it*****titittilkit0011Wittlita*Wititittlit

"OMB.

f4A-Htisa me coov

Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.

Cf. pag. 99 din text.

CETATE1A SUCEVIT
DESCRISA PE TEMEICIL PROPRI1LOR CERCETARI

FACUTE INTRE 1895 SI 1904

DE

K. A. ROMSTORFER
ARHITECT
CAVALER AL ORD. AUSTR. 6COROAN A. De FIER et,. III SI 6FRANEISC IOW
COMANDOR AL ORD. ROM. 6STEAUA ROMANIEID SI 6COROANA ROMINIEI
6BENE MERENTO) CL. I.

PUBLICATA iN ROMANESTE CO 0 NOMA ISTORICA

DE

ALEX. LAkDATU
SECRETAR AL COMISIUND MONUMENTELOR ISTORICE
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

ED1TIA ACADEMIEI ROMANE

Cu 113 ilustraVi In text si 12 planse anexate

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBLD, S-S011 I. ST. RIASIDESCU
16, STRIArat PARIS (foshi Doaninet), 16
1913.

www.digibuc.ro

SS.958.

Attl***44MMAIMS*****WW0AllitA/14

/ii.""Jiluill'W
I

Ill

dfilni
lgigg7

ri9

emk

Ogi

Sf. Joan cel Nou de la Suceava. Cf. pag. 99 din text.

CETATET\ SUCEVIT
DESCRISA PE TEMEIUL PROPRIILOR CERCETARI
FACUTE iNTRE 1895 SI 1904
DE

K. A. ROMSTORFER
ARHITECT
CAVALER AL ORD. AUSTR. <COROAN ik DE FIER CI.. III I uFRANCIsc losiFn
COMANDOR AL ORD. ROM. USTEAUA ROMANIEID I aCOROANA ROMINIEI
((RENE MERENTI CL. 1.

PUBLICATA iN ROMANESTE Ca 0 NOTITA ISTORICA

DE

ALEX. LAPDATU
SECRETAR AL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE

EDITIA ACADEMIEI ROMANE

i 12 plane anexate

Cu 113 i1ustra0i in text

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GBLP, S-SOR I. ST. RASIDESCU
16, STRAD/A PARIS (fosl D011nlnel),

16

1913.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

www.digibuc.ro

- hi N

Precutkintare
lndreptetri

`.4
LI

490tuiztr%

Pag.

XIII
XV

XVII

Plotqa istoria, de Alex. Leipdatu

INTEMEIERE A ORAFLUI
AEZAREA DOMNIEI LA SUCEAVA
CONSTRUIREA CETATII
GELE MAI VECHI TIRI CU PRIVIRE LA CETATE
TEFAN CEL MARE I CETATEA SUCEVII
CETATEA IN TIMPUL LUPTELOR LUI TEFAN CU TURCII .
ASEDIUL DIN 1497
DELA MOARTEA LUI TEFAN CEL MARE PANA LA 1538
DELA 1538 PANA LA ASEDIUL DIN 1563
AsEbILTL DIN 1563
DELA 1563 PANA LA SFAR1TUL S'EC. XVI
STAREA CETATII IN CURSUL SEC. XVI
CETATEA SUB MIHAIU VITEAZUL
CETATEA IN INTAIA JUMATATE A SEC. XVII
ASEDIUL DIN 1653
CETATEA. IN A DOUA JUMATATE A SEC. XVII
STAREA CETATII IN CURSUI. SE6. XVII

XIX
XX

XXI

XXIII
XXV

XXVI

XXVII
XXX

XXXII
XXXIV
XXXIX
XL

XLII
XLIV
XLV

LI
L1V

LVI

ULTIME CUVINTE

Descriere, de K. A. Romstorfer
Introducere
POZITIA SUCEVII I A CETATII

3
5

INTARITURI MAI VECHI

LEGATURA CETATII SUCEAVA CU ALTE CONSTBUCTIUNI DE APARARE
INTABITURA DELA TETIN
cCETATEA DELA APUSD, DE L'ANGA SUCEAVA

8
10
10
11

ZAMCA

11

CLADIRI IN APROPIEREA CETATII

REEDINTA I IPOTUL

15
15
17

BISERICA MIRAUTILOR
CAMPUL ANTURILOR

22
29

Castelul

www.digibuc.ro

Pag.

ALIMENTAREA CU APA
SANTUL CETATII
PLANUL CETATII
LUCRARI DE CONSERVARE
PODUL I PORTILE CET.ATII
IMPREJMUIREA CETATII i CURTE A DIN AFARA A EI
NUMARUL TURNURILOR
DESCRIERE A TURNURILOR CA STELULUI
INCAPERILE CA STELULUI
CISTERNA
CONDUCT ELE DE APA DIN CET ATE

Materialul de cldire si obiectele gsite

31
32

34
34
35
41

48
48
51

60
61

63

MOLOZUL

63

RESTURI DE CA DAVRE

63

ZIDURILE CETATII
FELUL CXRAMIZILOR I MORTARUL
ACOPERIRE A I FORMA CL DIRILOR

65
66

RECONSTRUIRI
PIETRE A Et HITECTONICE

67

67
68

SEMNE DE CIOPLITORI DE PIATR X

INSCRIPTII
PLACI PENTRU DECORA TIE I PENTRU SOBE
CIOBURI DE VA SE DE PA M ANT I DE STICLA

72

LULELE . A .
UNELTE, PODOA BE

83
A

74
77
81

83

ARME

88

MONETE I FRAGMENTE DE MONET E

90

Vechi stampe ale Sucevii

99

ALT E CATEVA CETATI MOLDOVENE

103

MANA STIRE A PUTNA

105

Serbarea dela .1904

Adaus

107
109

COMITETUL LOCAL

109

VOLUMUL MOLOZULUI I PA MANTULUI SCOS *I AL ZIDURILOR CONSTRUITE

SUBVENTIUNI
CHELTU ELI
CONSERVA RE A RUINELOR

www.digibuc.ro

110
110
110
112

ILUSTR/iTTI
Pag.

1. VA-GAT:WA CACAINII, CU CETATEA (LA DREAPTA) 8I BISERICA MIRAUTILOR (LA STINGA). IN FUND BURDUJENII
2. CETATEA (PARMA DE CATRE E N E) VAZUTA DIN STR. ABATORULUI,
CARE SE COBOARI INSPRE VAGAUNA CACAINII
3. CETATEA (PARTEA DE CATRE S S E) VAZUTA DE PE COLINA CE SE INTINDE SPRE CIMITIRUL CATOLIC. IN STNGA BISERICA MIRAUTILOR
(INAINTE DE RESTAURARE)

4. PLANUL DE SITUATIE AL SUCEVII 8I AL ITCANILOR VECHI

5. LATUREA DE MIAZANOAPTE A CETATII
6. TURNUL FOSTEI MANASTIRI ZAMCA
7. FOSTA MANASTIRE ZAMCA (PARTEA DE N V V)

5
6

8
9
12
12

8. PARTEA DELA 8 V A CET/WM IN FUND BISERICA CEA VECHE A MI18

RAUTILOR

9. BISERICA MIRAUTILOR, INAINTE DE RESTAURARE

10. BISERICA MIRAUTILOR DIN SUCEAVA, DUPA RECONSTRUIRE
11. OBIECTE (DE PIATRA 8I DE PAMINT) GASITE PE CAMPUL 8ANTURILOR
12. AC DE PRINS (?) DE PE CAMPUL ANTURILOR
13. GI 14. sActiRE GI SECERE DE PE CAMPUL 8ANT1JRILOR
15. CHEI SI LACAT DE PE CMPUL ANTURILOR
,
16. PIEDICA DE CAI DE PE CMPUL ANTURILOR
17. OBIECT DE PE CAMPUL SANTURILOR
18. INEL CU ORNAMENTE DE PE CMPUL 8ANTURILOR
19. URNA DIN FOSTA BISERICA. DE PE CAMPUL 8ANTURILOR
20. PARTEA DE N V A CETATII, IN TIMPUL SAPATURILOR
21. APSIDA (ALTARUL) PARACLISULUI DIN CASTEL, CARE IESE IN AFARA
DE LATUREA DE RASRIT
22. coLTUL DE NORDEST AL CETATII, CU RONDELUL (BASTIONUL) DIN
GANT

23. PARTEA DE MIAZANOAPTE A PARACLISULTI, CU POARTA 13

24. INCADRARE DELA POARTA 19, CU SEMN DE CIOPLITOR DE PIATRA .

18

22
23
24
24
24
24
24
24
24
29
30
37
38

39

25. PORTI GI PASAGII INTRE CURTEA DIN LAUNTRU 8I DIN AFARA. A

40

CETATII

26. CURTEA DIN LAUNTRU A CASTELULUI : VEDERE SPRE INTERIORUL

40

PARACLISULUI

27. coLTim STJDVESTIC AL CETATII. IN FUND BISERICA RESTAURATA A

43

MIRAUTILOR

www.digibuc.ro

rag.

28. PXRETELE FRONTAL DE MIAZAZI AL CASEMATE1 29

29. VEDERE DE PE MARGINEA qANTULIII INSPRE PANTA LUI I INSPRE

43

PARACLIS
30. CAPATUL NORDVESTIC AL CURT1I DIN AFARX, CU RUINELE TURNULUI 37 .

45
45
46
47
47
47
47
50
51
52

31. COLOANX DE LEMN IN ZIDUL 31, LA I

32. PLANUL CLDIRII 33
33. CLADIREA DELA 34
31. PLANUL CLXDIRII DELA 35
35. VEDEREA CLA.DIRII DELA 35
36. SCOATEREA MOLOZULUI DIN TURNUL 38
37. TEMELIILE PARACLISULUI, VAZUTE DIN AFAR

38. PIETRE CIOPLITE DIN PERETELE DE AFAR AL ALTARULUI .

39. VEDERE IN INTERIORUL ALTARULUI PARACLISULUI, INAINTE DE INCEPEREA SXPXTURILOR

40. LUCRXIII DE SXPXTURI IN FATA PARACLISULUI, IN CURTEA DIN LXUNTRU A CETXTII

41. ALTARUL PARACLISULUI, DUPX CURXTIRE
42. VEDERE IN HALA DE SUS, 44
.
43. VEDERE IN HALA DE JOS, 50
44. VEDERE IN CURTEA DIN LXUNTRU A CASTELULUI, IN CURSUL LUCRXRILOR DE CURXTIRE
45. SCOCURI DE PIATRX PENTRU APA
46. PLXCI PXTRATE ORNAMENTATE
47, cARAMIDA cu SMALT VERDE
48, PIETRE SCULPTATE DEPOZITATE IN HALA DE sus, 44
49. PIETRE DE INCADRXRI, CU BAGHETE GOTICE
50. PIETRE DE INCADRXRI, SCULPTATE IN STIL GOTIC
51. ARCADX GOTICA. DE FEREASTRX
52. RESTURI DE TRASEU GOTIC

53. STALP IN STILUL RENATERII

54. CORNIE GOTICE
55. PROFILURI IN STILUL RENATERII
56. STALPI CU MICI COLOANE
57. MICI COLOANE IN STIL GOTIC, CU CAPITELURI
58. SCUTURI PE NERVURI GOTICE DE BOLTI
59. PIATRA CU STEMA MOLDOVEI
60, BALUSTRU
61. PIATRA DELA 0 DESCHIZXTURX IN ZID
62. PLXCI DE PIATR GAURITE

63. FRAGMENT ORNAMENTAT DE MARMORX

64. SEMNE DE CIOPL1TORI DE PIATRA

65. SEMNE IN FORME DE MONOGRAM
66. INSCRIPTIA DE PE PIATRA UNUI CADRU GOTIC DE FEREASTRA
67. RESTURI DE INSCRIPTII ARMENE
68. PIETRE DE ALABASTRU CU INSCRIPTII ARABE
69. cARAMIDA CU INDICAREA ANULUI
70. INSCRIPTII PE CARXMIZI

www.digibuc.ro

53
53
54
56
59
59
61
66
66
68
69
69
70
70
70
70
70
70
71
71
72
72
73
73
73
74
74
74
75
75
76
76

XE

Pag.

71. LULEA CU DATA ANULUI

72. DESEMNURI SGRIATE PE CARAMIZI
73. PLACI PENTRU SOBE
.
74. PLACI I BRIURI PENTRU SOBE
75. PLACI CU FIGURI
76. PLXCI CU ORNAMENTE PENTRU SOBE
77. ORNAMENTE DE PLACI
78. DISCURI DECORATIVE
79. MODUL DE DECORARE CU DISCURI
80. OBIECTE DE PXMNT GALBEN
81. VASE DE PXMNT
82. LULELE DE PAMNT GALBEN
83. SFESNICE DE PAM/1NT SAU DE PIATRA
84. LACAT CU CHEIE

85. PRASELE DE cum

86. CAPASTRU C?) SI SCARA DE SEA
87. FIARE DE PLUG
88. OBIECTE DE ALAMA SI DE BRONZ
89. BUCATA DE PLUMB
90. NASTURI DE METAL
91. INELE
92. OBIECTE DE OS
93. CRUCE TURNATA

94. SAGETI, LANCI I HALEBARDE DE FIER ......... .

95. SABIE, FRAGMENT SI INEL DE TEACA, PIEDICA DE CAI

96. MONETE MOLDOVENESTI, UNGURESTI SI POLONE ......

76
77
78
78
79
79
80
80
81
81
82
83
83
84
81
85
85
85
85
86
86
86
87
88
89
90
91
96
96
96

97. MONETE STRAINE BATUTE IN CETATE

98. FRAGMENTE ARGINTATE DE MONETA
99. RESTURI DELA BATEREA UNEI MONETE POLONE
100. FRAGMENTE DIN UN SOLIDUS DE RIGA
101. FAIE DE TABLA CU STAMPILE DELA DIFERITI DOMNITORI SUEDEZI
96
CE AU BATUT MONETE
96
102. DOUA FETE lN AVERS PE 0 SINGURA MONETA
98
103; TALERUL DE ARGINT AL LUI DESPOT VOW. DIN 1563
100
,
104. CXDEREA LUI DESPOT VODA
101
105. SF. IOAN CEL NOU, DUPA 0 GRAVURA DIN ANUL 1833 . . . .
106. CETATEA SUCEVII SI BISERICA MIRAUTILOR, DUPA 0 ACUARELA DE
102
F. X. KNAPP DIN 1864
103
107. STEFAN CEL MARE INAINTEA CETATII NEAMTULUI
103
108. CETATEA NEAMTULUI IN STAREA El ACTUALA
104
109. CETATEA ALBA: VEDERE DELA NORDVEST, DIN ANUL 1790
104
110. CETATEA ALBA : VEDERE DELA SUDEST, DIN ANUL 1898
,
.
104
ill. CETATEA HOTINULUI IN STAREA EI ACTUALA ......
105
112. MINASTIREA PUTNA, IN ANUL 1757, DUPA 0 PICTURA CONTIMPORANA
113. MEDALIA COMEMORATIVA A 400 DE ANI DELA MOARTEA LUI STEFAN
CEL MARE

www.digibuc.ro

108

PLANSE 1iNEX1iTE
I. PLANUL DE SITUATIE AL CETATII I AL ANTURILOR DE PE CAMPUL DIN
FATA EL
H. PLANUL CETATII I SECTIUNILE A B I C D.
III. SECTIUNILE E F, G H, I K I L M.
IV. SECTIUNILE OP, Q R, S T I U V.
V. PLACI CU ORNAMENTE I FIGURI.
VI. Pl./ICI PENTRU SOBE, CU FIGURI DE CAVALERI, ETC.,
CU STEMA TERH
I CU ALTE SCUTURI HERALDICE.
VIL PLACI PENTRU SOBE I PERETI, BRAURI (CIUBUCURI) DE CARAMIDA, ETC.CIOBURI DE DIFERITE VASE, ETC.
VIII. RESTURI DE LULELE, ETC.
NASTURI DE ALAMA, PRASELE DE OS PENTRU
CUTITE, CIOBURI DE PAHARE DE LUX.
IX. DIFERITV FORME DE SAGETI, PIEDICA DE CAI, ROTITE DE PINTENI, GLOANTE

DE FIER I PLUMB, FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLOANTE.-FOSFORITE

DE DIFERITE MARIMI, GLOANTE DE FIER, FRAGMENTE DE GLOANTE,
FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLOANTE, LINGURA DE TURNAT PLUMB, LEFUITOR DE GLOANTE, SCARA. DE EA, PINTENI, POTCOAVA. DE CISMA,
TESALA., MANER DE BASTON DIN BRONZ.
X. LACATE I CHEI, ZABALE, ETC.
CERCEI, AMULET BRODAT, GREUTATE
DE ALAMA, LACATE I CHEL
XI. PENDELOCURT, INELE, CORP DE AL AMA IN FORMA DE CRISTAL, NASTIJRI,
POSTAMENTE DE PAHARE, VASE I ALTE ASEMENEA. BUCATA DE
VESTMNT (BLANA.) DELA 0 FIGURINA, FRAGMENT DE STATUETA., CRUCI,
NASTURI, MINER DE OS, ETC.
XII. SERBAREA COMEMORATIVA A PATRU SUTE DE ANI DELA MOARTEA LUI
TEFAN CEL MARE, LA 2/15 JULIE 1904.

www.digibuc.ro

PRECUVAN TARE
Insarcinat find, prin deciziunea Sectiunii istorice a .Academiei RoWine clela 16 Pevraarie 1912, ea revizul tradtoerea ronzaneasca a scrierii d-lui Romstorfer, a reclacta notita istorica despre cetatea Stoevii,
care set' fie tiparita impreuna cu ea, si a face corecturile tipografice ale
intregii lucrarip (Ana le, Desbateri, XXXIV, 60), ma cred obligat sa arat
ad ce fel mi-am indeplinit aceastet sarcina
Ce priveste revizttirea traclucerii, datorita d-lui Victor Lazar, din
Serviciul Bibliotecii Acculemiei, am avtd de facut doua lucrari una de
fond, alta de forma. Pentru cea dintai clupa recomandarile d-lui N.
Iorga (Anale, Desbateri, XXXIII, 70-2) si dupei propunerile ce insumi
am gout Sectiunii istorices'au eliminat : cdteva pagine asupra asediului
dela 1653, ca urmand sa fie tratate din nou in pleinuita notita istorica,
o expunere istorico-arheologica mai intinsaasupra unor statiuni preistorice
ale Bucovinei qi asupra unor monumente romane ale Daciei, ca neaveind
legettura directa cu subiectul scrierii, cum qi datele istorice asupra ccitorva
.

alte cetati moldovene;ti (Cetatea Alba, Chilia, Hotinul qi Neamtul), ca fiind

mai complete si mai bine expuse in alte publicatiuni, ale Acadentiel chiar.
Eliminarea aceasta n'a cuprins insa unele consideratiuni istorice si

vederi personale, pe cari autorta s'a crezut dator insuq o spune set
le publice, cum sunt bunaoarei acele date in capitolul in care se cerS'au rectificat apoi
ceteaza monetele gasite qi Wale in cetatea Sucevii.
catevet afirmari istorice greite. Ceiteva numai, pentruca o sama din ele

sunt 60 de intim legate de anumite argumentetri din expunerea autorului, incat indreptarea lor nu s'ar fi putut face fara alterarea acesteia.
Totug, pentru lamurirea cetitorilor, s'au semnalat 0 rectificat, pe cat s'a
putut, .i acestea, in notita istorica adausa pu,blicatiei.
Cu aceste eliminari si rectificari, scrierea d-lui K. A. Romstorfer s'a
publicat intocmai cum a fost alcatuita, cu desenurile, vederile fi plaiwle,

lucrate, luate si intocmite de autor, desenuri, vederi qi planle a caror

cliee auto- qi fototipice s'au executat si tiparit plansele numai in
Institutul lui Max Jaff din Viena, sub directa sa supraveghere.

www.digibuc.ro

XIV

Pentru revizuirea prii formale a traducerii, lucrarea a fost cevec

mai dificild, pe deoparte din cauza descrierilor Ideate, pe firea limbii
germane, in perioade tungi si prea inaircate, cari au dat in romaneste
locuri obscure, greu inteligibile chiar, pe dealtd parte din cauza nefixdrii
si neprecizeirii incei n limba noastrei a anumitor termini de arhitecturd. Am fost nevoit deci ca lap de unele descrieri sei-mi permit oare-

cari modificdri de text, cu scop de a lamurl mai bine, fie prin simplificare, fie prin amplificare, gandul autorului, raportandu-md pentru
aceasta mai totdeauna la desenurile, vederile si plansele ce insotesc scrierea, iar anumiti termini de arhitecturd sd-i redau, fie meintinandu-i
in forma lor strciind, fie perifrazandic-i.
AO find, din punct de vedere formal, scrierea nu va satisface, poate,
in totul, pe unii din cetitori, cum ea n'a satisgicut pe cel ce a cetit-o
revizuit-o mai inteliu. Ca toate acestea, dat fiind cei valoarea ei nu zace
in formd, ci In fondul de seriozitate si constientiozitate
in competenta
cu care a fost intocmitd, imperfectia formei nu va puted scatted intru
nimic valoarea ei intrinsecci.

Ce priveste notita istorica adausd acestei publicatii care S'a decis

ca scop de a inlocul o expunere initemeiatci
cea mai mare parte pe
scrierilemeritoase pentru timpul lor, dar invechite peritru timpul nostril
ale rdposatilor profesori Schmidt si Fleischer din Suceava, prin o alta
mud, intemeiatd pe rezultatele istoriografiei noastre nationale (A nale,
Desbateri, XXXIII, 71) ea a fost intocmitd, avandu-se in vedere cloud lu-

intaiu, a se da un istoric specific al ceteitii, nu si al orasului,

cum s'a fdcut peind acum, al &ilea, a se da, in lduntru acestui istoric,
desvoltare mai mare acelor evenimente si momente istorice ce au pus
in valoare intocmirea strategial i puterea de rezistentd a cetalii ca
otare. Fireste c, des intocmitcl dupd aceste nonne, aceastd notitcl istoricei nu poate da la iveald cevei nou deosebit, intrucat intregul material
istoric pe baza cdruia s'a intocmit e bine cunoscut. Ea dei inset, in schimb,
o lucrare de total, pe cat s'a putut face mai completd si mai interesantd.
Bucurefti, Iuliet1918.

Alex. Lp6datu.

www.digibuc.ro

INDREPTART
Pag. 4, rndul 4 de sus: existente, in loc de: existentea.
Pag. 6, legenda fig. 2: se coboarri, in loc de: se 1as6

Pag. 10, randu1 6 de sus: s5, se tearg, cuvantul: Weissenburg.

Pag. 11, rndul 2 de sus: Iurg Koriatovici In loc de: Gheorghe Coriatovici.
Pag. 14, rndul 9 de sus: lnspre curte, In loc de: In curte.
Pag. 14, rndul 7 de jos: sobe, In loc de: cuptoare.
Pag. 15, nota 1: se v'zid In, In loc de: se eisesc intre.
Pag. 17, rndul 9 de sus: s5, se steargl cuvintele: In acela scop.
Pag. 17, rndul 10 de jos: expuse, In loc de: expusl.
Pag. 19, randu1 8 de jos: pstr, In loc de: pAstreaz.
Fag. 20, rndul 3 de jos: sg. se tearg cuvintele din parantezl.
Pag. 23, rndul 13 de sus: fragmente, In loc de: bucrttele.
Pag. 24, legenda fig. 18: cu ornamente, In loc de: linpodobit.
Pag. 25, nota 1: p1an, In loc de: p1ane.
Pag. 28, rndul 2 de sus: Kondracki, In loc de: Condraczki.
Pag. 32, rndul 15 de sus: a se oprl, in loc de: a oprl.
Pag. 33, rndu1 15 de sus: temeinicA, In loc de: trainia.
Pag. 35, rndul 1 de sus: ridicate, In loc de: situate.
Pag. 36, rndul 5 de sus: raporturilor, In loc de: Imprejurgri1or.
Pag. 37, rndul 5 de sus: fricutg, In loc de: c1Adit.
Pag. 38, rndul 9 de sus: arcadrt, In loc de: arcatur5.
Pag. 42, rndul 20-1 de sus: lIhnea, In loc de: diametru.
Pag. 46, rndul 18 de sus: distrus, In loc de: redus.
Pag. 49, rndul 14 de jos: pentru sobe, In loc de: de cuptor.
Pag. 50, rndul 2 de sus: separatrt, In loc de: deosebitl.
Pag. 53, rangu1 1 de sus: AdmiOnd, In loc de: Admintnd.
Pag. 57, rndul 8 de sus: Despot-Vodrt, In loc de: tefan Vodg Toma.
Pag. 58, rndu1 8 de jos: podoabe, In loc de: impodobituri.
Pag. 70, rndul 1 de jos: fragment, In loc de: rest.
Pag. 72, rndul 6-7 de jos: s'a.' se adauge cuvantu1: breslei, dupa fratiei.
Pag. 73, rndul 4 de jos: rupte, In loc de: sparte.
Pag. 78, rndu1 4 de sus: rgsfrnte, In loc de: ieite.
Pag. 78, rndul 6 de sus: rupte, In loc de: sparte.
Pag. 81, legenda fig. 79: discuri, In loc de: pl6cile rotunde.
Pag. 90, randu1 12-13 de jos: tabIrt, In loc de: tinichea.
Pag. 91, randul 21 de sus, 1632, In loc de: 1622.

www.digibuc.ro

XVI

Pag. 91, rndul 14 de jos, 1611, in loc de: 1610.

Pag. 91, rndul 4 de jos: tabl, In loc de: tinicheA.
Pag. 93, rndul 12 de sus: hiperperii, In loc de: hiperberii.
Pag. 94, rndui 98 de sus: perle, In loc de: mrgele.
Pag. 95, rndul 17 de jos, 1632, In loc de: 1622.
Pag. 95, rndul 10 de jos, 1648, In loc de: 1638.
Pag. 96, legenda fig. 98 i 100: fragmente, In loc de: rmgqite.
Pag. 96, legenda fig. 99: resturi, In loc de: 1'611144e.
Pag. 96, legenda fig. 102: rest, in loc de: rAmi0.
Pag. 96, rndul 6 de jos: un rest, in loc de: o rling,41.
Pag. 98, rndul 7 de sus: resturi, In loc de: rinAlte.
Pag. 99, rndul 4 de jos: Sf. Ioan cel Nou, in loc de Sf. Wan Novi.
Pag. 101, legenda fig. 105: Sf Wan eel Nou, In We de: Sf. loan Novi.
Pag. 102, rndul 11 de jos: Sf. Wan cel Nou, In loc de: Sf. Joan Novi.
Plana XIIanexe, legenda: 2/15 Iulie, in loc de: 15 Iulie.

www.digibuc.ro

N 0 TIT A IS TORIC A

Cetalea Sucevii.

www.digibuc.ro

storia cetrttii Sucevii e strns legatiti de acea a orasului, vechea capitahl

1

a Moldovei; totus, find vorba de evenimentele istorice ce au pus In

valoare, dealungul veacurilor, intocmirea i puterea ei ca fortrtreath, aceasta

istorie se poate face si independent. Evident insri, crt In tratarea ei nu

se va pute separ totdeauna, In mod hotarit, cetatea de oras. De aceea,

in paginele ce urmeaza, anumite evenimente se vor expune uneori i In
legriturrt cu orasul. Aceasta ins numai intru cat ele servesc sau vor putea servl pentru luminarea trecutului deosebit al cetrttii.
Intemeierea oraplui.

Astfel, chiar dela inceput, nu se va putea vorbl de intemeierea cea nu se cunoaste chestiunea fundArii orasului, care, ca vechime,
trece peste epoca de desclecare a Moldovei, datorindu-se unor anterioare
colonli germane, venite din Galitia si din Ardeal (1). Cnd anume, in lips
de documente, nu se poate precizit. Negresit Ins, nu inainte de inceputul
sec. XIV. Crtci numai linistea i siguranta ce urmit groaznicei furtuni
tare dela 1241 Md.' cu putintA organizarea durabila a vietii orasenesti In
aceste prti ale Daciei
In legritura si, poate, in une locuri, pe temeiul
chiar al fostelor asezrtri daco-romane (2).
pan

(1) N. lorga, Geschichte des rumiinischen Volkes, 1 (Gotha 1905), 173.Elementele ce au mai
contribuit, ca colonii, la desvoltarea orasului, inainte si dupit desc51ecat, au fost Armenii, veniti tot
din Galitiaunde s'au asezat in sec. XIV, dui-A nimicirea Armeniei mid (N. Iorga, ibidem, 174-75 si
si Ungurii, veniti din Ardeal. Existenta acesLor din urm5, ca populatie veche, in Suceava
184 6)
a filcut pe cronicari s le atribue chiar fundarea orasului, al c5rui nume ei II explicau dela aSoci
ce se chieamA ungureste cojocar, iar Suceava cojociirie : Miron Costin (Cronica polon, ed. I.Bogdan,
Cronice inedite, I3ucuresti 1893, 200-1, i Poema po1on5, Arhiva istoric5, I 1, 167) i, dupa el, Nic.
Costin (ed. Koglniceanu, Cronicele Romniei, I, 84) si Dim.Cantemir (Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, ed. Academiei Romane de Gr. Tocilescu, Buouresti 1901, 375 si 471).
(2) In aceastA privint, merita a fi relevat faptul ca chestiunea originii cetritilor noastre a
preocupat in deosebi, dintre cronicari, pe Miron Costin, in Cartea pentru desaecatul intAiu (Kogalniceanu, Cronicele Romniei, I, 23 5) si in Cronica polon5 (I. Bogdan, Cronice inedite, 182-4).
ar fi zidite de Daci si, pe urma lor, de Romani (Cecele mai multe
Dup dAnsul unele
tatea Alba, Tighina, Hotinul, Suceava si Neamtul), altele de Greci, adec5 de Bizantini (Tatarbunar),
altele, in fine, de Dotnnii nostri (Soroca). Despre Chilia, el sti5., din ageograflilecele de acum de curnda, unde se af15 aistoriile Tarigraduluin, cit e ziditit de Genovezi, iar despre celelalte, acirora le
stau nruitura ett de abi semnele se cunosca (Gherghina, Craciuna si Roman= Smeredova , nu
pule& da nici o lainurire.

www.digibuc.ro

XX

In aceasth privintA unii scriitori ai nostri mai vechi au pus Suceava,

ea si alte localithti ale terii, lu leghturrt directh cu o anumith asezare
daco-romand. Lucrul nu e cu neputinth, dat find faptul ch, prin natura
si situatiunea sa, locul pe care se grtseste orasul e cht se poate de propriu pentru Intemeierea si desvoltarea unei asezilri omenesti mai mari;
dar phnit acum si, mai mult ca sigur, si de acum inainte, el nu e si nu va
puteh fi pe nimic pozitiv intemeiat.... Trecturd dar peste aceasta presupusa
origine daco-romanh a Sucevii, vom incepe istoria ei din momentul In care
existenta orasului e pe deplin dovedith istoriceste, chnd coloniile amintite mai sus i-au chstigat importanta si i-au dat organizarea municipalh
magdeburgich a Evului mediu (1) adech putin timp Inainte de fundarea
Principatului.

Negresit, vechea Suceavh, pe obiceiul timpului, a putut avek chiar

dela inceput, ca loc de retragere i apArare pentru vremuri de restriste,
si o nttritur, poate chiar pe colina cethtii moldovenesti de mai apoi,
cum astfel de inthrituri, primitive, din prunnt si palisade, s'a dovedit a
fi avut bunhoara Baia (2) si Siretul (3), asezhri orhsenesti deasemenea anterioare Intemeierii Moldovei, cari, ca i Suceava, au fost adeviirat numai pentru scurt timp capitale ale terii.
Aceasta presupusrt nttritur, ca intocmire i valoare strategica, trebue
sit fi insemnat Irish prea putin. Chci nici o mArturie n'o afirmh si nici spturile n'au scos la ivealh zidarli mai vechi decht ale cetttitii actuale, care,
sub raport istoric si constructiv, curn se va vedeh mai jos, nu poate fi anterioarh epocii chnd Suceava a devenit capitahl a Moldovei

Fiezarea domniei la Suceava.

Tara Moldovei (Terra Moldaviae), adech a thrgului Moldovei (Moldavia, Molda), cum se mai chemit Baia odinioarrt,
avut din Inceput
Parerile acestea, curente intre carturarii timpuluistapanirea genoveza in Chilia se pomeneste
si intr'o scrisoarea politica a lui Petriceicu Voda din 1673, in care se zice Garnaflat din strabunii no stri
ca si in Moldova sunt catev cetati intemelate si zidite de Republica genovezaD : N. lorga, Studii si Do-

comente, IX, 150au fost inregistrate de adnotatorii lui Ureche Cronicele Romaniei, I, 379), de
Costin (Ibidem, I, 69 70 si 52) si de Cantemir, care, pentru originea romana a celAilor, mai
adauga modul structurii zidurilor la cele mai multe ceti4i, care nu seamana decat a arhitectura
romana (Descrierea Moldaviei, ed. Academiei Romane, Bucuresti 1875, 22).
eInsa la toate cetiAile acesteascrie Miron Costin, 11. cc.panzele (zidurile) de al doilea rand,

de Domnii (nostri) sunt adause, ca cele mai vechi, cele mai mici sunt si ca niste castele, adeca
turnuri, au fost tocinite. Cf., pentru aceasla, mai jos, nota 5, pag. XXII.
(1) N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes, I, cap. Die Stadtewesen, In special, 173.
(2) Articolul meu: Antichit4ile dela Baia, In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, a. II
(1909), 63.

(3 K. A. Romstorfer, scrierea aceasta, pag. 9, nota 1 si articolul menOonat acolo precum

cel dela pag. 11, nota 1.

www.digibuc.ro

XXI

scaunul domniei la Baia (1). Cu descrtlecatul lui Bogdan Vodrt si cu intin-

derea stapanirii acestuia mai spre rasrit, domnia se muta la Siret, unde
Latcu Vodrt Inca (1365 1373) isi avh resedinta, dupa cum arata documentele pentru Infiintarea
episcopatului catolic de aci (2).
la 1371
Numai In urma lui deci, Suceava a putut ajunge nou scaun de domnie
sub Iurg Koriatovici (1373-1375) sau sub Petra Musat (1375 1391), dela
care ne-au ritmas cele dinni documente date in vechea capital a Moldovei (3).

Unul sau altul din acesti doi Domni a trebuit deci sr mute resedinta
domneascrt dela Siret
din care Latcu voda facuse un fel de metropola
a organizatiunii de propaganda catolica In Moldova

la Suceava. i anume:

dacrt aceasta mutare a fost o urmare fireasca a reactiunii ortodoxe, care

a aduce pe Iurg Koriatovici pe tronul terii,
contribuise de sigur si
atunci, negresit, Inch acestui Voevod se datoreste asezarea doimtiei la Suceava, unde, dupa vechile cronici litvane si rutene, cunoscute lui Stryikowski, el ar fi fost incoronat chiar ca domn al Moldovei (4) ; daca ins*
din potrivii, alte consideratiuni, politice si economice, au determinat aceasta
mutare, atunci mai degraba e de admis ca numai Petru Musat a fost acela
ce si-a stabilit mai Intaiu resedinta la Suceava, ca unul dela care, cum am
zis, avem primele documente date In aceasta localitate, ceeace de altfel e

si parerea admisa in istoriografia noastr.

Oricum a fost, un lucru e sigur, crt odata cu asezarea domniei la Suceava a trebuit sa se iveasca si necesitatea construirii unei Intrtrituri mai
de seama, a unei cetriti, pe lttngrt noua capitala a terii.

Construirea

Din cele premerse se poate spune a priori ct construirea cetatii dela

Suceava vine sau dela Iurg Koriatovici sau dela Petru Musat, ori chiar dela
amandoi impreuna. Pentru cel dinthiu ar mai plea, faptul crt face& parte
dintr'o familie care s'a ilustrat tocmai prin lucrari de organizare si prin
diferite fundatii (5), iar pentru cel din urma faptul eh a domnit mai mult
si mai linistit
a avut deci timp s intreprinda lucrari de biserici si
(1) ArLicolul citat din Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, II (1909), 53 4, cu literatura
indicat acolo N. Iorga i R. Rosetti .

(2) Documentele Hurmuzaki, V-2, 160-71.

(3) Cel dintaiu e cunoscutul act de imprumut dela 1388: Arhiva istoric5, I-1, 177, (dupa Akty
zapodnoj Rossii, I (Petersburg 1846), 22.
(4) Dup5 traducerea din Arhiva istoric5, II, 7-8.
5 Basilovics, Brevis notitia fundationis Theodori Koriathovics, Cwvia 1801.

www.digibuc.ro

XXII

cetati, caci, cum se stie, tot lui se atribue zidirea manastirii i cetatii
Neamtul (1).

Inteadevar, din imprejurarea ca prin asezarea domniei la Suceava a

trebuit s se inzestreze noua capitalrt a terii cu o biserica catedral si din
prin aducerea si asezarea moastelor Sf. Ioan
imprejurarea ca la 1402
cel Nou la Suceava (2) se constata existenta unei asemenea biserici catedrale, reiese ca aceasta (identica cu cea zisa mai apoi i azi a Mirrtutilor) trebue sa se fi construit intre 1373, ca data mai indepartata, 0 1400,
de unul din Domnii acestui interval.
Dar afara de Iurg Koriatovici si, mai ales, de Petru Musat, nici unul
din Domnitorii ce au stapanit in aceasta epoca, n'a avut vrerne i putinta
se ocupe cu construiri de piatra, mai mari, ca cele ce intalnim la Suceava.

Iuga (1400) a avut o domnie prea scurtil si turburata ca s fi putut cladi,

precum Ii atribue traflia (3), o biserica ca acea a Mirautilor, Stefan I
(1394 1400), pe Mug% luptele ce trebui sa le poarte cu Ungurii si
tarii, avb de lucru cu Hrlul sau, unde-si avit resedinta, punand, se

pare, inceput curtilor domnesti din acea localitate (4), iar Roman I (1391
1394) fu si el ocupat cu fundarea Romanului si cu construirea cetritii (de
pamant si lemn) de acolo (5).
Raman deci, cum am aratat si mai sus, numai Petru Musat i Iurg

Koriatovici, care insa a domnit mai putin i na fost nici el destul de

(1) N. Iorga, Gesehichte des rumnischen Volkes, I, 161 sq.Nu e locul a aminti i discula aci
p5reri1e emise cu privire la originea cetii Neamtul. Un lucru totuq e necesar a Ii relevaL: mirarea
c5 se mai crede in originea ei teutonie5, qtiut find ea Cavalerii teutoni (ordin religios, dar nu
specific national) nu au ajuns di ncoace de Carpati in regiuni atat de nordice.
atat mai putin

deci au putut ei ridich cei mai sus, in Bucovina bun5oaril, ca acea dela Tetina, cum mite
crede d-1 Romstorfer chiar in aceast scriere (pag. 10).
Numele de Neamtu, al ceRitii i al
vine dela acel al targului vecin, intemeiat, ea i Baia, la inceputul sec. XIV, de str5vechi colonii silsesti (germane) ardelene, cari imprimau odinioaril caracter curat nemtesc acestui Virg
(N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes, 1. c.). Poate
dela aceste colonli sitse0i 16 i cetatea
numele de usAseasca, pe care-1 inregistreazii (de unde ?) d-lRoinsiorfer (ac. scriere, pag. 10).
(2) Pentru tot ce prive0e chestiunea, S. Fl. Marian, Sfantul loan cel Nou dela Suceava, Bucureqti 1895.

(3 Idem, ibidem, 30-1.

(4) N. Iorga, Istoria lui Stefan eel Mare, Bucure0i 1904, 22 5, i Inscriptii din 13isericile Romniei, I (Bucureqti 1905), 5 6.
(5) Numit5 Cetatect Noud, in opozitie eu cetile moldovene cev mai vechi Neamtul i Suceava;

caci celelalte ceU4i existente atunci nu contau, ea unele ce nu proveniau dela Domnii terii.

Ce-

tatea A1b5. qi Chilia (Inca' nu in stiVnire moldoveneaseil) find bizantino-genoveze, iar Ilotinul, ca
'retina, de origin e polon, intemeiate, probabil, sub Cazimir cel Mare, cand acesta avii in s15panire teritoil& dela nord-estul Moldovei, intre 1340 1370 (R. Kaindl, Geschichte der Bukowina, II, 10 11).
Restul cetiltilor moldovene sunt posterioare
din timpul lui stefan cel Mare: Orheiul (N. Iorga,
Istoria armatei, I, 135), Criiciuna
dela Munteni, v. A. Lapdatu, Vlad-Vodit Calugrul, Bucure0i
1903, 23) i Soroca. Pe aceasta din urm5, Miron Costin o aLribue unui aPetru Vodil., care, intru cat

cetatea exist& in thnpul lui ,tefan el Mare, ar trebui s fie Petru Mupt. Probabil ins5

cri

tirea se refer5 la Petru Rareq, care a lucrat la Soroca, refileand-o poate din piatr5 (Doc. IIurmuzaki,
XV-1, 432). In acest caz trebue sit presupunem c cetatea a fost construitii la inceput din primant
lemn, ca qi cetatea dela Roman, care, numai dupa ce a fost ars5 de Mateiu Corvin (Noemvrie 1467),
a fost reclildit din piatr de .$tefan cel Mare (N. Iorga,Gesehichte des rumanischen Volkes, I, 160-1,
Istoria armatei, I, 126 qi 173).

www.digibuc.ro

XXIII

linistit in domnie (1), ca sa fi putut savarsi, in caz cand am admite ca a

inceput, biserica (Mirautilor) (2) si cetatea dela Suceava, caci, din punct de
vedere tehnic-constructiv, aceste doua cladiri, cum dovedeste d-1 Romstorfer (3), sunt In stransa legatura una ca alta, zidite fiind cam In acelas
timp. Astfel, dupa toate prebabilitatile, Petra Musat e acel care, daca nu
le-a facut In Intregime, a terminat, in orice caz, zidirea acestor douil prea
Insemnate, pentru acea vreme, constructii (4). Lui deci se datoreste, de fapt,
Intemeierea cetatii de pe 1tngt noua capitala a terii, a Sucevii.

Cele mai vechi tiri cu privire la cetate.

Din tot acest timp, adeca dela cladirea cetatii pana la Alexandra cel
Bun, nu avem nici o stire privitoare direct la cetate. Evenimentele rasboinice ale acestei epoci n'au atins i Suceava, mentionata acum In documente consecvent ca capitala a terii. 0 singura data numai, la 1395,
oastea lui Sigismund al Ungariei, adusa itupotriva lui stefan I Musat, patrunse pana sub zidurile capitalei. Ne-o spune regele Insus, care, In o
diploma a sa din 1397, zice: In urma (dupa ce sustinuse lupte grele in
munti cu Moldovenii), ajutandu-ne D-zeu, am ajuns In tara Moldovei
ne-am pus castrele chiar langa eresedintan voevodului itefan (propriae residentiae ipsius Stephani Wayvodae) (5). Unii istorici cred ca e vorba de
Suceava (6), dar, dupa marturia vechilor anale (7) si dupa inscriptia pietrei
mormantale a lui i$tefan Voda dela Radiuti (8), mai degraba e vorba de
Har lau (9), unde acest Voevod pare a-si fi avut resedinta. De altmintrelea,
cldar daca resedinta langa care Sigismund si-a pus castrele sale ar fi fost
Suceava, insemnatatea Intamplarii scade, Intru cat, Domnul roman cerand
obtinand pacea dela Regele ungur, nu s'a mai dat nici o lupta ad, care
sa fi putut pune in evidenta puterea de rezistenta a cetatii.
In urrna, In tot timpul domniei lui Alexandra cel Bun, un singur eveniment istoric scoate la iveala cetatea Sucevii : aducerea moastelor Sf.
loan cel Nou la 1402. Relatiunile scrise ce ne-au Lamas cu privire la acest
(1) N. Iorga, Istoria lui tefan eel Mare, 18 9.
(2) Dela el, stim pozitiv, a ramas o bisericA in Moldova: Arhiva istoric, II, 7--8.
3) Aceasta scriere, p. 17 sq.
4\ Despre modul expeditiv cum se construiau cetItile in Evul mediu, relaOunile lui Lannov
(1421) cu privire la niste lucrri dela (2etatea Alba: Arhiva istoricil, I 1, 130.Cf. si I. Bogdan, Inscrii)tide dela Cetatea Alba din Analele Academiei Romne, XXX), 31, n. 5.
5) Documentele Hurmuzaki, I-2, 383.
6) D. Onciul, Din istoria Romniei, Bucuresti (Socec) 1909, 38.
(7) I. Bogdan, Vechile cronice, 143 si 193.
(8) E. Kozak, Inschriften aus der Bukowina, Wien 1903, 105-6.
(9) N. Iorga, Studii i Documente, VI, 624, si in alte locuri.

www.digibuc.ro

XXIV

eveniment (1) mentioneazh mai toate de <vestita cetate ce este la orasul

Suceava,,, iar ilustratiunile ce s'au fcut spre a reprezenta atat evenimentul in sine cat i pe Sfant, ne Infatiseazh, Impreunh cu biserica (Mirhutilor) i cetatea dimpotrivh (a Sucevii) (3). Evident, si unele si altele
relatiuni si ilustratiuni nefiind contimporane, nu pot fi privite ca mArturii
directe. Totus ele constituesc documente destul de pretioase, spre a fi relevate intr'un istoric special al cetgii dela Suceava. Aceasta cu atat mai
mult, cu cat izvoarele contimporane, indigene si strhine, sunt extrem de
shrhchcioase in ce priveste tiriIe referitoare la cetate.
Astfel, din documentele interne nu se poate scoate mai nimic sub
acest raport. Panh la Stefan cel Mare nu cunoastein dealt un singur do-

cument, in care sh fie vorba de cetate, un document dela Petru

II

(1448-1449), din prirnul an al domniei sale, prin care se confirmh o danie fficuth mAnhstirii Moldovitei, consistand dinteo cash In Suceava, in ulita

ce merge drept la cetate (in der Gasse, die gerade zur Burg geht) (4). Tot
ash de shrhch'cioase sunt i izvoarele strine. Chci numai luptele inversunate
dintre urmasii lui Alexandru cel Bun
lupte purtate cu ajutorul Polonilor
pun In luminh istorich cetatea dela Suceava. Si aniline: la 1449 (Decemvrie) si 1450 (Ianuarie) (5), In timpul luptelor dintre Bogdan II si Alexandru II, o oaste polonh, sub comanda lui Ioan Olieski de Sienno, phtrunzand

din ordinul Regelui Cazhnir In Moldova, cuprinde cettile terii: Hotinul,

Suceuva i Neamtul (6). Cuprinderea s'a fAcut Insh fftr lupt, chci mhrturiseste Dlugosz i, duph el (?), al nostru Ureche (7), Bogdan Vodil, surprins, se retrase In munti, de unde, relateazh ei mai departe, se Intoarse

Indath ce oastea polont ies din tart, ca sh alunge pe Alexandru

reocupe scaunul domniei terii.

Aceste sunt cele dintai i cele mai vechi stiri privitoare la cetatea
Sucevii. Pentru ca altele nouh, mai importante, sh avem, trebue s trecem
direct la domnia lui Stefan cel Mare.

(1) Cuprinse la Marian, op. cit.

(2) Singurul cillAtor cunoscut ea e trece in acest timp (1427) prin SuceavaSchiltberger nu
aminteste nici un cuvAnt de cetate, ci numai de oras, despre care spune doar atat c e capitala Moldovei (Hauptstadt in der kleinen Walachei): Reisebuch, ed. Langmaltel, Tbingen 1885, 111.
(3) Reproduse si explicate de d-I Romstorfer in aceasta scriere, cap. Vechi stampe ale Su
cevii, pp. 99 si 102.La ele se mai poate adaogh: fresca reprezentAnd oAducerea moastelor Sf. Ioan
cel Nou in Suceava din 1546 dela rn-rea Voronet, reprodus in vol. I3ukowina (pag.71) din opera Die
oesterreichisch-ungarische Monarchic in Wort und Dild.
(4) Wickenhauser, Moldawa I: Die Urkunden des Klosters Moldowitza, 1862, 63.
(5) Pentru fixarea datei, V. PArvan, AlexAndrel Vo&A si Bogdan Vodit, Bucuresti 1904, 41 n. 8.

(6) Dlugosz, Historia polonica, Lipsca 1712, II, 59=Opera ornnia, ed. Przezdziecki ,V, 73.
(7) La KogAlniceanu, Cronicele RomAniei, I, 147.

www.digibuc.ro

XXV

Stefan eel Mare i cetatea Sucevii.

E stint ch. de indatti ce apucA sceptrul domniei, Stefan cel Mare purtA
o deosebitA grije pentru organizarea si intArirea cetatilor sale.

Astfel, el institui sistemul administrArii si apttrarii lor pin doi

alabi in loc de unul ca mai inainte (1), iar ce priveste cetatea Sucevii,
care pAnA ad, se pare, nu avusese un cifinandani special, fiind, de sigur, mai mult in seama domniei, stefan o puse sub autoritatea unui
atare comandant, a portarului de Suceava (2), pe care-1 intAlnim pn atre
sfArsitul sec. XVI, and, instituindu-se, duptt norme polone (de Ieremia
Moviltt, zice Miron Costin, (3), de fapt mai dinainte (4), demnitatea de hatman,

< ispravnic al tuturor ostilor (5), se &Oil noului demnitar (pentru a puta
face parte din Divan, scrie acelas cronicar) (6), si aceastA functiune, drept
ce el NA titlul de < hatman si ptirctilab al Sucevii > (7).
Plircttlab, 1111 portar, pentrucA, neprimind cleat atributiunile militare ale

functiunii, titlul rilmase stt-1 poarte mai departe acei ce aveau sa IndeplineascA celelalte atributiuni, administrative, ale cettitii. In adevAr, chiar dela
inceput, pe lAngtt hatmani si pAreMabi ai Sucevii, intAlnim si portari ai
Sucevii (8). Atributiunile lor insA, duptt cum reiese din niste scrisori rAmase

dela unii din ei (9), erau, cum am zis, numai de ordin administrativ. Prin
aceasta importanta de odinioarA a functiunii fu bine inteles mult sazuttt
noii portaH find acum numai niste simpli ingrijitori ai cet4ii, ceeace explica
faptul disparitiei lor, indata ce cetatea nu mai functiontt (10), pe can, vreme
hatmanii, cariprimisera atributiunile militare ale vechei functiuni, continuara
de pArcillabi ai Sucevii papa pe la jua purtA titlul
fireste nominal
mAtate sec. XVIII.

(I) 1. Bogdan, InscripOile dela Cetatea A'b5. (din Analele Academiei RomAne, XXX), 32.
(2) Functiunea se intAlneste inainte de Stefan. Cel dintAiu portar de Suceavap la 1442 (6950)
Aug. 10 e mentionat de d-1 L. Tanoviceanu in studiul sau: Contributiuni la biograflile unor din cronicari (din Analele Academiei Romne, XXVII), 6 8,studiu in care se trateazil si chestiunea comandanOlor cet4ii Sucevii in sec. XV si XVI. Nu stiu (tacit corespunde ins5 funcOunii de mai
tArziu, care se 15mureste sub Stefan. Caci, chiar la inceputul domniei sale, apar, ca si pentru

celelalte catiV, si la Suceava, doi VircAlabi, Bias si Ponici. Aceasta mns numai o singura data, la
1457 69 65) Sept. 8 (Gh. Ghib5nescu, Uricar, XVIII, 489). Dup5 aceasta ramne numai Ponici ptIna la 1465

Ianuarie 15: I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, I, 88), dar tot cu titlul de pArc5lab. Cel dintAiu ce iea titlul de portar e Sendrea, cumnatul lui Stefan, dup5 care urmeazil o serie intreag5 lista
d-lui Gh. Ghibilnescu, I. c. , al c5ror titlu, ditre sfarsitul sec. XVI, incepe a altern cu acel de piircalab.
(3) Poema polon5, ed. Arhiva istoric5, I-1, 170.
(4) Pentru atributiunile sale, Ureche (Cron .11am., I, 138), si D. Cantemir (Descrierea Moldaviei, 81).
(5) I. Tanoviceanu, 1. c.
(6) Poema polon5, 1. c.

cand prc5.1ab, cnd portar.

(7) Cu variAiuni
(8) Lista d-lui Gh. Ghibanescu.
(9) N. lorga, Documenlele Bistrikei, 1, 11-2, si Documentele Hurmuzaki, XV 2, 783 si 1014.
(10) Lista d-lui Gh. Ghibilneseu.

www.digibuc.ro

XXVI

Pe laugh aceasta, Stefan cel Mare lua masuri pentru fortificarea

intretinerea in build, stare a cetatilor sale. Faptul a rhmas In amintirea
generatiilor urmatoare si a fost Inregistrat de Miron Costin, care, In cro-

nica sa polona, zice: Toate cetatile erau la inceput mai mici si aveau
numai partea din mijloc, ca niste turnuri ; zidurile de jur imprejur le-au
facut Domnii (nostri)

cele mai multe vestitul Domn batritinul Stefan

Voda (1).

Opera aceasta fti. undeplinith nu numai prin lucrul strajelor permanente

ce el tineh prin cettiti, ci si prin al oamenilor din satele domnesti si boie-

resti ale tinuturilor, peste cari se intindeh autoritatea administrativit

judiciara a parchlabilor, respectiv a portarilor de Suceava (2). Si nu e
fara interes a artit cum ca. primul document al lui Stefan cel Mare ce
iii s'a pristrat, In care se aminteste de lucrul oamenilor la cetati, se refer% tocmai la Suceava
un document dela 31 August 1458, prin care
Domnul acorda mai multe feluri de scutiri locuitorilor din satul Borhinesti,

Intre cari si acea de ducru la cetatea Sucevii (3).

Cetatea in timpul luptelor lui

teian cu TurcH.

