Anul I No. 1. - www.bucurestiulintrozi.
ro - Septembrie 2010
Noutăţi
În vreme de patru ani (1920-1924) s’au
băut în ţara noastră 1062 milioane de
decalitri de vin, bere şi rachiu. Consumul
cel mai mare se arată în Ardeal, unde
se bea mai mult decât în vechiul Regat.
Bucovina s’a urcat cu băutura de la
17 milioane decalitri, în 1920, la 58
milioane, în 1824.
Cine cunoaşte măsura primejdiei,
să nu zăbovească a o ţărmuri, căci
cârmuirea de astăzi creşte numărul
cîrciumilor, în loc să-l scadă.
Pe şoseaua dintre Fălticeni şi Paşcani
tîlharii jefuiesc 50 de călători şi
căruţa poştei cu cîteva zeci de mii de
lei. Tîlhăriilor la drumul mare, ca şi
numeroaselor furturi din oraşe nu li se
poate pune capăt în ţara noastră.
La Stockolm, un medic îşi vindecă
bolnavii cîntînd. Chiar atunci cînd are de
făcut o operaţie mai grea, el cîntă bucăţi
de-ale marilor cîntăreţi ai lumii, cari — se
spune — ajută bolnavului să îndure mai
cu înlesnire durerile tăieturilor, fermecaţi
de cîntec. Acest curios medic se numeşte
Hybbinette şi-a trecut de 50 ani.
La anumite ceasuri din zi e cu
neputinţă să poţi străbate pe o anumită
stradă din Bucureşti. Mulţime de gură-
cască şi pierde-vreme împiedecă mersul
trecătorilor. În oraşele americane
asemenea gură-cască sînt duşi de
îndată la secţie, unde trebuie să arate
îndeletnicirea care o au şi dacă li îngăduie
să piardă vremea.
Parcul Kiseleff 18-19 Răpciune (septembrie)
Începe la 11 ore fix
În zilele de 18 şi 19 septembrie 2010, în
Parcul Kiseleff (zona Foişor), se va desfăşura
evenimentul „Sindrofie la Şosea“, etapă a
proiectului „Bucureștiul într-o zi ®“ promovat în
cadrul programului cultural “Harta Culturală a
Sectorului 1 – Capitala Capitalei”
Bucureștenii, dar și vizitatorii sunt invitați să
descopere orașul purtându-și pașii de-a lungul
a trei trasee pietonale care străbat zone cu o
bogată încărcătură istorică. „Bucureștiul într-o
zi ® “ ne dezvăluie chipul unui oraș cu un bogat
patrimoniu imortalizat prin povești și istorii pline
de savoare despre case, personaje de altădată,
obiceiuri, locuri și clădiri dispărute.
„Nu putem înţelege trecutul şi n-am putea aprecia
moştenirea cetăţii fără să cunoaştem poveştile ce
vorbesc despre domni şi doamne, despre casele în
care au locuit şi locurile lor de promenadă, despre
moravuri, despre veselii şi tristeţi, într-un cuvânt
despre viaţă, aşa cum înţelegeau s-o trăiască
bucureştenii noştri.“ (Andrei Ioan Chiliman, primar
al Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti).
Prin acest eveniment vor fi inaugurate primele
două trasee: Calea Victoriei şi Şoseaua Kiseleff.
„Sindrofie la Şosea“ va începe la ora 11.00
printr-o scurtă conferinţă de presă, în cadrul căreia
iniţiatorii şi susţinătorii vor prezenta proiectul
„Bucureștiul într-o zi ® “. În parc vor avea loc diverse
activităţi simultane ce vor readuce la viaţă atmosfera
de altădată: flori presărate pe alei, târg de antichităţi,
mâncare specifică vremii interbelice, demonstraţii
culinare, degustări de vinuri şi alte surprize. Voluntari
în costume de epocă vor oferi informaţii publicului şi vor
organiza plimbări pe traseele pietonale. Evenimentul se
va încheia în jurul orei 17.00. În ziua următoare, în acelaşi
interval orar, o parte din activităţile amintite se vor relua.
