VIATA COTIDIANA A FAMILIEI BRATIANU PE MOSIILE

DE LA FLORICA SI RATESTI, JUDETUL ARGES (1900-1950)

Student drd. Marin Alexandru

Mosiile Florica si Ratesti proprietati ale familiei Bratianu se aflau la hotarul dintre judetele
Arges si Muscel. Originile locului si casei de la Florica apartin deceniilor patru si sase ale
secolului al XIX-lea, cand dupa moartea lui Constantin (Dinca) Bratianu (10 februarie 1844) cei
trei fii ai acestuia Theodor, Dumitru si Ion au devenit beneficiarii unei mosteniri constituite din
terenuri agricole ce formau trei loturi. Lui Ion C. Bratianu i-a revenit cel de-al treilea lot alcatuit
din terenurile denumite: Florica, Malureni, Galesu-Bratieni, Leresti si Samburesti. Viitorul mare
om politic Ion C. Bratianu devenit proprietar al terenurilor amintite se va ocupa de Florica
dandu-i notorietate, resedinta primind numele primului copil al sotilor Pia si Ion C. Bratianu, o
fetita nascuta in 1862 si rapusa de o grava infectie a laringelui in iarna lui 1865.Resedinta
familiei Bratianu de la Florica a cunoscut de-a lungul timpului o evolutie presarata cu numeroase
momente cantonate in perimetrul constructiilor, reconstructiilor, adaugirilor, renovarilor,
decoratiunilor interioare si exterioare, mobilarilor, etc. Ion C. Bratiau a pornit cu ctitorirea
resedintei familiei sale de la Florica prin modificarea structurii casei de factura modesta compusa
din patru camere si o pivnita, aflata pe mosia de aici inca inainte de 1858, transformand-o intr-o
constructie mult mai mare, spatioasa si impozanta, la parterul care exista adaugandu-se un etaj.
Intr-o perioada de trei decenii si jumatate, Ion I.C. Bratianu a continuat opera de modernizare a
casei de la Florica si imprejurimilor acesteia, devenind principalul artizan al acestor lucrari,
etajul al doilea, bunaoara, a fost adaugat in 1925 ca si terasa. Ferma de la Florica, vestita in
intreaga tara inca din timpul vietii lui Ion C. Bratianu a fost dezvoltata si modernizata din
initiativa lui Ionel Bratianu, constructia ei datorandu-se unuia din cei mai reputatie arhitecti
romani, Petre Antonescu, care intre 1905 si 1912 a inaltat-o conferindu-i un autentic si original
stil romanesc.