Stefan cel Mare puse ash dar, chiar dela inceputul domniei sale, cetatea Sucevii in functiune militara si strategicd, spre a puteh rezisth cu
succes eventualelor atacuri dusmane. Dar phnii la 1476, in tot timpul luptelor sale anterioare, cu Ungurii, Thtarii, Turcii i infeodatii acestora Muntenii, Domnul nu dadii pas nici unuia din acesti dusmani s, se apropie de
cetate. Matias Corvinul fu sfarfunat la Baia (1467), iar Thtarii, aruncati
asupra Moldovei, in timp ce Mohamed II cu ostile sale treceh Dunarea (la
inceputul lui Iulie 1476), inaintara numai pana, la Stefanesti (4), neincumetiindu-se a atach cetatea dela Suceava, unde vestea sosirii lor pe a doua
zi se risphndi cu groaza intr'un miez de noapte, facand pe Maria Doamna
iea bogatiile si sa fuga, pentru mai multil sigurantil, la Hotin (5).
Dupa infrhngerea dela Valea Alba insa, Sultanul, impartindu-si oastea
in mai multe grupe, o pornl a luh, In staphnire cetatile terii (6). 0 parte,
sub conducerea lui insus, merse la Neamtal (7) si, de aci, la Suceava (8),
(1) I. Bogdan, Cronice inedite, 183.
(2) I. Bogdan, Inscriptiile dela Cetatea A1b5 32.
(3) I. I3ogdan, Docurnentele lui Stefan eel Mare, I, 14 (16).
(4) A. RAdulescu, Luptele 1 ui tefan cel Mare cu Turcii in anii 1475 si 1476, Bucuresti 1908,

62-64.
(5) Balthazar de Piscia, in Columna lui Traian, VII (1876), 378.
6 A. R5dulescu, op. cit., 79.
7 Monumenta Hungariae historica, acta extera, V, 320-1.
8 Balthazar dP Psicia 1. c.
spune e Sultanul ar fi dus cu sine la Suceava 200.000
oameni. Cf. si Donado da Lezze-Angiolello, Historia turchesca, ed. Academiei RomAne, de I. Ursu,
Bucuresti 1910, 91 si XLVII.

www.digibuc.ro

XXVII

sa pima In scaun Uil nou Domn. Dar, precum la Neamtul, ash si la Suceava, nu izbuti nimic. Thrgul fu ars, cetatea nu puth fi insa luata (1), caci
ne relateazii, Uil martor ocular al celor. IntAmplate atunci ea fiind
bine intarit si aparata, Mohamed, vazAnd ca im poate fi cuceritil, ca st
nu-si piarda vremea In zadar , dete ordin de retragere (2). Astfel Sultasa iasa din Moldova, au% a fi putut luh vreuna din cetatile
nUl
Ora (3).

Un nou atac turcesc asupra cetatii dela Suceava se inthmpla dupiti

pierderea Cetatii Albe i Chiliei, pe chnd itefan se gasih la Colomeia, pentru

juramantul de credinta cerut de Regele Casimir al Poloniei. Atunci, In

Septemvrie 1485, Ali Hadmbul, beglerbegul Greciei, cu Turcii din cetatile
dela Mare, se ridica phna la Suceava, unde, in ziva de 20 Septemvrie, &Wit
foe thrgului i ataca cetatea. Neputhnd-o ns lu, devastatorii, cu pretendentul lor Hromot, plecara indarat; dar stefan, intors Iii ara, le lua urma,
li ajunse si-i bath, cum sthn, la Catlabuga, lnga Chilia, la 16 Noemvrie (4).

Fisediul din 1497.

E unicul caz, In tot timpul domniei lui itefan cel Mare, child dusmanul ajunge direct la cetate, Domnul find in tara. Aceasta pentruca el fasese inselat asupra scopului expeditiei lui loan Albert. Inteadevr, itefan
numai thrziu, dupa ce oastea acestuia intra in tara, se convinse de adevilratele lui intentii (5). Ne mai avand deci posibilitatea a se pregati, spre
pe care o
a-1 inthmpinh In cale, marele Donm 1s cetatea (6)
aprovizion i garnizona bine (7), dand-o, de sigur, in seama comandantului
ei, a lui Luca Arburesi se cobori la Roman, unde ostile sale, pe cuvntul
dat de mai nainte, incepuril a se adunh din toate prtile (8).
In acest timp Ioan Albert, nesocotind sfatul comandantului ce-1 povatuih sa iea mai inthiu Hotinul, primi propunerea celor ce-1 Indemnara sa
cuprinda capitala terii (9). Astfel, craiul lesesc
scriu vechile noastre
1 I.Bogdan, Cronice inedite, 56, si Vechile cronice, 196 si 226.Ureche, in Cronicele Romaniei, I,
156.

Dlugosz, Opera omnia, ed. Przezdziecki, XIV, M.Cromer, Polonia sive de origine et rebus

gestis Polonorum, Colonia 1589, 422.

2 Donado da Lezze-Angiolello, op. cit., 1. c.
31 Doc. flurmuzaki, VIII, 15 XX .Ap. N. lorga, Istoria armatei, I, 163.
4 Ce priveste aceasta incursiune de prad5 : N. lorga, Istaria lui Stefan cel Marc, 210

12.

5 Asemenea ce priveste aceasta expeditie: El Fischer, B5tllia din Codrii Cozminului trad.
Cdp. Strisca , Ducuresti 1904, si N. Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare, 236-9, Geschichte des rumttnischen Volkes, I, 360 si Istoria armatei, I, 184.
(6 Cromer, 1. c.
7) La 27 August. I. B)gdan, Cronice inedite, 45 si 59.
preciseaz5: Duminecii.

Ureche Cronicele RomAniei, I, 170

(8 Ureche, in Cronicele Romniel, I, 170.

9 Wapowski, in Scriptores rerum Polonicarum, II Cracovia 1874 , 26.

www.digibuc.ro

XXVIII

ven cu toate puterile sale la cetatea Sucevii, Duminec In 24 a

lunii lui Septemvrie (1). Aceste puteri, cari, dupil cronicarul polon ce ne
relateazil mai pe larg asediul (2), se compuneau din optzeci de mii luptrttori, cu patruzeci de mii oamenii de serviciu i treizeci de mii car de
povarrt (3), fur, cu toatele asezate in jurul cettii, In patru lagare deosebite. Acl Polonii se intriril, pe obiceiul lor, cu legitituri de cara si, dupit
ce aduserrt si tunuri de asediu pentru sfitirmarea puternicelor ziduri ale
cetatii (4), incepuriti asediul sistematic Marti spre searrt, la 26 Septemvrie (5).
Asediul -Unit trei sriptmni, pfmrt la 16 Octomvrie, cnd, cum vom
anale

vedeA, el fu ridicat. In acest timp Lesii bilturrt necurmat, ziva si noaptea (6),

cetatea cu tunurile lor, intre cari erau dourt mai mari, adevrate vrsatoare
de foc (spuendae), cum le numeste Wapowski, ce nu puteau fi urnite din loc
cleat de 40 cai unul, de 50 cai altul (7). Biltaia fu ins 'frrt efect deosebit.
Cci garnizoana cetatii, foarte bine intaritrt i aprovizionat, lupt cu indarzice cronicarul lesesc si, duprt el,
jire si ce
Lesii cu pustile ziva
al nostru
notiptea se tocmiit i intfiria, de erit munca lor in zildarn (8).
Chiar si o sprturrt mai mare pe care dusmanii o fiticurtti in zidul cetatii,

ai nostri izbutir a o reface si Intrl (9).

Pe ciiml astfel Moldovenii din lituntru zadrniciau efectele asediului,
cei din afara, oastea acum adunat a lui Stefan, Incepti a atach din ce in
ce mai cu indritiznealit si mai cu pagubrt pe Poloni, tindu-le comunicatia
cu patria lor si luitindu-le posibilitatea de a se aprovizionit in tarrt (10).
Mai mult nc, asediatorii furrt atacati chiar In tabilra lor, unde, pentru a se
apr, furrt nevoiti srt se retraga cu totul indilrtul legrtturii de carrt.
Astfel insisi devenirrt asediati, lovii i hrtaiti din lrtuntru si din afark
de nu erau volnici srt iasrt nici intr'o parte, mai mult stricand siesi decttt
celor inchisi (11). Din zi in zi situatia deveni tot mai grea, mai ales cand
lipsa de brana se ivl In rndurile luptititorilor poloni (12), cari, vziind zadrnicia
asediului i amenintati fiind de foamete, incepurrt a murmur* apoi a protest

impotriva Regelui lor, cernd s fie dusi Indrulit acas (13).

Ureche, op. cit., 170.

I. 13ogdan, Cronice inedite, 59-60.
2 Wdpowski, op. cit., 27.
3 Pentru nurnArul oastei polone, Ed. Fischer, op. cit., 21-2.
4 Wapowski, 27.
1

I. Bogdan, Cronice inedite, GO.

6 Idem, ibidem, 60 si Ureche, 171.
5

7) Wapowski, 27.

8 Ureche, 171.
9 NVapowski, 27.

10 Wapowski, 27 8 si Ureche, 171.

11) Ureche, 171.

(12 Idem, ibidem si Wapowski, 28.

13 Ureche, 171.

www.digibuc.ro

XXIX

In atari dispozitii se gasia, tabara leseascrt ciind triiiiiii regelui Vladislav ai Ungariei si ai lui Stefan Vodtt al Moldovei venira sti invite pe
Craiul polon a ridicit asediul i a paras1 Moldova (1). Date fiind imprejurerile, Ion Albert, bolnavit sub zidurile cetatii (2), priml invitarea, incheind
armistitiu (3) si ridicand asediul ce devenise atat de greu si de primejdios, nu atat pentru Moldoveni, cat pentru Poloni. La 16 Octomvrie
taia tunurilor incettt (4), iar la 19 Octomvrie, In-re() Joi (5), tabara fiind
ridicata, se inceph retragerea trupelor, care -tinh 'Anti, la 22 Octomvrie (6).
Ce urma,duptt aceasta, se stie
dezastrul din Codrul Cosminului.
Astfel decurse si se termina acest intftiu mare asediu al Sucevii. Insuccesul stiu jign1 adanc amorul propriu al mndrului Rege. De aceea cronicarii poloni cutar sa explice hotarirea lui Ion Albert de a-si ridick tru-

pele de sub Suceava si de a le scoate din Moldova, ca urmare a rugamintii ce i-ar fi Mcut, prin intermediul Regelui Vladislav al Ungariei, Stefan
Voda,, care, din relatiunile oamenilor sai, s'ar fi incredintat, zic ei, cA, dupa,
attuta inversunata, bataie a tunurilor, cetatea va fi distrust', (7). Departe lust),
de a se confirmh, aceasta, asertiune se desminte cum bine observa d-1 Ed.

Fischer prin insus textul instructiunilor pe cari Ioan Albert le dada trimisilor sal In Ungaria, spre a explich Regelui Vladislav rostul expeditiei sale
In Moldova,instructii In cari nu se aminteste de vreo rugaminte In acest
sens a lui Stefan cel Mare (8).
Acestea sunt toate tirile ce ne-au rtimas cu privire la asediul polon
dela 1497. Prin ele se Invedereaztt puterea de rezistentri, a cetatii, care,
si ar fi putut, de
cu mica sa garnizoanii, putur infrunth trei saptamilni
sigur, infrunta si mai mult marea putere armata, pe care Ioan Albert o
Aceasta multumittt, in primul loc, asezarii favorabile
aduse
puternicei ei Intocmiri. Inteadeviir, o sirnpth vedere a colinei pe care se
gaseste, a santurilor adanci si late si a zidurilor puternice si inalte e de
ajuns a da, chiar si vizitatorului necunoschtor in ale artei de asediu, intelesul puterii neinfrante a cetAtii dela Suceava, putere ce se va afirmit
si cu prilejul asediilor viitoare, dela 1563 si 1653.

Idem, ibidem si Wapowski, 1. c.

2 Miechowski, Chronica Polonorum, Cracovia 1521, 351 si, in trad., Arhiva istoricit, I 1, 39.
3 Fischer, op. cit., 60.
(4) Data reiese dela implinirea celor e(rei siiptiltnanip incepand dela 26 Septernvrie , pe cari
le da Letopisetul dela Bistrita I. Bogdan, Cronice inedite, 60 pentru baterea cetrttii.
15) I. Bogdan, op. cit., 60 si Ureche, 171.
(6) Fischer, op. cit., 31 si nota.
(1

(7) Wapowski, 28.

8 Kwartalnik hitoryczny, pe 1893, no. 7 si, de aci, la Fischer, op. cit , 53 sq.

www.digibuc.ro

XXX

Dela moarlea lui

teian cel Mare pnd la 1538.

Dupa 1497, Omit la moartea lui stefan cel Mare, cetatea noastrA fu
scutita de noug, Intistmplari rilsboinice. Cu venirea pe tron a lui Bogdan cel

Orb si cu luptele sale cu Polonii (1), ea fu Insrt din nou expusil amenintrtrilor i atacurilor acestora. AsA, la 1509, In Julie, Nic. Kameniecki, palatinul Cracoviei, ca rrtspuns la expeclitia pe care Bogdan Vodit o Meuse
ciitevA, srtptilrnistni mai inaninte In Po Ionia, prttrunde cu oastea leseasa, pe
care Regele nsu o adusese pitnrt la Lemberg, In Moldova, pradil orasele din

nordul terii, iar, la Intoarcere, cercrt srt cuprindrt si Suceava (2), dar fitrrt
rezultat, cci capitala Domnilor Moldovei, relateazrt, duprt acte oficiale,
Stanislau Gorski, nu se putea lu MIA artilerie grea (3).
Evenimentele rsboinice ce urmarti duprt aceasta, sub Bogdan cel Orb
(1504-1517), ,teflinitrt Vodrt (1517-1527) i Petru Rares, In Intilia
domnie (1527-1538), lupte cu Ttarii, Muntenii, Ardelenii i Polonii, lrtsarrt cetatea Sucevii in deplina pace ptmrt la 1538, and Soliman Magnificul, solicitat de Poloni, i ridica
Indreptrt ostile sale asupra Moldovei, spre a scoate din domnie pe vajnicul turburrttor al Lesilor si al Ardelenilor, pe Petru Vodrt Rares (4).
Decursul acestei expeditii e bine cunoscut : La 17 August Soliman
trece Dunrtrea, la 7 Septernvrie e la Iasi, iar la 15 ale aceleias luni Inaintea
Sucevii, unde Petru Vodrt, prtrasit de boieri i in neputinta de a-si mai
iinea i aprtra tara,Isi lasase
Inainte de a apnea, calea pribegiei
averile sale (5).
Unele izvoare vorbesc de un asediu al cetritii. Anume, vesti ajunse
1n Ungaria (la Vat), cfttevA, zile numai duprt ce Sultanul se Infiintase Inaintea

Sucevii (la 20 Septemvrie), arata a, el ar fi asediat cu Intreaga sa armatri

de 200.000 oameni cetatea, despre care se spunea crt, pe obiceiul acelor
regiuni, n'ar fi destul de bine Intarita (6). Apoi, ca urmare a acestor vesti,
altele, dela Inceputul lui Octomvrie, ne spun crt cetatea ar fi si fost cuceritrt
(expugnata) (7). Totul a trebuit deci srt se petreactt in interval de atevit
(1) Pentru aceste lupte, monografia d-lui Iul. Marinescu, Bogdan III cel Orb, Bucureati 1910.
2) Jodocus, De Sigismundi regis temporibus, in Biblioteka pisarzow polskich, vol. 39 Cracovia
1901 , 37, ai Wapowski, op. cit., 88.Cf. Cronicele Romniei, 1, 183: adnotatia la Cronica luiUreche,
atribuit de editor lui Nic. Costin: aneputilod nirnica strich cettii, au prdat, In 20 Iulie, imprejurul
Sucevii D.

(3 Arhiva istorica, 1-2, 186.

(4) N. Iorga, Geschichte des rumitnischen Volkes, I, 381 2, Geschichte des osmanischen Reiches,

16 ai Istoria armatei, I, 268 70.Asemenea I. Ursu, Die auswrtige Politik des Peter Rares,
Frst von Moldau, Wien 1908, 160 sq.
(5) Macarie, ed. I. Bogdan, Vechile cronice, 211, ai, dupl el, Azarie, ed. I. Bogdan, Letopiseul
lui Azarie (Analele Academiei Romne, XXXI , 198.
16 Documentele Hurmuzaki, II-4, 158. Cf. ai II-1, 192 ai XI, 37.
(7) La 1 Octomvrie
Doc. Hurmuzaki, II-1, 193, 194, 206.
IL, 424

www.digibuc.ro

XXXI

zile. Dat fiind ins, puterea de rezistent pe care cetatea o afirmr, In 1497,

e imposibil de admis, oricat de putin ar

fi

fost pregiltit pentru un

i avem dovezi ca, Rares a lsat oarecari garnizoane In cetati (1)

asediu

ca ea st fi rezistat numai atat de putin, chiar fatrt cu o armatil, numeroas ca acea a lui Solirnan, care avett cu sine si 230 tunuri de
camp (2).

De sigur deci, lucrurile s'au petrecut altfel. A fost numai un inceput

de asediu, care a tinut atilt thnp cat boierii ce parttsiseril pe Rares, intruniti In apropiere, la Badeuti, deliberari i hotariril s se inchine marelui
Padisah (3). Si inteadevr, faptul e confirmat prin mai multe rnrturii.
Una din aceste mrturii ne spune c des1 Turcii aduseser tunuri mari
de asediu, amiculis agit

at arcem illam capiat

putin In
altele, c cetatea s'a predat, odat cu inchinarea boierilor (5). Mai com(4), iar,

plet si mai lrunurit arat cele petrecute Verancius. Ajungand scrie

elInaintea cettii Suceava, [Soliman] i aseazt toat oastea In ordine de
brttaie i, arnanand baterea cetatii, trimite de cerceteazit dac e vreun
inimic care s cuteze a i se opune ? Incredintat di nu e nici unul , . . .
el se intreste In castre imprejurul Sucevii, asteptand pe boieri st vintt (6),
ceeace se intampl, far% mult, zabav. Cei asteptati venir, se inchinara,
predara, cetatea (7). Atunci i prea frumoasa cetate a Suceviiscrie

se supuse Turcilor i o batjocorir ca pe

cronicarul lui Petru Rares
roaba cea din urmti si ca pe o curvil de pe drurnuri (8).
Astfel Soliman intr In cetate i, in palatul In care ,tefan cel Mare
i petrech glorioasele-i btranete, primi Incredintarea de supunere a boierilor, dirora le puse stpanitor pe Stefan Voda, zis, mai pe urmit, Lcust,
nepotul Instrinat al marelui inaintas omonirn. Apoi, luttnd cu dansul averile lui Rares (9) si lsand noului Dornn o gardit personal:1 de 500 Ieniceri (10), Sultanul pilrsi, la 20 Septemvrie, Suceava, mergand la Tighinea,
unde porunci st se faca noua cetate, numit de atunci a Benderului (11).

De ad el coborI la Dunre, trecand, la 4 Octomvrie, indrt In Omanturile Impartitiei sale (12).

(1) Doc. Hurmuzaki, II-1, 197 si II-4, 163.

(2) Ibidem, II-1, 197 ei II-4, 164.
(3) Ureche, in Cronicele Romaniei, I, 197.
(4) Doc. Hurmuzaki, II-1, 192.
(5) Ibidem, II-1, 194, 197 ei 1I-4, 163,
(6) Dup5 ed. Papiu, Tezaur de monumente istorice, Ill, 159.
(7) Ureche, 1. c. Doc. Hurmuzaki, II-1, 194.
(8) Macarie i, dupii el, Azarie, ca mai sus, pag. XXX, n. 5.
(9) Aceiaei, 11. cc.

(10 Doc. Hurmuzaki, II-1, 202-3.Izvorul spune 6.000 de oameni; d. N. Iorga (Istoria armatei,
I, 269) reduce 1ns5 num5ru1 la 500.
(11) Doc. Hurmuzaki, II-4, 199, 215, 274.
(121 Mai sus, pag. XXX, n. 4

www.digibuc.ro

XXXII

Intrarea si asezarea Turcilor In cetatea dela Suceava schirnbrt malt

rostul ei, ciici, de acum Inainte, ea nu va mai servl atilt terii si domniei,
eat arnbitiilor si veleittilor Domnilor si rilvnitorilor de domnie. Cazul ce
ilustreaza mai bine acest nou rost al cettii, e acel al lui Despot Vod.

De la 1538 liana la asediul din 1563.

Dela 1538 piln la Despot Vodrt, cetatea fu teatrul unor evenimente
tragice, cari aduserri, una dupa alta, importante schimbilri in istoria terii.
Stefan Voclit Liicust (Sept. 1538 Dec. 1540) fu asasinat de boierii sal,
chiar In cetatea Sucevii, sus, intr'un foisor, unde odihnia In asternutul
Min (1), iar portarul cetatii, care, negresit, isi avuse rolul star In acest
asasinat, fu ridicat, de aceiasi boieri, in domnie. E Alexandra Vodii Cornea
(Dec. 1540 Fevr. 1541), care se zicea, fiu al lui Bogdan cel Orb (2). Cand
apoi i acesta fu scos din scaun de Petra Vodii Rares, noul Dormi, venind
la Suceava (19 Fevruarie 1541) (3), inlocul pe fostul portar al cetatii (Milml Hatmanul) prin credinciosul srtu boier Petra Vartic (4). Dupil, Rares,
fiii srti Bias Voda, (Oct. 1546Maiu 1551) si Stefan Vodrt (Maiu 1551Sept.
1552), ca i urmasul acestora, Alexandra Vodrt Lpusneanu (Sept. 1552
Nov. 1561) asemenea stapanirrt cetatea in pace. Numai ajungerea la domnia
terii a aventurierului grec Jacob Heraclid Despot schimb lucrurile.
Intr'adeviir, invingnd pe Liipusneanu la Verbia (18 Noemvrie 1561) (5),

el merse direct la cetatea Sucevii (6), si numai dup ce puse stpanire

pe aceast fortrtreata i duprt ce-si adunrt oaste nourt din Moldovenii ce i
se supuser (7), pleat pe urmele rivalului srtu, pe care-1 invinse si-1 alung
din tara (8). Chiar dupa aceast izbilndrt definitivii, Despot nu zabovl la Iasi
decat catevit zile, pentru Incoronare (9), si venl tot la Suceava, petrecut fiind

sus In cetate de Mitropolitul terii cu Episcopii si cu tot noroduln (10).

spre a perpetu amintirea marilor fapte de arme ce saviirsise, au pus
de au zugriivit pe pereti, la ulita, ce se chiamrt tttiscrie cronicarul
reascrt, rsboiul lui cu Alexandra Vodii, chipurile Capitanilor, osebit de ale

Ureche (Cronicele Romaniei I, 200) si scrisoarea boierilor cAtre

(1) Macarie si Azarie, 11. cc.
Regele Poloniei, pentru uciderea lui L5cust5 (Doc. Hurmuzaki, sup. II-1, 141-2).
(2) Izvoarele citate In nota precedentii.
(3) Ureche, op cit., 202.
(4) Idem, ibidem, 202-3.
(5) Lupta reconstituit6 si descrisil la N. Iorga, Istoria armatei, I, 296 sq.
(6) Azarie, op. cit., 205.Ureche si Nic. Costin, Cronicele Romaniei, I, 212 si 436.
(7) Azarie, 1. c.
(8) AeeIa i Nic. Costin, Cronicele Romiiniei, I, 1. c.

(9 La 30 Noemvrie er5. aci : Doc. Hurmuzaki, 1I-1, 392.

(10 Ureche i Nic. Costin, Cronicele Romniei, I, 212 si 437.

www.digibuc.ro

XXXIII

Domnilor, ea mare mestesug scrise, chipurile Hatmanilor i anume, care

zugraviturrt si scrisoare, cu vrernea, pe urmrt, au crizut si s'au sters(1).
Duprt ce se avzrt Iii domnie si se asigurrt despre Turci, Despot Vodil
acordrt o deosebita, grije cetatii dela Suceava, pe care o drdir in seama lui
Petru Devay (2), fratele lui Anton Sfcuiul (Szkely), cittigAtorul victoriei
dela Verbia (3), ca prefect al lefegiilor srti, pe care-i retinir, In cea mai mare
parte, pe Itmgrt sine, chiar si duprt ce Sultanul Ii ceni srt-i concedieze (4).
b$i nu gresl, crtci acesti lefegii, Impreunrt cu cetatea, huli tot sprijinul si
toatrt puterea de rezisten0, a domniei sale.
Inteadevrir, urIt de taril, i prtrasit de boeri, cari, cu. Tomsa Hatmanul In frunte, se scularrt Impotrivrt-i, prtrrtsit apoi de prietini si sprijittitori,
crtrora nu stiii a le fi recunoscraor si multumitor, si amenintat de Cazacii
lui Wiszniewiecki, care rilvni domnia, dupii ce in zridar crtuta sa se MOleagA cu acestia si s'a, se impace cu ceilalti, el hotrtrl srt reziste tuturor,
puniindu-si toat nridejdea In cetatea Sucevii, unde sperit sA se mentin6
luni de zile, pttntt ce-i vor sosl ajutoarele cerute i crtpitanii dela Verbia,
duprt cari trimisese tu Ardeal.
Fireste nu vom relat aci din toate acestea (5), deca ceiace e

necesar pentru unitatea expunerii i ceiace e esential pentru istoria

anurne, cit, mai istet decat Despot, Tomsa izbuti a-i rupe
o parte din osti, sub cuviintul Inseliitor cti le duce Impotriva TAtarilor, cari, ziceau boerii trdttori, veniau asupra Moldovei, In timp ce Cazacii lui Wiszniewiecki intraserrt In tart. Inselat astfel, Despot (Mir Hatmanului srtu <-Unguri 350 si Sitrbi 50, tot crtlrtrime, cu cittevit mii de
Moldoveni si oare cti Nemti pedestrasi i povAtuitori de tunuri (6), cari

fura dusi peste Prut

i acolo, la SApoteni, lefegiii strAini furl,

ucisi

(1 Nic. Costin, op. cit., 436.Sommer, in Vita Jacobi Despotae ed. E. Legrand, Deux vies de
Jaques Basilicos, Paris 1889, 21 , spune c5. asemenea zugraveli s'ar l facut la Curtea domneascri din
Aula oppidi Ias.
(2) Sommer, ed. Legrand, 26.
(3 N. Iorga, Istoria armatei, I, 296 sq.
(4) Dup5. Sommer, 26 27, el ar fi dat drumul Nemtilor, retinnd numai pe Unguri: 300 c61fireti si 300 pedestrasi.Cifra e aproximativa. In jurul ei, Ile cu cevA mai mult, fie cu cevb, mai
putin, se invrtesc, cum vom vedeit, i celelalte izvoare.
(5) Ureehe i Nic. Costin, in Cronicele Romniei, 11. cc.
6 Nic. Costin, in Cronicele Romaniei, I, 411, dupO. Istvanfi, Regni Ungarici historia, Colo-

nia 1685, 281, care are de izvor pe Sommer.Acesta, ed. Legrand, 41, spune cri Despot dOdit
lui Tomp pe cei 300 cldreti ai si, cOtev ii. mii de Moldoveni $i cAtivit, Nemti pentru tunuri.Cele
lalte izvoare dau : Forgch, in Monumenta Hungariae historica, scriptores, XVI, 260 250 Unguri
si 30 Sarbi plus oastea moldoveneasc5, iar In ed. Pressburg-Casovia 1788, 325 : 280 Unguri si 60 Shrbi;
Graziani, ed. lorga, Nouveaux matriaux pour servir a l'histoire de Jaques Basilikos l'Hraclide, Bu-

carest 1900, 9: 200 calAreti, 200 pedestri si 5 tunuri; cronica ed. de Matei Miles, Siebenbrgischer
Wrgengel, Hermannstadt 1670, 94, spune srl Despot ar 11 avut in cetate 900 oameni, din cari
a dat lui Tomsa jumillate; in sfarsit, o stire din Conctantinopol Doc. Hurmuzaki, sup. I 1, 18 .
pretinde ca s'ar 11 dat vre-o 7-8000 de soldati i c In cetate n'ar fi ramas decAt 2-3000. Cum
se vede, din toate aceste mOrturii nu se poate preciz1 numOrul lefegiilor lui Despot dati lui Tomsa
riimasi tu cetate. Acest numOr, cum am zis, se Inv5rteste in jurul cifrelor date de Sommer.
III

Cetatea Sucevii.

www.digibuc.ro

XXXIV

(6 August) (1) pitnrt la unul, afarrt de un Hristofor Tunarul (2), pe care-1

pstrara, spre a le mrtnul < pustile >, cum se ziee atunci tunurilor, i afar%
de doi scrtpati prin noroc, cari duserrt vestea vicleniei i nenorocirii lui
Despot la Suceava (3).
Acesta, amenintat acum din dour', piirti, de Wiszniewiecki si de boerii
rtzvrittiti, se inchise, la 8 August (4), In cetatea cea cu turnuri inthritA,
a Sucevii scrie Azarieimpreunri cu Luteranii rrtmasi pe lngri ansul
cu crttivit din crestinii pe cari cu viclesug Ii inchisese acolon (5), anume,
cu 656 soldati ee ave pe listngil sine-400 Unguri, sub comanda lui Petru
Devay, pedestrii, si a lui Martin Farkas, craretii, si 300 Greci, Poloni,
Rusi, Turci, Nemti, Italieni i chtivA, Moldoveni (6). Aprovizionndu-se
bine cu merinde i muniii, Despot-Vodri sper sit poath rezist cu succes
dusmanilor prmrt la sosirea ajutoarelor ce solicitase, cateva, luni chiar (7),

ceeace de altfel se auzl IndatA in toate prtrtilesi in Ungaria, ii In Polonia, si In Turcia (8).
In acest timp, Tomsa, proclamat Domn de ai sai, la 10 August (9),
venl sA-si asedieze rivalul. Abrartndu-se din drum, el &la mai intitiu pe
la Neamt, spre a scoate din cetate pe lefegiii ce Despot Vodrt Vita, acolo.
Lucru fu lesne, cad numai cr4,ivit din acestia, cu Ioachim Prudentius in
frunte, scrtparrt i rrtzbrtturrt pitnrt la Suceava (10), unde lndatrt ven
noul stefan Vodit cu oastea sa, ea, puind straje In jurul cethtii, s inceaprt al doilea mai important asediu al Sucevii, care reclam'it o descriere
mai detaliatrt, intrucht scoate din nou In evidentrt puterea de rezistentit a

cetrttii, ce nu put fi luatt cleat prin trhdare....

Fisediull din 1563.
Asediul acesta are don& prtrti : asediul cu fortele moldovenesti ale lui
Tomsa, Inainte de lupta cu Wiszniewiecki (primele zile ale lui Septemvrie) (11),
Graziani, ed. Legrand, 188.
(2) Sommer, Istvanfi si Nic. Costin,11. ce. Graziani, ed. Iorga, 9, 11 numeste Cancelli da Nor(1

sia. Tot ash in ed. Legrand, 188. Pentru moe1u1 lefegiilor, Azarie, 206, Ureche, 215
Costin, 441 si celelalte izvoare citate In nota penultimg.

6,

Nic.

(3) Graziani, ed. lorga, 10.

4 Idem, ibidem, 18.
5 Azarie, 207.
o Forgch, ed. Monumenta Hungariae historica,XIV, 261 si Istvanti, 281.E cifra ce se poate
admite si care se apropie de acea datil (500) de Graziani, ed. Legrand,196.Nic. Costin (1. c.) d nuexagerat de 1256.
(7 Graziani, ed. Iorga, 10.

8 Arhiva istoric, I1, 147 ----- Doc. Hurmuzaki, sup. I-1, 18 si II-1, 478.
9 N. Iorga, Docurnentele Bistritei, I Bucuresti 1899, LXIV.
(10 Sommer, Isivanfi i Nic. Costin, 11. cc.Asemenea celelalte izvoare streine.
(11) La 13 Septemvrie vestea luptei ajunsese la Constantinopol (Doc. Hurmuzaki, sup. I-1,
18), ceeace pe atunci se Moe& In 8-10 zile.

www.digibuc.ro

Xxxv

neizbutit, i asediul ce urrna dupa aceasta lupta, cu ajutor primit dela Joan

Sigismund al Ardealului, care tinir doua luni si care se termina cu predarea cetatii prin tradare. Ambele aceste asedii pot fi bine reconstituite
dupa relatiunile pline de interes i destul de bogate In amanunte ce
ne-au Minas cu privire la ele (1).
Dupit aceste relatiuni, Tomsa, venind la Suceava, inconjura cetatea,
puind sa se faca lucrari necesare pentru luarea ei. Cum insit Moldovenii
nu prea erau mesteri In executarea acestui soiu de lucrari (2), pe cari
dealtfel Despot le impiedeca, pe cat putea, cu bataia tunurilor si cu
zilnice ce poruncia alor sai sa faca In afara de cetate (3), asediul
Inceput mergek destul de greu. Totusi, asediatorii izbutiseril sit aduca
aseze tunurile Tor (cele 4 5 dela SiVoteni) pe campul din fata cetatii,
inaintea portii celei mari, pe care Incepuril a o bate cu scop de a o
rama si a da navala Inlituntru (4). Ce fiind nestiutori Moldovenii Tomsii
scrie, dupa Istvanfi, cronicarul nostru putina stricaciune facurit (5).
Credem Insa crt adevarata cauza a putinei stricaciuni nu era ant nestiinta
Moldovenilor, cat viclenia celui ce manuia tunurile, a lui Hristofor tunarul dela Sapoteni (6), care va fi tras i ad, ca si In lupta cu Wiszniewiecki
dela Podul Vericicanilor, gresit,

viclenie pe care Moldovenii o observara

nurnai In aceasta din urma lupta i pe care el o platI cu capul (7).

Asediul nefiind eficace, lefegiii lui Despot continuau a se aproviziona din afara. < Ca dau nval si-i impingeau (pe asediatori) atata, cat
dela o vreme umblau din cetate pe ascuns afar% la hrana (8). i aceste
ieiri devenira atat de cutezatoare, incht intr'una din zile asediatii dadura
cu totii navala afara si angajara o apriga lupta cu Moldovenii pentru cele
4-5 tunuri ale lor singurele pe cari le aveau (9). Si as, ceia sa le
ieie, cestia sit nu le deie, stan rilzboiu mare, 'Ana ce, cu cumbaralele si
cu focul Nemtilor din cetate, asediatorii fura dovediti si asediatii trasera
tunurile In launtru (10).
1) HelaVunile aceste, amintite si mai sus, se pot inirarti In trei grupe : 1) Relgiunea daL
de vechiul Letopiset al lui Azarie (ed. cit., 206-8 i, dupil acesta, de Cronica lui Ureche ed. cit.,
215
18), unde s'a completat cu stiri scoase din cronicarii poloni Paszkowski si Bielski.-2) Relatiunea dal de Sommer in Vita Despotae (ed. cit., 45 55 si, dupii acesta, de Nic. Istvanfi, In Regni
Ungarici historia ed. cit , 282 83 , iar dup acest din urmil de Nic. Costin (ed. cit., 442-461.-3) Recontemporane independente : a Forgich ed. Monumenta Hungariae historica, XVI, 265-66)
cronica Siebenbrgischer Wrgengel (ed. cit., 91 96 , b) Graziani ed. Legrand, 196 sq. si ed.
Iorga, 9 sq.)aceste donii din urnari dup stiri culese in Polonia, dela Albert Lacki chiar.
(2 Forgach, ed. cit., 263.
(3) Idem, ibidem. Graziani (ed. Legrand, 196). Documentele Hurmuzaki, sup. I-1, 18 = Arhiva istorick I-1, 147.
(4) Nic. Costin, ed. cit., 442.
(5 Idem, ibidem.
(6) Mai sus, pag. XXXIV, n. 2.
(7 Sommer, 52.
8) Nic. Costin, ed. cit., 412.
(9)

(10 Idem, ibidem.Forgtich, 262.- Graziani (ed. Legrand, 197 si ed. Iorga, 12

www.digibuc.ro

Ne mai avand acum nici aceste tunuri si vazand moalele lucru de

dobandit cetatea cu ai sai, Tomsa trimise dupa ajutor la Principe le Ioan
Sigisnrund al Ardealului (1). Pana a se pregAtl i sosl acest ajutor Insii,
el ridica asediul pentru a da lupta cu Wiszniewiecki, care, viizand
Moldovenii i-au fost cu viclesug si ca nu se poate Intelege nici cu Despot,
venl cu Cazacii si asupra cettii. La podul Vericicanilor, langa Siret, el
fu Ins, cum se stie, batut si prins de Moldoveni (2).

In acest interval, dela plecarea pana la Intoarcerea lui Tomsa la

Suceava, cetatea rhmase vre-o zece zile despresurat (3). Despot ar fi
putut deci caut scaparea la Hotin sau n alt parte. Increzator in puterea
cetatii si in devotarnentul lefegiilor sai, dupa sfatul medicului Dionisie Aval
(4), el preferl Insa a ramane si a rezista mai departe asediului. In acest
scop, In cele zece zile cat fu liber, Isi primenl trupele si-si aduse noi cantitat,i de provizii (grau, orz, vite, vin etc.) si de munitii (5). Astfel pregatit,
In speranta ajutoarelor ce asteptit
vina, Despot Intampin noul si Indelungul asediu, care Inceph pe data ce Tomsa priml ajutorul cerut i trimis
de Joan Sigismund din Ardeal.
Cu privire la acest ajutor, documentele ardelene de curand publicate
de d-1 N. Iorga, ne dau pretioase lamuriri. La 21 August, Ioan Vranceanu,
solul Domnului Moldovei, trimis pentru a obtine sprijinul Principelui transilvan, plech, Impreuna, cu Toma Dacz, prefectul cetatii dela Munkcs
unul din viitorii comandanti ai Ardelenilor sub Suceava, din Alba Iu lia,
prin Bistrita, In Moldova (6). Putin In mina, la 30 ale aceleiasi luni, Ioan
Sigismund trimite la Bistriteni pe capitanul sari Fr. Nyakazo, cu ordin
pregateascA si sa-i dea 3-400 de puscasi buni, spre a-i trimite In
Moldova (7). Cinci zile In urma, la 4 Septemvrie, Principe le Ardealului
vesteste pe Bistriteni ca a trimis contra lui Despot, In ajutor noului Domn
al Moldovei, oastea calareata i pedestra a lui Ladislau Rdk, Fr. Nyakazo si Mili. Rcz, cerand sa le puna i ei la dispozitie 160 puscasi
cativa aurifossores montanistas dela Rodna, pro faciendis cuniculis et fossis subterraneis, precum i o sun, douasprezece chintale (centenarios) de pulvere pentru tunuri de cetate (8).
Ajutorul astfel pregtit a trebuit s intre In Moldova In timpul luptei
lui Tornsa cu Wiszniewiecki, adeca In primele zile ale lui Septemvrie, cad
la 13 ale aceleiasi luni, Ioan Sigismund scria Sultanului ca a trimis In Mol(1) Nic. Costin, 443.Sommer, 49.ForgAch, 265.Graziani ed. Legand, 117, ed. Iorga, 13).
(2 N. Iorga, Istoria armatei, I, 306-7.
(3) Graziani, ed. Iorga, 12.

4) Sommer, 50-1.Nic. Costin, 444.

(5

(6

Graziani (ed. Legrand, 196, ed. lorga, 12).

Doc. Hurmuzald, XV-1, 583.

(7) 1bidem, 583.

(8 Ibidem, 584.

www.digibuc.ro

dova, impotriva lui Despot, 400 soldati (calari) si 300 puscai (pixidarii) (1),

aratand ca dad', va mai fi nevoe, va trimite si altii (2).

Cum se vede, Ardelenii venira anume pregatiti pentru asediu
CU
oameni speciali pentru lucrari de santuri si de subminare si cu pulbere
din belsug pentru tunuri. Avand Intre capitanii lor pe unul mai expert In
asernenea lucrari (3), de indata ce se intrunira cu oastea moldoveneasca
a lui Tomsa si ajunsera la Suceava, ei se pusera serios pe lucru. In cateva
zile sapar santuri i ridicara transee de jurimprejurul cettii, ajungand
pana, la poarta cea mare, a 01.6 punte (pont-levis) o nimicira, ca nimene
stt nu mai poata intra sau ies1 far% primejdie din cetate (4). Asediat,ii fura
astfel cu totul Inchisi, ne mai putand comunica cu lumea din. afara, marturiseste un izvor, cleat prin o poarta ascunsa ce irnprovizara (5). Faptul
ne este transmis si de cronicarul nostru contemporan, care zice : Sapara
santuri i raIui.j i fiticur drum ascuns (subteran), de ajunsera Ora la
porti, apoi asezara arme i pusti i incepura a bate cetatea cu tot felul
de mestesuguri (6).
Ingrijat de situatia dificilrt In care-I aducea noul asediu si vazand
de astadata nu mai poate Impiedeca, cu ieiriie i focul alor sti, formarea
cercului de fier, care pe zi ce trecea se tot strangea i Intaria in jurul cetatii,
Despot ordona pedestrimei sale s faca, ca si de randul trecut, o nitivala

generala In afara. Aceasta asculta si angaje o mare luptiti cu asediatorii

Cu multa varsare de sange In ambe prtile, scrie Nic. Costin (7), lupta
in care-si gitisl sfarsitul insusi Barnovski Hatmanul lui Tomsa (8). Sfortarea fu ns zitidarnica : asediatii se trasera indarat In cetate, lasand pe
asediatori la adapostul santurilor si transeelor lor, cari se intindeau pana
sub zidurile cetatii. Lupta continua In urmil intre asediati si asediatori nurnai
cu armele de foc pusti i tunuri. Ea tinh catevh saptamani de zile ne-

intrerupt, In speranta, pentru cei din launtru, ca vor fi despresurati de

ostile polone ce asteptau sit le viniti In ajutor, iar pentru cei din afar%
citi cetatea va capitula prin foame, care, ori cat de bine ar fi fost ea aprovizionata,

trebuia st vin mai curand sau mai tarziu. Asediatorii

(1) Doc. Hurmuzaki, II-1, 477.Cifrele acestea sunt cele autentice, date find de insusi Principele Ardealului. Cele date de relatiunile dupa cari se face descrierea prezentii sunt mai ridicate
sau chiar exagerate. Singur povestirea din Wiirgengel se apropie de adeviir: 300 c5Iiireti sub
Radk, 300 pedestri sub Daczti (p. 94 . Celelalle dau : ('raziani (ed. Legrand, 198, ed. Iorga, 13)
600 cilliireV, 600 pedestri, Istvanfl ed. cit., 283) si Nic. Costin (ed. cit., 444 1.000 ca1are0, 1.000 pedestri, iar Forgach ed. Monumenta, 265) 2.000 attreti, 2.000 pedestri.
(2) In adev6r, la 22 Octomvrie, el scria I3istritenilor Doc. Hurmuzaki, XV-1, 687 s4 mai tri.
marl in Moldova 100 de puscasi.
(3) Graziani, ed. Iorga, 13.
(4) Graziani, ed. Legrand, 198.
(5) Graziani, ed. Iorga, 13.
(6) Azarie, ed. Bogdan, 207.
(7) Nic. Costin, Cronicele nomaniei, I, 445.

8 ) Idem, ibidem, 445.Sommer, 52. N. Iorga, Documentele Bistritei, II, VI.

www.digibuc.ro

erau cu atat mai mult lncredintati de aceasta, cu cat nii, des1 In legturd cu lumea din afara, simtird trebuinta a noi provizii i munitii, Indat
ce asediul se prelungl mai mult cleat crezurft. Astfel, la 15 Octomvrie, ei
cereau noi cantitti de praf de pusch si de tun dela Bistriteni (1), pe cari
Ii mai rugau, prin mijlocirea lui Joan Sigismund, sit le trimitii, grabnic un
hirurgpe care-1 vor aveh ei mai bun cu medicamente i instrumente
necesarii, ca s lege si Ingrijeascil pe ostasii rrtniti ai lui Ladislau Rdk
Thoma Dacz, cei doi comandanti ai ostasilor ardelene (2).
In aceastil, situatie nealeasrt, cum stau ash In apropiere unii de
Ungurii din afara Incepur a vorbl cu cei din lituntru, promit,ndu-le, in
numele cdpitanilor lor mai sus numiti, rtsp1at i libertate, dacrt vor
pred cetatea i pe Domnul lor. Parlamentitrile aceste, fireste, nu riimaserri
ascunse lui Despot, care, vilzhnd cit (cei din cetate Incepuse a se plecare
spre alte lucruri nourt s, facrt (3), oprl, sub pedeapsit de moarte, pe ai sti
a mai comunich, cu cei din afara, ba, ca sit statoreascit pilda, puse s tae
capul celui ce Midi, mai Intaiu aspra sa poruncii. Faptul acesta provoacti o
mare zarvd, special intre pedestrasii comanda-ti de Petru Devay. Despot nu
se Irtsrt Insit intimidat. Prepuind pe acest cripitan al salt ca instigator, el II

chem la sine i, duprice Ii reprosd cu asprime perfidia sa, insusi II

stritpunse cu sabia (4). La strigatul de moarte al celui ce astfel platih
necredinta sa, pedestrimea se stranse in grabd inaintea camerei lui Despot, cerand cu amenintare pe crtpitanul ei, iar child trupul acestuia fu
aruncat pe fereastrrt afar, o adevrtrath rdscoald izbucnI In cetate. Strigrttele de amenintare si rdzbunare ajunserd pand la cei din afard, cari
luar astfel cunostint de rrtzvratire. In mania lor, pedestrasii lui Devay
puserit la cale chiar pierderea lui Despot, dar de team de a nu fi priviti de trddritori, dui-Ace se mai linistir, socotiril cii e deajuns s inchine cetatea lui Tomsa. In zadar Martin Farkas, cpitanul caldrimei,
Intoarch, cu acaut, sit potoleascrt spiritele, In zadar Despot cearca
demeniri i promisiuni, dela planul lor! Ei ramaserit statornici In hotdrIrea
lor i, a douazi dupa uciderea lui Devay, trimiserrt o delegatie In tabra
asediatorilor sit stabileascrt conditiile preddrii cet4ii si a lui Despot liber-

tatea de a se reImpatri cu toate cele ce vor puteit lua cu

In miez de noapte, Intelegerea aceasta fu adus" la cunostinta lui
Despot, care Mat acum o ultima Incercare pe langrt lefegiii sti, rugndu-i,
implorandu-i chiar in genunchi, sa-i rinnand credinciosi, caci, le spuneh el,

(1) Doc. Hurmuzaki, XV-1, 586.

2) Ibidem, 587.
(3 Nic. Costin, op. cit., 445.
(4) Dup Graziani ed. lorga, 16, ed. Legrand, 199 , Devay ar fi fost uds I n camera lui Despot,

nu de acesta, ei de un lnder negru (maur) al s5u.

www.digibuc.ro

XX XIX

ostile polone ale lui Lacki si ale lui Zborowski, socru-sau, vin sil despresure cetatea si sa-i mntueasca. So Idatii ramasera Insa nelnduplecati, iar
la teama fostului lor Domn ca va fi tras in teaph, ei II Incredintaril ct
nu i se va Intampla nimic, de oarece a fost cerut sa fie trirnis la Constantinopol. Cu aceasta slaba nrtdejde de scripare, Despot petrech cele
ateva ceasuri ale ultimei sale nopti de chinuri si lacrami. Cand se fach
ziva, soldatii se aratara din nou, poruncindu-i sit se scoale, sa se Imbrace

si sa se gateasca de plecare. Vazand ca totul s'a terminat si di nici

chiar fuga ce o mil, cu primejdia sa numai, nu-i fu Ingaduita, nefericitul
Domn cherna la sine pe sold* ce-i ramasera credinciosi ptma la urma,
le multuml pentru devotamentul lor, Imbratisandu-i si Impartindu-le ultimele sale bunuri pietrele dela inele si o coroana de aur. Apoi, Im-

bracat In hainele cele mai scumpe, calare, cu buzduganul In mana si

inconjurat de cei mai devotati ai sai, Intre cari si Joachim Prudentius, fu
scos afaril din cetate ale carei porti fura acum destupate si deschise
si dus inaintea lui Tomsa, la Areni, unde era adunata tara. Descalecat si
condus In fata Domnului, Despot fu infruntat cu asprime pentru toate
nelegiuirile sale. El nu raspunse nimic, ci, cazand In genunchi, Isi cers1
viata, ca sa se poata pocal In vre-o manastire. Cum, se zice a fi Intampinat cu indignare Stefan-Voda, vrei sa fi calugar, fara sil fi crestin! si-1
lovi cu buzduganul In cap, lasandu-1 mort pe loc (1).
Cu acest tragic sfarsit al lui Despot, se termina, In ziva de 6 Noemvrie (2),

indelungul asediu al cetatii Suceava de la 1563.

De la 1563 ptid la sfdritul sec. XVI.
Cu moartea lui Despot, lucrurile se mai linistira. Tomsa, neputndu-si
castiga increderea Turcilor, fu inlocuit prin Alexandru Liipusneanu, chemat

de Sultan din exilul sau de la Iconium si trimis sil stapaneasca pentru a

doua oara Moldova (Octomvrie 1564). In aceasta nourti a sa domnie, se pe-

trech un fapt osebit de Insemnat In analele cetatilor moldovenesti In genere arderea si distrugerea lor, care, dupa Ureche, ar fi fost pusa la
cale de Lapusneanu. Caci, zice acest cronicar, Alexandru-Voda, vriind sa
intre In voia Turcilor, precum se fagaduise inaintea ImpAratului, ca va
risipl cetatile din tara Moldovei, nurnai sa-i dea domnia, pentru ca In-

(1) Intreaga naraVune a asediului s'a fiicut duprt izvoarele citate la inceput, la cari s'au mai adaos
relatiunile din Doc. Hurmuzaki, II-2, 481 si XI, 64.Locurile comune tuturor acestor izvoare nu s'au
mentionat deosebit, ci numai acele ce se intAmpin la parte din ele
(2) Data o d5 Leunclavius ap. Arhiva istoric, I-1, 180 si scrisorile din Constantinopol Doc. Hurmuzaki, II-2, 480 si XI, 62), uncle vestea morVi lui Despot ajunse la 16 Noemvrie, dat5 din care
trebue sii se scadil cele 10 zile ale curierulai. Graziani (ed. Iorga, 18 dl, tot 6 Noemvrie.

www.digibuc.ro

XL

telegand Imparatia attea amestecrituri ce se friceau In tar* au socotit

ca sa slabeasca tara din temelie, sa, nu se afle aparaturi, 0 au poruncit,
cine va risipl cetatile den Moldova, acelui va da domnia, dece AlexandruVoda, facnd pe cuvntul Impratului, au umplut cetatile de lemne, si le-au

aprins de au ars, i s'au risipit.... Numai Hotinul au lasat, sa fie de aparare despre tara leeasca (1).
Faptul e privit ca sigur. D-1 N. Iorga arata chiar i motivele cari dusera pe Lapuneanu la aceasta hotarlre i pentru cari, tot el, nimicl puterea armata a Moldovei (2). Totu, cronicarul nostru contemporan nu
mentioneazrt nimic de a0, ceva (3), iar Nic. Brewski tie nurnai ca Sultanul Soliman a poruncit lui Alexandru sh darttme cetatea Neamtului din
tara Moldovei (4). Afara de aceasta, o marturie polona din 25 Noemvrie
1564 arata ca tocmai cetatea despre care Ureche spune ea a fost crutata,
Hotinul, a fost arsa, cu foca (5). E de admis deci, din toate aceste marturii, c nu poate fi vorba de o ardere si risipire totala a cetatilor moldoveneti, ci numai de o prirasire i stricare partiala a lor, spre a nu
mai servl pe viitor ca fortarete, ca apdreituri, turburrttorilor pretendenti
la domnie de peste hotare. Aceasta pentru cuvntul cu dourt trei decenii
In urmrt le regrisim mai pe toate In functiune....
intre cetatile astfel parasite de Lapuneanu a fost i Suceava e
neindoios. De altfel, singur faptul mutarii resedintei domne0i la Iai ne arata
at, odata cu vechia capitaltt a terii, el parils10 cetatea, care, negre0t, suferise
destule stricaciuni pe vremea indelungatului asediu din 1563, pentru ca

mai fi fost nevoie a-i aduce altele noi.

In aceasta stare de partisire statit cetatea Sucevii purl catre sfar0tul
sec. al XVI, cnd Domnii rrizvratiti Impotriva Turcilor, Aron-Voda (1592
1595) i ,tefan Razvan (1595), 10 reluara reedinta la Suceava, cnd, mai
ales, Ieremie Movila (1595-1606) se aezil statornic acl. Atunci cetatea
fu din nou garnizonata cit lefegiii unguri ai lui Aron-Voda (6) i, mai pe
urmrt, cu slujitorii poloni ai lui Ieremie Movila (7), care cum vom vede,
o i restaura Dar cu aceasta am ajuns la un nou capitol, la

Starea cetapi In cursul sec. XVI.

Am vazut ci Stefan cel Mare a fost acel ce a dat o noutt organizatie
cetatii dela Suceava. Tot el a marito i a Intririt-o, ridicandu-i un al
1 Cronicele Romniei, I, 221.Cf. si 448.
2 Istoria, armatei, 1,313-5.

(3) Azarie.

