Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VIATIA A XIlIMPERATORI.
ilustrata. cu notitie
de
G. J. j}IUNT;EANU,
dircctoTu .i profcsoru la. gimuasiuln rom.tnu gr. or in Brnaiovu.
si
de
PRE ONORATOLU
D, CONTE SCAJUjATU nOSETTI,
SenRtom si prcscdinlr. Riu 80cietlllii pentru inVRlilltllr'a
!,op.. rolui rumUlU in UUIIlIIUill.
DRASIOVU.
Tipal'itu cu spesele Domnului P,'emilltoru la Rijmer si Kamnel',
1867.
www.dacoromanica.ro
CAIU SUETONIU TRANCUILLU
ilustrata eu notitie
de
G. J. MUNTEANU,
dlrecloru et protesoru la gbnuesiulit rorainu gr. or. In Brae lovu.
Si
PI It ONORATUL11
BRASIOVU.
Tlparltu en spesele Domoulul Premiatoru la homer sl Hamner.
1867.
www.dacoromanica.ro
,0^
0
POPESCU B emTATtu
UTORcu.r.c..ciaezanicentee.
aizfe...4..2g.c.7./7-0eradori.
It12. U /867.
Prefacia.
Ca cultur'a modrna atatu de laudata
este unu resultatu a lu vechei culture, cu-
prinsa in classicitatea Elenica si Latina, nu-
mai acel'a nu va recun6sce, care ar afirmA,
ca efectalu e posibile si fara causa.
Tote pop6rele Europei, care se-destingu
astadi prin cultura, cunoscendu, ca. verce
cultura fara a aye de fundamentu classici-
tatea antica este numai o eruditiune super-
ficiale, unu edificiu, ziditu pre temeiu de
nisipu, si c omului, chtu de eruditu prin
autodidactia, lipsesce acea securitate in
&se si fapte, ce face pe barbatulu cum se-
cade, au pusu o grige singulara, c cultur'a
nationala sa fia intemeiata pre classicitatea
antica. De aci se-esplica intemeierea cu atAt'a
grige si prevedere a mii de gimnasie, uncle
junimea, speranti'a fiacami poporu, ce do-
resce unu venitoru mai bunu, decAtu e pre-
sentele, essercitandu'si facultatile intielesuali
prin limb'a Elenica si Latina mai alesu
www.dacoromanica.ro
Iv
si jontr'o ginlnastica, sa si formeze si sa 'si
intaresca caracterulu, ?a. se-pregatsca pentru
universitati. unde sa se-p6ta perfectirma, in-
tr'un'a seu alta specialitate, spre a deveni
mai tardiu in viati'a practica 6meni, cari sa
scie a 'si implini misiunea in postulu, unde
voru fi chiamati, asia cum va pofti onorea
si interesele tierei si a natiunii sale. Eca
de acea prin statele si tierele luminate nice
unu teneru nu se-admite la studiulu Filoso-
fiei, Teologiei, Jurisprudentiei si Medicinei
pana nu trece mai antain printeunu essa-
menu rigurosu din obiectele de invatiamentu,
ce se-propunu in gimnasiele natiunale a pa-
triei dux natiunale a patriei, caci numai
intr'acestea se-potu cresce barbati, cari sa
p6ta pretiui interesele natiunii sale, a lu cre-
see in gimnasie straine pe rumnu, este a lu
form pentru interese straine si cu deo-
sebire din limbele Latina si Elina si Clas-
sicii acestoru pop6ra, representantii culturei
antice.
Si nu fara cuventu, caci classicitatea
antica este unu tesauru, unde Bunt adunate
cloctrinele si preceptele celea mai instructive
si salutari, ct atAtea fructe ale esperientiei
seculeloru trecute. Deunde afiamu c Isto-
ri'a se-repetiesce necontenitu, ch prin urmare
www.dacoromanica.ro
V
www.dacoromanica.ro
VI
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
nescine a fi barbatu mare si a lucth virtutea
si sub principii cei rei, cum a fostu Tiberiu
in diumatatea din urma a domniei sale, Ca-
ligula, Nerone si Domitianu, cari pedepsia.
virtutea civile si militara, ca, o crima de les'a
Maiestate, dca va sci a se-conteni intre
limitele legioru, si nu va provoci prin cu-
tezare si cerbicia periclu asupr'a capului seu.
La 1864 s'a tradusu si tiparitu cu spe-
Bele proprie Germania lui Tacitu, uniculu
monumentu, ce essiste pentru Nomti despre
originea si datinele sale celea antice. Fara
Tacitu ei 'si ar cautd, pana astadi, ca-si
Maghiarii, leaganulu originii sale, fara a lu
mai put afiA, undeva.
Dar multu Onoratulu Domnu Conte
Scarlatu Rosetti a facutu mai multi' pentru
a se-lati si la noi rumanii in mass'a popo-
rului cunoscintiele si doctrinele cuprinse in
Classici Latini. Pe la a. 1860 adeca a depusu
la 0. Eforia a scleloru rumanesci gr. or.
in Brasiovu trii premie: 1. de 250 fl. v. a.
pentru traducerea cea mai buna a lui Sue-
toniu de vita XII Imperatorum; 2. altu
premiu totu de 250 H. v. a. pentru tradu-
cerea cea mai buna a lui Jornandes H i-
storia Gothorum si 3. unu premiu de
1000 H. v. a. pentru traducerea lui T a citu
www.dacoromanica.ro
lx
FA Anna les, ce se-intitulza adi mai co-
recta: Ab exitu divi Augusti, Historiae,
Germania si Agricola.
Subscrisulu, pelanga acea eh, provocatu
a tradusu pe Tacitu intregu, a concursu la
termirmlu prefiptu si cu traducerea lui Sue-
toniu, si fa norocitu a'i se-fi adjudecatu lui
premiulu de 250 fl. V. a. prin comisiunea
.essaminatria, constante din DD. J. Poppasu.
protopopu pe atunci, G.. Baritiu si profesorii
Gimnasiali Dr. J. Mesiota si S. Josiffu.
Astadi Suetoniu se-prezenteaza Onora-
tului publicu cititoru, tiparitu cum se-vede,
tau cu spesele Domnului Premiatoru, cA
unu semnu invederatu, a Dsa scie sa faca
cea mai nobila intrebuintiare de averea, ce
i a dat'o Dumnedieu.
Cu privintia la biograffa autorului no-
stru avemu sa insemnamu: eh C. Suetonius
Tranquillus a fostu Grammaticus si Re-
thor in Roma si Magister epistolarum
su secretaru alu Imperatului Adrianu, amicu
lui Plinius junior cadiutu mai tardiu in
clisgratra mi Adrianu. Afara de vita. XII
Imperatorum, scrisa mai alesu cu privintia
la viati'a loru familiara si lit datinele curtii
depeatunci, a mai conceputu si Liber de
illustribus grammaticis, si Liber de
www.dacoromanica.ro
X
www.dacoromanica.ro
XI
www.dacoromanica.ro
XII
G. J. MUNTEANU.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSULU.
Peg.
Arborele genealogicu a dinastiei lui Augustu.
L Caiu Julia Cesaru 1
IL Cesarulu Octavianu Augustu . 72
Tiberiu Nerone Cesaru 179
IV. Caiu Cesaru Caligula . 245
V. Tiberiu Claudiu Drusu Caligula . 303
VI. Nerone Claudiu Cesaru 349
VII. Serviu Sulpiciu Galba 408
VIII. Marcu Salviu Otone . 428
IX. Au lu Vitelliu a 441
X. Titu Flaviu Vespasianu tatalu . 458
XI. Titu Flaviu Vespasianu Siulu . 481
XII. Titu Flaviu Domitianu 492
Notitiele unnza dupa &care Cesaru.
---.7410:30.0
www.dacoromanica.ro
Arborele genealogic!' a dinastiei JD Hone dela Cesara
pana la Nerone.
1. CESARU.
Cain Julia Cesaru, Dictatorulu, nascutu in 12 Juliu 100
a. C., ucisu in 15 Martiu 43. a. C. Fiiulu lui Caiu Julia
Cesaru (f 84) si a Aureliei.
Surori: 1. Julia senior, maritata dupa L. Pinariu si Q. Pediu.
2. Julia junior, maritata dupa M. Attiu Balbu; a ca-
reia fiia Attia a fostu mam'a lui Augustu.
Socii: 1. Cossutia, fii'a unui cavaleru romanu, despartita
de thnpuriu de Cesaru.
2. Cornelia, fira lui Cinna.
3. Pompeia maritata dupa Cesaru in an. 67; des-
partita in an. 61.
4. Calpurnia, fii'a lui L. Pisone Cesoninu.
Copii: 1. Julia (dela Cornelia), maritata dupa Pompeiu celu
mare, mrta in 52.
2. Cesarion (dela Cleopatra) nascutu in 47.
II. AUGUUSTU.
Caiu Julia Cesaru Octaviann Augustu, fiiulu lui Cneiu
Ortavin si a Atiei, nascutu in 23 Sept. a. 63 a. C., a mu-
rim in 19. Augusta in an. 14 dupa C.
Surori: 1. Octavia senior.
2. Octavia junior, mrta in an. 11 an. C., maritata
dupa Marcella, apoi dupa Antonia, triumvirulu.
Socii: 1. Clodia (de care s'a despartitu).
2. Scribonia (de care s'a despartitu).
3. Livia (ce.'i a supravecuitu).
Copii: 1. Julia senior (dela Scribonia), rnaritata a) cu Mar-
cella, b) cu Vips. Agrippa.
Copii (fiastri) 1. Tiberiu (Claudia Nero) ladusi de Livia.
2. Drusu senior
Napoli: a) dela Julia din casatoria cu Agrippa:
1. Caiu Cesaru.
2. Lucia Cesaru.
3. Agrippa Postumu.
www.dacoromanica.ro
4. Julia, junior.
5. Agrippina.
b) Din casatori'a cea antaiu a lui Tiberiu cu Vipsania Agiippina:
6. Drusu junior.
c) Din casatori'a lui Drusu senior cu Antonia junior, nepOta
de Bora a lui Augustu.
7. Germanicu.
8. Livia junior, numita Livilla.
9. Claudius, carele mai tardiu a fostu Imperatu.
Copii de nepoti (stranepoti):
a) dela Germanicu si Agrippina:
1. Nero luci si de Tiberiu
2. Drusu
3. Caligula, devenitu Imperatu mai tard;u.
4. Agrippina junior.
5. Drusilla (maritata dupa Emil. Lepidu).
6. Julia Livilla, ucisa din porunca unchiuso Claudiu.
Copii de surori: a) dela Octavio junior:
1. Antonia senior.
2. Antonia junior.
Copii din copii de surori:
a) Dela Antonia senior, maritata dupa L. Domitiu Ahenobarbu.
1. Cneiu Domitiu Ahenobarbu, insuratu cu Agrippina
junior.
Fiiulu loru: Imperatulu Nerone.
III. TIBERIU.
Tiberiu Claudiu Nerone, nascutu in 16. Noemvre a. 42
a. C., a domnitu dela 14-37 duptt: C., ucisu la an. 37
Martie 16.
Frati: (Drusu vedi mai sus).
Socii: 1. Vipsania Agrippina.
2. Julia.
Copii: Drusu junior (dela Vips. Agrippina) nasc. 10 a. C..
inveninatu de Seianu a. 23 dupa C.
IV. CALIGULA.
Caiu Cesaru Caligula, fiulu celu mai mica a lui Germanicu
si a Agrippinei senior, nepoata lui Augustu, nascutu 31
Aug. a. 12 d. C., ucisu in 24. Ianuariu a. 41.
Frati: (vedi mai sus).
www.dacoromanica.ro
Muieri: I. Junia Claudilla.
2. Ennia Nevia.
3. Livia Orestilla.
4. Lollia.
5. Cesonia ucisa indata dupa uciderea barbatu-so.
Copii: 1. Julia Drusilla dela Cesonia trantita de parete dupa
mOrtea parintiloru sei.
2. Tiberiu, fiiu adoptatu si inveninatu de Ca lig. Cap. XXIII.
V. CLAUDIU.
Tiberiu Claudiu Drusu Nero Germanicu, nasc. 10 a.
C. in Lionu, a domnitu dela 41-54, ucisu in 54 d. C.
Frati: (vedi mai sus).
Muieri: 1. Plantia Urgulanilla (s'a despartitu).
2. Elia retina (s'a despartitu).
3. Valeria Messallina.
4. Agrippina, fat'a frate-so Germanicu.
Copii: a) dela Plantia Urganilla:
1. Drusu.
2. Claudia.
b) dela Petina:
3. Antonia.
c) dela Messallina:
4. Octavia.
5. Germanicu Britanicu.
Fiastru dela Agrippina:
6. Nerone.
VI. NERONE.
Nerone Claudiu Cesaru, nascutu in 15 Dec. 37 d. C.
la Antiu, a domnitu dela 54-68 d. C., more sinucisu in
9. Juniu 68 d. C. Stranepotu Juliei, fira lui Augustu, fiiu
lui Cn. Domitiu Ahenobarbu si a Agrippinei, fait lui Ger-
manicu.
'Ruled: I. Octavio, firs lui Claudiu Imperatulu.
2. Poppea Sabina.
3. Statilia Massa lina.
Copii: Rufinu Crispinu, fiiastru dela Poppea, ucisu de
Nerone.
-100
www.dacoromanica.ro
Caiu Juliu Cesaru.
I.
****') In etate de sessesprediece ani a perdutu
pe tata-so. Pentru anulu urmatoriu2) alesu sacerdote
a lui Joue, despartindu-se de Cossutia, carea, de familia
calaresca, dar forte bogata, i fusese logodita pecandu
elu era de septesprediece ani,3) duse in casatoria pe
Cornelia, fiia lui Cinna, ce fusese de patru ori consulu.
Cornelia curendu i a nascutu pe Iu lia; si dictatorulu
Sulla nice intr'unu modu nu l'a pututu face, c sa se-
despartia de ea. Din care causa fil pedepsitu, sa si
perdia sacerdotiulu, zestrea sociei si mostenirea familiei,
se-numera intre inimicii partitului Sullanu, incatu se-
vedia constrinsu a fugi din Roma, si, macaruca patimia
de niece friguri patrane, a si schimba mai pe teta
neptea culcusiurile de ascunsu, si a se-rescumpar cu
bani de scoditori panace infine, prin intrevenirea
vergureloru Vesta line, a cumnatiloru si afiniloru sei,
Mamercu Emiliu si Aureliu Cotta, capata iertatiune.
Teta lumea scie, ca Su 11a, carele s'a improtivitu timpu
lungu la rugatiunile barbatiloru celoru mai destinsi
si mai amici, induplecatu infine prin tenacitatea loru,
sell din previsiune demonica, sau din drepta apretiuire
a omului, prorupse apoi in vorbele acestea: Ei bine,
fia voii'a vdstra, triumfati; sa sciti ansa, ca
acela, a caruia mantuire voi o poftiti cu atat'a
dioriu, va deveni canduva fatalu partitului
Optimatiloru, ce l'amu aparatu cu totii im-
preuna; caci in Cesarulu jace mai multu de
unu Mariu.
1
www.dacoromanica.ro
2
II.
Prirnii ani de servitiu militariu Cesaru i a facutu
in Asia in cuartirulu generalu alu pretorului M. Termu.
Tramisu de acest'a la Bitinia pentruca sa aduca flot'a
sedin la curtea regelui Nicomedu mai multu decatu
s'a cadiutu, si lumea vorbia, ch i s'ar fi prostituitu.
Acsta faima s'a mai consolidatu prin cercustarea ea,
dupa pucine dile, sub pretestu c sa incasseze nisce
bani, cuveniti la 6recare iortatu din 6menii sei,4)
se returnh rasi la Bitinia. In timpulu eitu a mai
militaritu apoi s'a bucuratu de unu nume mai bunu,
ineatu Termu ilu onorh cu cunun'a civica6) cu oca-
siunea espumnarii Mitilinei.
M.
Elu a meruitu6) si sub Serviliu Isauricu in Ci-
licia, ci numai pre unu timpu scurtu. Caci dupa ee
s'a inscientiatu despre m6rtea liii Sulla, si totude-
odata in speranti'a noueloru desbinari, agitate de M.
Lepidu, reveni rapede la Roma. Si, macaru ea i se-
facura promisiunile cele mai brilianti, totusi nu intrh
in legatura en Lepidu, acum fia ch n'avea incredere
in capacitatea acestui omu, fia eh starea luerurilora
nu i se-parea asia de oportuna cum 'si inchipuise.
IV.
Dupace s'a linistitu turburarea civile, Cesaru s'a
apucatu sa acuse pentru erima de predari pe Corneliu
Dolabella, barbatu ornatu cu demnitate de Consulu
si eu triumfu7); ci absolvinduse acela, Cesaru se de-
termini). a se retrage la Rodu,8) si pentruck sa decline
opiniunea interitata, si pentruck acolo sa p6ta aseult
in linisce si repausu pe Apolloniu Molone celu mai
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5 --
in miptea tracuta si lu aduse in turburare, eh adeca
a cunoscutu pe mam'a sa'3) in somnu, i prove-
stesce domni'a lumii, de orace mam'a, pe care visase
a o fi cunoscutu, nu pete fi alt'a, decatu pamentulu,
ca, unulu ce se-crede nascatrea tuturoru.
VIII.
Lasandu deci provinci'a inainte de terminu se
duse in coloniele Latina") intre cari s'agita, cestiunea
pentru capatarea dreptului de cetatianu. Si 'Ate ch.
elu le ar fi impulsitu la vero intreprindere cutezaterie,
deca consulii chiaru pentru acest'a n'aru fi retienutu
catuv'a timpu aci legiunile conscrise pentru Cilicia.
Acest'a anse nu l'a propritu de a urdi alte planuri
si mai mari in Roma.
Ix.
Si inadeveru pucine dile inainte de a intri in
functiunea de edilu venl in suspitiune, eit s'ar fi con-
juratu") cu M. Crassu consularulu, precum si en P.
Su lla si cu A. Antoniu, cari, dupa ce s'au alesu
consuli, fura condemnati pentru crim'a corumperii
alegerioru, ca la amilu nou sa atace armati senatulu,
si dupace voru ucide pe cine li va place, Crassu sa
puna mana pe dictatura, insusi sa se-faca Maisteru
de Calarime'6) si, dupace voru organiz d. republic'a
dupre }mina placere a sa, apoi sa restavereze pe Su lla
si pe Antoniu in consulatu. Despre acesta conjura-
tiune amintesce: Tanusiu Geminn in Istoria, M. Bibulu
in edisale si C. Curione in cuventarile sale. Si Ci-
cerone la acest'a se-pare a face alusiune, candu intr'o
epistola drecare catra Assiu eerie: ch. Cesaru in
timpulu Consulatului seu sa fi consolidatu
domni'a, la care cugetase de precandu era anca
www.dacoromanica.ro
6 --
edilu. Tanusiu adange, eh Crassu din caintia s6u
temere sa nu se fi infaciesiatu la diva determinata
pentru ucidere, si cit deaceea nice Cesaru sa nu fi
datu semnulu, ce s'a fostu invoiitu a lu da. Era
acestu semnu, dice Curione, sa fi fostu, ea Cesaru
sa 'si lapede tog'a depre umeri. Totu acestu Curione,
anca si M. Actoriu Nasone, spunu: ch. Cesaru sa se-
fi mai conjuratu si cu junele Cn. Pisone, cui, chiaru
pentru suspitiunea unei conjuratiuni in Roma, i s'a
datu provinci'a Spania, in modu estraordinariu; si a
s'ar fi fostu intielesu, ca totudeodata Pisone afara,
Cesaru in Roma sa se-sc6le cu ajutoriulu Ambroni-
loru si, Trapadanioru spre a schirnbli starea lucruri-
lora, si eh numai prin m6rtea lui Pisone a cadiutu
planulu unuia si altuia.
X.
Ciltu a fostu edilu pelanga comitie, foru si be-
serice a mai infrumsetiatu elu si Capitoliulu cu por-
tici facuti providioriu, unde sa se-espuna la vedere o
parte din multimea cea mare a obiecteloru preti6se.
Era venat6rie si jocuri dede elu si in societate en
colega seu si singuru: deunde a urmatu, cti, si mul-
tiemit'a pentru spesele facute impreuna sa o culga
numai Cesaru; deacea si colega lui, M. Bibulu, o
spunea pe facia: ch. lui i s'a intemplatu chiaru
ca. lui Polluce. Caci precum templulu din foru,
inchinatu la ambii frati, se dice numai a lui
Castoru, asia si darnicia sa si a lui Cesaru se-
dice numai a lui Cesaru. Mai adause la acestea
Cesaru si o lupta de gladiatori; ci cu unu numeru
de parechi cevasi mai micu decatu 'si proiectase la
inceputu. Pentruch inimicii lui spaimentati de mass'a
CAA mare de selavi detota mana, eumparata, din ttite
www.dacoromanica.ro
7
XI.
Dupace s'a facutu populariu s'a cercatu prin
unii din tribuni, ca sa i se-dea provincra Egipetula
prin plebiscitu,17) oferindu i se de sine ocasiune la o
comanda straordinaria, prin cercustarea c Alessan-
drienanii gonisera pe regele seu, onoratu de senatu cu
titlu de amicu si sociu; ceeace casiunase o generals
desaprobare in Roma. Ma n'a reesitu, caci partitulu
optimatiloru i se-opuse. Era c din parte 'si sa an-
gusteze autoritatea acestor'a cn tate modurile posibile,
restaveri trofeele de victoria ale lui Mariu, repurtate
asupr'a lui Jugurta, Cimbriloru si Teutonioru, diri-
mate odiniora de Su lla. Apoi, insarcinatu cii cerce-
tarea cestiunii, relativa la sicari, elu comput in
numerulu acestor'a si pe aceia, cari, pre timpulu pro-
scriptiunii Sul lane, primisera bath din visterra statului
pentru capetele cetatianioru romani, desi legile Cor-
nelie faceau esceptiune in favrea acestor'a.
XII.
Totu elu a fostu care puse sa acuze pentru
crhna de tradatiune pe C. Rabiriu, cu alu caruia
ajutoriu mai alesu senatulu infranase cu cativa ani
mai nainte turburarea lui L. Saturninu. Si, candu fa
alesu prin sorti judecatoriu alu acusatului, a aratatu
atat'a pofta spre a lu osindi; inctu lui Rabiriu, ce
apelase la poporu, nernic'a nu i a ajutatu asia de
multu c acsta amaratiune a judecatorinlui.
www.dacoromanica.ro
8
XIII.
Lasanduse de a se-mai bate dupa provincia con-
curse pentru fimctiunea de Pontifice supremu, facendu
cea mai bogata impartire de bath pela alegatori. Di-
manetia candu se-gatea a se-duce la adunarea de
alegere, cugetandu la marimea datorieloru sale, spunu,
c ar fi predisu mameisi, candu l'a sarutatu: eh
acasa nu se-va intrce decatu Pontifice. Si
inadeveru elu repurtit o victoria atatu de stralucita
asupr'a celoru cloth") concurenti pre putinti ai sei,
cari ilu intreceau forte si cu etatea si cu demnitatea,
incittu insusi capatit numai in triburile acelor'a mai
snulte voturi, decatu ei amendoth in telte la unu ken.
XIV.
Alesu pretoru, candu, dupa descoperirea conjura-
tiunii lui Catilina, totu senatulu era de parere a de-
creta peclOpsa de mOrte, singuru numai opink ca sa
se interneze si pazOsca cate unulu prin cetatile muni-
cipali si sa li se confisce averile.") Ce este si mai
multu Cesaru teroriz asia de multu pe eeice svaduia
mesure mai aspre, provocanduse Ora si Ora la ur'a ce
va remana pre venitoriu in plebe contr'a loru, incatu
Decimu Silanu, alesu Consulu, avi fruntea a 'si mai
imblandi parerea, ce 'si a fostu dat'o, si care fara mare
rusine nu se-mai putO schimba, dicendu: c aceleiasi
i s'ar fi data unu sensu mai aspru, decatu cum cuge-
tase insusi. Si inadeveru parerea lui Cesaru, dupa ce
a trasu in partea sa pe mai multi, intre acestia si
pe Cicerone, fratele Consulului, ar fi triumfatu, clOca
cuventarea lui M. Catone, n'ar fi sustinutu pe Senatu,
ce se-clatea deja. Ci nice acum nu inceto, de a im-
pedeca lucru, pana ce infine o cOta de cavaleri romani,
www.dacoromanica.ro
9
XV.
In prim'a di a preturii propuse poporului, c sa
cerceteze cestiunea: ca 6re sa se-insarcineze Catulu
cu refacerea Capitoliului, facendu motiunea, ea, sa
se-dea altuia grigea acast'a. Simtiendu anse, ch nu
pate tiena peptu cu partitulu optitnatiloru uniti, pe
cari i vedea, eh lasandu pe locu de a insoci dupre
datina in procesiune la capitoliu pe consulii cei noui,")
concura numerosi si determinati spre a apara pe Ca-
tulu, 'si retrase motiunea acasea.
XVI.
Dealta parte statet elu sustienatoriulu si colupta-
toriulu celu mai cerbicosu a lui Cociliu Mete llu, tri-
bunului plebii, candu acest'a propunea legile celea
mai 'subversive in contr'a dreptului de intrevenire a
colegiloru sei, pans ce prin decretulu senatului ambii
fura scosi din functiunile loru. Cu tate acestea Ce-
saru ava cutezarea a mai reman6 in dregatoria si a
continua a face juclecati; dar cum a intielesu, eh se-
gatescu a lu proprire cu fortia si cu arm'a in esser-
ciarea preturei, demisionandu-si pe lictori si depunendu
si pretest'a, fugi pre ascunsu acasa, voiindu dupre cer-
custari a remana in linisce. Adoua di dupa acst'a
www.dacoromanica.ro
- 10
Cesaru mukomi multirnea cea mare de poporu , ce
din miscare propria s'adunase inaintea locatiunii lui
si intre strigate turburse i promitea ajutoriu spre a
si apard, demnitatea. Ac(sta stemperatiune veni la
toti po neasteptate : deaceea senatuln, ce s'a fostu a-
dunatu rapede din caus'a acelui conflussu alu popo-
rului , i tramise multiemita prin barbatii cei mai de
frunte, fit cbiamatu in curia, aci ilu incarcara de laude
si lu pusera brasi in functiunea de mai nainte, anu-
landu decretulu, prin care fusese scosu.
XVII.
Cesaru cadiA desnou intr'alta pusatiune pericu-
Lisa, deorace elu atatu inaintea lui Noviu Nigru ju-
decatoriu cercetatoriu, denuntiatu fiindu din partea
lui Vettiu, catu si inaintea senatului, piritu de catra
Cuintu Curia cui i s'au fostu decretatu premie
dela statu pentru eh a fostu celu antaiu ce &scope-
rise planurile conjuratiloru s'a aflatu intro socii
ml Catilina. Curiu dicea, eh achta fapta o scie din
gur'a lui Catilina; era Vettiu sustienea, c o pdte do-
vedi chiaru si printr'unu chirografu2t) a lui Cesaru,
datu hi Catilina. Cesaru crediendu, ch o atare incri-
minatiune nu trebue suferita, se-provka la Cicerone,
cit la unu martoru, dice ch insusi din propri'a miscare
a descoperitu acestuia drecare menunte ale conjura-
tiunii, si asia efaptuesce: c lui Curiu sa nu i se-dea
remuneratiunea; era Vettiu, dupace prin secuestrarea
si venderea pe nemic'a a mobilieloru a fostu batjo-
coritu reu22) si in adunarea poporului inaintea rostra-
lui mai ruptu in bucati, sa fia aruncatu in prinsria,
emu o pati si Noviu. cestorulu, cad primise a judecti
pe o persOna inagistratuala mai superiors de a sa.
www.dacoromanica.ro
-11
XVIII.
Implinindu i se pretori'a capath prin sortire a-
ministratiunea provinciei Spania ulteriora. De credi-
tori, cari mt lu lasau sa plece, se-scaph lasandu che-
zasi. Si elu plea, contr'a datinei si a legiloru, fara
sa mai astepte a primi dela senatu instructiunile si
ordinele necesarie. Dusu s'a asia de fric'a creditoriloru,
ca sa nu lu traga la judecata, su pentru ci cu atatu
mai rapede sa pita da socioru ajutoriulu cerutu, nu
se-scie. Dupa impaciuirea provinciei o desert& cu ase-
minea iutiala fara a mai astepta pe succesorulu seu,
venindu la Roma pentructi sa si tiena triumfulu si
totu deodata sa concure la consulatu. Ma, deorace
diva adunarii elective era determinata, candidatur'a
lui nu se-mai putea kit in consideratiune, pana nu
va intra ctt privatu in Roma: deaceea, hnprotivinduse
multi la cererea lui spre a fi dispensatu de legi, ftl
constrinsu a se-lasi de triumful, pentruca sal nu fia
eschisu dela consulatu.53)
XIX.
