\Je se poate
in\Joca cunoscuta scri..
soare a lui Lăpuşneanu
care cerea ţiglari ca să
acopere biserica din Sia..
tina cu ţigle "cum solent in aliis regionibus",
ceeace pare bine a indica că acest mod de
în\Jelire nu era eunoscut În l'\oldo\Ja. Dacă
s'ar fi fabricat În ţară în \Jremea lui Ştefan, e
greu de admis că s'ar fi pierdut acest meştt: ...
şug până la Lăpuşneanu, fiind \Jorbă de o
fabricaţiune simplă şi fără dificultăţi.
Rg.1310. Hotelul lui Jacques Coeur (după Choisy)
De altmintrelea, în săpăturile cetăţei din Su..
') RomstOrfer-Lăpedatu: Cetatea Suce\'ei.
 tnsERICILE LUI ŞTEFAN CEL MAR:g 197

Plumbul a fost întrebuinţat în toată Europa pentru ac castă biserică - luând o grosime
în timpul e\?ului mediu; în ţările sudice şi dc tablă de plltru milimetri cum se întrebu...
orientllie acoperea cupolele direct aşezat pe inţează şi în Occidcnt 1) şi în Sudul Europei
zidărie, iar în Occident era pus pe acoperişe de ajungem III un total de 45.000 kg. Dar cinci
lemn în plăci destul de mari, aşa cum se zeci de chintale moldo\?eneşti, după arătările
mai \?ede la catedralll din Chartres 1) şi în D...lui Nistor 2) fac 3.200 până la 15.000 kg.
multe alte părţi. Socotind în chintale poloneze găsim de la
Documentele ne arată cum Bogdan cel Orb 3.200 la 4.200 kg. Vedem deci că această
si
, succesorii lui cer în mai multe
rânduri \?oia să aducă plumb din
Polonia pentru în\?elirea unor
biserici şi aramă pentru clopote 2 )
- (nu se \?orbeste , de aramă
pentru în\?elitori) - încât nu exi...
stă indoială că plumbul a găsit
o asemenea întrebuinţare.
Plumbul de pe acoperişul Putnei
a fost luat, precum am amintit
mai sus, de Cazacii lui Timuş,
ginerele lui Vasile Lupu. l\seme...
nea, Slatina a a\?ut la început o
în\?elitoare de plumb care a fost
scoasă în timpul Domniei lu; Fig. 312. Biserica din Ruşi~t\ănăstioară
Despot Vodă.
Panta repede si , sarpantele
, de lemn nu sunt cantitate era insuficientă pentru scopul propus.
o împiedicare pentru întrebuinţarea plum... l\m putea deci deduce de aici că plumbul-
bului căci \?edem că astfel se făcea în Occident ser\?ea numai pentru unele părţi, pentru ce
şi cunoaştem chiar în ce mod se executa am chema azi tinichigeria «<plomberie»), şi
această îll\?elire 8). unele părţi mai special primejdnite de apa
Dar totuşi un dubiu rămâne. Vedem că ploilor. Dealtmintrelca nu se în\?eleau nici
Ştefăniţă ... Vodă a cerut \?oe să aducă, fără \?amă, bisericile din Galiţia cu plumb.
din Polonia, cincizeci chintale de plumb ') l\ramă nu cred să se fi întrebuinţat, căci
pentru biserica Sf. Gheorghe din Sucea\?a. nu se întrebuinţa în e\?ul mediu, în Sud şi
Este de presupus că cerea toată cantitatea în Occident; nici un document nu ne arată
ce...i trebuea, căci era o chestie prea ane\?o... din această \?remc această întrebuinţarc la noi,
îoasă şi complicată de a obţine îndeplinirea şi numlli mai târziu a fost utilizat în Rusia
acestei cereri si în Occidentul Renaşterei.
care implica In... Făşiile de tablă de aramă găsite la Sucea\?a
delungate for... tn cetate aflltă să fi fost întrcbuinţate rentru
malităţi diplo- fabricare de monete mărunte 3).
matice-o stim
, Rămâne deci şindrila ca material curent
prin documente de în\?elire, şindrila de brad sau de stejar
-ca să ne în... cum se întrebuinţează încă şi azi.
chipuim că ar fi In relaţia italillnului l\ngiolello care a în...
cerut treptat şi soţit armatele lui l'1ahomet al doilea în cam...
Fig. 511. Voroneţ, solzii acoperişa- în mlli multe pania din· 1476 4) se spune clar că la Succa\?a
101 dopă tabloul \?otÎ\? rânduri canti... oraşul a\?ca case şi biserici în\?elite cu şindrilă.
tăţile necesare. In rezumat rezultă că în\?elitorile biseri...
ar, dacă socotim de cc greutate e ne\?oe cilor noastre erfiTJ unelc de şindrilă şi altele,
cele mai de seamă, de plumb, cel puţin în parte.
,) Violet le Duc. - Dictionnaire.
') Nistor, loc citat. i) Violet le Dac. ibld.
3) Violet Doc. loc. citat. 2) Nlstor~Handel In der t\oldaa pag. t 54.
4) Histor. Die aas\\lărtigen Handelsbezichangen der ,) Cetatea Saceuel pag. 9 t.
l'\oldau pag. 55. ') Iorga, -Istoria armatelor române t 61.
i98 COMiSIUNEA MONUM~NTELOR iST()RrC~
DIM.ENSIUNI Şi PROPORŢII
Bisericele lai Ştefan cel l"\.are aa mai tot...
deMna dimensiuni restrânse. Pătrăuţi, cea
mai mică, are numai 14,50 metri lungime
interioară şi 4,50 metri lărgime, iar înălţimea
ei la cheia arcurilor mari ale naosalui e de
6,30 metri, calota turlei fiind la 14 metri
deasupra pardoselei. Biserica mănăstirei Neam...
ţului are 37,50 metri lungime interioară, fără
a socoti exonartexul adăogat, şi 6,50 metri
lăţime interioară. Inălţimea la cheia arcurilor
mari e de 10 metri şi aceea a calotei turlei
de 23,30 metri.
Dacă lăsăm la o parte această din urmă
biserică, care ca şi Dobro"ăţul, reprezintă un
tip excepţional, "edem că Sf. Gheorghe din
Hârlău, de pildă, care este în acest caz -- îm...
preună cu Tazlău - cea mai mare, are 2 t ,50
metri lungime interioară, 5,70 metri lăţime,
9 metri înălţime Ia cheia arcurilor mari şi
21,50 metri la calota turlei. Bolta pronao-
sului e la 13,50 metri deasupra pardoselei.
Nu am pus în socoteală biserica mănă ...
stirei Putna, ctitoria principală a lui Ştefan,
căci în înfăţişarea ei actuală nu mai este bi..
serica lui. l\m "ăzut că a fost dărâmotă şi
reconstruită, ispră"indu ...se sub Istrate Dabija,
şi este aproape sigur că nici planul cel "echiu
nu a fost respectat; obiceiul "remei era de a
se zidi saa de a repara cum se credea că e
bine, fără a a\?ea consideraţiunile cc le Mem
acuma faţă de construcţiile din trecut. 1\cest
respect, precum şi imitaţia sau pastişul, sunt
sentimente mai moderne. Planul si , detaliul
bisericei sunt altmintrelefi din epocfi recon·
struireL
Când examinăm dimensiunile principale file
bisericelor lui Şteffin cel l"\.are putem "edefi
că unele sunt mai scurte, filtele mfii lungă ...
reţe, de fisemenefi înălţimefi merge crescând,
încât a"em biserici de un tip mai scund, mai
bizantin, şi filte mtli s"elte, mai gotice, cu
toate tranziţiile între ele.
1\Şfi bunioară, la Pătrăuţi, raportul lungimei
bisericei către lărgime este de 3,1 ca şi la
Sf. Ilie, pe când la Hârlău, la Popăuţi şi la
Piatra acest raport este de 3,7 şi mai mult.
La Dobro"ăţ ajunge Ia 4,5 şi la Neomţ - fără
exonfirtex - 4,85.
Dintr'altă parte raportul între Inălţimea mă­
surată la chea arcurilor mari şi lărgimea, ra...
port core Ia Voroneţ e de 1,28, lljunge la
Popăuţi la 1,58, la Dobro"ăţ la 1 ,55, la Hârlău
şi la Neamţ Ia 1,56.
l"\.ai obser"ăm că raportul lungimei inte...
rioare a bisericei către In Hţimea interioară
a turlei se apropie de unitate.
ar care ar fi categoria în care am pune
bisericele noastre din acest punct de "edere
proporţiile lor sunt totdeaana reuşite şi nici...
odată nu a"em "impresia de greşeală saa de
stângăcie. Această armonie de proporţie este
unEI din principalele calităţi ale arhitecturei
- dacă nu cea mai mare - şi meritul ce
re"ine constructorilor e cu atât mai de însemnat
cu cât majoritatea biseri cilor din oceastă
"reme S:lU din vremea imediot anterioară fn
1\rdeal, în Ungaria, în 1\ustria, păcătuesc în
această pri"inţă. Intr'ade"ăr se obser"ă mai
totdeauna acolo un desacord între altar şi
na"a bisericei, care strică armonia aspectului
monumentului.
CL1\SIFIC1\RE
Cele spuse pân~ acum ne permit să pro...
cedăm la clasarea după categorii a bisericilor
lui Ştefan cel l"\.are.
La prima "edere, orânduirea ce pare cea
mai dreaptă şi mai raţională este de a face
două clase: bisericile cu turlă şi cele fără
turle (care de obicei sunt şi fără abside la...
terale).
1\ceast~ împărţeală însă este prea generală
şi prea "agă şi dacă intrăm ce"a mai mult
în analizo monumentelor noastre, "edem că
se poate face o altă clasificare bazată pe
di"erse deosebiri constructi"e:
Vom face o primă clasă pentru bisericile
din Pătrăuţi, Milişăuţi, Sf. Ilie şi Voroneţ
(abstracţie făcând de exonartexul lui Grigore
Roşca). 1\ceste patru biserici de dimensiuni
mai modeste aa turlă, sÎnuri laterale şi un
pronaos pătrat sau aproape pătrat. 1\u con...
traforturi la naos pe laturile de Nord şi Sud
şi un altul mic lfi altar (afară de Pătrăuţi).
1\u toate ferestrele lor cu chenar dreptun...
ghiular atât la naos cât şi la pronaos. l"\.ili...
şăuţi a"('a însă o fereastră ogi"ală în pere...
tele de apus).
1\ceste patru biserici, zidite între 1487
şi 1488, formefiză un grup destul de omogen
şi e probabil că sunt construite de acelaş
meşter sau de meşteri de oceaşi şcoală.
Un al doileo grup - care urmeoză şi cro...
 BISERICILE: Lut ŞTEFAN Ct:t MAR~
nologiceşte - este acela alcătuit de bisericile
domnesti"
asezate În orase:
, Si. Ion din Va...
slui 1), Precista din Bacău, Sf. Nicolae din
Dorohoi, Sf. Gheorghe din Hârlăcr, St. Nicolae
din laşi şi SY. Nicolae din Popăuţi (Botoşani),
toate zidite între anii 1490 şi 1496. l\ceste
biserici sunt mai mari ca cele din grupul
precedent, mai Înalte. l\u toate turle şi ab...
side laterale, contraforturi şi pronaosul supra...
lărgit (exC'eptând Hârlău) şi aproape pătrat.
l\ceste biserici «domneşti» fiind orăşeneşti
s'a simţit, ne\Joia de a putea primi un mai
mare număr de credincioşi, cea ce a dus
la această soluţie. f\ceste biserici mai prezintă
şi o bogată Împodobire de cărămizi şi de
rotocoale smălţuite cu figuri. La Vaslui s'au
găsit resturi de cărămizi smălţuite reintre...
buinţate. Bacăul pare a fi fost fără această
podoabă.
In acest grup ferestrele naosului si
, ale turlei
rămân mici şi dreptunghiulare iar cele ale
pronaosului - la Dorohoi, Popăuţi, Hârlău şi
Vasl{]i-sunt mari, ogi\Jale şi frumos ornamen...
tate în mod{]l gotiC'; Sf. Nicolae din Iaşi şi Ba...
cău fiind transformate, n{] putem şti dacă
această regulă îşi găsea şi aci \Jerificare aşa
cum e probabil.
Tot în acest grup ar intra, poate, şi para...
clisul domnesC' din cetatea Suce\Jei, unde s'au
găsit numeroase rotocoale cu figure la fel ca
cele ce le găsim pe celelalte biserici ale gru...
pului.
l\C'est grup pare iar a fi opera aceluiaş
meşter, care l'am putea denumi meşterul ro...
tocoalelor figurate şi al pronaosului eşit. S'ar
putea face o excepţie pentm biserica din Bacău
care este mai rudimentar făcută cu toate ca
dispoziţiile generale sant la fel.
l\C'est al doilea grup se prezintă deci ca
o des\Joltare mai e\Joluţionată a primului
grup.
a a treia clasă o formează bisericile din Bor-
zeşti, Războieni şi Piatra (Neamţ), 1493-1498.
l\ceste biserici sunt fără turlă şi fără sînuri;
numai la Piatra sunt în interior scobituri în
grosimea zidului care în afară prezintă o În...
groşare pe toată lungimea naosului.
In ficest grup găsim arcuri dublouri în
relief sub bollele naosului şi care se prelun...
gesc ca pilaştri angajaţi până jos pe pereţi
de Nord şi Snd, printr'o serie de retrageri
1) Aşez VllsluÎ în acest grup din cauza asemtinlS.ri
pIanului.
199
succesi\Je în console. E un prinCipIU con...
structi\J ingenios şi nou pentru a micşora
diametrul bolţilor şi prin urmare împingerea
lor. l\semenea la Vest şi Est al naosului, pe
pereţi de Nord şi Sud, sunt arcaturi mari ca
nişte nişe, C'e nu le găsim în celelalte bise-
rici ale lui Ştefan cel tlare; ceea ce, împreună
cu prezenţa arC'urilor dublouri, înfăţişează
carClctere de plan sârbeşti.
La aceste trei biserici, bolţile pronaosulni
sunt separate în două printr'nn arc dublou
cu console ca în naos, de\Jenind asa (]n drep..
tanghiu lungăreţ. '
Naosul are ferestre mici, iar pronaosul
ferestre ogi\Jale gotice ornamentate.
Războieni are intrarea pe partea de miază ...
zi, Piatra la miază noapte iar Borzeşti pe
laturea de apus.
Şi aceste biserici prezintă o ornamentaţie
de cărămizi smălţuite şi de rotoC'oale. l\ceste
rotocofile. sunt însă fără figuri, au numai nn
nasture (b:.rmb) la mijloc şi o linie sau două
concentrice. l\stfel se "ede acum ICI Piatra
şi la Borzeşti; dacă e tot aşa la Războeni nu
se poate şti, biserica fiind cu mare tngri·
jire tencuită şi spoită.
l\ceste trei biserici alcătuiesc, fără îndoială,
un grup bine determinfit şi foarte original,
-şi cred că nu greşesc atribuind construcţia
lor unui singur şi acel aş meşter.
S'ar putea considera ca o continuare a
acestui grup, biserica mănăstirei Neamţului,
zidită în acelaş timp ca Si. IOfin din Piatra
(1497). l\ici nu găsim arcurile dublouri şi
arcfiturile interioare de caractere sârbeşti, dar
găsim pronaosul lmpărţit în două şi rotocoa-
lele cu bumbi din grupul pre~edent.
De altmintrelea partea naosului din spre
apus In grupul Piatra-Borzeşti·Războieni poate
fi considerat ca o primă indicaţie, o îndru-
mare spre compartimentul ce'l "om întâlni
la Neamţ şi mai târziu, În "remea lui Petru
Rfireş.
Neamţul ar fi deci o combinaţie din cele
două grupuri precedente.
După această biserica am putea pune, ca
procedând din aceaşi Înrâurire, Sf. Gheorghe
din Sucea"a, care prczintă de altmintrelea
multă asemănare cu ea.
Grupul care urmează şi care se clasează
şi cronologiceştc imediat după Neamţ, cuprinc!e
l\rbora, Reuseni şi Dobro"ăţ (1502-1504),
cele din urmă biserici file lai Ştefan.
Sunt biserici fără turlă. Nu au sÎnuri extc'"
200 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORIC~
reoare, iar în interior, o uşoară lnflexiune
llrată locul lor, Încadrată de către un mă ...
nunchiu de colonete angajate Cflre ajung până
în boltă, resărind jos de pe nişte baze gin...
gaş împodobite.
Pronaosul este boltit într'un mod pitoresc
şi practic prin arcuri late, două perechi în
lung şi două în lat (fig. 175 şi planurile fig.
158, 169 şi 170) care reduc spaţiul boltit la
un cerc de mic diametru acoperit cu o calotă
sferică.
Toate chenarele ferestrelor sunt dreptun...
ghiulare în exterior şi mici. Arbora şi Reu-
seni sant aproape identice ca dimensiuni,
ca dispoziţie şi ca detaliu. Zidurile de miază
zi şi miază noapte sunt prelungite spre apus
si
, unite printr'o boltă semi... cilindrică care
ser\?eşte de clopotniţă.
Dobro\?ăţ diferă numai prin adăogirea la
pronaos, în locul acestei bolţi, a unei în...
căperi, un nou pronllOs, cel d'întei de\?enind
o încăpere intermediară. Noul pronaos are
şi ferestre mai mari ogi\?ale cu obişnuitele
împodobiri gotice. (Turnurile ce le are
acuma Dobro\?ăţul sunt adăogite).
Aceste trei biserici - cele din urmă din
\?remea lui Ştefan, - reprezintă un tip şi o
concepţie foarte deosebite de cele aproape
contim porane din grupul III treilea şi din al
doilell. Intre Piatra şi Neamţ dintr'o parte
si 1\rbora SllO scurs numai cinci ani si şase
de la zidirea Popăuţilor. Cred deci că se 1
pot atribui unui meşter deosebit.
Şi Parhăuţi - din \?remea lui Ştefăniţă­
aparţine acestui grup, cu care arată oare
care înrudire Şipotele şi Văleni.
Un grap absolut special, - arhaizant -
este acel al bistrkilor din Dolhqti, Bălineşti,
Volo\?ăţ; acest grup purcede ca inspiraţie
din \?eChell basilică de la Rădăuţi.
Este un tip romani c, boltit În bercellO at8t
pe naos căt şi pe pronaos.
In dreptul fiecărui st81p un arc dublou
Întăreşte bolta.
O deosebire este că la Rădduţi sunt nCl\?e
(sau galerii) laterale, "bas cotes ll , care co...
muni~ă cu na\?a principală prin trei perechI
de arcuri în nâOS şi două în pronaos. Aceste
arcuri, şi la Dolheşti şi la Volo\?ăţ, sunt. re...
duse la nişte arcade oarbe, de oare ce na ...
\?ele laterale au disparut, iar Bălineşti a per...
dat şi aceste arcade, rămăşiţe ale tipului
primiti\?
Această clasă arhaică nu e grupată în...
tr'un scurt număr d~ ani ca celel'alte. DoI...
heşti e dinainte de 1481, Bălineşti din 1494
şi Volo\?ăţ de la 1502, iar prototipul din Ră ...
dăuţi din \?eacul al XIV-lea.
Aceste biserici prezintă de almintrelell în
exterior o oare care \?arietate. Absida altll...
rului e semi... circulară la Volo\?ăţ cu mai
multe contraforturi ca la Rădăuţi; la Dolheşti
şi Bălineşti absida e poligonală, cu cinci feţe şi
nu are contraforturi. Decoraţia lor deelse...
menea e mai \?arilltă şi participă de diferite
principii.
Cum se explică această suprCl\?ieţuire a
unui tip în\?echit şi demodat?
Se poate presupune ca Între Rădăuţi şi
Dolheşti au existat alte biserici acuma dis...
părute şi care 1lO transmis tradiţia. Se mai
poate presupune că aceste clădiri 1lO fost în...
credinţate unor meşteri galiţieni întârzia ţi şi
care au lucrat fără colaborarea meşterilor
răsăriteni pentru lucrul bolţilor. In defa\?oarea
acestei din urmă presupun~re \?ine însă faptul
că, în această \?feme, de mult erau pădlsite
Şi în Galiţia principiile romanice.
Au mai rămas în afară de această clasifi ...
care Baia, cea mai \?eche biserică din câte ne...au
rămas de la ştefan, care a suferit e\?idente
remanieri şi care prezintă multe singularităţi;
Tazlău (1497), oare cum asemănător cu grupul
al doilea, are totusi caractere deosebite. Cotnar
• 1
ne prezintă cel mai simplu tip, care pare a
fi a\?ut imitare mai târziu la Şipotele lui
Luca Arbore, la biserica lui Rllreş din Baia
si alte.
1
In fine, bine înţeles, am lăsat la o parte
bisericile ce nu le cred a fi de la Ştefan cel
l'1are, ca Putnll, l'1irăuţi, Scânteia, Ştefăneşti.
Eată un tablou rezumând cele expuse mai sus:
 BISERICILE LUI $TEFAN CEL MA~E 201

GRUPUL b1\TE f\EŞTERUL C1\R1\CTERE GENER1\LE

-----------~----;-------+---------

II
Pătrăn\i I 1487
l"\ilişănţi 1487 Cu torln si
, cu sÎnuri
Primiti\)
Sf. Ilie 1488 laterllle exterioare.
Voroneţ 1488

VClSlCli 1490
Bacăer 1491 Cu tClrJe, sînuri late...
AI discurilor
Hârlăn 1492 cu figu ri şi al rale exterioare, pronaosul
11
Sf. Nir.olae (Iaşi) 1492~93 pronaosului su· supralărgit şi discuri smăl­

Sf. Nicolae (Dorohoi) 1495 pralărgit. ţuite cer figuri.

Popănţi 1496

- ,'~ -,,-======--=='--=-=-=-=1
II
fără turlă, sînuri
fără

I Borzeşli 1493~94 Al planului cu e-xter:oare laterale. Cer

,
arcerri dublouri, arcade
1Il Războieni 1496 I caractere sâr~
1 beşti.
oarbe interioare, - pro-
Piatra '497
1 "99 naos cu două bolţi, dis-

I~
curi smălţuite simple.

Cu turlă, sîn uri exte-

l"\ănăsti rea Neamţu lui 1497
I
I
rioare laterale, pronaos
II [Sr. Gheorg he (Su ceCl\)a) 1514... 2211 cu două bolţi, discuri
1 smălţuite simple.
I
---- ---

Arbora 1502 fără turlă, fărăsînJri,

Reuseni 1502... 04 1 cu colonete în naos, pro~
IV Dobro\)ăţ 1504 naosul boltit cer o clllotă
[Parhăuţi 15221 mieă.

I
-I=--
,1

, înainte de:
Dolhesti 1481 Boltă în «ber~eau», cu
V Bălineşti 1499 Arhaizanţi dublouri de caracter ro·
Volo\'lăţ 1502 mtlni<'.
1
I
26
2\)2 COMlSIUNEA MONUMENTELOR ISTORtcE

Infăţişez şi an tablon (ll bisericilor 1<1 i sericelor orăşeneşti şi l"Ulnăstirea Neamţulni,

Ştefan cel t\are ftşezate în ordinea crono... \?edem clor e\?olerţill tiper]oi.
logică şi ca însel1lnelrea gropn!ui la care Pătrăuţi, cea mai mică, are o turlă joasll,
aparţin: ner are contraforiuri, căci împingerea bolţilor
fiind relati\? mică, nu se simţea încă ne\'loea
oAr E 1:- 6RUPU~ lor. Nn are încă bază s/elată la torlă, nici - sot>
straşină -- rânduri de acniţe. 1)
1[- ,"'\ilişăuţi, mai elansată, are tot bazu tnrlei
P<ltna pătrată, Clre contraforturi care - poate -
Baia dnpă 1467 nu erâU de la începnt, căci cele actuale sunt
R.Sărot(dArâmată' 1474 adăogate. l\pare un rând de ocniţe şi - poate-
Dolheşti înainte de 1481 V cele dîn/âi discuri.
Pătrăuţi 1487 1 Sf. Ilie arată prima bază stelată şi două
t\i1işăuţi 1487 1 rânduri de ocniţe.
Sf. Ilie 1488 1 Voroneţul a părăsi rândul de contraforM
Voroneţ 1488 1 turi din dreptul zidului median ca inutil, cea
Vaslui 1490 Il ce este de almintrelea si, logic. Nu \?edem
Bacău 1491 II acuma într'ade\?ăr la Voroneţ rândol serperior
H6rl~o SI. Gheorghe 1492 II de ocniţe, dar se poate judeca,~upă spaţiul
Iasi
, Sf. Nicolae 1491~931 II ce mai rămâne între rândul existent şi
Borzeşli 1493~<)4 III straşina că ci existat, fiind probabil umplut
Bălineşti 149-~ V pentru zugră\?eaIă.
Dorohoi Sf. Nicolae 1495 II Pe urmă \?ine grupul bisericilor domneşti
Popăuţi 1496 Il din oraşele Vaslui, Bocău, Iaşi, Hârlău, Do...
Războieni 1496 III rohoi, Popăuţi (Botoşani); l\pare pronaosu I
Cotnar 1496 ? supralărgit care şi mai mult scnteşte de ne\?oea
TăzIău 1497 contrafortului dinapoia sînurilor 2). Ferestrele
Piatra Neamţ 1 497~98 III pronaosului se măresc şi se împodobesc.
Neamţ 1497 III Biserica se înnalţă şi decoraţia de cărămizi
Volo\?ăţ 1502 V smălţuite şi de rotocoale de\?ine regula generală.
l\rbora 1502 IV In fine, la Neamţ, dimensiunile cresc şi
Reusetli 1502~0411 IV moi mult. Sub înrâurirea planului grupului
Dobro\?ăţ 1504 IV PiatraMBorzeşti ... Războeni, pronaosul e ICJngit
şi împărţit în două bolţi. Şi naosul, lungit şi
el, primeşte pentru prima dată compartimentul
Din comparaţin ucestor toblouri, reese că mormintelor ctitoriceşti.
clasificarea ce am făcut'o plecând de la con... Sf. Gheorghe din Sucea\?o păstrează aceste
sideraţii pur construcU\?e, concordă destul de dispozi(icrni precum şi lungirea naosului, Iă ...
bine cu datele cronologice şi permite a dis... sând la o parte nool zid despărţitor spre naos,
tinge diferitele maniere, dife:riţii meşteri sau supărător în mitropolia capitlliei onde era
scoli care C\{J lucrat la aceste biserici, pe ne\?oe de mai mult spaţiu.
când clasificarea în .două tipuri după prezenţa l\stfel, în scortal timp de zece ani (1487... 1497)
sau absenţa turlei nu ne dă rezultate sa M s'a desfăşurat toată e\?olutia acestoi stil, de
tisfăcatoare şi nu aruncă nici °
lumină osapro la modesta bisericuţă de la Pătrăuţi până la
istoriei constructi\?e şi e\?oluţiei arhitecturei falnica c1ăd ire a mănăstirei Neamţului. t\fti
din epoca loi Ştefan cel t\are. reese de ici ca cele câte\?a biset:'ici, mai \?echi,
Din contra, dacă ICIăm împreună grupurile: făcute de ştefon şi care no le mai cunoştem
C(lre reprezintă tipul caracteristic de biserică - chiar şi Putna cea \?eche-CIO fost clăd iri
din tjmp{J1 lui Ştefan cel t\are, lăsând la ° foarte modeste şi foarte simple de forme.
purte grerpnrile mici ce snnt de tipuri mai l) DIl cii nu existli 8ub tencuiala de azi.
speciale, - adică dacă luăm grupul Pătrăuţi 2) Hârlliu. care nu are pronllosul suprallirglt. lire
t\ilişăuţi, Sf. Ilie, Voroneţ -- cn cel al bi... o CI doua pereche de contraforturl.
 CAPITOLUL IV

CERCETAREA AMĂNUNTELOR
După ce (1111 ispră'Oit cu studiul liniilor prin... ple sunt acele de 10 Borzeşti, de la Războeni,
cipel1e, adieă ClI planului, boltirilor şi faţade~ de la Pătrăuţi. (Vezi profilul chenflrului oşei
lor, putem trece acuma la examinarea de- iA~erioare de la Voroneţ. fig. 37).
taliilor, la analiza lor şi la cercetareCl pro~ l\ceste nşi le găsim în t\oldo'Oa încă mult
'Oenienţelor începând prin acele (Imănunte la
CClre s'a întrebuinţat piCltrCl cioplită sau sculptată.
1\m arătat mai sus locul ce-I ocupă şi u...
şile şi ferestrele precum şi formele lor ge...
nerale. Le 'Oom cerceta acuma mai cu de a...
mănnnt.
Ufile sunt totdeCluna de ,dimensiuni miCI,
un metru lăţime şi mai puţin şi 1,90 metrn
până Il} 2,20 metri înălţime. Sunt totde('1una
într'un singur canal.
Ufile dintre naos fi pronaos au un che...
nar dreptunghiular format de 'Oergele (ba...
ghete) încrucişate la colţurile superioClre, şi
desfăcute în două ramuri spre interior aşa
că colţurile superioare dinăuntru sunt puţin
rotunjite, ceeace le dă o înfăţişare caracte...
ristică. Aceste baghete sunt în număr de
două trei SflU patru, în general de secţinne
semicirculară şi despărţite prin ca'Oeturi. La
pflrtea lor inferioară sunt rezemate pe un mic
plan înclinflt, de
obicei prin mij...
locirea unor
mici baze împo... Fig 314. Feleac, uşa slId, (a doua jllrnl1tllte a ~eacnl(J1
dobite cu diferite al XV-lea)
motive 'OariClte la
acelas, c hen Cl r. timp după 'Oremea lui Ştefan cel t\are; ele
Numai la Vora... au prototipurile lor în 1\rdeal, aşa bunioflră
neţ şi la Borzeşti la: Feleac (1470), la Dej, la Beclean, la Sin-
lipsesc aceste tereClg (circCl 1400).la Bistriţa (1487), la DipŞfl
baze. Baghetele nu (Diirbach), la Teaca, la Reghinn! Săsesc. J) In
Fig. 313. Proftl(tl ehenCJruiui uşei se găsesc aşezate Sibiu, ICl CisnădiCl, la Braşo'O, la BirLhalm,
bisericei din Badll pe acelaş plan dar (1500 - 1524), la Hetzeldorf (1499) Şi
înşirate oblic aşa elite multe.
ca cele extreme sunt şi cele mai proemi... Este cle obserlJat că si
, în l\rcleal ca si, la
nentc.
Cele mai frnmoase din uceste nşi le Qă~
) ficeste exemple provin in l11:1joritale din regiunea
sim la Tazlău şi la Neamţ, iar cele mai sim ... Învecinat1\. cu Ciceill.
204 COMJSIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

noi uşile principale - portalele - ale bisericilcr sunt în orc

frânt; pe când uşile laterale ce le întâlnim aproape totdea~
una pe perdele de miazăzi, şi cam la jumătatea cU\direi {iCI
formele şi profilele ce le am descris aici. Spre pildă, Bis~
triţa, Braşo'V, Dej, Bedean (Betlen) DipŞCl (Diirboch), Teaca,
Reghinul Săsesc, Sintereag, Feleac şi alte.
Bisericile despre core 'Vorbim nu au, ca ale noastre, un
zid interior de separaţie. Se pare deri că meşterii ardeleni
chemaţi la noi şi o'Vând M făcut la bisericile ce le con~
struiau, pe lângă portalul şi o uşă într'un zid aşezat cam la
mijlocul clădirei, au găsit firesc de o odopta tipul lor
obişnuit de portal la uşa de intrare, iar la cea din zidul
din mijloc acelo ce'l aplicau şi ei cam tot în acest loc ICl
bisericile lor catolice, dar în zidul din ofară.
Uşa dinănntra de la Reaseni este de an tip ce'Va diferit
- ner'Vara interioară formează nn arc în semicerc, (co şi la
ferestrele bisericilor acestui nrup), ceoce este an semn de
fig. 315. Hetzeldorf, uşa sacristiei tranziţie spre Renaştere.
(din 1499) (după V. Roth) Utile de inţrare prezintă o 'Varietate mai mare: ca şi

11

I
1
(
L

I-Ig. 316. eJoj, mlinlistirea Frandseanilor, uşa refeetoralui, (a doua jomlitate din 11eacol 111 XVle<J)
(din colectia muzeului din Cluj).
 BISERICILE LUI
acele ale naosoloi sant e\)azate spre exte...
rior. Deschizătora oşei propria zisă este mai
totdeaona dreptonghiolară, câte o dată ca
colţorile ce\)a rotonjite. No prezintă nici o
dată partea ei soperioară In plin centro (cam
a făcat greşit Lecomte do Noay la Sf. Nicolae
din Iaşi).
In loneta ce rămâne deasopra uşei se gă ...
sesc de obicei icoane zugră\)ite.
La Războeni, şi la Piatra prin ex~epţie,
ŞTEFAN CEL MARE 201>
acest spaţio a fost omplot ea o scolptoră
gotică.
La Hârlăo figarează În acest loc şi o pisanie.
La Voroneţ această 10 netă lipseşte corn lipsea
la Începot Ia Pătrăoţi. şi probaril la Borzeşti
Câte odată, arcul frânt este Ia rândol săo
Încadrat printr'on alt chenar dreptonghiolar
(ex.: l'1ilişăoţi, Tazll1o, Hârlt\o, Neamţ şi mai
târzio Sf. Gheorghe din Socea\)a).
Profilele Clcestor portale sant moi bogate
20li COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 319. Profile de Ufi exterioare- de ctlt acele ale uşelor

interioare. Se compun din
toruri şi caveturi for...
mând pălnie spre inte...
rior, şi rezemată jos,
ca la naos, pe baze mici
ornamentate şi un plan
înc1i nat; câte o dată se
întretae la <;hee (\Iezi
n) Vo)olJj\ fig. 38. Voroneţ şi fig. 82
Vaslui.) Fac parte din
ornamentica cunoscută go-
tică şi se pot găsi multe
pilde la fel, mai cu seamă
în l\rdeaJ.
Cele mai bogate din
aceste portale se găsesc
la Tazlău, la Sf. Gheorghe
din Hârlău şi mai ales
la mănăstirea Neamţului.
Frântura arcului nu
este de obicei prea asca...
ţită. E În general în «tiers...
point», adică centrele ar...
curilor de cerc sunt c~m
la a treia parte din lăr'"
gimeo deschiderei. Câte
b) HArlaa o dată (l\rbora) sunt mai
Învecinate de axa uşei,
apropiindu...se ogÎ\~a de
plin centru. l\ceasta vă ...
deşte o înrâurire târzie
- aproape de epoca de
tranziţie spre Renaştere.
Cheile arcurilor og j...
vale sunt dintr' o bm:attl,
adică nu se găseşte un
rost În vâdul ogi\tei.l\cea...
stă obser\taţie are o oare
care importanţă, de o~ ..
rece unii autori au vrut
să vază fn această dire...

c) Dorohoi
renţă de construcţie o
caracteristică spre deose-
birea ogi\telor gotice de
cele orientale,l) ceeace e
departe de a fi general.
d) TazllS.u In orice coz, în l\rdeal, ;

se găsesc chei de ogivă de cele două feluri.

Precum se \teM, deosebirile sunt mai mari
ca la uşile interioare.
Se vădeşte deci înrâurirea direct6 a l\r...

e) Reoseni, (daplS. Romllt~rf('r) J) f'risse d'I\\lesnes~I:a1't arabe.