1. Bogdan, Cronice inedite, 133.

(5) N. Iorga, Nouveaux matriaux pour servir a l'histoire de Jaqu es Basilikos l'Hraclide, 85-86.
6 Sub un Mihail Tolnaj, ahatman si dipitan de Suceava: Doc. Hurmuzaki, XII, 72.
7 Cronicele Romniel, I, 250.Querini, la 1599, g5seste 2.000 de so1dat4 unguri si poloni In
Suceava: Doc. Hurmuzaki, 111.1, 549.
(4

www.digibuc.ro

XLI

doilea rhnd de ziduri, pe ngt cele dintuui, ale castelului propriu zis (1).
0 scurth mentiune cu privire la cetatea astfel mtirith si inthrith, ne drt
Donado da Lezze Angiolello, care o vilzh In 1476 si care ne spune ch,
In opozitie cu orasul, inconjurat cu santuri si Oland, cu casele si bisericile sale de lemn, coperite cu indril, castelul, [situat] pe un povarnis
afar din oras, e de piatrh si chrilmid (2).
Odath cu cetatea, Stefan-Vodri prefhch si resedinta domneasch. Din
nefericire urmele acestei resedinte au disphrut cu totul azi. Chci, asezata
fiind pe laturea de nord a colinei pe care se glisiit cetatea, unde terenul
e abrupt si mai put,in rezistent, ea s'a surpat impreunrt cu acesta (3).
Nu putem stl deci ce fel era intocmith ca constructie. Stim lush, In schimb,
ch er, Impodobith, ca i clhdirile bisericesti ale marelui Domn, cu plhci de
teracoth, cu discuri ornamentate i cu ciubuchrie de piatra si carrunidh
cioplith (4). Pe laugh resedinth, cetatea posedh In acel timp mai toate
celelalte clhdiri ce ni s'au prtstrat, bine 'nteles prefrtcute si adaose, panit
la definitiva ei phrhsire,
cIdiri cu anumite destinatiuni, intre cari si
acea de a suilhslui pe aphriitori, pe prizonieri si pe intemnitati, cum bunrwarh, au fost soldatii dela Caffa (5) si arhiepiscopul Camenitei, Medzilewski, despre care ni se spune di, a fost inchis In beciurile cethtii de munte
dela Suceava (6). Cu un cuvant, in vremea lui Stefan cel Mare Inch, cetatea

noastrh aveh mai toate intocmirile ce se ghsesc arrttate in descrierea ce

urmeazh acestei notite istorice.
Dupa asediul din 1497, singurul de pe urma chruia cetatea suferi mai
serios, negresit zidurile ei furil restaurate. La adhpostul lor marele Domn
i petrech In liniste glorioasele-i biltritnete (7). Astfel, la moarte, el Irish, urmasilor shi, Bogdan cel Orb si Stefrmith Vodh, cetatea In cea mai bunii stare.
Numai sub Petru Bares, care restaurrt mai toate vechile cetilti ale Moldovei (8),
Suceava priml si ea reparatiile pe cari trecerea vremii le imlmneh (9). Din

nefericire nU posedrun nici o mrturie care sit ne arate cum se infritish

cetatea in timpul acesta. Una singuril, acea despre asasinarea lui Stefan
LAcustrt, ne descopere c resedinta ei domneasch aveh, si oarecari constructii de agrement i podoabil, ash zise foisoare. Cad, scrie cronicarul,
Intr'un foisor, sus In cetate, unde [Stefan-Vodrd odihnih, au navrilit cu
Miron Costin, in Cronicele Romemiei, I, 23.
(2 Historia Turchesca, ed. I. Ursu, 91.
(3) Aceast5 scriere, pag. 7 si 40 1.
(4) Aceast scriere, pag. 66.
(5) Columna lui Traian, VII, 378.Cf. si I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, II, 365-6.
(6) Aceast5, scriere, pag. 49, nota.
(7) Din Castrum Zuchaviense scria el, la 15 Octomvrie 1503, Dogelui Venepi, Leonardo Loredano I. I3ogdan, Documentele lui $tefan eel Mare, II, 471.
(8 Pentru Soroca, Doc. Hurmuzaki, XV-1, 432, iar pentru Neamtu, ibidem, 317.
9 N. Iorga, Istoria armatei, I, 306, nota 5.
(1

www.digibuc.ro

XLII

totii [boeriil... i multe rane facandu-i, 1-au omorit (1). Iar Miron Costin
adauga, ca nota la cronica lui Ureche: cht i astzi se cunoaste sangele
pe zidul paretilor casei aceia, In cetatea Sucevii (2).

Dupa Petru Rares nu mai avem nici o stire cu privire la alte prefaceri ale cetatii pana la Despot-Voda, despre care stim ca Meuse din ea
un puternic loc de rezistenta al domniei sale. Lucrarile dela Suceava ale
celebrului aventurier ne sunt atestate pe deoparte de Miron Costin, care
ne spune ca a cetit insusi inscriptia (cu slove pe laugh, bourn) cu numele
lui Despot Voevod dela poarta cetatii (3), pedealth' parte de prezenta ln
Moldova pe timpul acela a unui mare numar de mesteri [architecti] Italieni
cari pierira in rasGermani fabri, caementarii et fossores metallici
coala terii impotriva Domnului lor si a strinilor sai (4). In cetatea astfel
restaurata si fortificata castello forte (5) si fort chasteau (6), zic
anumite marturii
aveh Despot resedinta cu toata, curtea sa (7) si
tot acl 1'0 instala el celebra-i monetarie, pentru care adusese, se stie, din
Ardeal, un vestit mester, pe Wolffgangus Aurifex (8), Lupul Banarul al
eronicelor noastre (9). In aceasta monetarie Tomsa Voda Insusi bath o
moneta (10).
Cu revenirea lui Lapusneanu In domnie, am vzut eh, cetatea Sucevii,

stricath pe urma asediului dela 1563, fu prasith, i eh ea rmase In aaceast stare pnti, la slArsitul sec. XVI, child fu restaurata de Ieremie
Faptul ne e atestat tot de Miron Costin, care zice: Ceara la
turnul cetatii despre miazazi, unde scrie sus ca este tocmit de Ieremie
Voevod (11). Anul-1596in care s'a facut aceasta restaurare ni-1 d o
caramida ramasa de la lucrare i descoperita de d-1 Romstorfer in cetate (12).
Ash dar lui Ieremie Movila se datoreste faptul ca cetatea Sucevii fu readusa

acum In buna stare si pusa din nou In functiune.

Cetatea sub llihat Viteazut.

Chiar la Inceputul sec. XVII, la 1600, cetatea Sucevii ajunse, pentru
scurt timp, In staphnirea lui Mihai Viteazul. Se cunose Imprejurarile. Plecat
(1) Cronicele Romniei, I, 200.

(2 Ibidem, 200, nota 1.

3 Ibidem, 23.
(41 Sommer, op. cit., 47.
(5) Doc. Hurmuzaki, XI, 61.
(6) Ibidem, sup. I-1, 18.

(7) Sommer, op. cit., 38.

(8 Idem, ibidem, 43 si 49.
9 Cronicele RomAniei, I, 441.
10 oNeamul romitnesc literarn, 1912, 240.
(11) Cronicele llormlniei, I, 23.
(12 AceastA scriere, pag. 76.

www.digibuc.ro

XLIII

din Ardeal In Moldova, la 16 Maiu el era in lagr, langd, Suceava (1), de

unde Ieremie
neascultand sfatul Polonilor si, de a se fortifick
astept ad pana ce-i vor veld Inteajutor (2), fugise, lasand 220 haiduci
lesesti lntru paza cetatii (3). Ftrt zabava, Mihai Voda plea pe urmele lui
Ieremie la Hotin, unde acesta se lnchisese. Inainte de 20 Maiu, el era sub
zidurile fortretei depe malul Nistrului (4). Cum Insa cetatea aceasta nu
putea fi cuprinsa cleat printr'un asediu mai indelungat, Mihai 'Asa acolo
In acest scop 2.000 pedestrasi si 200 calareti, iar el se intoarse, a douazi
chiar, la Suceava (5). Ad cetatea i se preda !lira lupta (6), farit nici macar
o lovitura de tun, cum milt, la 27 Maiu, din Suceava, t. Csaki cdtre Napragy (7) si cum de altfel i se supuse IntreagaMoldova absque ulla dade et
sanguinis profusione (8). Graft a ajunge In capitala Moldovei, spre a primi
Inchinarea boerilor, Mihai Voda lasa Suceava In seama capitanului su Man
Kaptury, care-i depuse, la 29 Maiu, juramant de credint,a, ca parcalab al
cetatii > (9), iar el plecd la Iasi, unde-1 gasim la 1 Iunie (10). Dar nici ad
nu ramase decat prea putin, caci afaceH grabnice Il chemau din nou in
Ardeal, unde trecuse pela 20 ale lunii (11).
La 20 Maiu 1600 ash, dar, cetatea Sucevii ajunse in stapanirea lui
Mihai Viteazul, care Inlocul slujitorii poloni ai lui Ieremie Movith prin mercenarii sai unguri. E foarte interesant jurdmantul comandantului cdruia
noul Domn al Moldovei Ii Incredinta paza cetAtii. De aceia Il reproducem
si aci, ca pe unul din documentele cele mai pretioase cu privire la trecutul
cetatii noastre. Iatd-1:
Eu Joan Kaptury, parcalabul cettii Suceava, mt jur pe Dumnezeu
pe sfantul fiul sau Isus Hristos, c voiu fi drept si cu credinta domnului meu, stapanitorul i Domnul Ardealului, Terii Rornanesti si Moldovei,
Mriei Sale lui Mihai Vodd', i fiului Mariei Sale, lui Petru Voda, tot asa-i
voiu fi drept i cu credinta, i voiu tine pentru MriiIe lor cetatea ce mi-a
fost lncredintatil mie, dupa priceperea mea, pana-mi va sta capul. i, la
vremea cand vor poruncl Mriile lor si vor dorl, prin vre-un om sau prin
srisoare, In oHce ceas vor dorl si porund Mrii1e lor, in acela voiu da
cetatea In mana cui vor porund Mrii1e lor. Asa sa-mi ajute Dumnezeu.
In cetatea Sucevii, 29 Maiu 1600 (12).
(1) Doc. Hurmuzaki, IV-1. 51 si XII, 909.

(2)- 3) Ibidem, XII, 930 Dup Heidenstein, Perm Polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti libri XII, Franefort 1672, 351, comandantul acestor haiduci a fost nn polon anume Trzaska.
(4) Doc. Hurmuzaki, IV-1, 51.
(5) Ibidem, sup. II-1, 600-605.
(6) Cronicele Rom:lniei, I, 255 si 491.
(7) Doc. Hurmuzaki, XII, 923.
(8) Ibidem, IV-1, 58.
(9 Ibidem, XII, 951, n. 1.
(10 Ibidem, IV-1, 66.

Doc. Hurmuzaki, IV-1, 73.

(11) La 26 Iunie er la Presmer: Doc. Hurmuzaki, XII, 950.

(12 Ibidem, XII, 951, n.l.

www.digibuc.ro

XLIV

Kaptury tin cu creclinth cetatea cht timp Moldova, mhcar nominal,

rhmase In st6panirea lui Mihai panh la terminarea expeditiei din toamnh
a lui loan Zamoyski. Inteadevar, acesta, In raportul campaniei sale (1),
relateazh ch la intrarea sa In Moldova (la 4 Septemvrie treceh Nistrul pela
Colodrupca), garnizoanele 15,sate de Mihai In aceasth Ora Wan tras peste
munti In Ardeal, Impreunh cu apitanii lor, pe care-i si numeste (2). Intre
ei nu se gilseste Msg. Kaptury. Urmeazii, deci ca acesta a ramas locului,
astepthnd pe Poloni, cari, dupit relatiunile cronicarilor lor, la 15 Septemvrie,
aphrurh inaintea cethtii, asediind-o (3). Ei nu o putura lush luh, cad, scrie
la rndul shu, si cronicarul nostru, a afliind Zornoyski cu Ieremie Voda cetatea
Sucevii grijith bine de oamenii lui Mihai Voda, au ales sfat sil nu fach

zhbavh, ce sh meargh Intins duph Mihai Vodh' > (4). Ash dar, potrivit ju-

rhmntului silu, Kaptury n'a predat acum cetatea. Child si In ce Imprejurhri a facut el aceasta nu putem 01. Negresit Irish, numai duph Infrhngerea lui Mihai In Tara Romhneasch si dupa reasezarea lui Ierernie
Movilh In domnia Moldovei, cilnd Zomoyski ii puse conditie sh garnizoneze

centile terii cu ostire polorat (5).

Cetatea In Intdia jumatate a sec. XVII.
Din nou deci slujitorii poloni luarh In sthpanire cetatea Sucevii, tinhnd-o

In tot tilnpul lui Ieremie Movilh, a fratelui shu Simeon si a copinor lor
ce si-au sprijinit domnia pe Poloni. Nici un evenirnent mai de seamh nu
se Inthmpinh In acest tirnp In leghturtl cu cetatea, decht doar o nilvalire
tatarh In 1624, care aduse adhpostirea In cetate a Domnului de atunci, a
lui Radu Mihnea, far Irish ca nhvlitorii sh fi ajuns pantt acl (6). Urmii,
apoi iarsi o perioad de liniste, panrt la groaznica nhvillire tatarh dela
1650, care aduse retragerea lui Vasile Lupul In codrul Chpotestilor. Atunci,
scrie Miron Costin, dramba cea de ost, care erh oranduith spre Suceava,

au cuprins cat tine Soroca si tinutul Iasilor pttnh in thrg In Iasi, Hotinul,
Dorohoiul, Ilhrlhul si Cerntrutii panh In cetatea Sucevii, temeiul, iar aripele
piln in munte ajungeau. In cetatea Sucevii apucase Gavrilas Logofhtul
si chtiva boieri dela teartt de se Inchisese acolo... (7). Thtarii li urmitrira
pan sub zidurile ei, dar boerii li Imbunar si Indephrtarh cu bani. Astfel,
a clout', oarh, cetatea scilph. Pentru putin timp lush, chci trei ani In urmh,
(1 -2) Doc. Hurmuzaki, sup. II-1, 639 sq.
3 Heidenstein, op. cit., 1. c. Piaseccius, Chronica gestarum in Europa singularium, Cracovia
1698, 189 sq. Niemcewicz, Dzieie Panowania Zygmunta III, I, 285 sq.
(4) Cronicele Romniei, I, 256 si 492.
5) Doc. Hurmuzaki, sup. II-2, 66.
(6 N. Iorga, Studii si Documente, IV, prefat.: 151-3.

(7 Cronicele Romniei, I, 319. Cf. si N. Iorga, Studii si Documente, IV, prefatA: 233-4.

www.digibuc.ro

XLV

un mare eveniment, cel mai de seam4 in trecutul Sucevii, aveit sA se petreacti sub zidurile ceth4ii, anume

Asediul dela 1653.

Invingnd pe Lupul la Siirca (16 Julie) i silindu-1 a-si prirs1 tara,
Gbeorghe Stefan merse la Iasi de-si Ursa, caimacarni de scaun, apoi pleca
In graba la Suceava, unde-si trimisese ostile (1) si unde se gAsiit Inchisit
ea Toma Vornicul
cetate tcasa lui Vasile Voth, cu toata averea
[Cantacuzino] den boeri, cu 80 de Sihneni i puscasi de loc i cu 60 de
Nemti lefegii (2). Acl el concl In apropiere, la Scheia, lu casele lui Todirasco Logotkul, iar pre Seimenii si Ungurii suui ii ngropi1 Imprejurul
cetatii > (3), apoi, neputAnd Induplea, pe DoamnA a-i da cetatea de buna
voie, In schimbul liberthti ei si a unei jumiltati din avere (4), cu tunuri aduse
mai tarziu (5) dela Iasi si Hotin, Stefan Vodii Inceph a bate cetatea. a Ce

nimica nu-i stria, (6), adaogit cronicarul, care ne-a lsat arnanuntita si
interesanta descriere a asediului dela 1653 (7).
Pe and aceste se petreceau sub zidurile Sucevii, noul Domn al Moldovei priml veste cum cA Cazacii, sub Timus, fiul lui Bogdan Chmelnicki (8),

au intrat lii Ora, cu scop de a despresur pe Doamna lui Vasile Vodtt,

daa, ea ar fi asediata, sau numai a-i lash, o gard mai puternicil, daa, ea
ar fi libera, (9). Fat'a, de trupele mai nurneroase
Ttari (10) pe cari le aducea Timus

15.000 Cazaci i 700

Gheorghe itefan, care

duprt o marturie ar fi avut nurnai 10.000 de oameni (11), Ursa cetatea si
se trase spre Cotnari, spre a se aduna acolo cu ()stile ardelene si polone,
pe cari le ceruse In ajutor i pe cari le astepth, pentru ca IrnpreuMt s tin
calea Cazacilor, unde-va, la loc deschis, pe Jijia (12).
(I) Miron Costin, in Cronicele Romftniei, I, 339.Doc. Hurmuzaki, V-I, 19 si XII, 1228.Paul
de Alep, Clltorii1e Patriarhului Macarie, ed. E. Cioran, Bucurepti 1900, 62 pi 65.
(2) Miron Costin, 1. c. Paul de Alep, ed. cit., 57-62. Mte miirturii In Doc. Hurmuzaki V-4,
19, IX-1, 30 si XII, 1228 pi 1234) pi la N. Iorga, Acte pi Fragmente, 1, 222 pi 228.
3 Miron Costin, 340.
(4) N. Iorga, Acte pi Fragmente, I, 228.
(5) La 30 Iulie nu sosiser inci*i. Se spec& Irma s5. ajungIL la Suceava pentru a doua zi seara:
Doc. Hurmuzaki, XII, 1234.
(6) Miron Costin, 1. c.

(7) Intreaga descriere In Cronicele Romaniei, I, 339-344.Asemenea In traducerea latineasca a

Letopisetului lui Miron Costin, tip5ritil de d-I Eug. Barwinski in publicatiile Comisiunii istorice a
Mironis Costini Chronicon terrae Moldavicae, Bucurepti 1912, 163-163.
(8) Miron Costin, 1. c.
(9 Doc. Hurmuzaki, sup. 11-3, 49.
(10) Dupa m5rturii din tabra moldoveneasca, in Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 49.Alte mArturii, In
aceeap colectie (IX-1, 33) dau numai 14.000 eroare, cred, de copie sau tipar . Kraus, In Siebenbilrgische
Chronik, 1608 bis 1665, Wien 1862, 212, coboaril' numrul la 12.000, iar Miron Costin 1. c. 1a 9.000.
(II) Doc. Hurmuzaki, X1I, 1231.
(12) Miron Costin, I. c.

www.digibuc.ro

XLVI

Ajutorul ardelean 4.000 Sacui, sub comanda lui stefan Petkisosi (1).
Numai cu el Insa, ktefan Vod care merse Inaintea Polonilor pana la tefanesti (2)
nu se Incumeta a tine calea lui Timus, carela 11 August (3)
trecuse Nistrul pela Soroca (4). Cazacii avura asa dar drum liber la Suceava. Ajuns aci, Timus, gasind cetatea despresurata, cu putini oameni de
straje in jurul ei (5), slobozi cea mai mare parte din trupe la prada (6), iar el,
cu cAteva mii din ai sad, dupa ce Insusi atacase si pradase Dragomirna (7),
se wet sub cetate, In santurile facute si parasite de Moldoveni (8). Cazacii
pradau In toata voia manastirile din nord-vestul terii (9), and Timus, aflnd
dela niste curieri, intorsi din drum, pe care-i trjrnisese la Chmelnicki si
la Lupul cu vestea ca, a gasit pe Doamna libel% (10)ca trupele de ajutor
polon au trecut Nistrul, s'au unit cu Moldovenii si vin asupra-i, trimise In grab& dupa dnsii (11). Dar ei, Intelegnd ca. protivnicii sunt mai
numerosi, se Imprastiara, inaintea lor, iar cei ce mai ramasera fin% loviti
si sfrmati, prin sate si paduri, de ostile moldovene si polone (12). Astfel
Timus nu ramase dect cu vre-o 5-6.000 de Cazaci si cu cei 700 de TAtari (13), sa, suporte asediul pe care Gheorghe stefan nu Intarzie a i-1 pune
la Suceava. Modul cum el fu asediat de ostile aliate moldo-ungaro-polone
ni-1 aratit, amanuntit si veridic, Miron Costin (14).
i anume. Dupa ce ajutorul polon-1.000 calareti, dupa cronica noastra (15), 4.000 pedestrasi, 800 calareti si 20 tunuri, dupa marturiile polone (16) sub conducerea Polcovnicului Kondracki dela Camenita, militar
iscusit si purtat In lupte (17), patrunse In Moldova si se impreuna la

18 August (18) cu ostile lui Gheorghe tefanPetki cu &Ica plecase

(1) 2) Miron Costin, 340.

(3 Data (1 Aug. st. v.) o d5. Paul de Alep, op. cit , 6, uncle se arat5 si numrul Cazacilor-14.000.
(4) Miron Costin, 1. c.
5 Kraus, 213.
(6 8-9.000 dupfi stiri din tab5ra moldoveneasa, in Doc. Hurmuzaki, sup. H-3, 49 si IX-1, 33.
Kraus, 212, dii 8.000.
(7) Miron Costin, 340 si 343.
(8) Kraus, 213.
(9) Miron Costin, 11. cc.

(10 Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 45.

(11) Ibidem, 50.
(12) AO cel puOn anun0 Kondracki Regelui polon: Doc. Hurmuzaki, sup. I1-3, 45, 47, 50 si 1X-1,

23. Cf. Miron Costin, 343 si N. Iorga, Acte si Fragmente, I, 232.

(13) Doc. Hurmuzaki, V-1, 21, IX-1, 34 si sup. H-3, 47 si 50. La N. lorga, Acte si Fragrnente,
1, 231, se drt 6-8.000.
(14) Miron Costin, 340-2.
(15) Idem, 340.

(16 Doc. Hurmuzaki, V-1, 21, IX-1, 33 si sup. II-3, 47 (aci se d5 40 de steaguri).
Acte si Fragmente, I, 227-8-9.
(17) Miron Costin, 345.
(18) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 49.

www.digibuc.ro

N. Iorga,

XLVII

mai dinnainte (1)

pornira, spre Suceava, Imprastiind i faramand In cale,

cum vazurtim, trupele czacesti ce se intorceau dela prad in lagiirul lui

Timus. Apoi, dupg, ce ajunse i ostile ardelene, la sat la Grigoresti, pe
Siret, Incepe naratiunea cronicarului nostru, se tinii sfat de rdzboin
dndu-se conducerea lui Kondracki, se hothrI, dupri propunerea acestuia,
sa. se atace, ndat i cu putere, pe Cazaci, phnrt a nu apnea, ei sa, se ingroape In santuri In jurul cetatii. Chci, zica, Kondracki, oastea cazceasca,

dacrt apnea a se ingroph, srt arunce santuri prejur sine, nu la loc sub cetate, ca acesta, ci hie la ce Orrin, nedobanditA este. Randuindu-se ash
dar In frunte Leii, apoi Shcuii si In urmrt Moldovenii, comandantii se inteleser' ca, trecnd, in regulrt i liniste, o dumbravrt ce le era. In cale
acoperea, de critra, Suceava, pe datrt ce vor esi In preajma cetatii, la vederea ostilor, s atace, rand pe rand, pe Cazaci, In treaprtdul cailor cel
mare, MI% de grije, crIci Cazacii, Indat ce-i vor vedeh, se vor apnea,
de santuri, cu ash grabrt ca nici sinetele nu le vor slobozi toate, iar
pustile (tunurile) din cetate putinA paguba, le vor aduce. Asa i fricurA.
Duprt ce trecura, cu toth dumbrava, Lesii purceserrt In biciu > spre cetate,
lovindu-se ca Cazacii si Trttarii ckliiri. Dar Sacuii i Moldovenii, ca,nd li va,zurrt Inaerati asupra taberei dusmane, nu-i mai secondarrt. Polonii trimisera,
dupa, ei. Fro& rezultat Ins. Astfel, dupa dourt ceasuri de Incordat asteptare, Kondracki angaje singur lupta. Cazacii, fiind mai numerosi, se imparunii tintmd piept Lesilor, altii lucrand la santuri. i ash, luptira
Valid si sapnd brbteste, Inteo mica, de ceas, ridicara, santurile, cat fur&
piedica, cailor. Atunci Leii, vlizand ca nu sunt sustinuti de cei rrtmasi In urmrt

si ca. Cazacii si-au intarit tabra, s'au tras din lupta,, pe dupli casele TAtArasilor din apropierea cettii, dosindu-se In niste pometi pana,'n deseara,

and se mutar In preajma cet4ii, despre Ipotesti, si and sosira

cu Srtcuii, descrtleand pe un damb despre Ioscani, i$tefan Voda.
cu Moldovenii, asezndu-se In apropierea Polonilor.

Toate acestea se petrecura, intre 18-24 August. Din primele zile ale
Inconjorului lor, Cazacii isi IntArira tabara, ash de bine cu santuri, at
nu er a gAndire srt-i mai dobandeascrt (2). Totus, asediatorii, chiar dela
Inceput, ii asaltarit, in douil rnduri, ant de viguros, Inca, cnd ei fAcura,
un al treilea asalt, Timus fu nevoit srt se retragrt In cetate (3). Asalturile acestea continuar destul de des (4), dar, se vede, MI% prea mare
paguba. pentru Cazaci, cari erau bine adapostiti i Intariti In anturi
(1

Miron Costin, 345.

(2) Miron Costin, 342. Kraus op. cit., 214 spune o Tirrill$ tortilla ash de bine santurile, Mat
acestea se puteau asemAnh cu o cetate tare.Nu mai incape indoial5, dup5, d-1 Romstorfer, ci tabra
aceasta a Cazacilor este identica ea aceea depeCmpul anturi1or, descria In aceasta scriere, pag. 25.
(3) AO cel putin mArturiseste Gheorghe stefan intr'un raport adresat Regelui polon: Doc.
Hurmuzaki, sup. II-3, 50.
(4) N. lorga, Acte si Fragmente, J, 228.

www.digibuc.ro

XLVIII

cari, la rhndul lor, fceau mereu iesiri din tabhrrt, fie pentru a sustine
lupte cu ai nostri, fie pentru a-si procurit apri si hranrt (1). Tritarii iesirh
incaltea cu totul. Nedeprinsi a sth si lupth lnchisi, ei ceruril voie lui Timus
srt plece. Dar acesta, de mistnie dobitoceasch

scrie Miron Costin, rhspunse

prin a -Ma capul Mrzacului lor (2). Atunci, In plinrt revolt, Trttariitoti
plecarrt, intorchnd armele impotriva Cazacilor, In unire cu
cei 700 (3)
asediatorii, cari, duprt ce prirnirh asigurrile lor de supunere si credinth, le
dridurrt drumul spre cash (4).
Cu toatrt aceast defectiune, Cazacii se tineau destul de bine, chci,
Intriti cum erau in tabrtra lor, asalturile asecliatorilor nu le stria, mai
nimic, Intrucht santurile lor aveau transee duble (5). Asemenea btaia
tunurilor, impotriva chrora ei se adhpostiau in gropile ce-si Mcuser sub
prtmnt, gropi ale crifor urme se cunosc inch si astrtzi (6). Vznd ch astfel
Gheorghe Stefan duse si asezri tunurile pe locul din
nu-i va puteh
oras ce dominrt curtea din Muntru a castelului (7). Aceasta mai mult ca
amenintare, cleat cu grind serios de a bate cetatea, pe care Domnul aveh
tot interesul srt o crute. De aceia el poruncl Moldovenilor shi sa bath numai alrtturea de cetate, in tabrtril (8). Cazacii lush 11 urmhrirrt cu iesirile
lor cutezrttoare pftna acl. In primele zile ale lui Septemvrie ei nvi1irt cu
totii 5.000, spune un raport (9) cu scop de a pune maim pe tunuri.
0 mare Incherare se incinse, in care ai nostri ar fi rmas dovediti, dach
Kondracki cu Lesii shi n'ar fi sosit la timp In ajutor, st respingh pe nhvrtlitori i s salveze tunurile lui Gheorghe Stefan (10).
Cu mari pierderi, Cazacii se retraserrt acum in tabrtra lor, unde, de
randul acesta, asediatorii Ii inchisera deshviirsit, punfind osti de toate prtrtile (11). In chipul acesta Ii lipsirh complet de aprt si de hrana (12), din
care cauzh multi din Cazaci se predau zi de zi alor nostri (13). Astfel Inamenintat de foame si de defectiunea ostasilor shi, Timus trimise
curier la tatal srtu, sa vinrt grabnic a-1 despresur (14). Acest airier fu
Irish prins de asediatori, cari, aflnd dela dhnsul situatia grea In care se
1

Miron Costin, 342.

Cf. Cronica anonimil a Tern ItornneAi, ed. Ioanid, 96 si Paul de Alep,

ed. cit., 68-9.

(2 Miron Costin, L c.
(3) Idem,
c. Doc. Hurmuzaki, IX-1, 33 0 N. Iorga, Acte i .1.1'ragmente, I, 231 si 233.-1JupA
un raport Doc. Hurmuzaki, sup. 1I-3, 50 ar fi fugit din tabr numai 400 de Traari.
(4) Miron Costin, 1. c. si N. Iorga, Acte i Fragmente, 11. cc.
(6) Kraus, 1. c.

6) Aceast scriere, pag. 25.

(7

Miron Costin, 343. Cf. si aceast scriere, pag. 7.

(8) Miron Costin, 1. c.

(9 N. lorga, Acte i Fragmente, I, 231.

(10 Miron Costin, 343.
N. Iorga, Acte si Fragmente, I, 231.
(11) Miron Costin, Le.
(12) Idem, 1. c.Doc. Hurmuzaki, IX-1, 34 si sup. II-3,50.N. lorga, Acte si Fragmente, 1, 230.
(13 N. Iorga, Acte si Fragmente, I, 232. Doc. Hurmuzaki, IX-1, 34.
(14 Doc. Hurmuzaki, IX-1, 34.N. forgot, Acte si Fragmente, I, 230

www.digibuc.ro

XLIX

gasiau asediatii, Intelesera ca, cu oarecari silinte din parte-le, acestia nu

mai puteau aye& alta mantuire dealt moartea sau predarea. Trimiserrt deci
ant la Rakczy In
dupa noua ajutoare ostasi, rnuniii i provizii (1)
Ardeal (2), cat si la Sigismund In Po Ionia (3), asigurand pe acest din urma
casecliatii nu vor pate& scrip& nici chiar pe aripele paserilor (4) Totodata ei rugar pe Regele Poloniei, care se afla cu oastea la Haliciu (5),
srt ramana In apropiere de granita, spre a putert tairt calea batranului
Chrnelnicki, in caz cand el ar veni in ajutorul fiului sail (6).
Ajutoarele cerute nu Intarziar. Sosira, mai Intaiu, pe la 5 Septemvrie,
Polonii, sub Colonelul D6 Imhof si Obuchowicz, Chambellan-ul de Mozyr (7),
apoi Ungurii, sub comanda lui KemAny Itinos (8), cari, unindu-se cu Sacuii

lui Stefan Petki, strnser i mai mult pe asediati (9), Inrautatindu-le

nespus situafia destul de grea In care se aflau: lipsiti complet de lirana,
cat

pieile de pe caii morti frigiau i mancau, obositi de straje i stra-

batuti de pusti (10). Cad Lesii sau, mai bine zis, Nemtii trimisi de ei,
de'ndata ce sosira, s'au pus In deal, deasupra cetatii, peste drumul ce vine

din Virg pe sub cetate (11), tocmindu-si pustile si pioa drept asupra tascrie mai departe Miron Costin
berii.
batura foarte tare
cat si
prin gauri (gropile subterane) Ii nimeria >... (12)
Paralel cu aceasta actiune a tunurilor, oastea cea nourt reluil cu mai
multa vigoare i asalturile. Felul cum ea intreprinse un astfel de asalt,
ni-1 arata cronicarul nostru, care ne spune ca Dlmhof cu ai sai, hotarind

un mare asalt, alese pentru aceasta un moment In care credeh el a ase(I) Pentru munitii ai provizii trimise oatilor asedietoare, Sacuilor i Ungurilor, din Ardeal,
dela Distrito., a se vede Doc. Hurmuzaki, X11-2, 1231, 37, 40, 41, 42, 43, 11 ai 45 (muniVi)
1238,
39, 40 ai 42 (provizii .
(2) Miron Costin, 343.
(3) Idem, 1. c. Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 47. N. Iorga, Acte i Fragmente, I, 230 ai 233.
(4) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 47.
(5) Miron Costin, 343.
(6) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 47.

(7) Miron Costin-343da: 603 de Nemti, cu 4 pusti i o piul Tot aah un raport polon (Doc.
Hurmuzaki, IX-1, 34 : 600 Dragoni ai tunuri. Altele cev mai mult, i anume: 800 soldati, 200 Cazaci
si 6 tunuri, in Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 50; doua regimente, urml de ci1are0, altul de pedeatri, cu
10 tunuri, ia N. Iorga, Acte ai Fragmente, I, 233.
8) Miron Costin, 343. Cf. ai Kraus, 1. c.
(9) Miron Costin, 1. c.
(10) Idem, 1. c. Cf. ai Kraus, 1. c.
(11) Iata ce zice d-1 Romstorfer despre acest drum, In o paginA din scrierea sa ramasit netiOHM: drumul acesta se atlit, dupa aceasta descriere, in locul unde existA ai astizi drumul de camp,
peste Cacaina, la Lisaura, ea prelungire a strzii ce trece pe langa biserica Sf. Dumitru, iar dealul
este acela, care se intinde la dreapta acestui drum, in spre cimitir i pe care se pot veda Inca ridi-

caturi facute din painant (depe coasta acestui deal s'a luat fotografia data in fig. 3 . Drumul, tras
In directia estica, se Indrepta, desigur Inc6 inainte de a ajunge pe platou, spre rashrit ai duce& astfel
peste Campul flanuri1or, intorcandu-se din nou spre miazanoapte la podul de peste santul cetiitii,
care se afl cam in punctul A pl. I) ai 4 (pl. H . Mai ales depe dealul acesta 1mpuacau asupra taberii
cazaceati, itah dar mai mult sau mai putin dintr'o pozitiune mai Inalt, 1ncat gloantele ajungeau ai
In gropile sApate in pmant.
(12) Miron Costin, 313.
Cetatea Suc.vii.

www.digibuc.ro

diaii sunt mai putin vigi1eni. Apoi, Inteleghndu-se cu Ungurii i cu Moldovenii, sh-1 sus[inh i ei pe toatil linia, pe dath ce va da din tobe, porn1
asupra taberii chzacesti, ocuphnd o bucath din santuri. Dar Ungurii i Moidovenii nu-1 secundarii. Astfel Cazacii se puturh concentr, cu Timus In
frunte, la locul prirnejduit, unde, dupa o aprigh lupt, piept la piept, resdincolo de santuri, pre
pinserh pe Nemti,
si
rhpa unde suie drumul dela Virg pe sub cetate, ucigand o mare parte din
ei (1). Mrturii contemporane nelndoioase rapoarte poloneze confirma
In totul aceste relathri ale cronicarului nostru (2), ceeace arath veracitatea Intregei inaraOuni ce el ne-a Iftsat asupra asediului ce se reconstitue
Cu prilejul asaltului descris mai sus, spun aceleasi mrturii (3), o gbiuleh

de tun, indreptath de asediatori In tabhra chzhceasc, spre locul unde erh

cortul lui Tirnus, indicat de un fugar al sat' (4), lovl drept In roata unui
tun, pe care asediatii II Indreptau, la rhndul lor, spre ai nostri. 0 bucath
de lemn sfriimh piciorul crudului Cazac, ceeace, trei zile In urma, la 15
Septemvrie, Ii cauzt sfhrsitul (5). Cu moartea lui Timus, lucrurile luarh
alta fata. Cazacii 10 aleserh o nouh cilpetenie, pe un anume Feodorovici (6).
Dar cu autoritatea asprh a sefului mort, disphrii i disciplina din tabra chzceasch. Pe de alt parte, foamea de care suferiau groaznic i frica de moarte
ce intrase In ei, Insphimhntase cu totul pe asediati, cari, acum, in momente de primejdie, nu mai shriau, ca alth data, la santuri, sh le apere,
ci ntvtliau cu totii la portile cettii, chuthnd schpare in luntru. Aceasta
o stim dela Miron Costin, care ne relateazit o astfel de nilvalh, spuntindu-ne
ch intr'o noapte, intrhnd spaima In tabilra cilzhceasca, gau dat to-0 ca
oile la podul cettii, si acolo, Imbulzind cei de pe urmh pe cei dennainte,
au chzut de pe pod in anturi, pierind multhne din ei de acea spairnh... (7).
In astfel de Imprejurrtri, fireste, nu mai erh de rezistat. Incepurh
deci tratativele intre Doamn i Cazaci, Intre acestia i asediatori. Intelegerea nu fu grea, cei rrabiti trebuind sh primeasch conditiile celor din
afara (8) 0 sh predeh cetatea. Astfel, duptt ce Feodorovici cu ceilalti tovarhsi ai sti au legat tocmealil cu Stefan Vodrt i cu Kemny Linos Kondracki bolnhvindu-se plecase mai nainte (9)

si dupilce ei prestarh juramnt

1) Miron Costin, 344.

2)(3 Doc. Hurmuzaki, IX-1, 41 el sup. H-3, 52.

4 Kraus,l. c.Cf. ei N. Iorga, Studii ei Documente, IV, prefatil: 253.
(5) Miron Costin, 343.Kraus, 1. c.Cronica anonima a Terii-Romneeti, ed. cit, 96.Paul de
Alep, ed. cit., 70. Doc. Ilurmuzaki, IX-1, 40-1 ei sup. II-3, 52.N. Iorga, Acte i Fragmente,1, 234.
6) Miron Costin, 313.

(7) Idem, I. c. Cf. ei aceastil scriere, pag 36.

(8) N. Iorga, Acte i Fragmente, I, 236-7.Cf. ei Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 54. Asemenea
cronica lui Kochowski, Annales Poloniae, Cracovia 1683, 388, In care se dau multe date cu privire
la asediul Sucevii dela 1653 pp. 377-390, WA ins a se da cevA, nou deosebit. Tot*, la Bisaccioni,
Guere civilli, Venetia 1664, 418 sq.
(9) Miron Costin, 344. -Paul de Alep, ed. cit., 71.

www.digibuc.ro

LI

i supunere Principelui transilvan i Domnilor rornni (1), au

dat, In ziva de 9 Octomvrie (2), cetatea pe seama lui Stefan Vodh, iar
Cazacii, cati mai rhmseserh, cu tabhrh putinh, luand cu (blush trupul lui
Timus (3), s'au tras de sub cetate, prin trg, pe apa Sucevii In jos, spre
Siret, CU oarneni de zhlog dela Stefan Vodh sh meargh In pace (4).
Pe cnd acestea se petreceau la Suceava, Vasile Vodrt, cu ajutor dela
de eredin

Thtari, venia, in sfarsit, sh libereze cetatea si pe ai shi. Era prea tarziu

lush, chci, In cale, la Stefanesti, afland de cele petrecute, iar Thtarii primind
poruncrt sh se Intoarch, trebul sh plece si el cu dnsii, s treach Prutul

Nistrul Indrtrht, pentru ca In urmh, sa fie prins, dus si litchis la Constantinopol (5).
Asa se sfarsi rasboiul Cazacilor de sub cetatea Sucevii --Incheie Miron

Costin. Averiledespre cari se spuneau lucruri fabuloase (6) si casa lui

Vasile VodhDoamna si Stefnith, Vodh chzurh pe mnile lui Gheorghe
Stefan (7). Asemenea toli cei Inclusi in cetate, intre cari Toma Vornicul
Cantacuzino (8) si Stefnith Paharnicul, feciorul lui Gheorghe Hatmanul,
fratele lui Vasile Vodh, care fu thiat pe loc (9). Dupft ce se desfhcit tabhra
dela Suceava, Gheorghe Stefan lsrt In cetate 200 Nernti cu Polcovnicul
lor (10), lurt pe Doamn

j pe Stefrtnith Vodh si prtrrisl orasul, coborindu-se,

de frica Thtarilor, spre Roman (11).

Cetatea In a doua jumatate a sec. XVII.

Gheorghe Stefan mai ven1 odatri la Suceava, sh se addposteasca In
cetate de frica Ttarilor, In vara anului 1657 (12). Asemenea Gheorghe
Ghika Vodh, In Decemvrie anul urmhtor, dar nu de frica Thtarilor, ci de
acea a ciumei, care bantua atunci Iasii (13). De ad incolo, panh la 1673,
In timpul luptelor turco-polone ce Incepuserh cu un an mai inainte (14),
(1) Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 53. N. Iorga, Acte i Fragrnente, I, 237.

Kgchowski, op.

cit., 389.
(2) Doc. Hurmuzaki, V-1, 22.

3 Cronica anonimii. a Terii-Romne0, ed. cit., 96.

Paul de Alep, ed. cit., 71. Kochowski,

op. cit., 389.

(4 Miron Costin, 344.

(5\ Miron Costin, 344-5.Cronica anonima a Terii-liornAne1i, ed. cit., 96.N. Iorga, Studii
Documente, IV, prefa: 253.
(6 Paul de Alep, ed. cit., 71 2. Doc. Hurrnuzaki, V-2, 6 7.
(7) Miron Costin, 345.
(8) Idem, 348. Cf. Cronicele RomAniei, II, 187.
(9) Miron Costin, 347.
(10) Idem, 348.
(11) Idem, 315. Singura uring descoperit In cetate din Limpul asediului dela 1.653, e o inscriptie

f5cut5 pe piatra unui cadru gotic de fereastril, reprodusil In aceast scriere, fig, 66.
(12) Miron Costin, 355.
Pentru irnprejurZirile istorice ce au determinat aceast frick N. lorga,
Studii i Documente, IV, prefat6.: 280-5.
(13) Miron Costin, 360.

(14) Pentru ele, N. Iorga, Studii i Documente, IX, 141 sq.

www.digibuc.ro

LII

cetatea Sucevii nu mai av nici un rol. In timpul acestor lupte Insa, ea

servi Incercarilor polone de a luh In stapanire Moldova. Astfel, dupa tradarea lui Petriceicu Voda la Hotin, In Octomvrie 1673, pe cand Sobieski
cu grosul armatei polone venia impotriva taberei turcesti de aci, Petriceicu, cu 7000 Poloni, sub comanda lui Sienawski, stegarul Regatului, veni
sa-i Instapaneasca In partea de sus a terii, in cetatile dela Neamtu
Suceava (1), socotind c dupa ce vor lu cetatile, prea lesne vor lu si

tam (2). In Suceava se adapostise Doamna i o sama din boieri si din

negustori cu averile lor (3). De aceea veni i Petriceicu mai Intaiu ad.
Ajuns, care sfarsitul lui Octomvrie, el intarl repede, cum putii, cetatea (4),
apoi, dand-o in seama ostasilor poloni ai Palatinului de Chelm, Gninski (5),

dupa ce se unl cu oastea victorioasa a lui Sobieski, pleca la laside unde

noul Domn al Turcilor, Dumitrascu Cantacuzino, fugiseca st urce din nou
treptele tronului, In Noemvrie (6).
Osti le polone lasate In Suceava r'maser In cetate si dupa alungarea lui Petriceicu Voda din scurta sa reinstalare in domnie (Nov. 1673 Ian.
1674), mai bine de un an, zice Neculce (7). Ele faceau, la lnceput, mari
pagube In jurul cetatii, jefuind i pradand pe locuitori, cat boierii din
partea locului se bajenrisertt de raul lor (8). Vazand aceasta, Dumitrascu

Voda, Intors In scaun, trimise, In primavar, pe Sandu Bultus Hatmanul

cu oastea ce aveh, pentru ca Impreuna cu Turcii i Tatarii ce fusesera
trimisi la iernat In tara, sa inchida pe Lesii din cetate dela ltrana
ori

scoata, de vor puteh, din cuiburile lor (9). Moldovenii si Tatarii statura

in preajma cetatii [Jana ce Lesii au flrunanzit si s'au Inchinat de bunt!,

voie (10), la 9 August 1674, cand o conventie speciala se incheie intre
delegatul Domnului Moldovei (Sandu Buhus Hatmanul) si al Hanului thtaresc (Iusuf Aga) pe deoparte i delegatul Regelui polon (Teodor Franck,
comandantul cettii) pe de alta parteconventie In care se prevedeau conditiile sub cari trupele polone aveau s iasiti din cetate i sa se intoarca In
patrie (11). Aceasta conventie ne arata ca. un asediu in adevaratul inteles al
cuvantului avui loc la Suceava. In adevar, Inca din inceputul prirnaverii, situatia Polonilor de aci erh cat se poate de precara. Fara alimente, fat%
apa, fara lemne, caci Moldovenii si Tatarii le pziau iesirile din toate par(1) N. Iorga, ibidem, 148 sq. special 158 n. 1.
(2) Nic. Costin, Cronicele Romniel, II, 12.
(3) Neculce, ibidem, II, 207 i N. Iorga, Studii i Documente, IX, 157-8.
(4 Grabowski, Ojczyste wspominki, II, 276 7 i Trk Magyarkori Allam-OkmnytAr, V
183: ap. N. lorga, Studii i Documente, IX, 158 n. 1.
(5) N. lorga, ibidem, 1. c.
(6) Idem, ibidem, 159, special n. 2.
(7) Cronicele Romniei, II, 206,
(8 Ibidem, 208.
(9 Nic. Costin i Neculce, op. cit., II, 12 i 208.
(10) Ibidem, 11. cc.

(11 Doc. Hurmuzaki, sup. II-3, 107-8.

www.digibuc.ro

LIII

ei furg nevoiti
taie si sg-si mannce caii, dupil ce taiaserg
mncaserg cnii, i sg ard, acoperisul castelului. Aceste le raportit, la 25
Fevruarie, Regelui polon, comandantul cettii Insus, argtnd ct dach phng
In 14 zile nu va priml ajutor muniii i alimente va trebul cu necesitate s capituleze (1). Cu toate acestea, cum vgzurm, Polonii rezistarg
-tile,

cu mult mai mult, aci, cu mari pierderi, ei tot mai faceau din and In
and cate o iesire pentru aprovizionare. Ba garnizoana lor dela Neamtu
izbutl chiar, in parte, a venl la Suceava, dupg ce sustin o aprigg luptg
cu Moldovenii, < in sesul MTh, la Podisoare, aproape dc ttrgul Sucevii

(2).

Spre a evit pe viitor asemeni suparacioase incuibri ale Lesilor in

tar, Dumitrascu Voda Cantacuzino, dupti ce lug Intelegere cu Turcii si
primi ajutorul lor, trimise, In vara anului urmtor, In Julie 1675, de nimicl cetgtile cele vestite ale Moldovei
Neamtul si Suceava, care, neputnd fi stricat. cu lagum, cu mine, fu datg pradii focului (3). Totus,
aceasta nu Impiedia pe Poloni a reven1 In targ si a se reasez, mai statornic chiar cleat In 1673. Caci daca nu la 1686, cand Sobieski Intreprinse prima sa expeditie ln Moldova, la 1691, cnd el Intreprinse cea de
a cloua expeditie, Suceava fu ocupatg de ostile polone, cari, scrie Nic. Costin,
au facut ocup pregiur capistea armeneasa despre Areni
acolo si-au

asezat oastea de au -tinut targul Suceavan (4). Ash dar, ne mai putnduse adripostl In vechia cetate, Polonii isi facurg o alta noug, din pitimant,
foarte puternia, In jurul mngstirii armene a Sf. Axente, care de atunci
se c1iiam
i Zamca, adecg cetatue. Ei rgmaseril acl ativa ani, sub
comanda lui Johann Friederich von Harstallen (5), iar la 1694 cerurti
chiar dela Turci stt le cedeze fostele cetilti ale Moldovei, In frunte cu
Suceava (6). Dar chestiunea posesiunii acestor cetilti rmase In stare de
fapt, nu si de drept, nehotgrItit, piing la pacea dela Corlowitz din 1699,
cnd Turcii retrocedarg Polonilor Camenita, iar acestia Turcilor ceatile
orasele ocupate In Moldova (7). Atunci Antioh Vodii Cantemir (1695-1700),
care priml lnsrcinarea s, efectueze evacuarea Camenitei Polonilor (12 Sep-

temvrie 1699), trimise pe Lupul Costache dimpreung cu alti boieri comisari de scoaserii, la rndul lor, pe Poloni din tug dela Neamtu
dela Suceava (8).
Acesta e ultimul evenirnent Insemnat In istoria Sucevii a orasului

mai mult dealt a cetatii, cci, acum, aceasta nu mai erit, de fapt, de
at o ruing, cum vom vede din cele urmatoare.
(11 Eud. Hurmuzaki, Fragmente din Istoria Romanilor, III (Bucureeli 1900 , 377 8.
(2) Nic. Costin ei Neculce, op. cit., II, 12 ei 208. Cf. i Eud. Ilurmuzaki, op. cit., 1.

c.

(3) Nic. Costin ei Neculce, 11. cc.

(4) Aceiaei, op. cit., II, 38 el 239.Cf. ei aceasta scriere, pag. 13--14.
(51 N. lorga, Documentele Bistr4ei, I, prefAa: 106 ei II, 82.
(6) Doc. Hurmuzaki, sup. I-1, 319.
(7) Nic. Costin ei Neculce, op. cit., II, 44 ei 262. Tratatul in Doc. Hurmuzaki, V-1, 525.
(8) Neculce, op. cit., 11, 265.

www.digibuc.ro

LIV

Stared cethii In cursul sec. XVII.

Am vAzut c Ieremie Movila aduse, la sfar0tu1 sec. XVI, cetatea

iarii in stare de aparare 0 de locuit. Kochowski ne spune apriat di el
Ii facir valuri i alte lucrari de intrire (1), iar faptul c in timpul domniei
sale documentele scot la iveala anum4i slujitori ai cetatii dela Suceava (2),
ne arata c o noua vieaya de curte se salA0uise in interiorul ei. In urma
lui Ieremie Movila, pAna la 1653, cum tim, n'au fost evenirnente de pe

urma carora cetatea s fi suferit in mod violent. In aceastrt jumatate de

veac deci, cladirele ei n'au avut nevoie decat de lucrari marunte de intretinere, pe cari actiunea distrugatoare a vremii si permanenta lor intrebuintare (3) le va fi reclamat, lucrari despre cari nu ne-a ramas nici o
tire. In genere, cetatea se i.neit i infatiit bine. Marturii sub acest raport,
ale epocii, n'avem cleat douti, destul de insuficiente de altfel. Intaia, din
1636, a misionarului catolic Remondi da Milano, care ne spune c Suceava

e citt fortissima, essendovi un castello monitionato (4). A doua, din

1646, a lui Bandinus, care ne spune numai ca la rasarit de ora e o cetate zidittt odinioara de Germani i Italieni (5). ,tirea se refera, de sigur,
la meterii lui Despot (6).
Lucrari mai mari, de prefacere, nu se cunose la Suceava cleat din
timpul lui Vasile Lupul, cnd cetatea capata o notia vieat, ceeace se deingrijirea ei e data in seama unor deregatori speciali,
duce din faptul
pe cari nu-i intalnim panti ad i cari ieau vechiul titlu de portari ai Sucevii, fara st aibrt Irish, cum am vazut, atribuii1e lor (7). Aceti noi portari, ce se intalnesc Intre 1641 i 1660 (8), sunt simpli ingrijitori ai cepe langa hatmanii i pArchlabii de Suceava. Unul din ei, Dima (9),
se vede a fi avut ispravnicia lucrarilor de prefacere efectuate sub Vasile
Lupul la curtea i cetatea Sucevii, lucrari de cari se interesa direct Domnul, hatmanul
pArcMabul sari, Vornicii de targ i portarul cetatii, cerand, cu totii, meteri zidari, olari i varari dela Bistrirta, precum 0 ma(1) Annales Poloniae, 377.
(2 Un zapis dela 1604 Maiu 28 (Oh. Ghibilnescu, Ispisoace i Zapise, I-2, 30), mentioneaz5 pe

un Cristian pivnicer din cetatea Sucevii si pe un Ilie Vtrcovnic tot din cetatea Sucevii.
(3 La 1620 fratele lui Gaspar Gratiani erit inchis in cetate, aintemnikat de WA: N. Iorga,
Studii i Documente, IV, 183.Cf. Acelas, Documentele I3istritei, II, prefap: 48.Asemenea o scrisoare a Sucevenilor cAtre Bistr4eni din 1638-43 (Doc. flurmuzaki, XII-2, 1053-4 , din care vedem
cA se obisnua ca fAcAtorii de rele si turburtorii O. fie inchisi in cetate.
4) N. lorga, Acte si Fragmente, I, 80.
5) Codex 13andinus, ed. Academiei Rornne, de V. A. Urechia, Bucuresti 1895, 247.
(6) Mai sus, pag. XLII.
(7) Mai sus, pag. XXV si n. 2.
8 Un Dima portar la 1641 (Oh. GhibrInescu, Surete i Izvoade, III, 285); un Frangolea portar

la 1652 Idem, ibidem, III, 108); un Ieremie CArcul portar la 1656, 58 si 59 Idem, ibidem, IV, 82-1
5-6 ; In sfArsit, iarAsi un Dima portar la 1660 Idem, ibidem, IV, 301 .
(9 Nota precedentrt.

www.digibuc.ro

LV

terial de lucrulaturi i cuie de sindril

pentru curtile dela Suceava

pentru treaba cetatii (1). Constatilm deci ch sub Vasile Lupul a tre-

buit s se fac lucrri mai mari, de prefacere, atilt la curtea, cat si la

cetatea din Suceava.
Dup Vasile Vodil iars nu mai avem stiri cu privire la starea cetatii
pan, la 1675, and ea, cum am viizut, a fost distrusk Se poate ca Gheorghe
tefan sau Istratie Vod Dabija s fi Indeplinit lucrArile de reparatie ale
stricaciunilor cauzate de asediul de la 1653. De altfel despre acest din
urm Domn stim c instalase In cetate, ca Despot odinioara, o bnrie (2),
pe care o dd In seama unui Ienachi Zlittarul (3). In aceast monethrie,
care firm-Vona si sub llias Vodri, Alexandru (1666-1668) (4), s'au btut
acei bani specifici moldovenesti, numiti sali (5) dela Schillinge (6).
Mai stim apoi c Petriceicu Voda Mar, In grabh, la 1673, oarecari lucrttri
de Intarire la cetate (7). tirn, In fine, c Dumitrascu Vod Cantacuzino,
din motivele artate mai Inainte, cnd au stricat cetatile cele vestite ale Moldovei a ars i distrus i Suceava, In 1675. Ca, zice mai
departe Nic. Costin, au scris la Turci de i-au trimis oaste, si punnd
lagum iarb de sineti pe sub zidurile cettilor, le-au aruncat din temelie.
Numai cetatea Sucevii, neputnd-o stria, cu lagurn, au umplut-o de lemne
si de paie, apoi i-au dat foc, de au ars-o. i ash, slbindu-i zidul, s'au
risipit, cum se vede acurn (8). Pe lng5, aceasta, Neculce ne mai spune

CL acel ce a mers cu Turcii de au stricat cetiltile a fost un Grec, Panaiotachi Morona, care, la Suceava, au spart sicriile i ldzile... ce au fost
acolo, i multe lucruri scumpe i odoare au luat, de s'au umplut de avere,
iar mai pre urm i-au riimas feciorul de muri de foame... (9). Faptul
se relat din Viena la Venetia In 7 Julie 1675 (10), iar un preot catolic
prunntean, contemporan, spuneh, lntr'un raport, putin mai iii urrnit, c
cetatea Sucevii era acum drmat, de Turci (11).
Astfel fur% distruse ultirnele cetti moldovenesti, cu Suceava In frunte,
care, duprt cum scrie d. Iorga, se prefacir in un cuptor urias un rug al
inririi noastre celei vechi (12). Dup foc yen i cutremurul stt desvarseascA opera de distrdgere, In zilele lui Duca Vodrt cel Blitristn, in a
(11 O rnultime de scrisori atre Bistriteni, publicate de d. N. lorga, In Doc. Hurmuzaki XII-2.
A se vedea, pentru ele, tabla, sub Suceava
numele portarilor mentionati in nota penultimg.
(2 Nic. Costin, Cronicele Romniei, II, 4.
(3) N. Iorga, art. Banal lui Dabija Voda, in Analele Academiei Romane, XXVIII, Mem. ist., 506.
(4) Nic. Muste, Cronicele Romniei, III, 6.
(5) Descrii de d-I D. A Sturdza, in Etymologicurn magnum Rornaniae, art. Ban.
(6) N. Iorga, art. citat din Anale, 507.
(7) Mai sus, pag. LII.
(8) Nic. Costin, op. cit., II, 12.
(9) Cronicele Romniei, H, 209.
(10) Doc. Hurmuzaki, IX-I, 287.
(11) Revista Catolic, Bucureqti 1912, 585.
(12) Studii qi Documente, IX, 169.

www.digibuc.ro

LVI

treia sa domnie (1678 1684), cand, relateaza Neculce, fost-au si cutremur prea mare si au cazut atunci si turnul cel mare din cetatea Sucevii,
ce-i ziceau oamenii turnul Neboise (1). De aci incolo, cu cat vremea
trecea, ch atat ruina cresteh, asa ca, patru decenii dupit distrugerea cetatii, Dim. Cantemir, amintind de vechea marire a Sucevii, zicea ca
ea zace toata In ruina (2). Invatatul Domn se vede a fi cercetat aceasta
ruina, caci iata ce ne mai relateaza el cu privire la ea: Suceava are in zidurile ei o piatra mare, In care sunt sapate sapte turnuri, acoperite cu o
coroana imperialit, pe care o tin doi lei. Afar de aceasta se mai vede In
temelia turnurilor o piatra, In care stau doi pesti solzosi, cu capetele in
jos si cu coadele In sus, si sub dansii capul unui bour, iar In coarnele
acestuia o stea cu sase raze (3).
Ultime cuvinte.