Din cei doui conpetitori de consulatu, L. Lneceiu
si Marcu Bibulu, se-uni en celuantaiu sub conditiune
ctl Luccein, pentruch are mai pucina popularitate dar
cu atatu mai multi bani, sa promita pela alegatori
bath in numele amend.urora. Optimatii, audiendu de
acst'a cuprinsi de frica, ca Cesaru, candu se-va ved
in culmea magistraturei cu unu colega unitu ce nu
va essi din svadulu lui, nu va mai ennsce margini
la planurile sale cele cutezatrie, cadiura pre Bibulu,
ctl si densulu sa promita atitta catu Lucceiu; ba
multi ilu ajutara si cu pung'a loru; insusi Catone re-
cunosa, eh acsta entnparare en bani a voturilnrn e
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16 --
lui; ba nu se-sfii anca a cere dela unii din ei si
ct atare promisiune sa i o intaresca si en juramentu
si cu subscriere propria.
XXIV.
La candu Luciu Domitiu, candidatu la Consu-
latu, a amenintiatu in publicu: cit ce n'a pututu face
a pretoru, va face c consulu, si i va lu legiunile:
atunci Cesaru invitit pe Crassu si pe Pompeiu la
sine, la Lugo., o cetate in provincia sa, si i indu-
plecit: cti, spre a delaturd pre Domitiu, sa concure
amendoui pentru alu douilea consulatu, si lui sa i
se-prelungsca comand'a preste ostire pre cinci ani.
In sumeti'a acestui succesu, la legiunile ce le capatase
dela republics, mai adause altele adunate cu spesele
proprie; pe un'a a conscris'o chiaru din Gallia de
dincolo de Alpi, dandu i si nume gallicu; cad i
dicea A1auda,3') carea .apoi, dupa ce o uniformit ro-
rnanesce si o disciplink dupre artea romana, a da-
ruit'o intrga cu dreptulu de cetatianu. Deatunci nice
cit a lasatu a i scap f. din mana vero ocasiune la res-
boiiu , firear fi fostu celu mai nedreptu si mai peri-
culosu, atacandu fara causa binecuventata si pe soci
si pe gintile inimice si ferse: incatu senatulu decre-
tase odata, cti sa tramita o comisiune spre a cercetti
in ce stare stint Galliele; ce e si mai multu, unii au
fostu de parerea, ci sa lu dea pe man'a barbari-
lorun. Ma intreprinderile lui fiindu incununate cu
succesu fericitu, pentru densulu, c pentru nemine
inainte de densulu, se tienura si mai dese sr:mai
multe dile de serbatori.33)
XXV.
Eca eam ce a facutu elu in cei noue ani catu
timpu avA sub comand'a sa legiunile. Tta Gallia,
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
-- 18
t6ta lumea atitu ca privatu, clitu si ca omu Pub lieu
prin dari de bath si servitie publice. Din partea de
predi cuvenita sie incep14 facerea unui fora, care numai
aria l'a custatu preste un'a suta miliene de sestertii.
Poporului i a promisu intru serbarea memoriei fiiesi
unu spectaclu de lupte gladiatoresci si o pomana,
cum nu s'a mai vediutu inainte de ell. Si pentru
ca sa incordeze in gradulu celu mai mare asteptarea
poporului, macaruch tete trebuintiesele le tocmise pe
la intreprindiatori,34) tienea totusi ocupati cu grandi-
esele pregatiri la acea pomana si pe domesticii sei.
Puse la cale, ca pe acei gladiatori renumiti, cari la
cererea privitoriloru se-bateau pe morte si viatia, sa i i
cu puterea si sa i tiena pe seam'a sa. ra pe noviti
nu i essertia nice prin scala de scrims., nice prin mai-
sterii de arme , ci pe acasa de cavalerii Romani si
chiaru de senatorii deprinsi in manuirea armeloru,
rugandu pe acestia fOrte, ce se-vede din epistolele lui,
ca sa ia asupr'a le instruirea singulariloru si insil sa
dea instructiunile necesarie la deprinderea in arme.
Soldulu legiunioru sale Hn duplich, pentru totudeaun'a.
Bucate ii impartia, deciteori era indestulare, fara modu
si mesura, si cAteodata dartha la totu legionariulu
cite nun sclavu, prinsu in resboiu.
XXVII.
bra, cA sa conserve legaturile de cumnatia si
buna voiintia cu Pompeiu , i oferi in casatoria pe
Octavia, nepat'a soru-si, ce era maritata dupa Caiu
Marcella ; si pentru sine a petitu pe feta lui Porn-
peiu, ce era promisa lui Faustu Sulla. Pe toti cAti
incungiurau pe Pompein, si pe o parte mare din
senatori chiaru, i lega de caus'a sa, imprumutandu II
bani fara sok cu putinu interesu; gramadea cu daruri
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
XXXII.
Pecandu eta indouitu cu mintea, i s'a facutu vi-
siunea acCst'a. Nescine de o marime si frumsetia
estraordinaria i se-arath fara veste sediendu in apro-
piere si eantandu dintr'unu fluent de trestia. Veniendu,
ett sa lu audia, afara de pastori, militari numerosi de
pe la statiuni, intro acestia erau si trimbitiatori, ara-
tarea rapi dela unulu trimbitia, sari in riu si, can-
tandu cu voce sonora marsulu de atacu, tracA in rip'a
cealalta. Atunci Cesaru dise: aid eti, unde ne
chiama visiunile Dieiloru si strimbatatea ini-
miciloru. Sortiulu e aruncatul
MM.
Dupace a treeutu asia ostirea, o chiamk la adu,
nare, presenth pe tribunii plebii, ce, fugariti din Roma,
sosisera chiaru atunci si printr'o cuventare plangendu
si rumpendu'si Testmentulu dela peptu, ceni ajutoriulu
militariloru.Unii mai credit, sa li fi promisu fiaca-
ruia si avere de cavaleru romanu; ci faim'a acst'a
s'a la4itu dintr'o nentielegere. Caci, candu Cesaru in
foculu alocutiunii si a inbarbatarii afirma, aratandu.
www.dacoromanica.ro
14
adeseori cu degetulu dela man'a stanga, eh, spre a
satisface pe toti cati ilu voru sustien intru apararea
demnitatii sale, elu 'si va chi cu bucuria din inima
si inelulu din degetu, soldatii 'din sierurile dinapoi,
caroia li era mai usioru a ved, decatu a audi pe
vorbitoriu, luara de disa ceeace II s'a parutu prin
vedere: si in modulu acest'a se-lati faim'a, c ar fi
promisu dreptulu inelulai dinpreuna cu patru Bute de
mii de sestertii.38)
XXXIV.
Sierulu fapteloru sale celoru mari intreprinse dupa
acst'a este urmatoriulu. A ocupatu Picenu, Umbria
si Etruria, a constrinsu pe Luciu Domitiu, carele,
denumitu de urmatoriu lui in comanda fora forma
legale, tienea ocupatu militaresce Corfiniu, cii sa i
se-dea, si apoi i a datu drumulu. Apoi, apucandu
dealungulu marii Adriatice, veni iute la Brundusiu,
uncle fugisera Consulii si Pompeiu, pentru cii sa trka
catu se-va put mai curendu marea. In urm'a unei
indelungate dar desierte ostenitiuni, spre a li impe-
ded trecerea, 'si abata marsulu spre Roma. Aci
provocit printr'o cuventare pe parinti, cd-sa lu sus-
tiena cu concursulu spre binele republicei, si apoi
se-duse contr'a legiunioru celoru mai brave ale lui
Pompeiu, care erau in Spania sub comand'a celoru
trei Legati: Marcu Petreiu, Luciu Afraniu si Marcu
Varrone, dechiaranduse catra cei ce lu incungiurau:
c se-duce acum la o armata fara duce, si de-
acolo se-va intrce la unu duce fara armata.
Si macerch impresurarea Massiliei, ce in cale i inchi-
sew portile, precum si lips'a de mediele traiului i
intardiase marsulu, totusi le vinci tte in scurtu timpu.
www.dacoromanica.ro
25
XXXIT.
Din Spania revenl la Roma si apoi tracil in Ma-
cedonia, si, dupace a tienutu inchisu prin fortificatiuni
gigantice mai patru luni pe Pompeiu, in eele din =Ina
ilu bath detotu in bataiia Farsalica; se-luit dupa den-
Buhl, candu fugea la Alessandria, si, audiendu de
uciderea lui, se-sculit, asupr'a lui Ptolomeiu, despre
care schi, ck si lui insusi i a fostu intinsu curse, cu
resboiiu, care inadeveru a fostu unuln din celea mai
periculese; caci, nepregatitu si in lipsa de tte tre-
buintibsele, nefavoritu nice de positinne, nice de thnpu,
ayes, sa se-bata irn'a cu unu inimicu ferte intreprin-
diatoriu intre muri si prevediutu en de tote. Dupe
victoria dede Cleopatrei si la fratele celu mai micu
alu ei Egipetulu, temenduse alu preface in provincia
romana, cti nu cumva apucandu pe mane verunui gu-
bernatoru nestemperatu si ambitiosu sa servsea de
mediu la rebeiime. Dela Alessandria s'a dusu la Siria
si deaci in Pontu, undo in chiamau sciri intetiterie
cu privintia la Farnace. Pe acest'a, mut fiiu a lui
Mitridate celu mare, carele folosinduse de resbelulu
civile ca de o ocasiune binevenita, se-sculase, si, in
urm'a mai multoru resultate fericite, se-sumetise fOrte,
la a cincea di dela venirea sa, in cursu de patru ore,
eiltu a statutu facia cu inimiculu, intr'o singnra lovire
ilu bath deplinu.39) Ceeace i dede ocasiune a vorbi
adeseori despre steaua cea buna a lui Pompeii., ca-
rele principalie sale laure militarie 'si le a fostu ca-
stigatu in resbofie totu cu niece inimici pucinu beli-
cosi. Maincolo a batutu pe Scipione si pe Juba,")
cari aprinsesera in Africa ultim'a flacara de resboiiu
a partitului optimatiloru; era in Spania pe fiii lui
Pompeii.
www.dacoromanica.ro
--- 26
XXXVI.
In tete acestea resb6iie civile Cesaru n'a fostu
batutu, decatu intru Legatii sei: intre cari Caiu
Curione pea in Africa; Caiu Antoniu cadifi in Illi-
ricu in manile inimicioru; Publiu Dolabella perdil
flot'a totu in Illiricu, era Cneiu Domitiu Calvinu osti-
rea in Pontu. Insusi s'a batutu pururea cu slices-
sulu celu mai fericitu, si mai nice odata cu s6rte
dubia, deca vomu esciphi doue casuri: odata la Dira-
chiu, unde, batutu de Pompeii, vediendu eh nu hi ia
la fuga, dise: eh Pompeii nu scia a invinge;
apoi altadata in Spania, in cea din urma bataiia,
candu attit'a s'a fostu desperatu de succesu, ch. venise
la idea, ch sa 'si faca moirtea cu man'a sa.
XXXVIL
Resbeiele finite, a triumfatu de cinci ori: dupa
devincirea lui Scipione in patru ronduri totu intr'o
luna, ci cu intremediu de cateva dile; si anca odata
dupa victoria repurtata asupia fiiloru lui Pompeiu.
Primulu si celu mai pomposu a fostu celu Gal lieu,
apoi celu Alessandrineanu, dupa acest'a celu Ponticu,
cui i a urmatu indata celu Africanu, si infine celu
Spanicu: fiacare cu trofee si pompa diferita.41) In
diva triumfului Gal lieu, candu a tracutu pre langa
Velabru, frangendu i se ossia p'aci era sa fia trantitu
din carulu triumfalu. In Capitoliu s'a suitu cu lumi-
natia, pentru care patrudieci de elefanti deadrept'a
si sting'a purtara candelabrele. La triumfulu Ponticu,
intre obiectele purtate spre vedere, era, si inscriptiunea:
V enii, Vediui, Vincii, ce nu semnifica ca celelalte
trofee niscareva fapte anumite de resboiu, ci se-re-
purta la rapediunea cu care se facuse acel'a.
www.dacoromanica.ro
27
XXXVIII.
Leghmiloru veterane, afara de celea doue mii
de sestertii, ce le a fostu numeratu de omu la ince-
putulu resboiului civilu , li mai dede sub titlu de
parte la prda la fiacare legiunariu pedestru anca
cite douedieci si patru mii de numi. Totudeodata
li imparti si og6ra , nu ansa contienute in massa,
pentruca nemine din proprietari sa nu se-esproprieze.
Era poporului, afara de cite diece modii de grill si
atatea livre de oleiu, li darui de omu si cite trei
sute de numi ce i a fostu promisu odini6ra,42) si pe
deasupra anca cite un'a suta de numi dreptu desdau-
nare pentru intardiere. Plati asetnine pentru fiacare
locuitoriu in Roma chiri'a de casa anuala pana la
sum'a cite doue mii, era in Italia pana la sum'a, co
nu tracea presto cinci sute de sestertii. La impartirea
de came a mai adausu si unu prandiu, si dupa victoriele
din Spania doua gustari. Caci, parendui-se celu antaiu
a fi fostu pre cumpatatu si nedemnu de darnicia sa,
la cinci dile dupa acel'a dede altulu eitu s'a pututu
as copiosu.
XXXIX.
Datau si spectacule de specie yule, precum: un'a.
lupta de gladiatori, representatiuni scenice prin tete
regiunile Romei intregi, si anca en actori de tete
limbele, asemine jocuri de cercu, lupte atletice, o
bataiia navale. Intro gladiatori in foru a figuratu si
Furiu Leptinu, de vitia pretoriana, si Cuintu Calpenu,
odiniora senatoru si advocatu publicu. Copii de familie
princiarie din Asia si Bitinia saltara pirric'a sett dantiulu
de arme. Intre representarile scenice Decimu Laberin,
cavaleru Romanu, a jucatu o mimica, ce insusi a fostn
compus'o, si, dupace a capatatu in darn dela Cesaru
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
XLVIII.
Prin provincie da la cine56) necontenitu totu cu
doua ronduri de triclinia, din cari la unele sedeau
barbatii militari de rangu superidre si literatii din
suit'a sa; la celelalte romanii de ranguri civile si cei
mai de frunte dintre provincialisti. Intro domesticii
sei, fia in lucruri mari, fia in celea mid, tienea dis-
ciplina strinsa, ba aspra chiaru: ineatu a pusu in le-
gature pe urni pitariu alu seu, caci servise pe sub
mana dspetioru pane de o alta calitate de cea pusa
inaintea lui; era pe unu iertatu alu seu, celu mai
favoritu, ilu pedepsl cu mrte, caci adulterase pe so-
da unui cavaleru romanu, desi nu s'a fostu geluitu
nimene.
XLIX.
(Jastitati lui desi, afara de relatiunile cu Nico-
mede, nu i se-pdte imputa nemic'a, totusi acest'a a
fostu cea greua, duratria si espusa la tate gurele
rele. Nu voiiu vorbi despre versurie attttu de cu-
noscute ale lui Calvu Liciniu:
Totu ce avh. canduva
Bitinia si amantele lui Cesaru.57)
Tacu cuventarie lui Dolabella si ale lui Curione,
tatalu, tienute in senatu, in care Dolabella ilu nu-
mesce: concubin'a Regelui si laturea decatra
parete a patului regescu58); era Curione ilu face:
Staululu lui Nicomede si bordeiulun Bitiniei,
si lu denuntia ca pe unu omu, cui inim'a i stete
odiniara la rege, era acum la regatu. Acestea
se-faceau pe acelu timpu, candu cum ni spune Brutu,
unu drecare Octaviu, care ca, unu smintitu ce era
putea vorbi mai liberu, intr'o adunare numersa a
salutatu pe Pompeiu cu numele de rege, era pe Ce-
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
LIV.
Probe de nenteresare n'a datn nice in comandefe,
nice in magistraturele sale. Cad cum atestara mu
cu documentele sale in Spania a Iuatu dela procon-
sulu si dela soci64) bani, cersiti spre a 'si plati de-
toriele. A predatu recare targuri ale Lusitaniloru,
c6, si candu le ar fi luatu cu arm'a, macaruch ei nu
se-opusesera demandariloru liii, si venindu i deschi-
sesera portile. In Gallia a dcspoiiatu locurile sacre
si templele dieiloru, incarcate cu daruri inchinate;
a dirimatu cetati mai deseori pentru pr6da, clecku
pentru ver o culpa. Si asia s'a facutu ct sa aiba
atat'a auru incku sa lu impartia prin Italia si pro-
vincie spre vendiare ci marfa cu cke trei mii de
sestertii pundulu. In primula consulatu a furatu din
Capitoliu trei mii pundi de aura, lasandu in locu
atatia de arama inaurita. Vendea pe bani aliantie
si regate, precum singuru numai dela un Ptolomeiu
a luatu in numele seu si a lui Pompeiu aprpe de
sesse raii de talanti. Era maitardiu numai prin rapi-
rile cele mai evidenti si prin calcarea celoru sante
sustien* spesele resbUiieloru chile, si a triumfeloru
si a spectacleloru.
LV.
In elocentia si artea militaria au a egalizatu, au
a intrecutu glori'a celoru mai eminenti barbati. Dela
acusatiunea contr'a Dolabellei fii anumeratu fara con-
testare la advocatii publici cei mai principali. Celu
pucinu Cicerone in opulu catra Brutu numerandu pe
Oratori dice: Cit nu vede pe nemine cui sa se
poipuna Cesaru, si adauge, clt dictiunea lui e
alsa, elegante, sublima chiaru si nobila. Era
lui Cornelia Nepote i scrise: Ce! pe cari din acei
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
L VIII
Intru speditiunile sale nu scii ce sa amirI mai
multu: intieleptiunea eau bravur'a lui cea cutezatOria.
Armat'a nu 'si a condus'o niceodata pre chii pericul6se
fara a fi recunoscutu mai antaiu pusatiunea locuriloru;
chiaru si in Britania o trac numai dupace insusi in
persona a cercetatu mai antaiu portulu, navigatiunea
si desbarcatur'a insulei. Dar acelasi otall , la scirea
cli, taber'a sa din Germania este incinsa de inimicu,
stravestitu in costumu Gallicu, strabatA la ai sei prin-
tre porturile inimiciloru. Dela Brundusiu traca la
Dirrachiu printre nauile fiotei inimice pre timpu for-
tunosu de iarna. Si, de6rece trupele armate, ce aveau
ordinu a i urn* chiaru si dupa ce le a fostu chia-
matu adeseori indesertu, intardiau a veni, in celea
din urma insusi nOptea in secretu numai singuru cu
capulu invalitu se sul pre o luntrisi6ra; nu spuse eine
e mai nainte, nice suferl pe carmaciulu nauii a se-
indupleca de tempestate, deatu numai atunci candu
era aprOpe sa lu inghitia valurile marii.
LIX.
Pe densulu nice credinti'a religiOsa in semne
prevestitdrie chiaru nu l'a speriatu verodata, nice Mi.
l'a intardiatu dela vero intreprindere. Astfelu, desi i
a fostu scapatu vit'a de jertfa candu sacrific4, pentru
acst'a totu n'a amanatu marsiulu seu contea lui Sci-.
pione si Juba. Impedecatu, candu a essitu din naue,
cadiendu dise: Am ea es ci Africo! si astfelu esplic
in favOrea sa semnulu. Ira pentru ea sa eludeza
proorociele, dupre care numele Scipioniloru trecea a
fi dela ursita ferice si nevinciveru in ac6sta provincia,
purta cu sine in tabera pe Orecare fOrte ticalosu din
www.dacoromanica.ro
43
LXI.
Ara calulu, cu care se-servid, densulu, era o ra-
ritate; caci piti6rele i erau mai ca ale omului, si
copitele spintecate ca degetele. Acestu calu, fatatu
in staululu lui, despre care aruspicii prorocisera; cli
insemnza imperiulu preste totu pamentulu a domnu-
so, Cesaru l'a tienutu cu cea mai mare grige. Si
Cesaru a fostu celu antaiu, care a sediutu pre elu,
nesuferinduse a fi incalecatu de altucineva. Mai tar-
diu, inchipuitu din metalu si inaltiatu inaintea tem-
plului, ilu inchink Veneri nascathria.
www.dacoromanica.ro
44
LXII.
Lini'a de bataiia inclinata a restaverit'o adeseori
singuru, restandu fugatoriloru, retienendu pe unu si
pe altulu, si apucati de gtitu intorcendu i cu facia
spre inimicu. Demulteori aceia erau asia de speriati,
ch. unu acuiliferu,69) pe care lu oprise dela fuga, ilu
amenintih cu ascutitulu dela cd'a steagului, era altulu
in aseminea casu i lash in mana vulturulu.
LX.M.
Urmatoriele voru fi nu mai mid ci anca multu
mai mari semne de firm'a lui cutezare. In urm'a
bataiiei Farsalice, dupace 'si a tramisu inainte ostirea
in Asia, pecandu tracea pre o nauisidra de trans-
portu prin angustiele Elespontului, se intilni in cale
cu Caiu Cassiu, din partitulu contrariu Cu diece naui
de resboiiu, si numunai c n'a fugitu ci a marsu
dreptu spre elu, ilu provoch ca-sa se-dea de buna
voiia, si acel'a rugatoriu trach sub protectiunea vinci-
torului.
LXIV.
In Alessandria la ataculu unei punti, imbulsitu
prin erumperea fara veste a inimiciloru a fugi intr'o
luntre , unde se-precipitasera mai multi, sarindu in
mare se-scapi innotandu doue sute de pasi pana la.
nauea cea mai aprpe, inaltiandu 'si man'a stanga,
pentruci sa nu se-ude scriptele ce tienea, si tragendu
cu dintii mantel'a ducale, pentruca sa nu devina trofeu
inimiciloru.
LXV.
Pe militariu nu In pretiuid nice dupre moravuri,
nice dupre stare,69) ci numai dupre bravura, si la
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
--- 48
arme, si abea dupa multe rugatiuni si plangeri, si
numai dupa ce a pedepsitu mai antliu pe corifei, o
priml rasi in servitiu.
LXX.
Odata, soldatii din legiunea a X-ea in Roma,
intre amenintiari furi6se si nu fara mare periclu chiaru
pentru cetate, cereau c6, sa i lasa acasa si sa i re-
munereze, tocma pecandu resboiiulu ardea in Africa,
elu nunumai ce, nu s'a indouitu unu minutu, desi
amicii ilu desvaduiau terorizandulu, a se-duce la densii
si a i demisiun6.; ci anca cu o singura vorba, nu-
mindu i cuiriti72) in locu de militari, atit'a ia
imblanditu si ia muiiatu, inciltu iute i respunsera:
sunt emu militari, si, macaruca li resist6, i urmara
de buna voiia in resboiiulu din Africa. Ma elu si
atunci pedepsl pe cei mai turburatori detragendu le
partea a trei'a din prede si pamenturile destinate
pentru densii.
LXX.I.
Zelulu si bun'acredintia catra 6menii sei 73) nu i
a lipsitu lui nice candu er6, june. Pe tenerulu prin-
cipe Massinta, la a caruia aparare zel6sa contea re-
gelui Hiempsale venise inteatfit'a focu, ch, in crta 'si
a fostu implantatu man'a in barb'a lui Juba, fliuli .
regelui, flu smulse pe loots, dupa ce 'sa fostu osinditu
ch. sa platesca tributulu cerutu, din manile acelor'a
ce voiiau a lu axes* ilu tier& ascunsu la sine multi'
timpu, si apoi, dupa ce a essitu din pretura, puree-
diendu in Spania, ilu kit intre onoratiorii suitei si
intre fascele lictoriloru, si lu duse cu sine in lectie'a sa.
www.dacoromanica.ro
49
LXXII.
Pe amicii sei i a tractatu pururea cu atiit'a blan-
detia si bunatate, incatu lui Oppiu, de care era asso-
citu pre o cede silbatica, apucatu de o bla rapede,
i concese patulu din unida coliba ce era, si insusi
se-culeb, pre pamentu afara sub ceriu. 1ra candu a
ajunsu la culmea puterii a inaltiatu pe unii din amicii
sei, desi erau de origine obscura, la dregatriele
celea mai mari. Imputandui-se acst'a o spuse verde:
ch., dca lotrii si ucidiatorii i aru fi mana de
ajutoriu intru sustienerea demnitatii sale, elu
si catra acestia se-v a arata totu asia de mul-
tiemitoriu.
LXXIII.
Dealta parte nu tienea mania contr'a memului
pana acolo, ca-sa nu se-impace bucurosu indata ce i
se oferia ocasiune. Lui Cain Memmiu, la acarui cu-
ventari forte aspre respunsese in scrisu totu asia de-
aspru, i dede votulu seu, cand acel'a competia, con
sulatulu. Lui Caiu Calvu, care, dupa epigramatele
cele faimOse ambla prin amici sa se impace cu Cesaru,
acest'a i scrise de sine si enca mai antaiu. Pe Valeriu
Catullu, prin a caruia versuri relative la Mamurra74)
densulu se-credea inferatu pentru totudauna, l'a chie-
matt' la cina in diva in care si a cerutu iertatiune,
si a intretienutu cu tatalu aceluia relatiuni de ospi-
talitate si dupa aceea ca si mainainte.
LXXIV.
Insatita'i bunatate nu lu parasia nice candu avea
sa 'si resbune. Pe pirati, cari l'au fostu prinsu, ia cru-
cefissu cum se jurase, mai antaiu anse a pusu sa i
4
www.dacoromanica.ro
50 ---
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
LXXVIL
Totu asia de mari dovedi despre neinfranat'a sa
arogantia despotica a datu elu, cum ni spune Titu
Ampiu, si prin vorbele sale facute in publicu, di-
cendu: ch republic'a nu e nemica, unu nume
secu, fara corpu si forma.") Ch Su lia n'a cu-
noscutu alfavetulu,88) caci a depusu dictatura.
Ca dmenii aru trebui sa vorbiasca cu densulu
cu mai multa bagare de sema, si sa aiba de
legi disale sale. Pana acolo a fostu ajunsu cu
nerusinarea, cEt sa dica unui Aruspice, carele cu oca-
siunea unui sacrificiu i spusese, ch, intrinsecele pre-
vestescu lucruri triste, si ch lipsesce inim'a, voru
predice de unu venitoriu mai veselu, dca
voiu yr() io; si, din aceea ea vitei i lipsesce
inim'a, n'are a deduce nemine nice o aratare
a dieiloru.
LXXVIII.
Ma ur'a cea mai principala si mai nempacavera
'si a tras'o elu asia. Priml adeca sediendu in tenda
templului Venerii nascatria pe toti senatorii, ce veni-
sera a i presentO decretele celea mai onorifice. Unii
credu, ch, voiindu a se-mild, sh fi fostu retienutu de
Corneliu Balbu; pecandu altii spunu, eh nunumai nu
s'a cercatu de felu a se sculti, ci anca sa fi facutu
o facia forte acra lui Caiu Trebatiu, ce i facuse
semnu a se ridicd. Acsta fapta a lui cu atfitu s'a
vediutu a fi mai de nesuferitu, cu cab' insusi, tracendu
cu carulu triumfalu pe dinaintea scauneloru tribuni-
loru, asia s'a indignatu de tare asupr'a lui Pontiu
Acuila, care singuru dintre colegii sei nu se-sculase,
inchtu strigh: Ei bine, tribune Acuilo, vino, de
mi recere republic'a! Si eh mai multe dile dea-
rondulu n'a promisu nimului nemica decatu sub re-
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
LXXX.
Acst'a a fostu caus'a ce a facutu pe conjurati
a se-grabi cu intreprinderea loru proiectata, ea, sa nu
vina in necesitatea de a consimti cu acea propunere.
Deci svaturile, ce pana aci se-tienusera partialu si
se incepusera intre cate doui si cats trei, se-faceau
acum intr'o adunare de toti. Nice poporulu nu mai
era multiemitu cu starea de facia a lucruriloru, si 'si
(IA pe ascunsu si pe facia neplacerea cu domnfa, si
doria liberatori.89) Astfelu dupa primirea strainiloru
in senatu s'a gasitu unu placatu cu inscriptiunea:
Salutare! Sa nu arate nemine noului senatoru
calea la Senatu. Catra acestea se-cantau in vlogu
versurile:
Cesaru duce in triumfu pe Galli, acelasi i duce
si in senatu,
Gal lii depusera braciele,9) si se-imbracara cu
laticlavie.91)
Candu Cuintu Massimu, pe care l'a fostu sub-
stituitu in locu 'i de Consulu pre unu trimestru, si
Lictorulu l'a anuntiatu dupa datina la intrarea in
teatru, se-audi din tote laturele vOcea: Nu e elu
Consululu. Cestiu si Marul lu, dupa ce au fostu
scosi din tribunatu, capatara in adunarile elective
cele mai de apr6pe f6rte multe voturi pentru Consu-
latu. Pre statu'a lui Luciu Brutu, se-citie. inscriptiu-
nea: 0 de ai fi in viatia! La pre a lui Cesaru
acOst'a:
Brutu, caci a scosu pe Regi, s'a facutu primulu
Consulu;
Acest'a, caci a scosu pe Consuli, s'a facutu ulti-
mulu Rege.