 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 207

dealului asupra l'1oldo\)ci încă din wemeEl în arc foarte uşor frânt. (Dorohoî, Popăuţi,
lui Ştefan cel l"\are, căci portalele şi uşile Hârlău, Borzeşti, Piatra, Războeni, TazIău.)
bisericilor qotice din celelalte ţări - \)ecine La l\rbora, Reuseni, Dobro\)ăţ e În semicerc
fig. 320. Profile de u,i exterioare

/'

a) Craco\?la - Biblioteca b) Craco\?ia, casă particulari\.

saa mai îndepărtate de l'1oldo\)a - aa şi for- curat. La Volo\)ăţ e un tip special în semi...
me mai puţin asemănătoare. cerc (fig. 192).
Bazele mici ornomentate ce le~am \)ăzot Chenarele se compun din baghete (toruri)
la chenarele uşilor şi ce le \)om vedea şi la separate pri n aclâncături (ca\)ete). Sunt
(mele ferestre mici sunt o caracteristici) a
goticalai târzia din ţările germanice.
In Galiţia na apar, cel paţin cele cu mU M

chiile sacite, ele cât la sfârşitul \)eacului al

XV~lea, în l\rdeal ce\)a mai de \?reme.
Precam \?edem, la aşile moldo\?eneşti na
prea reese o eIJoluţie În această pri\?inţă. In~
tr'ade\?ăr la primele biserici, acele din Pă ...
trăuţi, l'1ilişăaţi şi Voroneţ, lipsesc la porta~
lele exterioare, dar se găsesc la Sf. Ilie care
e de acelaşi epocă şi aparţine aceluiaş grup.
Şi la Pătrăuţi şi la Sf. Hie le \?edem şi la
chenarele uselor
, interioare. Din contra, mai
târzia la l\rbora şi la Reuseni, care acuză la
uşile lor dinăantru oarecare caractere de
tranziţie spre Renaştere, chenarele exterioare
nu mai arată baze, pe când tocmai atuncea
apar la ferestrele acestor două biseriei.
Ferestrele, precum am arătat, SUnt dc Fig. 321. SebeşuJ săsesc, Portalul sud
două felari; cele mici care luminează tot... (dupa V. Roth)
deaana naosul, altarul şi turla şi c8te o dotă
pronaosul, şi acele mai mari şi de dimen-
siuni mai \?ariate, ale pronaosului. (lI1fi sau două asemenea baghete şi se în~
Cele dîntâi sunt totdeauna îngaste şi lun... crucişează Il! colţuri. :\?ezi profilul fig. 39 Va...
găreţe(cam 1,20--1,50 m. pe 0,50-0,60 m.); roneţ).
chenarele sunt cu colţurile pătrate în afară La partea lor dc jos sunt aşezatc pc un
şi înăuntru la bisericile mai \?echi, Pătrăuţi, plan Înclinat direct sau, rar, (l\rbora, Reuseni},
l'1ilişăuţi, Sf. Ilie, Voroneţ; la Bălineşti e prin mijlocirea CInor IJaze mici ornate, cum
acelaş tip dar mai lăţit. La alte, partea in~ le-am văzut şi 10 aşi. In cele două cazari însă,
t.erioflră e terminată sus in semicerc şi chiar planal Înclinat cC're termină În jos ornomen...
208 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

taţiachenaralai se opreşte mai sus de ctlt prezenţa arcului interior este o ino\?aţie, care
pragul deschiderei ferestrei. se păstrează cu oare care mici modificări la

fig, 322. Sibiu, Biserica Ursulinelor

Se poat~ obser\?a o oare care e\?olaţie În grupal PiCltrawRăzboeni~Borzeşti şi la Tazlăa,

forma acestor ferestre. La bisericilc cele In grupul l\rbora~Reuseni~Dobro\?ăţ Clpare

323. Feleac. Uşa de "est (a doua jumătate a fig, 324. Reichesdorf, uşa socristiei (t 451)
"eacu!ui 01 XV"lea) (după V. Roth)

dtnt8i sunt mai simple - dreptunghiulâre Înă­ arcul În plin cintrn, adică o indr(Jmor~ spr~
untru ca şi În ofară. La aropal orăşenesc, formele Renaşterei.
 BISERICILE LUI
Nu 'Vorbesc aici bine Înţeles, de cazul În
care ferestrele nClosului au fost mărite şi
fig .... 325.· Cisn1idia
schimbate în cursul \lremurilor~ adică. ceea ce
s'a Întâmplat la mănă.stirea Neamţului.
fig. 326. Sebeşl1l săsesc. Biserirll mică
Ferestrele turlelor sunt la fti SflU aproape
10 fel, În general mai lungite, n'oo Însă' nici
ŞTEFAN CEL MME 209
odată partea interioară de sus rotunjită, cu
o singură excepţie, la Tazlău.
Ferestrele pronaosului precum am arătat
mai sus, sunt SâO de acelaş tip ca acele ale
naosului SâO mai mari şi de tipuri mai \la...
riate. (Vezi profilul fig. 86, Vaslui). Caracterul
lor gotic e şi mai accentuat şi similitudinea
cu unele ferestre ale bisericilor ardeleneşti
din \leacul al XV~lea neîndoioasă, fără a fi
totosi
, la fel.
Unele din aceste ferestre sunt dintr'o sin...
fiU. 327. Cisnădia
gură deschizătură, încadrate printr'un arc frînt
profitat cu una, două, trei ner\lure. l'lte sunt
lmpărţite În două printr'un menou, iar par...
tea superioară e Împodobită prin cercuri or...
fig. 328. Sebeşol săsesc, fereastdi Sud
Biserica mare (dopli V. Roth)
nomentote, triloburl şi alte ornamente "raio"
nante" şi "flamboiante".
.7
210 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Alte în fine, mai bogate, au două menO(lri uCl fost des astopate eu tencuială; asemenea
(Sf. Gheorghe din Hârlă'I) şi menourile au fost scoase fiind probabil mai
Şi ner\)urile krestrelor, ea acele ale por~ uşor la o reparaţie stângăcie de u aşeza {In

Fig. 329. Reghinol slisesc

Fig. 330. Biserica Sf. l'\lhail din Cloj,

(d{fp~ Gi6rgy Lajos. Szent l'\lhâly)

talelor, se Întretae câte o data 10 ehce. toc de fereastrădreptunghiular fără aceste

Ornamentele din partea superiooră ('are sapărătoare membre de orhitectură.
sont des găurite "ii jOHr" dor nu totdeauna,
J }\reul frunt e mai tot.deauno, ca 'şi la uşii,
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

puţin l'lccentuat. Raza cerculuÎ se găseşte de

obicei cam la dcaă treimi din Iărgimel'l
ferestrei.
Dacă se găsesc cu aşorinţă ferestre mari
destul d~ asemănătoare ca acele ale pronaosoloi
nostro la bisericile din l\rdeal, din Ungaria
de nord, din Galiţia şi in alte părţi \?ecine, ches~
tionea no' e aşa de simplă pentru ferestrele
mici. l\ceste ferestre, fie cele cu mulare simple

Fig. 333. Craco\'ia. Fereastrli

la turnal ospelalui comunlll

direct răzămate pe un plan în~linat, fie cele cu

baze mici ornamente, nu se găsesc nici 10 bi..
serici1e din l\rdeol, nici la bisericile gl'lliţiane.
Care poate fi originl'l lor?
Le găsim însă cu forme \?ecinc, - mai
Fig. 32 1. Biserica~ DominicaniJor. Cl{1j
puţin lungărcţe-în construcţiile ci\?i1e din Cra~
co"ia. f\şa la turnul Ratuzului (Rathhaas, os..
pelul comunal). unde sunt aproape pătrate
şi unde este ade"ărat că mai prezintă o pi1r~

Fig. 332. Bisel'Îca neagrâ. Braşov. (după Kilhlbrandt) Fig. 334. Cra\':ovia. rerellstră III turnal ospelotai comaoal
 212 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
ticularitate stranie, ce n'o întâlnim la noi.
Partea interioară a chenarului e înclinată asa, zis
pentru a primi mai uşor lumina de sus.
La spitalul Sfântulu i
Duh, din veacul al XVM1ea,
acuma dărâmat, erau fe M
restre mici şi mai vecine
de ale noastre. La Wavel,
castelul regilor Poloniei,
tot În Cracovia, se găsesc
câte va ferestre dreptun..
ghiulare şi cu mulure
destul de asemănătoare cu
cele dcla noi.
La Sucheniţă (hala CCl
posta\?uri), pe piaţa cen..
trală a oraşului, este o
ferestruică de proporţii
lungăreţe, cu mulare în-
doitc în arc de cerc la
Fig. 335. Spitaiul Sf. Duh partea ele sus şi rezămate
Cracovia prin baze mici pe un plan
inelinat.
La ospelul comunal din Sibiu (Rathaus)
se văd iar ferestre asemănătoare cu cele
moldo'Oeneşti precum şi la castelul din
Hunedioara a Corvineşlilor.
La bisericile gotice din l1rdeal însă, elin
care se cunosc vr'o două sute, nu se găsesc 1).
l1cest din urmă fapt ne face să înclinăm
Fig. 336. Fereostrli b ospelul comunal
din Sibiu (veocuJ al XV -lea)
1) Comonicliri uerbale ale O-lor Dr. V. Roth i Siw
\Jera~, amAndoi excelenti cunoscl\torl al dl1dirilor gotice pronoosului, adopt8nda-se tipurile mori ca...
din f\rdeal.
a crede că înrâurirea în această privinţă, neM
venind din l\rdc:al trebue să fie venită din
Galiţia în f1oldova.
E adevărat că n'am găsit aceste ferestre
nici la bi~eridk galiţiene,
dar sunt relativ puţine
care neMCIa rămas şi potite
să fi fost la unele din
cele dispărute.
De oare ce uşile bise M
ridlor noastre arată ne M
indoios o înrâurire din
l1rdeal - căci se regă ...
sesc acolo cu formele de
la noi si, asezate
, în mod
corespunzător - ajungem
astfel la concluzia că fc.. fig. 337. Fereastr1l. Ia
castelul din Hanedloorli
restrcle mici ar fi de in- (veacfll al XV wlea)
fluenţă galiţiană, iar uşile
ardeleneşti. Până la găsirea altor elemente
pentru rezolvarea acestei chestiuni, se poate
numai face ipoteza
că ne lipsesc unele
monumente inter~
mediare care ne ar
fi dat cheia proble M
mei. l1m putea aşa
presupune că au
fost biserici făcute
de meşteri Gali...
ţieni (ştim din dOM
cumente că au
venit unii la noi
În aceste vremuri),
biserici care aveau
ferestrele mici ce
le ştim şi uşi după
tipurile curente în
Galiţia. 111ţi meş ...
teri l1rde1eni, ve-
nind mai târziu, au
păstrat ferestrele
mici care plă(eau
saa erfiU privite
ca potrivite ca ce.. . {
rinţele locale şi au
m o ci if i cat usile
i
,
după tipurile lor, 1
plerz~ndu-se tipul
uşelor galiţiene. Fig. 338. Profilul soclalui Piatra
Namrli ce'Oa mai
târzia a înct:put să se modifice şi ferestrele
noscute core sunt răsp8ndite şi în olte p~rţi.
 BISERICILE LUT ŞTEFAN CEL MARE

Soclul este de obicei simplu şi puţin proe... 1,80 m. In Occident Clsemenea contraforturi
minent, între ] 5 şi 25 cm. Biserica Si. Ion reprezintă un tip mai \Jechiu, dar CClre s'a
din Piatra face excepţie, a\Jând un soclu mai menţinut în bisericile mai simple.
bogat şi mai eşit. Inălţimea soclului este de Atât partea superioară cât şi retragerile a{[
obicei de un metru. E construit de piatră brută un coronament înclinat cam la 43° şi acoperit
de dimensii mici, poate ce\Ja mai mari ca restul prin pietre de talie de profile care sunt aproape
zidului;- câte odată, rar, e în întregime de constante la toate bisericile lui ştefan cel
piCltră cioplită (PiatrCl). l'\are, atât la contrClforturile mClri cât si , ICl
PClrteCl superioClră, mnchia, e de piatră cio... cele mici de la altar.
p1ită şi profilCltă. Aceste profite să regăsesc în Galiţia şi în

fl!l. 339. Profile de soduri

!
I

(
a) Dorohoi b) Voroneţ c) Vaslui <1) Războcr.i e) Popăuţi

rr
f:
.~
):
I~'
,..-/
(

I I
() RC{lseni [j) Borze~ti h) Bad\{1 i) Cotnar

j) !'\eamţ k) TazIău 1) Sf. Gheorghe, HârHi.lI

La uşa de intrare coronamentul sodului e Ardeal si , sunt de altmintrelea comune În

de obicei întors, continuându-şi \Jertical până toate ţările de construcţie goUcă.
la pământ mulurile orizontClle. . La Neamţ, găsim excepţional o formă di-
Sodul ocoleste baza contraforturilor. ferită, dar nu stim
, dClCă nu este o schimbare
Contrafort~rile aşezate precum am \Jăzut tfirzie.
mai sus, şi construite mai totdeauna de piatră Contraforturile mici ale turlelor sunt pu...
de talie, se urcă, de obicei, pâ.nă la primul ţin proeminente şi au profile simple (ex.
rând de ocniţe. Au, de obicei, una sau două fig. 341).
retrageri, grosimile fiind de circa 80 până la 90 Cornifele - cdnd există - sunt de piatră
cm. şi IărgimeC\ de aproximati\J 1,30 pâ.nă la cioplită şi simple; cele mai caracteristice
 tOMlSlUNRA MONUMENTEtOR ISTORICE

sunt cele de la Pialro, de 1<1 mănăstirea Heam~
ţalai, de la B~llneşti. Ha par a se "edea cor~
nişe înainte de grupal Borzeşti ..Piatr(l.
In piatră cioplită mai sant lacr(lte 1(1 onele
([nele console lfi naslereo
, arcurilor noosului
sew pronao<;alai, nerQarele boltei turnalui
de 1<1 Bălineşti, care de altmintrelea ocapă
în prÎ\?inţa pietrei cioplite o poziţie deosebită,

Fiţ:). 340. Profilp. de aocluri

a) Cracol>ia, frllncisCllni b) Cracol>la, sr ·tll l'\llrla c) Oej

biserici şi arcurile interioare saa cel puţin din pricina moi C(I CLImă - CI îl11podo~
muchiile lor, precum şi onghiarile eşite ale birei îngrijitii şi elegantă a detaliilor. Profile
racordărei absidei cu n(lQS; asemenea şi pi~ bogate şi console Înflorite la arcari, i(lr jo

Plţ:). 341. Profile de coronament al contraforturilor

b) Piatra c) Piatra (secţie) il) YoIo\):iţ

c) Heam~ f} Neamţ (Ia turlti) y) tlislri~a. t(len It) Histriţll, placa superiJllrJ

lastrii cu console din bisericile tipolui
Borzesti-Războien
, i.
Pietrele sunt exact cioplită şi frumos apa..
reliate. De asemenea de piatră cioplită sunt
Pjatr(l~ pClrapetele cu o ornamentaţie gotică s([nl
execatate ca o maestrie deosebită.
Se "ede eă călătoriile 10gofătulai Tăutu,
cu ocazia ci iferitelor sol ii cu care a fosl
 l:IISl!.RICJLE LUI
însărcinat, n'o(( rttmus filră înrourire aS(lpra
piritnlui ,ă(I şi că cele văz(Jte în ţările "e...
cine I'ou îndemnnt la o mai more bogăţic în
împodoDirca bisericei ale.
Elementcle gotice el in t\oldova seamână
dcci mai' m(J1t sau mai puţin cn cele din
l\rdeal si mai cu seamă cu cele din regiunea
Cluj-Bi iriţa, - şi on moi nHlItă onalogie
cu accle din vremea Con'inestilor, aşa cum
e si , firesc. Dm oceste asemânări si , ano",
logii nu înseamnă c:opiere; dacă sunt semne
de înrudire sunt şi mulle deosebiri, încflt pe
lângă înrâurirea e'Videntă din l\rdeol treDue
admise şi alte iz\?oare; pe lângă meşterii
'Veniţi din Trell1sil"ania nu e exC'lus să fi "enit
şi alţi din alte părţi nn aşa imediat 'Vecine.
Pisaniile.-Tratând aici despre toate elemen-
tele de piatră cioplită, se cu'Vine să "orbim şi de
pisanii. l\ccste' pisanii le găsim de asupro
uşii de intrare sau ce\?a la o parte; la H&rlău
e chiar la colţul pt'retnlui. Ele sunt mai tot-
deauna cu slo'Ve foarte frnmos săpate şi în
relief pe {111 fond scobit, după datinn pămân­
teonă. ChenanIl e foarte simplu, - lipseşte
chiar câte odată. De obicei e o simplă bol''''
dură, câte odată o baghetă întretăiată la col-
ţuri. (Sf. Ilie, Bălineşti.) Des e adăpostit sub
o mică mulură de un profil asemănător cu
acele ale contraforturilor.
Numai la Neamţ găsim un ornament, - un
rinson romanic - în jurul inscripţiei.
l\cestc pisanii sunt de obicei lungăreţe;
într'un singur caz e una mai înaltă de cât Iftlă
(Voroneţ), dar exact pătrată niciodată,
l\ceste inscripţii constitue pentru noi do...
cumente din cele mai preţioase pentru dotarea
Fig. 342. Corni,e
li) Neamţ b) Piatra c) B:ilineşti
mon(Jmcntelor şi înloC(Jesc dnrabil docnmen...
lele scrise care aşa de des ne lipsesc.
'" * o indicaţinne arătând regionea de unele pro...
Pe moi nHllte din ucesle elcmcnte deco...
rati\?e sau constructi\?e de piatră de talie
despre care am \?orbit, se găsesc semne la...
pidare, adică semnele meşterilor pietrari san
cioplitori. In tot domeniul artei gotice, când
ŞTEFAN CEL MARE
zidarii - pietrarii, din simpli {[ce 111 CI (fraţi)
de\?eneau mesteri (to\?arăsi -- compagnons-
Geselle), prim'e:[l{J şi (Jn se~n distinctÎ\? al lor,
deosebit de semnele altora, dar totdeauna de..
ri'Vat de la semnul seHl fignra geometrică
caracteristică a reginnei în care îşi primefl
tillul.
l\stfel unele din aceste corporaţie san con...
Fig. 313. Chenare de pisanie
froternităţi (Hntte-Ioge) a\)eau pătratal ca fi ...
gura originară şi toate s(]bdi\?iziunile acestei
corporaţie întrebuinţeacr figuri deri'Vate din
pătrllt, care figuri, prin deri\?aţinni saccesi"e,
puteau da o infinitate de semne.
După un act de la J 459, Strassbnrg l
care a fost poate cea d'întâi confratern itate,
şi secoli d...ea rândul cea mai puternică şi
cea mai consi derată, Q\?ea ca figură de bază
pătratul. Colonia a\?ea trinnghiul echilateral,
Vienll pătratul combinat cu patra cercuri, iar
Berna triunghiul combinat cu trei cercuri.
l\eeste patrn loie îşi lmpărţeau, cu filialele
lor, tot terennl gotic de limbă germană din
"estul Franţei până în Ungaria şi "Dunărea
în joSIi.
In 1563. dopă un non act, le regăsim tot
ca aceiasi împărţeală; semnnl Berne:i însă
a trecut' la Zurich si , poate mai târziu la
Praga.
Din llceste patru fignri tip deri\?au alte,
şi aşa ca, din subdi\?izinni în subdi\?iziuni,
fiecare mester să ...si aibe semnnl lui, cClre
era proprietatea sa' cât trăia şi care se deo...
sebea de celel'alte 1).
Semnele geometrice ce le găsim pe piC'"
trele bisericelor noastre sant deci în pri·
mul rând o probă de origina gotică a mcş ...
terilor ce le an cioplit şi pe urmă ne sunt
"eneacr aceşti meşterii şi de care şcoală ţi­
neau, adică carr erElCI înrâarile ce le: pnteau
transmite.
RZiha. - Stndif'n liber Steinmetzzeichen.
 2j6 COMTSlUNEA MO UMENTELOR rSTORJC~
In afară de aceste semne geometrice, - is~
dilitura oficială, cum s'ar putea zice, a
meşterul ni - se mai găsesc şi alte semne ne·
geometrice sem necorespanzând nnei deri~
'Oări regulate a figurei tip, câte odată simple
iniţiale.
Găsim în 'Oremea Ini ştefan cel f\ore
semne la:
Piatra, la Borzeşti, la Reuseni, la Cotnar,
la Cetatea Suce'Oei, fără a putea însă ştie
precis dacă sunt, sau care sunt, din wemea
lui Ştefan, şi la Sf. Gheorghe din Sucea'Oa.
Din comparaţia acestur semne I.:U cele ce
le găsim în Ardeal şi în Galiţia (la Bistriţa,
la Braşo'O, la Dej, la catedrala din Cruco\?ia),
pntem 'Oedea că unele sunt aproape la fel
Fig. 344. Semne lapidare
a) Piatra
c) Cotnar (l) Reuseni (după
RomstOrfer)
f) Cetatea Suceuei (dupii RomsWrkr)
şi alte foarte 'Oecine, în cât putem conchide
că meşterii 'O('niţi 16 noi aparţineau aceleaşi
şcoli) aceleaşi subdi'Oiziuni de şcoală, cu cei
care au lucrat acolo la Braşo'O, Bistriţa, Dej,
Craco'Oia şi alte localităţi.
De altmintrelea se regăsesc tn tot domeninl
artei gotice scmne la fel şi chiar unele identice.
La noi mareu majJritate a semnelor de~
r1\?ădin pătrat (loja din Strassburg) şi mai
puţine din tricinghiu, (Colonia). De celelalte
nn s'au găsit. - La biserica neagră din Bra-
ŞO\? mai puţin din jumătatea semnelor deri'Oă
din pătrat, la catedralei din Craco\?ia, se pare
că marea majoritate se înscrie în această figură.
Semnele lapidare care ne confirmă astfel
origina gotică a meşterilor pietrari cari an
lucrat fa noi, şi ne urată că erau dintre acei
cari au lucrat în toate ţările apnsene 'Oecine,
nu ne IămJresc deci asupra punctnlui, încă
nedesluslt,
, de a sti, dacă ei 'Oinean anume
din Ardeal sau din Galiţia, căci \1edem că în
uceste două ţări se g~sean meşteri din aceleaşi
şcoli; puteau 'Oeni prin nrmere tot aşa de
bine dintr'una cât si , din alta din aceste două
părţi.
** :1:
a fi exuminut elementele de piatră
După
trecem acum la cercetarea celor l'alte
cioplită,
elemente ale faţadelor.
Parnmentul, precum am \?ăzut, este de piatră
b) tlorzeşLi
e) Sr. Gheorghe din Suceava (dupa KomsWrfer)
brută de dimensiuni mici. In f\oldo\?a, piatra
se găseşte mai peste tot fncât acest mod de
procedare era cu putinţă şi chiar mai uşor
de cât de a zidi cu cărămidă. Colţnrile
clădirei eran de piatră cio'plită, fără însă ca
cozile aparente să aibă 'Or'o formă regu...
lt'ltă; numt'li liniile orizontale ereICI potri'Oite, cât
permitea piatr(\, iar restul blocului era lăsat
aşa cum reznlta din forma sa. l\celaş lucru
se 'Oede de altmintrelea în Ardeal .,si în Ga...
liţia, chiar la clădiri mai importante.
Ornamentaţia de cărămidă, pe lângă râl1~
durile orizontale care întrerup monotonia zi ...
dulJi de piatră brută, consistă mai cu seamă
în aceste arcade oarbe, aceste firide lnngă ...
reţe care î'11podobesc absidele, şi în rândurile
de ocniţe aşezate sub straşină.
 fnSERICILE LUI $TEFAN CEL MARE: 217

Fig. 345. Diagrame de semne lapidare

...... .....
.•.. ......
./(
..•. //,':.:i,·<:::.:.,.·.;.: ·.':· :~:. ·::; '.....' r·· '.
,-'--':::::'::<::'
, "; \
,::':... î ~..... . ·.·.· " :'.·.·,·:., ,.
'.. ··..··,:.·:
,:1

'r·:.::~·

\ .•:./ ••••••• ••
1
::><.::.; .... ::~.~
:>:::'.>:...•. ~
···.I ", .... :. . .
...:'•.. .}.
~
.... . , • • • • <0 , ••••••••••••

····.. .i..·... · ·
: ~

..
..... /~ .. '
.
.
::;

r
..' : ".'>.., . ···::.:~:1···
.....
!"", ".......:.i" .::....'
• •••.::.::.:••: ••:.:.: ••,••••,•••

-. -
,.,:",.'.::...... •••••

... :::.~
:.: . . . . H

0,.
• •; :

I/Y i~~;JS~~ .J'{ . ··f·· .'..... .'.'.,;~:'/-;""" •..'.~

.( ~ ~ ~:.:
';: ~:<J·:::5. .
. . . . . .. . . . .

... ~ .. ,
.........·.:i.:<··..·.;:··
,:.:..•:;:,~.! :1,.·',:.;':·, :~, .:.: : :~
.•·

~:):
..

.
'{~ .:>:;:;.'./'': / ~S,:;l}
:.<'. :.. .L.....

.. ..... ;:': .:..'. : '.".....::<j/

. [' ;

.... .'
..'..'
.....
.>.::J.:.. . . .

a) Piotra

....... :::-:: .
.. ...
~
. ....
......
........... '}: .. .......
.. ' :

~:.,
....
".
...•
'[
.•..•.....

.
".
....
1>·. .....

...•...... \,; ..•....

....>··:l.·

b) Borzr~ti

... ~ ..... ~/.\ ...

;
.'
".\ ..'
.....
.~ ....:.-. .'
...... ,.' ..

\;/
..... ·....::4:· ....... ...... .... :'.\.::.' .. --

c) Cotnar d) Reasenl
28
218 COMISIUNEA MONUMENTELOR IStORIC~

Fig. 346. Diagrame de semne lapidare

.......
.....; ..•..

". . .
- .

.....
..' ........:.:-r···· ....

. ·t:.?·;:;J~::<·;:)1· . ... ...

......·:.:;: ....

;./· · :.[.:~:t.j.:·.·:;· ·: t.~. ~:. :~ ..: : ;·~: ~:,.;~: ~ ~ :~.',

:·.·.r.::
..:.:.·.:::·:.::.. .;.:.·.:::
.... ::··.:.:·.'....:..... .. ... . .. ..:........:..

\:{;$k::~J/. ".!
t:·:.· ,,' ·····t.,.•~.-.o: .. j.;'~ .. "..:' N ••••• :~:~."'-
. . . i.. /:
·~·:·:·:·.L:::··.~·~. . \:' .. .''

(~) Cetatea S(Jc~Qei

........
....... " .
.•.:~""

.... .... :
\:.

...... ..... .....

.....

··.~·.··::::r:::···... '-'" .. '

; ....

,
\.
......
.... ....

b) SI. Gheorghe din Soceaull

 BISERICILE LUI ŞTEF'AN CEL MARE 219

Care poate fi origina acestor arcade oarbe? beşti din 1'î.acedonia, cele din Bulgaria şi cele
l\rcari saa arcatari care să împodobească armene. Pe urmă obser\?ăm că arcodcle noastre
I
absidele sau faţadele bisericilor se
găsesc în multe ţări şi le găsim
foarte des în bisericile romanice
din Occident. Le găsim şi în Dal-
maţia, în Serbia, în Armenia, pre..
cum şi în tot domeniul artei bizan-
.
tine. Găsim si rimduri de arcade
mici pe colonete angajate saa li..
bere, formând galerie «a jour» în
Italia, în Dalmaţia, în Germania,
mai cu seamă pe Rin.
1'î.odul cum se prezintă aceste
membre ornamentale diferă însă
foarte mult.
Pentru a ne putea orienta asu..
pra înrâuririlor ce s'au manifestat
la noi e ne\?oie să lămurim bine
c(lracterul acestor arcade oarbe C~,
în lipsa de termm mai apropriat,
le am denumit şi firide lungite.
l\rcadele oarbe ale bisericilor
lui ştefan cel 1'î.are, se găsesc nu-
mai la abside; acesta e primul ele.. Fig. 348. S-ta Teodosia, (Gul-Djami) Constantinopol
ment ce ne permite să scoatem (după Van l'\illingen)

sunt simple adâncituri în planul zidului, care

lasă între ele pilastri la colţurile poligonului
absidelor. Pilastri însă, cu toate să sunt re..
lati\? înguşti (29- 43 cm.), nu au caracterul
de colonete angajate, cu sau fărd capitele, cum
se \?ăd în Serbia (şcoala de la 1'î.ora\?a), în
l\rmenia şi în ţările romanice (Italia de Nord,
Germania, ş. a.).
l\rchf\?olta propriu zisă este în planul zi...
dului, nu are nici un bandou ornamental nici
eşituri decorati\?e. l\rcadele noastre oarbe,
fără a fi propriu zis constructi\?e, adică
fără a fi indispensabile, procedă totuşi, cu
tot caracterul lor decorati\?, dintr' un prin...
cipiu constructi\?
l\rcaturi asemănătoare cu ale noastre se
găsesc în clădirile bizantine din Itolia şi în
Balcani, încă din primele \?eacuri ale erei
creştine. S'a discutat asupra originei lor, dar
nu intră în cad rul ilcestui studiu de a trata
această chestie, ci de a căuta origina pro..
babilă cea mai imediată a firidelor noastre.
Cele care aa caracteristicele cele mai apro..
Fig. 347. Si. Teodoru Tiron (Kilisse Djami) piate de ale noastre, - şi sunt aşezate nu...
Constantinopol (după. Van l'\llIingen)
mfii la abside - se găsesc la Constfintinopol
din comparaţie aproape toate bisericile roma.. la clădirile din \?remea Comnenilor şi fi
nke, precum cele din sf. 1'î.unte, cele sâr... Paleologilor, Sf. Teodor Tiron (sec. 01 IX..len)
220 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

n
(!.

(/J
C»
O"
:::l
'{>.
 BISERICILE LUI ŞTEF AN CEl MARE 221

zisă şi Teotokos, Pommakaristos (fetiyeh) mai la abside, combinate cu unu soa două ·râI:...
•
(după 1315), Sf. Teodosia (Gul Djami, al IX-lea duri de ocniţe deasupra lor core înconjooră toată
sec.), Pantocrator (al XII-lea sec., Zeirek Djami), biserica.
la Salonic (S-ţii f\postoli, SL Pantelimon,
Sf. Ilie).
f\\?em la unele din aceste biserici şi nişe
oarbe deasupra arcadelor, mai lungite într'a...,
de\?ăr ca la noi şi de un caracter diferit. La
noi continuitatea acestor rânduri de ocniţe
le dă un caracter de friză, pe când în 1"\a-
cedonia (1"\arko) (l(J numai caracterul de nişe
oarbe, ţinând locul, în mod decorati", de fe...
restre absente.
La 1"\essembl'ia, la mai multe biserici (1"\itro...
polia, Pantocrator, Sf. Ioan l\liturgitos), există
o friză de arcaturi mici care nu sunt însă
nişe oarbe, ci sunt aşezate pe console.
Tot(]şi, la Si. Ilie din Salonic (Eskiserai),
sunt asemenea nişe care iau oare cum apa...
renţa de friză, din cauza marel(]i număr de
laturi ale absidei, dar nu fac înconjurul bi-
sericei. - La SL Pantelimon (Isakie Djami),
din acelaş oraş, laturile clădirei sunt deco-
rate s(]b cornişă, printr'(]n rând de arcade
oarbe, care nu se "ăd însă la abside.
La 1"\istra, la Panaghia Hodegetria din Bron...
tochion, de asupra firidelor lungite la ~abside
sunt ferestre şi deasupra lor (]n rând de nişe Fig. 352. Pantocrator. l'lessombri:l.
oarbe. Dar nici aici nu fac înconjurul clădirei.
In rezumat, sunt ţările din peninsula bal- Vedem deci o influenţă destul de directă a
canică unde găsim formele cele mai în"ecinate ţărilor balcanice, dar mai cu seamă a Con...
de ale noastre, şi în spiritul cel mai apropiat. stontinopolui în cea ce pri\?eşte arcadele oa:-be,
iar în pri\?inţo ocniţelor, chestiunea
e mai puţin desluşită. S'ar putea
presupune şi o Înrâurire a biseri...
cilor romonice tronsmisă prin ţările
germanice, încă din \?remea prime...
lor construcţiuni religioase din f\ql-
do\?a, În perioada dinainte de 1487
(Pătrăuţi, l'1ilişăuţi). Totuşi o pro...
\?enienţă sudică pore mult moi \?ero...
similă.

Fig.~2 5 \. Sf. Ioan 1\liturgitos, l'lessembria
Găsim firide lunglte, câte odată ocniţe de
asupra lor, dar nicăeri nu le găsim?în aceioş
întocmire ca la noi, adică arcade oarbe nu...
***
f\m ca, In rândurile de
arătat
cărămizi aporente care Împodobesc
faţadele precum şi la pilastri şi la
arcaturile ocniţelor, sunt cărămizi
smălţuite. Culorile lor sunt \?erde
şi galben cu toată gomo tonurilor ce
pot deri\?a din aceste două culori,
odică dela \?erde deschis la \?erde Închis
aproape negru şi la \?erde albastru, şi chiar
\?ântU, iar de la galbenul cel mai deschis 10
222 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

brun. De sigur că multe din aceste nuanţe colorate nu sunt aşezate fără regulă, ci alter...
nu sunt \?roite ci sant \?ariaţierni datori te nează totdeauna cele din familia galbenă ca

Fig. 353. Sf. Pantelimon (lsakte) Salonic Fig. 354. Hodegetria-Brontoehion, I'\istra, (dapli Diehl)
(dapli Ri"olra)

Fig. 355. Caraealu (!\tos), (Col. Haates Etades)

întâmplărei,nepotri\?ilor compunerei smolţuri ... cele din familia \?erde. Câte odată cădimizi
lor sau a conducerei focului. l\ceste -dirămizi roşii, rămase nesmăJţaite, intră şi ele în acea..
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 223

stă combinaţie de culori. Cărămizi aşa colo. de colori sunt diferite şi nu credem să
rate şi smălţuite na găsim în Balcani saa în existe \?r'o legătură sau o înrâarire a smalţu.
alte regiuni bizantine ca .M.untenia, şi nici în rilor turceşti asapra alor noastre. Aceste,
1\rdeal. Această tecnică â dirămizelor smăl. ce am patea să le calificăm mai curând de

...els:>
'"
...J

u
'0
o
;:;
(/)

ţuite se regăseşte în 1\sio mică, în domenial « \?ernisate»dec8t emaliate, (c<.'1 puţin cele \?erzi)
artei otomane, răsunet întârziat a artelor se apropie moi mult ca aparenţă de teracote!e
mesopotaniene şi iraniene. apasene adică de cele nemţeşti aşa cum \?om
.M.odal d fi smălţui însă, precom şi gemII \?edea cum \?om \?orbi de discurile ornamentale.

'"
2:H COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
l\ctualmcnte găsim la Craco\Jia la un turn
la est de poarta Sr. Florian al \Jechei incintt,
cărămizi, nu propiu zis smălţuite, ci arse
până la un început de \Jitrificare, ceeact le
dă aspectul unui smalţ negru \Jerzui. Sunt
întrebuinţate în mod decoraU\J printre cele
obisnuite
, rosie.
, 1\r fi fost însă la . };.~
U ~P: 't. clădiri tmpodobite cu cărămizi smăI ...
\nite \Jerde şi galben de prin \Jeacul al XIV..lea
si, al XV..lea, (comunicare \Jerbală a D...lui
fig. 358 -359 - 360-361. Discuri
Czolo\Jski). O înrâurire a Galiţiei este deci po...
sibilă şi probabilă şi cu atât mai mult cu
cât cărămizile noastre de faţadă sunt de un
format mai lung şi mai gros precum sunt
şi cele ale monumentelor galiţiene.
***
Impodobirea însă cefi mai bogată şi mai
originală a bisericelor noastre-fiind chiar o
caracteristică a lor, -- sunt discurile (roto...
C'oakle) şi plăcile smăI\uite ce se găsesc Clşe ...
zate în ti mpanele arcaturilor şi formând frise
sub straşină şi la turle. Aceste discuri sunt
colorate în \Jerde şi galben cu toate \Jaria...
ţiuni1e aşa cum am văzut la cărămizile aparente.
Smalţul \Jerde e aplicat direct la pământul
oalei, pe când. sub smalţul galben e des un
trat alb, probabil pentru a împieJ ica ca rosul
pământului, să schimbe tonalitatea galbenul~i,
pe când \Jcrdele fiind destul de închis nu
necesită această precauţie.
smălţ(lite
Sunt de un diametru de 20 si de 16 CI1l.
şi au o coadă goală de formă cilindrică,
coadă ce ser\Jeşte pentru fixarea lor în zi...
dărie.
Şi în distribuirea acestor rotocoale s'a
căutat o alternare a culorilor. Iar în spa-
ţi urile care rămân libere între ele, s'a aşezat
foarte des triunghiuri sau pătrate smălţuite
împodobite cu un bumb sau un vârf în 111 ijloc
fig. 372. (Hârlău, Iaşi, Borzeşti, Neamţ, Sf.
Gheorghe din S(JC'cClva).
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 22;)

'\

Fi!!. 362-363-364-365-366-367. Djscnri smlll\lIite

226 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

l\ceste discuri soa rotocoolc sant de dife... l\\?em: 1. Capal de zimbra intre doaă
rite tipari. Pe când anele na aa nici an personaje.
ornament ci namai an soa doaă cercari 2. Capal de zimbra ca an singar personoj
concentrice şi an nostare la mijloc, (Piatra, într'o parte şi an ornament în parteo cea
Borzeşti, Neamţ), altele posedă o ornamen.. t'altă.
taţie moi des\?oltati!, stele formate de raze 3. Un lea
CI rompaut» ca un ornomcnt
îndoite, de doai! tipari diferite, saa rigari mic la dreaptă.
încolăcit
geometrice încoli!cite. Dor cele moi interesante 4. Un alt leu «rampant».
sant, fără îndoială, cele care înfăţişază fiinţe 5. Un leu «passant».

Fig. 368-~69-370-~71. Discuri smlilţoite

mai mult soa moi puţin fontastice: pajara
ţărei, adică capal de zimbra soa Mimale
reale saa închipaite. Din acest fel nu găsim
mai paţin de douăsprezece sabiecte diferite.
De oltmintreleo oceJoş subiect arată \?oriaţiani
şi toate discarile ca aceJaş moti\? na sant
I
identice; se \?ede că se copiaa fără a se maia
totMauna după aceJaş colapod, ceea ce reesc
şi din diferenţa de diametru.
6. Un cerb ca potra coorne.
7. Un sgripţor saa an grifon ca ori pile des-
făcate.
8. Un alt tip de grifon (HârJăa şi SUCeO\?il -
ruinele cetăţei).
9. Un patraped cu aripi şi ca cap de om
cu coroană.
10. Doi baJll<tri încoJăciţi (10 Hflrlăa şi la ma...
zeal din Soceo\?o, pro\?enind din rainele cetăţei).
 BISERICILE LUI ŞTEF AN CEL MARE 227

1 1. O fiinţă umană cu coroană în cap; are în Orient, şi bisericele romanice ca şi cele

în loc de picioare două cozi de peste ce le
ţine în mâini În dreapta şi În stânga trupului.
12. Un alt subiect asemănător; personajul
este fără picioare; în c1reapta şi În stânga este
câte an peşte cu capul În jos şi dedesupt
un mic ornament geometric semănând cu
acela care Însoţeştc leul rampent (Sf. Nicolae
gotice arată, În nenumărate exemplare, aceste
figuri fantastice. O enumeraţie a monumentelor
în care le găsim în apas ar fi fastidioasă.
Şi In Rasia, În regianeo Sazdalulai, le găsim
scalptate pe zidurile canoscatelor biserici
din Vladimir şi de Juriew Polski, ca caractere
mai e\)ident orientale.

Fir.'. 372. Triunghiuri smliltllite

din Iaşi, Sacea\)a). S'a presupus că aceste
figuri ar însemna mărcile diferitelor părţi ale
ţări. Este e\)ident că capul de zimbru este
în legătură cu armele l'\oldo\)ei, dar cred că
o generalizare ar fi o eroare.
fără a \)orbi de discurile cu figuri pur
ornamentale, cele cu podoabă animală reprezintă
tipuri foarte respândite. Lei, leoparzi, sgripţori,
grifoni, cerbi, animale androcefale se găsesc
Dar, în apas, şi eraldica şi-o Însuşit aces-
te Înehipairi şi il contribuit la răspândirea
lor.
In ceeace pri\)eştc discarile noastre, nu e
ne\)oe de a căuta departe semnificarea lor.
Ea este pur ornamentală şi precam cioplitorii
de piatră, cari ne~aa \)cnit, eraa de şcoală gotică
şi ne-au adus modal lor de a sculpta, tot
aşa şi meşteşugarii ai pământalai ars şi smăl-

Fig. 373. Grifon, Sf. Petru, 1\ngouleme (dupli 1\ndre Fig. 374. Grifon-San l'\artino, Lucca (dop~
I"\ichel 1, 2) I'!\rt roman en Italie, de C. l'\artin II 4)

din \)remurile cele mai antice şi fac parte ţait erau de şcoală apasană şi au reprodus
din ornamentica asiatic!!, asiriană şi' turanică; figarile ce le \)edeau zilnic în ţările lor de
dar încă din timpul imperiului roman an trecut origină. In acest moment, arta smălţairei era
şi în Occident, şi în e\Jul mediu - încă din În floare, na numai În tot sadal Germaniei,
primele timpuri - prin aducerea obiectelor dar şi în toate ţările germanice, mai special
preţioase orientale, prin stofele Împodobite, aplicată la fabricarea sobelor.
prin legende, prin Physiologus, prin bestia- La Gabrin, lângă Varşo\?ia, pe zidal exterior
re, au de\)enit tot aşa de cunoscute ca şi al altarului bisericei, se \?ăd plăci dreptunghiu-
228 C.oMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Iare (0.17 pe 0.14 cm) smălţaite, cu animale
fan tasti ce.
t\alte plăci de sobe împodobite, de factură
neîndoios germană s'au regăsit în săpătarile
eetăţei din Sucea\)ea. Caracteral occidental al
modului cum acesle animale fantastice sunt
reprezentate, reese prin ţinuta lor eraldică;
cer toată slângăcia cxecutărei aceste ati...
Fig. "575. Grifon şi lEa, Borgo San Donino
(dupli L'art roman en Italie de C. /"\artin 1, 40)
tudini consacrate se recanosc la prima \)e-
dere.
Lei "rampanţi" saa "passanţi" cerbul, cele
doaă felari de grifoni, chiar ciadatal animal îna...
ripat ca cap de om încoronat au un mers si
poziţiani eraldice iar na atitadinele saple şi
mlădioase din reprezentările orientale.
Cele două discari care ne arată capal de
zimbraJ prÎ\?ite mai de aproape, ne înfăţişează
un coif; la partea lui superioară, ca «cimier»,
e capal de zimbra ca «lambrechine. saa '.?ă ..
lari care atârnă. Această reprezentare a
animalului distincti\) din pajara ca «cimier»
e foarte canoscată şi într'altele o găsim pe malte
steme polonez(1 ), aastriac( 2 ), englez( 3), angare,
ardeleneşti şi alte.
La Craco\)ia, în sala "Hatmanska", din
Wa\)el, din \)eacal al XIV~lea se \)ede an cap
de bou, ca coroana pe cap, ca cimieral unai
coif ca \)ălari care atârnă; sant armele anei
pro\)incii poloneze (Kalicz? ce na trebuie
confundat cu Halici).
fig. "576. Stemli la Cetatea albli (dupli
Bogdan, Inscriptiile de la Cetatea aJb~)
Coifuri ca capal de zimbru şi lambrechine
\)edem şi la noi la Cetatea l\lbă pe piatra
ca inscripţia de la 1476 4), asemenea şi pe
mormântal lai Bogdan şi Petra la Patna, fii
lai Ştefan cel t\are, morţi la 1479 şi 1480.
tlai târzia îl \)om găsi şi pe pajara lai l\lexon...
dra Lăpaşneanu pe tarnal bisericei Sf. Dumitru
din Sacea\)a. şi pe pecetea lai Petru SchiopuP).
,
,) I. Bobrol1icz. Herbarz Polskl.
2) /"\ltthel:ungen der K. o. K. Central Comlssion. passim.
') Debrett's Peerage.
i) Bogdan. Inscriptiile deja Cetatea I\lb:i.
5) RelJista arhil1elor I 2 Pl. VI.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 229

Pc discurile noastre, stema pe scut chiar, persoane, pc ~ce!alt, unul singur. In aceste
,,!'ecu", lipseste.
, personl'lje, D~rul 1 trl'lti 1) l'l \?rut să \?ază Sfinţii

Fig. 379. Pecetea lui Petru SchlopuI (dup~ Re\1ista 1\rhl\1elor)

.'"