Cu distrugerea cetatii dela Suceava, se incheie si istoria ei. De aci

inainte, ea nu mai poate fi studiata decat sub raport arheologic, ceeace
se face, cu deosebita competenta, In paginele ce urmeaza.
(1) Cronicele Romniei, II, 223.
(2) Descrierea Moldaviei, 17.
3) Ibidem, 22.

www.digibuc.ro

DESCRIERE

www.digibuc.ro

LIOTe

CMe din Bucovina si di

MUNICIPIULUI

yoldova, it

stie Inch din copilitirie de ce-

r rpg. '5

din strhvechiul oras de scaun al

tatea odinioarh ash de
Voevodului atht de puternic! Cine n'a ascultat bucuros si cu luare aminte
povestirile biitrhnilor despre puterea ei nebiruith, despre turnurile eele
multe pe cari le-a avut, despre luptele ce s'au deslantuit acl eu furie,
despre galeriile si minele subterane, despre eatacombele si putul
despre beciurile adhnci, in cari cei prinsi trebuiau s piarh
froft fund,
lancezInd, despre sphilzurhtorile de pe valul Imprejmuitor, pe cari corbii
despre 1)0(1111 cel mare, mischtor, care acoperih
nu le piirrtsiau
santul de imprejmuire, lat, adnc i plin eu aph, in care multi dusmani
s'au Inecat, despre minunatul pod de piele, care, intins peste rftpa Ca-

cainii, duceit dela cetate phnii la biserica de incoronare a Mirftutilor, despre

despre slujbele dumnezeesti cari
nepretuitele comori ascunse in cetate,

se fitceau In frumosul paraclis al cetittii,

despre serbhrile striducite cari

se adeau In sitlile impodobite ca'n povesti, despre aurul cel mult, pe

care-I mai ascund i azi pivnitele adhnei si Intinse, astepthnd Inca pe fericitul care sa-1 scoath la lumina zilei!

Faima acestei cethti puterniee era rhsphildith odinioarh In Europa

Intreagh: departe, spre miazhzi, phnh 'n Turcia, pawl la Sffintul Alunte si
pfirt In Asia Mich, spre iniazitnoapte paiia n Suedia, apoi, peste MareaNeagrh, pfmil 11 muntii Caucazi, In fine, pana 'n Italia si piinft dincolo de
Rin. Principi, regi si imphrati, Tarul, Sultanul si Hanul de chte ori n'au
ciiutat sii chstige prietinia Si sprijinul stapanitorilor cetfttii dela Suceava!
De pe culmea, odinioarh. Inaltit, a cetfitii, privitorul puteit de sigur si
cuprindit cu vederea o bunh parte a terii si sit se Inteleagh, prin semne, cu
strajele din Indephrtatele turnuri de pazit. Cetatea nsr ave o pozitie
mai mult sau mai putin ascunsii, ceeace, pe lhngft asezarea favorabilft a

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

terenului, Ii da o mare siguranth. Asthzi ns, chlatorul ce vine din Bucovina sau din Romtinia trebue sa se apropie mult de Suceava, ca sh-i poath,
zari zidurile chzute in ruinti.
Ruinele existentea ale cettitii produc un efect de un pitoresc deosebit,
privite fiind In leghturh cu biserica restaurath, din fatti, a Mirhutilor strh-

lucind In bataia razelor de soare si cu silueta variatil, a orasului, bogat

in biserici, de pe coline, siluetti miirginith in fund de vechea intinfistire &Inca

cu turnul ei asemenea unei cettitui.

Ruinele acestea stint azi explorate. Zece ani dela 1895 pAnii la 1904 a
tinut lucrarea de desgropare a phrtilor acoperite de ruine din vechea cetate.

Comori materiale, adeviirat, nu s'au scos; rezultatele cercethrilor au fost

insh, contrar astepthiilor, atht de frumoase, Inctit se va puteh vorbi, Iii schimb,
de multe comori pretioase chstigate pentru trecutul i pentru istoria artelor

din cuprinsul de odinoarti, al Moldovei.

Unii vor fi asteptnd st Ji se comunice planuri i desemnuri importante, flicute pe baza cercethrilor si inftitishnd cetatea in stadiul infloririi
ei celei mai mari.Dorinta aceasta, exprimath inteadevr In mai multe
rnduri, nu se poate Implini, eel putin deocamdatil, nu, aviind, pentru astfel
de desemituri, prea putine puncte sigure de sprijin, mai ales in ce
priveste Inaltimea monumentului ca atare, a ch s'ar puteit oferi numai
icoane ideale, subjective. Proiecte de reconstruire de felul acesta ar incurch
numai pe cetitor i i-ar sdrobi, firh indoealti, icoana fie ajar Intunecoasti,
dar poate mai aproape de realitate pe care si-ar puteh-o face despre cetate,
examinnd ruinele i cetind cu atentiune raportul ce urmeazh.

www.digibuc.ro

Pozilia Sucevii i a certii.

Platoul inalt, asezat Inaintea Carpatilor, intre anuentii Siretului, Moldova si Suceava, are, din cauza alcAtuirii lui geologice, ca formatiune de

loes, mai ales pe de margini, multe ravine. Pe marginea acestui platou,

care coboarrt de-a dreptul spre rul Suceava, se afIrt orasul cu aceeas numire. Sesul intins al Siretului 11 atinge dinspre sudest, avand, ca punct
de aprtrare inspre el, o colina, ieit, cu coasta ei iute, in parte stancoasri,
departe in afar. Cetatea a fost c1dith pe partea de care oras a acestei

Fig. 1. Vfigauna Cacainii, cu cetatea (la dreapta) si biserica MirituVlor (la sanga). In fund Burdujenii.
Fotografie din a. 1901 de prof. dr. W. v. Hrmann din Hrburg .

coline, In locul unde vilgriuna (defileul) gr1ei Cacaina, care izvoreste In

dosul Sucevii, se largeste si se isprrweste indatrt. Duprt milsurittoarea facutit
de mine cu barometrul, inatt,imea curtii Iiinntrice a cetrttli, socotit duprt
nivelul ei de odinioara, e cu 41 m. mai sus dead apa, plAin zagrtzuita, din
garla Cacaina, care curge la poalele colinei.
Langa Suceava, valea ru1ui cu acelas nume, ingustatd, incktvit, e marginita, de partea stanga, cea romneascrt, tot cu un sir de dealuri, a crtror

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

Fig. 2. Celatea (parlea de dare E N E) vilzutil din strada

Abatorului, care se lasit inspre vagiluna Cacainii.
(Fotografle din a. 1894 .

Fig. 3. Cetatea (partea de ciitre S S E trazutA de pe colina

care se intinde spre cimitirul catolic. In stanga bisericalMirrtutilor (inainte
de restaurare).

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

coaste se lasa destul de lin spre cam*, Ingaduind Insa, de pe cuhnile lor, o
stapanire mai ales a sesului Siretului. Prin aceasta vale a Sucevii duce si
astazi drumul de capetenie, care, In evul me(liu, stabilia legatura cea mai
scurta Intre Balcani, Po Ionia si celelalte teH dela miazanoapte.
Inaltimile amintite mai sus (cari se pot vedea, in parte, in fund, spre
stanga, In fig. 2, iar continuarea lor spre miaznoapte, mai lamurit in

fig. 3), aveau odinioara, pentru aparare, Intarituri de pamant, ale caror
urine se mai gasesc si astazi.
Prin urtnare, partea cea mai mare a orasului zace la o Inaltime de
73 ni. deasupra raului Suceava, care are aci o altitudine absoluta de
circa 268 m., calculand cota de 341 m. Socotind deci Inaltimea caderii
apei, dela capatul vagaunii Cacainii liana la rau, la vreo 7 m., vedem,
din datele acestea, c orasul domineaza curtea launtrica a cetatii Inca eu
vreo 25 in.

Felul cum e asezat orasul in fata cetatii si pozitiunea amandurora

a orasului si a cetatii In fata rului, apoi cladirile cele mai insemnate din Suceava i imprejurime, In fine configuratia terenului, cursurile de
mitt si caile de comunicatiune se pot vedea In planul de situatie dat, impreuna cu legenda, In fig. urmatoare 4.
Plansa I, cu scara de 1:2000, arata formatiunea terenului dealului
cetatii cu Imprejurimea lui imediata, In starea In care se atilt hminte de
inceperea sapaturilor. Liniile In plin negru indica resturile de ziduri iesite
atunci la suprafata, exceptand bisericuta, descoperita mai tarziu, al carei
plan se vede la C, pe asit numitul Camp al ,anturilor.
De catre miazanoapte, colina cetatii formeaza o panta prapastioasa
inspre garla Cacainii (a se vedeit fig. 5), din care cauza terenul acl s'a
surpat in parte spre garla, cu Intinsele cladiri ale cetatii cu tot, dupa
cum vadesc darrunaturile puternice ce acopar coasta in acest loc.
In plansa I se cunoaste bine santul cel larg al cetatii, ea panta externa dela capatul nordestic plink de resturi de zidarie.
Colina cetatii are, in lungime, o intindere mijlocie de 120 in. i o
latime, existenta Inca, de 80 m. In partea sudvestica, e mrginita cu un
puternic zid imprejmuitor, din care se Ina lta turnuri rotunde i bastioane.
Din zidariile launtrice se ridic i azi, la o considerabil nJime, altarul
(apsida) paraclisului cetatii, cu putinele resturi de pictura, dupa cari se
poate recunoaste. Celelalte ziduri ajungeau, Inainte de Inceperea sapaturilor,
In genere, numai pana la suprafata terenului, care era de o formatiune cu
totul neregulata i avea, dupii cum s'a constatat mai In urma, o inaltime mijlocie de 5 in. deasupra nivelului celui vechiu al curtii launtrice
Totul er acoperit cu un covor des si verde de iarba.
a cetatii.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

Iniarituri mai vechi.

0 apreciere deplina a cetatii Sucevii 0 a importantei sale In epocile mai
vechi 0 mai nouit ale evului mediu, va fi cu putinta numai cunoscAnd leghturile ei cu celelalte Intarituri din Imprejurirnea mai apropiatil sau mai inde-

1:2f000.

-3\

Fig. 4. Planul de situatie al Sucevii i Itcanilor vechi.

La desenan s'a Intrebuintat planul oraului .

LEGENDA
A. Cetatea.
B. Temeliile unei bisericute.

Biserica Sf. Shnion.

O. Biserica din Itcanii vechi.

C. Biserica MirAutilor.

P. Bis. Sf. Axente (Zama).

D. Biserica Sf. Dumitru.

E. Resedinta.

Q. Cariere de piatra.
R. GGetatea dela Anus a lui

F.

ipoLu1.

G. Bis. Sf. loan Botezatorul.

H. Biserica Sf. Gheorghe.

Stefan eel Mare.

S. Cimitirul catolie

laterahl a Ca-

I. Biserica ruteank

T. Viigutunii
cainii.

K. Biserica catolicA.
L. Biserioa Sf. Nicolae.
M. Biserica armeanA.

aa. RAW Suceava.

bb. Matcii veche de rau.
ccc. Granita austro-romftn.

www.digibuc.ro

Chnitire vechi.
ee. Gar la Cacaina.
ff. Gar la Scheia.

g. Drum de car la Lisaura.

h. Drum de camp la Lisaura.
i. ose la Bosanci.

j. Poted. la Ipotesti.
lc. Poteca la Mitoc.
i. ,(:)seb. la Sf. Ilie.

m. Sosei la Liteni.
n. *oseb, la Itcani.
p. C. F'. Suceava-Itcani.

CETATEA SUCEVII

pirtat& si avand suficient& intelegere pentru sistemul de aparare din antichitate si din evul mediu.
In Moldova nesiguranta general& a trebuit sA fie mai mare ca in Europa
si cu mult mai mare (heat In Polonia, Ungaria si Transilvania. Cad Moldova
era un tinut important, icuit Intre terile del& nord si nordest, cari se aflau in
continue neIntelegeri, fie cu Turcia, fie intre ele. Pe HMO, aceasta, ea mai
era expusA invaziunilor permanente ale ratarilor si, mai apoi, ale Cazacilor.
Numaral cetatilor, din cari unele fusesera, la inceput, anume la Dunarea
de jos, castele romane, e relativ mare, cu osebire in Transilvania, Litvania
si Polonia. Dar si Moldova avea, pe timpul intinderii ei celei mai mari, un
numAr insemnat de eetati, de o important& cu totul deosebitft. Numai TaraRomaneasca, a fost, relativ, mai same& In cetAti.

Fig. 5. Laturca de miaznoapte a CelMii.

Fotografle In a. 1893, luati dela 13iserlea Mrautilor).

Astitzi nu se mai poate spune cu siguranta cum era intirit Siretul,

care a fost, dup& Baia, des1 numai scurt timp, a doua resedintil a Domnilor Moldovei. Oriiselul acesta, care are dela natura o pozitie tot ash
de favorabil ca si Suceava si e strabittut de o gad& mic&, tot cu numele de Cacaina, ca si cea din Suceava, va fi avut mai ales Inatrituri de
pitmant si palisade. Ramsite de zidarii vechi, anume urmele unei asezitri
mai mari de pe vremuri (1), sunt numai pe dealul Sascanumele reamintete
pe Sas, fiul lui Dragos si pe colina numitii Ruinan, care domineaza tinutul.
(1) Date despre ele, in serierea mea : Sereth als Fundort archiologiseher GregensLinde, in
Mitteilungen der k. k. Zentralkommission din Viena pe 1891.

www.digibuc.ro

10

CETATEA SUCEVII

Dintre cettile cari au avut pentru tara Moldovei o importanth mai

Inuit sau mai putin insemnath,
Sniatinul si Camenita Iii
Po Ionia, Hotinul, Neamtul (1), numitA mai de mult i Cetatea cea mare,
Cetatea Saseasc i Cetatea lui Stefan cel Mare, Smeredova de laugh Roman
(Novograd), Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Alba (Akkerman, Bialograd,
Weissenburg) i Chilia in tarh, Teleajin, CrAciuna, DAmbovita (Bucuresti)

si Giurgiu In Tara-RomtmeascA, Ciceul, Cetatea de Balt, Bistrita, Brasoul Si Ungurasul In Transilvania (2).

Legtitura cethiil Suceava cu alte construcliuni de apArare.

Pe lAngh fortificatiunile principale eu anexele lor, existau In Moldova

si altele mai mici, intermediare, raspAndite in tara ca o re-tea, ea sh garanteze o sigurh comunicatiune in interiorul ei.
De felul acestora erau, pe laugh mai multe biserici si minaistiri fortificate, unele dintre IntAriturile ale chror resturi se gsese, de pildA, pe
inltimea numith Cetatea de laugh FrAthutul Nou, In valea lui Dragos,
din sus de localitatea cu acelas nume (Dragosa?), si In Poiana Marului. Parte

din ele au, de sigur, o vechime foarte mare. Inthritura de pe dealul Tetin
(539 m.) de lAngh Cernhuti, mica cethtuie bisericeasch Zamca de laugh
Suceava, ash numita Cetate dela Apus a lui Stefan cel Mare, lOngh Scheia
i, de sigur, si podul dela Salcea, care poarth Inch immele lui Stefan Vodh,

erau, In tot cazul, In leghturh eu intocmirile generale de sigurantA.

Aceste constructiuni intermediare aveau menirea, nu de putinh importantA,

sh lege punctele mai Insemnate din tard unele cu altele, precum i cu intAriturile principale, adic s transmit, cu alutorul signalelor optice, cari
noaptea erau de foc, stiri i ordine In dephrtftri mari.
Intocmirea aceasta se vAdeste si In ce prives,de cetatea Neamtului.
Intaritura dela Telin.
Pe vArful Tetinului, lng Cernhuti, care este cu vreo 370 in. mai sus cle-

at gara principalh a orasului, se gsesc inch resturi de ziduri foarte groase,

cari, evident, provin dela un turn de straje, fost pe vremuri aft Construirea acestui turn dateazA, duph unii, din sec. al 13-lea, de pe vremea Cavalerilor germani. Dupa a1ii constructia lui e a se atribui regelui polon Casimir

(1) A se vedch scrierea Inca: Schloss Neanitz und einige Klosteranlagen in seiner Umgebung,
Cerniluki 1899.

(2) Vederi ale cetiltilor Neamtul, Hotin qi Cetatea A1b5. se dau la fluele acestei publicatii.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

11

al III-lea cel Mare (1) pe la mijlocul sec. al 14-lea

sau, catevk decenii
mai tilrziu, voevodului Gheorghe Coriatovici. E posibil Insk ea si unul si

altul sit se fi marginit a face numai innoiri sau adausuri.

Cetatea dela /Apt's, de langa Suceava.

Pe o creastti a terenului ce se lasa

inspre gitrla Scheii,

In partea de nordvest a Sucevii (fig. 4, pag. 8, la R), se Arad urine de zidarie -creche de piatra, cari, farit Indoealit, provin dela un turn pktrat, din

care laturea de vest s'a surpat cu totul sau a fost ditritinatti, din laturile
de nord si de sud a Minas o bunk parte, iar din laturea de est se atl numai
rmitsite din fondafii. Liirginiea lkuntrick a turnului e de vreo 5 in., iar
grosimea zidurilor, la baza, de vreo 3 m. Inituntrul lui se mai pot observi"
urme de pardoseali i resturi dela tavanul etajului prim.
Popoul numeste turnul acesta Cetatea dela Apus a lui .:4efan Vodti.
Dar nu e Inca dovedit ca el sa fi fost Inteadevar clildit de Stefan cel Mare, cu
toate c felul de construcfie si, mai ales, mortarul facut cu mini'', de cart"-

midti, care s'a folosit la multe part" ale cetktii Suceava, construite mai
titrziu, ne-ar Indreptt1 sk admitem aceasta.
Vrednick de Inregistrat e d legenda legata de acest turn. Se zice anume
cii un coridor subteran duce dela el la mosia lui Meixner (care se OM
soseaua dintre Itcani i Suceava), unde acest coridor se termini" Intr'o
stipatii In coasta
Pe la Inceputul secolului al 19-lea posibil sii, mai fi existat Inca o bunk
parte din acest turn, care va fi servit de sigur ca bastion si va fi fost poate lu
legaturk si cu alte clitdiri mai mici. Iai tArziu ins, pietrile au fost carate si

intrebuintate ca material de dada, pant" ce s'a oprit abuzul acesta.

Din sus de Scheia se zice ca a fost, dupit cum aratit si numele, prink
pe vremea lui Sobieski, stafie de vamit (2).
Zamca.

La departare de vreo 900 m., In directie aproape sudick dela turnul

despre care am vorbit mai sus, si allume de marginea platoului Areni
(384 m.), care se las prpiistios inspre gitrla Scheii, acoperind oarecum turnul, se aflk frumoasa mntistire armeank de odinioarti a Sf. Axente, numita

Zamca (P, in fig. 4; fig. 6 si 7).

(1) A se vedeh scrierea mea Bildende Kunst, in vol. 1.3ukowina din opera Die sterreichischungarische Monarchie in Wort und Bild, Viena 1899.
(2) A se vedeb, schitele mele cu descrierea lor: Die sogenannte westliche Burg in Suczawa, In
Mitteibingen der k. k. Zentralkommission din Viena, pe 1902.

www.digibuc.ro

12

CETATEA SUCEVII

Fig. 6. Turnul fostei rnitniWiri Zamea.

Fotogratie de prof dr. W. v. Hrmann din Hrburg .

Fig. 7. Fosta mnhistire Zamea partea de N V V.

(Fotografie de acelaq).

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

13

Manastirea se compune: dintr'o cladire principahl, mica, cu mai multe

etaje, dela care incep zidurile Imprejmuirii, groase de un metru si sprijinite
cu contraforti. In partea sudestica a chdirii se intinde curtea. In launtrul ei,

langa zidul de sudvest, era o cladire laterala, din care se mai vad oarecari ramsite, iar In conul de care rasarit se afla un turn cu mai multe etaje

(fig. 6), din care se poate vedeh pana la o mare departare. Intrarea din
afarrt a acestui turn a fost zidita ulterior. Cheia bolij dela aceasta intrare
are, spre interior, data 1606. 0 scara spirala, adaosa turnului In partea
de catre curte, duce Intr'un cerdac deschis din.:etajul intaiu. ln etajul al
doilea e o capela. In mijlocul curtii se ridica biserica, cu mormantul lutemeietorului ei, care se crede a fi Armeanul Agopsa (1551). Biserica aceasta,
avand o hirgiine de 8 in. i o lungime de 20 in., se aseamana mult,
lii privinta constructiei, cu cele moldavo-bizantine. Usa din paretele de nord-

vest e astupatiti cu o veche piatra de mormant, cu inscriptie armeneasca.

Zidirea cea mai interesanta si, de sigur, cea mai veche este chdirea
principala (fig. 7) mai sus amintita, care are o lungime de 15 m. i o largime
numai de 10 m. Ea e strabatuta, In parter, de o deschidere joasa, boltita,
ce formeaza intrarea principala In curte. In partea superioaril a arcului dela
poarta, construit din pietre ornamentate, scoase In relief, din cari una are,
pe partea Htuntrict, un semn de pietrar In forma de T (6 cm. lung.), e facuta
o gaura, prin care se pin eit turna materii ferbinti asupra dusmanilor
Arcul din mijloc i cel de care curte dela bolta intrarii au fost ul-

terior zidite si prevazute cu usi mici.

La dreapta si la stanga intrarii, se afla, liT etajul de jos, cate o odaie de
locuit, avand ferestre foarte mici, cu zabrele de fier in ziduri. O scara MO,

mimai de 60 cm. duce in etajul de sus, uncle se afin, de partea snug*

paraclisul, cu liramul Adormirii Maicii Domnului. Paraclisul acesta are
ill launtru o largime de 4 m. i, impreuna cu altarul, o lungime de 6., in.
Pe pereti se \Tad Inca picturi murale pastrate destul de bine. Tocul de
piatra al usii, cu areada trilobata, are niste splendide ornamente In crestaturi. Incaperea principala, naosul, e boltitit In felul tipic moldavo-bizantin, asemenea bisericii Mirautilor, facandu-se, cu ajutorul pendantivilor, trecerea dela cele patru arcuri dublouri la partea inferioara a turlei,
In care se afla inscrise diagonal alte patru arcuri cari supoarta turla.

Atitt in pendantivii de jos, cat 0 In cei de sus stint eke trei grturi, asa
zise intaritori de sunete (rut : holosnikie). Pictura de pe bolta In forma
de scoich a altarului reprezinta Adormirea Maicii Domnului, iar cea de
sub ea Bunavestire i Intampinarea Domnului (?). Iii panoul ultim sunt
lnsemnati anii: 1686 (Octomvrie) si 1690, cand deci Polonii, sub regele
Sobieski, au stat In Suceava. In etajul al doilea se mai afin. o odaie
mare si o camara mai mica, care va fi servit de bucatarie.
Iii etajul al treilea se aflit, de o parte, bolta paraclisului, iar peste altarul

www.digibuc.ro

14

CETATEA SUCEVII

lui, o camera foarte mica, pe and Incaperea cealalta, cladita mai tarziu,
e de marimea intrarii impreuna cu a oditii de dedesubt dela dreapta.
Cornisa ferestrilor dela acest etaj e formata dintr'un brat' puternic de
piatra, bine cioplit si Impletit, deasupra si dedesuptul carula sunt Cate trei
rAnduri de caramizi smaltuite verde si cafeniu. Partea din etaj, adausa In
urma, nu are aceasta eornise, caci ea patrunde In launtrul cltdirii, pentru
a reapareh pe peretele paraclisului, ceeace arath ea aeesta trebue st fi fost
chndvh cu totul in afara de acoperisul cel vechiu.
In curte se OM un coridor, asezat pe coloane de piatra, ce Inconjurh
o parte a cladirii, care are si acum un exterior pitoresc si, inainte de a i
se adauge etajul al treilea, trebue st fi fost foarte frumoasa.
In fata cladirii se afla o Ingusta fasie a platoului care se lasa de
acl piezis inspre gArla Scheii. De celelalte laturi ale zidurilor curii, cari
vor fi oferit putiniti siguranta fata de atacurile dusmane, sunt construite
vahiri Ina lte, bine conservate, In dosul carora s'au sapat santuri de opt
metri adancime. La cotturi se afla Intarituri de pamant in forma de bastioane. Valurile i santurile acestea sunt facute de armata lui Sobieski, la
intorsul ei, In 1686, dela Iasi In Po Ionia. Faptul ca intrarea dela turnul
de paza de catre rasarit a fost Infundata, ash ca sa nu mai poata, fi Intrebuintata, dovedeste ca pe timpul cAnd s'a dada turnul valurile i anturile nu existau Inca.
De bunk seama importanta strategica a Arenilor a indemnat pe Joan
Sobieski sh Inconjoare Zamca
al carei nume actual dateaza numai din
thnpul acesta cu valuri i anturi. Tot trupele lui se zice c au facut si
Intariturile de pamAnt de pe amAndoua laturile soselei care duce la Ilisesti

vechiul drum al Tatarilor, care e dominat de turnul cel inalt din curtea
nl n,stirii.

Stilul casei de locuit, al mrmastirii armene de pe vremuri, ne face

admitem ca aceasta a fost dlitdit inainte de a se mnit biserica si, negresit, inaintea turnului. Data cladirii ei a pune-o chiar In secolul al
15-lea, child Intrebuintarea caramizilor smaltuite si, mai tArziu, a placilor
(pentru ornament si cuptoare) era foarte raspAndita, cati le IntAlnim atat
la cetate i la biserica Mirautilor, cat i la bisericile din Radauti, Suceava
(Sf. Gheorghe), Sf. Ilie, etc. Se poate deci ca ea sa fi fost cladita dintru
Inceput de un Domn anterior lui Iancu Voda Sasul, caruia i se atribue zidirea manastirii, ca sa-i serveasca, drept castel de placere. Parerea, sustinutti si de d-1 Dr. Johann Polek (1), ca loeuinta sau manastirea a fost
cladita sub domnia lui tefan eel Mare, poate ea o mica manastire ortodoxa,

(1) Das armenisehe Kloster Zamka hei Suczawa, iii Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums,
pe 1901, pag. 54 sq.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

15

pare a se apropi mai mult de adevilr; deasemenea phrerea ct biserica a

fost cladith sub Joan Voda cel Cumplit, zis si Armeanul (1572 1574),
care va fi pus apoi, poate, mhnhstirea ea atare la dispozitia Armenilor.
Cthdiri in apropierea

In imediata apropiere a cethtii se mai aflh chtevii alte cItdiri, cari

erau In stransit leghturh eu ea. Le Insirhm acl pe scurt, cu exceptia
dirii de pe ash numitul Camp al Santurilor, despre care vom vorbl mai
la vale cu deamhnuntul.
In partea unde coltul iesit iii afarh al colinii cu cetatea se lash iute in-

spre rhul Suceava, poate sh se fi aflat mai demult, la o dephrtare de

800 m. de cetate, un turn de straje, pozitia fiind foarte favorabilh pentru
ash ceva. Acum acolo e o mich cariera de piatrh.
Pe coasta care mfirgineste Cuimpul anturilor dinspre nordest, se
poate recunoaste un val (care In plan are forma unui cerc), intors cu la-

turea concavh inspre cetate, insotit find de un sant. Un al doilea val,

tot cu sant, aproape paralel cu cel dinthiu, er eonstruit la o mich dephrtare de acesta. Ambele erau legate cu transee.
Constructia care se vede de partea romaneasch, pe iitiiniIe dela
Burdujeni, consista de fapt si ea numai dinteun val lung si puternic.
Pe ciimpul din partea stangh a soselei ce duce dela Burdujeni spre
Salcea, se mai vhd rhmhsitele unui smut, In apropierea chruia se aflh, la
dreapta soselei, un pod vechin de piatrit, cunoscut sub numele de aPodul
lui Stefan eel Mare. Duph traditie, podul acesta aveil o inscriptie cu
sterna Moldovei (caiml de bou) cioplith In piatra.
Reedinta i

E stiut ch Domnii aveau In orasele mai insemnate resedinten, adech

locuinte uncle deschlicau cu prilejul chlhtoriilor ce Mceau prin ar. Reedinte de felul acesta erau de pildh In lihrlhu, Husi, Vasluiu (1). Se intelege
c si affinhstirile mai mari erau Intrebuintate lii acest scop.
Resedinta domneasch din Suceava va fi fost Intocmith, de sigur, spatios
si confortabil, avnd si grhdinh mai mare. Ea va fi slujit ea loc de adhpost,
refugiu, pentru Domn si familia lui, poate i pentru ghzduirea oaspetilor,
pentru instalarea unor Ina lte servicii administrative s. a.
Despre iiiriniea i Intocmirea, ca si despre phrhsirea sau darhmarea
(1) Itiim44e1e palatului din Targovi;Le se grtsese tare iIusLr4ii1e Albuinuhil general al
ltomAniei de Antoniu, vol. 1, pl. 46.

www.digibuc.ro

le)

CETATE.A SUCEVII

acestei resedinte nu avem pantt acum date sigure. Cladirea se aflit (E din
fig. 4, pag. 8), in linie dreapta, la o departare de 600 m. de cetate, inspre
miazazi, langrt biserica Sf. Dumitru (D, aceeas fig.) (1). Se spune ca s'ar
fi Intins, de sigur cu gradini cu tot, pan& la )ipot (F). i despre ea se
povesteste ca era in legatura cu cetatea printeun coridor subteran.
Nastere la aceasta legenda au putut da numeroasele pivnite mari, frumos
boltite, din Suceava, cari se gasesc mai ales in vecinatatea bisericii Sf.
Dumitru. Astazi nu se mai pot recunoaste dead parti izolate din temeliile
resedintei domnesti de odinioara.
Minoritul Marcus Bandinus, arhiepiscop de Marcianopol, aminteste
de resedinta In raportul situ de vizitatiuni, facut i adresat papei Inocentiu
la anul 1648. Cu privire la starea acestei resedinte nu se pot trage concluziuni nici din documentul lui Const. Racovita (a. 1756), nici din al lui Grigorie Joan Callimachi (a. 1764), cari amintese de Fantana domneasca.
Carol Baron de Enzenberg scoate in evidenta resedinta In memoriul salt,
scriind: In Suceava se mai pot numar Inca saptesprezece biserici mari,
daramate, poate vreo suta din cele mai pretioase pivnite boltite, unele
valid pana la 80 de trepte, o re-,;edintd foarte intinset, day deirdmatel,
o cetate mare, pe deal, deirdmatet qi ea (2). Gabriel Baron de Splny nu aminteste insa de resedinta. In descrierea Bucovinei (3), Mcutit de el, zice,
cu privire la Suceava: Acl se afla un castel vechiu, care domineaza orasul intreg. Cercetand antichitatea aceasta, am gasit, deasupra unei ferestre,
marca Ungariei, cioplita, in piatra. Aminteste apoi ca se mai gasesc ramasite de ziduri de biserici, case si pivnite.
Fantana Domneasca, pomenita mai sus, care alimenteaza cu abundenta
astazi orasul cu cea mai buna apa proaspata, si limpede, e aproape de mijlocul

orasului, la capatul unei vagrtuni, care se sfarseste in garla Cacainii. Camera spatioasa a fantanii se compune din doua bazenuri bine zidite si
boltite deasupra. Ele sunt acum impreunate, printr'un conduct de tevi de
fier, cu alte doua bazenuri de lemn, cari se art inaintea casei fantanii.
liTi documentele de pe vremea fostilor Donmi ai Moldovei se aminteste adeseori de Baia Domneasca si de Fantana Doamnei. Aceasta din
urma, farit ndoeal, e identica cu izvorul numit azi ,ipot, din apropiere de
fosta resedinta, dela care Baia Domneascan isi va fi primit apa.
In casa fantnii am dat, In anul 1899, peste o bucata de zidarie cu
mortar de var alb, intarit ca piatra, ce avea lungime de peste un metru,
latime de 40 cm. si grosime de 15 cm. In ea erau prinse olane de piimfmt
(I) Cliditil de Petru VodA Bares la 1535.
(2) Din anul 1779, publicat de Dr. v. Zieglauer, Gesehichtliche Bilder aus der Bukowina zur
Zeit der sterreichisehen Okkupation, 1894.
(3) Din anul 1775, publicat de Dr. Johann Polek, 1893.

www.digibuc.ro

CETATEA SLICEVII

17

bine arse dela un conduct de aph. Diametrul lor exterior er de 101/2 cm.,

eel interior de 9 cm., iar la locul de Inthinire erau Imbinate prin nite
(evi de sprijin. lungi de 29 cm., groase de 8 cm. 0 avnd o lArghne
numai de 5 cm. Pentru a inthrl leghtura lor s'a Intrebuintat mortar de var
alb amestecat cu filinh de cfirknizi. Bucata de mortar de care vorbim
fusese Indesath Inteun fel de scoc fhcut tot de mortar (1).
Olane de felul acesta, pentru conducte de apil, lungi de obiceiu cam
de o jumiltate de metru, au fost desgropate i mai Inainte In mai multe
phrti ale orwilui. Unele din ele au fost Intrebuintate In acela scop phnh
Iii timpul de filth. Asemenea olane au fost giisite, duph cum vorn vedeh
mai incolo, In numiir mare, i In cetate.
Biserica Mirautilor.
Cu biserica numith a Mirhutilor, duph numele phrtii din ora In care
se aflh, ne vom ocup mai cu deamiinuntul, pentruch intre acest monument
intre cetatea vecina de pe deal erh o leghturh cu totul deosebitii, de0
mai mult intern deck extern. Adevarat eh, coridorul subteran, pe care-1
presupun unii, nu se va puteh descoperl niciodath, iar minunatul pod legendar de piele dintre cetate i biserich, amintit deja in introducere, va
trebul sh fie redus la un pod puternic, poate nu prea scurt, mult ridicat
peste nivelul apei, care probabil erh in apropierea morii de acum, stabilind leghtura Intre drumul care veni dela cetate de vale, inspre grla
intre drumul care duceh la deal, la biserica de incoronare.
Cacainii,

Drumul acesta va

fi

avut acelas traseu ca si calea in serpentinh ce

trece acum pe acolo.

In fig. 8, se vhd, in fund, ruinele bisericii Mirhutilor, expusil de mult
timp distrugerii, iar in fig. 9 se vede acem;; biserich in starea ei de ruina,
care a tinut pana In anul 1898.
Amintesc crt biserica aceasta, Inainte de restaurarea ei, fAcuth duph
toate cerintele artei, a servit ca magazie pentru piei de vite. Reconstruirea,
executatil sub conducerea mea, a lost cu atilt mai importanth, cu cht, ca
prilejul drmirii unor anumite constructii arhitectonice, s'au putut trage,
din ele 0 din calitatea materialelor Intrebuintate, concluziuni pretioase cu
privire la timpul de clildire al bisericii i, in legilturh cu aceasta, cu privire la cetate (2).
(1) A se vedeit raportui meu: Schipotbrunnen in Suczawa, in Mitteilungen der k. k. Zentralkommission din Viena, pe 1900.
(2) A se vede rapoartele mele Rekonstruktion der Miroutzkirche in Suczawa, in Jahrbuch des
Bukowiner Landesmuseums in Czernowitz, pe 1898, si in Oesterreichische Monatsschrift fur den offentlichen Baudienst, Viena 1900.
2

Cetatea Sucevii.

www.digibuc.ro

18

('ETATEA SUCEVII

Traditia spune ca. Dragos, eel dintAiu Domn moldovean, cutreieriind

tara lui putin populatk a dat de un prisAcar lAtran, cu numele Tateo, din
Sniatin, eiruia i-a &unit o mosie, Inshreinndu-1 sA induplece pe compa-

Fig. 8. Partea de SV a cetgii. In fund biserica cea veche a Mirutilor.

Fotografie din a. 1895, luatft dela pt. 1, pl. L; comp. at fig. 27.

triotii shi s Intemeieze o colonie. Astfel a luat nastere satul Iatcani (Itcanii
vechi, asezati In partea de jos a Sucevii) (1). Dragos Vodri ajunsese deci
adevArat, numai cu prilejul unei vaniitori, dupa cum spune traditia, la Suceava.
Lui i atribue o altrt traditie i art-

direa vechei biserici a Mirilutilor (2),

situata aproape de cetate, de care ea
se tineh, find biserica de incoronare.
Pe timpul domniei lui Alexandra eel
Bun (1400 1433), patriarhul de Con-

stantinopol recunosca ca mitropolit al

Moldovei pe episcopul Iosif, care isi avu-

sese resedinta In Cetatea AIM (Akkerman). Acesta, stabilindu-si noua resedintii In Suceava, Induplech pe Domn sit
Fig. 9. Biserica Mirui1or, Inainte de
restaurare.

aduch, la a. 1402, moastele sfautului

Ioan eel Nou, azi patronul Bucovinei, de-

la Cetatea Alba la Suceava (a se vedeh,

gravura din titlul cartii). Ele flirt asezate In Mitropolien, adicii in. biserica
(I) F. A. Wickenhauser, Moldawa 2 : Geschichte und Urkunden des Klosters Solka, Viena
1877, pag. 20, i dr. R. F. Kaindl, Geschichte der Bukowina, Cernfiqi 1895, cap. II, pag. 14.
i2) Schematismul Diecezei arhiepiscopale ortodoxe a Bucovinei, Cerniiu0 1901, pag. 42.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVI1

19

Mirutilor, care a trebuit deci sa, existe la inceputul secolului al 15-lea.

Imprejurarea aceasta ne permite st gsim puncte de sprijin pentru

stabilirea timpului cand a fost cladita cetatea. Caci felul cum e construita zidaria acestei biserici e, dupa toate aparentele, asemenea celui
pe care-1 intalnim la partile vechi ale cetatii : zidurile sunt cladite foarte
neregulat, MI), a se fi recurs la mfisuri de precizie, iar peretii bisericii stint
construiti aproape primitiv, ea legaturi de lemn, si numai boltile sunt facute
din caramizi mici, lucrate cu ingrijire i zidite eu mortar foarte gras, ii-

tiit in urma cu
Iii peretele de catre miazrmoapte al bisericii se putea vedea o caramida,
simpl, verde, smaltuita, zidit dela inceput acolo. Peste astfel de caramizi
darn adeseori In cetate. Iar la biserica Alirautilor nu le vedem nicairi intrebuintate pentru scopuri decorative. Cldirea de altfel nu are nici un fel de
decoratiuni, afara de ciubucul rotund al brilului (1), care are, dealungul,
deasupra i dedesupt, cate doua randuri de caramizi aparente, asezate In

forma de dinti de ferestrau. Biserica avea si o turla frumusica, asezata pe

un tambur in forma de stea, care insa er de origine posterioara, ori daca
nu, fusese reInnoita mai tarzin, cum aratrt un ban de argint polon(o piesa de
trei grosite dela Sigismund al III-lea, 1587-1632), pus acolo cand ea s'a
zidit. Nici chiar cadrul simplu, de piatra lustruita, al usii principale, care
se pastrase 'Ana la reconstruire, nu cred sa fi fost dela inceputul ditdirii, dupa cum se poate vedeit din semnul cioplitorului de piatr gasit
pe el. Pe braul bisericii, la turla, In timpanon (deasupra usii dela intrare) si
in etajul al doilea al cladirii dela intrare (clopotnita?) s'au gasit urme de
picturi vechi, tipice, cari Insa, probabil, nu sunt din timpul cladirii bisericii.
In timpanon se puteau ceti. Inca pe pictura resturi din numele Sf. Gheorghe,
A

refill'Id.
Vrednica de amintit e ferestruica dela diaconicon, lath numai de cititiva

cu litere cirilice: 1P 1111Hh

cm. si Inalta de vreo 20 cm. Ea avek un pervaz, cioplit, In mod primitiv,

dintr'o bucata de piatra, mormantala, care mai pastreaza urmele unei ornamentatii tipice si ale unei inscriptii CU litere cirilice. De sigur pervazul
acesta a fost asezat ulterior in zid, cu prilejul vreunor reparatiuni, spre a
ingust fereastra, care fusese, la inceput, ceva mai mare.
Pentru a completa datele, aratam In cele urmatoare cele mai importante obiecte descoperite cu prilejul reconstruirii.
In naos s'a dat peste mormantul unui copil. Mormiintul acesta, captusit cu caramizi, con-Or-lea numai ramsite din sicriul de lemn, din haine
(1) Brituri de fehd acesta, construite din crirrimizi In rosu si aancite uneori, se Intillnesc Inert
in arhitectura romanic'i i in cea goticil, mai ales la clildirile germane construite In rosu, unde stint
cunoscute sub numele de elleutsches Bando: cingAtoare gerrnanri. Cf. dr. R Stuck, Das alte brgerliche Wohnhaus in Lbeck, 1908.

www.digibuc.ro

20

CET AT EA SUCEVII

un smoc de par. Osaminte nu s'au glisit de loc, nici chiar dinti. Negresit
ele au fost desgropate si Immormantate in MO, biserica, cnd cea dintiii
s'a deteriorat si n'a mai fost intrebuintata, cad apartineau, faril indoeaM,
unei persoane domnesti. In pod s'a descoperit, printre crapriturile zidului,
intre altele, o mica, moneta suedeza, de anima, eu monogramul G. A.
(Gustav Adolf). Monete de felul acesta s'au gasit foarte multe in ce-

tate si In oras. Dupa cum se va aratit mai departe, ele au fost haute
chiar in cetate. In partea de catre miazanoapte s'a gasit Infipta inteo
gaurrt adancrt de 40 cm., eu gura In exterior, o ghiuleh de fier turnat, care
aveit un diametru de 3 cm. si care sau proveni dela vreo Impuscatura indreptatrt contra bisericii, sau a fost zidita in perete, ca amintire, duprt vreo bombardare a cetatii ori a bisericii. In partea sudicrt si nordestica s'au gasit,
hinga biserica, chteva morminte, cu ramrisite de sicriuri de lemn, In cari
Insa, afara de putine oase, nu mai erit nimic.

Dintre obiectele ce s'au mai grisit cu ocaziunea nivelarii terenului

si pe cari nu le putem trece cu vederea, deoarece biserica de incoronare
a Domnilor moldoveni erh intrebuintata in acelas timp cu cetatea lor, mai
Insemnam : chteva monete moldovene, polone si suedeze ; tot felul de lachte
si chei, intre cari una mai mare, cu bogate ornamente, care poate fi dela usa

principalrt a bisericii; o catarama de argint aurita In foe; un vie de Sri,geata de fier; un inel simplu de bronz; un glonte mic de fier; ramasite
dinteo tabla, cu o inscriptie in limba Maya bisericeasca, din care d-1
dr. Eugen Kozak, profesor, a putut descifrh cuvintele adomnul Gporgi ,
umilropolit, precum si miile, sutele si zecii ulmi an, cari dau timpul
dintre 1482 si 1491, ash crt tabla ar fi de pe vremea lui Stefan cel Mare.
S'a mai descoperit o linguritit de argint, pentru cuminecat, de o forma
particularri, care se aseamana cu cele din epoca veche romaffil. Ea are o
inscriptie slava Georg ije , In forma de monogram. Mai amintesc, In sfarsit,

o sabie ca un palos, ramasite dintr'un grilaj de fier s. a. Nu s'a descopeHt nici o inscriptie si nici un document referitor la cladirea bisericii (1).
Unele din Imprejurtirile amintite mai sus, precum si faptul crt in zidul
bisericii a fost fixata o carrunida smaltuita, care, dupa toata probabilitatea,
e Ina-tit din cetatea Invecinata de pe deal, nu Ingadue nici o indoeala ca

cetatea, cel putin ca loc Intarit, erh dejh In fiinta, atunci child s'a dada
biserica Mirautilor sau, cel putin, ca construirea amndurora s'a savarsit In

timp de tot apropiat.

Intemeierea bisericii a fost atribuita de unii Inaintasului imediat al lui
Alexandru cel Bun, lui Iuga (fiul lui Roman I), poate si din motiv crt
hramul acestei biserici este Sf. Gheorghe, patronul dupa nume al lui Iuga.
Domnul acesta a staphnit insa abi int an (1400), care a fost plin de tur(1)

A se vede h. serierea mea din Wiener Zeitung, dela 21 Iunie 1903.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

21

burfiri, a ca el trebui sa se gandeasca mai inainte de toate la asigurarea

tronului sau, cu greu ciitigat. Pe Wiwi aceasta, pe vremurile acelea o
biserica nu se pute dM1 a0, de iute. Din aceste motive nu e probabil,
credem, ca Iuga sa fi dada biserica Mirutilor.
Zidirea cetatii sau prefacerea intariturii, ce, eventual, a putut exista mai
inainte acolo, intr'o forma Intarititi In mod corespunzator, cuprinznd In
sine i locuinta domneascii, trebue atribuit deci unui Inainta al lui Iuga pe
tronul Moldovei, a dar lui Stefan I, Roman I sau Petru I. Despre acest
din urmii se tie CU sigurantA
avut scaunul domniei la Suceava
(afar de timpul Intaiu al (lomniei); uiiaiiitaii lui iis, dupit cum se pare, la
Siret, ora pentru care atat Petru cht i cei dinti Donmi ai Moldovei au
facut jertfe. Putem a dar conchide ca Petru e cel ce a dada cetatea, aceasta cu atilt mai vfirtos, cu ciit el a stat multi ani pe tron (1375 1391).
Nici un alt Domn, afara de Petru, nu k;i-ar fi stabilit reedinta intr'un loc nefortificat. El era de altminteri In stare sa ridice o cldire mare, pe care, mai mult
sau mai putin s o i impodobeascii, find bogat. In adevr, ;;tirn ca dnsul

a Imprumutat 3.000 de taleri regelui Poloniei, care i-a zalogit, in schimb,

Pocatia. Documentul relativ la acest Imprumut, din 1388, e poate eel dintaiu dintre cele cunoscute i probabil date in Suceava.
Se poate admite deci, pentru cladirea sau uitia lrgire mai mare a
cettii, timpul de pe la 1380, cu toate eh nu e exclus ca vreun Inainta
al lui Petru sa fi inceput cladirea sau largirea ei. E. R. Neubauer spune

ca Roman I ar fi restaurat in 1393 Suceava ca revdinta. Aceasta nu

contrazice parerea exprimata de mine. Dar In nici un caz nu se poate admite
ca la fortificatiile ce poate sa, fi existat mai Inainte, anterior ehiar Dom-

nilor moldoveni, s fi existat vreun fel de lucriiri decorative, deoarece

mai de mult se fficeau cldiri prin cari se urmaria numai un anume scop.
De aceea cele mai vechi dintre crmizile smaltuite gsite acolo, vor fi
fost intrebuintate mai intaiu la cetate de Domnii moldoveni. i aceasta trebue s se fi Intmplat chiar la cea diiiti cladire sau largire a ei, pentruca o astfel de caramida, intru toate asemenea celor din cetate, a fost,
dupti cum am vzut, zidit i In peretele bisericii Mirutilor, cladit Inca
Inainte de anul 1400.
Biserica aceasta s'a iiltat a;;It dar sau deodata sau imediat dupa zidirea
cetatii. De aceea nu vom gre0, afirmand ca timpul cldirii ei trebue pus
cel mai trziu intre anii 1380 si 1390. De altminteri exista i o traditie,
care spune ca Petru I a &Wit biserica Mirfurtilor (1).
(1) A se vedeil scrierea mea: Rekonstructionen an gr. or. Kirchenbauten in der BukoN% ina, in
Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums pe 1901, apoi not4e1e mele din acelas Jahrbuch pe 1899,
In volumasul referitor la Moldova dinteo veche Istorie universal se spune, din contra,
pag. 106 si 107.
apriat, c biserica Mirutilor (1399 ?) e cldit. deodat cu cetatea, de Iurg Koriatovici, domnitur
peste o parte a Moldovei, Intre 1373-75.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

22

Dupa ce s'a terminat noua Intocmire ltuntrici, filcutiti potrivit vechiului stil i s'au procurat obiectele ctiltului, Arhiepiscopul i Mitropolitul
Bucovinei, Dr. Vladimir de Repta din Cernauti, a tilrnosit, in mod stIrbiitorese, biserica destinatii de atunci tinerimii studioase gr. or. din Suceava.
Fig. 10 ne Infiit*azrt biserica In forma ei actualh.

rtnal

11,

II

11

Fig. 10. Biserica Mir5,Ai1or din Suceava, dilprt reconstruirc.

(pupa Architekt. .

Cmpul

anturilor.

Platoul ce se apropie In partea de rAsiirit a cet1ii de localitatea

Lisaura (v. fig. 4, pag. 8), are, lnspre sudvest, o inclinare putin pronun00, brzdat cu an-turi i alte Intrtrituri de pAmilnt, ee existau Inca,
mare parte, in anul 1899. Terenul acesta, pe care-1 voiu numi pe scurt

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

23

anturi1or, ave atunci o lungime medie de 320 in. si o latime

de 300 m., cuprinzAnd astfel o suprafatll de aproape 10 hectare.
In primaxara anului 1899, suprafata aceasta, Intrebuintatit panil atunci
ca loc de prtsune, fu arata, ash c intfiriturile de pamant au fost aproape
Cmpul

cu totul nivelate. Inainte de aceasta am msurat ins (pe cale trigonometric4)

terenul cu toate intrtriturile de pamant si am facut un plan de situatie,
pe scara 1:1000, cum si profilul fiecrui sant In parte, pe scara 1:250 (pl. I
jumtate marimea desenului original). In acelas timp s'au fcut, In diferite

locuri, shpturi, prin cari s'au scos la iveala, ca si cu prilejul aratului,

numeroase obiecte.
Cele mai multe au fost oase de animale, apoi tot felul de ramasite netre-

buincioase, obiecte si unelte de fier, lacate i chei, zale si cuie, o bucatil

de cremene, bucatele dintr'un vas yle cositor, diferite varfuri de sAgeti si
p.

g 2 1,

IS

C.

Fig. 11. Obieete (de piaLr

i de pilmitnL) gAsite pe CAmpul *anturi1or.

piedici cu patru varfuri pentru cai, o tigaie pentru topit gloante, un mner

de bronz dela un bat, &ante de plumb, fier si piatr (fosforite sau coprolite, cele dinti avnd un diametru pan la 10 cm.), In sfiirsit, cateva mo-

nete. Figurile dela 11 pfmrt la 19 infatiseazit o sama din aceste obiecte.

Pe lng diferitele sgeti desemnate pe pl. IX (la stnga) si pieIX, In stnga, jos),
deca de cal, la care vilrful al doilea e rupt
cteva potcoave de cisme, mai amintim i urmatoarele obiecte
precum

scara de sea, lingura de turnat, mnerul de bronz dela un bat

acul de prins cu peana, osebit In felul siiu (pl. IX, in dreapta), care
se poate vedea si in fig. 12, apoi cele doua, chei i lacatul ca un corn
(pl. X, In dreapta) i, In fine, un object foarte greu de fier, intors In
unghiu drept, stuniinnd cu o osie de cotiga (fig. 17). Nu e lamurit Inca

www.digibuc.ro

24

CETATEA SITCEVII

cr)

Fig. 13 i 14. Siicure si secere de pc

Fig. 12. AG de prins (?) de pe

Cfunpul

Cninpul

Fig. 15. Chei si lacilt de pe Cfunpui

Fig. 16. Piedicil de cai

de pe
rilor.

Fig. 17. Obiect de pe CAmpul anturilor.

21

io

Fig. 18. Inel impodobit de pe Cnipul *anWrilor.

www.digibuc.ro

Fig. 19. Urri din fosta biserica

de pe CAmpul anturi1or.

CETATEA SUCEVII

25

rostul obiectelor arfitate in fig. 11d si 11 Cel dintaiu e o Inicata de placa

Cil cioc, In parte smaltuitli, de felul careia s'au gasit multe si in cetate ;
eel de al doilea e de pamant cenusiu, ars putin pe din afarfi.
CAmpul anturilor se terminii spre miazanoapte inteo panta neregulata i foarte piezise, iar spre sudvest lute() coasta care devine tot mai
piezise. Lfingiti, aceasta se afla, la B
1), un mic izvor cu apti proaspta.
Campul e brazdat de doutt valuri longitudinale, fiecare eu cate un sant, cari
se Intind dela sudvest spre nordest, formand un arc (1). Valul cel dintain
se afla la o distantil medie de vreo 200 in. dela santul cetatii, al doilea
cu vreo suta de metri mai departe. Laturea lor concava e inspre cetate.
Ele erau Impreunate prin transee. Valurile fiind spre cetate, iar santurile
spre campul din afar, mi se pare Indreptiltita parerea, dovedititi si istorieeste,

ca ele au servit la Inceput In scop de ofensiva contra cetititii.

Dupa cum arata sectiunea lor transversaliti (tot pe pl. I), redatiti pe
scara 1 : 500, valurile aveau, pe cand inaltimea medie era Inca, de un metru,
o latime, jos, de 4 5 m. La inceput ele au trebuit sa aibiti, de sigur, dupft

cum au dovedit rezultatele sapaturilor, o inaltime Indoita i o lime la

baza de vreo trei metri. Pe marginea santului dinspre campul din dal%
s'a mai gasit, aproape pretutindeni, Uil val cu totul tesit.
Afartt de santurile acestea, mai erau niste gropi rotunde, cu un diametru pnit la 14 m. Poporul le numia Gropile Cazacilor. Adncimea
lor era pang, la 4 m. In ele s'au gasit cateva obiecte marmite. Ill groapa
spatioasa, mai apropiattt de cetate, care a fost curatita Oita la pamantul
snatos, dupiti cum arata sectiunea transversala (pl. I:
s'a gasit
si o capititanft de cal, care se vede c primise o lovitura, cad era crapata.
Iii lituntrul unui dreptunghiu (pl. I: x), lung de 20 m. si lat de 8 in., inconjurat de valuri mici, erau trei movile tesite la varf, dintre cari cea mijlocie putin mai ridicata cleat cejelalte. E posibil ca aceste movile sa, fi avut
candva crud In varful bor, fiind ad locul de ostmdtt. O movila foarte
teF,3itii, din apropierea lor s'a dovedit a fi fost locul mule lucrau odinioara
cioplitorii de piatra pentru cetate, cad din ea s'au scos: o piatra lucrata dar

In scop de a servl ca scoc deschis, un dop de piatra s. a.

(a se vedeit fig. 11 a i b).
Capatul de nordest al santului, mai apropiat de cetate, e aproape

neispritivita

cel mai 'Malt punct al terenului de care vorbim (C, pl. I si B, fig. 4, pag.
8), avand o Inatime de vreo 12 m. deasupra nivelului din inceput al curtii
launtrice din cetate. In locul acesta s'au gasit, sub sant, temeliile unei biseasezate spre ruistirit, care aveit o lungime numai de 14 m. si o latime
de 6 in. (a se vedett schit ei cu scara de 1:400 si o parte din sectia ei
(1)

5anturi1e eari se OA pe planse, avand o direqune mai milt sau mai puOn dreaplii, re-

prezint marginile Campului

anturilor.

www.digibuc.ro

26

CETATEA SUChVII

transversal:1

cu scara de 1:200
pe pl. 1). Biserica, duprt cum se poate
deduce din bucatile de lemn, arse In parte, ce s'au mai gasit, nu era chi-

dita din material tare. Podeala Ii era de caramizi. Sub podeala s'au aflat
doua morminte zidite i, chiar HMO biserica, un al treilea, de copil, cu
un cadavru aproape intreg putrezit. In mormntul cel mare din biserica s'a
gasit o monetrt ungureasca de argint
marime de 15 min., cu inscriptia In
caractere monahale : Patrona Ungari ...), dela finele veacului al 15-lea. In

mormntul copilului era o cruciulita (de cositor), de 5-6 cm., care, probabil sub influenta focului, ave o forma' de nerecunoscut. S'au mai gasit
aci: un inel mare, de argint, dar nu massiv, in forma unui sigil, cu ornamente simple gravate i cu pietre albastre (fig. 18; desemnat si pe pl. XI,
in partea stanga, sus, la dreapta), dourt lacate de mama, dourt chei, bucati de
fier si de bronz topite, aceste din urma provenind poate dela niste sfesnice

bisericesti sau dela vreun clopot mai mic, in fine, HMO temelii, lute()
adncitura mica, pietrii de mormnt sfarmate, cari probabil erau dela
cinci morminte. Pe ele se vedeau resturi de inscriptii, reproduse de prof.
Dr. Eugen A. Kozak In lucrarea sa (1). Una din pietrile de mormtmt
e greceasca si dateaza din anul 1480, ash, dara de pe tiinpul lui tefan
cel Mare. Aceasta ne duce la concluziunea ca intariturile de pamnt de
pe Cmpul anturilor, cari s'au Intins de altminteri si mai departe, inspre Lisaura, peste teritoriul prefacut mai de mult In loc de aratura, de
sigur n'au putut fi construite inainte de finele secolului al 15-lea. Pe locul
uncle fusese altarul s'a aflat, sub o piatra prismatica, cioplitrt, fried maestrie, In opt muchi, un vas ca o ceascrt (fig. 19), inconjurat de caramizi.
Eventualul ei continut (document?) er numai putrigaiu. Pe locul acesta
sfintit am asezat, pe un soclu potrivit, o cruce de piatra, cu o inscriptie in
limba romana si germanrt, ca sa fie de vesnica pomenire (2). Parerea ca bisericuta aceasta a putut fi o capela de cimitir, nu se poate respinge cu totul.
E stiut a, In anul 1849 ()stile rusesti au tabarit In apropierea cetatii
a actualului cimitir catolic din Suceava, iar in anul 1853, astirea austriaca,
inainte de a intl.& In Moldova, a tabarit si ea pe Ctunpul S;anturilor, construind barace i magazii. Urmele acestor constructiuni s'au putut constath

pe teren : a se vedeit pl. I, dreptunghiul cuprins Intre gropile mici de

HMO santul
Cea dintai stire despre constructii de santuri in preajma cetritii o avem
din anul 1600. k$i aniline, In toamna acestui an, Zamoyski cu 2000 de Poloni
si 20 de tunuri navall In Moldova, unde Domnul Terii-Romnesti, Mihaiu Vi-

(1) Die Inschriften aus der Bukuwina, cpigraphisehe Beitrage zur Quellenkuude der Landesund Kirchengeschichte, I. Teil Steininschriften, Viena 1903, pag. 151 .si 152.
(2) Amiinunte despre aceasta am publicat in Czernowitzer Zeitung, dela 11 Iunie 1899.Crucea
a diiruit-o Cpitanului cercului, d-1 Anton Lass, din CernAi.

www.digibuc.ro

27

CETATEA SUCEVII

teazul, j)rhise, primavara, inchinarea terii In cetatea Sucevii. Polonii venian

sa reaseze In scaunul domniei pe Irimie Movilrt, Domnul alungat de Mihain,
ceeace le si succese, ba ei izbitura, curand dupa aceea, sa, ridice i pe
fratele aceluia, pe Simion Movila, pe tronul Terii-Romtmesti (1600 1602).

La 17 Septemvrie (duprt altii In Octomvrie), Polonii, ajutati si de 900 de

calrtreti din Ardeal, cari erau comandati de Sigismund Bathory, Incepur
asediul cetatii. Iii acest scop ei s'au asezat de jur imprejur In santnri. Puterea de rezistenta a cettii li sill bash' sa se multumeasca numai cu Impresurarea ei, ['Ana and lipsa de apit sill pe asediati s capituleze (1).
ianturile acestea polone sunt, partea cea mai mare, de sigur, acelea

de pe Cmpul Santurilor pe cari le-am descris. Se vede ca ele au fost

prefcute mai tftrziu, prin modificriri partiale, din santuri de ofensiv iii
santuri de defensiva, find, poate, totodata i marite.
Descrierea asediului cetatii dela 1653, In partea prima a acestei publicatii, In cea istorica, ne drt cea mai bunit lamurire despre Cmpul
*.anturilor: santurile existente serviau Cazacilor spre a marl siguranta taberii lor, care se Intinda 'Ana langa santml cetatii si In acelas timp spre a
acoperl cetatea cu tabrtra lor. In felul acesta le vor fi modificat tocmai ei

ridiand un val jos, de partea din afarit a lor, ceeace le dadeit posibilitatea de a le ocupa, pentru a respinge atacurile de catre oras, cu un sir
dublu de puscasi, anume : unul exterior in dosul valulni celui de jos,
In dosul si deasupra randului prim de puscasi, cari erau
altul interior
deci postati In dosul valului principal. In unele locuH erau legaturi prin
valul principal.
Numeroasele adtmcituri rotunde, cari se puteau veda odinioara pe
Campul ,$anturilor, sunt gropile azacesti, ajunse vestite, peste cari s'au ridi-

cat poate si corturi. Unele locuri patrunghiulare, alipite de santuri

avnd pe trei laturi valuri, erau de sigur pentru asezarea tunurilor
(VII, pl. I). Trei adancituri aproape patrate, inconjurate de valuri si alipite
de laturea externa a santului din afara, par a fi fost locuri aparate pentru
proviziuni si bucatrie, din timpul and santurile au fost adaptate pentru
ofensiva (III, pl. I). Aceasta se deduce din faptul ca In imediata apropiere
a drumului spre Lisaura a fost descoperita, HMO santul de hotar, facut iii
anul 1899, o groapa ispravita, In care s'au aflat mai ales carbuni ;;i foarte
multe oase.
Cazacii aveau un deosebit renume In privinta construirii de santuri.
Iii aSiebenbrgische Chronik (2), se spune, sub anul 1657, ca nici un

(1) W. Schmidt., Suczawas historische Denkw iirdkrkeilen, Cernautli

1876, pag. 149

159,

(dupli Nierneewicz sau Bielowski).

(2) SiebenbUrger Chronik des Schiissbrger Sladtschreibers Georg Kraus: 1608 bis 1665. 1. Ted,
Viena 1862, vol. I, pag. 256.

www.digibuc.ro

28

CETATEA SUCEVII

popor din lume nu se pricepe ash de Mlle la construiri de santuri, ca

ei, iar rondraczki, comandatul sef al trupelor indreptate contra lui Timus,
oastea chzaceasca, daeci se apuca a se Ingropii, s. arunce santuri
preiur sine.... nedoblindita este0 (1). i de fapt, Cazacii n'au putut fi alun-

gati din santurile lor, deck numai de foame.

Pe terenul apirat cu santuri din dosul cettii, precum i pe terenul
dinspre cimitirul catolic, se mai puteau vedeii In parte se V d i astazi
urine superficiale de constructiuni rilmase dela trupele rusesti si austriace
ce tbtrser acl In anii 1849 si 1853, cum s'a amintit mai sus (2).
(1) Miron Costin, ed. KugMniceanu, in Cronicile Roinuiei, Bucuresti 1872, vol. I, pag. 341.
(2) Suceava el* In trecerea spre Transilvania a trupelor rusesti, in numr de 13.500 soldati,
(WO cum spune F. A. Wickenhauser, statjunea prineipal
aprovizionare pentru Bucovina de
iniazzi. Cf. dr. R. 10.1(aindl, Die Bukowina in den Jahren 1848 und 1849, In Osterreichiseh-ungarische Revue, vol. 26 (a. 1899), pag. 306.

www.digibuc.ro

Fig. 20. Partea de N V a eet4ii, in timpul sApaurilor.

Fotogratle lard& dela capatul de

RUS

al strazii Miritutilor).

C/ISTELUL
De sigur ca multi dintre cei ce se plimbau inainte de anul 1895 pe
dealul cetaii, privind cu interes la ruinele de ziduri si tumuli puternice, la rilmilitele de picturi religioase, la *antul cel mare al cettii i
la anturile de pe piiunea invecinata, se vor fl simtit curAnd i bucuros
transportati cu gandurile lor din prezent In trecutul departat. Inaintea ochi-

lo lor sufleteti vor fi avant numeroasele traditiuni, povestiri, fabule

mituri, amintite, In parte, in introducere, iar In sufletul lor se va fi Miscut do-

rinta de a pute vede cu ochiul vin tot ceeace covorul de iarb verde
acoperia mai cu grije i gelozie din vechea F'i vestita cetate.
Vizitatori de felul acesta erau multi dintre prietenii mei din Suceava i
tot a;;it eram i eu. Indemnat de ei i, pe langa aceasta, flind numit atunci, de
care Comisiunea centralii pentru ingrijirea monumentelor istorice din Viena,
conservator pentru Bucovina, aveam intentiunea sa intreprind sapauri, ca i

sa facti cu putinta urmairea directiunii celor mai importante ziduri ale

cetatii i stabilirea planului acesteia In partile ei principale.
In scopul acesta am cenit Inca din anul 1893 invoirea i sprijinul
Comisiunii amintite .i 'In primavara anului 1895 am inceput sapriturile,
dupil ce Ministerul i. r. de Culte O. Instructie din Viena mi-a acordat o
prima subveMie de 600 coroane.
Rezultatele favorabile din anul intaiu
allarea mai ales a numeroase obiecte interesante furrt un indemn pentru continuarea lucrailor

www.digibuc.ro

CETATE A SUCEVII

Incepute, ceeace s'a i facut, multumit nouttlor subventiuni ale Ministerului,

adause cu cele oferite de Dieta terii, Muzeul Bucovinei, oraul Suceava

de cittiva particulari. Iii cursul lucririlor s'a vzut cti o cercetare completh

a castelului reclam lucraH de o intindere cu mult mai mare deck s'a

presupus la inceput. Mind ins meren i temeinic ajutat de antunite persoane din Suceava, nu mi-a fost greu s ajung, Iu anul 1904, dupti, o muncii
de zeee ani, cu lucrtirile la captul dorit completa lor terminare.
La sffirO.tul acestei scrieri se vor da importante date, statistice i de
altfel, cu privire la indeplinirea intregii iucrri, iar In cele urmittoare se vor
expune amtmuntit rezultatele finale ale acesteia.
Iii cursul descrierii se va vorbi, pentru simplificare, numai de laturea
de rttsrit, miazzi, apus i miaztilloapte a castelului, cu toate c1 para-

clisul (arhtat pe plan, in pl.

II, prin o apsid (altar) in semicerc)

nu e indreptat tocmai inspre rsttrit, astfel c i cele patru fatade
I

prineipale ale castelului, cari, de altminteri, Inca nu au directiuni paralele,

adick nu formeaztt unghiuri drepte inspre parachs, nu corespund lutru toate
celor patru puncte cardinale ale orizontului.

Fig. 21. Apsida altarulj paraclisului din caste], care iese ta afaril de laturea de risiirit.
Fotografie din:a. 1893, dela pt. 2, pl. ll; comp. 81 fig. 23 .

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEV1I

31

Castelul puternic i mandru, sub aripile citruia s'a intins, din jos de
el, partea cea mai veche a Sucevii (1), In valea
apitrat foarte

bine de vanturi si avand din destul apa, bunk de briut, putea fi socotit,
pentru imprejurrile de atunci, insus ca un oras. Cu toate acestea, el im
se putea izola cu totul de lumea din afar* chci
de ap Il fAcea atarnator de ea, nefiind cu putintk sit se scoatrt destulk apa, pentru oameni
si animale, dela adancimea considerabilk a colinei pe care se gAsia.
Ftlimentarea cu ap.a.

Iii timp de pace, cei din castel vor fi adus apa necesark de briut si
de spftlat, parte dela Sipot si din Olga Cacainii, parte din puturile spate
in terenul din apropierea cettii, din cari unele se mai folosesc si azi (ca eel

pl. I). In sfarsit, castelul va fi avut si cisterne.

Pentru a avert, In caz de asediu, o cantitate cat de cat suficientri de
apk, mai ales apil buuk, de bkut, se construise un apeduct. Un conduct
(lin B,

al acestui apeduct a fost descoperit In aunt 1898 pe Campul Santurilor, la

adancime numai de o jumktate de metru In primnt. Directiunea lui era

dela InAltimea Lisaurii inspre partea de miazAzi a cetttii. Olanele de prtintuit sunt cilindrice, cu peretii subtiri si au, la capete, pentru leghturk,
gaturi couice, cu bot. Nu s'a putut dovedl USL (lack, apeductul acesta a
functionat pentru alimentarea castelului (cu toate crt e probabil), caci
printre ruine nu s'au gasit pank acum olane de aceeas formk. E posibil deci
ca aceste olane sk fie dela vreun conduct construit mai de mult, care
insrt furniza prea pitting, apt', sau nu functionit cu destulft siguranO.
In moloz, si anume in diferite phrti ale ruinelor castelului, s'au descopetit numeroase olane de prtmant, groase In pereti, tari, de formrt conick,
provenind dela conductul unui apeduct. Olane de felul acesta s'au desgropat si In oras, In mai multe locuri, ca de pildit, in anul 1895, la o adancime de 2 m., HMO locuinta staretului mAnkstirii ortodoxe si, mai ales, pe
locul crtramidariei lui Wolosczuk, In partea de sus a Cacainii, unde ele s'au
putut urmrtri pe o intindere mai mare. Legiltura dintre olane era facuth cu
var alb, amestecat cu Mink de cArilmida. Apa venia pe acest conduct, duprt
cum se poate admite aproape cu sigurant, dintr'un basen construit laugh
Tartrasi, In dosul cimitirelor celor vechi.
(1) Aceasta pare a rezulth i dintr'un hrisov al lui Grigore loan Callimachi din anal 1761,
s'au dada cateva pri.vulii, dar nu pe locul unde se aflit
care, reguland raporturile pieii, zice : e
piata pe timpul cand orasul er in floare, ei mai sus, In mijlocul lui. Cf. I. Fleischer, Zur Geschichte
der Stadt Suezawa, in Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums in Czernowitz, pe 1900, pag. 45.
Ina din timpurile cele mai vechi, piata se silk chip cum ne spune un hrisov din 1757 al Ilia Scarlat
Fleischer, ibidem, pag. 45, si
Ghica, din jos de biserica Sf. Dumitru (D, fig. 4) Ala mph]]
w. Schmidt, Johannes Jakobus Heraklides, conferintii, 1899, pag. 5.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

32

Deoarece resturile de olane aflate In cetate sunt intru toate la fel, ca

ora, se poate admite crt apa se aduceh
material, cu olanele descoperite
din directiunea oraului pilna la cetate, care, am vrtzut, e situath, ca nivel,
cevit mai jos. Trebue s aratrun Insh ch Iii cetate sau ii apropierea ei
conductul n'a putut fi Inca ghsit.
Pentru alimentarea castelului cu apa mai servia si o cisternrt, descoperita In decursul lucrarilor din 1901. Ea s'a grtsit, astupatit i uscatit cu
totul, In curtea din launtru a cetatii, avAnd o Ihrgime de vreo patru metri.
Pe plan e indicatrt (pl. 11) cu 54. Dupa Indepartarea inolozului, laugh eastel

s'a gasit apa numai in groapa 7, care erh cu peretii ziditi. Apa aceasta
eril lush de ploaie sau de infiltratie.
Put adevarat nu s'a aflat In cetate, afara dach nu admitem crt groapa
rotunda, gasita fara apa, lOnga d (pl. II), ar fi putut fi un put. E deci
explicabil de ce, in caz de asediu, puteh fi 1ipst de apa in cetate, mai ales

ch ea fiind situata sus, erh data posibilitatea de a oprl cu Iturinta accesul apei. Am vrizut de altminteri ch, In 1600, child cu asediul Polonilor,

lipsa de alimente *i mai ales de aprt a silit pe asediati s predeh cetatea

lui Zamoyski.

Dealul cetatii e Inch's de care rhsarit, miazrtzi i apus de un

suipat, partea cea mai mare, duprt cum se poate lesne vedeh, in platou, prin
scoaterea pamantului. Partea din afar% a an-tului o formeaza escarpa na-

turala, cu exceptia unui singur loc, la apus, wzat laugh o umpluturh ca

un zhgaz. Partea din launtru erh formata sau cel putin marginita de zid.
Dupa cum s'a arhtat mai sus, de chtre miazhnoapte, o mare parte din
dealul cetatii s'a surpat In vagauna Cacainii, din cauza, ct coasta e tare piezie aci, iar subsolul (loes cu straturi de nisip i n1arg i, mai la adncime,
paturi de piatra moale) n'a fost In stare sh suporte povara zidurilor celor
grele. De altminteri tot pamntul din Suceava i Imprejurimi are carac-

terul unui teren putin consistent.

Conformatiunea terenului arata c sanul cethtii nu continuit si pe
laturea de miazhnoapte, ceeace de altminteri nu erit necesar nici din
punct de vedere strategic. Foarte probabil Insrt, ch jos, la poalele dealului,
au existat nite antiri, ce aveau anumite leghturi cu al-rtul de sus al
cetatii.

Acesta (a se vedeh pl. I i II) are o latime medie de 30 m., pe alocurea chiar de 40 m., iar adncimea lui mijlocie, sub marginea valului, la
miazhnoapte sub a platoului, e acum de vreo 9 m.; la inceput va fi fost
lush, de vreo 12 m.
Pisma, In timpul din urma se vedeft peste tot crt antul a fost umplut

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

33

sau se putea umpleit, mai de mult cu apa. Pentru aceasta se da cu

socoteal Ca, el era, la cele dou capete ale lui, cari se aflau pe laturea
de miaznoapte, inchis prin z'gazuri sau prin ziduri. Zidul actual, In
partea de Care apus (a se vedea sectiunea lui vertical pe pl. II, la A-B),
intre turnurile rotunde, cari il mrginesc, este, pe fata de atre sant, pan
la o linie orizontal, de coloare mai Intunecat, deat In partea de
deasupra acestei unii. Aceasta se interpreta de unii In sensul c apa
din santul castelului a ajuns pan la acea linie, lsand urme Intunecoase
de nmol pe fata zidului.
Urmele de felul acesta dispar lush* totdeauna in thnpul cel mai scurt
cu atat mai vartos ar fi trebuit ele s dispar In cbrsul veacurilor din urm,

In cari cetatea a fost lsat distrugerii asa c coloritul mai lntunecat,

observat pe zidul santului, nu poate indica de loc Inltimea la care ar
fi ajuns apa. De altrninteri aducerea marilor cantitti de ap, necesar
la o Inltime de peste 30 m. deasupra grlei, precum i Infundare trainica
a celor dou capete ale santului ar fi fost lucari foarte greu de Infptuit, aci o simpl arunatur de ochiu exercitat ne lmureste c fundul
santului era, In partea sa superioar, .de atre rsrit, mai sus situat dealt
marginea valului in partea de care apus, ash c apa ce eventual ar fi
fost In sant, ar fi trebuit s se verse peste valul apusean, inainte de a
ajunge pe fundul santului de atre rsarit, i anume chiar daca acest sant
ar fi fost cu cativa metri mai adanc. Aceasta s'a dovedit i prin nivelarea
ce am fcut, dupa cum se vede linnurit si In desemn (pl. II) : linia drumului sectiunii A-B.
Rmsitele ce se presupun c ar proven1 dela nmolul ce s'ar fi
asezat pe zidul santului, sunt, de fapt, muschi i ciuperci, cari vegeteazA,
mai ales pe locurile unde apa de provenient meteoria se poate fixa timp
mai indelungat. Acesta e cazul soclului de care vorbim, construit, pan
la linia mrginase orizontal, unde incepe zidul, tare piezis. Tot din cauza
aceasta gsim un colorit intunecat i pe fetele anterioare ale celor doi
contraforti, i anume ad nu numai pan la Inltimea soclului, ci sus de
tot, panil la locul unde fetele acestea inclinate se Impreun, mult deasupra soclului, cu zidul vertical. La acesti doi contraforti se observa
pe fetele lor umbrite de catre miazhnoapte i expuse ploilor iuti anume
de sus pan jos coloritul acela Intunecat, pe and fetele de care soare
au, de sus Tana In fundul santului, a$ a dar si sub soclul zidului, un colorit
mai deschis.

De altfel chiar din numirea de cetate de munte, pe care o are Suceava, se poate deduce, cu oarecare sigurant, c antul cettii nu era
facut spre a fi umplut cu apa, pentruc cettile acestea, asezate pe
aveau totdeauna santuri seci. i, In special, cu privire la cetatea noastr,
stim a ea a trebuit s se predea asediatorilor tocmai din cauza lipsei de
Cetatea Sucevii.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

34

apa 0 numai faptul ca un cronicar arata drept cauza a capitularii aceasta

lips& de apa, dovedeOe ca antul cetatii nu putea avea, apg, caci altminteri

nu s'ar fi putut vorbl de lipsa ei.

Planul cetaiii.
Plawle II, III 0 IV reprezenta planul cetatii desgropate 0 diferite sectiuni verticale prin zidurile ei, 0 anume A-B 0 C-D (pl. II), pe scara 1: 500,
iar celelalte (pl. III 0 IV), pe scara 1:200. Desemnurile originale utilizate la
intocmirea acestor plane sunt pe scat% dubla 1: 250 sau 1 : 100.
Pentru a se putea da chiar numai cu ajutorul planului o idee aproxi-

mativa de Inaltimea actuala a deosebitelor ziduri 0 pentru a pune mai

bine In evidenta zidurile ie0te In afara, sau temeliile lor, am ales o reprezentare grafica gradata In ton, a$ ca trasaturile mai inchise sa indice partile de sus ale zidurilor. Cele mai Insemnate rama0te nedramate din cladiri sau ziduri sunt aratate In plan In starea lor actuala, reprezentan-du-se
numai legatura pietrelor, desemnata ematic (v. 1, pl. If).
La cele mai multe sectiuni verticale se observa, In partea superioara
a lor, nite linii sinuoase, de trasturi 0 puncte mici. Ele indica Inltimea
'Ana la care crescuse terenul din dealul cetatii pe respectivele locuri date
In sectiuni verticale, Inainte de inceperea lucrarilor de explorare.

Lucrsdri de conservare.
In vreo 70 de locuri ale ruinelor am pus sa, se construeasca, pentru
sprijinirea zidurilor expuse caderii, stalpi de piatra, Intrebuintand material
existent 0 mortar hidraulic. Forma lor regulata, constructia moderna
pozitia locala arata orichrui vizitator al ruinelor ca e vorba de stalpi proptitori, cari au numai menirea de a conserva.
In plan (pl. II) s'a indicat o parte a lor prin ni0e dreptunghiuri cu diagonale de marime corespunzatoare: z. Toi ace0i stalpi Impreuna au un
volum de vreo 40 m3..
Sapatul 0 caratul molozului 0 pamantului acoperitor s'a efectuat pana
la podeala diferitelor Incaperi sau pana la nivelul cel vechiu al curtior.
De altminteri nivelul, mai ales cel din curtea din afar% a cetatii, a putut fi
supus modificarii In cursul vremurilor. Numai In unele locuri ale curtii
din afara a cetatii nu s'a scos cu totul materialul, 0 anume acolo nu, unde
cu greu se putea presupune di prin Indepartarea lui s'ar putea descoperl
ceva nou 0 important sau acolo unde parnantul, ramas nesapat, era necesar pentru siguranta ruinei. Unple din aceste portiupi de pamant, ale door

margini inferioare sunt indicate In plan (pl. II, 2 0 3) prin linii punc-

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

35

tate, vor fi existat In totdeauna ca phrti mai sus situate ale milli, cum
au fost mai ales cele dou6, ale diror margini sunt insemnate cu 3.
Tot materialul sfipat 0 striins, care Mee& cam 13.500m3. (a se vedek
Adaus-ul), a fost aruncat pe coasta de cAtre miazanoapte a dealului ce-

tatii. Prin aceasta s'au ingropat din nou, e drept, unele ziduri descoperite In cursul lucrarilor, dar, prin faptul ca coasta aceasta, expusA surpArii, s'a acoperit cu material compus din moloz bogat In var, s'a prevenit, dup4 putin, o surpare a ei in viitor. In deosebi s'au intrit in
mod esential poalele dealului, acoperite deja cu enorme bucAti de zid, eazute mai inainte prin aceea c& buctile cele mai grele s'au pravalit piln& jos.

Podul i portile cetalii.

antul sau la periferia cetAtii, locul cel mai bine apArat, punctul
cel mai ferit de atacurile durnane sau de gloantele cari ar fi putut veni
In

de catre colina dela cimitirul catolic, se aft la A (pl. I), sau 4 (pl. Il).
Dup& cum s'a mai amintit, poate eh tocmai aci se terminh rarnificarea
ciltre cetate a drumului ce se mai intrebuinteaza i astilzi Incepilnd
dela biserica Sf. Dumitru si ductmd, peste gArla Cacainii, pistnA, la Lisaura.

La locul aratat se pot observa, pe panta santului, insemnate rilm4ite

de ziduri, cari erau sprijinite cu contraforti i se Intindeau o bunA bucata dealungul coastei (5), iar, deasupra lor, la marginea din afar a an-

tului, la 4, pe un teren In parte acoperit, se vede o paturA intinsA de

mortar, care seaman& a beton.
In dosul unuia din aceste ziduri, la 5, se aft* o cavitate de inaltimea
unui copil, In care se poate Intr printr'o crapaturA de zid lndicath i In
plan. Nu s'a putut stabill Inca daca cavitatea aceasta e rezultat firesc al
unei spitilaturi din Muntru In afar& sau a fost anume facutA spre a construi
sau aez, poate, Incepand dela ea, mine iscoditoare inspre ciimpul din fatit
Privind, In legatura cu zidul 5, diferitele clAdiri descoperite de marginea de care cetate a antului, a caror descriere urmeazA mai jos, se poate
sustinek cu oarecare siguranya, c& pe locul acesta er intrarea principala

la cetate 0 cil ad a fost situat podul cetatii, construit, probabil, ca pod

ce se puteh ridica (pont-levis). Ptura de mortar descrisli a putut fi deci
pardoseala locului din fata portii ori a unei camere de garda.
Presupunerea aceasta concord& 0 cu descrierea pe care Miron Costin

o face despre asediul 0 cucerirea cettii, aparata de Cazacii lui Timu,

la anul 1653, In ritsboiul cu Gheorghe Stefan. hiteadevar, el spune cil,
dupii moartea lui Timu, Cazacii, slabiti mai ales de foame, cuprin0
fiind de panic& intr'o noapte, au alergat cu totii, ca oile, Inspre pod.
Acesta a trebuit sa fie deci In imediata apropiere a taberei 0, de sigur, nu

www.digibuc.ro

36

CETATEA SIICEVII

pe partea de miazanoapte. Cronicarul spune ca. In Invalmaseala aceasta,

cei dinainte, Impinsi si Inghesufti de cei dinapoi, cazura In sant, pierind
astfel multi din Cazaci. El nu pomeneste de drumul spre cetate, amintit 'Ana
acum de mai multe ori; vorbeste Insa, cu acest prilej, de o prapastie, care
se gasia In apropierea drumului, ceeace nu contrazice Imprejurarior de
astazi.

Presupusul drum, de picior si de calarit, In care da drumul serpuitor,

ce venia dela poarta 20 (care se va descrie mai tarziu), poate sa fi dus, pe
coasta iute dela miazanoapte, In jos, catre strada care suie inspre hiserica Mirautilor.

Osia podului dela intrarea In cetate a putut sa aiba pozitia si directiunea indicata In plan (pl. II), cu o sageata de linioare.
In directiunea ei se Oa Incaperea 6, care e aproape dreptunghiulara
0 are o latime mijlocie de 2.4 m. si o lungime de 7.5 m. de o parte, de
7.7 m. de alta parte. Drept In continuarea ei se afla poarta 13. Incaperea
aceasta a fost desgropata de sub nivelul anterior al curtii din afara a
sapandu-se
care aye& ad cam tot Inaltimea curtii din launtru
cetatii
pana la adancimea considerabila de 3.8 m., fara ca taus sa se fi ajuns la
fundamentul ei de odinioara. Ea n'ave nici ferestre, nici alte deschizaturi
laterale, formnd, MI% Indoeala, o as, zisa cursa de soarecin. In peretele

mai Ingust din interior se mai pot recunoaste urmele unei usi, care a
existat candva ad.
Inaintea portii 13 s'a descoperit o a doua cavitate 7, zidita In acelas
fel si destinata poate aceluias scop. Pamantul si molozul n'a fost scos
de ad pe de-a'ntregul, pentruca, pe de o parte, s'a dat de apa subterana,
iar pe de alta parte s'ar fi intrerupt comunicatiunea Intre curtea din Mantra si cea din afar& a cetatii.
Zidul de care cetate al podului dela intrare se razima de o parte pe
puternicul zid de panta 9, din care, adevarat, au cazut sau au fost scoase
pietri si care aveit contraforti si se termini], langa santul cetatii, Intr'un
turn semicilindric 10. Acesta a putut sa aiba deasupra lui un turnulet de
paza si, poate, o scull spirala. De cealalta parte, zidul podului atinge zidul semicircular 11, un rondel care e situat ceva mai jos si e In forma
de bastion.
Acesta avea, de sigur, parapete si servia la apararea santului si, In
deosebi, la apararea podului. La spatele lui se afla un zid massiv, care
apare tare Inclinat In partea dinspre miazazi, unde s'au lntrebuintat, In
parte, si pietri cioplite. La mijlocul suprafetei lui, care e ceva mai joasa,
cleat curtea din afara a cetatii, din imediata apropiere (vezi sect. A-B),
era un cuptor simplu, facut din ca'ramida si piimant. Nu se poate preciza
Insa dada cuptorul acesta e din timp mai vechiu.
Incaperea 8, alipita inspre miazanoapte de a cursa de soarecin, si

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

37

avnd, mai mult s'au mai putin, forma unui trapez, cu baza cea mica
rotunda, e pardosita cu caramizi si se gaseste putin mai jos dect terenul
curtii externe a cetatii, din coltul careia ducea la ea o use piezise. Pardoseala e, cum am zis, de caramizi, iar In mijloc se poate vedea o vatra,
cladita tot din caramizi, care Insa nu pare a fi dela inceput.
Urmeaza apoi o camera mai mare, 12, de asemenea In forma de trapez. Pardoseala, care s'a adncit la mijloc ca o albie, e de caramizi. 1)e
amndoua laturile longitudinale precum si la zidul despartitor de catre Incaperea 8 ies In afara, In mod neregulat, zidurile de temelie. In peretele

de langa Incaperea 16 e o firida, In care se afla o vatra pentru foc. In

Fig. 22. Co ltul de nordest al eettttii, eu rondelul (bastionul) din sent.

(Fotografle din a. 1895, dela pt. 8, pl. Il .

coltul a era, cel putin In fundament, care e cu cevit mai ridicat dealt
pardoseala, o mica Incapere. In paretele de catre miazazi era o use cu
spatele taiat foarte piezis, prin care se pute patrunde din curte, coborInd
cteva trepte. Treapta cea dinal, pragul de piatra, se gasWe i azi tot la
locul cel vechiu. Aci s'au aflat parti din usciorii usii, simpli, de piatra, si
o bucata din arcada de deasupra, care, probabil, a avut forma unei spinari
de magar. 0 a doua bucata a acestei arcade, care se tinea de cea dintiti,
fusese desgropata mai Inainte In apropiere.

Curtea din afara a cetatii are si pe locul de langa Incaperea 12 o

pardoseala de caramizi, care e situata cam la aceeas Inaltime cu podeala
Incaperii 14 i pardoseala curtii launtrice.

In zidul cetatii, care are o grosime de vreo 2 m. si e Intarit prin

contraforti, se deschide poarta 13, larga de vreo 21/2 m.

www.digibuc.ro

Poarta aceasta,

CETATEA SUCEVII

38

avert, de o parte si
un fel de hala de intrare
de alta, aphratori (foarte uzate) de roate, In forma de band mici de piatra,
cari se indindeau pe toath, latimea usciorilor.
Ha la fusese, poate, acoperith, in parte, si din ea se desphrtise o Incacare duceit In Inchperea 14

pere mai mica. Dupa prtturile de mortar gasite ad, ea aveh aceeas pardoseala turnata ca i cea dela locul 4.
De partea stringa a portii se Art, lnga hala sau curtea de intrare,
cum o sa numim spatiul 14, o odaie dreptunghiularli 15, In care putem
intrh printeo usrt ingusta, cu arcatura gotica si cu toc de piatra (a se vedert
fig. 37, pag. 51). Podeala acl
e aditincith, cu aproape o jumhtate de metru. Zidurile

inalte, cari n'au nici fereastra, nici vreo altt deschizatura (afarit de usa amintita), zac pe temelii construite

cam neregulat. Inspre rash,rit, cele doua ziduri longitudinale se termina In cei doi
contraforti amintiti mai sus.
Incaperea are ca pardosealit
o paturit de tencuealit groasrt

de 25 cm. In ziduri se vad

gaurile grinzilor cari au exisale
tat mai inainte. Odaia
chrei ziduri longitudinale ser-

vesc drept contraforti de o

va fi
considerabila lttime
fost cladita, de sigur, din
Fig. 23. Partea de miaziinoapte a paraclisului, cu poarta 13.
Fotogratle din a. 1899, dela pt. 4; comp. flg. 21 .

consideratii de stabilitate :
pentru asigurarea zidului inalt
dela altarul paraclisului, cu

care se Invecineste. Acelas

scop Il aveau
foarte massivi din b, dintre cari unul desparte cavitatea boltita cu tin sfert de arc aratata In plan prin o reprezentare grafica de trasaturi. Deasemenea colosalul bloc de zid adaogat altarului In
partea opusk adich, de dare miazhzi.

In incaperea 16, situatrt in partea dreapta a lmlei, se afla, de care

miazhzi, o firitht. In colt, Ingh, ea, se vhd, pe pietri, urine de foc, ceeace
existentaunei vetre. In partea rotunzita se presupune a fi fost o scarit, pe care

se puteh ajunge probabil pe coasta libera de care miazanoapte prin o deschizhturh, care apare azi ca o spartura largrt. Intre deschizatura aceasta si Intre

www.digibuc.ro

CETATE

39

SUCEVEI

contrafortul c, construit ii forma de semicerc si razemat poate mai thrziu

de Incadrarile portii 17, se poate observh o scobiturrt Ingusth d, care, mai
In jos, devine rotunda si e consideratrt de popor, duph cum s'a mai amintit,
drept put. Zidul de femelie, care iese mult In afara de sub contrafortii amin-

titi, se razima pe patru grinzi puternice de stejar, cari au o lAtime de

80 cm. si sunt asezate In directimlea zidului. Aceste grinzi sunt Inch
conservate, dar acum iarhs acoperite.
foarte
Trechnd din halit prin poarta 17 In pasajul 18, care apartine CU totul la
clhdirea castelului, si prin poarta 19, ajungem, In fine, In curtea din lhuntru
a castelului, Poarta 17, dela care au mai rhmas Inca aparatorile cele late
de roate, puteit fi bine zavorith pe din lhuntru eu bhrtle Waite in griuri
scobite In zid sau cu un gratar, care se lash In jos. Din poarta 19 a mai
70

rrunas un snip puternic de piatrh moale, bogat sculptat cu ornamente

in stil gotic terminat jos inteo aparrttoare de roate (fig.
24). La stalpul acesta i, mai
ales, la coltul frontal de catre miazhnoapte al sthlpului e,
se observa bine locurile roase
de osiile carelor, ce au trecut
pe 1ig el. Acestea ne arath ca
Inaltimea podelii s'a schimbat
vreo
aci, In cursul vremii,
30 cm.
Drumul din curtea din afarh

"Ao
/// /// //
;(-

20

Fig. 94. Incadrare dela poarta 19, cu sernn de cioplitor

de pieatra ('/ din milrimea naturalA).

prin poarta 13, Incaperea
14, poarta 17, pasajul 18 si
in curtea din Ihuntru se poate bine recunoaste in fig. 25.
poarta 19

Fig. 26 arath curtea din Iduntru, duph lndepartarea molozului, apoi, in

parte, Incadrrtrile de piatra, ale portii 17 cu stalpul sprijinitor c, boltit,
asezat In dosul ei. Cadrul de piatrrt sculptat dela poarta 19 iese CU caprt-

tul cel de sus deasupra gramezii de pietre, care se aflit inch in timpul
fotografierii In curtea din Ihuntru. Nivelul acestei Curti, ash cum erh el mai
demult, se poate recunoaste bine duph phtura de pietris de rhu ce s'a des-

coperit, care are o grosime de vreo 20 cm.

In curtea din launtru se puteh phtrunde din afara si prin poarta 20,
care a fost ns astupatrt In parte si mai thrziu prin stftlpi de siguranta.
Din ea au mai Minas pietrele aphratorilor de roate. Se spune eh nnti demult se vedeau si parti din Incadrhrile ei, precum i ramitsite din balamalele de fier. De aci trebue crt porni ramificarea, amintith mai sus, a potecei ce duceit, pe pantrt in jos, la podul presupus In apropierea morii de
acum si, mai departe, la biserica Mirhutilor. Din o bucath de zid, descoperita

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

40

In partea de miazanoapte 0 indicata In plan langA poarta 20, se poate vedeh bine a zidul cel vechiu a fost IntArit printr'o ulterioarA hirgire.

Fig. 25. Porki si pasagii 1ntre curtea din lAuntru si din afara a cetMii.
kFotografle din a. 1899, de d. Bischoff, dela pt. 5, pl. M.

Dup toatA, probabilitatea, de partea nordia a cetAtii se afl nu numai

.

un puternic zid despArtitor de catre coastii, ci 0 un Intreg apartament de

Fig. 26. Curtea din 15untru a castelului: vedere spre interiorul paraclisului.
(Fotografte din a. 1904, dela pt. 6, pl. II).

locuit al castelului (pallas-ul?), care aveit, probabil, unul sau mai multe turnuri, dupA cum dovedesc, cat se poate de 16murit, importantele r1tm4ite

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

41

de ziduri mari, cari acopera coasta aceasta. In cazul acesta, prin poarta 20
se intra intr'o hala asemenea celei ce exist& intre portile 17 i 19.
Am putut constat 'Ana acum i vom constath, si mai departe ca, In
cursul timpului, cnd cetatea function Inca, la multe parti ale castelului
s'au facut diferite schimbari i adaosuri de cladiri, cu scop de a marl pe

de o parte siguranta cetatii fata de atacuri, de a ferl pe de alt parte

anumite parti ale ei ce amenintau a se pravall, fie din cauza subsolului
mai putin rezistent, fie din cauza stricaciunilor produse de actiunea
dusmana.

imprejmuirea eel* i eurtea din afard a ei.

Inainte de a ne ocupg de interesantele ramasite ale castelului, asezate
Imprejurul curtii din launtru, vom descrie mai amanuntit constructiile de
aparare externe precum i curtea din afara a cetatii, cu resturile de cladiri
ce fiintau odinioara ad.
Mai puternic cleat toate iese In evidenta zidul lmprejmuitor de aparare, gros de aproape 4 m., cu soclul mult proeminent, avand i acum
Inca o Inaltime de 15 m. deasupra fundului de sant i o lungime de aproape
50 de m. (21, pl. II, si fig. 2, 3, 8, 21 si 27).
In plan, zidul acesta, cuprinznd trei laturi ale lmprejmuirii cetatii,
e indicat prin o linie frnt i flancata de turnurile rottinde 22 i 23. De
catre sant, el e sprijinit cu doi contraforti puternici. Intocmirea de acuma
nu corespunde raporturilor iniiale, aci el formeaza, o Intaiire ulterioarg,
a zidului de aparare din dosul lui, care are o grosime de 180 cm. numai.
Intarirea aceasta a fost, de sigur, necesara, din pricing, a locul acesta erg
drrect expus la actiunea tunurilor dusmane asezate pe colina de Mug& cimitirul catolic. Deasupra contrafortului de miazazi e o ferestruie de observatie
v, cu loc pentru puscasi, care se poate cunoaste acum fiind tare largita
In fig. 2 (pag. 6).
Deschizatura w, In largime de 5 m., care intrerupe zidul de Imprejmuire, a fost socotita, Ong, acum de intreaga populatiune ca poarta
principala a cetatii. De lucrul acesta m'am Indoit Insa din capul locului,
pentruca cu greu s'ar puteg inchipul un acces, peste panta Ina Ita si jute
a dealului cetii, pang, la creasta valului opus deschizaturii, care e foarte
Ingusta, acl. Pe Inga aceasta, In sant nu s'a constatat nici o urma de zid,
pe care sa se fi putut, eventual, sprijinl capatul podului ce ar fi trebuit sa
existe In acest loc. Apoi chiar In caz and am admite existenta portii

ad, accesul ar fi fost cu putinta numai In curtea din afara, de unde

numai cu mult ocol s'ar fi putut ajunge In curtea interna, nefiind In partea
de apus si de miazazi a cetatii nici o poarta, nici o deschizatura de uVi.

www.digibuc.ro

42

CETATEA SIJCEVII

De altfel sunt si motive tehnice, cari arata c deschizatura aceasta, a

treia, din zidul imprejmuitor, n'a putut fi o poarta. Fete le interne ale deschizaturii, Incepand din launtru In afara, pe mai mutt de dou, treimi din
lathne si pe toata Inaltimea lor, sunt acoperite cu o tencuealra neIntrerupta;
pe marginile exterioare ale fetelor Insa
treimea din afara a latimii
lor
se vad rupturi de zid desprins si In el Wiwi de grinzi, cari nu sunt
paralele cu lungimea zidului, ci Intoarse oblic in afara. Din acestea am

dedus ca ad a fost: sau un foisor care iesi In forma de arc, sau un

turn cu scara, pentru enfilajul santului dela cetate, din care se putek face
eventual si o iesire in afara, printr'o poarta ce ar fi existat ad. In sapa,turile mele ulterioare, am si dat de altfel peste fundamentul unei Incaperi
Ina lte sau al unei odai de turn In zidul de aparare.
Cercetarile au dovedit, In chip neindoelnic, ca nici cele dourt turnuri
rotunde, 22 i 23, nu sunt iniia1e, ci ct ele au fost construite, probabil odata
cu zidul de aparare de langa sant, in fata altor turnuri mai mici, existente
mai Inainte acolo, cari turnuri sunt, In interiorul lor, aproape patrate, cum
vor fi fost, de sigur, i In afara.
Astfel in dosul turnului 22, care se afl aproape de coltul nordvestic
al cettitii, cu ziduri de o groshne de peste 4 m., ca i zidul de aparare, iesit
in afara nu numai cu soclul, ci i cu mai bine de cloud treimi din diametrul lui, s'a desgropat interiorul turnului celui vechiu, cu o largime de
6.8 si 58 M. i cu ziduri de 1.9 m. In grosime. Turnul acesta a fost cladit In
fata vechiului zicl de aparare dinspre apus. Interiorul lui a fost curatit panil
la o adanchne de trei metri.
In legatura cu turnul acesta rotund, se afl'a un zid 'Malt de sant (se
poate vedea bine In fig. 1, 2 si 21), la care se pot constata, atat In locul unde
se leaga cu turnul, cat i, mai cu seama, la capatul nordic, diferite reconstruiri
menite sh-1 fereasca de surpare inspre coasta dela miazanoapte. E probabil

a In unghiul dintre zidul acesta i turnul 22 se afla, pornind din turn, o

poarta de iesire sau ceva asernuitor inspre sant.
Cele spuse despre turnul 22 se potrivesc i pentru turnul rotund 23.
Vederi de ale lui se dau In fig. 8 (pag. 18) si fig. 27. Mai multe blocuri
de zid, In parte foarte voluminoase, cari au cazut din turn In sant (v. pl. I),
dovedesc ca turnul acesta, acum surpat, a avut o considerabila Inaltime.
In dosul acestui turn, care avea la Inceput o forma dreptunghiulara,
si In dosul vechiului zid de aparare se afla o groapa patratit, 24, Imprej-

muita cu ziduri late. Nu se poate spune nimic sigur cu privire la rostul

ei. Negresit Irish ch de zidul de aparare erau alipite cladiri mai mici ca
niste soproane si ct zidul avea coridoare pentru aparare.
Partea de sudest a cetatii era expusa, dinspre Campul Santurilor, din
cauza formatiunii terenului, la atacuri directe sau la luarea cu asalt, dusmanul avand sit treacti peste santul cel mare. Pentru apararea lui deci, au fost

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

43

construite ziduri, cari se Impreunau In forma poligonala i aveau, ftrt indoeala, coridoare si creneluri pentru aparare, s. a.; pentru enfilajul santului

Fig. 27. Co Ikul sudvestic al cet4i; in fund biserica rectauratii a MiriluOlor.

(Fotografie din a. 1899, dela pt. 1. pl. I; comp. fig. 8, pag. 18 .

Fig. 28. Peretele frontal de miazrai al casematei 29.

(Fotografie din a. 1899, dela pt. 7, pl. 11 .

rondele, cari iesiau In forma semicilindrica In

erau, In unghiurile
afara (25, 11), avitind i ele coridoare pentru aparare 1ng zidurile crenelate.

www.digibuc.ro

44

CETATEA SIICEVII

Acestea erau, de sigur, In legAturd atat cu castelul cat i Intre ele.

La 28 de pildd, se mai poate constata o boltiturd de coridor. Incdperea
29 era boltitd ca o casematd, avand mici usi de iesire In peretii frontali.
Pe laturea din afara, de cdtre miazdzi, se poate cunoaste ch mai de mult
erau asezati, de amandoud pdrtile, stalpi rotunzi, de lemn, poate pentru o
usd cdzatoare (?). (A se vedea fig. 28: In fund Burdujenii).
Ziddriile din punctele 26 i 27 arata resturi de stalpi sau de ziduri,
ce iesiau inspre sant: e posibil s avem a face cu resturi de constructiuni
pentru apdrarea santului, menite sd Indeplineasca serviciul rondelelor,
Inainte de cladirea acestora, sau cu porti de navAlire spre sant. Amintesc
In treackt c gdurile adanci, cari se vdd langd acest zid, In 30 (a se
vedea fig. 8, pag. 18, In dreapta), formau i poate mai formeazd hied
un loc predilect de petrecere al vulpilor.
o vedere a pantei santului, inainte de descoperirea rondelului, ne
oferd fig. 29 (In fund bisericile Sf. Dumitru i Mirdutilor).
Dupd, cum am vazut mai Inainte, nivelul curtii exterioare a cetAtii se
pe laturea nordestica, earn la aceeas lndltime cu al curtii luntrice ;
partea sudvesticd a ei Ins, mai de mult, dupd cum se poate deduce din

sdpaturi, era cu 4 pand la 5 m. mai joas. E posibil ca diferinta de

Inditime s se fi micsorat, in parte, mai tarziu, prin umpluturi, pentrucd
scocul g asezat In zidul frontal, Intre turnul rotund 22 si contrafortul dela
miazdnoapte, zace numai cu 3.6 m. sub nivelul curtii interne.
Fig. 30 Infatiseazd nivelul curtii din afard, In unghiul ei nordvestic,
Intre partea din luntru a captului liber de jos al zidului de aprare
Intre dramturile turnului 37, care se vede aldturea.
In punctul 30 al curtii exterioare s'au descoperit patru stalpi ptrati,
de piatrit, asezati far% reguld, de constructie cam neregulat i primitivd.
Inltimea lor actuald intrece cu 20 cm. pe acea a zidului din apropiere al
santului. Cu privire la rostul lor lipsesc Ins orice
In partea de miazdzi a aceleias curti, se remarcd In deosebi zidul 31,
care s'a descoperit Intre frontul sudic al castelului i intritura internd
dela sud a santului. El are o lungirne de 34 rn., o grosime de 1.5m. 0 o
Inltime actuald de 2.5m., socotit dela fundul sdpturii. E construit, ca
aproape intreaga cldire a cettii, din piatr necioplit, i anume cu mult
mai tarziu cleat cetatea Insds. Zidul acesta va fi servit mai ales pentru
RAI-area de gloante a prtii din curte dintre el si castel, care ave, unele
cldiri. Lucrul se explica i prin faptul cd campul de atac, asemndtor
unui platou, e situat mai sus deaf cea mai Inalt parte de teren a castelului i, pe langd aceasta, locul dintre marginea intern a san-fului
castel (sect. C- D, pl. II) urca Inspre cetate In mod simtitor. Se poate
ca zidul acesta s fi avut un coridor de aprare, soproane i alte Incdperi
de addpost pe langd el.

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

45

Nu cred insa ca el s6, fi apartinut vreunei clAdiri propriu zise, did nu se

Fig. 29. Vedere de pe marginea qantului inspre panta lui 0 inspre paraclis.
(Fotografie din a. 1901, dela pt. 8, pl. I).

Fig. 30. Captul nordvestic al curkii din dark cu ruinele turnului 37.
(Fotogralle din a. 1901, dela pt. 9, pl. II).

gAsesc nicairi urme de ziduri transversale, de stalpi pentru boltituri sau alt-

www.digibuc.ro

46

CETATEA SfJCEVII

cevit asemenea. Chiar bucatica de zid dela h, care se poate vede la capatul
vestic indreptata dela nord spre sud, in Ina' ltime de vreun metru, nu sat in
legatura cu zidul de care vorbim : ea formeaza numai temelia pentru nite

scocuri de piatra dela un canal, cari de asemenea au fost wzate mai

trziu, dupa ce terenul a fost inatat prin pamnt adus.
La caprttul de vest al zidului 31, anume in coltul de catre miazanoapte, e o piatra cioplita, sculptata simplu. La i se poate cunoate bine
ca In zidul cel lung er avzat, In directia frontului de catre miazazi,
un still]) de lemn, sprijinit, jos i pe margini, cu proptele de lemn, ca
pastreze pozitia verticala (fig. 31). In j vedem ieind din pamnt
ca o rampa, cam la aceea, Inaltime cu scocurile de scurgere dela h, funduri
cioplite de canal. De amndoua marginile scobiturii erau zidulete de cte
ase randuri de caramizi, acoperite cu table de piatra necioplit, formnd
astfel un canal. Continuarile acestuia se pot vedeit In k i 1. Deoarece

canalul acesta nu trece prin zidul 31, avem o dovada sigura ca acest zid
a fost construit cu mult mai tArziu decht castelul.
Zidul 1, care se afla In curtea externa, In fata turnului 43, wzat

diagonal, e legat, In Parte, de zidul cel lung 32, acum cu totul redus,
care presupun a a format imprejmuirea cladirii 33.
Cladirea aceasta, compusa din ziduri foarte bine pastrate, cari au
acum o inaltime medie de 65 cm. deasupra podelii de odinioara, prezenta un interes deosebit. Zidurile inchid dour), incaperi, dintre cari cea de sud are o hIrgime interna de
3.15X 3.20, iar cea de nord de 2.83X 2.7 in. Grosimea zidului
e de 0.74 pAna la 1.16 m. In coltul a (a se vedeit fig. 32, planul

desemnat pe scara 1: 200, precum i sect. G-H, pl.

sect. O-P, pl. IV) al incaperii de care miazanoapte se vede
o deschizatura oblica, in forma de canal, care se continua
inteo Ova de apeduct b. Tava, c'o largime launtrica de 12
cm., e prinsa in zid i dispare mai departe sub pamnt. Remarcabila e constructia zidului care formeaza peretele de rasarit al inciiperii de catre miazazi. Forma lui pare a indich o Intocmire pentru incalzit sau o topitoare.
Relevam ca la C se art o lespede mare de piatra, bine lucrata, care e putin
mai ridicata ca podeala. O lamurire mai reclama i scobiturile de zid, In
forma de crapaturi, dela. cladirea 33, cari s'ar puteh asemanit cu nite
guri pentru grinzi, ceeace insa nu pot fi: mntiu pentru pozitia lor joasa,
apoi pentruca nu sunt fata In fata i, pe Mug% acestea, pentruca fundul
dela gaura d nu e orizontal, ci oblic.
In zidul alipit de catre miazazi, la e, se vede o scobitura, in forma unei
cupole cam neregulate, produsa de sigur prin scoateri ulterioare de pietre.
Reprezentarea grafica orizontala indica partea zidului alipit al cetatii.
Jute() pozitie binior ridicata fata cu nivelul original al curtii, se afla,
Fig 31.
Coloan5 de lemn
in zidul 31, la i.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVJI

47

In unghiul yarn 34, format de fatada sudic a castelului i peretele de

rs'arit al turnului 39, asezat inainte, un zid, a cArui constructie amanuntita

Fig. 32. Planul cldirii 33.

ne-o aratri, fig. 33, pe scara 1/200 din mrtrimea naturalrt. In podeal se Old
aci scocurile de piatrA, avncl o lrgime Pciuntrica de 42 cm., cu totul 62
cm., cari merg pe sub ea mai departe si se terminri poate

In scocul j
care trece mai departe spre k 1 si
trebue c e In legatura cu scocul de scurgere t de lngil,
turnul diagonal 40. Scocul de piatrrt ciaplitri, care se vede
la 34 si poate SrL fi fost In legturg cu un closet, se cornpune dinteo bucatil simplrt, curbatii i dintr'o ramificatie.
Zidul de dinainte se Intindeit, precurn e dovedit aproape sigur, mai departe cleat arata desemnul, dela turnul mijFig. 33.
C16direa
dela 34.
lociu 39 spre turnul diagonal 40.
In punctul 35 s'au desgropat rmilsite de ziduri, al caror plan II aratil
fig. 34 (1/200 din marimea naturalli), iar vederea In perspectiva fig. 35. Ele
se razima inspre apus de turnul din colt 38, iar spre miazrmoapte de zidul

Fig. 34. Planul cldirii dela 35.

Fig. 36. Vederea o16dirii dela 35.

www.digibuc.ro

48

CETATEA SUCEVIL

sudic al castelului. Cladirea aceasta dateaza de asemenea de mai tarziu si

e construita, prin exceptie, mai mult din caramizi. Socotind dupa perimetrul
nelnsemnat al Incaperilor, dupa deosebitele deschizaturi mici In zid si dupa

felul podelii, de sigur avem a face cu un closet, de care s'a tinut, Ara,
IndoeaM,, scocul de piatra pentru scurgere indicat In pt. h al planului. SAOturi facute ulterior au aratat ca scocul acesta se prelungeste Inapoi, inspre
Incaperea 49 din castel. El a trecut poate prin zid, prin deschizatura indicata
In fig. 35 prin o boltitura mica. Un alt scoc de scurgere, care vine din Incaperea cea mai mica, se Impreuna cu scoclul de mai sus. Zidul anterior, care

se vede numai In locul unde se intalneste cu turnul din colt 38, ajunge,
dupa cum dovedeste fundamentul descoperit, 'Ana la turnul mijlociu 39.
Mica cladire 36, alipita de laturea vestica a castelului si de turnul 37,
e casuta de paza, construita In anul 1901, pentru gardianul cetatii.
Numarut turnurilor.

In partea interioara, Intru ciltva conservata Inca, a cetatii, adeca In

castelul propriu zis, care se compune din trei grupuri de cladiri, asezate
In jurul curtii launtrice, se mai Oa cele patru turnuri, 37-40, amintite.

E In firea lucrului ca In curtea din launtru a castelului sa mai fi

fost, In partea de miazanoapte, o a patra cladire, care o faze& s fie Inchisa de toate partile si mijlocia totodata legatura completa cu celelalte
cladiri. De altminteri, pentru faptul acesta, am avut deja dovezi directe.
Daca ne inchipuim castelul Intregit ea aceasta a patra cladire dela
miazanoapte, va trebul sa admitem, cu cea mai mare probabilitate, ca turnul
38 a avut, In coltul nordvestic, pendantul sail necesar si ea, intre aceste doua

turnuri, turnul 37 va fi stat cam la mijloc.

Dupa cum spune o traditie veche, cetatea ava sapte turnuri. De fapt
si capatam numarul acesta, daca socotim, pe lnga cele patru turnuri exis-

tente si pe MO turnul din coltul de Care nordvest, care a existat fara

Indoeala, si cele doua turnuri rotunde 22 i. 23. Nu este exclus Insa
ca singur castelul sa, fi avut sapte turnuri, In care caz turnul al saselea Si al saptelea trebue sa, fi fost In frontul de catre miazanoapte cel
dintaiu mai mult sau de mai putin la mijloct_ca continuare a unei hale
:

ce porniit dela poarta 20 sau Pang& aceasta, iar cel de al doilea In coltul
nordestic al castelui, Pang% sau deasupra Incaperii 16.

Descrierea turnuritor castelutui.

Incepnd cu turnurile descrierea strii actuale a Incaperilor cari se
tineau de castel, atragem mai Intaiu atentiunea asupra figurii 30 (pag. 45).

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

49

In mijlocul ei se Arad doug. blocuri uriw de zid, cAzute din zidurile exterioare ale unui Intreg etaj, impreunA cu zidAriile .i partile alipite ale
peretilor laterali din turnul 37. Blocurile acestea au fost la Inceput impreunate. Acum ele sunt despArtite numai printr'o rupturA perpendicularA. La dreapta, In fund, se Arad rAmftOtele ce se mai pAstreazil din
turn. Aceasta ne arata cA pricina cAderii nu e a se atribul subsolului
neindestul de rezistent sau zidirii defectuoase, ci unei forte externe, care
nu poate fi un cutremur, pentrucA grosimea zidurilor, cari mai au i doi
puternici contraforti, ii asigur de bunA, seam& o stabilitate suficienta, iar
legAtura dintre pietre e a0, de tare, Inca chiar astAzi nurnai cu mare
greutate se poate desprop o piatrA de cealaltA din blocurile cAzute. Faptul
cA inutile cAzute sunt Inch bine pAstrate .i wzate tot la locul lor cel vechiu, dovedeste crt surparea lor s'a intmplat mai In urnnt, cnd cetatea
nu mai er IntrebuintatA In permanentA. Partea din lriuntru a turnului are
o periferie de 3.3 m. Adncimea molozului scos e de vreo 3 m.
Turnul 38, din colt, intArit 0 el cu doi contraforti, are un diametru cev mai mare ca turnul mijlociu 37 0 a fost curittit prtnA In fund,
adicA, socotind dupa fosta InAltime a terenului, .panA la o adAncime de peste

7 m. AfarA de o gaurA mica In zid, la 2 m. sub InAltimea actualA a

lui, peretii nu mai aveau nici un fel de deschizAturA. In podealA erau biltuti doi stMpi de stejar, iar In umplutura de moloz i pAnnint s'au aflat
mai multe prtturi cu urme de foc i de cenw, cu riim4ite de oase, catevA
pietri cioplite, tigle smaltuite, tencuealri pictatA cu stelute, bucAti de plAci
de cuptor . a. De sigur deci ca avem a face cu un beciu (1).
Nu se poate stabill cu sigurantA, daca turnul .acesta sau vreun altul
din celelalte e a se privi ca punctul principal al IntAriturii de pe culmea
dealului. E posibil ca In timpul ct a fost IntrebuintatA cetatea sau cu ocaziunea transformrtrilor ce ea a suferit, s'a, se fi stMmutat acest punct
reclamat poate de constructia zidului celui nou de apArare.
Fig. 36 arata felul cum se scoteh molozul din interiorul turnului 38,
0 anume cu ajutorul unei macarale.
Turnul 39 e, in asemAnare cu celelalte, mai bine pristrat. El e sprijinit
de doi stitlpi, cari, la soclu, ies mult In afar* mai putin Ins, la etaj. Abstractie fircnd de ruinele paraclisului, zidurile lui Intrec In InAltime toate celelalte

pArti ale cetAtii (a se vede i pl. XII). Singur acest turn mai are un tavan
Intreg. Odaia de deasupra tavanului (a se vede sect. C-D, pl. II), cu un

perimetru de vreo 41/2 m., posedrt Ina, partea de jos a ferestrei, destul

(1) A se vedeb. W. Schmidt, Suczawa, pag. 94.

Dup cum spune Szujski, Stefan cel Mare
inchise pe trimisul polon Medzilewski, arhiepiscopul Camen4ei, In abeciurilen cetMii de munte dela
N. lorga spune, In Geschichte des rumanischen Volkes im Rahmen seiner StaatenbilSuceava.
dungen, Gotha 1905, II, pag. 27, 01 Vasile Lupu pine& sA se Inchid qi tortureze oameni In beciu.
.1

Cetatea Sucevii.

www.digibuc.ro

50

CETATEA SUCEVII

de mare, Indreptath spre miazzi. Dedesupt se aflh o Inchpere frh fereastrh, la care duceh o seal% deosebith, piezise, In littime numai de 70 cm.

hichperea aceasta, ea o pivnith, are o ash numith boltiturh mnhstireasch,

construith, cu cea mai mare ingrijire, din chrhmizi mici. Mhrimea ei e
iniesorath, fath de odaia de deasupra, cu spatiul cuprins de scilri, de zidul

lor si de o mich ingrosare a zidului: ea are 3.2X 2.5 m. La tavan si la

podealh se vhd mici canaluri de zid Indreptate In afarh, spre miazzi.
Turnul 40, din coltml sudestic, va fi fost la inceput asezat asemenea
turnului 38 din coltul sudvestic, did se mai aflh inch o ramhsith de zid
Indreptath aproape vertical spre fatada de miazh'zi, care zid a Mcut de
sigur parte din turnul anterior. Si in urina, turnul aveh o pozitie diagonalh,

Fig. 36. Scoaterea molozului din turnul 38.

(Fotografie din a. 1895, dela pt. 10, pl. II).

dar forma nu-i era deplin dreptunghiularh. Duph cum se poate deduce din
temeliile sale deosebite, turnul acesta a fost reconstruit de mai multe ori.
Lhrgimea lui internh e de 41 2 5 m., iar dimensiunile lui din afarii
Intrec deasemenea pe ale celorlalte turnuri, ceeace arath ch a fost cel mai
puternic. Aceasta, precum i asezarea lui piezise, care aveh de scop sh slabeasch efectul gloantelor indreptate asuprh-i, ne face sh credem eh turnul
acesta, 40, a fost punctul principal al Inthriturilor.
Duph o traditie, cetatea Sucevii aveh un turn numit Ne bojse, adich

aNu te teme, despre care se zice eh erh in fata odhilor domnesti ale
castelului i eh s'a surpat la 1672, In urma unui cutremur de phmhnt.
Dtiph indicatia putin precish In fata odidlor domnesti, nu se poate hothrI
dach turnul Ne bojsen er identic cu turnul diagonal de care vorbim, mai
ales ch daca, cu adevarat, cutremurul a contribuit la surparea lui, atunci s'ar

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

51

puteit mai degraba presupune ca turnul oNe bojse a fost de partea nordicii
a castelului, mai proprie pentru surpare. Acolo pute fi de altminteri vAzut
din depuirtare i locuitorii cetatii puteau ave o priveliOe Intins din el.

IncAperile castefului.

Inch dela prima vizitA pe care am filcut-o cetatii, m'a interesat in

deosebi restul de cliidiri wzate In punctul still cel mai inalt i aproape
singur la vedere ruinele paraclisului. Interesul acesta a fost:provocat de
0 imprejurare, chreia de sigur putini i-au dat atentie. Anume in fatada altarului dinspre riisitrit, se afla un numar de pietri de un material de calitate

Fig. 37. Temeliile paraclisului, vilzute din afar.

(Fotogratle din a. 1901, dela pt. 11, pl. II).

superioara, cari atrag atentia prin mArimea lor i prin coloarea lor de-

schisa, ii cai au apartinut negreit unei alte cliidiri. Ele se pot distinge
bine In fig. 22 (pag. 37) i In fig. 24 (pag. 39), precum i, In parte, In fig.
37. In aceasta din urmA, care este o liirgire, 'in sens orizontal, a figurii
24, se poate cunoWe foarte bine, dupa coloritul mai deschis al partilor
de jos ale zidurilor, 'Ana la ce inaltimi considerabile (pitna la 6 m.) fuseser
Ingropate inciiperile inainte de Inceperea spaturilor. Ling peretele altarului, terenul crescuse, dupg, cum se poate observit i In fig. 22, pitna peste
Inilltimea locului unde sta gardianul, care se vede In fund, sus de tot.
Litingiti

acesta se observa de o parte un snip, de alta o astupare

www.digibuc.ro

etTATtA SUCEVI1

partialh, cu zid a ferestrii dela altar. Ambele aceste lucitri au fost filcute
numai acum In urma, reclamate fiind de interesul conservitirii ruinei,

In aceeas ilustratie se vede si cadrul de piatrii, netedk terminat

In arc gotic, al usii care duce din liala 14 In Incitiperea 15. Tot din ea
se mai poate cunoaste c1i peretele respectiv avusese tencuealA, de var.
Aceasta, ca i peretele In genere, se continurti In dosul corpului de zid
indicat In plan (pl. II), 1ang b, prin o reprezentare grafica mai deschisk
ceeace dovedeste ca corpul acesta de zid a fost adAugat mai In urmA, ca
sprijin, spre a se evit, primejdia unei surprui. Mai la dreapta se Arad, In
fund, Incadrarile de piatrrt netedti, ale portii 17, iar pe marginea figurii,
arcul c, Intors spre incadrarea din dreapta.
In fig. 38 se vhd cele mai insemnate si mai caracteristice pietri cioplite

din peretele
din afar& al altarului paracli-

sului, cari provin dela o

dire mai veche.
Ele au 1/ 20 din
mrtrimea naturan,. Dintre pietrele acestea se

mrnd de sus

'z/

In jos, piatra

L
:

--GG

70

eq/

dul al treilea,
piatra a treia).
A stfel de pietre
s' au descoperit
In total un-

4..
2.

sprezece. Partea cea mai ma-

re a lor muftitiseaziti manu-

ritindul al doilea

de pietre mari

tra p1ttrat6, n,
cu semnul cioplitorului (rtm-

pot recunoaste
in fig. 22 si 24
m ai ales : cea
Insemnatiti In
fig. 38 cu m (In

cea dintrti la
stAnga) si pia-

Fig. 38. Pietri cioplile din peretele de afara al altarului.

N. din indrimea naturald .

chiuri de ba-

ghete rotunde,
deschise, nucioplite intr'o formri, care dateazrt din timpuri vechi i care se grtseste In
mod tipic mai ales la bisericile moldavo-bizantine din sec. al 16-lea si
al 17-lea, ca mici adausuri pe stlpi, ca nervuri de bolti, cornise, brae, etc.
Unele au profilul cornisei gotice tArzii In forma de cununti.

Nu incape Indoeal6, c6, pietrele acestea provin dela vreo bisericA orto-

dexk ce va fi existat aproape de cetate, de sigur nu afarrt din Suceava.

Si se poate usor presupune CL biserica aceasta a fost chiar paraclisul
castelului, In constructia sa dela Inceput, care a trebuit sit fie driritimat cu
totul, fie din cauz6, cit ameninta cu surparea, fie crt va fi suferit stricjciuni
din partea dusmanilor. Mai tarziu el a fost construit de nou. De fapt
si
a avem urine de mai multe reconstruiri, cum am vitizut, de repetite
ori pitina, acum, cd am avut mai ales la turnul diagonal 40.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

53

Admintnd aceasta, putem sustinea ca, in privinta arhitectonic i artistied, paraclisul cel dintaiu s'ar fi putut oricand compar cu paraclisul recladit

In urma, ale carui resturi exista Inca i se deosibesc prin mrimea bor.

Fig. 39. Vedere In interiorul altarului paraclisului, inainte de Inceperea silpturilor.

(Fotografie din a. 1895, dela pt. 14, pl. II

Fig. 40. Lucritri de siipaturi In fats, paraclisului, in curtea dirt I5untru.

(Fotografie din a. 1895, dela pt. 12, pl. II

Figurile 39, 40 i 41 ne arata ruinele paraclisulul vazut in interior.

Din paraclis, care se afla In etaj, deasupra incaperii 43, mai exista
numai apsida altarului, de care am vorbit dejit In parte. De amndoua la-

www.digibuc.ro

54

CETATEA SIICEVII

turile ea avea scobite In zid cele doua firide tipice, proscomidia i diaconicon-ul, pentru scopuri liturgice. Firidele acestea slabiau Intru catva stabilitatea constructiei. Din ele mai exista numai cea de care miazanoapte.
Paraclisul era pictat dupa toate regulile: urme clare de pictura se mai vad In
conchis i la fereastra de catre ra'sarit. Dupa cum spune d-1 Domarski
alti locuitori din Suceava, paraclisul se mai afla Inca pe la 1860 In
stare bunioara, avand i bolta, precum i pictura,
aceasta Insa, adeArarat, foarte deteriorata. Dealtminteri stricaciunile facute picturii sunt de
proveninta mai veche, cauzate, dupa cum se zice, de Cazaci, cari au scos,
cu sulitele lor, ochii din icoanele sfintilor.
In Incaperea 43 se patrundea deadreptul din curte printr'o 110, care se
putea zavorl pe din launtru cu ajutorul unei grinzi. Ca subparaclis, cum
era, ea nu avea nici o legatura cu lncaperile invecinate.

Fig. 41. Altarul paraclisului, dup5. curatire.

(Fotografie de d-1 Bischoff, din a. 1897, dela pt. 13, pl. II).

La Incaperea 42, alipita de aceasta, la miazanoapte, se putea ajunge

numai din portal, prin o ue In arc gotic, cu incadrare de piatra. Laugh'
110 era o fereastra mica dreptunghiulara, a carei incadrare era cioplita, In
baghete gotice, Incruciate. Incaperea aceasta va fi servit ca local pentru
garda. Peretele cu fereastra, pe care se poate cunoa0e Inca bine spoeala
veche i neteda de var, precum i tencueala, a fost captuOt mai tarziu
cu un al doilea zid, mai subtire, In interior, 0 cu un al treilea, In exterior,
de sigur din consideratii de stabilitate. In coltul drept, langa fereastra,
era o vatra pentru foc, iar In coltul stang o scar& spirala (a se vedea fig.
41, la stanga), la care se ajungea din carte.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEV1I

55

Scara aceasta duceit In etaj, de sigur deadreptul Inteun coridor, care

er construit pe cel putin dou, laturi ale curtii interne lat de 22 m.
lung de 28 m. Din aceast scara, s'au mai prtstrat cteva trepte foarte
roase. In coridorul la care ea duce, se deschide negresit si usa principal
a paraclisului.

Coridorul sau galeria se sprijini pe stlpii e, f i n. Cei din urm,

asezati spre miaznoapte, au fost construiti de sigur ulterior, din pietre patrate destul de mari. Ei ies In afard de zidfat de stlpii e i f, cari au
o lungime mijlocie de 1.95 m.
cam cu 2.05 m. si erau lmpreunati prin
niste boltituri construite cu ingrijire din chrmizi de un format mai mare,

cam ca cel de astrizi (a se vedeit sect. O-P, pl. IV). La partea de jos
a boltilor In forrn de butoiu se vede o pktur subtire de tencueal, foarte
consistentrt, pe care se observa urmele litsate de scndurile (nedate la
rindea) Intrebuintate la plafonare. Tencueal neted nu avem ad. Distanta
dintre cei doi stalpi Insemnati cu f e, relativ, mare. S'au descoperit insa,
de pild la m, temelii, cari sustineau coloane de piatr sau de lemn, pe
cari erst asezat acest coridor. El deci nu se rzimit pe bolt, iar podeala lui a putut st aibri o pozitie mai joas cleat galeria construit sau
reconstruit mai trziu la sud i asezatii pe sttdpii n.
Incilperea cea mare 44 e cam cu o jumtate de metru mai jos deckt
nivelul curtii, din care se pute intra prin o usri larga ca o poartri. Aceasta
se Incuitt pe din lrtuntru cu un zitvor construit dintr'o grindri, care puteit fi
prinsa In zid. Lngrt poarta aceasta erh, inspre curte, de o parte o ferestruicrt, iar de cealaltii parte o fereastr, mai tarziu astupatit, care dedeit
Inteo crtmarutrt boltit 46. Nici cmruta aceasta, ca si stlpii coridorului,
nu dateazrt dela inceput.
Incaperea 44, care se aseamn unei hale, e Impartitrt, dealungul, prin
o serie de stlpi cu arcade, In doua parti (a se vede sect. E-F, pl. III).

In partea cea din dos, spre caprttul de miazzi, era despartit, prin un
parete transversal, construit aproape fr de temelie, o crtmruta 45. In
acelas capt se mai aflau oarecari constructii de zid, cari tindeau, de buna
seamrt, sh fereascrt dela prrtbusirea amenintrttoare clitdirile invecinate, mai
ales turnul 40, asezat diagonal.
Fotografia reprodus In fig. 42 s'a luat din punctul insemnat cu sageata la 15 (pl. H), care e cu 41/2 m. deasupra nivelului durii, adia cu vreo
5 m. deasupra podelei din bala 44. PM& aci ajunsese ingroparea castelului!
Nivelul dela inceput al molozului se poate deduce duprt Inaltimea de acum
a zidului din fata, citici ajungett, mai Inspre fund, 'Ana la locul pe care
Il arat prtzitorul din fund cu bratul sat]. stng.
Hala Intreagrt erit la inceput boltit: pe stalpii mijlocii, construiti din
pietre cioplite, se sprijiniau arcuri, tot de piatra. Unele din pietrele prttrate
au semne de cioplitori. Constructia arcurilor e de chrmizi. De acelas ma,-

www.digibuc.ro

56

CETATEA SIICEVII

terial erau si cele doua bolti longitudinale In forma de butoaie. Baza celei din
fund se cunoaste bine, mai ales pe peretele cel inalt din partea dreapta, care
se lateste in jos, formnd pante si trepte. Celia lalt zid e de piatra necioplita.
Cnd am descoperit hala, arcul ce se vede in fotografie, In fund, lnga
peretele transversal, nu mai exista. Asemenea lipsia si capatul arcului prim

de dinainte, care se Alt In partea de miazazi. Pentru apararea celorlalte

arcuri si pentru a marl
puterea de rezistenta a
ruinei liberate de moloz,
nu numai ca am inlocuit
sau Intregit arcurile cari

lipsiau, ci am construit
si

aci, din materialul

existent, ca si in alte
parti ale castelului, stalpi
proptitori si am facut

intregirile necesare. Pe
langa arcurile amintite,

se mai vad in fig. 42

si urmatoarele constructii de conservare : In

partea de miazazi a altarului, puternicul stalp

care propteste zidul sus-

pendat (Wig% snip se

vede mana gardianului),
apoi stlpul mai

din-

spre fund, In partea de

miazanoapte a altarului,

si o parte a peretelui
transversal pe care sta
Fig. 42. Vedere in hala de sus, 44.

gardianul.
Hala 44, pe care vom

numi-o de aci inainte

a cea de sus serveste
acum pentru adapostirea celei mai mari parti din pietrele cioplite scoase
din moloz In cantitati mari si de forme diferite. Pentru inchiderea halei
s'a construit o poarta mica.
Camaruta 46, care se afla langa hala si are o Inaltime numai de 1 1/2
m., era, la inceput, deschisa. Dupa Indepartarea molozului ce o ingropa,
s'a dovedit Insa ca era Inchisa cu un zid subtire de caramizi si se intrebuina ca cripta. Cand a fost deschisa (In anul 1896), s'a aflat, sub o les(Fotografie din a. 1901, dela pt. 15, pl. II).

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

57

pede grea, despicata deacurmeziul In dourt, scheletul unui barbat puternic,

cu capul indreptat spre nord i picioarele spre sud. Se cunoa$eit bine ca

sicriul fusese astupat mai de mult din toate prtile cu pamnt batut. Din
sicriu mai rmaseserit numai ctev, bucati. S'a mai gasit i o copcie mica
de alarna. Mormfmtul pare a mai fi fost odata descoperit.
Wilhelm Schmidt da cu prerea ca rma0te1e cadavrului din acest mornu:Mt ar puteit fi ale lui Petru Dvay, comandantul trupelor auxiliare ardelene ale lui Stefan Voda Toma. Pe acest Dvay II omorlse Insu Joan II
Eraclide Despot. Dupa alta versiune cadavrul acesta ar fi al lui Tirnu. Chmelnicki, capetenia Cazacilor, care-0 pierduse vieata In anul 1653 pe Cmpul
Santurilor. Paul de Alep spune lush', In descrierea memorabilului asediu
dela 1653 (1), ca Gheorghe Voda i$tefan a dat voie asediatilor, cari plecau

din cetate, s iea cu ei corpul capeteniei lor moarte. Apoi, dupa spusa lui
W. Schmidt, Chmelnicki er tanar, mic i otova, pe earrd scheletul se vede

a fi fost al unui barbat In etate de vreo 40 de ani i avand o Inaltime

mai mult deck mijlocie.
Ciimaruta aceasta era (abstractie Mcand de subparaclisul 43, care a
putut servl, ocazional, de cripta, fara srt se fi aflat Insa cadavre In el) un
loc mai deosebit de immormntare In castel. De acea trebue sa admitem
ca eel ingropat aci a fost In tot cazul o persoana distinsa i foarte important. Scheletul a fost reingropat in chnitirul oraului, punandu-i-se la
mormnt o inscrip(ie potrivita.
In coltul Indreptat spre curte, Intre camera 46 0 Incrtperea 47, se aflit
o tabla de marmor, care a putut sa, ail) i o inscriptie. Aceasta tabla, duprt
descoperire, s'a pulverizat aproape cu totul, de sigur In urma influentei de
mai demult a focului. Din cadrul de piatra centi0e sculptat al ei s'a mai
pristrat un colt, dar i acesta foarte defectuos.
Incaperile 47, 48 0 49, accesibile direct din curte, erau boltite. Ele au
suferit mai multe reconstruiri i Intariri (a se vede sect. C-D, pl. II, L-M,
pl. III i Q-R, pl. IV). Inteun colt al odrtii 47 se Arad temeliile i gura de
horn a unui cuptor. Camera 48 aveit o scara spirala, care duce& din curte
direct la etaj. Se poate ca peste camera aceasta sa fi fost o tinda, din
care se puteit ajunge atat In odaia invecinata cat 0 in coridor 0 In odaia
din etaj a turnului 39. Odaia aceasta aveit, dupa cum s'a mai amintit, o
fereastra Indreptata spre miazazi i er astupata plinh' la parapetul acesteia. Din ea se putea coborl in Incaperea ca o pivnita descrisa mai sus.
Odaia cea mare, Insemnata cu 49, Para ferestri i cu zavor mare pe
din lrtuntru, a fost In mai multe randuri recladita. Pragul de piatredela ua
sa mai exista Inca. Pe pereti se observa, In multe locuri, tencueala neteda
(1) J. Fleischer, Zur Geschichte von Suczawa, pag. 13.
vede, si W. Schmidt, Johannes Jacobus Heraclides, pag. 31.

In privinta lui Petru Devay, a se

www.digibuc.ro

58

CETATEA SIICEVII

pe ,aceasta urmele legaturii cu taTanul boltit. La peretele din fund e

adaus un arc lat de zid (a se vede

i fig.

35, pag. 47, in care e in-

dicata, In dreapta, jos, o parte din acest arc cu fata din afara). Se poate
ca sub aceasta sa fi fost o poarta de ie0re, astupata ulterior cu zid; se
poate Ins& sa fie numai un arc de uvrare (sect. 1-K, pl. III).
Incaperea Intinsa 50 er, In raport cu curtea intern, subterana
servia, de sigur, ea magazie, depou, etc. Spre curtea aceasta sunt ferestre
de pivuita, ale chror Incadrari de piatra, bine lucrate, se afla, In parte
la locul lor (a se vedea sect. A-B, pl. II, i S-T, pl. IV). La o era o scara
de ie0re cu trepte In marirne de 22X 35 cm. Scara aceasta trebue sa fie
posterioar, caci, sub ea, se afla o fereastra de pivnita, la care nu s'ar
mai fi putut ajunge dupa construirea searii.

0 alta ie0re larga, probabil cea dint4 wzata tocmai In fata portalului 18, se afla la 52. i acl s'au facut lush' unele schimbari de constructie. Se pare c In locul acesta a fost o rampa, Maria prin grinzi
wzate in mod neregulat, ale caror gauri din zid se mai pot Inca vedea.
Pe rampa aceasta puteau sit patrunda trasuri mai mici pana In halrt.
La Inceput hala era mai lunga. Ea se afla cu trei metri mai jos deal
nivelul curtii din launtru si ave, si un perete transversal, adaus mai trziu
Intrut in mai multe rnduri, in care era zidita i o coloana octogonala
de piatra. Dupa cum s'a amintit mai inainte, o parte din peretele transversal al odaii 51 s'a surpat.
Hala aceasta de vest sau de jos era Impartita, ca i cea de sus, de est,
prin stalpi cu arcade, ceva, mai joase, cu semne de cioplitori pe ele, In doua
jumatati longitudinale, cari, cel putin in parte, erau boltite cu caramizi, cum
sunt, In unele locuri, acum (a se vedea fig. 43). La zidul cel lung se vad

contraforti de piatra pentru arcade puternice, cari se Intindeau peste latimea Intreaga i aveau s supoarte de sigur peretii transversali ai parterului. Intr'un loc se vad i gauri de grinzi la Inltimea tavanului.
La capatul de miazazi al halei care e separat In atva de picioarele
puternice ale unor stMpiboltitura de caramida e conservata Inca binior.
Pentru conservarea ei a trebuit Insa sa se construeasca mai multi stAlpi
arcuri de sprijin. Incaperile wzate peste boltitura, In parter sau etajul
prim, trebue sa fi fost cu boltituri i Impodobituri bogate, caci aci se aflau,
Intre altele, numeroase nervuri de bolte lucrate In stil gotic curat, cu sectiuni transversale In forma de pere i pietre sprijinitoare Impodobite cu blasoane i alte ornamente (v. fig. 58 0 59, pag. 71 i 72). Alipiti de
inspre curtea castelului, sunt doi stalpi de piatra necioplita q, cari au, putin

peste nivelul curtii, o boltitura. Al treilea snip, desemnat in plan, servia

numai ca margine pentru rampa.
Ilustratia 43 a halei 50 s'a facut din punctul 16, pl. II. In fata de tot
se vede capatul zidului p, care se afla In colt, Intre peretele transversal de

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

Fig. 43. Vedere In hala de jos 50.

(Fotografie din a. 1901, dela pt. 16, pl. II).

Fig. 44. Vedere in curtea din 15untru a easteluhii, In cursul luerArilor de ourAire.
(Fotografle din a. 1901, dela pt. 17, pl. 11 .

www.digibuc.ro

59

60

CETATEA SUCEVII

miazanoapte i Intre zidul vestic din afara. La dreapta, In fata, un zid con-

struit pentru conservarea ruinei. In fund de tot, unde se vede gardianul,

lnaltimea papa la care a fost Ingropat castelul, anume socotind-o pana
la podeala de peste 6 m.
Fig. 44 ne ofera o vedere In incaperea 49 i In o parte a Incaperii
48, apoi In curtea din launtru a castelui, In care molozul zace pe alocurea
Inca In movile Intregi. Tot acl, In fund, se vede biserica Mirautilor, pe deplin reconstruita In exterior. In ilustratie se mai poate vedea i strada
cu un coborl cam repede a Mirautilor, din care se desface, Inspre privitor,
drumul serpentin, de calarit 0 de picior, care ducea la podul ce se presupune a fi existat peste garla Cacainii i, de ad, la castel.
In sect. O-P (pl. IV) arcul de deasupra u0i care da In camara 48 are
directia opust arcului pe care II arata fotografia. Aceasta provine din faptul

deteriorandu-se arcul ce se vede In ilustratie, s'a ivit necesitatea de

a Intinde, Inspre capatul de jos al acestuia, un arc sprijinitor, care e
tocrnai cel desemnat In sect. 0-P, pl. II.
Cistern a.

Ca fiecare casa sau palat din evul rnediu, orice castel avea In curte putul
trebuitor, Impodobit de regula foarte frumos. Dupa IndepArtarea molozului

din curtea castelului cetatii dela Suceava, m'am apucat numai cleat sa,
caut putul presupus ca existent 0 ad. Incordarea-mi era cu atat mai
mare, cu cat traditia vorbia de o fantana adanca de mai multi stanjeni,
ce s'ar fi aflat odinioara In cetate.
Cercetarile, facute cu cea mai mare ingrijire, n'au dus Insa, cu regret constat, la rezultatul dorit. Adevarat c am dat de o adancitura in
forma de fantana. Aceasta s'a dovedit ns, dupa ce a fost curatita pan&
la adancime de 4 m., unde s'a dat de pamant sanatos, ca nu era dead
un simplu basen pentru strangerea apei, adica o cisterna: 54 (pl.
cu
diametru relativ mare, de 5 m. Nu s'a Irnplinit deci
cel putin pana
acum
ateptarea de a putea scoate obiecte bogate i pline de mister
din adancimile unui put astupat de veacuri. De altminteri, dupa cum s'a
amintit dep. mai Inainte In mod docurnentat, nu e probabil ca un put,
din curtea castelului, oricat de adanc, sa fi putut da apit destula.
Cisterna, in care nu s'au aflat de loc lucruri de vreo importanta, a
trebuit sa fie descoperita, dar bine Imprejmuita. Peste ea trece podul 55,
de piatra necioplita, conservat Inca bine, In forma de arc,
avand o latime de 11/8 m. (a se vedea, seq. A-B i C-D, pl. II). Mijlocul lui era cu 30 cm.
sub nivelul curtii. Grosimea-i era: la mijloc de 60 cm., la picioare de 80 cm.,
Intinderea deschisa de 4.5 m., iar Inaltimea de 1.5 m, Podul se sprijinia pe un

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

61

gratar de stejar, acum aproape de tot putrezit, fAcut din grinzi 40 X40 cm.,
prinse bine In mortar. Podul acesta poate s fi fost construit Iii cisterna
pentru a se puteit sprijinl pe dnsul coridorul sau pentru a se cAstigh pitinnt resistent dupa o eventuala astupare tota16. sau partialft a cisternei.
Se poate siti fi servit, In legilturt cu temeliile Invecinate m, ca baza pentru
vreo constructie, care se rAzimA pe el (hIrgirea coridorului din etaj).

Conductele de apa din cetate.

Din cele expuse pnrt aci, cetitorul a putut sa, observe adeseori cit
pentru scurgerea apei de ploaie si a celei pentru uzul zilnic, de sigur

pentru fecalii, s'a avut o grije deosebia. Scurgerea aceasta se face pretutindeni prin niste sco-

'5

curi largi, acoperite cu lespezi de piatra. Scocuri de

felul acesta, cari se aflii tot In pozitia lor cea veche
si au, In cele mai multe cazuri, o Inclinare InsemnatA, s'au descoperit de pilda. In mica incilpere de
lngit r, alaturea de rondelul 11, In coltul s, Intre
...
rotunzirea Inctiperii insemnate cu 16 i intre partea
de zid drept alipit, In partea sudvesticil, afar de tur- Fig. 45. Seoeuri de piatril
apa:
nul 40 (t), In pivnita turnului 39 si In alte locuri. Cu 1/20 dinpentru
marimea naturala .
asemenea scocuri sau canaluri am mai facut cunostinta la g, h, j, k, 1 si la chldirile 33, 34 i 35. Leghtura Intre scoeuri
se faceh prin ciubuce (fhltuire). A se vedeit fig. 45.

www.digibuc.ro

MATERIALUL DE CLADIRE
1 013TECTELE GASITE
Molozul.

Molozul scos se gasi aproape pretutindeni in mai multe pturi i se

compune mai ales din pietre 0 bucati de caramizi, din ramh0te de mortar
i bucati de zid. Marea lui cantitate aproape pana, la o Ina, ltime de 6 m.
arata, c avem a face cu cladiri de o respectabilit mrime, cari parte s'au
surpat, parte au fost driimate. Aceasta s'a facut in deosebi mai thrziu, spre
a se procur material at mai ieftin de cldit. In curtea exterioara a cet(ii
se gsesc pturi de moloz cari contin mai mult sau mai putin phi-Mint.

Potrivit cu Inltimea, dam 0 de insemnate 0 diferite paturi cu oase de

animale mici (paseri, pe0i), cenue, carbuni 0 alte ramh0te, apoi de phturi cu urme de foc, aezate, In cele mai multe cazuri, piezi. Urme de focuri anume puse, cari au bntuit, pustiind cetatea, se pot vede In multe
locuri. Masse le de moloz sunt de regulh ash de consistente, hick molozul
aruncat pe coasta de chtre miazhnoapte a cettii, ales materialul mai greu,

care s'a rostogolit pnh In vale, a fost carat i se call cu sute de cart*,
spre a servl la pietruirea stradelor din Suceava.

Resturi de eadavre.
Mud am vorbit despre camtiruta 46 a castelului, am amintit de cadavrul immormantat acolo, care a fost de sigur al unei persoane de seama.
Cu prilejul acela, am emis phrerea eh 0 subparaclisul 43 a putut servl ca
loc pentru immormntare. In cazul acesta poate fi vorba numai de membri
ai familiilor domnitoare, pentrucil, Incaperea aceasta trebue socotith ca tinand de clrldirea sfintith. Stim apoi eh majoritatea Domnilor din timpurile
vechi 0 mai note', 10 au locul de odihnh In biserici mari, cht mai sigure,
In cari adesea ei 0-au preghtit mormintele Inch find in vieatil. AO ghsim: In fosta catedralh episcopalh din Rildhuti, mormintele lui Bogdan I
0 ale unora din urma0i shi, in vestita manastire dela Putna, pe ale lui

www.digibuc.ro

64

CETATEA SIICEWI

,$tefan cel Mare si ale membrilor familiei sale s. a. m. d. O eventual& im-

mormntare a unor persoane din familia domnitoare In paraclisul cetii

dela Suceava trebuli st fl fost deci totdeauna provizorie. Un mormant In
toatit forma a fost probabil bolta, evident reclditA, din dosul zidului b
(pl. II), amintitA deja la pag. 38, In care se pute& ajunge prin curtea anterioarh 14. Faptul pare a se dovedl prin ciir&mida (fig. 70, e, pag. 76) gsita
In apropierea acestei cavitati, care avea o inscriptie ce Incepea cu o cruce,

prin resturile de pantofi si o mica monet& moldoveneasca gAsitA acolo.

Afar& de cadavrul amintit, s'au mai aflat, cu prilejul stipaturilor, rhmsite si dela alti multi morti, cari, adevhrat, In cele mai multe cazuri,
nu erau immormantati la o adancime mai mare. Numarul lor e de aproape
80, far& a socoti cadavrele ce vor fi ramas ascunse in portiunile de teren
necurAtite pe deplin (2 0. 3, pl. II) din curtea exterioarA a cet4ii sau sub
terenul neexplorat InaA, precum si In unele locuri din santul ceatii. Se mai
poate apoi ca unele cadavre s se fl surpat i s6, se fl Ingropat odat& cu
terenul protii nordice a cetatii.
Astfel cetatea poate fi socotita ca un adevArat cimitir, Ins& nu In
timpul de Inflorire al ei, ci dup& ce a fost parAsith i, In parte, &witmatA. Aceasta o dovedeste si faptul amintit cA, In multe cazuri, cadavrele au fost gsite la o mica adncime sub suprafata molozului, care

s'a asezat peste ele numai cu timpul, deoare ce el lipsi la inceput.

anume Immormantare regulat& s'a constatat la cele opt cadavre desgropate la 1902 In coltul a al incaperii 12. Acestea erau asezate In dour',
randuri, ce se Incrucisau. Impreun cu ele s'au gsit numai potcoave de
cisme si rmAsite de InchltAminte.
Trei schelete omenesti zaceau direct pe grinzile de stejar, descoperite

in 1901, cari serviau ca sprijin pentru piciorul de miazrmoapte al podului

intins peste cisternA. Oasele lor erau dej& foarte putrezite. Pe sternul unui
schelet se OM un amulet (a se vedea pl. X, partea dreaptA, fig. a doua,

sus) de stof, pe care era o broderie de fire de metal, acum oxidate,

avand o mArime de 7X10 cm. Broderia reprezint& o cruce latin i pe ea
o cununit sau o coroanA de spini. In partea de jos a ramurii verticale a
crucii sunt literele J. H. S., lucrate mai mare. Totul e incadrat cu un ornament In forma de ghirlandil. Se intelege c& immormntarea celor trei

cadavre s'a putut face acl numai pe timpul and cisterna er astupat&
si nu se mai putea Intrebuinta.
Inainte Inch de desgroparea celor patru stalpi delka s'a dat, in partea
de miazanoapte a lor, la o adncime de un metru, de 14 cadavre, asezate
In jurul unui stalp de lemn. Alte obiecte sau resturi de sicriuri nu s'au

aflat. In anul 1902 a fost desgropat, In acelas loc, spre rAsArit dela
zidul 31, un alt schelet omenesc. Se impune deci intrebarea: nu cumva
exist& vreo legAturA Intre cadavrele aflate i acesti patru stalpi si nu cumva

www.digibuc.ro

CETATB A StrCEVII

65

stlpii acestia sunt dela vreo spanzurAtoare massivh, asezath aci si pentru
a ingrozl.
In apropierea blocurilor chzute din turnul 37 s'au aflat, Inch, din anul
1898, patru schelete, Immormntate In mod neregulat, iar In anul 1901 s'a
ghsit, lngh turnul 38, In coltul de catre camera de gardh, un sicriu construit din scnduri groase, baute cu cuie lungi, continnd oseminte omenesti, dar firh alte obiecte.
In apropierea zidului celui mare de aparare, cam pe locul insemnat
cu u, s'au aflat, la o aancime mica, In moloz mai vechiu, patru schelete,
asezate neregulat, spre 24 un al cincilea si, In fine, chiar laugh, 24, sub
o lespede mai mare, aproape de suprafath, Inch dou& cadavre.
Cea mai mare parte din cadavre, si anume treizeci, erit asezath In
mod neregulat, pe spatiul ingust dinspre punctul h. Nurnai In doll& cazuri
s'au gsit pe laugh" ele resturi de lemn si cuie. Tot aci s'au mai desgropat,
in anul ultim al lucrhrilor, 1903, Inch trei schelete.
Unele din aceste cadavre vor fi dela cei ce si-au gsit moartea, luptnd ca prieteni si dusmani, In cetate, unde au si. fost Ingropate. Nu e
exclus apoi ca altele sh fie din timp mai nou, poate chiar rezultat al vreunor crime, ori sh, fi fost aduse din oras, In timpuri de epidemii, pentru
a fi asezate intr'o groaph comunh.
Toate rhanhsitele acestor numeroase cadavre au fost din nou immorrnntate In partea ortodox& a cimitirului orhsenesc.

Zidurile cethjii.
Zidurile cethtii erau construite, duph cum se vede Ihmurit si din fotografiile date ca ilustratiuni, In cea mai mare parte, din piatra necioplith.
Cariere de astfel de piatrh sunt In apropiere, mai ales la caphtul pantei Q
a platoului (fig. 4, pag. 8), dela cetate spre nordest, In imediata apropiere a rului Sucevii, apoi In vhguna lateral& T a garlei Cacaina (1).
Pentru a distribul in mod egal presiunea In ziduri, s'au asezat, In multe
locuri, leghturi de lemn, acum, In mare parte, putrezite.
Co lturile ca si stlpii liberi si leghturile arcurilor s'au construit adesea
din piatr cioplith. Schrile, cel putin o parte din ele, cadrele usilor, nervurile boltilor s. a. au fost deasemenea construite din piatr. Boltirile se
fhceau de regulh din chrhrnizi si din tuf usor, cum el.& cea dela paraclis,
ceeace s'a dovedit prin numeroasele buchti de piatrh de acest soiu, ghsite
In molozul din camera 48. E stiut apoi ch cupolele multor biserici or(I) Sub podul orasului de peste Cacaina, pe drumul spre Bosanci, se mai vad Inca, pe fundul garlei, straturi puternice de st&ncg.
Cetatea Sucevii.

www.digibuc.ro

EVATEA SOCEVII

66

todoxe din Bucovina, ca de pilda cea din Radauti, s'au construit lntrebuintndu-se i tuful. Aceasta spre a micpra cat mai mult apasarea pe zidurile de rezistenta. La construiri ulterioare de ziduri se Intrebuinteaza i
caramizi pentru pereti.
Fe lul earamizillor I mortarul.

Caramizile sunt de format mare 0 mic: cele dinti cam de marimea

obi0luit i acum In Austria (29, 14, 61/2 cm.), eele din urmA, Intrebuintate

mai ales la boltituri, cu mutt mai mici, avAnd In termen mediu dimensiunile 24, 13 si 472 cm. E de observat ct formatul cel mic se intrebuinta aproape excluziv la boltile dela cupolele bisericilor i manAstirilor
mai vechi. Astfel de cAramizi se fabricau, dupa cum dovedesc multele exemplare aflate, In cArAmidAria parsitA
a lui Wolosczuk de pe cursul supe, Hor al Cacainii (uncle s'au descoperit i tevile unui apeduct vechiu).
Materialul pentru caramizi era In

general foarte bun, cum a fost

cel intrebuintat pentru tevile dela
apeduct, despre cari s'a vorbit ama-

nuntit mai inainte. Multe din caramizi

Fig. 46. Placi patrate ornamentate: 1/10 din

marimea naturall

au pe una din fetele lor late nite

entulete (impresate cu degetele pe

pamntul Inca nears), facute In scop de a obtinea o impreunare mai intima

intre caramizi 0 mortar. Felul acesta de caramizi se va fi Intrebuintat

mai cu seama la pavarea coridoarelor.

La pardosire se Intrebuintau, pe Mug% carmizile obipuite, placi

patrate, rombice, exagonale, etc. Caramizi smaltuite de felul acesta, intre cari unele patrate, cu
frumoase ornamente, se Intrebuintau i pentru
cliptu0rea peretilor (1).
In fig. 46, a se reproduce o astfel de placa,
c'o bogata ornamentatie romanica, avAnd un pe-

rimetru de 40 cm. Desemnul apare cam nere-

Fi cr. 47 Caramida cu smolt verde:

c'1/5 din marimea naturall.

gulat, dar e lucrat fluent, cu mna libera. Fondul e verde inchis, iar ornamentatia vegetala de sin* verde deschis. Fragmentul din placa b prezinta
(1) Iiiserica eladita de Stefan cel Mare la anul 1488 In comuna Sf. Ilie, aproape de Sueeava,
are Inca In altar o pardoseala facuta de caramizi rombice ca sma4 verde. Cornisa de piatra, In
forma de brau impletit, dela casa de locuit din Zamca, e cuprinsa intre doua randuri de caramizi
am ltuite.

www.digibuc.ro

CETATtA SUCEVII

67

Uil desemn simplu liniar si nu e smaltuit. Placa c aveh desemn geometric,

linii brune, smalt galben-verde i, In cmpul mijlociu, un ornament.
Fig. 47 reprezinta un fragment dintr'o caramida smaltaita verde, avnd
o grosime de aproape 5 cm. Pe suprafata ei a fost desenata, pe cand era
inch cruclh, de sigur ca jucarie, figura unui caine aplecat spre piimant.

Resturi de caramizi cu smalt galben-brun s'au aflat foarte multe In moloz.

Mortarul era preparat cu var gras. El contine de multe ori un adaus de
nisip din cartunizi pisate i e, aproape pretutindeni, de o mare consistenta.

licoperirea i forma cladirilor.

Printre carmizile cele multe si de forme atat de variate nu s'au aflat ramhsite de olane pentru acoperis ; s'au gasit lush, pe Ing cateva resturi de
tablh de plumb, foarte multe fhsii de tabla de arama, avnd o grosime de vreun mm. Trebue deci sh admitem ct cItdiri1e n'au fost acoperite cu olane, ci

numai cu site sau draniteobisnuite i acumsi cu tablh de arama. Aceasta

din urmh se va fi Intrebuintat pentru acoperirea unor suprafate mai mici de
acoperisuri. Faptul ca sapaturile n'au scos la iveala buchti mai mari de tabla,
de arama, e a se atribul, negresit, i Imprejurarii ca materialul de felul acesta,

considerat In timpul acela ca foarte pretios, a fost carat indata, dupa darmarea cetatii sau a fost intrebuintat pentru alte scopuri, poate chiar
pentru batere de monete.
Dupa cum rezulth din numeroasele resturi de tencueli de pereti frumos pictate, In afara de paraclis, cu zugravelile sale de sfinti, au mai avut
alte odM alese decoratiuni pe pereti i tavane. Diferitele placi cu bogata
ornamentatie, descoperite In numhr foarte mare, arata nu numai ch odh'ile
aveau caminuri foarte frumoase, dar i ch unii pereti erau captusiti cu atari
placi. Toate acestea dovedesc ch. cetatea a fost, pe cnd servia Inch de resedinta, mai ales pe timpul Domnilor mai insemnati si mai bogati, ca Alexandru

cel Bun, Stefan cel Mare, Despot Vod

Vasile Lupu, adica in sfertul

dintaiu si In jumhtatea a doua a secolului al 15-lea, apoi pe la mijlocul secolului al 16-lea si In sfertul al doilea al secolului al 17-lea, nu numai un castel
puternic, aproape inexpugnabil, ci i o clhdire foarte bunk de locuit, bogat mpodobit i pompoash. Scriitorii nu i-au transmis deci In zadar lauda,

ca vestea ei sa treaca hotarele Moldovei.

Numeroasele i variatele descoperiri, despre cari vom vorbi mai incolo,

sunt o marturie vie despre vieata de odinioarh din cetate.

Reconstruiri.

S'a arhtat mai Inainte, de cateva ori Inch, ca. In multe locuri ale cethtii
s'au Mcut reconstruiri Insemnate, parte din consideratiuni strategice, parte

www.digibuc.ro

CETATEA 8UCEVIt

68

spre a preven1 anumite surpAri, dtrinri i deterioraH fireti. Deasemenea

pentru a miirl comoditatea 0 a face mai pliicute inciiperile de locuit. Ce

privete intinderea relativa a acestor reconstruiri, cetatea (lela Suceava
trebue s5 fi ocupat, din acest punct de vedere, un loc de frunte Intre
multele cetAti ale evului mediu.

Pietri arhitectonice.
Afirmatiunea de mai sus despre repetite reconstruiri, ca i faptul
cetatea
primit forma ei din urmA Incetul cu incetul, prin preschimbAri
efectuate in cursul timpului, i gasete confirmare cu deosebire In impre-

Fig. 48. Pietri sculptate depozitate In hala de sus 44.

Fotografle din a. 1901).

jurarea c pietrile sculptate i ornamentate, aflate In moloz In deosebite

locuri si scripate din norocire dela Instrinare, se prezinta, In cele mai felurite forme si variante de stil, mai ales In cel gotic de mai tftrziu si In
cel din prima epoca a renasterii. 0 simpla privire asupra fig. 48, care ne
aratA o parte din pietrile sculptate depozitate in liala de sus 44, precum si asupra fig. 38 (pag. 52) e suficientA spre a lntArl afirmatiunea de
mai sus.
In adeviir, afara de pietrile pg,trate, cari au, uneori, un volum de o jumrttate metru cubic si se gAsesc la colturi, stlpi, etc., 0 afarii de pietrile wzate
la baza stlpilor de porti, spre a-i ferl de lovirea osiilor dela carA, de pietrile

puse la talpa boltilor si la arcuri, dtm, In flustratiile ce urmeaztt mai

www.digibuc.ro

69

CETATEA SUCEV1I

jos, in forma geometrica si cu aratarea dimensiunilor, diferite pietri caracteristic sculptate, din cele ce se giisesc in hala de sus a castelului si mai
multe din cele depuse in muzeul din Suceava.
Acestea sunt pietri de incadrare, cu fine baghete gotice, pentru
usi si ferestre (fig. 49 a, b, c si d) . In piatra a este o gaura, iar In

Fig. 49. Pietri de incadr5ri, eu baghete gotice: 1/20 din milrionea ntturala

piatra d mai multe, pentru zabrele de fier. Piatra din urma a fost gasita la
33 (pl. II) si poate sa fie dela vreo fereastra a paraclisului). Tot pietri patrate
pentrulncadrari de usi si ferestre sunt si cele din fig. 50

e,

i h. Piatra f are o

gaura rotunda, verticala. Mica bucata de incadrare g e de marmora alba si

Fig. 60. Pietri de incadrilri, sculpLate in stil gotic.

a fost desgropata in anul 1902, In partea nordesticil a curtii din afartt. Mai
amintim: o arcada simpla gotica (fig. 51), cu semmil cioplitorului; resturi
dinteun gratios traseu gotic (fig. 52) ; capitelul unui mic sttdp in stilul
renasterii, care poate fi stAlpul mijlociu, de piatra, dela vreo fereastra

www.digibuc.ro

'70

CETATEA SUCEVII

dubl (fig. 53 : aflat spre miazhnoapte dela paraclis i lucrat foarte curat
in piatra moale, de nisip) ; o cornie simpl gotic (fig. 54) ; un profil mic
n stilul renw;terii (fig. 55) ; pietri cioplite, provenind dela stftlpi gotici sau

Fig. 51. Arcad gotie de fereastr5: 1 20 din

miirimea naturalA

Fig. 52. Resturi de traseu gotic:

1/20 din mrimea natura15.

moldo-bizantini cu mici coloane, acetia mai toti sparti (fig. 56 --k

1,

amiindou cu semnul cioplitorului) ; mici coloane cu capiteluri sub un capitel masca unui orangutan (fig. 57 m, n si o) gsite In hala de jos (50,
k--- -------- 3it

-16.-

Fig 53 Stlp In stilul renasterii:

Fig. 54. Cornise gotice: 1/20 din

mrimea natura15..

1/10 din marimea naturalii.

pl. II) ; iwrvuri gotice de bolti, Impodobite, la punctul lor de impreunare, cu

blasoane (leu
rozetil,), gilsite tot in hala de jos, anume in incaperea despiir.(ith In partea de miazilzi (fig. 58 p
q) ; cheia unei boli, gflsith in

j
:9.

Fig. 55. Profiluri in stilul

renasterii:
1/10 din mrimea naturahl.

Fig. 56. Sthlpi cu mici coloane:

1/20 din m5rirnea natural.

acela loc, la hord, in imediat, apropiere de scar, o piatr lat de 40 cm.,

Malta de 50 cm. i groas de 90 cm., descoperitil in mml 1900, aviind pe
un scut sterna Moldovei (fig. 59) ; rest dintr'un balustru (fig. 60)
a.

www.digibuc.ro

CETATEA SlICEVIt

71

Piatra reprezentat in fig. 61 poate s, fie dela vreo ue fara, canaturi, numai cu draperie.

Nu s'a putut Inca larnuri la ce anume s'au intrebuintat multele

Fig. 57. Mici coloane in stil gotic, cu capiteluri: m i o 1 10,

n 1/20 din rnArimea natura111.

exemplare de plitici lungurete de piatr, cu guri perfect rotunde (fig. 62),

descoperite mai ales In odaia 49 (pl. II).

Fig. 58. Scuturi pe nervuri gotice de bo10: p i q

1/10 din mArimea natura16.

www.digibuc.ro

72

CETAT EA SUCEV1I

In ultimul an al cercetarilor s'au descoperit, la 33 (pl.

trei pietri
patrate, avand fiecare la Cate un colt o scobitura In forma unui sfert
de cilindru, ash ea, pu-

c (a se vede fig. 32,

nndu-se potrivit una

lng alta, alcatuiau
o cavitate rotunda de
peste
m. In diametru, sau, mai co-

pag. 47). Nelamurita e

si piatra de marmora

cenusie sau de alabastru (fig. 63), ciop1it i avand un orna-

rect, trei sferturi de

cilindru, caci lipseste

ment romano-bizantin In forma de ro-

piatra a patra. Pie-

zeta,

trile acestea formau

fond adancit, scobit.

poate colacul sau acoperemantul vreunui

Piatra aceasta n'a fost

put rotund ori poate

bordura zidului rotund ce se vede la cla-

bi

Fig. 59. Piatr5 eu sterna Moldovei:

1/10 din mrimea naturals.

asezat pe un

gasita In cetate, ci la
un cetatean din oras;
provine Insa, cu siguranta, din castel,

direa 33, In punctul

ca i alte doua pietri
de marmora cu inscriptii, pe cari le vom descrie mai Incolo. Ea poate
sa fi servit la vreo incadrare.

Semne de eioplitori de piatra.

Semnele de cioplitori de piatra, date In fig. 64, sunt numeroase
variate.
Despre semnul, relativ mare, no. 1, care se gaseste pe o piatra, sculptata,

aflata in zidul estic extern

al paraclisului, unde a fost

se asearnana cu cele gasite

de mine la bisericile Sf. Gheorghe i Sf. Dumitru din Su-

asezata, dupa ce fusese luata

dela o alta cladire (fig. 38n,
pag. 52), profesorul F.
crede ca, dateaza" dintr'un period antegotic i ct e, probabil, romanic (1). Dintre celelalte semne de cioplitor unele

ceava (2), pe cari, tot cercetatorul amintit, le atribue fraVei germane de cioplitori de
piatra. Ele sunt gotice si aparFig. 60. Balustru.

tin primei jumatati a vea-

cului al 16-lea, ceeace coincide cu timpul de cladire al acestor doua biserici.

Un semn de cioplitor de piatra, care se apropie de caracterul senmelor
(1) In Mitteilung der k. k. Zentralkommission din Viena pe 1896, pag. 100. Asemenea in Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums pe 1896, pag. 137.

12) In Mitteilung der k k. Zentralkommission din Viena pe 1895, pag. 123. Asemenea in
Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums pe 1895, pag. 143.

www.digibuc.ro

73

CETATEA SUCEVII

2 0. 19, se poate ve dea la cadrul de piatril dela usa de intrare a biserich Mirautilor (1). D e aci se poate deduce ch construirea acestui cadru nu

4 e aplicat, in ace-

s'a filcut pe timpul

numitei bi-

eas forma, pe stlpul portii din fig. 25

Bir

serici, pe la finele
veacului al 14-lea.
Semnul no. 2 a
fost shpat pe o arcad siinpli, construith dintr'o sin-

(pag. 40) ; semnele

no. 15 17 se vild

pe contrafortul de
la portalul 14, In
directia spre inchperea 16; semnul
no. 19 e pe piatra

bucat (fig. 51,

pag. 70); semnele

no. 3, 4 0 5 se art
pe pietrile zidite in
peretele paraclisului (fig. 56 / si k,

r.

cioplith din col(ul

Fig. 61. Piatr dela o deschizrttura in zid:
1/l0 din milritnea naturalrt.

de sus, la stnga,
al unui cadru gotic de fereastriti sau

use, impodobit cu

pag. 70), semnul no.

aflat, In 1899, intr'o Incilpere dinaintea paraclisului ;

semnul no. 20 pe o piatr, paralelopipedich, care probabil a fost zidith
descoperite tot in hala
Intr'un stillp al peretelui
de jos ; semnele no.
cu arcade din hala de

baghete Incrucisate

23

jos 50; semnele no. 21

22 se pot vedeh pe

26 s'au gsit pe

sthlpi si pietri de boltituri in hala de jos ;

doua pietri de boltiti scul- big. 62. Plrici de piatr
semnul no. 27 se gh1 20 din mririmea naturan.
ptatedin cari phr(ile ieseste mai de multe ori
site In afarh sunt sparte
pe pietrile cioplite, farrt multh mestrie, dintr'un brhu, existent inch, pe
care se razimit bolta de chrmizi a inchperii desphrtite la miaztizi din hala

Fig. 63. Fragment ornamentat de marmorrt:

1/10 din milrimea natura15..

50; semnul, ca un monogram, dela no. 28, care e silpat foarte curat, s'a
(1) A se vede si semnul de cioplitor de la pag. 19.

www.digibuc.ro

74

CETATEA SUCEVII

cioplita, descoperitrt in anul 1901, In partea de miazazi

gasit pe o
a curtii din launtru (fig. (35), iar ultimul semn, no. 29, pe o piatrrt cio-

%
2

10

18

19

20

11

12

Ia

13

14

15

16

>1-22

21

23

24

17

25

96

27

28

29

Fig. 64. Semne de cioplitori de piatra: 1/10 din miirimea natural&

plita, Incadratrt in parte, care fusese zidita In coltul nordvestic al zidu-

lui 31.

Inscripfii.

Pe Iringrt semnele de cioplitori de piatrrt (1), cari reprezinta inscriptii

oarecum prescurtate, s'au gasit In cetate diferite Inscriptii, facute mai mult
sau mai putin la intrunplare, fat% insa,

a fi lipsite de un viu interes.

Un cadru de fereastra, bogat sculptat, care a fost aflat intre portile 13
si 17, are, intre gaurile facute pentru
grilaj, inscriptia bine sapath: M A T HIE V

CETI, S A 1653, ea anul nu tocmai clar,

iar deasupra cu un ornament mic In

forma de scut (fig. 66).
0 piatra scoasii la 1899 din turnul din
afarrt 23 are niste semne, cari reprezinta,
Fig. 65. Semne in
forme de monogram: 1 5 din m5rimea naturahl

diva, cum imi comunich arhimandritul

armean Arsenie, caractere armene din

Fig. 66. Inscrip0a de pe

piatra unui cadru gotic

fereastrA:
secolul al 16-lea si al 17-lea . . . NES .. 1/4 dinde
mitirimea natural&
(fig. 67
a). Tot un asemenea fragment
de piatr (fig. 67 b) a fost giisit, la 1901, inteo movila, de moloz din curtea

(1) In privinta semnelor de cioplitori de piatr, s5 se vadti studiul publicat de profesorul Franz
112iha in Mitteilungen der k. k. Zentralkommission din Viena pe 1881 (film 1, 2 si 4) si pe 1883
(fam 2 si 3), cu 69 planse; apoi scrierea lui dr. A. Luschirns von Ehengreuth, Das Admonter Htittenbuch und die Regensburger Steinmetzordnung vom Jahre 1459, in 3littei1ungen der k. It. Zentralknumission pe 18947 fasc. 4.

www.digibuc.ro

CETATE A SUCEVII

75

din lfiuntru a cetatii. In anul premergator s'a gasit, in hala de jos 50, o
piatrtt cu o inscriptie asemenea unui N, peste care apare o linie orizontala. De odattt cu piatra 67 b s'au mai gasit trei pietri sparte, pe cari se
pot recunoate fragmente de inscriptii cu caractere slave biserice!;ti din
secolul al 16-lea.

Un interes deosebit prezinta dotal fragmente de piatra de alabastru,

de o forma particulara (fig. 68 c ;;i d), cari, cum am spus mai sus, nu
s'au gfisit in cetate, ci la particulari,
In oravl Suceava. Cercettirile facute
.14
au aratat Insa ca provin din ruinele
cetatii. Piatra a doua s'a dovedit chiar
ca a fost descoperita acolo pe la anul
1890, iar cea dintai, care se aseamtma
In privinta materialului, formei i literelor, intru toate cu cealalta ;>i a fost

Fig. 67. Resturi de inscrip(ii armene.

intrebuintata vreo 80 de ani la proprietar ca piatra pe varza, provine,

de sigur, tot din cetate. Posesorul a daruit-o muzeultd din Suceava, Inscriptia sapata pe piatra cea mai lung,* ovala, n'a putut fi descifrata pilna
acum. Specialitii o socotesc araba. Inscriptia de pe piatra a doua, mai
>.;

;-Q

Fig. 68. Pietri de alabastru,eu inserip(ii arabe: 1 10 din m5rimea natural5.

scurtii, e de sigur araba, avtind inteles deplin. Profesorul Ahmed Saa-

hafil ull
deddin Effendi din Viena a cetit-o astfel: Lei i lac
quj j um", adeca: Numai Dumnezeu exista de veci (i) neschimbat (1).
Ce scop constructiv sau ornamental au avut aceste douft pietri, nu
s'a putut stabill liana acum.
Stint i caramizi cu inscripii. Cea dintai asemenea inscriptie s'a
descoperit indata dupa inceperea sapaturilor pe o cartimida arsa, groasa
de 5 cm., de format mic (fig. 69). Dintre literele sfipate se mai Arad
numai A. D. (Anno Domini ?) si se poate cetl desltuf,it anul 1596.
(1) Cuvintele acestea formeazil versul al 256-lea din sura a 2-a a Coranului. Kozak, Steininschrifien aus der Bukoxina, pag. 152.

www.digibuc.ro

76

CETATEA SUCEVII

Un numr insemnat de ciirrunizi, de un format mai mare, avnd pe

fetele longitudinale, cu o ltime de 51/2 cm., inscriptii slavone, cele mai
multe in dourk iruri, s'au giisit, printre resturi de cilrbuni, la 1897, in inch-

perea boltit de lng zidul de intrire b al portalului 14. Craniile sau

-

- ------

771-NE11-13;-,.-.9kCbiyIKI-11!,16.

2.1 ------- - -----

Fig. 69. Crmidii

cu indicarea anului.

Fig. 70. InscripVi pe

semnele crucii ce preced uncle din aceste inscriptii, arat c ele s'au fcut
In amintirea celor rposati sau chzuti in luptil. Dupiti profesorul J. Fleischer, inscriptia de pe chrmida reprodusil In fig. 70 e, este urmiltoarea :

Ciipitanul Stun1ci0 a Ozut In cet[atel, leat 71

... (?),

adec duph 1592.Inscriptia aceasta a fost ficutft, dupa cum se poate constath,

pe caribnida bine tencuit, dup wzarea ei in zid. E deci un a0, zis graft.
Dintre celelalte inscriptii s'au mai descifrat :
t Mihalake Ghozu (?) Iii anul 7140,
adicti 1632, apoi:

(craniu) t Savin U

a scris Isar Zugrav.

In anul 1899 s'a gsit o crinid cu inscriptia
Nicora
Iorga, 7105,
(9)

adiciti 1597.

Pe fragmentul unei lulele turceti de prunnt, gsitii in anul 1897

(fig. 71), e Insemnat anul 1511 (sau 1571) in cifre
arabe.
Dupa aceste inscripii, dtim i cAtev desem-

nuri, pe cari locuitorii cettii le-au sgariat, de

Fig. 71. Lulea cu data anului.

trecere de vreme, pe ziduri sau pe chrmizi, reamintind, cu aceasta ocazie, desemnul chinelui
aflat sub smaltul unei cAritimizi (fig. 47, pag. 66).

Pe fata dinainte a stlpului de oridor e (pl. II), aezat 1ng5, poarta 19,

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

77

se vede, desemnat primitiv In tencueala, un calfiret, si, alaturea de el, un

al doilea cal (fig. 72, i), apoi un pentagon (fig. 72, j) si niste figuri In forma
de -tintar (72, k i 1), cari se grtsese odatri pe o caramida si de dourt

1/5

72. Desemnuri sgariate pe cAramizi : 1/3 dm mrimea naturala.

ori pe pietri. Din aceste doua din urma, una a fost grisitrt In anul 1899
langa casemata 29, unde s'a mai gasit si o piatrrt pe care erau desemnate
armele terii, de buna seama spre a fi In urmrt cioplite.
Pldei pentru decoralie

i pentru sobe.

Vorbind de Impodobirea incaperilor din castel, am relevat dejit ca s'au

gasit, aproape in toate partile cetatii, nenumarate phici pentru sobe, in

cele mai variate forme si stiluri, de multe ori de o ponvoasrt executie.
S'au aflat i foarte multe placi nesmaltuite, apoi plci facute dupa acelas
model, unele smltnite, altele nu. Din faptul c intr'un cuptor vechiu de
caamizi din Stupca, un sat situat la o departare de vreo 20 km. de Suceava,
s'au aflat placi identice cu cele grisite In caste], si anume nesmaltuite, se
poate deduce ca o parte din aceste placi pentru sobe au putut fi lucrate si
arse In satul acesta. Iii cetate s'au facut numeroase descoperiri de sgurrt de
smalt, s'a aflat o bucata mare de malt de plumb, In forma figurii mijlocii
de pe pl. IX (partea dreaptrt) si s'au grtsit fragmente de tigrti pentru topit.
S'ar putert deci admite ca smaltuirea placilor si caramizilor se faceit si In
castel. Unele placi tradeaza intrebuintarea lor pentru captusirea peretilor.
Varietatea cea mare a placilor, in ce priveste forma, coloarea, stilul
felul executiei, se poate vedert din figurile geometrice date In fig. 73 pana la
79, precum si din plansele anexate : V, VI si VII (partea stanga). E de notat

crt unele din aceste placi si din fragmentele pentru brauri de sobe s'au
dat si In planse i ca figuri in text.
Din moloz s'au mai scos, In numar mare, niste phuci, in forma de con, cu
baza mare, din afarrt, pttrat i deschisa, iar cu cea mica, din launtru, spre soba,
rotunda si Inchisa (fig. 73, a). Placi de acestea se gasesc si azi In multe case

orrtsenesti, dar mai ales In casele tretnesti din terile muntoase (Alpi s. a.).

www.digibuc.ro

78

CETATEA SUCEV1I

Scopul lor e s dea suprafetei totale a sobei cea mai mare Intindere
pentru ca srt poatrt rada cat mai multrt cradurit in localul ce trebue incrdzit.
obisnuite, de regulrt plane, de cari nu se mai grtseste nici un

h.

Fig. 73. Had pentru sobe: 1/5 din unirimea naturalii.

exemplar intreg, au, ca si cele de astAzi, mai totdeauna, marginile iesite

mai mult sau mai putin Inspre interior. Marginile aceste stint insrt mai totdeauna sparte.
Ornamente foarte elegante, lucrate curat, se

vrtd pe plci1e, gsite nesmaltuite, din fig. 73, b,

i f, iar Impodobiri
c

mai simple pe
tot nesmAltuite, din fig.
FA.

73, d, e i g. Se pare
deci cd, pe Ingii piddle

11

s'au intrebu-

>.

intat,

la facerea sobelor, i plAci nesmrd-

tuite, cari se colorau cu

o

aceeas viipse, de pamistnt. Eu cel putin am

b'ig.74. Pli.ei i bruri pentru sol e: 1/5 din mirinnea naturalii.

grtsit pliici ce nu erau

dar erau vopsite cu alb, cum e bunrioarit, intre altele, placa cu bordurit din fig. 74, n.
La placa din fig,.. 73, h, ornamentul e alb, iar fondul smatuit albastru.

www.digibuc.ro

CETATVA SUCEVI1

79

Placa din fig. 74, i are un smalt verde ca iarba, cea dela j unul brun galben,

iar cea dela 1 smalt alb. Brhul de sobil din fig. 74, m, cu un ornament
viu In stilul renasterii italiene, e
smAltuit verde, iar cel din o brun.
Plhcile din fig. 75, toate nesmhltuite, afar% de q, care e Arrde,

au pe ele figuri. Si anume: placa

pbustul unui principe sau cavaler, qpe Sf. Gheorghe chlare, omorind balaurul, r un cavaler
lupthtor (Constantin?), o ferneie
(Elena?) si un brat iesit din nori
(mAna ocrotitoare a lui D-zeu?),

sjumatatea inferioarh a corpului unui boier sau ash cevh, in

sfarsit t un fragment dinteun

cap de bour, cu o stea intre

coarne (sterna Moldovei) si capul
unei persoane, cu o stea aliiturea.

Fig. 75. PLioi ou 11guri: 1/5 din inArimea naturala.

In fig. 76 vedem: pe placa nesmltuith u partea posterioarh a unui

animal de blason (sgriptor?), pe placa, tot nesmhltuith, v un ornament cu
o figurh imbracath In-LA) haina

lung* pe placa w un ornament modelat usor, avnd o

margine verde in afara si o

alta OA In

interior, iar la

mijloc o rozeta portocalie, pe

fond de azur, pe placa x

Oita verde o singura rozeth

mare.
In fig. 77 se vad fragmente
de ornamente de cornise, smill-

4\.\
1T-=

tuite verde si brun. Cea mai

1-44wv4:.

mare parte din ele sunt lucrate

In stil gotic, cu ajururi.
Fig. 76. Had eu urnamente pentru sube:
1/5 din n15.rimea natural.

Fig. 78 infatiseaza placi

rotunde, discuri, smaltuite
brun-galben, In galben si In
alte colori, cari nu serviau insh,

pentru sobe, ci pentru brhuri de cladiri i poate pentru podoabe de pereti.

Ele se puneau In unul sau douh iruri, dupa cum arata fig. 79, g, si se
fixau in zid, infigand marginile lor din dos, mai proeminente, in tencueala

www.digibuc.ro

80

CETATEA SIICEVH

proaspatA. Spatiurile goale ce rmtmeau Intre ele erau acoperite cu alte

discuri mai mici, anume fabricate, ca niste nasturi (h). Acestea erau In fa(6,
ca un nasture decorativ, iar In dos aveau un fel de cioc, de lungime corespunzAtoare, care se vr
In Ourile din zid, ceeace aju-

t mult la fixarea discurilor

mai mari. Brauri, construite
din acest fel de discuri, am
putut constatA, la biserica
clilditti de Stefan eel Mare
in anul 1481 la Bliduti-MiFig. 77. Ornamente de OM: 1/5 din mgrimea naturalii.

leseuti si la turla bisericii

Sf. Gheorghe din Suceava.

Discurile acestea, asezate In mai mult de douii ruri, puteau servl si pen-

tru a Imbrilch pereiii pe Intinderi mai mari.

Pe HMO, stema Moldovei: capul de bour cu steaua intre coarne, semiluna i o rozet (fig. 78', b ;
a
a se vede si fig. a doua de
pe pl. VI), pe care o Intalnim
In diferite variante, discurile, gasite In cetate, mai
cu figuri

tastice de animale (sgriptori,

'Ls

blauri, lei, pesti s. a.), cari

par a fi luate din zodiac.
MAnunchiul de suvite Im-

pletite ca o frnghie sau ca

o cositit, caracteristic si pentru arhitectura moldo-bizantinA, a fost de asernenea intrebuin-(at la cetate In dife-

rite mhrimi. El e smlfait

sau spoit alb (a se vedeit
doug, fragmente reproduse pe

pl. VII, partea stng, la Inceputul rtmdului de mijloc).

Exemplarele gAsite, In deo-

sebi cel mare, au putut fi

Intrebuintate In locul brelor
Impletite, cioplite din piatrA.

Fig. 78. Discuri decorative: 1/5 din miirimea naturalil

Cele mai multe din pliticile descrise mai sus s'au gAsit In molozul

care a acoperit interiorul curtii castelului si a umplut odile de locuit.

www.digibuc.ro

81

CETATEA SUCEVII

Numeroase tipuri noua au fost scoase, mai ales In anul 1901, din interiorul turnului exterior 23 (pl. II).
Intrebuintarea celor doua obiecte de pamant, reproduse In fig. 80, e ne-

fz.o

Fig. 79. Modul de decorare cu plAcile rotunde.

cunoscuta (a se vedeh i fig. 2-4 din rhndul de jos, partea dreapta, pl. VII).
S'au gsit numai fragmente din ele, dar In numar mare. Fragmentul i e mai
subtire, cu smalt, verde, cam rotunzit i.
avand pe amndoua laturile impresiuni
dreptliniare, deoparte cu o taietura
dreptunghiulara. Fragmentul j e mai

massiv, avand 8-10 cm. lungime

vreo 3 cm. latime i terminndu-se In
partea de sus Intr'un chrlig. El are
smaltuit verde numai chrligul i o mica

Fig. 80. Obiecte de pmnt galben.

parte de sub acesta, ash ca trebue

admitem cum ca, dupa Intrebuintare (poate ca chrlig pentru fixarea placilor

In zid), partea cealalta nu se mai vedeh.

Cioburi de vase de parnant i de sticla.

Mai ales In paturile de moloz arnestecate cu multe rmasite de bu-

anume In partea de nord a curtii din afara a cetatii, ash

dar pe marginea de sus a coastei dinspre ghrla Cacainii, s'au gasit
numeroase si variate cioburi de oale i alte vase, dupa cari ne putem
face convingerea c1i odinioara se gasiau In castel vase de pamnt de
catarie,

toate felurile, Incephnd dela cele mai simple, pentru uzul zilnic, pana

la cele mai fine, de lux. Ele erau parte de material negru

i cenusiu,

de cliamotte de coloare deschisa si de pamnt galben, fin, curatit bine,

parte de portelan. Uneori erau nesmaltuite; cele de mai multe ori Insh'
erau smaltuite, fie numai pe o parte i In mod primitiv, fie pe toate partile. In cel din urma caz cu smalt fin, cu ornamente In colori Si va-

sele ordinare au adesea ornamente facute prin impresare cu degetele

sau cu unghiile i compuse din ha simple, undulate sau In zigzaguri. A-.
ceasta mare varietate de vase ne indica nu numai perioade de timp Inde6

Cetatea Sucevii.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVI1

82

prtate unele de altele, ci i faptul ch unele din ele provin din teri indephrtate, unde arta progresase mult.
Afar& de urna ghsith In altarul bisericutei de pe Campul Santurilor, amintith mai sus (fig. 19, pag. 24), s'au mai aflat numai patru vase de phmant,

cari 0-au phstrat intact forma. Si anume: o ukich In forma de vazh, pe

din lhuntru cu smalt bun, avand o adancime de 61/2 cm. (fig. 81), gasith
la 1901, In curtea din dull, a cethtii, cam pe locul u (pl. II), apoi doua,
vase nesmhltuite, primitive, sferoide, avand unul o lAtime de 9, celhlalt
de 12 cm., fiecare avand deasupra o gura largh de 11/2 cm. 0, In fine, o
ulcich folticoash, cu diametru de 51/2 cm., cu adancime de 712 cm. 0 cu
o toarth ginga0. Ulcica aceasta era smhltuit verde. Ultimele trei vase au
fost ghsite In anul 1903.
In partea stangh a peretelui din afara al turnului diagonal 40 (pl. II)
s'a descoperit, In anul 1902, dupa ce s'a Indeprtat o piatrh necioplith,
asezath usor la o Inhltime de peste 160 cm.,

o cavitate putin spa}tioash, in care se afla,

la o adancime de vreo

30 cm., partea de jos

a unei ulcele sparte. Se

vede ch fusese push

goalh acolo, pentruch,
Fig. 81. Vase de p5mnt: 1/5 din rnilrimea natura1A.

cu toate cercethrile

foarte minutioase, nu
s'a gasit nimic In ea, cleat oarecari rhmhsite de tencueala i de phmant,
scheletul maxilar al unui oarece i nveliul, In parte silicios, al unui
bob de shmanth de iarbh. Semintele acestea au fost aduse de sigur de
oareci.

Cioburi de vase de cele mai felurite, multe cu decoruri plastice sau

colorate, se ghsesc reproduse In pl. VII, In partea dreapth.
In moloz s'a gsit i o bucath de tigaie pentru topit.
In ruine s'au ghsit i alimente, i anume In anul 1899 s'a scos din
o cantitate mare cateva roabe pline de
groapa dela turnul 23 (pl.
rhm4ite de hr4ch.
Multe din vasele mai fine, asemenea multe din lucrurile scumpe
bijuterii trebue cti au fost aduse din -(eri straine, dupa cum dovedesc
multele fragmente de vase de sticlh, cari vhdesc un lux deosebit (a se
vedea pl. VIII, partea dreapth).
Duph cum se poate deduce din cioburile gasite, multe vase erau de
stic16, transparenth, multe Irish de sticlh colorath i opaca, precum 0 de
sticl math, adeseori azura, mai rar de alth coloare. Unele obiecte aveau

www.digibuc.ro

CETATgA sticgVII

83

pe ele fire de sticl de diferite colori, cum 5i ornamente simple, pictate

sau gravate. 0 toart are forma unui cap de searpe, iar un disc verde, cu un
diametru de vreo 10 cm., din care s'a aflat numai jumtate, pare a provela dela vitroul unei ferestre, acel soiu de giamuri alciituite din mai
multe buchti.

Lulele 5. a.
Lulele de pmnt galben, cele mai multe de formA, turceasc, s'au
aflat, In numr deosebit de insemnat, mai pretutindeni In cetate, In cantitate

mai mare Ins, In pivnita de sub

turnul 39 (pl. II, apoi fig. 82 i pl.
VIII, in stnga). Parte din ele sunt

\--</c-

lucrate simplu, din painnt. In cazul

acesta ele sunt de regul nesml-

tuite. Partea cea mai mare sunt

ins facute cu ajutorul formelor.

Fig. 82. Lulele de pirnant galben: 1/2 din mrirnea

natural.

Coloarea smaltului trece din galben

In brun 5i din galben-verde In brun-verde i albastru-verde.

Ni5te obiecte, asemenea intru toate cu lulelele i tiate In mod primitiv din piatr (fig. 83), s'au dovedit a fi fost sfe5nice. Un astfel de sfe5nic
mai aveh Inch' In gaura sa Ingust cuiul cu ajutorul aruia se fixh In perete.

Fig. 83. Sfesnice de phnnt sau de piatr6: 1/2 din mArimea naturahl.

DeschizAtura larg, Indreptata In sus, erh, pentru a5ezarea In ea a lumhnrii

de ceara. In hala 44 s'a gsit, child cu cur(irea ei, in anul 1897, un

sfe5nic Infipt In sthlpul de mijloc, care er In fata sthIpului de perete f.

Unelte, podoabe 5. a.
Numeroase i variate au fost i celelalte obiecte de gospodrie, de

art& minora, de podoabe, etc., cari s'au scos din molozul cettii, multumit
Imprejurrii ca au fost fcute din material ce a resistat putrezirii i maciniirii
(a se vedeh pl. Vill, partea dreaptti: tot acolo i ni5te cercei sau adausuri de
sticl). Privind obiectele din grupurile descrise pn acum, precum i cele
din grupul ce urmeaza (phstrate parte In Muzeul Bucovinei din Cernauti,

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

84

parte in Muzeul din Suceava), nu ne va fi greu s ne transportam, eu

puina fantezie, din prezent in trecutul mai departat, cand cetatea se
nliltk mandru cu zidul ei de aprtrare In mai multe etaje, cu coridoarele pu-

ternice de aparare, deasupra carora se ridicau turnurile crenelate, iar

In mijloc castelul, incins de bastioane i anturi puternice, ca sa putem
Intrevedelt In departare vie*, variata, din epocile linistite, a locuitorilor
cetatii, In palatul Incapator, eu bolte inalte, In halele i odaile cu podoabe
bogate, in buchtarie i pivnita, In curtea cetatii i pe pod.
Avem mai Intaiu numeroase obiecte de fier, mai toate roase ru

de rugin6, cari au servit

pentru multe scopuri, unele
necunoscute azi. S'au gasit

multe feluri de Mate

Fig. 84. Lacitt cu cheie: 1/2 din mrimea naturalist.

unele
simple i secrete
rotunde ca un glob, cu chei
de toate formele si de toate

marimile (a se vedea fig. 84 si pl. X). Cheia din fig. 84, In lungime de
11 cm., de o factura primitiva, a fost 000, In groapa 24 din dosul vechiului zid de aparare. Micul mner de cuit sau de furculita din fig. 85 e
montat cu prsele de os, avand la capitt un nasture massiv de os. 0 alta,
prase de os s'a dat i pe pl. VIII, partea din dreapta, sus, la stnga. S'au
mai Visit i diferite lame de cutit, o pereche de foarfeci, o jumatate de foarfeca, o gresie, o lingura mare groasa de fier (pl. IX, partea din dreapta), ce s'a

putut Intrebuint pentru a se turn& gloante de plumb. Apoi: ciocane, o

dalta, un topor, un sfredel i un sfesnic de fier; un sigil binisor pastrat,
cu initialele K. P. ; balamale (Otani); mistrii, din
cari una a fost desgropata
_

la 1897 In boltitura de Vanstalpul b (pl. II), alta, cu

Fig. 85. PrAsele de cutit: in initrime naturall

lopetica lung& de 18 cm.,

In apropierea casei de paza; potcoave (una foarte mica: pl. IX, la dreapta);

pinteni Impodobiti cu rozete laterale; scari de sea; potcoave de cai; tot

felul de cercuri de fier, unele dela ferechturi de car; bucati de lanturi; cuie de
faur, unul cu unghita elastica; parti metalice dela hamuri i bucati de fier

dela ferecatura carelor; lanturi de frau (pl. X, In stnga); o bucata de

capastru (desgropata la turnul 37, fig. 86, a) L o scara Indoita, de sea, de
fier cu verigi (fig. 86,13); un hrlet; fiare de plug, cari dateaza de sigur
din timpuri mai noua (a se vedea, fig. 87) ; un ornament de fier, in forma
de lance terminata In trei viirfuri . a.
Din metal ceva mai nobil au fost, Intre altele, urmatoarele obiecte:
doug, sfesnice de bronz, avand probabil picioare, cel dintiu gasit In

www.digibuc.ro

85

CETATEA SUCEVII

apropierea paraclisului, al doilea, In 1901, impreuna cu ni0e fragmente de

arama i. o dramba de otel, In locul dela u (pl. II); douit bucati de bronz
impodobit,

cari au putut servl. ca baze pentru pahare; apoi fragmentele date in fig. 88, cari pot fi dela
ni0e sfepice sau dela ni0e ceti de
bronz; o bucata din marginea impodobita a unui vas de metal (pl. XI,
partea sanga) i o bucata dintr'un

picior de vas; o bucata gaurita de

alama (tot acolo) ; un corp de alama In

a.

forma de cristal ; o podoaba terminata printr'o cruce (pe partea dreapta

a pl. XI), care, de sigur, e dela vreun
stindard; o margine taiata din foaie
cizelata de arama ; un corp cubic de
1 : 2..

Fig. 86. C6.pstru (?) i searA de gea.

Fig. 87. Fiare de plug: 1/20 din m&rimea naturalit.

alarna, cu o gaura, semisferica, neteda, larga de 37 mm., care reprezinta,

de sigur, jumatate dintr'o forma pentru gloante (pl. IX, la stnga) . a.
In anul 1902 s'au scos
din a, numita cursa de
oareci 6 (pl. II), intre
multe altele, i doua

greutati de alama, de
marime diferita

i aliaj

diferit, late, una avand

j

Fig. 88. Obieete de alamfi gi de bronz.

Fig. 89. BuoatA de plumb :

1 20 din narimea natural.

la baza cea mare, de sus, un diametru de 35 mm., iar la baza cea mica, de
jos, unul de 29 mm., distanta dintre cele doua baze fiind de 15 mm. La

www.digibuc.ro

86

CETATEA SUCKVII

greutatea a doua dimensiunile acestea sunt de 35, 30 0 17 mm. Cea din-

thi e Impodobith pe fund cu ni0e puncte 0 are, ad i pe periferie,

semne cari par a fi armene0i (pl. X, partea dreapth, sus); a doua nu
are nici impodobiri, nici inscriptii i chnthre0e 51

grame, ceeace corespunde

1/1

<:.."01C

dinteun pfund poIon; cea dintfti trage 43.5

cu

grame.
In anul 1903 s'au descoFig. 90. Nasturi de metal: mrime naturalk

perit douh obiecte ca n4te

vase de aramh cizelath. Cel

dinti are un diametru de 6 cm, i este In forma a 3/4 de sfera, turtith

la un cap, al doilea e de 3V2 cm. 0 este aseamenea unei capsule.

Ce privete resturile de metal nelucrat, s'au aflat: buchti
de aramh In forme de sfere, In casemata 29 (pl. II), la 1898;
douh buchti, de mrimea unui ou, de metal topit pentru clopote
(1896) 0 argint topit; 3 dm 2 tablh de plumb, poate dela vreun
acoperi; apoi plumb In buchti mai mari. Duph ce se desgropasera trei buchti de plumb, s'a mai gh'sit, In anul 1902, o a patra
bucath, i anume cam In punctul j (pl. II). Aceasta are o forma
eliptich, In lungime de 53 cm., in lhtime de 30 cm. 0 In grosime de

vreo 6 cm.; greutatea e de vreo 40 kg. (fig. 89). Pe nici una din
aceste buchti nu s'a dat de vreun semn sau de vreo inscriptie.
Fig. 90 reproduce cateva exemplare diferite de nasturi de

argint, in parte auriti, sau de aramh, in formh de pepene, de

fragh i de stea, lngh cari se vede un nasture mare de manta
(v. i pl. XI, partea dreapth). S'au mai ghsit o multime de nasturi

Fig. 91.
Inele: mArime
natura16,

mici de plumb 0 de alte feluri. Pe partea dreapth a pl. VIII, la

stnga, sus, e un nasture de alamh, CU un chlhret polonez. Pe pl. X, partea
dreapth, la stnga, sus, e un giuvaer lucrat In filigran, de argint.
Pe pl. XI se vede in fig. prima un
obiect deosebit de podoabh, inchipuind un chile fugind, apoi o
plombh de plumb cu pendeloc.
Ace simple, mai mari, de cusut
11
stofh', s'au ghsit mai multe. Un
Fig. 92. Obiecte de os.
glonte mic de sticl, o cruciulith
q. a., vor fi servit, ca i ulcelele
foarte mici de pmnt, descrise mai sus, ca juchrii pentru copii.
Dintre inelele gsite In numgr mhrior s'au reprodus chtevA In fig. 91; un

www.digibuc.ro

CE TATE A SIICEVII

87

numar mai mare din ele se dau insa pe pl. XI, partea stnga. Cele mai multe
sunt de alama, unul e impletit din stirma. Inelul cel mare dela mijlocul pl. XI
are spate, pe veriga, doua cranii, iar pe discul cel mare uneltele cu cad a

fost martirizat Hristos. In 1899 s'au gsit, langa turnul din afara 23, i
ni0e cercei, intre cari 'mil de argint, lucrati simplu, In filigran (pl. XI, partea
sang* rndul din mijloc). Asemene s'au gasit i multe cruciulite pentru atttrnat la gat: una simpla de tot, turnat, din plumb, MI% icoana, avnd o mM-

time de 4 cm., alte cateva mai mutt sau mai putin impodobite (v. pl. XI,
partea dreapta, 0 fig. 93) a. Placheta cu reprezentatiuni religioase
(pl. XI, partea stnga, sus, obiectul prim) e probabil scoarta de legatura a
unei

Vrednice de amintit mai sunt: o bucata mica de os, tMat. simplu,

In forma de mner, i o bentit cu sapkturi (fig. 92), care trebue sa
fie din vreun cadru In opt colturi (oglind, de !liana ?), dupa cum par
a arat, sapturile din dos; o bucata cilindrica de os (pl. XI, partea
dreapta, la stnga, jos) cu ornamente sapate In mod
primitiv; ram4ite de tot felul de piepteni de os
de corn; cateva margele mari de sticla desinata (pl.
XI, fig. din dreapta, la stanga, jos) ; resturi de piele
tesaturi, amintite 0 mai sus, scoase din turnul 37;
o mica bucat de alabastru; o bucata cilindrica de
pucioasa, cu un diametru de 3 cm., avnd In osia,
in catva scobita, o structura cristalina, ea a fost
gasita In 1897, spre nordvest dela paraclis; o alt,
bucata er In apropierea vetrei din Inctiperea 42. E
vrednic de observat c multe din oasele de animale
desgropate In cantitati mari apar cu totul inverzite.
Coloarea aceasta vine dela cocleala formata din

multele rama0te de tabla de arama 0 dela mo-

Fig. 93. Cruce turnatA

(dosul).
netarie 0 se gasete mai ales In straturile umede,
pline cu resturi organice i cu carbuni.
Pe pl. XI, sus, In partea dreapt, se vad doua obiecte foarte interesaute. Primul reprezinta un fragment dintr'o statueta, inalta de vreo 15

cm., 0 anume partea de sus a unei mantale orientale sau a unei alte haine
brbateti, blanite, confectionata din stofa de matasa, cu flori. Ea e
cizelata In metal 0 auritii, Inca bine. Obiectul al doilea e o figurina,
sita In anul 1899, avnd partea inferioar distrus'. Ea e facuta dintr'un fel
de materie ca portelanul, nesmaltuita, si reprezinta un Turc brbos, cu caftan 0 turban, tinfind In maina stnga un ciubuc. E o lucrare cu adevarat artistica,

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

88

lirme.
In raport cu numrul i varietatea altor obiecte desgropate In cetate,
care a fost In curs de veacuri Intesat cu arme, s'au gsit numai putine
obiecte cari sh se refere direct la arta rhsboiului, In deosebi numai putine
provenind din epocile de mai trziu ale evului mediu. Imprejurarea aceasta

se poate explica prin faptul ch armele de mnh 0 de foc erau, pentru

soldat, totdeauna i in orice cantitate, foarte folositoare i pretuite, mai
ales pentru locuitorii acestei teri, de obiceiu foarte nesigur, a eh totdeauna vor fi fost chutate cu ingrijire.

:Z

Abstractie fcnd dela

cteva buchti de cret')

y,

4:5,

mene, cari, cu toath forma lor lungueath ascu-

tith, nu sunt din epoca

de piatr, ci dela ptWi
cu cremene, s'au aflat,
att pe Cmpul
rilor cal 0 In cetate, vrfuri de sgeti de fier, de
diferite forme i mrimi
(a se vede fig. 94, a, b

i partea stngh
a pl. IX). Vrednice de
c,

remarcat sunt vrfurile

de shgeti In trei sau patru muchi, In forma de
piramidh (a) 0 shgetile
:5
cu invelitoare In partea
Fig. 94. SAgeti, lanci i halebarde de fier.
de jos, intrebuintate de
sigur rar (b i c). Shgeata, relativ foarte mica, d, s'a gsit, Impreunh cu
cotorul ei de fier, care se poate desface. La caphtul de jos al ei se vede
cresatura pentru prins In coarda arcului.
Vitrfuri de land s'au ghsit In numhr relativ mare, avnd forme diferite. Vrful de lance (sau de portdrapel ?) din fig. 94, e a fost scos
in 1902 de laugh stlpul nordvestic dintre cei patru (30, pl. I). Hale-

barda (fig. 94, f), bine phstrath Inca 0 de data' nu prea veche, a fost
gsith In 1902, cam pe locul unde e desemnath sgeata 5 (pl. II). Tot
acolo s'a gasit i sabia roash de ruginh dath In fig. 95, g i fragmentul
de teach h. Inelul de teach i fusese ghsit cativa ani mai Inainte.

www.digibuc.ro

89

CETATEA SUCEITII

Intre locul j i turnul diagonal 40 s'a gasit o 1,eav de pusc, ruginit,

de tot si sparta In dou, avnd o lungime de 79 cm. Vergeaua er Ina
In ea. Pe tav sunt dou inele pentru fixarea ei de patul pustii. Se mai
vede i arttorul (ghidonul).
Pentru a ingreui apropierea cavaleriei, in deosebi un atac sau o urmrire din partea ei, terenul er acoperit cu piedeci de cai, de cari s'au aflat
si In cetate, desi in mai putine exemplare. Forma lor erh astfel intocmit,

'Mat din piedeca aruncat jos s, ramn, un varf totdeauna indreptat in

sus (fig. 95 k vrful al patrulea e Indoit). Aceasta se obtine potrivindu-se
patru vrfuri de fier In jurul unui centru i observndu-se ca A/duffle s
reprezinte, din punct de vedere stereometric, cele patru linii de impreunare
ale centrului unui tetraedru cu cele patru colturi ale lui. Trei dill vArfuri
formeazA totdeauna baza cu care se razim piedeca pe plimnt, iar varful
al patrulea st, drept In sus.
S'au mai gsit i un alt fel de piedeci, mai simple, dar 0 mai putin primej-

dioase. E vorba de o verge

de fier, lung de vreo 15 cm.,

cu capetele ascutite si Indoite perpendicular pe di-

1:10.
(44.

rectia ei, ash c

se infige In pmnt, iar ceWalt st perpendicular pe

acesta (a se vedea, fig. din
coltul de jos, dela stnga, par-

tea a doua a pl. IX: dela piedeca aceasta lipseste varful

al doilea).

Fig. 95. Sabie, fragment 0 inel de teaca, piedec 5. de cai.

In molozul cetatii s'au mai gsit, In cantitate mare, gloante de tot

felul. Mai numeroase sunt cele de piatril tare, cu totul rotunde, de cari
s'au gsit mai multe sute de buctiti pe aproape intreg teritoriul cettii,
si nu numal intregi, ci i jumtti, sferturi i parti mai mici. Diametrul lor
variaz intre 6 i, mai arareori, 12 cm. In ultimul an al spturilor, 1903,
am dat, cam pe locul 28 (pl. II), de o gramada intreagA de 45 de gloante,

peste cari er un sghiab de piatra. Nu incape indoeala ct gloantele

acestea serviau spre a fi aruncate asupra dusmanului. Ele sunt cunoscute sub
numele de fosforite (coproliti, compusi din fosfat de var) i aveau o structur

perfect central, sau radial, (a se vedeh pl. IX, partea dreapt, cele trei
sfere sau semisfere din coltul de sus, la stnga), ca i alte gloante de
piatr, anume cioplite, de acela diametru, uneori si mai mare, de cari
asemenea s'au desgropat, Ins relativ putine.
Gloantele de piatr amintite in urmii au un diametru de 10 22 cm.
Cam la mijloc, intre punctul insemnat cu i i stlpul nordvestic dintre cei

www.digibuc.ro

90

CETATEA SUCEVII

patru indicati la 30 (pl. II), s'a gasit un gloat care aye& insemnatul diametru
de 45 cm.
Pe Fang& gloantele de piatra s'au mai aflat i multe gloante de fier, al
caror diametru variaza pan& la 20 cm., apoi foarte multe gloante de plumb,
de diferite marimi, precum i bucati de plumb Mat, intrebuintat probabil tot

pentru gloante. Stim ca crudul conducator al Cazacilor, Timu, care a dus

multa lume In sclavie, a luat i transportat acoperisul de plumb al manastirii Putna la Suceava, ca s faca din el gloante de tun 0 de puca.
Faptul ca in cetate s'au gasit, pe HMO gloante de plumb mai mici,
bucati de plumb In forma de pini (4 phini de acestea cntarind impreun
mult mai mult ca un chintal), precum i o lingura pentru metal topit
un fragment dintr'o forma de turnat gloante, dovedete, ca i pucioasa, ca
In cetate se fabricau nu numai gloante, ci i iarba de ptwa.
Monete i fragmente de monete.

Trecnd la ultimul grup de obiecte gasite In cetate In cursul lucrarilor de explorare dela 1895 "'Ana la 1904, adeca la monete, constatam,
inainte de toate, ca numarul lor a fost peste a0eptare de mare. Abstractie

facAnd de mai multe monete moldoveneti de argint, mai vechi 0 mai

mici, cari au o deosebita valoare ca raritate, atrag atentiunea In deosebi
nite monete mici, cu totului tot nebagate In sama, foarte roase, de tinichea sub-tire de aram. Tocmai aceste monete sunt Insa de un interes
deosebit pentru numismatica i pentru istoria localit4ii 0 a terii, caci s'au
gash peste 100 de varietati, cu toate ea, In aparenta, ele sunt la fel.
Valoare material, mai mare are o singura moneta din cele gasite, anume
un galben unguresc, din sec. al 16-lea, gasit In anul 1900, pe bolta de caramida
a odaii desprtite, la miazazi, din hala 50 (pL II) (fig. 96, b). Legendele sunt:
S. LADISLAVS REX 1525"
NDG
LVDOVICVS D. G. R. VNGARIE".

De altminteri monetele gasite In cetate i pe ampul Santurilor sunt mai

toate monete mici, eau conservate, din Transilvania, Ungaria, Po Ionia (a se

Fig. 96. Monete moldoveneqti, ungureqti i polone (?).

vede fig. 96, c), Litvania, Brandenburg, apoi fragmente dintr'o moneta mien
greceasca i multe monete vechi moldovenesti (de ex. fig. 96, a). D-1Ed. Fischer,

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

91

care a cercetat i stucliat monetele moldoveneti, dit, In lista ce a alcatuit cu

privire la monetele acestea, urmatoarele: o monetA dela Petru Muat (6) *, 25
dela Alexandru cel Bun (In 10 feluri: 39, 42, 48, 59, 69, 79, 80, 86, 93 i110),
cte una dela Ilie I (115) 0 Alexandru al II-lea (118), dou dela Bogdan

al II-lea (121), iara ate una dela Bogdan al III-lea (156) 0 Stefan al
VI-lea (158) 0 14 dela Stefan al VII-lea (In 3 feluri: 162, 163 0 164), in
total 46 bucati In 19 feluri. In afar& de acestea, dtmsul a mai putut recunoate 24 monete dela Alexandru cel Bun, pe cari Insit nu le-a putut clasifich
mai amAnuntit, fiind foarte deteriorate. 32 de monete dela at(i. Domni mol-

doveni erau a de au conservate, 'Mat o clasificare sigurA a lor a fost

cu totul imposibiI. Monetele clasificate In mod sigur apartin timpului
dela 1375 pan& la 1540.
Pe lngA, monetele despre cari am vorbit pitnA, acum, s'au mai giisit
vreo 3.000 de monete mici, de acela fel, de tip svedez, polon i brandenburgic, pe cari acela cercetAtor le-a numit in scrierea sa citatA: abanuti (Schillinge) de Suceavan, determintmdu-i, la
rugarea mea, mai de aproape. 13n'it la

anul 1901, el a putut s, constate

a.

sit descrie 88 de tipuri diferite (exem-

ple in fig. 97, e: Cristina de Suedia,

1622-1654, monetele avnd InsA toate

date posterioare abdiarii dela tron

a acestei regine ; 97, d: Carol XI,
Fig. 97. Monete strtiine batute in cetate.
1660-1697 ; 97, f: Gustav II. Adolf,
1610-1632).
Monetele descoperite dupg, anul 1901, intre cari negreit se mai afi
cel putin cteva cu stampile de tipar nedescrise de Fischer, nu sunt luate
In consideratie la acesta ; de aceea se poate sustineit ch peste tot au
existat, de sigur, vreo sut de tipuri deosebite din aceste monete straine.
Cantitatea, surprinzator de mare, a acestor monete, precum i Imprejurarea c multe dintre ele au un tipar urn sau chiar defectuos, ne ingadue
s6, presupunem ca, ele au fost bAtute In cetate, cu toate ca ad nu s'a
aflat nici o stampilli de tipar i nici o platina de modele. Presupunerea
aceasta e confirmata prin desgroparea, In cantitti foarte insemnate, de
resturi de tinichea de fabricat monete, resturi formate, In cele mai multe
cazuri, din bucM,elele de leg'tur& dintre monetele batute i scease
marginile tablei. S'au mai aflat apoi i un numAr mare de fali de tabla de
arama, pe cari erau impresate tipare de monete, far& s fi fost ns scoase,

* Cifrele de 16110 numele Domnilor indic6 numerile din scrierea d-lui Ed Fischer: Bpitrag

zur Mfinzkunde des Frstentums Moldau, care a apgrut ta Jahrbuch des Bukowiner LandesMuseums pe 1901 si cuprinde 182 descried de diferite monete, CI; 60 eNcelente reproduced ale lor.

www.digibuc.ro

CETATEA SIJCEVII

92

fie din cauza cA tabla prezenta franturi sau alte defecte, fie din cauza cA
tiparul era defectuos.
In publicatia lui Fischer se gasesc reproduse parte din figurile de pe
aceste f4li de tabla si anume: monetele cu numele sau monogramul lui
Carol Gustav, Cristina, Joan Casimir, Carol (XI), apoi un fragment care

are in fata monogramul lui Frideric Wilhelm, iar pe revers un fragment din monogramul Cristinei, dovadii cA banii Cristinei de Suedia s'au
batut in cetate deodatg, cu ai lui Frideric Wilhelm de Brandenburg.
Cei mai multi ('/3, de nu chiar 2/3) din obanii de Suceava sau solidi
(valoarea nominal:1 a unei monete = un solidus) au stampila de tipar a
reginei Cristina. Faptul ca" In primul an al lucrarilor de explorare s'au
aflat, cu putine exceptii, aproape nurnai solidi cu litera C (Cristina), i
anume In multe variante, indreptAtete presupunerea c6, pe timpul Cristinei
se concesionase Domnului Moldovei dreptul de a bate in cetate bani de
tip svedez. Presupunerea aceasta se mai confirma i prin alte impre-

jurari. Inainte de toate s'a putut constata, din felul baterii, c stampilele, cari sunt dovedite Inca de pe atunci In mai multe variante, erau
taiate foarte curat. Din cauza aceasta i fiindca baterea se face& In cetate,
nu se poate admite ca avem a face cu fal0ficatori de monete. E cunoscut
apoi CL tocmai pe timpul Cristinei 0 a urmasilor ei, Suedia incepuse a se
interesa mult de soarta Moldovei, intrnd In legturi mai strnse cu ea. De
aceea: nu putem oare admite ch. Svedia, care trebuia s. aibA cuno0inttt
despre circularea monetelor svedeze batute in Suceava, a putut da Moldovei
imprietenite ale carei monete se bucurau de putina consideratie, mai ales
In Polonia, pe and monetele svedeze aveau curs bun dreptul formal de

a bate in timpul acela monete svedeze, pentru scopuri comerciale

poate chiar militare?