Conspiratatt contr'a lui mai multi de sessedieci,
fiindu capii conjaratiunii Caiu Cassiu, Marcu si Decimu
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
-- 65
23) Cap. XVIII. Dupre legi cei ce aveau a tiene
triumfu era oblegati a astepta afara din Roma; era
cei ce se-candidi la Consulatu trebuia sa fia presenti
in Roma. Cesaru, care venise in ajunulu Comitie-
loru Consulari sell a adunarii elective de Consuli,
strimtoratu intre aceste doue legi opuse interesului
seu, si de a tiene triumfu si de a voii a fi alesu
Consulu, tramise pe amicii sei, ci-sa era dela Se-
natu voil'a spre a se candida la Consulatu si in lipsa
seu nefiindu presente. Cititorulu sa 'si insemne
acesta pretentiune la privilegiu alui Cesaru, cad cum
vt ved, ea a statutu un'a din principalile cause la
inceperea resboiului civilu. Ma deastadata cererea
lui Cesaru se-franse de constanti'a lui Catone, carele
cu legea amana a battle() cu suceesu.
24) Ca-.
p XIX. Optimatii in prevederea de a
lipsi pe Cesaru de medie de a strica republi-
cei, mi voiiau a i da, de gubernatu o provincia, pen-
tru a careia tienere in ascultare sa fia necesaria mana
armata si sume de bath mai mari.
25) Acesta unite facuta intre numitii barbati e
cunoscuta in istoria sub numirea de: antaiulu Trium-
viratu.
26) Cap. XX. Acestu Buletinu seu Monitoriu,
cea mai antaia foiia oficisa, numita Acta diurna,
a fostu c tete faptele lui Cesaru in aeestu Consu-
sulatu democratica, prin care sa se controleze Sena-
tulu sell mai bine Optimatii. Este adeveratu eh
Anna les Maximi, redigate de Pontificele Macsimu
aunt si mai vechi, ele anse contieneau mai multu
&Ilse oficise si nu se publicau.
27) Publicani vamesi, arendatori de vamile
fiscului: deorclinarn din classea calaresca.
5
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
Cesarulu Octavianu Augustu.
I.
Ch. farailra Octavia a fostu anca din vechime
tufa din celea mai insemnate din Velitri,') ne dove-
descu mai multe documente. Cad unu suburbiu, in
partea cea mai impoporata a acestui opidn se-numid,
anca de multu 0 ctaviu, sl se-arat acolo unu altaru,
inchinatu lui Octaviu, intru memori'a, ch, alesu de
duce intr'unu resboiu cu vecinii, aducendui-se scirea,
pecandu tocm'a aducea jertfa lui Marte, despre rape-
dea incursiune a inimicului, luh intrinsecele semicrude
de pe focu, le taih, alergh la bataiia si se-intrse
triumfatoriu. Se mai afl anca2) si unu decretu co-
munalu, prin care se-punea la cale, ea si in venitoriu
totu in istu modu sa se-oferesca intrinsecele, c jertf'a
lui Marte si remasicele victimei sa se-dea Octaviloru.
IL
Acsta familia, alesa de regele Tarcuiniu Priscu
intre familiele romane , si apoi inaltiata de Serviu
Tulliu la patriciatu, in cursulu timpurioru a tracutu
la plebe, si numai dupa unu intremediu lungu de
timpu se-intrse rasi intre patricii cu voira lui Juliu
Cesaru.3) Celanthiu din acsta familia, care capath
magistratur'a prin alegerea poporului,4) a fostu Caju
Rau. Acest'a in rangu de Cestoru a facutu pe Cneiu
si Caiu, dela care deriureza celea doue linie ale fa-
miliei Octaviloru, a caroru srte a fostu fOrte diferita.
Cneiu adeca si toti descendentii sei imbracara mien
mai inalte magistrature in statu; pecandu Caju cu
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
VII.
Ca copilu i s'a pusu conumele de Turinu, sett
intru memori'a originii Parintiloru lui, sett pentruch
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
XVII.
Legatur'a sa cu Antoniu pururea indoi6sa si ne-
secura, si prin mai multe incercari de impaciuire")
reu stavirita, Octavianu o rupse infine. Si pentru ca
sa dea vda si mai chiara, ch pana unde a degeneratu
Antoniu dela datinele romane, puse sa desfaca si sa
citsca in senatulu plinu testamentulu aceluia lasatu
in Roma ,32) intru care elu denumise intre ereditori
chiaru si pe copii Cleopatrei. Cu tote acestea, diva
ce Fa dechiaratu de inimicu alu patriei, a datu voila
la toti afinii si amicii lui sa se duca la densulu, intre
altii si lui Caiu Sosiu si lui Cneiu Domitiu consuli
anca pe acelu timpu. Asemine deslegk elu pe locui-
torii Bononiei, cari din vechime sta sub patronatulu
Antoniiloru, de juramentulu , prin care tOta Italia se-
legase a i sustien6 partitulu. Nu multu dupa acOsea
repurth victori'a navale la Actiu intr'o bataiia cc se-
prelungise pana sr'a, incatu vincitoriulu trebul sa pe-
trOca n6ptea pre o naue. Dela Actiu s'a dusu la
Samu spre iernaticu; aci fa turburatu prin scirea, eh
soldatii, pe cari dupa victori'a dela Actiu e tramisese
inainte din tOte legiunile la Brundusiu, s'au rebelatu,
pretindiendu remuneratiunea miitaritului si demisio-
nare din servitiu. Deci se-grabi la Italia, in trecerea
marii ava a se lupta in doue rinduri cn grele tem-
pestati. Mai oxtail' intre prorountoriele Peloponesului
si a Etoliei , si apoi Orasi pe la muntii Cerauniei,
perdiendu 'si odata si altadata o parte din nauile sale
liburnice; Ora la aceea, in care plutia insusi frangendu
i se gubernaclulu si deschiedienduse armatur'a. In
Brundusiu n'a masu mai multu cle douedieci si septe
de dile pana sa implinsca dorintiele militariloru.
Apoi dandu rota Fin Asia si Siria veni la Egipetu;
si impresurandu Alessandria, uncle fugise Antoniu
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
XX.
Resb6iie esterne prestetotu a purtatu in persona
numai doua: celu Dalmaticu pecandu era anca june;
si dupa devincirea lui Antonin celu Cantabricu.42)
In celu Dalmaticu a capatatu si rane intr'o lupta
lovitu fiindu la genuchiulu dreptu de o ptra prk.
prastia , in alt'a isbitu la fiuerulu piciorului si la
ambele bracie prin surpatur'a unei punti. Celea-
lalte resbeiie le derigie prin subcornandantii sei, asia
anse ci la unele , cum au fostu cele Pannonice, si
Germanice, sa fia pentru catuva timpu insusi presente
in tabera sea sa nu stea departe de teatrulu resboiului,
venindu dela Roma cand pana la Ravena, candu pana
la Mediolanu sea Acuileia.
XXI.
Elu supuse sell in persena sea prin Locutenentii
sei Cantabria, Acuitania, Pannonia, Dalmatia cu intrga
Iliria, precum si Retia, pe Vindeliciani si pe Salasani,
doue ginti Alpice. Infrenh incursiunile Daciloru,43)
taiindule trei duci dimpreuna cu cete numerese. Re-
spinse pe Germani pana dincolo de riulu Albi ; din
cari pe Ubieni si Sicambri, cari se-dedera, i strapurtb.
in Galia, unde ii aseclib. pre ogerale vecine de Renu.
Mai aduse elu la ascultare si pe alte natiuni nelinis-
cite si turburate ; ma elu pe nice unu poporu nu l'a
batutu cu resboiu fara cause drepte si necesarie. Cad
ambitiunea de a mari imperatia44) si de a adauge la
glori'a militara era athtu de straina de inim'a lui, in-
chtu dela unii regi barbari a cerutu juramentu in tem-
pluk lui Marte resbunatoriulu , c voru remane in
buna credintia si pacea ce o cerura ; era dela altii a
cercatu sa capete unu nou soiu de obstatici femei
adeca,45) observendu ch barbariloru nu li pasa pre multu
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
XXXII.
Curad o multime de abusuri rele, ce spre dera-
panarea binelui comumi s'au fostu inradacinatu, parte
prin duratrea licentia a reshedieloru civile, parte s'au
fostu intrudusu in timpu de pace. Cad unu numeru
mare de vagabondi amblau diva mare, sub pretestu a
se-apara, pe sine, incinsi cu sabia. Predau pre calatorii
dela tira fara deosebire, fia liberi sett sclavi, si apoi
se-faceau nevediuti prin casele de lucru69) ale pose-
soriloru. Pretutindinea sub nume de colegie noua
se-formau adunature spre a face totu feliulu de fapte
rele. Deci Augustu curatl tir'a de lotrii vagabundi,
asediendu posturi militarie pela locuri cuvenite; luh
la strinsa cercetare locutintiele sclaviloru; desfiinta co-
legiele afara de celea vechi si legitime. Arse asse-
mnatiunile celorace din vechime erau detori Statului,
si era o materia nesecata de chicane. Locurile co-
munalie din Roma , despre alu caroru dreptu era in-
douintia, le ajudecit posesoriloru actuali. Stereo din
list's, de procese numele tuturoru piritioru de data
veche, a caroru miseria servia numai a multiami pe
inimieii loru, sub acea conditiune, ci vercine i va
trage desnou la judecata pentru aceasi causa, sa cadia
in aceeasi pedpsa (perdiendu), ce l'ar fi ajunsu pe
acusatulu osinditu. Era spre a impede* ca, vre o
fapta rea sa nu scape nepedepsita, si ca nice o causa de
judecata sa nu se trahansca, a orinduitu pentru cer-
cetarea si judecarea proeeseloru cu treidieci de dile
mai multe, cari almintrelea se petreceau la jocurie pu-
blice, ce persdnele magistratuali le da, poporului, candu
intrau in functiuue. La celea trei decurie judecatoresci
mai adause pe a patr'a, compusa din cetatiani cu censu
mai micu; cari pentru acst'a se-numia decurra celoru
cu doue sute, si avea a decide de sume mai mid.
7*
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
- 101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
-- 106
citu a dejosi on6rea cetatianiei romane fa-
c en du o vlogara." Neindestulitu, eh a pusu o mul-
time de grautati la eliberarea sclaviloru si di. ia im-
pedecatu anca si cu mai multe dela castigarea de-
plinei libertati, pelanga celea mai minutiOse determi-
nari, privit6rie la numerulu, conditiunea si starea de
dreptu a celoru ce se-eliberza, mai adause si re-
stringerea : c nice unu sclavu, ce a purtatu canduva
fere su a suferitu tortura , sa nu capete nice odata
prin nice unu felu de modu de iertare cetatiani'a. A
ingrigitu elu a reduce si portulu si vestmintele celea
vechi. Deaceea , vediendu intr'o di la o adunare de
poporu pe multi imbracati cu mantele de facia in-
chisa,86) a strigatu indignatu: En
Romance rerum dominos gentemque togatam!")
Eca romani domnii lumii si poporu togatu, si a
insarcinatu indata pe edili : a in venitoriu pe nemine
sa nu sufere in foru su in circu, dca depunendu
mantel'a nu se-va infaciesii in toga.")
%LI.
Darnicra sa a aratat'o elu adeseori la ocasiuni
catra tOte classile. Cad, dupace in triumfulu Ales-
sandrineanu a fostu adusu la Roma tesaurulu regescu,
prin acst'a intrara in cerculatiune atfitia bath, incatu
cametele scadiura, era mosiele crescura fOrte in pretiu.
Decfiteori apoi se-implea cass'a statului cu banii in-
trati de pre bunurile confiscate dela condemnati, im-
prumutti bath fara interesu pre timpu determinatu la
cei ce puteau pune o cautiune dupla. Censulun se-
natoriloru l'a maritu tacsandu lu dela optu sute la
douesprediece mii de sestertii si implinindn dela sine
sum'a pentru cei ce nu o avea. A facutu dese im-
partiri de bath.") poporului , in suma ansa mai totu-
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
-- 110 --
chisu teatrulu lui Marcel lu, desfacenduse chieutdriele
dela scaunulu curulu, sa cadia pre dosu. Infine la
spectaclele gladiatoresci, date (le nepotii sei, candu se-
respancli printre spectatori o tenire panics despre rui-
narea amfiteatrului, si nu se-puteau linisci in nice unu
modu, se-dede josu din logea sa si sedifr in loculu
celu mai espusu periclului.
XLIV.
A regulatu si indreptatu politi'a spectacleloru,
undo se-incuibase disordinea si confusiunea cea mai
mare. Ocasiune la acOst'a i a datu afrontulu, ce s'a
fostu facutu unui Senatoru la e representatiune in
Puteoli, frecuentata de unu publicu forte numerosu,
nevrendu nimene a i face locu. Deci prin decretu a
lu parintiloru ordinh: nt decteori se-face undeva vre
o representatiune publica, sirulu primu de scaune sa
se reserveze pentru senatori. Ara pentru Rom'a a
opritu pe solii natiuniloru libere si aliate de asedb
in orchestra,") caci s'a fostu informatu, c printre ei
se tramitu si drecari din sclavii iertati. Pe militari i
a despartitu de poporu98). Pentru barbatii din plebe
a insemnatu scaune anume; tinerioru ce purtau anca
pretsta99) loculu loru, si aprOpe de acest'a pe alu
pedagogiloru; catra acestea a orinduitu, c golanii
din plebe sa nu mai ocupe mediulu teatrului. Pe
femei nu le a suferitu sa priviasca nice macaru la
epectacle gladiatoresci, desi la acestea dupre vechea
datina femeile sedeau amestecate cu barbatii, fara nu-
mai din sirurile de scaune celea mai desus. Numai
Vestalineloru le desemnit in teatru unu locu a parte
facia cu tribunalulu su scaunulu pretorului. Ara de
la luptele atletiloru 1") opri pe totu genulu femeescu
cu althea asprime, incitu la jocurile date c.4 pontifice
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
XLVII.
IncAtu pentru provincie, celea mai insemnate, ce
nu se puteau gubermi nice usioru nice securu prin ma-
gistrati alesi pe totu anulu, le a luatu asupr'a sa; pe
celealalte le a lasatu prin sortire la proconsuli.in
Totusi si in acestea facii uneori schimbari , si visith
in persOna din timpu in timpu si pe uncle si pe altele.
Pe unele din cetatile ce erau aliate, ansa prin licentia
amenintiau a se precipitd in peritiune, le a lipsitu de liber-
tate.107) Pe altele, ce erau apasate de datorii le ajut6,,
refacA desnou pe celea dirimate de cutremuru, si darui
cu dreptulu latinitatii pe atari ce puteau proM, eh au
binemeritatu de poporulu romanu. Nice ch. este o
provincia, catu sciu, afara de Africa si Sardinia, pe
care sa nu o fi visitatu. Dela visitarea acestor'a, pentru
ceeace facuse pregatire din Sicilia dupa devincirea lui
Sestu Pompeiu, f impedecatu prin tempestati necon-
tenite si preste mesura marl ; era mai apoi nu i se-
dede nice ocasiune, nice causa spre a le mai cerceta,.
XLVIII
Regatele, preste care s'a facutu domnu prin drop-
tulu resboiului, le a datu inapoi, afara de pucine, la
aceia dela ean l. le a fostu luatu, seu le a impartitu
strainiloru. Pe regii soci ia unitu si intro sine prin
cumnatiri imprumutate, aratanduse pururea mediloci-
torulu si favoritorulu celu mai gat'a spre atari rudenii
si amicitii; dar elu II purt4, de grige nu almintre, ci
csi candu ei ar fi parti si membri ai imperiului; de
lege punea repute in loculu principiloru de corena
8
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
1 24
LXV.
Dar pe candu plinu de bucuria credea tare in
durarea descendentiloru casii sale bine disciplinati, ilu
parasi noroculu. Pe ambele Julie, pe fii'a si pe ne-
p6t'a sa, intinate de t6te pecatele, le a distieratu.'")
Pe Caiu si pe Luciu in spatiu de optusprediece luni
i a perdutu pe amendoui, murindu Caiu in Licia, Luciu
in Massilia. Pe alu treilea nepotu, pe Agrippa, si
totudeodata pe fiastru-so Tiberiu i a adoptatu in foru
dupre legea curiata. Ci din acestia dupa unu scurtu
timpu a lepadatu pe Agrippa pentru natuia lui cea
vlogara si fer6sa, si l'a depurtatu la Surentu. Elu mai
bine suferi m6rtea, decatu rusinele membriloru familiei
sale. Caci m6rtea lui Caiu a dus'o cu destula inima;
dar in privinti'a fiie-si, nefiindu de facia, a pusu pe
Cestoru, cli cetindu'i scrithea sa aduca la cunos-
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
LXVL
Amicitie nu facea usioru, dar cele facute le tienea
cu constantia; sat nunumai a pretiui virtutile si me-
ritele fiacui dupre dreptate, ci li suferia si pecatele
si defectele, (Ikea nu erau mari. Cad din totu nume-
rulu amiciloru lui abea vei gasi pe cineva cadiutu in
disgratie, afore de Salvidienu Rufu si de Corneliu
Gal lu, pe cari pe amendoui i inaltiase din starea cea
mai de josu pe cel'a pana la consulatu, pe acest'a
la prefectur'a Egipetului. Din cari pe Salvidienu,
caci urdise 0 revolutiune in contra 'i la datu senatu-
lui spre condemnare; pe Gal lu pentru ingratitudinea
si inim'a lui cea rea l'a opritu dela curte si deprin
provinciele sale.136) Cu tate acestea, candu Gal lu,
strimtoratu si de denuntiarie acusatoriloru si de de-
cretele senatului, 'si puse fine dileloru, laudh, ce e
dreptu, pietatea celoruce se-indignare atat'a pentru den-
sulu, mai incolo anse a versatu lacrime pentru s6rtea
omului si 'si a plansu positiunea: Ch singuru lui nu
i este iertatu a se mania. pe amici, chtu ar
yr 6. Ceilalti amid ai lui se-bucurara de influintia
si de avere, fiacare ci celu anthiu in classea sa,
pane la finitulu vietiei, macarca mai demulteori i de-
dera ocasiune a fi nemultiemitu en ei. Asia p. e. ca-
m nu mai insiru pe altii, avh cuventu sa fia ne-
indestulitu cu susceptibilitatea cea essagerata a lui
Agrippa, precum si cu lips'a de tacere a lui Mecenate;
debrace ilu dinthiu la parerea de o recla, si ch i s'ar
preferi Marcellu, lasandu balta tOte s'a fostu retrasu
la Mitilene;136) 6ra alu douilea spusese Terentiei so-
cid sale , secretulu conjuratiunii descoperite a lui
Murena. De alta parte pofti si elu dela amid buna-
voiintia inprumutata, atatu dela morti ehtu si dela
viui'37) Caci lui, desi nu era vreunu iubitoriu de
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
LXIX.
Relatiunile lui cu muieri maritate nu le nOga
nici amicii, escusandu lu ce e dreptu a elu acestea
le intretienii nu din placere trupesca, ci din acea ra-
tiune politica, ci cu athtu mai usioru sa cerce si sa
afle planurile inimiciloru prin muierea fiacarnia.139)
M. Antoniu, pelanga cununra precipitata cu Livia, i a
mai imputatu si fapt'a cu femeia unui barbatu con-
sularu, pe care sa o fi luatu de pre tricliniu dinaintea
barbatu-so , sa o fi dusu in camar'a de dormitu, de
unde apoi cu urechile rosite si cu parulu nepeptenatu
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
-- 130
Serbandu la banclietu nopturnu pasiuni dieesci:
Toti dieii atunci isi intersera faci'a depre pamentu;
Joue insusi fugl depre tronurile sale de auru.'43)
Faim'a despre acesta cina a mai crescutu prin
lips'a si fdmetea cea mare depeatunci in Roma; si in
diu'a urmatre essindu fOL primitu cu strigarile: Ch.
dieii au mancatu totu grkulu, si c Cesaru
este Apo lline in persOna, ma celu Tortoru,144)
sub care nume se-onora acelu dieu intr'o parte ore-
care a Romei. I se-mai arunc: eh ar fi si pre pofti-
toru de mobilie pretidse si de vasa corintice, precum
si ch, este jucatoru de alea su sa. Caci pre tim-
pulu proscriptiuniloru s'a fostu scrisu pre statu'a lui:
Tata mio a fostu argintariu, io su corintiariu:145)
deerace se-credea, a densulu pe unii i ar fi pusu in
list'a proscrisiloru numai pentru vasale loru celea de
Corintu. Apoi in resboiiulu Sicilianu s'a publieatu
epigramatea:
Dupace de doueori vincitu cu flot'a isi perd nauile,
Pentru ea-8a vincesca si elu canduva jeca mereu
cu 6sale.146)
LXXI.
Din aeestea, sa le dicemu inculpari SU malicidse
calumniari, rusinos'a acusatiune de amoru nenaturalu
a resfrans'o mai usioru prin castitatea vietiei sale atau
presente eittu si mai tardie. Totu asia si uritids'a im-
putatiune a iubirii de pompa, standu fapt'a: c pe-
deoparte, dupa cucerirea Alessandriei din tote mobi-
liele regesci n'a retienutu pe sam'a s nemic'a, afara
de o cupa sen potiru murrinu;147) era de alt'a, a
indata apoi 'si a topitu vasale de aura si celea de
trebuintia mai neaparata. Din contra amatoru de femei
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
132 --
doue Bute cincidieci de denari, sum'a ce o de-
desemu la fiacare 6spete, d6ca voru vr6 sa se-j6ce
intre sine asupr'a cinei la 6sa su pareche si nepa-
reche. Ch. in t6te celelalte reporturi ale vietioi a
fostu celu mai contenitu si fara umbr'a vreunui pe-
catu acst'a s'u constatatu.
LXXIL
A locuitu mai ant(du aprepe de Fora lu romanu, 152)
din susu de strat'a Scariloru inelariloru, in cas'a ce
fusese a oratorului Ca Iva; apoi pe Palatinu, dar si aci
numai intr'o casa modsta Ortensiana, ce nu bates
la ochi nice prin cercuitu de spatiu mai intinsu, nice
prin elegantia, si camerele nu se-insemnau nice prin
podine de marmora s6u mosaicu, ci erau provediute
cu portici scurti cu coiumne de ptra din muntele
Albanu. Peste patrudieci de ani a sediutu elu in
aceeasi camera de dormitu vra-irn'a, si macarucb.
scia din esperientia, di cetatea irn'a i este pucinu
priinti6sa sanatatii , totusi a iernatu necontenitu in
Roma. Candu voila sa lucreze ceva in secretu si fara
a fi intreruptu, avea unu locu singuritu pre o inaltime,
care lu numia Siracuse sea TspiNevov adeca labora-
toriu. Aci se-retragea la asemine casuri , su pela
vire din suburbiu a vreunuia din iertatii sei; dar
candu era bolnavu jacea in cas'a lui Mecenate. Se-
s6nele de vr'a le facea mai alesu pela tiermurii marii
si pela insulele Campaniei , su pela opidele vecine
de Roma, cum era Lanuviu, Preneste, Tiburu ; unde
demulteori tienea scaunu de judecata sub porticii tern-
plului lui Ercule. Vile mad si pompOse nu le putea
suferi. 0 atare vila a nep6tesei Julia facuta cu spese
f6rte mari a dirimat'o din fundamentu ; era pe ale
sale desi erau mici nu le impodebia attitu cu statue
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
1 48
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
XCVL
Ce este si mai de insemnatu chiaru si essitulu
tuturoru resboieloru i s'a facutu cunoscutu prin pre-
simtimentu. Candu triumvirii contrasesera trupele
sale la Bononia, unu vulture, sediendu deasupr'a cor-
tului lui, sfasik si tranti la pamentu pe doui corbi,
cari ilu inhatiasera unulu de o parte si altulu de
alt'a. Ceeace, vediendu ostirea intrga, a si predisu,
ca va fi discordia, cum a si urmatu, intre colegii
triumviri, si c elu va essi triumfandu. La Filippi
unu Tessa lu 6recare a venitu sa i anuntia victori'a in
numele Divului Cesaru, carele i essise inainte pe o
cale neamblata. Pelanga Perusia, candu sacrificiulu nu
vrea sa i esse bine, si dede ordinu sa i aduca alte
vite de jertfitu, printr'o inrumpere rapede inimicii
luasera victimele si t6te aparatele de sacrificare: atunci
aruspicii cu o voce dechiarare, c evenemintele peri-
cul6se, ce s'au fostu aratatu sacrificatorului, acum
voru cada t6te preste acei'a, in a caror'a mani s'afla
victimele. Si nice ch s'a intemplatu altufelu. In aju-
nulu bataiei navali dela Sicilia, pecandu se-preambli
pre tiermurii marii, sari din mare unu pesce, si a
jacutu la pitiare'i. La Actiu, candu se-pogora depre
tiermuri la flot'a insirata de bataiia, i veni in cale
unu asinu cix asinariu: numele omului era Eutichiu,
(adeca: fiiulu norocului), a asinului Nicon (ce va sa
dica vincitoriu). Dupa victoria vincitorulu Augusta a
ridicatu chipulu de arama si a unui'a si a altura in
templulu, ce lu facii in loculu taberei sale.
XCVII.
Si m6rtea, despre care voiu vorbi dead incolo,
precum si apoteos'a lui dupa morte i se-prevestira
prin semnele celea mai evidente. Candu, incungiuratu
www.dacoromanica.ro
152
XCVIII.
Apoi, dupace a visitatu tir'a maritima a Cam-
paniei si insulele invecinate, a pausatu retrasu patru
dile in insul'a Caprea in linistea cea mai mare si cu
www.dacoromanica.ro
153
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
167
CI.
Testamentulu, ce 'si lu facuse cu unu anu si patru
luni inainte de m6rtea sa in trei Apriie sub Con-
sulatulu lui Lucin Plancu si Cain Siliu, scrisu in doue
parti, parte de man'a sa, parte de man'a iertatiloru
sei Polibiu si Ilarionu, Virginile Vesta li, la cari era
depusu, ilu scasera la lumina dimpreuna cu alte trei
volumine asernine sigilate. Tete acestea se-deschisera
si se-citira in senatu. De ereditori primari a facutu
pe Tiberiu preste diumatate si o a sessea parte, pe
Livia cu un'a a trei'a parte, pe cari amendoui i a
oblegatu sa i parte si numele; de ereditori secundari
a pusu pe Drusu, fiiulu lui Tiberiu, cu un'a a trera
parte, Ai pe Germanicu si pe cei trei fii ai lui de
sessu masculinu peste partile celelalte a averii sale;
era de ereditori in gradulu alu treiea pe rudele si
numerosii sei amid. A lasatu complessului poporului
romanu patrudieci de milike de sestertii , la triburi
trei miliane si diumatate. La fiacare militaru preto-
rianu Ate un'a miia de numi; la fiacare soldatu din
coortie cetatii Roma Ate cinci Bute numi; la fiacare
militaru de legiune Ate trei sute de numi, en acea
dispusatiune: cit acestea sume sa se-respundia indata
in moneta sunataria, spre care scopu le si tienuse
pururea gat'a in cass'a sa fiscala. Celelalte legate
erau de multe feluri, din care unele se-inaltiau la doue-
dieci miliene sestertii. Pentru respunderea acestor'a a
defiptu terminu de unu am, scusanduse cu pucinatatea
averii casei sale, si a dechiaratu pe facia, A eredi-
torii sei nu voru capata mai multu de un'a suta dud-
died de milike sestertii, macaruch in cursulu cestoru
din urma douedieci de ani incasase prin testare dela
amicii sei la patrusprediece sute de milike, care suma
mai tata dimpreuna cu doue ereditati parintesci si cele-
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
-- 164
si starea lucrurioru, si statu in sensulu modernu; ci
am datu cu gubernu; caci de acest'a e vorb'a s6u de
form'a de gubernu.
63) Cap. XXIX. Acestea doua era vechiulu Foru
(Forum romanum), si Forulu lui J. Cesaru. (Comps-
rza viatia lui J. Ces. C. XXVI.)