Fig. 380-381. Pliklide teracot1l.

sm61ţulte din ruinele cetll.ţel
Sucea\1o (după Romst6rfer)

Pe !8ngă \?ă!urile Sl'lU jl'lmbrechinele ce

împodobesc cimierul, pe un disc se \?ăd două ,) IstratI. Podul de la Borze~ti
230 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ConstClntin şi Elena. D(lr na <la nici corO(lne
în C(lp, nici nimbari, nici crace(l na se "ede.
In re(llitate sunt "ten(lnţi" (des tenClnts) er(ll...
dici. Şi pletele lor şi costamal lor În faldari
găsim Întrebainţată la pes~ăria din Le tlans, în
"ellcal al XVI-lea ca etalon de greatate.
l\semene(l şi în l\astri(l, o găsim în ferării
orn(lment(lle l(l Stockeraa.
l\lte na <la decât o singară cO(ldă repre...
zentând (lŞ(l sirena obişnaită (Loches, St. Oars,
l(l D<larade (Toaloase) care,' împreană ca si-
ren(l p(lsăre (p(lsăre(l ca C(lP de femee) - şi
e(l (lŞ(l de răspândită în orn(lmentir.(l medie...
"(lIă- (llcătaiesc cele doaă tipari cl(lsice (lle
sirenei.
O figară l(l fel figare(lză în (lrmele ora...
şnlui V(lrşo"ia sab namele de tlelazin(l2). tlela-

Fig. 382. Stema de pe tornul de la

Sf. Dumitru din Sucea\l(\

lungi ridic(lte ce\J(l l(l mijloc printr'o cingăto(lre

ou un pronanţ(lt c(lmcter goti c.
E local să (lmintim C(l şi pajura ungurească
are C(l ten(lnţi, doi ingeri ca langi rochi în
f(lldari mişc(lte şi cu păral în plete.
Şi pe fr(lgmente de plăci de teracotă smăI ...
ţaită) ce S'<la găsit în cetate(l Suce"ei se "ăd
personClje pe lângă capal de zimbru; i(lr ca
comp(lr(lţie de costume se poate "eden în...
geral unei Bune Vestire, de o Înfăţiş(lrc (lbsolut
(lpus(lnă 1).
O oltă fignră fO(lrte interesClntă este acee(l
ce rt:prezintă o fiinţă omene(lscă cu o coroell1ă
În C(lP şi cu doaă cozi de peşte În loc de
picioare ("ezi fig. 368). l\ceastă figară repre...
zintă fără Îndoială o sirenă. Sub ace(lstă formă,
CLI ce le două cozi de peşte în (lce(lstă poziţie,
cu şi fără corO(lna în cap, se găseşte repre...
zent(ltă de m(li multe ori în Occident. l\şa Fir. 383. Stemll de pe mormântlll \loeuozj)or
pnnioară, )(l SCln l"\ichele din Pa"i(l, 16 SCln Bogdan şi Petru (Potna)
l"\(lrtino din Lucca, l(l c(lted r(l)a din P(lrm(l,
la P(lrize le Châtel În FrClnţ(l, la Pecs (FiinY... zin(l, de obicei, e reprezentată - aş(l C((IlI
kirchen) în Ungaria) şi la multe alte. O mai spune legendll - cu un trup de femeie ce se

1) RomsWrfer şi Uipedatu. Cetatea Succuei, pl. V. ') t\artin Kolar. Cekomorauska Heraldiea.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 231

La portalal central, San f\ichele, Pa\lia (dupll La portalul central, San f\ichele, Pa\lia (după
I'firt Roman en Italie I. 6S.":de C. f\artin») I'l\rt Roman en Italie 1. 66, de C. f\artin)

San Petro e Paolo, Bolonia (după I'l\rt San f\ichele, Lucca (dupll )'l\rt Roman en Italie
Roman en Italie I. 29 de C. f\artin) II. 11 de C. f\artln)

fig. 384 -38S-586- 387. Slrene.

282 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Siren:i
fig. 388. San l'1ichele,
Lucca (dupli J'F\rt Ro"
man en Italie 1. 7 de C.
l'1artln)
Slrenli
fig. 389. Capitel la
Parize le ChliteJ. (dupli
Caumont - I\b~c~dake
arch~ologlque p. 273)

termină În şarpe. Sirenele occidentale sunt

în general înfăţişate ca sînal gol; Totaşi se
găsesc şi ca an fel de rochie scarte la San fig. 39J. Bltlsterul din Parma (dupli I'f\rt Roman en
Tomaso di I\lmeno (ltalia)l); cele de pe discarile Italie J. 18, de C. l'1artin)
n(lastre au de obicei an fel de tunică in faldari
ţinate cozile de sirena. Jos se găseşte (Jn
strânsă la mijloc; pe unelc rotocoale: pare
însă că această telnică lipseşte.
mic ornament încolăcit ca eel ce l'am mai
\?ăzat pe discul ca leal rampant.
O :figară ce se \?ede la Sf. Nicolae din I\ceastă figară este de sigar o deri\::are si
,

Iasi si la mazeol din Sa...

I ,
o deformaţie a sirenei pre...
cea\?a, pro\?enind din săpă ... cedent descrisă.
t(Jrile cetăţei, arată on om O reprezentare mCli rară
co coroană, îmbrăcat co o este aceeCl a patrapedalai
tonică, semănând ea figura androcefal încoronat şi ca
precedentă. aripi desfăşurate (\?czi
Partea inferioară a trclpa... fig. 370).
loj lipseşte, (\?ezi fig. 369), De pre acest animal fan...
iar cozile de peşte sant în... tustic, Odobesca a scris ona
10co itr, in aceaş poziţie, Fig. 39 t. Stockerau (dupli l'1ltth. der K. din cele mai interesante
prin doi peşti C(J capal în K. Centralkommlsslon) disertaţiani de ale SuIe 1).
jos. l\ceşti peşti sunt ţinoţi EI \?ede Clici un l1erb, o
de personajol eentrClI în aeeloş fel cum sunt marcă distincti\?ă, fără u preciza u cai or fi
saa a cărei regioni.
-) 1\damy. f\rchilektonlk der altchristlichen Zeit
pag. 231. ') Odobescu. - Heraldica la Români,
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 233

51. Petra (Chao\?igny) (dapă L'Rrt Roman en France Catedrala din Parma (dapă L'Rrt Roman en Italie I. 12)
III, 58 de C, nartin)

Sf. Petra din Ralnay (dapă narcoa, Trocadero I. 37) Sf. Petra din Papia (dapă Rndre nichel. Histoire de
L'Rrt 1, 2 fig. 466)

St. Oors (Loches) (dapă L'Rrt Roman en Rrles (dapă Dehlo şi Bezold)
France III. 20)
Fig, 392-393 - 394-395-396-39 7
 COMISlUNtA MoNUMtNTtLOR ISTORICE

.Fig. 398. Toulouse. La Daurade, claustra (dupli f. l'\arcou l'\usee du Trocadero)

Fi!,. 400. St. Sal1in (după Histoil-e de )'art de l\ndre

l'\ichel I. 2 fig. 410)

Fig. 399. l\pocalipsa din Sf, Sel1er Fig. 401. Psaltirea din l'\(inchen (dupli Histoire
(dup!\. l\ndre l'\ichel Histolre de )'art I. 2 fig. 407) de ]'art, de l\ndre l'\iche) II. 1 fig. 269)
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 235

Ne arată origina orientillă a acestui sabiect cu atât mai reuşit. Nici în orânduirea sabiec...
des întrebainţilt in ornamentica iranică şi tn~ telor În friză nu se obser\?ă '1r'o regală;
ranică, dar ne spane şi el că această înfăţişare numai - precum am arătat - o alternare de
il patrapedulai ca cap de om se găseşte şi calori Între discarile din familia '1erde şi
în Occident. ocele din familia galbenă.
Şi Într'ade'1ăr O întrebare
il '1edem În ne~ ce '1ine de la
numărate rân... sine este dacă
duri pe monu... aceste discuri se
mente romane aduceau sau se
şi gotice, şi fără făceau pe loc?
aripi (-fără a'l Romstărfer ne
con fu n d a cu spune că a găsit
centaari, nici cu lângă Sucea'1a
sagitari) şi cu rămăşiţe de fa·
aripi - deose... bricaţiune cu
bindu-se paţin sgurile caracte...
de sfingele în... ristice ale smal...
aripat. Il mai ţarilor, ceea ce
găsi m În fres... l'a fă cut să
curile de la Sf. crează că acolo
Sa'Jin (franţa) să fabricau.
şi În manus- Este '1erosi~
<'ripte. mii ca aceste Fig. 403. Bl1yeux (duplS. l'\arcou,
Se '1a obser\?a Trocadero I. 8.)
discuri nu se
ca ilnimalal nos- aduceau de departe: nu era o marfă care să
tru are ghiare supoarte un lung transport şi nici nu era o
iar nu copite. marfă destul de luxoasă ca să se aducă cu
l\sfel nici acest precaaţiani mari şi costisitoare cam se potea
dobitoc fanta... face pentru sticlăriile şi olăriiie fine.
stic nu ese din Este deci probabil că erau anal saa două
cad rai celor... ateliere ande se făceau. Ca să se fi fabricat
I'alte reprezen- lângă fiecare clădire noaă, iar nu prea e
tări, şi patem '1erosimil, căci ar fi fost prea greu să se refacă
admite acelaş de fiecare dată instalaţile nece...
iz\?or de inspi~ sore pentru an. număr relati\?
raţie ca şi pen... mic de discuri.
tra cele l'a11e. Un alt argument pentru fa~
Pentru cei doi bricareo rotocoalelor în ţară
balauri Încolă ... este modal mai grosolan cum
ciţi, ce... j '1edem sunt executate în comparaţie
la H â r 1ă u şi cu malte din plăcile de sobe
la Sucea\?a, gă ... saa de perete ce s'au găsit În
sim deasemenea ruinele cetăţei Sace\?ei şi care
modele în toată - ele - eraa probabil în mare
ornamentaţia bi· parte importate. Fig. 404. Sf.
Fig. 402. Sou\?igny (duplS.l'\arcou,
sericilor medie~ Dar dacă execaţia reliefuri... Petru (l\ulnay)
Trocadero I. 42) '1ale şi. În ma... lor rotocoalelor c cam primi... (TrocaMro I. 52.)
nuscripte. ti'1ă, şi dacă coloritul lor a fost
Variaţiani1e culorilor sant mari, precum au tratat fără regală prea strânsă, na e mbi
mai spus'o, şi prob8bil datorite În mare parte puţin ade'1ărată excelenta lor calitate, căci,
Întâmplărei. Na se panea preţ, se '1ede, asapra după mai malt de patru '1eacari, sunt încă
perfecţianei executărei; În această pri'1inţă aproape în bună stare. La un asemenea re-
din punctul de \?edere artistic, efectul este zultat nu mai ajungem cu fabricaţia noastră
236 COMISIUNEA MONUMENTELOR istORICE

modernă, căci \Jedem cum smalţuriIe actuale cute 1), cu excepţia plăcilor citate la biserica
încep să cază după puFni ani. din Gabrin.
Triunghiuri saa plăci în patru colţuri um... Găsim însă plăci de faianţă colorate la
plă golurile dintre rotoroalele, adaptfindu...se unele biserici din 1'1istra sau din Balcani
spaţiului liber şi curburei discurilor. In mij... (Pantanasa, 1'1erbaca, Vorigareli în Pind, Sf.
locul lor sunt nişte nasturi sau \JÎrfuri. Cu... Vasile din 1\rta, în Dichl).
lorile smalţului sant ca şi acele ale rotocoalelor La Constantinopol şi în toată peninsula sunt
cu \Jariflţiunile cunoscate. Cozile sunt, fireşte, discuri de teracotă smălţuită, de obicei \Jerzi;
mai mici şi aa \Jr'o 7 centimetri lungime. ele sunt fără ornamente şi de dimensiuni mfli
Cefl ce este de obser\Jat în aranjarea roto... mici. Impreună cu cruciuliţe de pământ ars,
coalelor este modul cum pietrele cioplite de le găsim la TekfurSerai, la 1'1esembria, la
la colţuri se leagă cu friza de discuri. 1\ceste 1'1istra, în t\acedonia, în Serbia, În Bulgaria
din urmă sunt aşezate, aş zice \Jfirăte, şi în 1'1untenia (Cotmana, aci fără cruciuliţe).
între cozile pietrelor atât cât permite forma Sunt însă aşezate într'un alt mod de cât
neregulată a lor. Se \Jede asfel, odată mai în 1'101do\Ja; în loe de a însemna timpanele
mult, ca constructori nu ţineau de loc la o sublinează arcaturile ; au şi alte dimensiuni
n:gularitate a cioplirei în areastă pri\Jinţă şi altă formă.
nici la o aranjare sime... E ade\Jărat că la 1'1un...
trică si, bine ordonată a tele 1\tos găsim des ade\Jă·
rotocoalelor. rate farfurii ornamentate
In legătură cu aceste aşezate în ziduri, dar e
discuri ornamentflle trebue \Jorba de blid uri asa , zise
\Jorbit şi de aceste plăci de Rodos si , sunt de o
romboidale, colorate în \Jârstă posterioară celor
\Jerde sem albastru, care ce ne ocupă.
le găsim înşirate sub stra... Şi în Italia de Nord,
şina turlei la Sf. Ilie, ase... găsim asemenea discuri
menea la 1'1ilişăuţi unde sau farfurii, însă destul
erau şi rotocoale. de rar, (spre pildă la Pa\Jia
In fine la Pătrăaţi, sunt şi la 1'1iIano).
plăci pătrate sau drep... Nu \Jom \Jorbi de cele-
tunghiulare, \Jerde, brun, brele faianţe ale DelIa
negru, albastra, care for... Robia, căci e e\Jident că
mează friză la sînuri şi pornesc dintr'un alt senti...
lfl turle; unele dintre ele Fig. 405. Piatra, Paramentul cu discuri ment şi că nu au nimic
aa o figură geometrică smll.lţuite comun cu rotocoalele moI...
foarte simplă sub smalţ. dO\Jeneşti.
E \Jorbă deci de biserici construite în Cred, în rezumat, că idea primiti\Jă a
general înaintea celor cu rotocoale figurate. acestei decoraţie de pământ ars smălţuit ne
(t\ilişăuţi a a\Jut rotocoale dar cu orn{l... \Jine din peninsula balcanică.
mente geometrice.) 1'1eşterii olari, de şcoală occi dentală, care
1\ceste plăci pot fi deci considerate ca îi a\Jeau la îndemână constructorii bisericilor
prima încercare a acestei decoraţiuni. noastre şi cari au fost chemaţi să aplice acest
După anul 1496 nu mai găsim rotocoal~ sistem decorati\J, s'au inspirat, în alegerefl
decorate cu figure, ci numai cele cu bumb, subiectelor, de motil?e1e cunoscute lor în apus
până la construirea bisericei Sf. Georghe din şi astfel, aceste figuri tratate în piatră în
Sucea\Ja (1517). Occident, au fost transpuse la noi în teracotă
Dară subiectele în făţişate pe aceste roto.. smălţuită, pentru a răspunde unor dorinţe,
coaIe sunt de o origină mai imedi{ltă apusană, unor gusturi înrâurite din Orient.
precum şi modul cum sunt tratate şi cum (1\m \Jăzut de altmintelea că unele din
sunt f{lbricate, din contra obiceiul de a aşeza
asemenea tţracote smălţuite în ziduri e ne...
cunoscut In Occident sau foarte rar. 1) Comunicare \?erballl.. D~njj Tomko\?icz, Ka1Jenbach
In Polonia asemenea discuri nu sunt cunos... Gebaro\?icz.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN
aceste moti\?e, zimbri, lei şi alte erau re..
prezentate şi pe plăcile de sobe).
***
Din analiza elementelor decorati\?e ce le~am
trecut în re\?istă, reese în mod e\?ident că
faţadele eraa de materiale aparente. Toate
aceste materiale îngrijite, cărămidă aparentă,
smălţuită, rotocoale împodobite, nu puteaa în
nici un caz să fie acoperite cu tencuială.
Iar ca să fi fost restul zidului tencuit şi
aceste părţi decorati\?e lăsate \?ăzute, iar nu
se poate admite căci sunt aşezate în planul
zidului precum sunt şi feţele pietrelor cio..
plite. Şi modul neregulat cum se termină
cozile colţarilor şi cum se întâlnesc cu dis..
curile smălţuite ne arată imposibilitatea unei
tencuiri parţiale.
Fig. 406. Târno\?o. Sf. Dumitru
CEL MARE 237
Este deci un fapt care nu se mai poate
contesta că faţadele bisericilor din \?remea
lui Ştefan cel .M.nre erau cu materiale apa..
.
rente si că tencuelile si, frescurile care aco..
peră azi unele dintre ele aa fost adăogite
mai târziu.
l\cest lucru e chiar documentat la Voroneţ,
unde se ştie prin inscripţie că frescurile ex~
terioare aa fost făcute în 1547 de .M.itropo..
titul Grigore Roşca care a şi adăogat exo~
narţexuI bisericei.
Rămâne de ştiut dacă ocniţeJe erau ten..
cuile chiar zugră\?ite aşa cum mulţi o cred.
şi
l\ceastă c'redinţă însă, care este aproape ge..
nerală. nu este justificată prin nimic, căci nu
a\?em nici o probă şi nici un document despre
aceasta, .Chestiunea rămâne deci deocamdată
nedeslegată.
 Cl\PITOLUL
MATERIALELE ÎNTREBUINTATE
, SI
, METODELE
DE CONSTRUCTIUNE
,
Piatra brută ce s'a întrebUinţat În mod
constant la zidăriile bisericilor noastre se lua
din carierile cele mai \Jecine, unde s'a găsit
totdeauna o piatră destul de bună.
In ceea ce pri\Jeşte piatra de talie, pentru
care se cerea o calitate mai bună, se \Jede
că a fost adusă din locuri mai îndepărtate,
alegându...se cu grijă. Peste tot e o gresie
cenuşie, tare şi negeli\Jă. Semnele lapidare ce
le găsim arată că pietrele ce le \Jedem azi
sunt încă cele din \Jechime.
Cărăm ida, bine arsă şi de o foarte bună
calitate - căci a putut, expusă la aer, resista
atâtea \Jeacuri asprei clime din l'\oldo\Ja-
e de diferite dimensiuni. Cea aparentă şi cea
smălţaită este more şi măsoară între 27 cm.
pe 13 şi 5, până la 30 cm. pe 14 -15 şi 6
şi chiar 7 şi 8 cm. grosime.
Sunt dimensiuni cum se găsesc la clăd i...
rile din această epocă în 1\rdeal şi în Galiţia,
- dimensiuni de altmintrelea care se apropie
de ale cărămizilor moderne şi sunt foarte di...
ferite de cele bizantine, care nu sunt aşa lungi
şi mai cu seamă mult mai sobţire (3 1/ 2 - 4 nu se \Jăd urmele instrumentului mai modern
centimetri).
Unele cărămizi, acele ale pilaştrilor de
colţ ai absidelor, au forme speciale, însem...
nând unghiul necesa r al poligonulo i şi sunt
câte odată mai lungi ca cele obişnuite a\Jând
lungimea egală cu lărgimea pilastrului, 29-36
cm., ceea ce permitea să se e\Jite un rost.
Cărămizile întrebuinţate în interiorul zi...
dului sunt de obicei de dimensiuni cetla mai
reduse decât cele aparente; mai cu seamă
cele care au intrat în construcţia bolţilor
sunt mai mici şi mai Subţiri, cum era şi na..
tural pentru a înlesni executareo curburilor,
mai cu seamă dacă zidarii bolţilor erau de
şcoală bizantină.
1\colo unde bolţile nu sunt făcute de că­
rămizi, sunt construite cu sigă (tuf calcar),
v.
pentru a fi mai uşoare, iar această sigă era
adusă câte odată dela depărtări mai mari.
l'\ortarul întrebuinţat este de \Jar alb ames...
tecat, de obicei, cu cărămidă pisată mai
mult sau mai puţin fin. Câte odată se găsesc
mici pietricele, iar nisip, aşa cum îl între...
bainţăm acum, nu se găseşte. Zidăria e făcută
cu îngrijire, cel paţin la bisericele importante.
Pietrele de talie, cam am arătat, sant eio...
plite cu îngrijire pe feţele \Jăzate, coada însă,
chiar \Jăzută, rămâne neregulală. Piatra aleasă
e destal de tare ca să se mai cunoBscă încă
mai totdeaana urmele instrumentelor întrebu...
inţate. 1\ceste urme sunt în general oblice în
raport ca marginile pietrei, dar nu este o
regală constantă, căci se găsesc şi unele
urme paralele. La mulure, semnele instru...
mentalai sunt paralele cu direcţia lor.
Instrumental cel mai întrebuinţat trebue să
fi fost dalta şi punta, pe urmă ciocanul cu
tăisul cu dinţi \Jertical (bretture, laie) sau cel
orizontal.
E aproape inutil de a adăogil că nici odată
numit buciarda care pe aceste \Jremuri nu
exista.
După unele semne ce se mai \Jăd la pietre
de talie, ca la turnul lui Si. Ion din Piatra,
sau la contraforturile Sf...tului Gheorghe din Hâr...
lău, par că s'a întrebuinţat cleştele pentru
ridicarea şi aşezarea lor. Pietrele par a fi
fost aşezate în general în mortarul întins (il
bain de mortier), iar nu turnat ulterior. S'au
găsit şi pene mici de lemn de cele ce se
obişnuiesc şi acuma pentru a aşezil pietrele
în poziţia lor exactă. S'ar puteil însă că aceste
pene să pro\Jie de la o reparaţie.
După moda bizantină se aşc::zil în zidărie
şi grinzi de lemn la înălţimea naşterilor
bolţilor. Unele se mai \Jăd, ca la Popăuţi
în pronaos (unde au dimensiunile 16/23 cm.)
 BISERICILE LUI
şi la Dorohoi, asemcnCll şi la turnul Bi...
striţei.
NCI se cunoaşte dacă sunt şi grinzi Înecate
În masi\)ele dc zidărie, după obiceiul bizantin.
Rosturile cărămizilor aparente sunt relati\)
subţiri. Rar trec dc 2 cm., adică se zidea
ca şi În l\rdeal şi În Galiţia iar nu după
moda bizantină unde rostul e aproape de
grosimea cărămizei întrebuinţată (3 - 4 cm.)
Unde se lucra cu cărămizi mai subţiri şi rostol
se făcea mai gros.
Rrcorile sant constroite prin asize radiale,
cheile Închiztlndu..se În mod regulat, corbura
fiind obţinută prin grosimea mai mare a ros...
toloi spre extrados.
Nu găsim niciodată extradosul Clrcurilor
Însemnat printr'un rând de cărămizi pe lat,
cum se \)cde În tluntenia şi În ţările bal...
cClnice, şi mai târziu in tloldO\'la.
Calotelei,bolţilor sunt de asemenea făcute
Fig. 407. Instrumente de cioplit platri'i, (dup1\. Violet le Duc)
de asize aşezate radial sau aproximati\?; des
partea centrală e mai subţire ca partea mai
"ecină a naşterei.
Dcformări, fie dela început, fie din cauza
tasărilor sau a unor refaceri, sunt dcse.
Pendenti\?ii sunt construiţi, de obicei, cu
cărămizi aşezate cu faţa lor \'lăzută În rânduri
orizontale (dopă metoda obişnuită bizantină),
a\?ând înclinaţia necesară după curbură. In
dooă cazuri Însă, În pronaosul de la Po..
păuţi şi în acela dela Sf. Gheorghe din
Htlrlău, se \'lăd rândurile de cărămizi \'ler-
ticale; s'ar putea să fie aici o influenţă
occidentală.
Cum Însă, din cauza tencuielilor, cazurilc
unde putem \'ledea aparcliajul cărămizii sunt
rare, e greu de tras o concluzie din puţinal
ce se \?ede, dar, În orice caz, se poate de-
duce că la zidirea acestor părţi caracteristice
ale boltirilor tot m8na bizantina a fost pre...
ŞTEFAN CEL MARE 239
ponderentă, chiar dacă au lucrat amcstecaţ
zidari din diferite şcoli. La Popăuţi, În
această boltă a pronaosolui există, -- precum
am arătat la descrierea bisericei - ner\'lure
de caracter gotic care sunt făcute de rără ..
mizi (\'lezi fig. 53) pe când la bolţile clopot...
niţei de la Bălinqti ner\)urcle gotice sant de
piatră frumos cioplită, ear umplutara (' de
cărămizi cam neregulat aşezate (\'lezi fig. 200)
In pendenti\'lii cei mari ai naosului (nici..
odată În pronaos) şi câte odată În r8ndul
superior, deasupra arcarilor piezişe, sunt
aşezate oale dc rezonanţă, care apar spre
interior ca nişte găurele mici cu buzele ce\?a
apllrente. Corpul oalei e înecat in zidărie.
Desemnul alăturat arată oalele ce se găsesc
acuma; e din mazeul din Sucea\?a.
Numărul acestor oale e prea mic ca să pre..
supunem că scopul lor era de a reduce grea...
tatea pendenti\?i1or, de aJt!llintrelea totdeauna
mici. Rolul lor, ca în maltc alte ţări, (În
Rusia într'alte) pare bine să fic ace10 de
a Întări sunetele, cea ce explică de ce se
găsesc în naos şi nu În pronaos.
Dacăzidurile bisericei propriu zisă sunt
de pilltră brată fără cărămidăsau cu foarte
puţină, turlele din contra sant de cărămidă.
Baza cea de jos - cea pătrată - este câte
o dată de piatră; la Sf. Ilie c de sigă. Cele...
l'altc sant de cărămidă, lucru ce este de
altmintrelea firesc din cauza subţirimei zi...
dăriei impusă de nC\'loia de a micşara cât
se poate greutatea ce apasă pe arcurile na...
osalui.
Grosimea zidurilor În raport cu lărgimea
şi cu înălţimea bisericei e considerabilă. l\şa
bunioară;
 240 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

La Reaseni 1,60 m. pentra 6,00 m. lăţime, zaltă în mod e\?ident din formele ce le aa pe
şi 5,50 m. înălţime, socotită 111 naşterea tabloarile \?oti\?e, cât şi din modal cam zi-
arcarilor mari. darile se term in în partea lor saperioară.
l\rbora J ,55 m. p..tra 5,70 Iăţ. şi 4,20 înăl. l\m \?ăzat că la anele biserici, în rândal
Dobro\?ăţ 1,55 " 5,80 'I 6,00 ,t de omite mari, se gasesc răsaflătoare. l\ceste
Pătrăaţi 1,00 " 4,50" 4,00" răsaflători apar în faţada ca nişte gătari de
Voroneţ 1,20 " 5,30" 4,15" oale de diametra mic, cinci pâna la zece
t\ilişăaţi 1,25 " 5,50 II 5 t OO" centimetri (ex. Războeni, Volo\?ăţ, \?ezi fig. 189)
S1. Ilie 1,00 " 5,20" 5,15" Na aa, bine înţeles, nici an scop decorati\?
Tazlăa 1,40 " 5,50" 6,85" ci ser\?esc namai pentra aerisirea podalai
Hârlăa 1,15 " 5,70" 6,00" deasapra boltelor.
Neamţ 1,50 6,30" 6,65"
t,
Despre trepte na e nimic special de spas.
l\jang deci la o grosime mai mare de cât Sant, bine Inţeles, totdeaana de piatră mai malt
sfertal lărgi mei bisericei şi mai mare ca sfer.. saa mai paţin bine cioplite, alât cele de la
tai înălţimei arcarilor mori la naşterea lor. intrare cât şi cele interioare, căci, precam
am \?ăzat, de obicei pardoseala oferă diferenţe
** * de ni\?el, na namai la altar dar câte o dată
Tencaelile interioare sant făcate de \?ar şi în interioral bisericei.
alb amestecat, ca şi mortaral zidăriei, ca că ..
rămidă pisată şi câte o
Pardoseala trebae să fi fost mai totdeauna
dată pietricele. Nisip de lespezi de piatră, dar n'ar fi exclas ca
să fi fost câte o dată de dale de pământ ars
propria zis na se găse ..
şi smălţait. t\ai găsi m azi în altar la Sf. Ilie
şte. Stratarile destinate
a fi zagră\?ite sant de dale rom bice la fel ca acele care împodobesc
\?ar alb ca ce\?a călţi tarIa pe din ofară. In altaral bisericei dela
Popă aţi sant dale de pământ cam de aceiaş
tocate. Jadecând dapă
formă. S'aa găsit şi în ruinele cetăţei dela
omogenitatea .acestor
mortare, se \?ede că Sacea\?a, fără a se ştie însă data lor.
\?aral a fost stîns ca
maltă îngrijire, cea ce •
n'a fost totdeauna ca.. * *
Fig. 408. O oalll. de zul în \?eacurile urmă ... Ca această analiză a materialelor de con...
rezonanţll., gll.sitll. În rai .. toare, stracţie întrebainţate şi
a modelalai cam ereaa
nele cetll.ţel Sace"ei Despre materialele pase în lucra, am terminat stadial bisericelor
de în\?elire am \?orbit propriu zise. t\ai rămân însă anele lacrări
când am discutat chestiunea formei aco... accesori, care sant prea intim legale cu ar...
perişulai. Namai e, deci, ne\?oe să re\?enim. hitectara clădirei pentru a le patea lăsa la
Vom adăoga numai că şarpanta care su.. o parte. E \?orbă de morminte şi de zugră\?eală
poortă în\?ălitorile era de lemn, precam re... în primul rând.
 Cl\PITOLUL VI

MORMINTELE
l'1ormintele se găsesc aşezate de regulă
In pronaosul bisericei.
Lespedea acoperitoare e saa la ni\?elal par...
doselii soa la o mică înălţime. Sant simple
dale intre 1,32 m. şi t ,83 m. langime, 0,42 la
0,81 m. lăţime şi 10-20 cm. grosime. Forma
lor e drepternghialară, saa mai Iată spre cap.
Jar împrejur, pe o bandă, cam de 5... 10
centimetri lăţime, este săpată inscripţia care
pomeneşte mortul. La mijloc \?edem o împo...
Ştefan cel l'1are a (l\?ut grija să aşeze pietre
de mormânt şi în aite biserici de cât cele
zidite de dânsul şi anume pe şapte gropi ale
rudelor sau înaintaşilor lui, în \?echia biserică
de la Rădăuţi; la Bistriţa a aşezat piatra pe
mormântul Doamnei l\na a lui l\lexandra cel
bun, la Probota pietrele lui Petra fiul "bă ...
trânului Ştefan Vodă" şi aceea a mamei sale
Oltea, ear la mănăstirea Neamţului aceea de
pe mormântal lui Ştefan, fiul lui l\lexandru cel

Fig. 409. Putna, l"\ormAntul lui Ştefan cel l"\are

dobire aproape totdeauna ca moti\?e \?egetale. Bun, precum şi aceea a pârcălabulai de

Prin excepţie, pe mormântal fiilor lui Ştefan Neamţ, l'1icota.
cel l'1are, Bogdan şi Petre, la Putna, s'a săpat Pe piatra lai Bogdan cel d'ânteiu, la Ră ...
o stemă cu un coif despre core am_mai \?orbit. dăuţi la sfârşitul inscripţiei, meşterul 'şi a pus
(\?ezi fig. în anexa). numele: "l'1istr lan". Dnii N. Iorga şi Kozak
Nici odată nu găsim reprezentarea mortului, presupun, bazaţi pe consideraţiuni de fone...
cam se obişnuia în ţările occidentale (şi în tică, că acest meşter era ceh, şi Dnu Kozak
Polonia şi în l\rdeal). pune \?enirea lui în ţară în legătură cu so...
l'1aterialul întrebuinţat a fost marmora, pia... sirea Husiţilor.
tro cakară sau mai în general gresia. In orice caz, ornamentaţia acestor pietre
81
242 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

ore an caracter occidental. E adă\?ărat că mo- canoscători ai artei e\?aloi media, D..nal Loais
ti\?ele Întrebainţate mal la toate morminte, Brehier, Într'o carte recentă: 1).
oceste largi franze stilizate, simetric ordonate "InrÎarirea artei arabe, paternic simţită
şi ca ~legante \?ol{]te) sant la începat de origină în timpal şi dapă cearta pentra icoane, Q das
la adoptarea anor tecnici noi de an ca..
racter mai paţin plastic. Scalptori! aa
căatat să reprodacă pe marmoră şi pe
piatră stofele preţioase şi desena riie de
gaitan, animale afrontate, palmete stiH..
zate . . . Stofele arabe aa ser\?it drept
model"
In ţările apasene şi ale Earopei cen..
t.r1l1e ornamentaţia figarala a jacat şi ea
an mare rol şi a în\?ins pe cea \?egetaIă.
l\jans În l'loldo\?a ortodoxă, meşte ..
raI na patea, fireşte, să execate dale
de mormânt ca reprezentări amane; a
aplicat deci moti\?de decorati\?e ce i eraa
canoscate şi modal cam sunt execatate
arată că lan era ca desă\?ârşire stăpân
pe dalta sa şi într'ade\?ăr an meşter
more.
Săpatal slo\?elor şi al ornamentelor e
net, franc; dapă datină, slo\?ele sant în
relief, fandal fiind săpat; ornamentele
sont de asemenea în relief, dar plate,
si aproape fără modelare.
, La mai malte din aceste pietre, în
afară de rândaI de slo\?e al Înscripţiei
fanerare, mai este o bandă orna mentală
care ne Înfăţişează ana din aceste îm..
pletitari aşa de respândite mai târzia la
fig, 410. Palna, Groapa l'\ariei de l'\angop; jos lespedea
noi şi în Orient, de ande, de sigar, ne aa
VbevoziJor Bogd~n ~i Pelra \?enit, fie prin calea manascriptelor fie
prin imitarea ornamentaţiei otomane.
orientală, - (găsim anele aproape la fel ca Or, este de obser\?at că această făşie este
cele dela Rădăaţi, În formă de chenar Împre.. execatată într'an mod malt mai paţin abil ca
jaral e\?anghelistalai l'larca în e\?angel ia din panoal central. S'ar credea, la prima \?edere
1429 de la mănăstirea Neamţalai) - dar eraa că este făcată de o altă mână, lacral, Însă,
de malt Încetăţenite În arta romanică şi aa de- ce ar fi grea de admis. Trebae deci presapas
\?enit anele din moti\?ele ei cele mai caracte- că această ornamentaţie răsăritană a fost cerată
ristice. meşteralai, dar, ea mnd pentra dânsal ce\?a
]\lte, ca de pildă piatra lai ştefan cel noa şi În afară de tecnica sa, n'a patat s'o
l'\are, insaşi sant mai e\?olaate, de an caracter execate asa , de perfect ca ornamentele ce.. i
gotic În care totaşi se pot aşor distinge ele.. eraa obisnaite. 1

mentele primordiale răsăritene. Făcat'a meşteral lan toate pietrele de

l\ceste moti\?e săpate sant laate dapă mo.. aceiaşi factara ce le găsim În \?remea domniei
ti\?ele stofelor orientale ale căror somptaozitate lai ştefan? Nimic na s'ar opane. Primele
a fost totdeaana foarte admirată de Occidentali pietre de la Rădăaţi sant săpate la 1479.
cari le aa Întrebainţat În diferite felari în In doi saa trei ani le a săpat toate şapte.
ornamentica scalptarală a bisericelor lor. La Patna lespedea mitropolitalai Teoctist e
Na namai în apas dar şi În răsărit a fost din 1478. l\ceea foarte framoasă a l'lariei
aplicat acest principia.
Iată ce spane anal dintre cei mai bani 1). L. Brehler, ]'l\rt Byzantln pag. t ~8
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2H

din 1"\angop, din 1477, e de un stiI foarte ţinut in partea ceal'altă de două coloane.
diferit: o stofă orientală executată în gustul E de o piatră aibă mai moale. Profilele ca...
occidental. Nu ştim în ce an a fost pregătită piteIelor sunt aproape la fel ca la chi\?otul lui
piatra lui Ştefan însuşi, dar a fost după Ştefan cel 1"\are.
1492. In pronaos, un alt chi\?ot, tot pe două co-
Lespedea lui Bogdan cel Orn, din 1519, şi loane şi care poartă armele ţărei, acoperă
a surorei lui 1"\aria, din 1518, sunt de ~celaş mormintele lui Bogdan cel Orb şi lespedea
stil. surorei sale 1"\aria. In fine un al patrulea
Piatra 1"\ariei, cea d'ântei suţie a lui Petru chi\?ot, mai recent, e aşezat peste groapa f1ariei
Rareş, de la 1529, este o copie mai orien... lui Rareş şi a lui Ştefăniţă Vodă.
talizată a pietrei lui Ştefan cel 1"\are.
Lespedea altei, mama lui ŞtefelO cel 1"\are , La l\rbora, piatra de mormânt fără inscrip..
executată tot în stilul celor de la Rădăuţi, ţieil lui Luca l\rbore, este acoperită de un
dar cu o margină mai Iată de împletituri, frumos chi\?ot cu bogate săpături gotice; se
arată data de 1465 ca anul morţei ei, dar \?ăd şi două pajure săpate în partea supe..
nu ştim la ce dată a fost săpată piatra. rioară precum şi o inscripţie. (\>ezi figura).
Deci între 1478 şi 1519, timp de patru Fundul e zugră\>it cu o frescă reprezintând
zeci de ani, \?edem acelaş stil şi
cam aceaşi mână la toate aceste
lespezi de morm înt. 1"\ e Ş te r u I
lan, artist deja desă\?ârşit la pri...
mele lui lucrări, ar fi lucrat deci
până la \?r'o 65 - 70 ani. Lucrul
e perfect posibil dar am putea tot
aşa de bine presupune că a format
un ele\? şi că cele din urmă din
aceste pietre sunt de acest din
urmă, mai cu seamă că putem \?e...
dea în pietrele mai recente o oare
care fantezie.
In ori ce caz, cam în această
\?reme, această mână dispare, căci
sub Rareş se găseşte o altă factură
şi o altă ornamentică, (afară ..,de
foarte rare excepţiuni.)

f10rmintele sunt aşezate lângă

pereţi şi des aJăpostite fie de o
adâncitură în forma de nişă, mai
rar de un chi\>ot, saa de cele două
de o dată, l\ceste chi\?ote (balda...
chine), le găsim în această weme
numai la Putna şi la l\rbore.
La Putna, chi\?otul lui Ştefan cel
1"\are e acuma desfckut (bucăţile
sunt în exonartex) şi înlocuit prin...
tr'un fel de dulap de sticlă. E de
marmoră albă şi destul de simplă
Fig. 4 t 1. I\rvora, Chil>O!(I] mormAnloJoi lui L(lcu I\rv(lre
ca formă. Sunt stâlpi subţiri de
secţiune octogonală, care susţin a...
coperimentul boltit, prin capitele cu un profil Luca Arbore cu familia sa prezintând biserica,
gotic. ctitoria sa, Domnului Isus, aşa cum e şi pe
Pe mormântul 1"\ariei din 1"\angop este un tabloul \?oti\?
chi\?ot răzămat de perete într'o parte şi sus... l\ceste acoperimente de mormânt repre..
244 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

zintă de sigar o înrâarire occidentală. l\se... l\ceastă comparaţie ca monamente contim-

menea balda<.'hine se \)ăd foarte des In Oc...
cident, în \)eacarile al XIV-lea şi XV-lea, şi e
destal să ne amintim acele care acoperă la Wa\lJel
din Crllco\)ia mormintele regilor Poloniei, Între
altele acel al lai Cazimir IV..lea Jagielo, con...
timporanal lai ştefan cel l'1are, mort în 1492.
porane, precam şi trăsătarile gotice obser\)ate,
ne fac să credem aatenticităţei chi\)otdor de la
Patna, cel paţin anora dintre ele. Recon..
stracţia bisericei în \)eacal al XVII-lea şi al
XVIII..leo era de natură a lăsa un dabia în
a~eastă pri\)inţă.

fig .. 412. Pătrăaţi, Tllbloal "ati"