Cat de intime erau raporturile intre cele doua teri se vede 0 din
faptul ca la 1657 Carol Gustav al Suediei caut ajutor pentru Gheorghe
Stefan
Voda', pretendentul tronului Moldovei, la Gheorghe Rakoczy, care su,

pusese, In parte, cele doua" principate romne influentei sale (1). Dintr'un raport publicat de Dr. G. Haag In fa se. II din Baltische Studien (2)
cu titlul Das Stettiner Exil eines moldauischen Wojwoden, scos dintr'o
descriere pastrata la aceasa, societate intr'un manuscris ce con-tine calatoria facuttt de Conrad Iacob Hiltebrand din Pommern, In calitate de
predicator, cu o legatiune svedezit, In anii 1656-1657, la Constantinopol,
tim urmatoarele: als Sultan Mechmet IV. ultimo Octobris styl. nov.
Anno 1657 den Siebenbrgischen Frsten (Georgio Rakoczi II.) und nicht
(1) Siebenbrgische Chronik, I, pag. 252. Cf. nota 2. pag. 27, mai sus.
(2) Editie ingrijitil de aGesellschaft fr Pommer'sche Geschichte und Altertumskunde zu

Stettin'', 1881.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

93

lange darnach auch den Moldau'schen ihrer Frstlichen Wrden beraubet,

da hat sich der Moldau'sche Frst Stephanus klglich seinem Vaterlande
zum besten, gestalt Er der Ottomanischen Macht zu wiederstehen gar zu
gering, willig ins Exilium begeben, darauff Seine Zuflucht zu Ihr Knigl. Majestht in Schweden Caro lo den XI. genommen, welche Ihm alle Knigliche Gnad

erwiesen und zu alien Stettin auf dero Schloss Nahrung und Wohnung
gegeben, woselbst er auch Anno 1668 gestorben ...D. In scrierea In care
Hiltebrand mai releveazh, Intre altele, ch. monetele si solidi polonezi au
curs si acl, adech In Iasi, capitala de atunci a terii, asit dar In Moldova,
se aminteste de regele Suediei ca de aliatul de mai Inainte al lui Gheorghe
tefan Voda (1).

Raporturile Moldovei cu terile dela miazhnoapte erau Inch, de pe la

mijlocul secolului al 16-lea, foarte intime, si anume Intre Petru Vodii Rare
si principele elector de Brandenburg, Joachim, care se Imprumutase dela
Domnul Moldovei cu 500.000 de galbeni. Cu privire la acest imprumut
existh de altfel multe documente (2).
Se mai stie apoi ch deja pe la mijlocul veacului al 15-lea, Joan Corvin
de Huniade, guvernatorul Ungariei, a oprit circularea banilor moldovenesti
pe intreg teritoriul Ungariei, din cauza ch In Moldova Incepuse sh se
bath bani rhi, ceeace dovedeste ch, cel putin In timpul acesta, banii
moldovenesti nu se bucurau de nume bun. N. Iorga relevh Indeosebi (3),
ch si hiperberii WO de timpuriu ca monetA nationalh In Tara-Romneascrt
aveau numai o Insemnhtate politich, faM sh fi fost ceruti In strhinhtate.
Despre aMonethria din Suceava, relnflintath, dupa cum e constatat,
de Joan Despot Vod (1561-1563), ca si despre cea Intemeiath o suth
de ani mai apoi de Eustratie Dabija Vodii, (1661-1665), duph cum spun
cronicarii Nicolae Costin si Nicolae Mustea, s'a ocupat mai amAnuntit I. Fleischer (4). Pe timpul lui Despot ghsim pe germanul Wolfgangus (Lupul Bhna-

rul) din Transilvania ca sef al monethriei. E stint ch acest Domn a luat

o cruce mare de argint si alte odoare de argint dela biserica Sf. Gheorghe
din Suceava si a pus sh le topeasch, ca sh bath din materialul lor taleri (5).
Dupa cum spune Nicolae Mustea (6), In monethria lui Eustratie Dabija
Voda, unde se lucr si pe timpul urmasului al doilea al acestuia, se bhteau
(1) 0 serie Intreagt de documente din Knigsberg, Kolberg 0 Stettin dau des1u0ri asupra
raporturilor dintre Gheorghe Stefan Voda i principele elector de Brandenburg Frideric \\ ilhelm.
Wilh. Schmidt, Regesten der Urkunden zur Geschichte der Moldau, manuscript din 1881.
(2) Schmidt, Regesteie citate in nota precedenta.
(3) Geschichte des rumanischen Volkes, II, pag. 76. Cf, , mai sus, nota 1, pag. 49.
(4) Zur Geschichte der Suczava. Cf., mai sus, nota 1, pag. 31.
(5) F. A. Wickenhauser, Moldawa II: Die deutschen Siedlungen in der Bukowina, Cernauti 1885,
pag. 15; apoi W. Schmidt, Suczawa, pag. 124 (cf., mai sus, nota 1, pag 27); Johannes Jacobus Heraclides, pag. 28 (cf., mai sus, nota 1, pag. 31) 0 Zwei Kriege, In Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums pe 1893,pag. 78. Talerul din 1563 se d5 In fig. 103, pag. 98.
(6) Cronicele Romniei, ed. II, Kogifiniceanu, tom. III, pag. 6.

www.digibuc.ro

94

cttArEA suctvIt

bani mici de arama numiti salrii, patru salai un ban, cari aveau Insh, curs
numai In Moldova. 8i Melchisedec aminteste de relnfiintarea unei monetarii
In Suceava pe la anul 1663. Timpul de stapanire al Domnilor Insemnati pe
monetele strrtine de cari ne ocupam e sau anterior domniei lui Dabija Voda

sau coincizrtnd mai mult sau mai putin cu aceasta domnie. De aceea e
probabil ca monetele acestea sh, fi fost batute In cetatea Sucevii tocmai
In timpul acestui Domn. Fischer Impartaseste parerea aceasta si observa

ca Poarta ar fi dat lui Dabija dreptul de a bate bani, care drept pare
a fi fost ridicat lntre anii 1574 si 1662. Din monetele aflate, Fischer a mai
putut dovedl CA in cetate nu s'au batut numai bani marunti, cum sustine
Melchisedec si marturiseste Nicolae Costin (1), ci si monete mari. Parerea si-o
Intemeiaza pe o moneta gasita In orasul Suceava pe la 1902. Moneta aceasta,

care corespunde, In forma si marime, cu piesele polone de vase grosite, e

de argint bun cu putin- aliaj. Pe avers are, Intre doua cercuri fine de
perle, legenda : PRINCIPIS . . MOLDAVIE 1662, iar In mijloc chipul
chirasat al unui principe, cu fata barboasa si purtand o coroana deschisa,
care intrerupe cercul de perle inferior. Pe revers se afla, tot intre doua
cercuri de margele, inscriptia: MONETA 1. NOVA f MOLDAVI (AE), iar In
mijloc capul de bour, intr'un cartus Inchis, executat foarte placut, cu o stea

cu sase raze intre coarne si o verigh, in nari; la dreapta capului de bour se

afla o rozeta ca un soare, iar la stfmga o semiluna. Diametrul monetei e de
27 mm. Prin cumparare, aceasta moneta a devenit proprietatea Academiei Romne din Bucuresti. E sigur ch, ea, cu toate ca nu poarta, numele
Domnului, trebue atribuita lui Eustratie Dabija Voda, pentruca, are anul
1662. Semnul cel mai frapant al acestei monete, care n'a fost publicata
Omit acum, e Insa cartusul de pe revers, care e Intru toate la fel cu tiparul
de pe reversul banflor marunti de Suceava. Desemnul acestui cartus e

asa de caracteristic, Inat dela prima vedere capatam convingerea ca,

stampila de tipar pentru moneta aceasta si pentru banii marunti de Suceava a fost gravata, de aceeas mana.
Ce priveste monetele lui Stefan Razvan (1595), Fischer e sigur ca
n'au fost batute In Suceava (2). Faptul rezulta din urmatoarele : In coleqiunea contelui A. Potocki se afla o moneta, care are pe avers tiparul
piesei de trei grosite a lui Razvan (3), iar pe revers tiparul piesei polone
de trei grosite din anul 1589 si semnul de vistier al lui Jan Dulski. Nu
incape deci Indoeala ca. moneta aceasta a fost batuta, dupa anul 1594,
sub Sigismund al III-lea al Poloniei, In monetaria din Posen, si anume
numai ca proba, cu stampila cea veche, care se gaga In monetarie, pentru
revers, si cu stampila cea noua pentru avers.
(1) Ibidem, tom. H, pag. 4.
(2) E. Fischer, Beitrag zur Mnzkunde des Frstentums Moldau, pag. 12.
(3) Idem, ibidem, pag. 40.

www.digibuc.ro

CETATE A SIICEVII

95

Cu cercetarea banilor (solidi) de Suceava s'a ocupat 0 arheologul C. F:

Nuber din Essek. Dupa phrerea lui, comunicata mie In 1904, cea mai mare

parte din banii de Suceava au fost WO, dupa tipar strain, de Eustratie
Dabija Voda, care numai mai thrziu s'a apucat sa bath monete cu numele
shu propriu. Numitul arheolog mai e de phrere ch monetele cu numele lui
Gustav Adolf al Suediei, Sigismund al I1I-lea al Poloniei 0 Gheorghe Wilhelm

al Brandenburgului pot sh-i aiba originea tot In Suceava, In orice caz In

Moldova.

Rareori se afl In cetate solidi cu stampila de tipar a lui Gustav

cu toate acestea, 'Ana la terminarea lucrhrilor de explorare,

am reusit sa-mi procur foarte multe asemenea monete, partea cea mai

Adolf ;

mare din ele uor argintate. E foarte pM,in probabil sa fi fost toate desgropate dintr'o data In ora sau prin imprejurimi, ci mai degrabh se poate
admite a ele erau de ani de zile proprietatea diferitelor familii la cari se
aflau, 0 numai interesul viu care s'a artat In Suceava In cursul lucrarilor
de explorare pentru aceste monete, a fost de sigur cauza ce a contribuit
ca aceti solidi ai lui Gustav Adolf sh iasa la iveala. Ramasite din timpul
baterii acestor monete s'au gasit, adevarat, In cetate. Fischer crede
lush, ca 0 solidi acestia au fost MAO sub Dabija Vodh, ceeace Irish, In
nici un caz nu se poate socoti ca fapt dovedit.
Dela 1902 pAna la 1904 s'au mai gasit In cetate i alti solidi si
ramsite de metal dela baterea lor, asa ca ptmh acum sunt cunoscute,
dupa cum s'a mai amintit, peste o suta de feluri de solidi, fara a se fi
socotit monetele cu monogramul G. A. si cu numele Gustav Adolf. Felurile acestea sunt :
vreo 40 cu litera C si numele Cristina de Suedia (1622-54), cele mai
multe cu armele orasului Riga, atevit cu ale Livlandei ;
peste o duzinh de solidi cu monogramul C. G. 0 cu numele Carol
Gustav (1654-60), cele mai multe cu armele Rigei, chtevh cu ale Livlandei ;
aproape 20 feluri cu monogramul C. R. 0 numele Carolus (1660 97),
cu aceleasi arme ;
peste o duzinh de solidi polonezi, cu monogramul C. R. 0 numele Joan
Casimir (1638-68), cu armele Livlandei;
In fine, peste o duzinh de solidi de Brandenburg, cu monogramul F. W.,

numele Frideric Wilhelm (1648-88) si cu vulturul prusian, intre acetia

unii cu armele Rigei.
Dupa anul 1901 mi s'au mai adus, pe lnga speciile cunoscute Ong,
atunci, Inca doua monete, despre cari mi se spuneh ch au fost aflate
In cetate. Erau foarte ruginite. Una dintre ele are monogramul C., In
care se afla o Met% asemenea lui E., pe avers putiindu-se recunoaste
un chlaret ; doua exemplare din cealalth moneta arata un G., care Imprejmuete litera R. Pe una din ele se mai pot descifr lamurit resturile

www.digibuc.ro

96

CETATEA SUCEVII

inscriptiei: STAV. DG. Reversurile au armele Livlandei. S'a mai gasit

In fine si un solidus de al lui Carol Gustav, taiat In farma patrata (de
sigur numai ca model pentru tipar).
Intre ramasitele de monete s'au mai aflat, pasa la terminarea Incarilor de explorare, pe langa solidi cunoscuti pana la 1901, cu numele Cristinei, al lui Carol Gustav, Carol al 11-lea, Frideric Wilhelm si Joan Casimir,

X2.Q NII

\-..(w pa
424. r.

Fig. 98. Ram 4ite argintate

de monetil.

Fig. 99. Illmrqite dela baterea unei monete polone.

Fig. 100. R5.m4ite dela un

solidus de Riga.

urmatoarele exemplare foarte interesante, ramase din solidi : de ai lui Carol

Gustav, pe avers cu inscriptia foarte clara LIVONIAE; de ai lui Carol

Gustav, usor argintati; de ai lui Frideric Wilhelm, asemenea argintati (? fig.
98) ;

fragmente dela un solidus polon (fig. 99) i, afara de acestia, un fragment

argintat, pe care nu se poate recunoaste nurnele Domnitorului.S'a mai

ga'sit un frumos fragment de moneta de a lui Carol al 11-lea (fig. 100); o fasie

Fig. 101. Fasie de tablil cu stampile dela diferiti

Domnitori svedezi cari au batut monete.

Fig. 101 Dou4 fete In avers pe

o singuril monet: ramaqi0 dela
baterea monetelor.

de tabla cu monete de ale Cristinei si de ale lui Carol Gustav (fig. 101),
o non& dovad ca in cetate s'au biitut In acelas timp solidi cu diferite
nume de domnitori straini ; In fine o ramsita de moneta, la baterea careia
s'au pus In tipar doua stampile pentru avers (la arnandoua CIVI. RIG.:
fig. 102).

Ne-am ocupat Intr'un mod asa de arnanuntit de monetele straine batute In cetate, pe de o parte pentruca faptul acesta prezinta un moment
unic In felul sau, atat in istoria cetatii, cat si In a statului moldovean,

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

97

pe de alta parte pentruch un fapt de felul acesta e unic In istoria politic& a Europei si prezentii, un interes cu atit mai mare, cu cat chestiunea

esentiala despre Indreptatirea de a bate monete straine n'a putut fi

Inc& deslegata. Faptul acesta confirma In sine totodata stirile date de
unii cronicari cu privire la putina valoare de curs a monetelor moldovene, mai ales In ce priveste comertul extern. Caci daca n'ar fi fost ash,

Domnul, pentru cinstea sa si a terii sale, cu greu s'ar fi putut simtl Indemnat s restrangh baterea monetelor proprii In favoarea celor straine
In masur& ash de mare cum se dovedeste prin cantitatea colosala de
monete straine gasite.
Din Imprejurarea c valoarea de curs a monetelor moldovene erh
mica, se poate deduce ca, acestea nu erau primite bucuros, in primul rand
de negustorii straini, i c monetele straine se bateau In eantitate ash
de mare pentru comer-tail extern. Ele trebue s, fi ajuns deci de multe ori

in strainatate. Astfel faptul c aceste monete nu erau din tara proprie,

de sigur n'a putut s ramitna necunoscut stapnitorilor din Po Ionia,
Brandenburg, Livlanda i Suedia.
Chiar (Mai, am admite ca, solidi de Suceava s'au Intrebuintat numai

In Moldova, faptul at' Domnul puneh sit se bata monete de ale acestor
teri straine, n'ar fi putut rarnanea, ascuns, daca tinem seam& de comertul
Insemnat al Moldovei cu Po Ionia, cu provinciile baltice i cu Suedia.
Trebue sa ne Intrebam apoi, pentru ce s'au batut numai monete de ale
acestor teri si nu si de ale Ungariei invecinate? Desl profan In cercetarile

istorice, cred ca e logic s admit ca terile mai mult sau mai putin imprietenite vor fi dat Dornnului Moldovei dreptul de a bate acesti bani.
CAci altfel cum ar fi putut el sa exerciteze un drept ash de special al
unor Domnitori straini sau cum si 1-ar fi putut el Insusl In contra vointei
acestora?
Reflexiunile acestea dau ins& nastere la Indoeli nota. Daca s'a gasit
o tart), straina, cum ar fi Suedia, aliata in timpul acesta cu Moldova, ca s&
dea, In anumite conditiuni, dreptul acesta (poate ca arendas de monetarie
pentru Moldova), ar fi fost oare tot ash de usor s obtina, In acelas timp, Lin
drept similar si dela Po Ionia si Brandenburg? ,$i daca da, n'ar fi trebuit oare
s', se faca niste documente despre aceste importante Invoeli i concesiuni
de drept ? In cazul acesta ar trebul s existe In arhivele statelor respective documentele relative la astfel de Invoeli si concesiuni. Pasii facuti
de mine In directia aceasta, mai Intiliu In Stockholm, n'au avut pan& acum
nici Uil rezultat pozitiv. i se pare at nu exista nici documente moldovene

privitoare la chestiunea aceasta, altminteri ar fi de mult cunoscute. Nici

chiar ea traditie despre ash cevh pare ch,' n'a ajuns nimic pan& la noi.
Ne aflam deci Inca, tot In fata unei Intrebari deschise, tot In fata
unei ghicitori nedeslegate, a carei resolvire completa speram ca se va des7

Cetatea Sucevii

www.digibuc.ro

98

CETATEA SUCEVII

legh cu timpul, mai ales cit chestiunea aceasta nu e numai interesanta

stimulanta In mod deosebit, dar prezent i o importanta politica (1).
Ca concluzie deci, e fapt stabilit ca In cetatea Sucevii a existat o
monetarie, In care se bateau bani mo1dovene0i. Raspunsul la intrebarea,
mai putin interesanta, In care parte anume a eastelului a fost monetaria,
e cu mult mai uor i mai sigur de dat. Cci am amintit mai inainte ca
mai multe rama0te de material pentru baterea banilor s'au aflat la capatul nordvestic al curtii din afara, mai ales In coltul de catre nord, HMO
turnul 37 (pl. II), unde resturile de oase animalice, descoperite In cantitate mare, apar, sub influenta coclelii de aramit, colorate sau impregnate In verde.
E foarte probabil deci ca monetaria s fi fost In apropiere, anume

In partea de miazanoapte a halei 50, sau In Incaperea 51, ori In odaia,

surpata deja, care s'a aflat 1ng Incaperea 51 (pl. II)
R1tma0te de material pentru baterea monetelor s'au aflat multe, de0
In cantitate mai mica, i In apropierea turnului diagonal 40 i spre miazazi

dela acesta. De aceea se poate admite, pentru monetarie, i acest loc

din cetate. Nefiind exclusa posibilitatea ca localitatile pentru monetarie sa

se fi schimbat, se mai poate admite ca ea s fi fost (poate mai tarziu) In

cladirea construit intr'un mod particular la 33 (sau la cei trei stAlpi 30 ?).

Fig. 103. Talerul lui Despot Vod'A din 1563 (2).

(1) Observ c documentul regelui Sigismund al Poloniei, dat In Cracuvia, la 4 Martie 1511, contine un protest contra demonetizArii (deprecierii) monetelor polone i litvane in Moldova. Schmidt,
Regestele citate. V., mai sus, pag. 93, nota 1.
(2) Dup D. A. Sturdza, Uebersicht der Miinzen und Medaillen des Frstenthums Romanien.
Viena 1874, pl. 2.

www.digibuc.ro

VECIII STAMPE ALE SUCEVII.

Pentru cetitor nu vor fi frira interes reproducerea stampelor vechi
ce infatisaza, cetatea Sucevii i publicarea catorva vederi dela alte magi
moldovenesti amintite adesea in scrierea de fata.
Ce priveste mai Intaiu cetatea Sucevii, ea a trecut, dupa cum arata
rezultatele lucrarilor de explorare, prin nurneroase schimbari arhitectonice,
al caror timp se si poate, in parte, fixa. Cum insa 3chimbAri mai mari
de cladiri se faceau numai dupa trecerea unui timp mai indelungat
cum astfel de schimbari se faceau numai la anumite parti ale cetatii, forma
caracteristica, de pe vremuri, a acesteia a 'limas, de sigur, aceeas in indelungate perioade de timp.

Regretabil ca pan acum nu s'a aflat niel o gravura autentica sau

cel putin mai apropiat de adevar, care sa ne arate starea externa a cetatii
In vreuna din aceste perioade, iar speranta de a descoperl In viitor ash,

ceva nu poate

fi

prea mare. Pana azi sunt cunoscute numai cateva

ilustratiuni mici, primitive, cari ar reprezenta cetatea Sucevii; dar planul

facut pe baza sapaturilor, care plan indica dispozitia incaperilor celor mai
importante ale cettii, indeosebi a turnurilor, dovedeste cu prisosinta ca
acestea nu corespund de loc cu realitatea.
Ele nu ne ofera deci nici un fel de puncte de orientare sigure in ce
priveste exteriorul de odinioarrt al cetrttii noastre. Din cauza aceasta, dupa
cum am accentuat Inca din introducere, e cu neputintrt a intocmi planuri de reconstruire cari s merite chiar i numai o incredere relativa,
avand in vedere desfasurarea, acum cunoscutrt, a planului.
Totus vechile ilustratiuni de cari am amintit vor ajuta, credem, In
catva fantazia cetitorului in nazuinta ei de a-si inchipul o icoana pe cat cu
putinta mai aproape de adevar a formei din afara a cetatii.
Una din aceste austratiuni s'a pus ca frontispiciu (en tte) la
titlul acestei lucrtri. E o gravura sapata fara multa artri, In lemn,
luata din Cazania lui Varlaam, Uproar), la 1643 In Iai. Ea reprezentA,, In
partile principale, pe Sf. Joan Novi, avand de o parte un castel, iar de cealalta o biserica. Inscriptia, cu caractere slave bisericesti, e urmatoarea:
Sf. mucenic al lui Hristos Joan Novi, care este in Suceavao. Cladirile ce se
vad In ilustratie vor sa reprezente, de sigur, cetatea si, poate, i biserica Mi-

www.digibuc.ro

100

CETATEA SIICEVII

rautilor. Ele se afl& In ultimul plan al desemnului ce reprezenta un teren

undulos, care ar puta Inchipul Campul-Santurilor i pe care sta Sfntul, tinand Intr'o man o spada mare de cavaler medieval, cu care a fost decapitat, iar In cealalt o cruce. Duph cum mi-a cornunicat I. Fleischer,
meritosul profesor gimnazial mort la 30 Aprilie 1900, gravura e sapata, de
un alugar din Moldova cu numele Ilie, care, poate, nici n'a cunoscut Suceava. Cati, de fapt, nici una dintre cladirile reprezentate nu corespunde

If

Fig. 104. Cderea lui Despot Vod.

(Dupii Sommer, Vita Iambi Despotae, Witebergae 1587.)

de loc cu realitatea, ash c desemnul trebue atribuit nurnai fantaziei maestrului naiv, aruia Ii va fi servit In acest scop descrierea vreunui cunoscator al cetatii.
In ilustratie se vede un zid principal puternic, crenelat, apoi un turn
massiv, foarte inalt, avnd parapete, mai multe cupole i un acoperemant
de cort, cu o cruce mare (acesta ar puta sa, Infatiseze paraclisul din
cetate). Caracteristia e cupola larga, poligonala, cu turla, care pare a aveit
sub ea, In colturi, coloane mici, legate cu arcuri, ceeace corespunde stilului

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEIrlI

101

bisericesc moldavo-bizantin. Vrednice de Insemnat mai sunt in ilustratie cele

dourt acoperise de formii particularii, numitA nemteste Grabenditicher, de

cari se giisesc si astazi multe in orasele medievale din Germania de nord,

Bavaria, Tirol s. a., iar In vechiul oras al principilor bisericesti, In Salzburg, sunt chiar tipice, mai ales in fortereata Hohensalzburg, unde se glisesc
multe. Forma aceasta de acoperis poate confirmit veracitatea tirii ajunse
0114 la noi, din timpul lui Despot Vod, c cetatea Sucevii a fost construitA sau reconstruitii, cu exceptia paraclisului, in general, dupa modele
medievale germane.

"'7;01.;.,

aserpftiLawh.

Yee,

1I

.se41

02.44

Fig. 105. Sf. Man Novi, dupa o gravurii, din

anul 1833.

Profesorul Wilhelm Schmidt a pus, cam prin anul 1890, sA se faca

un desemn, cu o seal% relativ mare, pe care l-a reprodus pe cale fotografica i I-a numit Cetatea din Suceava In anul 1536 (1). Inc dela prima

vedere m'am indoit foarte mult de faptul ch el ar putea reprezenta cetatea

Indoealtt care s'a prefacut In certitudine, Indata ce am Inceput
Sucevii,

lucrarile de explorare. Localitatea nu se potriveste de fel cu cea dela

Suceava, pentrucA In ilustratie se poate vedea, o apA 1at i niste
cari se ridicra, mult peste castel, pe cand, de fapt, cetatea Sucevii e asezata,

(1) Recte: 1563; un exemplar se an In Muzeul din Cerngiuti.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

102

o apa mica, ghrla Cacainii, iar In apropierea ei nu se afla nici un

deal, care sit o Intreaca In Ina ltime, cu atat mai putin vreunul cu varf
stncos. Cladirea de altfel apare cu mult mai Intinsa decum a fost a ceDiferitele edificii sunt desemnate In mod fantastic sau foarte exagerat. Ash, de exemplu, cladirea rotunda In forma de turn, care se vede In NO

apare Intarita In parter cu multi contraforti.

S'a vazut In urma ca ilustratiunea aceasta este reproducerea maritil a
ilustratiunii din titlul istoriei lui Iacob Heraclide de Sommer, reprezentnd o
cetate nc1ipuit

i caderea repentina a acestui Domn (fig. 104), care, In temeritatea lui, credeh ca va puteh asa1t i cerul In carul sail de biruinta. Greseala

aceasta a profesorului Schmidt se explica usor pnin faptul ca el orbise

aproape cu totul In anii ultimi ai vietii sale.
Fig. 105 nu e lipsita de interes : ea ne Infatiseaza o gravura (2/3 din ma-._ ---,_

e-

__-

.,

.--_-__-

---

_ -----..,

-- --------.....

..-. '.'"

--;-----

--.

----

_ - - - ..-...---,--- - ----,,.,.._.
..- ---..-----._ .
_

..--.

-------...

....

...'9'

,...

..-,...

---

14;4. 1:_,

p-

, -4.--..,-.70ZZI
..---

...7

.---

,..7
- . ------'''''

^'"

_.,..,_

vr:,"

7-.:-. --:--,'''-j-, --/-17 rf",,.:;--tt --":-7

tj7v;IVALLe
,."0/re
,-,--,,----- e---r.--.. , t.,..,...
4, -.:$._,.,-,...,
,,,. .....,,,
,,,,,
._,,----4, ,
-::-r.?.

.,...

<-

2 -----'12.- GL-4'-'

---.
.,..,.-,--,

;-::.---.

.-

"-,:-..;

--a--

'

::- -.7-N4---T,-7c-1-. -,
-

1._'Ve.--f . ,

-?"2,K

t....,..
ec

.--------r

-t.

--._ %-Z,

,-

.,''.':''-,;..---:-'-'-- 1-

..- -`:,-...5,,--,,ee
'-----.'"7/ ;"-,
____

-...
z' 1.. -Le
,.......,4,-

.1.-,r,53,;.'*'-.....,..-

4,..4
''.r.

*,-.)....0.,-----

!"-.1->AA.

---------S-'.'"
...,,'...

,-.--.'"-=`:-T 1---'- -'--

------'----= -"------------:
____,

-.

niF13.5.='..- ,__1---"7-.. 77...

-oW'--.4:-ij-'-

.
----------=.__,..,--.__- ------c_

-,

*..

_____%.-1.i.::::-:: _4' --"=--- '-- j..7._., .,

,._!*:,,-<V,...,;,.5,-,"
,,::,--

.--__--..
.,.j""

-7.- ,-...&--_,,, ----...:-L-g:,--=`;:---------, -

--

---; -,:...:----:-_;--:-...-

..,__t_. _----'- 7:-._.---- _,---

2:-.

'3', ..1 -;-77- ---:-.:":. -'-f- .------ ---r1.-,1"-

-)f

.--.-'r .---.:.--1P
,-,,,

-_---.....

..0-

-4, - ,..-

(Zile;2_. *.k-.Z.7.---

"
-,:-,-;.'4Z.'-:-.44...7'.-

,..0.-

., ..,
- ,..10PL- ',. `.

,,,

'

,, igl

os

=-",...'1.,:

C:,.3.

-^..--.-----a-, - ,

-.

...,.....

r Att.,.,

---------- -:---

..-. ,.., ,wi:,-- Ii.._

',
,-.

--..

. ----

-,___

spit
,

--- -

.......__

--1---.J.--

2'7;

,,..
.1__-,-

.,_,-..-- _
-------,- -

.- ---..z.
_

--.7-

-,----

--

'T.'

Fig. 106. Cetatea Sucevii si biserica Miruilor, dup, o acuarel6 de F. X. Knapp din 1864.

rimea ei) din anul 1833, probabil originala din manastirea Neamtului, care
reprezenta pe Sf. Joan Novi, avnd de o parte un castel In stil turcesc, asezat lnga o apa, iar de cealalta parte o rnanastire, In dosul careia e marcata
o cetate pe deal. Castelul poate sa Inchipue Cetatea-Alba, de unde a fost
adus, dupa cum e stiut, Sfntul, In anul 1402, la Suceava, iar manastirea
cu cetatea de laugh' ea ar puteit Inchipul biserica manastirii dela Suceava,
unde s'au aflat si se afla moastele mucenicului si patronului Bucovinii dela
1522 pitina la 1686 si din 1783 "Nana In timpul de fata. Cetatea, din care se vede
numai o parte mica, langa manastire, ar fi deci cetatea Sucevii. Desemnul
manastirii nu se potriveste cu biserica Mirautilor, unde s'au pastrat moastele
Sfntului dela 1402 'Ana la 1514 ; el are oarecare asemanare cu forma
manastirii din Suceava si a bisericii ei, cum er aceasta in anu11833. De-

www.digibuc.ro

CETATE A SIICEVII

103

semnul cetatii, executat fugitiv, nu ofere nici un punct de orientare cu

privire la vechea ei forma.
Fig. 106 reprezenta o copie de cromotipie, fAcuta dup6, o acuarelA a
lui F. X. Knapp si ne arata cetatea Impreuna cu biserica MirAutilor In
starea In care ambele se gAsiau In anul 1864.

/ilte etevh eetati moldovene.

Figura 107 reprezenta cetatea Neamtului, dupa o litografie a lui Asaki, (La
mre d'Etienne le Grand refuse h. son fils l'entre de la forteresse de Niamtzo
en 1484). E departe lns de a corespunde, chiar si numai aproximativ, realiatii.

Fig. 107. Stefan cel Mare inaintea cettii Neamtului.

Fig. 108 reprezenta ruinele cetAtii Neamtului ln starea lor actualrt, dupa

o fotografie luata" In

1898.

14" g. 108. Cetatea Neamtului in starea ei actual6 (fotografie din 1898) (1).

(1) Mai pe larg vezi tratatul meu: Schloss Neamtu cit. mai sus, pag. 10, nota 1 de unde am
luat qi fig. 108; asemenea scrierea Arh. Narcis CreWlescu, lstoria cet50 Neamtu (extras din Rominia
Militara, Bucuresti 1905).

www.digibuc.ro

104

CETATEA SUCEVII
4(.

ft

r-,

ITO

Fig 109. Cetatea-Albri: vedere dela nordvesi, din anul 1790.

Fig. 110. Cetatea-Alb: vedere dela sudest, din anul 1898 (1).

Fig. 111. Cetatea Hotinului In starea ei actual (2).

(1) Ambele vederi din Zamfir C. Arbure, Basarabia in secolul al 19-lea, Bucuresti 1899. Istoricul la Iorga, Chiba si Cetatea-Alb, Bucuresti 1899.
(2) Desemn dupA Arbnre, op. cit , 416-7. Alte vederi la Istrati, Despre cetatea Hotinului, in Analele
Academiei Romne, sec. st., ser. II, tom. XXXIV, no. 18; note istorice tot acolo, dup Arbure.

www.digibuc.ro

CETATE A SUCEVII

105

Fig. 109 si 110 reprezent vederi ale CetAtii-Albe: ntia dupA, o stampil

din 1790, a dour', duptt o fotografie recenta, din 1898.

In sfarit fig. 111 reprezent& cetatea Hotinului In starea in care se
gilse0e azi.

llandstirea Putna.

S'a relevat In repeite randuri c, pe 1iig curtile boiere0i, mai

erau i mgmAstiri Intarite. O veritabilil fortAreata er indeosebi rnrmhstirea lui ,tefan cel Mare din Putna, locul de Immormntare al acestui domnitor.

www.digibuc.ro

106

CETATEA SIICEVII

De la aceasta manastire a ajuns pna la noi o icoana buna, de0 pictata

ca de un diletant, de pe la mijlocul secolului al 18-lea. Dupa ea am facut
copia redusa din fig. 112 (1). Icoana pare a fi fost facuta din indemnul mitro-

politului Iacov, care a restaurat manastirea In anul 1757. Originalul ei se

afla In palatul Mitropoliei gr. or. din Cernauti, iar o copie In manastirea Putna.
Icoana inchipue inchinarea mnastirii restaurate ctitorului ei, lui

qtefan cel Mare. Legenda e data, In original, in locul cifrelor puse aci, cu
litere slave bisericesti. Cifrele Insemneaza, dupa F. A. Wickenhauser,
urmatoarele:

1. Sfnta i marea manastire Putna, cladita de fericitul stefan cel Mare

reconstruita de sfintia sa parintele mitropolit Iacov ; 2. paltin; 3. i 4.
paraul Putna; 5. chilia pentru oaspeti; 6. fntna; 7. gradina; 8. biserica
Na0erii Maicii Domnului; 9. moara; 10. praul Beceul; 11. chilia In piatra
sau chilia lui Daniel, sapata Intreag', in piatra; 12. Solotruc (numele
unei regiuni); 13. 14. i 15. ctitorii: Stefan Voda i mitropolitul Iacov;
16. chilie pentru oaspeti; 17. Sion (numele unei regiuni); 18. gradina cu
pomi; 19. manastirea cea veche (azi biserica parohiala de lemn); 20. i 21.
Frasin (regiune); 22. Poiana sihastriei; 23. Sub Magura; 24. i 25. Buhoaia
(lac) ; 26. Praul ursului.
In icoana se cunosc bine zidurile Ina lte i crenelate de imprejmuir e
Indeosebi turnul Inalt de paz i antul cu apa, care Incunjura manastirea.
(1) Luat din scierea mea: Typus der Klosterkirchen in der Bukowina, publ. in Mitteilungen
der k. k. Zentralkommission, pe 1890.

www.digibuc.ro

SERBAREA DELA 1904.

Implinirea a patru sute de ani dela moartea lui Stefan cel Mare, care a

fost cel mai puternic 0 mai insemnat dintre voevozii moldoveni, s'a serbat la 4/15 Julie 1904 cu deosebitil pomp& In toate bisericile intemeiate
i patronate de dnsul, dar mai ales in manAstirea sa Putna. Ziva aceasta a
fost prilejul unei serbari solemne 0 In cetatea lui dela Suceava, parhsitA
de atta timp. Ad s'a slujit, In aceea zi, un parastas pentru odihna sufletului marelui Domn, pe cat de rilsboinic pe att de nobil.
Cu prapore 0 steaguri In frunte, preotii s'au dus la ruinele frumos I'mpodobite, ca srt se incline cu evlavie umbrei lui Stefan 0 srt faca obinuitele

rugAciuni pentru odihna sufletului srtu. La aceasta serbare au asistat

societtile arcailor 0 veteranilor, reuniunile de pompieri, delegatiuni din o
multime de comune, chiar 0 din cele mai indepartate comune dela munte,
populatiunea Sucevii, cum i mult public din imprejurime i chiar din
Bucureti.

0 pretioasrt amintire dela aceastrt serbare frumoas6 ne infatieaza pl.

XII, ultima, fAcutA dupA o excelentA fotografie a fotografului I. Chrzanowski

din Suceava. Fotografia d, o vedere de pe Cmpul Santurilor peste antul

cetAtii 0 peste turnul sudic din mijloc 0 cel sudvestic din colt inspre
vechea biserica a Mirautilor.
Par'c'rt reveniserrt vremurile lui Stefan cel Mare, chnd buciumul da
expresie cntecelor poporului sat' i trimite melodiile lui duioase de
sus, de pe plaiurile muntilor, 'Ana jos in vale; tot a, vestiau i acum din
bucium, la parastasul din cetate, prtstorii 0 tiiranii, ca sri se audrt departe, In

tara, pana sus In muntii lor, crt ad a Inc his, arum 400 de ani, pentru
totdeauna, ochii marele Voevod.
Pentru a eterniza amintirea acestei aniversrtri, s'a brttut medalia, reprodusrt In fig. ce urmeazrt, 113. Ea ne infittieazrt pe marele Domnitor
durat portretul pristrat In Evangheliarul dela Humor.

Linititrt i singurrt, cum a fost cetatea inainte de inceperea lucrrtrilor de explorare, ait ni se prezenta 0 acum ; dar nu mai e parasita, chci
acum e pAzitil, 0 durata ei asiguratit AstAzi W. Schmidt n'ar mai puteit

www.digibuc.ro

108

CETATEA SUCEVII

scrie despre ea, ceeace sera cu zeci de ani Inainte: Numai rhmhsite
izolate din zidul de Imprejmuire, un arc de coloanh dela paraclisului cethtii si dartimaturi de zid, cari acoper ici-colea coasta dealului, mai opresc
privirea pe acest loc bogat In traditiuni istorice din cele mai sguduitoare,
de cari ne-am Indol adeseori astazi, dach ele nu ne-ar fi adeveriten (1).
Adevrat c i acum mai sunt multe ramasite de ziduri vechi, dar
nu mai sunt, cum spune Wickenhauser, clhcasi cari sh lucreze pentru
boieri; nu mai sunt luptatori cari sh stee pe ziduri, amenintand cu armele
pe nvilitorii ce se ivesc din fum i ceath; nu mai vedem mhndre alaiuri dornnesti; nu mai vin trimisi dela `Mari, Maghiari, Poloni, Turci
Germani. Artistii au phrtisit de mult scena! Serbari gillgioase i ospete
vesele, rhs si plans, frhmanthri de inimi si de suflete, omoruri i alte crime,
botezuri de copii pline de bucurie, nunti strlucite i Immormanthri pornpoase, chilii pline cu aur, nestirnate, stofe si haine pretioase; comedii,
tragedii i drame
totul a trecut ca si cum n'ar fi fost niciodath (2).
Urmeazh-mi, iubite cetitorulen, scrie acelas In alt loc, urmeazh-rni In

noaptea luminath de stele. Vezi! colo pe malul Sucevii jeleste o regina

prsit. Strhlucirea purpurei ei a phlit, cununa de aur de pe fruntea ei
zace faramath la picioare. In acere i supunere i jeleste zilele tineretei, plange timpurile cand regii Ii fceau curte!
Ash e Suceava.
Cti principi n'au thbrlt In jurul ei, chti n'au umblat sh-si castige, cu
armath mare, gratia ei! Chti regi i Imprati n'au Incercat
castige
inima! Cat sange a Inrosit zidurile ei pentru a o phstr sau castigh!
ce s'a ales din turnurile acestea, pe cari au falfait steaguri ant de deosebite

(3)

Fig. 113. Medalia comemorativA a 400 de ani dela moartea lui Stefan
cel Mare (1504-1904).

(1) Suczawacit. mai sus. pag. 27, nota 1pag. 218.

2) Bochotin, I, pag. 40.
(3) Moldawa, I, pag. 29.

www.digibuc.ro

MDMIS.
Executarea lucrarilor de explorare a ruinelor vechii cetAti a Sucevii,
cari pareau ask de tAcute i de misterioase, au produs, dupa, cum era de
a$eptat, un viu interes general. Aceasta o dovedesc numeroasele vizite
facute cetatii atat de bArbati din cercuri de tiinta si arta, cat i din cercurile
mai Inane ale societAtii, cele mai Ina lte chiar, dupa cum am avut ocazie
sa art altA data (1).
Comitetul local.

Cel mai mare interes fata de lucrarile de explorare 1-am gasit, firete,
In Suceava. AO se formase Inc6, din anul 1901 un comitet, ai caruia membri

m'au sprijinit In toate privintele la indeplinirea lucrarii mele destul de

dificile. Ei m'au Imbarbatat sA continuu si mi-au Mcut cu putintA terminarea
cu izbanda a lucrarii. Comitetul acesta s'a Ingrijit indeosebi de adapostirea
sigura, i wzarea cuviincioasa a numeroaselor obiecte gasite, cari, din cauza

neateptatei lor Immultiri, trebuira, sa calatoreasca, mereu din locuri mai

mici In altele mai mail. Obiectele gsite s'au depus, la inceput, In mandstirea
Sf. Gheorghe, apoi, pe rand, au ajuns In localul liceului, Intr'o coala, a
oraului, intr'o casa, a comunita,tii bisericWi armene i, In sfar0t, In Ina,perile cazarmii oritsenesti a trupelelor teritoriale.
Membrii Comitetului de care amintesc au fost urmatorii: staretul manits-

tirii Emanoil Ciuntuleac, primarul Francisc cavaler Des Loges, prof. Dr.
A. Daszkiewicz, cons. guvern. Dr. Vasile cav. de Duszinkiewicz, Dr. Frisch,

inginer Leo Fuchs de Braunthal, procurorul Leo cav. de Goian, avocatul

Dr. Joan Lutia, prof. Simion Fl. Marian, InvAtAtorul Pacan, I. Pantazi, prof.
C. Procopovici, dir. gim. Stefan de Repta, prof. Wilhelm Schmidt, sincelul

arhiep. Pancratiu Sidorovici, cons. guvern. C. Tarangul i cons. trib. supr.

Filip Zierhofer.

Mai tarziu au mai participat la lucrari, i Inca, In mod deosebit, domnii

prof. I. Fleischer i Alfred cav. de Peyersfeld, mutati intr'aceea la Suceava,
(1

Das alte Frstenschloss in Suezawa, Cerrauti 1902, pag. 67-8.

www.digibuc.ro

110

CETATEA SIICEVII

dintaiu mai ales ca reprezentant al meu In Suceava, al doilea ca

custode zelos al muzeului Infiintat la indemnul meu, muzeu In care
s'au asezat toate obiectele aflate, afara de unele date Muzeului terii din
cel

Cernauti.

Conducerea directa a sapaturilor a avut-o, dela Inceputul lor pana la

sfilrsit, Intr'un mod desinteresat si plin de jertfa, fostul administrator a
cimitirului din Suceava, George Sorger, mort la inceputul lui Fevruarie
1911 In Graz.
Cel mai Indelungat si mai statornic sprijin 1-am avut din partea Ministerului lucrarilor publice, a Guvernului si a Dietei Bucovinei, a orasului
Suceava, a Comisiunii monumentelor istorice din Viena si a Muzeului
terii din Cernauti.

Volumul motozului i pamntutui scos i al ziduritor construite.

Date le ce urmeaza, privitoare la sapaturi, nu vor fi nici ele lipsite de
interes pentru cetitor.
Volumul molozului si pamtmtului sapat si scos e de vreo 13.500 m3;
zidurile de conservare construite din non au un volurn de vreo 40 m3.
Pentru indeplinirea acestor lucrari a fost nevoie de 6.424 de zile de lucru
de muncitori, 50 de zile pentru zidari si 406 pentru supraveghetori.
Subuen 'punt.

Pentru executarea acestor lucrari si a tuturor celorlalte In legatura

cu ele, precum si pentru procurarea celor necesare mi s'au pus la dispozitie
urmatoarele subventiuni :

dela Ministerul de Instructie din Viena

4.800 cor.
dela Dieta Bucovinei
4.800
dela Muzeul Bucovinei, caruia i s'a cedat o parte Insemnata a obiectelor aflate
3.151
dela comuna urbana Suceava
200
dela particulari (d-nii de Popovici, proprietar In Costina, si Mihail cav. de Kalmucki din Itcani) . .
120
Total . . . 13.071 con
Cheltueli.

Cheltueli pentru sapaturi, lucrari de conservare, reparari de unelte (surna rotunda)

7.427 cor.

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

Transport

111
.

7.427 cor.

Pentru lucrAri fotografice, desemnuri si pentru instrumente stiintifice

1 080
Premii pentru obiecte aflate, cumprAri In oras de
asemenea obiecte
844

Pentru instalarea In Suceava a obiectelor aflate .i

pentru transportarea lor
258
Cheltueli de drum, regie, porto, onorar la pazitori . 2.407
Contribuire pentru construirea unei cAsute de pazA
si a unui drum cu sini (175 m.) si vagonet de
rAsturnat

1.002

Total . . 13.018 cor.

Restul de 53 coroane s'a Intrebuintat pentru acoperirea cheltuelilor avute
.

cu alte lucrri fotografice s. a. Mai observm cA autorul a criUtorit In

timpul lucrului, dela 1895 ptinA la 1904 incluziv, de 71 de ori dela CernAuti la Suceava, unde a petrecut 176 de zile In interesul lucrArilor de
explorare. In anul 1911 a mai Intreprins o ciilAtorie pang, acolo pentru
a face diferite studii comparative cu privire la obiectele aflate si la cetate.

Ajuns la sfarsitul expunerii mele, imi Implinesc o plAcutli, datorie,

multumind Inca odatg, si In public, cu cea mai mare chldurA, tuturor
autoritatilor, societatilor si persoanelor cari m'au sprijinit, In mAsurA ash
de mare, In intreprinderea mea, satisfliand cu plitcere dorintele mele.
Cu toate cA, nu s'au Implinit si probabil nu se vor implinl nici In
viitor sperantele optimiste cu privire la descoperiri de comori ca din basme,
pe call le-ar fi Incredintat In vremuri de restriste pmantului din dealul cetAtii unii din voivozii bogati, rezultatele obtinute prin lucrarile de explorare sunt totus suficiente pentru a aduce In multe privinte multumire. Ele
aruna o raza de lumin6. In multe colturi Intunecoase ale vremurilor apuse;
salutAri ajunse la noi dela vitejii
cu ajutorul diferitelor obiecte gAsite
locuitori ai centiine introducem, cu mai multA vioiciune si mai mult fond
de adevar, decum ar face-o descrierile cronicarilor, cu puterea vrAjii, In

vieata sguduita de vifore a Inaintasilor nostri; ele ne permit o ochire In

tehnica si arta ash de perfect& a acelor timpuri Indepartate; ele formeaz6,
tot atAtea pietri de cluidire pentru Intregirea edificiului stiintei istorice.

Chiar daca In urma rezultatelor sAphturilor ar mai fi ramas multe

chestiuni importante nerezolvite, chiar daca raportul meu, cu toate repetirile inevitabile, ar mai prezent lacune, admitnd ca multe din parerile exprimate de mine, pe cari m'am crezut dator s& le public, n'ar fi

www.digibuc.ro

CETATEA SIICEVII

112

se poate totus astepth ca, pe temeiul faptelor si al descoperirilor pftna acum necunoscute, istoricul chemat srt poatrt Indeplini multe
intregiri istorice, sa lamureasca multe parti Indoelnice Oita acum si sa fie
Indemnat la examinarea si indreptarea eroilor ce eventual ar fi de frtcut.
potrivite,

Conservarea ruinelor.

Puse sub scutul terii Bucovinii, al Consiliului comunal si al Societatii

muzeului din Suceava, pretioasele ruine pitoresti vor fi pastrate, cu conlucrarea armonicrt a acestor factori, pentru toate timpurile In starea de
..

acum. Dealul cettii Insus, pe care orasul 1-a impodobit cu drumuri

de promenada si cu plantatiuni, dorim srt devina si sa ramana pentru
populatiunea istoricului oras un loc iubit de recreare, find, pentru vizitator, o continua reamintire a trecutului, in multe privinte glorios, al stramoilor sai.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCE VII

PLANUL DE SITLIATIE AL CETATII

1 AL ANTORILOR

I.

DE PE CAMINIL DIN IFATA ET

z.

I.

.....
4%./

---

-..,:a1:414r#,/,4,17:1/1"/

-1001ITTNTTTTITr
IL

71"&""

/ //.74:kinwar

YE.

4 .7f

ilL

//

IL

A: A

IL

t/W

741705 14trfiii11111717
X%

so.
pi 4111

1.
I

""..

r,tf;

1111"'

Vflrfrp'41141*
\ :Of
fr.

",*(f
SCARFS FROFILURILOR F1NTURILOR

: 500

ScARA FLANULUI PARACLISULUI i : 400

SCAR/A PLANULUI DE SITUATIE t : 2000

SCARA SECTITINII XV i : 200

Fototipie de Max Jaffe in Viena.

www.digibuc.ro

Ridicat i deseinnal de R. q. Romstorfer.

PLANUL CETATII SI SECTIUNILE 1 B

CETATEM SUCE VII

'4:
6

E2273

v,,W44
A.

Ia.

4"

1/'4

! 07

71:, Sy.

rzAr,/-,

z/

ICD

,,,..)---

,...1

0...

At,
:-- '

-.

:.....,,....),),
!;:r..:::';'::,!:`:.
+::*:.7:/.1.),:"

.."'fi''4,::;;::
lypr:.:::

In

'

i
5

it

0.__ ---

fr/,,,,z'A
F5AIMMI

/g

W, i,.. .,...:

47
ye

j/1-'/ fatlirs,20

i/

1,_

fr A

..

a
z
-*,.....,...

,...,,..

-/
i

...,

L-

.,

4:

21

11!eitf

Ridicat % desemnat de K A. Romstorfer.

Fototipie de Maxall In Viena.

www.digibuc.ro

CETATEA SUCEVII

SECTIUNILE E F,

1-1,

1K

ILM

E-F

Smut 1

200

Mute i desentnate de K. Ai. Romstorfer.

Fototipie de Max Jaffe in Viena.

www.digibuc.ro

SECTIUNILE 0 P, Q R, S T SI II V

CETATE/i SUCEVII

IV.

Q-R
0 -P

,,,,,,,,,-.,.*,,;,
......-.......
2frgeaW."
,5-

.-....T.7 VAr--4,7."

, Virit*1.1. 7-i''.
=-77,-117 7.:,4'1filitv,642:4f214:

,.

----,E..,,J0-.3,-....,....

71:'!`*.- =1jr;(1:
-,15-1-.-4'7

.--..7

MTh

1----S-'

L,.... ___.

S-

(01,10TE
- MUNICIPIULUI

CURE51

SCRIM 1 : 200

Facute qi deeemnate de M. IL Romstorfer.

Fototipie de Max Jaffe in Viena.

www.digibuc.ro

CETATER SUCEVII

V.

MAO CU ORNAMENTE

I FIGURI

SCAM 1 : 3
Fototipie de Max Jaffa in Viena.

www.digibuc.ro

Intacmite de K A. Romstorfer.

CETATER SUCEVII

VI.

PLACI PENTRU SOBE, Ca FIGURI DE CRVALERI ETC.

SCF1RR 1

PLACE PENTRU SOBE, CU STEM/i TERII SI CU RINE SCUTUM HERFILDICE

:3
pototiple de Max Jaffe in Viena.

www.digibuc.ro

Intocmits de it A. Romstorfer.

CETATEA

SUCEVII
VII.

PLACI PENTRU SOBE

-PERETI, BRAURT (CIUB(ICURI) DE CARAMIDA ETC.

SCF%Rft

CIOBURI DE DIFERITE VASE ETC.

:3
Fototipie de Max Jaff in Vtena.

www.digibuc.ro

Intoemite de K. A. Romstorfer.

CETRTER SUCEVII

VIII.

4r'N,

iitit

ta%_61.4

t
.101157

f
3

3.

'St 13,41$

"f8

,
("4
UNI.C1PaXtil

qtle

it! 'TE5V

RESTURI DE LULELE ETC.

SCRIM cn 4 : 5

NASTURI DE ALAMA, PRASELE DE OS PENTRU CUTITE, CIOBURI DE

PAHARE DE LUX
Fototipie de Mal Jaffe in Viene.

www.digibuc.ro

Intoemite de K. A Romstorfer.

Ix.

CETATER SUCEVII

51..,10TE
RA

MUNIC1PiULUI

PJLqa7;\'

FOSFORITE DE DIFERITE MAW.% GLORNTE DE FIERA-GENTE DE GLOANTE,

FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLOANTE, LINGUA DE TURNAT PLUMB,
POTCORVA DE CISMA,
LEFUITOR DE GLORNTE, SCARA DE
TESALA, MANER DE BASTON DIN BRONZ
Fototiple de Max Jatf in Vim.

DIFERITE FORME DE SAGETI, PIEDICA DE CAL ROME DE PINTENI, GLOANTE

DE FIER I PLUMB, FORMA (TIPAR) DE TURNAT GLORNTE
SCMiri CA 4 : 5

www.digibuc.ro

Intocmite de

K.

Romstorfer.

CETATER SUCEVII

X.

13L1OTEe4
- MUNICIPIULUI k

LACATE

CERCE1, AMULET BRODAT, GREUTATE DE ALAMA, LRCATE

i CHET, ZABALE ETC.

MARIME MIT Mai

49t,cit`
i CHET

Fototipie de Max Jaff in Viena.

www.digibuc.ro

lntoemite de ff. A Romstorfer.

CETRTER SUCEVII

XI.

PENDELOCURI, INELE, CORE DE ALAMA IN FORMA DE CRISTAL, NASTURI,

POSTAMENTE DE PAHARE, VASE I ALTE ASEMENEA

BUCATA DE VESTMANT (BLANA) DELA 0 FIGURINA, FRAGMENT DE

STATUETA, cRaci, NASTURI, PERLE, MANER DE OS ETC.
rototipte.ae Max Jaff n Viena.

firRORPE MARIMER NRTURRLA

Intocmite de K. A. Romstorfer.

www.digibuc.ro

CETATER SUCEVII

,s

XII.

.10

al:t

I?

SERBARER COMEMORRTIVR R PRTRU SUTE DE RN! DELR

MORRIER LW STEFAN CEL MARE

15 MAE 1904

Dupet
Fototipie de Max AN in Vlena.

www.digibuc.ro

o folografie luaid de 1. Chranorvski din Suceava.

5t7Arreigillirl

www.digibuc.ro