Traseele marcate nu sunt altceva decât un ghid
stradal, menit a îndruma paşii amatorilor de
promenadă spre locurile frumoase din Bucureşti,
spre privelişti şi case ce oglindesc prin poveşti
viaţa celor ce au trăit aici şi au modelat chipul
oraşului. Lista obiectivelor de pe fiecare traseu în
parte este prezentată în secţiunea Harta pe site-ul
www.bucurestiulintrozi.ro.
„Bucureștiul într-o zi ® “ este un proiect Harta
Verde iniţiat de Asociaţia Culturală Goodartofnoon,
membră a Consorţiului „Bright Light“ fiind susţinut
de Primăria Municipiului Bucureşti şi Administrația
Monumentelor și Patrimoniului Turistic.
Parteneri principali: Sectorul 1 Municipiul
București, Raiffeisen Bank.
Parteneri: AVIS, Casa Vernescu, ESRI
România, Konica Minolta, Fratelli Lounge, M.Ț.R.,
Cărturești,Vinurile Corcova Roy & Dâmboviceanu,
Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti.
Parteneri media: The Money Channel,Tabu,
Europa FM, National Geographic România, Zile
şi Nopţi, Elevate, Cocor Media Channel, Media
Image, Biz, Romania Business Insider, Minicards
Maximum Romania, Calendar de Evenimente,
Jurnalul Naţional.
 www.bucurestiulintrozi.ro www.bucurestiulintrozi.ro

Ştiri felurite Trebile din lăuntru

Se vor scoate din folosinţă banii de hîrtie
de 5, 20, 100 şi 500 lei rupţi şi cu deosebire
Detronarea lui Cuza
hîrtiile albastre, roşietice, şi cele de 500 lei În ceea ce priveşte aventura Mariei
model vechiu.
Obrenovici cu Cuza Vodă, ea a durat
• până în noaptea detronării. În legătură
Ni amintim cum, cu cîţiva ani în urmă, cu această noapte rămasă în amintire
culegătorii tipografi făceau greve împotriva pomenim însemnările Alexandrinei
patronilor cari aduceau maşini de cules, Ghica, fiica Pulcheriei Ghica, sora
a căror nouă născocire lăsa fără pîne un domnilor Grigore şi Alexandru Dim.
număr însemnat de lucrători din industria Ghica. Ea spune:
ziarelor şi a cărţilor. Ce va fi mîne, cînd „Din casa părintească în care locuiam
Palatul Suţu, cel de care se leagă povestea oaspeţi, îi aştepta la intrarea de jos, fără mănuşi, şi bietul lucrător al maşinii de cules va fi Pe strada Biserica Amzei au locuit odinioară atuncea, departe vreo două sute de metri
soţilor Grigore şi Irina Suţu, a fost construit deoarece Domnitorul Carol îi întindea – nu înlocuit prin telegrafie? Căci Americanii două dintre femeile cunoscute de aproape toţi
între 1833-1835 de postelnicul Costache Suţu ştiu dacă numai două degete potrivit obiceiului de palat, am urmărit fiind pe balcon,
au născocit meşteşugul mişcării maşinilor bucureştenii, despre care s-au scris istorioare evenimentele acestei nopţi. Îngrijorarea
pe terenul care îi revenise drept zestre soţiei păstrat până la sfârşitul vieţii sau mâna întreagă prin puterea telegrafiei. Născocirea deochiate, mai mult sau mai puţin adevărate ori,
sale, Ruxandra Racoviţă. Planurile au fost –, iar el ţinând în mână un candelabru cu spus mai pe şleau, s-a bârfit copios. Aceste renumite
mea era mare; mai multe dintre rudele
maşinilor de cules a înlocuit munca de la
întocmite de arhitecţii Johann Weit şi Conrad lumânări aprinse şi precedând perechea patru oameni. Noua născocire americană curtezane purtau acelaşi nume: Maria Obrenovici, mele fiind implicate în lovitura de stat, pe
Schwink. Perioada de maximă strălucire a fost domnească, urca scara de-a-ndăratelea până la înlocuieşte sute de oameni, căci un singur cunoscuta amantă a domnitorului Alexandru Ioan de altă parte păstrând o sinceră prietenie
în timpul urmaşului lui Costache, Grigore intrarea în salonul de recepţie, unde li se înclina om poate pune în mişcare toate maşinile de Cuza şi Maria Mihăescu, celebră prin supranumele pentru Doamna, şi privind pe Domn mai
(primul născut în familie, la 15 aprilie 1819), în Irina Suţu. Invitaţii, în aşteptare, erau înşiraţi acest fel aflate în oraşul New-York. său, Miţa Biciclista, pe care bucureştenii şi-o mult ca un rătăcit, decât ca un vinovat.