 Cl\PITOLUL VII
ZUGRĂVEALA
Interiorul bisericilor din 'Oremea lui ştefftn
cel tlare trebuea să fie În Întregime zugră'Oit.
Era compleetarea necesară şi firească a lu-
crărilor, podoabă şi În'Oăţătură.
tlai multe dintre ele ne.. fi{J par\?enit cu
această Îmbrăcăminte datând din 'Oremea zi...
direi saa din 'Oremuri apropiate.
Iată, În ordinea cronologică, cele care au
încă acumo pitturi:
Dolheşti, Pătrăuţi, tlilişăuţi (Bădăuţi 1), Sf.
Ilie, Voroneţ, Sf. Gheorghe din Hârlău, Bă ...
lineşti, Sf. Nicolae din Dorohoi, Popăuţi,
tlănăstirea Neamţului, l\rbora, Dobro'Oăţ - la
care se poate adăoga şi paraclisul turnului
de la Bistriţa. - tlai sunt câte'Oa resturi
de la Sf. Nicolae din Iaşi ce se păstrează la
Sf. Gheorghe din Iaşi.
Pentru a putea data, cu oarecare apro...
ximatie, (tceste frescuri, nu a'Oem decât câte\?a
puncte de reper.
Pronaosul de la Voroneţ este zugră'Oit saa
terminat, la 1550 de către tlitropolitul Te..
ofan, aşa cum arată inscripţia zugră'Oită dea ...
supra uşei naosului: "l\cest priprat l'a Îm..
frumuseţat şi aurit Teofan, arhiepiscopul 1"\01-
do'Oei în anul 7058, luna Iunie 21: 'Oeşnica
lui pomenire."
Exonartexul a fost adăogat şi zugră'Oit
precum şi exteriorul bisericei prin îngrijirile
mitropolitului Grigore. Roşea În anul 1547,
cum arată o altă inscripţie.
"Prin 'Orerea Tatălui, şi ajutorul Fiului şi
să'Oârşirea Sfântului Duh şi prin truda ro...
bului lui Dumnezeu Kir Grigore tlitro...
politul toatei ţări moldo'Oeneşti s'a adăogat
şi s'a Început şi S'd construit şi s'a să'Oârşit
acest mic priprat şi s'a zugră'Oit în jurul
toatei biserici pentru sufletul seu În zilele
blagocesti'Oului Ion I1iaş Voe'Ood, şi ale ma...
1) Distrusli in ultimul r1izboi, dar din fericire stu..
diatll inainte.
mei sale Elena în anul 7055 (= 1547 luna
Septembrie 14 1)"
Zugră'Oeala din naos este c'Oident mai 'Oeche
ca aceea a pronaosului. Dacă s'ar fi făcut
în acelas timp, acest lucru s'ar fi ttrătat în
inscripţi~; asemenea dacă s'ar fi făcut de
Grigore Roşca; şi În cazul În care s'ar fi făcut
Între aceste două date, de altmintrelea aşa
de apropiate, s'ar fi arătat printr'o altă in...
scripţie. Este deci e'Oident că după terminarea
pronaosului şi a lucrărilor poruncite de mi...
tropolitul Roşca, biserica era complect zugră ...
'Oită; nici n'ar fi procedat la pictura exterioară
dacă ar fi rămas naosul nezugră'Oit - O
refacere deci nu ar fi putut 'Oeni decât după
un sir destul de lung de ani. tlai târziu
însă' nu se poate admite, căci şi stilul picturei şi
iconografia s'au schimbat, deosebindu-se deja
bine picturile din a doua jămătate a 'Oea...
cului al XVI..lea.
De almintrelea, frescurile I1aosului sunt pe
primul strat de tencuială.
Profesorul Podlacha, eare a studiat cu amă ...
nuntul picturile murale din Buco'Oina 2), con...
sideră fără îndoială zugră'Oeala naosului ca
mai 'Oeehe, atât din punctul de 'Oedere al
picturii cât şi al iconografiei, şi o datează de
la zidirea. bisericei 3). Le crede cele mai
'Oechi Împreună cu cele de la Sf. Ilie, şi
În oare care măsură şi cu cele de la Bă ...
dăuţL ()
Frescurile de la Dobro'Oăţ, cel puţin cele din
naos, sunt datate prin inscripţia ce se găseşte
1) Kozak. InschriHen aus der Buko\?inr.
2) V. Podlacha. l1alo\\?idla Scienne w cerkwiach
Bukowiny şi alte studii.
3) E'uIJetin de la Societe polonaise poar I'a\?ancement
des sciences 1912. pag. 46.
4) Id. Das hl. f\bendmahl in den WandgemiiJden der
Kirchen der Buko\?ina. - Kunstgeschichtliches Ia.hrbuch
der. K. K. Central Kommission. 1910 pag. 148.
246 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 4 t 3. PlHrlioţi, Sf~ţii Constantin şi Elena

Fig. 414. PIHrl\uţl, Pictori În pronoos

BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 247

(f)
o
«:l
c::
.=

<Il
o
«:l
c::
.=
248 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 4 17. Sf. IIle, Tabloul "oti"

Fig. 418 SI. Ilie, Tabloul "oti"

 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 249

Fig. 419. Sf. Ilie, Pictori În naos

fig. 420. rtllişiSuţi, Coznele Sfintului Procopil,l (dop~ Podlacho)

 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICI!

pe tabloul )oti\'l. - pe primnl strat' de zu~ necesitate pentru cele ale cultului. Şi aceasta
gră'Jeli: mai cu seamă cu Voroneţul care pare a fi
" Blagocesti- fost una din mănăstirile sale de predilecţie.
\'luI şi de Chri- Credem deci a nu greşi, spunând ca frescurile
stos iubitorul 10 naosului din Voroneţ, cele de la 1'1ilişăuţi,
Petru Voe\'lod, de la Sf. Ilie, sunt din \'lremea lui Stefan
, cel
prin mila lui 1'1are, precum şi cele care \'lor prezinta ca...
Dumnezeu, gos... rnctere asemănătoare ca iconografie, ca gru~
podar al \ărei pnre ornamentnlă şi ca factură picturală.
010 Id O\'len eşti, In acest rtlnd \10m pune fresc(JriJe de cu··
fiul bătrânului
Ştefan Voe\'lod,
a zugră\'lit şi în-
frumuseţat acest
hram în numele
coborârei sfân-
tului Duh - la
mănăstirea din
Dobro'Jăţ anul
703 . . . luna
. . ." Li pseşte
cifra unităţilor;
de oarece, însă,
Petru Rareş s'a
urcat pe tron
Ia 1527, zugră~
\'leala a fost exe...
cut a t ă în tre
1527 si , 1531.
ar ace s te
f r e s cur i pre~
zintă deja mai
multă asămă ...
nare cu ce \'lom
găsi Ia Probota,
Fig. 421. t\i1iş1iuţi (dupll. Podlachll) de pildă, şi în
exonartexul din Voroneţ. l\ceeaş obser\'laţie
se poate face şi în pri\'linţa frescurilor de la
1'1oldo\'liţa, executate în 1537, dar într'ade\1ăr,
foarte probabil retuşate, dacă nu repictate,
peste stratul cel \'lechiu (cel puţin în parte).
Şi cu cât \'lom înainta în timp, cu atât
stilul şi iconografia se \'lor modifica.
l\ceasta este deci un nou argument pentru
n socoti frescurile naosului din Voroneţ şi cele
asemănătoare ca mai \'lechi şi dacă no din
\Jremen ICli Ştefan, cel puţin din anii care au
urmat imediat moarten lui.
Iar dacă ne gândim la rî\'lna cu care s'a
Îngrijit de ridicnrea bisericilor şi de grija
fig. 422. Voroneţ, Pllrte din tllbloul l'oli\)
lui "e'Jidentă pentru aceste lăcaşuri, \'lom găsi (după O copie)
cu neputinţă să fie lăsat atâta timp bisericile
lui goale şi lipsite de această podoabă, nu nu~ rând descoperite la Dolheşti, cele de la Băli~
mai desă\'lârsirea
, , o nesti, de Ia Sf. Nicolae din Dorohoi, de la Sf.
firească a lucrului, dar si "
BISERICILE LUI ŞTE:FAN CE:L MARE 251

fig. 423. Dolheştl, Peretele "oli"

 COMISIUNEA M()NUM~NT~LOR tSTOR1C~

Fig, 424. SI. Nicolae, Dorohoi, Picturi În naos

fig, 425, Bălineştl, Picturi în r.oos (după Bul. Corn. non. Ist.)
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 253

Gheorghe din Hârlău. 1\rbora, paraclisul Bi... 154 [ 1). Este prima pictură? sau mai curând
striţei şi Popăuţi, par a fi de o epocă mai o reînoire; mai cu seamă că şi l\rbora ca şi
recentl1. alte, precum \?om \?edea mai departe, prezintă

'"o
tO
c::
o
...c.
.S

'. Precum am 'Văzut, Dobro'Văţul a fost zu'" urme de reparaţii. Pătrăuţi - de o frumoasă
gră'Vit intre 1527 şi 1531.- La 1\rbora o in...
scripţlc: găsită recent arată '.0 zugră\?ire la ') V. Grecu, în Byzantion I.
w
u
~l-<
-
V)

o::
o
,.,J
W
l-<
Z
w
:2
~
z
o
~
<:
w
z~
-
V)

~
o
u

Fig, 427. SI. GheorQhe din Hârlău, Sfân ta Var\?ara şi Sfânta Rlexandra Fig. 428. SI. Gheorghe din Hârlăa, Sf·ta Teodora
""
U':>
c:<I şi O altă sfântă
 BISERICILE LUI ŞTEFAN C~L MARE 255

factară pare Însă a fi zagră'Vit mai În armă. stratnl de tencaială zagrd\Jită, În anele părţi
E de obser'Vat ca inscripţiile sant pe greceşti ale bisericei, se glseşte an alt strat nezagră'Vit
ceeace ne ar trimite În 'Veacal al XVII...lea. dar pe care s'au imitat ~ărămizi de forlna'
(Sant indicii că sab actaalal tabloa 'Joti\J mare, roşi~, galbene, 'Verzi. 1\celaş lacra se
există o altă zagră'Veală.) 'Vede la Bălinqti, la Pupăaţi, la Tazl!î.u; în
Sf. Nicolae din Iasi
, a fost repictat ca ocazi~'re-
. această din armă biserică na se regăseşte

10
c:
:s

facerei şi mărirei clădirei În 'Veacal al XVII~lea,
de către 1\nton Vodă Raset. Biserica mă ...
năstirei Neamţalai a fost zagră'Vită În anul
1830. Este Însă foarte probabil că sabiectele
'Vechii t\Q fost respectate.'
Este de obser\?at aici că la Sf. Ilie sub
deasupra nici o altă zagră'Veală de cât aceea
făcată În \?eacal al XIX...lea. E deci probabil
că se făcea această zagră'VeaIă, câ.nd biserica
na era pictată, ca să na rămâe zidaril~ goale
până la terminarea frescarilor.
tlalte graB te se găsesc pe aceste zagră\?el i
256 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

dar nu ne pot ser\Ji mult în pri"inţa dCltărei nu prezintă deplină siguranţă, ce n'ar patea
lor, căci cele mai "echi ce le găsim sunt rezulta de c6t din aflarea onor documente,
relati\? recente, (sfârşi ... dar totuşi, sunt destule elemente ca să ne
tul \'leacului al XVI-lea- putem face o con"ingere şi nu credem ca studiile
\'lea('ul al XVII-IC'a. "iitoare să ajungă la rezultClte fOClrte diferite.
Este de altmintrelea Este dc notl'lt CCl unele din Clceste picturi
de presupus că, în "re...
mea când zugră\'lelilc
erau mai noui şi vise...
rici1e vine îngrijite, nn
îndrăsnea lumea să se
iscălească pe pereţi.
Chiar şi acuma \'lan...
dalii moderni îşi pun
numele pe monumen-
tele \'lechi, dar în vise...
ricile noi, proaspăt pic-
tate, picturile sunt res...
pectate. Dealtmintrelea
prin "eacul al XVI-lea
numărul persoanelor cu
destulă carte ca să ştie
să ... şi iscălească numele

Fig. 43 J. 1\rbora, era de sigur foarte re- Fig. 432. 1\rbora, Pictură în ehi "Dt.
Sf-ta r1arina dos şi limitat mai mult
la preoţi. aceClstCl nu împiedică studierea picturilor şi
Este e"ident că metodCl noastră de datare, sunt retuşClte, mCli cu seamă fundurile, dClr

Fig. 433. l\rborll, Tabloul "oti"

 ~
(J}

--
t"1
:::o
( ')
t"'"
t"1
t"'"

-
~

<Il
"'"i
trl
~

~
(')
trl
t"'"

~
t"1

'"'"
Fig. 434. Si. Gheorghe din Sucea»lI. Un ctitor (Bogdan cel Orb.?) Fig. 435. Sf. Gheorghe din Sucea»a, Sfinţii Nistor şi Nicetas '"
O>
~
258 COMISIUNEA MONUMENTELOR IStORICE

Fig. 436. Sr. Gheorghe din SUCea\?ll, SfNţii Teodori Tiron şi Stratilati

Fig. 437. Dobro\?liţ, Tabloul "oU"

 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 259

aprecierea caliiăţei lor, mai cu seamă că
spălarea lor e din cele mfii uşoare.
Precum am arătat, când am \lorbit de fa..
ţade şi de materialele aparente ce le împo..
dobesc, exteriorul nu era zugrătlit în tlremea
lui Ştefan cel l'1are şi această modă nn a în..
ceput decât sub Pdru Rareş. - (ar fi însă po"
sibil ca Sf. Gheorghe din Suceatla să fi fost
pictată de la Început şi În afară.)
De asemenea nu atlem nici o indicaţie ca
ocni(ele să fi fost zugrătlite.
câte un cerc mic Intre cele mari în care sunt
zugriitlite capete de sfinţi.
Se tlede şi îngrijire în rânduirea subiectelor
pe zidari aşa ca să se potritlească pe cât se
poate ca spaţiurile libere fără a strica efec..
tul liniilor. }\ceastă grijă dispare mai târziu.
Diferitele personaje şi scene sunt şi mai
mari, pc: când În wemea lai Rareş ele de\"lin

In cele ce \lor urma, nu am de gând să

tlorbesc de iconolJrafie. l\ceasta na mai face
parte din arhitectura clădirei, ţine de un alt
domenia ce'l las altora mai competenţi.
Voi tlorbi de pictură în ceeace pritlqte
partea ei decoratitlă 1).

Partea inferioară a pereţilor este Îm podobită fig. 439. Voroneţ, ornament

ca draperiile cunoscute deasupra cărora se
găsesc două rânduri de pătrate împărţite În
mai micI şi tind a acoperi zidurile de o reţea
triunghiuri prin diagonale. Sant colorate In de dreptunghiuri mai mărunte. Grija decoratitlă,
roşu, galben, tlerde; reprezintă an placaj şi
în general, scade atuncea şi face loc grijei de a
sunt probabil o amintire a căptuselilor de pune pe zid tot ce cere cultal, transformând
marmoră ale bisericilor bizantine d'in epocile pereţii într'o biblie, Într'o carte de întlăţătară
de Înflorire. La Pătrăuţi, sant chiar imitaţii religioasă saa o tliaţă a sfinţilor i1astrată.
de plăci de marmoră şi de porfir. Rândurile de sfinţi sunt separate prin făşii
Deasupra acestui lambriu, încep rândurile ornamentale. l\ceastă impodobire cu moti\"le,

de sfinţi şi de scene reiigioase în ordinea de origină orientală foarte tleche, se regăseşte

cerută de cult şi de erminie; totuşi grija de a

mai în toate bisericile noastre şi chiar după
le grupa într'un mod ornamental este e'Videntă. Ştefan cel t'\are. - Ornamente aproape la fel se
l\stfel în naos, tledem spaţiul limitat de cele regăsesc Între altele şi la l'1istra, (Ia t'\itropolie,
două cercuri concentrice deasupra ferestrelor
la paradisul Sf. Ioan, la Brontochion).~)
şi sub arcul cel mare, umplut cu o serie de
Este de obser\Jat, cu tot caracteral oriental
(adică în cazul nostru -- bizantin), al acestor
medalioane care se adaptează curburei; spa~
ţiurile dintre ele sunt împodobite ca ornamente
ornamente, că unele se regăsesc si în mo..
nnmentele romanice din Occident,' cea ce nu

-' e de mirare, atlând în tledere că ornamentica

romanică a atlut multe iztloare comune cu
aceea bizantină, de la care s'a şi inspirat
direct. Rlte ornamente Îşi găsesc asemănătoare
în manuscri pte.
Un fel de ornament pictat, Însă, ar putea
să fie pătruns prin înrâurirea apuseană. Sunt'
aceste rinsouri de frunze late stilizate, care
Fig. 438. Poplloţi, ornament
se asemănă mult cu acele de pe mormintele
ce le am studiat. Precum am arătat, aceste
\"legetale. De asemenea şi pe intradosul arcurilor motitle orientale s'au încetăţenit în apus În
regăsim aceste medalioane. - Sunt legate unele
wemea romanică şi Înrâurirei acestei arte
de altele prin impletituri care Iasă, de obicei, am atribait prezenţa lor pe lespezile sepulcrale.
Le găsim de obicei la firidele mici, fie
.) 1\ se "edc1'l şi figurile 2, 5. 21, 30, 33, 35,40, înăufItra lor fie În timpanele arcului, asemenea
67,68,149, 150, 154,155, 175, 176, 181, 265,
266, 267, 269. 2) G. l'1i11et. - l'1istra.
260 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 440. SY, Gheorghe din Sacea"a. Sfinţi militari

Fig. 441. Sf. GheJrghe din Sacea"ll, Sfinţi militari

BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 261

Fir. 442. Paraclisul turnului Blstriţei

262 COMISIUNItA MONUMENTELOR ISTORICE
În timpanele unor uşi; nu le \?edem decât foarte
rar formând frize continue ca celel'alte
ornamente ("ezi fig. 445 şi fig. 413 la stânga).
De oare ce, însă, aceste ornamente se
regăsesc şi În alte ţări bizantine, aşa bu...
nioară la tlistra şi chiar la biserica domnească
din Curtea de l\rgeş precum şi în manus...
criptele noastre, n'ar fi motbJe pentru a le
atribui mai curând influenţei occidentale decât
acelei bizantine.
. . . _-============
Fig. 443. Ornamente din bisericile de la t\istra (dnp1i G. t\iIIet)
Una din părţile cele mai interesante ale
acestor frescuri este peretele "ati\? care ne
Înfăţişează ctitorul ('u familia sa, prezentând
Domnului Isus sau t1aicei lui biserica prin
mijlocirea sfântului cui e dedicată.
l\ceste picturi, despre care am mai \?orbit,
când am discutat forma acoperişului, sunt
din cele mai preţioase, nu numai pentru
lumina ce o aruncă în pri\?inţa formei pri...
miti\Je a monumentului, mai totdeauna destol
de exact reprezentat, dar sunt si, documente
În pri\?inţQ costulllului şi a portretelor per...
sonajelor reprezentate. Este ade\?ărat că, din
acest punct de \?edere, poate să existe o
oare care îrdoială la o parte din ele. Se
poate obser\Ja că unele figuri au fost scoase,
urmând de obiceiu conturul obrazului, şi
refăcute tot cu fresc. La l\rbora tot tabloul
\Joti\? e refăcut pe o altă tencuială, afară de
sfinţii şi de Christos, pe când la al dOilea
tablou ce se găseşte în chi\'otal din pronao3,
numai figurile sunt refăcute - afară de ale
copiilor.
lntr'alte părţi, unele chipuri de sfinţi sunt
reînoite În acest fel; aşa la Dorohoi, unde
figura lui ştefan e numai în parte reparată,
sunt sfinţi care au capul întreg refăcot.
Presupun ca -- în urma unor nă\Jăliri -
cotropitorii au mutilat sau stricat aceste
reprezentări, de fanatism religios sau de urii
 ~
[/l
rrt
22
(').
r=
m
t-

-
e::
<h
~
t'tt
"r1

~
()
m
t-+

~
m

r.o
~

""
fig. 444. 1\postolul Luca, E\1anghclie din 1491, dăruită de Ion 1\lexandru Vodll, noI lui Ştefan cel t1are (din catalogu] expoziţiei de artă \1eche rusească din t1osco\1a în 1913).
26i COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

în contra daşmannlai. Reparaţia na s'a patat adc\?ărate portrete asemănătol'lre si , nu naml'li

face - dapă tcchnica frescnlai-de cât scoţând figare con\?enţionalc.
complect partea stricată şi refăcând'o ca Restal pictarilor, şi obraji i sfinţilor sant
tencaiala ca total. tratatc ca maltă largcţă aşa cam se obişna ...
1\şa se explică aceste refaceri care aa câte eşte în frescal bizantin şi na se \?ede aici
o dată o factară foartc asemănătoare ca res... nici o migăleală.
tul pictarei. De obicei, tabloal \?oti\? se găseşte pe pe...
Chiparile marilor dregălori şi ale soţiilor retele \?estic al naosul(li, pe partea de mia...
lor sant poate şi ml.li interesante de cOt ale zăzi a uşei. l\cestei poziţiani datorim perde...
domnitorilor, căci neel\?ând pe cap coroana rea a multor din l'lceste tabloari din pricina
con\?enţională a \?oe\?odalai, costamul e mai saprimărei zidalai despărţitor, cea ce s'a în...
exact redat. Hainele sant totdeauna acope.. tâmplat mai ca seamă în l'10Ido\?a. l\stfel la
rite ca splendide brocate casate ca aar şi Hârlăa, nu se mai zăreşte de cât o domniţă;
ca ornamente orientale, dar probabil de fa- la Popă aţi na se mai \?ede nimic din tot ta...
brlcaţiane italiană. Des sant garnisite ca blană. bloa, nici la mănăstirea Neamţalai. l\celaş
Bărbaţii poartă pe cap an fel de tichie lacra s'a întâmplat şi mai târzia la ml'li
SQU bonetă mică de stofă ornată.
malte biserici constraite da pă Ştefan cel l'1l'lre.
Femeile (la o pălărie ca marginea mai Tabloari \?oti\?e complecte mai găsim ICI
lată care pare a fi de pae saa de o stofă Voroneţ, la Sf. Ilie, (până eri era cel de la

uşoară, aşezată peste o maramă care cl'lde pe
l'1ilişăaţi), la Pătrăaţi, la Sf. Nicolae din Do..
rohoi, la Bălineşti, la Dolheşti, la l\rbora,
repctat de doaă ori.
Pe partea ceal'altă a aşei, pe acelaş pe...
rete, se \?ăd mai totdeaana Sf-ţii ImpăI'(lli
Constantin şi Elena.

CaliLatea acestor frescuri este, în general,

fig. 445. Voroneţ, ()rOi'lment
umeri. l'1antia lungă seamănă ca aceea o
bărvâ\i1or; din mânecele deschise, es mâ..
remarcabilJ. francheţa culorilor, siguranţa
exec(lţiei şi frumoasa expresiane a figurilor,
sunt cele mai de căpetenie însuşiri ale lor.
Pe lângă aceste, trebue lăndat şi frumosal
sens decorati\? ce a călăuzit zugra\?ul prccum
şi armonia culorilor.
Din acest punct de \?edere, naosul din Vo..
roneţ mi se pare a fi cel mai \?rednic de
laudă şi cea mCli bună pildă dc acest efect

necele late ole cămăşei acoperite ca casătari de dulce tonalitate a \?echilor co\?oare orien...
şi strânse Il'l mâini. Podoabe de mărgări~ tale despre care s'a pomenit aşa de des.
tore le atârnă la urechi şi la gât. Nu credem a greşi, socotind că fram~lse ..
ţea acestori picturi bisericeşti na a fost ajansă
Imbrăcămintea copiilor seamănă cn â pă ..
rinţilor.
în urmă, În l'101do\?a. In această pri\?inţă,
Voroneţul e an excelent obiect de stadiu,
Pe aceste portrete, ccl puţin pe cele care unde fiecare poate face aşor comparaţiani
nu par a fi fost refăcate târzia, figurile sunt Între frescarile din naos dintr'o parte şi cele
des mai fin lucratc de cât restul frescurilor ale pronaosului, ale exonartexalui si ale ex-
care sunt tratate În mai largi şi mai repezi terioralai dintr'altă parte. '
lo\?itari de penel.
, a lai Tăutu este ear de o excca...
Bălinesti
fineţa şi migăloşia lucrului, mai cu seamă ţie foarte framoasă şi de an adânc sentiment,
În tratarea păralai, daa câte o dată acestor şi ri\?alizează ca Mosul din Voroneţ, din
portrcte un aer dc înrudire cel picturelc nem.. panctul de \?edere artistic.
ţeşti din această epocă. In acelaş şir de zugră\?eli, ar trebai să
l\ccastă grijă mai mare ce s'a dat acestor aşezăm şi cele dela Sf. Gheorghe din Su-
detalii ne întăresc În credinţa că persona- eea\?a (ce\?a mfli t8rzie şi poate rezugră\?ite),
giilc rcprezentate pe tablourile \?oti\?c sunt şi cele de 10 Parhăuţi ai lai Ga\?ril Iro..
 ':HSERJC1LE LUI
tusan,
, unde găsim Un tahlon 'Voti'V foarte
interesant.
Toate accste frescuri an -- cu rezer\)a
celor spuse pentru portrete - o infăţişore
cu desă'Vârşire bizantină şi legătnrile acestor
zugră\)eli cu sudul Bal~ani1or este elJidentă.
Din nefericire ne lipsesc puncte de corn...
pâfllţie cu !1.untenia, din această \?reme.
Studiul iconografic ('VeZi Podlacha) aduce
la concluziuni concordante, cu toate că s'a
rele\?at unele înrtluriri apusene, înrâuriri de
ultmintrelea, care s'an găsit şi la Sf. !1.untc
- poate mai accentuate.
Toate probabililăţi1e sunt deci că meşterii
zugra'Vi să fi 'Venit de la miazăMzi (cum par
a arăta si documentele). Dar este de presupus
că nu s"aa pictat într'un timp relati'V aşa
scurt atâtea biserici fără ca să se fi formot
şi zugrâ\'li locali. Şi persistenţa acestui stil
de pictură, deosebit de cel rusesc, deosebin...
du~se şi întru cât'Va de cel atonic~ ne permite
să conchidem la existenţa unei şcoli moldo~
'Veneşti 1).
Doar se \)orbeste în Rnsia pentru 'Veacul
al XVlwlea de a~tă moldo'Venească? 2)
1) Exist11 111 Sucea\?a, în 1570, un "zugra\?skoe bratst"o"
pentru iconar/ (podlacha. l'\alowidJa Sc/enne).
2) (Kondako~~. "erbaJ, la congresul de studII bizantine
1924).
ŞTEFAN CEL MAR.~
l\ceste frescur:, ~u toată înegreola lor, da w
toritt\. prafului şi fumului lumânărilor, cu
toate retuşele locale ce există, sunt încă foarte
bine conser'Vate În majoritatea lor, aforă de
acele locuri unde, apa pătrunzând prin oco-
periş a stricat tencuiala bolţi1or. (l\rborow
Parhănţi).
O altă cauză de stricăciuni rste 'Vandalisw
mul celor care îşi sgârie numele pe ele, ne M
cruţând nici obrajii sfinţilor.
Este ade\?ărat că asemenea grafite din \?ea·
curile trecutc au de'Venit interesante docu-
mente fiind scrise cu data lor. l\şa găsim
unele din \?eacul al XVI...l{"a. !1.ulte sunt nu~
mele soldaţilor lui Sobieski, la sfârşitul \?ea...
c{Jlui 01 XVII· lea şi puţine sunt bisericele
din nordul !1.oldo\?ei care să nu poorte urmele
lor, printre care se găsesc multe nume CUM
noscute.
* * *
Pentru o complectă descriere a bisericelor
lui Ştefan cel l"\are ar trcbui \?orbit şi de
mobilierul lor. Din nefericire nn newo rămos
nimic din ele, şi ceeace se 'Oede acum e din
vremuri mai recente.
Unele iconostase sunt de zid, aşa bunăoară
cele de la Borzeşti şi de la Dolhqti. Na
putem Însă ştie dac/J sunt sau nu de 10 În...
ceput.
~ I
 CAPITOLUL VlII

CLOPOTELE
Clopote an rămas mai mCllte ale căror prin mila ICli Dumnezeu, gospodar 61 ţării
inscripţii mărturisesc
\Jechimea lor. moldo\Jcneşti u făcut acest clopot lu imol
La Voroneţ sClnt două clopote cer accaş i (;996 (=1488) Ierna 1'1ai 5".

Fig. 446. Clupot (cu inscripţie slavoneascii) Bistriţa

inscripţie 1). C{J\)intele sunt din c&nd În e&nd La mănăstirea Neamţului e un clopot
intrerupte prin frunzuliţe, la sf&rşit e Iiteru C, din 1485.
poate nn semn de meşter:" Ştefan Voe\Jod, «Cn \Joia TatăIClI şi CCI ajutorul Fiulni şi
1) Kozak lnsehriHen p. 203. cu să\J&rşirea Sf&ntalui Duh, 10 Ştefan Voe...
 Cl\PITOLUL IX
MESTERII
,
J'1eşterii bisericilor noastre an \Jenit la în-
ceput, precum tlrată istoricii noştri, din Gfiliţia.
Circumstanţele politice, curentele economice,
înlesnireu comunicaţiilor explică în de fijuns
acest fapt.
l\lexandrn cel Bun a chemat Ia dânsul
meşteri de biserici din Polonia 1); numele
([nuÎJ ci intre dânşii e dat într'un document 2).
In 1479 ~), un document din Lemberg po",
meneşte de "Iohanes f\urator" care pleacă
spre f\ol dO\Ja.
In 1482, un Ioan Pri\Jana a zidit biserica
din cetatea Chiliei 4). l\cest arhitect grec a
lucrat probabil într'un stil răsăritan această
biserică ce nn ne a par\?enit. S'a \?orbit şi
de un Teodor asupra căruia \?om re\?eni mai
departe.
In tot decursul \?eacurilor al XIY..lea
şi al XY..lea nu se găsesc nunle de meşteri
ardeleni, nici nu se găsesc documente arătând
ca să fie \?enit \?re unul de acolo. Tocmai sub
Petru Rarq, începem a găsi asemenea do..
cumente. F\ceasta n'ar însemna că n'au \?enit
dintr'această ţară zidari sau lucrători pie...
trari, dar mal mult că conducătorii lucrărei,
arhitecţii cum am zice acuma, nu \Jineaa din
l\rdeal.
Şi concluziile Ia care ajungem la sfârşitul
acestui studiu, bazaţi pe consideraţiuni tecnicc-,
ne duc la acelaş rezultClt, doar că am putea
pune ce\?a mai de \Jreme \?enirea meşterilor
principali din l\rdeal.
Intr'ade\?ăr, am arătat că am putea \?edea
o înrâurire polonă (adică galiţiană) - în afară
de planul bisericilor de tipul Rădăuţilor-
1) N. Iorga. Vechiul meşteşug de clădire al Românilor
pag. 1 S.
') id. 1'1eşteşugul de pictură şi sculptură pag. t O
3) N. Iorga - Relaţiile comerciale ale ţerlJor noastre
cu Lembergul, pag. 15.
4) 1\1. Ll'ipedatu. - t\eşterii bisericilor moldo"ene. Bul.
Corn. r1on.lstor. 1912.
în cărămizile smălţuite ce împodobesc faţadele
bisericilor noastre precum şi în transmiterea
figurelor ornamentale ale discurilor (Iei, ar...
mele cu cimier, f\eluzina).
l\ceastă înrâurire poloneză se \?ădeşte şi
prin baldachinele de pe mormintele de la
Putna şi de Ia l\rbora.
Dintr'altă parte, am \?ăzut că nu găsim
în bisericile din l\rdeal aceste ferestre mici,
cu mulure întretăiate, ce le \?edem mai cu
seamă la naos, pe când nu e exclus să fi
existat În Galiţia.
In acelaş timp am obser\Jat că uşa mediană
a bisericei ce uneşte Mosul CeI pronaos îşi
găseşte modele în l\rdeal, aşezate de obicei
în zidul lateral cam Ia mijlocul bisericei. l\cestc
obser\?aţii ne duc la următoare <;onclu zi i
ipotetice:
f\eşterii geliţieni cei d'ântâi cari au lucrat
Ia noi au introdus, între alte elemente, aceste
ferestre mici la clădirile ce le au ridicat în
primul \?eac al istoriei f\oldo\?ei, clădiri Cfir("
nu s'au păstrat, SCHI care nu ni s'au păstrat
de cât modificate.
De Ia un moment care ar putea coincide
cu începerea stăpânirei lui Ştefan în l\rdeal,
la Ciceiu şi Cetatea de baltă, adică pe le 1476,
au început a \?eni şi meşteri ardeleni a căror
înrâurire se manifestă prin întroducerea uşei
mediane cu chenar dreptunghiular şi baghete
încrucişate, care le \?edem deja Ia Pătrăuţi
(1487), Ia f\iIişăuţi, Ia Sf. Ilie.
Ferestrele mici galiţiane care se potri\?eau,
se \?ede, cu gustul nostru şi cu trebuinţele
cultului - care prefera o lumină mai măsurată
de cât cea dată de ferestre mari - eu trăit
înainte.
Numai în pronaos s'au întrodus ferestrele
mori, pronaosul nea\?ând ne\?oe de misterul
naosului şi n.ici nu a\?ând ca să'1 lumineze în
timpul slujbelor lum6nările ce scânteiesc în
chor.
 BISERICILE LUI STEFAN CEL MARE

Putem deci - în mod logic - fixa apro.. asemenea că numilul Domn (Ştefan cel l'îare)
ximati\? pe la 1476 - 78 momentul \?enirei a\?ea pe arhitectnl Teodor, care'~ fost între~
meşterilor ardeleni În I"\oldo\?a, Ia începat în bui nţat şi la întărirea r:"':"~:i 1 " r.
concurenţă probabilă ca Galiţieni, cari cu Cred că nu mergem greş dacă am atribui
încetul au fost înlocuiţi - co atât mai lesne şi Cetatea Suce\?ei tot acestui arhitect, care
co cât spre sfârşitol Domniei lai Ştefan. relaţiile a fost însărcinat şi cu clădirea diferitelor
loi co Polonia au de\?enit doşmănoase. biserici construite de Ştefan cel tlare".
Dar aceşti meşteri aposeni erau execatanţi; Iar Părintele D. Dan 2), bazat pe aceste
na puteau concepe şi planal bisericei. Aicea rânduri, zice: "Teodor, arhitectul grec a lui
inLer\?eneau <:Jerul şi \?ăta'Ool domnesc, desigur Ştefan cel l'îare a 1{J(~rat la ea (mănăstireil
nu lipsiţi şi ei de pricepere, cari impaneaa Putna) îndelungatul resLÎl11p dc trei ani".
dispoziţiIle cerute de religie sau dorinţa Aceste presupuneri Îşi (lU temeiul lor într'o
Domnului. l\ceste dircc- inscri pţie grecească de
ti\?e aduceau după sine la :l'"it.1 r ~ • Î,.. ", citată
şi forme de boltiri di.. întâi de Hăjdeu 3), dapă
ferite de cele apusene, l'î arzakie\?i cz.
încât se poate ear presu- Anotaţia spune:
pune aicea, - presupu· "După 1475. -- Arhi~
nere confirmată prin tectal grec Teodor, sab
studiai bolţilor,-că au pri\?igherea pâr('ălabu~
fost ajutaţi meşterii lui şi din ordinea lui
occideptali de zidari Ştefan cel tlare, adaoge
locali de modă orien.. () n nou tarn şi un nou
tală, pricepaţi în acea.. mur la fortifi caţiunile
stă parte a construcţiei, Cetăţei Albe.»
dar care nu se pricepeau Iar inscripţiunea:
în cioplirea pietrelor, dbpt.; "C(j0 a~6).~iU
încât împodobirea fa~ :~,) 8200 ~h'ja(i)pw ....
ţadelor nu pntea să intre "Ruga lui Teodoru
în lucrol lor, ei rămâ .. "şerlJal lui Dumnezeu.
nând simpli ajutori ai ,,(I"\onograma Cri~
meşterilor galiţieni san "stalai). Această cetate
ardeleni, mai în'Oăţaţi. "s'a zidit În zilele prea
, lucră ..
Printre acesti "e\?lCl\?iosului principe
tari ziditori de bolţi, "Ion Ştefan Vodă, prin
am arătat că au putut fi "Îngrijirea magistrului
şi unii deprinşi C(I me.. "pro\?inciei şi coman~
ta deie armeneşti. "dantalui cetăţei. l'îân·
In cât este greu de .,tucşte tlaica Domna..
a spune cine a fost "lai pe şerbul tău, pe
arhitectul saa arhitecţii Fig. 448. Intrarea m~nll.stirei Neamţ
"Ştefan (locul annlui
acestor biserici, în sen- "nedescifralJil," .
sai modern al ca\?ântulai. Şi mai carând Se \?ede că nimic nu arată că ocest Teodoru
am fi înclinaţi să dăm acest titla prepuşiJor să fi fost arhitectul cetăţei. Dar D-nul Bogdan
domneşti cari hotăr6(1 probabil dimensiunile (Inscripţiunile din Cetatea Aibă) o aratat că
generale şi distribuţia încăperilor. Rolal meş­ citirea e greşită:
terului strein ni se: va părea prin aceasta "Ragăcianea rODnlai lui DUlllnezen fedorca
ceva redus şi chiar destul ca să nu patem ,,(Isus Christos birneşte). făcat s'a această
să .. i adacem lui cinstea de CI fi oateral bisericei. "cetate pe wemeo prea cu\?iosalui Domn gos~
S'a spus că Ştefun cel tlare ar fi avut an "podar Ia Ştefan VOC\10d şi prin boernl Dom..
Clrhitect grec, anume Teodor, care a lucrat la "niei Sale şi 01 cetăţei pâreălab În f\no[
Cetatea l\tbă.
D~nal G. l'îândrca i) spune: "Să şti~ de
2) D. Dan, fii'ini'istirea PlItna p. 1~.
') G. fiMdrea. Cetăţile Neamţu ~i Sucea\?a p. 2 1. 3) 1\rhioa Istoricl:\. Tom. 1. No, 266.
2iO COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
,,6948 (= 1440). l"\ântueşte
de primejdie pc
"robul tău, născătoare de Dumnezeu - ştefan
,,- Noembrie în 10".
D. Bogdan stabileşte că Fedorca a fost
nu arhitectul ci pârcălabul cetăţei. Iar in...
scripţia fiind din 1440, e \?orba de domnia
lui Ştdan al II... le a, fiul lui 1\lexandru cel
Bun.
Deci, acest Teodoru, arhitect grec al lui
ştefan cel l"\are, nu a existat.
l"\ormintele le...a impodobit un meşter
apusean, acest ,,1'1istr" lan, probabil ceh. Dacă
a a'Vut ajutoare saa ele\?i moldo\?eni nu putem
ştie; nu cunoaştem nici un al: nume.
Dragotă Tăutulo\?ici 1), care şl ...a pus numele
pe pisania bisericei din Bălineşti şi pe mor...
mântui maicei sale, fost'a şi el un cioplitor?
saa numai cel care a conceput in~cripţia.
In orice caz, precum am \?ăzut, ornamentaţia
Il 1\1. Uipedaln. tlnJ. COI11. 1'10n. Ist. 191 1
Fig. 449. SI. Gheorghe din Snc<':â\1a, Racla sfântului Ioan cel Non
este altă decât pe pielrele lui lan şi mult
inferioară.
Zugra\?ii sunt şi ei aproape necunoscuţi
în această \?reme. Se citează~) un zugra'V
Ştefan, pomenit într'un document şi care ar
fi putut lucra pentru 1\lexandru cel Ban. L~
Hârlău e piatra de mormânt a zugra\?ulm
Gheorghe din Tricala, care ar putea să fie
unul dintre zugra\1ii lui Ştefan cel l'1are.
Se mai \?orbeste, de Toma de Coca\?ia
(Sucea\?a) 3).
Dar dacă nu suntem mai documentaţi în
pri\?inţa acestor zugra\?i, am 'Văzut că nu
poate fi indoială. asupra originei lor; ei erau
"bizantini", \?enind din părţile de sud ale
Balcanilor; dar şi formarea ullerioară a unor
ele\?i pământeni pare foarte probabilă, fie
dintre călugări, fie dintre laici. 1\m pomenit şi
de existenţa <mei corporaţii de zugra\?i iconari
care exista la Sucea\?a în -veacul al XyI...lea.
2) H. Iorga. Bul. Cam. 1'10n. Ist. VII vag. 193.
~) 1\1. Upedatn. ibid.
 Cl\PITOLUL X

CONCLUZII
]n paginile ce pre\?ed am \)ăzut care au
fost elementele ce au contribuit la alcătuirea
stilului nostru bisericesc din .l"\oldo'Va, stil
rezultat din cerinţele cClitului ortodox care
ao impus normele planului bizantin şi din
înrâurca apuseana care s'a manifestat încă
de la primite începatori acestai meşteşag
moldo\?cnesti
, de a clădi.
Iată cam ne putem închipui istoria acestor
prime timpari ale arhitecturci moldo\1eneşti.
are caractere de plan stlrbeşti şi balcanice,
prin influenţa transmisă prin călugări stirbi.
Pe urmă, sul? l\lexandru cel Bun care zi...
dqte cleja în mod pur gotic biserica de la
Baia pentro soţia Joi catolică, sosesc în ţară
mii de emigranţi l\rmeni pe cari i... aşează
în şapte oraşc 1).
Printre toţi aceşti emigranţi se. \)or fi găsit
\)r'unii meşteri zidari şi lor le putem atribui in...
trodocerca arcorilor piczişe de origină iranlcă.

:- -.. ----.". --_. -'-1

, '
, '

I
I
1
1
I , , ,
_ . _ _ .-!.._J_. ._. .' __
, _ -_ro _
: I
I

Fig. 450. Baia, Biserica catolică; pll1n (după Bul. Cam. 110n, IsI.)