64) Cap. XXX. Vicus = cuartiru = patraru
de cetate = vecinatate. Augustu vedea in numero-
sitatea dregatorioru, a amploiatiloru, unu mediu con-
servativu alu Monarchiei; deaceea elu uude i se-oferi
ocasiune i inmultia. Astfelu a facutu si cu impartirea
Romei in regiuni si vecinatati. Regiuni erau 14, ve-
cinatati 266. Tata regiunea avea unu antistite de
rangu superioru pretoru, 'si unu subantistite. Sub
acesti din urma sta totu eke unu denuntiatoru (cu
totulu 14), carele comunica ordinatiunile cu maisterii
de cartire sell cu inspectorii de vecinatati, cari pentru
totu vi c us era ate 4 cu totulu 1060, cari rasi fia-
care avea cate unu aparetoru sail servitoru de politia.
Toti acesti dregatori ai Municipalitatii din Roma erau
plebe i, afara de cei 14 Pretori.
65) Cap. X_XXI. Celea 20 de fetidre ce se-in-
facisiau la atari casuri Ponteficelui M. spre alegere nu
puteau a fi mai man de 10, nice mai mici de 6 ani.
66) Jocurile compitalice se-tieneau in ondrea die-
loru Lan sell penati.
67) Spre a pate pretiui proprirea dela acestu
cursu a imberbioru cata sa nothmu aci: Ca Luper-
caliele se-serbau in 16. Fevruariu, candu se-sacrificau
capre si unu cane; ca dupa sacrificiu se-taiiau din
peile capreloru curele, cu cari se-serviau ca de niece
biciuri. Pe urma preotii Luperci, incinsi cu siurtie de
pele, altufelu cum i a facutu mam'a loru, 'si incepeau
cursulu dela Lupercalu prin cetate si plesniau cu cu-
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
1 69
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
1 72
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
1 74
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
1 76
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
Tiberiu Nerone Cesaru.
I.
Famili'a patriciana a Claudiloru (caci mai era
un'a si plebeiana nice cu influintra nice cu demui-
tatea mai inferiora) isi deduce originea din Regilli,
unu opidu alu Sabiniloru. De aci a fostu emigratu
cu o cta mare de clienti la Ruma de curentu fun-
data sub conducerea lui Titu Tatiu coregintele lui
Romulu, set' ceeace este mai certu sub Alla Claudiu,
capulu gintii.') Cam la sesse ani dupa gonirea Regi-
loru aceeasi fh primita din partea Senatului in ordinea
patricianiloru, si capath dela republica pentru elientii
sei pamenturi dincolo de Aniu,2) era pentru sine locu
de ingropatiune la piciorulu Capitoliului. In cursulu
timpului a meritatu douedieci si optu de consulate,
cinci dictature, septe censure, septe triumfuri si ddue
ovatiuni. Diu pronumele si conumele diverse eu care
se-destingea a lapadatu cu consantiementu comunu
pronumele de Luciu, decandu doui membrii ai ei ce
lupurtara, unulu fusese osanditu pentru lotria, altulu
pentru ucidere. Dealta parte intro conume a luatu si
celu de Nerone, care pre limb'a sabina va sa dica:
fortu si bravu.
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187 ,
latulu's) in sieru mai nentreruptu; dupa unu intre-
timpu capata consulatulu pentru a duaOra si pUterea
de tribunu alu plebii pe cinci ani.
X.
In mediulu atAtoru cercustari fericite, in etatea
si sanatatea cea mai intrga, s'a determinatu a se-
retrage indata, si a se-duce depre seen'a publica, dtu
se-pdte mai departe. Nu se-scie din uratiunea sociei
sale, pe care nu cutez nice sa o lase au sa o acuze,
nice sa o mai pta suferi; au 'lora pentru c sa nu
se-useze prin necontenit'a activitate; ci mai virtosu
sa 'si conserveze si sa 'si mai maresca- autoritatea
prin departare de pre scen'a publica pentru timpulu,
candu republic'a ar aye trebuintia de densulu. TJnii
credu c, dupace copii lui Augustu erau deja mari,
sa le fi lasatu de buna voiia loculu alu douilea in
republica, ocupatu demultu de densulu, cum facuse
si Marcu Agrippa, carele, dupace Marcu Marcel lu s'a
fostu inaintatu in dregatoriele statului, s'a retrasu la
Mitilene, d-sa n'apara c i st iii cale sett ilu aduce
in umbra prin presenti'a sa. Cu acest'a, desi mai
tardiu, 'si a seusatu si Tiberiu ,retragerea. Era pe-
atunci peti ducerea sa sub pretestu, c s'a saturata
de dregatorii si ch are trebuintia de repausu. Nice
rugatiunile celea ferbinti ale noamei, nice staruintiele
tataso vitricu, care s'a plansu si in senatu cit lu
parasescu," nu l'au pututu indupled a remane. Ce
e mai multu vediendu, ck voru a lu retiene cu cer-
bicositate, n'a luatu mancare in gura patru dile. Dupa-
ce infine i s'a datu voiia a pled., lasandu muiere si
copilu in Roma, se-pogori iute la Ostia ,19) nere-
spundiendu nice macaru o vorba celoruce ilu insociau,
si sarutandu abea pe fOrte pucini la despartire.
www.dacoromanica.ro
188 --
XI.
Pecandu dela Ostia pluti pelanga tiermurii Cam
paniei, audiendu a Augustu s'ar fi betezitu, fact o
scurta pausa. Ci, dupace se-latise faim'a, eh elu sta-
rea acsea a facut'o numai pentru speranti'a unui
evenementu ferice pentru densulu, pluti intr'un'a, desi
timpulu era, nefavorabilu, pana la Rodu, atrasu de
frumsetra si puritatea aerului insulei ce o cunoscuse,
candu s'a fostu abatutu aci revenindu din Armenia.
Aci se-multiemi cu o casa modesta in cetate si cu o
vila mi cu multu mai mare, si ducea o viatia de
burgeru simplu, essii, fara lictoru si aparatoru cerce-
tanduj gimnasiele uneori, si stt in relatiuni ospitali
cu greculetii mai c egalu catra egalu. Odata dimi-
nti'a, candu 'si impartitt afacerile peste di, s'a fostu
dechiaratu din intemplare: eh ar vr6 sa cerceteze pe
toti bolnavii, cati s'afla in cetate. Cei ce ilu incun-
giurau ilu intielesera reu, si numai decitu pusera sa
aduca pe toti betezii, si sa i asedie intr'unu porticu
publicu dupre speciele morbului. Tiberiu, suprinsu de
ac6sta fapta, timpu lungu nu sea co sa faca; cu t6to
acestea se-duse pela fiacare scusanduse pentru acOst'a
pana si inaintea celoru mai mici si mai necunoscuti.
Numai unu singuru casu se-afla insemnatu, la care a
intrebuintiatu elu puterea sa de tribunulu plebii. Elu
adeca cerceta cu diligintia scOlele si auditOriele pro-
fesoriloru;2) aci s'a intemplatu, c, la o cOrta info-
cata, escata intre partitele disputatOrie ale sofistiloru,
sa fia atacatu cu o injuratura; caci voii6, a intreveni
spre a i impacA, si s'a parutu ch. tiene mai tare cu o
partita decidu cu alt'a. Atunci se-retrase linisioru
acasa, apoi se-arath fara veste cu aparatorii sei, chia-
ma prin vocea eroldului pe injuratoru inaintea tribu-
nalului seu, si poruncl sa lu bage in prinsOria.
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
-- 192
tunic'a. Totu peatunci se-implinl si proorocra astro-
logului Trasillu, luatu in suit'a sa ci unu profesoru de
filosofia, carele disese: ch, nauea ce se-vede in
departare aduce bucuria, si carele tocma in acelu
momentu eth sa fia aruncatu in mare de Tiberiu, ct
unu proorocu mincinosu si initiatu in secretele sale,
caci in contr'a proorociiloru lui srtea i se-intorcea
totu spre mai reu.
XV.
Intorsu la Roma a scosu pe fiu-so Drusu in foru
th sa lu decbiare maiorenu; apoi s'a mutatu din cas'a
lui Pompeiu din (Jarini in gradinile lui Mecenate pre
colinele Escuilie; aci s'a datu cu totulu repausului si nu
se-ocupd decAtu numai cu afacerile unui privatu, fara
a lua vreo parte activa la dregatoriele publice. Cain
si Luciu, murindu in cursu de trei ani,") Tiberiu fi l
adoptatu de Augustu deodata cu Agrippa, fratele loru,
dupace mai anthiu insusi fusese oblegatu a adopth, pe
Germanicu, fiiulu frate-so.") Din timpulu acest'a n'a
mai facutu nemic'a din trebile, cite se-tienu de sver'a
activitatii unui tata de familia, nice c a pretinsu
vreunu dreptu, din elite le perdii prin adoptiune. In-
adeveru elu nu facea nice e donatiune, nu iertg, din
sclavia pe nice unu servu, nu primil nice o eredi-
tate, nice unu legatu fara a le trace in averea sa,
ci peculiu") s6u capatate dela tata-so. Din timpulu
acest'a nemic'a nu s'a negrigitu, din eke i ar fi pu-
tutu adauge la marirea lui; mai alesu decandu, eschi-
dienduse si lepadenduse Agrippa, eth ct securu c
tta speranti'a de a urimi, pe tronu i suride lui insusi.
XVI.
I s'a datu desnou puterea tribunicia pre cinci
ani; a fostu tramisu cd.-sa inpace Germania; deputa-
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
XXX.
A intrudusu si o umbra drecare de libertate con-
servandu senatului si magistraturei si antic'a marire si
putere. Nu era afacere nice atatu de mica, nice atatu
de mare, despre care sa nu fi referatu Parintiloru
adunati. I consulta despre vami si monopolie, despre
edificarea sell refacerea edificieloru publice, chiaru si
despre conscrierea sell demisionarea militariloru, pre-
cum si despre repartitiunea legiuniloru si a trupeloru
scie ; infine caror'a sa le prelungesca comand'a, pe
cine sa puna duci in casuri straordinarii de resboiiu,
ce decretza a se-rescrie regioru, si cum sa fia form'a
epistoleloru. Pe unu prefectu de scradronu, acusatu
pentru rapire si violentia, l'a constrinsu a se-apara in
senatu. In Curia nice odata n'a intratu altfelu decatu
singurn; odata, intrudusu bolnavu pre lectica, departa
dela sine indata suit'a sa.
XXXI.
Asupr'a decreteloru, ce se-faceau uneori contr'a
parerii sale, nu scotea nice o vorba de nemultiamire.
Desi a fostu de parerea , cb, alesii magistrati nu se-
cade a lipsi din Roma, dar a reman aci spre a 'si
implini functiunea: totusi unu pretoru alesu a capatatu
o solia estraordinaria.") .Altadata, opinandu ca-sa se-
concda Trebianiloru ci banii, ce li s'au fostu testatu
pentru facerea unui teatru nou, sa 'i intrebuintieze la
cladirea unui drumu, nu a pututu reesi, ca-sa nu se-
ratifice voica testatorului. Odata, candu decretulu se-
natului s'a facutu prin dis c esiun e sCu. trecerea in
partea celura cu care consimtia votizantulu,38) Tiberiu
tracA in partea contraria, undo erau mai pucini su
minoritatea; si nime nu l'a urmatu. Si celealte afaceri
se-tractau tte numai prin magistrati si dupre dreptulu
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208 --
urmata de ucidere , a essilatu pe capii partiteloru si
pe istrioni, si nu s'a pututu induplea, a i rechiama
prin nice unu felu de rugatiune a plebii. De6race
plebea din Polentia n'a lasatu sa esse din fora con-
ductulu de ingropatiune alu unui centurionu primariu
pana nu stersera cu puterea dela ereditorii mortului
o suma de baui pentru una lupta gladiatoresca , Ti-
beriu a tramisu o cohorte din Rom'a si alt'a din teri-
toriulu regelui (Jottiu,45) mascandu caus'a marsului,
ci, descoperindu fara ve3te armele, intro sunetulu trim-
bitieloru, sa intre pre diferitele porti in opidu, si asia
a bagatu in prinsere vecinica pe partea cea mai mare
a plebii si a decurioniloru. A stersu si dreptulu si
usulu asileloru de prin tote locurile.46) Locuitoriloru
din Cizicu, cari comisera 6recare violentia contr'a ce-
tatianiloru romani, le a luatu dreptulu de cetatiania,
ce l'au fostu meruitu in resb6iiele Mitridatice. Tur-
burarile inimiciloru din afara le a impacatu prin le-
gati, ne mai intreprindiendu dupa aceea nice o espe-
ditiune ; si acest'a o faces anca numai temporizandu
si de mare nevoiia. Pe regii inimici si suspecti i tienea
in frau mai multu prin amenintiari si imputari, dealt'
prin puterea armeloru. Pe unii i a alesiuitu la sine
in Roma prin lingusiri si promisiuni, si apoi nu i a
mai lasatu a se-interce acasa. Asfelu a fostu: Nem-
tiulu Marabodu, Traculu Rascupoli si Capadoceanulu
Archelau, a carui'a tiera totudeodata i o prefacA si in
provintia romana.
XXXVILT.
Dupa castigarea imperiului in cursu necontenitu
de doui ani n'a pusu pitiorulu afara din Roma; era
in timpulu urmatoriu, afara de upidele celea inveci-
nate si celu multu pana la Antiu , nu s'a dusu mai
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
220
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
225
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
LXIV.
Pe noru-si si pe nepoti, dupa condemnare, nu i
stramut dintr'unu locu la altulu in altu modu, de-
catu legati in fere si intr'o lectica inchiusa, escortati
de militari, cari opriau pe eine intilniau, su pe ca-
latori de a se-uitA dupa densii, su de a sta pe locu.
LXV.
Pe Seianu, care pregatia pe sub mana o revo-
lutiune, si carele se-inaltiase pana acolo incatu Tibe-
riu cauta sa vdia cu ochii cum diu'a nascerii aceluia
se-tiene at serbatria publica, si cum se-aducu omagia
statueloru lui de auru, ilu aduse infine la cadere; dar
mai multu prin iusialatiune, decatu prin autoritatea
sa, cea imperateSsca. Deocanadata, c6,-sa lu departeze
de langa sine,76) sub pretestu spre a la destinge, 'si
lu luh del colega in alu cincilea consulatu alu seu,
ce lu ceruse spre acestu scopu, desi absentu, si dupa
unu intretimpu lungu. Apoi pecandu ilu legana in
speranti'a, ch i va di in maritisin pe un'a din nepd-
tele sale, precum si puterea tribunicia, essi deodata
in contra'i cu o acusare vila si miserabila, in care,
intro altele, rugh pe senatori, ca-sa tramita pe unulu
din consuli77) cu putere militare, ea-8a lu escorteze
pe densulu, pe unu betranu si remasu singuru cum
e, pana inaintea fecei loru. Sfiinduse anse si asia, si
temenduse de revolutiune dede ordinu de mainainte:
15*
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
230
LXVIII.
De trupu era plinu si virtosu, de statura mai
mare de medilocu, latu in umeri si in peptu, celelalte.
membre pana josu la piti6re enca erau bine facute si
proportionate. Man'a stanga i era mai agera si mai
tare decidu cea drpta; chiautoriele erau atatu de
putinti, ch era in stare a strapunge cu degetulu unu
maru verde si sanatosu; cu unu bobarnacu a sparge
capulu la unu copilu s6u si la unu june. De coldre
albu, panilu capului ilu avea crescutu pana josu pe
cfa, incittu i acoperea si cerbicea, cea ce se - vedea
intrensulu c o caracteristica a familiei. Faci'a i era
nobile subpusa anse la dese essiri de bubulitie, cu
ochi forte mari, cu care, lucru de mirare, vedea si
pe intunerecu, ci pentru pucinu si mai alesu dupa
ce se-descepta din somnu; apoi Orasi se mai slabii.
Margea intiepatu si cu gfitulu pe spate, cu faci'a in-
chisa si deordinariu tacutui Cu cei de pelanga sine
set] nu vorbia de feliu seu f6rte pucinu intr'unu tonu
traganatu celu acompaniti de 6recare gesticulare din
degete totu lucruri, ce enca Augustu i le imputase
ca, neplacute si semnatOrie de sumetia, si in cuven-
tarile sale catra Senatu si catra poporu cercase a i
le escusti, diecendu: ch ,,sunt defecte ale naturei,
Ora nu de caracteru. S'a bucuratu de sanatatea
cea mai buna, ce mai in totu cursulu domniei sale
nu se-schimbd, de-si de la alu treicliecilea anu alu
etatii sale, modulu vietiei 'si lu regula insusi dupre
capulu seu fara ajutoriulu si svatulu medicului.
LXIX.
De diei si de cultulu loru nu i pasa multu, mai
virtosu era datu la astrologia si la credinti'a, ch tOte
www.dacoromanica.ro
231
LXX.
A cultivatu cu celu mai mare zelu literatur'a
si cea grecOsca. In pros'a latina s'a tienutu de Cor-
vinu Messala, pe care betranu deja, ilu ascultase in
juni'a sa. Dar prin afectiune si printr'unu purismu
prO rigurosu 'si intunec6, stilulu, incktu vorbi cu
multu mai bine improvidiendu, decAtu preparanduse.
Compuse si o poesia liricaf ce pOrta titlulu: Plan-
gere asupr'a mortii lui J. Cesaru." Fac si
poesii grecesci, imitandu pe Euforione, pe Rianu si
pe Parteniu, poetii de predilectiune ai lui, ale caroru
scripture, si portrete le a asiedi b. prin bibliotecele
publice intre autorii cei vechi si alesi; acOst'a fu
caus'a, cit multi din invatiati i comentara pe intrecute
si comentariale i le dedicara lui. Dar intre t6te se-
interes mai alesu de Mitologia, pana la trivialitate
si ridiculu. Caci ilu audiai propunendu si gramatisti-
loru, soiu de dmeni, cu cari, cum am mai disu,
conversi mai bucurosu, nisce intrebari cam cum sunt
urmatOriele: Cine a fostu mam'a Ecubei? Cum
se-numi Achile intre verginile lui Licomede?
Ce felu de cantari cantau sirenele?" Si in
diva dintaia, in care a intratu in curia dupa mOrtea
lui Augustu, voiindil a satisface totudeodata si amori
fliali si religiuni, sacrificit dupre essemplulu lui Minos,
cu tamaia si cu vinu; anse fara cantare de flueru,
cum facuse odiniOra si acel'a la mOrtea fiiiu so.
www.dacoromanica.ro
232
LXXI.
Macaruck avea o perfecta cunoscintia de limb'a
grecbsca, si scia a se-esprime intr'ens'a cu usiuratate:
cu tdte acestea nu se-servia de ea in totu loculu, si
anurne in Senatu nice decumu nu, incitu, avendu o
data sa intrebuintieze vorb'a monopolu, mai antaiu
'si cerA iertatiune , cit i cauta a se-servi de o vorba
straina. Asemine si candu intr'unu decretu alu sena-
tului venise inainte terrninulu embl em a, fa de pa-
rere, ca.-sa se-schimbe vorb'a, si in loculu celei straine
sa se eaute un'a de ale nstre, si &Sea nu s'ar afla,
sa se-esprime lueruhr seu cu mai multe vorbe, seu cu
cercuscriptiune. Infine opri pe unu militariu, caruia
i se cerea a 'si depune grecesce marturi'a, de a re-
spunde in alta limba, afara de cea romana.
LXX.11.
In totu timpulu chtu a siediutu retrasu numai
in doua rinduri i veni cii-sa se-intdrca la Rom'a;
odata fa adusu cu o naue trirema pana la gradinile
din apropierea naumachiel.,83) postandu militari pe
ripele Tibrului, spre a depastd pe cei ce i mitt in-
nainte ; altadata pe calea Apiana pana la a sieptea
ptra miliaria. Dar de ambe datele privl numai de-
parte murii Romei, fara sa intro in cetate; antaia dra
nu se-scie din ce causa; adou'a dra anse ftl speriatu
printr'unu semnu. Intre alte petreceri adeca elu avea
si unu sierpe dracone domesticitu, pe care dupa obiceiu
voiindu a 'i di de mancare cu man'a sa, ilu gasi
mancatu de furnice. In acdst'a vediendu o admoni-
tiune , ca-sa se-tdma de a totu putinti'a mul-
tiemii84) se-rentdrse iute la Campani'a. Se-betezl anse
la Astur'a ; de ad simtienduse cevasi mai bine rnerse
pana la Circei. Si ca-sa nu se-arate, ck e slabu, nu-
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
www.dacoromanica.ro
-- 235
lui parte de altu locasiu, fara numai cu cei
fara de lege." _gra altii i amenintiau cadavrulu cu
earligu si cu Gemonie, amariti cum erau, pe langa
aducerea aminte de tiraniele lui cele tracute, si prin-
tr'o crudime mai noua? TJnu decretu alu Senatului
adeca determin , c condemnatii sa nu se-essecuteze
la mrte, decatu numai dupace voru trece diece dile.
Din intemplare diu'a de essecutiune pentru nisce con-
demnati cadi tocm'a candu se-vesti mrtea lui Ti-
beriu. Si, fiinduch Caiu lipsi enca din Roma, si nu
erti nimene catra care sa se-adreseze si sa lu intrebe,
asia veghiatorii, ca-sa nu calce legea, ne luandu a-
minte la ferbintile loru rugatiuni, i strangulara si i
dedera pe Gernonie in josu.88) Astfelu ideea, ch bar-
bari'a tiranului durza enca si dupa mrtea lui, mai
adause la ur'a ce se simti decomunu in contrai.
Candu corpulu lui plech din Misena strigara toti:
Duceti lu mai bine la Atella, si lu pragiti
pucinu in Amfiteatru!"89) Militarii anse ilu adu-
sera si lu arsera cu solenitate la Roma.
LXXVI.
Cu doui ani mai inainte facuse unu testamentu
duplicatu scrisu unulu de man'a propria, altulu de a
unui'a din iertati; ambele dupa acelasi essemplare, si
lu subscrisese prin nisce marturi din cei mai obscuri
cetatiani. Prin acestu testamentu lash de eredietori
peste parti egali pe nepotii sei, pe Caiu, ftiulu lui
Germanicu, si pe Tiberiu, fiiulu lui Drusu, si i sub-
stitul pe unn la altulu. Lash asemine si legate la
cei mai multi, intre cari anume la verginile vestali,
dar si militariloru prestetotn, poporului romanu de
persdna, si in parte tatiloru de vecinati din Roma.
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
237
www.dacoromanica.ro
238
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
242
www.dacoromanica.ro
2,13
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
Caiu Cesare Caligula.
I.
Germauicu, tatalu lui Caiu Cesaru, fiiulu lui Drusu
si alu Antoniei juniori, adoptatu de unchiu-so paternu
Tiberiu , se-facil cestoru on cinci ani mai inainte de
etatea determinata prin legi,1) si dupa cestura indata
si consulu.2) Tramisu la ostirea din Germanra, dupa-
ce s'a facutu cunoscuta mortea lui Augustu, eln aduse
la ascultare cu atat'a loialitate cu cata constantia pe
tOte legiunile, cari se-improtiviau cu cea mai mare
cerbicia a recunOsce pe Tiberiu de succethe a lui
Augustu , si i oferiau densului suprem'a putere a
Statului. Nu multu dupa acst'a batandu pe inimicu,
se-invrednicl de triumfu. Facutu apoi pentru adou'a
ora Consulu, inainte de a intra, in functiune , fa tra-
misu fara voiia sa, ci-sa impace Orientulu undo, dupa-
ce a vincitu pe regele Armeniei si a prefacutu in pro-
vincia romana Capadocia, murl in Antiochi'a in urm'a
unui morbu indelungatu in etate de treidieci si patru
de ani. E suspiciune, eh n'a muritu m6rte naturala,
ci casiunata prin veninu. Caci, pe langa petele cele
venete , ce i acopereau totu corpulu si spum'a, ce i
curgea pe gura, dupace s'a arsu, inim'a i se-gasi in-
trOga printre 6sa; despre a careia natura se-crede,3)
eh, dOca e strabatuta de veninu, nu o prinde foculu.
U.
Elu perl , dupre opiniunea generala, ca victima
a perfidiei lui Tiberiu , carele se-servl la ac6st'a de
uneltirile si intrigele lui Cn. Pisone. Acestu Pisone,
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
V.
Dar opiniunea publica s'a espresu intr'unu modu
multu mai eclatantu la si dupa mOrtea lui. In diu'a
in care a muritu templele se-batura cu petre, altarele
dieiloru se-resturnara, unii aruncara pe dieii domestici
afara din casa , si altii 'si espusera copii ce li s'au
nascutu de socii in acea di. Ce e si mai multu, spunu,
ck insusi poporale barbare, care erau imamate in res-
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
249
WI:
A tienutu pe Agrippin'a , fiira lui M. Agrippa
si a Juliei, dela care a avutu noue copii, din cari
doui fura rapiti de mrte enca ca. baiati, era alu trei-
lea, candu intra in etate de copilu, unu baiatu fiu-
mosu ca unu amorelu, alu caruia portretu sub figur'a
lui Cupidone Livi'a ilu dedicase in templulu Venerii
Capitoline , pe candu Augustu o copia dupre acel'a
asiediatu in camar'a de dormitu, ilu Santa decateori
intl.& Ceilalti supravecuira tata-so : trei fete Agrip-
pina, Drusilla si Livilla, nascute un'a dupa alt'a in
cursu necontenitu de trei ani, si atfiti'a fetiori : Nerone,
Drusu si Caiu Cesaru. Pe Nerone si Drusu senatuln
i a dechiaratu inimici publici in urm'a acusarii facute
de Tiberiu.
VIM
Caiu Cesaru s'a nascutu in ajunulu primei lui
Septemvre sub consulatulu tata-so si alu lui C. Fon-
teiu Capitone. Nu se-pte defige unde s'a nascutu,
din causa c scriitorii difereza intre sine in datele
asupr'a locului de nascere. Cn. Lentulu Getulicu eerie,
c s'ar fi nascutu in Tiburu. Pliniu Secundu dice,
eh la Treveri in burgulu Ambitinu din sus de Con-
fluenti,9) aducendu de argumentu, ck s'arata acolo
allure cu inscriptiunea: Ob puerperium Agrippi-
n a e.'0) Nisce versuri, ce incepura a cercula indata
dupa suirea lui pre tronu, flu demustra nascutu in
iernatecu la legiuni:
Nascutu in tabera, nutritu la tata-so intro arme.
Acest'a era unu semnu, c a fostu destinatu la prin-
cipatu.*)
En in actele diurnale flu aflu nascutu in Antiu. Pe
Getulicu flu deminte Pliniu, dicendu, ck acel'a a min-
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
264
XIII.
Astfelu cu suirea lui pre scaunulu imperatiei se-
implinira dorintiele nunumai ale poporului romanu,
ci, ci-sa dicu asia, ale genului omenescu. Elu era
principele dorintieloru pentru partea cea mai mare a
provincialistiloru si pentru soldati, earl ilu cunosceau
cei mai multi anca de copilu mkt', totu asia si pentru
t6ta plebea din Roma, ce 'si aducea aminte de Ger-
manicu, tata-lui, si plangea sartea familei lui aprape
de a fi stinsa. De aceea, cum a plecatu din Misena,
desi era imbracatu in vestminte de doriu si venia
dupa carulu funebru a lui Tiberiu, totusi citu a tie-
nutu calea a tracutu numai printre altare victime si
luminari aprinse, ineungiuratu de o multime farte d6sa
de intimpinatori plini de bucuria, ce i faceau totu
felulu de fericitari, numindu lu: stem", puisiorulu,
mititelulu si baietielulu loru.
XIV.
Dupace a intratu in Roma, indata cu voii'a se-
natului si a multimii ce intrase cu puterea in curia,
si in contea voiiei lui Tiberiu, care prin testamentu
i dedese de coeredietoriu pe celaltu nepotu alu seu,")
enca minoreanu, i s'a lasatu lui singuru dreptulu si
arbitriulu preste Statulu romanu. Bucuri'a publica era,
atatu de mare, ca, cum spunu, in mai pucinu de trei
luni nemediatu urmat6rie s'ar fi sacrificatu preste o
suta siessedieci de mii de victime. La chteva dile
dupa acsea, candu se-duse la insulele cele mai aprape
ale Campaniei, se-facura voturi publice pentru fericit'a
lui intarcere acasa: astfelu folosinduse si de cea mai
mica ocasiune spre a'si manifesta interesulu si grigea
pentru sanatatea lui. Si, candu dinprotiva se-betegi,
poporulu petracA n6ptea in giurulu palatului lui; au
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
-- 256
ondrele eke s'au fostu datu strabunei sale Livia Au-
gusta. Pe unchiu-so Claudia, cavaleru romanu pe
acelu timpu, 'si lu luh de colega la Consulatu. Pe-
frate-so Tiberiu ilu adopth in diu'a in care imbracase
tog'a virile si lu numi Principe le Junetiei. Inctita
pentru surorile sale a propusu, c la tete juramentele
sa se-adauge formul'a: Nice pe mine nice pe
copii mei nu 'ii voiiu iubi mai multu, decfttu
voiu iubi pe Caiu si pe surorile lui;" era in re-
porturile Consuliloru: ,,Binecuventare si fericire
lui Caiu si suroriloru lui." Cu aceeasi popula-
ritate restitul pela ale sale pe condemnati si pe essi-
lati si publich amnestia pentru tete crimele cite s'ar
mai fi pututu aft in restantia din dilele tracute. Actele
relative la procesulu mamei si a fratioru sei, pentru
cO. nice denuntiatoriloru nice marturiloru sa nu le mai
remana nice o umbra de temere, dupace a luatu dieii
de marturi, ch nice nu le a cititu, nice nu s'a atinsu
ele, le aduse in foru si le arse. Memorialulu, ce i
se-presentase cu privintia la securitatea vietiei sale,
nu In primi, dicendu: ,,Ch elu n'a facutu nemic'a,
pentru ce i ar pute voii cineva reu," si adause:
Ch pentru denuntiatori elu n'are urechi."
