Călători străini despre Prahova

Introducere, note, antologie și comentarii de Paul D. Popescu

Biblioteca Județeană „N. Iorga”
Ploiești, 2000

J. A.VAILLANT (? – 1871)
pp. 38–59

- Intelectual francez care a petrecut câțiva ani in Tara Românească, în perioada

regulamentară. A predat franceza la liceul Sf. Sava, pana în 1834, când a fost
destituit sub presiunea autorităților ruse
- A înființat ulterior, în particular, un colegiu internat și o școală de fete, contribuind la
răspândirea culturii franceze în Principate
- A intrat în mișcarea revoluționară de la noi, condusă de Dimitrie Filipescu, încă de la
constituirea acesteia (mai 1840), dar fiind denunțați în octombrie 1840, revoluționarii
au fost arestați, iar el expulzat
- A revenit în țară la 182/1843, după detronarea lui Al. Ghica și urcarea pe tron a lui
Gh. Bibescu
- În Franța a publicat printre altele o gramatică română pentru francezi și multe alte
studii despre țara noastră, printre care și o operă fundamentală: „La Roumanie”, în 3
volume (Paris, éditeur Arthus Bertrand, 1844)
- Partea a doua este o vasta descriere de călătorie, mare parte din meleagurile
prahovene, prin care își dovedește talentul literar, spiritul de observație etc.
- În Franța a făcut o intensă propagandă, prin scrierile și conferințele lui, în favoarea
cauzei românești, mai ale în anii premergători Unirii de la 1859

[245 ] A doua plimbare:

- Așteaptă de la Comarnic două călăuze (Ioan Puiu și Stoica Vodă), care trebuiau să-l
conducă în Bucegi, dar niște prieteni din Telega vin cu propunerea de a vedea în
apropiere un…vulcan!
- Se urcă în căruță și ajung la Băicoi, unde se afla fenomenul în discuție. Fac un soi
de experiment, aprind un opaiț, îl pun într-o scobitură de pământ care degaja un
miros greu de gaze de țiței
- Se duc să cineze la Chir George căruia castelana locului (Cleopatra!) îi luase
singura masă înaltă, prin logofătul ei
- Motivul: Cleopatra îl aștepta pe Măria Sa, principele domnitor (Carol!) și făcea
pregătirile necesare; îi împrumutase tot: veselă, faianță, porțelanuri, cristale etc.
- Fuseseră ascultați de un arnăut al Cleopatrei, care se dusese probabil să-i
raporteze, astfel încât Vaillant se simte nevoit să se ducă să se prezinte, întrucât
arnăutul care îi spionase îi spusese Cleopatrei că sunt ciocoi de la București
- Preferă să-i scrie cu creionul pe o bucată de hârtie:
 Prințesă de Trubețkoi
Dacă v-as fi cunoscut
Sa fiți sigură că la venirea mea
Castelană de la Băicoi
În fermecătorul vostru sat
Eu m-aș fi grăbit
Să viu să vă prezint omagiul
Unui călător ostenit
Este tot ce pot să vă spun…
Dacă dvs. nu ghiciți
Pentru a ieși din încurcătură
Cât mai repere citiți-mă.
Atunci veți ști cine sunt
Chiar și fără semnătură,
Căci nu de ieri, de azi, Scrisul meu e cunoscut.
Aceasta cu atât mai mult cu cât
Alături de dvs. văd o domnișoară,
Care aici se simte la ea acasă
Mai mult chiar decât s-a simțit la noi.

- a îndoit misiva, a aplicat sigiliul, am predat-o pentru a fi remisă, a urcat în trăsură și

s-a îndreptat către Mre de la Mislea, întemeiată de Vlad al III-lea Sturdza
- Între timp, cât s-a aflat l-a Telega, Cleopatra a primit biletul care a produs efectul
scontat
- Doamna general a văzut în el o ofensă, dar nu față de ea, domnișoara E., o glumă
permisă, J. o declarație insolentă care-l făcea să tremure pentru fiicele sale, dna
prințesă l-a considerat o galanterie la care simțea că trebuie să răspunsă, trimițând
să ne caute a Telega, dar ei nu mai erau acolo
- Cu tot numele ei rusesc, prințesa era româncă, din familia Ghiculeștilor, este
văduva generalului-prinț Trubețkoi, care a participat la conjurația lui Pestel și a
fost împușcat [?]
- Vaillant are față de boieri sentimente diferite, prietenie și admirație pentru unii, ca
pentru Alexandru Filipescu, chiar venerație pentru Dimitrie Filipescu, pentru alții, ca
pentru Cleopatra Trubețkoi, o amabilă antipatie!