Când a descălicat ţaraBogdan, şi a \)f{lt l\dăogând aceste arcari naosului bisericei

să zidească, desigur nu a potut aduce în
că din Siret, ne apropiăm mult de accea din
tara lui cea nouă şi încă săllJatică din Ga~ Pătrăuţi, ale cărei sînari reproduc în ex...
liţia sau din Transil\?ania, în acest moment terior arcadele oarbe de la Siret.
unde arta romanică era în\)insă de cea go- l\şa ne putem explica geneza stilului nostru.
tică, meşteri cei noi şi căutaţi-gotici -, ci Dar totodată am 'Văzat şi inflaenţa cJimei
cel mult cei mai modeşti şi fără lucru ai şi a materialelor locale în alegerea formelor
şcoalci părăsite. şi în împodobirea zidarilor.
Şi astfel se explică Rădăuţi, precum mai
t1~rziCi se explică Sf. Treime din Siret, carc 1) G. PrllY. Disserlationes.
2711 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Din contopirea acestor elemente, s'au năs ...
cut aceste biserici, care la început mai simple,
relativ scunde, se înfrumuţesează, se înalţă,
se lungesc, aşa ca la moartea marelui voevod
stilul e perfect Închegat şi şi·a căpătat for-
mula definitivă.
De aluncea înainte el va mai evolua, bi-
serica se mai va înălţa, se va lungi şi mai
mult, i se vor adăoga încăperi, dar aceste
modifieări nu mai sunt decât inovaţiuni de
detaliu. Nu este un alt stil ce se alcătueşte,
esle continuarea stilului lui Ştefan cel .t\are
care se prelungeşte până la sfârşitul veacului
01 XVI-lea, când se arată primele semne ale
decadenţei.
Dealtmintrelea ne putem Înlre ba până la
ce punct introducereCl compartimentelor in~
termediare între nClos şi pronaos a fost o
idee fericită saa a constituit un progres în
ceeClce priveşte biserica propriu zisă.
Gândul CI pornit, de Sigur, de ICI concepţia
de a feri mormintele, dar prinlr'această În~
depărtare a pronaosului de naos s'a creat
o separaţie prea desăvărşită între Clceste două
elemente principale ale bisericei, slricând
Clstfel unitCltea ei.
l\ltă schimbare mai însemnată ce se iveşte
sub urmaşii lui Şlefan în cursul veClcului CII
XVI·lea a fost împodobirea bisericilor prin
zugră'Virea pereţilor exleriori. Şi aci - cu
tot marele interes ce'l prezintă aceste frescuri,
--trebae să mărturisim că nu moi corespund
spiritului logic din wemea lai Ştefan care
îşi împodobise faţadele cu materiale trainice,
rezistente în contra intemperiilor şi potrivite
ca liniile constructive.
In definitiv, din aceste puncte de vedere,
bisericile lui ştefan cel .t\are din ultimii
10-15 ani ai vieţii lui, (precum şi Sf.
Gheorghe din Suceava care îl putem mai
curând grupa cu cele care preced) mi se
par a forma punctul culminant al artei noastre
moldoveneşti. Clădirile din vremea lui Rareş,
egale (sau poate superioare) sub unele pri~
vinţi, sunt inferioare sub alte.
Calităţile mai de seamă ale acestui stil al
lui Ştefan cel .t\are sunt deci raţiunea, bunul
simţ, campătarea, ingeniozitatea în soluţiunile
technice şi în general echilibru în tot întregul
clădirei.
Din acest punct de' vedere, studiul acestei
arhitecturi nu prezintă numai un interes is-
toric şi arheologic dar şi un interes mai
practic. l\ce~te forme raţionale, potrivite cli~
mei, aceste linii simple care plac ochiului
românesc, această judicioasă alegere şi între...
bUinţare a materialelor ce se găsesc uşor în
ţoră şi eare au îngăduit un lucru trainic cu
mijloace restrânse, pot servi şi acuma de
pildiL 1)
1) 1\ceste concluzii reproduc cele publicate În "in-
ceputurile llrhitecturei bisericeşti din r\oldo\?a" d~
G. Balş.
 Cl\PITOLUL XI.
A N E X Ă
PIETRELE DE MORMANT DIN VREMEA LUI
SI PANĂ LA 1527. ACTUALMINTE RĂMASE.
După Kozak 1)
Arbora În pronaos. Chivotul descris mai
sus cu inscripţia:
"l\cest chivot 'şi a făcut Plln Luca 1\rbure,
pârcălabul Sucevei, fiul bătrânului 1\rbure,
pârcălabol Neamţolui În anul 7071 1\prilie
29 (150,)."
Lespedea de sub chivot no poartă nici o
inscri pţie.
De alungol chivotului, la nivelul pardoselei
e mormântul soţiei lui Luca 1\rborc, Iuliania.
Inscripţia e ciuntită. Lungimea = 1,44 m.
lărgimea = 54 şi 47 cm.
. . . . «Jui Dumnezeu, Iu!iana, care s'a pris",
ta\?it la \?eşnicele .... »
1\semenea şi aceell a unei a treia groClpă
făcută de LucCl 1\rbure, cui? nu se mai \?ede.
Piatm e mică: 73 cm., pe 41 şi 38 cm; era
prob()bil Cl unui copil. «1\ceastă groClpă Cl În~
framuseţat'o Pan Luca 1\rbare pârcăIClb .... »
La Parhăuti, zidită la 1522 de logofătul
Ga\?ril Totruş()n, se găseşte o piatră de mor...
mânl cu frunze decorative JCl mijloc, de
1,62 m. pe 76 şi 60 crn.
«l\ceastă groapă este Cl robului lui Dum...
nezeu, Pan 1\njincu, vameşul, care s'a matat
la \?eşnicile lăcaşuri. VeşnicCl lui pomenire,
În anul 7002 Juna Noembre 4 ». (1494).
O o doua piatră (de 1,58 m. pe 0,62 şi
0,65 cm. Jăţime J acoperă mormântul mamei
lui Totruşan:
«1\ceastă groapă a înfrumuseţat robul l{]i
Dumnezeu, Pan Totruşan, \?isti\:rnic, mamei
1) Kozak. 1nschrlften acrs der Bako"lna.
ŞTEFAN CEL MARE
sClle, roaba lui Dumnezeu l'1aria, care s'a
mutat la \?eşnicele lăcaşuri 16 anul 7014
(=1506) luna Februarie 14.»
Pe o a treia piCltră de 1,41 m. lungime
şi 0,56 şi 0,47 m. lăţime - ca cămpul
mijlociu fără ornClmente Ccl şi piatra prece...
dentă:
«1\ceClstă groapă a ÎnfrumuseţClt robul lai
Dumnezeu PCln Ga\?ril Totraşan logofăt,
cneaghinei lui, roaba lui Dumnezeu 1\nna,
care s'a mutClt la \?eşnicele lăcaşuri şi a fost
Înmormântată aid în anal 7029 (= 1521)
luna Decembrie 2» .
llnnCl era fata cea mai mică a lui Luca 1\rbure.
La Putna.
a) In exonartex, piatra făcută de Ştefan
mitropolitului Teoctist, l 54 m. pe 0.75 şi
J
0.49 m. - gresie 1).
In mijloc ornament romanic cu caractere
foarte amestecate. Pe făşi() exterioară, îm...
pletituri.
»Blagocestivul goşpodar al ţărei moldo...
veneşti, 10 Ştefan Voe\?od fial lui Bogd()n
Voe\?od, a inframaseţat această groapă pă ...
rintelai nostru mitropolitalai Sace\?ei .... Kir
Teoctist, care a murit în ()nal 6986 luna Noem.. .
brie 18«. (1478)
b) In naos - compartimentul ctitorilor-
o nişă de 42 cm. adâncime şi un baldachin
eşit cu 76 cm. pe două coloane. Lespede de
gresie de 11 cm. grosime, 1,72 m. langime pe
') DeIorm!rile Jespezilor pe r&producel'j sunt datorite
perspecth'ei fotograflce.
274 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

78 cm., aşezată la 46 CI1l. Înălţime pe on soclu
cu o bogată ornamentare gotidi.
Pe ~âlllpui din mijloc, ornament 'Vegetal cu
flori şi păsări. In loc de săpătură În "meplat",
a\Jem aici o sculptură În relief rotund obiş ...
nuit. f1oti\Jul este oriental dar factura c\7ident
occidentală. E aroapa Mariei din f1angop.
"In anul 698."\ luna Decembre 19 a murit
blagocesti\Ja roaba lui Dumnezeu f1aria, Doam...
na blagocesth:>u!ui Ioan Ştefan Voe\7od, gos...
\7egetale cam Înrudite cu cele de pe piatra
f1ariei de f1angop, dar mai rudimentare şi
ca desen şi ca execuţie.
«Aceste gropi sunt ale robilor lui Dumnezeu
Bogdan şi Petru fii lui 10 Ştefan Voevod,
gospodar al ţărei moldoveneşti, cari au murit
Bogdan in anul 6.087 luna Iulie 26 Petro
În anul 6988 Noembrie ~ 1». (1479 şi 1480.
d) La dreapta, lespede de marmoră aibă
gălbue de 16 cm. grosime, pe un soclu dc

Fig. 451. Putna, l'\ormanluJ l'\itropolitului Teoctist

Fig. 452. Putna, Piatra l'\ariei din l'\angop

podar al ţărei moldo\7eneşti, fiul lui Bogdan 44 cm. Înălţime şi cu un ornament f10ral
Voe\7od'~ (1477). ro:nanic (SfiU bizantino-romanic); lungimea e
c) Lângă acest mormânt pt: pardoseală o de t ,83 m. pe 0,81 m. In mijloc, frumoase rin...
lespede tot de gresie de 15 cm. grosimc, 1,62 souri gotice) (l\Jând totuşi legături şi cu or-
m. lungime pe 42 cm. In partea de sus un namentaţia orientală.
scut de asupra căruia se află un coif cu capul In afară de rândul cu inscripţia
o allă
de zimbru ca cimier si , ornamente ca lam ... bandă ornamentală gotică; inscripţia se is...
brechine. pră\7eşte pe laturile 'Verticale ale pietrei.
O stea se \7cde Între coarnele zimbrului. "Blogocesti'Vul domn, 10 Ştefan Voe\7od,
Restul pietrci este acoperit co ornamente prin mila lui Dumnezeu gospodar al ţării
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 275

moldo\?eneşti, fiul lui Bogdan Voe\?od, ctitor dar în lat. Pare totuşi a fi aceiaşi mână ca
şi ziditorul acestui sfânt lăcaş, care e culcat la piatra lui Bogdan.
aici, şi s'a mutat la \?esnici1e lăcaşuri în anul "l1ceastă groapă este a tlariei, numită
7.... luna .... şi a domnit ani. .. (completat Chiajna, fiica lui Ştefan Voe\?od, gospodar al
cu creionul) 47,3 luni.
Piatra pregătită de Ştefan după 7000
(1492) nu a fost completată după moartea lui.
(Vezi figurele 454 şi 460).

e) In mormântului ICli Ştefan cel [,lare,

faţa
pe pardoseală, o lespede de marmoră al bă
gălboe, de 14 cm. grosime, lungă de 1,70 m.,
lată de 52 cm. La mijloc ornament \?egetal
de stil oriental dar de an desen cam confos,
lipsit de graţie şi de o execuţie mai oscată .
.,l1ceastă groapă este a Domnei tlaria,
fiica lui Radu Voe\?od, doamna lui Ştefan
Voe\?od, gospodarul ţărei moldo\?eneşti, carc
s'a mutat la \?eşnicile lăcaşuri în anul 7...
luna ... .".
Şi aici placa pregătită nu a fost comple-
tată după moartea Doamnci.
Cu toate că următoarele morminte nu mai
sunt din \?remea lui Ştefan, le notăm <'a
termeni de comparaţie.

f) In pronaos, o nlşa adâncă de 40 cm.

şi în faţă un chi\?ot de piatră boltit pe două
picioare; poartă pe un scut capul de zimbru.
Sodul e bogat ornat cu moti\?e gotice.
Lespedea de gresie de 18 cm. grosime,
are 1J 76 m. lungime şi 72 cm. lărgime.
In mijlocul plăcei un ornament \?egetal
romanic - aproape la fel ca cel de pe
piatra lui Teoctist - pe margine un rinsou
gotic sculptat în relief rotund. Şi slo\?ele in...
scripţiei sunt mal rotund săpate, mal puţin
curat şi neted ca pe piatra lui Ştefan, bu...
nioară.
"l1ceastă groapă este a blagocesti\?ului domn
10 Bogdan Voe\?od, gospodar al ţărei 11101-
do\?eneşţi fiul lui Ştefan Voe\?od, ctitorul
acestui sfânt lăcaş, care s'a mutat la \?esnicele
lăcaşuri in anol 7025 luna l\prilie 20 la
miază noapte'l (\5\ 7).

g) Sub acelaş baldachin, în faţa mormân...
tului loi Bogdan, pe pardoseala, este acela al
sororei, lui t\aria. Lespede de gresie de 1,73 m.
lungime, şi 64 cm. lăţime.
In mijloc, un frumos ornament \?egetal, tot
romanic dar deja cu ce\?a amestec, care se
deosebeşte ce\?a de celel'alte prin faptul că
nu e aşezat pentru a fi pri\?ită piatră în lung,
Fig. 453. Potna, Pi(ltra Voe"ozilor
Bogdan şi Petru
ţărei moldo\?eneşti, ctitor
al acestui sfânt lăcaş,
care s'a motat la \?eşnicile Iăc.aşuri în anul
7026 luna tlartie J 8" (1518).
In partea stângă a pronaosalui, corn ClcelClş
baldachin ca în partea dreaptă.
276 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

h) Piatra 1"\ariei, prima soţie a lui Petru "Blagocesii\Jul şi iubitorul de Christos IOfm
r~areş, aşezată la 72 cm. înălţime; de gresie, Petru Voe\?od, gospodar al ţărei moldo\?eneşii,
are o lungime de 1,79 m. iar 0,65 m. lăţime. a înfrumuseţat această groapă doamnei sale

Fig. 454. Pntna, Piatra lai Ştefan cel l'\are (dapă Kozak)

Fig. 455. Potna, Piatra l'1arlei, fata lai Rada cel framos

Fig. 456. Potna. l'\ormilntol lai Bogdan cel Orb

Ornamentul câmpului Jin mijloc e corn la tlaria care s'a mutat 10 \?cşnicele lăcaşuri
fel ca al pietrei lui ştefan cel 1"\are, după - 'VeşnicQ ei pomenire - în anul 7037 luna
('('\fC â fost c\Jident copiat. lCIllie ziua 28" (1529).
 BISERICILE Lu[ ŞTEFAN CEL MARE 277

oi) Jos În faţa ncestui morm8nt, o lespede "BlngoccsU\Jul şi iubitor((1 ele Christos
de gresie, de 1,42 m. langime, 0,61 şi 0,54 m. 10 Petra Voe\Jod, gospodnr al ţărei moldo-
Wţime. Ornnmentnl central senmână cu (lceln \Jeneşti, t\ înfrumuseţnt ncest mormânt nepo'"

fig. 457. Pntna, tlormlÎ.ntul tlariei, fata lui Ştefan cel tlllre

fig. 458. Potnil Piatra tlariei, prima so~ie a Joi Petru Rareş

. fig. 459. Putna. tlormântol loi Ştefâni~ă Voda

al pietrei lui Bogdan şi al pietrei ICii Teoctist. tului său Ştefan Voe'VoJ, care S'{) mutat la
l'\arginee exterioară poertă an ornement ce\Ja t>esnicele lăcaşuri în anal 7035, lanu .... "
diferit, tot în "mcplat" şi de caractcr bizen... ( 1528)
tino-romenic. E l110rmânlal lai Ştefăniţă Vodă.
278 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICf:

Rădăuti.
In naos, la dreapta, morm8nl<JI
Ini Bogdan cel d'întei, la 39 Cl1l.
înălţime; lespedea de gresie e de
0,19 m. grosime, 1.71 m. Inngime,
0,62 şi 0,53 m. lăţime.
La mijloc, un foarte frumos or~
llâment romanic; la marginea pie~
trei, în afară de rnndul inscripţiei,
(Jll ornament în formă de imple-
titură. ;
i

"Prin mila lui Dumnezeu, 10

Ştefan Voe\?od, gospodar al ţărei
moldo\1eneşli fl(Jllui Bogdan Voe\lod,
a înfrumuseţat această groapă stră ...
moşalui său, bătrânului Bogdan
Voe\?od, în anul 6988, lana Ia~
nuarie 27. Aeeste morminte Je... a
făcnt l"\istr lan". (capal de zimbru)
(1480).
2. l'\ormântnllui Laţeu, la 0,56 m.
înălţime, 1,70 m. lungime, 0,61 şi
0,55 m. Iăţimt:. La mijloc ornament
romanic; în afară o impletitură.
"Blagocesti\?al şi iubitorul de
Christos Io Ştefan Voe\?od, gospodar
3 al ţărei moldo\leneşti fial lui Bog...
o
""1 dan Voe\lod, fi înfrumuseţat această
3
0>- groapă, strămoşnlni săn 10 Laten
:::l
.-+
Voe\lod, în anul 6988 Luna Ia~
nclârie 20, fiind episcop de Rădăuţi
IOâllikie. (capul de zimbru) (1480).

In naos, la stânga:
3. Piatra lui Ştefan Vodă I de
0,13 in. grosime 1,62 m. lungime
~i 0.61 si
, "
înălţime.
°
50 m. lăţime, la 0,37 m.

Ornament românic cu frunze latc

la mijloc, şi la fel la margine.
"Blagoce~ti\llll şi iabitoral de
Christos Io Ştefan Voe\lod, gospo...
dar al ţărei moldo\lenqti, fini lni
Bogdan Voe\lod a înfrumaseţat acea-
stă groapă strămoşnlui săn Ioan
cel batrân Ştefan Voe\lod, - carele
a bătut pe Ungnrii la Chindo\l - în
anal 6988 luna l1ai, 20" (capnl
de zimbra) (1480).

4. Piatra lui Roman la 0,50 m.

înălţime, 1,72 m. lungime, 0,35 m.
şi 0,56 Ill. lăţime. l"\ijlocul cn
orna:llent de frunze romanic în..
 13ISERICILE LUI ŞTEFAN tEL MARE 279

rudit cu acel al pietrci 10i Bogdan 1, dor mui veneşti în anol 6987 LClI1â Decembrie 1 5".
gras; marginea cu impletiturii. (câpol de zimbru) (1470).
"Prin mila lai Dumnezeu blagocestiwll
nostrn domn 10 Ştefan Voevod, gospodar al 5. Piatru lui Bogdan, fratelc lui l\lexandra

fig. 461, Piatra Jui Bogdan 1, RlI.dll.uţi

Fig. 462. Piatra lui Laţea, RlI.dll.uţl

fig. 463. Piatra lui Ştefan 1, RlI.dlluţi

toatei Firei moldoveneşti, fial lai Bogdan cel Bun, la 0,61 m. înnlţime, t ,73 m. langime,
Voe\1od gospodar al ţărei moldo\?eneşti, a 0,63 m. şi 0,53 m. lăţime. Ornament romanic
înfrumuseţat această groapă strămoşului său în mijloc; pe marginea pietrei o împletitură
10 Roman Voe\?od gospodar al ţărei moldo... stângaciu executată.
~80 OMlSIUNEA MONUMENTEtOR tSiOR{CE

"Blagocesti\)ol şi jobitorol de Christos, 10 o. Piatra lui Bogdan, fiul lui l\lcxundrct

Ştefan Voe\)od, gospodar 01 ţl\rei moldo\)e... cel Bun, In 0,60 m. înl\lţime. 1,68 m. lun...
neşti, fiClI loi Bogdan Voe\?od a înfrumuseţat gime, 0,63 m. şi 0,59 m. lăţime. Frumos or...
această groapă bunicului 1) săo 10 Bogdan nament romanic In mijloc, de un cClrClcter

fig. 464. Piatra lui Roman Vodă, RlI.dăuţi

fig. 465. Piatra loi Bogdan, fratele Jui l\lexandru cel .,Bun, RlI.dll.uţi

Fig. 466. Piatra lui Bogdan, fiol lui l\lexandru cel Bun, RlI.dll.uţi

Voe\?od frCltele lui l\lexandru Voe\)od în CInul mai deosebit; 10 margine împletituri cnm Ift
6988 luna Ianuarie ziaa 25, spre \?eşnica Ini fel ca la lespedea precedentă.
pomenire". (capul de zimbrn) (1481). .,Blagocesti\?nl şi inbitornl de Christos 10
1) adiel\. unchiului tatălui. Ştefan Voe\?od, gospodar al \ărei moldo\?eneşti
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 281

fial lai Bogdon Voe\?od, (1 înframaseţat această lăcl:lş, fiica lai Laţca Voe\?od, fi marit la anal
groapă anchiulai săa Bogdan Voe\?od, fial 6928 Iona t1artie 26". (1497 data pietrei).
lai l\lexandra Voe\?od, la anal 6988 Iona
lafiCIârie 30 (capal de zimbra)" (1481). 8.Piatra Stanei, mama lai Ştefăniţă Vodă
tot pe pardoseală. Lespedea are 0,22 m. gro-
In pronaos, la st8nga: l\nastasia fiica lai sime, 1,34 m. langime şi 0,~8 m. lăţime.
Laţca. Ornamente ropiate în parte de pe piatra l"\.a...
7. Pe pardoseală, lespede de 0,19 m. gro... riei, fata lai Rada cel Framos de la Patna;

Fig.' '.467. Piatra 1\nastasiei, fiica lui Laţcu Voe\?od, Rlidlioţi

Fig. 468. Piatra Stanei, maica lui Ştdăniţli Vodli, Rlidlioţl

sime, 1,49 m. langime şi 0,60 m. şi 0,53 m.
lăţime. La mijloc framoase ornamente îm...
plctite, ca trei franze printre ele, iar la mar·
gine an elegant rinsoa de franze.
,,10 Ştefan Voe\?od, domn al ţllrei moldo...
\?cneşti, în anal 7005 Iona l\prilie 11, a În...
framaseţat această groapă strămoaşei lai
cniajnei l\nastasia, care a dat Coţmal1 acestai
se \?ede an cap de zimbra în partea de jos,
dar de proporţii mai paţin langăreţe.
In afară e o bandă ornamentală copiată
dapă aceea de pe piatra l\nastasiei. Săpătara
slo\?elor este cam ştersă şi fără \?loieiane.
«Blagoeesti\?al şi iabitoral de Christos 10
Ştefan Voe\?od, gospodar al ţărei moldo...
\?eneşti, fial lai Bogdan Voe\?od, a înframa..
lli
282 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
seţat grOQpa momei sale Stona în
această
anul 7026 luna Ianuarie 28, fiind episcop
Pahomie" (t 518).
In pronaos, în dreopta:
9. O piatră uzată de 1,58 m. lungime,
0,60 m. şi 0,57 m. lăţime.
Kozak a mai citit:
" .... s'a mutot la \?eşnicele lăcaşuri" ....
Wickenhauser citise:
"Rceasta este groapa lui Oanikie episcop
de Rădăuţi.... care s'a mutat la \?<'şnicele
lăcaşuri în zilele blogocesti\?ului (Ştefon Voe M
\?od) în onul 70 (12?) luna ... , ziua ....
Adormirea Maicei Domnului din Su-
ceava.
1. O piatră de mormânt grecească, de
2,11 m. lungime şi 0,59 m. lărgime:
Fig. 469. Voroneţ, Piatra de mormânt
«Pomeneşte Doamne cu sfinţii tei sufletul
robului teu Ioan fiul lui l"\anoil l"\u(r)a(t)i,
Roman (din Constantinopol), a murit şi a
fost îngropat în \?remea domnului 10 Bogdan
Voe\?od, fiul marelui domn 10 ştefan Voe\?od
în anul 7018 (1510) Rug. 11».
2. O piatră de 1,96 m. lungime - 0,58 m.
lărgime:
"Rceastă groapă a înfrumuseţat-o roaba
lui Dumnezeu Nastasia soţului său l"\uratcu,
care s'a prista\?it la \?eşnice1e lăcaşuri în anul lungime
7019 luna Octombrie 15, \?eşnica lui pome M
nire» (1511).
3. RItă piatră de 1,58 m. lungime şi
0,52 m. - 0,50 m. lărgime - fără ornarr:ente:
"l\ceastă groapă a înfrumuseţat'o roaba
lui Dumnezeu l"\aruşa soţului său Procopie
Psko\?itin, care s'a pristă\?it la \?esnicele IăM
caşuri 10 anul 7033 - ziuo .... -»' (1525).
4. O piatră de mormânt În două frag M
mente cu inscripţia la mijloc si un orm'lment
romanic în jurul el.
"l\ceastă piatră a făcut şi înfrumuseţot
roaba lui Dumnezeu călugărlţo l"\orio preo
iubitului său.... Petru....... 7 ... "
5. Rit fragment:
"l\ccastă piatră o făcut Ştefon ..... la anul
7028 -luna" (1519).
In muzeul din Suceava, pro\?enind din
Drăgoe,ti. Câmpul din mijloc e gol. Lespedeo
e de gresie.
"In onul 7000 şi 20 a murit robul lui
Dumnezeu, Pan Ioan Drăgoiu, pârcălab, luna
Octombrie 16". (1512).
Pe o piatră de mormânt sUlrâmată de lângă
cetate o inscripţie greceoscă din 1480.
Il. lui Danil (după Kozak)
Voroneţ.
In pronaos.
Lespede de gresie de 0,10 Col. grosime,
1,32 m. lungime şi 0,50 m. şi 0,42 m. IăM
ţime. Ornament romanic cu frunze foarte
late. La margine, împletituri. Inscripţia e pe
două rânduri trans\?ersale sus şi jos.
"Rceastă este groapa tatălui nostru Da\?id,
SchimnicuI Danil".
In pronaos o piatră de mormânt de 1,21 m.
- 0,59 până la 0,41 m. lărgime cu
un ornament în mijloc.
"l\ceastă groapă ou înfrumuseţat TUfcea
şi Stoica tatălui lor, Pan Florea care s'o
presta\?it la \?eşnice1e lăcaşuri la anul 7013
luna Ianuarie 18 zile". (1 505).
Bacău.
Pe o piatră (1,50 X 0,50), frumos decorată
în pur stil gotic, foarte deosebit de cekl'alte
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 283

şi ca moth? şi ca factură; pe cele patru laturi Voe\Jod, care s'a presta\Jit în anal 7009
inscripţia: (1501) luna lui "
,,10 l\lexandru Voc\Jod, fiul lai Ştefan Voe... l\nal morţii e greşit. Tăatal a murit dapă
\Jod, domnal ţării l'1oldo\Jii înfrumaseţă acest 1511. Ornamentul e tratat într'an stil ase..
mormânt care s'a prestă\Jit spre mănător celai de la Rădăaţi, frunzele sunt

Fig. 470. Precista Bacăa, Piatră de mormânt (Bal. Corn. l'\on. Ist.)

\Jecinicile Iăcaşari în anal 70')4 (1496) lana însă amestecate ca împletitari rotunjite. Banda
Septem\?rie 16». cu inscripţie e foarte Iată; în afară nu moi
(Bul. Corn. l'1on. Ist. 191 1 p. 153 de V. este nici an ornament.
Drăghiceana care presapane că mormântal 2. 3. 4. 5.
este al anai fiu al lai l\lexandra) Patra morminte ale copiilor lui Tăata

Fig. 471. Blilineştl, piatra de mormânt a lai Tliata (Bal. Corn. l'\on. Ist.)

Băline,ti. Petra şi Teodor şi Vasilica şi t\agda. Pietrele

1 Piatra demormânt al ctitoralai bisericei, celor doi fii sant ornate ca total într'an
marele logofăt Ioan Tăatal, ciantită : mod stângacia şi fără nici o singuranţă de
"l\ceasta este mormântal damnealai Ion execuţie, atât în câmpal central cât şi în
Tăatal, marele logofăt al domnului Ştefan făşia de la margine.
284 COMlSIUNEA MONUMENTElOR rSTORICE

Ornamentul central al pietrelor fetelor e Septembrie 18, \?eşnica ei pomenire

mai larg tratat, dar tot de o mână nedibacie; i'a făclIt şi i'a Infrumuseţat Ion Tăutul 10...
se inspiră de frunz~le romanice deja \?ăzute. gofăt" .
Banda exterioară (1 pietrei l"\agdei e la fel
ca moti\? ca aceea a pietrelor fraţilor săi, "l\cest mormânt este al roabei lui Dum...
dar moi bine executată. nezeu l"\agdei, fiica dumnealui Tăutol logofăt,

fig. 472 B1Jineşti. Piatra de mormânt a lui Petru, fiul logofiltnfui Tliutu (Bul. Corn. /"\on. Ist.)

"Domnul Ion Tăutul logofăt, a înfrumuseţat
acest mormânt fiului său Petra, care s'o pres-
ta\?it la \?eşnicele lăcaşuri în flnul 7002
(= 1494) Septembrie 2{(.
"Domnui. Ion Tăutul logofăt a înfrumu..
seţat acest mormânt fiului său Teodor, care
care s'a presta\?it la \?eşnicele lăcaşuri în
anul 7008 (= 1500) Septembrie in 29".
6. Piatra de mormânt a l"\ariei, mama lui
Dragotă Tăutulo\?iei.
"l\cest mormânt l'a infrumuseţat Dragotă
Tăutulo\?iei maicei sale Cneaghinei l"\ariei

fig. 473. BliJineşti, Piatra de mormânt a lui Teodor. Hul logoflHului Teata (Bul. Corn, /"\011. Ist.)

s'a presto\?it la \?cşnicel~ IăcClşari în llnol
7002 (=1494) Septembrie 22".
"l\cest mormânt este al roabei lai Dum-
nezeu Vasilica, fiica leIi Tăutul logofăt, care
SCl presta\?it în anul 7003 (= 1495) luna lai
core s'a presta\?it la \?eşnieele lăcaşuri în o..
nul 7007 (=1499) l"\artie 23".
Ornamentul central al pietrei este de un
alt stil decât cel \?ăzut pe pietrele descrise
până acuma. E nedibaci şi aseat exeeatot;
Se întrezăreşte aici o influenţă orientală,
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 285

fig. 474. Bălineşti, Piatra de mormânt a Vasilichei (Bol. Corn: t\on. Ist.)

fig. 475. Bălineşti, Piatra de mormânt a t\adgei (Bul. Corn. t\on. Ist.)

Fig. 476. BliJineştl, Piatra de mormânt a Mariei, maica lui Dragotă (Bul. Corn. t\on. 15t.)
286 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

precum şi în rinsoal exterior care amin.. Bistriţa.

teşte tot o datii olte mai "echi de stil (Iorga Inscripţii r. pag. 38),
romanie. 1'1ormântal Doamnei 1\na, a lai Alexandru
7. Spre comparaţie mâi dăm şi piatră.l\n- cel Ban, pas de Ştefan cel 1'1are.

fig, 4- 77. Blilineşti, Piatra de mormant o 1\ngelinei (Bal. Corn. nJn, Ist,)

Fig. 478. f'\ormântal Doamnei 1\na a lai 1\lexandra cel Ban, Bistriţa

gelinei, soţialai Drăgan Tăatul (1617) Câre
"ădeste în "eacul al XVII...lea .e"identa co...
piere a pietrelor fetelor lai Ion TăataI.
(Inscripţiile bisericei din Balineşti de ~1\.
Ulpedâtu, Bul. Corn. 1'10n. Ist. 1911, p. 213).
Lespedea, în stilul românie celor de la
Rădăuţi.
,,10 Ştefan Voe"od, eu mila lui Dumnezeu
Domn 01 ţării 1'101do'Oei, fiul lui Bogdan Voe..
"od, în frumuseţă această groapă doamnei
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 2~7

l\na, Doamna lui l\lexandru Voe\?od, mfima Hârlău.

lai Ilie Voe\?od, care s'a strămutat la \?eş'"
nicele lăcaşuri în anul 6926 (1418) lana
Noembrie 2, - fiind egamen popa Grigorie".
Dolhe,ti mari.
(Iorga inscripţii 1. p. 62).
1. Două pietre din \?eacul al XV...lea; una
e a tatălai lai Şendrea Hfitmanal.
2. Lespedea frumos lucrfită a 1'\ariei sora
(Iorga Inscripţii 1. pag. 6).
"l\ceastă groapă este a robului lui Dum...
nezeu dumnealui Sto(lni)cal? Ghcorghe şi
zugra\? - a \?cnlt din părţile Tricalei şi s'a
strămutat la \?eşnicele lăcaşuri Il.
Secolul al XV...lea - cel mult al XVI...lea.
S'a presupus că acest Gheorghe din Tricala
a putut fi unul din zugra\?ii lui ŞtefCln cel
1'\are.

Fig, 479. Dolheşti, Piatra de mormânt a f\ariei lai Şendrea

Fig. 480. Dolheşti, Piatră de mormânt

lai Ştefan cel l"\arc. E ce\?a ridicată de la Mănăstirea Neamţului.

pământ:
"l\ceastă groapă este a roabei lai Dumnezeu,
DOCln1fia dumisale Şandrea Portar, care a în...
cetat din \?iaţă şi s'a îngropat în anal 6994
(1486) lana lui 1'\art în 27. Luni după Paşti".
2. 1'\ormântal lui Şendrea - inscripţia
ştearsă. - (Şendrea a marit în 1481).
3. O pifitră unde nu se mai poate ceti
decât cu\?intele ... \?iesternic s'a îngropClt. ... "
In compartimentul ctitoresc.
1. Piatra lui Ştefan, fiul lui rl\lcxandru cel
Bun, frumos ornamentată într'un stil asemă ...
nător cu cel de la Rădăuţi, dar fără margine
decorată exterioară.
"l\ceastă groapă a infrumaseţat ...o 10 Ştefan
Voe\?od, cu mila lui Dumnezeu, domnal ţărei
l"\oldo\?ci, fiul lai Bogdan Voe\?od, unchiului
său Ştefan Voe\?od, fiul bătrânului l\lexandru
281:1 COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Fig. 481. tUn1islirea Neam\ului, Piatra de mormânt lui Ştefan VodlS, fiul lui 1\Jexandru ce) Bon

Fig. 482 ••"1linlSstirea Nearr.ţuJui, Piatra de mormânt a egumenu)ui Hariton

 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 289

Voe\?od, care a murit şi~Cl fost fngropClt în 3. Ca punct de comparaţie:

anol (6955, lanCl lui Iulie 16)".
(Iorga. ŞtefCln cel 1"\.are şi 1"\.ănăstireCl
Neamţalui În Bal. Com. 1"\.on.Ist. 1910 p. 103).
2. In pronClOS, piatrCl lui 1"\.icota, care fu~
sese pârcăIClb de NeCltnţ. 1"\.oti\?a! ornomentCl!
Piatra de mormânt a egamenalai Ha.. .
riton, din 1536, aşezată ClcamCl tot În pro.. .
MOS şi cClre pan: CI fi o copie cam
stângacie a pietrei lai RomCln Vodă, de la
Rădăaţi.