XVI.
Pe sprintri, acei soci de placeri nenaturali ai lui
Tiberiu, i essilh din Roma, dupace abea fh induplecatu
a nu i innec in mare. Scripture le lui Titu Labienu,
a lui Cordu Cremutiu si a lui Cassiu Severu, decre-
tate la nimicire de Senatu, le lash a essl Orasi la
lumina, a fi in manile dmenilorn si a se-citi: fiindu
decelu mai mare interesu insusi pentru sine,
ch. verce fapta sa treca la posteritate." Soco-
telile imperatiei, usitate a se-di de Augustu, lasate
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
268 --
XVII.
Consulu a fostu de patruori: antaia dra dela
prim'a lui Iuniu in cursu de doue luni; adou'a bra
in cursu de treidieci de dile dela prim'a lui Ianuariu;
atrei'a 6ra pana la treisprediece lanuarin; apatr'a 6ra
pana la a sieptea acesteiasi luni. Din tote consulatele
acestea doua urmara nemediatu unuln dupa altulu; pe
alu treilea l'a inceputu singuru in Lugdunu nu, cum
li se pare unor'a din mandria seu din negrigintia, ci
pentruck in lipsirea sa dela Roma nu putea sci, c
coleg'a seu murise in prim'a Ianuariu. Bani imparti
poporului de doue ori, totudeun'a ciite trei sute de
sestertii de persOna; totu de atatea ori dede si mesa
fOrte copiOsa la senatori si la cavaleri, precum si la
femeie si la copii si a unor'a si a altor'a. La adou'a
pe deasupr'a imparti barbatiloru vestmente de gala;
era femeioru si copiioru fasie de colOre purpuria.
Si, pentruca bucuri'a publica sa se-prelungesca pentru
totudeun'a, la Saturnalia mai adause o di, pe care o
numl diu'a junetiei.
XVIII.
Lupte gladiatoresci dede mai multe parte in amfi-
teatrulu Taurului, parte iu S epta,56) intro care
totudeun'a insiera, si cote de pumnatori de cei mai
alesi dintre africani si campaniani. Cu tOte acestea
n'a presidatu totudaun'a in pers6na acestea represen-
tatiuni; ci nneori le a incrediutu seu la persOne ma-
gistratuali sett la cineva din amicii sei. Representa-
tiuni scenice enca dede si dese si de mai multe specie,
si in diverse locuri, uneori pe nOpte, candu apoi tOta
Roma era iluminata cu luminari aprinse. Respandi
intre poporu daruri de diferite specie,57) si tramise
pela fiacare cetatianu eke unu panariu cu de ale
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
265
XXV.
Incistu pentru legaturile matrimoniali a le lui e
greu de a destinge, ca ce fa mai infamu: modulu
cum le tienea, sau cum le desfacea. Astfelu puse sa
i aduca pe Livia Orestilla in diva cununiei ei eu
Pisone, la care ceremonia asistase si densulu; apoi
peste cateva diele o dede pe usia afara, si dupa doui
ani o essilh, pentru cli i se-parea eh in acestu intre-
mediu ar fi fostu avutu de a face cu barbatulu ei
coin dintaiu. Altii acast'a o naraza asia: eh Caligula
fiindu si elu invitatu la mas'a nuptiale, tramise vorba
asupr'a masei lui Pisone care i siedea in facia: Nu
pr imbulzi pe nevst'a mea," si ch indata dupa
ospetiu a dus'o la sine acasa, si infine adou'a di pa-
blich, eh 'si a luatu muiere dupre essemplulu
lui Romulu si alu lui Augustu." Pe Lolia Pau-
lina, maritata dupa C. Memiu, omu de rangu consu-
laru si duce de ostire, audiendu ch bun'a ei a fostu
pe timpu seu cea mai frumasa, o chiamh rapede din
provincia, o desparti de barbatu-so, o marith siesi, si
peste pucine diele o lash, oprind'o de a se mai im-
preund vreodata cu altu barbatu. Pe Cesonia, care
numai eth nice tenera nice ver o frumasa, catra
acestea mama de trei fete dela altu barbatu, dar care
era de o desfranare si lascivitate perduta, a iubit'o
si mai cu focu si mai cu constantia: incatu imbracata
in clamide, cu coifu in capu si eu .scutu de braciu,
calarindu alaturea lui, o presenta adeseori la ostire,
ara amiciloru sei si in pelea gala. Dupa ce a facutu,
o onoth si cu titlu de socia, dechiaranduse intrun'a
si aeeeasi di si de barbatu alu ei si de tata alu co-
pilei nascuta din ea. 1ra pe copila, numita Julia
Drusilla, purtand'o pela tate templele dieseloru, infine
o depuse in sinulu Minervei si i o recomendh, ca-sa
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
XXVIII.
Odata a intrebatu pe unu cetatianu, rechiamatu
dinteunu lungu essiliu, ca ce se-obicinuhi a face in
essiliu; acest'a, cti-sa lu lingusisca, i respunse Am
rugatu neincetatu pe diei, ca,, cum s'a si in-
templatu, sa m6ra Tiberiu, si sa te faci tu
Imperatu," si, fiindu a 'si inchipuise, eh aceia, pe
cari i essilase densulu, asemine i vont dori mOrtea,
tramise 6meni prin tote insulele, ci-sa i omOre pe toti.
Poftindu sa vedia pe unu senatoru sfasiatu in bucati,
a invatiatu pe niece 6meni ai sei, cd, candu senato-
rulu va intth in Curia, sa i strige deodata: Inimi-
ce a lui Cesaru!" si apoi rapede sa saia asupr'a lui
si, dupace lu vont omori eu stilurile de scrisu,") sa lu
dea celorulalti spre sfasiare. Si nu s'a saturatu mai
nainte pana n'a vediutu membrele si matiele betului
omu terenduse pre strate si caleanduse inaintea ochi-
loru sei in piciOre.
XXIX.
La acOsta barbaria a fapteloru sale mai adaugea
si arprimea vorbeloru. En audiai desu dicendu: Ca
calitatea ce o laucla si o pretiuesce in sine
mai multu, este (ca-sa me servescu de vorb'a lui)
nesimtibilitatea sa.51) Bunei sale Antonia, care
ilu svatui parintesce, ca-si candu n'ar fi ajunsu ch nu
i lug in sOma svatulu, i respunse: Adati aminte
ch mie mi sunt t6te iertate, si in contr's tu-
turoru." Candu omorl pe frate-so, pe care ilu sus-
picionit ch, de frica cd-sa nu fia inveninatu, hi anti-
dotu, strigh: Audi antidotu, in contr'a lui Ce-
saru."52) Suroriloru sale, pe care le a essilatu, le
a disu: Ch elu n'are numai insule, ci si sabie."
Pe unu barbatu de rangu pretoriu, care se-dusese la
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
XXXIV.
Totu cu atrd'a invidila si malitia cu cfita sumetia
si crudieme s'a purtatu elu si catra 6menii mai ai
tuturoru timpuriloru. Statue le barbatiloru celoru ilustri,
pe care Augustu pentru angusti'a locului le stramu-
tase din ari'a capitoliului in campulu lui Marte, asia
le a resturnatu si le a risipitu inchtu nu s'au mai pututu
pune la locu cu inscriptiunile loru intregi. Si 'i in-
trase in capu, ci-sa nimicesca si versurile lui Omeru,
diecendu: Ca de ce lui sa nu i fia iertatu ce a
fostu la unu Platone, care lu (pe Omeru) scese
din republic'a ce o organisase." Pucinu a lipsitu
de n'a data afara din tote bibliotecele si scripturele
si portretele lid Vergiiu si ale hi Titu-Liviui intre
cari, despre coin anthiu diecea: ch e unu omu fara nice
unu geniu si lipsitu de tOta sciintia; era despre celu
din urma, ca e unu istoricu limbutu si negrigente. In-
cAtu pentru jurisconsulti, a carom sciintia se-parea cit
voiiesce a o se6te din practica, se-laudd, de multeori:
,,Ch elu, pe Ercule! v6, aduce lucru acolo, c6.-
sa numai fia nice unu juristu de consultatu
afara de densulu."
XXXV.
Dela familiele cele mai nobili a luatu titulii si
insemnele cele vechi: lui Torcatu lantiulu de gatu,
mi Cincinatu bucl'a de paru, lui Cn. Pompeiu conu-
rnele de Mare. Pe Ptolomeiu, despre care vorbii,
chiamatu din Regatulu seu. la Rom'a de insusi si
primitu cu onere, mi din alta causa l'a ucisu pe ne-
asceptate, dechtu pentru chci, candu Caligula da, niece
lupte gladiatoresci, intrandu in Amfiteatru, trasese
asupri sa ochii publicului intregu prin lustrulu man-
telei sale celei frum6sa de purpura. Pe barbatii cei
18
www.dacoromanica.ro
274
www.dacoromanica.ro
-- 275
desonoratu si atacatu la sanatate prin desfrnarea lui
Caligula. Afara de incestulu cu surorile sale, si de
cunoscut'a anthe cu prostituit'a Pirallide, nu respects
mai pe nice o femeia nobile. Elu le chiamti impreuna
cu barbatii loru la msa, unde apoi, candu ele traceau
pe dinaintea picioreloru lui, pipaindule le visita, c
unu negotietoriu de sclavi cu incetulu si cu ame-
nuntulu, si dem din rusine 'si plec careva capulu
in jos apucandu le de barba ilu indrepta, insus. Apoi
decAteori i places se-scula dela masa, chiam la sine
pe cele ce 'i veniS mai bine, si, dupace peste pucinu
se-int6rcea rasi la masa cu semnele defranarii enca
pe sine, incepea seu sa le laude sell sa le defaime
in audiulu tuturoru, spuindu un'a cfite nn'a frumsetiele
su lipsele corpului si purtarea loru de sub cursulu
de s franarii.
XXXVIE.
Cu cheltuelile stravagante a intrecutu geniulu in-
ventoru a lu tuturoru risipitoriloru; invent& specie
noue de bail, si cele mai absurde mancari si eine.
Se-imbai p. e. numai in essentie calde seu raci,
sorbitt, dupace le topi maiantaiu in ocetu, margari-
tarele cele mai preti6se, servia. 6spetiloru sei pane si
bucate de aura, diecendu: ,,ca omu au s a fi a i co-
n omu au C esaru." Ce e si mai multu arunca depre
coperisiulu templului Juliei mai multe diele de arin-
dulu monete in suma destulu de insemnata. Fabrica
si luntri Um-nice diecere"), ale carom pupe erau
ornate cu petre nestimate, armate cu veluri de fecie
varii, si provediute nunumai CU bhii calde si cu por-
tici si cu. sale de mancare spaci6se, ci plantate si cu
vitie de viia si cu feluri de pond fructiferi. In aceste
luntri jacendu diva mare plutea intre cantece si mu-
18*
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
279
XLL
Tote aceste imposite s'au publicatu prin rostrulu
eroldului fara a se fi afisiatu in scripture. Acum de
Orece nimene nu putea cumisce cuprinsulu legii ne-
publicate inscriptura, se-faceau multe incontra ; infine
la cererea dioriterea a poporului se-publich si in scrisu,
dar ct nisce litere atatu de mici si la unu locu atatu
de neapropriaveru, ca cum doria elu nu era cu pu-
tintia & se-copia. Si ea-as, nu remana necercatu nice
unu meaiu de castigu 'organiz chiaru in palatulu sOu
unu bordeiu de prostitutiune, provediendulu dupre dem-
nitatea lecului cu celii diferite, in care stau sa 'si
vendia trupululu matr6ne si juni de familie bune; a
tTamisu apoi prin piece si basilice pe nomenclatorii
sei, ea-8a invite betrani si teneri la placeri. Celoru cari
veniau, deca n'aveau 1)mi, le di insusi imprumutu
pre interesu, si prin 6menii sei orinduiti inadinsu le
tracea numete in protocolu, ca pe alu unoru per-
eerie care adjeta la venitele Cesarului. Nedespretiuindu
nice castigulu dela joculu cu alea66) meraia, aci mai
multu prin minciuni si prin juramente false. Intr'un'a
din diele lash pe vecinulu seu sa Pee in locu i, den-
sulu essi in atrialu palatului; de aci vediendu tra-
cendu pe doui Cavaleri romani, puse de i arestara
www.dacoromanica.ro
280
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
289
www.dacoromanica.ro
290
www.dacoromanica.ro
291
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
293
LIX.
A vecuitu douedieci si noue de ani , a domnitu
trei ani si diece luni. Cadavrulu lui fa dusu pe se-
cretu in gradinile Lamiane , arsu de diumatate pre
unu rugu facutu in graba si acoperitu cu pueine glib
de ierba; mai tardiu prin surori intarse din essiliu
scosu, arsu si inmormentatu. E destulu de constatatu,
ch inainte de a se-face ac6st'a , pazitorii gradinioru
erau mereu turburati de fantome; c si in cas'a acea,
unde cadiuse ucisu, nu tracea wipte , in care sa nu
se-faca vreo aratare spaimentatria, pana candu cas'a
se-mistui prin focu. Totudeodata i perl si soci'a Ce-
sonia, strapunsa cu sabi'a de unu Centurione si fiica
sa sdrobita de parete.
LX.
Ceea ce ne 'Ate di o idee,despre spiritulu ace-
loru timpuri este si acest'a eh: pe de o parte, candu
se-latise faim'a despre uciderea lui, dmenii la inceputu
nu vreau sa crdia, si mai virtosu socoteau ch aceea
s'a respanditu inadinsu de Caligula insusi, cu scopu
cti-sa cumisca ce semtimente nutrescu amenii in pri-
vinti'a sa; de alt'a, ch conjuratii nu destinasera nimu-
lui imperiulu. Si Senatulu era asia de invoiitu in
restabilirea libertatii, ea consulii nu lu chiamara in
Curia, pentruch acest'a purta numele lui Juliu Cesaru,
ci in Capitoliu; era unii essira en motiunea: ca-sa
se-sterga memorra Cesariloru si sa se-derime templele
loru. Dar mai antitiu de tte s'a observatu si s'a
notatu, cit toti Cesarfi, caror'a le fa numele Cain, pe-
rira prin feru incependu dela acel'a ce fa ucisu in
dilele lui Cinna.
www.dacoromanica.ro
294
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
www.dacoromanica.ro
298
www.dacoromanica.ro
299
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
www.dacoromanica.ro
Tiheriu Claudiu Drusu Cesarulu.
L
Pe Drusu, tatalu lui Claudia Cesaru, care mai
de multu purta, prenumele Decimu, apoi Nerone, ilu
facil Livia, ce era deja grea cu elu, candu se-maritase
dupa Augustu, la lun'a atreia dupa cununia; si faim'a
dicea eh elu e fetulu vitricu-so, conceputu in adul-
teriulu in care Augusta vecuise ea Livia. Celu pu-
cinu indata dupa nascere i se-populariza versulu gre-
cescu de sensulu acest'a:
Omului ferice i se-nasce copilu si de trei luni.1)
Acestu Drusu, in calitate de cestoru si de pretoru,
duce supremu in resbelulu Reticu apoi in celu Ger-
manu,2) fa celu antaiu intre doui romani care plutl
oceanulu de nordu. De cea parte de Renu mph ca-
nale de constructiune noua si de estensiune grandisa,
care si astadi se-numescu Canalele lui Drusu.3)
Dupace a batutu pe inimicu (pe germani), in mai
multe rinduri, si l'a respinsu in cele mai interne de-
sierturi , n'a incetata de a lu fugari si mai departe,
decatu numai candu o aratare in figur'a unei femeia
barbare ilu opri, vorbindui latinesce, ca mai departe
sa nu se-intindia. Pentru acestea fapte capata dre-
ptulu ovatiunii si ornamentele triumfalie. Pupa pre-
tura, facenduse indata consulu, continua speditiunea
germanica si muri in taberele de vera, care pentru
acst'a se-numira blastemate. Corpulu lui ft pur-
tutu de fruntasii municipalitatiloru si ai colonieloru
pana la regianea Romei, de unde flu luara decurii
www.dacoromanica.ro
30,4
www.dacoromanica.ro
805
www.dacoromanica.ro
306
www.dacoromanica.ro
307
www.dacoromanica.ro
308
www.dacoromanica.ro
309
www.dacoromanica.ro
310
Ix.
Dar elu fa espusu chiaru si la pericle. Indata
la inceputu , enca sub consulatulu seu , era p'aci sa
fia scosu, pentruch intardiase a face si a loca, sta-
tuele lui Nerone si a lui Drusu, fratii Cesarului; apoi
denuntiarile facute seu din partea strainiloru seu a
familiei sale ilu tienea mereu in necontenita turburare.
14ira candu, dupa descoperirea conjuratiunii lui Lepidu
si a lui Getulicu , fa tramisu si elu ca membru alu
deputatiunii spre a gratuhi, imperatului in Germania,
viati'a i veni in periclu; pentruch Caiu se-maniase
focu, eh i s'a tramisu tocm'a unchiu-so, ca...-si candu
ar fi fostu vorb'a de a dascali pe unu copilu, inciitu,
dupre cum spunu nnii , elu fa aruncatu in riu asia
cum venise incalceatu imbracatu. Si de atunci isi da
votulu in senatu totudaun'a in urm'a celorulalti bar-.
bati consulari , pentruch in bataia de jocu elu era
pururea intrebatu in urm'a tuturoru. Se-luase la cer-
cetare si o cestiune de falsificare de testamentu, intru
care figura si densulu ca, subsemnatoriu. In cele din
urma , constrinsu ca-sa cumpere cu optu milidne de
sestertie intrat'a in noulu colegiu preotiescu,1) mai
inteatitt'a saracia , eh, nefiindu in stare a 'si implini
obligatiunea catra visteri'a statului , ajunse in umili-
terra pusatura de a 'si vede nuthele si bunurile pu-
blicate dupre legea ipotecaria prin edisulu prefectiloru
atirnandu de colna in tabl'a de avise intre obiectcle
de vendiare.
www.dacoromanica.ro
311
X.
Intre acestea si altele asemine cercustari petre-
cendu 'si partea cea mai mare a vietiei capath dom-
nra in anulu alu cincidiecilea alu etatii printr'unu
casu catu se-p6te de minunatu. Dupa ce si elu, ca-
si cealalta multime, s'ar fi delaturatu de langa Cain
prin conjurati sub pretestu ch imperatulu voiiesce sa
fia singuru, se-retrasese in asia numitulu pavilonu
alu lui Ermes. Nu multu dupa acst'a spaimentatu
prin larm'a uciderii se-stracurh in .vecin'a belvedere
si s'ascunse intre duplele perdele ale usei. Asfelu
ascunsu ilu afih unu militariu simplu, care tracendu
din intemplare i vediuse piciarele, si voila sa scie
eine e; ilu recunosca, ilu scase cu puterea din ascun-
diat6ria, si saluth, pe cadiutulu de frica in genuchi
cu titlu de Imp eratoru! Deaci ilu duse la alti co-
militari, cari erau enca nuleterminati ce sa faca si
amenintian rnunai. Acestia apoi ilu pusera intr'o le-
ctica, si, fiindu eh sclavii i fugisera, ilu purtara dea-
umeri pe rindu pana la tabera, pe candu densulu tristu
si tramurandu, era vaieratu de intimpinatori, ch. se-
duce la peire unu nevinovatu. Primitu intre valurile
taberei petreca naptea intre vegiele militari cu mai
multa securantia; anse cu pucina sperantia pentru
viitoriu. Caci consulii si senatulu cu cohortile urbane
ocupasera Forulu si Capitoliulu, si era gat'a a pro-
chiema libertatea comuna. Insusi enca fa chiamatu
in Curia printr'unu tribunu alu plebii ca-sa, 'si dea
parerea, respunse anse: ,,Ch e retienutu cu pute-
rea si prin necesitatea cercustariloru." Dar
adou'a di, caci pedeoparte parintii, din desgustu si
neunire fiindu de pareri diverse, se-aratara mai lasa-
tori in efaptuirda, tendintieloru sale, de alta parte
multimea, ce sta impregiuru, poftea acum unu Re-
www.dacoromanica.ro
312
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
319
www.dacoromanica.ro
320
www.dacoromanica.ro
321
XXI.
Impartiri de bath in daru facA adcscori intros
poporu. Spectacule enea dede mai de multe ori si
enca forte pompOse , nunumai de cele usitate si pela
locurile obicinuite ; ci si de cele de nou plasmuite si
repetite din antichitate, si in locuri unde nimene inainte
de densulu. Candu dedich teatrulu lui Pompeiu , ce
arsese si pe care flu refacuse, a dirigeatu jocurile de
pe unu tribunalu inaltiatu in orchestra, dupace mai
antaiu sacrificase in basilicele din susulu teatrului, si
dupace tracuse pe mediloculu spectatoriloru , cari ilu
primira sediendu si tacendu.") Tieni?i si jocurile cele
secularie sub pretestu, c Augustu le ar fi serbatu
inainte de timpu fara sa ascepte terminulu legalu, desi
21
www.dacoromanica.ro
322
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
324
www.dacoromanica.ro
325
www.dacoromanica.ro
326
www.dacoromanica.ro
327
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331
www.dacoromanica.ro
832
/MC.
Formei steri6ra nu i lipsiti nice autoritatea, nice
demnitatea: ori sta., ori siedea, dar mai alesu candu
reposa, era de o marire impunataria. Avea corpu
inaltu, nu anse de cele subtiri; si carunteciele si cer-
bicea cea plina adaugea la frumseti'a figurei lui. Dar
la marsu i strica, ch nu se-putea tien6 bine pre pi-
tiOre;si avea multe in purtare fia la gluma fia la
seriosu, ce flu facea scarbosu; precum unu risu ne-
cuviinciosu, si anca si mai tare faci'a ee o lila in
mania, candu i veni spuma la gura si i curgea na-
sulu: la care se-mai adaugea si gangavi'a limbei si
necontenit'a tremuratura a capului, ce pururea si la
t6ta actiunea catu de mica crescea in graduln celu
mai mare.
XXXI-.
Sanatatea pe catu i era de rea mai inainte, atat'a
de buna i se-fach dupa domnia; afara de durerea
stomacului, de care fiindu tare superatu, cum ne spune
insusi, i venise a se si ucide.
XXXII.
Ospatie dede copiase si forte dese, si mai totu-
d'aun'a prin localitatile cele mai spaciOse, incatu de-
ordinariu jacea la masa deodata ate siesse mite de
6speti. Ospeth si la versarea lacului Fucinu, candu
en scursur'a lui; era anse aprOpe de a se-inneca re-
versanduse cu rapeditiune ap'a eliberata. Punea de
regula la masa si pe copii sei, cari un'a cu alti fe-
tiori si fete nobili mancau siediendu dupa vechea da-
tina la piciOrele paturiloru. Unui 6spete, despre care
se-credea, eh cu o di mainainte ar fi ascunsu unu
pocaru de auru, chiamandu lu a dou'a di la masa,
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
335
www.dacoromanica.ro
336
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
338
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
340
www.dacoromanica.ro
-- 341
dupre numele seu, si sa se-decreteze ca, in toti anii
la dile insemnate, sa se-citsca pe rindu, ca-si inaintea
unui auditoriu, intr'unulu Istori'a Tirrinna, in
celalaltu cea Cartaginna.
XLIII.
Pe la essitulu vietiel dedese 6recare semne, de-
stulu de chiare, de parerea de reu ce o sentht, caci
luase pe Agrippina si adoptase pe Nerone. In adeveru,
candu iertatii sei vorbiau cu lauda despre o cercetare,
in urm'a careia Claudiu condemnase cu o di mai
inainte pe o femeia vinovata de adulteriu si a mea
preursita e, dise, ca,-sa am totu numai femei
adultere, ei nu le Iasi), nepedepsite." Dupa
acst'a stringendu in bracia cu unu doru neobicinuitt
pe Britanicu, care i essise in cale, i strigh: Cresce
numai si 'ti voiu dtt cuventu despre tate faptele
mole," si mai adause grecesce:
Care te a ranitu, acel'a te va si vindecA.56)
1C,ra altadata, candu se-determinase a lu imbraca cu
tog'a barbatasca, pentruch avea statur'a, desi dupre ani
n'ajunsese etatea legiuita, deehiarase: Pentruca. po-
porulu romanu sa aiba odata pe adeveratulu
Cesaru.
XLIV.
Nu multu dupa acast'a 'si a scrisu si testamen-
tulu si l'a sigilatu cu sigiliale tuturoru magistraturiloru.
Deaceea, pana a merge mai departe f prevenitu de
Agrippina, carea, pe langa datele numerate, o mai
turbur si conscienti'a si mai alesu denunciatorii, cari
o acusau de crime numerase. C Claudiu a muritu
inveninatu, acst'a e necontestabile,9 numai despre
Cum? si prin Cine? variaza spusele. TJnii dicu: ca
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
343
www.dacoromanica.ro
344
www.dacoromanica.ro
345
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
Nerone Claudiu Cesaru.
I.
- Din gintea Domitia essira doue famiie ilustri:
a Calviniloru si a Enobarbiloru. Enobarbii au de in-
cepatoriu alu originii precum si alu conumelui sen
pe L. Domitin. Acest'a, venindu odata dela campu
intilnl pe doui juni gemeni') de o frumsetia divina,
cari in trcitu 'i ordinara, cum se-spune, c6.-sa ye-
stesca senatului si poporului romanu o victoria, de-
spre care enca nu se-sci nemic'a adeveratu; si intru
semnu a divinitatii sale printr'o usiera atingere a bu-
celoru feciei i schimbara pirulu din negru ce eri
pans aci in rosioru si asemine aramei. Acestn semnu
caracteristicu apoi a remasu si in purcediatorii sei,
cari, parte mare, avura barba rosia. Si dupa ce nu-
merara in famili'a sa septe consulate, unu triumfu
si done censure, si fure primiti intre patricfi, si atunci
se-tienura toti de acelasi conume. Nice prenume nu
avura allele de felu afara de Cneiu si Luciu, si enca
pe langa o particularitate demna de notatu: cA umilu
seu altulu din aceste doua pronume au fa purtatu de
trei persene un'a dupa alt'a urmatria in sieru, au
alternativu de fiacare. Caci aflamu inadeveru, eh
Enobarbulu celu dinthiu, alu doilea si alu treiea se-
numiau toti Lucii; era cei trei urmatori se-disera
Cneii; ceilalti in schimbare regulata, acum Lucii,
acum Cneii. Face trebuintia, asia socotescu, cti.-sa
facn pe cititoriu cunoscutu cu mai multi membri din
famili'a acest'a, cti, cu atatu mai usioru sa pta vedC,
eh, demi Nerone a degeneratu atAt'a dela virtutile
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
354
www.dacoromanica.ro
355
www.dacoromanica.ro
356
Ix.
De aci 'si incep domni'a cu demustratiuni de
pietate fiiiasca: fami lui Claudiu o ingropatiune din
cele mai pompdse; ilu laudh intr'o cuventare si ilu
apoteozh. Memoriei tatalui seu Domitiu i fac onrea
cea mai mare. Lash pe mama-sa gubernarea intrSga
a tuturoru trebiloru statului si ale curtii. In prim'a
di a domniei sale dede tribunului de garda dreptu
parola de di Cea mai buna Mama." Si pe urma
s'a aratatu adesu cu dens'a in publicu, purtati amen-
doui in aceeasi lectica. La Antiu fundh o colonia
parte din betranii gardisti, totudeodata stramuth acolo
si pe cei mai avuti din primipilari, si construl cu
marl spese unu portu maretiu.
X.