vremea căruia „balul de la Suţu era unul dintre de-a lungul peretelui salonului, iar Domnitorii amintesc bine şi astăzi, chiar dacă a trecut mai bine Făceam rugăciuni ca toate cele ce trebuiau
cele mai pretenţioase baluri din vremea aceea“, făceau ocolul acelui cerc găsind pentru fiecare • de un veac de când isprăvile ei făceau furori. să se înfăptuiască pentru binele ţării să se
după cum consemnează Victor Bilciurescu în câteva cuvinte.“ Casa în care a locuit Maria Obrenovici a fost
Născocitorii americani vor să deschidă facă fără violenţă, fără fapte nevrednice,
cartea sa „Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de În epocă, soţii Suţu alcătuiau o pereche cam drumurile pînă la planeta Martie, prin construită pe la 1860, rămânând neschimbată până
la demolarea ei, în anul 1950. Se găsea chiar la fără ceva ce ar semăna cu războiul civil.
azi“, adăugând că prezenţa fie şi la un singur bal nepotrivită, el scund (chiar dacă purta tocuri văzduh. Însă alţi învăţaţi spun că acolo nu
începutul străzii, pe partea stângă, la nr. 3, pe locul Mi-aduc aminte de incidente; unul mi-a
la Suţu „conta ca un titlu de aristocraţie“ (lucru foarte înalte) şi ea înaltă şi subţire, nepotrivire va putea vieţui vreodată cineva din pricina
de bună seamă adevărat, căci Bilciurescu se de statură care nu i-a lăsat indiferenţi pe unde astăzi se găseşte un bloc şi fusese construită lăsat o impresie tipică: pe stradă, sub
marilor călduri. Cea mai scăzută căldură e de un anume Manolache Zefcari, urmaş al lui balconul meu, după zgomotul şi strigările
străduise multă vreme să obţină o invitaţie). bucureştenii amatori de ironii: au fost porecliţi aceia cînd apa fierbe, la noi, în clocote.
Iată ce povesteşte Emanoil Hagi Moscu, care „Turcul şi Cămila“. Grigore Romanit. În martie 1862, a fost cumpărată cele dintâi ale mişcărei, aud nişte
se înrudea cu Irina, despre cunoscutele baluri: • de Alexandru Ioan Cuza pentru amanta sa, Maria imprecaţii şi văz în toiul nopţei, luminată
Obrenovici. Era o reşedinţă liniştită, modestă (cel slab de lumina unui felinar, o doamnă
„La soţii Suţu erau primiri În urma unei hotărîri a preşedintelui puţin pe dinafară, căci la interior casa a fost luxos
în toate duminicile. El, Republicei Greceşti, au fost oprite jocurile îmbrăcată destul de sumar între nişte
decorată), departe de ochii lumii, dar aproape totuşi
înmănuşat ca de obicei, între bărbaţi şi femei: şi unii şi alţii vor de palat. ofiţeri şi soldaţi cari o duceau înainte, cam
primea pe invitaţi la capul juca deosebit. Se crede că nu va avea tărie Dacă astăzi amintirea vechii case unde a locuit repede, pe jos ca pe o prizonieră. Vorbea
de sus al scării, iar ea, această hotărîre, căzînd repede ca şi aceia vremelnic Maria Obrenovici s-a şters, casa în care cu cea mai mare animaţie şi protesta
aşezată pe canapea, făcea care a silit pe femei să poarte rochii cu a locuit Maria Mihăescu, chiar dacă nu e în cea mai vehement în contra revoluţiei. Tocmai
cerc. poalele pînă la glesne. fericită stare, o putem admira şi astăzi, vizavi de când trecea pe lângă casă strigă: «Aveţi
În timpul carnavalului, biserica Amzei, pe partea stângă a străzii omonime,
• să vedeţi ce o să păţiţi» – «Fie şi aşa», îi
toate joile aveau serată la intersecţia cu strada Christian Tell. Clădirea are
dansantă, la care luau răspunse un ofiţer – «Este anarhia pe care
La Băneasa, în apropiere de Bucureşti, se faţadele bogat decorate în stil art nouveau, purtând
parte invitaţi mai puţin va ridica, după cât se spune, una din cele amprenta arhitectului N.C. Mihăescu (1908).