Fig, 483. t1/in/istirea Neamţului, Piatra: de mormânt

11 pârc/ilapuJui t1icota

este cam la fel ca la piatra precedentă dar Probota.

cu mai paţină maestrie executat.
"l\cest mormânt este al robalui lui Dum.. .
nezeu 1"\.icotă pârcălabul de Neamţ, şi i l'a
impodobit 10 Şttfan Voe\?od al ţărei 1"\.oldo\?ei.
1\ răpo~at şi a fost îngropat aici ICI tlnul 7003,
Iona lai (Octombrie lunCI (?) zile)" = 1495.
(Iorga Inscripţii 1. pag. 59).
Pe an mormânt Cldus din mănăstireCl Sf.
Nicolae:
"Această piCltră CI făcClt'o ŞtefCln Voe\?od
(cel 1"\.are) lai Pelra Voe\?od, fiul bătr8nului
Ştefan Voe\?od, \?eşnică lui pomenire.
37
290 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Piatra Oltei, mama lui Ştefan ce11'î.are, e

2. 3. O piatră alcătuind acuma uşiorii nnei oşi
de marmoră albă, cu un ornamcnt romanic la la casele de la clopotniţă.
mijloc şi o largă împletitură la margine:· "l\ceastă groapă este a robul lui Dom..

fig. 484. Piatra Oltei, Probota

"l\ceastă este groapa roabei lui Dumnezeu nezeu dul11nealoi năpii Postelnic, fiul
Oitea, mama domnului 10 Ştef[an care a muritl Sorii, surorei lui Şte:an Voe\Jod, care a mu-
în anul 6973'(1465) Noembre 4". rit (la anul) 7008 (1500) Ianuarie".
 LES EGLISES D'ETIENNE LE GRAND
RESUME
La presente etude e~t le developpement du
premier ch~pitre sur l'architect ure religieuse
moldave, paru dans "L'Art Roumain".I)
Nous y avons, en outre, ajoute la description
somrr.aire-avec plans a l'appui - des eglises
que nous connaissons depuis les commencements
de l'architecture moldave jusqu'en 1527, date
de la mort du prince Etienne le Jeune, petit
fils d'Etienne le Grand.
. Ce travail presente donc un inventaire de ces
monuments, leul' critique et un essai de cllssi-
fication.
* **
L'etude de l'epoque d'Etienne le Grand est
pour l'etude de l'architeeture religieuse mol-
dave, non seulement du plus grand interet, mais
elle constitue la clef meme du probleme.
Plusieurs eglises ont ete elevees, il est vrai
par ses predecesseurs et surtout par Pierre
Muşat et Alexandre le Bon, ainsi que le demon-
trent maints documents. Une partie, - pwt ~tre
la majorite - de ~ces edifices, etait en bois. Ceux
1) L' Art Roumain par N. Iorga et G. Balş.
construits en pierre, qui nou5 sont restes de
cette epoque - deux ou trois - ne sont pas d'un
grand aide pour l'etude des commencements de
notre architecture, quel que soit l'inter~t qu'ils
presentent d'autre part.
A l'epoque d'Etienne le Grand, le style de
ces eglises se trouve deja forme dans ses li·
gnes principales et s'il n'a pas enCOl'e atteint
tout san developpement, il a pourtant trouve
ses formes caracteristiques et les modifications
qu'il subira ensuite ne purteront plus, en somme
que sur des points secondaires et ceci jusqu'au
moment ou commencera la decadence du style
moldave.
Dans les lignes qui suivront. nous nous occu-
perons a peu pres exclusivement d'eglises; ce
sont en effet, a peu pres les seuls monuments
religieux de cette epoque- exception faite pour
quelques c10chers - dont nous puissions· certi-
fier l'authenticite,
Nous examinerons d'abord les inf1uences et
puis les formes, sans qu'il nous soit, du reste,
possible de toujours separer ces deux parties
de notre etude, l'une aidant a la comprehen-
sion de l'autre et reciproquement.
 CHAPITRE 1
LES INFLUENCES
Les influences etrangeres qui peuvent entrer en
ligne de compte sont en premier lieu l'influence
byzantine et l'influence gothique. La premiere,
transmise par des voies diverses, se sent d'une
fa<;on indiscutable dans le plan de l'eglise, ainsi
qu'il etait du reste naturel qu'il le fut, les
besoins du culte orthodoxe etant ici predo-
minants et indiquant, en somme, le programme
de la construction auquel devront s'adapter les
possibilites constructives et les tendances orne-
mentales.
On retrouve chez nous, comme dans tout le
domaine de l'art byzantin, les separations c1assi-
ques en autel (avec ses annexes, la prothese et
le diaconicon), en naos et pronaos. De meme
les voOtes sont de principes byzantins. Les arcs
sont en plein cintre; les arcs brises, dits ogi-
vaux, ne se trouvent que dans des details d'or-
nementation; les voOtes sont en calote de sphere
et sauf de tres rares exceptions nous n'en trou-
verons pas sur nervures de mode gothique. Et
de meme les vofItes caracteristiqLles moldaves,
avec leurs arcs obliques superposes aux grands
arcs du naos, n'ont aucune relation avec l'art
gothique.
L'influence byzantine est encore mise en evi·
dence par le plan trilobe du naos, devenu chez
nous, comme â l'tAhos. aux Meteores et en
Serbie, la regie presque generale. L'examen du
plan nous amene â la conc1usion que cette dis-
position athonique a du nous parvenir par l'in-
termediaire de la Serbie. Cette conclusion s'im-
pose d'autant plus que c'est un fait connu que
des moines serbes sont venus vers la fin du
XIVe siecle - appeles ou favorises par les sou'
verains du pays - creer des fondations reli-
gieuses en Moldavie, tandis que nous n'avons
aucune preuve de la venue de maîtres de
l'Athos.
Nous n'avons pas d'indice d'influences speciales
venant de Bulgarie - malgre certains traits de
parente, communs du reste al'art de tout le sud-
est europeen.
Apres l'art byzantin, celui qui a le plus mar-
que sur l'architecture moldave est l'art gothi-
que. Les relations constantes de la principaute
avec la Pologne et avec la Transylvanie expli.
quent suffisamment ce fait, ainsi que la faci lite
avec laquelle on pouvait en faire venir des maitres
habiles, bien plus que des Balcans, tombes sous
le joug des Turcs.
Les nouveaux caracteres que cette influence
impose a nos eglises, sont en premiere ligne-
et l'influence serbe peut du reste avoir travaille
dans le meme sens -la plus grande hauteur de la
bâtisse, ce symbolique elancement des eglises
gothiques en opposition avec la concentration en
soi-toute orientale- des proportions byzantines.
C'est l'apparition des contreforts exterieurs,
principe occidental, en opposition, lui aussi, avec
l'esprit byzantin qui concentre a l'interieur des
murs de l'eglise toutes les parties constructives
destinees a annuler la poussee des voutes. Gest,
enfin, la fa<;on dont est trai te tout ce qui est
pierre sculptee, les profils des socles, des tablet-
tes, des contreforts et surtout les encadrements
des portes et des fenetres.
On a pu ainsi caracteriser l'eglise moldave
en disant qu'elle etait de plan byzantin, execute
par des mains gothiques et d'apres des princi-
pes en partie gothiques.
Lequel de ces deux pays VOISIllS, la Pologne
ou la Transylvanie nous a-t·il transmis cette
influence? A defaut de documents precis, nous
tâcherons de repondre plus loin a cette question
par l'etude des differents details.
On a constate une influence marquee de l'Ar-
menie jusqu'aux bords du Rhin, ou on l'a si-
gnalee dans les cathedrales romanes de cette
region. (Strygowski, Choisy etc.)
Ce peuple de constructeurs et d'architectes
emerites, a emigre a plusieurs reprises en Ga-
licie et en Moldavie. Leur influence sur l'archi-
tecture locale est donc tres plausible et nous
pensons que c'est a cette influence, qu'il faul
attribuer l'introduction du second etage d'arcs
obliques des vofItes du naos que nous avons si·
gnales plus haut.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN
bn ne remarque pas d'influences russes a
cette epoque; ce n'est que plus 'tard qu'ellesse
feront sentir et surtout dans les details.
Certaints documents nous parlent de maitres
italiens, qui, en route pour la Russie, auraient
ete retenus par Etienne le Grand. Ce prince a
du reste, demande a Venise des artistes et des
peintres; mais rien dans nos eglises nemontrent
)'oeuvre de ces etrangers.
Ni )'art oriental- ottoman, persan ou arabe
- ne s'evidentie dans les monuments moldaves
de l'epoque dont nous nous occupons. Nous
trou\'ons evidemment des motifs d'origine orien-
tale, mais ce sont de ceux qui sont devenus le
patrimoine commun des arts de toute l'Europe, et
qui nous sont re venus par la voie de I'Occident
ainsi que nous le verrons plus tard.
Ce que nous venons de dire regarde l'archi-
tecture proprement dite. Quant a la peinture,
elle est entierement byzantine - quoique certains
traits - surtout dans les portrait3 des tableaux
votifs, semblent trahir une influence occidentale.
Mais il ne suffit pas, dans l'etude de la genese
des formes architectoniques, de tenir compte des
influences des arts voisins. Dans les regions du
moins, ou les arts se developpent d'une fa<;on
rationelle et non pas seulement par imitation
aveugle on par la fantaisie des construc!eurs,
il y a d'autres facteurs qui interviennent et qui
peuvent meme devenir preponderants. Je veux
parler ici du climat et des materiaux de construc-
tion. Ce sont les toitures en premier rang qui
se ressentent de ces circonstances par la ne-
cessite de rejeter loin des murs, d'une fa<;on
sure et rapide, les neiges et la pluie, dans ces
regions pluvieuses du pied des m0ntagnes. La
recherche de ce probleme a suggere a nos
maitres - ainsi gue nous le verrons plus loin-
des solutions originales et pittoresques.
Le climat extreme et changeant, tres froid
l'hiver, brulant l'ete, a amene le.s constructeurs
a renoncer aux enduits et â construire en ma-
teriaux apparents et de petites dimensions par
suite de la difficulte des transports.
D'autre part, l'incertitude des temps, les guer-
res continuelles, la pauvrete du tresor ne per-
mettaient pas d'elever de ces grands monuments
que I'on admire dans d'autres pays plus heu'
reux. Les eglises se construisaieJ.t rapidement
et dans de courts moments de tranquiilite, et
elles etaient naturellement petites et modestes
comme ornementation mais neanmoins harmo-
CEL MARE 293
nieuses de formes. bien equilibrees et bien ap-
propriees aux besoins de l'epoque.
Lorsque nous considerons, â un certain mo·
ment l'art constructif d'un pays, le premier ele·
ment, dont nous nous servons pour etudier son
evolution est naturellement l'art des temps im-
mediatement anterieurs. Or-ainsi que nous l'a-
vons dit - dans notre cas, cet element principal
nous mal1que a peu pres completement en MoI·
davie, et nous nous trouvons a I'epoque qui nous
interesse, en face de monuments ou apparai~sent
d'emblee presque tous le') elements constitutifs
de SQn style, sans guere pouvo'r discerner dans
les quelques bâtisses plus anciennes qui nous ont
ete conservees, le fiI conducteur de son evolution.
Nous connaissons ainsi l'eglise de Rădăutz,
bâtie, dit-on, par Bogdan. le fondateur de la prin-
cipaute de Moldavie (1359-1364), par Ale-
xandre le Bon (1401-1433) suivant d'autres 1).
Cette construction est une modeste eglise ro·
mane avec une nef centrale et deux bas c6tes.
Elle est pourtant separee en naos et en pronaos,
seIon l'usage oriental.
Une autre eglise qui parait dater des der-
nieres annees du XIV-e siecle, la Trinite de
Seret, est de construction byzantine avec que!-
ques caracteristiques de plan serbes et quel-
ques legers signes d'inf1uences occidentales. St.
Jean de Seret, qui passe pour avoir ele bâti a
la meme epoque, appartient, sous S'1 forme ac-
tuelle, au XVII'e siecle.
L'eglise de Mirăutz, de Suceava, qui a ete
bătie dans les toutes dernieres annees du XIV-e
siecle, ne possedait plus rien de son ancien as-
pect lorsqu'on l'a restauree, il y a quelques an-
nees, mais etait, elle aussi, une conslruclion du
XVII-e siecle.
Alexandre le Bon (1401-1433)a bâti les mo-
nasteres de Bistritza et de Moldovitza. Le pre-
mier a ete totalement refait au XVI-e siecle et
il ne reste du second que des ruines informes.
I:.e meme prince â construit â Baia une eglise
catholique (aujourd'hui en ruines) absolument
gothique de formes et de details; elle sort donc
du domaine dont nous nous occupons.
Ce fii conducteur, qui est l'etude des monu-
ments de l'epoque precedente, nous manquant
ainsi â peu pres totalfment, c'est el l'etude m~me
des formes que nous devons nous adresser pour
tâcher de trouver la solution des problemes qui
nous interessent.
1) Agrandie et restauree par Alexandre Lapuşneanu
(vers ISSg) •
 CHAPITRE Ir
LES EGLISES
Apres la courte introduction q ui precede, il
est necessaire de presenter d'une fa<;on succincte
les differentes eglises de l'epoque d'Etienne
le Grand. Le plan, la section longitudinale et
quelques reproductions en donneront, ~n general,
une idee suffisante pour qu'il ne soit pas neces-
saire de donner leul' description - description
uttle pour les lecteurs roumains, mais q1li pour-
rait etre fastidieuse pour les lecteurs etran-
gers. Ces e:ements seront suffisants pour per-
mettrent ensuite de mettre en evidence les traits
caracteristiques de ces monuments, pour les
grouper et montrer leul' evolutior-. - Ils per-
mettront aussi de suivre l'analyse des details
et de juger leurs origines et les influences qu'ils
denotent. Dans le but de donner un coup d'reil
plus complet sur cette epoque, nous avons ajoute
aux monuments d'Etienne le Grand (1457-1504),
ceux qui 1'0nt precede et ceux - du reste peu
nombreux - eleves pendant les regnes de son fils
Bogdan le Borgne (1504 - lfJl7) et de son
petit-fils Etienne le Jeune (1517-1527), edifices
qui se rattachent davantage â. ceux qui les pre-
cedent qu'â. ceux du regne de Pierre Rareş qui
a succede â. Etienne le Jeune. De cette fa<;on,
cette etude sera, de fait, l'etude de l'architec-
ture moldave depuis ses commence~enls et jus-
que vers 1527, et presentera l'inventaire des e-
glises de toute cette epoque.
Nous nous contenter~ns donc, dans ce resume,
d.'enumerer les eglises decrites, en ajoutant seu-
lement quelques mots d'explication dans cer-
tains cas particuliers.
Bat'a, probablement constn!ite peu apres 1467,
n'a garde aucune inscription et aucun docu-
ment qui permette de preciseI'. Elle porte -
avec certains traits tres archalques - les traces
evidentes d'une reconstruction des parlies hautes
au XVII'e siecle ou meme plus tard. Elle a
ete recemment restauree.
Pătrăutz, bâtie en 1487, est - â part Baia et
peut etre Dolhesti - la plus ancienne et aussi
une des plus simples des eglises qui nous soient
restees de l'epoque d'Etienne le Grand.
Milişăulz (== Bădăutz) de 1487. Cette interes-
sante eglise a ele detruite pendant la guerre
(en 1916). L'inscription sur pierre a seule
echappe â. la destruction. Elle etait encore ornee
des fresques de l'epoque, ce qui nous fait dou-
blement deplorer sa perte.-C'est â. cette eglise
qu'apparaissent, pour la premiere fois, les con-
treforts.
St. Elz'e (pres de Suceava), de 1488. Tres
voisine des precedentes et de Voronetz. Appa-
rition de la base de la tour â. plan etoile.
Voronetz (de 1488) a ete agrandie au milieu
du XVI·e siecle. - Fresques d'une belle qualite
et d'un bel effet decoratif. Les peintures exte-
rieures, ainsi que celles du pronaos et de l'exo·
narlhex sont de 1547 - 1550.
SI. Nicolas de Dorohoi, 1495. Apparilion du
pronaos surelargi.
Ornementalion de briques et de disques de
terre cuite emaillee avec ornements geometri-
ques et animaux fantastiques. - Restauree il y
a quelques annees.
Popăutz (Botoşani) 1496. Plan presque pareil
â. celui de Dorohoi. La paroi de separation entre
le naos et le pronaos a ete enlevee ulterieurc-
ment; le pronaos a des voutes sur nervures
de briques.
Les fenetres du pronaos ne sont plus du meme
type que celles du naos, mais plus grandes et
de forme ogivale.
Popăutz a ele restauree il y a peu d'annees.
SI. Georges de Hârlău (1492), a peu pres du
meme type. Restauree â. Ia meme epoque que
Dorohei et Popăutz, elle a subi quelques chan-
gements dans le parement de pierre. L'interieur
de ces trois eglises n'a pas ett~ touche.
St. Nt'colas de Iassy (1491 - 1493), du meme
style, avait ete agrandie au XVII'e siecle. -
EJle a ete restauree il y a une vingtaine d'an-
 BISERICILE LUI ŞTEFAN
nees par Lecomte du Nouy - qui y a malheu-
reusement introduit plusieurs modifications qt:i
alterent le style primitif.
Predsta (la S-te Vierge) de Badiu (de 1491).
Du meme style, mais plus simple; elle n'a pas
eu ou n'a plus de decoration emaillee et a du
reste subi, au cours des siec1es, plusieurs modi-
fications; elle est actuellement en voie de restau-
ration. - St. Jean de Vaslui de 1490. Recon-
struite au XIX-e siecle fi partir du sode. Les
travaux de restauration en cours ont mis au
jour de nombreux fragments de l'ancienne bâtisse,
fragments qui, joints aux descriptions que l'on
possede, permettent une fidele reconstitution.
Ruşi de 1495. Il n'existe plus de l'ancienne
eglise que l'inscription en pierre et peut etre
les fondations.
Tazlău (1496-97) Eglise de couvent, tandis
que les sept qui precedent sont des eglises de
viile ou des chapelles de cour. La paroi de sepa-
ration du naos et du pronaos a ete enle\"ee a
une epoque posterieure - epoque a laquelle on
a ajoute l'exonartex.
Războem' (1496) represente un nouveau type,
sans tour et sans absides laU:rales. De plus, le
plan presente la particularite d'avoir pour sou-
tenir les voutes du naos, non de simples arcs
larges, sortes de courts berceaux, mais de vrais
doubleaux. Ces arcs se prolongent sur les parois
par des pilastres dont le relief est reduit vers
le bas par des consoles successives. De plus-
gur les parois nord et sud, a gauche et fi droite
de ces pilastres se trouvent de hautes niches des,
cendant jusqu'au sol. Ces details donnent au
plan un caractere qui le rapproche de certains
plans serbes.
Nous retrouvons ces memes caracteres dans
les eglises de Borzeşti (1493-94) et de Piatra·
(Neamtz) (1497-98). qui forment avec celle de
Războeni un groupe ci part.
Ces deux dernieres eglises sont, en outre, de-
corees de briques de couleur emaillees et de
disques, sans figures toutefois.
L'eglise de Războeni est couverte d'un epais
enduit qui ne nous permet pas de savoir si elle
ne possedepas, elleaussi-comme c'est probable-
la meme decoration.
Piatra differe en ceci de ses deux soeurs qu'elle
a des absides laterales a l'interieur, absides qui
ne sont marquees fi l'exterieur que par un sur-
epaississement de toute la paroi du naos.
Ces trois eglises ont les vofites de leur pronaos
separees en deux par un arc transversal et
couvertes de calottes spheriques.
CEL MARE 295
L'eglise du monaslere de Neamlz (1497) est
la plus grande des eglises construites sous le
regne d'Etienne le Grand. Elle a, du reste,
encore p.te agrandie ulterieurement par l'adjonc·
tion d'un exonarthex et d'une sorte de sacristie ;
mais a part ces additions, elle possede aussi un
nouveau compartiment intercale entre le naos
et le pronaos. (Il est vrai que la paroi de se-
paration n'existe plus aujourd'hui, mais elle a
ete enievee a une epoque plus recente). Cette
innovation, qui apparait ici pour la premiere fois,
deviendra plus tard une caracteristique des eglises
importantes a partir du second tiers du XVI·e
siecle. Le pronaos a des vofites du meme type
que celle de Războeni, de Borzeşti et de Piatra
et les disques vernisse3 qui ornent l'exterieur,
sont du meme type aussi qu'a ces trois eglises.
Arbore el Reuseni (1502 et 1504) sont d'un
type nouveau et plus simple. Elles u'ont pas de
tours, et le pronaos est voute par une succession
d'arcs longitudinaux et transversaux qui reduisent
l'espace jusqu'a un petit carre couvert d'une
petite calotte. Les fenetres et la porte du naos
ont leur partie superieure en arc de cerele, ce
qui parait etre une premiere inf1uence de la
Renaissance. Une arcade ouverte sur le câte
ouest de l'eglise a servi a abriter les cloches.
L'eglise de Dobrovetz (1504) est du meme
type que les precedentes. mais avec adjonction
d'un second pronaos qui fait du premier un com-
partiment intermediaire. an rea lise de cette
fa~on le meme programme qu'a Neamtz.
Les tours actuelles de l'eglise sont une addition
tardive.
GolnaT est une des eglises les plus simples
de cette epoque; elle n'est pas datee, mais il ne
parait toutefois pas douteux qu'elle ne soit de
l'epoque d'Etienne le Grand; elle a pourtant subi
quelques modifications qui portent sur les cadres
de la porte et des fenetres, qui paraissent avoir
ete refaits vers la fin du XVI·e ou meme au
XVII-e siecle.
Dolhesti represente avec Volovetz et Balinestt"
un autre type - qui parait deriver de la vieille
eglise de Rădăutz. Elles sont vofitees en berceau
avec doubleaux; c'est donc un principe roman
qui domine ici. Dolhesti, dont on ne possede
plus l'inscription, date d'avant 1481.
Volovetz est de 1502 et Balinesti de 1499.
Cette derniere eglise se distingue par de beaux
details gothiques-balustrade et nervures de la
voute ele l'entree, et par san clocher - ajoute, il
est vrai - mais presque contemporain, toutefois,
du reste ele la bâtisse. Ce clocher constitue une
296 COMlSi UNEA MONUMENTELOR ISTORICE
exception et ce n'est que bien plus tard qu'on
le verra prendre une part constitutive dans la
constructions de nos eglises.
Jusqu'alors le docher est isole a une certaine
distance, d'habitude vers le nord·ouest de l'eglise.
Balinesti est encore decore des disques email-
les ci animaux que nous avons vus el Dorohoi, a
Hârlliu etc.
Les peintures de Balinesti peuvent se classer
parmi les plus remarquables de celles qui nouS
ont ete conservees.
L'eglise de Scânteia qui passe pour avoir ete
elevee par Etienne le Grand est, sous sa forme
actuelIe, une eglise reconstruite au XVIl-e siecle.
Putna est le monastere qu'a construit Etienne
le Grand, pour lui servir de sepulture, el lui
meme et el sa familIe. L'eglise primitive a ele
detruite au XVII e siecle et reconstrui te quelques
annees plus tard, puis restauree au XVIII siecle.
L'analyse de la construction confirme pleinement
les donnees des documents. Il ne reste des
bâtiments monastiques de l'epoque d'Etienne le
Grand que la tour dite du tresor, qui faisait
partie du systeme defensif du couvent. A part
une serie de belles pierres tombales abritees,
en general, sous des dais ou baldaquins, Putna
se distinguent encore par son riche tresor qui
ren ferme enCore de nombreuses pieces du
XV-e siecle, orfevrerie, manuscrits, tissus.
La tour-docher de Piatra date de 1499, celle
de Popăutz n'est pas datee, mais date surement
de l'epoque de la fondation de l'eglise,.el tres peu
pres. Le c10cher de Bistritza, qui contient une
chapelIe, est de 1498. II lui a ete acolle, au cours
du XVI-e siecle, une petite bâtisse destinee
surtout a agrandir la chapelle.
La tour du tresor de Putna a du e~re faite
pour servir de redu it en cas de dan ger et a, de
fait, soutenu plusieurs sieges. Toutes ces tours-
dochers ont leur entree a la hauteur du premier
etage et on n'yavait acces que par un escalier
ou une echelle exterieure.
Apres avbir deerit les eglises datant du regne
d'Etienne le Grand, nous avons decrit, pour
avoir une vue plus complete sur toute l'epoque,
les eglises qui l'ont precede et celles qui l'ont
immediatement suivi.
L'eglise de Rădăutz, la plus ancienne que
nous possedions et qui date peut etre de 1360
environ, est une eglise romane par ses volltes
en berceau avec doubleaux. Elle a une nef cen-
trale et des bas c6tes. an lui a ajoute un
exonarthex au XVI·e siecle et renouvele les por-
tes et les fenetres.
Nous avons p:lrle plus haut de la Trinite de
Seret qui pourrait elre des dernieres annees
du X1V-e siecle.
Mirăutz a Suceava, ainsi que nous l'avons
dit plus haut, construite vers 14°0, a disparu et
a ete remplacee par une nouvelle eglise vers
le milieu du X VII e siede.
St. Oeorges, de Suceava, a ete commencee en
1513 par Bogdan le Borgne et terminee par
son fils Etienne en 1522. Cette eglise a beau-
coup de ressemblance avec Neamtz, dont elle
parait bien proceder.
Le compartiment intermediaire manque cepen-
dant mais est remplace par un assez long ber-
ceau qui allonge le naos a l'est et a l'ouest de
la coupole centrale. Cette modification est tres
naturelle, St. Oeorges n'ayant pas ete construite
pour etre une eglise de couvent, mais bien
l'eglise metropolitaine de la capitale du pays,
dans laquelle devait trouver place toute la cour
du prince.
St. Georges est la derniere eglise ou nous
trouvons les disques emailles qui ornent les
fac;ades.
Un exonarthex a ete ajoute dans la deuxieme
moi tie du XVI-e siecle.
Parhăutz, qui ressemble assez el Arbora, date
de 1522. - Elle en differe par le fait que l'ar-
cade ouverte, qui, a Arbora, sert de clocher, est
remplacee par une sorte d'exonarthex ouvert el
deux etages.
Şipote est une modeste eglise qui ressemble
plus on moins el Cotnar et el Arbora; elle date
de 1507.
Vă/eni, de 15 [9, est el peu pres du meme
typt'.
 CHAPITRE
LES FORMES
En synthetisant ce qui resulte de la des-
cription dec; monuments et en ne jugeant que
d'apres les eglises qui sont sans conteste du
temps d'Etienne le Grand, on voit qu'il s'agit, en
lignes generales d'un plan compose d'apres le
type byzantin du moyen-âge. Ces bâtisses sont
d'un plan plus allonge que ne le sont d'habitude
les eglises byzantines et surtout plus elevees.
Toutefois l'impression generale a l'interieur est
bien celle d'une eglise byzantine, meme si la
peinture n'accentuait pas encore davantage ce
caractere. Mais l'exterieur, par la presence des
contreforts et la Ulise en evidence du caractere
gothique des fenetres et des portes, se diffe-
rentie de ce que l'on connait, par ce melange
de caracteres dont est sorti un type et un style
nouveall.
Nous analyserons d'abord les differentes par-
ties constructives de l'eglise type, et puis nous
en examinerons les details constructifs et de-
coratifs.
LES FORMES INTERIEURES
Le plan et les voutes
L'eglise se divise donc en trois parties, ces
trois parties constitutives indispensables: l'autel,
le naos et le pronaos.
L'au/el separe du naos par l'iconostase, se corn-
pose d'une abside demicirculaire couverte d'une
voGte en quart de sphere et prolongee par un
court berceau. Quelquefois un second arc, place
1lO peu plus haut, accompagne ce berceau. Nous
verrons, i la discution du plan, l'importance de
cet element architectonique.
A gauche et a droite se trouvent la prothese
et le diaconicon; ces deux annexes se reduisent
souvent ă. de simples niches; jamais nous ne
les trouverons formant des pieces nettement
separees, comme an le voit dans les types clas-
siques byzantins.
nI
De petites niches, menagees dans l'epaisseur
du mur, servent souvent a placer les divers ob-
jets necessaires au culte.
L'autel est ec1aire par une seule fenetre dans
l'axe principal de l'eglise; la prothese et le
diaconicon par de tres petites ouvertures qui
manquent meme quelquefois, tout a fait.
L'autel est toujours exhausse d'une ou deux
marches au dessus du pave du reste de l'eglise.
Le naos se compose en plan d'un espace rec·
tangulaire legerement allonge dans le sens de
l'axe de l'eglise. Deux grands arcs transversaux
larges et deux plus etroits coHes contre les
murs exterieurs de l'eglise, tous en plein cintre,
soutiennent - a l'aide de quatre pendentifs-un
tambour cylindrique, sur !equel un nouveau
systeme de quatre arcs, places a 45~ des pre-
miers, soutient la calote spherique de la voute.
Dans les eglises qui ont une tour sur le naos,
le cercle forme par les quatre pendentifs supe-
rieurs supportent le cylindre de la tour qui est
eclaire par quatre fenetres longues et etroites.
Le naos est habituellement elargi au nord et
au sud par deux absides laterales qui donnent
au plan cette forme caracteristique trichonque
dont nous avons parle.
Ces absides ne sont quelquefois que faible-
ment marquees a !'interieur par une legere
concavite dans l'epaisseur du mur (Arbora, Reu·
seni, Dobrovetz); mais habituellement elles sont
assez prononcees pour etre marquees a l'exte-
rieur par des absides en segment de cercle ou
par un surepaississement de la muraille (Baia,
Piatra).
Dans quelques cas plus rares, ces absides
manquent completement (Borzesti, Războieni
Cotnar).
Le naos est eclaire par deux fenetres pla-
cees sur son axe transversal, fenetres large-
ment evac:;ees a l'interieur, surtout a leur partie
inferieure.
Le jJronaos, rectangulaire-que1quefois carre-
3S
29R COMISlUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
est separe du naos par une paroi pleine,
percee d'une seule porte a cadre rectangulaire
gothique, orne de baguettes entrecroisees aux
angles. D'habitude, une petite niche se trouve
placee au dessus, dans laquel1e est peinte une
Image.
Cette paroi manque actuellement dans plu-
sieures eglises, et est remplacee par une large
arcade. Ces ouvertures ont toujours ele faites
apres coup (Hărlău, TazH1u, Popăutz, Neamtz,
Piatra, Bacău).
Une serie d'eglises (St. Nicolas de Dorohoi,
Popăutz) St. Nicolas de Iassy, Bacău) ont un
pronaos sureJargi par rapport au naos; ce sur-
clargissement se traduit pareillement a l'exte-
neur.
La voCIte du pronaos est supportee par quatre
arcs en plein cintre, les deux arcs transversaux
etant habituel1ement plus larg'es que les autres.
Ces arcs s'arretent sur des consoles placees
dans les quatre coins.
La voute est d'habitude une simple calotte
hemispherique, plus on moins deformee. La tran-
sition est menagee par quatre pendentifs. A
Neamtz, les calottes sont soutenues par un double
systeme d'arcs tel qu'il a ete decrit au naos.
A Ha,rll1u cette disposition est encore com-
pliquee par quatre autres arcs paralleles aux
axes et qui s'entrecroisent avec les arcs obliques.
Enfin nOlls trouvons a Popăutz des voUtes
sur nervures d'aspect gothique.
Plusieurs eglises (Arbora - Reuseni - Dobro-
vetz) ont un pronaos voUte par une succession
d'arcs places soit en long, soit transversale-
ment et qui reduisent l'espace jusqu'a une petite
calote spherique.
Enfin, dans certains edifices ou le pronaos
prend une plus grande importance (Piatra, Răz­
boeni, Borzeşti, Neamtz) il est partage en deux
par un doubleau et chacune des parties ainsi
formees est voutee par de larges arcs longitudi-
naux et des calotes soit simples, soit soutenues
par des arcs obliques.
Le pronaos esţ eclaire par deux fenetres,
placees sur ses cotes nord et sud, ou par deux
fenetres sur chaque câte comme a Hârll1u ou
dans les eglises dont le pronaos a deux voutes.
Nous trouvons cependant des fenetres sur le
câte ouest quand cette partie n'est pas occupee
par la porte d'entree.
Les fenetres du cote nord sont quelquefois
absentes (Piatra) ou ont ete murees ulterieure-
menI. (Războieni). Ces fenetres sont pareilles a,
celles du naos (Pătrăutz, Milişăutz, St. Elie, Vo-
l-on,etz. Arbora, Reuseni), ou bien plus grandes.
La porte d'entree du naos est placee dans
l'axe de l'eglise a Pătrăutz, St. Elie, Voronetz,
Bacău, St. icolas de Iassy, Vaslui, Dolheşti,
Hârlău, Tazlău, Borzeşti, Dobrovetz, Neamtz,
Cotnar, ou bien sur le câte sud (Milişăutz, Do-
rohoi, Rl1zboeni, Arbora, Reuseni, Balinesti, Vo-
lovetz) ou encore sur le cOte nord (piatra). A
Popăutz enfio, il y en a deux, une du cote sud
et une du câte nord.
Nous voyons, donc que pendant que le naos
ne varie guere, le pronaos a une plus grande
variete de formes - fait qui est du reste de
regie generale dans tout le domaine de l'art
byzantin et plus specialement au Mont Athos.
On a souvent ajoute, au cours des siec1es,
un exonarthex (pridvor) en avant et a l'ouest
du pronaos - dans le but probable d'augmenter
la capacite de l'eglise ou de proteger en hiver
les fideles contre le froid de la porte (Voro-
netz, Tazll1u, Neamtz).
Cette addition s'est quelquefois faite en meme
temps que l'ouverture du mur de separation du
naos et du pronaos; le reemploi de la porte de
cette paroi deplacee â la nouvelle entree en est
une preuve.
Nous ne parlons pas-bien entendu-de ces
petites constructions sans caractere que l'on a
placees si souvent de nos jours devant les portes
d'entree.
Deux eglises de cette epoque font cependant
exception au plan type. Il s'agit de l'eglise du
couvent de Neamtz et celle de Dobrovetz; ces
deux monuments ont un plan plus developpe;
ils possedent, entre le naos et le pronaos, un
compartiment supplementaire, destine aux tom-
beaux des fondateurs.
Ces deux eglises plus importantes, annoncent
donc celles des regnes qui suivront, avec les-
quelles elles paraissent se relier plus qu'avec
les autres eglises de l'epoque d'Etienne le Grand.
Elles ont, du reste, ete construites vers la fin
de son regne, celle de Neamtz en 1497 et celle
de Dobrovetz en 1504, c'est â dire au cours de
sa derniere annee.
Le docher, d'apres l'usage oriental et meridio-
nal adopte anciennement en Moldavie, est une
construction isolee (Piatra, Popăutz, Bistritza).
L'eglise de Balineşti, seule, fait exception; le
docher est colle â la fac;ade sud du pronaos,
 l3ISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE
formant une sorte de porche devant l'entree.
Balineşti possede du reste encore d'autres ele-
ments gui lui pretent un caractere plus occidental
qu'aux autres eglises.
Considere dans son ensemble, le plan de nos
eglises montre une double parente. Le naos uni
au pronaos tel gue nous l'avons decrit, aussi
grand ou meme plus important gue le naos, ne
represente pas un type constantinopolitain, mais
un plan athonique et serbe, et surtout celui de
l'ecole de la Morava.
A Constantinople, le pronaos (le narthex) est
toujours traite comme une sorte d'entrep., de
dimensions reduites par rapport au naos.
Nous avons vu que la presence des absides
laterales est aussi un caractere athoni que et serbe
et non de Constantinople ou une pareille dis-
position est des plus rares.
La eoupole (ou la tour du naos) est placee, en
Moldavie, sur le carre des grands arcs d'apres
le mode constantinopolitain, gui existe aussi â
\'Athos et en Serbie dans les eglises du tzar
Lazarre et de son fils Etienne, c'est â dire gue
les grands arcs ne presentent a l'interieur aueun
relief-ce ne sont pas des doubleaux-mais ils
forment de simpIes berceaux, tandis gue dans
les eglises serbes plus anciennes (Studenitza
Jitcha, tte.), on voit tres souvent ees ares aecuser
a l'interieur leur relief comme des nervures ou
de vrais doubleaux J).
Mr. G. Millet voit ici une distinction carac-
teristigue 2).
Dans ce cas e'est un carre de murs peree de
guatre arcades, dans l'autre ce sont guatre ber-
eeaux qui se rencontrent.
Ensuite, les eglises moldaves sont du "type
complexe ll comme plan, c'est a dire celui ou
l'autel e.st separe des voUtes du naos par un
berceau distinct ').
Ce mode de construction est constantinopolitain
et athonite (l' Athos etant en general une suc·
cursale de la capitale a eet egard) tandis que
les eglises serbes sont du "type simple ll c'est
a dire gue l'abside est immediatement placee
apres le grand arc de l'est du naos sans aucun
intermediaire (Kruchevatz, Kalenitch et en general
tout le groupe de la Morava).
Enfin les eglises serbes presentent dans les
berceaux est et ouest du naos une sorte de hautes
11 Par exception trois eglises moldaves presentent des
arcs de cette nature (Piatra, Borzeşti, Războeni).
') G. Millet: L'ancien art serbe, pg. 73.
3) G. MiIlet: L'ecole grecque, pg. 55-56.
29\l
arcatures, on de niches aveugles sur leurs parois
nord et sud. Cette disposition, que nous trouvons
quelquefois en Valachie, manque en Moldavie,
sauf dans le groupe des trois eglises deja citees :
Piatra, Borzeşti, Războeni.
Le plan moldave montre done guelque(ois
des caracteristiques athonites et serbes qui man-
quent a Constantinople, d'autres fois des carac-
teristigues eonstantinopolitaines et athonites qui
ne sont pas serbes et enfin des caraeteres que
l'on retrouve dans ces trois regions.
Nous pouvons done conclure gue les prineipes
de notre plan nous ont ete transmis du Mont
Athos par la Serbie; quelgues uns des caracteres
specifigues serbes sont restes en evidence mais
d'autres ont disparus.
En ce qui concerne specialement la maniere
de voo.ter le naos au moyen d'un systeme d'arcs
plaees a 45° des grands arcs, j'ai exprime 1'0-
pinion qu'elle est do.e a une influence arme-
nienne, explicable en Moldavie par l'arrivee, a
plusieurs reprises, de nombreux emigrants ar-
meniens 1). Ce mode de construction est inconnu
dans les pays voisins d'ou nous sont venues les
diverses influences qui ont determine le style
moldave. Mais en Armenie, dans l'Iran, ainsi
que dans les pays qui ont ete dans la sphere
d'influence de sa civilisation et de son art-aux
Indes, en Egypte, en Espagne, - on trouve des
solutions tres voisines. La conclusion naturelle
gu'on en tire est d'admetre une influence de
l'Iran transmise par les Armeniens.
LES FORMES EXTERIEURES
(Les Fa~ades)
Le plan gue nous avons decrit s'exprime â
l'exterieur par des lignes simples. L'abside de
l'autel est presque toujours polygonale (a sept ou
neuf câtes) rarement semi-circulaire (Dorohoi, Vo-
ronetz). Les absides laterales, guand elles exis-
tent, sont egalement polygonales, a cinq câtes
(sept a Voronetz). Lorsgue la grande abside est
sur plan circulaire, les petites absides le sont
pareillement.
A Baia et a Piatra, au lieu d'absides latera-
les, il y a un surepaississement de la muraille
gui forme un ressaut rectangulaire. - Ainsi glie
nous l'avons deja dit, le pronaos ressort sou-
vent lui aussi, etant plus large gue le naos. (St.
1) G. Balş: Bulletin de la sectian historique de l'Aca·
demie Roumaine-Congres des etudes byzantines, [024.
300 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Nicolas de Dorohoi, Popăutz, St. Nicolas de
Iassy, Vaslui, Bacău, TazIău).
Les eglises se presentent avec ou sans tour
sur le naos; La tour est habituellement placee
sur deux socles superposes. Il existe une cor-
reIation entre la presence de Ia tour, des ab-
si des laterales et ceHe des contreforts, ainsi
CIu'il est du reste naturel que cela soit. Les
poussees plus grandes do.es au poids de Ia tour
clemandent un contrebutement plus puissant, et
les absides et Ies contreforts contribuent a cet
effet. Mais, meme sans tour, on a quelquefois
senti la necessite de contreforts (P iatra, Răz­
boeni, Dobrovetz).
Ces contreforts sont habituellement places a
droite et a gauche des absides laterales (St.
Elie, Milişăutz, Hârlău, Tazlău, Neamtz, Piatra
et montent, en general jusqu'au rang inferieur
de niches, rarement plus haut. Ils se redui-
sent vers le haut par retraites successives cou-
vertes de tablettes el profils gothiques.
Lorsque le pronaos eoSt surelargi, les coui
treforts manquent a cet endroit (sauf ă Tazlău)
Un petit contre fort bas renforce I'abside prin-
cipale sous sa fenetre. - Nous trouvons auss
des contreforts obliques, places el 45~ aux an-
gles de la fac;ade ouest (Piatra). Les contreforts
sont executes en pierre de taille, aux moins
dans leurs parties exterieures.
La fac;ade est en pierre apparente, irregu-
liere. Elle s'eleve sur un socle de pierre pro-
fiI ee, dont Ies angles sortants sont egalemen
de pierre de taiIle.
Des rangs de briques apparentes, souvent
emaillees, ornent Ies fac;ades a la partie supe~
rieure desquelles se trouvent deux rangs de
niches; deux petites niches du rang superieur
correspondent, en general (a peu pres) a une
niehe du rang inferieur. Exceptionel1ement il n'y a
qu'un rang et dans un cas meme trois. Les absi·
des sont ornees de longlle arcades aveugles
qui vont du socle jusqu'aux petites niches - une
arcade correspondant a un câte du polygone des
absides. Elles Iaissent entre elles de minces pi-
Iastres qui sont en briques apparentes ainsi que
les arcatures des niches.
Les absides ont de petites fenetres a cadre
rectangulaire allonge et a ouvertures generale-
ment rectangulaires a leur partie superieure ou
en arc brise ou meme demi-circulaire. Des fene'
tres presque pareilles se trouvent aux tours et
quelquefois au pronaos; mais ici il y a une plus
grande variation, autant comme position des ou-
vertures que C'lm ne grandeur et comme forme
Elles sont toutes de formes gothiques, ayant
souvent de beaux encadrements, des meneaux
et des ornements en forme de rosaces, de tri-
lobes, des epoqlles rayonnante et f1amboyante.
Les jJortes sont rectangulaires mais encadrees
de moulures ogivales qui quelquefois sont a
leur tour prises dans un deuxieme cadre rec-
tangulaire.
Cette forme ogivale est Ia regie generale;
lorsque nous voyons actuellement a I'exterieur
la porte el caire rectangulaire et el baguettes
croisees, que nous avons vue dans la paroi du
naos, c'est que nous nous trouvons en presence
d'un remaniement, contemporain de la construc·
tion d'un nouvel exonarthex.
L'inscription gravee se trouve a I'exterieur
pres ou au des sus de la porte.
Un des elcments les plus importants de la
decoration polychrome de nos fac;ades sont les
disques de terre cuite email1ee, des meme cou-
leurs que les briques, et qui se trouvent dans les
tympans des arcatures ou formant frise sous la
toiture ou sur Ies tours. Les uns ont de sim-
ples boutons el leur centre, mais d'autres sont
ornes de figures geometriques ou d'animaux
fantastiques.
La corm'che superieure manque le plus sou-
vent et lorsqu'elle existe, elle est toujours peu
prononcee et des plus simples. Nous ne trou-
vons jamais ces corniches en rangs de briques,
les unes placees en dents de scie, ainsi qu'elles
existent partout en pays byzantins et ainsi, du
reste, qu'on les trouvera aussi plus tard en
Moldavie.
La tour, presque toujours polygonale et a
huit faces, quelquefois a douze ou seize - ra-
rement cylindrique - repose sur un sode etoile
a huit pointes. Ce socle est a son tour pose sur
une base de plan carre ou octagonal. Cette dis-
position correspond d'une fac;on rationel1e a Ia
disposition des arcs du naos; Ia base carre se
superpose au carre des grands arcs et I'etoile
el huit pointes correspond au carre des quatre
arcs superieurs obliques, complete par les cotes
prolonges de I'octogone de Ia tour.
De cette forme type sont derivee Ies autres
dispositions, plus ou moins variees, que l'on trou-
vera plus tard.
De meme qu'a l'interieur Ies arcs obliques
du naos sont un caractere original de l'architec·
ture moldave, Ies bases etoilees de la tour le
sont a l'exterieur.
L'ornementation d'arcades aveugles et de
petites niches est analogue a celle de la fac;ade
 BISERICILE LUI
Quatre fenetre pareilles a celles du naos sont
placees sur les axes principaux et entre elles
nous trouvons souvent (et ceci dans les eglises
un peu plus tardives) quatre petits contreforts
qui contrebutent la tour dans la direction de la
naissance des grands arcs.
Les toz'tures des eglises sans tour sont sim-
ples; elles sont actuellement assez basses la
ou elles sont recouvertes de materiaux moder-
nes, comme la tâle, ou a pentes rapi des la ou
elles sont couvertes en bardeaux (surtout en
Bucovine). Les sommets portent, d'apres l'usage,
des croix posees sur des spheres.
Les toitures des eglises a tour offrent des
formes plus compliquees et qui ont ete le sujet
de beaucoup de discussions. La presence de la
tour posee sur ses socles ne presente aucune
difficulte tant que la toiture de l'eglise ne de-
passe pas la base carree. A vec les materiaux
dont on disposait du temps d'Etienne le Grand,
ceci n'etait possible qu'avec le plomb et les
tuiles creuses. Il est certain que le plomb a ele
employe en Moldavie dans une certaine mesure,
ainsi qu'il l'a ete dans toute I'Europe au Moyen-
Age; quant aux tuiles creuses, si repandues dans
le midi, leur emploi en Moldavie est certaine-
ment beaucoup plus tardif.
Le probleme est autre lorsque les pentes sont
plus raides, soit par suite des formes choisies
par l'architecte, soit que les materiaux dispo-
nibles l'imposent. C'est le cas des bardeaux, em-
ployes jusqu'a nos jours en Roumanie et c'est
le cas de la tuile plate habituelle. Avec ces deux
sortes de materiaux, une premiere solution
est ceHe d'une seule toiture bui couvre toute
l'eglise, et dont la tour, avec ses bases a demi
enfouies, ne sort que partiellement. Cette solu-
tion, des plus gauches, n'a jamais pu - et pour
plusieurs raisons - avoir eU~ celle des construc-
teurs. Un autre moyen sera de couvrir sepa-
rement chaque membre de la bâtisse, pronaos
naos et au tel.
Cette solution, conforme a l'esprit gothique,
qui l'a toujours adoptee dans tout l'occident, le
centre et le nord de l'Europe est certainement
celle qui a ete choisie, et ceci quelles que
soient les objections de nature technique ou es-
thetique que 1'0n puisse elever. Les nombreux
tableaux votifs, peints a fresque dans nos egli-
ses et dont les dates sont, a peu de chose pres,
determinees, montrent tous cette dispositions-
disposition qui~s'est maintenue du reste, pour quel-
ques unes de ces eglises, jusqu'au XIX-e siecle.
En ce qui concerne les materiaux employes,
ŞTEFAN CEL MARE 301
les indications fournies par le dessin de l'eglise
sur les tableaux votifs, ainsi que les couleurs,
ne permettent pas de porter un jugement precis.
Mais, en resume, on peut dire que les bardeaux
ont ete beaucoup employesj le plomb dans des
cas plus rares et, enfin, quoique les tuiles pla-
tes ne soient pas absolument exclues, il ne pa-
rait pas - et ceci pour des motifs bases sur des do-
cuments - qu'elles aient ele employees a cette
epoque. Il en est de meme pour le cuivre dont
l'emploi parait plus recent.
Dimensions el Proportions
Les eglises d'Etienne le Grand sont toujours
de dimensions modestes. Pătrăutz, la plus petite
n'a que 14,50 metres de longueur interieure et
4,50 metres de largeur, et sa hauteur, a la clef
des grands arcs du naos, est de 6,30 metres, la
calotte de la tour etant a 14,00 metres du pave.
L'eglise du monastere de Neamtz a 37.50 me-
tres de longueur interieure (sans compter l'exo-
narthex ajoute plus tard) et 6,50 metres de lar-
geur interieure (sans compter la saillie des ab-
sides laterales.) La hauteur a la elef des grands
arcs est de 10 metres, et celle de la calotte de
la tour de 23,30 metres.
Mais si nous laissons de câte cette eglise, qui
avec Dobrovetz, represente un type exception-
nel, c'est St. Georges de IIârlău qui, avec Taz-
lău, est la plus grande. Elle a 21 50 metres ele
longueur (toujours interieure), 5,70 metres de
large, 9 metres de haut a la clef des grands
arcs et 21,50 metres a la calotte de la tour. La
voute du pronaos monte a 13.50 metres au des-
sus du pave.
Nous n'avons pas mis en ligne de compte 1'e-
glise du monastere de Putna qui a ete refaite
au XVII-e siecle.
En examinant les principales dimensions des
eglises de cette epoque on voit que les unes
sont plus ramassees, et les autres plus allongees
et plus hautes. Il y a donc une variete plus voi-
sine du byzantin et une autre plus svelte, plus
gothique; entre les deux il y a toutes les tran-
sitions.
Ainsi le rapport de la longueur de l'eglise a
sa largeur, passe de 3 a Pătrăutz et el SI. Elie
a 4,85 a Neamtz (sans l'exonarthex) et le rap-
port de la hauteur il la clef des grands arcs a
la largeur passe de 1,28 a Voronetz jusqu'a 1,58.
Mais, quelle que soit la categorie dans laquelle
an puisse ranger ces eglises, leurs proportions
sont touj0urs reussies et rien ne nous y donne
une impression de gaucherie on de maladresse.
302 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
Classification.
Ce qui a ete dit jusqu'ici, nous permet de pro-
ceder â ur,e' classification des eglises de cette
epoque.
A premiere vue, ce qui parait le plus natu-
rei, c'est de faire deux categories: les eglises â
tour et celles sans tours. Mais cette classifica-
tion est trop generale et trop vague et, en en-
trant davantage dans J'analyse de ces monu·
ments, on verra qu'on peut en faire une autre
basee sur les differences de construction.
Une premiere categorie comprend les eglises
de Pătrăutz, Milişăutz, St. Elie et Voronetz, abs-
traction faite, bien entendu , de l'exonarthex a-
joute au XVI·e siecle.
Ces quatre eglises, de dimensions plus 010"
destes, ont une tour, des absides laterales et un
pronaos carre on fi. peu pres carre.
Elles ont (sauf Pătrăutz) des contreforts sur les
cotes nord et sud.
Toutes les fenetres ont un encadrement rec-
tangulaire (Milişăutz a eu une fenetre ogivale sur
sa fac;ade ouest).
Ces quatre eglises - elevees entre 1487 et
1488 - forment un groupe suffisamment homo-
gene et on peut admettre, avec beaucoup de pro-
babilite, qu'elles sont construites par le meme
maître on par des maîtres de la meme ecole.
Un second groupe -qui suit chronologique-
ment le premier-·est celui des eglises dites "prin-
cieres" qui sont dans des villes, St. Jean de Vas-
lui, la S·te Vierge de Bacău, St. Georges de Hâr·
Iău, St. Nicolas de Iassy, St. Nicolas de Doro·
hoi, St. Nicolas de Popăutz (Botoşani), toutes
construites entre 1490 et 1496.
Ces eglises sont plus grandes que celles du
groupe precedent et plus hautes Elles ont tou-
tes des tours et des absides laterales, des con·
treforts et le pronaos surelargi (a l'exception de
HârHiu) et a peu pres carre.
Ces eglises etant placees dans des villes, on
a, probablement, senti la necessite d'admettre
un plus grand nombre de fideles, ce qui a amene
ce surelargissement.
Ces eglises presentent une riche ornementation
de briques et de disques emaillees a figures.
(Bacău ne parait pas avoir possede ce decor.)
Dans ce groupe, les fenetres du naos et de la
tour restent petites et â cadre rectangulaire,
tandis que celles du pronaos sont grandes, ogi-
vales et ornementees dans la style gothique.
Il est probable que c'est dans ce groupe que
devait se ranger la chapelle du château de
Suceava ou·l/on a trouve de nombreux disques
emailles â figures, pareils â ceux des autres
eglises de ce groupe.
Toutes ces eglises paraissent etre l'ceuvre
d'un meme maitre; - on pourrait faire exception
pour Bacau, qui est plus rudimentairement exe-
cutee.-
Ce deuxieme groupe se presente donc comme
la suite evolutive du premier.
Une troisieme classe est formee par les eglises
de Borzesti, Războeni et Piatra (Neamtz) [1493
â 1498]. Ces eglises sont sans tours et sans
absides laterales.
Nous trouvons dans ce groupe des arcs dou-
bleaux en relief sous les votltes du naos; ces
reliefs se continuent par des pilastres engages
sur les murs sud et nord, reduits vers le bas
par une succession de retraites en consoles.
C'est un principe constructif ingenieux pour
reduire le diametre de la coupole et partant, sa
poussee.
A l'ouest et â l'est du naos, sur ces memes
parois nord et sud se trouvent de grandes
arcades aveugles qui ne se trouvent pas dans
les autres eglises de cette epoque.
Ce detail, et la presence des doubleaux, sont
des caracteristiques de plan serbe.
Les votltes du pronaos de ces trois eglises
sont separees en deux par un doubleau sur
consoles, comme au naos; le pronaos devient, en
plan, un rectangle allonge.
Le naos a de petites fenetres et le pronaos
de grandes fenetres gothiques ornees.
Ces eglises presentent, elles aussi, une deco-
ration de briques et de disques emailles; mais
ces disques (le representent aucun ornement
figure et n'ont qu'un simple bouton a leur centre.
Nous nous trouvons donc en presence d'un
groupe a caracteres originaux bien definis et on
ne peut guere se tromper en les attribuant â un
seul et meme maître.
On pourrait considerer comme une continua·
tion de ce groupe l'eglise du monastere de
Neamtz, construite en meme temps que St. Jean
de Piatra (1496-1497).
Nous n'y trouvons pas, il est vrai J les arcs
doubleaux du naos et les arcades interieures de
caractere serbe, mais nous retrouvons le pronaos
separe en deux et les disques emailles â bouton
du groupe precedent.
Du reste, la partie ouest du naos de ce groupe
pourrait etre consideree comme une premiere
indication, comme un acheminement vers le
compartiment nouveau que nous trouvons â
 BISERICILE LUI
Neamtz et que nous trouverons plus tard sous
le regne de Pierre Rareş.
Neamtz serait done une combinaison des deux
groupes preeedents, et nous pourrions ajouter
eomme procedant de la meme influence St. Geor-
ges de Suceava (1514-1522) qui a beaucoup de
points de ressemblance avec Neamtz.
Le groupe qui suit et se classe chronologique-
ment immediatement apres Neamtz, comprend
les eglises d' Arbora, de Reuseni et de Dobrovetz,
[1502- 1504], les dernieres eglises du regne
d'Etienne le Grand.
Ce sont des eglises sans tour; elles n'ont
pas d'absides laterales ; une tres legere infIexion
a l'interieur en indique la place, encadree d'un
faisceau de colonettes engagees, qui atteignent
la vofIte.
Le pronaos est vofIte, d'une fas:on pittoresque
et pratique, par deux paires de larges arcs
longitudinaux et deux autres paires transversales
qui ne laissent plus qu'un petit carre a vofIter,
que couvre finalement une calotte spherique.
T ous les encadrements des fenelres sont ex-
terieurement rectangulaires et de petites dimen.
sions. Arbora et Reuseni sont, a peu de chose
pres, identiques comme dispositions, dimensions
et details. Les murs du sud et du nord sont
prolonges vers l'ouest et reuni" par un berceau
qui sert de support aux cloches.
Dobrovetz ne differe de ces deux eglises que
par l'adjonction au pronaos, au lieu d'un simple
berceau, d'un nouveau narthex, - le premier
devenant ainsi un compartiment intermediaire.
Ce nouveau narthex a de grandes fenetres ogi-
vales a ornements gothiques. (Les actuelles tours
de Dobrovetz sont une addition relativement
moderne).
Ces trois eglises representent donc un type et
une conception sensiblement differentes de ceux
des monuments â peu pres contemporains
des groupes deux et trois. On peut donc les
attribuer â un autre maitre.
Un groupe absolument special- archa"isant-
est celui des eglises de Dolhesti, Balineşti et
Volovetz. Ce groupe procede, comme inspira~
tian, de la vieille basilique de Radautz. C'est un
ŞTEFAN CEL MARE 303
type roman, vofIte en berceau sur le naos et le
pronaos. Au droit de chaque pilier, un arc dou-
bleau renforce la vofIte.
La principale difference consiste en ce que, â
Rădăutz, il existe des bas cCltes qui communi-
quent avec la travee mediane par trois paires
d'arcs au naos et deux au pronaos. Ces arcs, a
Dolhesti et â Volovetz, se reduisent a des ni-
ches aveugles, par suite de la disparition des
bas cOtes; â Balinesti, ces arcades, restes du
type primitif, disparaissent completement.
Cette classe ne se groupe pas dans le court
intervalle de quelques annees comme les autres.
Dolhesti est d'avant 1481, Balinesti de 149+ et
Volovetz de 1502, tandis que Rădăutz, le pro~o­
type est du Xl V-e siecle.
Ces eglises presentent du reste aussi une cer-
taine variete a l'exterieur.
L'abside de l'autel est semi-circulaire a Va-
lovetz avec plusieurs contreforts (comme â Ră­
dăutz), tandis qu'â Dolhesti et â Balinesti, elles
sont polygonales - â cinq cOtes - et sans con-
treforts. La decoration est, de meme, plus variee.
Comment expliquer la survivance d'un type
vieilli et demode? La supposition la plus vrai.
semblable est que, entre Rădăutz et Dolhesti,
ont existe d'autres eglises - aujourd'hui dispa-
rues - qui ont transmis la tradition.
L'eglise de Baia - probablement la plus an-
cienne des eglises qui nous sont restees d'E.
tienne le Grand - est restee en dehors de notre
classification. Elle a subi d'evidents remanie-
ments et presente plus d'une singularite.
Tazlău (1497) a quelque ressemblance avec le
deuxieme groupe, dont il differe toutefois par
plusieurs points.
Cotnar nous represente le typP. d'eglise le plus
simple, qui parait avoir ete imite plus tard, corn·
bine avec le type Arbora, a Şipote, ci Valeni, a
l'eglise de Rareş de Baia et a d'autres.
Entin-et bien entendu,-nous avons laisse de
cote les eglises que nous ne croyons pas appar-
tenir â l'epoque d'Etienne le Grand: Putna,
Mirăutz, Scânteia, Stefănesti.
Le tableau suivant resume ce qui vient d'etre
expose:
304 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

GrOBpe Carlcteres GeReraUX

Pătrăutz 1487
1 Milişăutz 148]
avec tour et absides laterales
St. Elie 1488
Voronetz 1488
Vaslui 1490
Bacău 149 1
Hărlău 1492 avec tour, absides laterales, pronaos surelargi,
Il
St. Nicolas Iassy 149 2 -93 disques emailles a figures
St. Nicolas Dorohoi 1495
St. Nicolas Popăutz 1496

sans tour, sans absic1es laterales, - arcs dou-

Borzeşti 1493-94- bleaux, arcades aveugles interieures, pronaos avec
III Războeni 1496 vollte a deux coupoles, disques emailles el.
Piatra 1497-93 bouton.

Monastere de Neamtz avec tour, absic1es laterales, pronaos a deux

St. Georges de Suceava} coupoles, disques emailles a bouton.

Arbora
sans tour, sans absides laterales, colonettes eno
IV Reuseni
gagees au naos et pronaos a petite calotte.
Dobrovetz

Dolhesti avant 1481

type archa:ique, VOllte en berceau de caractere
V Bălineşti 1494- roman.
Volovetz 15 02

Si l'on groupe chronologiquement les eglises
d'Etienne le Grand, on verra que la c1assification
que nous venons de faire, en nous basant sur
des considerations purement constructives, con-
corde assez bien avec le groupement dans le
temps et permet de distinguer les differentes
manieres, les differents maitres ou ecoles qui
ont travaille a ces eglises tandis que la clas·
sification d'apies la presence ou l'absence de la
tour ne jetait aucune lumiere sur \'histoire con-
structive et sur l'evolution de l'architecture de
l'epoque d'Etienne le Grand.
Au contraire, si nous considerons les groupes
qui representent les types caracteristiques de
l'epoque - en laissant de cote les petits groupes
de types plus speciaux - c'est·a-dire si nous
considerons le groupe Pătrăutz - Milişăutz -
St. Elie - Voronetz et le groupe des eglises
de viile ainsi que l'eglise du monastere de
Neamtz, l'evolution du type nous apparaitra
clairement.
Pătrăutz, la plus petite de ces eglises, a une
tour basse; el1e n'a pas de contreforts, parceque
les poussees relativement faibles des voutes n'en
faisaient pas sentir la necessite. Elle n'a pas
encore de base etoilee, ni, sous l'abri de la
toiture, de rangees de petites niches.
Milişăutz, plus elancee, a encore la base de
la tour carf(~e, mais elle a des contreforts qui
ont, peut -etre, ete ajoutes apres coup. - Le
premier rang de niches fait son apparition,
ainsi que - peut-etre -les premiers disques.
5t. Elie nous montre la premiere base de
tour en etoile et deux rangs de niches.
Voronetz a abandonne les contreforts qui
etaient au droit du mur de separation du naos et
du pronaos, comme inutiles, ce qui est, du reste,
logique.
Il est vrai qu'actuellement on ne voit pas a
Voronetz le rang superieur de niches, mais il
existe tres probablement, cache par les enduits.
Puis vient le groupe des eglises de ville. Le
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE 305

pronaos surelargi apparait, rendant encore plus ment du naos, tout en laissant de câte le nou-
inutiles, les contreforts el l'ouest des absides veau mur interieur de separation, genant dans
laterales. Les fenetres du pronaos s'agrandissent la metropole de la capitale ou il y avait besoin
et s'embellissent; l'eglise devient plus haute et de beaucoup d'espace.
la decoration de briques et de disques emailles Ainsi, dans le court laps de dix ans (1487 el
devient la regIe generale. 1497), s'est accompli toute l'evolution de ce
Erfin, a Neamtz, les dimensions s'accroissent style, de la modeste eglise de Patrautz jusqu'a
encore. Sous l'influence du groupe Borzeşti,­ la fiere construction du monastere de Neamtz.
R~zboeni - Piatra, le pronaos s'allonge et sa Il resulte encore de ceci, que les quelques egli-
vol1te se partage en deux coupoles; le naos ses du regne d'Etienne le Grand, plus anciennes,
allonge lui aussi, s'augmente, pour la premiere et qui ne nous sont pas parvenues-et parmi elles
fois du compartiment des tombeaux. la premiere eglise de Putna - ne peuvent avoir
Plus tard, St. Georges de Suceava, gardera ete que des edifices modestes et tres simples
les memes dispositions de meme que ]'allonge- de formes.

:I!I
 CIIAPITRE LV
ANALYSE DES DETAILS
Apres avoir termine l'etude des lignes prin-
cipales, c'est-a-dire celles du plan, des voutes
et des fa«;ades, nous passons a l'examen des
details, el leur analyse et â la recherche de
leur provenance, en commen\ant par les ele-
ments de pierre sculptee.
Les portes sont toujours de petites dimensions,
un metre de large ou moins et 1,90 â 2,20 m.
de haut. La porte qui fait communiquer le naos
et le pronaos a un encadrement rectangulaire
forme de baguettes entrecroisees qui se dHont
eu deux branches aux angles superieurs, lesquels
se trouvent de la sorte arrondis el l'interieur et
prennent une apparence caracteristique.
A leur partie inferieure ces baguettes s'ap-
puyent sur un plan incline, directement ou par
L'intermediaire de petites bases ornementees.
Ce genre de porte, que nous retrouvons en
Moldavie encore longtemps apres le regne
d'Etienne le Grand, a son prototype en Tran-
sylvanie ou de nombreuses eglises du XV-e
siecle nous les montrent placees sur les fa«;ades
laterales de l'eglise <generalement sur le cOte
sud) tandis que les portails principaux sont 0-
glvaux.
Ces eglises transylvaines ne possedent pas de
murs de separation interieurs comme les eglises
moldaves. Il paraîtrait donc que les maitres
ma«;ons transylvains, appeles en Moldavie, ont
trouve tout naturel de placer dans cette partie
mediane le genre de porte qu'ils appliquaient
au meme endroit-mais sur le mur exterieur-
dans leurs eglises, tandis gu'ils gardaient pour
le porte d'entree le type ogival de leurs por-
tails, places normalement dans les deux types
d'eglises sur la fa«;ade ouest.
Ces portes exterieures presentent une richesse
et une variete plus grandes; mais quelle que
soit la forme de la porte elie meme, ce qui
domine et donne son cachet, ce sont les ner·
vures tres accentuees en arc brise du cadre
principal.
La brisure de l'arc n'est pas tres marquee
et temoigne de la fin du gothique.
Nous retrouvons aussi souvent les nervures
supportees par les petites bases ornees deja
vues aux portes interieures. Ces bases sont
une caracteristique du gothique allemand finis-
sant; elles se trouvent en Transylvanie au XV-e
siecle ainsi qu'en Galicie.
Des exemples de ce genre de portail se
trouvent, comme nous l'avonsdit, enTransylvanie.
Les ogives en Moldavie ont toujours un voussoir
a la clef, et jamais un joint ainsi que cela est
piutot la regIe ~n Occident. En Transylvanie
nous trouvons les deux solutions.
Les jenetres, nous l'avons vu, sont de deux
sortes; les petites qui eclairent toujours le naos, la
tour et quelquefois le pronaos, et les grandes,
plus variees qui se trouvent au pronaos. Les pre-
mieres, etroites et longues, ont leur encadrement
rectangulaire, a baguettes croisees aux angles.
L'interieur est rectangulaire ou en arc legere-
ment brise, ou encore - vers la fin - en plein
cintre. Les baguettes s'arretent sur un plan
incline toujours place plus haut que le bas de
la fenetre; elles ne reposent sur des bases ornees
que rarement (dans deux des dernieres eglises
du regne, â Arbora et Reuseni). Quant aux
fenetres du pronaos, elles sont, soit d'une seule
ouverture, soit partagees en deux ou en trois
parties par des meneaux. Le cadre est moulurc
et la partie superieure decoree d'ornements
gothiques (rosaces, trilobes etc.) souvent, - mais
pas toujours - a jour. Les nervures reposent
toujours â leur partie inferieure, directement
sur le plan qui termine horizontalement le cadre
de la fenetre.
an trouv€ facilement dans les pays gothique5
voisins des fenetres du genre des dernieres que
nous venons de decrire. Il n'en est pas de
meme pour les petites; nous ne les trouvons
ni aux eglises de Transylvanie ni el. celles de
Galicie; mais nous trouvons des formes assez
 BISERICILE LUI
voisines, quoique moins allongees dans les cons-
L.ructions civiles de ces deux contrees.
Le fait que ne trouvons ceS fen~tres â aucune
des deux cents eglises go thiques transylvaines,
qui nous ont ete conservees, nous fait supposer
que c'est de Galicie qu'elles sont venues en
Moldavie, de Galicie, ou le nombre tres redui t
des eglises gothiques encore existantes, peut
nous permettre de supposer qu'elles ont existe
dans un certain nombre d'edifices disparus.
On pourrait donc voir une influence de la
Galicie, â ce point de vue; mais ~omme les
portes montrent une indeniable inf1uence tran-
sylvaine, on arriverait â cette conc1usion que
les portes seraient transylvaines d'origine et les
fenetres polonaises.
Jusqu'â ce que de nouveaux elcmenls nous
permettent de trancher d'une fac;on plus precise
cette question, on ne peut que faire la supposilion
que les maitres galiciens qui sont venus en
Moldavie ont introduit ce genre de fenetres dans
des eglises aujourd'hui disparues. Les maitres
transylvains qui sont venus apres eux, ont
respecte ces petites fenetres qui correspondaient
probablement davantage aux besoins et aux
gouts locaux et se sont contentes de modifier
les portes et puis. plus tard seulement, les fe·
netres du pronaos,
Il y a peu â dire des soc1es profiles, des
contreforts â couronnements identiques a ceux
des pays voisins, - des corniches de pierre
tailIee, toujours tres simples et qui ne paraissent
du reste pas apparaitre avant le groupe Piatra-
Borzeşti. Les reproductions et les profils publies
donnent une idee suffisante de leur geme.
La pierre taillee est encore employee pour
les chainages d'angle et a l'interieur pour cer~
tains arcs, - entre autres pour les doubleaux
et les pilastres a consoles des eglises du type
Piatra- Borzeşti- Războeni.
Toujours en pierre sont les consoles, les ner-
vures, des balustrades comme celIe, tres elegam-
ment travail!ee, de la tour de Balineşti dont
nous retrouvons le motif â la loggia du rerec·
toire du monastere des Franciscains â Cluj.
Les inscriptions gravees avec caracteres en
relief, sont toujours en pierre ; leur encadrement
est toujours simple et consiste le plus souvent
en une moulure â larmier destinee â les garantir
contre la pluie. Ces inscriptions sont pour nous
des documents des plus precieux, qui nous per-
mettent de dater avec precision nos monu'
ments.
Sur plusicurs de ces elemenls de pierre taillee
ŞTEFAN CEL MARE 307
se retrouvent les signes lapidaires des maÎtreS
ma~ons qui les ont travailIes, Ces signes, dont
la figure geometrique de base dans laquelIe ils
s'inscrivent, est presque toujours le carre et le
triangle equilateral, se rattachent aux loges de
Strassbourg et de Cologne. Comme ces signes
sont tres repandus et en Transylvanie et en
Galicie, leur presence en Moldavie ne nous aide
pas â solutionner le probleme de l'origine im-
mediate de nos maÎtres. Elle confirme pourtant
- si cela etait encore necesaire - qu'iIs ap-
partenaient â des ecoles gothiques.
Le parement est de pierre brute de petites
dimensions, les angles sont en pierre de taille
a queue irreguliere. La brique apparente est
employee en rangees horizontales aux pilaslres
et aux arcatures des arcades et des niches. Ce
sont ces grandes arcades aveugles qui decorent
les absides et ces rangees de niches sous la
toiture qui sont la decoration architecturale la
plus caracteristique de nos eglises. Quelle peut
etre leur origine? on trouve dans tout le do-
maine de l'art roman des arcades qui decorent
les fa<;ades de l'eglise; - on les retrouve dans
les Balkans, en Asie, en Armenie., Les arcades
â colonettes formant galerie el jour de l'Italie
et des bords du Rhin sont presentes el toutes
les memoires. Mais la fa<;on dont se presentent
ces e1ements ornementaux different considera-
blement.
Pour pouvoir nous faire une opinion sur les
influences gui se sont manifestees en Moldavie,
il est necessaire de bien determiner le caractere
de ces arcades aveugles',
Celles des eglises d'Etienne le Grand ne se
trouvent qu'aux absides; ce premier fait nous
permet de mettre hors de cause presque toutes
les eglises romanes, celJes du 1\1ont Athos, de
Serbie, de Macedoine, de Bulgarie et celles d'Ar-
menie. Nos arcades presentent simplement leur
plan interieur rentre par rapport el la fa<;ade,
ces plans rentres laissant entre eux des sortes
de pilastres aux angles du polygone des absides.
Ceş pI1astres n'ont jamais le caractere de colo-
nettes engagees, ainsi qu'on le voit en Serbie
(ecole de la Morava), en Armenie et dans Ies
pays d'architecture romane. L'archivolte est
dans le plan meme du mur superieur; elle n'a
aucun bandeau ornemenlal, aucun relief deco-
ratif. <,J,uoique ornementales dans leur ensemble,
ces arcades procedent en somme d'un principe
constructif.
Des arcalures pareilles aux n6lres se retouvent
dans certaines conslructioflS byzantines d'Italie
308 COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE
et dans les Balkans, des les premiers siecles
des temps chretiens. Celles qui ont les carac·
teres les plus approches des nâtres se trouvent
a Constantinople, dans des edifices de l'epoque
des Comnene et des Paleologue (St.Theodore-Thi·
ron, Pammakariste, S-te Thedosie, Pantocrator)
et a Salonique (St. Panteleimon, St Elie, les
Sainls Apâtres).
Quelques unes de ces eglises ont aussi des
niches au·dessus des arcades aveugles, mais elles
ont un autre caractere qu'en Moldavie cu Ia
continuite de ces niches qui font tout le tour de
l'eglise, leur donne l'aspect de vraies frises,
tandis qu'â Constantinople et en Macedoine el1es
rappel1ent - d'une maniere decorative - la fe-
nNre absente. Cependant .deux ou trois eglise S
St. Elie, St. Panteleimon) pourraient indiquer
un acheminement vers le motif en frise.
En resume ce sont les pays du sud des Bal-
kans ou se trouvent l'esprit et les formes les
plus voisines des nâtres.
Nous croyons donc a une inf1uence assez
directe de ces regions sur notre architecture en
ce qui concerne Ies grandes arcades aveugles.
La question est moins claire pour les petites
niches.
Quant aux briques email1ees, vertes, jaunes
brunes etc. qui oment les fac;ades, quoique leur
principe soit oriental, nous ne pensons pas que
ce' soit a une influence d'Orient qu'il faille at-
tribuer leur presence en Moldavie, parceque
dans tous les Balkans nous n'en trouvons pas
de ce geme, tandis qu'elles ont ete employees
au XIV'e et au XV-e siecle en Pologne d'une
fa~on analogue et avec des couleurs pareil1es.
Mais la decoratlOn la plus originale de ces
eglises, sont les disques de terre cuite email1ee
qui oment les tympans des arcades et qui
forment des frises sous la toiture et sur les
tours; ils ont les memes couleurs que les
briques et offrent une grande variete d'ome-
mentation.
Les uns n'ont pour tout decor qu'un ou deux
cerc1es concentriques et un bouton central,
d'autres ont des rosaces, des rais, des figures
geometriques. D'autres encore, -les plus interes'
sants, representent des animaux heraldiques ou
fantastiques.
Nous y voyons la tete de bison - les armes
du pays - accompagnee de "tenantsl< heraldi-
ques, des lions rampants ou passants de diverses
especes, des cerfs a quatre cornes, des griffons,
des drago:os entrelaces, un quadrupede androce-
phale couronne et aile, des sirenes a double
que'ue et d'autres sujets du meme geme. Quoique
quelques unes de ces representations aient eu
primitivement une origine asiatique, el1es ont
de bonne heure penetre en Occident et nous
les retrouvons de nom breuses fois dans les
sculptures romanes et gothiques. L'art heraldique
s'en est du reste empare et les a repandus dans
tout l'Occident.
En ce qui concerne nos disques, leur râie est
purement ornemental et de mcme que les tail-
leurs de pierre nous ont apporte leur maniere
de traiter la pierre, de meme les ouvriers en
terre cuite, qui etaient d'e :ole allemande, ont
reproduit sur ces disques les figures qui leur
etaient familieres et qui se voient du reste aussi
sur les plaque'S de poeles email1ees de cette
epoque. Il ne faut pas oublier que c'etait le
moment ou Ies fabriquants de poeles allemands
atteignaient a une grande perfection dans leur
art.
Le caractere occidental des figures de nos
disques n'est pas douteux. Mais l'habitude d'or-
ner les fac;ades de plats ou de disques est orien ..
tale. II faut donc supposer que c'est d'Orien t
que nous est venu le golit, le desir de cette sorte
d'ornementation, mais que Ies seuls ouvriers
qu'on ait trouves pour executer ce genre de
travail etaient Ies potiers allemands ou polo-
nais qui travail1aient au metier de poeliers.
Il resulte, d'une fac;on indubitable, de l'analyse
des elements decoratifs que l'on vient de faire,
que Ies fac;ades des eglises de cette epoque e-
taient en materiaux apparents. Toutes ces pierres
tail1ee, ces briques apparentes, ces disques e-
mail1es, n'etaient evidemment pas faits pour etre
recouverts d'enduit. D'un autre câte, le fait qu'ils
sont places dans le plan meme du mur et la
fac;on dont ils sont places par rapport aux chai..
nages de pierre, montrent qu'ils ne pouvaient
pas rester apparents sur un mur enduit.
Les fresques qui ornent aujourd'hui Ia plupart
de ces fac;ades ont ete faites ulterieurement. Les
inscriptions de Voronetz, par exemple, ne peu'
vent laisser aucun doute a cet egard.
Le fond des niches etait peut-etre enduit,
ainsi qu'on le croit generalement, mais nous
n'avons aucune precision a cet egard.