Pentru cd-sa arate si mai luminatu de ce spiritu
e densula insuflatu, dechiar c elu voiiesce a gu-
berni dupre program'a principieloru politice ale liii
Augustu,") si se-folosi de tcita ocasiunea spre a dd,
proba de liberalitatea, de blandetia si chiaru de civili-
tatea sa. Darile cele apasatrie parte le sterse de
totu, parte le mai impucinh. Premiele determinate prin
legea Papia pentru denunciatorii de calcatorii aceleiasi
le scadi la a patr'a parte. Dupace a impartitu intro
poporu cite patru sute de sestertie de omu, asiedih
pentru senatorii cei de familie vechi, dar lipsiti de
avere, salaria anualie , care la unii se-suiau la cate
cinci sute de sestertie; asemine concese a se-d la
cohortile pretoriane pe luna bucate in darn. Si candu
fil poftitu c, dupa datina, sa subscrie sententi'a de
mrte a unui condemnatu: Cum asi vr , dise, sa
nu sciu scrie!" Pe membrii ambeloru ordine i sa-
www.dacoromanica.ro
357
www.dacoromanica.ro
358
XII.
ln luptele gladiatoresci, ce le a datu intr'unu
amfiteatru, construitu din lemnu intr'unu anu in cam-
pulu lui Marte, n'a ucisu pe nice unu gladiatoru, nice
chiaru pe aceia ean l. pentru vreo crima au fostu con-
demnati la arena; de alta parte a scosu pe arena ca-
sa se-bata in arme patru sute de senatori si sesse
sute de cavaleri, din cari unii era de o avere insemnata
si de o reputatiune in totu respectulu intrga; se-
vediura cetatiani din ambele ordine luptanduse in-
contr'a fereloru si implinindu feliurite servitie de ale
arenei. Dede asemine si o bataiia navala, candu se-
vediura innotandu in ap'a marina bale mari. 'Hull din
efebin produsera nisce salturi dramatice, dise pirice;
caror'a dupa saltulu finitu le impartl la fiacare de-
cretu de cetatiania romana. Intro sujetele acestoru
salturi fil unulu, prin carele se-representa unu tauru
sarindu pe Pasifea,") cum cei mai multi din specta-
tori celu pucinu crediura, inchisa in form'a de lemnu
a unei junince. Unu Icaru, care dela cea antai'a
cereare de sboru cadiA din altime langa logea lui
Nerone si lu stropl de sange; cad forte raru se-obici-
nui a presida acestea jocuri, ci deordinariu le privii
jacendu in loge la inceputu numai prin gaurele, mai
tardiu apoi dintr'unu podu deschisu de totu. Este celu
antaiu care intruduse in Roma22) concursurile de in-
trecere cinci anualie, care dupre datin'a grecesca sta,
din trei sectiuni: din musica, calaritu si gimnica, si
care fura numite Nero ni a. Cu ocasiunea dedicarii,
baiilorn si a gimnasiului seu present& senatoriloru si
cavaleriloru oleiu.2.3) Presedinti'a pentru tOta durat'a
concursului in arte fa data prin sortire la barbati con-
sulari, cari ocupara loculu pretorului; dupa aceea se-
dede jos in orchestra unde siedea senatorii, si aci
www.dacoromanica.ro
359
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
-- 363
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
365
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
367
XXIII.
Deaci incolo cerceth, dearindulu tate serbatoriele
de jocu.32) Cad ordinii ca si acelea, acaroru intarcere
periodica cadea pe alti ani, adunate sa se-tiena tate
intr'unu anu; si asia s'a intemplatu ca, unele sa se-
serbeze de doue ori in acelasi anu. In Olimpia in-
contr'a a totu obiceiulu, tienA si min concursu musi-
calu. Si pentruca nemic'a sa nu lu distraga, nice sa
In impedece dela asemini ocupatiuni, scrise lui Eliu,
iertatului seu, care i adusese aminte, c trebile ca-
pitalei i diorescu presenti'a, aceste din vorba in vorba:
,,Desi svadulu si dorintra ta acunt este ca-sa
me intorcu iute, cu tate aceste ai face mai
bine ca-sa me svatuesci si sa poftesci ca-sa
me intorcu demnu de Nerone." Decateori canto,
elu, n'avea nimene voiia, nice chiaru pentru trebuintra
cea mai imperiasa, a essi din teatru. Asfelu spunu:
c unele femei nascura intre spectacule; si multi bar-
bati, satui de a In mai audi si de a lu mai amira,
gasindu portile inchise, sarira pe furisiu de pre murii
cetatii sau prefacenduse morti fura espurtati ca ca-
davre.33) N'ai crede cu catu tremuru, en date sudori
essia elu la lupta, cata jalusia avea catra emuli si
cata frica ducea de judi. Pe concurentii sei i tracti
ca si candu ar fi fostu lui deplinu egali, era politicosu
catra densii pe facia si le vena favarea in totu mo-
dulu; 6ra pe din dosu i defaima, uneori candu i in-
telnia i si injura, sett cerca a corumpe pe aceia, cari
ilu intreceau in arte. Catra judi, inainte de a incepe,
se-obicinuia a se-adresa, intr'unu tonu plinu de respectu
cu _urmatariele: Eu am facutu tate cite era de
facutu. Dar efectulu e in man'a Fatului. Vei
cit barbati de gustu si de cultura aveti da-
www.dacoromanica.ro
368
www.dacoromanica.ro
369
XXV.
Rentorsu din Grecia la Neapole , caci in acesta
cetate s'a fostu produsu mai antaiu, intr cu caii albi
pe o parte surpata a muriloru, cum este datin'a hie-
roniciloru; inteasemine modu intra si in Antiu, apoi
in Albanu, si infine in Roma. Dar in Roma pre acelu
caru, cu care Augustu 'si tienuse odinira triumfurile
sale; imbracatu in vestmentu purpuriu, in clamide cu-
suta cu stele de auru, purtandu pre capu coron'a de
victoria olimpica, in mana tienendu pe cea pitica ;
pecandu celelalte i se-ducea inainte in procesiune so-
lenela, provediute cu inscriptinni ce arata, unde, si
pe eine , si cu ce cantece, si cu ce sujete de poesia
a viucitu elu. Era dupa densuln veniau claqueurii
sei, cum odinidra veniau militarii pe urm'a carului
triumfatoriului, ciuindu: Ch ei sunt Augustanii,
militarii triumfului lui!" Procesiunea tracendu
preste unu arcu derimatu alu cercului Massimu, prin
Velabru ajunse la Palatiu si la templulu lui Apoline
Palatinu. Catu a tienutu calea Ici colo se-taia victime
intru ondrea lui, stratele se-udi era si era cu vinu
insiafranitu, si densulu era aruncatu cu paseri canta-
retie , cu cunune de panlice si cu cofeturi. Saerele
cordne de victoria le a siedia in camer'a de durmitu
giuru in giuru de patu'i; asemine se-postara si sta-
tuele, ce lu representi in costumu de chitaristu; im-
bracatu in acestu costumu f tiparitu si pre monete.
Si dupa atatea tote nunumai eh n'a mai lasatu ne-
mic'a din patim'a sa de artistu; ci mai virtosu, pentru
ca-sa nu 'si strice vdcea, dead incolo nu s'a mai adre-
satu nice odata catra miitari almintre decatu prin
scriptura, seu, deca se-intempld a fi de facia, prin
rostrilu altuia. Nice facea ceva, fia de seriosu, fia
de risu, fara de a aye langa sine pe foneticulu seu,38)
24
www.dacoromanica.ro
370
www.dacoromanica.ro
3 71
XXVII.
Ci pucinu cate pucinu imputerinduise reutatile, se-
lash de strengariele cele peascunsu, si, lapadandu tOta
grigea de a se-mai preface, se-dede pe facia la tote
escesele. PrelungiO, bancheturie sale dela mdiadi
pana la mdianOpte, si 'si renoid, puterile adeseori
prin baii calde, si pe timpu de vera cu de cele re-
cite cu neua. Uneori cini si in publicu pre laculu,
in care se-da naumachia inchisu, su in campulu
Martiu sell in Cerculu Massimu, unde se-serviO, de
fetele publice si de baiaderele") din tOta Roma. De-
chteori plutea pe Tibru in josu la Ostia su se-pre-
amblht prin sinuhi de Baie, dealungulu ripeloru si a
tiermuriloru se-facea totud'aun'a la statiuni determi-
nate ospetarii si foishire, provediute cu de mancatu
si de beutu, prin care facea pe ospetars'a femei din-
tre matrOne chiaru, si lu invitA candu ici candu colo
cd-sa desbarce. Adeseori se-poftiO, elu insusi pe sine
la mas'a verunuia din amicii sei, si asia s'a intern-
plaiu c6, pe unulu din aceia sa lu tiena o melita43)
la patru sute de mil de sestertie, si pe altulu o csontia
de rosa44) cu cevasi mai multu.
XXVIII.
Afara de comereiulu nerusinosu cu junii nobili
si cu femeile maritate, elu &ell si vestali Rubria
violentia. P'aci eri sa ia de socia dupre tOte for-
mele pe iertat'a Acte; spre care scopu se si capuise
de nisce barbati fosti consuli, c-sa jure pre plas-
muita ei origine din sange de rege. Pe junele Sporu,
pe care l'a scopitu si voill in totu modulu a lu
stramuta inteunu individu cu natur'a de femeia, dupa
ce'i lu dusera in palatu cu mare pompa dupre totu
ritulu maritisieloru cu zestre si cu valu rosiu, ilu ava
24*
www.dacoromanica.ro
372
XXIX.
Dupa ce 'si abatjocuritu totu trupulu incAtu nu
i a mai remasu nice unu membru nespurcatu, in cele
dinurma scugeth ct unu felu de jocu, c6, cusutu in
pele de gra sa se-emita din colivia, sa sara in par-
tile rusinse ale barbatiloru si ale femeiloru legati de
paru, si, dupa ce 'si facea poft'a, sa fia si elu saritu
de iertatulu Dorifore, pe care tocm'a asia 'si hi luase
de barbatu, precum dusese pe Sporu de nevsta.
Audii dela multi, cit elu se-tienea frte convinsu, eh
nu e omu in lume, care sa fia castu sell curatu in
nice o parte a corpului seu; ci eh eei mai multi se-
prefacu numai, si 'si ascundu cu viclenia pecatele;
pentru acst'a elu celor'a ce 'si descoperia rusinile li
ierta si celclalte fara de legi.
www.dacoromanica.ro
373
XXX.
Despre avere si bani parerea lui era: a singura
placere ce ne facu este sa le cheltuimu risipindu le;
eh sun% nisce avari si nisce arpagoni toti cad tienu
socotra in cheltuieli, si ch. 6menii straluciti si cu
adeveratu mari sunt numai cari sciu a risipi si a
cheltui cu amendoue manic. In unchiu-so Caiu Cali-
gula nemica n'a aflatu mai demnu de lauda, decatu
darulu ce lu av de a cheltui intr'unu timpu atatu
de scurtu imensea avere lasata de Tiberiu. 1.A.ca pen-
truce n'a tienutn nice o mesura nice in daruire, nice
in cheltuire. Nu ti vine sa credi, ca, cu pomp'a lui
Tiridate cheltuiti pe di ale optu sute de mii de se-
stertie, si eh la plecarea aceluia i darul preste o suta
de mili6ne de sestertie. Pe chitaristulu Menecrate si
pe mirmilonele Spicula i darul cu mosiile si cu pa-
latele barbatiloru cari au meritatu triumfuri. Pe Cer-
copitecu Panerote, unu camatariu, care, prin medilo-
cirea lui ajunsese la posesiunea proprietatiloru celoru
mai insemnate atatu in Roma catu si la tira , ilu
inmorimenta cu o pompa apr4pe de cea regale. Nice
unu vestmentu nu l'a imbracatu de doue ori. In cu-
buri s6u 6se juca puntulu pururea eu cate patru Bute
de sestertie. Pescuia en retia aurita impletita din fire
de purpura si carlatu. Se-dice a suit'a sa in cala-
torie nu eta, nice odata din mai pueinu decatu o miia
de caruce, din muli cu potc6ve de argintu, din mu-
lari imbracati in vestminte de lana de Canusiu si din
o turma de inhamatorl si de curieri ornati cu falere
si cu bracele.
XXXI.
'Sumele cele grandi6se anse le a inghititu fu-
r6rea lui de edificare. Intinse cas'a imperatsca dela
www.dacoromanica.ro
374
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
376
www.dacoromanica.ro
377
www.dacoromanica.ro
378
www.dacoromanica.ro
3 79
www.dacoromanica.ro
-- 380
www.dacoromanica.ro
381 --
tura de consangenitate, pe care elu sa nu o fi ruptu
eu manile sale cele de carnefice. Pe Antonia, fet'a
1111 Claudiu, care i refusase man'a dupa martea Pop-
peei, sub pretestu ca clocesce comploturi incontr'a lui,
o curati dintre cei vii. Asemine facA si cu ceialalti,
cu cari era legatu su prin consangenitate su prin
afinitate, intre acesti'a pe junele Au lu Plautiu, pe care
inainte de a lu tramite la loculu de perdiare, ilu
spurch mai inainte si apoi ilu tramise la mrte en
vorbele: Ducase acum mama mea, si gugulsca
pe succesorulu men!" Spuindu la totu omulu, ca-
rele voila sa lu auda, cit acelasi a fostu amantele
mame-si, si eh acst'a i bagase fumuri de tronu. Pe
fiin-so celu vitricu, Rufiu Crispinu, pe copilulu Pop-
pee4, copilu caruia enca nu i essise mustecele, fiindu-
ca i spusesera, eh elu se-jdca de a Cesaru si de a
Imperatu, ilu innech in mare prin chiaru servii lui,
candu se-ocupa cu pescuitulu. Essila pe Tuscu, fiiulu
nutritdrei sale, numai pentruch acelasi, ca, gubernatoru
alu Egipetului, se-scaldase in bailie ce s'au fostu pre-
gatitu pentru venirea imperatului. Pe Seneca, inva-
tiatoriulu seu, l'a facutu ca, singuru sa 'si ia viati'a,
macaruca, inurm'a repetiteloru rugatiuni, c sa i pri-
rnsea dimisiunea si a ofeririloru ca-sa i ia averea,59)
Nerone, disciplulu, se-jurase pe cea avutu mai santu:
Ca pe nedreptu ilu suspic,ionza, ea mai bine
va peri decatu sa i faca vr'unu reu." Lui Burru,
prefectulu gardei pretoriane, i tramise in ken de me-
dicin'a ce ia fostu promis'o incontr'a durerii de OW,
veninu.59) Pe iertatii sei, ameni betrani acum, cari
lucrara mai antaiu pentru adoptarea lui prin Claudiu,
apoi la suirea lui pe tronu si lu ajutara in domnie'i
cu svadulu seu, pe toti ia perdutu priu veninu, data
parte in mancare, parte in beutura.69
www.dacoromanica.ro
382
XXXVT.
Nu cu mai pucina crudime s'a purtatu elu si
afara incontea strainiloru. 0 cometa , acareia ivire
dupre credinti'a vlogului, semnza potentatiloru peke,
incepuse a rasari pe ceriu mai multe nopti dearindulu.
Spaimentatu de acest'a intrebk pe astrologulu Babilu,
si dupace capath dela acest'a respunsulu: eh regii se-
obicinuescu a impaca, atari aratari prin drecare ucidere
ilustra si a departe, dela sine reulu in capulu cetatia-
niloru primari, s'a determinatu indata a perde pe toti
romanii cei mai nobili. Si acest'a cu atiltu mai virtosu
cu catu doue conjuratiuni descoperite pe atunci i ve-
nira ce, de porunceala a i d causa ca-si drepta si justa;
dintre cari dupre timpu cea mai anthia si mai pen-
culsa a fosta a lui Pisone, urdita in Roma, era cea
mai din urma a lui Viniciu in Beneventu. Conjuratii
'si aparara caus'a ineareati de lantiuri triplice. Unii
marturisira verde erim'a, de care erau acusati; altii
facendu i si imputatiuni dicendu, eh ei, iuferatu cum
e densulu de tote infamiele, nu i poth ajutd intr'altu
modu, deatu ucidiendu lu.") Copii conjuratiloru fure
alungati din Roma, si perira prin veninu seu de feme.
Este o fapta constatata, eh cei mai multi din ei pe-
rire la o singura mesa dimpreuna cu pedagogii si
capsarii sei,") era ceilalti fure opriti de a'si capatO
panea de tete dilele.
XXXVII.
Deaci inainte omore, fara alegere si mesura pe
toti ckti voila, si pentru teta caus'a ce i placea. As-
felu, ca-sa citezu de essemplu cfiteva preteste, lui
Salviclienn Orfitu i a imputatu de crima, ch, inchiriase
la statele straine pentru statiune trei bolte tienatrie
de cas'a sa in apropiere de Foru; lui Cassiu Longinu,
jurisconsultu si orbitu de vedere, cad tienuse in ve-
www.dacoromanica.ro
383
www.dacoromanica.ro
384
www.dacoromanica.ro
385
www.dacoromanica.ro
386
www.dacoromanica.ro
387
www.dacoromanica.ro
388
XLI.
Abea in urm'a deseloru manifeste injuratrie ale
lui Vindice se-vedih miscatu a provoc pe senatu
printr'o epistola, c6,-sa i procure lui si statului satis-
factiune, scusaudu 'si absenti'a printr'o durere de gAtu.
Pentru nemic'a anse nu s'a superatu asia de adtincu,
c6, de ce Vendice sa i dica lui, ch nu e chitaristu
bunu, ci numai unu carpaciu, si pentru ce sa lu faca
Enobarbu. Ce s'atinge de acestu nume gentilicu, ca-
rele i se-imput6, ca, o batjocura, dechiark, ch, va de-
pune pe Clathdiu, celu din adoptiune si lu va relu,
pe acera c pe alu familiei sale. Celelalte imputari
le immi simplice false, si dreptu argumentu la acest'a
aduse unic'a cercustare, ch i se-arunca nesciintia chiaru
si in acea arte, ce elu a cultivat'o pana la perfectiune,
intrebandu era si era candu pe unulu candu pe altulu:
de cunoscu ei pe cineva carele sa lu intreca!"
Ci dandu i dioru curieri peste curieri se-int6rse la
Roma tramurandu. Unu semnu de nemic'a i mai fac
pucina inima pre cale: observandu adeca pre unu
momnnentu intr'unu reliefu, ch unu militariu gallu
trantitu la pamentu se-taresce de paru de unu cava-
leru romanu, sari in sus de bucuria si dede charu ce-
riului, candu vediA acesta icdna. Nice dupa venirea sa
la Roma n'a adunatu nice pe senatu nice pe poporu, ci
s'a multiemitu a chianti la sine acasa pe chtiva din
cei mai de frunte din cetatiani, si dupace a tienutu
unu svadu rapede si scurtu, t6ta cealalta parte a dilei
o petrech. essaminandu si probandu niece organe de
apa de inventiune noua si ne mai cunoscuta: candu
esplich insusi chte un'a partile constitutive vorbi de-
spre reporturile si grautatea mecanismului fiacareia, si
nu uith a promite ca citu mai curentu elu le va pro-
duce pe t6te in teatru, dem va fi cu voii'a lui Vindice.
www.dacoromanica.ro
389
XLII.
Dar dupace a aflatu, a si Galba si Ispania s'a
revoltatu, cadi lesinatu si cu inima franta de durere
jac multu fara vOce ca mortu pre pamentu. Veniendu
'si in fire isi rupea vestmeutele, se-batea cu pumnu in
capu si strigh,: S'a finitu cu mine." NutritOreloru
sale, care ilu mangaia,, aducendu'i aminte eh si alti
imperati au mai patit'o, respunse: Cit nenorocire a
lui e ne mai audita si fara essemplu, pentru-
eh eln perde de viu puterea suverana." Si en
tote acestea din luesulu si din moliciunea obicinuita
nice n'a lasatu nemic'a, nice n'a impucinatu. Din-
contra, candu i veni din provineia o scire buna nu-
numai eh, a datu o cina de cele mai copiOse, ci enca
a cantata insusi versuri batjocuratOrie, devenite pu-
blice in contra capetenieloru revolutiunii, dupre me-
lodie lascive, si acompaniate de gesturi conforme.
Puse sa lu duca la teatru pe secretu si tramise sa i
spuna la unu aetore ce facea fur6re: ch abus Oza
de ocupatiunile Imperatului."n
XLM.
Indata pela inceputulu rebeliunii coneepuse, cum
se-crede, niece mesuri preste inchipuire tiranice, care
anse nu erau straine de caracterulu seu, cum aunt:
ca,-sa, revOce si sa ucida pe secretu pe toti guberna-
torii provincieloru si pe comendantii ostiriloru, ea-si
pe unii ce ar fi din complotu si de aceleasi sentie-
mente cu rebelii; sa omOre pe toti essilatii si pe toti
gallii ati s'afla in Roma; pe aceia, pentru ca-sa nu
faca causa comune cu rebelii, pe acestia, eit, pe nisce
complici si favoriti ai conationaliloru lorui sa dea
Galiele in prd'a ostiriloru; sa pOrdia pe totu sena-
tulu prin veninu la o masa comune; sa puna focu
www.dacoromanica.ro
39Q
www.dacoromanica.ro
391
www.dacoromanica.ro
392
www.dacoromanica.ro
393
www.dacoromanica.ro
394
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
397
LI.
Statuia lui era cam de medilocu; corpulu patatu
si puturosu; parulu flavitiu galbenu, faci'a mai multu
frum6sa decAtu placuta, ochii albastri si de slaba ve-
dere, cerbicea presto mesura grasa, pantecele scosu,
pici6rele f6rte suptiri, sanatatea buna. Caci, cu t6ta
viati'a lui cea neregulata si preste mesura desfranata,
in cursu de patrusprediece ani abea s'a betizitu de
trei ori, si atunci asia, ea nice de vinu sa nu se-
abtiena, nice sa schimbe cevasi din traiulu obicinuitu.
Intru imbracaminte si intru tienatura nu pazia ace o
cuviintia, inatu nunumai ca 'si purta parulu peptenatu
pururea in grade, ci in calatori'a sa prin Achaia ilu
lash si in plete pre spate. Essig, adesu in lume im-
bracatu numai in cate unu vestmentu de n6pte, legatu
la giltu eu cate unu sudariu, deseinsu si descalceatu.
LIE.
In copilari'a sa capath o eunosciintia superficiale
mai de tate scientiele. Numai dela filosofia l'a opritu
mam'a sa, dicendu'i: c filosofi'a nu e pentru
acel'a care va sa devina Imperatu.") Seneca,
invatiatoriulu seu, l'a abatutu dela cunoscinti'a vechi-
loru oratori, ca cu athtu mai lungu timpu sa tiena
defipta amirarea disciplului asupr'a talentului invatia-
toriului. Eca asia luanduse dupre inclinarea sa se-
puse pe poesia, si conceph bucurosu si fara osteni-
tiune versuri. Si nu e adeveratu, ceea ce dicu unii,
ch. s'ar fi ornatu cu pene straine dandu ale altor'a
de ale sale. Mie mi a cadiutu amana table de scrisu
si foiisibre cu versuri de toti cunoscute, scrise cu
man'a sa; care la antai'a aruncatura do ochiu se-potu
cun6sce, c nu sunt nice imprumutate de aiurea, nice
postscrise dupre verunu dietatu; ci asiediate ea de
www.dacoromanica.ro
398
LILL
A cultivatu si pictur'a si sculptur'a mai alesu nu
cu pucina diligintia. Nisuintia wise predomnitaria la
densulu catu a traitu fh popularitatea, de aceea in
acestu respectu era rivalulu tuturoru, cart intr'unu
modu su altulu putea nisc inim'a vlogului. S'a
latitu faim'a c, neindestulitu en coranele ce le me-
ruise ea eantaretiu si actoru pre scena, are de cu-
getu a se-produce la celu mai de aprOpe lustru si in
arena la jocurile olimpice intro atleti. Fapta e, ch
elu se-essertikt cu diligintia in luptatura, si catu a
fostu in Greci'a nice odata n'a privitu almintre cer-
tele gimnastice decatu siediendu dupre datin'a bra-
beutariloru81) aprape de aeestia pre pamentu in stadiu,
si candu ver o pareche de luptatori se-departa mai
departe, i tragea eu manile sale rasi in mediu. Si
fiinduch tracea c elu egalizeza in cantu pe Apo line,
in cociaritu pe Sare, se-determinase a imita si faptele
lui Ercule. Spunu eh spre acestu scopu dresase pe
unu leu, pe care, desbracatu in pelea gala, avea su
sa lu tace eu o maciuca, sCu sa lu sugrume strin-
gendu lu in bracia in aren'a amfiteatrului in pre-
senti'a pop orului.
LIV.
Afara de indoire este ch pela essitulu vietiei
sale facuse in publicu promisiunea, ch, dace va re-
mane in domnia, in jocurile ce le va da, intru ser-
barea victoriei, se-va produce eantandu si en organele
idraulice, si cu flautulu, si cu cimpoile; si ch in diu'a
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
40
legatele lasate in testamentu. Shakspeare a scosu din
Plutarcu pucinele liniamente, ce se-vedu in tragedra
lui Antoniu si Cleopatra ," relative la dilele din
urma a lui Domitius.
6) Cap. V. Fiulu lui Agrippa si a Juliei fata
lui Augustu.
7) Vedi Caligula LV.
6) Cap. VI. Vedi Tac. An. VI. 47.
9) Adeca radiele s6rolui atinse pe nounascutulu
pana a nu lu pune pre pamentn, turn er4 datina a
se-face indata dupa nascere, de unde apoi , cum s'a
mai disu, tatalu ilu redia intru semnu cit lu cunesce
ala seu.
10) Am tradusu dupre variantea feli citat is era
nu iufelicitatis ejusdem.
11) Cum amu dice in diva botezului. Purificarea
su lustricus dies er4 diu'a a nou'a pentru fetiori,
a opt'a pentru fete dupa nascere, candu in presenti'a
rudeniiloru i sed numele intro varie rituri si cere-
monie.
12) Cap. VIE. Cain Cesaru e Caligula.
13) Asia se-numi darulu, ce se-facea soldatiloru
la schimbarea de principe.
") Se intielege pela atari serbatori.
'5) Cap. VIII. .Coldrea de vioitiunea dramatica in
acesta descriere la Suetoniu, almintre scriitoru de sange
rece, se-esplica prin importanti'a, cum Nerone se-opin-
teste a 'si incepe suirea sa pre tronulu Cesariloru in-
tr'unu modu eatu se-p6te mai pregnantu. Vedi bine,
eh descrierea acestui evenementu facuta de Tac. An.
XII. 69 este multu mai plastica.
16) Cap. X. Augustu lasase pentru indreptarea
purcediatoriloru sei unu felu de testamentu politicu.
17) Ceeace in dilele celea bane ale republicei
26
www.dacoromanica.ro
402
www.dacoromanica.ro
403
www.dacoromanica.ro
404
www.dacoromanica.ro
405
www.dacoromanica.ro
406
www.dacoromanica.ro
407
www.dacoromanica.ro
Serviu Sulpiciu Galba.
I.
Dinasti'a Cesariloru s'a stinsu cu Nerone,I) dupre
cum se-prevestise prin numerdse semne, intre care
doua mai cu sema au fostu de o evidentia speciale.
Candu Livia, indata dupe maritisiulu seu cu Augustu,
visith vil'a sa Vejantana, unu vulture care sbuni pe
a deasupr's 'i lash in sinu o gaiva alba nestricata,
cum o rapise, tienendu in rostrui o ramura de lauru.
Livia puse ch gain'a sa o cresca si ramur'a sa o plante;
asia aceea scese athtia puii, inchtu si astadi vil'a se-
dice la Gaiini;" era din acest'a essi atat'a lauretu,
incittu Cesarii de ad rupea frundie pentru cununile
loru de lauru; si triumfatorii avea datina, cti, indata
sa plante altele in acelasi locu; si .s'a observatu ch
la mertea fiacaruia Cesaru se-usch si laurulu satitu
de densulu. Era in anulu din urma alu vietiei lui
Nerone nunumai eh s'a uscatu din radacina totu lau-
retulu, ci perira si gaiinile tete dintr'aceea. Curentu
dupa acest'a fulgerulu lovindu in templulu Cesariloru,
cadiura deodata capetele dela tete statuele; era din
manila statuei lui Augustu i se-salsa si sceptrulu.
II.
Lui Nerone a urmatu Galba, care nu sta nice
in'r'unn gradu de cumnatia sea afinitate cu eas'a Ce-
sariloru; dar de o familia din cele mai nobili, de
ginte mare si veche, ci nnulu ce in titulile statueloru
se-inscri g. pururea: de stranepotu a lui Q. Catulu
Capitolinu; era dupace a devenitu Imperatu, asiedib,
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
411
www.dacoromanica.ro
412
V.
Intro alte discipline liberali s'a aplecatu si la
studiulu de drepturi. Luh si jugulu casatoriei;u3) ci
dupace i a muritu Lepida si cei doui fii dela ea,
remase in celibatu, si n'a fostu cu putintia a lu mai
induplecti la adoua casatoria prin nice unu felu de
propunere, nice chiaru prin cea facuta din partea
Agrippinei, devenita veduva prin mertea lui Domitiu,
si carea i facea lui avansuri pecandu i traia enca
nevest'a si nu era veduvu, incatu pentru acesea intr'o
societate de matrane nunumai c fh viu infruntata de
mam'a Lepidei, ci enca si palmuita. Intro tete catra
Livia Augusta avh cea mai mare deferintia pururea.