o înscăunaţi acuma.» – «Şi dacă ne place
numeroşi, oarecum mai mari staţii, un port care să înlesnească Miţa era o adevărată nonconformistă, întrecând mai mult anarhia decât o monarhie atât
aleşi. Apoi mai dădeau civililor şi particularilor călătoria prin aer. mult în îndrăzneală pe cealaltă Marie, de care am de ciudată?» – Eram revoltată crezând
două mari baluri dintre amintit. Pasiunea ei pentru plimbările cu bicicleta că era Elena Doamna, ea nevinovată, ea
care unul costumat. Cel • la Şosea (nu rareori în compania regelui Ferdinand) încă eri Doamna ţărei, dusă ca o făcătoare
mai deosebit era acela Prinţul Carol, în călătoria sa de cercetări sau de-a dreptul pe Calea Victoriei, uluiseră de rele între gendarmi... pe jos. Cortegiul
din 30 ianuarie, de ziua prin ţerile Răsăritului, a străbătut oceanul, protipendada, împingându-l pe ziaristul George se apropie. Lumina căzu pe obrazul
onomastică a lui Grigore trecînd în America şi apoi de acolo, iar pe Ranetti, căruia – după cum ea însăşi mărturiseşte înflăcărat al convorbitoarei, o recunoscui:
Suţu. În acea seară, apă, până la Londra, Capitala Angliei. De – îi refuzase avansurile, să-i născocească celebra
poreclă. Pe de altă parte, Miţa era şi ea o femeie
însă nu era Elena Doamna.“
ca la balurile mari, se aici, mergând la Paris, în scurtă vreme, se După cum vedem, Alexandrina Ghica,
deschideau toate saloanele va înapoia în ţară, după un adevărat ocol al extrem de frumoasă. Regele Manuel al Portugaliei
o ceruse insistent de nevastă însă ea, după cum cu fineţea şi discreţia ce a caracterizat-o
şi în afară de cel roşu cu pămîntului.
brocart, se mai deschidea relatează Barbu Solacolu, îl preferase pe doctorul totdeauna, nu pomeneşte numele fiinţei
şi celălalt galben cu • Minovici. De altfel, umbla vorba că impunătoarea pe care a văzut-o, însă e clar, că persoana
reşedinţă n-ar fi altceva decât un cadou oferit de de care e vorba, nu era altcineva decât
stucaturi şi oglinzi de Spre a putea birui concurenţa un amant bogat (e iarăşi vehiculat numele Regelui Maria Obrenovici.
mari dimensiuni. La acel automobilelor americane, fabricanţii din Ferdinand, deşi ea n-a recunoscut niciodată asta).
bal, Domnitorii le făceau Europa se ostenesc pentru încheierea Mai târziu s-a căsătorit cu generalul Alexandru
cinstea să ia parte. Atunci unei tovărăşii care să-i puie la adăpost de Dumitrescu. A locuit în acea casă până s-a stins din George Potra
Grigore Suţu, cu puţin zdrobitoarea concurenţă americană. viaţă, la vârsta de 83 de ani. Din Bucureştii de ieri
înainte să sosească înalţii
 www.bucurestiulintrozi.ro www.bucurestiulintrozi.ro

Reţete felurite
HULUBI ÎNĂDUŞIŢI
Ié doi trei hulubi îi grijăşti şi-i aşazî bine
şi frumos, puindu sare şi aşază în fundul
tingirii câteva felii de slănină şi ceapă tăiată
în frunze şi morcovi asemine şi pune hulubii
deasupra şi lasă-i de şed înăduşiţi, pân’ ce
ruminesc. Apăi îi scoate şi pune puţină
faină în aceeaşi tingire şi o întoarce pân’ ce
rumineşte apoi îi pune zamă de carne ş puţîn
Cum se făceau şi cum s-au ivit... oţăt, puţină coajă de alămâie şi piperiu întreg
lasă de ferbe bine Apoi strecoară pin sitişcă,
pune puţin piper două linguri smântână şi
pune puii de hulub înuntru şi îi lasă fiarbă
corupţiei“, după cum spune Constantin Argetoianu. Citându-l pe Malaxa, Ca fumul jertfei din cele dintâi născute ale Dacă nu e într-adevăr un produs al bucătăriei bine şi fâcându-le împregiur o cunună de
acelaşi Argetoianu, istorisind o întrevedere a acestuia cu Carol al II-lea, oilor lui Avel şi din grăsimea lor, daruri spre (sau al grataragiei) capitalei, prin urmare e
hamut (cordon de cocă) sau altă, dă la masă.
pune în gura industriaşului următoarele cuvinte: „Majestate, industria cari a căutat Dumnezeu, se urcă, în văzduhul însă eminamente bucureştean. L-a botezat
nopţilor de vară, coloanele cu miros de N.T. Orăşanu, directorul „Nichipercei“ şi al 
grea vă este profund recunoscătoare pentru tot ce aţi făcut şi vă rugăm
mititei. „Cozii dracului“. CURCAN UMPLUT
să primiţi această sută de milioane de lei ca o modestă contribuţie pentru
„Mititelul – mânca-l-ar maica!“ (cum îl Oarecare lămuriri în această privinţă se Să iei un curcan, să-l grijeşti şi să-i tai pelea
operele de asistenţă ale Palatului“.
alintă periferencele) este un produs al întregii pot găsi într-un foileton al lui I. Gorun de-a lungul spate, şi apoi, c-un cuţit, să-i tai
Însă corupţia, materializată prin forma ei cea mai concretă – şpaga – se ciolanele pân’ la aripi şi picioare ferind de a
Dacii Traiane? publicat în „Adevărul“ şi în cărticica scoasă
arăta şi în alte chipuri. Dacă manifestarea recunoştinţei istorisită mai sus tăia pelea. Apoi ia ca o jumătate ocă carne
Aşa s-ar părea că e dacă ar fi să credem ceea de fostul preşedinte al Camerei de Comerţ
se petrecuse făţiş, suma vehiculată fiind halucinant de mare pentru acea de viţel, de gâscă şi puţină slănină şi le toacă,
ce susţinea în 1884 Grigore M. Jipescu în din Bucureşti, sub titlu, cam lung, „Amintiri
perioadă, mai puţin cunoscute sunt sumele pierdute intenţionat la poker Reurile (adică relele) oraşelor: „Bătăuşu.. cu din trecutul negustoresc, industrial, al dar nu prea tare mărunt ia şi câteva trufe sau
de Malaxa şi poate şi de alţi membri ai camarilei regale, pentru obţinerea nasul înţesat de mirosul vinului ş-a pelinului, profesiunilor libere şi meseriilor din ciuperce şi asemine tocate, le pune la un loc
de favoruri economice. Carol avea patima jocului de cărţi, iar Malaxa, cu gura duhăită de cimbrul mititetilor România de dincoace de Milcov“. Dimitrie de scad, cu puţin unt, petrinjel verde, hagimă
Nicolae Malaxa e poate primul nume care ne vine în minte atunci când
cântărindu-şi bine opţiunile, ştia să piardă consistent – fie că o făcea în naţionali“. Hagi Theodoraky, vorbind despre Iordachi sare şi piperu. Apoi pune într-o strachină
vorbim de marii industriaşi ai perioadei interbelice. Desigur, nedespărţit
casa dosită de ochii indiscreţilor undeva pe lângă schitul Darvari, fie pe Or, mititelul nu e un produs al solului din Covaci şi despre bucătăria-i românească un ou întreg şi un gălbănuş, şi mestică bine.
de Max Auschnitt, Dumitru Mociorniţă, Aristide Blank şi alţii. Cum a Cu aceasta umple curcanul şi îi coasă pelea
yachtul lui Carol, fie pe la vreuna din numeroasele sale vile – atunci când naţional întreg, ci este un soi al oastei mult căutată de cărturarii şi scriitorii de pe
reuşit Malaxa să devină posesorul unei fabuloase averi într-o perioadă alimentare munteneşti; credem chiar că pe spate. După aceasta, taie felii de slănină
un contract dolofan era pe cale să fie acordat. Malaxa ştia să piardă în vremuri, aminteşte de faptul cum Orăşanu
profund zdruncinată de o mare criză economică? Conştient că nu îşi numai al celei bucureştene. „schimba acolo lista de bucate, dând nume tare subţiri cu care învăle curcanul şi-l leagă
aparenţă pentru a manevra mai târziu lucrurile în favoarea sa. Coruperea
putea menţine poziţia decât aflându-se în permanenţă în apropierea Românii de peste munţi nu l-au cunoscut diverselor consumaţiuni pe care chelnerii pe deasupra cu aţă. Apoi îl aşază în tingire şi
i-a intrat în obicei până într-atât încât numele său apare vehiculat şi alături
regelui Carol al II-lea (protector al celei mai puternice camarile cunoscută până după război. erau obligaţi a le învăţa“. pune trei linguri de zamă de vacă, jumătate
de cel al lui Nixon, multă vreme după ce părăsise definitiv România. Ce
vreodată la noi), Nicolae Malaxa „şi-a constituit un fond de rulment al Eroul lui Alex. Lupeanu-Melin, vestitul Din cele pe care le ţin minte, apei i se spunea de litră vin alb cu petrinjel verde şi hagimă
să-i faci… „old habits die hard“, spune un dicton american.
„Niţă Zdrenghea zis şi Vârtop, conţâliu o naturală, ţuicii, o idee; un ardeiaş, un focos; şi-l lasă încet de ferbe. Şi când îi curcanu
comunal în Curmătură“ – după ce fusese în mititei, la cârnaţi mărunţi; patricieni, celor destul de moale, îl scoate şi-l pune într-un
Ştiri felurite delegaţie la „domnu ministru’ ăl de-i peste
agraru“ ş-a izbândit – s-au încurcat el cu
cu piele; o baterie cu lustru, vin cu borvis
la gheaţă; un taifas, o cafea turcească; un
loc să nu se răcească. Apoi ia grăsime de
pe sos ş-o strecoară printr-o sâtă ş-o lasă
„nenea Achim de-su-biserică“, cu „Toma Marghiloman, o cafea cu rom; scobitoare, ferbe, pân’ rămâne numai puţină. Şi atunce,
Sfatul Ţerii (sobrania) din Bulgaria a oprit prin lege toate Grosu“, cu „părintele Duman“ şi alţii „într-o o baionetă şi câte altele pe care le-am uitat. dezlegând slănina de pe curcan, îl aşază pe
jocurile de noroc din cuprinsul ţerii, fără să se gîndească la crâşmuliţă lângă pârâul Dâmboviţei“: Băiatul, luând comanda la masă, striga farfurii şi-i toarnă desupra acel puţin sos.