CHAPITRE V
/ /
LES MATERIAUX EMPLOYES ET LES METHODES
DE CONSTRUCTION
Nous avons vu qu'on a employe la pierre
brute qui se trouve partout en Moldavie, la
pierre de taille qui provenait de carrieres choi-
sies avec soin, la brique d'excellente qualite,
ainsi que nous le montre la fa90n dont elle re-
siste depuis plus de quatre siec1es a un climat
changeant et rude.
La brique est de grandes dimensions (surtout
les briques emaillees), pareille a celle em-
ployee a cette epoque en Transylvanie et en
Galicie et surtout beaucoup plus grande et
plus epaisse que les briques byzantines (7 a 8
centimetres d'epaisseur au lieu de 3.5 a 4)'
Les briques employees a l'interieur sont plus
petites que celles du parement, surtout celles qui
entrent dans la construction des voutes. Ces
voUtes sont du reste frequemment construites
en tuf calcaire pour en diminuer le poids.
Le mortier est de chaux blanche m~lee de
brique pilee et quelquefois de petits cailloux-
mais sans employer le sabie comme aujourd'hui.
Les pierres sont taillees avec soin a I'aide de
la pointe, de la bretture ou de la laie; elles
portent encore quelquefois les traces des ins-
truments avec lesquels on les elevait a pied
d'reuvre.
Les joints des briques sont relativement min-
ces, comme en Translyvanie et en Galicie et
non d'apres le mode byzantin, d'apres lequel on
fait des joints presque aussi epais que les bri-
ques elles memes.
Les arcs de briques ainsi que les calottes sont
construits par assises radiales ; jamais I'extrados
n'est souligne d'un rang de briques mises a
plat, comme en Valachie et dans les Balkans
•
/
et comme cela se fera plus tard en Moldavie
rn~me.
Les pendentifs sont construits generalement
par assises horizontales d'apres le mode by·
zantin; il y a cependant des cas ou elles sont
verticales ce qui parait bien indiquer une infJu-
ence occidentale. Les enduits, encore presque
toujours existants, ne permettent pas une etude
tres detaillee sur ce point.
Dans les grands pendentifs du naos et quel-
que fois plus haut, se trouvent des pots de re-
sonnance pris dans le massif de la ma<;onnerie,
l'ouverture restant visible; leur but n'etait pas
d'alleger la ma90nnerie mais bien de renforcer
les sons.
Les tours sont entierement en briques ainsi
que le sode superieur tandis que la base infe-
rieure est le plus souvent en pierre.
Les enduits interieurs sont faits du mortier
dont nous avons parle plus haut. Les enduits
destines a la fresque sont de chaux melangee
d'etoupes hâchees. La chaux para it toujours
avoir ete eteinte avec le plus ·grand soin.
L'epaisseur des murs par rap port a la lar-
geur de l'eglise et a sa hauteur est toujours
considerabIe, et atteint 1,50 metre et plus.
Le pave de l'eglise, generalement de dalles
de pierre, parait avoir ete quelquefois execute
en plaqup.s de terre cuite emaillee.
• ••
Parmi les ouvrages accessoires qui sont trop
intimement lies a la construction pour qu'on
puisse negliger d'en parler, il faut citer en pre-
mier rang, les tombeaux et surtout la peinture.
 •
CllAPITRE \'1
LES TOMBEAUX
Les tombeaux sont habituellement places dans
le pronaos; une dalie de pierre, placee au ni·
veau du pavement ou a quelques centimetres
au dessus, recouvre le tombeau proprement dit.
Les dimensions varient entre 1,32 et 1,83 m. de
long, 0,42 -0,81 m. de large et 0,10 â 0,20 m.
d'epaisseur.
Leur forme est rectanguJaire, que1quefois plus
large â Ia partie qui corespond â la tete. Tout
autour, sur une bande de 5 â 10 centimetres de
large est sculptee l'inscription qui rappelle le
mort. Les caracteres sont toujours en relief
et jamais graves. Le milieu de la dalIe est oc-
cupe par un ornement generalement vegetal
pareillement en relief. Nous ne trouverons ja-
mais la representation du mort, ainsi que c'etait
l'usage en Occident (et en Pologne et en Tran-
sylvanie).
Le materieI employe est le marbre, le cal-
caire et le gres.
L'ornementation a un caractere occidental et
parait deriver de l'ornementation romane, et
ceci quoique l'origine de ces larges feuilles en
eU~gantes volutes stylisees soit evidemment orien-
tale et se rencontre un peu partout en pays by-
zantin. Mais c'est un de ces motifs qui se sont
acclimates en Occident et la fa<;on dont il est
execute sur nos tombeaux denote une facture
occidentale.
Sur quelques pierres, le caractere gothique
est plus accentue, tandis que sur d'autres, des
motifs plus purement orientaux se font jour.
Sur une des pierres de l'eglise de Rădăutz,
posees par Etienne le Grand sur les tombes de
ses ancetres, figure une signature: "Mistr lan".
II est probable que c'etait un tcheque. Ce maitre
aurait-il forme une ecole? ou a-t-il travaille
seul? On l'ignore. Quoiqu'il en soit, pendant
une quarantaine d'annees, de 1478 a 1518 nous
trouvons le meme style et â peu pres la meme
facture. Apres, ce genre de travail disparait-
sauf deux ou trois copies.
Les pierres tombales ont ete quelquefois a-
britees par des baldaquins de pierre, de travail
gothique, tels que ceux de Putna et d'Arbora.
Ici l'iofluence polonaise parait evidente.
 CHAPITRE VII
LA PE IN TURE
Du temps d'Etienne le Grand, I'interit:ur des
egtises devait toujours etre peint. C'etait le
completement necessaire et naturel des travaux:
parure et enseignement.
Plusieurs de ces eglises nous ont conserve
leurs fresques, datant de l'epoque de la con-
struction ou d'une epoque encore fort approchee
de la fondation.
Voici, dans I'ordre chronologique, celles qui,
de nos jours encore, possedent ce revetement,
au moins partiei:
Dolhesti, Pătrăutz, Milişăutz, (Bădăutz) l), Vo-
ronetz, 5t. Georges de Hârlău, St. Nicolas de
Dorohoi, Popautz, Neamtz, Balinesti, Arbora,
Dobrovetz, - auxquelles on peut ajouter la cha-
pelle de la tour-docher de Bistritza. Il y a en-
core quelques restes des fresques de 5t. Nicolas
de Iassy que l'on conserve encore.
Nous n'avons que peu de points de repere
qui nous permettent de dater ces fresques avec
quelque approximation.
Le pron:ws de Voronetz a ete termine en
1550, ainsi que l'indique une inscription, tandis
que l'exonarthex et l'exterieur l'ont ete en 1547'
Pour plusieurs motifs, la peinture du naos ne
peut etre que plus ancienne.
Les fresques de Dobrovetz, datees elles aussi
par une inscription, ont ete executees entre 1527
et 1531. Ces peintures presentent deja plus de
ressemblance avec celles du regne de Pierre
Rareş.
La comparaison de ces fresques permet de
reculer celles du naos de Voronetz encore avant
cette date et de les considerer, si pas de l'epoque
meme d'Etienne le Grand, du moins des annees
qui 1'0nt suivi de peu.
1) Milişautz a ete malheureusement detruit pendant
la derniere guerre; mais ses peintures avaient au pa-
ravant ete etudil!es.
Enfin si I'on songe au soin evident avec le-
quel ce prince a edifie toutes ses eglises, on
croira difficilement qu'il les ait laissees sans
cette parure qui etait en meme temps la ter-
minaison naturelle des travaux et une necesite
pour le culte - et ceci d'autant plus pour Vo-
ronetz qui parait avoir ete un de ses monas-
teres de predilection.
Nous pensons donc ne pas nous tromper en
disant que les fresques du naos de Voronetz,
celles de Miliş~utz, de 51. Elie sont de l'epoque
d'Etienne le Grand, ainsi que celles qui pre-
sentent les memes caracteres iconographiques
et qui leur ressemblent comme groupement or-
nemental et comme facture.
Le professeur Podlacha arrive, du reste, a des
conclusions analogues et considere les fresques
du naos de Voronetz, comme les plus anciennes
connues avec celles de 51. Elie et dans une
certaine mesure, celles de B~dăutz (=Miliş~utz).
Nous rangeons dans cette categorie, les fres-
ques recemment decouvertes a Dolhesti, celles
de Balinesti, de 5t. Nicolas de Dorohoi, de 5t.
Georges de Hârl~u; - Arbora, le paredission
de Bistritza et Popăutz paraissent ~tre d'une
epoque plus recente. Dobrovetz a ete peint entre
1527 et 1531; - a Arbora une inscription re-
cemment lue, indique qu'on y aurait travaille
en 1541. Est-ce la date des premieres fresques
ou plutot celle d'un renouvellement?
Pătrăutz, d'une belle facture, parait etre de
date plus recente. Les inscriptions en grec pour-
raient renvoyer au XVII'e siecle. 5t. Nicolas de
Iassy a ete repeint lors de sa reconstruetion au
XVII-e siecle.
L'eglise du monastere de Neamtz a ete re-
peinte en 1830, mais selon toute apparence, en
respectant les anciens sujets.
A St Elie, a Balinesti, a Popăutz, a Tazlău
312 tOMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORIC~
on trouve dans eertains endroits sous la eouehe
de peinture un enduit sur lequel sont imitees,
en eouleurs verte, rouge, et jaune, des briques
apparentes. an peut supposer que ces peintures
ont ete faites pour ne pas laisser les murailles
de l'eglise nues avant \'exeeution des fresques,
dans les eas ou ceHe-ci tardait.
Les grafiti sur les peintures de ce5 eglises
sont tres nombreux; il y en a beaucoup d'inte-
ressants '; les plus aneiens cependant n'etant que
de la fin du X VI-e siecle ils ne peuvent pas
nous etre de grande utilite pour fixer la date
des fresques,
Sans parter de l'ieonographie de nos eglises,
nous dirons quelques mots de la disposition de
leurs peintures. La partie inferieure est ornee
des draperies eonnues, auxquelles suceedent sur
deux ou trois rangees des carres separes en
triangles colores en jaune, vert, rouge et imitant
probablement les placages de marbres des an-
ciens temps.
A Pătrăutz meme, ce sont des marbres et des
porphyres qui sont imites. Au desus de ce lam-
bris, commencent les rangeEs de saints et de
scenes religieuses dans l'ordre demande par le
culte ou l'herminie.
Le soin de les grouper d'une far;on ornemen-
tale est evident. Les lignes de la construction
sont respectees et soulignees par l'ordonnance
de medaillons souvent relies entre eux par des
agencements de grands et de petits cercJes. Ce
soin disparait plus tard sous les successeurs
d'Etienne le Grand. Le mur tend de plus en plus
a se diviser en rectangles qui couvrent les pa-
rois sans souci des lignes de l'architecture.
Le sens decoratif diminue pour le eeder a
l'enseignement religieux qui fait des murs une
bible ou une vie des saints illustree.
Les rangees de saints sont separees par des
bandes ornementales a motifs d'origine orientale
souvent tres ancienne et que nous retrouvons
entre autres a Mistra et sur maints manuscrits.
Il est a remarquer que certains de ces motifs
se retrouvent dans les monuments romans d'Oc-
cident, ce qui n'a rien d'etonnant, etant donnees
leur sources communes. Le caractere de nos
ornements les rattachent pourtant a l'art byzantin.
Une des parties les plus interessantes de nos
fresques sont les tableaux votifs qui represen-
tent le fondateur et sa familIe offrant leur eglise
au Christ ou a sa Mere par l'intermediaire du
saint auquel e1le est dediee.
Ces peintures sont des plus interessantes par
le jour qu'elles jettent sur la forme pnmltive
de nos eglises, assez exactement representees.
Ensuite, elle sont de precieux documents pour
le costume et les portraits des personnages re·
presentes, et ceci malgre quelques reparations
evidentes qui apparaissent en quelques endroits.
Il e'st a remarquer que souvent la figure des
donateurs est traitee d'une far;on plus detaillee
et plus meticuleuse, rappelant un peu - de loin--
la facture des maitres allemands contemporains,
tandis que les figures des saints et tout le reste
de la peinture sont executes avec les larges
touches et la technique simplifiee des byzantms.
. Il paraitrait donc que le desir de faire res-
semblant les portraits des fondateurs a amene le
peintre a modifier en quelque sorte sa technique
habituelle et ceci parait etre un gage de plus de
la fidelite de ces portraits.
D'habitude, le tableau votif se trouve sur
la paroi ouest du naos. La suppression frequente
de cette paroi nous a ainsi prive de plusieurs
de ces tableaux.
La qualite de nos fresques est en general re·
marquable. La franchise des couleurs, la surete
de l'execution et la belle expression des figures
sont principalement â relever.
Il faut aussi Iouer le sens decorat!f qui a guide
le peintre et son sens de l'harmonie des cou-
leurs.
A ce point de vue, c'est Voronetz qui parait
avoir les fresques les plus dignes d'etre etudţees
et qui paraissent bien (avec celles de Balinesti)
n'avoir pas ete depassees en Moldavie.
A la suite des fresques des eglises d'Etienne
la Grand nous citerons aussi celles de SI. Geor-
ges de Suceava et celles de Pătrăutz qui sont
de la meme serie.
Les relations de nos peintures avec celles du
sud des Balkans sont evidentes. Malheureusement
les points de comparaison avec la Valachie a
cette epoque, nous manquent.
L'etude iconographique (voir V. Podlacha) a·
mene a des conc1usions concordantes; quoiqu'on
ait releve certaines influ enees occidentales, inf1u-
ences qui sont, du reste, peut etre encore plus
accentuees au Mont Athos.
Il est donc plus que probable que les peintres
sont venus du sud, ainsi que paraissent l'indiquer
les documents.
Mais il est a presumer que toute cette serie de
peintures ne s'est pas executee sans qu'il ne se
soit forme des peintres locaux. Et la persistance
de ce style, different du style russe et dans une
certaine mesure de celui de l' Athos, nous permet
 BISERICILE LUI
de conc1ure a l'existence d'une ecole moldave.
LI existait encore ~ Suceava, en 1570, une corpo-
ration ou confraternit~ de peintres (pour les
peintres d'icânes).
Dans leul' majorite, - malgre le noircissement
dti a la fumee des cierges, - ces fresques sont
bien conservees, sauf dans les cas ou J'absence
de toiture a permis aux pluies de degrader les
enduits. II faut aussi, a ce point de vue, d~plorer
CHAPITRES Vl1I
LES CLOCHES
11 existe encore quelques cloches dont les
inscriptions attestent l'anciennete et nous indi-
quent Etienne le Grand comme leur donateur.
ŞTEFAN CEL MARE i113
la manie deja ancienne .des Vlslteurs qUl, sans
aucun respect, gravent leurs noms sur les
peintures.
En ce qui concerne le mobilier de cette epoque,
rien ne nous est, malheureusement, reste. Les
iconostases aussi ont disparus. Ceux de Borzesti
et de Dolhesti sont en maconnerie, mais nous
ignorons de quelle epoque ils datent.
Elles se trouvent a Voronetz, au monast~re
de Neamtz, ă. Bistritza, ă. Putna.
40
 CHAPITRES IX
LES MAITRES
C'est de Galicie ql1e sont venus a l'origine
les maitres ma<;ons qui ont bâti nos eglises. Ce
n'est que sous le regne de Pierre Rareş qu'on
trouve des noms de maîtres transylvains. Ceci
ne veut pas dire qu'il n'y en a pas eu anterieu-
rement mais plut6t que les conducteurs du tra-
vaiI, les architectes, ne venaient pas de Transyl-
van.l~.~ L'analy~e que nous avons faite nous
amene au meme resţ1ltat. On v~it en effet"une
influence polonaise (galiciennel dans les briql1es
emaillees qui ornent les fa<;ades de nos eglises,
dans la transmission des figures heraldiques des
disql1es. ous voyons de meme cette influence
dans les balda'luins des tombeaux de Putna et
d' Arbora; nous la voyons aussi dans le'.> petite.
fenetres a moulures entrecroisees que nous ne
retrouvons pas aux eglises transylvaines.
D'un autre c6te nous avons vu que les portes
medianes qui unissent le naos et le pronaos ont
leur prototypes en Transylvanie.
Nous en concluons que les maitres tailleurs
de picrre galiciens ont introduit, entre autres
elements, les petites fenetresdans les eglises qu'ils
ont construites en Moldavie pendant le premier
siecle de son histoire. Ces eglises ont disparu
ou ne se sont conservees que modifiees.
A partir d'un moment qui pourrait corres-
pondre avec la prise de possession par Etienne
le Grand des domaines de Cetatea de Balta et
de Cicei en Transylvanie (vers 1476), les maîtres
ma<;ons et tailleurs de pierre ont commence a
venir de cette region et leur influence se ma-
nifeste par l'introduction des encadrements rec-
tangulaires des portes medianes, encadrements
que nous trouvons deja el Pătrăutz, a Milişăutz,
el St. Elie.
Les petites fenetres qui paraissent s'etre a-
daptees el notre golit et aux besoins du culte-qui
dreferait une lumiere plus mesuree que ceHe
donnee par les grandes fenetres - ont per-
siste.
Les grandes fenetres ont pris place dans le
pronaos seulement. Ici le mystere du naos n'est
plus 'necessaire et il y manque du reste aussi
la lumiere des cierges - d'ou besoin de plus
de clarte. On peut done logiquement fixer vers
1476 -78. approximativement, le moment ou les
maitres ma<;ons transylvains sont venus en Mol-
davie, d'abord en concurrenee avec les Gali-
ciens, qui ont' ete petit apetit elimines, et ceci
d'autant plus facilement que vers la fin du regne
d'Etienne le Grand ses rapports av c la Pologn
sont devenus hostiles.
Mais ces maîtres ma<;ons et tailleurs de pierre
n'etaicnt que des executants; ils ne pouvaient
concevoir le plan de l'eglise. C'est ici qu'inter.
venait le clerge, le representant du prince, per-
sonnage certainement plus ou moins au courant
de ces questions et qui imposait les dimensions
exigees par le culte ou desirees par le Prince.
Ces cJirectives entrainaient des formes de volites
differentes de celles de l'Occident, ce qui explique
l'emploi par les maîtres occidentaux de ma<;ons
locaux au courant des procedes orientaux, mais
incapables de travailJer la pierre. Le travail des
fa<;ades restaient ainsi l'ceuvre des maitres ga-
liciens ou transylvains plus savants.
Nous avons emis l'opinion que, parmi ces ou-
vriers locaux, il y en avait qui etaient au cou-
rant des methodes de vol1taison armeniennes.
S'il faut decider qui ont ete les architectes
des eglises d'Etienne le Grand - au sens mo-
derne du mot- nous serons done inclines a don-
ner ee titre aux preposes prineiers, qui deci·
daient des dimensions principales et de la dis-
tribution.
 BISERICILE LUI ŞTEl'AN
Le râIe du maître etranger paraîtra ainsi assez
reduit et assez meme pour pouvoir lui refuser
l'honneur de le considerer comme l'auteur de
l'eglise.
Si, de l'eglise, nous passons aux tombeaux, nous
trouvons comme maitre sculpteur ce "Mistr lan"
- Maître Jean - probablement tcheque, - qui a
sculpte les principales tombes de l'epoque. ous
ne pouvons savoir s'il a eu des aides ou des
eleves moldaves - aucun autre nom ne nous
est connu.
Dragota Tăutolovici (fils de Tăutu) qui a mis
son nom sur le tombeau de sa mere a Balinesti,
CIIAPITRE X
CO CLUSIONS
Nous avons ainsi passe en revue les ele-
ments qui ont contribue â la formation de notre
style religieux moldave, style resultant des ne-
cessites du culte orthodoxe qui ont impose les
normes du plan byzantin et de l'influence de
1'0ccident qui s'est manifestee des les commen-
cements de notre architecture. On peut donc se
reprcsenter son histoire ele la fa<;on suivante:
Au moment ou Bogdan, revolte contre son
suzerain, a fonde la principaute de Moldavie,-
l'art roman en Galicie et en Transylvanie, vaincu
par l'art gothique, cessait de vivre. Il est evi-
dent que Bogdan, lorsqu'il a voulu construire,
n'a pas pu faire venir dans son nouveau pays,
encore sauvage, les maîtres du nouvel art, si
recherches a ce moment, mais il a do. se con-
tenter des maÎtres plus modestes, et peut Nre
sans travail, de l' ocole qui disparaissait.
Ainsi s'explique Rădăutz - simple eglise ro-
mane attardee - comme s'explique un peu plus
tard la Trinite de Seret, qui a des caracteres
de plan serbes, par l'influence transmise par les
moines serbes.
Ensuite sous Alexandre le Bon, qui a cons-
truit â Baia une eglise purement gothique, ar·
rivent de nombreux emigres armeniens; c'est â
eux que nous attribuons les arcs obliques du
naos, d'origine iranienne.
En ajoutant ces arcs obliques au naos de
Seret, nous arrivons, â peu de choses pres, au
cEL MARE
etait-il un tailleur de pierre? ou le redacteur de
l'inscription? En tout cas l'ornementation est
autre que ceHe des pierres de lan et de beaucoup
inferieure.
Les peintres aussi nous sont a peu pres in-
connus a cette epoque. Un document nous parle
d'un Stefan, qui a peut-etre travaille pour
Alexandre le Bon; a Hârlău se trouve la pierre
tombale de Georges de Tricala qui a peut'etre
ete un des peintres d'Etienne le Grand; on
trouve encore le nom de Toma ele Cocavia
(Suceava).
plan de Pătrăutz dont les ab"ides laterales re
produisent, du reste, a l'ext('rieur les arcades
aveugles de Seret,
D'un autre câte nous avons vu quelle a pu
etre l'inf1uence du climat et eles mat6riaux 10-
caux dans le choix des formes et de l'orn -
mentation.
C'est du melange de ces elements que sont
nees ces eglises qui d'aborel simples, trapues,
s'embellissent, se haussent, s'allongent, de fa<;on
que, a la mort d'Etienne le Grand, le style
est parfaitement forme et a trouve sa formule
definitive.
A partir de ce moment il evoluera certaine-
ment, mais les innovations ne seront, en somme,
que de details. Ce n'est pas un style nouveau
qui se creera plus tard, ce sera la continuation
du style d'Etienne le Grand qui se prolongera
jusqu'a la fin du XVI-e siecle, lorsque commen-
ceront a se montrer les premiers signes de
decadence.
C'est pourquoi il nous paraît que les dix ou
quinze dernieres annees du regne d'Etienne le
Grand representent le point culminant de l'art
architectural moldave.
Les principales qualites de cet art et de ce
style sont donc la raison, le bon sens, la me-
sure, l'ingeniosite dans les solutions techniques,
et en general un parfait equilibre dans tout
l'ensembJe.
 BIBLIOGRAFIA
BULETINUL COMlSIUNEI MONUMENTELOR ISTORICE cu
articole de N. Iorga, Al. Lepădatu, N. Ghica
Bude~ti, V. Drăghiceanu, D. Dan şi alti.
G. BALŞ. Inceputurilearhitecturei biserice~ti din Moldova
r. BOGDAN. Inscriptii1<de la Cetatea aibă.
Catalogue de l'Exposition d'art roumain ă Paris 1925.
D. DAN. Mănăstirea l'utna.
N. GRIKA-BuDEŞTI şi G. BALŞ. Iănl1stirea Probota.
V. GRECU Le siege de Constantinople in Byzantio n 1925.
N. IORGA. Istoria bisericii româneşti.
N. IORGA. Inscripţii din bisericile României 1 şi II.
N. IORGA. Contribuţii la Istoria bisericii noastre. 1. Despre
mănăstirea Neamţului. II Bălineşti.
~. IORGA şi G. BALŞ. L'art Roumain.
DR. C. Is·rRAT1. Biserica şi podul din Borzeştl.
DR. C. ISTRATI. Despre Cetatea Hotinului.
KOZAK. Inschriften aus der Bukovina.
E. KUHLBRANDT. Die ev. Stadtpfarrkirche in Kronstadt.
O. LUTĂ Legenda Sf. Ioan cel Nou de la Suceava In
frescurile de la Voroneţ In Codrul Cosmi-
nului 1924.
MELOHIBEDEO. Notiţe istorice şi archeologicc.
MELOHISEORC. O vizită la câteva mănăstiri şi biserici
antice din Bucovina.
V. MIRONE8CU. Manăstirile şi bisericile Intemeiate de
Stefan cel Mare.
F. j ltiLLF.R. Die kirchliche Baukunst des 'romanischen
Styles in Siebenburgen.
1. NIBTOR. Die auswărtigen lIandelsbeziehllngen der
~Ioldall.
l. NISTOR. H mdel und Wandel in der Moldau.
r. NIBTOR. Die moldauischer Anspruche auf Pokutien.
ODOBESCU. Heraldica la Români.
Hg. 485. Pilltrll. Ţon1lJI-c1opotniţ.1.
STELIAN PJ!lTRESCU. Odoarele de la Neamţu şi Secu.
V. PODLACHA. Malovidla Hcienne w Cerkwiach Bukowiny.
V. PODLACHA. Bulletin de la Soci~te polonaise pour
I'avancement des Science<; 1912.
V. PODLACHA. Das heilige Abendmahl in den V/and-
gemălden der Kirchen der Bukowina
in: Kunstgeschichtliches Jahrbuch der
K. K. Central-Commission 1910.
V. PODLACHA. Abendlllndische Eintliisse in den Wand-
malereien der griechisch·orientalischen
Kirchen in der Bukowina in Zeit-
schrift fUr christliche Kunst 19II.
V. PODLACHA Die ,.gottliche Liturgie" in den \Vand-
malereien der Bukowiner Kloster-
kirchen in: Zpitschrift fUr christliche
Kunst 1910.
PUlO t CADAFALCH. Les t!glises de ~loldavie: Congres de
Byzantinologie de Bucarest 1924.
ROMBTDRFER. Die moldauisch·byzantinische Baukunst.
ROMSTDRFER. EinwOlbung und Dachform der moldau-
ischen Kirchen.
RO:'<tBTORFER. Rchloss Neamţu und einlge Klosteranlagen
in seiner Umgebungen.
ROMSTORFF.R. Das alte griechisch - orthodoxe Kloster
Putna.
ROMBTDRFER. Diferite comunicilri in Mitteilungen der
K. K. Central·Commission şi in Jahr-
buch des Bukowiner Landes·Museum.
ROM8TORFER ~; L!PEDATU. Cetatea Sucevei.
V. ROTH. Geschichte der deutschen Baukunst in Sleben-
biirgen.
O. T AFRALI. Le tr~sor de Putna.
Pisllnill,
 REPERTORIUL NUMELOR DE BISERICI, LOCALITĂTI,
, TĂRI
51 , CITATE

Angoulilme (Sf. Petru) 227. Borzeşti 77, 78, 80, 81, 82. 83, 8-1-, 85, 86, 87 95, 9G, 97,
Arbora 111, 112, 113, lUi, 116, 118, 120, 131, 135, 138, 103, 110, 171, 178, 18G, 187, 188, 1$19, 201, 202, 203,
141, 149, 178, 181, 182, 18J, 1,5, 186, 196, 199, 200, 205, 207, 208, 213, 21J, 21li, 217, 22-1-, 226 265, 2\l5,
201, 202, 206, 207, 208, 240, 2J3, 2J5, 253, 256, 262, ;W7, 298, 299, 302, 30-1-, ;30;), ,\07, 3VJ.
264, 265, 268, 273, 295, 296, 298, 301, ,304-, 30G, 310, Botoşani (vezi" Popăuti).
311, 314. Brebu (turnul) 167.
Ardeal 105, 106, 159, 191, 198, 203, 20G, 207, 211, 212, Braşov 166.
213, 215, 216, 223, 238, 239, 241, 2GH. Braşov (biserica neagră) 203, 20-1-, 211, 2J(i.

Arilie 188, 187 (v. erata) ~(~9 (erata'. Bucovina 27, 56, 190. 1\-12, 245, 301.
Arles 233, 299, 307. Bucureşti (muzeul) 151.
Armenia (Armeni) 14, 188, 189, 219, 271, 2\:12. Buda (cetatea) 195.
Aroneanu = Aron Vodă 148, W;>, 16G. Bulgaria 12, 307.
Arta Sf. Vasile 236.
Asia mică 223. Caracalu (Atos) 222.
Asie, 307. Cetatea Albă 22R, 26$1, 314.
Atos 12, 18H, 187, 188, 23G, 292, 2\)8, ~9\1, ;307, 1312, 31,3- Cetatea de Baltă 26R, 269.
Atos (Caracalu) 222, Cetăţuia (laşi) 147, 148, 150, l(iil.

Atos (Lavra - Paraclisul Maicei Domnului) 223. Chartres 197.

Aulnay (Se. Petru) 233, 235. Chauvigny (Sf. Petru) 233.
Austria 109, 198, 230. Chilia 268.
Chindov 278.
Bacău (Preei sta) J2, fl8, 61, 62, 63, 64, G5, 66, 83, 18G, Ciceiu 203, 2ti8, 31-1-.
189, 199, 201, 202, 203, 213, 282, 28'3, 295, 297, 299, 303. Cisnădia (Hdtau) 203, 209.

Bădăuti = (Milişăuţi) 23, 24-5, 294. Cluj 138, 139, 215.

Baia (Biserica aIbă) 17, 18, Hl, 20, 21, 78, 129, Hl, HlO, Cluj (Franciscani) 2-1-, lB8, 13~I, 20-1-.
186, 189, 191, 200, 202, 2\1-1-, Cluj (Dominicani) 211.
Baia (biserica catolică) 16, 17, 160, 271, 293, 315. Cluj (Catedrala Sf. Mihail) 10G, 210.
Baia (biserica lui Petru Rarcş) 1i.\9, 1. -1-, 200, 303. Coeni (Vlaşca) 167, 168.
Balcani (Balkans) 13, 36, 219, 223, 2:3G, 2G5, 270, 292, 307, Cocavia=(~uceava) 270, 315.
308, 309, 31~. Colonia 215, 216, 307.
B1ilineşti 14, 15, 29, 7fi, 117, 12-1-, 12;:;. 1:30, 133, 134, 13;), Constantinopol 162, 187, 219, 221, 236, 282, ;?(l9, 302.
136, 138, 165, 186, 187,200, 201, 202, 207, 214, 215, Constantinopol (Sf. Teodor Tiron = Teotokos = Kilisse
239, 2-1-5, 250, 252, 255, 26-1-, 270, 283, 28-1-, 285, 286, Djami) 219, 221, 308.
2!-l5, 296, 298, 299, 1303, 30-1-, ;307, 311, 312, 315. Constantinopol (Sf ta Teodosia=GGl Djami) 219, 221, 30R.
Bârnova 148, 165. " (Pammakaristos=Fetiyeh Djami) 22<J,30R.
Barnovschi (vezi Iaşi). (Pantoerator = Zeirek Djami) 22 30R.
Bartfeld G9, 74. (Tekfur Serai) 236.
Bayeux 235. Cotmana (Argeş) 236.
BecJean = Betlen 204. Coţman 281.
Berna 215. Cotnar 139, 140, 141, 181, 18-1-, 18n, 200, 202, ~13, 216,
Birthălm 203. 217. 295, 296, 298, 303.
Bistrita (Ardeal) 106, Hll, 2Q;3, 20-1-, 2Hi, 21 G. Coucy 195.
Bistriţa 16, 104, 149, 2-1-1, 28fi, 2913. Cracovia 216.
Bistriţa (turnul-clopotniţă) 151, lfl-1-, 155, 15G, 187, 214, l' (Se. Duh) 212.
245,253, 2Gl, 266, 267, 2~)(i, 2\18,311, 31a. (Biblioteca) 207.
Bogdana 165, . (Casă particulară) 207.
Bolonia (San Petro e Paolo) 2,30 (vezi erata), 231'. (Franciscani) 214.
Borgo San Donino 228.
" (Ospelul comunal (Rathus) 2J 1.
Bourges (Hotelul lui Jacques Coeur) H15.
" (turn lân~ă poarta Sf. Florian) 224.
"
 COM1SIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE

Cracovia (Sanctum Saoramentum) 152. India 189.

" (Sucheniţa) 212. Iran 189, ::l:l3, J09.
" (Wawel) 212, 228, l:!4+. Italia 219, 236, 307.
" (Catedrala SI-ta Maria) 152, 21+, 216. ltcani vechi 148, 165.
Cucevişte = Kucevişte 16], ]63. luriew Polski 227.
Curtea de Argeş 262.
Jicea ( Jitchea) (v. erată) 187, 299.
Dalmatia 2Hl. Kalenici 188, 309.
Dej 203, 204, 214, 216. Kalicz 228.
Dipşa = (Dtirbach) 203, 204.
Krll~e vaţ 188, 309.
Dobrovăţ 45, 48, 111, 118, 119, 120, 121, 122. 12;3, 124.
Kucevişte (Sf. Arhangeli) (= Cucevişte) 161, 163.
l~l~l~I~I~l~ln 1~1~1~2~
201. 203, 207, 208, 240. 245. 253, 258, 295, 297, 298, Le Mans 230.
300, 301, 303, 304, 311, 319. Lemberg (= Lwow) <:!i4, ::lo7, <:!()tl.
Dolheştii Mari 56, 117, 124, 126, 127, 128, 129, 130, 136, Leopoli (= Lemberg) 267, 268.
179, 186, 200, 201, 202, 245. 250. 251, 264, 26f), 28+. Lucca (San Martino), 230, 232, (v. erata).
294. 295, 303, 304, iHI, 313. ti (San Michele), 230 (v. erata), 231.
Dorohoi (Sf. Nicolae) 10, 36, 37, 38, 39, 40, 42 46, 48,62,
68, 62, 65, 82, 83, 134, 136, 137, 186, 189, 190, 192, Macedonia 161. 162, 219, 221, 236, 307, 308.
193, 199, 201, 202, 206. 207, 213, 239, 246. 250, 262, Marko (Macedonia) 221.
262, 264, 294, 296, 298, 300, 302, 304, 311. Messembria 13, 221, <:!36.
Drăgoeşti 282. lJ (Mitropolia) 2<l1.
Dragotnirna 147, 148, 166. " (Pantocrator) 221.
" (Sf. Ioan Aliturgitos) 2il.
Egipt 189, 309. Merbaca 236.
Espagne (Spania). :{()9. Meteori 12, 29ll.
Mesopotamia 2<l3.
Feleac 140, 203, 20+, 208. Milano 236
Floreşti (Tlltova) 109, 160. Milişăuţi 9, 23. <:!o, ll7, ~tl, 34. -ltl, 69, U, 186, 189, 191,
Franţa 216. 193, 196. 198, 201, 202, 205. 207, 221, 236, 240. 245.
Fruscagora 12 2J9, 250, <l64, 268, 294, 298, 300, 302, 304. 311, 3U.
Ffinfkirchen (= Pecs) 230, Mirău~i 16, 163, 164, 165, 167, 168, <:!OO, 293, 296, 303.
Mistra 221, 236. 259, 262, 312.
Gabrin 227, 236. " (Brontochion) 259.
Galata 148, 149, 165, 166. " Mitropolia) 209.
Galitia 14, 152, 159, 176. 191. 197, 200, 207,211,212,213. " (Pantanassa) 236.
216, 224. 238, 239, 268, 269. 271, 292, 306. R07. 309. •. (Paraclisul Sf. Ioan) l:!5\-l.
314, 315. " (Panaghia Hodigitria din Brontochionl 221, 222.
Germania 219, 227. NIoldoviţa (veche) 16, 168, 169. 293.
Golia (v. Iaşi). Moldovita 192, 194, 250.
Morava (Serbia) 11'7, 188, 219, 29lJ, 007.
Halici (Sf. StanisJas) 159.
Moscova 263.
IIalici 228.
MUnchen 234.
Hârlău (Sf. Gheorghe) 13, 30, 42, 46, 47. 49. 50, 51. 62,
Muntele Atos (vezi Atos)
53, 54, 55. 56, 57, 58, 69, 74, 82. 83, 95, 127,134, 186, Muntenia 166, 167, 188, 223, 2;36, 239, ~oo.
189, 199, 201, 202. 205, 206, 207, 210, 213, 215, 224,
226, 235, 238, 239, 240. 245, 253, 254, 255, 264, 270, Neamţ (mănăstire) 45, ,*8, 69, 74, 78, 81, 95, 98, 99, 100,
287, 294. 296, 298, 300, 301, 302, 304, 311, 315. 101, 102, 103, 104, 100, 106, 107, 108, 109, 110, 111,
HârlAu (curtea) 150, 161. 118, 120, 148, 149, 168, 170, 171, 178, 186, 187, L89,
Hervarto 69. 194, 196, 198, 199, 200. 201. 202, 203, 205, 206, 209,
Hetzeldorf 203, 204. 213, 214, 215, 224, 226, 240,241, 242, 245, 255, 264,
Hlincea 20. 266, 267, 269, 287, <l88, 289, 295, 296, 298, 300, 301,
Hotelul lui Jacques Coeur (Bourges) 195, 196. 302, 303, 304, 305, 311, 313.
Hotin (para:Iisul cetăţei) 100. Neamt (turnul de intrare) 168, 169.
Humor 29, 127, 179. Neamt (cetatea) 119, 241, 27~, 275, ~89.
Hunedioara 195, 196, 212.
Hu~i 67, 68, 104, 295. Pârăul alb (vezi Războeni).
Parhăuţi 149, 178, 179, 180, 200, 201, <:!64, 265, l!73, 296,
laşi (Barnovschi) 140. Parize le Châtel 230, 232.
" (Golia} 165. Parma (Catedrala) 233.
Il (Trei Erarhi) 58, 147, 148, 100, 165. ,. I Batisterul} 23::l.
II (Sf. Gheorghe=Mitropolia veche) 57, 61, 245. I'ătrăuli 21, 22, 21l, 24,25,27, U. lH6, Hla, 194, 1\l8, 201,
.. (Sf. Nicolae) 42, 46, 57, 59, 60, 61, 62, 65, 74, 165, 202, 203, 205, 207, 221, 236, l:!40, 244, 245, 246, 247,
186, 189, 193, 194, 199, 201, 202, 205, 224. 227, 232, 523, 259, 260, 268, 271. 294, 298, 301, 302, 304, 311,
240, 255, 294, 298, 300, 302, 304, 311. 314, 315.
 BISERICILE LUI ŞTEFAN CEL MARE

Pavia S. Michele i30, 231. Seres (Sf. Nicolae) 161.

" S. Pielro i!n. Sf. Ilie 11, 21, 27, 2R, 29, ao, al, Bt 47, .lR, 65, 74, 7:i,
Pavia 2aG. 137, 1R6, 1Rll, 190, 1\l1, 1\l2, 193, 19+, 196, 19, iOI,
Pecs = FUnfkirchen iao. 202, 207, 215, 236, 21311, 240, 2-!:i, i48, 249, 250, 2.-);),
Piatra (Sf. Ioan) 77, 78,79, RO, 81, 82. 813, 87, 88, RII, 00, 1:11, iH4. 2HR, i\l!, 29R, 300, 301, a02, BO+, ;\11 (v. era ta) 314.
\l2, \lB, \H, Il;}, !l6, 97, !lR, 103, 110. 131i, 137, 171, 178, Sf. Munte 12, i19, i6fJ.
1R6, 187, 18R, 1Rll, H)R, 199, iOO, 201, iOi, 20;l, 207, Sf. Onu/rie 14~, 16;).
208, 212, 213, 21+, 21n, illi, 217, i28, 236, 23R, i(;7, sr. Savin 234, 235.
2(iR, 269, 27B, 274. ;n>, 276, '277, i78, 2R1, 29:). 297, Sf. Sever 234.
211R, 2H!~, 300, 1302, HO!, ao;), B07, :H 7. Sf. Gheorghe (vezi IIârlău).
Piatra (fumul·clopotniţă) .J.!1, .J.8, 1;}1, 1,12, 1;)!l, 1n.J., ].")\ Sf. Gheorghe ( . Uitropolia veche vezi Iaşi).
1;)Ii, 1,)7, 187, 2H(), 29R. Sf. Gheorghe (vezi Suceava).
Pierrefonds 194, 111;). Sf. Ioan Botezătorul (vezi Suceava).
Polonia:'(Pologne} 1H, H, 17~, 197, 2!l(;, 2.J-l, 2(iR, 2G9, Sf. Ioan (vezi Piatra).
HOR, !l1O. Sf. Ioan (vezi Siret).
Popiluţi (Botoşani) B(î, 41, 42, ,la, H, 4'l, ~G, 47, 4R, 49, Sf. Ioan (vezi Vaslui).
'lli, GR, 6;!, (i'l, n9, 7i, 7~, Ri, HH, 98, 110, 1i7, V~.'l, Sf. Nicolae (vezi Dorohoi).
IM, 18(;, IHH, 19R, H19, 200, 201, ;!02, 207, 213, 21f>, tlf. Nicolae (vezi Iaşi).
2HR, 2HH, 240, 24.\ 2~7, 2,}:I, 2,),), 2,)9, 264, 29.J., 298, Sf. Nicolae (vezi Popăuţi, Botoşani).
HOO, !l02, '10+, 311. Sf-ta Paraschiva (vezi Râmnicul·Siirat).
POpăl1\i (Turnul-clopotniţă) ~!l, Hit. l:lfl, Hl.J., H)G, 187, Sf-ta Paraschiva (vezi Ştef:1neşti-noto~ani).
2116, i98. Sf-ta Treime (vezi Siret).
Praga 215.
Sibiu (Catedrala) 203, 205.
Precista (vezi Bacău) (Ursuline) 208.
Probota 1O!l, 107, 171, 241, 2:)0, 289, 290.
(Rathhaus=03pelul comunal) 212.
Probota (Sf. Nicolae) 28H. Sicilia 12.
Putna 1+3, 14J, 145, 14li, 147, 14~, l;)G, H;.">, 191, 19!1, Ha,
Sintereag i03, 204.
195, 1ll7, 19R, 200, 202, 228, 2f10, 2+1, 242, 2!!l, 24.J.,
Şipote (Iaşi) 13\l, 181, 182, lRB, 18+, 200, 2!1H, 'lOiI.
267, 268, 269, 27a, 27.J., 27,1, i7H, 277, 27R, 2R1, 2\j(i,
Siret Sf. Ioan 1l>,=i9:1.
'101, !I03, .'IOn, !l1O, !l1!l, 314.
,. (Sf. Treime) 16, 17, 160, WI, Hi2, \(ia, HiG, 1HH,
Putna (turnul tezaurului) 1iil, 156, 157, 2HG.
271, 2Hi3, 2\:16, Bir).
Rădău\i 16, 17, 31. 36, M, 111, l;!n, 130, 1!l3, 13.">, 158, Slatina 10+, Hll, HlG, 1\17.
159, 160, 166, 200, 2·H, ;!42, 2+a, 2GR, 271, 27R, 27H, Solca 148
280, 281,282, 2R!l, 280, 287, 289, 293, 2!'lG, !l0fl, !l10, tu;). Souvigny 2135.
Râmnic 129. pania 189.
Râmnicul-Sărat 202.
Stef<tneşti (Botoşani) Sf-ta Paraschiva 11\0, 200.

,. (Sfta Parascbiva) 150 Stockerau 230, 232.

Râşca 177.
Strasburg 215, 216, 307.
Studeniţa 187, 299.
Rilzboeni 75, 70, 77, 78, 79, RO, 81, 82, 83, 87, 117, 103,
171, 175, 186, 187, 1RS, 189, 199, 201, 202, 20!l, 205, Suceava 27, 29, 116, 117, 125,163,164,197, 235, 26;), i70,
2j)7, 208, 213, 214, 240, 295, 2!'l7, i9R, 29!'l, !l00, B02, 273, 282, 293, 294, 3til, 31r).
304, !l05, 307. Suceava (Cetatea) 146, U)O, 181, 182, l(l6, Hl7, 199, 2 tG,
Reghinul Săsesc 20!l, 204, 210. 218, 22G, 227, 228, 22!'l, iao, 2132, iBfJ, i40, 2G9
lteichesdorf 20R. Suceava (Adormirea Maicei Domnului) 282
l{euseni 111, 112, 114, 11'l, lIG, 117, 11R, 120, 138, ln, (Sf. Dumitru) 228, 230.
178, 184, 185, 18u, 19\), 200, 201, 202, 204, 20G, 207, (Sf. Ioan Botezătorul) 20, 148, lG5.
;!08, 21!l, 210, 217, 240, 295, 2\H, 29R, Hm, !l04 'lOG. (Sf. Gheorghe) 78, 81, 103, 106, 107, 110, 137,
Rin (Rhin) 14, 21\), 2\l2, 307. 164, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 177, 17R, 18i,
Rodos 236. 18R, 1111, 197, 199, 201, 202, i03, 20.), 21G, 21R, 22+,
Roman (Episcopie) 104. i:l(i, 2;}7, 258, 259, 260, 26!, 270, i72, 29G, 29!J (v. erata),
Rudcnita 161, 163. 30il, am, 305, 312.
Rusia 14, Hl7, ;!27, 239, 2G5, 29!l. Suceava (Sf. Gheorghe, Eclisiarniţa) 177.
Rl1şi-Mănăstioara 196, 197. (Mitropolie) 16!.
(Mirăuţi) (vezi Miriluţi)

Salonic 162, 308. Suceviţa iO, 1\)2, Hl!.

II (Cei doisprezece Apostoli) 220, 221, 308. Suzdal 227.
» Sf. Ilie (=Eskiserai) 221, 222, !l08.
Sf. Pantelimon (=Isakie Djami) 221, 22tl, !lOR.
San Tomaso di Almeno 2B2.
.
Tara Românească 12, 24.

SCânteia 141, 142, 143, 200, 29G, !l03. Târnovo 13.

Schiai (= Văleni) 183. (Sf. Dumitru) 237.
Secu 20. Târgovişte (Biserica Domneasc1i) JG7.
Sebeşul Săsesc 207, 209. (Sf. Impăraţ') 167.
Serbia 12, lGl, 162, 1H7, 188, 219, 2:36, 292, 299, 307. (Sf. Nicolae) 167.
 co HSIU EA 10NUMENTtLOR ISTORtcE:

Tazlău 23, 29, 47, 4 , 6 , 69, 70, 71, 72, 73, 14, 75, 110, Vaslui (SE. Ioan) 42, 58, 62, 0.1, 65, 66, 67, 10.1, 186, 1 9.
186, 189, 198, 200, 202, 203, 205, 206, 207, 208, 209, 199, 201, 202. 206, 209, 21!~, 29f>, 29R, rlOO, 302, 30·1.
213, 240, 255, 290, 29R, 300, 301, 303, 311. Vaslui (Curtea) 64, 150.
Teaca 203, 204. Venetia (Venise) 14, 293.
Tekfur Serai (vezi Constantinopol) 23H. Viena 215.
Toulouse (La Daurar:le) 230, 23-1. Vladimir 227.
Transilvania 1~, It, 211i, 271, 292, 306, 307, 309, 310, Vorigarelli (Pind) 2~6.
314, 315. VoloV<lţ 79, 124, 125, 130, 131, 132, 135, 1 6, 200, 201,
Trei Erarhi (vezi Iaşi). 202, 206, 207, 21J, 240, 295, 298, 303, 304.
Tricala 270, 287, 315. Voroneţ 22, 27, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 52, 65, 7J, 137, 186,
Tutana (Arge~) 167. 189, 190, 191, 192, 193, 196, 197, 198, 201, 202, 203,
205, 206, 207, 213, 214, 215, 237, 240, 245, 250, 259,
Ungaria 69, 198, 211, 215, 230. 264, 266, 282, 294, 298, 299, 301, 302, 30.1, 308, 311,
Valachie 309. 312, 313.
Valea Albă (vezi Războeni).
Văleni (Roman) 139, 182, 183, 184, 200, 296, 303. Zolkiew 175
Varşovia 227, 230. ZUrich 215.

"
 ERATA
Pag.

29 coloana 1 al {·Iea rând de jos, a citi fig. 290 In loc de fig. 285.
57 2 al s·lea rând ae sus. A citi fig. 300 In loc de fig. 295.
65 2 ultimul rând. [n loc de Sf. Nicolae din Badiu, a citi Sf. Nicolae din Dorohoi.
150 2 notiţa de jos. In loc de 1925, a citi 1926.
187 2 al 7·lea rând de jos se adaogă: (Studeniţa, Arilie, Jicea).
189 2 al 30-lea rând de sus, a citi: unu şi două menouri, In loc de: dou:1 şi trei.
201 5 al {-lea rând. In loc de turie, a citi turlll.
214 fig. 340 a) Clişeul este intors cu partea superioară in jos.
223 fig. 356 a citi Eski Serai in loc de Eski Sergi.
229 Figurile 377 şi 378 nu sunt tipărite.
230 coloana 1 al {·Iea rând de jos. De adăogat după cuvântul: t)an Michele, cuvintele: şi san Martino.
230 1 al 3 lea rând de jos. In loc de Catedrala, din Parm~ a ci.ti San Pictro e Paolo din Bolonia.
231 fig. 385 In loc de San Michele, Pavia, a citi San Pidro e Paolo din Bolonia II 29.
23 [ fig. 386 In loc de San Pietro e Paolo din Bolonia a citi San ~Jichele, Pavia I. 66.
232 fig. 388 In loc de .san Michele a citi San Martino II. 7.
239 coloana 1 după al {-lea rând de sus. Grinzi Îngropate In zidărie s'au gibit la Sf. Ioan din Vaslui.
240 2 al 8-lea rând. A citi fig. 102 tn loc de IB9.
256 2 rândurile 7 şi 8 suut intervertite.
299 colonnr. [. 28-e ligne. Apres le mot: Studenitza, ajouter Arilie.
299 " 2, S·C lil{ne. Apres le mot: Războeni, ajouter: et St. Georges de Suceava.
311 [. 12-e ligne. Apres le mot: (Badăutz), ajouter: St. Elie.

ERATA
Pag. 258 I~g. 436 In loc de Sf. Gheorghe din SUceava . '.
Pag. 260 fIg. 441 In loc de Sf. Gheorghe din S a c~t~. Dobrovăt.
p ucea va a Citi' Dobrovă;
ag. 260 fig. 110 În loc de Sf. Gheorghe din Suceava, a citI'.: SI. Ilie. .