Catu a fostu ea in viatia avh mare charu inaintea ei,
si dupa m6rte'i peaci erd sa devina unu omu bogatu
prin testamentulu ei. Galba adeca sta in acela intre
legatari en unu praecipuum (parte de mostenire) de
cinci mili6ne de sestertie; ci, pentruch acesta suma
ea o notase numai in cifre, si nu o descrisese si in
vorbe, eredietoriulu Tiberiu a redus'o numai la cinci
sate de mii de sestertie, deaceea nice acestea nu le
a primitu.
VI
Cararea functiuniloru de statu o inceph inainte
de timpulu legale, si cu ocasiunea joeuriloru floralia,
ce le a datu in calitate de pretoru, dede o specie
noua de spectaculu: elefanti amblatori pe fune. Dupa
acest'a gubernh Acuitania mai unu anu intregu; apoi
tieni consulatulu ordinariu in cursu de siesse luni,
candu se-intempI cd insusi sa urmeze lui Domitiu,
tatalu lui Nerone, era lui insusi Salviu Otone tatalu
lui Otone Imperatulu, ceea s'a socotitu ea si o pro-
rocia de casulu fiitoriu, cd-sa devina Imperatu intre
www.dacoromanica.ro
413
www.dacoromanica.ro
414
prin carte interne, eau si prin miscari inimice ale
barbariloru. Restabill ordinea CU aVat'a asprime cu
cfita dreptate, ce o facea si in cele mai manunte lu-
cruri. Astfelu candu unu militariu fit acusatu ch, fo-
losinduse de scumpetea bucateloru, 'si a vendutu pri-
sosulu de grau, modiulu cu o suta de dinari, Galba
ordin c nimene sa nu lu ajute candu va incepe sa
i lipssca bucatele, si militariulu perl de flime. La
in facere de judecata, candu i veni inainte casulu,
c doi insi sa 'si dispute proprietatea asupr'a unei
vita de trasu, si motivele si marturiele de ambele parti
eth atatu de intunecate, a nu se-putea scdte la lu-
mina dreptatea, fact sententi'a: c vit'a sa o duca
legata la odd la laculu de unde eth invatiata a se-
adapg , apoi sa 'i ia legatur's , si sa fia a aceluia la
care se-va trage ea dupa adapare.
VIII.
Pentru faptele sale de atunci in Africa si pentru
cele ce le facuse mai de multu in Germania, capath
ornamentele triumfalia, si preotia in trei colegia, adeca
devenl membru intre cincisprediece barbati, intre fratii
Titiani si intre preotii lui Augustu. Dead inainte
cam pana pela mediulu domniei lui Nerone petrect
partea cea mai mare de timpu in retragere, si intr'a-
cestu spatiu de timpu mx essiti nice la preamblare in
lectica nice odata altramente, dec'atu urmatu de o a-
doua lectica, in care purbi cu sine totudeaun'a unu
milionu de sestertii in auru, pana ce infine i se-oferi
Spania Traconense enca pecandu s'afla la Fundi; s'a
mai intemplatu enca cit, pecandu la intrarea sa in
acsta provincia facea unu sacrificiu intr'unu templu
publicu, intre copii administratori, la acel'a care tienea
vasulu tamaitoriu, deodata sa i se-caruntiasca totu
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
-, 416
I cadiuse adeca in mini nisce depesie ale lui Nerone
catra procuratorii sei, prin cari acesti'a era provocati,
ci-sa ueida pe secretu pe Galba. Speranti'a i cres-
cuse prin semne bune si auspicia favorabile, dar mai
alesu prin proroci'a unei vergure de distinctiune. Cu
atfitu mai virtosu, ch insusi preotulu lui Joue din
Clunia, pe credinti'a unui visu, scOse din Santuariu
acsta prorocia, facuta cu doue sute de ani mai inainte
printr'o prorocitia june. Cuprinsulu acestei prorocie
era: Mt 6recandu va essi din Spania unu prin-
eipe si domnu alu universului."
X.
Deci la parere, c si candu ar voii sa intreprinda
emanciparea sclaviloru, se-sul pe tribunalulu seu, pre
care asiediase inaintea sa citu s'a pututu de multe
ic6ne de ale celoru ucisi si condemnati de Nerone,
pecandu alaturea sa st unu june nobilu, pe care ilu
chiamase la sine pentru acestu scopu dintr'o insula
vecina, unde vecuia, ca. essilatu. Galba incep4 aci a
se-plange de starea cea triste a imperiului, dar de-
chiari, candu fA salutatu de imperatu, c elu e nu-
mai unu legatu adeca locutinente alu senatu-
lui si alu poporului romanu. Dupa acst'a sus-
pendi cursulu judecatorieloru; conscrise din plebea
provinciei legiuni si trupe ajutat6rie pe langa ostirea
cea veche a sa statatria numai dintr'o legiune, din
doue scadr6ne de eavaleria si din trei cohorti; com-
puse din fruntasii, cari se-destingea cu prudinti'a si
cu etatea unu felu de senatu, dela care, deciteori va
cere trehuintra, sa era svatu in cestiuni mai impor-
tanti. Asemine alese din tinerii de ordinulu calarescu
cari, sub nume de Evocati, pelanga dreptulu de a
puta purti si de ad inainte inelulu de auru, sa ser-
www.dacoromanica.ro
417
www.dacoromanica.ro
418
de supunere, lepadlt titlulu de L eg a tu, si bah celu
de C es aru.") Plea la Roma imbracatu in ve6tmentu
de duce, cu unu pumnariu spandiuratu de gAtu: si
n'a pusu toga pe densulu, pana n'a vincitu pe toti
aceia cari cercara noue revolutiuni, cum fa prefectulu
gardei pretoriane Nimfidiu Sabinu in Roma , Legatii
Fonteiu Capitone in G-ermania si Clodiu Macru in
Africa.
XII.
Numele de avaru si de crudu i apucase inainte.
(5menii vorbilt: ea pe acelea din cetatile Spaniei si
ale Galiei, care nu i se-plecasera indata, sa le fi pe-
depsitu cu tribute cam grele , pe Orecare si cu dhi-
marea muriloru loru; ca pe clregatorii fruntasi si pe
procuratori i a eondemnatu la mOrte cu femeile si eu
copii loru; ea a topitu o corona de auru grea de cinci-
sprediece punti, ce locnitorii din Taraco scotiend'o
iiintr'unu templu vechiu a itil Joue i o. oferisera, si
puse sa platOsca cele trei uncie ce lipid din pondere.
Care faima se-adeverl si se mai marl, cum a intratu
in Roma. Voiindu sa aduca cu forti'a la starea de
mai nainte pe marinarii, pe cari Nerone din matrosi
i facuse legionari, pentruca acestia se-improtivia si
cerea inapoi cu dioriu vulturele si semnele loru, Galba
nunumai ea i sparse prin calarimea comandata asupr'a
loru, ci i si diecim. Desfiintik asemine si cohortea
G-ermaniloru , pe care Cesaru odini6ra o compusese
c/t-sa servOsca de gard'a persOneloru sale, si i tramise
acasa fara nice o remuneratiune sub pretestu, ca ei
i ar ft mai inclinati catra Cn. Dolabella , langa a le
caruia gradini se-afli stationati. Se-mai dicea, adeveru
sOu minciuna, pentru cd-sa lu faca de risulu Omeniloru
si uncle c acesteals ca adeca ar fi gemutu candu 'si
www.dacoromanica.ro
41.S.
www.dacoromanica.ro
420
www.dacoromanica.ro
421,
www.dacoromanica.ro
422
www.dacoromanica.ro
423
www.dacoromanica.ro
-- 424
putil tien6 de a nu dechiara, c pucinu i va folosi
incontra la atitea virfuri de sabia." Infine scosu
afara prin faime false, ce conjuratii le respandii cu
scopu, ca-sa lu insiale a essi pre strate, audiendu dela
unii altii, dicendu fara nice unu temeiu, ca tote au
tracutu, ca turburatorii s'au invinsu, si ca toti ceilalti
vinu in cete la palatu, ca-sa lu saluteze si sa lu in-
credintieze despre neclalita sa supunere. Atunci essi
ca spre intimpinare acestor'a cu atat'a securantia, in-
chtu unui militariu care se-falia, ca a omoritu pe
Cu a cui
Otone, nu i dede altu respunsu, decatu:
ordinatiune?"4) si 'si urmh calea pana la foru.
Aci calaretii, cari avea ordinatiune ca-sa lu ucida,
respandira en ctiii multiemea de poporu adunatu; candu
anse vediura pe Galba in departare statura pucinu pe
locu, apoi de non repedienduse ilu taiara lasatu de
cei ce ilu insocia,
XX.
Unii istorisescu, ca la antaia larma ar fi strigatu:
Ce faceti consociloru de arme! eu Bunt alu
vostru, si voi ai mei;" ch an fi promisu si dona-
tivulu; cei mai multi anse dicu, ch insusi si a in-
tinsu gtitulu si le a strigatu: Dati, taiati, dOca e
sa fia!" Dar de mirare este, ch nimene din cei de
facia n'avil inim'a a sari imperatului seu intr'ajutoriu,
si ca toti cati au fostu provocati la acst'a nu luara
in sOma provocarea, afara de o ceta de veterani din
armat'a germana. Acestia, avendu in prospata tienere
de minte bunatatea cu care imperatulu i tractase fiindu
betezi si invalidi, i alergara spre ajutoriu; ci era tardiu,
caci din necunoscerea localitatiloru, avendu a ocoli, in-
tardiasera. S'a ucisu la laculu Curtiu, si lasatu asia
cum era., pana candu unu militariu de rindu, care
www.dacoromanica.ro
425
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
427
www.dacoromanica.ro
Mann Salviu Otone.
I.
Stramosii lui Otone aunt din mic'a eetate Feren-
tinu si 'si tragu originea dintio familia veche si ono-
rata essita din principii Etruriei. Mosiulu seu Salviu
Otone , care ava de tata pe unu cavaleru romanu si
de mama pe o femeia de nascere umilita, despre care
nu se-scie de a fostu macaru nobile, fa facutu sena-
torn din grati'a Liviei Augusta, in acareia casa ores-
cuse, fara sa se fi pututu inaltia mai sus de rangulu
unui pretoru. Tataln seu L. Otone, care din laturea
materna sti in legatura de consaugeniatate en multe
familii ilustri, era atatu de iubitu din partea lui Ti-
beriu imperatulu , si atatu i Bernina, la facia , incatu
cei mai multi ilu credea a fi facutu- de elu. Admi-
nistrit magistraturile din Roma, proconsulatulu in Africa
si alte comande miitarie cu cea mai mare consciin-
tiositate. Ava curagea a pedepsl cu mrte in Iliricu
pe cativa militari, cari, din parere de reu ca luasera
parte la rebeliunea lui Camillu , 'si ucise pe oficirii
sei ca pe nisce urditori ai acei rebeliuni, si acst'a o
faca elu inaintea cartirului generale in presenti'a sa ;
desi scii bine , ca chiaru pentru ac6sta fapta a km
fusesera inaintati in rangu do Claudiu. Cu acst'a
Otone isi marl glori'a dar de alta parte 'si impucina
charulu inaintea Imperatului, carele totusi eurentu ilu
merul rasi , descoperindu perfidra nnui cavalem ro-
mann tradatu de catra servi ca voiiesce a atenta viati'a
www.dacoromanica.ro
429
www.dacoromanica.ro
430
UL
Initiatu iutru bite planurie si secretele lui Ne-
rone, in diu'a, ce Neron6 o destinase pentru uciderea
mamei sale, Otone. ft acel'a care, spre a delatura t6ta
suspiciunea , dedese ambildru o cina dintre eele mai
joviali. Asemine elu fa acel'a care desfaoa de barbatu-
so pe Sabina Poppen , ce era amic'a lui Nerone pe
atunei , si pentru ea-8a o p6ta recepe acasa la sine
celebra la parere cuminarea sa en densa. Neindestu-
landuse, ca a insialafo, se-inamora inteens'a asia de
tare, ea nu se-putea impaca cu ideea de a ava nice
macaru pe, Nerone de rivalu. Celu pucinu se-crede,
eh eh rnmumai nu primi pe tramisii lui Nerone, ea-
sa i o duca ; ci enca inteo di nu von sa lasa in casa
nice pe Nerone insusi , care stii, la usia amestecandu
surda amenintiari cu rugatiuni, ca-sa'i dea depositulu
incredintiatu hi. Nerone se-multieml a anula acsta
casatoria si pe Otone a lu tramite in Lusitania in
calitate de Legatu. Mai departe nu i da mana sa se-
intinda , ct nu cumva printeo ped6psa pra aspra sa
esse la lumina tata co-medra acst'a preeugetata.. Si
eu t6te acestea ea deveni publica, cum se-p6te ved6
din urmatoriulu disticu:
De ce, intrebati, e essilatu Otone prin inaintare mintita?
Pentruca ineepuse deja a trai in adulteriu cu a sa
nevsta.1)
Eln a gubernatu provinci'a sa in calitate de cestoru
diece ani cu o cumpatare si neinteresare rara.
IV.
Infine cum bata or'a resbunarii elu fit celu an-
tiiu, care a imbracisiatu intreprinderea lui Galba. Din
acelasi momentu concepa si insusi speranti'a de a
www.dacoromanica.ro
(3 1
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
433
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
435
www.dacoromanica.ro
436
www.dacoromanica.ro
47
securanti'a sa, se-desparti de ei imbracisiandui si sa-
rutandui, si se-retrase in secretu. Aci scrise doue
epistole, un'a catra soru-sa , ca-sa o mangaia, ale&
catra Mesallina, veduva lui Nerone, pe -eare deter-
minase a o lud, de socia, cd-sa i recomande remasie-
tiele pamentesci si memori'a sa. Apoi arse tote seri-
sorile ce mai era, pentru ci-sa nu servOsca de peri-
culn si stricare pentru cineva in manile Vincitoriului.
Imparti asemine pela domesticii sei banii cid i ayes.
atunci langa sine.
XL
Pecandu astfelu preparatu la mrte sta. sa 'si
puna intentiunea in lucrare audI, ch pe aceia , cari
cugeta, a lag taber'a si pe densulu, i prindu si i re-
tienu ca pe nisce desiertori, si dise: ,,S a mai adau-
gemu la viatia si nOptea acOst'a." Acestea sunt
literalimente vorbele lui. Si opri de a se-face cuiva
vreo violentia, si, standu cu usi'a deschisa pana sOr'a
tardiu, primI la sine pe totu omulu carele voila, sa
intre -si sa i vorbOsca. Dupa acest'a 'si stemperh setea
cu apa rece, luh doua pumnare, le cerch de ascutite,
incuiii, usi'a, se-culch si dorml bine si liniscitu. Abea
in diori de di se-descepth, cu o lovitura se-strapunse
sub tietia stinga;, candu la antaiale gemete intrara
domesticii 'si dede sufletulu acum ascundiendu, acum
descoperindu'si ran'a, sis rapede (cum orinduise9) ill
si iumormentatu, in state de treidieci si optu de nth,
dupa o domnia de nouedieci si cinci de dile.
XII. .
La atat'a inima a lui Otone nu corespnndea de
felu corpulu si purtarea lui. Caci em u. e descrisu ca
unu omu de statura mica, cu picibre rele si strambe,
www.dacoromanica.ro
438
-
lui, alergara sa se-ucida intre sine in duelu. Infine
o parte mare a 6meniloru, cari lu blasterna candu era
viu, incepura a lu lauda dupace a muritu. Vlogulu
pana aeolo merse ca-sa dica: ca, elu a ucisu pe
Galba nu atatu pentru ea-ea domnesca insusi,
catu mai virtosu pentruch voila, a restabili
erasi republic'a si libertatea."
www.dacoromanica.ro
439
www.dacoromanica.ro
440
www.dacoromanica.ro
A. Vitellin.
I.
Despre originea Vitelliiloru sunt numerase, si
enca cu totulu contradicatrie traditiuni. Unii dicu:
c acsta familia e veche si noble; altii dincontra
cit e noua si necunoscuta, umilita chiaru. Acsta di-
vergentia de pareri eu asi atribui o la lingusitorii si
la defaimatorii imperatului Vitel liu, candu disput'a de-
spre starea si rangulu acester familia n'ar fi de unu
datu mai vechiu. Essista o carticica de Q. Eulogiu,
adresata lui Q. Vitelliu, cestorulu indeitului Augustu,
in care sta scrisu: ch Vito lliu 'si trage originea dela
Faunu, regele Aboriginiloru, si dela Vitellia, adorata
.in mai multe locuri c o dieitate, si ch odiniara ar
fi domnitu preste totu Latiulu; a purcediatorii loru
se-stramutara din tir'a Sabinlloru la Roma, unde fura
primiti intre patricii; eh, a sustatu lungu finis mo-
numente dela acsta familia, cum sunt: calea Vitellia
dela Janicu lu pana la mare , asemine si Coloni'a de
acestu nume, acareia aparare incontr'a Ecuiculiloru o
luase odinidra asupr'a sa singura acsta ginte; a pe
timpulu resbelului cu Samnitnii, en ocasiunea trami-
terii la Apulia a unei garnisdne, mai multi din Vitellii
s'ar fi assiediatu cu locuinti'a la Nuceria; eh infine,
dupa unu lungu intremeditt de timpu, purcediatorii a-
cestora revenira la Roma si intrara in ordinulu sena-
torescu.
IL
Dincontra naai multi autori scriu, ca capulu ace-
stei familia a fostu unu iertatu. Cassiu Severu, totu
www.dacoromanica.ro
442
www.dacoromanica.ro
443
www.dacoromanica.ro
444 --
Au lu Vite lliu, fiiuld lui Iucuu, devenitu imperatu,
se-nasmi la douedieci si patru, seu cum voru altii, la
siepte Septemvre sub consulatulu lui Drusu Cesare
si a lui Norbaim Flaccu. Proroci'a, ce au facut'o a-
strologii din zodi'a in care s'a nascutu, implura pe
parintii sei cu atatea fiori, incktu tata-so se-opuse mereu
din tete puterile, cit, catu va trai, aceluia sa nu i
se-dea de gubernatu nice o provincia ; era mam'a sa
ilu planse c4 pe unu mortu indata, si candu audi cli
i s'a oferitu. comand'a presto legiuni, si candu mai
tardiu a fostu prochiamatu de imperatu. Copilari'a si
junra 'si a petracufo in Caprea intro margiolii lui
Tiberiu, dead capatk pent= tta viati'a sa si numele
de batjocura Spintria; se-crede ck gratiele corpului
lui ar fi fostu funtun'a si caus'a la inaintarea din
rangu in rangu a tata-so.
IV.
Si in cealalta etate a sa a urmatu a se-infer
cu tete rusinele, si asia tier& loculu celu antaiu la
Curte. Lui Caligula er4 placutu pentru talentulu seu
de cociaru; lui Claudu pentru patim'a sa de jocu cu
6sa. Inaintea lui Nerone anse avea si mai mare charu,
nunumai pentru acum mentionatele sale talente; ci
enca si pentru mm meritu speciale. Vitelliu acleca
presicht joeurile Neronia, simtiendu ch Domnu-so arde
de poft'a de a se-produce a chitaristu, dar desi ilu
ruga cu totii, se-sfiii a essi pre scowl, si desierth
teatru, cii-si candu ar fi fostu tramisu sio imputeritu
de publicu, aduse pe Nerone inapoi, si asia 'i dede
osasiune de a se-pute induplece la dorintra comune.
V.
Dupace elu in acestu modu prin gratia a trei
imperati, s'a inaltiatu nunumai la functiunile ci si la
www.dacoromanica.ro
445
www.dacoromanica.ro
446
www.dacoromanica.ro
447
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
449
www.dacoromanica.ro
-- 450
nimului vreo indoiala pe eine va hut elu de modelu
in domnia, a adunatu pre t6ta preotimea in mediulu
campului Martin, si aduse maniloru lui Nerone unu
sacrifieu de m6rte , cum am dice parastasu. La o
masa publica a chiamatu la sine pe unu chitaristu,
ce 'i placea cum canta, si 'i dise ca-sa cante ceva si
din Dominicu,) si densulu fi. celu antaiu care a aplau-
datu pe cantaretiu caudal a inceputu cantece de ale
lui Nerone.
XII.
Cu astfeln de incepute s'a introdusu in domnia,
ce parte mare adus'o numai dupa svatulu si buna pla-
cere a celoru mai vili comedianti si cociari, si mai
en s6ma a iertatului Asiaticu. Pe acestu june, care,
ingreciosiatu de infarnuln eomerciu in care traia cu do-
mnu-so, fngise, dupace l'a gasitu in Puteoli vendiendu
ocsicrata, o bautura acrisiora din apa si otietu , l'a
bagatu in fere, curentu l'a iertatu si l'a primitu rasi
in desfatari. Dar, dupace s'a maniatu desnou pe eln
pentru sumetia si cerbicositatea lui, l'a vendutu la unu
maisteru de gladiatori amblatoru; si, candu era sa
esse pre scena pela finitulu unei lupte gladiatoresci,
puse sa lu rapsea pe furisiu; infine, abea dupace a
capatatu comanda preste legiuni in Germania, l'a eli-
beratu de totn. Si in diva dined a domniei l'a da-
ruitu asupra cinei cu inele de auru,') desi, inca in
dimintia aceleiasi dile, candu t6ta lumea Un ruga sa
faca chiaru aceluiasi omu acea destingere , s'a fostn
dechiaratu in terminii cei mai asecuratori, c elu nu
va face nice odata o atare rusine ordinuluj.. calarescu.
XIII.
Dar datu cum era mai en deosebire la la comia
si la crudime, manei totudaun'a de trei ori pe di,
www.dacoromanica.ro
451
www.dacoromanica.ro
452
www.dacoromanica.ro
463
www.dacoromanica.ro
454
www.dacoromanica.ro
455
www.dacoromanica.ro
456
XVIII.
Peri cu frate-so si cu fiiu-so in etate de cinci-
died si septa de ani si prorociele acelora se-iinplinira,
earl era de parere, ca semnele ce i s'au fostu aratatu
la Vienne, cum amu disu nu semnifica altu ceva dectitu
eh va aide pe manila unui omu de nationalitate gal-
lica. Si inadeveru elu fa vincitu de Antoniu Primu,
generalulu partitului opusu, cui, nascutu in Tolosa,
conumele in copilaria fusese B e cco , ceace va sa
diea rostru de cocosiu.
Note la A. Vitellin.
') Cap. U. Romanii se-inehinau la dieitatile sale
asia: isi tragea vestmentulu deasupra preste capu si
presto urechi, ineatu numai partea dinainte si fruntea
remaneau libere; apoi isi intindea mana catra statua
dietatii, o sarutd, mana, si tramitea dietatii sarutarea.
Dupa aceasta se-invertea dela stinga spre dreapta cu
corpulu. Caderea cil facia la pamentu sell matania,
ce o faca Luciu lui Caligula, era, imprumutata dela
ceremonialulu de pela curdle despotice ale Asiei.
Imperatii mai tardiu, ed. Eleogabalu si Domitianu, in-
trodusera la curtea Imperateasca cu edise acesta ado-
rare prin matania.
2) Saepe facias!
3) Cap. III. De moravuri antice, dice Tacitu.
4) Cea ce sta in cercustarea di se-facea iustitiu
sell se-inchidea tribunalele.
6) Cap. VII. Vedi Caligula Cap. LV. Not. 91.
6) Cap. X. Ca au ucisu pe Galba.
7) Cu privintia la escesele facute in calatorra
www.dacoromanica.ro
457
www.dacoromanica.ro
Titu Flaviu Vespasianu.
I.
Gubernulu statului necertu si vagu drama sub
cei trei imperati, cari se-inaltiara la tronu pe scara
rebeliunii si essira din viatia prin ferulu nciderii, ilu
luit, a mana si infine ilu consolid gintea Flavia, carea
desi era, de origine umilita si fara nice unu arbore
genealogicu de antecesori ilustri, en tote acestea se-
pita dice providentiale pentrn romani; macarca din
sinulu ei essl si Domitianu, care 'si 1u drept'a re-
muneratiune pentru crudimea si iubirea lui de avere.
Titu Flaviu Petrone, cetatianu din municipalitatea
Reate, in resbelele civic lu b. parte langa Pompeiu ca
centurione sOu ca veteranu voluntaritt, scapit din ba-
tea Farsalica si se-intOrte acasa ; unde , dupace mai
tardiu s'a amnestiatu si congediatu, se-tienea la unu
banchern en ineasarea de bani. Fiiulu acestuia, Sa-
binu cu conumele , n'a facutu servitiu militariu (ma-
cares drecari i lu facn primipilariu , unii dicu ck fa
dispensatu in calitate de centurione din caus'a sana-
tatii); ci a fostu vamesin de quadragesime1) in Asia.
Se-vedea pana mai incki statuele ce i le inaltiara
cetatile cu inscriptiunea grecOsca : %alp TE103111. V a-
m esiului celui bnnu. Mai tardiu facipebanchieru
in Elvetia, undo si mnrl, lasandu dupa sine pe fe-
mak sa Vespasia Polili si doui fiii ce i a avutu dela
dens'a: din cari celu mai mare, Sabinu, o duse pans
la prefectur'a Romei; celu mai inicu, Vespasianu, pang
la Domnra presto Statulu romanu. Mam'a sa Polla
era nascuta in cetatea Nursia dintr'o familia buna; ea
www.dacoromanica.ro
459
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
461
IV.
Sub domni'a lui Claudiu, din creditulu hi Nar-
cisu , fi tramisu in Germania ca, comandantu de le-
giune; deaci stramutatu in Britania, uncle se-bata de
treidieci de ori cu inimiculu. Supuse doue ginti din
cele mai brave, eucerl peste douedieci de cetati, si
insura Vecte, invecinata Britaniei, parte sub comand'a
suprema a lui Aulu Plantiu, parte supt a lui Claudiu
Imperatu chiaru. Dreptu remuneratiune pentru acst'a
capatit ornamentele triunafalia si in scurtu timpu sa-
cerdociulu dupla; catra acestea fi onoratu cu count-
latulu, ce l'a dusu in cele doue ultime luni ale anului.
Totu timpulu intremediu apoi pana la proconsulatu
ilu petrecA retrasu si in repausu, caci se-temea de
Agrippina, care avea pe atunci enca mare influintia
asupra fiiu-so Nerone , si carea persecuti pe amicii
lui Narcisu chiaru si dupa m6rtea acestuia. Apoi prin
sortire capath Africa de provincia, ce a gubernat'o cu
cea mai mare intregitate, si cn nume bunu, afara de
cercustarea ca. in Adrumetu la unu cravalu fuse arun-
catu cu morcovi. Fapta e, ch din provincia nu s'a
intorsn mai bogatu decum era ; caci din lipsea de totu
creditulu 'si angagilt tote mosiele la frate-so; si spre
sustienerea rangului seu, se-vediA constrinsu a specula
cu mull, de uncle lumea i si dicea Mnlaru. Se-dice
si ch, a fostu doveditu sa fi storsn dela unn june done
ante de mii de sestertie, pentruch 'i medilocise clav'a
lata incontr'a voiintiei tatalui aceluia; pentru ceace
si ava parte de o aspra inft'untare. Si Vespasianu fit
din suit'a ce a insocitu pe Nerone in calatorra ace-
stuia prin Achaia; ci pentruch elu, pecandu canta
dotnnu-so, s6u se-departa adesu, su d6ca si remanea
dormita, cadit4 in totale disgratia : incatu nunumai ci
s'a scosu din cerculu curtisaniloru: ci enca ft si opritu
www.dacoromanica.ro
462
www.dacoromanica.ro
463
www.dacoromanica.ro
464
www.dacoromanica.ro
466
www.dacoromanica.ro
466
www.dacoromanica.ro
- 467
www.dacoromanica.ro
468
www.dacoromanica.ro
469
IX.
Full si lucrari noue: templulu Pacii, celu mai
aprdpe de Foru; templulu divului Claudiu pre muntele
Celiu, inceputu adeveratu de Agrippina, dirimatu anse
din fundu de Nerone; asemine si Amfiteatrulu in me-
diulu Romei, asia cum se-informase, eh ar fi voiitu a
lu edifica Augustu. Ordinele senatorescu si celu ca-
valarescu, care parte se-impucinasera la numeru prin
desele ucideri; parte se-discreditasera prin abusulu in-
delungatu ce se-facea cu denumirea membriloru, le a
purificatu si le a intregitu, luandule pe amendoua la
o censura aspra, scotindu pe membrii cei mai nedemni
si punendu in locule pe altii mai onesti, alesi sell din
Italia seu din provincie. Si pentru ca-sa scie totu
omulu, ca acestea doue ordine nu diferescu intre sine
atatu prin nescareva privilegia, catu numai prin de-
mnitate, decise kite() crta dintre unu senatoru si intre
unu cavaleru asia: ,,Nu se cade a injurd pe se-
natori, dar a interce injuratur'a este legalu
si iertatu."