veniturile adunate din această patimă, cum fac, spre pildă, „Urâtă apă (Dâmboviţa). Da era bună ţuica în gura mare bucătarului sau chelnerului
la dughiana aia de lângă pod. Meşter grecu! pentru executare. ZALATINĂ DE ZMEURĂ
cîrmuitorii noştri. La noi a fost lăsată liberă fabricarea spirtului
Ştia şi cum să te cuprindă. Noi ciorecarii am Se ştie că mititelul derivă de la mic. Acest Să iei jumătate ocă zmeură, să o ferbi bine
din lemne (metil), numai pentru că aduce cîştiguri Statului. hăsăluit din străiţi. Părintele a poftit nişte lucru a fost adevărat odinioară. Întâi fu să torni peste dânsa o litră apă caldă şi să
Ispita cîştigului îndepărtează pe cîrmuitori dela ocrotirea cârnăţei, d-ăia tăvăliţi pe jăratic. Grecu le adjectivul, apoi diminutivul său. şadă la răcoare până a doua zi. A doua zi
cetăţenilor şi dela arătarea adevăratei primejdii. Iar cetăţeanul, zicea: mititei. De mititei erau chiar mititei, Astăzi, însă, în vocabularul grătarelor se strecoară zama, şi pune zahăr cât trebuie
împotriva tuturor piedicilor, trebuie să-şi lumineze mintea. Şi să-i înghiţi dintr-o îmbucătură. Da spunea bucureştene, mic derivă de la mititel. de dulce, pune coajă de lămâie şi să fearbă
odată tot va birui dreptatea lui. părintele că au lunecuş bun. Şi că grozav te Astfel am auzit o comandă făcută de glasul jumătate de ceas bine. Pui cinci dramuri clei
• taie setea după ei...“ argintiu – clinchet de zurgălău – al unui pici topit şi să mai ieie un clocot, şi-l strecoară în
Cât despre saşi, am avut, în 1929, toate consumator: calup aşezat pe ghiaţă.
Cea mai grozavă patimă poate fi socotită cea a jocului la cărţi. „anevoinţele“ din lume ca să lămuresc pe — Nea Matei, dă-mi şi mie doi mici!
La Budapesta sînt oprite aceste jocuri supt aspră pedeapsă. unul dintre ei, cu ajutorul Bratwuerstchen Mihail Kogălniceanu şi C. Negruzzi
ohne Haut. Mi-a spus, în cele din urmă, Barbu Lăzăreanu 200 Reţete cercate
Totuşi pătimaşii au folosit anume cărţi făcute, cu care jucau în
că e pe deplin lămurit: că mititelul este un
apă, la băile de pe Dunăre. Ei au fost arestaţi.
frankfurter despieliţat!
www.bucurestiulintrozi.ro www.bucurestiulintrozi.ro
„Bucureştiul de astăzi reprezintă, pentru cei mai mulţi dintre
locuitorii săi, un oraş sărac în obiective turistice şi culturale. Istoria
unui oraş nu e altceva decât suma istoriilor particulare a celor ce
au locuit aici, a poveştilor care le-au marcat vremelnica existenţă.
De aceea, credem că a dezvălui poveştile necunoscute sau uitate ale
Bucureştilor, a vorbi despre destinele unor personaje fascinante, a
pune în lumină locuri ce încă mărturisesc despre trecut, înseamnă
paşi pe care este necesar să-i parcurgem pentru a înţelege şi îndrăgi
oraşul. Să dăm oraşului o şansă! De aici începe totul!“ Ana Maria
Iordache, coordonator voluntari proiect „Bucureștiul într-o zi ®“.
Proiectul „Bucureștiul într-o zi ®“ este parte a unui proiect extins,
„Harta Verde Bucureşti“, lansat în luna mai a anului 2008 de către
Asociaţia Culturală Goodartofnoon, membră a Consorţiului
Bright Light.
Consorţiul Bright Light reuneşte mai multe organizaţii
non-guvernamentale ce au ca scop sprijinirea comunităţilor
din mediul urban şi rural din România prin proiecte care
să contribuie la dezvoltarea durabilă şi la consolidarea
mecanismului parteneriatului public-privat în domenii precum
protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, artă, cultură, social,
educaţie, sănătate şi IT.
Harta Verde a Bucureştiului identifică şi promovează resursele
naturale, socio-culturale şi economice ale Capitalei, adică
acele resurse legate de dezvoltarea durabilă, ilustrând totodată
conexiunile şi relaţiile de interdependenţă dintre acestea. Harta
Verde Bucureşti este, la rândul său, parte a reţelei globale Green
Map System care s-a dezvoltat începând cu anul 1995 şi care
astăzi include peste 450 de oraşe din 50 de ţări de pe glob.
Proiectul „Bucureștiul într-o zi ®“ conştientizează turiştii,
dar şi bucureştenii, cu privire la valoarea şi diversitatea
patrimoniului cultural şi turistic al Capitalei, privite ca resurse
ale dezvoltării durabile. Pentru aceasta au fost propuse trei
trasee pietonale care străbat zone de o bogată încărcătură
istorică, de-a lungul cărora oraşul îşi dezvăluie chipul său,
oglindit în case, statui, străzi, monumente reprezentative,
alături de istoria şi întâmplările care le-au marcat existenţa.
„De ce un astfel de proiect? Pentru că, fară a mai pune în discuţie
necesitatea unui material turistic cuprinzător, Bucureştiul trăieşte
prin detalii, prin poveşti mai puţin cunoscute, prin locuri cu
încărcătură istorică, prin lucruri care s-au rătăcit odată cu trecerea
timpului. Pentru că puţini sunt cei care mai iau la pas oraşul, cei
care mai văd în el «Micul Paris» de altădată, pentru că atunci
când un turist străin întreabă un bucureştean ce ar avea de vizitat
în Capitală răspunsul primit e mai degrabă superficial, aceleaşi
locuri fiind prezentate mai mereu cu aceleaşi recomandări“,
declară Ruxandra Soare, Managing Partner Bright Light.
O echipă alcătuită din voluntari şi-a propus identificarea şi
promovarea celor mai importante resurse durabile ale oraşului
din domeniul cultural-turistic, încurajând cunoaşterea
acestora prin intermediul a trei trasee pietonale.
Acestea sunt: Bulevardul Kiseleff, Calea Victoriei şi Centrul
Vechi, ca axe principale ale unui perimetru delimitat la nord de
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, la vest de Grădina
Cişmigiu, la est de Piaţa Dorobanţi şi la sud de Palatul Patriarhiei.
Descrierile şi imaginile aferente unui număr de 312 obiective
(în special monumente istorice), aducând la lumină poveşti
şi întâmplări din trecut, pot fi vizualizate pe site-ul www.
bucurestiulintrozi.ro în secţiunea Harta, aplicaţie construită
pe platforma Google Maps.
Site-ul www.bucurestiulintrozi.ro este împărţit în două
secţiuni. Prima prezintă informaţii generale incluzând şi
o componentă de social media prin utilizarea unor canale
precum Facebook, Twitter şi Flickr pentru a uni comunitatea
celor interesaţi de monumentele Bucureştilor. A doua secţiune,
Harta, este o aplicaţie web geospaţială care oferă utilizatorilor
posibilitatea de a vizualiza rapid traseele şi obiectivele.
O dată realizate website-ul şi o broşura informativă însoţită de
trei hărţi detaliate, un al treilea pas pe care îl facem este marcarea
efectivă în teren a traseelor propuse. Finalizarea acestei etape va
fi marcată de evenimente şi campanii de comunicare, în ideea de
a face cunoscute obiectivele prezentate în cadrul proiectului, de
a atrage un număr însemnat de vizitatori şi de a contribui, prin
exemplu oferit, la creşterea interesului autorităţilor, dar şi a altor
organizaţii ale societăţii civile în ceea ce priveşte întreprinderea
unor iniţiative similare. Proiectul va spori interesul pentru
descoperirea şi punerea în valoare a Bucureştiului, un oraş pe
care astăzi puţini îl privesc ca pe o destinaţie atractivă.