X.
Numerulu proceseloru crescuse in totu loculu in
proportiune forte mare: pentruch prin intrerumperea
judecatorieloru cele vechi remasera asia dicendu balta,
era prin cercustarile si turburarile timpului s'adausera
altele noue. 'Asiedii dar o comisiune compusa din
judecatori alesi prin serte, ca-sa restitueze dmeniloru
bunurile rapite in cursulu resbelului civile, si totu-
deodata agendele judecatorieloru centumvirali, earl era
atittu de multe incatu viatra incausatiloru mai ca nu
le ar fi ajunsu finitalu, sa le spedieze in modu stra-
orclinariu si sa le reduca la unu numeru citu se va
put mai micu.
www.dacoromanica.ro
470
XL
Desfranarea si lucsulu, nefiindu de nimene sta-
vilite, luasera o dimensiune de speriatu. Dreptuaceea
facA pe senatu, ca-sa decreteze: a fiacare femeia,
care se va rnariti dupa sclavu strainu, sa se-socetsca
serva; si ca, camatarii, cari credite.za pe fii de fa.
milie,8) sa n'aiba dreptu a 'si pretinde banii nice o-
data, adeca nice chiaru dupa mOrtea tatalui acestoru
felu de detori. In tote celealalte s'a aratatu civile si
bunu dela inceputulu pana la finitulu domniei sale.
XII.
Mediocritatea de mai nainte a originii sale nu-
numai ch nu 'si o ascundea nice odata, dincontra de
multe ori sa si lauda intr'ensa. Ce e mai multu candu
Orecari lingusitori s'apucasera a reduce originea fami-
liei Flavia la urditorii cetatii Reate, si la unu sociu
alu lui Ercule, alu caruia monumentu se-vede si astadi
pre calea Salaria Vespasianu fa celu antaiu care
ia luatu in risu. Ara de tOta speci'a de pompa este-
riore era asia de pucinu poftitoriu, incatu in diu'a
triumfului seri osteninduse de tardietatea si uritulu oe-
rcmoniei, nu se-puta contien6 a nu dice: Asia 'mi
trebue dOca am fostu atatu de fara minte, ca.-
sa poftescu eu la betranetie triumfu, en care
nice nu eram detoriu stramosiloru, nice nu
l'am s p eratu vreodata." Abea tardiii primi puterea
tribunicia si titlu de Tatalu Patriei; Ora incatu
pentru datin'a de a cauta9) pe cei ce venia sa lu
curten6sca, o desfiintilt enca de pecandu aura resbe-
lulu civile,
XIII.
Elu suferia cu blandetie vorbirea libera a amici-
loru, alusiunile advocatiloru si trufi'a fer6sa a filosofi-
www.dacoromanica.ro
471
www.dacoromanica.ro
472
www.dacoromanica.ro
473
www.dacoromanica.ro
474
XVIIL
Protegea si incuragea mai virtosu talentele si
artele. Elu e celu dintaiu care a constituitu, ca-sa
se-dea din fiscu la retorii latini si greci salaria anuale
de &ate o suta de mii de sestertie. Poetii cei emi-
nenti precum si artistii cum au fostu coi ce refacura
pe Venerea dela Cos si Colosulu") capatara pe langa
o plata insemnatria si daruri bogate. Unui mecanicu,
care se-oferl a transpurti cu pucine spese columne
grandiose in Capitoliu, i remunerh imperatesce inven-
tiunea; propunerea anse nu 'i o primi, dicendu i:
Lasame sa dau panisi6ra la bietulu poporul"
XIX.
La jocurlle, cu care inaugurh refacutulu teatru
alu lui Marcellu, revach pe vechii actori si cantareti.
Din acestia tragiculu Apollinare capath dela densulu
patru sute de mu de sestertie; chitaristii, Terpnu si
Diodoru, fiacare cote doue Bute de mii, unii eke o
suta de mii; cei cari capatara mai pucinu eke patru-
dieci de mii, fara a mai computa si numer6sele co-
rOne de auru. Da adeseori si mese si de multe ori
de cele scumpe si pompOse, pentru ca-sa faca castigu
la vendiatorii de ale mancarii. Daruri de mesa facea
barbatiloru pela Saturnalia; era femeiloru la prim'a
Marta. Si cu tote acestea elu totu nu se-puth scapa
de vechea imputare, ch e unu avaru. Astfeln locul-
torn din Alessandria nu inceta a 'i dice Cibio s act e,
unu mime acest'a alu unuia din regii loru, renumitu
pentru arpagoni'a sOn sgarcenia sa cea uriciOsa. Ce
e si mai multu in diva inmormentarU lui chiaru, pan-
tomimulu, Favore, care mascatu producea pe persOn'a
imperatului si contrafacea, cum era datin'a, faptele si
disele aceluiasi de pecandu erd in viatia, intrebh facia
www.dacoromanica.ro
475
www.dacoromanica.ro
-- 476
enca la risuri de cele comune si grosolane, incitu nu
se-abtienea nice dela vorbele cele mai necuviinci6se.
Cu tote acestea eau conservatu dela densulu si unele
glume fOrte de gustu. Intro altele odata barbatulu
consulare Menstriu. Floru ilu svatui, ca-sa nu mai
dica Plostru ci Plaustru (caru); adoua di Vespa-
sianu ilu saluth dicendu i Flauru in loeu de Floru.
Altadata, dupace a ascultatu pe o femeia, care se-
prefacea ea mOre de amOre dupa densulu, si i a datu
patru .sute de mii de sestertie, pentruch s'a culcatu
cu densulu, intendantulu seu intrebandu lu, c sub
ea titlu sa trOca in registru acsta suma, Serie, i
dise, pentru inamorisarea in Vespasianu."
XXIII.
Sciti sa eiteze'6) si versuri grecesci fOrte apro-
positu. Astfelu pentru esseroplu intrebuintia elu de-
spre unu omu, care era de o statura fOrte lunga si
provediutu cu unu membru genitale preste mesura
mare, versuln Omericu de urmatoriulu sensu:
Vine cu pasi mari si invertesce lancea ce 'si arunea
de parte umbia.")
Ara despre iertatulu Cerulu , carele era f6rte bogatu
si care Orecandu, cd-sa scape de darea cuvenita fiscu-
lui, se-dedese de nascutu liberu, si 'si mutase numele
in Lachete, dise:
o Lachete Lachetel
dupa m6rte ti vei deveni Orasi cum ai mai fostu,
Cerulu.'s)
Se-servia de glume de acestea mai cu sOma pela
operatiunile sale financiari celea pucinu oneste,y_Garrla,
ml odiosulu acelor'a sa lu spele prin gliime si sa In
acopere cu vorbe de risu. Astfelu, candu unulu din
www.dacoromanica.ro
477
www.dacoromanica.ro
478
XXIV.
Intr'alu nouelea consulatu alu seu, candu s'aftg.
in Campania, se-simtl atacatu usioru de nisce friguri,
se-intOrse mimai decfitu ls Roma, de aci se-duse la
Cutilia si la mosiele sale dela Reate, unde avea da-
tin'a a petrece vr'a. Aci morbulu luh unu earacteru
mai grau, caci pelanga reulu ce lu superd. 'si mai
stric si stomaculu prin intrebuintiarea presto mesura
a apei reci. Cu tote acestea elu si acum e si mai-
nainte continua a'si implini agendele sale de Impe-
ratu, incatu eulcatu in patu adeveratu priml si in
audientia pe nisce soli, eandu o scurgere de pantece
rapede i tan, telte puterile. Cu vorbele: unu Im
peratu, se-cade, sa mdra pe piciOre," opintin-
duse a se-sculti. 'si dede sufletulu intre manic celoru
ce cerci a lu tienO in sus, la douedieei si trei Iuniu,
in etate de siesse dieci si noue de ani, o luna si
siepte dile.
XXV.
Toti se-invoiieseu a dice, eh elu asia erii do lini-
seitu si seeuru despre steu'a sa si a fliiloru sei, c
avA euragea a afinmi, senatului: au 'i urmOza pre
tronu fiii sei, au nimene." Se-mai spune, eh elu
a vediutu odata in visu o cumpana asiediata in me-
diulu vestibului din Palatiu in eeuilibru perfectu, a-
vendu intr'unu discu pe Claudiu si pe Nerone, in
celaltu pe densulu si pe copii sei. Si asia s'a si in-
templatu, caci si mill si altii domnira totu atati'a ani
si intr'unu spaciu egale, de timpu.")
www.dacoromanica.ro
479
Note la Ph Flavin Vespasianu.
') Cap. I. Asia se-numia vamile de importu la
eari se-lua dela patrudieci un'a. In rumana avemu
par esime = quadragesime de alta semnificaciune.
2) Insarcinata cu necesariele taberei, cu facerea
valuriloru, cu montura sd.
3) Cap. IV. Si Tacitu face mentiune despre
acesta credintia essita din speranti'a Judeiloru despre
venirea unui Mesia, in Hist. Cart. V. Cap. ICTIT.
4) Cap. V. Iosifu Istoriculu.
6) Cap. VII. Tacitu Hist. Lib. IV. Cap. 82. dice:
eh acest'a fa unulu din primarii Egipetului. Ori cum
va fi tta prorocia sth in numele Basiides, care, fiindu-
eh se-deriva dela BactlEvs, i ar fi prevestitu rega-
tulu aratandu-se ca, o vedenia in Biserica desi era
departe. de Alessandriat la 80 mile si enca bolnavu.
Catra aceste Tacitu in- Hist. Lib. IV. Cap. 81 mai
spune si alte minuni ce ar fi facutu Vespasianu in
Alessandria, precum ch la unu orbu 'i a datu vederea,
la unu ologu de mani puterea.
6) Adeca i a mersu numele eh face minuni,
putere ce numai dela diei vine.
7) Cap. VIII. Ce bine ar face candu cei carii
voru binele si intarirea natiunii romane ar lua essemplu
dela Vespasianu, si ar incepe de ad reformele si re-
generatiunea: dela gonirea efeminarii dintre barbati
muieriti si a 'i ajuta la virilitate!
8) Cap. XI. Carl sta sub puterea paterua.
9) Cap. XH. Vedi Claudia XXXITE
10) Cap. XIV. Usiaru acest'a e adeveratulu eti-
monu vorbei husaru; huissier fr. era nu dela huszr
Nr. 20. f,
www.dacoromanica.ro
480
www.dacoromanica.ro
Titu Flaviu Vespasianu fiiulu.
I.
Titu, care Tina, conumele tata-so, ftl amrea si
bucuri'a genului omenescu atatu de bogatu a fostu
elu inzestratu, su dela natura, s6u prin arte, su
dela norocu cu facultatea de a merita simpatiele tu-
turoru, si, ceace e enca si mai grau, pre tionu; fiindu
ea, privatu, chiaru si pecandu tata-so imperatii nu-
numai era uritu, ci de comunu defaimatu de ceta-
tianii sei. S'a nascutu in treidieci decembre in anulu
semnatu prin uciderea lui C. Caligula, aprpe de
Septizoniu') in nisce case umilite si intr'o camarutia
intunecata, caci acestea mai stau si astadi si s'arata.
II.
Fa crescutu la Carte impreuna cu Britanicu, in-
struitu in aceleasi discipline si totu dela acei mai-
steri. Vorbescu, a pe acelasi timpu unu fisionom1stu,2)
chiamatu de Narcisu, iertatulu lui Claudiu, ca-sa essa-
mine fisionomi'a lui Britanicu, ar fi afirmatu cu cea
mai mare convictiune, cit Britanicu nu va domni nice
odata; Titu anse, care sta aprape, va ajunge de se-
curu pre tronu. Ei erau atatu de intimi, incatu se-
crede, a din bautur'a inveninata, carea casiunit ra-
pedea mrte a lui Britanicu, ar fi gustatu si Titu,
care la m6sa jacea langa densulu, si eh ar fi pati-
mitu multu timpu dupa acea. Intim memori'a ace-
stor'a mai tardiu lui Britanicu i a inaltiatu o statua
de aura in palatiu, si alt'a ecuestre cle eburnu i a
31
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
483
www.dacoromanica.ro
484
asistandu la consintirea boului Apis din Memfide, pur-
tase diadema pre capu; cea ce en adeveratu era du-
pre usu si dupre ritu prescrisu din vechime de reli-
giune;. ci s'aflara altii cari esphcara altamente acsta
purtare alai Titu. Deacea se si grabl a veni rapede
la Italia, plutl numai cu o naue de transportu la
Regiu, de aci la Puteoli, si apoi citu s'a pututu mai
iute marse la Roma. Act c cum ar fi voiitu sa de-
mustre falsitatea faimei respandite despre densulu,
dise tata-so, care era. suprinsu da acsta venire nea-
sceptata: Ven li, tata, venlil
VI.
Deatunci nice n'a incetatu de a fi partasiu si
aparatoriu alu domniei. Triumfh cu tata-so, si cen-
sur'a o purth un'a cu densulu. I fa asemine colega
in puterea tribunicia si in siepte consulate. Luh asupr's
sa grigea mai a tuturoru agendeloru, dicta chiaru si
epistole in numele tata-so, concepea edise, citea cu-
ventari catra senatu in loculu cestorului, si infine
luh si comand'a suprema preste gard'a, care pana aci
totud'aun'a se-purta numai de unu cavaleru romanu,
ci in acst'a s'arath cam tiranu si violente. Caci
asupia cal avea numai vreo suspiciune,3) punea co-
misari prin teatre si in tabere, ea-8a 'i cra mrtea
ca si candu ar fi cu svatulu tuturoru, si apoi fara a
se-gandi multu flu curatia din lume. Intro acestia
se-pdte numera si A. Cecina, barbatu consulare, pe
care ilu invith la cina, si puse sa lu ucida in mo-
mentulu, candu abea apucase sa esse din tricliniu.
Vedi bine ch periculu era amenintiatoriu , caci lui
Titu i eadiuse amana unu conceptu de alocutiunea,
cu care omulu era sa se-adreseze catra militari. Vedi
bine ch cu acestea ela 'si a asecuratu venitoriulu,
www.dacoromanica.ro
485
www.dacoromanica.ro
486
www.dacoromanica.ro
487
www.dacoromanica.ro
-- 488
www.dacoromanica.ro
489
www.dacoromanica.ro
490
XI.
Murl in aceasi vila undo a essitu din viatia si
tata-so, /a treisprediece Septembre, dupa doui ani, doue
luni si douedieci de dile, in urm'a succesiunii sale
pe tronn la tata-so, in etate de patrudieci si unula
de ani. Cum se-respandl printre 6meni faim'a despre
m6rtea lui, gelea deveni in acea mesura generale, ca-
si candu ar fi muritu in tta cas'a cite vreunu mem-
bru scumpu alu familiei. Senatulu, fara sa ascepte
a se-convocti prin edisu, ilerga, la Curia, ale carei'a
porti era inchise enca si, dupace s'au deschisu, gra-
madira pe mortu cu atitea laude si vorbe de recu-
noscintia, cite nu i se-facura nice odata nice candu
era in viatia.
.---0.-1--
www.dacoromanica.ro
491
www.dacoromanica.ro
Titu Flaviu Domitianu.
L
Domitianu s'a nascutu iii douedieci Si patru Octom-
vre, pecandu tata-so era desemnatu de consulu si avea
sa intre in ac6sta functiune in lun'a viitoria , in re-
giunea Romei a siessea, in cas'a dela Marulu-punicu,
pe care apoi o prefaca in templulu gintii Flavia. In
timpulu copilarii si alu primei sale junia, se-dice, sa
fi traitu intr'atat'a lipsa si infamia, incfitu n'avea spre
trebuinti'a sa nice macaru unu vasu de argintu ; de
alta parte e fapta necontestabile, eh Clodiu Pollione,
barbatu de rangu pretoriu, la care se-rep6rta poema-
tele lui Nerone, intitulatu Chi orulu, a conservatu si
uneori a si aratatu, unu bietu chirografu dela Domi-
tianu , in care acest'a i promite o n6pte ; si ca n'au
lipsitu si de aceia cari afirmara, eh Domitianu sa fia
fostu spurcatu si din partea lui Nerva , care apoi i
urmit nemediatu pre tronu. In resbelulu Vitellianu
fugi in Capitoliu cu unchiu-so Sabinu si Cli o parte
din miitarii presenti; ci , dupa inrumperea contrari-
loru si arderea templului petracA n6ptea ascunsu la
unu veghiatoru de templu , si demaneti'a stravestitu
cd preotu alu Isis se stracurit printre sacrificatorii a-
cestei superstitiuni desierte preste Tibru la mam'a unui
conscolariu, uncle stat scunsu atatu de bine, incitu
nu fh cu putintia scoditoriloru , cari 'i luasera urm'a,
ak afla si alu prinde. Infine dupa victori'a tata-so
essi la lumina, fti consalutatu de Cesare, capath pre-
fectur'a Romei cu putere consulare, ticnA apse numai
titlu , lasandu t6ta grigea jurisdictiunii asupr'a celui
www.dacoromanica.ro
493
www.dacoromanica.ro
494
www.dacoromanica.ro
495
www.dacoromanica.ro
496
La serbatdrra acest'a, in diu'a, in care se-tienura con-
cursurile de cara , spre a put pune in scena o suta
de cursuri,2) scadia numerulu giururiloru de facutu
dela cite siepte la cdte cinci.3) Asiedia si lui Joue
Capitolinu o certa periodica cineianuale de specia
triplice: musicale, ecuestre si gimnica pe premia mai
mari de cor6ne, dechtu cum se-face astadi. Se-tienea
certe si in pros'a latina si grecsca, si afara de chi-
taristii solo se-producea si chitaristi in choru si de
aceia cari canteculu din gura 'si In acompanid de chi-
tare. In stadiu curd pe intracute pentru premiu si
vergure. Presidi concursurile in scarpi, imbracatu in
toga pmpuria grecesca, purtandu in capu corona de
auru, ornata en icdnele lui Joue, a Junonii si a Miner-
vei ; alaturea siedea preotii lui Joue si colegiulu preo-
tioru Gintii Flavia, imbracati in asemine ornatu, cu
acea diferintia numai, eh in cordnele acestor'a, pe langa
celelalte, mai std si icdn'a lui Domitianu. Mai incolo
serbi in toti anii serbatorile de cinci dile ale Minervei
in Albanu; in acareia ondre asiedia unu colegiu de
preoti, din care alesi prin sorti antistii avea sa dea
venatorie stralucite, representatiuni scenice, si pedea-
supr'a si concurse de 'oratori si de poeti. Danie in
bath &ea poporului de trei ori eke trei sute de se-
stertie de omu, si privitoriloru de spectacule o mesa
fOrte bogata. .La serbatorile celoru siepte colini im-
partl intro senatori si cavaleri pinarie si intre poporu
corve cu de ale mancarii, si fa celu anthiu care in-
cepa a maned; adoua di respandi misilia4) de tdte
speciele; ci, fiinduca partea cea mai mare a acestor'a
cadiuse preste scaunele unde siedea poporulu, publich
prin eroldu eh voiiesce a mai aruned pentru fiacare
despartiementu, de scaune, alu senatoriloru si alu Ca-
valeriloru, enca cite cincidieci de misilia.
www.dacoromanica.ro
497
V.
Prefacil f6rte multe edificia din cele mai porn-
pose ruinate prin focu, intre care e si (Japitoliulu, care
arsese erasi, anse in inscriptiunile tuturoru puse nu-
mai nuraele sen , fara sa faca vreo mentiune despre
primula intemeitoriu.5) Facil din fundamentu lui Joue
Aparatoriulu in Capitoliu unu templu, precurn si Fo-
rulu ee perta adi numele Nerva, apoi templulu Gintii
Flavia, dinpreuna cu unu Stadiu, unu Odeu si o Nan-
machia, Din petrile acesteia se-refacura mai tardiu
doue laturs oe arsesera ale Cercului Massimu.
VI.
Din speditiunile sale miitari unele le intreprinse
de buna voiia, altele de nevoiia. De buna voiia, cea
improtiva Cattiloru ; de nevoiia : un'a incontr'a Sar-
matiloru, cari taiasera o legiune dinpreuna en legatii
ei; doue incontra Daeiloru , cea audia pentni ca-sa
'si resbune de perderea ce o suferise Oppiu Sabinu,
barbatu consulare; cea adoua , dupace fa batutu si
Corneliu Fuscu, prefectulu cohortilorn pretoriane, cui
i a fostu incredintiatn suprem'a comanda in resbelulu
contr'a acestui poporu. Tieml triumfu de Catti si de
Daci dupa mai multe batai de succesu variu; era
dupa finitulu resboiulu contra Sarmatiloru se-multieml
a dedica lui Joue Capitolinu coron'a sa de laura.
Resbelulu civile, aprinsu de L. Antonin, gubernatoruln
Germaniei superiori , ilu apash fara a essi din Roma
ajutatu de unu casu de mirare fericitu. In or'a adeca
candu era sa se-decida lupt'a, versanduse Rinulu, tru-
pele Varvariloru, destinate a veni lui Antonin spre aju-
toriu, fure impedecate in tracutu. Despre acesta victoria
elu luase scire prin semne, mai inainte de a o primi
32
www.dacoromanica.ro
498
www.dacoromanica.ro
-- 499
in cass'a legiunii. Marl si soldulu militariloru cu o
pataime adaugendu le cite trei bani de auru.
'VIII.
Tienea judecata cu zelu si cu grige de multe
ori in Foru de pre tribunalu in siedintie straordinarie.
Cassa sentintiele de judecata cele facute dupre favdre
ale judecatoriloru centumvirali. Pe recuperatori i ad-
monk rasira , 6, in cause de judecata, relative la
eliberarea vreunui sclavu, sa nu se-conduca de argu-
ments parute. Inferit cu not'a infamiei pe judecatorii
cumparati cu bani dinpreuna cu colegiulu loru intregu.
Concese tribuniloru plebii ca-sa traga la judecata, at
pe unu mancatoriu pe edilulu, care s'arata avaru, si
sa ara dela senatu judecatori in contr'a lui. Scia a
inframi si pe ceilalti functionari atAtu in Roma atu
si prin provincie, incitu nice odata ei n'au fostu mai
cumpatati si mai drepti; caci pe mai multi din ei 'i
vedinramu dupa mOrtea lui a fi trasi prin judecati
pentru felu de felu de crime. In censur'a sa desflintia
abusulu, ce se-intrudusese in teatre de a sied care
cum i placea pre scaunele reservate cavaleriloru. Pan-
fletele, t e se-respandiet in publicu cu scopu, ci-sa des-
onoreze pe barbati si pe femei de distinctiune, le ni-
mid si pe deasupra dechiark de infami pe autorii a-
celorasi. Pe unu barbatu de rangu Cestoriu, despre
care i spusera, eh e datu cu patima la pantomima si
la saltu, ilu degrada, din rangulu senatorescu. Lipsl
pe femei cadiute in adulteria de dreptuln de a ambl
in lectica si de a primi legate testamentarie. Unu
cavaleru romanu fa stersu din numerulu judecatoriloru,
pentruca 'si lila de nev6sta pe o femeia, pe care elu
o acusase de adulteriu si o lapadase dela sine. Mai
multi senatori si caraleri fure condemnati in puterea
32*
www.dacoromanica.ro
500
www.dacoromanica.ro
601
www.dacoromanica.ro
502
www.dacoromanica.ro
603
www.dacoromanica.ro
504
www.dacoromanica.ro
506
www.dacoromanica.ro
506
www.dacoromanica.ro
607
www.dacoromanica.ro
508
XV.
Infine perda pe veru-so, Flaviu Clemente, unu
omu de insemnatate adeveratu nula, abia essitn din
Consulatu pentru o suspiciune de nimic'a, desi insusi
dechiarase pe fiii acelura, copii enca, de succesori ai
sei, si le schinabase numele primariu alu unura in
Vespasianu, alu altura in Domitianu. Prin acsta
fapta de crudime 'si grabi mai tare perirea.22) Optu
hmi dearindulu tuna fulgerulu mereu, incatu dupa
atatea semne ce i se-facea eschiamit: Ci trasnsca
p e eine va yr !" Si fulgerulu trasnl in Capitolin,
in templulu Familiei sale Flavia, in cas'a si chiaru in
camer's de durmitu a sa din Palatiu; si totudeodata
prin tempestate fil sc6sa depre pedestatulu statuei sale
triumfali si tabl'a cu inscriptiunea si aruncata pre
monmnentulu celu mai apr6pe. Fortun'a dela Pre-
neste, carei'a in totu cursulu domniei sale i se-reco-
menda la anulu nou, si capati pururea totu aceasi
buna prorocia, in celu din urma 'i dede unu respunsu
f6rte tristu, in care fa vorba si de sange. Arborele,
care pecandu Vespasianu era privatu cadiutu se-inal-
tiase rasi, scum se-restarna. desnou.23) Minerva, ca-
reia eh i dedicase unu cultu superstitiosu, i s'a ara-
tatu in somnu si 'i a spusu, cit nu lu mai p6te pro-
tege, cad Joue a desarmat'o. Cu tOte acestea ne-
mic'a nu 'i facA atat'a intiparire, ca respunsulu si
casulu Astrologului Ascletarione. Denuntiantii spuse-
sera lui Domitianu, si o marturisI si astrologulu, di a
vorbitu in publicu laudanduse, de ceace 'i a desco-
peritu lui artea sa din ascunsele viitoriului; Domitianu
flu intrebh: Dar pe tine ce s6rte te ascpta?"
astrologulu 'i respunse: Ch, peste pucinu me voiu
face mancare caniloru;" tiranulu dede ordinu, ea
numai decatu sa 'lu ucida, si, pentru ca-sa sc6tia de
www.dacoromanica.ro
609
www.dacoromanica.ro
510
www.dacoromanica.ro
611
XVIII.
Domitianu era de statura inalta, avea facea mo-
d6sta, col6rea rosia, ochii mari cam scurti de vedere.
In celelalte era, unu omu frumosu si bine facutu mai
alesu in junra sa, a intru t6ta structur'a corpului,
afara de pici6re ale caror'a degete era scurtisi6re.
Mai tardiu ilu mai disformit chialra capului, marimea
pantecelui si subtietatea piciOreloru, care se-macrisera
printeunu morbu indelungatu. Elu scia forte bine, ce.
are o facia ce lu recomenda la Omeni, incatu dise odata
in senatu: ,,Celu pucinu pans acum inim'a si
faci'a mea ye placura." Chia lia capului iln supera
tare, incitu i parea reu si 'si o lua asupra si candu
acest'a i se-imputa si altui'a din gluma sari din cOrta.
Cu tOte acestea in carticic'a, ce a scris'o despre cal-
tura parului, adresata catra unu amicu, damu preste
vorbele cu care cOrca a hi mangaia si totudeodata si
pe sine:
Nu vedi cum sunt si io si frumosu si mare?"25)
Si totusi si pe parulu meu aceasi sOrte ilu ascOpta,
si en suferu cu inim'a tare ck parulu meu mi se in-
betranesce enca de teneru. Sa scii, ch nemic'a nu e
mai placutu ca frumsetia, dar nice mai tracatoriu!"
XIX.
Neputendu duce la ostenitiune elu mai cli nu
se-preambla pe jos in Roma; in espeditiuni si in mar-
suri militarie ambla raru calare, si deordinariu se-
purta in lectica. Deprinderea in arme nu 'i placea,
de alta parte era nun sagitatoriu diliginte. Sunt multi,
cari l'au vediutu, cum du sagita cu sutele la fere
silbatice , candu se-retragea in vil'a sa dela Albanu,
si uneori dinadinsu asia lovid capetele la cite uncle,
www.dacoromanica.ro
512
www.dacoromanica.ro
513
www.dacoromanica.ro
614
www.dacoromanica.ro
515
www.dacoromanica.ro
516
www.dacoromanica.ro
- - 517
22) Cap. XV. Caci din acelu momenta nimeni
din cei ce ilu incungiura numai se-simtizi securu de
viatia sa.
23) Vedi Vespasiann Cap. V.
24) Cap. XVI. Tuberis in -testa, in nnnana n'a-
vemu vorba pentru acesto soiu de bureti, ci le dicemn
trufi franceste.
25) Cap. XVIII. 60x OpleR, otin myco ItaX6S Ts
mix; Ts.
26) Cap. XIX. Va sa dica n'a fostu V. Tell
cela antiiu virtuosn in darea la tinta en sagita.
27) Cap. XXIII. Taxect greinct xakuic.
28) Nuper Tarpeio quae sedit culmine cornix,
Est bene, non potuit dicere r dixit erit.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro