,it 1,q111

L. ;RI( tit
1$

Cii $OCIALIISTE ROMANi

LIOGRARA
ANALITICA A
PERIODICELOR
ROMANE$T1
VOLUMUL II

iti

tr "
?f,a, P'

,1!
o, r , -
/1°.
t:

www.dacoromanica.ro
oitt,wozr
4114404441.44ftr,
4;t4itit, olt,t,w;
BIBLIOTECA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
$I
INSTITUTUL DE I STORIE NICOLAE IORGA"

BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A

PERIODICELOR ROMANE$TI
VOLUMUL II
1851 1858
PAR TEA I

intocmita de
IOAN LUPU,
DAN BERINDEI, NESTOR CAMARIANO
i OVIDIU PAPADIMA

BUCURE$TI
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
1 9 7 0

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIA ANALITICA
A
PERIODICELOR ROMANESTI
1851 1858

www.dacoromanica.ro
 LISTA PERIODICELOR BIBLIOGRAFIATE
CU ABREVIATIUNILE INTREBIJINTATE

ADAOS EXTR. LA FOAE SAT. = Adaos extraordinar la Foae sateascii. Ia§ii, 1851. P. III 29
ALBUM. LIT. = Albunaulu litterariu. Bucure§ti, 1856-1857. P. I 325
An. I (1856-1857), nr. 1-7.
Supliment la Timpulit. Bucurqti, 1856-1857.
ALBUMUL PEL. R. = Albumul pelerinilor romoeni. Paris, 1851. P. II 1500 vol. III
An. 1851, nr. 1-3.
ANUKATORUL = Anuncatorul. Foaie politica-comerciala.
Bucurqti, 1856 P. II 1672
An. IV (1856), nr. 1-104.
Lipsuri: nr. 46, 51.
A aparut in locul ziarului Anuniatorul roman (care nu apare in 1856)
§i continua ciA anul de aparitie al acestuia (IV).
ANUNT. R. = Anunlatorul roman. Bucure§ti, 1853-1855, 1857-1858. P. IV 965
Lipsuri: I (1853) III (1855), toate numerele.
In 1856 inceteaza §i in locul ei apare Anunccitorui, care poarta anul de
aparitie IV, in continuare. Cind reapare in 1857, avind §i subtitlul:
gazeta semi-ofkiala", poarta tot anul de aparitie IV.
BUCIUMUL = Buciumul. Paris, 1857. P. IV 1120
An. I (1857), nr. 1-7.
BUKURESTER DT. Z. = Bukurester Deutsche Zeitung.
Bukurest, 1851-1856. P. III 544
Lipsuri: VII (1851), toate numerele;
VIII (1852), nr. 1-25, 31, 35, 39 si urm.;
IX (1853), nr. 24, 36, 81; X (1854), nr. 35;
XI (1855), toate numerele ; XII (1856),
nr. 39, 63.
in ian. apr. 1852 cu titlul: Bukurester Deutsche-Walachische Zeitung.
Gazeta romano-germana de Bucurefli.
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD. = Buletinul sedinielor Adunarei ad-hoc
a Moldovei. P. III 77
Ia§ii, 1857.
An. I (1857), nr. 1-24.
BULET. OF. EXTR. MOLD. = Buletin °filial extraordinar a
Prinlipatului Moldova'. Ia§ii, 1857. P. III 1121
An. I (1857), nr. 1-18.
Lipsuri: I (1857), nr. 15.
BULETIN [Mold.] = Buletin, foae oficiala.
E§ii, 1851-1858. P. II, III 28
incepind din 1 iulie 1851, Buletinul
isi schimba numerotarea anului de
aparitie din XIX in XIII tinind seama
de reorganizarea din 1839. Astfel ca,
in 1851, exists doua colectii, ambele
cu paginatia incepind de la 1: prima e
datata XIX (1851), a doua e datata XIII (1851).

www.dacoromanica.ro
 Colectia anului 1852 consta dintr-un singur volum,
cu anul de aparitie : XIV. In anul 1853 se revine
la vechea numerotare a anilor de aparitie: XXI (1853).
Lipsuri: XIX (1851), iuliedec., nr. 47-49.
De la 1 iulie 1851, 3 ian. 1857 §i 11 dec. 1858
sufera schimbari de titlu.
BULETIN [T. R.] = Buletin oficial at Printipatului Tdrii
Romdnegi. Bucurqti, 1851-1858. P. II, IV 31
Continuare la Buletin. Gazetd administrativci,
din vol. I.
De la 9 febr. 1853, cu titlu schimbat:
Buletinul oficial.
Anul 1853 consta din cloud fascicule,
fiecare avind numerotatia paginilor
de la 1. Fascicula 1 apare intre 1 ian.
7 febr.
Lipsuri: An. 1858, supl. I la nr. 59.
Bulletin des seances du divan ad-hoc de Moldavie.
Iassy, 1857-1858. P. III 78
Nu a fost bibliografiat, cuprinzind, in rezumate,
materialele care se afla in Buletinul edinielor
Aduncirei ad-hoc a Moldovei = BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.
BULETINUL STELLEI D. = Bulletinul Stellei Duncirei.
Iassi, 1856. P. IV 47
An. 1856, nr. 1-5.
De la 3 iulie: Stoma Duncirei. Buletinu straordinare;
la 12 iulie se inlocuie§te cuvintul Buletinu cu Suplementu.
Apare ca supliment la Steoa Duarei.
CONCORDIA = Concordia, jurnalu politicu §i litteraru.
Bucurqti, 1857. P. IV 53
An. I (1857), nr. 1 48.
Le Conservaleur. F. 1., 1856-1857. P. I 341
Nu a fost bibliografiat, cuprinzind extrase din
nr. 1-3, sectia II (1856-1857), ale ziarului
Conservatorul.
CON SERVATORUL = Conservatorul, F. 1., 1856-1857. P. I 341
An. I (1856), nr. 1; sectia II (1856-1857), nr. 1-7.
CONSTITUTIONARIUL = Constitulionariul,
jurnalu politicu. Iassi, 1858. P. IV 64
An. I (1858), nr. 1-22.
LE CON STITUTIONNEL = Le Constitutionnel,
journal politique. Iassy, 1858. P.' IV 64
An. I (1858), nr. 1-2.
LE COURRIER DE B. = Le Courrier de Bucarest,
journal des Principautes danubiennes.
Bucarest, 1855-1856. P. III 1429
An. I (1855-1856), nr. 1-97.
Lipsuri: I (1855-1856), nr. 2-6, 9, 10, 12-21,
24, 84, 86.
DIMBOVITA = aimbovica. Foia politica si litterara.
Bucurqti, 1858. P. III 532
An. I (1858), nr. 1-24.
EHO ECL. = Eho eclesiastic, gazeta religioasa morala.
Bucuresti, 1851-1852. P. III 1171
An. I (1850-1851), nr. 1-12, II (1851-1852),
nr. 1-12.
Din ian. 1851: Eco eclesiastic §i din
sept. 1851: Ecul eclesiastic, cu acela§i
subtitlu.

VI
www.dacoromanica.ro
L'ETOILE DU D. [Bruxelles] = L'Eloile du Danube.
Bruxelles, 1856-1858. P. III 48
An. I (1856-1857), nr. 1-69, II (1857-1858),
nr. 70-85.
L'ETOILE DU D. [ Iasi] = L'Eloile du Danube.
Iassi, 1856. P. III 58
An. I (1856), nr. 1-9.
FOAE SAT. = Foae sciteasca- a Principatului Moldovii.
Iasi, 1851. P. III 29
An. XIII (1851), nr. 1-25.
Are ca supliment: Adaos ecstraordinar la
Foaia sciteasa.
FOAEA SAT. = Foaia satului. Bucuresti, 1851. P. III 780
Lipsuri: VIII (1851), nr. 1-2, A, 6-7,
12-13, 15-16, 18, 21-22, 24-25, 27-30.
Continuare la Inveiliitorul Satului,
din vol. I.
FOAIA SOC. DE MEDICI = Foaia Societillii de media si
naturists din Prinlipatul Moldovei.
Iasi, 1851-1853. P. I3
An. I (1851-1852), nr. 1-30; II (1853), nr. 1-5.
Lipsuri: I (1851-1852), nr. 12-13 (p. 89-96),
14-15 (p. 105-112), 16-17 (p. 121-128);
II (1853), nr. 2.
FOAIE PT. MINTE = Foae pentru mink, inima shi literatura.
Brashov, 1851-1858. P. I 39
Lipsuri: XVIII (1855), nr. 27, 29. Materialele din aceste numere au
fost bibliografiate, dupes exemplarul de la Biblioteca Filialei Academiei
din Cluj, de Ioan Domp..
FOILETONUL Z. = Foiletonul Zinibrului.
Ia§ii, 1855-1856. P. II 63
An. I (1855), nr. 1-50; II (1856), nr. 1-28.
Supliment la Zimbrul.
G. TRANS. = Gazeta Transilvaniei. Brasov,
1851-1858. P. III, IV 51
GAG. DE MOLD. = Gazeta de Moldavia.
Ia01, 1851-1858. P. III 49
Lipsuri: XXIV (1852), nr. 55; XXVIII (1856),
supl. la nr. 77; XXX (1858), nr. 94.
In anul 1857 are adaos: Noua Albina roman&
In anul 1857 poarta anul de aparitie XXVIII,
la fel cu anul 1856, reluind apoi in 1858
anul de aparitie XXX. In notitele biblio-
grafice pentru anul 1857, anul de aparitie a
fost notat: XXVIII [recte: XXIX].
ISIS = Isis sau Natura, jurnal pentru raspindirea
§tiintelor naturale §i esacte, in toate
clasele. Bucure§tI, 1856-1858. P. II 11
An. I (1856), nr. 1-48; II (1857), nr. 1-48;
III (1858), nr. 1-48.
ISRAELITULU R. = Israelitula 'wage&
BucurWI, 1857. P. IV 1192
An. I (1857), nr. 1-20.
Lipsuri: I (1857), nr. 14, 18.
JUNIMEA R. = Junimea romana. Paris, 1851. P. II 2180
An. I (1851), nr. 1-2.
JURN. AGRIC. = Jurnalii de agriculturci. Foae periodica.
Iasil, 1857-1858. P. II 42
An. I (1857-1858), nr. 1-12.

VII
www.dacoromanica.ro
JURN. DE GALATZ = Jurnalul de Galatz, politicu, comercialti
§i literaru. Galatii, 1851. P. III 52
An. II (1851), nr. 25-42.
De la nr. 43, mart. 1851febr. 1852,
se schimba in Patriea.
JURNALU CR. = Jurnalu Kraiovei.
Kraiova, 1854. P. III 1500 vol. 4
An. I (1854), nr. 1-3.
Lipsuri: I (1854), nr. 2-3.
MAG. IST. = Magazinu istoricu pentru Dacia.
Bucurqti, 1851. P. I 9840
Tom. VII (1851), fasc. 1.
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC. = Monitorul Adunarii ad-hoc.
Bucurqti, 1857-1858. P. III 212
An. I (1857-1858), nr. 1-23.
Incepind cu nr. 4 poart5. titlul:
Monitorul Adundra ad hoc din Bucurqti.
MONIT. OF MOLD. = Monitorul oficial at Moldovii.
Iassi, 1858. P. II, IV 30
An. I (1858), nr. 1-22.
Are adaos: Moniteur officiel de Moldavie.
MONITEUR OF. DE MOLD. = Moniteur officiel de Moldavie.
Iassi, 1858. P. II, IV 30
An. I (1858), nr. 1-4.
Adaos la Monitorul oficial at Moldovii.
MUSEULU N. = Museulii nationalu. Diurnalti ilustratii
septimanalii, de sciincii, agricultura, industrie,
litteratura si scoale.
Bucuresti, 1857-1858. P. II 754
An. I (1857-1858), nr. 1-20.
MUZEU LIT. = Muzei literaru. Foaie suplimentara la giurnalul
Patriea. Galatz, 1851. P. I 34.428
An. I (1851), nr. 3-4. (Fotocopie).
Lipsuri: I (1851), nr. 1-2.
Jurnalul Patriea, care lipsqte din colectiile B. A. R.,
este urmare la Jurnalul de Galatz.
NATIONALULU = Nationaluld, jurnalil politimi-comercialii.
Bucuresci, 1857-1858. P. IV 59
An. I (1857-1858), nr. 1-103; II (1858), nr. 1-6.
NEPARTINITORUL = Nepdrtinitorul, jurnalii politicii, literaru
Si comerciala. la, il, 1856. P. III 463
An. I (1856), nr. 1-21.
Lipsuri: I (1856), nr. 7.
NOUA ALBINA ROM. = Noua Albina ronand, foaie lierara
si artistica. Ia01, 1857. P. III 49
An. I (1857), nr. 1-3.
Adaos la Gazeta de Moldavia.
OLTULU = 0/tu/21. Jurnalu politicu §i litterariu. Craiova, 1857. P. III 27488
An. I (1857), nr. 1-53.
Lipsuri: I (1857), nr. 33, 46, 50.
Numerele 1-5 au titlul : Vocea Oltului.
(Bibliografiat partial. Vezi: Ldmuriri pentru cititori de la sfirOtul volumului).
OPINIUNE'A = Opiniune'a, organulu Romaniloru din streinetate.
Paris, 1857. P. IV 65
An. I (1857), nr. 1-8.
PATRIA [Bucure§ti] = Patria, foia politicu, litterariu
§i industrials. Bucure§ti, 1855. P. IV 1500 vol. VII.
An. I (1855), in colectia B. A. R., se gra numai nr. 71.
Lipsuri: I (1855), nr. 1-70.

VIII
www.dacoromanica.ro
PATRIA [Ia0] = Patria. Foae politila. ,i literary..
Iassii, 1858. P. III 56
An. I (1858), nr. 1-9.
PREDICATORULU = Predicatorula ( Jurnabi eclesiasticil).
Bucuresti, 1857-1858. P. I 296
An. I (1857), nr. 1 -52; II (1858), nr. 1-50.
Numerele de la 14 si 21 iunie 1858 sint
intitulate: Foae ecstraordinard a Predicatorului.
PROCES-VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM. = Proces-verbaux
des seances de l' Assemblie ad-hoc de la Roumanie....
Bucarest, 1857. P. III 528
An. I (1857), nr. 1-14.
REPUBLICA R. = Republica romana.
Paris, apoi Brucsel, 1851-1853. P. I 1345
An. 1851-1853, nr. 1-2.
ROMANIA [Bucurqti] = Romania. Jurnalu politicii, comercialti
si litteraru. Bucurqti, 1857. P. IV 949
An. I (1857), nr. 1-48.
ROMANIA [Iasi] = Romania. Ia0, 1858. P. I 915
An. I (1858), nr. 1-4. [Fotocopie].
ROMANIA LIT. = Romania literard. Iasi, 1855. P. II 14
An. 1855, nr. 1-47.
ROMANUL = Romanul, diariii politicil, comercial, literar.
Bucurqti. 1857-1858. P. II-IV 81
An. I (1857), nr. 1 -41; II (1858), nr. 1-109.
SATEANUL = Sdteanul. Foae periodica pentru locuitori.
Adaos lunar la Buletinul Oficial al Moldova'.
Iasi, 1853. P. I8
An. 1853, nr. 1-7.
SECOLULU = Secohda. Jornalu politicii-comercialil.
Bucurqti, 1857. P. IV 95
Continuare la Timpula, unde este trecuta situatia aparitiei.
SEPTAMANA = Septiimeina. Foaie sateasca. Ia0, 1853-1854. P. I 5
An. I (1853-1854), nr. 1-46.
STEAOA D. = Steoa Dundrii, jurnalii politicfi, literaril
si comercialii, Iassii, 1855-1856, 1858. P. III, IV 47
An. I (1855), nr. 1-38; II (1856), nr. 1-68;
III (1858), nr. 69-107.
Are ca supliment: Bulletinul Stellei Dundrei.
TELEGRAFUL R. = Telegraful roman.
Sibiiu, 1853-1858. P. III, IV 556
Lipsuri: I (1853), nr. 1-5, 7-22, 24-29,
32-35, 37, 38, 55-57, 59, 81-101; IV (1856),
nr. 3, 28, 39-44, 52, 58, 60, 66, 67, 74, 75,
77, 88, 90, 91, 102; V (1857), nr. 6, 9, 14, 34,
35, 41, 62, 65, 70, 72, 76, 77, 87, 88; VI (1858),
nr. 2, 4, 7, 11, 12, 25, 38, 39. Materialele din
numerele care lipsesc in colectia B. A. R. au fost
bibliografiate, dupa exemplarele complete din Biblioteca Astra"
si Biblioteca Mitropoliei din Sibiu, de Joan Lupu.
TIMPULU = Timpulii. Jurnalil politicu-comercialu.
Bucuregf, 1856-1857. P. I, IV 95
An. I (1856/1857), nr. 1-89.
Are ca supliment: Albumulti litteraria.
Continua prin Secolula, incepind cu nr. 26 din 4 aprilie 1857.

IX
www.dacoromanica.ro
TZARANULU = Tzciranulti, jurnal
[Bucuresti], 1858. P. I 2608
An. I (1858), nr. 1-3.
VEST. R. = Vestilorul romanesc. Gazeta semi-oficiala.
Bucurqti, 1851-1857. P. III 542
VOCEA OLTULUI, vezi 0//u/g.
ZIMBRUL = Zimbrul, Iasii, 1851-1852, 1855-1856. P. II, IIII 57
An. I (1851), nr. 52-97; II (1851-1852),
nr. 1-67; III (1855), nr. 1-278; IV (1856),
nr. 1-196.
Are ca supliment: Foiletonul Zimbrului.
Este continuat prin Zimbrulti ¢i Vulturula,
cu incepere de la 1 noiembrie 1858, tot cu
anul de aparitie IV.
ZIMBRUL SI VULT. = Zimbrulti .,si Vadturulft,
Iasii, 1858. P. II, III 57
An. IV (1858), nr. 1-42.
Continuare la Zimbrul.

www.dacoromanica.ro
0 GENERALIT A TI
00 $TIINTA IN GENERAL. CULTURA. CIVILIZATIE.
PROGRES
01 BIBLIOGRAFIE. CATALOAGE
02 BIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI. LECTURA
05 PERIODICE (REVISTE. ZIARE. CALENDARE)
06 SOCIETATI $TIINTIF10E. ACADEMII. CONGRESE
$TIINTIFICE. MUZEE
08 POLIGRAFII. CULEGERI $1 SERII
09 MANUSCRISE. CARTI RARE, PRETIOASE

www.dacoromanica.ro
 0 GENERALITATI
00 .5.1iintei in general. Culturit. Civilizatie. Progres.
01 Bibliografie. Cataloage
02 Biblioteconomie. Biblioteci. Lecture
05 Periodice (Reviste. Ziare. Calendare)
06 Societigi stiinpfice. Academii. Congrese et lin-
lifice. Muzee
08 Poligrafii. Culegeri si serif.
09 Manuscrise. Ciirti rare, prelioase.
00 snINTA IN GENERAL. CULTURA.
CIVILIZATIE. PROGRES
1 Russu, I. 001 (37)
Desvoltarea artiloru si scientieloru la vechii Romani. -
FOAJE PT. MINTE, XIX (1856), p. 17-18.
Subtitlu: Dui:4 m.m.a.". La inceput schiteazA felul cum s-a dezvoltat
cultura latinS sub influenta greack apoi caracterizeazA tie scurt poetii,
oratorii si istoricii romani.
2 001 (37)
Scientiele la Romani. I. Poesia.
XIX (1856) p. 25-26.
- FOAIE PT. MINTE,
Se schiteaza: teatrul, naratiunea poeticA, poezia didacticA, poezia liricd,
bucolicele, fabulele esopice gi epigrama In literatura latinA. Note la titlu:
Probe de limba dupd Gramatec'a si ortografi'a D-lui T. Cipariu". La fi-
nele articolului: Dupd P. B. si M." - P. B. ar putea fi Petrus Burmanus,
eruditul latinist din sec. XVIII, pe care autorul it citeazd in articol pentru
antologia lui din poetii latini minori.
3 001 (37)
Scientiele la Romani. II. Istoria.-FOAIE PT. MINTE,
XIX (1856), p. 51-52, 54-56.
Fragment. Scurte caracterizSri ale istoricilor latini.
4 001 (37)
Scientiele la Romani.- FOAIE PT. MINTE, XIX
(1856), p. 89-91.
Capitolele: III. Elocuenti'a si IV. Filosofi'a.
5 001 (37)
Scientiele la Romani. - FOAIE PT. MINTE, XX (1857),
p. 25-27.
Capitolele: V. Matematic'a. Astrologi'a; VI. Istori'a naturale. Medicin'a;
VII. Economi'a de casa si de campu ; VIII. Archeologi'a. Mitologi'a; IX,
Geografia; X. Scienti'a belica.
6 003 (047)
[$tiri cu privire la Enciclopedia stiintelor filosofice si
fizice" de dr. Iuliu Barasch].-ISRAELITULO R., I (1857),
nr. 16, p. 4: Bibliografie.
Se anunta ca lucrarea e redactatA In limba ebraicS. Prima parte - cu
privire la filozofia modernd - a apSrut in 1856, la Viena. Baronul J. de
Rothschild a subscris costul a 50 de exemplare din lucrare, pentru gcolile
izraelite fondate de el In Orient.
7 003 (048)
Enciclopedie popularie sau prescurtare a toate stiintele
de D. Proles. D. Iarcu. - MUSEULD N., I (1858), p. 152:
Bibliografie.
Recenzie a partii ha, care apSruse. Se subliniazA cA Enciclopedia
este mai intli clestinatd completdrii culturii elevilor ce isprAvesc scoala pri-
mail. Se arata cum si-a organizat autorul partea I, care trateazS despre:
educatie, stiinte In genere si religie.
8 Russu, I. 008
Gradual'a cultura a omului, - FOAIE PT. MINTE,
XVII (1854), p. 86-88,
www.dacoromanica.ro
AratS cum dezvoltarea progresiva a omenirii a fost impusS de necesi-
Mile sale materiale. Din nevoia de a-si asigura Imbracamintea, locuinta,
uneltele necesare, s-au nAscut meserlile. Din schimbul de produse, s-au nds-
cut comertul si cAile de comunicatie. Din inmultirea gi rasfirarea oamenilor,
s-au nascut limbile. Din necesitatea de a pSstra fenomenele de limbd, s-a
nascut scrisul si apoi tiparul.
9 008
Fragmentu despre cultura genului umanu preste totu,
si in special despre cultivarea natiunei romane. - FOAIE
PT. MINTE, XVII (1854,) p. 234-236, 241-242.
Autorul anonim se tidied impotriva afirmatiei lui J. J. Rousseau cA sta-
tul omului naturale e statul barbariei". AratS cA gi In evul mediu, conside-
rat ca o epocS de intunecare, s-au inregistrat unele progrese in culturS. AfirniS
ca cultura trebuie sS fie un mijloc pentru Indestularea dorintelor celor bune
ale omenirii. Citeazd cartea Boldogsdgtudomdny [$tiinia fericirisl apSrutS
In 1847, in Pesta. Ca autor al ei, e numit Carolu Sascu" [Szasz Karoly],
10 c. u. 008
Civilitatea si barbaria antics. M noua. - FOAIE PT.
MINTE, XVII (1854), p. 257-262.
Defineste civilitateal=civilizatia] prin urmttorii factori: inteligentA,
ratiune, dreptate, fratie gi caritate. Crede cA, In antichitate, Imperiul roman,
bazat pe sclavie, s-ar fi prdbusit din pricina disparitiei acestor factori. Sub-
liniazd apoi cA unul din factorii activi ai civilizatiei moderne sint Faille.
CiteazA pArerile politicului" Romagnosi cu privire la necesitatea de a se
reforms invatamintul. Protesteazd impotriva muncii copiilor in manufacturi.
Accentueazd necesitatea de scoale gimnastice" la orase. Cere introducerea
unor lucrAri practice gi infiintarea de scoli populare pentru adulti.
11 [Vasici, Dr. P. ?] 008
Despre zborul ce I-ail luat ocupatiele omenestl In veacul
nostru.-TELEGRAFUL R., III (1855), nr. 331 bis-332 bis.
La inceput, traduce- un articol dintr-o gazetS germanS, In care se Ikea
elogiul propasirii industriei gi comertului, in pas cu dezvoltarea stiintel si
tehnicii: Dupa catedra lui Liebig (acesta este un hemih [= chimist] vestit)
se revarsS o lumina mai mare 9i mai bund asupra generatiei noastre, decit
de pe catedra lui Hegel"- Scoalele politehnice, agronomice, lucratoriele
mehanicilor, laboratoriele hemicilor" au egalat in stiinta universitatile. Aris-
tocratia se indreaptS gi ea spre industrie gi comert. - ComenteazA apoi textul
articolului, arStind ca I-a tradus fiinded la poporul roman din Ardeal domneste
o mentalitate contrarie, gi anume dispretul pentru meserli, industrie gl comert,
apreciindu-se numai cariera de functionar.
12 008
[Un corespondent fi scrie redactorului gazetei, aratIndu-si
aprecierea pentru articolul Despre zborul ce 1-au luat ocu-
patiele omenesti"]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 379,
col. I: Din Banat 22 Noemvrie.
13 B...1 008
0 privire asupra propasirei culturei sciintelor in de obste,
si indeosebi a filosofiei si a pricinilor acelora, care o impe-
deca. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 356-366, 369-
370, 373-374, 377-378, 381, 385-386, 389-390, 393-
394, 397-399, 401-402, 405-406, 409; IV (1856), p. 5.
Studiu de fib zofie a culturii. Incepe cu un istoric al dezvoltSrii culturii
1i civilizatiei in Grecia si Roma anticA, apoi in Italia, Franta, Arabia medic -
valA, Spania si Germania moderns. incearca sa dea o bazi materials acestei
3
 008 $T1INTA. CULTURA - BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):01

cercethrl, prin punerea accentului pe conditiile geografice. Analizeaza apoi 22 008 (498)
conditiile pe care le crede necesare pentru propAsirea culturii: libertatea
[Se recomanda citirea articolului despre starea culturii
civila, bunastarea (averea) nationall, cultivarea limbii materne, pacea dura-
bilA. In partea ultim3, cerceteaza care erau condi(iile pentru dezvoltarea
culturii la poporul roman din Ardeal.
nalul din Constantinopol "]. -
in Principatele Romine, publicat de loan Ionescu in Jur-
p. 1: $tiri atingatoare la Principate.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94,

14 008 E vorba de numarul din 27 aprilie din Le journal de Constantinople.

[Consideratii asupra spiritului materialist" al veacului 23 Valentinianu, I. G. 008 (498)
XIX]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 210, 218: Transil-
vania. [Comentarii la un apel semnat In numele mai multor
Se fac diferite consideratii privind progresul tehnicii gi lupta oamenilor
cititori, prin care se solicita intervenirea guvernului in fo-
pentru trai.
losul literaturei "]. NATIONALULU, I (1858), p. 195.
In apel se cerea ca guvernul sa acorde o subventie editorului G. Ioankl
pentru ca acesta 511 poata reduce pre(uI cartilor editate de dtnsul. Valenti-
15
Prin scoli la civilizatic. - BUCIUMUL, I (1857), p. 12.
008

Se subliniazA ca civiliza(ia a adus dupa sine ideea egalitAtii (titre oameni.

Dar cit timp oamenii nu vor avea mijloace materiale deopotrivA, pentrit a
se putea cultiva, aceasta egalitate rilmane o pura Herniae.
neanu nu este de acord. El cere Ca guvernul 55 sprijine literatura prin fon-
darea unei societAti editoare de carp serioase si stiintifice" si SS nu dea con-
curs unui editor de romante". Arata cA tars are nevoie de mai multe insti-
tutii pentru aspIndirea cunogtin(elor folositoare: un ateneu, o societate
editoare, un jurnal literar-stiintific sAptarnInal, premii anuale etc.

16 [Baran, I.]
Aceca ce ne invalid un fira de carba.
p. 137-142.
- 008
ISIS, II (1857),
01 BIBLIOGRAFIE
Incepe prin sublinierea rolului ierbii In dezvoltarea vietil animate pe
pAmint. SchiteazA etapele evolujiei omenirii: vinAtoarea, pAstoritul, agricul- 015 (498) Bibliografie romineasca.
tura. Noteaza cA gramineele, care, devenind cereale, au facut posibile agricul- 017 Cataloage. Carti de vinzare
tura gi, cu ea, civiliza(ia, fac parte dintre ierburi. -
Cu o ilustra(ie. Vezi si: 08 Poligrafii. Culegeri si serii.

17 E. R. 008
Progresulu. FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 7,
14, 20-21, 28-30, 37-38, 45-46. 015 (498) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
Dialog intre un tinAr si un ',Men, la care is parte si un tAran, numit Saturn. (Clasificata pe domenii)
TinArul descrie nestiinta in care trAia omenirea Ia hiceput si care era izvor de
superstitii, teams, cruzimi gi nefericiri. Apoi descrie cu entuziasm progresele :0 Lucrdri generale
astronomiei, geologiei si mai ales ale fizicii: cunoasterea electricitAtii, tele- :1 Filozofie. Morald
graful, busola etc. Progresul industrial a adus apoi emanciparea serbilor.
BAtrintil arata, in rAspuns, ea gi la cei vechi se pot ghsi progrese gi inven(ii: :2 Teologie. Religie. Biseriea
aratul, lucrarea metalelor, descoperirea scrisului etc. Subliniaza toss cA, in :3 5tiinfe @i firobleme sociale
vremile moderne, progresul social a ramas In urnill: dcosebirea dintre boga(i :4 Filologie. Lingvisticii
si sAraci a crescut prea mult. :5 5liince naturale. Matematicd
18 Sagetatoriul 008 (498) :6 5tiinte afilicate. Tehnicei.
[Corespondenta din Arad, in care arata importanta cul- Medicinei. Agriculturd

183: Aradu.
-
turii si condamna clerul, acuzindu-1 ca nu slujeste idealul
culturii nationale]. G. TRANS., XV (1852), p. 174, 178,
:7 Arta'
:8 Literaturii
:9 Istorie. Geografie. Biografii
19 008 (498) Vezi si : 17 Cataloage. Cdrfi de anzare.
[Noti]a a redactiei, pe linga reproducva unui fragment
din Minunile naturei" de Iuliu Baran]. FOAIE PT.
MINTE, XV (1852), p. 156-157. :0 LUCRARI GENERALE
Redac(ia deplinge lipsa de interes a publicului fatA de cartile romanesti,
in anii de dupA 1848. Cauta sa descifreze fugar cauzele acestui fenomen.
Isi propune sa reproduca In revista fragmente din cartile ce vor apArea, spre

a le face cunoscute. Arata ea lucrarea lui Barasch Minunile naturei este o

prelucrare dupa Lettres /1 Sophie de Aline Martin.
24
Aniversarea tipografiei Buciumului
BRUL, I (1851), p. 349-350: Foiletonul Zimbrului.
Romani). -
015 (498):01
ZIM-

Articol Ia aniversarea a doi ani de la Infiintarea tipografiei. Istoricul

20 008 (498) ei. Semneaza cei trei proprietari: T. Stamati, T. Codrescu gi D. Gusti. Se

nostre. -
Una cuvanta dintaia si din urma in privinta scdlelor
G. TRANS., XV (1852), p. 298-299, 330-331.
Se arata ca leginirile guvernului au creat, incepind din 1849, conditii
adauga o listA a cArtilor tiparite In primii doi ani de activitate.

mai favorabile pentru romanii din Transilvania In ce privegte dezvoltarea
culturii gi lndeosebi a gcolilor romanesti. Autorul anonim Irma constata ca
romanii nu au tras tot folosul din aceasta situa(ie gi n-au Intreprins mai
ohmic. In contrast cu situa(ia infloritoare a culturii romlnesti ardelene din
a doua jumatate a secolului al XVII1-lea, autorul critics nepasarea aratata
de romanii transilvAneni, rata de minima $i de scoalA, la mijlocul secolului
al X IX-lea.
25 015 (498) : 01
Stiri si comentarii despre activitatea celor doua tipo-
grafii brasovene]. G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I.
Intr-un articol despre via(a orasului Brasov, se arata ca tipografiile
tipareau earth de rugaciuni, carti scolare (mai ales nemtesti,) calendare In
Coate trei limbele" si Alessandria romaneascA", care se deaf Acea cu clgtig la
Bucuresti. In tipografia noun, se mai lucra Ia tiparirea dic(ionarului german-
roman al lui Barit si Gavriil Munteanu.

21
Care si cata este publicula nostru
XVI (1853), p. 42-43.
? - 008 (498)
G. TRANS.,
26 015 (498) : 01
[Lista cartilor tiparite de Tipografia Diecezana din Sibiu.
de la intemeierea ei]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 65:
Corespondent3 dela Aries0", din 22 ian. 1853, In care se vorbeste des- Activitatea Tipografiei diecesane in Sibiu").
pre indiferenta publicului romanesc ardelean fatl de tipArituri si se demon. Lista se an In cuprinsul textului conferintei tinute de I. Rainiher la
streazA cA aceasta indiferenta nu se datora Boar saraciei. Asociatia pentru cunostinta patriei".

4
www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 22
015(498) :01

27 015 (498) : 01 38 015(498) : 13

[Lista cartilor ce se aflau sub tipar la Tipografia Die- Librarul Gheorghe Ioanid din Bucuresti anunta ca a
cezana din Sibiu]. Telegraful R., III (1855), p. 76: Insti-
intare.
Lista, cuprinzInd titlurile a 9 cArti, se MI5 la sfirsitul listei cArtilor de
-
iesit de sub tipar Extractii de fisionomie etc. dupe Lavater".
VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie.
39 015(498): 17
vfnzare, ca nota.
[C. Aristia anunta abonatilor la lucrarca sa Sateanul
28 C.[odrescu], T. 015 (498) : 01 Crestin" sa-i comunice numele lor, ca sa fie tiparite la sfir-
[Notita despre cartile romanesti aparute in strainatate]. situl cartii]. VEST. R., XVIII (1853), p. 196: Instiintari.
FOILETONUL Z., I (1855), p. 72: Bibliografie. 40 015 (498): 17
T. C. anunt5 o seang de cArti romanesti (cu litere cirile)" tipArite la
Smirna, Viena, Paris gi Bruxelles. [Se anunta Ca, la Institutul Albinei, s-a publicat editia
29 015 (498): 08
XXVI (1854), p. 172; FOAIE PT. MINTE, XVII (1854),
-
a doua a scrierii Despre Indatoririle oamenilor" de Silvio
Pellico, tradusa de Ermiona Asachi]. GAZ. DE MOLD.,
[Se anunta ca au iesit de sub tipar Cunostinte usuale
sau prescurtare de cunostinte universale"]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 140.
- p. 120: Bibliografie.
41 015(498): 17
Pretul, an sfantih. [Notita cu prilejul iesirii de sub tipar a brosurii Portarea
de burin, cuveninta intre omeni" de Timotei Cipariu].
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 32: Bibliografie.
-
:1 FILOZOFIE. MORALLY Lucrarea este de fapt o traducere a lui T. Cipariu.
42 015(498) : 17
30 015 (498) : 1
[T. Cipariu anunta ca a aparut partea I, vol. I din Bi-
[Se vesteste ea se afla sub teasc traducerea preotului
Mihaile Velceanu: 4 Marcu Aureliit Antonia Filosofulii
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 90 : Monarhia Austriac5..
- intre omeni"].
Bibliografie.
-
blioteca de mana", sub titlul Portarea de buna cuvenientia
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 116:

31 015 (498): 1 43 015 (498) : 17

[Se anunta ca In Tipografia Diecezana din Sibiu a aparut Redactia recomanda scrierea lui Constantin Stefanide,
Marcu Aurelio filosofulii", trad. de Mihaile Velceanu, paroh
al Dogneschei]. G. TRANS., XVII (1854), p. 242-243:
Transilvania.
-
intitulata Un buchet filoroman sau Cartea bunelor mora-
vuril. ANUNT R., V (1858), nr. 41, p.3: Bibliografie.
Cartea va contribui la desvoltarea inteligen(ii copiilor, obicinuindu-i
32 015 (498) : 1 de timpuriu Cu morala, fapta bun5 etc.".
[Se vesteste ca Andrei Mocioni de Foeny a donat 550 44 015(498): 17
Aureliu"].
Temesianu.
-
de florini pentru tiparirea in romaneste a lucrarii Marcu
G. TRANS., XVIII (1855), p. 65: Banatu [Notita la aparitia unei brosuri despre efeptele beuturel
vinarsa-rachlului, invataturi culese si reproduse In roma-
33
[Se anunta ca, la Tipografia Diecezana din Sibiu, se afla
015 (498): 1 la Brasov]. -
neste", de preot Thane Petricil si prof. Gavr. Munteanu,
G. TRANS., XVII (1854), p. 146, col. II.
S-a tipArit numai In 1500 ex., abia a 10-a parte din cite ar fi fost tre-

-
sub tipar partea a doua a traducerii din Marcu Aureliu].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 65, col. II.
$tirea a datA In textul traducerii conferintei lui I. Rainiher, sub titlul
bnincioase.

A clivitatea Tipografiei diecesane in sibiia. : 2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA

34 015 (498) : 13 45 015(498): 2
[Se anunta ca va aparea, In libraria G. Ioanid din Bucu- Directia tipografil sfintei Mitropolil. ZIMBRUL, II
resti, lucrarea: Estractfi de fisionomie" dupa Lavater si altii]. (1851), p. 120: Instiintare.
FOILETONUL Z., I (1855), p. 352: Bibliografie. Directorul tipografiei, I. Penescu, aratil motivele care au determinat
infiintarea unei tipografii pe linga mitropolia din Iasi gi indicA o list5 de
35 015 (498) : 13 primele carti religioase ce vor fi tiparite.
[Se anunta ca la Bucuresti se afla sub tipar Manualulu
fiziognomistului si frenelogistului", opera postuma a lui 46 015(498) : 21
Lavater si Chaussier]. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), [Se anunta ca a aparut lucrarea Filosofia cristiana",
p. 160: Bibliografie. traducere de Ilie Benescu]. EHO ECL., II (1852), p. 48:
instiintare.
36 015 (498): 13 E vorba de lucrarea de filozofie a lui Veniamin Sinadon, tradusa din
[Articol de reclama, la aparitia lucra'rii Extract de fi- I. cling de I. Benescu, In Biblioteca Religioasa Morals.
siognomonie, fisionomie si pantagnomonica, dupa Labater,
Chiuro de la $ambr, la Porta, Lebrune]. VEST. R., 47 015 (498) : 22
XX (1855), supl. la nr. 82, p.l. [Atanasie Ieromonahul ,director al tipografiei episco-
E vorba de fiziognomonistii Johann Kaspar Lavater, Marin Cureau de pesti din Buzau, anunta ca a tiparit Biblia]. FOAIE PT.
la Chambre, I. B. Porta gi Charles Lebrun. MINTE, XIX (1856), p. 52: Bibliografie.
Reproducere dintr-o Instiintare tipAritA de Atanasie. Relateaza impre-
37 015(498) :13 jurArile care au facut necesara tiparirea Bibliei gi cele in care s-a tiparit.
[Se reproduce din Patna" anuntul cu privire la aparitia Textul e cel al Bibliei din Blaj, revarut in privinta stilului 1i a ortografii",,
cartii Estractu de fisiognomonie, fisionomie si pantagno-
015 (498) : 22
Lebrunu "].
Bibliografie.
-
monica dupe Lavateru, Chiuro de la Sambru, la Porta si
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 236:
48
Provocare la Prenumeratia Sfintei Scripturi (Biblia), ce
se tipareste in Tipografia Dietezana la Sibiiu. TELE-
E vorba de o lucrare de compila(ie, dupa I. K. Lavater, Marin Cureau GRAFUL R., IV (1856), p. 25.
-
de la Chambre, I. B. Porta gi Charles Lebrun. Colcc(ia complet5 a zia- Se reproduc gi 4 gravuri cu subject religios, dintre care 3 in afara tex-
rului Patria lirseste din B. A. R. tulni ProvocArii la prenumera(ie, In p. 28.

5
www.dacoromanica.ro
015(498): 22 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
49 015 (498): 22
[Se reproduce, din Telegraful Roman", apelul pentru
prenumeratie la noua tiparire a Bibliei, in Tipografia Die-
cezana]. - STEAOA D., II (1856), p. 48: Bibliografie.
50 015(498) :22
[Articol In care se lauda. initiativa Tipografiei Diecezane
din Sibiu de a tipari, In conditii avantajoase, Biblia]. -
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 45-46.
51 015 (498):22
[Se anunta ca a ie0t de sub tipar, in Tipografia Diecezana
din Sibiu, Bib lia romanesca ilustrata cu 94 icoane"]. - TE-
LEGRAFUL R., VI (1858), p. 80: ir*iintare.
52 015 (498) : 22
[Se anunta ca a aparut Eclisiastur]. - EHO ECL.,
II (1852), p. 48: irr*iintare.
E vorba de traducerea Eclesiastului de cAtre arhim. Dionisie. Lucrarea
a apArut in Biblioteca Religioasa, MoralA".
53 015 (498):22
[Se anunta ca au aparut, In 2 bropri, Proverbele lui
Solomon"]. - EHO ECL., II (1852), p. 48: in§tiintare.
Proverbele lui Solomon au apArut in colectia intitulatA Biblioteca Re-
ligioasa MoralA ".
54 015 (498):22
[Se anunta ca au aparut la BucurWi Proverbiile lui
Solomon", traduse de arhimandritul Dionisie, 1852].
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu.
- elogiaza caractenil solid" Ii cunostintele biblice ale lui G. M., profesor si
55 015 (498) : 22
[Se anunta ca T. Cipariu intentioneaza sa tipareasca,
dupa testulu grecescu"].
(1854), p. 246, col. I.
- FOAIE PT. MINTE, XVII
In anul 1855, Noulu Testamentu cu litere latine, revediutu
56 015 (498) : 22
[Se vestqte ca. Tim. Cipariu pregatqte pentru tipar
Noulu Testamentu cu litere latine, revediutu dupa testulu
grecescu"]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Monarchi'a
Austriaca.
Se comunica si conditiile prenumerArii.
57 015 (498) : 22
Teodor Codrescu anunta ca s-a tiparit la Smirna, in limba
romaneasca, cu litere chirilice, "Testamentul Nou"]. FOI-
LETONUL Z., I (1855), p. 72: Bibliografie.
Anuntul se face In cadrul unei notice despie cartile romanesti tipArite
to strainatate.
58 015 (498):22
[Redactia Bibliotecii Religioase Morale" anunta ca a
tiparit Ermenevtica sacra, in 2 bropril. - EHO ECL.,
II (1852), p. 48: ItrWiintare.
Cartea se poate procura de la libraria G. Ioanid, din Bucuresti.
59 015 (498):22
[Se anunta ca a iesit din tipar I-a jumatate de 7 coli din
-
Scienti'a S. Scripture, isagogica, ermeneutica si archeolo-
gica" de T. Cipariu]. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854),
p. 44: Literariu; G. TRANS., XVII (1854), p. 84: Literariu.
Despre a doua jumAtate, se anunta ca se va tipAri in curind.
60 015 (498) : 22
[Se da de $ire ca va aparea in curind - la Blaj Sciinta
S. Scripture isagogica, ermeneutica si arheologica," de Tim.
Cipariu]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I.
Se anunta lucrarea Intreaga, in 15 coli; pretill 1 fl. 30 cr.
61 015 (498) : 22
[Se anunta ca a iesit de sub teasc lucrarea Sfintita Er-
-
mineftica, sail stiinta de a intelege si a esplica sfanta Scrip-
tural. FOILETONUL Z., II (1856), p. 200: Bibliografie.
Lucrarea a apArut in tipografia Buciumului Roman Ii are ca autor
pe Filaret Stavropoleos Scribal'.
6
www.dacoromanica.ro
015(498):22
62 015 (498) :22
[Se publica conditiile de subscriptie la Biblia" tradusa
de I. Eliade]. - NATIONALULD, I (1858), p. 176; G.
TRANS., XXI (1858), p. 156: Bibliografie.
63 015 (498):22
[Se anunta ca a iesit de sub tipar a doua bropra din
Biblia" tradusa de Eliade]. - NATIONALULr, I (1858),
p. 366.
64 015 (498):22
[Se anunta ca s-a pus sub tipar Biblice" de I. Eliade].-
NATIONALULU, I (1858), p. 176.
Cuprinde note sau comentarii celor mai dificile versete ale tutulor
capitolelor Bibliei".
65 015 (498) : 22
Notita cu prilejul aparitiei in Brasov a cartii Geogra-
fia biblica, seri descrierea locuriloru insemnate prin fapte
biblice", de prof. Gavriil Munteanu]. - G. TRANS., XVII
(1854), p. 146, col. II.
Notita exprima regretul ca autorul ei a tiparit-o numai In 600 de exam-
plare, cind ar fi trebuit 2 000.
66 015 (498) : 22
[Scurta not& despre Geografia biblica sBu descrierea
locuriloru insemnate prin fapte biblice" de Gavriil Munteanu].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 150, col. I.
La sfirsitul rubricii Monarhia Austriacd, se anunta aparitia cartii si se
director al gimnaziului roman ortodox din Brasov.
67 015 (498) : 22
[Se recomanda si cititorilor virstnici sa citeasca manu-
alul scolar Geografia biblica", de Gavriil Munteanu]. -
G. TRANS., XVII (1854), p. 244: Bibliografia.
68 015 (498):22
[Se anunta ca a ie0t de sub tipar: Istoria Mut& sau
prescurtare istorica a Testamentului vechiu si nou, a doa
editie, pretul 3 lei"]. - VEST. R., XVI (1851), p.88.
69 015 (498) : 22
[Se anunta ca a aparut lucrarea Scurtare de Istoria
vechiului si noulul Testament", traducere de I. Voinescu]. -
EHO ECL., II (1852), p. 48: IiWiintare.
E vorba de lucrarea Elemente de crestineascd invdfdturd sad prescurlarea
istorii sfinle Ii catihismul pe scurt - tradusa din ruses,te de I. Voinescu I.
A aparut In Biblioteca Religioasa Morals ".
70 015 (498):22
[Se anunta ca T. Cipariu va tipari, In 1855, Istori'a
biblica a Vechiului Testamentu, cu insesi cuventele Scrip-
turei, dupa. testulu Bibliei de Bucuresci de anul 1688 reve-
diutu "]. - FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col I.
71 015 (498) : 22
[Se publica informatia ca T. Cipariu pregatqte pentru
tipar Istori'a biblica a vechiului Testamentu, cu insesi cuvin-
tele scripturei, dupa testulu Bibliei de Bucuresci de anulu
1688 revediutu ; spre usulu preotiloru, dascaliloru si scola-
riloru ; cu stove "]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 399:
Monarchi'a austriaca.
Se comunica si conditiile prenumerarii.
015 (498) : 22
72
[Se anunta ca a aparut la Iasi Istoriia sfintita a Noulul
Awzamint", publicata de Hristofor Scriban]. - FOILE-
TONUL Z., I (1855), p. 280: Bibliografie.
Hristofor Scriban era profesor la Seminarul Central.
015 (498) : 22
73
[Se anunta, ca va aparea in curind, In tipografia Buciu-
mul Roman, manualul Evanghelia Domnului si Mantui-
torului nostru Isus Hristos, pentru intrebuintarea Scoalelor
Elementare"]. - FOILETONUL Z., I (1855), p. 256: Bi-
bliografie.
Cartea cuprinde si oarecare explieari a cuvintelor tehnice".
015(498): 22 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):26

74 015 (498) : 22 86 015 (498): 25

[Se anunta aparitia la tipografia lui Ekhart a cartii Tar
cuirea istorico-literals a sf. evanghelil de la Mateiti in limba
romaneasca", lucrata de Vasilie Ianovici, profesor de teolo-
gie]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 140: Instiintare.
75
015 (498) : 23
[Se anunta ca a aparut la Iasi Teologia dogmatica a
bisericel ortodoxe catolice de Rasarita", de protosinghelul
Melhisedec]. FOILETONUL Z., I (1855), p. 272: Bibliografie.
76 015 (498) : 23
[Se anunta ca a aparut a III-a editie din Catihismul
mic", pentru Intrebuintarea In §coli]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 298: Bibliografie romaneasca.
Cartea s-a tiparit la Institutul Albinei.
77 015 (498) : 23
[Se anunta ca apare, la Bucurelti, in fascicule bro-
sure" Geniul Hristianismului" de Chateaubriand, tra-
dus de arhim. Dionisie]. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 46: Eho eclesiastic; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 21: Eho eclisiastic.
78 015 (498) : 23
[Se anunta ca a aparut, In traducere, Geniul cristianis-
mului" de Chateaubriand]. EHO ECL., II (1852), p. 48:
Instiintare.
Traducerea a aparut, in 6 broturi, in Biblioteca Religioasa Morals".
79 015 (498) : 24
[Se anunta ca a aparut la Iasi Teologia moral's" de
Filaret Stavropoleos]. FOILETONUL Z., I (1855), p. 280:
Bibliografie.
Filaret Stavropoleos Scriban era rectorul Seminarului.
80 015 (498) : 24
[Moyse Bota anunta ca a inceput a tipari Moralulu cres-
cinescul. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 100: Pro-
vocare la prenumeratiune.
81 015 (498):24
[Se anunta ca a aparut Adunare de rugaciunile cele mai
trebuincioase fie carui cretin "[. EHO ECL., II (1852), p. 48:
Instiintare.
Lucrarea a aparut in Biblioteca Religioasa Morals ", in 5 brosuri.
82 015 (498) : 24
[Prezentare a celor doua carti imprimate recent in Ti-
pografia diecezana din Sibiu: Carte de rugaciuni pentru
tinerimea evlavioasa de legea dreptcredincioasa rasariteana"
si Acatistur]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 305-
306.
83 015 (498) : 24
[Se anunta ca a aphut lucrarea MInglitorul celor intris
tati, celor bolnavi si celor batrinr]. EHO ECL., II (1852),
p. 48: rritiintare.
Lucrarea a aparut In Biblioteca Religioasa Morals ", in 2 brosuri.
84 015 (498):25
[Moise Sora Noacu vesteste ca a alcatuit in manuscris
Saizeci de bucati de predice regulate dupa retorica, pe du-
mineci, sarbatori si alte festivitati ocasionale, cum la sfin-
tirea lintirimulni, crucei, bisericii scl."]. FOAIE PT.
MINTE, XIV (1851), p. 32, col. I.
85 015 (498):25
[Redactia vesteste ca se vor dona 2000 f. m. c. seau 400
galbini Imperatesti pentru o Cazanie nos romaneascal.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 47, col. I: Brasovu.
La ;tire adauga: Aceasta propunere generoasa ne vine de la o mIna
evlavioasa, prin o scrisoare, cuprinsul careia it vom publica In unul din nu-
merii viitori".
[Corespondenta de supt Buceci", In care autorul pro-
pune ss ajute cu 400 de galbeni tiparirea unei cazanii noi,
In limba romans]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 50: Tran-
silvania.
Corespondentul anonim enumera conditiile editarii acestei cazanii.
87 Metes, Georgiu 015 (498): 25
[Scrisoare catre redactor, In chestiunea alcatuirii unei
noi cazanii]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 121: Trans-
silvania.
G. Mete', paroh In comuna Cutu, anunta ca ar fi dispus sa-si asume
sarcina de a da la lumina o noun cazanie. Roaga sa-i fie facut cunoscut nu-
mele generosului donator, ca sa poata intra in legatura directs cu el.
88 015 (498) : 25
[Se anunta, cs a aparut Chiriacodromion"]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 262: Monarhia Austriaca. Sibiiu
19 August; G. TRANS., XVIII (1855), p. 266: Transsilvania.
E vorba de cartea Chiriacodromion adecd Cuvdtddri Bisericesti pentru
fiecare Dumineal a anutui, de Nichifor Teotoche, arbiepiscop at Astrahanu-
lui, Impreuna Cu un A daos de cuvdnidri bisericeiti peniru sdrbdtorile dontnesti,
de Andrei Saguna. Cartea s-a tiparit In Tipografia Diecezana, anul 1855.
89 015 (498) : 26
[Se anunta ca a iesit de sub tipar partea a doua din Seri-
sori catre un prieten asupra slujbei Domnesti a Bisericii
Ortodoxa de Rasarit, de Andrei Muravief, traduse din ruseste
de printul Nicolae Galitln"]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 253.
Prima parte cuprinde o analiza istorica a celor sapte tame bisericetti,
iar cea de-a doua trateaza despre zilele de sarbatoare gi despre ceremoniile
funebre.
90 015 (498) : 26
[Se anunta aparitia lucrarii Rugaciunile sfintel letur-
ghii" In romaneste gi greceste]. EHO ECL., II (1852),
p. 48: Instiintare.
Lucrarea a aparut in Biblioteca Religioasa Morala".
91 015 (498):26
[Se anunta ca a aparut si este de vinzare cartea Epistolele
si Evangeliile Duminicelor"]. ROMANUL, II (1858), p. 80:
Dar pentru Inviere.
Cartea cuprinde Epistolele gi Evangeliile Duminecilor si ale sarbatorilor
de preste tot anul, asezate dupa rtnduiala bisericii; carora li s'au adaos nu-
mele tuturor sfintilor, dupa martirologiul vechiu 1i non".
92 015 (498) : 26
[Profesorul Nifon Balasescu anunta ca a iesit de sub
tipar si se afla de vinzare cartea Epistolele §i Evangheliile
Duminicilor si ale sarbatorilor de preste tote anul... carora
s'au adaos numele tuturor sfintilor, chip& martirologiul vechiti
si nou"] . NATIONALULO, I (1858), p. 115.
Pentru scoli si pentru familiile evlavioase.
93 015 (498):26
[Anunt at arhidiaconului Dionisie, cu privire la tiparirea
cartilor de ritual bisericesc]. PREDICATORULtJ, I (1857),
p. 261: Instiintare.
Se anunta ca, In tipografia Nifon Mitropolitul, s-au tiparit: Ocloihul
eel Mare, Whologhiut (Molitvelnicul), Orologiul (Ceaslovul), Psallirea, Li-
turghia, Triodul, Penticostarul, Apostolul, Evanghelia, Tiptcul, Chiriacedro-
mita (Explicarea Evangheliilor). Se indica pre(ul. Despre cele 12 Minee, pro-
mise in 1856, se anunta ca nu s-au putut tipari, din pricina ca nu s-au prima
listele de abona(i. Sint necesari 1000 de abona(i, ca sa se poati vinde cu 9
galbeni.
94 015 (498):26
[Se anunta ca au iesit de sub tipar: Mineele, Ohtoihul
cel mare si Ceaslovul cel mare "]. VEST. R., XIX (1854),
supl. la nr. 34: Instiintari.
Ceaslovul s'a tiparit cu toate icoanele colorate ¢i celelalte pe hirtie
velina".

2 Bibliografia analitid c. 3102

www.dacoromanica.ro
015(498): 26 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 29

95 015 (498) : 26 Atonulul, sau descrierea tuturor Sfintelor Manastiri cu Ca-

Directia Tipografiei Sf. Mitropolii. VEST. R., XVIII
(1853), p. 196.
Directorul tipografiei, loan Penescu, face cunoscut ca s-au tip5rit opt
Mince §i ca au ramas numai patru a se tipari; pre(ul celor 12 volume pentru
abona(i este de 9 galbeni, iar pentru ceilalti 15 galbeni.
96 015 (498) : 26
[Se anunta, c& Tipografia Diecezana din Sibiu a inceput
tiparirea integral& a Mineelor"]. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 406-407: Monarhia Austriacii.
tirea e data In cadrul unui bilan( al realizarilor romanesti din Transit-
vania.
97 015 (498) : 26
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Mineiul" pe luna ianu-
arie, iar cele de pe martie si aprilie sint in curs de tiparire].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 28: Instiintare.
98 015 (498) : 26
[Se anunt& c& s-au tiparit la Sibiu Mineele" pe martie
si aprilie]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 72: Instiin-
tare.
Abona(ii ant ruga(i sa plateasca avansuri, spre a se aduna fonduri pen-
tru continuarea tiparirii.
99 015 (498) : 26
[Notita cu privire la tiparirea unui Orariu" Ceaslov
in limba romana, la Buda]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 194: Ungari'a; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 214:
Austria.
Orariul se tiparise la Tipografia Universitatii. In urma actiunii duse
de intelectualii romani din Pesta, s-au inlaturat din text, incepind de la coala
a IV-a, cuvintele vechi slavone.
drele for "]. VEST. ROM., XXI (1856), p. 180, col. II.
Este vorba de cartea Prosehinitara al Sf. Munk al Atonului de Ieros-
himonahul Serafim, tradusa in 1. romana de anuntator.
107 015 (498) : 28
[Se face cunoscut ca Inchinatorul Sfantului Munte al
Atonului" a iesit de sub tipar]. VEST. R., XXI (1856),
p. 224.
Se arata persoanele din tara de la care se poate capita cartea.
108 015 (498):28
Se vesteste cä Ratiu, canonic, va da la tipar o Istoria
besericesca &tat& generala, cat& si spetiala pentru romanil
Daciei Traiane"]. G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col I.
109
015 (498) : 28
[T. Cipariu anunta ca, in anul viitor, va tipari Acte si
fragmente pentru istori'a beserecei romane mai alesu in
Transilvania si Ungaria inainte si chip& unire". Partea I].
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I.
110 Cipariu, Tim. 015 (498): 28
[Prospect cu privire la lucrarea sa Acte si fragmente
pentru istori'a besericei romane mai alesu in Transilvania si
Ungaria inainte si dupa unire". Partea I]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 399: Monarchi'a austriaca.
Va cuprinde, intre altele: Excerpte din Istoria lui Samuele Klein de la
Atanasiu I pina is Gregoriu Majoru. Fragmente inedite din Istoria beseri-
ciasca a lui P. Majoru. Acte pentru deschiderea Icolilor din Blasiu la 1
Nov. 1754. Biografia lui I. Bobu scrisa de sine insusi. Disertatiune
despre fnceputul Romanilor, episcopiele si mitropolia lor, de supt Gregoriu
Majoru"... Comunica gi condi(iile prenumerarii.

100 015 (498) : 26 111 015 (498):28

[Se anunta, cä a iesit de sub tease Molitvelniculn bo- [T. Cipariu anunta ca a pus sub presa Acte si fragmente
gatii"]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 156: Instiintare. de in istori'a beserecdsca a Romaniloru"]. FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 116; Bibliografia.
101 015 (498) : 27
[Se anunta c& au apArut, in traducere, Confesiile sfantu- 112 015 (498) : 28
lui Augustin"]. EHO ECL., II (1852), p. 48: instiintare. Se anunta ea., la 18 iunie 1857, a aparut la Paris brosura
Lucrarea a aparut In Biblioteca Religioasa Morals ". lui Neofit Scriban, intitulata Abrege historique et chrono-
logique sur l'dglise mdtropole de Moldavie", in care autorul
102 015 (498):27 demonstreaza drepturile Mitropoliei Moldovei fat& de Patri-
[Se anunta ca au aparut, in traducere, Meditatiile sfin- arhia din Constantinopol]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
tului Augustin"]. EHO ECL., II (1852), p. 48: Instiin- I (1857), p. 315: La presse europeenne sur les Principautds.
tare.
Traducerea a aparut in Biblioteca Religioasa Morala", in 3 brosuri. 113 015 (498) : 29
[I. Oprescu anunta ea a tradus si a pus sub tipar Mao-
103 015 (498):27 logia greco-romance']. PATRIA [Bucuresti], I (1855), p.
[ Se anunta." ca au aparut in Bucuresti Meditatiunile 284: Bibliografia.
San. Augustin an. II. in Martiu 1861 [sic] Monastirea Sa-
dova. Traducere de Archimandritulu Dionisiu"]. FOAIE 114 015 (498):29
PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu. [Se anunta ca in Bucuresti se afla sub tipar Mitologhia
E vorba, probabil, de brosura a II-a din Meditallile S-lut Augustin, greco-romane, trad. de I. Oprescu]. FOAIE PT. MINTE,
traductie de arhim. Dionisie, aparute in 1851, in Biblioteca Religioasa Mo- XVIII (1855), p. 248: Bibliografia".
rala".
115 015 (498) : 29
104 015 (498) : 28
[Editorul G. Ioanid anunta ca a aparut Alcatuirea aurita"
[Se anunta. ca o scriere originala, intitulata Martini de Samuil Ravvi]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p. 4.
Crucii din Ambele Dacii, de Ioan Petrescu, cu o prefat5. Pretul unni exemplar este 3,15 lei.
de C. Aricescu", a iesit de sub tipar si se afla de vinzare].
VEST. R., XXI (1856), p. 363: Bibliografie.
105 015 (498):28
[Se anunta c& a aparut Duplul Paralel, sau Biserica in :3 STIINTE SOCIALE
fata Papitatei si a Reformei vecului al XVI", de consilierul
cavaler A. Sturza]. ZIMBRUL, I (1851), p. 368: Biblio-
grafie. Sociografie. Politic&
Cartea aphruse In tipografia Buciumului Roman, Bind tradusa de pro- Economic politica
tosinghelul Neofit Scriban. Drept. Administratie
106 015 (498) : 28 Armata. Invatrimint
Ieromonahul Anania Melega anunta Ca a iesit de sub tipar Etnografie. Feminism
si se afla de vinzare cartea nchinatorulti Sf. Munte al Folclor.

www.dacoromanica.ro
015(498):32 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
116 015 (498) : 32
[Din ziarul parizian La Presse", din 12 martie, se public&
stirea ca, foarte curind, va aparea la Paris lucrarea Diplo-
matia si Nationalitatea" de Ganescu]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 55, p. 2.
Se precizeazd cA acelali GAnescu era autorul brosurii Valahia ci clitoral ei.
117 015 (498):32
[Notita in legatura cu anuntarea lucrarii Diplomatia
si Nationalitatea"]. - STEAOA D., II (1856), p. 92: Notitil
bibliografice IV.
L'Indipendance Beige anun(ase cA aceastA lucrare va aparea to limba
franceza. Autorul ei, cunoscut printr-o lucrare precedenta despre Valahia,
era GAnescu. Ziarul belgian mai anunta cA, de astA data, scuturat de orice
prejudet, se mArgineste Ia studii de filosofie Ii de istorie". Steaoa Dundrii
ureazA sa tie Intr-adevar asa, fiincla In prima brosura, deli Meuse aceleali
promisiuni, autorul terminase prin pledoarii In favoarea alegerii lui Iancu
Cantacuzino ca domnitor al Principatelor Unite.
118 015 (498) :32
[Se anunta aparitia la Paris a scrierii ziaristului Ganescu
Diplomatia si Nationalitatea "]. - G. TRANS., XIX (1856),
p. 96: Cronica streina.
Se subliniaza ca acelasi ziarist era autorul cartii Valahia gi clitoral ei.
119 015 (498) : 323
[Se anunta ca a aparut brosura Page historique du prince
de la convention de Balta-Liman, Gregoire Ghika" ...]. -
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 24: Bulletin de la se-
maine.
120 015 (498) : 323
[Se vorbeste de brosura Paging istorica a printului con-
ventiei de la Balta-Liman, Grigorie Ghica, Domnul Moldo-
vel", part ea I, editata de maiorul Costachi Cristea, 1856].
STEA0A D. II (1856), nr. 63, p. 250 [gresit: 162], col. I.
- 132
121 015 (498) : 323
[Se anunta ca a aparut brosura Revue sur le regne du
prince Gregoire Ghika"]. - L'ETOILE DU D. [Iasi], I
(1856), p. 24: Bulletin de la semaine.
122 015 (498) : 323
[Se mentioneaza.' brosura Revue du regne du Prince
Gregoire Ghika, par un mernbre du parti national", 1856]. -
STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 250 [gresit: 162], col. I.
123 015 (498): 323
[Se mentioneaza brosura Revista Domniei Printului
Grigori Ghica, de unil membni a partidel nationale", 1856].
- STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 250 [gresit: 162], col. I.
124 015 (498) : 323
[Se publica traducerea unei notice din ziarul parizian
La Presse", cu privire la aparitia unei brosuri cu titlul
Regimul actual al Principatelor Dunarene "]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 31, p. 3: $tiri atingatoare de Principate.
Lucrarea e atribuitA, cu semne de intrebare, contesei Sturza (?) nas-
cutd princesa Ghica (?)". In notita, se exprima convingerea ca aceasta lu-
crare are 55 produca o adinca IntipArire asupra spiritului oamenilor de Stat,
chema(i sA fixeze soarta" Principatelor.
125 015 (498) : 323
[Mentiune despre brosura Jaloba Vrancenilor" de C.
Hriste]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 75-76; ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 186, p. 1-3: Iasil 27 Augustu.
Men(iunea se face in cadrul polemicii dintre Nepletinilorsd si Zimbral
In legaturl cu respectarea legii presei.
126 015 (498) : 323
[Se anunta ea, la Institutul Albinei, s-a tiparit traducerea
in romaneste a scrierii lui Edg. Quinet, sub titlul: Roma-
nii Principatelor Dunarene. I"]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 184: Bibliografie.
Se aratA cA traducerea este insolitA de portretul lui Edg. Quinet, de o
hartA a Daciei vechi si de o compunere Inchinata memoriei lui Gheorghe
Moruzi.
www.dacoromanica.ro
015(498):327
127 015 (498) : 323
[Se anunta ca, la Institutul Albinei, se va publica curind
Rominii din Principatele Dunarene, I. Drepturile natio-
nalitatei lor", de Edgar Quinet, traducere din frantuzeste].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 20: Bibliografie.
-
128 015 (498) : 323
[Se anunta ca a aparut o brosura cu titlul Unirea Princi-
patelor"]. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 8: Unirea Princi-
patelor.
Autorul, care voise 51 rimita anonim, era cunoscut de cAtre ziarul Opi-
niunea.
129 015 (498):323
[Redactia anunt& ca va publica, In coloanele ei, o parte
din brosura Unirea Principatelor", aparuta de curind].
OPINIUNE'A, I (1857), p. 8: Unirea Principatelor.
-
130 015 (498) : 323
[Se anunta ca va aparea Adevarula asupra Principatelora
Dunarene de cin -;va carelfi stie"]. - ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 41.
Stirea e data dupa La Presse d'Orient. - Se arata ea volumul va fi
publicat In doua editii, una francezA li una romaneascA.
131 015 (498) : 323
[Se anunta ca Emanoil Chinezu si Dimitrie Nenciu au
publicat o brosura in care raspund jurnalului Secolula",
referitor Ia programul deosebit pe care 1-au prezentat citiva
oameni politici din Craiova]. - SECOLULD, I (1857), nr. 40,
p. 1: Bucuresti.
E vorba de brosura intitulata Domnulta redactor9 al jurnalulul Scrofula.
[tntr -o corespondent& din Bucuresti, se anunta. ca Dimi-
trie Ghica a publicat o autobiografie, intitulata Quelques
015 (498) : 323
pages de ma vie"].-L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 197: Nouvelles des Principautes.
133 015 (498):323
[Se anunta aparitia in brosura a firmanelor de convocare
a Divanului ad-hoc si de numire a caimacamului Conachi-
Vogoridi]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 80: Institutul Albinei.
134 015 (498) : 323
[Se anunta ca s-a pus sub tipar Cetateanula Romani.'
sau Speranta religidsa; libertatea opiniunel; legea electo-
rala; calomnia; confesiunea pacateloril cetMenesti; ceta-
tenulfi virtuosfi; certitudinea; camera pe 7 aril; evitati de
peri[c]ole si ora a sunatil de Toma Strimbeanu"]. - NATI-
ONALULU, II (1858), p. 8.
135
015 (498):324
[Caimacamul cere Departamentului din Nauntru sa is
masuri impotriva persoanelor, care cauta sa constituie co-
alegerilor]. -
mitete de priveghere si sa formeze autoritati nelegale in timpul
BULETIN [T, R.], 1857, p. 269-270.
Aceste persoane an tipArit pe ascuns In Capitala brosura Apel cdire ale -
gCtorii ii alegii din Romania.
136 015 (498) : 326
[Se anunta ca, peste putin, va iesi de sub tipar, In limba
romans, Transportula Negriloril in Africa" de A. Michiels].
- NATIONALULt, I (1858), p. 120; ROMANUL, II (1858),
p. 104, col. I: Insciincari.
137 015 (498):326
[Se vesteste ca, la Paris, va aparea in curind Les esclaves
modernes dans les Principautes Danubiennes"] - STEAOA
D., II (1856), p. 40: Bibliografie.
138 015 (498) : 327
[Se anunta ca a aparut de curind, la Paris, lucrarea Me-
moire sur I'Empire d'Autriche dans la question d'Orient"
de I. C. Bratianu]. - STEAOA D., I (1855), p. 24: Biblio-
grafie.
015(498):327 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):33

139 015 (498):327 151 015(498):33

[T. Codrescu anunta ca a hotarit sa publice in brosura
documentele Conferintei de la Viena]. - ZIMBRUL, III
(1855), p. 368: Bibliografie.
140 015 (498) : 327
[Se anunta di a iesit de sub tipar Portofoliu Politicu
sau Documente Relative la Negotierile din Viena asupra
questiunii Orientului"]. FOA1E PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 160. Bibliografie.
Brosura se MU de vinzare la redactia Patriei.
141 015 (498) : 327
[Librarul G. Ioanid vesteste ca va pune curind sub tipar
Turcia actuala" de Ubicini]. - FOAIE PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 272: Bibliografia.
142 015 (498) : 327
[Se comunica punerea sub tipar a carpi Turcia actuala"
de Ubicini]. - PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 284: Bib lio-
grafia.
In Biblioteca Litterarie" a lui G. Ioanid.
143 015 (498) : 327
[Se anunta ca a iesit de sub tipar, in colectia Biblioteca
Litterarie", scoasa. de Gheorghie Ioanid, lucrarea Turcia
actuala" de Ubicini]. - FOILETONUL Z., (1855), p. 312:
Bibliografie; VEST. R., XX (1855), p. 332: Bibliografie.
144 015 (498) : 327
[G. Ioanid anunta ca a scos de sub tipar Espunerea
chestii locurilor sfinte"]. - VEST. R., XX (1855), supl.
la nr. 74, p. 1, col. II: Bibliografie; XXI (1856), supl. la
nr. 6, p. 2: Bibliografie.
E vorba de lucrarea lui Ubicini, tradusa de Atanasie N. Picleanu.
145 015 (498) : 327
[Se anunta, ca a aparut, in editura librariei Gh. Ioanid
din Bucuresti, ] ucrarea: Espunerea chestii Locurilor Sfinte,
chip& Ubicini", traducere de Picleanu]. - FOILETONUL Z.,
I (1855), p. 352: Bibliografie.
146 015 (498) : 327
Les Principautds roumaine[s] devant )'Europe. - LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 96, p. 3: Bibliographie.
Se reproduce o notita apArutS in ziarul Le Nord, relativ la brosura cu
titlul de mai sus. In notita, se elogiaza spiritul elcvat si impartial" in care
este sena brosura. - Este vorba de brosura lui A. Sanejouand [= George
13ibescu], publicatA la Paris in 1856.
147 015(498):327
[Brosura Napoleon III si Principatele Romane" este
atribuita lui Golescu]. - NATIONALULU, I (1858), p. 244:
Corespondenta politica a Nationalului, Paris.
Este vorba de brolura lui Armand Levy: L'emPereur Napolion III et
les Principattles Roumaines.
148 015(498):327
[Se reproduce din foaia Indeperlinta" scrisoarea lui
Niculae Golescu prin care acesta declara ca nu este autorul
brosurii Napoleon III si Principatele Romanel . -
ROMANUL, II (0858), p. 211.
E probabil o traducere din foaia L'brelependanee Beige.
149 015(498) : 327
[Se anunta ca a iesit de sub tipar, la Paris, brosura Austria
In Principatele Dunarene"]. - ROMANUL, II (1858), p.
217, col. II.
150 015 (498) : 328
Regulament din intru al divanului sau Adunarii Ad-hoc.
- MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 3-5.
Acest Regulament din barn al divanului sari Adundrii Ad-hoc din Bucti-
refti, 1857 a aparut si in brosura de 16 pagini, care se afla si in colectia Mani-
torulur, brosata intre p. 8 si 9.
[Se anunta ca a iesit de sub tipar lucrarea Studii siste-
matice In economia politica de D. P. Martianu, licentiate
In drepturl si in sciintele politice. Partea prima. Economia
socials. Sarcina primal. - NATIONALULG, I (1858), p.
168: Bibliografie; ROMANUL, II (1858), p. 148, col. I;
G. TRANS., XXI (1858), p. 156: Bibliografie.
Este de vinzare la libraria lui C. A. Rosetti, cu pretul de 5 1/2 giant'.
152 015(498): 33
[Se anunta ca s-a tiparit in brosura proiectul de organi-
zare a Bancii Moldovei]. - GAZ. DE. MOLD., XXIV (1852),
nr. 68, p. 167-168: Novitale din nauntru.
153 015 (498) : 33
[Se vesteste ca, la Institutul Albinei, s-au tiparit Actele
Bancei Nationale in Moldova"]. - GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 73, p. 190: Bibliografie.
Se vorbeste si de o versiune francezh.
154 015(498):33
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Reductia monedelor, pentru Inlesnirea socotelilor pe lei",
de pitarul G. Mihaescu]. - VEST. R., XVIII (1853), p.
368: /nstiintari.
155 015(498):33
[Notita la aparitia unei carti tratind despre prefacerea
si schimbarea banilor not "]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 162, col. I.
Brosura s-a tiparit la Tipografia Diecezana, in Sibiu.
156 015(498) : 33
anstiintare de prenumeratie pentru Comentariu la
Prdinalta Patents din 21 Iunie 1854, lucrat pentru poporul
roman de Ioanne Puscariul. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 57: Instiintare de prenumeratiune.
Se dau amanunte asupra cuprinsului arta, anuntindu-se ca a si aparut
faisoara dintliu", In Tipografia Diecezana din Sibiu. Pretul, 1 florin. Lu-
crarea se gaseste la Tipografia Diecezana, la autor, sau la Ioan Bran de
Lemeny, consilier la Curtea Apelativa din Sibiu.
157 R.[edactorul] 015(498):33
Comentariu la preanalta patents urbariala...- G. TRANS..
XXI (1858), p. 128: Venetia.
AnuntS ca a aparut, in Tipografia Diecezana din Sibiu, lucrarea pretonilui
I. Pwariu Comentariu la Preanalla pateni4 urbariald din 21 luniu 1854,
lucrattl pentru poporulit romdrttl farel osebire de confesiune. Reproduce
prospectul autorului, fagaduind cA va publica si extrase din lucrare. Pretul,
1 florin. I. Puscariu era pretor in corn. Venetia de Jos, din Transilvania.
158 015(498) : 33
[Se anunta ca a aparut, in tipografia Buciumului Roman,
brosura Firmanuri imparatesti si ofisuri domnesti atingatoare
de relatiile intre proprietari si lucratorii de pamanta si pentru
evacuatiea Principatelor"]. - ZIMBRUL, I (1851), p. 314:
Bibliografie Romaneasca .
159 015 (498) : 33
[Se anunta ca a aparut in tipografia Buciumului Roman
brosura Asezamantu (alaturatu pe tangs Hat- $criful Impa-
ratescu) atingatoriu de regularea dreptatilor si a indatoririlor
proprietarilor de mosii si pentru panea de rezerval. - ZIM-
BRUL, I (1851), p. 314: Bibliografie Romaneasa.
160 015 (498) : 33
[Se anunta ca, la Institutul Albinei, s-a tiparit In editie
oficiala Legiuire atingatoare de regularea dreptatilor si a
indatoririlor proprietarilor de mosii si a locuitorilor lucra-
tori de pamint pe acele mosii"]. - GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 152: Bibliografie.
161 015(498) : 33
[Vestitorul Romanesc" anunta ca, la redactia lui, se
afla de vinzare legiuirea pentru dreptul si indatoriri ale
proprietarului si ale lucratorilor parniutului, cum si instruc,

10
www.dacoromanica.ro
015(498):33 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):314

tiile invoelilor pe cinci ani pentru locuitorii mosiilor, si bileturi cella a si aparut. Se subliniaza importanta lucrarii peutru functionarii po-
de lucru cu vite si cu miinile"]. VEST. R., XVII (1852), litici si din justilic. Se accentueaza ca editia romaneasca a Post lucrata de
p. 119. filologii nostri cei mai cercati".

162 015 (498) : 33 173 015(498) : 34

[Se anunta ca va aparea in curind Cvestiea relatiilor [Departamentul Dreptatii anunta ca s-au tiparit intr-un
tori de pamint", studiata. de N. Istrati]. -
dintre proprietarii de mosii din Moldova cu locuitorii lucra-
GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 404: Bibliografie Romani.
-
exemplar toate legiuirile cite s'au intocmit si s'au promulgat"
in timpul domniei lui Barbu $tirbei]. BULETIN [T. R.],
1853, p. 226-227; VEST. R., XII (1853), p. 292.
Legiuirile sint asezate dupa feluritele ramuri de administratie, in mod
163 015(498):33 cronologic. Exemplare din brosura s-au trimis la toate judecatoriile si tribu-
[Se anunta ca a aparut traducerea franceza a lucrarii lui nalele.
N. Istrati, sub titlul: La question des relations entre les
vateurs"]. -
propridtaires des terres de la Moldavie et les villageois culti-
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 38: La
174
[Se anunta ca, la tipografia Buciumului Roman, a aparut
015 (498) : 34

Institutul Albinei.
164
[Se anunta ca a inceput sa circule brosura Raportula
Consiliului Administrative Estraordinarti atingatoria de
starea de fates a Finanselora Principatulul Moldovil "].
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 157: Principatele Unite.
Iasil 24 Dechemv.
In ancza brosurii se reds copia unui raport al Departamentului de Pi-
nante, referitor la chcltuiclile die ultimii aid pentru intretinerea unei po-
015(498): 33
-
Estractu de cateva dispositii si legiuiri ale In . S. Domnului
G. Ghica V. V."]. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p.
112: Bibliografie; FOILETONUL Z., II (1856), p. 168:
Bibliografie.
- 175
[Gheorghe Costaforu, profesor in Facultatea de drept
015(498):34
unui Magazine judecatorescill. FOAIE PT. MINTE.
XVIII (1855), p. 64: Bibliografie.
-
din Bucuresti, anunta ci isi propunc cditarca in brosuri a

litii t ainice". Va cuprinde problemc do drept civil, criminal, comercial, aclministrativ

gi procedura.
165 015 (498) :33
[Se anunta ca s-au publicat, in tipografia Buciumul 176 015(498): 34
Roman din Iasi, Bugetelc Cassel Clerului Pamanteana si at
acelei a $coaleloril Publice pc anul 1855"]. FOILETONUL
Z., I (1855), p. 296: Bibliografie.
- catoresc", Gheorghe
III (1855), p. 243-244: Bibliografie.
Costaforu]. -
[Prospect cu privirc in cditarea lucrarii Magazinul Jude-
de catre ZIMBRUL,

166 015(498):33 Se anunta planul de cditarc at lucrarii, in broturi, gl cuprinsul ci. Se

argumenteaza utilitatea lucrarii, mai ales pentru functionarii statului. La
[Ministerul Finantelor face cunoscut ca s-au tiparit sfirsit, se comuniel conditiile prenumer5rii.
cercetate de oricine].
Publicatie.
-
conditiile dupes care s-au arendat veniturile statului si pot fi
VEST. R., XXII (1857), p. 6: 177 015(498) : 34

Este vorba de urmatoarcle vcuituri: Exportatia cerealelor, a vitelor

de tot felul, a seului ccrvis si ocritul ".
-
[Se anunta aparitia publicatiei Magazinul judecatoresc",
scoasa. de Gheorghe Costaforu]. VEST. R., XX (1855),
p. 28.
167 015 (498) : 33 178 015(498) : 34
[Se anunta ca, la Institutul Albinci, s-a tiparit O legiuire [Gheorghe Costaforu anunta aparitia in curind a lucrarii
-
atingatoarc de adaugirea taxiei pe vine si rachiu in Moldova"].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 73, p. 190: Biblio-
grafie.
Magazine Judecatorescal. VEST. R., XX (1855), supl.
Ia nr. 9, p. 1 -2: Instiintare.
179 015(498) : 34
168 015 (498) : 33
[Departamentul Visticriei face cunoscut ca s-au tiparit [Se anunta ca a aparut brosura I a Magazinului judeca-
torescil", publicat de Costaforu, in Bucuresti]. FOAIE -
Conditiile si tarifa Vamilor Principatelor Valahii si Moldavii,
dupa care se va vinde acest venit pe curs de 6 ani"].
TIN [T. R.], 1853, p. 145.
BULE- - PT. MINTE, XVIII (1855), p. 128: Bibliografie; VEST. R.,
XX (1855), p. 172: In5tiintari.
Vinzarea se face chiar de Departamentul Visticriei. 180 015(498):34
169
[Anunt ca s-a tiparit, la Institutul Albinci, editia oficiala
015(498): 33 -
[Sc anunta ca a icsit de sub tipar Magasinula judeato-
rescill. NATIONALULU, II (1858), p. 24.
Se precizeaza a a iesit brosura a VI-a, in care se dig explicatia Con-
-
din lcgea pentru panea de rezerva in Printipatul Moldavii"].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 152: Bibliografie. ventiei Principatelor-Unite".

181 C.[odrescu], T. 015 (498):341

170 015(498):34
[Sc anunta ca. Ioan Maiorescu a tradus in limba roman&
condica legilor austriece, care astepta doar sit fie tiparita].
G. TRANS. , XV (1852), p. 154-155.
- [Prospect in legaturi cu aparitia si vinzarea brosurilor
cu lucrarile diplomatilor in conferintcle de la Viena"...].
ZIMBRUL, III (1855), p. 396: Bibliografie.
-
$tire data in articolul Noes organisaiinne judecaloreascit in Ardeal. Totodata, anunta ea au aparut primele trei foi".
171 015(498):34 182 015(498) : 341

Colectia Legiuirilor Monarhiei Austriene"]. -

[Se anunta ca s-a tiparit cu litere chirilice, la Viena,
FOILETONUL.
Z., I (1855), p. 72: Bibliografie.
$tirea e data In cadrul unei notile bibliografice semnate T. C. [odrescu]
172 015(498): 34
[$tire in legatura cu tiparirea unei terminologii juridico-
politice" In limba romans]. G. TRANS., XIV (1851), p.
112, col. H: Viena.
Se anunta ca, In tipografia statului din Viena, se tipareste cite o termi-
nologie juridico-politics" in limbile romans, ceha si croata. Cea In limba
[Se anunta ca a aparut, la Iasi, colectia Protocoalele
Conferintel de Vicna, Corcspondenta secreta. a Lordulul
Gion Rusel, felurite depese diplomatice si alto articule impor-
tante", traduse si publicate de Teodor Codrescu].
TONUL Z., I (1855), p. 248: Bibliografie.
FOILE- -
Este data o lista a acestor documente si articole, intre care si corespon-
denta lei John Russel.
183 015(498): 341
[Se anunta ca a aparut, la Buciumul Roman, Protocolul
conferincilor de Viena. Relativ la Cvestia Orientals. Corespon.

11
www.dacoromanica.ro
015(498):341 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):35

denta Diplomatic& Secret& a lordului J. Rusel", publicate
de T. Codrescu]. - FOILETONUL Z., I (1855), p. 296:
Bibliografie; ZIMBRUL, III (1855), p. 756: Bibliografie.
184 015(498):341
[Se anunta ca P. Teulescu a pus sub tipar Protocoalele
Congresului din Paris"]. - VEST. R., XXI (1856), p. 132,
col. III.
Vor iesi la lumina peste o saptamina.
185 015(498) : 341
[Se anunta ca Congresul din Paris, publicat de P. Teu-
lescu, iesind din tipar in brosura, se afla de vinzare la toate
librariile"]. - VEST. R., XXI (1856), p. 144, col. II.
186 015(498) : 341
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Congresul din Paris,
protocoale si tractatul de pace, pnblicat dupa a Monitorul
francez de P. Teulescu si G. Baronzi"]. - ANUNCATORUL,
IV (1856), p. 160: Bibliografia; VEST. R., XXI (1856), p.
148.
Pretul unui exemplar este 3 sfauti.
187 015(498): 341
[Se anunta ca a icsit de sub tipar si se afla de vinzare
Esplicarea Conventiei relatives la organizarca Principatelor
urmata de textul Conventiei si Protocolele conferintelora
din Paris"]. - NATIONALULU, II (1858), p. 16.
Pretul unui exemplar este de doi sfanti.
188 015(498):341
[Se anunta ca gazeta va publica separat, impreuna cu
traducerea romang", textul Conventiei de la Paris, reprodus
de Independenta - GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 297: Novitalc din nauntru.
189 015(498): 341
[Se anunta editia oficiala a Actelor oficiale atingatoare
de Organizarea definitive a Principatelor Unite a Moldovei
si Valahiei"]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 336:
Bibliografie Romana.
196 015 (498) : 347.7
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Dreptul comercial
roman, vol. I-iu", si se afla de vinzarc]. - VEST. R., XVIII
(1853), p. 228: Instiintari.
197 015 (498) : 347.7
[Se anunta ca a iesit de sub tipar volumul al II-lea din
Dreptulti comertiala romanti dupa printipurile si ordinulu
condicei de comertil de d-nu Paharnicu Scarlat N. Ghica"].
- VEST. R., XIX (1854), p. 224: Instiintari.
Pretul ambelor volume, IS sfanlihi.
198 015(498): 347.7
[Se anunta ca s-a pus sub tipar Esplicarea condicel
comerciale" de V. Boerescu, doctor in drept si profesor de
drept comercial]. - NATIONALULU, I (1858), p. 397;
FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 218: Bibliografie.
199 015(498): 347.9
[Se anunta ca a aparut in limba roman& Regulatnentula
advocatesca pentru Marcie Principata Ardealuld"]. - G.
TRANS., XVII (1854), p. 40: Buletinula oficialii.
200 015(498) : 348
[Se anunta ca Manualul de Pravila biscriceasca prescur-
tata dupa a soboarclor, cu adaogirea instructiilor pentru
formele cununii ce are a se pazi in viitor de catre cei cc vor
a se casatori, a iesit de sub tipar si se afla de vinzarc la tipo-
grafia Sf. Mitropolii"]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 16:
[attiia[Sa.
201 015(498) : 348
[Se anunta ca a iesit de sub tipar brosura Cunostinte
folositoare dcspre trebile casatoriei, spre folosul prcotimei si al
scaunelor protopopesti", intocmita de A. Saguna]. - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 6: Monarhia Austriaca. Transil-
vania.
I se arata cuprinsul, care consta din indrumari cu privire la ceremonia
casaturiei.

190 015(498) : 342 202 015 (498) : 348

[Se anunta ca a aparut, in tipografia Albina, brosura
Despre puterea legislativa si privilegiile Principatelor Moldo-
Romane-, de N. Istrati]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 165,
p. 4: Bibliografie.
Se noteaza ca brosura s-a impartit ca adaos la Gazeta de Moldavia.
191 015(498): 342
[Se vesteste ca., la Institutul Albinei, a iesit de sub tipar
lucrarea Dcspre puterea legislativa si privilegiile Principa-
telor Moldo-romane", de N. Istrati]. - FOAIE PT. MINTE,
XIX (1856), p. 112: Bibliografie.
192 015(498) :342
[Se anunta ca a aparut brosura Sur le Pouvoir legis-
latif et les privileges des Principautes Moldo-Romaines",
Iasi, 1856]. - L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 15, col. I.
Yn cadrul articolului Le Journal de Constantinople a M. Istrali so fac
lungi extrase din aceasta brosura.
193
[Se anunta, ca se afla de vinzare Traitd comparatif des
015(498) : 343
[Se vesteste ca au aparut, la Sibiu, Elementele dreptului
canonic al Bisericil drept credinciOse Rasaritene spre intro-
buintarea Preotimel a clerului tinar si a Crestinilor", de
Andrei Saguna]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 74.
In p. 74-75, se reproduce in intregime Precuveinlarea acestei lucrari.
203 015(498) : 35
[Stire in legatura cu alcatuirea Manualului Administrativ"]
GAZ DE MOLD., XXV (1853), p. 205: Novitale din
nauntru.
Se comunicl comisia de alcatuire
204 015(498) : 35
Raportul comissici insarcinate cu dregerca unui Manual
Administrativ. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl.
la nr. 50.
205 015(498): 35

dents et des peines, au point de vue philosophique et juridi-

[Ofisul domnitorului Moldovei cu privire la tiparirea
dispozitiilor guvernului intr-un Manual Administrativ "].
BULETIN [MOLD.], XXIII (1855), p. 185: Departamentul
-
que, par B. Boeresco, docteur en droit"]. - NATIONALULU, din Launtru.
I (1858), p. 56: Bibliografie.
Se afla de vinzare la Paris Si la Bucurqti; prelul 6 sfanti. 206 015(498): 35
194 015(498):347 [In ofisul domnului Grigore Ghica dat la inchiderea sesiu-
[Se anunta ca a aparut Codicele civile generale austriacti nii divanului Moldovei se face mentiune despre Manualul
de leg!, in limba romana]. - G. TRANS., XVII (1854), In ramul administrativ", tiparit in 1855]. - GAZ. DE MOLD.,
p. 40: Buletinula oficialti. XXVIII (1856), p. 153: Novitale din nauntru.
195 015(498):347 207 015(498) : 35
[Se anunta c& s-a publicat editia a doua a lucrarii Con- [Notita bibliografica, la aparitia volumului al II-lea din
dica civil& a Moldovei']. - ZIMBRUL, II (1851), nr. 45, Manualula administrativii cuprinzatoriti felivritelora dispo-
p. 180: Bibliografiea romana. si legiuiri urmate in ramule administrative de la intro-

12
www.dacoromanica.ro
015(498): 35 HIRLIOGRAFIE ROSIANEASCA
ducerea regulamentulul organica si pine la 1856"]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 69, p. 4: Bibliografie.
Sc arata ca lucrarea fusese aleatuita de o comisie compusa din: printul
lorgu Sulu, postelnicul Procopie Florescu si aga Dimitrie Hasnas. Se anunta
cuprinsul vol. II.
208 015 (498) : 35
[Se vestestc ca., in tipografia Buciumul Roman, a aparut
lucrarea Culegere administrative de feliurite dispozitii
atingatoare de dregatoril tinutului, de privighitoril ocoalelor
si ale for indatoriri, de vornici i pacinici si indatoririle tor.
Povatuiri de a dreptul catra locuitori, precum si regule atin-
gatoare de cutiile satesti si de cisle"]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 77, p. 4: Bibliografie.
Se precizeaza ca lucrarea e un extras din tomul at II-lea al illanualului
administraliv, p. 615 urm.
209 015(498): 355
[T. Codrescu anunta ca Ia Bruxelles, in tipografia lui
I. H. Dehou, s-a tiparit in romaneste cartea Idee repede
despre resbelul de partizani, urmatil de instructiuni asupra
servitiului de Campanie, si de unit Manual de fortificatiune
pasagera, traduse din limba franceza cu oarecare modifica-
tiuni de G. Adrianu es-militariu din Principatul Romaniei"].
- FOILETONUL Z., I (1855), p. 72: Bibliografie.
Anuntul Sc face in cadrul unei noti(e sent:late de T. C. [odrescu] despre
carti romanesti aparute In strainatate.
210 015(498):355
[Editorul G. Ioanid anunta ca a scos de sub tipar lucrarea
Ecoulii Rasboiului. Baltica - Dunarea - Marea Neagra."].
- VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 74, p. 1, col. II: Biblio-
grafie; XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie.
E vorba de lucrarea lui Leouzon-le-Duc, tradusa de P. Peretzu.
211 015(498): 355
[Se anunta ca a aparut, in editura librarici Gh. Ioanid din
Bucuresti, lucrarea Ecoulii resboiului" de Lduzon le Duc.]
- FOILETONUL Z., I (1855), p. 352: Bibliografie.
E vorba de lucrarea istoric-documentary a lui Leouzon-le-Duc Ecoul
resboiului - Ballica - Dundrea - Alarm Neagrd.
212 015(498):355
[Stire ca scrierea despre scoala recrutilor de calarime",
prelucrata in limba romana de colonelul P. Scheleti, s-a
tiparit in 300 de exemplare]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 57: Novitale din nauntru.
213 015(498): 355
[Ordinul de zi prin care domnitorul Moldovei muItumeste
colonelului Petru Scheleti pentru prelucrarile unor tratatc
militare, pe care le-a publicat]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 36, p. 1: Moldova.
Textul e insotit de un comentariu al redactiei, exprimind bucuria pentru
acest gest.
214 015(498):355
[Sc anunta ca a iesit de sub tipar Cursul elementar de
istoria artei militare, redijat si predat in scoala elevilor
militari de colonelul I. Voinescu"]. - ANUNT. R., IV (1857),
supl. la nr. 14, p. 1.
Pretul unui exemplar este de 1 galben.
215 015(498):355
[Se anunta ca s-a tiparit si se aft& de vinzare la libraria
C. A. Rosetti lucrarea maiorului Adrian Mdmoire despre
reorganisarea puterei armate a Principatelor-Unite "]. -
ROMANUL, II (1858), nr. 71, p. 285.
Este vorba de cartea Ml moire sur l'organisalion de la force armee des
deux Principaules Roumaines Hauls.
216 015(498) : 37
[Moyse Bota din Arad anunta ca a pus sub tipar Metodulu
de educatiunea Egipteniloru, Persieniloru, Greciloru si a
Romaniloru betrani"]. - FOAIE PT. MINTE, XIX (1856),
p. 100: Provocare la prenumeratiune.
www.dacoromanica.ro
015(498): 296
217 015(498): 37
[Moyse Bota vesteste ca a pus sub tipar Modulu de cres-
cere al Romaniloru de acumu"]. - FOAIE PT. MINTE,
XIX (1856), p. 100: Provocare la prenumeratiune.
218 015(498):37
[Se anunta ca a iesit de sub tease Asezamant pentru reor-
ganizarea invataturilor publice in Principatul Moldovei..."].
ZIMBRUL, I (1851), p. 272: Bibliografie romaneasca.
219 015(498): 37
[Se vesteste ca a aparut Modula de educaciunea sdu
cresterea vechiloril egipteni, persiani, greci si romani", de
Moyse Bota]. - FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 170:
Bibliografia.
La Sibiu, in tipografia lui G. de Closius.
220 015 (498) : 37
[Se anunta ca Institutul Albinei a publicat Cvestiea
invataturilor publice in Moldova", precedata de o ochire
istorica asupra scolilor, de G. Asachi]. - GAZ. DE MOLD.
XXX (1858), p. 128: Bibliografie.
221 015(498) : 37
[Se vesteste ca., in tipografia Buciumului Roman, a aparut
un memoar despre starca invataturilor publice din Moldova",
de T. Codrescu si D. Gusti]. - FOAIE PT. MINTE, XXI
(1858), p. 8: Bibliograf ie.
222 015(498) : 37
[Notita despre aparitia lucrarii lui Athanasie Marienescu
Invatatoriul si poporul"]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 30: Transilvania.
Se publics si cuprinsul lucrarii. Ea se distribuia gratuit abonatilor Te-
legrafillui Romdn, jar pentru to(i al(ii" costa 24 de crei(ari.
223 015(498): 37
Cataloga despre cartile, care se tiparira Ia c. r. direptiune de
editura cartiloru scolastice in Viena dc la anula 1857... -
G. TRANS., XXI (1858), p. 177: Partea oficiosa.
Litre acestea, se gaseste si o scurta lista de carti in limba romans.
224 015(498) : 39
[Anuntul scrierii Ochire istorica.. Despre dcprinderile si
datincle natiilor pamintului: extras din Enciclopedia purtati-
va a unei societati de literati, publicata in Paris, sub directia
d. Bailly de Merlin, si adaugita cu culegeri interesante din
mai multe carti clasice, de d. spatar N. IstratiTh - GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 12: Bibliografie.
225 015(498):39
[Se anunta tiparirea suplimentului la volumele I §i II
ale Albumului de costiumuri a porturilor moldovene"]. -
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 308.
226 015 (498) : 39
[Se anunta ca, la Institutul Albinei, a aparut de curind
un suplement la albumul costumelor populare ale Moldov ii"]
- STEAOA D., I (1855),p. 15: Sciinti si arte.
Pretul: 2 galbeni in negru, 3 galbeni In colorat.
227 015 (498) : 39
[Referinta scurta Ia De funeribus Romanorum" de
doptorele" Vasiliu Popu, continind descrieri de datini
romanesti de inmormintare]. - FOAIE PT. MINTE, XVI
(1853), p. 135, col. I.
228 015(498): 396
[Se invite toti binesimtitorii filantropi, ca se binevo-
iasca a culege prenumeratiuni" la Brosura Reuniunei F. R."].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 314: De la Reuniunea F. R.
229 Nicolau, Maria 015(498): 396
De la Reuniunea F. R. - FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 16.
indeamna publicul sa se prenumere la brosura Rcuniunii Femeilor Romane
aparuta de curind in editura ginerelui sau, Iacob Murasanu. Arata ca venitul
13
015(498):396 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):43

acestci brosuri e destinat sa constituie un fond din ale carui dobinzi sa se
tipareasca In vntor carti eftine romanesti".
230 015 (498) : 396
[Se anunta cuprinsul color dotia brosuri editate de Reuniu-
nea Femeilor Romane din Brasov]. - G. TRANS., XVII
(1854), p. 184, col. I.
Pe IMO darile de seams asupra Societatii, cle cuprind li texte cu caracter
educativ li literar. De ex.: Din L. Aime-Martin despre educdciunea matnelora
de famaie;Influenia lui Cartesie asupra educaciunei pop orator ; Solia lui Ruse
[= Rousseau.' ; Dulcile influenle ale familiei ; Femeile nea4Indulcita barbaric,
fdanduse sOlele n6stre.. ; Orfana din ening ; Capataiuia tut L. Biron [=. By-
ron) etc.
231
Despre indatoririle femeilor. -
GAZ. DE MOLD., XXVI
1854), p. 137: Albina Romineasca.
015 (498) : 396
Recenzia carpi: Despre fndaloririle femeilor li despre mijloacele cele matt
nemerite ce ar putea siguripsi fericirea lot, de pe limba franleza a D-nei Gati-
Gamond pe romanie adus[a] de T. Ball, hatman §i cavaler a mai multor or-
dine". - E vorba de lucrarea d-nei Gatti de Gamond. In recenzie, se subli-
niaza importanta fcmeii In societate, ca mama de familie, 6i valoarca initin
ativci lui T. Ball de a traduce cartea. - In continuare, in p. 137-139, se
reproduce Procuvdntarca talmacirii, de T. Ball.
232 015(498) : 396
[Se vesteste ca, in Bucuresti, a iesit la lumina un cate-
hismii moral pentru Dame", de d. Penescu]. - FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 100, col. II.
E vorba de scrierea lui loan Penescu Catehismul bunel cresteri a factor
sae at datoriilor tor morale li so /late ca fete, ca soap fi ca mume de familie, apa-
rut& In 1854.
233 015(498) : 398
[Se anunta tiparirea lucrarii Baladele romanesti" partea
I, de V. Alecsandri]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 206:
Bibliografie.
Partea I, cuprinzind cintece batrinesti", se tipareste la Buciumul Roman.
234Marienescu, At. M. 015(498): 398
[Chemare pentru prenumeratie la culegorea sa de balade
populare romanesti, ce va aparea in curind]. - TELEGRA-
FUL R., VI (1858), p. 182: Monarhia Austriaca ; GAZ DE
MOLD., XXX (1858), p. 368: Literature; G. TRANS., XXI
(1858), p. 284: Pesta, 15 Noembre n. 1858.
In termeni entuzia0i, autorul arata importanla literaturii populare.
TnfatiFaza felul in care a facut culegerca. Anunta persoanele la care se pot
face prenumerari.
:4 F1LOLOGIE. LINGVISTICA
235 015(498) : 42
[I. Stahl anunta ca va publica o Gramatica. engleza-
romanal. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 64, p. 4.
Pretul unui exemplar va fi de 3 sfanli. Prenumerari se fac la autor. -
Anuntul e dat in cadrul until prospect, prin care I. Stahl vestelte aparitia
mai multor lucrari filologice ale sale.
236 015(498) : 43
[Doctorul T. Stamati publica o instiintare in legatura cu
Vocabularul Germano-Roman"]. - ZIMBRUL, I (1851), p.
224: Instiintare.
Arata greutatile pc care le Intimpina. Anunta ca, spre a putea continua
repede cu tipariul", a deschis o lista de prenumeratie. Comunica pretul §i
persoanele la care se fac lnscrieri de prenumeranti.
237 015(498): 43
[Se anunta ca s-a deschis o noua prenumeratie la lexiconul
paharnicului Stamati]. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 72, col. II.
E vorba, probabil, de lucrarea Waterbuck der deutschen and romanischen
Sprache mil Hinzufagung der gewohnlichsten in der Umgangssprache vorhom-
menden Fremdwiirter. Vocabulariu de limba germand 5i romdnd, care a aparut
mai tlrziu, la Ia0, In 1852.
238 015(498): 43
[Se anunta ca a iesit de sub tease, in tipografia Buciumului
Roman, brosura I, literele A-B, din Vocabularul Germanii-
Romanu" al doctorului T. Stamati]. - ZIMBRUL, I (1851),
p. 300: Bibliografic romaneasca.
Se mai anunta ca, In curind", trebuie 55 apara alts brosura, tiparirea
urmind necontenit".
239 015 (498) : 43
[Notita in legatura cu aparitia brosurii a V-a din Vocabu-
larul german-roman " al lui Teodor Stamati]. - GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), nr. 75, p. 195: Bibliografie.
240 015(498) :43
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Dictionarul germano-romanesc" de Stamati, din Iasi]. -
VEST. R., XVII (1852), p. 248.
241 Iliescu Nichifor 015(498): 43
[Prospect pentru difuzarea Vocabularului german-roman
at lui Teodor Stamati]. - G. TRANS., XV (1852), p. 173-
174 : Blasiu, 11/29 Iuniu.
Sub forma unci scrisori elfin redactic, N. I., In calitate de colector
general", autorizat pentru Ardcal de care autor, prezinta conditiile de pre-
numerare: pretul, precum si persoanele din diferite orate la care se pot face
prenumerari. Illiescu prezinta Vocabularul lui Stamati ca pe un eveniment
cultural si lauds conditiile tehnice in care a fost tiparit.
242 015(498) : 43
[$tire despre retinerea la vama, pentru indcplinirea forma-
Stamati]. -
litatilor de import, a Lexiconului germano-roman de T.
G. TRANS., XV (1852), p. 278.
243 015 (498) : 43
[Se vesteste ca a iesit de sub tease lucrarea Carte de
conversatiunea si Vocabulariu germanii si romanti prescurtii
lucratii pentru German' si Romani']. -G. TRANS., XV (1852),
p. 192, col. II.
Cartea a aparut la Tipografia Diecezana din Sibiu. Arc si un titlu ger-
man: Kurzgefasstes Konversations -und Waterbuck der deutschen und
romanischen Sprache fiir Deutsche toad Romance.
244 015(498) : 43
[Se anunta ca se primesc prenumeratii la Lessiconul
germano-roman" de Gh. Barit si Gavriil Munteanu]. - FOA-
IE PT. MINTE, XV (1852), p. 116: Literariii.
245 Orghidan, Rudolf 015(498) : 43
Dictionariul Germano - Romanic, care se tipareste la Brasov
in a. c. 1852. - G. TRANS., XV (1852), p. 235: Foiletonul.
Anunt amanuntit vestind aparitia accstui dictionar, alcatuit de Gh.
Barit 6.1 Gavriil Munteanu.
246 015(498):43
[$tiri cu privire la aparitia primului volum din Dictio-
narul germano-roman al lui Gh. Barit si Gavriil Munteanu].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 39, col. I.
Style acestea se dau In legaturk cu activitatea tipografiilor din Bra;ov.
247 015(498): 43
[R. Orghidan anunta aparitia la Brasov, in citeva zile, a
tomului I din Dictionarul germano-roman al lui Gheorghe
Barit si Gavriil Munteanu]. - G. TRANS., XVI (1853), p.
40, col. II.
248 015(498) : 43
[Se anunta, aparitia primului volum al Dictionarului
germano-roman al lui Gh. Barit si Gavriil Munteanu si se
vesteste ca al doilea volum va cuprinde 65 de coli de tipar]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 158 [gresit: 154].
249 015(498):43
[Se anunta aparitia volumului I al Dictionarului germano-
roman", compus de Gheorghe Barit si Gavriil Munteanu]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 206: Instiintare literara.

14
www.dacoromanica.ro
015(408):43 siBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(468):44

250 015(498) : 43 261 015(498): 43

[Se anunta ca tiparirea Dictionarului gcrmano-roman", [Se vesteste ca se afla sub tipar Crestomatia" profeso-
de Gh. Barit si G. Munteanu, a inaintat 'Ana la litera T.]. rului Nichifor]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I.
- G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I. Se pot face prenumeratii. - E vorba de Crestomatia gormand alcatuita
Se pot face prenumeratii. de G. E. Niceforu.
251 015 (498) : 43 262 015(498) : 43
[Se anunta ca vol. II din Dictionarul germano-roman", [Se anunta ca a aparut Crestomatia germana pentru
de Gh. Barit si G. Munteanu, intirziat aparitia, din pri- classi elementari", cu un vocabular, de G. E. Niceforu]. -
cing ca a trecut de 60 de coli]. - G. TRANS., XVII (1854), G. TRANS., XVII (1854), p. 304: Transsilvania.
p. 336: Transsilvania.
263 015(498) : 43
252 015(498) : 43
[Se anunta punerea in vinzare a tomului I din manualul
[Se vesteste ca a aparut la Brasov tomul al II-lea din Crestomatia germana pentru classi elementari" de pro-
Dictionarulil germano-roman"]. - G. TRANS., XVII (1854), fesorul G. E. Niceforu de la gimnaziul roman din Brasov]
p. 392: Transsilvania. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 4: Literariu.
253 015(498) : 43
Pretul unui exemplar c de 54 de cruciari", iar la 50 de cxemplare se
[Se anunta ca a aparut la Brasov Dictionerul germano- face o reduccre de 15%.
romanesc", lucrat de Gheorghe Barit Gavriil Munteanu].
- VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 25, pag. 2. 264 015(498) : 43
Dictionarul cstc editat de Rudolf Orghidan. [Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar Mctodul practic
254 Stahl, I. 015 (498) : 43 spre a invata, a scrie si a vorbi limba germana cu inlesnire"].
- ANUNT. R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1.
[Prospect la aparitia lucrarii sale Vocabularil purtativil
germano-ruman " ]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 64, p. 4, S-a lucrat dupa cei mai buni autori gcrmani francezi, de G. E. Nice-
foru, profcsor la Colcgiul National si la Scoala militara din Bucuresti. Pretul
Arata ca lucrarea sa cuprinde 30-40 000 de ziccri"; in lucrare a unui exemplar este de 5 sfantibi.
observat atit esactitatea espresii ambelor limbi, cit 1i le-a reprezentat in
limba cea mai moderna"; de asemenea nu s'a crutat nicio osteneala de a 265 015(498): 44
spetifica cspresii tchnice". [Se anunta ca la Bucuresti va incepe sa apara un dictionar
francezo-roman"]. - FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p.
255 Papp, Andrei Liviu de 015(498): 43 15: Bibliografie.
Provocarel- G. TRANS., XV (1852), p. 194-195: Subscrieri se fac in cascle S. Dimitric, metohul Episcopiei Buzaului".
Literariu.
Prospect In Icgatura cu aparitia unei gramatici germano-romane, aka- 266 Codrescu, T. 015(498):44
tuita do acest Papp, capclan in regimentul 46 de la Teschen, din Silczia. [Prospect cu privire la lucrarca sa Dictionaril francezo-
Publica tabla de matcrii a gramaticii si lista locurilor undo se putca comanda romanal. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 140: Biblio-
lucrarea. grafie; G. TRANS., XXI (1858), p. 156: Bibliografie;
Este vorba de cartca Anieilung our Erlernung der romanischcn Sprachc, NATIONALULU, I (1858), p. 172.
aparuta la Tescben In 1852.
Dictionarul se tipareste in tipografia Buciumul Roman. Au aparut o
256 015 (498) : 43 brosura din vol. I o brosura din vol. II. Vor mai aparca Inca &ma brosuri,
[Se anunta aparitia de scurt timp a gramaticii germano- cite una din ficcarc volum. Pretul ambelor volume, 2 galbeni. Va tipari apoi
romine a lui Andrei L. Papp]. - G. TRANS., XV (1852), un dictionar roman-francez.
p. 277-278. 267 015(498): 44
Nota la o corespondenta din Lipova. [Libraria Socec anunta ca a iesit de sub tipar Abeccdarul
257 -i 015(498) : 43 complect francezo-roman" de St. Rasianu]. - ANUNT. R.
Recunostinta. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 8. IV (1857), nr. 79, p. 4, SECOLULO, I (1857), nr. 79, p. 4.
Pretul unui exemplar este de Ici 3 si paralc 20.
Vorbeste cu entuziasm de Grammatica germano-romdne alcatuita do
romanul Andrei Liviu [Papp] capelan casncnsfi" (militar) in Silezia, 268 015(498) : 44
pentru uzul militarilor austrieci care voiau s3 invete limba romana 5i [Se anunta ca au icsit de sub tipar Esercitiile generale
alfabetul ei latin. elementare frantezo-romane", de I. Al. Abbiatici]. - VEST.
258 015(498): 43 R., XVIII (1853), p. 328: Instiintari.
[Se vesteste c-a iesit de sub tipar Gramatica Germana" Se reproduce si prefata lui I. Al. Abbeatici la lucrarea sa.
de G. E. Niceforu, profesor in Brasov]. - G. TRANS., XVIII 269 015(498) : 44
(1855), p. 160: Literariu. [Se anunta ca a iesit de sub tipar: Metoda practica pentru
Gramatica se gaseste de vinzare la redactia Garda Transilvaniei §i costa invatarea lesnitoare a limbei franceze de D. F. Ahn si prelu-
un fiorin. crata pentru limba roman& de I. Stahl, translatoru muni-
259 015(498) : 43 cipal - ANUNCATORUL, IV (1856), p. 4; BUKURES-
[Se atrage atentia profesorilor si institutorilor asupra TER DT. Z., XII (1856), p. 32.
manualului de Gramatic'a germana" alcatuit de G. E. 270 015(498): 44
Niceforu gi aprobat oficial pentru studiul limbii germane in [Sc anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
invatamintul roman din Transilvania]. - G. TRANS., Cartea scolarilor sau Hristomatic romano-franceza, pentru
XIX (1856), p. 144: Instiintare. usula Collegielora, al scoalelora 5i Institutelor de ambe sexe
Pretul 48 de cruceri. de d. Antonin Rogues, profesore de limba francesa in gimna-
260 015 (498) : 43
ziul din Bucuresti']. - ANUNcATORUL, IV (1856), p.
340; VEST. R., XXI (1856), p. 324.
[Se anunta ca a aparut Gramatica romano-germana, 015(498): 44
sail indreptare teoretico-practica spre a invata limba germana 271
In scurtil timpii dupa unit metodil noil lesne de cuprinsu l. [Se anunta ca, in curind, se va pune sub tipar Cursii
- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 386: Monarhia Austriaca. complectil de limba francesal. -ANUNT. R., V (1858),
Sibiiu 5 Dechemvrie. supl. la nr. 26, p. 1.
Autorul e Sava Popovici Barcianu, paroh greco-rasaritean In Rasinari, S-a lucrat in limba romina, dupa cei mai buni autori francezi 51 germani,
asesor consistorial. Cartea a aparut la Sibiu, In tipografia editura lui The- sub directia lui Antonin Rogues si Gheorghe Antonescu. Se publica cuprinsul
odor Steinhaussen. acestui curs.

15

www.dacoromanica.ro
 015(498).44 BIBLIOGI4AFIE ROMANEASCA
272Rogues, Antonin 015(498): 44
[Anunt cu privirc Ia lucrarca sa Curs complct dc limba
franceza", pc care o va publica impreuna cu Gheorghe Anto-
nescu]. - ANUNT. R., V (1858), supl. la nr. 31, p. 1.
273 015 (498) : 44
[Se anunta ca a aparut editia a trcia a lucrarii Dialoguri
Franceso-Romanesci pentru tinerime", de Teodor Codrescu,
la tipografia Buciumul Roman]. - ZIMBRUL, II (1851), p.
152: Bibliografie romaneasca.
Dialogurile sint precedate de un abecedar, de un vocabular si urmate
de citeva traduclii din literatura romSneascS si de proverburi".
274 015 (498) : 44
[Stire despre aparitia, in tipografia Buciumul Roman de la
Iasi, a editiei a III-a a dialogurilor franteze-romanestil. -
G. TRANS., XV (1852), p. 23.
Sc arata c3 autorul IucrSrii este Teodor Codrescu.
275 015(498):44
[Sc face cunoscut ca au iesit de sub tipar Dialogi Romano-
Francezi sau modul d'a studia cu inlesnire limba franceza, de
G. Eustatiu-Ciocanilli profesor"]. - ANUNcATORUL, IV
(1856), p. 160: Instiintari.
Pretul este 4 lei.
276 015(498) : 44
[Sc anunta ca a icsit de sub tipar a doua editic, corectata
si adaugata, din Dialogi romano-francezi sau modulu d'a
studia cu inlesnire limba franceza de G. Eustatiu-Ciocanelli"].
- NATIONALULU, I (1858), p. 326.
277 015 (498) : 459
[Tim. Cipariu vcsteste ca, in anul urmator, va tipari
Principia dc limb'a romana, ca complcmcntu Gramaticei,
cditiune noua, revediuta si complenita"]. - FOAIE PT.
MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I.
278 015(498):459
[Se anunta ca Timotci Cipariu tiparestc Principia de
limb'a romana, ca complcmcntu Gramaticci, cditiunc doua,
revediuta si complenita"]. - G. TRANS., XVII (1854), p.
399: Monarchi'a austriaca.
Sc comunica §i conditiile prenumerarii.
279 015(498):459
[Se anunta ca T. Cipariu a pus sub presa Principia de
limba si scriptura, ed. a dou'a completata"]. FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 116: Bibliografia.
280 015(498):459
[Se anunta ca, la Buciumul Roman, a iesit de sub teasc
un Disionarasil Romanescri de cuvinte tehnice si allele greil
de intalestr, de T. Stamati]. - ZIMBRUL, II (1851), p.
190: Bibliografie.
Se comunica pretul si locurile unde se afla de vinzare.
281 015(498) : 459
[Librarul si editorul Gheorghe Ioanid anunta ca va da la
lumina Vocabulariul roman", lucrat de N. Nennovici]. -
VEST. R., XVIII (1853), p. 216.
282 015(498): 459
[Se anunta punerea sub tipar, la Brasov, a unui lexicon
romano-german al literatului Polizu din Muntenia]. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 45: Partea NeoficiOsa. Transsilvania.
283 015 (498) : 459
[Despre aparitia in curind, pina la litera G., a dictionarului
romano-german al doctorului G. A . Polizu]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 143, col. II: Brasovu, Bibliografia.
Se precizeaza ca ultima revizie o face Gh. Barit si ca dictionarul e editat
de Ioan Gh. Joan, negustor, membru al Camerei de comert din Brasov.
16
www.dacoromanica.ro
015(498):459
284 Ioanti, Ioanit G. 015(498): 459
Dictionariulu romano-germanii, care este in Brasovii la
a. 1856. - G. TRANS., XIX (1856), p. 147-148: Bibliogra-
fia.
Prospect cu privire la dictionarul lui G. A. Polizu, editat de I. Gh. loan
la Brasov. SubliniazS necesitatea unei astfel de lucrSri, pe linga Digionarul
romkno-german de Gh. Barit xi G. Munteanu, aparut In 1853. Infatixeaza
pregStirea xtiintifica a lui Polizu. Arata ca dictionarul sau va cuprinde si
area numitii neologismi, adoptati de catre scriitorii naliunei noastre ca
de 20 de ani incoace".
285 015(498):459
[Se anunta ca s-a terminat tiparirea dictionarului romano-
german al lui G. A. Polizu]. - G. TRANS., XX (1857), p.
202: Transsilvania.
286 015(498):459
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar
Vocabularul romano-german de doctorul I. Polizo [recte:
G. A. Polizu], adaogat si revazut de d. Gheorghe Barit din
Brasov"]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p. 4.
Pretul unui exemplar este de lei 27.
287 015 (498) : 459
[Se anunta ca a aparut Lexiconu romano-german lucrat
de doctorul G. A. Polizu"]. - GAZ. DE MOLD,. XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 408: Bibliografie Romans.
288 015(498):459
[I. Costinescu anunta ca se va pune sub tipar un Voca-
bulara Romano-Francesu de toate vorbcle romane si straine
strecurate in limba, precum si de acele cc avem nevoic sa
le imprumutam pentru arte, stiinte etc."]. - CONCORDIA,
I (1857), p. 179.
289 Costinescu, I. 015(498): 459
Apelii la Moldo-Romani. - ROMANUL, I (1857), nr. 12,
p. 4.
Prospect al autorului cu privire Ia lucrarea sa Vocabularul tonscin-francez.
290 015 (498) : 459
[I. Costinescu anunta ca litera A din Vocabularulit
romano-francesil" a iesit de sub tipar in case coli si abonatii
o pot priori de la redactia Vocabularului].- NATIONALULU,
I (1857), p. 24: Anunciii; ROMANUL, I (1857), nr. 40, p.
4: Instiintari.
291 Costinescu, I. 015(498): 459
Redactiunea Vocabularului Romano-Francesii. - NATIO-
NALULU, I (1858), p. 56; ROMANUL, II (1858), p. 20.
I. Costinescu maga pe accia care au primit liste pentru abonament sa
trimita accste Hate, ca sa se poata incepc cit mai curind expedierea regulata
a vocabularului, in brosuri de cite 10 coli.
292 Costinescu, I. 015(498) : 459
Actii de recunostinta. - NATIONALULU, I (1858), p.
64: Varietate.
Autorul simte o datorie de recunoxtinta sa publice numele persoanelor
care au sustinut imprimarea Vocabularului Romano-Frances ; 12 persoane
au oferit 710 galbeni. In fruntea listei se afla episcopul Filotei al BuzSului,
cu 100 de galbeni.
293 015(498):459
[Libraria T. Codrescu din Iasi face cunoscut ca, dupa
publicarea Dictionarului francez-roman," se va continua
tiparirea Dictionarului romano-francesii", din care litera A
este de mult tiparita]. - NATIONALULU, I (1858), p.
172.
294 015(498): 459
[Se anunta ca s-a tiparit Dictionaril romano-francesii de
Raul de Pontbriant"]. - NATIONALULU, I (1858), p.
214.
Dictionarul cuprinde si toate neologismele primite prin uz si etimologia
adevSratS a celei mai marl parti din vorbele roman, chiar si pe aceea a celor
Imprumutate de la limbile Europei". Dou5 volume, format mare, la pret
de 2 galbeni.
015(498): 459 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(499):459

295
[Adresa Eforiei $coalelor catre Raul de Pontbriant, prin
015(498): 459 versiunea ei in limba latina].
(1853), p. 346: Literariu.
- FOAIE PT. MINTE, XVI
care ii aduce la cunostinta ca, in urma raportului favorabil
al comisiei, ii aproba Dictionarul roman-francez" si it 307 Cipariu, T.
recomanda ca o lucrare de neaparata trebuinta pentru
junimea studioask"]. NATIONALULtI, I (1858), p. 282.
Din sfer'a literaturci Romane.
(1853), p. 359.
- 015(498) : 459
G. TRANS., XVI

296 015(498) : 459 Incetind Organul Luminkrii, in care Cipariu incepuse sa expuna princi-
piile unei rationale" ortografii si gramatici romane§ti, autorul anunta ca
[Se anunta ca Dictionarul romano-francez" al lui Raul va tipari materialul intr-o Gramatica ronuintasa-lalineascel §i un Dic/ionar
de Pontbriant s-a tiparit cu litere latine, in doua volume]. lalino-ronuin ramdno-lalin.
NATIONALULCI, I (1858), p. 282.
Pretul 2 galbeni pentru abonati cd 3 galbeni pentru ceilalti. 308 015(498) : 459
297
[Se vesteste ca se vor pune in curind sub tipar Elementele
015(498): 459 gramatecei romanesci" de T. Cipariu, a caror imprimare a
[Moise Sora Noacu anunta ca are gata in manuscris intirziat din cauza lucrului tipografic la Scienti'a S. Scrip-
-
Paralelismu intre limba italiana si romana, de 1280 de voce,
lucratii alfabetice Ia anii 1820-30"]. FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 32, col. I.
ture", de acelasi]. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p.
44: Literariu ; G. TRANS., XVII (1854), p. 84: Literariu.
309 015(498) : 459
298 015(498) : 459
[Se comunica aparitia in curind a Gramaticei romanesti"
[Se vesteste di a aparut a II-a editie din Gramatica a lui Timotei Cipariu]. G. TRANS., XVII (1854), p. 184,
-
Romaneasca.", corijata si de nou orinduita de C. Platon,
profesorul scolii publice din Bacau]. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 294: Bibliografia romancasca ; ZIMBRUL,
col. I.
un scurt comentariu subliniaza speranta ca lucrarea lui Cipariu va con-
II (1851), p. 88: Bibliografie romaneasca. cribui la disparitia capritelor ortograficc" din literatura ardeleana.
310
299
[Se anunta ca a aparut, de curind, editia a 3-a din Grama-
tica romaneasca pentru scoalele primare" a profesorului
015(498): 459
[Sc anunta ca s-a pus sub tipar
Gramatec'a romana" de T. Cipariu]. -
015 (498) : 459
si va aparca in aprilie
G. TRANS. , XVII
-
(1854), p. 229: Corespundintia.
Neculai Macarescu]. ZIMBRUL, I (1851), p. 300: Biblio-
grafie romaneasca. 311 015 (498) : 459
Cartea este tiparita in tipografia Buciumului Roman si costa 4 1/2 lei.
300 015(498): 459
Cipariu]. -
[Se anunta ca a icsit de sub tipar Gramatec'a" de Tim.
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 246, col. I.

Viena]. -
[Notita la aparitia Gramaticii rom'anesti", tiparita la
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 45: Bibliogra-
fia romana.
Anuntul se face in cadrul unci circulare a Mitropuhei din Blaj, catre
clerici.

312 015 (498) : 459

Se arata ca lucrarea s-a facut, din initiativa guvernului, de barbati
cu cuno§tinte clasice" §i e bazata pe principii proprie a limbei roman §i de-
duse din acele a mumei: cea latina si a surorei cei italiana". Au ap5rut: to-
pariu]. -
[Se vesteste ca a aparut la Blaj Gramatec'a" lui T. Ci-
G. TRANS., XVII (1854), p. 304: Transilvania.
mul I pentru clasele I si a II-a, tomul al II-lea, pentru clasa a III-a, din sco- 313 015 (498):459
tile poporale. - La sfir§it, se reproduce introducerea lui Vasile Ianovici, [Notita elogioasa a redactiei la aparitia lucrarii lui T.
autorul lucrarii.
Cipariu Elemente de limb'a romana dupa dialecte si monu-
301 015 (498) : 459 mente vechi"]. G. TRANS., XVII (1854), p. 309.
[Redactia anunta ca a primit de Ia Cluj o provocare 314 Fekete, Ioanne si P. Poppassu 015 (498): 459
pentru o gramatica romana ce va urma de altadata."]. G.
TRANS., XV (1852), p. 195: Foiletonul. [Prospect pentru tiparirea lucrarii Gramatica practica
E vorba de un prospect, care n-a mai aparut,
302 015(498) : 459
-
a limbei romane intocmita pentru Germanii ce voicscu sa
invetie aasta limba"]. G. TRANS., XVII (1854), p. 366:
Literariu.
[Despre apropiata aparitie a unei gramatici maghiaro-
romane la Cluj, datorita protopopului loan Negrutiu].
G. TRANS., XV (1852), p. 243: Bibliografia.
- Lucrarea e alcatuitA de Joanne Fekete (Negrutiu), protopop gr. cat.,
profesor de I. romana, si de P. Poppassu. In cc priveste limba, autorii au avut
deviza: sa fim progresivi, iara nici cit radicali". Va icsi in 13-14 coli, in
anul 1855. Se publica §i lista colectantilor de prenumerari.
303 015(498): 459
[Notita prin care se vesteste cu elogii aparitia in curind a 315 015 (498) : 459
gramaticei" maghiaro-roman, de protopopul Negrutiu [Scurt comentariu la gramatica protopopului Negrutiu din
din Cluj], G. TRANS., XV (1852), p. 263: Bibliografia. Cluj]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 93: Beiusiu, 24 Martiu
Gramatica este destinati anlesnirei de a putea Invata limba aceasta c. n. 1855.
soma si latita si de catra tinerimea fratilor no§tri Maghiari". Negrutiu preda Corespondentul anonim din Beius subliniaza pregatirea filologica a lui
limba §i literatura romans la gimnaziut superior din Cluj. Negrutiu, aratind ea el cunostea italiana, spaniola, franccza si portugbcza
§i a facut paralele intre aceste limbi si cea romana, in gramatica sa.
304 015(498):459
[Se anunta ca Timotei Cipariu lucreaza o gramatica 316 015 (498):459
romaneasca, cu caractere latine]. G. TRANS., XV (1852), [Se anunta di a aparut Taschengrammatik der roma-
p. 195: Foiletonul. nischen oder walachischen Sprache mit Wortersammlung,
305
[Se anunta di se va pune sub tiparul diecezan manualul
015(498): 459 mul]. -
Gesprachen, Spriichworter and Lesefibungen", de Th. Schoi-
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 404, col. II.

-
Elemente de Gramatec'a limbei Romanesci" de Tim. Cipariu].
FOAIE PT. MINTE., XVI (1853), p. 337: Unu cerculariu...
306
[Timotei Cipariu anunta ca, dupa aparitia versiunii
romanesti la Gramatec'a limbei Romanescl", va tipari
317 015 (498):459
[Se anunta ca a aparut si se poate procura de la libraria
Adolf Ulrich din Bucuresti lucrarea Grammatik der roma-
015(498) : 459 nischen Sprache zum Selbstunterricht fur Deutsche", de
Blazewicz]. BUKARESTER DT. Z., X (1854), p. 404,
col. II.

17
www.dacoromanica.ro
 015(408).459 $LBLIOGRAFIE RO haNEASCA 015(498): 482

318 Pascutiu, Dionisiu 015 (498): 459 327 015 (498) : 459
[Scrisoare catrc corespondentul gazetei]. G. TRANS. [Se comunica aparitia la Bucuresti a cartii Prima etate
XVIII (1855), p. 93: Beiusiu, 24 Martiu c. n. 1855. sau abeccdariu"]. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
In scrisoare, Pascutiu anunta c.1 a lucrat o gramatica maghiaro-romana, p. 272: Bibliografia.
pe care o crede necesara pentru dregatorii care vor sa Inv* limba poporului
roman. Ii trimite corespondentului doua lisle de prenumeratie si -1 roaga sa-i 328 015 (498) : 459
adune abonati, ca sa poata tipari aceasta gramatica. - In citeva cuvinte [Se anunta ca a aparut un Abecedaria pentru Scoalele
adatigate la scrisoare, corespondentul anonim prezinta cuprinsul gramaticii. incepatoare", editat de T. Codrescu si D. Gusti]. - FOILE-
TONUL Z., II (1856), p. 96: Bibliografie.
319 015 (498):459 Prctul, 50 de parale.
[Se anunta ca a aparut editia a VI-a din Gramatica 329
romana. pentru Sco lele primarie" de Nicolae Macarescu, 015 (498):459
editata de T. Codrescu si D. Gusti]. - FOILETONUL Z., [Se anunta aparitia Abecedarului" pentru scolile incepa-
II (1856), p, 32: Bibliografie; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 75, toare alcatuit de profesorul Nifon Balasescu]. - GAZ. DE
p. 4: Bibliografie. MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 268: Bibliografie.
Este a patra editie a Abecedarului si se vinde la libraria lui Haritu
320 015 (498) : 459 din Iasi.
Din Banat. Un Abccedariu bun. - G. TRANS., XIV 330
(1851), p. 20, col. II. 015 (498) : 459
Dupa o scrisoare din Timisoara, se anunta ca medical Atanasiu Sandor [Editorul George Ioanid anunta ca a intocmit un Abece-
din Arad a terminat manuscrisul unui Abecedar romfinesc foarte cu mare dar, compus din 50 de ta.blite, pentru copiii mici]. - ANUNT.
grija lucrat", alit cu litere latine, cit si cu slove chirilice. Se adauga ca R., V (1858), sup]. la nr. 26, p. 1.
este prea de dorit ca acelasi sa iasa cit mai curind la lumina." Pretul unui exemplar este de 7 sfanti.

321 Dorgo, Gavriil si Dr. P. Vasici 015 (498): 459
Publicatiune. - G. TRANS., XIV (1851), p. 134-135:
Sibiiu, in 4/16 Aprilie 1851.
Prospect si invitare la prenumeratic pentru un Abecedariu cu slove chi-
rilice si litere latine, pcntru scolile primarc romane. Autorii subliniaza necesi-
tatea lui si anunta numelc persoanelor la care se pot face prcnumerari.
322
015 (498) : 459
[Notita salutind aparitia abeccdarului roman de G. Dorgo
si P. Vasici]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 362, col. I:
Brasov, 8 Noemvrie.
323 015 (498) : 459
[Despre dificultatilc de legatoric care au dus la intirzi-
erea lansarii pc piata a abeccdarului roman, tiparit la Sibiu].
- G. TRANS., XIV (1851), p. 403, col. I: Sibiiu, 2 Dec.
E vorba de abccedarul intocmit de G. Dorgo si P. Vasici. Din cauza
lipsci de Icgatori, nu s-au putut terming decit 4000 de cxemplare din 10 000.
324 015 (498) : 459
[Dupa Siebenbarger Botc", se anunta ca Ministcrul
Cultului si al Instructiunii a aprobat folosirea abecedarului
roman cu litere chirilice editat in 1851 prin ingrijirca mitro-
politului Saguna]. - G. TRANS., XV (1852), p. 65: Bra-
siovu, 9 Martie.
Totodata se vesteste ca, data aceasta editic se va epuiza, cca urmatoare
se va tipari si cu litere latine, la fel cu abecedariul din Sibiiu" - adica col
de G. Dorgo si P. Vasici, care fusese de asemenea aprobat de Minister pentru
scolile gr. cat.
325 Negrutiu, Inane 015 (498): 459
[Comentariu si stiri in legatura cu lipsa de abecedare
rominesti in Transilvania]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 21:
Clusiu, 25 Ian.
I. N. arata ca se simte mare lipsa de abecedare, mai ales de cele care
sa aiba si litere latine si slove chirilice, deoarece cartile bisericesti se tipareau
Inca cu chirilice. Un compactor " din Cluj, pe nume Hancz, adusese citeva
asemenea abecedare, care s-au vindut imediat. La Cluj nu se pot tipari, caci
nu exists litere chirilice. Indeamna pc mai marii bisericii sa staruie la Minister
pentru tiparirea abecedarului facut de A. Florian.
326 015 (498) : 459
[Abecedare romanesti]. - G. TRANS., XVI (1853), p.291:
Monarchi'a austriaca.
Printr-o circulara, mitropolia Blajului, anunta ca, deoarece editia abece-
darelor din Sibiu, de 10 000 de exemplare, s-a epuizat, Ministerul hivata-
turilor PublIce a hotarlt si tipareasca la Viena un abecedar, in 20 000 de
exemplare, care este recomandat tuturor scolilor greco-catolice din dieceza
Blajului, pins la aprobarea si tiparirea unui abecedar diecezan.
331 015 (498) : 459
[Libraria George Ioanid recomanda Metodicul Abccedar
pentru copii ce se compune din 48 tablite, formind doua
alfabete"]. - ROMANUL, II (1858), nr. 103, p. 310.
332 015 (498) : 459
[Notita critics tradusa din foaia Magyar Futar", in lega-
tura cu o Carte de lectura", pentru scolile gimnazialc, datorita
lui G. Munteanu]. - G. TRANS., XX (1857), p. 30: Transsil-
vania.
Lucrarca a aparut la Brasov.
333 015 (498) : 459
[Se vesteste ca a iesit de sub tease lucrarca Cartea de
conversatiune si Vocabulariu germana si romana prescurta
lucratil pcntru Germanl si Romani"]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 192, col. II.
Cartea a aparut la Tipografia Diecezani din Sibiu. Are si un titlu german:
Kursgefasstes Konversalions -und Waterbuck der deutsche,' and romani-
schen Sprache fiir Deutsche and Romanen.
334 015 (498) : 459
[Sc anunta ca a aparut Kleine walachische Sprachlchre
fur Deutsche", de Iosef Stahl, profesor la Bucuresti]. -
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 188.
335 015 (498) : 459
[I. Stahl anunta ca va scoate la lumina un Epistolara
romano-germanal. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 64, p.4.
Pretul unui exemplar va fi de 6 sfanti; inscrieri de prenumeranti se fac
la autor.
336 015 (498) : 47
[Se anunta. ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Dictionarul latino-romanesc de I. Livaditu"]. - VEST. R.,
XVII (1852), p. 248.
337 Cipariu, T. 015 (498): 47
[Prospect cu privire la lucrarile sale filologice]. - FOAIE
PT. MINTE, XVI (1853), p. 346: Literariu; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 359: Din sfer'a literaturei romane.
Cipariu anunta, Intre altele, ca va lipid In viitor Dictiunarulu Latino-
romanescu si romano-latinescu, lucrat to partea latina dupl Forcellini, Qui-
cherat si un manuscris vechi rominesc al lui Corbea, jar in partea roma-
neasca, dupa texte vechi Oki acum nefolosite".
388 015 (498) : 482
[Se anunta ca, la Tipografia Romano-Franceza din Iasi,
a aparut un Vocabularia ruse-romanesca." de Alecu Cosula].
- ZIMBRUL, II (1851), p. 8: Bibliografie.

18
www.dacoromanica.ro
015(498):5 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 61

: 5 STIINTE NATURALE. MATEMATICI 351 015 (498) : 51

[V. Stefanescu anunta el a tiparit un manual de arit-
339 015 (498) : 5 metic5. pentru 4ml/4a-tura copiilor incepatori de ambele
[Se anunta c& dr. I. R. Iordan public& la Praga o istorie sexe"]. ANUNQATORUL, IV (1856), p. 304.
natural& in 10 limbi]. G. TRANS., XIV (1851), p. 155: 352 015 (498) : 526
Noutati diverse. [Se anunta ca a aparut la Iasi Tipografia sdu Elemente
Intre limbile In care e redactata aceasta lucrare este si cea romana. de inginerie aplicate la hotarirea mosiilor de folos fiec&rue
340 015 (498) 5 proprietar]. FOAIE PT. MINTE., XVII (1854), p. 180:
Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 248.
[Se vesteste c5. Istoria natural& a profesorului Kis, de la Cu 14 stampe litografiate. De Dimitrie Asachi oficeril de ingineria".
Beiusiu, a fost tradus& in limba roman& si se va tipari in- Pretul lucrarii e de 14 lei.
data ce se va primi aprobarea ministerului]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 319: Monarchi'a austriaca.
341 015 (498) : 5
:6 TEHNICA. INDUSTRIE. MEDICINA.
[Stiri ca la Blaj se tipareste Istoria Natural&" pentru AGRICULTURA.
infragimnaziu si pentru clasele poporali mai Inalte "].
G. TRANS., XVI (1853), p. 267: Monarchi'a austriaca. 353 015 (498):61
342 015 (498): 5
[Se anunta c& a iesit de sub tipar si se afla de vinzare Ma-
nualul Sanatatii "]. VEST. R., XVII (1852), p. 264.
[Se anunta ca la tipografia din Blaj a aparut Elemente Este vorba de cartea lui F. V. Raspail, tradusa de J. B.[rezoianu].
de Istoria naturale" pentru Incepatori, fasciculul I: Ani-
malele sugAtorie", de S. Mihali]. G. TRANS., XVII (1854), 354 015 (498) : 61
p. 344: Transsilvania.
Pretul, 10 cruceri.
[Se anunta ca va aparea curind Igiena populara." de Dr. I.
Baran]. ISIS, III (1858), p. 136: Instiintare.
343 015 (498) : 5 Va cuprinde prelegerile cursului de duminica tinut la Colegiul Sf. Sava.
[La tipografia din Blaj a aparut fasciculul al II-lea din Abonatii la Isis vor primi gratis cite un exemplar.
Elemente de Istoria naturale "]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 399: Monarchi'a austriaca. Literariu. 355 015 (498) : 61
Volumul trateaza despre Insert, amfibii, pesci". Costa 10 cruceri. [Se anunta ca a iesit de sub tipar Cursul de parabola-
nologhie pentru formarea de garde malade, ingrijitor de
344 015 (498):5 bolnavi" de Morit Wertheimer, chirurg al Capitalei].
[Se anunt& iesirea de sub tipar, la Blaj , a partii a III-a ANUNT. R., IV (1857), nr. 1, p. 4; VEST., R., XXII (1857),
din cartea lui Simion Mihali intitulat& Elemente din istori'a p. 24.
naturals "]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 301: Monarchi'a Pretul arta e de 6 sfantihi.
austriaca. Transilvania.
Pretul unui exemplar este de 10 cruceri. 356 015 (498) : 61
[Doctorul M. Wertheimer, profesor de materia medical&
345 015 (498) : 5 la Scoala ostaseasc5, de hirurgie", anunta. ca, peste putin
[Se anunta, c5. la Blaj a aparut Compendia de Istoria va incepe publicarea materiel medicale, cuprinzind stiinta
naturala.", de Simeone Mihali, in ed. a II-a]. FOAIE PT. remediilor cu modul aplic&rei for spre curarisirea diferitelor
MINTE, XIX (1856), p. 112: Bibliografia; G. TRANS., boale"]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 80, p. 4.
XIX (1856), p. 249: Transsilvania. Va ie¢i In fiecare luna cite o brosura de 4 toll; abonamentul pe un an
este de 7 sfanti.
346 015 (498):51
[Se anunta ca, In tipografia Francezo-Romink s-a tiparit 357 015 (498) : 61
o Aritmeticapentru scoale primare", lucrat& de caminarul G. [Se anunta ca a aparut Grandliche Abhandlungen der
Lazarini]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 74, p. Mineralquellen in der Walachei, wie such der meist besuchten
194: Bibliografie. Mineralbader Europa's, samt ihren Anzeigen, Gegenanzeigen
and Anwendungsart" de medicul Moritz Wertheimer].
347 [Negru(iu, loam] 015 (498): 51 BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 80 [gresit: 70]: Ein-
[Corespondent& prin care anunta ca a scos de sub tipar, gesandt.
pe cheltuiala sa, un manual de aritmetica pentru scolile ele- E probabil vorba de cartea tiparita in romaneste sub titlu: Descrierea
mentare romane]. G. TRANS., XVI (1853), p. 91-92: tuturor apelor minerale din Rometnia f I uncle din sireinalide... de M. Werthei-
Clusiu, 24 Martin. mer, apSruta in 1853. Sc indica, pe scurt, cuprinsul utilitatea lucrarii.
Comunica cuprinsul gi pretul manualului.
358 015 (498) : 61
348 Kisiu, Mateiu 015 (498): 51 [Se anunt& ca., la Institutul Albinci, a aparut Apele mi-
[Corespondent& prin care anunta ca a alcatuit o Algebra. nerale dela Slanic, In Moldova, in privirca analogiilor cu ape
elemental-V]. G. TRANS., XVI (1853), p. 119: Beiusiu, minerale strcine si a lucrarei terapeutice", de Dr. A. Steege].
21 Apr. FOAIE PT. MINTE, XXVIII (1855), p. 228.
Arata, totodata, ca no poate tipari manuahil pins ce no va avea 100 de
prenumeranti. 359 015 (498) : 61
[I. Baran aminteste ca a scos o brow& cu titlul DeEpre
349 015 (498) : 51 asfixic sau lesina la oameni"]. ISIS, I (1856), p. 101,
[Intr-o corespondent& din Blaj, se mentioneaz& ca s-a col. I: Nota.
tiparit Matematic'a" de profesorul Kis, din Beius]. G. Probabil, cu ani mai inainte, deoarece subliniaza: Des' In 1856 Irma
TRANS., XVI (1853), p. 319: Blasiu, 6/18 Optobre. se yule el e putin cunoscuta In public".
350 015 (498):51 360 015 (498):61
[Se anunta c& va aparea Aritmetica elementary "]. [Despre doctorul Anastasc Fatu si scrierea sa Manual
FOILETONUL Z., II (1856), p. 96: Bibliografie. pentru invatatura moaselorl. GAZ. DE MOLD., XXIV
Manual pentru aucle primarc, editat de T. Codrescu gi D. Gusti. (1852), p. 295: Bibliografie.

19
www.dacoromanica.ro
015(498):62 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA. 015(498): 76

361 015 (498) : 62 371 015 (498) : 76

[Se anunta ca a aparut Technologia" de prof. Guillery,
tradusa de A. Marin]. MUSEULU N., I (1858), p. 128,
col. II.
E vorba de cartea tratlnd despre: materiale de constructie, ceramics
si materii textile, apArtita in 1858, la Bucuresti.
362 015 (498):621
[Se anunta ca. la. Bucuresti a aparut Telegrafia Electrica,
o carte deslucitdre, care cuprinde si legiuirile si tarifele"].
FOAIE PT. MINTE. XVIII (1855), p. 124: Bibliografie.
E vorba de cartea lui loan Lerescu.
363 015 (498) : 623
[Se anunta ca va aparea in curind Pionierul roman",
metod practic de fortificatii]. ROMANUL, II (1858),
p. 176: Pionierul Roman.
Lucrarea este destinatA of iterilor, cadetilor, subofiterilor ci soldatilor
de once armie". E indicate drept opera unui Veteran", tradusa de
C. Donu.
364
015 (498) : 63
Se anunta ca a aparut Trintorul", in romaneste si
greceste, uvragiu" lucrat de serdarul Vanghelie Zapa].
FOAIE PT. MINTE., XV (1852), p. 120: Bibliografie; VEST.
R., XVII (1852), p. 248.
Cartea e recomandata mai ales D,-lor proprietari si arendasi de mosii,
prin instructive sa coprindere in agriculture si in totalul regulatei (Merl
a socotelilor ale mosielor".
365 015 (498) :63
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Manualulii pentru
cresterea vermilora de matase de d. C. Racota, directorulii
scoalei d'agricultura de la Sf. Panteleimon"]. NATIONA-
LULU, II (1858), p. 24.
Autorul este mentionat pe carte: C. N. Racotta.
: 7 ARTA
366 015 (498) : 76
[Librarul George Ioanid anunta ca se afla de vinzare
a doa editiune din portretul Mariei Sale Principului sta-
pinitor Barbu D. $tirbei, desemnatii pe peatra intocmai dupa
nature de D-lui C. Szathmary "] VEST R. XVII (1852),
p. 216: Instiintari.
367 015 (498) : 76
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Albomul Ostirii, care cuprinde toate uniformele ei cele deli-
cate"]. VEST. T., XVII (1852), p. 308: Instiintari; G.
TRANS., XV (1852), p. 310 311: Terra romaneasca si
Moldavia.
[Se vesteste ca. Institutul Albinei a publicat Tabloul
barbatilor ce au alcatuit Conferentiea dela Viena "]. GAZ.
DE MOLD. , XXVII (1855), p. 212.
372 015 (498):76
Libraria G. Ioanid. ROMANUL, I (1857), nr. 11, p.4.
Sub acest titlu, librarul Ioanid publics prospectul amanuntit at unui
tablou istoric pe care vrea sa-lediteze, ajutat Inca si de bunul gust arheologic"
al maiorului Papazoglu. Tabloul va cuprinde, la un toe, desene executate dupa:
biserica lui Bucur Ciobanul, Crucea de piatra, monumentul de la Leon VodA,
toate din Bucuresti; manastirea Curtea de Arges; ruinele curtilor domnesti
din Arges si Tirgoviste; armariile RomAniei cele entice ci cele moderne"
si un numar de portrete de domnitori, copiate dupa cele mai adevarate
originate ".
373 015 (498) :76
Libraria George Ioanid. ANUNT. R., IV (1857), p. 4.
Sub acest titlu, librarul Ioanid publics un lung articol cu caracter de
reclama pentru Tabloul dedicat natiunei romane, reprezentind 19 Domni
ai tarei romanesti ci alte monumente frumoase". Mentioneaza cA acesta e
- -
tabloul pe care anuntase prin Ronufnul, nr. 11 cA 11 pregateste cu Pa-
pazoglu. Arata ca au Infatisat tabloul principelui caimacam, prezentindu-i
ci o adresa, semnata de Ioanid si Papazoglu, al card text U reproduce In in-
tregime. Relateaza ca principele a pastrat tabloul pe biroul sau si a pro-
mis ca va da ordin autoritatilor sa dea concurs desenatorilor pe care Ioanid
ii va trimite sa deseneze monumentele vechi.
374 015 (498) : 76
[Lista de subscriptie pentru litografierea portretului Flo-
richii, fiica lui Mihai Viteazul].ROMANUL, I (1857), nr. 10,
P. 4.
Se precizeaza ea portretul a fost descoperit de Boerescu, profesor la Se-
minarul din Curtea de Arges. Lista cuprinde numele a cinci subscriitori.
375 015 (498) : 76
[Editorul George Ioanid anunta ca a aparut Unirea
Principatelor, tablou national desinat de D-nu Tatarescu
si litografiat pe hirtie mare velinal. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 53, p. 4.
Pretul unui exemplar este 7 sfantihi.
376 015 (498):76
[Editorul George Ioanid anunta ca are de vinzare mai
multe tablouri]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p. 4.
Tablourile anuntate ant: I, Unirea principatelor, desinat de G. TAU-
rescu, litografiat pe hirtie mare velina". II, Tablou dedicat natiunei romine
cu 19 portrete ale domnitorilor tarii noastre si altele". III, Moartea lui Mihai
Viteazul, desinat de d. C. Lecca, a 2-a editiune pe hirtie frumoasa velinS ".
IV, Costumele nationale, 12 costume". V, Tablou reprezentind Comisarii
Inaltelor Puteri, pe hirtie chinessa". VI, Calendarul unirei, tablou".

368 015 (498) : 76 377 015 (498) : 76

Prospectil unui Album istoricil si pitorescil a Moldovel. [Libraria Socec anunta ca a iesit de sub presa litografica
Publicat la Institutul Albinei, in Iasi. GAZ. DE MOLD., un tablou cu portretele comisarilor internationali pentru
XXVI (1854), p. 176. reorganizarea Principatelor", lucrat dupa nature" de Szath-
Text roman ci francez. In prospect se vesteste ca albumul va consta mary] . ANUNT. R., IV (1857), nr. 91, p. 4; ROMANUL,
din 24 tabloane, format in IV lungaret, desinat dupre nature ci dupre I (1857), nr. 33, p. 4: Instiintari.
originate si cu ingrijire litografit ; catra fiecare tablou se va adauga un text
lamuritor in limba romans si franceza". Se dau amanunte despre conditiile
prenumer5rii si despre subiectele: istorice, folclorice, etnografice etc. Uncle
378 015 (498) : 76
tablouri vor fi insotite de texte poetic° si note muzicale. Album al armiei Moldovel. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 292: Instiintare.
369 015 (498) : 76 Albumul este anuntat in trei livrezoane" si se refers la: infanterie, cava-
[Se anunta ca Institutul Albinei a publicat un Album lerie, artilerie, jandarmerie ci pompierie. De vinzare, fn depozit, la Sandro.
de porturi moldovene din mai multe timpuri"].GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 316. 379 015 (498) :76
370 015 (498) : 76 [Se anunta ca a fost litografiat si pus in comer% tabloul
[Se anunta tiparirea la Institutul Albinei a unui Album pictorului Petre Alexandrescu inchipuind Unirea Principa-
a porturilor n:oldovene, Livrezona II, cuprinzatoare de 12 telor]. NATIONALULD, I (1858), p. 43: $tiri din Intru.
tabloane"]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 134: Redactia isi exprimi speranta ca publicul va sprijini difuzarea acestei
Bibliografiea romans. opere, artistica si nationala".

20
www.dacoromanica.ro
 015(498): 78 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 82

380 Papazoglu, maior D. 015 (498): 76
Mihai Voda al V-lea. ROMANUL, II (1858), p. 112;
FOAIE PT. MINTS, XXI (1858), p. 15-16: Bibliografie.
Prospect prin care D. P. prezinta noul tablou istoric editat de el, In to-
vard$ie cu librarii Rusou $i Petri din Bucure$ti. Tabloul, desemnat pe piatra
de dl. Satmari" [Szathmary] pictorul, reprezinta In centru scena uciderii lui
Mihai Viteazul la Turda, dupa un istoric olandez, al carui nume nu it indica.
Tabloul mai cuprinde: portretul mitropolitului Eftimic $i al comandantilor
de o$tiri Bann Manta, Banu Mihalcea, Spatarul Buzescu $i Aga Farca$, pecetea
lui Mihai etc. In plus, cuprinde un text cu diferite date istorice.
381 015 (498) : 76
[Maiorul D. Papazoglu anunta ca a scos al doilea tablou
litografiat, cuprinzind portrete de domni si monumente
istorice din Tara Romaneasca]. ROMANUL, II (1858),
p. 52: insciintari.
382 015 (498) : 76
[Editorul George Ioanid anunta ca a iesit de sub presa
-
litografica al doilea tablou cu portretele a 13 domitori ai
Tarii Romanesti]. ANUNT. R., V (1858), nr. 15, p. 3
Se public& numele celor 13 domnitori; tabloul mai cuprinde 5i: Crucea
de friairit de la bariera Oborului, Tumid Colfiti, cum a fost mai Inainte de a
se darima, si Monastirea Sf. Pantelimon. Pre(ul tabloului este de 6 slant!.
383 015 (498) : 76
[Editorul George Ioanid anunta ca va litografia cloud
-
tablouri in ulei ale pictorului C. Lecca, pe care le are in po-
sesia sa]. ANUNT. R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1.
Cele doua tablouri stnt: AI 40-lea an al domniei lui Stefan col Mare"
$i Tntilnirea domnilor Bogdan al Moldovei cu Radu V al Tar" Romane$ti".
Tot aid, Ioanid anunta ca va publica si tabloul lui Lecca Intrarea lui Mihai
Viteazul cu triumf In Belgrad" [Alba-Iulial.
384 015 (498):76
[Editorul George Ioanid anunta ca are de vinzare ta-
bloul Moartea lui Mihai Viteazul desin de C. Lecca"].
ANUNT, R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1.
- forte].
Pre(ul unui exemplar este de lei 1,5.
plare din Simbolul credintei", dupa cererea lui C. Stratianu].
ANUNT. R., V (1858), nr. 17, p.4.
Deoarece C. Stratianu nu le-a ridicat, litograful le-a pus in vinzare II
cricine poate cumpara asernenea tablouri cu pret de 3 sfanti unul".
390 Teodori, Dimitrie 015 (498): 76
- [Prospect cu privire la tiparirea portretelor Corvinilorj
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 177-178: Transsilvania.
D. Teodori, paroh ortodox din Lugoj, anunta ca in scurt time vor fi tipa-
rite, sub Ingrijirea sa, portretele lui loan, Ladislas si Matei Corvin. Precut
fiecarui portret va ti de 20 de crei(ari. Autorul prospectului discuta $i
problema originii romane$ti a Corvinilor.
391 015 (498) : 78
[Se anunta spre vinzare, la Libraria Noua din Iasi, Uver-
tura Nationals." de Alexandru Flehtenmaher].
IV (1856), p. 1008: Bibliografie.
ZIMBRUL, -
Se precizeaza ca lucrarea a fost apreciata de faimosul" Liszt, In timpul.
$ederii lui la Ia$i. Pre(ul este de 3 douezeceri.
392 015 (498) : 78
[Se anunta ca, la libraria George Ioanid, se ails de vinzare
maher"]. -
Uvertura Nationala, compusa pentru piano de A. Flehten-
ANUNcATORUL, IV (1856), p. 16: Instiin-
tari; VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 1, p. 1.
Lucrarea a aparut is Institutul Albinei de la lag! $1 costa 3 1/2 sfantihi
393 015 (498):78
[Se anunta ca Hora Unirii" de V. Alecsandri, Impreuna
cu notele melodiei compuse de A. Flehtenmaher, a fost
litografiata" de Parteni si se afla de vinzare in Iasi].
STEA0A D., II (1856), p. 156: Avis.
-
394 015 (498) : 78
[Libraria Socec & Comp anunta. ca A. Flehtenmaher
a publicat acum" un caiet cu patru bucati muzicale, sub
-
titlul de Colectiune de cantece nationale" pentru piano-
ROMANUL, II (1858), nr. 100, p. 298.
Colecfia a fost depusa spre vinzare la Socec si costa 5 sfanti caietul.

385 015 (498) : 76

[$tire ca a iesit de sub pressa litografica un tablou is- :8 LITERATURA
toric, inchipuind batalia si biruinta lui Mihai Viteazul de la
Sibiu din anul 1599, Octomvrie 16, compus si litografiat de Literature engleza si americana.
domnu profesor Valstainer"]. ROMANUL, II (1858), germane
p. 120: Anons. PS

PI franceza
Litografia luiWalstenier se afla de vinzare in magazinele Rosetti$i Deutsch. PP italiana
Oa romans
386 015 (498) : 76 latina
[Maiorul D. Papazoglu anunta ca a litografiat un tablou PP greaca
care reprezinta ruinele podului lui Traian, dupa planul in- ruse
tocmit de Eduard Alexandru Popovici, inginerul orasului Literaturi orientale
Severin]. NATIONALUL1.J, I (1858), p, 358.
Tabloul este dedicat Adunariloril Electorale din ambele Principatc-Unite". Literatuni englezil si americans
Precut unui exemplar este 5 sfanti.
387 015 (498) : 761 395 015 (498) : 82
[Se anunta aparitia unui tablou datorit colonelului Papa- [Se anunta ca, la tipografia Buciumului Roman, s-a ti-
zoglu si infatisind podul lui Traian de peste Dunare]. G. parit romanul lui Bulwer Cele din urma zile a Pompeii",
TRANS., XXI (1858), p. 281-282: Principatele Romania tradus de G. Teodori Avineanu]. GAZ. DE MOLD., XXVI
si Moldova. (1854), p. 19: Bibliografie.
Se subliniaza ea tabloul este dedicat alegatorilor din Principatele Unite. E vorba de primul volum al traducerii.
396 015 (498) : 82
388 015 (498):76 [Se anunta c3 se afla sub presa tomul al II-lea Si urma-
[Se anunta de vinzare tabloul podului de poste Dunaze, toarele din Ultimele zile ale politiei Pompea"]. RO-
din 104 d. Cr., scos de maiorul Papazoglu.] ROMANUL, MANIA LIT., (1855), p. 388: Bibliografie.
II (1858), nr. 83, p.332: Felurimi.
Se publica con(inutul litografiei, care mai cuprinde: costumele Melte-
Anuntul e semnat de G. T. Avineanul - traducatorul romanului lui
Bulwer.
dintenilor, pozitia cea pitoreasca a ruinelor si descrierea a 6 scriitori antici $i
moderni ce au descris acest pod". Se da $i pretul, 5 sfantilii. 397 015 (498) : 82
389
[Se anunta apropiata aparitie a tomurilor urmatoare"
015 (498) : 76 ale romanului Cele mai de pe urma zile ale Pompeci", al
[Iosif Pernet face cunoscut ca, In atelierul sau litografic carui Intii volum s-a tiparit In 1854]. GAZ. DE MOLD.,
din Sir, Gorgani, s-a lucrat o catatime" insemnata de exem- XXVII (1855), p. 256.

21
www.dacoromanica.ro
015(498): 82 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015 (498): 84

398 015 (498):82 409 105 (498): 82(73)

[Se anunta iesirea de sub tipar a tuturor volumelor Opu- [$tiri cu privire la aparitia Colibei lui Mos Toma"].
lui Pompean", care se afla spre vinzare In libraria lui Co- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 237-238: Monarhia Aus-
drescu]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 342: Avis. triaca.
E vorba de traducerea romanului lui Bulwer, aparuta sub titlul Ullimele Se anunta cresterea pretului din cauza stamcelor (chipurilor) cu care
site ale poliliri Pompea. s'a Inzestrat cartea"; la redactia Telegrafului, se afla exemplare si pentru cei
care nu an prenumerat.
399 015 (498) : 82
410 105 (498) : 82(73)
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
la toti librarii din Bucuresti Vicartil de la Wakefield, cap [Institutul Albinei anunta ca a tiparit brosura I" din
d'opera a lui Goldsmith, autor anglu, tradus dupe original"]. Bordeiul unchiului Torn seau Vieata negrilor in America",
VEST. R., XVII (1852), p. 324. de Harriet Beecher Stowe, In traducerea profesorului Dimi-
trie Pop]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 88: Biblio-
400 015 (498) : 82 grafie.
[Editorul George Ioanid anunta c& a iesit de sub tipar 411 015 (498):82(73)
Fidentzata de Lamermoor" de Walter Scott, tradus de [Profesorul D. Pop anunta aparitia brosurii a II-a din
G. A. Baronzi]. ANUN(ATORUL, IV (1856), p. 320; tomul I at romanului Bordeiul Unchiului Tom"]. GAZ.
VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie. DE MOLD., XXV (1853), p. 152.
Cu 10 gravuri. A aparut in Biblioteca Litterarie". Anunta totodata el a III-a brosura va iesi In citeva rile.
401 Codrescu, T. 015 (498): 82(73)
Coliba mosuluf Toma sau Vieata negrilor in sudul Sta- Literatuni germanil
turilor-Unite. De D-na Henrieta Beeserii Stove. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 13-14: Bibliografie. 412 015 (498) : 83
Articol-prospect. T.C. vorbeste de succesul romanului Harrietei [Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Beecher Stowe in toata lumea. Subliniaza ca aceasta-i lovitura cea mai Moartea lui Avel, poem In 5 cfnturi, ilustrat cu patru gra-
adinca poate, ce s-au dat sclaviei; si lovitura aceasta s-au dat de o femeie". vuri"]. VEST. R., XVII (1852), p. 248.
Anunta ca va iesi In curind de sub teascurile tipografiei Buciumul Roman E vorba de traducerea poemului lui Salomon Gessner, facuta de C. C.
o traducere In 2 volume, facuta de col. M. Rogalniceanu si comisul Teodor Bajescu.
Codrescu".
413 015 (498):83
402Codrescu, T. 015 (498): 82(73) [Se anunta ca a aparut cartea Eustah Placid", traducere
Prenumerare la Coliba lul Mosu Toma sau Viata negrilor de Virgil Plesoianu]. EHO ECL., II (1852), p.48: Instiin-
Sn sudul Statelor Unite din America. TELEGRAFUL tare.
R., I (1853), p. 92. E vorba de traducerea romanului istoric al lui Christoph von Schmid.
pupa ce se indica pe scurt data aparitiei (15 iunie) si conditiile de prenu-
merare, se reproduce textul articolului publicat de T.C. in Garda de Moldavia, 414 015 (498) : 83
La sfirsit, redac)ia Tdegrafului Ronda anunta ca primeste prenumeratiune [Se anunta cii a iesit de sub tipar si se afla de vinzare,
la aceasta faimoasa carte". la toate librariile, scrierea Safir, prelucrat& de G. Sion"].
403 015 (498):82(73)
SECOLULU, I (1857), nr. 53, p. 4.
E vorba de culegerea de 10 schite si povestiri din opera umoristului
[Se reproduce indemnul lui T. Codrescu pentru Prenu- Saphir, alcatuita de G. Sion,
merare la Coliba lul Mosiu Toma sau Vieata negrilor In sudul
Staturilor Unite din America"]. FUME PT. MINTE.,
XVI (1853), p. 88: Literal-Tu. Literaturii franceth
404 015 (498):82(73) 415 015 (498) : 84
[Se anunta c3 la Iasi a iesit de sub tipar Coliba lui Mosu [Se anunta ca a iesit de sub tipar Doctorul negru, dram&
Toma"]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 177: Monarhia in 7 acte, tradusil de Valentineanu "]. NATIONALULD,
Austriaca. I (1858), p. 346.
Se adauga: fiindca dorinta generale a fost ca aceasta tare interesante Este, probabil, traducerea dramei Le docieur noir, 7 acte, de Anicet
carte SC se fnavuteasca si prin stampe, ace,.sta s'a Mut, insa pretul unui Bourgeois.
esemplare a crescut cu 1 fl. 4 cruceri".
416 015 (498) : 84
405 015 (498) : 83(73)
[Se anunta di se aflil la tipar drama Venetiana, calaul
[Se vesteste aparitia in Principate a romanului Coliba secret& din Venetia", traducere de Alecu Vasiliu]. ZIM-
lui Mop Toma"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 179: Novis- BRUL, II (1851), p. 176: Bibliografie.
simu.
E vorba de traducerea lui A. Vasiliu din Anicet Bourgeois, aparuta in
Se mentioneaza stampele cartii, (acute la Paris. 1852.
406 015 (498):82(73)
417 015 (498):84
[Se anunta di a iesit de sub tipar Coliba lui Mos Toma",
In 2 vol. ilustrate, si se af1a de vinzare]. VEST. R., XVIII [Se vesteste ca a ap&rut In Bucuresti Siamilid",
(1853), p. 228: instiintari. dram& in 5 acte si 9 tablouri]. FOAIE PT. MINTE.,
XVIII (1855), p. 160: Bibliografie.
407 G. R. T. 015 (498) : 82(73) E vorba de drama Schamyl de Paul Meurice tradusi de I. Nacu.
[Scrisoare catre redactor, araind ca romanii din Viena
asteapt5, traducerea romanului Coliba lui Mos Toma", 418 015 (498):84
eclitata de T. Codrescu la Iasi]. G. TRANS., XVI (1853), [Se anunta ca apare curind Onoarea si banii", comedie
p. 279: Moharchi'a austriaca. Viena, 6 Septembrie s.n. In 5 acte, imitate dupa Ponsard, de I. C. Lerescu]. FOAIE
408 015 (498) 82(73) PT. MINTE , XVIII (1855), p. 88, col. II.
[Redactia se plinge ca prenumerantii din Transilvania 015 (498) : 84
nu an primit exemplarele cuvenite din Coliba lui Mos Toma" 419
editata de T. Codrescu]. TELEGRAFUL R., I (1853), [Se comunica iesirea din tipar a comediei Onoarea si
p. 392: Monarhia Austriaca. banii", localizatd chip& Ponsard], FOAIE PT. MINTE.,

22

www.dacoromanica.ro
015(498): 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
XVIII (1855), p. 92: Bibliografie; VEST. R., XX (1855),
supl. la nr. 33, p.2
420 015 (498) : 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Dealul Dracului, drama
in 5 acte" si se aft& de vinzare]. - VEST. R., XVIII (1853),
p. 228: Instiintari; p. 368: instiintari.
E, probabil, o traducere a piesei lui Eugene Sue La Morne au diable,
transpusi de el chips propriu I sau roman cu acelasi titlu. Traducerea a Post
facuta de S. Mihalescu.
015 (498):84
421
[Se anunta ca este sub tipar piesa Adelaida de Lusan",
drama in 5 acte $i 9 tablouri, prelucrata dupa. romantul"
cu acest titlu, tradus din frantuzeste de clucerul Simeon
Marcovici]. - VEST. R., XVII (1852), p. 400: Instiintari.
422 015 (498):
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la Libraria
Romaneasca a lui Gheorghe Ioanid, cartea Credinta, na-
dejdea gi indurarea, drama in 5 acte"). - VEST. R., XVI
(1851), p. 340; ZIMBRUL, II (1851), p. 56: Bibliografie
romaneasca.
E vorba de traducerea din frantozeste" a lui A. Manoll
423 015 (498) : 84
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la Libraria
Romaneasca a lui Gheorghe Ioanid, cartea Barbatul anonim,
comedie vodevila in 2 acte"]. - VEST. R., XVI (1851),
p. 340.
E vorba de traducerea din limba franleza" facuta de A. Manolli.
424 015 (498) : 84
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la libraria
lui G. Ioanid, cartea Noblesa cumparata, comedie vodevila
in 2 acte "]. - VEST. R., XVI (1851), p. 340; ZIMBRUL,
II (1851), p. 56: Bibliografie romaneasca.
E vorba de comedia tradusi din limba franleza" de A. Manolli.
425 015 (498):84
[Se anunta ca va aparea Hagi Stavrosa", traducere din
limba franceza de P. Teulescu]. - ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 124; ROMANUL, I (1857), nr. 5, p. 4, col. III
E vorba de povestirea cu caracter de roman a lui Edmond About Roi
des Montagnes. - Anunlul din Ronitinui e semnat de C. A. Rosetti.
426 015 (498):84
[Editorul Gheorghe Ioanid anunta ca va aparea in curind
Pugol de la Strago", ilustrat cu 24 de gravuri]. - VEST
R., XXI (1856), p. 304.
Eroare de tipar. E vorba, In realitate, de romanul de aventuri al scrii-
torului francez J. Arago, tradus de P. at. Georgescu sub titlul de Pujola,
chefula Mikeletilora, 2 vol., Buc., 1856.
427, 015(498) : 84
[Se anunta ca va aparea in curind Israelitul", roman
istoric de H. de Balzac]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 64, col. IT si 76: Instiintare, 124, col. III.
428 015 (498) : 84
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la libraria
C. A. Rosetti, Omul muntelui", romans original", de D. L.].
- ROMANUL, II (1858), p. 88: Insciintari.
Este vorba de versiunea In limba romans a romanului Les sept montagnes.
Histoire moldave, a scriitoarei de origine franceza Marie Boucher, care semneaza
romaneste cu pseudonimul Doamna L", far frantuzeste Marie Movila".
429 015(498): 84
[Se di de tire ca In tipografia Francezo-Romana s-a
tiparit romanul clasic s Atala ade Chateaubriand, tradus de,
raposatul acum, Gheorghie Romanescu"]. - GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), nr. 53 p. 110: Bibliografia romans.
430 015(498) : 84
[Se anunta Eventurile celui din urma. Abenseragiu" de
Chateaubriand, trad. I. N. Sioimescu, Bucuresti, 1852].
- FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu.
3 - Bibliografia analitica - c. 3102
www.dacoromanica.ro
015(498):84
431 015(498) : 84
[Se anunta ca, peste putin, va iesi de sub tipar Natcezii
In 2 volumine"]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 368: In-
stiintari.
Traducere din Chateaubriand.
432 015(498) : 84
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la libraria
lui G. Ioanid, cartea Mihail Cantemir Moldoveanul", tra-
ducere de G. Codrescu]. - VEST. R., XVI (1851), p. 340,
col. I.
Eroare de tipar. E vorba, in realitate, de romanul istoric al contesei
Dash Mikael le Moldave, tradus de Th. Codrescu.
433 015 (498) : 84
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la Libraria
Romaneasca a lui Gheorghe Ioanid, cartea Act& sau moartea
lui Neron, tradus de C. Gane, in 2 volume "]. - VEST. R.,
XVI (1851), p. 340.
E vorba de traducerea romanului istoric at lui A. Dumas-tatal, aparuta
n soul 1851 la Iasi.
434 015 (498) : 84
[Se anunta ca va aparea Amory sau Amorulu de care
moare cine-va qi Amorul6 de care nu moare", traducere din
Alexandre Dumas de M. Costiescu]. - ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 124.
E vorba de romanul Amaury.
435 015(498): 84
[Se anunta ca, in curind, se va pune sub tipar romanul
istoric intitulat BastardulA Moleon" de Alexandre Dumas,
tradus de Dimitrie Zaganescu]. - SECOLULU, I (1857), nr.
40, p. 4.
436 015(498): 84
[Se anunta ca va intra sub tipar, in Biblioteca Litte-
rara" scoasa de G. Ioanid, traducerea romanului Contele
de Monte Christo", de A. Dumas.] - PATRIA [Bucuresti],
I (1855), p. 284: Bibliografia; VEST. ROM., XX (1855),
p. 332: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
p. 272: Bibliografia; FOILETONUL Z., I (1855), p. 312:
Bibliografie.
437 015(498): 84
[Editorul G. Ioanid anunta ca an iesit de sub tipar vol.
1-5 din Contele de Monte Christo"]. - NATIONALULU,
I (1858), p. 242: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XXI
(1858), p. 64: Bibliografie; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 252 : Bibliografie romans.
Vor urma vol. 6-8. Se publics to Biblioteca Litterarie", saris a III-a.
438 015(498): 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Iacobini gi Girondini,
traductie de G. A. Baronzi din A. Dumas"]. - ANUN-
cATORUL, IV (1856), p. 94: Bibliografia; VEST. R., XXI
(1856), supl. la nr. 25, p. 1 : Bibliografie.
In Biblioteca Litterarie", editata de G. Ioanid.
439 015(498): 84
[Editorul George Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar
Iacobini gi Girondini sau Cavalerul de la casa rosie" de
Al. Dumas, tradus de G. A. Baronzi]. - ANUKATORUL,
IV (1856), p. 320.
A aparut In Biblioteca Litterarie".
440 015(498): 84
[Se comunica punerea sub tipar a romanului Isaac La-
kedem" de Al. Dumas, trad. de G. Baronzi]. - FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 116: Bibliografie.
E vorba de romanul Isaac Laquedem de Al. Dumas-tad].
441 015(498) : 84
[Se comunica aparitia In Bucuresti a traducerii lui G. Ba-
ronzi din Isaac Laquedem" de Al. Dumas]. - FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 160 : Bibliografie.
23
015(498): 84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
442 015(498) : 84
[Se anunta ca a aparut at doilea volum din Isaac La-
kedem"]. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 236 :
Bibliografia.
Anun(area se face printr-un prospect al librAriei Christ. Joanin & Roma-
nov din Bucure0i, reprodus din &aria.
443 015(498) : 84
[Editorul I. Calinescu anunta ca a iesit de sub tipar ro-
manul Cei trei musquetari" al lui A. Dumas]. - ANUNT.
R., IV (1857), supl. la nr. 7, p. 3 : CONCORDIA, I (1857),
p. 20.
In dota volume, format mare, ilustrate cu 32 de gravuri; traducere de
B. P.; pre(ul 24 de sfan(i.
444 015(498) : 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar romanul Pascal Bruno"
de AI. Dumas, ilustrat in text cu 25 de gravuri intocmai ca
in originalul frantez"]. - ANUNcATORUL, IV (1856), p.
72: Instiintari.
445 015(498) : 84
[Se vesteste ca se va pune sub tipar Regina Margot"
de A. Dumas.] - PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 284 :
Bibliografia; VEST. R., XX (1855), p. 332 : Bibliografie;
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 272 : Bibliografia.
In Biblioteca Litterarie" a lui G. Ioanid.
446 015(498): 84
[Editorul G. Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar Re-
gina Margot", de Al. Dumas]. - ANUKATORUL, IV (1856),
p. 320.
In trei volume, cu 94 de gravuri In text ; a aparut In Biblioteca
Litterarie".
447 015(498) : 84
[Se anunta ca au iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Calatoriile lui Dumas in Italica "]. - VEST. R., XVIII
(1853), p. 380 : In§tiintari.
Pretul un sfant bropira".
448 015(498) : 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se ail& de vinzare
romanul intitulat Dama cu camelii"]. - VEST. R., XIX
(1854), supl. la nr. 13, p. 1 : Bibliografie.
E vorba de traducerea romanului lui Al. Dumas-fiul.
449 015(498): 84
[Se face cunoscut abonatilor la carton Aventurile lui
-
Telemacu", ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare la
libraria lui A. Daniilopolu]. VEST. R., XVII (1852), p.
140 : Instiintare.
E vorba de opera lui Fenelon, tradusa In romanqte.
450
015 (498) : 84
[Se anunta ca vor aparea in curind Misterele Incuisi-
PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 284 : Bibliografia ;
VEST. R., XX (1855), p. 332; Bibliografie ; FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p 272 : Bibliografie; FOILETONUL
Z., I (1855), p. 312 : Bibliografie.
In Bilioteca Litterarie" a lui G. Ioanid.
451 015(498) : 84
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta ca se afla sub tipar
Misterile Incuizitiunei"]. - VEST. R., XXI (1856), supl.
la nr. 6, p. 2 : Bibliografie.
Vor apArea In seria a 2-a a Bibliotecii Litterarie".
452 015(498):84
[Editorul George Ioanid anunta ca au iesit de sub tipar
Misterele Incuisitiei de M. V. F6real, traductiune de P. M.
Georgescu "]. - ANUNCATORUL, IV (1856), p. 56, 320;
VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 12, p. 1.
In cloud volume, ilustrate cu 10 gravuri. A apArut In Biblioteca Li.terarie".
24
www.dacoromanica.ro
015(498): 84
453 015(498) : 84
[Prospect cu privire la editarea romanului Misterele
Londrei", de Paul Feval]. - ROMANUL, II (1858), p. 76:
Libraria Socec & Companie.
Editorul anunta cA a cautat sa remedieze plingerea publicului ca tipari-
turile romine§ti shit prea scumpe, mai ieftine fiind cartile venite din Franta.
In consecin(A, a conceput un plan de tiparire a citorva scrieri foarte intere-
sante" la un pret cu 40-50% mai ieftin decit cel obitnuit. Deocamdat8, a
tiparit vol. I §i II din Misterele Londrei, de ingeniosul autor Paul Feval";
volumul al III-lea va urma curind. Noteaza cA traducAtorul, Valentineanu,
§ -a dat toate silin(ele ".
454 015(498): 84
[Libraria Socec face cunoscut ca au iesit de sub tipar
Misterele Londrei", de Paul Feval]. - ANUNT. R., V (1858),
nr. 36, p. 3; NATIONALULD, I (1858), p. 164: Bibliografie ;
ROMANUL, II (1858), p. 140 : Libraria Noua. Socec & Com-
pane.
In 3 volume. Pretul unui exemplar este de 18 sfantihi.
455 015(498): 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Conzalvo de Cordova
sau Caderea Grenadei, epizodu din resboele Mauriloru cu
Spanioli, de Florian"]. - NATIONALULD, I (1858), p. 342 ;
ROMANUL, II (1858), nr. 80, p. 321.
Pretul, 4 sfanti.
456 015(498): 84
[Se vesteste ca a aparut partea a III-a a romanului isto-
ric Fratii de arme"]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 244 : Bibliografie.
Traducere de Alecu Vasiliu. Cartea se vinde la libr8ria lui Pavel Donici.
Partea a I V -a se tipAre§te. - E vorba de romanul istoric al d-nei de Geniis.
457 015(498) : 84
[Se anunta ca an iesit de sub tipar volumele al III-lea
si al IV-lea din Incongiurarea Roselei" si se afla de vinzare
la toate librariile]. - ANUNcATORUL, IV (1856), p. 8 :
Instiintari.
E vorba de traducerea romanului Siege de la Rochelle de d-na de Geniis.
458 015 (498) : 84
Se anunta ca a iesit de sub tipar Misterurile tintirimu-
-
lui de Paris, Per la *ez, volum I-iu" si se afla de vinzarc].
VEST. R., XVIII ( 1853), p. 228 : Instiintari.
459 015 (498) :84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
cartea Misterurile tinterimului de Paris perlasez in 2 volu-
me"]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : Instiintari.
E vorba de cartea Misterurile Tintirifnulai Per-Lafez, traduczie a D-nei
Smaranda nascuta Atanasiu, tom. I - II", aparutA in Galati. Traducerea
s-a fAcut dupe romanul Les Nulls du pore Lachaise, de Leon Gozlan, Paris,
1846, care a circulat la not §i in original.
460 015(498): 84
[Se anunta ca. librarul G. Ioanid va pune curind sub tipar,
in Biblioteca Litterarie" scrierea Gabriella" de Lamartine].-
PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 284: Bibliografie ; VEST.
R., XX (1855), p. 332: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 272: Bibliografie; FOILETONUL Z., I
(1855), p. 312: Bibliografie.
Trebuie sa fie vorba de traducerea dupe Graziella de Lamartine, fAcutA
de Maria Ioranu, care a aparut in anul 1858 in Biblioteca Litterarie" a lui
G. Ioanid.
461 015(498): 84
Lamartine, In traducere].
(1858) p. 64 : Bibliografie.
- FOAIE PT. MINTE, XXI
[Se anunta c5. la Bucuresti a aparut Graziella" de
462 015(498) : 84
[Editorul G. Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar Gra-
ziella" de A. de Lamartine]. - NATIONALULU, I (1858),
p. 242 : Bibliografie ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 252 :
Bibliografie romana.
015 (498) :84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):84

463 015 (498) : 84 474 015(498): 84

[Librarul Gh eorghe Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar
Laptarita din Mont-Fermeil" de Paul de Kock, 1 volum].
-VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2 : Bibliografie;
FOILETONUL Z., I (1855), p. 352 : Bibliografie.
015(498) : 84
464
[Editorul George Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar
Madelena" de Paul de Kock]. - ANUNT. R., IV (1857),
nr. 89, p. 4.
Precizeaza c3 scrierea lui Paul de Kock mai este insotita de urmAtoarele
trei nuvele: Pantofia IOW, de contesa Dash ; Nu to alinge de regina; Diavolul
in infern, ambele de Boccaccio. Pretului intregului volum este de lei 15,30.
465 015(498): 84
[Editorul George Ioanid face cunoscut ca a iesit de sub
tipar Tribunalul secret", roman istoric de Cldmence Ro-
bert]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 53, p. 4 : CONCORDIA,
I (1857), p. 183.
Tradus in romineste de C. ZAganescu; 2 volume in 80, pretul 20 1/4 lei.
466 015 (498) : 84
[Se anunta ca a aparut in Bucuresti Lacul dracului" de
G. Sand, tradus de G. Baronzi]. - FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 116 : Bibliografie.
467 015(498): 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Lelia", volumul I].
- VEST, R., XVIII (1853), p. 368 : Instiintari.
Face parte din Biblioteca Litterarie, publicata de librariul-editor Gheor-
ghe Ioanid"; vol. II III vor iesi de sub tipar peste putin. - E vorba de
si
romanul Lelia de George Sand.
015(498): 84
468
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Mauparta", 2 vo-
lume]. -7 VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : Instiintari.
Scrierea face parte din Biblioteca Litterarie", publicatA de librariul-
editor" Gheorghe Ioanid. - E vorba de romanul Man prat de George Sand.
469 015(498): 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se MIA de vinzare
Mesela" de George Sand, tradusa de G. A. Baronzi]. -
VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : Instiintari.
S-a tip5rit Intr -un volum cu poeziile lui G. A. Baronzi si cu nuvela Orbit!
a scriitorului R. R. Thellusson, tradusA de G. A. Baronzi. - E vorba de po-
vestirea llf eltela.
470 015(498): 84
[Se anunta ca, peste putin, va iesi de sub tipar Mont-
Reveche" in 3 volume]. VEST. R., XVIII (1853), p. 368 :
E vorba de romanul Mont-RevIche de George Sand.
471 015(498) : 84
[Gheorghe Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar al II-lea
volum din Mariana, traducere de d. Teulescu"]. ANUN-
cATORUL, IV (1856), p. 28 :Instiintari; VEST. R., XXI
- 482
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Avutul si Saracul,
un prea frumos roman, tradus de A. Pelimon"]. - ANUN-
cATORUL, IV (1856), p. 216.
Volumul este ilustrat cu 12 gravuri; pretul unui exemplar este de 6 sfanti.
- E vorba de romanul lui Emile Souvestre.
475 015(498) : 84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Artur", 2 volume].
- VEST. R., XVIII (1853), p. 368 :
Cartea face parte din Biblioteca Litterarie", publicata de librariul-
editor" Gheorghe Ioanid. - E vorba de traducerea lama de P. Teulescu
dupl romanul lui Eug. Sue.
476 015(498):84
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Chernoc Corsarul "]. - VEST. R., XVII (1852), p. 248.
E vorba de traducerea romanului Kernock le pirate, de Eugene Sue.
477 015(498) : 84
[Se face cunoscut amatorilor de lectura ca s-a tradus in
romineste, de care aga Nicu Racovita, si s-a pus sub tipar
Comandorul de Malta, romant dintre ale lui Eugene Sue"].
- ANUNT. R., IV (1857), nr. 62, p. 4.
478 015(498):84
Comandorulii de Malta. -ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 116
Scurt anunt despre punerea sub tipar a traducerii din Eugene Sue, facia&
de N. RacovitA.
479 015(498) : 84
[Editorul G. Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar Cru-
cea de argint" de Eugene Sue, traducere de I. Eliade]. -
FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 64 : Bibliografie; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 252 : Bibliografie romans;
NATIONALULD, I (1858), p. 242 : Bibliografie.
480 015(498) : 84
[Librarul-editor G. Ioanid vesteste ca a scos de sub tipar
Jidovu ratacitor", traducere dupa. Eugene Sue]. - FOAIE
PT. MINTE, XXI (1858), p. 64: Bibliografie; GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 252: Bibliografie roman& ; NATIO-
NALULD,I (1858), p. 242 : Bibliografie.
In 8 volume, la un wet de 35 de sfanti.
481 015(498) : 84
[Se anunta ca peste putin va iesi de sub tipar Matilda",
in 5 volume]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 368 : Instiin-
tari.
E vorba de romanul Jul Eugene Sue.
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
Orbul, nuvela de D-na R. R. Thellusson" tradusa de
015(498) : 84

(1856), p. 28 : Bibliografie. G. A. Baronzi]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 368: Instiin-

Pretul ambelor volume este 5 sfanti. - E vorba de romanul Mariana tari.
de Jules Sandeau. S-a tipArit intr-un volum cu poeziile lui G. A. Baronzi cu Mellela de
George Sand.
472 015(498) : 84
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare, la Libra- 483 015(498): 84
ria Romineasca a lui Gheorghe Ioanid, cartea Maria fiica [Se anunta Batranulu misteriosu", traducere din limba
orbului, tradusa de pah. Dimitrie Andoniu"]. - VEST.R., franceza de G. B., Bucuresti, 1851]. - FOAIE PT. MINTE,
XVI (1851), p. 340. XVI (1853), p. 44 : Literariu.
E vorba de o povestire de d-na de Sirey.
E vorba de traducerea facuta de G. Baronzi.
473 015 (498) : 84
484 015(498) : 84
[Se anunta ca din Museulii Literati."' a iesit de sub ti-
par al III-lea volum din Memoriele Diavolului"].- ROMANIA [Se anunta aparitia calla Tinarul lucrator", traducere
[Bucuresti] , I (1857), p. 28. din limba franceza de Virgil Plesoianu]. - EHO ECL.,II,
E vorba de traducerea romanului Les Mitnoires du Diable de Frederic (1852), p. 48 : /nstiintare.
Saulie, Paris, 1838. Cartea a apArut in Biblioteca ReligioasA Moralr.

25
www.dacoromanica.ro
015(498):84 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 859

485 015(498): 84 principele domnitoria Grigorie A. Ghica V. V." alcatuita

[Se anunta a a aparut si se afla de vinzare Callatorie de D. Gusti]. FOILETONUL Z., I (1855), p. 8 : Biblio-
imprejund cammerei melle, traductiune de d.C. Aricescu"] grafie.
TIMPULtr, I (1856), supl. la nr. 4, p. 4 : Bibliografie. 495 015 (498) : 859
Pretul este un sfanl jumatate. E vorba de scrierea lui Xavier de [Se anunta ca a legit de sub tipar si peste citeva zile se
Maistre. pune In vInzare o colectie de poesii, parte din ele bucati
486 015(498) : 84 istorice"]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 35, p. 4.
[Se anunta ca au aparut notele de calatorie De la Paris Cu ilustratli, constlnd din peisaje, vederi de orase si portrete de domni-
tori si de site persoane istorice.
la Atena Pelerinajiu de Lainici" de Ponson du Terrail,
traducere de D. Gusti]. ZIMBRUL, II (1851), nr. 44, p. 496 015(498): 859
176 : Bibliografie. [Se anunta ca a aparut cartea de cintece nationale in-
Se aminteste totodatA cS aceastA traducere a apArut si to Foiletonsa titulata Dorul"]. ROMANUL, II (1858), nr. 95, p. 278.
Zimbrului.
Cartea, cuprinztnd 72 de ctntece, se gaseste de vInzare la librAria George
Ioanid.
Literaturil italiand 497 015(498) : 859
487 Picleanu 015(498): 85 [Georgiu Delian, secretarul Societatii de lecture a junimii
roman din Oradea, anunta ca se vor edita un almanac
[Prospect cu privire la publicarea In curind a traducerii beletristic-literariu" pe anul 1853 si o culesetiune de poesie
sale in proza. Ierusalimul liberat", chip& Torquato Tasso]. poporali"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 77 : Oradea-mare,
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 100 : Bibliografia 14 Martiu 1853.
Romani. InvitA publicistli roman' sA colaboreze la acest almanah, far pentru cu.
P/cleanu anunta deschiderea prenumerarii, care se va face la Iasi, la legerile de poezie populark face apel Ia preoli si sAteni sA adune material din
Marlton si Comp. Lucrarea se va tiparl Ia Bucuresti In 2 volume, ornate cu popor.
21 de gravurl lucrate In halcografie de cel mai bun maestru la Viena". Pretul
abonamentului: 8 sfantihi. 498 015 (498) :859
488 015(498):85 Versuintii romani. Prevorbit. FOAIE PT. MINTE,
[Se anunta ca s-a pus sub tipar poemul Ierusalimul li- XVII (1854), p. 167-169.
berat" de Torquato Tasso, traducere de A. N. Picleanu]. Prezentare la volumul de versuri editat de Solietatea de Leptura a
Junimei romane studinte la scalele Oradane", 1854. Programul acestei colectii:
ZIMBRUL, II (1852) p. 230 : Bibliografie. Poezii ale Inaintasilor, versuri ale tinerimii locale si culegeri de poezie poporala,
Traducere to prozA. fAcute In vacante. Consideratii critice asupra versurilor poetilor mai vechi.
015(498):85 Scopul culegerii. Limba folosita In ea. Ortografia.
489
[Se anunta ca, a aparut Beatrice di Tenda", tragedie de 499 015 (498): 859
Felice Romani, traduse de Valentineanu si Canini]. RO- [Societatea de lecture a junimei romane din Oradea anunta
MANUL, II (1858), nr. 100, p. 298. ca ultimele coli din culegerea Versuintil romani" s-au dat
Pretul 1 sfantih. la tipar]. G. TRANS., XVII (1854), p. 196: Brasovii,
015(498) : 85
28 Iuniu.
490
Instiintarea e semnatA de Dion. Pascutiu si P. V. Ventrariul.
[Se anunta ea a aparut estract in limba romane"
un libret al tragediei lirice Doi Foscari", cu text de Piave 500 015 (498): 859
si muzica de Verdi]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), Sotietatea de lecture a junimel romane studinte la scolele
p. 150 [gresit : 148].: Bibliografie. Oradane. G. TRANS., XVII (1854), p. 252.
491 015(498):85 AnuntA cA a iesit de sub tipar sarcina prima din Versuintif roman 1. Doer
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare Norma", 20 dintre cele 60 de liste de prenurneratie Impartite dinainte au fast inapoiate
tragedie de Felice Romani, traducere de Canini si Valenti- Societatii. CorespondentA cu prenumerantii.
neanu]. ROMANUL, II (1858), p. 96 : 501 015 (498): 859
Volumul confine sl textul Italian. Pretul, 2 sfantihi. [Se anunta Arp'a romana" de C.D. Aricescu, Bucuresti.
1852]. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Literariu,
Literaturci romans 502 015 (498): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se aft& de vinzare la
Poppasu, Pant. C.
492 015(498): 859 libraxii Lira" , poezii de C. Aricescu]. NATIONALULtf,
[Prenumeratiune la noula Corespondinte Romanti, sell I (1858), p.72.
la ono Stilionaria universale. G. TRANS., XVI (1853), 503 015 (498) ; 859
P. 134. [Se anunta ca la Institutul Albinei s-a publicat Culegere
Prospect. AratS cA lucrarea SA cuprinde pe Raga o introducere fun- de poezii" de G. Asachi, editia a II-a adaugita, cu compuneri
damentala In regulele gramaticei, stilisticel si curtuasiei sotiali" modele originale italiene, franceze si germane]. GAZ. DE MOLD.,
de scrieri cAtre autoritatile administrative si judiciare, de scrisori si acte co- XXVII (1855), p. 33; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
merciale etc. Pretul prenumerArii, 4 florini. Se comunicA persoanele la care se p. 116: Bibliografie.
pot face prenumerAri.
504 015 (498): 859
493 015 (498) : 859 [Se anunta ca au iesit de sub tipar si se afla de vinzare
[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare Dictionarul Nopturnele", poezii de G. A. Baronzi]. VEST. R.,
Inimer]. ZIMBRUL, I (1851), p. 383 : Bibliografie Ro- XVIII (1853), p. 368: Instiintari.
mineasca. S-au tipArit Intr-un volum cu Metiela de George Sand si Orbul, nuvelA
Diclionerul a apArut In tipografia Buciumului Roman si se afla de Anzare de R. R. Thellusson, traduse de G. A. Baronzi.
la librAria Hristofor si la tipografie, cu pretul de 5 lei.
505 015 (498): 859
494 015(498): 859 [Se anunta ca an aparut Cintece si plingeri" de D. Bolin-
[Se anunta a a iesit de sub tipar, In tipografia Buciu- tineanu]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 177: Bibtio-
mul Roman, culegerea de poezii Buchetul poeticii pentru grafie romana.

26
www.dacoromanica.ro
015(498):859 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 859

506 015 (498): 859 518 015 (498) : 859

[Se comunica aparitia unei noi editii din poesiile noue [Se anunta ca a aparut culegerea de poezii Zorile", de
yi vechi" ale lui D. Bolintineanu]. - FOAIE PT. MINTE, D. Dascalescu]. - FOILETONUL Z., I (1855), p. 176:
XVIII (1855), p. 124: Bibliografie. Bibliografie.
E vorba de culegerea intitulati Porsiile vechi fi nous Edate sub in- 519 015 (498): 859
grijirea D. G. Sion".
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta ca an iesit de sub tipar
507 015 (498): 859 ,,Momente campenesti din poeziile unui sateanii brosura a
[Librariile C. A. Rosetti si Socec anunta ca a aparut si se III-a si a IV-a"]. - VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6,
aft& de vinzare Cintarea Romaniei" de N. Balcescu, tradusa p. 2: Bibliografie ; FOILETONUL Z., I (1855) ; p. 352: Biblio-
In versuri de D. Bolintineanu]. - ROMANUL, II (1858), grafie.
p. 68: Insciintari. Este vorba de cartea lui P. M. Georgescu, din care braurile I-II an aparut
In 1852, Mr III-IV In 1855.
Doul Instiintari diferite, in col. I.
520 015 (498): 859
508 015 (498): 859
[Se anunta, ca a iesit de sub tipar o balada originals,
[Editorul Christ. Joanin & Comp. Romanov anunta a, intitulata Pe ursita", de A. Pelimon]. - VEST. R., XVII
in curind, va iesi de sub tipar o mare colectiune, In mai multe (1852), p. 212.
trie Bolintineanu"]. -
brosuri, de Legende sau Basme Nationale in versuri, de Dimi-
ANUNT. R., V (1858), nr. 30, p. 4.
Prospect detaliat. - Editorul area a Dim. Bolintineanu a adunat
521
[Se anunta ca a iesit de sub tipar o Colectie de Poezii
015 (498): 859
aceste legende si le-a dat o forma poetics, Intrebuintind 5i versurile numite noi" si se afla de vinzare]. - VEST. R., XIX (1854), p. 336.
iatuse". Colectiunea va Mai in 16 broauri; pretul unei brauri, 1 sfantitt. E vorba de volumul lui A. Pelimon.
509 015 (498): 859 522 015 (498 ): 859
[Libraria C.A. Rosetti anunta ca a iesit de sub tipar si se Se comunica grabnica iesire din tipar a Poesiilor d-lui
afla de vinzare culegerea de poezii Melodil Romine", Alesandru Sihleanu, sub titlu de Armonii intime".] -
de D. Bolintineanu. - ROMANUL, II (1858), p. 188, col. III. CONCORDIA, I (1857), p. 24.
510 015 (498): 859 523 015 (498): 859

poezii lirice].
Bibliografie.
-
[Se anunta ca D. Bolintineanu a scos un nou volum de
FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 15:
E vorba, probabil, de Mclodii romdnc, Bucuresti, 1858.
511
[Editorul George Ioanid anunta, ca au iesit de sub tipar
Renasterea Romaniei" si Nationale. Domnul Tudor", de
Cezar Bolliac]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p. 4.
Ambele broauri au aparut la Paris In edit ii de lux ; prima costa 4,30 lei
car a doua 9 lei.
512
[Se anunta ea a aparut volumul Colectiune de poesii
vechi si noi", de Cezar Bolliac]. - ROMANUL, II (1858),
nr. 33, p. 132 [gresit: 128].
513 015 (498): 859
Moyse Bota da de tire ca a pus sub tipar un volum de
Versuril. - FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 100:
Provocare la prenumeratiune.
[Se anunta cs an iesit de sub tipar Armonii intime",
poezii de Alexandru Sihleanu]. - CONCORDIA, I (1857),
p.44.
524 015 (498): 859
015 (498): 859 [Se vesteste ca au iesit la lumina Armonii intime" de mai
eri repausatul poet" Al. Sihleanu]. FOAIE PT. MINTE, XX
(1857), p.12: Bibliografii.
525 015 (498): 859
[In revista. " ziarului, C. A. Rosetti anunta, Intre cele
,doua carti frumoase" care aparusera, volumul de poezii al
015 (498): 859 lui G.Sion, poetul nostru de peste Milcov"]. - ROMANUL,
I (1857), nr. 41, p. 2: Bucuresti, 29 Dechemvrie / 10 Ianuarie.
526 015 (498 ): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar o colectie de poezii ale
lui G. Sion], NATIONALUM I (1858), p. 44: tiri din Intru.
Redactiunea", care semneazi 5tirea, adauga ca forma, stilul clt at
sMtimentele patriotice, ce an inspirat pe autor, vorbesc In favoarea acestal
opere".

514 015 (498): 859 527 015 (498): 859

[Se anunta ca a iesit de sub tipar Munteanul Si Panduru- [Se anunta cs renumitul poet roman" Gheorghe Sion
lu - ANUNT. R., IV (1857), nr. 55, p. 4; a scos un nou volum de versuri, la - FOAIE PT.
ROMANUL, I (1857), nr. 2, p.4. MINTE, XXI (1858), p. 8: Bibliografia.
Este vorba de broaura lui Eugeniu Carada. Probabil, volumul intitulat Din poesiik lui G. Sion, aparut In 1857 la
Bucuresti, localizarea Bind eronati.
515 015 (498) : 859
[Se anunta a, In tipografia A. Berman, s-a tiparit volumul 528 015 (498): 859
Poezil. Alatuirl gi talmacirl" de logof. C. Conachi]. - [Se anunta a au aparut Compuneri lirice si fabule" de
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 112, p. 4: Bibliografie. I. Sirbu]. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p.177: Biblio-
Volumul cuprinde qi portretul logofitului. Se afla de vinzare la Libraria grafia romans.
Nouit. 529 015 (498): 859
516 015 (498): 859 De proba. - ANUNT. R., V (1858), nr. 31, p.2.
[Se vesteste ca a aparut la Bucuresti Melodii intime" de Se anunta ca, peste putin, va desub tipar volumul Un buchd filoroman
G. Cretianu]. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. peneru junimea mica, de Cont. Stefanide. Se publics, pentru reclama, doul
88: Poesii noue. poezii: Coragiul ai Duna euviitsfd.

517 015 (498): 859 530 015 (498): 859

[Se anunta ca au iesit de sub press, In tipografia Buciu-
mul Roman, Scrisori tinteresti 51 poesii noue" de Dimitrie
Dascalescu]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 141, p.4: Bibli-
ografie.
E vorba de volumul de versuri Scrisori din Tara Tinleireascd ,Si Poesii
Nose.
Cartea bunelorii moravurl, In versuri si cu vignete, de D.
Constantin Stefanide, 1858, Mafu. - MUSEULU N., I (1958),
p. 120: Bibliografie.
Redama pentru cartea de mai sus, prezentInd-o ca pe o crestomatie
destinata a fi un auxiliar al educatiei. Se anunta ca au aparut partite I §I a
II-a, iar pate putin va aparea gi partea a III-a.

27
www.dacoromanica.ro
 015(498):859 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
531 015 (498): 859
[Se anunta ca a ieit de sub tipar Un buchetil filoromana
sau Cartea bunelor moravuri', in versuri, de Const. Stefanide].
-NATIONALUIX, I (1858), p. 198: Bibliografia.
Au aparut adunarea 15i a doua" $i se vind cu lei 2 pan[ale] 20 ; aduna-
rea" a treia va urma deosebit.
532 015 (498): 859
[Se anunta ca s-a pus sub tipar Repertoriul dramatic"
de V. Alecsandri]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 206: Biblio-
grafie.
Repellant dramatic va cuprinde textul a 15 piese de V. Alecsandri, a
caror lists se publics In acest anunt. Toate 15 se vor tipari intr-un singur
volum, in Tipografia Francezo-Romani.
533 015 (498): 859
Repertoriul dramatic a d. V. Alecsandri, publicat In Tipo-
grafia Francezo-Romans. - GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 64, p. 151: Albina Romineasca.
Nota despre aparitia volumului, care cuprinde XII comedii, vodevile
si operate cea mai mare parte jucate". Se mai vorbe5te despre cea intii piesA
In limba romans ", intitulatA Mirtil ;i Hloe, care la anul 1816 s'au compus
si s'au jucat in Ia
534 015 (498): 859
[Se anunta ca a aparut la Iasi partea I: Lacul", din
drama istorica in 4 parti Petru Rare§u", de G. Asachi].
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 140: Bibliografia; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 132.
535 015 (498): 859
[Se anunta ca Institutul Albinei a tiparit idila Tiganii"
in o mie de exemplare]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 117: Institutul Tipo-Litografic al Albinei Romane.
TotodatA, se aratA a din vinzarea acestei lucrAri a lui G. Asachi se va
forma un stipendiu, destinat unui tinar dintre cei emancipati, ca sA invete
arta litografiei.
536 015 (498): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar piesa Mateil Basaraba
sau dorobanti §i seimeni, drama in cinci acte si in versuri,
compusa de D-lul G. Baronzi"]. - NATIONALULU, I
(1858), p. 389: Bibliografie.
Pretul, trei sfantibi.
537 015 (498): 859
[Libraria Gheorghe Ioanid anunta ca a ieit de sub tipar
Fata subt epitropa", vodevil de I. Bujoreanu]. - FOILE-
TONUL Z., I (1855), p. 352: Bibliografie; VEST. R., XXI
(1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie.
538 015 (498): 859
[Editorul George Ioanid anunta ca a ieit de sub tipar
volumul Patru piese originale" de I. M. Bujoreanu]. -
ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p. 4.
Cele patru piese sint: I, Coconu Zamfirache, comedic in 3 acte. II, Baird-
nut Ldceanu, cantece serioase". III, Doctorut scdpal. IV, Lumpaliinla la
recherche d'une position medicate, cintecel comic in limba franceza. Intreg
volumul costa 4,20 lei.
539 015 (498): 859
[Se anunta c-a ieit de sub tipar comedia Logofatul satu-
lui" de I. Dumitrescu]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 230:
Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 44: Lite-
rariu.
540 015 (498): 859
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta ca a ieit de sub tipar
Smarandita fata pandarului, comedic vodevila." de I. Dimi-
trescu]. - FOILETONUL Z., I (1855), p. 352: Bibliografic;
VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2 : Bibliografie.
541 015 (498): 859
[Editorul George Ioanid anunta ca se afla sub tipar Um-
bra lui Mihai Viteazul", piesa originala In 1 act de P. Gra.'-
di§teanu]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 53, p. 4; CONCOR-
DIA, I, (1857) p. 183.
28
www.dacoromanica.ro
015(498):859
542 015 (498): 859
rEditorul George Ioanid anunta ca a ieit de sub tipar
O noapte pe ruinele Targovi§tei, sau Umbra lui Mihai
Viteazul, pies& originala cu cantece" de Petru Grad4teanu].
- ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p.4.
543 015 (498) :859
[Se anunta ca a ieit de sub tipar §i se afla de vinzare,
numai la libraria Daniilopulu, drama Don-Sangi II Regele
Portugaliei"]. - ANUNT., R., V (1858), nr. 11, p. 4.
Pretul unui exemplar este 3 sfanti. - E vorba de drama Don Sanji If
Regele Portugatii de C. Halepliu, dui:4 un sujet din Romanlul D-lui Pahar-
nic D. DrAgoeseu".
544 015 (498): 859
[Se anunta ca la Bucure§ti se afla sub tipar Moartea
luI Mihai Viteazulit la Turda", drama istorica in 3 acte §i 6
tablouri]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 144: Literariu;
VEST. R., XIX (1854), p. 348: In§tiintari.
inscrieri de prenumeranfi se fac la librarul G. Ioanid.
545 015 (498) :859
[Se anunta ca a ieit de sub tipar Moartea lui Mihaiu
Viteazu la Torda" , drama istorica, §i se afla de vinzare la
Libreria scoalclor publice"]. - FOAIE PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 92: Bibliografic.
E vorba de lucrarea dramatics a lui C. Halepliu.
546 015 (498): 859
[Se anunta ca. a ieit de sub tipar §i se afla de vinzare
Pustnicu salbatecului munte, drama in 4 acte 12 §i tablouri"].
- VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 6, p. 1.
E vorba de drama originals" scrisA de C. Halepliu.
547 . 015 (498) : 859
[C. Halepliu anunta ca. Saracul cinstit", comedic vodevil
in trei acte, alcatuita de el si jucata in beneficiul sau, se va da
la tipar gi doritorii se pot inscrie pe lista prenumerantilor].
- VEST. R., XVI (1851), p. 40: In§tiintari (84).
548 015 (498): 859
[Se anunta ca piesa Ucenicul 5arlatanului, comedic vode-
vila intr'un act, ie§ind de subt tipar", se afla de vinzare la
librarii]. - VEST. R., XVI (1851), p. 180: In§tiintari (579).
E vorba de piesa lui C. Halepliu.
549 015 (498): 859
[Se anunta ca. a ieit de sub tipar Massimu pictorele.
Melodrama in 5 acte §i 4 tablouri" de A. Lazarescu]. -
NATIONALULla, I (1858), p. 194: Bibliografia.
550 015 (498): 859
[Se anunta ca a aparut lucrarea Flora primal", drama.
vodevil intr'un act de loan C. Lerescu]. - VEST. R.,
XX (1855), supl. la nr. 33, p. 4.
E, probabil, o grepala de tipar in ziar, titlul vodevilului, aparut in 1855,
fiind Furii
551 015 (498): 859
[Se vestqte ca a ap'a.rut Furii prin§i",drama-vodevil
originala, de loan C. Lerescu]. - FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 92: Bibliografie.
552 015 (498) : 859
[Se anunta ca, in tipografia lui C. A. Rosetti §i Vinterhal-
der, se afla sub tipar Baba Harca, opereta-vrajitorie" de
M. Millo]. - VEST. R., XVI (1851), p. 280.
553 015 (498): 859
[Se anunta ca a ieit de sub tipar §i se afla de vinzare,
la toate librariile, Baba Harca, opereta-vrajitorie in dos
acte §i trei tablouri" de M. Millo]. - VEST. R., XVI
(1851), p. 308.
015(498):859 131BLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498):859

554 015 (498): 859 567 015 (498): 859

[Se vesteste ca in curind va iesi de sub tipariu si recunos-
cuta opereta nationala, Baba H'arcal. - ZIMBRUL, III
(1855), p. 1008: Bibliografie.
Probabil, o Dona edilic a operetei-vrAjitorie" a lui M. Mille, apAruta
la Bucuresti in 1851.
555 015 (498): 859
[Se anunta ca a aparut de sub teascul tipografiei Francezo-
Romane farsa Muza dela Burdujeni" si comedia-vodevil
Carantina", ambele de Costache Negruzzi]. - ZIMBRUL,
I (1851), p. 332: Bibliografie romaneasca..
Prelul, 2 1/2 16.
556 015 (498): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar piesa de teatru intitu-
lata Scoala teatrului national. Actrita din Moldova, drama
originala cu cantece" de A. Pelimon]. - VEST. R., XVII
(1852), p. 212, 248: Instiinta.'ri.
In acelasi volum, se aflA si balada Pe Ursitk, de acelasi autor.
557 015 (498): 859
[Se anunta Ca a aparut in Bucuresti Curtea lui Vasiliu
Voda", tragedie de Pelimon]. - FOAM PT. MINTE, XVI
(1853), p. 44: Litcrariu.
558 015 (498): 859
Se anunta ca drama original& " intitulata Fiul Maza-
'Our, scrisa de A. Pelimon, s-a pus sub tipar]. - VEST. R.,
XVI (1851), p. 176: Instiintari (559).
559 015 (498): 859
[Se anunta ca a iesit de supt tipar Fiul Mazalului" si se
afla de vinzare la librarii]. - VEST. R., XVI (1851), p.
192.
[Notita referitoare la apropiata aparitie a cartii lui G. Cre-
teanu Misterele din Bucuresti']. - STEAOA D., I (1855),
p. 15: Schutt si arte.
Se anunIA cS jurnalele din Bucuresti prornit in curind publicarca lts-
terilor din Bucuresti de G. Creteanu in 4 tomuri". Se adauga: SperAm de
asemine cS, imitind ce este bun si frumos in prototipul cc an servit de model
Ia toate misterile kite in urmS, d-lui se va feri de exageratiile care formeazA
defectul principal".
568 015 (498): 859
[Editorul George Ioanid anunta ca se afla sub tipar Un
vis pe Carpati, roman national "]. - ANUNT. R., IV
(1857), nr. 53, p. 4; CONCORDIA, I (1857), p. 183.
569 015 (498): 859
[Editorul George Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar
Un vis pe Carpati, nuvela originala de N. Moreanu"]. -
ANUNT. R., IV (1857), nr. 89, p.4.
Prelul unui exemplar este de lei 3,15.
570 015 (498): 859
[Mentiune despre cartea de proza Un vis pe Carpati",
de Moreanu]. - ROMANUL, I (1857), nr. 41, p.2, col.I.
Mentiunca se face de cAtre C. A. Rosetti, Ia sfirsitul articolului de fond:
Bucure0i, 29 Dechemvriell0 huritarie, p. 1 -2.
571 015 (498): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar cartea Hotii si Hagiu,
roman foarte interesant intr'un volum", si se afla de vinzare].
- VEST. R., XVIII (1853), la nr. 66, p.1.
E vorba de romanul istoric" al lui Pelimon Ho /ii ci !Meta. Prelul unui
exemplar este doi sfanti.

560 015 (498): 859 572 015 (498): 859

[Se anunta ca a iesit acum de sub tipar comedia intitu-
lata Pacala si Tandala" si se afla de vinzare]. - VEST. R.,
XIX (1854), p. 336.
E vorba de comedia Pacala si Tdndald, §i-a Visit tingirea capaca de A.
Pelimon.
561 015 (498): 859
[Se anunta ca, peste doua sapta.mini, va iesi de sub tipar,
in Bucuresti, O rasbunare, Rocco del Pizo, melodrama vodevi-
la in 4 acte de I. P. Pizone"]. - VEST. R., XVI (1851),
p. 340.
562 015 (498): 859
[Se anunta aparitia piesei 0 razbunare sau Rocco del
Pizo", de I. P. Pizone]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 231:
Bibliografie.
563 015 (498): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Surdul, sansoneta comi-
cs']. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 34, p. 4.
E vorba de compunerea lui Iorgu Carageali.
564 015 (498): 859
[Se comunica iesirea de sub tipar, in Bucuresti, a cartii
Aldo si Aminta sau Banditzii, roman nationalu "]. -
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 88, col . I.
E vorba de romanul istoric original" al lui C. Boerescu.
565 015 (498) :859
[Se vesteste ca in tipografia Francezo-Romina a aparut
romanul Manoil" de D. Bolintineanu]. - STEAOA D.,
I (1855), p. 56.
Prelul, 4 douSzeceri.
566 015 (498): 859
[Notita anuntind ca G. Cretcanu va publica in scurt timp
Misterile Bucuresciloru", roman original in 4 volume]. -
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p.236: Bibliografia;
FOILETONUL ZIMBRULUI, I (1855), p. 296 [gresit : 236]:
Bibliografie.
[Se anunta ca se afla sub tipar partea a II-a din Colectia
Literara sau ceasurile de odihnal. - GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 244: Bibliografie.
Este vorba de serierca lui A. Vasiliu.
573 Oraseanu, N. T. 015 (498): 859
[Prospect cu privire la scrierea sa Misterile Mahalalelord
sau Cronica Scandaloasa a Orasului"], - ROMANIA [Rucu-
resti], I (1857), p. 192: Instiintari.
AnuntA ca aceastS lucrare va apArea in 52 de brosuri, incepind de la 1
nov., sSptSminal, timp de un an. Vor cuprinde material satiric. Cornunica
si pretul brosurilor, in abonament.
574 015 (498): 859
[Se anunta ca a aparut brosura I din Misterele Mahalale-
loru sau Cronica scandaloasa a orasului"]. - ROMANUL,
I (1857), nr. 37, p. 4: Instiintari.
575 015(498): 859
[Se anunta ca a iesit de sub tipar cartea Cate-va piese
compuse de Const. Florescu in suteranele din Rusia]". -
NATIONALULtl, I (1858), p. 357: Bibliografie.
Cartea cuprinde cugetAri intime ale autorului".
576 Petrescu 015 (498): 859
[Despre aparitia volumului lui D. Bolintineanu Cala-
torii in Palestina si Egiptu "]. - TIMPULU, I (1856), nr.3,
p.4.
AratI cl literatura nalionalS s-a imbogatit cu un tezaur destul de pretios.
indeamnA publicul arnator de culturS 51 imbratiseze cu dragoste si cAldura
aceasta carte.
577 015 (498): 859
[Scutt comentariu la stirea data de Timpula" cu privire
la aparitia scrierii lui Dim. Bolintineanu Calatorii in Palestina
si Egiptill. G. TRANS., XX (1857), p. 9: Monarchi'a Aus-
triaca.

29
www.dacoromanica.ro
015(498):859 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498): 9(37)

578 015 (498): 859 :9 ISTORIE. GEOGRAFIE. BIOGRAFII

[Se anunta ca. a aparut §i se afla de vinzare, la libraria
Petrini, opera literara a lui D. Rallet Suvenire §i impresii Istorie
de calatorie in Romania, Bulgaria, Constantinopole. Paris
1858"]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 56: Biblio-
grafie. 586 015 (498): 9 (co)
Se anunta ca a aparut Urziri istorice sau cur' metodic
de istorie " de protosinghelul Neofit Scriban]. ZIMBRUL,
Literaturd latinii I (1851), p. 368: Bibliografie.
E vorba de lucrarea Urziri idorice, sau curs melodic de istorie compusa
579 015 (498): 871 dupe soul Nang noa fi cuprinzdfidu prescurlimi gradate de Istoriea color mai
[Gheorghe Ioanid anunta ca a aparut din Chestiunele principale popoare ale globulul, aparuta la Iaoi, In 1851.
Tusculane ale lui M. T. Cicerone, Despretiul mortii, cubes §i
tradus depre cei mai celebri comentatori .... de Gh. Antone- 587 015 (498): 9 (co)
scu"]. ANUNT. R., V (1858), nr. 71, p.4. [In§tiirrtare de abonament pentru traducerea Istoriei
Opera este destinata studentilor". Pretul unui exemplar este de 3 sf anti. Universale" a lui Cesare Cantu]. ROMANIA [Bucure§ti],
I (1857), p. 20: G. TRANS., XX (1857), p. 224: Bibliografie
580 015 (498): 871 (in Bucure§t1).
Manuscrise romane§ti cu litere avitice. FOAIE PT. Apelul este adresat deopotrivS gi moldovenilor gi translivanenilor. Se
MINTE, XIV (1851), p. 31-32. aratS CS, dupS lnscrierea celui de-al 500 -lea abonat, se va Incepe publicarea.
Sub acest titlu, se anunta cS Moise Sora Noacu are gata In manuscris. Se publics lista traducAtorilor: Simeon Marcovici, Grigore Alexandrescu,
Intro altele, urmatoarele lucrari din domeniul clasicismului: Opurile Jul Virgi- loan Zalomit, Niceforu, George Creteanu gi Miltiad Costiescu. Se anunta
liu traduse in emu.; albe cu dila podia gi Splicarea numelor din opurile lul conditiile de abonament gi locurile unde se poate face abonarea.
Virgiliu, ca iota lesiconas alfabelica, de 630 de named. Intr-o notS a redactiei
din p. 32, se eaprimS speranta a se vor afla mecenati" care sa is asupra for 588 Russu, I. V. 015 (498): 9 (3)
spesele tiparirii". [intr-o scrisoare adresata redactiei, autorul anunta ca
a tradus un curs liceal de istorie al lui Wilhelm Putz]. G.
TRANS., XVI (1855), p. 223: Monarchi'a austriaca.
Literaturd greacci PrecizeazS a a terminat partea I Istoria antics gi a mai lucreazil
Ina partite a II-a gi a III-a: Istoria evului mediu gi a epocii moderne.
581 015 (498): 875
[Se anunta ca, a aparut Vista §i 183 fabule ale lui Isop, 589 Russu, Joanne 015 (498): 9 (3)
precese de oare care teorie asupra scrierilor alegorice qi urmate [Prospect referitor la lucrarea sa Istori'a Vechia"].
gi de alte fabule din alti autori Elini", prelucrata §i adaugita G. TRANS., XVII (1854), p. 387: Literariu.
de N.I. D.]. ROMANUL, II (1858), p. 72: Insciintaril.
Anunta ca lucrarea va cuprinde istoria grecilor gi romanilor gi a au apArut
Cartea s-a tipSrit de catre episcopul BuzSului. Pretul, 2 sfanti. din ea primele 10 coll. Vesteote conditiile In care va apSrea restul, precum ri
cele ale prenumearil.
582 Aristia, C. 015 (498): 875
[Anunt cu prilejul aparitiei tomului I al traducerii sale 590 015 (498): 9 (3)
din Plutarh]. CONCORDIA, I (1857), p. 44: Bibliografia; [Se anunta ca a aparut lucrarea Elemente de istoria
TIMPULti, I (1857), nr. 22, p. 4: Annuntiu ; FOAIE PT. §i geografia veche, de D. Profesoru I. Rusu in Blau "].
MINTE, XX (1857), p. 7-8: Litarariu (din Bucure§t1). FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 32: Bibliografie.
C. Aristia explicS motivele pentru care a Inceput a scoate la luminA de-
abia acum traducerea sa din Plutarh, promisS din 1853. Enunta pe scurt 591 Popp, Gavrile 015 (498): 9 (3)
dificultatile unei asemenea traduceri, In stadiul de evolutie at limbii roman. Provocare la ridicarea unui monument de dulce suvenire.
Arata a ea ar fi intirziat gi mai mult fSrS sprijinul material at lui loan am- G. TRANS., XVIII (1855), p. 85: Transsilvania.
pineanu gi Scarlat Cretulescu, ca miniotri, gi al Eforiei Scoalelor. Inotiintare de prennmeratie la lucririle sale: Manualu do istoria univer-
saria a tempi:14i ; Istoria Daciei antice gi un Concionatoriu spre folosul
selosilor cdlyd s. biserica pe care voia sa be publice. Popp era profesor la
Literaturd rush Blaj gi se hotarise si-01 dedice lucrarile memoriei episcopilor Al. Dobre gi bane
Alexi.
583 015 (498): 882
[Se anunta ca., sub teascul tipografiei A. Bermann din Ia§i, 592 015 (498): 9(3)
se gasqte scrierea Monahul tainic", roman istoric, tradus [Redactia anunta ca Gavrile Popu sau Laszlo are gata de
de Dimitrie Vasilievici]. GAZ. DE MOLD., XXVIII tipar Istoria universala prescurtata pentru usarea tineri-
[recte XXIX] (1857), p. 380: Bibliografie. mei scolastice"]. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856),
p. 13-14: Istoria Daciei antice.
584 015 (498): 882 In notita de la sfIroitul articolului, redactia arata ca, din carte, a aparut
[Se anunta ca a ie§it de sub tipar volumul I din romanul doar ,,prima fascioarl". RoagS publicul 55 compere aceasta fasciculS, pentru
istoric Monahul tainic"]. GAZ. DE MOLD., XXX ca autorul sa poatS continua tipSrirea lucrarii.
(1858), p. 164: Bibliografie Romana..
Romanul Monahul tainie sea' oare care traslUuri din vieafa lui Pdru 593 015 (498) : 9 (37)
Imperatorul Rosiei, campus de R. Zotov, e tradus din ruseote de Dimitrie [Se anunta ca a aparut la Galati Istoria Romaniloni.
Vasilievici. Volumul al II-lea se glsegte sub tipar. Dela fundarea Romei pana la caderea imperiului in apusu",
tradus. de I. Fetu, In 2 tomuri]. FOAIE PT. MINTE,
XVII (1854), p. 180: Bibliografia.
Literaturi orientate
594 015 (498): 9 (37)
585 015 (498): 89 Istoria Vest §i Ost Romaniloril, de Dimitrie Constantin'
[Editorul George Ioanid anunta a au aparut O mie §i Oravitianulfi, e*ita. In TemiOra 1857. G. TRANS., XX
una de nopti, sau povestiri arabe"]. ANUNT. R., IV (1857), p. 388, 392, 396.
(1857), nr. 89, p.4. DupS ce se analizeazS cauza lipsei unor lucrAri de marl proporbii, alcatuite
Ilustrat cu un original pe Wale velinA gi late° limbs foarte Intelega- de romanii din Transilvania, se prezintS cu elogii tomul I din lucrarea cu titlul
toare". de mai sus. Se comunicS pretul gl modalitAtile de prenumerare, anuntindu-se

30
www.dacoromanica.ro
015(498): 9(37) BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA
ea va ap3rea si at doilea tom. In p. 388, col. II, p. 392 si 398, se reproduce
introducerea la vol. I. Lucrarea se ocupa cu istoria romanilor si a bizantinilor,
din cele mai vechi timpurl.
595 B. B. M. D. 015 (498): 9 (37)
[Corespondent& din Zagra, de la 30 august, in care se cri-
tics cei care nu sprijinisera material tiparirea tomurilor at
II-lea si al III-lea din Istoria Romanilor de Dim. Constan-
tin Oravitianu ]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 150-
-151.
Se arata ca autorul tipArise tomul I $1-1 trimisese pe la colectanti, dar ca
acestia, In mares for majoritate, nu-i achitasera costul acestui torn.
596 015 (498): 9 (38)
[Se vesteste ca la Institutul Albinei s-a publicat Istoriea
Greciei a lui Goldsmit, ca adaos de Vocabular Geografic,
de d-na post. Catinca Asachi, editia a II-a"]. - GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 272.
E vorba de lucrarea scriitorului englez Oliver Goldsmith.
597 015 (498): 9 (38)
[Se anunta ca a aparut la Iasi ed. a II-a din Istoriea Gre-
ciei" a lui Goldsmith]. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
p. 268.
598 Popp, Gavriilu 015 (498) : 9 (398.2)
[Scrisoare catre redactie, in legatura cu tiparirea operelor
sale istorice, anuntate prin Provocarea" publicata in pag. 85 a
gazetei]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 261: Transsilva-
nia. Betleanu, 26 Augustu 1855.
AnuntA ea, din pricina putinilor prenumeranti, nu a putut tipari toate
operele promise. A pus sub tipar, la Cluj, numai Istoria Daciei Antice, careia
i-a adaugat si Geogrefia Daciei Amite. DacA prenumerantii se vor 1nmulti,
va tipAri si celelalte lucrari anuntate.
599 015 (498):9(398.2)
[Notita cu privire la aparitia in Transilvania a lucrarii
Istoria Daciei antice", de protopopul Gavriil Popp sau Lasz-
lo]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 25. p 4: Felurite.
600 Comineanu, I. A. 015 (498): 9 (398.2)
Cuvantare. SECOLULU, I (1857), nr. 60, p.4, nr.
61, p. 4, nr. 62, p. 4, nr. 63, p. 4, nr. 63, p. 4: Bibliografie.
Comaneanu arata ca istoria Daciei este foarte Intunecata, dar, to lipsa
arheologiei monumentale, cercetatorul se poate adresa istoricilor vechi. Insira
poste 50 de nume de autorl din care se poate extrage un material pretios.
Autorul, care s-a ocupat de Istoria Dade, o Imparts In 12 epoci si promite
61 des la tipar prima epoch, intr-o brosura, Inciata ce se vor aduna 100 de
abonati. Pretul unei brosuri va fi de 1 galben.
601 Pelimon, A. 015 (498): 9(47)
[Notita prin care anunta ca a iesit de sub tipar, In Bucuresti
Crimeea sau campania ostiriloru aliate la Sevastopolu, in
care se cuprinde In prescurtare istoria Crimeei din vechime
si pan& in zilele noastre, descrierea ei geografic& gi clt. "].
- FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 64: Bibliografie.
Imprcuna cu o hartA a Crimeii, alcAtuita In limba romaneascA.
602 015 (498): 9 (47)
[Vorbind despre cartile editate la Bucuresti de G. Ioanid,
Codrescu anunta ca, intre altele, a tiparit lucrarea Urmarea
Crimeei, sau Incungiurarea Sevastopolei, cu un tablou"].-
ZIMBRUL, III (1855), p. 628, col. II.
E vorba de cartea lul A. Pelimon In legaturA cu razboiul Crimeii.
603 015 (498): 9(498)
[Moise Sora Noacu anunta ca a alcatuit Deducerea origi-
nel romanilor strabunilor nostri, tot dupa auctorl probati"].
- FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 31, col. II.
604 Maniu, Basiliu 015 (498): 9 (498)
Lista de prenumeratiune la opulu subscrisului intitulatu
Disertatiune Istorico-critica si literara. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 376: Bibliografia.
PublicA tabla de materii a color dota tomuri ale lucrArii. Prospectul e
publicat sub forma unei corespondente, datata: Lugo), 8 Decembrie n.
www.dacoromanica.ro
015(498): 9(498)
605 015 (498): 9 (498)
[B. Maniu anunta ca a dat la tipar opul sau Disertatiunea
istorico-critica si literara"]. - FOAIE PT. MINTE, XX
(1857), p. 24.
Comunica prenumerantilor si couditiile in care Va apArea. Titlul: Diser-
tatiunt istorico-critica si literate, tractanda despre originea Romaniloru din
Dacia Traiana.
606 Maniu, B.[asiliu] 015 (498): 9 (998)
[Prospect cu privire la lucrarea sa Disertatiune istorice
critica gi literara. Tractante despre originea Romaniloru din
Dacia Trajan'a"]. - G. TRANS., XX(1857), p. 400:
Satu-micu, 26 Decembrie 1857.
Arata a au aparut din ea sarcinile" I si a II -a. DA amAnunte cu privire
la conditiile de prenumerare si Ia persoanele care fac prenumerarea. Comunica
planul intregii !marl. Reproduce uu fragment din Precuvdntarea acestei
lucrari.
607 015 (498): 9(498)
[Se anunta ca a aparut sarcina a III-a din partea istorica
critics si literara" a lucrarii lui Basiliu Maniu despre originea
romanilor]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 166: Transilvania.
608 015(498): 9(498)
[Basiliu Maniu anunta aparitia in intregime a operei sale
Disertatiune istorico-critica despre originea Romanilor din
Dacia Traiana" J. - G. TRANS., XXI (1858), p. 190, col.
I: Lugosiu, 15 Iuniu v. 1858.
ComunicA si o aerie de amanunte pentru prenumeranti.
609 015 (498): 9 (498)
[Anunt pentru subscrierea la lucrarea ,,Epoca Intlia din
istoria de mijlocil a taril Romanesti, sau Negrul I Basarab de
la anul 1215-1290", de I. Comaneanu]. - ROMANUL,
II (1858), p. 188: Bibliografie.
Pretul volumului, I galben. Se publics si cuprinsul pe capitole al lucrarii
610 015(498): 9 (498)
[Se anunta planul de editare a lucrarii lui Al. Papiu Ila-
rian Istoria Romanilor din Dacia Superioral. - FOAIE
PT. MINTE, XIV (1851), p. 216: Literarlu.
611 015 (498) : 9 (498)
Din Istoria Romanilor. - FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 312.
Se anunta ca a aparut sarcina II" din Istoria Romanilor din Dacia
Superiore, de Al. Papiu Harlan.
612 015 (489) : 9 (498)
[Politic austriaca a interzis difuzarea tomului al II-lea
din Istoria romaneasca" a lui A. Papiu-Ilarian In tot cuprinsul
monarhiei]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 15, col. I:
Viena.
Se precizeazi ca lucrarea apAruse Is Viena in 1852, Ia Gerold.
613 015 (498): 9 (498)
[Mentiune despre Istoria Romanilor" de A. Treb. Laurian]
. - FOILETONUL Z., I (1855), p. 142-143 : Bibliografie.
In p. 143, la sfirsitul recenziei despre Hronica Randnitor de G. $incai,
se mentioneaza ca col care supravegbease tiparirea acestei lucrari, A. Treb.
Laurian, tiparise de asemine din fondul scoalelor, In Tipografia Buciumului
Roman din Iasi", in 1853, lucrarea sa Istoria Romdnilor. E vorba, probabil,
de partite I-III.
614 015 (498): 9(498)
- [Se anunta ca se afla sub tipar Suplement Ia Istoria
Romanilor", de A.T. Laurian]. - ROMANUL, I (1857),
nr. 3, p. 4: La Libraria Domnulul C. A. Rosetti.
615 015 (498): 9(498)
[Se anunta ea Aug. Treb. Laurian a dat la lumina, In Iasi,
un supliment la Istoria Rominilor", aparuta In 1853]. -
FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 8: Bibliografie.
31
 015(498): 9(498) BIBLIOGRAPIE ROMANEASCA 015(498):9(498)

616 015 (498): 9 (498) 626 015 (498) : 9(498)

[Ofisul domnesc cu privire la tiparirea Hronicii Romani- Hronica Romanilor de G. $incai, 3 tomurl in 40.
lor" de Gheorghe $incai ]. GAZ. DE MOLD., XXIV FOILETONUL Z., I (1855), p. 142-143: Bibliografie.
(1852), p. 173: Novitale din nauntru. Recenzie despre tiparirea Hronicii lui $incai la Iasi, din fondul scolilor,
In comisia insarcinata cu tiparirea cronicii au intrat: Gr. Cuza, A. Donici, putrivit hotaririi domnesti, data prin ofisul din 4 tunic 1853. Se publica ama-
A. Panu si M. Kogalniceanu. nunte despre soarta manuscrisului in Transilvania gi despre prima° edilii
de acolo.
617 015 (498): 9 (498)
[Conditiile tip tririi Hronicii" lui $incai, anuntate de De- 627 015 (498): 9(498
partamentul Invataturilor Pub lice]. GAZ. DE MOLD., [Se anunta ca tiparirca Cronicci $incai - Clainiane, in urma
XXIV (1852), p. 177. unui escris al in. ministcriu din 12 Aprile Nr. 2052, se pare ca
va intra in alta faza" ]. G. TRANS., XVI (1853), p. 183:
618 015 (498): 9 (498) Ungari'a. Aradu, 21 Iuniu.
[Articol cu privire la tiparirca Hronicei" lui $incai la Iasi]. E vorba despre tiparirea in Transilvania a variatttei manuscrisului lui
G. TRANS., XV (1852), p. 195: Terra romaneasca si $incai care, impreuna cu ccl al istoriei lui Samuil Micu, se afla la, Arad.
Moldavia.
Se recapituleaza mai intii incercarile nereusite ale lui Al. Gavra si Gher- 628 015 (498): 9 (498)
man Vida de a specula cu tiparirea manuscriselor lui $incai. Se aminteste [Dupa o corespondenta din Paris, se anunta ca acolo s-a
cs manuscrisul din Arad al lui $incai ar fi lost apoi supus mitropolitului sirb, publicat brosura Memoaril pentru a servi la Istoria Roma.-
spre cenzurare, si ca cenzorul orinduit de catre acesta ar fi cutezat a forfeca niei", de Cezar Bolliac]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 46,
printr'insul". Lauda, gestul lui Gr. Ghica de a eurapara cu 250 de galbeni p. 2, col. I.
manuscrisul de Ia Gh. Vida si de a-1 dona bibliotecii din Iasi, spre publicare. Titlul in limba franceza e Alimoires pour strait a 1' hisioire de la Roumanie.

619 015 (498): 9 (498) 629 015 (498): 9 (498)

[$tiri despre mersul tiparirii la Iasi a Hronicii" lui $incai]. [Editorul Gheorghe Ioanid anunta ca va iesi in curind de
FOAIE PT. MINTE, XV (1852), p. 116: Literaria. sub tipar Istoria Tzarrei Romanesti si a Moldavici, gasita
620 015 (498): 9(498) -
in manuscrise in Bibliotecele S-teloru Monastiri Cozia si $er-
banestr]. VEST. R., XXI (1856), p. 304.
[Comcntarii in legatura cu tiparirea la Iasi a Hronicii" 630 Ioanid, George 015 (498): 9 (498)
lui $incai]. G. TRANS., XV (1852), p. 303: Tera roma- [Prospect rcferitor la editarea Istoriei Moldo-Romanieil.
neasca si Moldavia. VEST. R., XXI (1856), p. 367-368: Libraria George
Intr-o corespondenta datata: Iasi, 22 Sept. 1852, intro altele, se anunta Ioanid: G. TRANS., XIX (1856), p. 383-384, 388: Bibli-
ea $incai se tipareste incetisor ; pre cat stiu, an iesit vr'o 15 coale p3na acum". ografia.
La aceasta, redactia observa in nota ca tiparirea, (find incredin1ata lui A. Trcbo- G. Ioanid subliniaza la inceput necesitatea patriotica do a se publica
niu Laurian, se face Cu exactitatc clasica". izvoarele istoriei romanilor. Arata 0.1 profesorul de istorie A. Cretescu, din
Bucuresti, a gasit la manastirile Cozia si Serbanesti urmatoarele manuscrise:
621 015 (498): 9 (498) o istorid a Romanici"; o istoria a Moldaviei"; o istoria Cronografica de
[Instiintare ca la Iasi se tipareste Hronica Romina" Contimporanitatea Domnilord Moldo-Romani" si niste Hrisoave alio Domnilor
de G. $incai]. Mateiu Bassarabil si Anton(' Voda, attingatoare de hotarele Principatelore.
SEPTAMANA, I (1853), p. 16.
Toate accste manuscrise, fn romaiteste, G. Ioanid promite a le edita intr-un
622 volum, in stria a II-a din Biblioteca Litterara". Comunica in amanunjime
015 (498): 9 (498) conditiile si locurile de prenumerare. Face un apel calduros catre public sa-1
[Comcntarii la hotarirca domnitorului Moldovci, Gr. sprijine in opera sa de editor, legata de mari sacrificii pentru cultura
Ghica, de a sprijini tiparirea operci lui $incai Hronica Roma- romaneasca.
nilor"]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 302: Monarhia
631 015 (498) : 9 (498)
Austriaca.
Gazeta isi expritna bucuria pentru accst fapt si core sa se faca asa incit
[Editorul Gheorghe Ioanid anunta ca a prelungit termenul
romanilor din Ardeal sa le parvina cit mai multe exemplare din ea. pentru abonarea la Istoria Moldo-Romaniei" pins la 1 martie
1857]. TIMPULU, I (1857), nr. 8, p. 4 ; VEST. R., XXII
623 015 (498) : 9(498)
(1857), p. 36.
Motivul prelungirii e ca instiintarile au ajuns cam tirziu pc la judete.
[Anunt in legatura cu aparitia Hronicii Romanilor" de La 1 martie, lucrarea se va pune negresit sub tipar.
$incai]. G. TRANS., XVI (1853), p. 310.
Se anunta c3 tomurile I gi 11 au iesit de sub tipar, iar tomul al III -lea
632 015 (498): 9 (498)
si ultimul va aparea in curind. Se comunica librartile din Iasi, Bucuresti gi [Editorul George Ioanid anunta ca Istoria Moldo-Roma-
Brasov, la care se afla de vinzare. niei" a carei editare a promis -o se va pune acum sub tipar si
ca nu trebuie confunclata cu o alta istorie, aparuta, cu acela.si
624 015 (498): 9 (498) titlu]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 53, p. 4.
Hronica Romarnloru de $incai. G. TRANS., XVI 633 015 (498): 9 (498)
(1853) p. 310. [Editorul George Ioanid aduce Ia cunostinta abonatilor
Anunl despre punerea in vinzarc a Hronicii, a earei publicarc se datoregtc la Istoria Moldo-Romaniei" ca anuntatele manuscrise de
domnitorului Moldovei, Grigore Ghica. Tiparirea s-a facut Is tipografia la manastirile Cozia si Serbanesti, pe care le cuprinde aceasta
Francezo-Romans din Iasi, cu cheltuiala Departamentului Biscricesc, care istorie, vor fi date cit de curind la tipar]. ANUNT. R.,
a subscris pretul pentru 900 de exemplar°, numai 100 de exemplare din tiraj IV (1857), nr. 76, p. 4.
revenind tipografiei, pentru vinzare. Totodata, face cunoscut ca se va adauga gi un alt manuscris grecesc, in
traducere romaneasca, precum gi un numar de portrete ale domnilor jarii.
625 015 (498): 9 (498)
634 Carada, Eugeniu 015 (498) : 9 (498)
Hronica Romanilor... FOAIE PT. MINTE, XVII [Despre importanta Istoriei Romanilor ", ce a fost data
(1854), p. 173-175. sub tipar de editorul Ioanid]. TIMPULO, I (1857), nr.
Se anunta, la toe de cinste, pe p. I. aparitia Ia Iasi, in 3 tomuri, a Hronicii 21, p. 4.
lui $incai. Sc reproduc: adresa lui Gr. Alex. Ghica V. V. catre Gr. Cuza, said Arata ca aceasta istorie este redessa dupa vechile cronice de d. Cretescu,
Departamentului Averilor Bisericesti si al rnvataturilor Publice, prin care se fostul professoriu de istorie in colegiul de aici, care acum se afla spre studiu
trinute manuscrisul spre tiparire; raspunsul coraisiei insarcinate cu editarea la Paris". Cu acest prilej, Carada lauds gi activitatea lui Ioanid, care a publicat
manuscrisului. capodoperele literaturii universale.

32
www.dacoromanica.ro
015(498): 9 (498) 13IBLIOGRAFIE ROM.ANEASCA
635 015(498): 9(498)
[Editorul George Ioanid roaga pe toti cei care au facut
liste de abonati la Istoria tarei" sa i le trimita, ca sa stie nu-
marul abonatilor inscrisi si sa poata incepe tiparirea]. -
TIMPULD, I (1857),nr.24,p.4.
636 015 (498) : 9(498)
[Editorul George Ioanid anunta ca. Istoria Moldo-Roma-
niei" se afla sub tipar si va aparea cit de curind].
R., V (1858), supl. la nr. 26, p.1.
ANUNT. -
637 Ioanid, George 015 (498) : 9 (498)
[Lamuriri cu privire la aparitia lucrarii Istoria Moldo-
Romanier, in 3 volume] - ROMANUL, H (1858), nr.
95, p. 278.
Editorul precizeaza ca tiparirea primului volum s-a terminat, trebu:e
doar 55 i se adauge ilustratiile, si ca ccl de-al doilea volum era, de asemenea,
aproape gata tiparit.
638 015 (498): 9 (498)
[Se anunta ca va aparea o istorie a Romaniei si a Moldo-
vei, de M. Carra]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
76: Instiintare; G. TRANS., XX (1857), p. 224, col. II.
639 015 (498) : 9 (498)
[Se anunta ca a aparut Istoria Moldavii si a Romanii"
de M. Carra, francez ce a locuit in Principate pe la 17811.
- ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 112 : Bibliografie.
E vorba de scriitorul francez Jean Louis Carra. - Anunlul e dat de
librdria cditorului Christ Ioaniu et C-ia Romanov.
640 Sion, G. 015 (498) :9(498)
[Prospect cu privire la traducerea operei lui Dionisie Fo-
tino despre istoria romanilor]. - DIMBOVITA, I (1858),
p. 35- 36: Insciintare.
SubliniazS mcritele cArIii lui D. F. pentru dexteptarea intcresului fail
de istoria noastrS. AnuntS cuprinsul color trei tomuri ale traducerii. Promite
cS ii va adauga continuarea de la 1812 la 1834, pe care a auzit ca a scris-o un
nepot al lui D. Fotino, care i-a aleatuit xi o biografie.
641 015 (498): 9 (498)
[Libraria T. Codrescu din Iasi anunta ca, peste putin, se
va pune sub tipar partea a cincea a Uricariului"]. - NATI-
OANALULe, I (1858), p. 172: G. TRANS., XXI (1858),
p. 156 : Bibliografie.
Cu acest prilej, se face apel ca acei care posedi documente vechi sa le
dea spre publicare.
642 015 (498) :9 (498)
[Se face cunoscut ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare,
Ia toate librariile, cartea Bucur, sau Istoria fundarii Bucures-
tilor" de A. Pelimon]. - ANUNT. R., V (1858), nr. 11,
p. 4; ROMANUL, II (1858), p. 28.
Pretul unui exemplar este 4 sfanti.
643 015 (498): 9 (498)
[Se anunta ca Pelimon a dat la lumina un volum cu pri-
vire la istoria Intemeierii Bucurestilor]. - PREDICATO-
RULU, II (1858), foileton p. 1-2: In§tiintari.
E vorba de Bucur sau istoria funddrii Bucuregitora, aparut In 1858.
644 015 (498) :9(498)
[Notita elogioasa. despre Istoria Campulungului, prima
resident& a Romaniel", cartea I, de C. D. Aricescu]. - STEA-
OA D., I (1855), p. 15: Sciintl si arte.
Cu prilejul aparitiei acestei lucrari.
645 015 (498): 9 (498)
[Se anunta ca partea a II-a din Istoria Campulungu-
lui" de C.D. Aricescu va iesi in curind de sub tipar]. - VEST.
R., XXI (1856), p. 363: Bibliografie.
646 015 (498): 9 (498)
[Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare par-
tea a II-a din Istoria Campulungului" de C. D. Aricescu].
- TIMPULU, I (1856), supl. la nr. 4, p. 4: Bibliografie.
Pretul color douS parti este de 4 xi 3 sfantihi.
www.dacoromanica.ro
015(498): 91
647 015 (498): 9 (498)
Invitare la prenumeratie a Istoriei Printipatului Moldo-
vei. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 196.
Prezottare-prospect a color cloud tomuri ale istoriei aleatuite de postel-
nicul Emanuil D:Sghici. Se arata cS lucrarea sa incepe cu domnia lui Dragon
VodS si se incheie cu cea a lui Grigorie Al. Ghica. Se vestesc condi(iile prenu-
merdrii.
648 015 (498) :9 (498)
[Se auunta ca, apropiindu-se de sfirsit tiparirea Istoriei
Moldovei ", tomul I, de postelnicul M. Draghici, cei ce vor bine-
voi a c.ontribui la aceasta Istorie" au sa se adreseze autoru-
lui, ca numele for sa se tipareasca la sfIrsitul tomului]. -
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 328:
Instiintare.
649 015 (498): 9 (498)
[Prenumerantii" sint invitati sa ridice tomul I al Istoriei
Moldovei" de Manolache Draghici]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 376: Bibliografie.
Tomul I al Istoriei a iebit de sub tipar, iar tomul al II-lea se afla In lucru.
650 015 (498): 9(498)
[Se anunta ca a aparut tomul al II-lea din Istoria Moldo-
vei" de postelnicul Emanuel Draghici]. - GAZ. DE MOLD.
XXX (1858), p. 364: Bibliografie Romans.
651 Vaillant, I. A. 015 (498): 9(=9)
[Prospect pentru subscricrea la cartea sa L'Histoire des
Tsigains"]. - L'ETOILE DU D. [Iasi ], I (1856), p. 28.
E vorba, probabil, de cartea care a ap3rut in 1857 Ia Paris, sub titlul:
Les Homes. Histoire orate des vrais Bohimiens.
652 015(498) : 902.6 (37)
[Publicistul Moise Sora Noacu vesteste lucrarea sa in
manuscris Anticvitatile romanilor lucrate cu mare luare de
sama la anil 1827 -29 "]. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 31, col. II.
Ca ISmurire, arata ca accastS lucrare s-a facut nainte de iesirea celora
la Buda de acelaxi auctor".
Geografie
653 015 (498) : 91
[Intr-o corespondents din Biaj, se anunta ca acolo se ti-
pareste Geografia universals" a lui Burger]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 267: Blasiu, 2. Septembre.
E, probabil, vorba de o traduccre a manualului Allgemeiner Umriss
der Erdbeschreibung, de Dr. C. H. A. Burger, care in 1851 ajunsese la a XIV-a
editie, tipSritS la Erlangen.
654 015 (498):91
[Din Blaj, se vesteste ca s-a tiparit si se foloseste, in
scale romanesti de acolo, traducerea manualului de geo-
grafie universal& al lui Burger]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 319: Blasiu, 6/18 optobre.
Traducerea a lost IScutS de S. S. Mihail.
655 Mihalli, Simeone 015 (498): 91
[Prospect In care anunta ca a tradus lucrarea lui C.H.A.
Burger ,,Estractu din geografia universals" si a tiparit-o
la Blaj]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 335: Blasiu, 6/18
Optobre 1853.
De asemenea, anuntd ea va pune sub tipar un manual de istoria naturale"
si vesteste conditiile de prenumerare.
656 015 (498) : 91
[Se vesteste ca a aparut la Blaj Geografia" lui Burger,
trad. de S. S. Mihail]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 184,
col. I.
657 015 (498) : 91
[Se anunta ca a iesit de sub tipar, la Brasov, Manualula
de Geografia in chia curse, pentru gimnasil si scole reale
mici" al lui I. Bellinger, trad. de G. Munteanu, directorul
gimnaziului roman].- G. TRANS., XVII (1854), p. 180, col.I:
Brasova, 16 Iuniu c.n.
33
015(498).91 BIBLIOGRAFIE ROMANEASCA 015(498)-929.6

658 015 (498) : 91 670 015(498) : 912

I. Bellinger's Leitfaden der Geographic in zwei Kursen [Litografii Miler §i Parteni din Iasi anunta a au de vin -
fur Untergymnasien and Realschulen. G. TRANS., XVII zare Harta Moldovei cu invecinatele tar!.] ZIMBRUL, I
(1854), p. 304 : Transsilvania. (1851), p. 264: Instiintarl.
Se anunta ca G. Munteanu a primit aprobarea oficiala de a edita Mann- 671 015(498) : 912
aka de Geogralie in done eursuri persiru gimnasit gi scale reek miri, tradus de [Se anunta ca a aparut la Iasi Harta postal& a Mol-
dinsul dupa lucrarea germana a Iui Bellinger. dovei", lucrata de inginerul Gheorghe Filipescu, cuprinzind
015 (498) : 91
caile de comunicatie ale tarii]. G. TRANS., XVII (1854),
659 p. 294-295: Transsilvania.
.[Se veste§te Ca a aparut Geografia politica", tradusa De vinzare la autor, cu pretul de 40 de creijari.
de Gavr. Munteanu]. G. TRANS., XVII (1854), p. 184,
col. I. 672 015(498) :912
015 (498):91 [Comentariu la hotarirea Ministerului din Launtru din Bu-
660 cure§ti de a edita o hart& pe baza masuratorilor trigonometrice
[Sc recomanda §i cititorilor virstnici manualul §colar facute de inginerii armatei de ocupatie austriaca]. BUKU-
Geografie politica", tradus de Gavr. Munteanu]. G. TRANS., RESTER DT. Z., XII (1856), p. 189: Donauffirstenthumer.
XVII (1854), p. 244 : Bibliografia. Aceasta harta ar urma sa fixeze precis pi hotarcle mopiilor diferitifor
661 015(498) : 91 proprietari. Ziarul german observa ca aceasta ar simplifica certurile pi pro-
cesele de hotarnicie, care se prelungeau ani de zile prin tribunate.
[Pentru clasa a II-a a §colilor primare, s-a incuviintat
geografia cornpusa de Dimitrie Gusti §i tiparita in cursul 673 015(498) : 912
anului curent.] GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 301: Mi-
[Comentariu la §tirea data de Bukurester Deutsche Zeitung"
nisteriul Cultului §i al Instructiei Publice. ca se va tipari o harta in care vor fi insemnate toate pro-
662 015 (498) : 91(3) prietatile, cu proprietariilor.)STEAOA D., II (1856), p. 148:
[Se anunta el a aparut lucrarea Geografia sfinta §i ve- Buletinul zilei.
che".] EHO ECL., II (1852), p. 48 : In§tiintare. B. DI. Z., aratind c4 aceasta se va alcatui dupa hartile pe emelt lucrau
inginerii austrieci, afirma ca aparitia acestei harti va curma gi toate procesele
In Biblioteca Religioasa Morals ". de botare Intro deosebitii proprietari gi autoritati, care zac prin tribunate de
663 015(498) : 91(439.2) atitia ani". Steam Dundrii observe c3 accelerarea judecatilor depinde de
tribunate, nu de ridicarea planurilor de mopii.
[Se anunta, de catre un corespondent din Blaj, aparitia
lucrarii Geografra Ardealului pre scurtu", in tipografia 674 015(498) : 912
din localitate.] G. TRANS., XX (1857), p. 293: Transsil- [Se anunta ca Ia litografia Partenie se lucreaza Harta
vania. generala a Moldovei cu invecinatele tad"]. ZIMBRUL,
Cartea costa 30 de creitari gi se poate gasi la profesorul S. Mihail din IV (1856), nr. 169, p. 4: Bibliografie.
Blaj (autorul ei). Pentru abonati, se va vinde cu 3 galbeni; iar pentru rest, cu 4.
664 015(498) : 91(47)
675 015(498) : 912
[Sc anunta ca, la tipografia Buciumului Roman, s-a tipa- [Se anunta, ca Ia libraria A. Daniclopolu din Bucure§ti
rit cartea maiorului Dimitrie Asachi Impresii de calatorie in se afla de vinzare o hart& a 'rani Rominesti, impreuna cu ce-
tarile Caucazului prin Besarabiea §i Crimeea"]. GAZ. DE
lelalte provincii locuite de roman]. ANUNCATORUL, IV
MOLD., XXX (1858), p. 372: Bibliografie Romani. (1856), p. 216; VEST. R., XXI (1845) p. 208: In§tiintari.
665 015(498) : 91 (498.1)
[Notita despre apropiata aparitie a scrierii
calatorie in Cara Romaneasca.""). ROMANUL, II
viatorie 0 Biografii
(1858), nr. 105, p. 317 col. IV. 676 Munteanu, bane 015(498) :92
In notita, se precizeaza ca autorul ei e [Thdodore] Margot, un francez Un offertu (in interesulu scolei agronomice). FOAIE
stabilit In Tara Romaneasca de 15 ani gi mai bine. Scrierea sa, destinata tineri- PT. MINTE, XVII (1854), p. 35-36.
lor, Inchipuie o calatorie prin lar3, vorbind de monumentele istorice gi de Elogiaza gestul redactiei Gasetei de Transilvania de a coda 1/2 din venitul
obiceiurile locale. net al gazetei pentru fondarea unui institut agronomic roman. Propane edi-
666 015 (498) : 91(497.3) tarea operei sale manuscrise continind 26 de biografii de ale stramopilor
[Se anunta ca in curind va aparea bro§ura Geografiea roman! ", urmin' ca venitul sa fie afectat aceluiapi fond. Roaga redactia Foii"
Muntenegro gi Muntenegrenii", de D. Vasilievici]. GAZ. DE sa-i publice o Precuventare cake Leplori, care a gi aparut In p. 36 pi. urm.
MOLD., XXX (1858), p. 164: Bibliografie Romana.
677 Munteanu, bane 015(498): 92
667 015(498):912 Biografiile celoni mai vestiti Romani §i Romane. FOAIE
[Se veste§te ca din litografia Parteni gi Miler a e§it In PT. MINTE, XXI (1858), p. 202.
romane§te, pentru scoalele publice: s Harta Evropei* cu tablon Prospect prin care autorul anunta aparitia cartii sale cu titlul de mai sus,
statistic de Parteni Antono"]. ZIMBRUL, I (1851), p. 360: cuprinsul ei pi conditiile de prenumerare.
Bibliografie.
678 015(498) : 92
668 015(498):912
[Redactia anunta ca s-a tiparit Harta Tani RomanWi [Se anunta ca s-a terminat tiparirea lucrarii preotului
§i se af1a de vinzare la acesta redactie.]. VEST. R., (1851),
ban Munteanu din Saraco, intitulata. Biografiile celor mai
vestiti Romani Si Romane "]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 152: in§tiintaxi. p. 194: Monarhia Austriaca.
669 015(498):912 Se indica U tine se pot face prenumeratii gi se dau am8nunte asupra
[Litografii Miler §i Parteni din Iasi anunta ca au deschis lucrarii. Lucrarea cuprinde 4 ilustratli gi costa 1 florin pi 6 creitari.
prenumeratie pentru o Hada generala completa a Moldovei
dupa cea mai noun Impartire"]. ZIMBRUL, I (1851), p. 679 015(498) :929.6
264: Ntiintelri. [Parteni Profesor la Academie" anunta CR lucreaza
Se dau 8i eiteva amanunte cu privire la feint cum e lucrata harta, care la un armorial de herburile boerilor magnali ai Moldovei,
se poate vedea, apternuta pe plata, In litografia respectiva. in coloare"] STEAOA D., II (1856), nr. 66, p. 264 [gre§it:
176] : Instant:id.

34
www.dacoromanica.ro
015(498):929. 7 CATALOAGE. CARTI DE VINZARE
680 015(498) :929.7
[Institutul Albinei anunta ca a publicat Lista boierilor
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 322: Bi-
bliografie romaneasca..
017 CATALOAGE. CARTI DE VINZARE
(Clasate pe provincii si localitati)
681 017.4 (436)
[Se anunta ca. In libreria cartilor sholastice din Viena"
se afla de vinzare don& manuale de gramatica romans,
alcatuite de profesorul Vasile Ianovici]. - GAZ. DE MOLD.,
xxm(1851).
Un manual era destinat claselor I-II celMalt era pentru clasa a III-a.
682 017.4(439.1)
[Se anunta ca. la Pesta, la Aloisiu Buciannski, se vinde
carticica Biblie mica sau Testamentulii vechiu si nou in 90
de tipurl, tradusil in versurl" de M. Bandiciii]. - G.TRNS.,
XVII (1854), p. 171: Transsilvania. Brasovii.
TRANSILVANIA
683 017.4(439.2)
[$tiri despre diferite carti roma.nesti de vinzare In Ardeal].
- FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 200: Literarlu.
684 017.4(439.2)
[Anunt al autorilor abecedarului roman tiparit In 1850
la Sibiu, in legatura cu desfacerea acestei lucrari]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 227-228.
Se dau amAnunte In legAturA cu vtnzarea abecedarului si cu cheltuielile
editArii f i rAspindirii sale.
685 017.4(439.2)
[Lista cuprinzind titlul a 24 de carti alcatuite de Teodor
Stamati, care se aflau de vinzare in librarii]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 339: Literariu.
Dictionare, manuale scolare, traduced literare din Zschokke, Kotzebue
etc.; lucrAri dramatice orginale etc.
686 017.4(439.2)
Insciintare despre cartile ce se tiparira din partea c.r.
administratitini de venzarea cartiloru scolastice in Viena.
- G. TRANS., XV (1852), p. 383: Monarchia austriaca.
Officiose.
InOlintarea e tnsotita de unele ISmuriri oficiale: aceasta administrati-
une" era to fond o editurA oficiall de carp Icolare pentru toate popoarele
Monarhiei. In Transilvania, manualele scolare tipArite oficial se aflau de vin-
zare la dour librarii principale: T. Steinhaussen din Sibiu, I. GOtt din Brasov
si la tipografia liceala din Cluj. Lista publicata In acest numAr cuprinde
18 manuale scolare In limba germana si 5 manuale in limba romana.
687 017.4(439.2)
[Se anunta ca se afla de vinzare Geografia biblica" de
G. Munteanu]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 183: Biblio-
grafia, p. 244: Bibliografia ; TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 165: Monarhia Austriaca. Transsilvania.
688 017.4(439.2)
[G. Popil pune" un premiu de un galben pentru cel
care-i va procura istoria Romanilora", scrisa de Petru Bod
latineste si de Dsa tradusa pe romane, care se afla langa
Dictionariula lui Parispapal ce se afla tradusa pe romanie "]
- G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I.
689 017.4(439.2)
[3ndemn din partea episcopiei din Blaj de a se cumpara
brosura Reuniunii Femeilor Romane]. - FOAIE PT. MINTE,
XVII (1854) p. 145; Onorate in Chr. fraol'
www.dacoromanica.ro
017.4(439.2)
690 017.4(439.2)
Fondulu pentru tiparirea cartiloru romane folositore cu
pretu catu pate mai eftinu. - FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 136, 148, 180, 200, 208, 212, 216, 224, 252, 256, 268.
Se publics lista celor ce au cumparat exemplare din brosurile Reuniunii
Femeilor RomSne, din al &Icor venit urmeaza a se tipSri cArti eftine folosi-
toare". - intre primii subscriitori se af IA: familia Hurmuzachi, Atanasiu
Marienescu, Andrei Mure§anu, Nicolae Velia Tincu, Dimitrie Grama.
691 017.4 (439.2)
[Cu privire la intIrzierea distribuirii romanului Coliba lui
Mos Toma" la prenumerantii din Ardeal]. - TELEGRAFUL
R., 1T (1854), p. 90: Monarchia Austriaca.
Se arata cA Intirzierea provine din impregiurari binecuvtntate" - aluzie
la cenzura austriaca a cArtilor.
692 017.4(439.2)
[Anunt al guvernamintului Transilvaniei in legatura cu
cartile scolare aparute Incepind din 1855]. - G. TRANS.,
XX (1857), p. 112: Buletinulu Oficialu.
Se publics lista acestor carti, cu prelurile lor. hare carti, stilt ti unele
romAnesti.
693 017.4(439.2
[Corespondents In legatura cu dorinta bans tenilor de a avea
mai usor la indemina cartile rominesti aparute de curind].
- G. TRANS., XX (1857), p. 218: Transsilvania. Versetu,
5 Iuliu.
Corespondentul anonim publics plingerea unor banateni care aveau coleclii
incomplete din Magasinuf Isioric al lui A. T. Laurian 0 nu stiau de unde
procure numerele ce le lipseau. De asemenea, ar fi dorit sA alba Isioria Romdni-
lor de A. T. Laurian si Hronica lui incai. Se exprima regretul ca procentul
eel mic ce se dell la vinzare, precum §i nepIsarea publicului, nu Ingadule
ca un librar, In toata Transilvania, sl se poatS ocupa numai cu difuzarea
cartilor rom Ane0.
694 017.4(439.2)
[Anunt al Societatii de lectura a junimei romane oradene,
referitor la vinzarea celor doua opuri aflate in depozitul so-
cietatii si care fusesera editate in 1854]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 99: Bihor.
Este vorba de Vermin:0i Romani si de Ziorile Bihorului.
695 017.4(439.2)
[I. Puscariu anunta ca este gata sa trimita la depozitari
mai multe exemplare din comentariul sau la patenta urba-
riala]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 87: Transilvania.
696 017.4(439.2)
[Se mentioneaza librariile din Viena, Oradea, Lugoj,
Sibiu, Alba Iulia, Blaj si Brasov unde se puteau gasi dictio-
flare germano-romane si romano-germane]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 270.
697 017.4(439.2)
[Notita despre gramatica romfineasca." alcatuita de P.M.
CImpeanu din Iasi]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 350:
Brasov, 31 Oct.
Notita e scrisa cu prilejul sosirii in Brasov-probabil in librarii, pentru
vinzare - a acestei gramatici. Se elogiaza sentimentele patriotice si pregStirea
culturala dovedite de autor in precuvintarea" la aceasta lucrare.
698 017.4(439.2)
[Se anunta ca, la prenumerantii din Brasov, a sosit cel
de-al doilea volum al lucrarii lui Alex. Papiu Ilarian asupra
Istoriei Daciei Superioare]. - G. TRANS., XV (1852), p. 277:
Brasiovu, 25 Sept.
699 017.4(439.2)
[Notita cu privire la vinzarea in Brasov a Vocabularului
german-roman, publicat la Iasi, in 1851, de doctorul T. Sta-
mati]. - G. TRANS., XV (1851), p. 120 [gresit: 115] :Bra-
sov, 28 Aprilie.
Se recomanda calduros aceastA lucrare, socotitA ca o dorinta publicA, o
trebuinta neapSratS ". Se comunica In amanuntime conditiile de vinzare.
35
 017.4(439.2) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE 017.4(439.2)

700 017.4 (439.2) 713 017.4(439.2)

[Se anunta sosirea la Brasov a 160 de exemplare din Catalog literarifi. FOAIE PT. MINTE, XV (1852),
Lexiconul germano-rcman al lui Teodor Stamati, aparut la p. 32, 40.
Iasi]. G. TRANS., XV (1852), p. 328: Instiintare. Cuprinde titlurile si pretul a 92 de diverse carti romanesti de vinzare
701 to libraria lui W. Nemeth din Brasov.
017.4(439.2)
[Anunt vestind vinzarea, la Brasov, a editiilor roma- 714 017.4(439.2)
nesti ale 13uletinului legilor Imparatesti" si ale Tarifei [Anunt despre cartile romanesti, aflate In depozitul li-
autriace"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 104. brarului brasovean Wilhelm Nemeth]. G. TRANS., XV
(1852), nr. 46, p. 183: Bibliografia.
702 017.4(439.2)
Intre acestea: Magazinul istoric pentru Dacia (vol. I-V), Filosofia lui

sov]. .
[Redactia se plinge ca Cronica" lui 5incai si Coliba lui
Mos Toma" nu se strecurara. nici Inteun exemplar" la Bra-
G. TRANS., XVI (1853), p. 407: Monarchi'a austriaca.
Probabil, o aluzie la masurile autorit3(ilor din Transilvania de a impiedica
Krug, Istoria lui Petru Maior, Vocabularies romdno-nemlesc al lui A. Iser,
Macrobiotica si Neputinla de dr. P. Vasici.
715 017.4(439.2)
intrarea acestor carti din Moldova. [Se vesteste ca gramatica germano-romana cu litere la-
tine, a lui Andreiu L. Papp se dia.' de vinzare In libraria
703 017.4(439.2) W. Nemeth din Brasov]. G. TRANS. XV (1852), p. 299:
[Se anunta ca. la Brasov se afla de vinzare Uricariul", Bibliografia.
In 3 volume]. G. TRANS., XVII (1854), p. 180.
716 017.4(439.2)
704 017.4(439.2) [Se anunta ca au sosit in Brasov mai multe carti roma-
[Se anunta de vinzare Dictionariula germano-roma.- nesti din Moldova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 171:
nesc" al lui G. Bari% si Gavriil Munteanu]. G. TRANS., Transsilvania. Brasovii.
XVIII (1855), p. 32. Se MIA de vinzare la redactorul Grade:: Transilvaniei, pentru acei care
Se da si o Instiintare specials pentru cei ce se aboneaza la acest dictionar, s-au prenumerat, precum si la librarul Wilhelm Nemeth din Brasov. Se indica
privitoare la aparitia tomului al II-lea. preturile tor, in monedS austriaca. Aceste carti gilt: V. Alecsandri Doine
Ldcrdmioare, Balade partea I si a II-a, Repertorul dramatic ; Mihul ; Stalistica
705 017.4(439.2) Molds:Wei ; Mosul Toma, 2 vol.
[Se anunta de vinzare Grammatica germana pentru 717 017.4(439.2)
classi elementari" de G.E. Niceforu]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 344: Litcrariu. [Se anunta ca brosura infricosatele stricaciuni ale vi-
Gramatica, editata de Iacob Mureseanu, se afla de vinzare la librariile
narsu-rachiului", se afla de vinzare la traducatori si la li-
Nemeth si Vajna, din Brasov. brarul Nemeth.] G. TRANS., XVII (1854), p. 184, col. I.
Se noteaz8 ca brosura e mult ceruta, mai ales de tineret.
706 017.4 (439.2)
[Se dau informatii asupra mai multor carti romanesti 718 017.4(439.2)
care se pot procura la Brasov]. G. TRANS., XX (1857), [Librarul Wilhelm Nemeth anunta ca are de vinzare mai
p. 52. multe carti romanesti]. G. TRANS., XVII (1854), p. 414:
Intro altele, se precizeaz3 ca Istoria leis Petru Maior era epuizata.
Literariu.
0 iista de 12 cArti, a caror aparitie fusese anuntata mai Inainte.
707 017.4(439.2)
[Stiri despre G. Barit]. 719 017.4(439.2)
FOAIE PT. MINTE, XIV(1851),
p. 200: Litcrariu. [Lista. de 27 de carp romanesti ce se gasesc de vinzare
Are de vinzare stocuri din diferite cArti romanesti. Invita pe cei ce au la librarul Wilhelm Nemeth din Brasov]. G. TRANS.,
socoteli de pe cind era redactor al Foii sA le rAftliasca" cu el.
XIX (1856), p. 280: Bibliografia.
708 720 017.4(439.2)
017.4(439.2)
[Se anunta ca mai sint, de vinzare, la redactie, exem- [Lista. a 6 carti de vinzare la librarul Wilhelm Nemeth
plare din Istoria" lui P. Major]. FOATE PT. MINTE, din Brasov]. G. TRANS., XIX (1856), p. 304.
XIV (1851), p. 376, col. II. 721 017.4(439.2)
[Instiintare privind cartile romanesti care se gasesc de
709 017.4(439.2) vinzare la. libraria Nemeth din Brasov]. G. TRANS., XX
[Se anunt5. ca Istoria" lui Petru Maior, editia a II-a, este (1857), p. 228: Bibliografia.
cu total epuizata]. G. TRANS., XXI (1858), p. 266. Se indica autorii, titlurile si preturile.
710 017.4(439.2) 722 017.4 (439.2)
Instiintare literara. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), Dela libraria Dlui Vilhelma Nemet din Brasova. G.
p. 127-128. TRANS., XXI (1858), p. 294 : Bibliografie.
Se subliniaza importan(a gramaticii in culturS. Se recomanda Gramatica Se da 0 lista de carti romanesti care se pot OM la libraria Nemeth.
lui Nic. BAlAsascu, ed. I 1848 si ed. a II-a 1850, de vinzare in Brasov si in 723 017.4(439.2)
librAria Hochmeister din Sibiu.
[Se anunta de vinzare, la editorul Rudolf Orghidan si la
711 017.4(439.2)
librarul Nemeth amindoi din Brasov, mai multe publicatii
romanesti]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 340: Biblio-
[Librarul Wilhelm N6meth din Brasov anunta ca are de grafia.
vinzare carti romanesti si calendare]. FOAIE PT. MINTE, Se comunica lista publicatiilor, Intre care Foaia Duminecei pe anul 1837.
XV (1852), p. 12.
724 017.4(439.2)
712 017.4(439.2) [Se anunta de vinzare Icoana cresterii rele cu mijloace
Producte literarie. FOAIE PT. MINTE, XV (1852), de a o face si mai rea", de Cr. F. Saltmann si Carol Han,
p. 24. tradusa si prelucrata de Andrei Mureseanu]. G. TRANS.,
Lists de aril de vinzare la Wilhelm Nemeth din Brasov: Mariana, XIX (1856), p.4.
drama in 3 acte, de Mavrodollu; Romeo et Julieta §i Otelo ; Fantasma ; Baba E vorba de traducerea lui A. Mureseanu din Cristian Gotthilf Salzmann
Ham ; SgeircIttst, comedic; Regul, drama; Plistoriut saraca; Sdracul cinstil. si C. Hahn, publicata In 1848.

36
www.dacoromanica.ro
017.4(439.2) CATALOAGE. CART! DE VINZARE 017.4(498.1)

736 017.4(498.1)
725 017.4 (439.2)
[Se anunta. ca Logica judecatoreasca, urmata de Logica
[Se anunta ca dictionarul germano-roman al lui G. Barit constiintei, compusa de d. Alecsandru Aman, licentiat in legi,
gi Gavriil Munteanu se mai afla de vinzare in 500 de exem- se afla de vinzare la librarii"]. VEST. R., XVI (1851),
plare]. G. TRANS., XX (1857), p. 52. p. 216.
Se precizeaza ca tirajul dictionarului fusese de 1500 de exemplare si ca
lucrarea se poate procura la editorul ei, Rudolf Orghidan. Sc comunica $i 737 017.4(498.1)
pre tul. [Se anunta ca tomul al II-lea din Calatoriile lui Guliver",
traduse de Ioan D. Negulici, se afla de vinzare la librarii].
726 017.4(439.2) VEST.R., XVII (1852), p. 236.
[Articol despre activitatea tipografiei romane de la Sibiu].
G. TRANS., XIV (1851), p. 278: Sibiiu 15/26 Aug. 738 017.4(498.1)
Se aratS ca In tipografia creatS de episcopul $aguna In 1850 se tipari- [Se anunta ca scrierea Clotilda si Edmond", tradusa de
sera mai multe carti scolare si bisericesti, care se recomandS spre cumpSrare. Ioan D. Negulici, se afla de vinzare in librarii]. VEST.
Se eunumera citeva carti, cu pre(urile lor. R., XVII (1852), p. 236.
739 017.4 (498.1)
727 017.4(439.2)
[Lista cartilor de vinzare la Tipografia Diecezana din [Se anunta ca traducerea cartii Educatia mumelor de
Sibiu]. G. TRANS., XV (1852), p. 116, col. II. familie", tomul I si al II-lea, facuta de roan D. Negulici,
se afla de vinzare in librarii]. VEST. R., XVII (1852), p.
Aceste carti sint: Aposlolul, Ceaslovul, Octoihul si un Abeledar, cu slove 236.
cirile, biserice5ti si civile, gi cu litere latine".
740 017.4(498.1)
728 017.4(439.2) [Se anunta de vinzare, la redactia jurnalului Patna",
[Lista cartilor ce se afla de vinzare la Tipografia Diece-
zana din Sibiu]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 76:
Instiintare.
sen"]. -
in traducere, Istoria §i intimplarile Baronului de Miunhau-
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 88, col. I.
Lista cuprinde titlurile a 29 de carji, Impreuna cu pretul exemplarelor, 741 017.4(498.1)
legate sau brosate. [Se anunta ca se afla de vinzare, la toate libranile, dra-
ma $amil"]. ANUNcATORUL, IV (1856), p. 72.
729 017.4(439.2) Pre(ul unui exemplar este de 2 sfan(ihi. E vorba de drama Schamyl,
La Tipografia Diecezana din Sibiiu se afla de vinzare ur- de Paul Meurice, tradusa de I. Nacu.
matoarele carti. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 352.
Lista care confine 31 de Orli bisericesti si scolare, Impreuna cu indicarea 742 017.4(498.1)
pretuliti. [Redactia ziarului Conservatorul" anunta ca are de vin-
zare bropra Cyclopele Tristei Figure sau Pacala shi Tan-
730 017.4(439.2) tala", poems comics-eroica]. CONSERVATOR UL, I (1856),
[Se anunta ca. Elementele Dreptulul Canonic alit Bise- sectia II, Noembrie, p. 72.
ricei drept credincioase resaritene", de Andrei Saguna, se E vorba de scrierea lui Eliade RSdulescu.
afla de vinzare la profesorii de teologie Grigorie Pantasi si
Ioan Hania]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 88: In- 743 017.4(498.1)
tiintare. [Redactia ziarnlui Conservatorul" anunta ca are de vin-
zare Cobza lui Marinica", poezii diverse]. CONSERVA-
731 017.4(439.2) TORUL, I (1856), sectia II, Noembrie, p. 72.
[Se anunta ca Geografia biblica" de Gavr. Munteanu
se afla de vinzare la. redactie]. TELEGRAFUL R., II 744 017.4(498.1)
(1854), p. 366: Monarhia Austriacii. [Se anunta ca se afla de vinzare Martini Crucii din
Ambele Dacii, opera originala de d. loan Petrescu, cu o
732 017.4(439.2) prefata de d. C. Aricescu"]. TIMPULU, I (1856), supl.
[Se anunta ca la readactie se mai afla de vinzare citeva la nr. 4, p. 4.
exemplare din Coliba lui Mod Toma"]. TELEGRAFUL Pre(ul unui exemplar este de 2 sfan(i.
R., 11 (1854), p. 366: Monarhia Austriaca; III (1855), p. 383:
intamplari de zi. 745 017.4(498.1)
[Notita in legatura cu vinzarea cartii Martini Crucii
733 017.4(439.2) din ambele Dacii, de D. Ion D. Petrescu, cu o prefata de
[Se anunta ca. Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur", puss C. Aricescu"]. ANUNcATORUL, IV (1856), p. 356.
pc note intreaga", se afla de vinzare la Tipografia Diece- Sc recomandS amatorilor, ca o scriere (carte interesantl pentru Romani".
zana]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 292.
746 017.4(498.1)
[Se anunta ca se afla de vinzare partea I din Istoria
TARA ROMANEA SCA. Campulungului" de C. Aricescu]. ANUNcATORUL, IV
(1856), p. 356.
734 017.4(498.1) 747 017.4(498.1)
[Departamentul Credintei face cunoscut ca Condica cri- [I. Stahl anunta ca se afla de vinzare, la librarii, lucrarea
minala, care se pune in aplicare la 1 ianuarie 1852, se gasWe sa Metoda practica peatru invatarea lesnitoare a limbii
de vinzare la toate tribunalele judetelor, la pretul de cinci francese", prelucrata dupa F. Ahn]. ANUNT. R., IV
sfantihi]. BULETIN [T.R.], 1851, p. 331. (1857), nr. 64, p. 4.
Pre(ul 2 1/2 sfantilii. Anunjul se face In cadrul unui prospect general
735 V. R. 017.4(498.1) al lui I. Stahl cu privire la lucrarile sale filologice.
Bibliografie FOAIE PT. MINTE, XV. (1852), p. 120.
AnuntS o serie de cacti nou aparute care se MIS de vinzare in librariile: 748 017.4(498.1)
G. Ioanid din Bucuretti, G. Alexandrovici si Comp. din Craiova, Costache [Se anunta ca scrierile lui Cezar Bolliac, publicate la
Tonculescu din Pitesti, Bucur Ioan 1.1 loan Bozocea din Braila. Paris in timpul exilului sau, se afla de vinzare la toate li-

37
www.dacoromanica.ro
 017.4(498.1) CATALOAGE. CARP DE VINZARE 017.4(498.1)

brarille din Bucnresti]. SECOLULU, I (1857), lir. 69, 761 071.4(498.1)

p. 4 : Anuntiu.
Se Indict titlul al pretul celor 6 scrlerl. Souscription an Cours familier de lifterature, chez Danie-
lopoulo. LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 44, p. 4.
749 017.4(498.1) Prospect a/ librarulul Danielopolu din Bucuregtl anunt/nd ca primegte
inscrieri pentru lucratea lot Lamattine Cours familier de la liftirafure, ce
[Se anunta de vinzare brosura Suvenire de calatoria..." aptrea lunar la Paris. Vestelte conditiile de abonare.
de Georgie Sion]. ROMANUL, I (1857), nr. 18, p. 4; II
(1858), p. 48. 762 017.4(498.1)
750 017.4(498.1) [Se anunta ca la libraria A. Daniilopolu a sosit un mare
[Se anunta ca se afla de vinzare, la toate librariile car- asortiment de carti franceze, Intre care si Derniers chansons"
tea lui George Sion Suvenire de calatoria..." ]. SECO- si Ma biographie", ambele de 136ranger].NATIONALULG,
LULU, I (1857), nr. 75, p 4. I (1858), p. 92: Anunciuri.

751 017.4(498.1) 763 017.4(498.1)

[Se anunta ca dd. Canini si Valentineanu an Intreprins [Se anunta a la libraria lui E. Grant din Bucuresti
traductia In romineste a operilor italiene ce se cant£ pe tea- se fac Inscrieri de prenumeranti pentru cele 10 volume de
trul roman "]. NATIONALULU, I (1858), p. 36: Anunciuri. opere complete ale lui Edgard Quinet, ce vor aparea la Paris].
Se g6sesc la librArii #i la teatrn, clod se da reprezentatia. CONCORDIA, I (1857), p. 16.
Vor aparea doul editii, in 8° si 18°. Prima va costa 50 de franci, fat a
752 017.4(498.1) doua 25 de franci.
[Se anunta ca se afla de vinzare La Roumanie apres 764
le traits de Paris, par V. Boeresco, avec une introduction par 017.4(498.1)
M. Royer - Collard"] NATIONALULU, I (1858), p. 60. [Gheorghe Ioanid anunta ca, la libraria lui, s-a depus
Se afla de vinzare la Paris #i la Bucure#ti; pretul, 8 piaftri. spre vinzare cartea Curs de agricultura si de economla
rurala "]. VEST. R., XVI (1851) p. 16.
753 017.4(498.1)
765 017.4(498.1)
[Se anunta ca s-a redus pretul la opera lui V. Boerescu
Romania dupe tractatulu de la Paris", de la doi la un sfant]. [Librarul Gheorghe Ioanid vesteste a, la libraria lui, se
NATIONALULU, I (1858), p. 160. afla de vinzare: Ienicerii, traductie fiber& din limba elena
de d. Atanasie Pacleanu, a doa editiune, In 2 volumuri;
754 017.4(498.1) Leone-Leoni, Intr'un volum tradus de d. Ant. Rahtivanu;
[Se anunta ca se afla de vinzare brosura Napoleon III Paul si Viriginia, Intr'un volum tradus de d. Al. Pelimon, si
si Englitera" insotita si de Esecutia lui Orsini si Pieri"). Coliba Indiana cu diverse poesii de Al. Pelimon"]. VEST.
NATIONALULU, I (1858), p. 115. R., XVI (1851), p. 21.
In traducere romaneasca. 766 017.4(498.1)
755 017.4(498.1) [Din catalogul cartilor de vinzare In libraria lui G. Ioanid
[Se anunta ca se afla de vinzare Traite comparatif des din Bucuresti]. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 128.
delfts et des peines au point de vue philosophique et juridi- Se anuntA 24 de carti, cu pretul lor. Majoritatea sint manuale #colare gi

que, par B. Boeresco, docteur en droit"]. NATIONALULU, carp educative.

I (1858), p. 4, 180: Bibliografia.
Se vinde la Paris #i la Bucure#ti, la pretul de 6 sfanlihi.
756 017.4(498.1)
[Se anunta c3 se afla de vinzare vestita Halima de
I.G. Gorjan"]. NATIONALULU, I (1858), p. 342.
Pretul celor patru volume este 8 sfanli.
757 017,4(498.1)
[Se anunta de vinzare drama Doctoral Negru" 1i melo-
drama Macbeth" traduse de Valentineanu], ROMANUL,
II (1858), nr. 79, p. 317, nr. 94, p. 274.
758 017.4(498.1)
[Sfatul Orasenesc din Bucuresti anunta ca are de vin-
zare un numar de exemplare din planul orasului Bucuresti].
BULETIN [T.R.], 1854, p. 263; VEST. R., XIX (1854),
p. 280.
Pretul until exemplar este de doi galbeni.
759 017.4(498.1)
[Consiliul Municipal din Bucuresti face cunoscut ca s-a
redus pretul unui esemplar de planurile orasului Bucuresti
la seapte sfanti"]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 103; VEST.
R., XXI (1856), p. 96.
Cei care doresc se alba un astfel de plan St se adreseze acestui consiliu.
760 017.4(498.1)
[Se anunta ca la libraria A. Daniilopolu se aft de vin-
zare cartea Conductorul pe caile vietii in fnvataturi morale
clasice", tradusa din limba germana]. VEST. R., XVII
(1852), p. 76: instiintari.
767 017.4(498.1)
Catalog general de aril romanesti In libreria D. Gheor-
ghlu Ioanid. FOAIE PT. MINTE., XV (1851), p. 136,
141-143, 151, 158-159.
Continuarea catalogului din p. 128.Cuprinde circa 220 de carp de geo-
grade, astronomic, literaturA, agriculture, medicine, legislatie, filologie, mu-
zieograf ie, morale religioasA.
768 017.4(498.1)
[Se anunta Ca la Libraria Romaneasca a lui Gheorghe
Ioanid se afla. de vinzare Adelaida, memoarele unei fete
tinere, trad. de Adel. Cristanovschi "]. VEST. R., XVI
(1851), p. 340.
E vorba de serierea Adelaida. Mensuarele anti fete liners de Augustine
Thierry, tradusl de Adelaida Cristanovschi.
769 017.4(498.1)
[Th. Codrescu vesteste cititorilor ca la libraria lui G. Ioa-
nid din Bucuresti se afla de vinzare Istoria lui Gil Blas
de Santillana"]. ZIMBRUL, III (1855), p. 628.
Anuntul despre traducerea carlii lui Le Sage se afla In articolul Intliinf are
'firmed, semnat C.
770 017.4 (498.1)
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta ca a primit din Moldova
brosura Rugaciurzea Moldo-Romanilor la alegerea depute-
tilorii din 1857 aug. 26 pentru divanulu ad-hoc, dupre trac-
tatul de Paris din 1856 mart. 18"]. ROMANUL, I (1857),
nr. 11, p. 4.
Exemplarul se of ere gratuit la libraria proprie, din str. Lipscani 24.

88
www.dacoromanica.ro
017.4(498.1) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE
771 017.4(498.1)
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta ca se vor pune la
loterie carti vechi si manuscrise]. - ANUNT. R., IV (1857),
supl. la nr. 45, p. 2.
Se vor pune Ia loterie una sutS volume WO vechi, in diferite dialecte
occidentale si orientale, cum si una suta cincizeci bucAti manuscrise vechi in
dialecte romane, grece, arabe si slavone, ce trateazd sujete foarte interesante
pentru istoria Moldo-Rom5nilor". Se vor vinde 300 de numere de loterie de
1 galben fiecare, si va fi un singur numar cistigator.
772 017.4(498.1)
[Despre avintul luat de literature si publicistica in Prin-
cipate]. - G. TRANS., XX (1857), p. 199: Tara Roma.-
neasca si Moldavia.
Se inf5tiseazA cuprinsul catalogului librarului Gh. Ioanid, ap5rut In
mai 1857 si cuprinzind 450 de titluri.
773 017.4(498.1)
[Extras din catalogul librariei Ioanid din Bucuresti]. -
G. TRANS., XX (1857), p. 248, 252, 256, 260, 264, 268, 286,
290, 292 [nr. 72], 296, 301, 304, 308, 312, 316, 324, 332, 336,
340, 344, 348, 356.
774 017.4 (498.1)
[Libraria Ioanid anunta de vinzare patru opere iesite de
sub tipar]. - ROMANUL, II (1858), p. 232.
Aceste opere sint: Jidovul R,Wlcitor de D. Sue, Crucea de Argint de E. S.,
Graziella de Lamartine si Cordele de Monte- Chrislo [de Dumas].
775 017.4(498.1)
[Libraria Cristu Ioannin si Comp. Romanov recomanda
mai multe scrieri, traduceri si originate].- ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 140.
Aceste publicatii sint urmatoarele: Hagi Stavros, Amway (care va iesi
peste putin"), Mensoriile Diavolulus si o colectie a operelor lui Cezar Bolliac.
776 017.4(498.1)
[Libraria Cristu Ioanin si Comp. Romanov anunta de
vinzare Trei muschetarl" de Alexandre Dumas]. ROMANIA
[Bucuresti], r (1857), p. 148: Instiintari.
017.4(498.1)
777
[Libraria Christ. Toanin si Comp. din Bucuresti anunta
de vinzare scrierea Pacatele tineretilor" de Costache Ne-
gruzzi, fratele nostru de peste Milcov"]. - ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 188.
778 017.4 (498.1)
Cartile bisericesti tiparite pan& acum in Tipografia din
Sf. Mitropolia. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 88.
List5 de 6 Orli de vinzare la tipografia Mitropoliei Ungro-Vlahiei.
779 017.4(498.1)
[Se anunta de vinzare cartile de ghicit" ale demoase-
cului ei"]. -
lei Lenormancl din Paris, cea mai iscusita ghicitoare a yea-
ROMANUL, I (1857), nr. 13, p. 4.
De vinzare la imprimeria F. Ohm si la Coate libr5riile.
780 017.4(498.1)
La Libraria Domnului C.A. Rosetti, de pe podulu Mogo-
soai, se afla urmatoarele carti.- ROMANUL, I (1857), nr.3,
p. 4, col. III.
Sub acest titlu, se public& lista a 12 manuale scolare si cArti de stiintA
781 017.4(498.1)
[Se anunta de vinzare, la libraria C. A. Rosetti, Alma-
nach de Paris. Annuaire international diplomatique, admi-
nistratif, statistique, financier, industriel, et commercial.
Premiere armee 1858"]. - ROMANUL, II (1858), p. 12.
782 017.4(498.1)
[Se anunta de vinzare, la libraria C. A. Rosetti, culegerea
de poezii Demieres Chansons de P. J. de Beranger, 1834 a
1851. Avec une lettre et une preface de l'auteur"]. - RO-
MANUL, II (1858), p. 12.
Volumul apAruse la Paris in 1857.
4 - Bibliografia analitica - c. 3102
www.dacoromanica.ro
017.4(498.1)
783 017.4(498.1)
[Libraria C. A. Rosetti anunta de vinzare o serie de pu-
blicatii romanesti si traduceri]. - ROMANUL, II (1858),p.
48.
Se da lista cartilor, In numAr de 48.
784 017.4(498.1)
[Libraria C. A. Rosetti anunta de vinzare o serie de pu-
blicatii, originate si traduceri]. - ROMANUL, II (1858), p.
56.
Se clA lista cartilor, in num5r de 79.
785 017.4(498.1)
[Libraria C. A. Rosetti anunta ca i-a sosit si s-a pus in
vinzare manualul Architektonisches Skizzenbuch"]. RO-
MANUL, II (1858), p.64: Instiintari.
Luc ea aparuse sub forma unei colectii de 32 de brosuri. Pretul intregii
colectii era 400 de lei.
786 017.4(498.1)
[Libraria C. A. Rosetti anunta ca i-au sosit si sint de
vinzare operele complete, in limba germana, ale lui Goethe
.si Schiller]. - ROMANUL, II (1858), p. 64: Instiintari.
787 017.4(498.1)
[Libraria C. A. Rosetti anunta ca i-a sosit si are de vin-
zare lucrarea Istoricu-literara talcuire a cartilor noului tes-
tament", de Vasilie Ianovici]. - ROMANUL, II (1858), p.
75: Insciirtp.rii.
Pretul celor trei volume este 40 de lei si 20 par.
788 017.4(498.1)
[Se anunta de vinzare, la libraria C. A. Rosetti din Bucu-
resti, textul Conventiei de la Paris, intr-o editie corecta].-
ROMANUL, II (1858), nr. 75, p. 298.
789 017.4(498.1)
[Liste de carti franceze de vinzare la libraria C. A. Rosetti].
- ROMANUL, II (1858), p. 208, 212, nr. 67, p. 269, nr. 68,
p. 273, nr. 70, p. 281, nr. 73, p. 293, nr. 74, p. 297, supl. la
nr. 81, supl. Ia nr. 82, nr. 102, p. 306.
790 017.4(498.1)
[Se anunta de vinzare Vestita Halima", in 4 volume,
tradusa de I. Gorjan]. - ROMANUL, II (1858), nr. 80,
p. 321.
Anuntul e dat de librAria Ruso si Petriu,
791 017.4(498.1)
[Diferite lucrari de vinzare la libraria Sotcec si Comp.].
- VEST. R., XXI (1856), p. 319: Instiintari.
Marche triomphale, pentru piano-forte, de Iuliu Heise; Onesta roman
venetian" de Octave Feuillet; Ultimele zile alto politii Pompea, de Lytton
Bulwer; Charlota Corday, traducere din frantozeste"; Callendarulu pentru
78.17, tiparit in tipografia Nifon Mitropolitul.
792 017.4(498.1)
[Libraria Socec face cunoscut ca acei care vor cumpara
cartea lui G. Sion Colectiune de poesii" vor primi gratuit
si opera Suvenire de calatorie", de acelasi autor]. - NA-
TIONALULO, I (1858), p. 194: Anunciuri; ROMANUL, II
(1858), p. 152: Bibliografie.
793 017.4(498.1)
[Libraria Adolf Ulrich anunta ca are de vinzare Gramatica
lui Th. Scheimul, de curind aparuta]. - BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 404, col. II.
Libraria Ulrich pare a fi In Bucuresti. Scheimul e In realitate Theoktist
Schoimul. Cartea anunlata de Ulrich se intituleazS Taschengrammalik der
rornanischen oder walachischen Sprache mit Wortersammlung, Gesprachen
Spriichw5rtern and Leseiibungen.
794 . 017.4(498.1)
[Se anunta. ca Instructiile pentru introducerea noei legiu-
iri privitoare la reciproacele drepturi si indatoriri ale proprie-
39
017.4(498.1) CATALOAGE. CARTI DE ViNZARE 017.4(498.3)

tariului si ale lucratorilor pamintului" se afla de vinzare la 807 017.4 (498.3)

redactie].
795
VEST. R., XVI (1851), p. 223: Instiintari.
017.4(498.1) -
[Lista de carti de vinzare la libraria G. Hristofor et C-nie
din Iasi] ZIMBRUL, II (1851), p. 64: Bibliografie.
Eureka din Algeria, drama In 5 acte; Jerlfa lui Avram, melodrama In
[Se anunta ca legiuirile intre proprietari si clacasi si re-
gulile ce trebue a se urma pe viitor asemenea intre proprie- 4 acte; Mariana, drama in 3 acte; Sdracul cinstit, vodevil original.

-
tari si clacai, cum si legiuirea mosiilor manastire§ti", se
afla de vinzare la redactie]. VEST. R., XVII (1852), p. 4.
808
[Se anunta spre vinzare, la libraria Hristofor din Ia0,
017.4(498.3)

796
[Se anunta ca., la libraria lui Vinterhalder, se afla de
vinzare Lettres sur la Turquie" de A. Ubicini]. VEST.
017.4(498.1)

- Dionisie]. -
cartea Rugaciunele In timpul Sf. Liturgii", de arhimandritul
ZIMBRUL, II (1851), p. 136, col. III.
Textul cartii e grecesc si romanesc.
R., XVI (1851), p. 332. 809
Instiintare literara. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p.72, col. II; ZIMBRUL, I (1851), p.236.
017.4(498.3)

MOLDOVA
797 017.4(498.3)
[Se anunta ca a Post adusa, de la Brasov la Iasi, lucrarea
Gramatica romanca.sca." de P. M. Cimpeanu]. ZIMBRUL,
II (1851), p. 171: Austriea.
798 017.4(498.3)
[Cali a.parute in Tara Romaneasca si care sint de vin-
zare la librariile T. Codrescu si G. Hristofor din Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 372: Bibliografie.
- XXIV (1852), nr. 74, p. 194.
Nopturnele, poezii de G. A. Baronzi; Metella, de George Sand; Orbulu,
nuvela de d-na R. R. Thellusson, tradusa de G. A. Baronzi; Dealul Dracului,
drama In 5 acte, tradusa de S. Mihaleseu; Fain Regentului, de A. Dumas,
tradusa de G. Lipoianu. Din operele Bibliotecii Litterare" a editorului
G. Ioanid din Bucuresti: Lelia, 1 volum; Actor, 2 volume; Mauprat, 2
volume.
799 017.4(498.3)
Librarii N. si G. Hristofor din Iasi anun(a Ca la ei se afla depozitul general
al cartilor venite din Tara Romaneasca. Totodata, anunta ca au primit de
curind: Ienicerii, trad. de Pacleanu; Coliba indiand, de A. Pelimon; Leone
Leoni, de G. Sand; Ghiorgkie sau Un amor romanesc.
810
017.4 (498.3)
-
[Tipariturile editorului G. Ioanid din Bucureti ce se vind
prin libraria G. Hristofor din Iasi]. GAZ. DE MOLD,.
Aceste carti sint: Moartea lui Abel, poems In 5 c.inturi; venlurile cella
din urmd Abenseragiu, cu gravura de I. oimescu; Kernok Corsariul, 5 acte;
Poema salt non/Ilea venirei Palimilor, drama in 5 acte; $arlota, drama In 3
acte; Aelrila din Moldova ; Diclionariu Lalino-Romdnesc de Livaditu.
811 017.4(498.3)
[Se anunta ca, la libraria Hristofor si Comp. din Iasi,
se afla de vinzare textul romanesc al operei Attila" de Verdi].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 78, p. 210 [gre§it:
110].

Asachi"] -
[Se anunta de vinzare Tiganii, idilu cu cintece de D.G.
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856) ,p. 132: Aviz. 812
[Carti tiparite la Bucuresti, de vinzare la libraria G. Hris-
017.4(498.3)
800 017.4 (498.3) tofor din ao.] - GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 72.
-
[Se anunta de vinzare Statutele Bancei Moldovene", in
limba romans si franceza]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 101,
p. 4, col. III.
lerusalimul liberal, poems epics de Torquato Tasso, uvragiu" In dowl;
volume, ilustrat cu douazeci si una gravuri, tradus de Atanasie N. Paclianu;
Oare de repays, poezii de A. Lazarescu; Intriga fi amoru, drama in 5 acte si
Pre(ul, 5 lei. noun tablouri; Credinla, Speranla si Caritalea, drama In cinci acte.
801 017.4(498.3) 813 017.4(498.3)
[Se anunta de vinzare opera literara Suvenire si imprc-
-
sil de calatorie in Romania, Bulgaria, Constantinopole", de
D. Rallet]. ZIMBRUL 5r VULT., IV (1858), p. 116: Bi-
[Se anunta spre vinzare,
vechi si none" de D. Bolintineanu]. FOILETONUL Z.,
I (1855), p. 200: Bibliografic.
-
la Libraria Noua, Poesiile

bliografie.
814 017.4 (498.3)
802
Cartile tiparite. In Iasii, tipografia Buciumului Romani]r
de la infiintarea ei 1850 si pina la 1853. FOAIE PT. -
017.4(498.3) [Se anunta spre vinzare, la Libraria-Nourt, Dictionarul
german-roman" de Gheorghe Barit si Gavriil Munteanu].
FOILETONUL Z., I (1855), p. 208: Bibliografie.
-
MINTE, XVII (1854), p. 135-136: Bibliografic.
815 017.4(498.3)
Lista cu 44 de publica(ii diferite, carti si periodice.
[Se anunta de vinzare, la Libraria-Notia, Gramatica
803
[Se anunta ca, la tipografia Buciumului Roman, se aria
017.4 (498.3) german& pentru clasele elementare", de G. E. Nicefor].
FOILETONUL Z., I (1855), p.216: Bibliografie.
-
-
de vinzare Geografia" pentru scolile primare, de D. Gusti].
ZIMBRUL, I (1851), p. 360: Bibliografic.
Autorul era profesor la gimnaziul roman din Brasov.
816 017.4(498.3)
804 017.4(498.3) [Se anunta spre vinzare, la Libraria -Noua, un Manual
de liturgica", prelucrat de protosinghelul Melhisedec].
-
[Lista de 16 carti de vinzare la libraria Codrescu si Pe-
trini din Iasi] FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 87:
Bibliografia.
LETONUL Z., I (1855), p. 216: Bibliografie.
817
FOI-

017.4 (498.3)
805
[Se anunta spre vinzare, la Libraria Noua, lucrarea Ma-
017.4 (498.3) nual de tipicu sau formularul Slujirei de D-zeil a bisericei
[Anunt de vinzare a unor carti la libraria lui D. Haritu Ortodoxe", prelucrat de protosinghelul Mclhiscdec.] F01-
din Iasi.] GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 4, LETONUL Z., I. (1855), p. 215 : Bibliografie.
p. 2: Instiintare. Melhisedec era profesor la Seminarul de la Socola.
806 017.4(498.3) 818 017.4(498.3)

Robert, tradusa de post. M. Draghici]. ZIMBRUL, II

(1851), p. 32: Instiintare.
-
[Se anunta spre vinzare lucrarea Bucataria ce mare" de
-
[Lista de publicatiile noi, sosite de la Bucuresti, la Li-
braria Nona din Iasi] ZIMBRUL, III (1855), p. 244: Bi-
bliografie.
Se gaseste la libraria Hristofor si Companie. Pre(ul, 15 lei. CAr(i romanesti si traduced.

40
www.dacoromanica.ro
017.4(498.3) CATALOAGE. CARTI DE VINZARE BIBLIOTECI 027.2(439.2)

819
[Se anunta de vinzare, la Libraria Noua din Iasi, publica-
tia Ecoul Resbelulul, BalticaDunareaMarea Neagra"
de Leouzon le Due], ZIMBRUL, III (1855), p.816: Biblio-
grafie.
820
[Se anunta de vinzare, la Libraria Noua din Iasi, Espu-
nerea chestiei Locurilor Sfinte si a cauzei acestel prigoniri ".
ZIMBRUL, III (1855), p. 816: Bibliografie.
821
[Se anunta sosirea la Libraria Nola, In Iasi, a unui fond
de carp din autorii clasici francezi, precum si a diferite bro-
suri cu privire la Orient si Principate]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 3, p. 4 : instiintare.
822
0 subscriere pentru tiparirea scrierilora filo-romanulul
Edgar Quinet ce se edati la Paris in 22 volume. STEAOA
D., II (1856), p. 120: Bibliografie.
Se anun(8 titlurile volumelor. Prejul, 5 galbeni. Subscricrea s- a deschis
la administrajia Stelei Duntirii.
823
[Trupa italiana din Iasi anunta ca, in sala teatrului, se
vinde un estract din libretto", in romaneste, din opera
L'Elisir d'amore"]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p.
152; Teatru.
02 BIBLIOTECONOMIE. BIBLIOTECI
028 Lectura. Arta de a citi
824
[Eforia $coalelor anunta ca, la 10 Dechemvrie anul co-
rent, se va redeschide Biblioteca Colegiului din Sf. Sava pen-
tru citire publica, In toate zilele de lucru"]. VEST.R.,
XVII (1852), p. 381.
825
[Pitarul Andrei Pretorianu, bibliotecarul Colegiului, este
orinduit In postul de revizor al scoalelor primare din tot
Printipatull. BULETIN [T.R.], 1855, p. 269.
826
[Se anunta ca. serdarul Costache Aristia este orinduit in
postul vacant de bibliotecar al Colegiului National]. BU-
LETIN [T.R.], 1855, p. 321.
827
[Ministerul din Nauntru anunta. ca s-a hotarit a se face
licitatie pentru cladirea unei biblioteci, deasupra tipografiei
de la Sf. Sava, potrivit proiectului alcatuit de arhitectul
Cusnovschi]. BULETIN [T.R.], 1856, p. 225-226.
Lucrarea este prejuitl la sums de lei 205 992.
017.4(498.3) limbi, donate bibliotecii Colegiului Sf. Sava din Bucuresti].
ANUNT.R., IV (1857), nr. 19, p. 3; BULETIN [T.R.], 1857,
p. 102.
Prin aceasta donatie, C. Carcalechi r5spunsese la apelul Eforiei.
831 027(498.3)
017.4(498.3) [Mentiune despre lipsa cititorilor la Biblioteca publica
din Iasi]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 95, p.3: Felurite.
832 027 (498.3)
[Se anunta ca autorii sau editorii care vor publica vreo
017.4(498.3) scriere sint datori sa dea gratis 6 exemplare pentru Biblio-
teca publica]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 91, p. 227: Ministeriul Cultului $i al Instructiei Publice.
833 027 (498.3)
[Se atrage atentia ca autorii care vor publica vreo scriere
017.4 (498.3) in Principat sint datori a da gratis vase exemplare pentru
Biblioteca publica.] GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p.
351: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice.
In ce priveste Institutul Albinei Romanesti, G. Asachi arata intr -o nota
ca s-a conformat totdeauna acestei dispozi(ii.
834 027.1(498.1)
017.4(498.3) [Paharnicul A, Urianul, licenciat in drept al facultatii
din Paris", a lasat, dupa moartea sa, scolii din Cfmpulung,
orasul sau natal, o biblioteca de 1030 volume in deosebite
limbi, osebit de citeva manuscrise si harte"]. VEST.R.,
XVII (1852), p. 194; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr.
51, p. 99 : Tara Romaneasca.
835 027.1(498.1)
[Obsteasca Epitropie anunta ca biblioteca de 2174 de
volume, r5.masa de la Ioasaf Snagoveanul, fiind supusa stri-
caciunii, urmeaza a se vinde prin licitatie]. VEST. R.,
027 (498.1) XVII (1852), p. 229.
027.1(498.1)
836
[Publicatia de licitatie, data de Obsteasca Epitropie din
Tara Romaneasca, pentru biblioteca de 2174 de carti a ecle-
ziarhului Ioasaf de la Snagov]. G. TRANS., XV (1852),
027(498.1) p. 235: Terra Romineasca si Moldavia.
Se redi in exlenso publica(ia, care este socotita oarecum curioasa.
837 027.1(498.1)
[Obsteasca Epitropie anunta ca se va vinde prin lici-
027 (498 .1)
tatie un numar de 208 carti romanesti, frantozesti si gre-
cesti, parte din avutul raposatului Panait Kiritopolu"].
VEST.R., XVII (1852), p. 234.
838D. ... 027.2(436)
027 (498.1) Bibliotec'a teologiloru rom. din Viena FOAM PT.
MINTE, XX (1857), p. 21-23.
Expune ImprejurSrile In care s-a tnfiia(at aceasta biblioteca studenjeasc5,
gi enumera pe cei care au sprijinit-o. Propune ca, din donajiile de carti ale
protopopiatelor, s5 se alcAtuiasca o biblioteca centrals romaneasca In Transil-
vania.

828 027 (498.1) 839 027.2(439.2)

[Ministerul din Nautru face cunoscut ca se va tine licita- [Notita despre masurile luate de catre episcopul $aguna,
tie pentru cladirea Bibliotecii Nationale de la Sf. Sava]. pentru ca sa se pastreze cu scumpatate" cartile din proprie-
BULETIN [T.R.], 1856, p. 409. tatea bisericilor, inventariindu-se]. G. TRANS., XVIII
Valoarea lucrSrii, dupa deviz, este de 205 992 de lei. (1855), p. 105, col. II: Sibiiu.
829 027 (498.1) 840 027.2(439.2)
[Eforia Instructiei Publice, care administreaz5. Muzeul si [Se anunta ca societatea romaneasca. a tinerimii stu-
Biblioteca Nationale de la Sf. Sava, face apel la toti roma- dinte" din Oradea Mare procedeaza la Infiintarea unei biblio-
nii care posedli colectii de antichitati sau carti rare, s5. da- teci]. G. TRANS., XVI (1853), p. 375: Monarchi'a aus-
ruiasca din acestea Muzeului sau Bibliotecii]. BULETIN triaca.
[T.R.] 1857, p. 76. 027.2(439.2)
841
Numele donatorilor se vor publica prin jurnale ; apelul este semnat de
Arsache si G. Costa-Foru. In caus'a junimei oradane. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 141, 145-146.
830 027 (498.1) Corespondenla In care se face apel la sprijinirea materials a bibliotecii
[Eforia $coalelor aduce multumiri lui C. Carcalechi din Societajii junimei studioase din scolile Oradiei Mari. Se da ca exemplu sprijinul
Cimpina pentru cele 17 volume de carti vechi, in diferite acordat de Loan Darabanth, vicearhidiaconul de Satu-Mare.

41
www.dacoromanica.ro
027.2(498.1) BIBLIOTECI. LECTURA 028

842 027.2(498.1) 854 Russu, I. 027.7(439.2)

[Se elogiaza initiativa contelui Emeric Miko de a dona [Stiri despre biblioteca gimnaziului din Blaj]. G. TRANS.,
societatii de lectures Hunia" din Bucuresti un numar de XVIII (1855), p. 29: Partea Neoficidsa.
147 de carp vechi si noud."]. TELEGRAFUL R., VI Poseda 300 de autori in diferite limbi. Cipariu i-a (dent o donatie de
(1858), p.94: Transilvania. 192 de carti.
843 027.2(498.3) Rat, Petru
855 027.7(439.2)
[L. Rus, primarul operator hirurgic" al Spitalului Sf. [Despre biblioteca Institutului clerical din Arad]. G.
Spiridon din Iasi, doneazd 43 de tomuri de carti medicale TRANS., XVI (1853), p. 30-31.
bibliotecii spitalului]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. Arata ca aceasta biblioteca, intemeiata de Patrichie Popescu, adminis-
235: Novitale din nauntru. tratorul diecezei Aradului, fusese greu lovitA de revolutie 5i ca multe din Ortile
844 Rosetti, C. A. 027.3(498.1) ei se ratAcisera. Face apel la detinatorii eventuali ai cartilor pierdute sa le
Inapoieze, cerind, in acelasi timp, sd se taco noi subscrip(ii, in folosul imbogA-
[Lamuriri cu privire la cabinetul de lectura pe care 1-a tirii bibliotecii.
organizat in casa Bossel]. ROMANUL, I (1857), nr. 20,
p. 1: Bucuresti, 14/26 Octomvrie. 856 027.7(439.2)
In cadrul articolului de fond obitnuit, C. A. Rosetti arata motivele care-1 [Se anuntd ea negutdtorul brasovean I.G. Ioann a donat
determinaserd sa is aceasta initiativa. Isi exprimA convingerea ca schimbArile
in starea sociald, ca ti in virsta, aduc necesitatea unor alt fel de petreceri. E
convins ca multi romani simt trebuinta de a petrece o ores doua pe zi sau
bibliotecii gimnaziului ortodox din aceasta localitate un exem-
plar din Dictionarul romdno-german al lui Polizu].
GRAFUL R., V (1857), p. 394: Transilvania.
TELE- -
pe sears, nu prin joc de carti, nici prin desfatari ale cerului gurii, ci studiind
starea politica si socialA a lumii". Anuntd ziarele ti revistele strAine, precum 857 Vegezzi-Ruscalla, Giovenale 027.7(498.1)
si genul de carti care se vor gasi in acest cabinet. La sfirtit, anunta conditiile
de abonare. Cabinetul se va deschide la 1 nov.

845 Rosetti, C. A. 027.3(498.1)

- [Anunt cu privire la cabinetul de lectura din casa Bossel].
ROMANUL, I (1857), nr. 20, p. 1: Instiintari.
Sub forma de anunt, C.A.R. reproduce in Intregime partea referitoare
la acest cabinet din articolul situ de fond, datat 14/26 octomvrie.
846
[C. A. Rosetti anunta ca deschiderea cabinetului de lec-
turd s-a aminat pentru 4 noiemvrie]. ROMANUL, I (1857),
nr. 25, p. 1, col. I.
847
Cabinet de cetire, In casele domnulul Bossel, podul Mo-
goschoaie numerul 18. ROMANUL, I (1857), nr. 29, p.1,
coil.
Anunt cu privire la functionarea cabinetului.
848
[C. A. Rosetti comunicii imbogatirea bibliotecii cabine-
tului sau de citire]. ROMANUL, II (1858), p. 32; C. A.
Rosetti, librard si comisionard.
-
Appel la Italiani pentru fundarea unei bibliotece in
nuaua universitate din Bucuresti. FOAIE PT. MINTE,
XXI (1858), p. 38-39; NATIONALULt, I (1858), p. 166
167 ; ROMANUL, II (1858), p. 159-160.
Vegezzi-Ruscalla aratA ca va imita pe profesorul Zampollini, care solici-
tase italienilor carp pentru biblioteca noului ateneu grec din Atena. El ape-
leaza la italieni ca sa doneze carti, documente etc. in limba Italians, pentru
biblioteca noii universitati, ce se va clAdi in Bucuretti, pe local Colegiului
Sf. Sava. Apeleaza la ziare ca sa-i publice acest indemn. Arata ca a obtinut
027.3(498.1)
sprijinul contelui Cavour, care a donat lucrari ti documente 5i a autorizat
pe consulii Sardiniei din diferitele orate ale Italiei sa primeasca donatiile 5i
sa le indrepte spre Bucuretti, prin Galati. Spent ea sentimentele de fraterni-
-
tate ale italienilor vor face ca apelul sau sa aiba un bogat ecou. Titlul din
Romania incepe cu vorba Che,nare, in loc de Appel.
027.3(498.1)
858 Boerescu, V. 027.7(498.1)
[Nola in care laud's apelul adresat de Giovenale Vegezzi-
Ruscalla compatriotilor sai, ca sa adune carti italierte pen-
tru biblioteca noii universitati din Bucuresti]. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 166, col. 4.
027.3(498.1)
Creteanu, G.
859
[Scrisoare cdtre redactorul gazetci].
(1858), p. 159.
- 027.7(498.1)
ROMANUL, II

Prin achizitionarea a 300 de volume noi, biblioteca a crescut la 3000 de Scrisoare insotind textul apelului adresat de Vegezei- Ruscalla compatri-
carti -intre care romansele cele mai mil ale celor mai renumiti Si pldcuti otilor situ italieni, pentru adunarea de carti in folosul bibliotecii noii universi-
tati, a carei piatra fundamentald se pusese in Bucure5ti. G. Creteanu face
romansieri". Catalogul celor 300 de noi volume achi7itionate se va tipAri
ti se va Imparti gratis abonatilor. pe larg elogiul activitatii filoromane a lui Vegezzi-Ruscalla si-1 roaga pe C. A.
Rosetti s5-i publice apelul. De asemenea, iI indeamnA s5 is initiativa colectArii
849 027.3(498.1) de carti romanesti, pentru a fi donate bibliotecii universitAtii din Turin,

850
-
[Anunt de reclamd cu privirc la cabinetul de citire" al
lui C. A. Rosetti]. ROMANUL, II (1858), p. 40.
027.3(498.3)
ca un rAspuns la gestul italienilor.
860
[Eforia $coalelor anunta ca paharnicul A. Urianul, li-
027.7(498.1)

-
[Demitre Gheorghiu anunta deschiderea la Birlad a unui
Cabinet de lectura in limba frantezill. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 104: Instiintari.
Biblioteca are peste 3000 de volume.
851
[Colonelul Stoica ddruieste bibliotecii scold militare din
cenciat in drept al facultdtii din Paris", a lasat, dupes moartea
sa, scold din orasul sail natal Cimpulung o bibliotecd de
1030 volume in deosebite liinbi, osebit de citeva manuscrise
si harte"]. VEST. R., XVII (1852), p. 194.
027.6 (498.1)
028 LECTURA. ARTA DE A CITI

germand"].
Ostasestl.
-
Bucuresti un numar de 19 carti curat militare in limba
VEST.R., XX (1855), p. 45: Directia Scoalei
861
Lectura.
tonul.
- G. TRANS., XV (1852), p. 345-346: Foile-
023

852 027.6 (498.1) Articol in care se dezbat mai multe probleme in legdturd cu lectura ; intro
[Maiorul Costaforu, directorul scolii militare din Bucuresti,
doneazd bibliotecii acesteia carti in valoare de lei 1435]. - acestea, aceea a selecliei cArtilor de citit si aceea a lectutii en glas tare.

BULETIN [T.R.], 1855, p. 193.

853 027.6(498.1)
862 Badulescu, C. I.
- 028
Placerile citirei. VEST.R., XVIII (1853), p. 254 -255:
Foileton.
[Directia scolilor ostasesti multumeste persoanelor care Imitatie. - In eseul sau, autorul descrie pe rind placerile pe care be oferd
au ddruit carti bibliotecilor acestor §coli]. VEST.R., XX lectura unor descrieri de calAtorie, a unor povestiri cu subiecte istorice, a unor
(1855), p. 156, col. II. romane 5i a unor culegeri de poezii lirice. Evoca apoi farmecul lecturii cu glas
Sint mentionate cArtile 5i persoanele care au fAcut aceste daruri. tare, in mijlocul familiei, cu sotia ti copiii.

42
www.dacoromanica.ro
028 LECTUIds. PERIODICE 05(4)

863 [Vasici, Dr. P.?] 028 871 05(09)

[Articol in chestiunea raspindirii gustului pentru citit in Gazeta. Jurnalele. TELEGRAFUL R., I (1853),
poporul roman]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 78-79: p. 9-10, 13-14.
Monarhia Austriaca. Sibiu 8 Martie. Scurt istoric at presei universals, avind la sfiroit o succinta prezentare a
Fats de placerea de a citi, dovedita de poporul roman prin raspindirea presei romaneoti de Ia 1825 (Fama Lipsiei") pins la 1849 (Bucovina").
cartifor bisericeoti of a color populare, ca of prin experienla librarilor, la care
yin mereu tarani ca sa le recomande carti de citit, autorul i i pune intrebarca 872 P. P. 05(09)
de ce totuoi numarul carlilor moderne romaneoti care sc vind e aoa do mic? Jurnalistica cu istoria 5i foloasele ci. TELEGRAFUL
Raspunde ca motivele shit doua: cartile not nu tratcaza o materie care sa-1 R., VI (1858), nr. 14., p. 52, 57-58.
plata interesa mai ales sint scrise iutr-o iimba pasareasca, schimunosita Articul in care se prezilita o scurtS istoric a presei, lima din timpul roma-
prin experienlele filulogice de tut felul, incercate in ultimul timp. nilur, dindu -sc amanunte deosebite asupra presei romancoti of asupra perio-
dicelor literare universals.
864 [Vasici, Dr. P.?] 028
[Articol despre folosul citirii cartilor ¢i jurnalelor pentru 873 M. 05(4)
ridicarca bunastarii materials Si morale a poporului roman]. Times ce a fostu, si cc e acumu. FOAIE PT. MINTE,
TELEGRAFUL R., IV(1856), p.210, col. II; 218, 230: XVIII (1855), p. 57-59.
Sibiiu. subtuiu: (Dcin magazinulit pentru literatur'a strainaj". Anzdniente
cu privire la istoria ziarului of organizarea lui, in jurul anului 1855, ca un exem-
plu de progresele realizate in presa europeaua, in urma dczvoltarii industriei
05 PERIODICE oi comerjului.

REVISTE, ZIARE, CALENDARE 874 05(4)

[Comcntariu la stirea despre introducerea unui nou regim
05 (498) Periodice roincinesti al presei, de Ia 1 septcmbrie 1852, in Imperiul Austriac].
05 (498)=-_,Periodice in lintbi stra-ine apdritte in Prin- G. TRANS., XV (1852), p. 249.
cipatele Romano Se ubserva cu satisfaclie ca supravegherea presei va fi redata justilici,
flind Mail de la instanjele militate.
059 Alnianahttri. Catendare.
875 05(4)
05(01)
[Decret at Ministerului de Finante austriac, privind pro-
865 D.A. blema taxei de timbru la care fusescra supuse periodiccle].
[Articol despre misia mare si frumoasa" a jurnalis- TELEGRAFUL R., V (1857), p. 389.
mului]. PATRIA, I (1858), p. 2.
876 05(4)
866 05(01) Oct. 1857 pentru
Ordinaciune imparateasca din 13
[Corespondenta din Cluj, cu privire la rolul presei, apa- toate terile de coroana, prin care se modifies dctermina-
ruta in ziarele Lloyd" .i Pesti Naplo"]. G. TRANS., tide legii din 6 Sept. 1856 despre anun %ia%ii si foi periodice.
XIV (1851), p. 23. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 341; G. TRANS., XX
Deplingind faptul ca dintrc celc oase ziarc inagliiarc cc apiireau in Cluj (1857), p. 353: Partea oficiosa.
in 1817 numai unul a ramas in vials, corcspondentul subliniaza importauta Yn ordonanja, se hotaraote plata taxci timbrale de catre periodice.
presei in epoca moderns: jurnalistica este un fcliu de termomctru" ce indica
atit gradul de cultura at unui popor, cit oi caldura cu care se interescaza de 877 05 (4)
treburile publice. Aminteote ca, in coca cc priveote presa germana din Ardeal, [Amanunte din sursa vieneza despre supunerea ziarelor
se observa fenomenul disparilici ziarelor strans nationale", cu inclinari spre la taxa timbrala, incepind de la 1 ianuarie 1858]. TELE-
oovinism. GRAFUL R., V (1857), p. 270: Transilvania.
867 05(01) 878 05(4)
[Articol privire la misiunea socials a presci].
cu [Comentarii despre apropiata supunere a ziarelor la plata
ANUNT. R., IV (1857), nr. 6. p. 1.: Bucuresti, 15 Februaric. taxei timbrale]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 337:
Se is apararea boierimii, alirmindu -se ca libertatca acordata in ultimul Transilvania.
timp presei de catre guvernul Tara Romancoti nu ar trcbui sa fie utilizata Redaclia adopts o atitudinc ostilS, dar resenmata, in privinja acestei
spre a alila ura of patima intro clasele care compun societatea. Se condamna not impuneri.
un articol publicat In jurnalul Timpul, In care era atacata clasa intreaga a
boierimii". 879 05(4)

868 05(01) [Ordonanta imperiala, prin care se hotaraste sa se supuna

taxci de timbru jurnalcle care apareau in 52 de numere anual,
[Se traduce, elogiindu-se, un articol at contelui Dominic sau de 4 on pe saptamina]. G. TRANS., XXI (1858),
Teleki, scris in scopul incurajarii jurnalisticii de catre pu- p. 299: Partea oficiosa.
blicul cititor]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 393-
394: Transilvania. 880 Delord, Taxile 05(4)
Articolul, intitulat Literaittra noastrcl jurnalislicd, demonstreaza pc larg Epistole asupra literaturci moderne In Franta. RO-
Insemnatatea 5i rolul presci: In formarea publicului, a literaturii, ca glas al MANUL, II (1858), p. 74-75.
opiniei publice.
Traducere. Autorul subliniaza influenja decisiva pe care o au ziarele,
05(01) in Franja, asupra dezvoltarii vietii literare,si filozofice. Arata ca aproape toate
869 scrierile moderne mai importante, in aceste domenii, s-au tiparit oi s-au discu-
Ce inseinneza a fi jurnalista publicista ? TRANS., tat mai intii in ziare. Spre deosebire de ziarele engleze, strict informative of
XX (1857), p. 170, 174: Transsilvania. politice, ziarele franceze sint encielopedice. Ele au devenit astfel institutii de
Traducere dupa /1/agyar Fula,. din Cluj. In accst studiu, se schileaza rolul cultura, care fac educajia poporului francez. Atribuie aceasta cvolu tic a presei
unui bun jurnalist. franceze Icgii Tinguy, dupa care toate articolele din ziare era obligatoriu sa fie
seranate.
870 05(09)
Jurnalele. ANUNT. R., IV (1857), nr. 42, p. 3: Varie- 881 05(4)
tati. [Mentiune despre gazeta Curierul Dominicei" Le
Se arata inceputul oi dezvoliarea jurnalismului. Courrier du Dimanche" ce aparea Ia Paris, sub redactia

43
www.dacoromanica.ro
 05(4) PERIODICE STRAINE 05(4:498)

lui Ganescu]. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p.53: 893 05(4: 498)

Cronica streina. Wertheimer's Wiener Geschaftsbericht. Achter Jahr-
Mcn(iunea se face in legaturd cu uncle stiri publicate in foaia lui Gdnescu gang. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 404.
relativ la tratativele de alianta intre Austria si unii domnitori ai Hall&
Se anuntd conditiile de abouare pentru Principatele Romane la aceastA
882 05 (4) foaie. Se subliniazA utilitatea ei pentru comercian(i, prin ;acne cu privire la
cursul efectelor, valutelor, asupra tirgului de cercale, ulei, spirt, pielarii, textile
[Se mentioneaza periodicul francez din Paris Curierul etc., lista saptaminala de pre(uri a Camerei de comer( din Viena etc. Editorul
Duminicei" Le Courrier du Dimanche" redactat de se Medi sd mitloceased telegrafic stirilc si afacerile comerciale si bancare intre
un roman: Grigori Ganescu]. STEAOA D., III (1858), Viena si Principate.
p. 222-223: Curierul esterioru.
894 05 (4 : 498)
883 Rosetti, C. A. 05(4)
[J. A. Kenn anunta ca primeste abonamente pentru
[Despre atitudinea prietenoasa adoptata fata de Princi- ziarele Journal de Constantinopole" si Echo de 1'Orient "].
pate de catre foaia Le Courrier du Dimanche"]. ROMA- VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 1, p.2.
NUL, II (1858), nr. 96, p. 279.
Semnaleazd faptul cd presa roma:leased ignoreaza articolele bine informate 895 05(4: 498)
ale periodicului francez.
La Presse d'Orient. Jurnal politic industrial si literar.
884 05(4) ROMANIA LIT., I (1855), p. 140: Bibliografie.
[Stire despre numarul periodicelor din Rusia]. Notita in care se anun(a aparitia in Constantinopol a unui jurnal cu acest
G.
TRANS., XV (1852), p. 100. titlu. Se subliniazd ed e redactat de cineva care, In 1848 1849, a sprijinit
cauza romans in straindtate, far in gazeta sa de scum se publicd articole in
In Ast imperiu, care trees de impedecator al publicitAtii, ies astazi la favoarea Principatelor Romane. Redactorul este A. Baligot de Beyne.
lumina nu mai pu(in de 130 jurnale slavice...".
885 05(4: 498) 896 05(4: 498)
[Se face cunoscut ca., la libraria lui Vinterhalder, se fac [Se anunta ca, la Libraria Noua din Iasi, se primesc
abonamcnte la Journal de Constantinopole" si I'Impar- abonamente pentru ziarele francezc, germane si italiene].
tial de Smyrne"]. VEST. R., XVI (1851), p. 332. ZIMBRUL, III (1855), p. 440, 460: Annonce.

886 05(4: 498) 897 05 (4 : 498)

[Se anunta ca se primesc la redactie abonamente pentru
Journal de Constantinopole" si Echo de l'Orient"].
ZIMBRUL, I (1851), p. 372.
887 05(4: 498)
[Expeditia postii c.c. din Bucuresti, da in cunostinta
ca doritorii de a se abona la gazetele de Franta si Austria
sa bine-voiasca a se abona mai din vreme, ca sa poata ca-
pata gazetelc regulat pc semestru"]. VEST. R., XVIII
(1853), p. 132.
888 05(4:498)
[Expeditia c.c. aghentii austriacesti" anunta ca face
abonamente la ziare straine]. VEST. R., XIX (1854),
p. 164.
Doritorii de a se abona la astfel de gazete trebuie sd se inscrie ccl mai
tirziu pind la 15 iunie 1856.
889 05(4: 498)
[Sc anunta ca se fac inscricri de abonati, la Bucuresti,
pentru jurnalul Echo de l'Orient" din Constantinopol].
VEST. R., XIX (1854), p. 336.
Doritorii se vor adrcsa la J. A. Kenn; abonamentul este de patru si junta-
tate galbeni impArdtesti pe all.
890 05 (4 : 498)
[Se anunta ca, restrictiile fiind ridicate, se pot face abo-
namente la ziarul din Constantinopol Echo de l'Orient1.
VEST. R., XIX (1854), p. 288: Thstiintari.
Pretul abonamentului este 2 galbeni si jumdtate pe an.
891 05(4: 498)
[Foaia austriaca. Wanderer" anunta ca abonatii pe 1855
vor primi gratis Mares hart& a Moldaviei si a tarilor Inve-
cinate cu Austria (Galitia de est si Transilvania), Rusia apu-
seank Valahia si Dobrogea"]. BUKURESTER DT. Z.,
X (1854), p. 395.
Pranumerations-Einladung fur das Jahr 1855.
892 05(4: 498)
[Foaia vieneza. Wanderer" anunta conditiile de abo-
nament pentru 1855 In Principatele Romane]. BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 395-396: Pranumerations-
Einladung fOr das Jahr 1855.
[Prospect anuntind aparitia rcvistci Le Muse des sci-
ences", hebdomadar ilustrat, sub redactia lui Lccouturier].
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 77, p. 3-4: An-
nonces.
Revista a aparut la Paris. Se comunicd cuprinsul numarului 1 si pretul
abonamentului pentru Principatele Romano: 1 ducat.
898 05 (4 : 498)
[Sc anunta ca guvernul austriac a dat porunca postci
imparatesti sä. nu mai transports jurnalul L'Independence
Belge"]. CONCORDIA, I (1857), p. 133.
Se arata ca accasta masura a atins si pc romini, care primcau acest jurnal
prin posta austriaca ; se preciLeazA cd si jurnalcic Le Nord §i Charivari sint
lovite de o asemenea mdsurd.
899 05 (4 : 498)
[Corespondents de la Iasi, din 7 august, despre aparitia
foii Le Levant"]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 242: Moldavie.
Se arata a se rdspindisera la Iasi multe exemplare ale foii caimacamului,
Le Levant, care aparuse Ia Bruxelles, si se condamnd o corespondents aparutd
In aceastd foaie, in care sc aduseserd insulte mitropolitului Moldovci.
900 05(4: 498)
[Se vesteste ca. Ia Bruxelles apare foaia Le Levant",
despre care se zice ca ar fi a caimacamului Vogoride]. TE-
LEGRAFUL R., V (1857), p. 263: Intamplari de zi.
901 05(4: 498)
[Se anunta ca ziarul Nordul" Le Nord" nu a
putut veni la abonatii din Bucuresti, pentru ca a fost oprit
de cenzura austriaca]. ROMANUL, III (1858), p. 94:
Bucuresci 27 Martie/8 Aprilie.
Din cronica iscalitd de C. A. Rosetti.
902 05(4: 498)
[Cantorul postei rusesti din Bucuresti anunta. ca. a des-
chis suscriptia pentru gazeta s Le Nord 5, cu pretul abonamen-
tului pentru un an cite lei 2101. ANUNT. R., V (1858),
nr. 58, p. 4; NATIONALULD, I (1858), p. 258; ROMANUL,
JI (1858), p. 232.
In Anunialorul roman, text roman si francez. TotodatA se anunta cn,
pentru o mai grabnicd primire a gazetei, se va lua directia dreaptd, de la
Bruxelles, prin Varsovia, la Bucuresti".

44
www.dacoromanica.ro
 05(4:498) PERIODICE STRAINE. PERIODICE ROMANE*TI
903 05 (4 : 498)
[Notita in legatura cu gazeta franceza Curierul Dumi-
necii" "Le Courricr du Dimanche" redactat& la Paris
de Grigori Ganescu]. STEAOA D., III (1858), nr. 78,
p. 310-311 [gresit: 222-223]. Curierul esterioru.
05 (498) PERIODICE ROMANEM
(Generalitati)
904 05(498)
Jurnalistica romana de la anul 1825 si pan& acum.
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 106-107.
Lista celor 31 de foi periodice, aparute intro 1825 si 1850, incepind cu
Fama Lipscai.
905 05(498)
[Articol despre ziarele
aparute in limba roman& in
prima jum&tate a sec. XIX]. G. TRANS., XX (1857),
p. 6: Transilvania.
906 05 (498)
[Articol despre progresele jurnalisticii romanesti].
ZIMBRUL, II (1852), p. 244-246 (foileton].
Articol trades din ziarul Buhurester Deutsche Zeitung. Dupa ce se elogiaza
patriotismul, libertatta, umanitatea si ospitalitatea Rominului" fata de
strainii veniti in tarn, se releva progrescle culturii si civilizatici Ite ladle roma-
nesti. Ca excmplificare, se face un scurt istoric at dezvoltarii presci romanesti
-
de pretutindeni, incepind cu Fanta Lipscai. Numartil din Bukurester Deut-
sche Zeitung lipseste din colectia B. A. R.
907 Dela Olt [=-G. Bari(] 05(498)
Dcspre tipariu. G. TRANS., XIV (1851), p. 90-91.
Cornentariu la discutiile din ziarele austriece cu privire la regimul tiparului
in Monarhia Austriaca. Autorul evoca cu tibia epoca 1820-1830 si de mai
tirziu chiar, epoca dc crunta cenzura, cind un ceaslov romanesc ce se tiparea
Ia Blaj trebuia sa treats de nenumarate on pe sub cenzura ; cind episcopului
Lemeni i s-a facut observa(ic pentru ca a tiparit manualul de geografie al lui
loan Rus; clad se incuia usa stapinului dupa redactorul" Gazelei Transilva-
niei ; cind redactorul la toata vorba cc o stria tretnura de grija ca scrierca -i va
fiin desert". Arata ca libertatea relative cistigata mai ales dupa 1849 pentru
presa li se pare totusi unora prea larga. Insemneaza cu ingrijorare ca se vor-
beste de un project de asimilare a delictelor de presa cu cele pcnale: dictindu-se
pcutru scriitorii gres ill tot pedepsele care slut legiuite pcntru boll si !art,
pentru ucigatori si otravitori". Minna ca aceasta va insemna desfiintarea
morals a presei.
908 05(498)
[Informatii despre situatia presci romanesti in Imperiul
Austriac]. G. TRANS., XV (1852), p. 391.
Se arata ca. Bucovina si Organul Lumindrti lima tot nu mai pot icsi Ia
null dorita-le vials", dar ca Telegralul Roman va aparea in curind.
909 Kogalniceanu, M. 05(498)
Jurnalismul Romanesc in 1855. ROMANIA LIT., I
(1855), p. 52-54, 66-67, 77-78.
Dupa o expunere asupra inseumatatii presci, ca ccou at opiniei public;
jucind acelasi rol ca si drumul de her In unirca popoarelor (citat din Artaud,
Encyclopldie des gens du monde), M. K. face un scurt istoric al incercarilor de
a intemeia presa romaneasca: Rolul foilor lui Eliade si Asachi. Caracteristicile
foilor dintre 1830 si 1847. Presa anului 1848. Presa Intre 1849 si 1854. Litera-
tura romana in acesti ani. Situatia preset in 1855. Adauga observatii critice
asupra foilor care apar in cele trei provincii romanesti. Critical mai ales deca-
derea Gaselei de Transilvania sub I. Muresanu. Lauda bunele intentii ale zia-
rului Timpul, sprijinit de casele marl comerciale din Bucuresti, Ina li repro-
seaza usurinta in selectarea materialului, dind ca exemplu articolul lui G. Sion,
care ofenseaza femeile moldovene.
910 C. [odrescu], T. 05(498)
Unu eco. FOrLETONUL Z., IV (1855), p. 14-15.
Rectificari de date In legatura cu articolul Jurnalismul romanesc... aparut
iu Romania Lilerard.
www.dacoromanica.ro
05(498)
911 B.[arit], G. 05(498)
[Scrisoare catre Iacob Muresianu, cu privire la presa
romaneasca din acct an]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 382, 386: Transsilvania. Zarnesti, 13 Decembre c. n.
Dupa ce exprima principiile generale care au stat la baza activitatii sale
ziaristice, Barit subliniaza contrastul dintre bogatia de bunt intentii pc care
o cuprindca programul publicatiilor Palria, Zimbrul, Romania Litcrard, Stcaoa
Dttnarii, fats de putinul ce au putut implini din aceste promisiuni. Crede ca
acest fenomen se datora lipsei de interes a marelui public romanesc tap de
ziare, lipsa de interes pricinuita de nestiinta domnitoare la clasa mijlocie".
Venind la atacurile din Zimbrul §i Sieaoa Dundrii la adresa lui A. T. Laurian,
Barit reproduce pasaje din scrisoarea ce-i adresase unul din barbatii cei mai
stimati ai nostrii". In aceste pasaje, se condamna cu asprime aceste atacuri,
considerindu-le ca o forma nedreapta de regionalism molodvenesc.
912 B.[ari(], G.
05(498)
Jurnala politica situ foi periodice pentru literature. G.
TRANS., XX (1857), p. 367-368, 370-371, 376.
Critics indolenta publicului si a carturarilor romani, care nu sprijineau
publicatiile romanesti. Core invatatilor sa colaboreze la periodice, iar publicului
sa sprijine din punct de vedere material foile romanesti.
913 Miliutiu, profesor P. 05(498)
Unu rcsunctu. FOAIE PT. MINTE, XXI (1858),
p. 17-19.
Caracterizeaza binevoitor felul cum este redactata Garcia Transtivantet.
Raspunde la intrebarea: care sint mai necesare pentru poporul roman -
foile literare sau cele politice? Credo ca ambele sint utile: cele bele tris tice pentru
educatia in familie, cele politico pentru lanturirea cetatenilor maturi.
914 Alexandrescu, V.
[Corespondents din Paris cu privire la necesitatca unu i
05(498)
ziar romanesc intr-o limb& de circulatie europeari]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 1009-1010, 102'2-1023.
Acest ziar ar avea misiunea de a face cunoscuta in strainatate cauza
dreapta a romanilor.
915 Bussueceanu, [G. R.] 05(498)
Jurnalismula Romani" in strcinatatc. SECOLUL17, I
(1857), nr. 30, p. 2-3.
Este vorba de Stcaoa Dundrii, care aparea la Bruxelles, Buciumul Ii Opo-
niune'a, care apareau Ia Paris. Autorul se oprcste mai mutt asupra ultimelor
doua jurnale si arata ca este mai bine ca aceste doua jurnale sa se con-
topeasca intr-unul singur, spec ami consolida lucrarile, o data cc mcrg pc
acclasi drum si au aceeasi tints.
916 05(493)
[Se arata cä, din cauza razboiului, numarul ziarclor din
Principate s-a redus la doua: Vcstitorul" si Gazeta do
Moldavia "]. G. TRANS., XVI (1853), p. 385: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Sint amintite timpuri de our pe chid publicul ISrilor acestora nu se mul-
tumea cu 10-12 jurnale, parte politico, parte literare, belctristice s. a.".
917 05(498)
[Comentarii cu privire Ia raportul dintre press si opinia
public& in Principatele Romine]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 249: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata ca, datorita imprejurarilor politicc, in anul 1853, ziarele din
Principate sint mutite cu totul" in ceea cc priveste Itirile politicc interne.
Etc publics numai vesti extern. Totusi, publicitatea stirilor de politica interns
-
se face pc alts cale: pc cea orals soptita". Astfel ca opinia publica e totusi
bine informata in Principate, in timp ce informa(iile despre Principate, aparute
in presa strains, sint numai din a doua si a treia mina".
918 [G. I.] 05(498)
[Articol in legatura cu problema presci in Principatele
Remand G. TRANS., XVII (1854), p. 369, 376-377:
Din Campa lath, 5 Noembre 1854.
Biciuieste pc acci publicisti ai Intunericului" care, trimitind corespondente
anonime din Principate la Garda Transilvaniei, no urmaresc altceva decit sa
stoats castanele din foc cu mina redactici si sa-si desfasure intrigile personale.
Subliniaza ca este nevoie de publicisti curajosi, care 55 dezbata pe fats proble-
mele actualitatii si ale viitorului, Indeosebi cele legate de situatia Principatelor
45
05(498) PERIODICE ROMANESTI 05(498)

fats de Imperiul otoman. Ca exemplu de necesitate a unor astfel de dezbateri 929 05(498)
in presa din Principate, discuta polemic un articol aparut, intre altele, si in [Se anunta ca s-a retras debitul postal " in Imperiul
Ost-deutsche Post din 26 nov. 1853. Austriac foilor Concordia", Secolur suplimentului
919 05(498) acestuia, Albumul literaria"]. TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 171: Principatele de Ia Dunare.
[Comentarii despre starea infloritoare a ziaristicii din
Principate]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 31-32: Tiara 930 05(498)
romanesca si Moldavi'a.
Se dau informa(ii si caracterizari asupra ziarelor care apireau in Princi-
[Articol despre ziarele din Principate de Ia sfirsitul anului
pate.
1857]. G. TRANS., XX (1857), p. 403: Cronica straina.
Enumerarea tor, precunt si o caracterizare generals. favorabilS.
920 05(498)
Jurnalele terilorti romanesti. G. TRANS., XVIII 931 05(498)
(1855), p. 319-320, 322-323, 328. [Critica presei din Principatele Romane]. G. TRANS.,
Despre ziarele care apAreau yin Principate si indeosebi despre Steaua XXI (1858), p. 84: Teara Romaneasca si Moldavia.
Duolni, al c3rei program se recta in exlcnso. Despre ziarele din Principate se spune: cit de pu(in se ocupil etc cu trebile
tarii din nAuntru, cu progresul seau regresul locuitorilor de prin deosebitele
921 Bossueceanu, Gh. R. 05(498) Orli ale !Aril, cu nevointele si vindecarea foe cu incordAri si intreprinderi
[Consideratii asupra situatiei grele a presei romane de folositoare spre a da tin avint industrici de cultura pAmintului, de arts si me-
dupa 1848, cu ocazia reaparitiei jurnalelor Timpulii" si serii". Despre cele dou5 capitale, se aratA ca au monopolizat" toate paginile
Albumula litteraria"]. TIMPULU, I (1856), nr. 1, ziarelor, iar celelalte orase si comune nu figurcaza nicidecum prin oe. Bute-
p. 1-2 . tinul Oficial e plin mai mutt cu anun(uri de vite furate. In Moldova, exists
o singura foaie: Gazeta de Moldavia.
Profesiune de credinta. Arata ca jurnalele apArute dupA 1848 au dis-
pArut repcde, dar (ara are mare nevoie de jurnale ca sa-i apere interesele, mai
ales acum. cind chestiunea Principatelor se discuta pe larg in presa strain5. 932 05(498)
[5tire din Brasov cu privire la numarul redus al ziarelor
922 05(498) in Tara Romaneasca fat& de Moldova, care este mutt mai
[Scurte caracterizari, mai ales tehnice, ale citorva gazete inzestrata in aceasta privinta]. ZIMBRUL, II (1851),
din Principate]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 4, p. 1-2. p. 171: Revista
E vorba de: Steaoa DunArii, Gazeta de Moldavia, Zimbrul §i Buletinul
Oficial din Tara Romaneasca si Moldova. Se insists indeosebi asupra imbuna- 933 05 (498)
MOM conditiilor de apari(ic. [Notita cu privire Ia inferioritatca in care se afla. Tara
Romaneasca in privinta presei]. G. TRANS., XIV (1851),
923 05(498) p. 350-351.
[Stire despre ziarele moldovene si muntene care apareau ...Tara romaileasca a cu totul sarael dc
in 1856]. G. TRANS., XIX (1856), p. 23-24: Tier'a
romanesca si Moldavi'a. 934 05(498)
924 05(498) Reguli asupra presei, BULETIN [T. R.], 1854, p. 365.
[Raspunsul redactiei la o scrisoare a lui Petru Roset]. Aceste reguli vor sluji dcocamdata drept baza la infiintarea de jurnaluri,
STEA0A D., II (1856), p. 5-6: Iasii 5. Ianuari. pins cind se va aleatui un proicct cu toate cerutele desvoltAri, si va luoa putere
de lege". Au fost intocmite de Sfatul Administrativ si promulgate prin ofis
Intro altele, Sc discuta si p3rerile lui Roset despre puterea de influentare domnesc.
a presei in Principate. I se aratA ca. tcama sa cu privire la raspindirea ideilor
prin presS, in popor, nu era justificata, din pricina tirajului redus al gazetelor 935 * * * 05(498)
si a micului numAr at stiutorilor de carte in popor: din cele 500 de exemplare
ale Rotnaniei Literare si cele 300 ale Zimbrului, nici 10 nu ajung sa fie citite de [Articol in leg5.tura cu noua reglementare a presei in
Oran i. Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVII (1854), p. 391-
392: Bucuresci, 2 Decembre.
925 05(498) ElogiazA nova lege, considerind ca va crea o stare unlit mai propice pen-
[Se inregistreaza cu regret abrogarea legii presei din tru inflorirea presei decit cca anterioarA.
Principate, In urma carui fapt jurnalele cele liberate si
patriotice vor inceta cu totul"]. G. TRANS., XIX (1856), 936 05(498)
p. 299: Tiara romanesca si Moldavi'a. [Corespondents de la frontiera romaneasca", anuntind
aparitia apropiata a foii Vocea Oltului" si comentind felul
926 05 (498) in care se prezenta presa munteana si indeosebi foaia
[Se anunta ca autoritatile austricce au permis patrunde- Timpulal. G. TRANS., XVIII (1855), p. 42-43: Tier'a
rea in Imperiu a doua jurnale romanesti]. G. TRANS., romanesca si Moldavi'a.
XIX (1856), p. 394: Austria. Se precizeazA cA Vocea ()Unita urma sa iasS sub redactia lui MAcescu si se
927 Petrescu, Al. 05 (498) discuta rolul presei in general.
Fanarula lui Diogene. SECOLULU, I (1857), nr. 58, 937 05(498)
p. 2-4. [Observatii despre starea infloritoare a presei din Tara
Subliniaza necesitatca de a se gAsi in Principate 102 oameni de caracter. Romaneasca si despre numarul mare al cititorilor]. G.
Caracter inseamn5 a-si da scama, rice autorul, cA omul, fiin(A din natura TRANS., XVIII (1855), p. 63-64, 66: Tier'a romanesca
sociabila, inch afarA din societate nu se poate intelege, are datorie a prefera si Moldavi'a.
familia sie-si, patria familiei, omenirea pe deasupra tuturor, pitta la sacrificiu".
Apoi cercetcaza Idol cum ziarele romanesti au rAspuns acestei necesitA(i, Se aratl ca crau cite 1000 de cititori de ficcarc ziar. Fragment diutr-o
analizind Steaoa Dundrii, Timpul, Concordia, Opiniunea, Buciumul, Romania, corespondon(A de la I3ucuresti.
Conservalorul activitatea §i programul tor, in legatura cu problema centrals
a momcntului: unirca Principatclor. 938 05 (498 )
[Se anunta ca va aparea un nou ziar la Bucuresti].
928 05(498) LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 43, p. 1: Revue poli-
[Informatii referitoare la presa din Principate]. G. tique.
TRANS., XX (1857), p. 119: Teara Romaneasca si Moldova. Ziarul are ca scop lAmurirea comisiei ce trebuia sa se instalaze la Bucuresti,
Se dau informatii privitoare la toate foile cu caracter politic, din Moldova conform Tratatului de pace de la Paris, ca sa afle dorintele poporului roman.
si Muntenia. Titlul ziarului nu a fost stabilit IncA.

46
www.dacoromanica.ro
 05(498)
PERIODICE ROMANESTI 05(498)

939 05 (498) 948 05(498)

[Caracterizarea presei din Tara Romaneasca in anul
1857, dupa Le Journal de Constantinople"]. - SECOLULD,
I (1857), nr. 38, p. 1-2.
La sfirsitul unci corespondente cu privire la situalia politica din Tara
Romaneasca, se fac scurte caracterizari despre gazetcle care apareau in Princi-
pat, In anul 1857: Concordia e considerate ca mai mature mai ponderata;
Seco lula - forma sub care a rendscut ziarul Timpuld, cc fuscse suprimat - e
acuzat ca lase a se ivi p'aici pe colca idol de o culoare atit de roseate ittcit
citindu-I isi aducc amintc cineva de toate tiradele cu care Europa in indemnata
la 1848"; despre Romania, se spunc ca se ingimfa de a fi (carte doctrinare ;
Israelitul Roman e caracterizat drept un ziar unionist. - Extrasul a precedat
de un scurt comentariu at redactici Secoluiui.
940 Aser, Moscu 05(498)
[Note cu privire la ziarul Concordia", in raport cu ccic-
lalte gazete din Tara Romaneasca]. ISRAELITULD R.,
I (1857), nr. 5, p. 4.
subfiniaza cu satisfactie ea, in Tara Romaneasca, ficcare nuant.a
de opiniune isi creaza organul sau". Dar Concordia, cit si Secoltsla §i Romania,
cunt de acord asupra puncturilor fundamcntalc", mcrg tot spre aceiasi
tinta".
941 Boerescu, V. 05(498)
[Consideratii in legatura cu lipsa de sprijin din partea
publicului pentru presa din Tara Romaneasca].
LULU, I (1858), p. 29: Bucuresti.
- NATIONA-
[Se anunta ca Vogoride interzisesc reaparitia foilor Zim-
brul" si Steaoa Dunarii", chiar sub conditia respectarii
regimului de cenzura]. - L'EToiLE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 145: Resumd des lettres et des journaux du pays.
949 Rosetti, C. A. 05(498)
[Comentarii despre restabilirea libert5.tii presci in Moldova].
- ROMANUL, II (1858), nr. 84, p. 234.
Salute cu bucurie apropiata rcaparitie a foii Steaoa Dunarsi.
950
05(498)
[Traducerea caracterizd.rii acute ziarelor moldovene de
Bruxelles]. -
catre gazeta Le Levant", editata de beizade Vogoridi in
STEAOA D., III (1858), supl. la nr. 88,
p. 350 [gresit: 262] Curicrul Esterioru.
Sint caracterizate: Steaoa Dunllrii, Zimbrul, Constitulionarsul si "'atria.
951
05(498)
[Se anunta apari%ia unor ziare noi]. - GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 346: Novitale din nauntru.
Dupa restatornicirea libertatii presei, au rcaparut Steaoa Dundrii 5i Zim-
brul, sub titlul adaogit Zimbrul si Vulturul. Vor aparca in curind: Monitorul
Constiliscionalul sau Aulonomica a lui Grigorie Bals, Confederalia Romdnd
Timpul §i Libertatea Dundrii, publicata la Galati de Adrian.

952 Rosetti, C. A.
Arata ca Romania isi incctase aparitia, Itt urma unui deficit de 10 000 de
05(498)
lei, iar Secolula isi incheie existcnta cu o paguba de 18 000 de lei, din cauza [Notita despre presa moldoveana]. - ROMANUL, II
insuficicntului numar at cititorilor. (1858), nr. 92, p. 263.
Anunta ca in Moldova urmau se apare urmatoarelc foi: Steaoa Uttrulrii,
942 05(498) Constitutionalist sau Aulonomia a lui Grigore Bals, Zimbrul si Vulturul, Conte-
Reguli asupra presci. - ANUNT. R., V (1858), nr. 100, deraiia Romana, Timpul, rcdactat do doctorul Virnav, si Libertatea Dundrii,
p. 1-2. foaie editata la Galati de profcsorul Adrian.
Se publica, spre a fi reamintite, vechile reguli asupra cenzurii. 953 05 (498)
943 05(498)
[tire despre apropiata aparitie la Timisoara a unui
ziar politic in limba romans ri sarba"]. - G. TRANS.,
Reguli asupra presei. - DIMBOVITA, I (1858), p. 86. XIV (1851), p. 15.
Cu o notice introductiva, in care se arata ca Astunlatorul a luat atitudine
fate de incetarea ziarului Romanul, publicind regulele asupra presei". Se 954 05 (498)
subliniaza Irma ce acestea nu constituiau un regulament, ci simple instructii [Scurt comentariu despre necesitatea editarii unui ziar
formulate de guvern cu citiva ani inainte. romanesc la Timisoara]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 367,
col. II: Arad, 11 Noem.; ZIMBRUL, II (1851), nr. 46,
944 Winterhalder 05(498) p. 173-174: Austriea.
Suferintele mid ale vietii omenesti. - ROMANUL, II Amintindu-se ca in Timisoara apare un ziar sirbesc, se afirma: doriam
(1858), nr. 73, p. 291-292. din inima ca se iasa si unul roman".
Intro altele, enumera suferintele unui redactor de ziar bucurestean: lipsa
de bani, colaboratori nepoftiti, abonati care-81 schimba mereu domiciliul, 955 05 (498)
critici orali vehementi etc. [Stire despre numarul ziarelor din Imperiul Austriac in
raport cu nationalitatile]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 414.
945
[Ziarele existente in Moldova in anul 1851].
II (1861), p. 171: Revista Politics.
- 05(498)
ZIMBRUL, In total, 93 de ziare politice, dintre care unul roman.

946 05(498)
[Comentariu despre dezvoltarca presei moldovene sub
domnia lui Gr. Ghica]. - G. TRANS, XIV (1851), p. 351,
col. I.
Sint citate pose titluri de periodice: Zimbrul, Garda de Moldavia, Buie-
tinul Oficial si alto trei care nu corespond realitatii: Jurnalul D. Kogalniceanu,
Romanul !rattles §i Buciumul Rome'. Ultimele doua par a indica o confuzie
cu sole doua tipografii existente in Iasi, In acel an.
947 Constantinescu 05(498)
[Articol cu privire la scrisul sub cenzura]. - STEAOA
D., II (1856), p. 58-59: Corespondenti& particular& a Stelci
Dunarel.
Motto din Bemis. - Articolul e scris la primirca scull ca in Moldova se
va decreta libertatea tiparului. Ti exprima bucuria pentru aceasta veste si
arata ca scrisul sub cenzura era mult mai odihnitor pentru jurnalisti: publicul
presupunea adesea ca scriu cu subintelesuri, deci mai adinc decit s-au gindit
ei in realitate; jurnalistii, fund tutelati de un organ supraveghetor, nu mai
simteau raspunderea fate de public.
956 05(498)
[Stire din Sibiu rcferitoare la numarul jurnalelor cc apa-
reau in Imperiul Austriac]. ZIMBRUL, II (1852), p. 201:
Revista Politick
Redactia Zimbrului se intreaba de ce se spun ca in romanestc apare un
singur ziar.
957 05 (498 )
[Date statistics asupra numarului foilor politice din
Monarhia Austriaca]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 407: Intamplari de zile.
Din totalul de 72 de gazete in diferite limbi, 2 crau redactatc in limba
rum Ana.
958 05(498)
[Articol de critics asupra atitudinii carturarilor roman
din Ardeal]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 142-143, 154-
155: Din tinutulii Branului, 5 Maiu c. v.
Autorul anonim observe ca au dreptate cei care spun: Carturarii nostri
seamen cu idolii pagodclor din India: ceea cc au invatat, voiesc a sti numai
dinsii...". Nu-si dau seama de datoria for fall de public si nu daft nici un concurs

47
www.dacoromanica.ro
 05(494 PLRIODIEE ItomANEW : A
foilor romanesti din Transilvania. Citedza critica adusd in trecut acestor intelec-
tuali, de care Ion Alaiorescu. li indeamnd sa lass din amortire si sd colaborcze
act's, la ccle doua foi din Transilvania.
959 05 (498)
Cerculariul episcopului aradanu, in care contindd. prenu-
maraciunca la Gazeta" si Telegrafu". - FOAIE PT.
MINTE, XVII (1854), p. 240.
Episcopul Procopie Ivacicovici indeamul pc clerici sd se aboneze la Tele-
graful Roman 5i Gazeta Transiltaniei, impreuna cu Foaia pentru Mink. Arata
insemnatatea acestor periodice.
960 05(498)
[Date statistice cu privire la ziarele din Monarhia Austri-
aca]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 150: Austria.
Dup& Oesierreichische Correspondenz, se arata c5, dintre cele 271 de ziare
care apareau In Monarhia Austriaa, 148 apareau in limba germana, 123 in
alte limbi, intre care si citeva ziare romanesti.
961 05(498)
la plingerea ziarului Kolozsvari Magyar
[C,omentarii
Futar" cu privire la indiferenta intelectualitatii maghiare
din Transilvania fats de presa maghiara locala]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 342, col. II: Clujil, 13 Noembre c. n.
- _
Redactia Gaze:el Transilvantei subliniazal c5 aceeasi atitudiue o mauifestd
si publicul romanesc tap de presa in limba sa.
962 05(498)
[Sc observa cu regret ca la Muras-Osorheiu, din 600 de
ziare cite sosesc la posta, e doar unul singur romanesc]. -
G. TRANS., XX (1857), p. 90: 1\fronarchi'a Austriaca.
963 05(498)
Desprc vrasmasia si pisma gazetcloru neoficiale in contra
celora oficiale. - G. TRANS., XX (1857), p. 382-383:
Transilvania.
Se traduce un articol din Siebenbatger Bole, In care se critica accasta
vrAjnidsie. Gazeta Transilvaniei, fuaie oficiala provincialA, e de acord cu p5rerilc
gazetei sAsesti.
964 05(498)
[Se noteaza ca cci 1200 de locuitori unguri din Abrud si
Rosia primesc 96 de jurnale unguresti si 32 germane].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 175: Intamplari de zi.
- 973 Bossueceanu, [Gh. R.]
Autorul anonim al notitei se intreab5: Ogre cite exemplare din jurualcie
romanesti sc vor fi duciud la zecite accle de mil locuitori romani, cc se and in
tinutul acela?".
965 05(498)
[Directiunea postala a Imperiului Austriac anunta ca., in
cursul anului 1858, vor aparea 2 periodice politico romanesti,
fats de un total de 97 de periodice]. - TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 402: Transilvania.
966 05 (498)
Trebuinta publicitatii. IsvOrale ci. Limba jurnaleloril.
- G. TRANS., XX (1857), p. 407-408; XXI (1858),
p. 3, 8, 11-12.
Sc considerA necesarS existenta unci prose periodic° romanesti in Transil-
vania, pentru a-i educa pc romini politicestc si pentru a-i face sd nu-si uite
limba. Se recomand5 sa se scrie pe gustul publicului si potrivit culturii sale;
de asemenea, Intr-o limba pe intelesul tuturor.
967 Marienescu, At. M. 05(498)
sa ne stim afla in timpul de astazi. (Meditatiune si vieata).
- TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 104, 107-108: Foile-
ton.
Autorul este do Orem ca inleligenta" romans din Transilvania sd editeze
o revista, care sd urmAreascA: studicrea trecutului rorninesc, sub toate aspec-
tele sale, cresterea poporului si crearca unei literaturi romanesti.
968 05(498)
Estractii din tarifa jurnalelora pamantene si staine, care
se pota trage prin c. r. posta austriaca. - G. TRANS., XXI
(1858), p. 126-127.
48
www.dacoromanica.ro
05(498)
Sc reproduce din au:ma tarifA num5rul jurnalelor de fiecare limba auto-
rizate 55 circulc in Monarhie; intre acestea, 2 foi din Principate si 3 foi roma-
nesti tiparite in Imperiu.
969 05(498)
[Telegraful Roman" anunta ca, incepind de la 1 ianuarie
1859, taxa timbrului, care trebuia platita de ziarele de cate-
goria sa in launtrul Imperiului, va scadea de la 2 creitari la
1 crcitar de exemplar]. - TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 190: Monarhia Austriaca.
05(498) (A-Z) PERIODICE ROMANEM
(Clasate in ordine alfabetica)
970 Bossueceanu, Gh. R. 05(498)
[Profesiune de credinta cu prilejul reaparitiei jurnalelor
sale Albumula Litterariu" si Timpulii"]. - TIMPULU, I
(1856), nr. 1, p. 1-2.
970 a [Bossueceanu, Gh. R.] 05(498)
[Articol prin care multumcste color cc au imbratisat
cauza publicatiilor sale, Albumula Litterariu" si Timpulii"].
TIMPULU, I (1856), nr. 4, p. 1: Bucuresti.
Printre persoanele amintite, slut Mihail Stoianovici si fratii Polihroniadi.
971 05(498)
[Redactia publicatiilor Albumulii Litterariu" si Seco-
lulu" anunta ca aceste foi se trimit regulat in Moldova, o
data pc saptamina, cu posta ruseasca]. - SECOLULU, I
(1857), nr. 36 p. 1.
Abonatii care nu primesc regulat accste foi trebuic sa cerceteze, sa vada
care este adevSrata cauz5, cad probabil vine do la cenzura de acolo.
972 05(498)
[Se reproduce, dup5. Gazeta Brasovului" - Kron-
stalter Zeitung" - nr. 87, stirca c5. foaia cc iesc in Bu-
curesti cu titlu "Secolula politica comercialii", pre&im si supli-
mentul sau Albumula Litterariu", s-a oprit cu totul de a mai
intra sau de a trece prin statele c. r. c."]. -SECOLULU, I
(1857), nr. 41, p. 4: Nuvele strain.
05(498)
[Anunt cu privire la incetarea aparitiei jurnalelor Albu-
mul Litterariu" si Sccolultr]. - SECOLULU, I (1857),
nr. 89, p. 1.
Bossueceanu anuntd, la 5 decemvrie 1857, incetarea aparitiei jurnalclor
noastre".
974 05(498)
[Scurt comentariu in jurul aparitiei foii comerciale Anun-
tatorul roman"]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p.
49: Donaufurstenthumer.
Date asupra personalitAtii cditorului, tipograful german H. Ohm, proprie-
tarul tipografiei, si asupra scopului pc care-I urnarea prin ziarul Oda: o foaie
general& de anunturi, care sa aduca servicii comerciantilor, meseriasilor etc.
05(498)
975
[Se anunta el la Bucurcsti s-a Infiintat" ziarul Anun-
- GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 61: Tara
Romo.neasca.
Ziarul e caracterizat: carat numai pentru interese localnice".
976 Badulescu 05(498)
[Articol expunind programul gazetei semioficiale Anun-
tatorul Roman"]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 1, p. 1.
977 05(498)
[tntelegere intre redactia Anuntatorului Roman" si
pitarul Alexandru Carcalechi]. - ANUNT. R., IV (1857),
nr. 1, p. 4.
La urma acestei intelegeri, toti fostii abonati ai ziarului V eSiii0/14i Roma-
nese - care isf Incetase aparitia - vor primi Anunjeitorul Rormin pina la stir-
situl anului in curs. Se auunta totodatS c& redactia noului ziar se af15 In hanul
Filipescu, in locul uude fusese redactia Vestilorulai.
 05(498) PERIODICE ROMANETI: A -8 05(498)

978 (5(498) 989 05 (498)

[Despre aparitia gazetei Anuntiatorul Roman"]. - [Despre foile romanesti care apareau la Paris: Opini-
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 45: unea" si Buciumul"]. L'EToILE DU D. [Bruxelles],
Novitale din nauntru. I (1857), p. 165.
Se anunta cd o publics " Badulescu ; gazeta is locul Vestilorului Roman, Se dau detalii asupra numerelor apdrute dirt aceste I'd 9i asupra tendinle-
care a !Recta sa apard, in urma mor(ii fondatorului sdu, Z. Carcalechi. lor lor na(ionale. Se anunta ca se vor reproduce ad coresponden(ele primite
din Principate de catre cele cloua organe ale romanilor din Paris.
979 05(498)
990 05(498)
[Se mentioneaza. ca Anuntatorul roman" continua sa
apara]. - FOAIE PT. MINTE, XX (1857), p. 12: Bibliogra- [Notita cu privire la foaia Bucovina"]. - G. TRANS.,
fie. XIV (1851), p. 3.
Se explicd aparitia ei neregulatA in 1850, din pricina lipsei de Mere romane
980 05(498) la tipografia din capitala Bucovinei.
[Redactia Romanului" protesteaza ca s-a publicat in
Anuntatorul Roman" tin articol luat din Romanul", fara
a se specifica aceasta]. - ROMANUL, I (1857), nr. 41,
p. 1, col. I.
991
[Se anunta apropiata reaparitie a foii Bucovina "].
G. TRANS., XV (1852), p. 9.
05(498)
-
Saida rota, fArd titlu. 992 K. [ogalniceanu], M. 05(498)
981 05(498)
Rectificatie. ROMANIA LIT., I (1855), p. 92.
Rectified afirma(ia fdcuta in articolul Jurnali5mul roman in 1855 ca foaia
[Se reaminteste abonatilor la Anuntatorul Roman" ca Bucovina ar fi Post scoasa de emigrautii romani. Arata ca ca a Post editata de
trebuie sa plateasca abonamentul pe semestrul al II-lea si se fra(ii Hurmuzachi.
face cunoscut ca nu se vor mai primi cereri de abonamente
not ark sa fie insotite de banii cuveniti]. - ANUNT. R., 993 05 (498)
IV (1857), nr. 42, p. 1. [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar, privitor
982 05 (498)
la noua intocmire a Buletinului Oficial"]. - BULETIN
[T. R.], 1853, Few. 9, p. 1; VEST. R., XVIII (1853), p.
Instiintare importanta. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 45-46.
90, p. 1.
Va avea o redac(ic separata de a Vestilorului Romanesc. Sc va contopi cu
Redactia gazetei A nunlalorul Roman anunta pe abonatii sal sa-9i rein- Foaea Saleasca, sub titlul de Bulclin Oficial. Va cuprinde numai publica(ii ofi-
noiascA abonamentul la timp pe anul 1858; abonamentul va fi de 21 de sfantihi ciale, suprimindu-se 9tirile va apArea sub ingrijirea Sccrctarului de Stat.
pentru 1 an 9i de 12 sfantihi pe 6 luni.
994 05 (498)
983 05(498)
[Prin rcorganizarca si trecerea Buletinului" la Secreta-
[Redactia Anuntatorului Roman" anunta ca primeste riatul Statului, se schimba si titlul, din Buletin Oficial al
abonamente si pe 9 luni, cu pretul de 16 sfantihi.] - ANUNT. Principatului Tarii Romanesti" in Buletinul Oficial"]. -
R., V (1858), nr. 24, p. 1. BULETIN [T. R.], 1853, p. 1.
984 05(498) 995 05(498)
[Redactia Anuntatorului Roman" anunta ca de la 23 [Ofisul domnesc catre Secretariatul Statului, prin care
aprilie isi va muta birourile in casele lui F. Bossel, pe podul paharnicul Ghit5. Marcovici este numit in postul de corector
Mogosoaei]. - ANUNT. R., V (1858), nr. 26, p. 1: Anuntiu. at Buletinului]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 1; VEST. R.,
Birourile vor fi mai aproape de tipografie, astfel ca publicul va avea mai XVIII (1853), p. 45.
la IndemInd alit cancelaria gazetei, cit 9i tipografia. Cu un salariu de 600 de lei pc lurid.

985 Rosetti, C. A. 05(498) 996 05(498)

[Comentariu in care subliniaza ca. ziarul Anuntatorul
Roman" a inceput sa elogieze guvernele moderate si tole-
rante]. - ROMANUL, II (1858), nr. 95, p. 275.
Afirma ca se bridal de aceasta luare de atitudine a foil semioficiale, cc
part a fi un semn di ea a renun(at Is opinia ca taria unui guvern ar consta
din asprimi 91 persecutdri".
986 05(498)
Instiintare Importanta. - ANUNT. R., V (1858), nr. 98,
p. 1.
Redactia A nunialorului Roman face cunoscut ca, pe anul 1859, nu se vor
mai face liste de abonati fard bani, ci se va trimite jurnalul numai la aceia
care vor pldti la inscriere abonamentul, adica 21 de sfantihi pe un an.
987 05(498)
[Articol-program al gazetei]. - BUCIUMUL, I (1857),
p. 1: Duminica, 22/10 Martie, 1857.
Redactia arata c3 jurnalul c fondat de junimea romans din straindtate,
spre a contribui la clarificarea situatiei Principatelor Romine. Explica deviza
de pe titlu: Autonomia, Unirea 9i Principe strain. Subliniazd ca va milita pentru
alegerea unui priucipe de ginta latina. Va ldmuri misiunea Divanurilor ad-hoc,
care aveau a se pronunta in curind asupra refortnelor necesare in Principate.
988 05(498)
[Se anunta cu bucurie Ca la Paris a inceput sa apara
jurnalul romanesc Buciumul"]. - CONCORDIA, I (1857),
p. 78.
[Se comenteaza aparitia, in format marit si in 4000 de
exemplare, a Buletinului Oficial" at Tarii Romanesti]. -
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 49: Donaufarsten-
thilmer.
997 05(498)
[Se vesteste ca Buletinul Oficial" al Tarii Romanesti
va aparea in format marit, la fel cu cel al Moldovei]. - GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 61: Tara Romaneasca.
998 05(498)
[Adresa trimisa de Secretariatul Statului catre cirmuirile
judetelor, prin care core sa trimita regulat la acest &parla-
ment numele tuturor amploiatilor civili si militari, ale boie-
rilor cu rang si ale pensionarilor care au decedat, ca sa fie
trecute in Buletinul Oficial"]. - BULETIN [T. R.], 1853,
p. 13.
999 05(498)
Instiintare de la Redactie. - VEST. R., XVIII (1853),
p. 33.
Se face curroscut ca, desi Buleltnia Oficial se va tipari de la 5 februarie 1853
la tipografia 5coalei 'rationale, sub direclia cinstitei can(elarii a Buletinului",
totu9i abonatii it vor primi pe acest an tot de la redactia Veslilorului.
1000 05(498)
[Se fixeaza abonamentul la Buletin, pentru particulari,
la doua ruble pe an]. - BULETIN [T. R.], 1853, p. 42;
VEST. R., XVIII (1853), p. 86.

49
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERlobicE ROMANESTI: B C 05(498)

1001 05(498) Oficial a Moldovei "]. - BULETIN [Mold.] XXVI (1858),

[Adresa Secretariatului de Stat catre cirmuirile judetelor, p. 507: Ministeriul Trebilor Streine.
-
prin care core sa se comunice numarul exemplarclor din Bule-
tinul Oficial" necesare satelor]. BULETIN [T. R.], 1853, 1011 05 (498)
p. 46.
Ca sa se stabileasca in cite exemplare sa se tipareasca Buletinul. lucrarilor Divanului Ad-hoc]. -
[Se anunta ca un buletin special va publica rezultatul
GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 321: Novitale din nauntru.
1002 05(498)
1012 05(498)
[Comentariu favorabil Ia tirilc cu privire la reorgani-
zarea Buletinului Oficial" din Bucuresti]. - G. TRANS., [Libraria C. A. Rosetti anunta ca face abonamente pentru
XVI (1853), p. 67: Tier'a romanesca si Moldavi'a. Buletinul oficial al Adunaril Ad hoc" din Moldavia]. - RO-
MANUL, I (1857), nr. 35, p. 1, col. I.
1003 05(498) Pretul, 2 galbeni pentru 20 de numere aduse la Bucuresti.
[Scurt comentariu la masurile pentru imbunatatirea
Buletinului Oficial" din Tara Rom5.neasca]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 87: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
- 1013
[Interpclarca lui M. Kogalniceanu si discutiilc cu privire
05(498)

Se Linda buna masura de a se publics cit mai mull° din hotaririle guver- Ia sechestrarea Buletinului" Adunarii de catre guvern]. -
nului. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11, p. 1-2.
1004 05(498) 1014 05(498)
[Secretariatul Statului face cunoscut ca ii prisoseste un [Protestul Adunarii, adrcsat Comisici Internationale din
numar de exemplare din Buletinul Oficial" si ca cei care Bucuresti, cu privire la oprirea de catre guvern a distributiei
doresc sa se aboneze sa se adreseze la accst Departament]. Buletinului" sedintelor sale]. - BUL. ADUN. AD-HOC
BULETIN [T. R.], 1853, p. 106. MOLD., I (1857), nr. 12, p. 1-2.
1015 05(498)
1005 05 (498)
[Tcodor Codrescu anunta, intr-o notes, ca a dirijat tipa-
Redactia Buletinului Oficial. - BULETIN [T. R.], 1855, rirea Proceselor-verbale de la N. 19 al Buletinului 5edintelor
p. 2. Adunarii"]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr.
Aduce la cunostinta particularilor care doresc a avea Buiclinul sa se abo- 24, apendice IV, p. 4.
neze cit mai repede, pentru a se putca regula tiparirea num5rului trebuincios
pe scama d-lor abonati". 1016 C.[retulescu], C.A. 05(498)
Concordia romina. - CONCORDIA, I (1857), p. I: Bucu-
1006 05(498) resti, 5 Fevruariu.
[Articol lamuritor cu privire la reorganizarca Buletinului Articol-program, scris de redactorul sef al gazetei. - C. A. Cretulescu sus-
Moldovci"]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 1, col. I; tine ca, in acele momente, in tars, era necesar sa se inlature spiritul de partida",
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 211: Novitale din naun- in folosul concordici unanime. Considers existenta partidelor ca un element de
tru. discordie: partidelc se acuzeaza intro ele, uncle de a merge prea lute, altele de a
Se arata ca Bulainul Oficial s-a intemeiat in 1832 de °data cu Asezamin- merge incet".
tul col nou, ca un organ publicarilor oficiale a guvernului". In 1839, printr-un
proiect vo tat do Generalnica Adunare" i s-a adSugat Foaia &Wank. Din aceste
1017 C.I.B. 05(498)
foi, apareau anual 180 de numere, in 3000 de exemplare. Sporind insa num5rul Salutare concordie romanal- ANUNT. R., IV (1857),
actelor oficiale de publicat, ambele gazete s-au dovedit neindestulatoare. in nr. 4. p. 1.
consecinta, Sfatul Administrativ Extraordinar a hotarit contopirea ambelor Ureaza succes ziarului Concordia, in indeplinirea programului sAu, §i ii
foi i aparitia in viitor a Buletinului, reorganizat, intr-un tiraj si cu un indeamna sa invete pe romini sa traiasca in concordie, ca sa ajunga departe.
format mai mare. - In Garcia de Moldavia, text roman si francez.
1018 C.[rc(ulescu], C.A. 05(498)
1007 05(498) Respuns5 Anuntatorului Romanii. - CONCORDIA, I
[Textul hotaririi nr. 1254 a Secretariatului de Stat, cu (1857) , p. 10.
privire la modificarea unor puncte din contractul inchciat in Multumeste Anunldlorului Roman, care a intimpinat cu sincere felicitari
1847 cu G. Asachi, pentru editarea foilor oficiale]. -BULE- aparitia jurnalului Concordia.
TIN [Mold.], XIII (1851), p. 1-2: Secretariatul de Stat al
Moldovel; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 216-217. 1019 05(498)
Bulelinul §i Foaia Saleasa se contopesc intr-o singura publicatie, cu ti- [Se anunta aparitia foii Concordia"]. - G. TRANS.,
tlul de But et in Foaia YublicaEiilor Oficiale, cu un format math.- Se precizeaza: XX (1857), p. 44: Teara Romaneasca si Moldavia.
conditiile financiare in care va intreprinde Asachi publicarea noii foi of iciale ; 05 (498)
1020
tariful publicatiilor particularilor ce se vor tipSri Lira plata ; drepturile §i obli-
gatiile redactorului. - In Garda de Moldavia, text roman §i francez. [Se anunta cu satisfactie aparitia foii Concordia" la
Bucuresti]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 87-88:
1008 [Asachi, G.] 05(498) Principatele de la Dunare.
Redactia foilor oficiale. - BULETIN [Mold.], XIII (1851), 1021 05 (498)
p. 4; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 217.
Explica foloasele reorganizSrii gazetci, prin contopirea cu Foaia Saleasca
[Gazeta de Moldavia" salutes aparitia ziarului Concordia"
§i mSrirea formatului. Arata c3 tirajul va fi de 2500 de exemplare. Cu toata
din Bucuresti]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
mSrimca formatului si obligatia de a edits un numSr nelimitat de adaosuri cind
(1857), p. 78: Novitale din nauntru.
va fi nevoie, pretul abonamentului va fi do numai 2 galbeni anual. La sfirsit, 1022 Baliceanu, I. 05(498)
lamureste situatia abonatilor fostei Foi Sate§li. - In Garcia de Moldavia, text [Articol de polemica cu Timpulfil. - CONCORDIA, I
roman §i francez. (1857), p. 30.
1009 05 (498) I. B. raspunde in numele redactiunii" la o fraz5 din Ti,npulu care vorbea
[$tiri despre hotaririle Divanului General cu privire la de uncle ziarc ce se fac Iocul de lupta al celor mai meschine interese". Credo ca
rcorganizarea Foii Satesti", unites cu Buletinul Oficial"]. era o aluzie la Concordia. Dezminte ca ziarul la care scrie ar ataca proprietatea
- GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 111: Novitale din si religia.
nauntru. 1023 Petrescu 05(498)
1010 05(498) [ Despre aparitia jurnalului Concordia "]. - TrmpuLtr,
[Se anunta ca pe viitor Buletinul Oficial" va purta I (1857), nr. 14, p. 4.
titlul: Principatele-Unite Moldova si Valahia, Buletin Autorul critics programul accstui jurnal.

SO
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI: C 05(498)

1024 05(498) 1037 05 (498)

Oa]. -
[Se mentioneaza ca. ziarul Concordia" i§i continua apari-
FOAIE PT. MINTE., XX (1857), p. 12: Bibliografie.
in leghtura cu difuzarea revistei]. CONSERVA-
[Nola
TORUL Sectia II (1856), p. 73-74.
Se anunja ca cele mai multe articole din Conservalorul s-au trades din limba

51.
1025 Alecsandri, V.
[Scrisoare catre redactie]. - CONCORDIA, I (1857), p.
05 (498)
franceza si s-au publicat Intr-o edijie separates a revistei, care de asemenea va fi
imparjita acjionarilor" (abona(ilor). Aceasta edijie s-a trimis gratuit mini-
strilor din guvernele europene, ambasadorilor europeni, parlamentarilor,
Arata al aceasta gazeta a produs la Iasi cea mai buns impresiune". redac(iilor de ziare si personalitajilor de seams din Europa.
Ti promite colaborarea sa, pentru viitor.
1038 05 (498)
1026 05(498) Conservatorul ca Roman. - CONSERVATORUL, Sec-
[Redactia Concordiei" face cunoscut tuturor acelora care tia II (1857), nr. 3 §i 4, p. 184-190.
doresc sa publice ceva in acest jurnal ca trebuie sa indite Profesia de credinja a revistei, la implinirea primului period de 7 numere.
numele §i adresa for exacta., chiar daces in jurnal articolele Datata: 9 iunie 1857. -Conservatorul Isi formuleaza programul sau de 4 punc-
for s-ar publica numai cu ini %iale]. CONCORDIA, I (1857), te, In opunere cu punctele formulate sub titlul de Dorinfele Roninilor, cu pri-
p. 73. vire la viitoarea organizare a Principatelor Romane. Sus(ine ca toate cererile
romanilor ar trebui sa se bazeze pe tratatele for cu Poarta, din 1393, 1469,
1027 05(498) 1513 si 1526.
[Se anunta ca jurnalul Concordia" a fost oprit sa circule,
in toatil Monarhia Austriaca]. - CONCORDIA, I (1857), 1039 Locusteanul, N. 05 (498)
P. 137. Catre DD. Actionari shi abonati. - CONSERVATORUL,
1028 05(498)
Sectia 11(1857), nr. 3-4, p.190-192.
Scurte lamuriri cu privire la ideologia si programul de activitate al revis-
[Se comunica sustragerea debitului postal " pentru foile tei. Informa(ii In legatura cu apari(ia si condi(iile de abonare.
muntene Secolul" §i Concordia", in tot cuprinsul Monar-
hiei Austriece]. - G. TRANS. XX (1857), p. 162: Teara 1040 Rosetti, C. A. 05 (498)
Romaneasca. §i Moldavia. [Despre apropiata aparitie a unei foi care va fi organul
1029 05(498) acelei clase ce pin'acum nu s'a adresat nici °data catre tart
§i catre opinia publica."]. - ROMANUL, II (1858), nr. 82,
[Editorul Concordiei", E. Grant, face cunoscut abonatilor p. 326.
la acest jurnal ca in curind se impline§te semestrul §i cei care
vor sa-1 primeasca mai departe sa reinnoiasca abonamentul]. Probabil, este vorba de apropiata apari(ie a foil Constitufionariul.
- CONCORDIA, I (1857), p. 157. 1041 05 (498)
1030 05 (498) [Se anunta ca va aparea. Constitutionelul" sau Auto-
[Concordia" declares di nu va mai raspunde la atacurile nomia", jurnal grigorian" sub redactia lui Gr. Bali]. -
personale ale Secolului" impotriva redactorilor ci]. - STEAOA D., III (1858), p. 192 [recte: 280], col. I.
CONCORDIA, I (1857), p. 172. 1042 Bals, Grigorie 05 (498)
1031 05(498) [Programul ziarului].-CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
[Redactia Concordiei", precum §i editorul ei, E. Grant, nr. 1, p. 1: Iassi 10 Noemvrie.
fac cunoscut abonatilor ca acest jurnal i§i inceteaza aparitia Bals declares de la Inceput ca ziarul redactat de el va apara In primul
cu numarul 48]. - CONCORDIA, I (1857), p. 184. rind respectarea drepturilor Principatelor, In cuprinderea capitula(iilor si a
Noel editor, C. A. Rosetti, va da abona(ilor Concordiei un nou jurnal, conven(iei din 7 (19) August". In interior va sus(ine toate reformele necesarie
si adevarat folositoare" - cu condi(ia ca ele O. nu aduca nici resturnarea
redijat de dinsul, sub titlul Runlnula. Abona(ii Concordiei vor fi liberi sa
primeasca noul jurnal sau sa ceara restituirea abonamentului. bazclor societaiii, nici surparea autoritalii"... nici masuri copiate din voca-
bulariele revolu(iilor seau din catihismul socialismului". Va fi contra reformelor
1032 05(498) care yin ca plante exotica".
[Secolult" isi exprima regretul pentru incetarea Concor-
diei"]. SECOLULU, I (1857), nr. 60, p. 1: Stiri din inauntru. 1043 05 (498)
[Notes la aparitia primului numar din Constitutionariul",
1033 05(498) redactat de Gr. Bal§]. STEAOA D., III (1858), p. 212
cordiei"]. -
[Stire despre aparitia ziarului Romanul", in locul Con-
G. TRANS., XX (1857), p. 259-260: Teara
Romaneasca. §i Moldavia.
[recte: 300]: Sciri mai noue.
Steaoa Dunarii salutes profesia de credinja constitujionala a noului ziar si-i
doreste ca faptele sa-i corespunda vorbelor, in viitoarea sa activitate.
1034 Cre(ulescu, Constantin A. 05(498) 1044 05 (498)
[Despre politica jurnalelor Concordia" §i Secoluifil.- [Articol cu privire la atitudinea foii Constitutionariull.
SECOLULO, I (1857), nr. 60, p. 1-2. - STEAOA D., III (1858), p. 238 239.
Sus(ine ca jurnalul Concordia, care si-a incetat apari(ia, a aparat caura In incheiere, se afirma: Constitutionariul arc de parinji pe acei 6000
na(iei, pe chid Scrofula apara cans burgheriei. galbini si de zeu pc Ex. Sa Muhlis-Pasa".
1035 05 (498) 1045 [Hasdeu, B. P.] 05 (498)
[Se anunta ca va aparea Confederatica Romans"
careia redactori §i coloare politic. nu sint Inca cunoscute"].
a [Salutes aparitia foii Constitutionariul", cerindu-i sa in-
deplineasca fagaduintele facute in profesiunea de credinta].
STEAOA D., III (1858), p. 192 [recte: 280], col. I. - ROMANIA [Iasi], I (1858), nr. 1, p. 8: Revista jurnalelor
din Ora..
1036 Locusteanul, Nicolae
Conservatorul. Professia lui de credintsa. Missiunea
lui. - CONSERVATORUL, I (1856), sectia II, p. 3-16.
- 05(498)
1046
[Comentarii la aparitia ziarului Constitutionariull.
05 (498)

1a inceput, arata motivele pentru care locul redacjiei si numele redacto-
rului trebuie sa rAmind necunoscute. Ii acura pc turci ca isi ignoreaza complet
intercs-le for in Principatele Romane, ca fac jocul celorlalte puteri vecine si
persecute tocmai pe acei romani care sint amicii sinceri ai Imperiului otoman.
Isi exprima convingerea ca soarta Principatelor trebuie sa ramina legate de a
acestui imperiu. Expune apoi fain' cum in(elegc el conservatorismul si progre-
sismul, ca o dualitate necesara.
ZIMBRUL $1 VUL1'., IV (1858), p. 33: Principatele Unite.
Iasil 12 Noem.
Salutes cu muljumire" faptul ca ziarul are un boieriu mare" ca redactor
responsabil. Subliniaza ea e prima data cind marea boierime isi sus(ine pe lap
opiniile, prin press: ii ngheri le intunecoase, saloanele bine pazite, erau pine scum
toata publicitatea ideilor boieresti ; ele iesea in piata publica, nu pentru a fi
discutate, ci pentru a fi aduse la indeplinire". Intreab.1 Constitubonariut ce

51
www.dacoromanica.ro
 05(49R) PERIODICE ROMANESTI C 05(498)

1054 05 (498)
In(elege marea boierime prin reformele necesarie si cu adevarat folositoare"
pe care ziarul anunta ca le va propune? Cuvintele acestea, in gura ei, par cam Vocabular pentru Zimbrulu si Vulturulu. CONSTI-
suspecte". Intreaba, de asemenea, data ziarul sus(ine vreo candidature la dom- TUTIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 4.
nie. Notita polemica, tiparita In stil de anun(, In chenar negru. Explica
trei termeni din vocabularul ce este de mare nevoie cetitorilor", pentru
1047 05 (498) Zimbrul fi Valium', care degradeaza presa: clica", ciocoi lingusitori" si
ciocoi fatarnici".
[Notita de raspuns la articolul din Zimbrul si Vulturul",
datat 12 Noemvrie]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), 1055 05 (498)
nr. 3, p. 1: rasa 14 Nocmvrie.
Se afirma ea in articolul sau cu privire la Constuulionarits1 zia-
Vocabulariu la vocabulariu. Pentru 'Inta.legerea Constitu-
(ionariuluf. ZIMBRUL $I VULT., IV (1858), p. 64.
rul Zimbrul fi Vs( flitrul face niste consideratii menite de a atita ura asupra
altora" Limbajul din Zimbrul ¢i Vuflurul pune redactia Consilialionarialui Ironii la adresa ziarului Constitulionariid. Se arata cA definitille date de
in neputinta de a raspunde unci diatribe atit de uricioase". el acelor termeni: click ciocoi filtarnici si ciocoi lingusitori se aplica per-
fect redactiei sale.
1048 05 (498) 1056 05 (498)
[Lamuriri la articolul program al gazetei]. CONSTI- Jalnica tragodis a morsel c. c. Privilegiu. ZIMBRUL
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 1-2: Revista $i VULT., IV (1858), p. 67-68.
Se dczvoltA afirmarea din profesia de credinta din nr. 1 ca ziarul acesta Satira literara, in proza si versuri, la adresa preset reactionare, care cauta
este amic sincer al reformelor". Se subliniazA ca, prin reforms ", nu se in- se sprijine marea boierime in Incercarile ei de a salva ceva din privile-
telege realizarea unor sisteme necercate si unor teorii neaplicabile". Se afirma
giile sale de mai nainte. In centrul satirei e pus Consiulalionarial.
cA omenirea nu merge in pas sarind, ci lin si cu stop ". In acest sens, se
dezvolta teoria conducerii mersului omenirii de catre mina providentei". 1057 05 (498)
E amintit Bossuct. In lumina acestor principii, se precizeaza atitudinea
gazetei si fats de viitoarele evenimente: se promite CA redactia nu le va
[Raspuns la invectivele polemice ale ziarului Constitu-
fnregistra Intr-un catalog rece", dar nici nu le va explica in mod tenden(ios.
- ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 69-70:
Se exprima convingerea ca, in tArile din Occident, partidele care arats mai
Principatele Unite. Iasii 26 Noem.
aproape de aceasta conceptie moderns a Considulionariului sint cele Ii- Se arata ea, atit timp cit Consiiiulionariul nu fusese demascat ca organ
berale". Lor li se prezice victoria politica dupe 1848. Se citeaza exemple al printului Grigorie Sturza, i se daduse mutts atentie, tocmai In vederea
din via(a politica ettropeana a ultimului an. acestei demascari. Acum Ins& nu i se va raspundedecit In pagina a 1V-a, pre-
zentindu-se extrase din faimoasele doctrine" pe care le profesa. Se afirma
1049 ca Gr. Sturza Imparte gratis ziarul sat' prin tarn., caci altfel 1-ar oninca mo-
05 (498) Iiile in vreun beciu".
[Se anunta locurile unde se pot face, la Iasi, abonamente
pentru ziar]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, 1058 05 (498)
p. 4: Anuntiu. Dialoguri zilnice asupra doctrinelor Constitutionariului".
1050
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 71-72, 80.
05 (498)
Se ironizeaza atitudinea politica a colaboratorllor de la ziarul Consti-
[Precizare cu privire la componenta redactiei ziarului]. tulionariul si articolele aparute acolo extraginclu-se scurte citate si comen-
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 1: Iasii 21 tindu-se.
Noemvric.
Se precizeaza ca ziarul Constitulionariul gasind Intrebuintarea oa- 1059 05 (498)
menilor de paie imoral3" isi anunta public componen(a reala a redactiei: [Comentarii cu privire la atitudinea politica a ziarului
redactor sef, Gr. Bale: colaboratori: N. Asian si M. Cerchez; pentru partea Constitutionariull. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858),
franceza, Vaillant si Bonzelly; colaboratori binevnitori", C. Hurmuzachi p. 121: Principatele Unite. rash 13 Dechemv.
si D. Cornea.
Ca sa fats dovada reactionarismului acestui ziar, se citeaza un pasaj
dintr-un articol aparut in Consiilulionariul, In care se cerea aminarea alege-
1051 05 (498) rilor, sub amenintarea ca altfel ziarul va fi silit sa tears, spre inlAturarea
[Comentarii ironice cu privire la atitudinea redactiei zia- presiei sub care se gaseste, earAgi agintoriu strain".
rului Constitutionariull. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 45: Principatele Unite. rasa 17 Nocm. 1060 05 (498)
Se ironizeazA raspunsul evaziv dat intrebarii puse in articolul din Zim- Calaretia voinicu. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858),
bred $i Valium!, datat: Iasii 12 Noem. Apelul la discre(ie, facia de Canal- p. 124: Bondariulu.
eulionaritil, se potriveste en interesele lei ascunse, dar nu cu princiipiile con - Notita ironizind fnlocuirea lei Ha's prin N. Asian, ca redactor al ziarului
stitulionale, pe care so preface a le apara. Conaiialionariul numeste uricioase" Considulionariul.
intrebarile care on fi convin, fiinca it deniasea.
1061 05 (498)
1052 05 (498) Raspunsu la Grigorienl. STEAOA D., III (1858), p.
239-240.
Plante esotice. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 48:
Bondariulu. Subliniaza ca foals Constilulionariul s-a demascat ca ziar at tut Muhlis
Pasa (Grigorie Sturza), publicind In nr. 5 o declara(ie colectiva, subscrisa
1ronii la adresa boi, rimii care colaboreaza la Constilidionarial. de 17 insi, in favoarea candidaturii acestuia la domnie. Arata ea, inainte
de a fi acceptat macar in calitatea de candidat, Grigorie Sturza fagaduieste
f053 05 (498) masuri politice reactionare.
[Desprc scopurile si sursele ziarului Constitutionariur].
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 49: Principatele 1062 05 (498)
Unite. Iasi 18 Nocm. [Polemics cu Steaoa Dunarii", pentru anumite acuza%ii
Se demonstreazil ca numele de Conslilulionarial nu spune nimic, dena- aduse printului Grigore Sturza]. CONSTITUTIONARIUL,
rece nimeni un atacil, in Princsbale, constitutia. Se face o analogie hare I (1858), nr. 10, p. 1.
Constatdionarial si Garda de Moldavia, in felul cum inteleg ambele gazete Se precizeaza cA ziarul Consiiiiiiionariul a luat fiin(A prin contribulia
reactionare patriotismul si libertatea. Pentru a se deduce pe tine serveste rnarilor proprietari, care au donat 6000 de galbeni redactiei, tar nu datorita
Concidulionariul, se face urmatorul ra(ionament: Ceva mai fnainte, Gr. printului Grigore Sturza. Daca va fi nevoie, acei p-oprietari shit gala a varsa
Bala declarase la Birlad cal a adunat 6000 de galbeni pentru fondarea unui si douazeci de mil de galbeni, pentru a combate alit reactionarii, eft si pe so-
Aar. Bala strfngea pe atunci iscalituri in favoarea lui Muhlis Pasa. Bala e cialisti". La sfirsit, se exprima mirarea cA Steaoa Dundrii n'a recunoscut
:team redactor at Considulumarialui. Devi, ziarul e at lei Muhlis Pasa si al pe nimenea In portretul facut, de socialist radical" in articolul Aspiraniii
partidei sale. la domnie, din nr. 7 al Constitulionariului.

52
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANESTI: CF 05(498)

1063 05 (498) 1074 05 (498)

[Scurt comentariu in legatura cu viitoarea aparitie si Numele corespondentilora de prin districte. DIMBO-
titlul ziarului Conventiuneal. ZIMBRUL $1 VULT., VITA, I (1858), p. 4, 12, 36.
IV (1858), P. 8. E vorba de corespondentii gazetei insdrcinati cu distribuirea ei la abo-
Nu stim pind acum incA, deacd si principiile fi vor fi atita de legale ca natl.
titlul ".
1075 05 (498)
1064 05 (498) Eho eclesiastic.GAZ. DE MOLD., XIII (1851), p. 21:
[Se anunta aparitia primului numar din Culegatorul Albina Rom'aneasca; FOAM PT. MINTE, XIV (1851), p.
Roman"]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 41: 46-47.
DonaufUrstenthilmer. Se anuntd cd. Gazeta bisericeascd, care in anul 1839 si 1840 s-au publicat
in episcopia Buzdului, au reinviat in Bucuresti sub redactia cuv. p. arhiman-
1065 05 (498) drit Dionisie ". Impreund cu acca foaie, iesd in mod periodic, in brosure.
[Redactia Vestitorului Romanesc" saluta cu bucurie apa- cartea pre lAudatd: Geniul Hrislianismului, a nemuritorului Chateaubriand".
ritia jurnalului politic, comercial sr literar Culegatorul Ro-
man"]. VEST. R., XVIII (1853), p. 50. 1076 05 (498)
Noul ziar a inceput sd aparS la 1 februarie, sub redactia tindrului C. I. [Notita despre gazeta Eho Eclesiastic"]. ZIMBRUL,
BAdillescu". II (1851), p. 109: Moldaviea.
Revista e recomandatd cu simpatie de redactia Zimbrului.
1066 05 (498)
1077 05 (498)
[Se anunta ca, la Bucuresti, s-a Infiintat" o gazeta po-
litica, literara, comertiala" cu numele de Culegatorul Ro- [Lista cuprinzind numele abonatilor pe anul 1852].
man"]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 61: Tara Ro- EHO ECL., II (1852), supl. la nr. 12, p. 49-52.
maneasca. 1078 05 (498)
1067 05 (498) [Articol despre ziarele aparute in limba romana, in prima
jumatate a secolului al XIX-lea]. G. TRANS., XX (1857),
[Despre aparitia in Bucuresti, la 2 februarie 1853, a foil p. 6: Transilvania.
Culegatoriulil Romani-1"]. G. TRANS., XVI (1853), p.
82: Tier'a romanesca si Moldavi'a. Intre altele, se vorbeste de Fama Lipscai cel dintaiu si mai vechi
jurnal romanesc politic a Post Fama Lipschei, pe care doi juni romani din
Se aratS cd redactorul foil apArute este C. I. Bfidulescu. Teara romdneasca trimili inadins la Lipsia incepura a-I publica pe la 1825-
26, ci dupS moartea unuia din redactori jurnalul curind a si incetat".
1068 Bolintineanu, D. 05 (498)
Programa. DIMBOVITA, I (1858), p. 1. 1079 05 (498)
Ca redactor responsabil, D. B. expune programul gazetei; va sprijini [Publicatie pentru ocuparea prin concurs a unui post de
natia si ideile progresiste", va critica ideile si nu persoanele; va combate coredactor al textului romanesc la Foaiea generale de legi
vitiul din institutii, coruptia din datine, dar fArS patimS "; isi va spune si de actele guvernului"]. G. TRANS., XIV (1851), p.
pArerea in chestiunile politice si sociale". Va milita pentru unire si infratire- 177.

1069 05 (498) 1080 05 (498)

[Anunt in legatura cu abonarea la gazeta si distribuirea [Se anunta apropiata incetare a aparitiei Foii legilor
ei]. DIMBOVITA, I (1858), p. 5. imperiale"]. G. TRANS., XV (1852), p. 278.
1081 05 (498)
1070 Bolintineanu, D. 05 (498)
[Se vesteste numirea lui Aaron Florian ca redactor la
[Profesie de credinta]. DIMBOVITA, I (1858), p. 29. Foaia legilor imperials "]. G. TRANS., XV (1852), p.
DeclarA ca misiunea jurnalului sSu este aceea de a apSra Conventia, 391.
lAmurind cA numai in jurul ei se poate realiza in acel moment disparitia cer-
turilor interne si a rivalitdtilor de interese personale. 1082 05 (498)
[Stire in legatura cu numirea lui Aaron Florian in call-
1071 05 (498) tate de coredactor la Foaia legilor imperiale"]. G. TRANS.,
[Se fac urari noului ziar politico-literar aparut in Bucu- XVI (1853), p. 39.
resti sub redactia inteliginta a d-lui Bolintineanu "]. NA- 1083 05 (498)
TIONALULU, I (1858), p. 357: Scrieri din intru. [Se semnalcaza ca. Foaia legilor imperiale" nu se dis-
SemneazA: Redactiunea. Numele jurnalului nu c amintit, dar stim tribuie in comunele din partea Debrctinului].
ca este vorba de DImbovita.
G. TRANS.,
XVI (1853), p. 167.
Desi se achitasc abonamentul, totusi foaia legilor in limbs romans" nu
B...[olintineanu], D.
1072 05 (498) pAtrundea prin pdrtile Debretinului.
[Nota cu privire la atitudinea politica a gazetei]. DIM-
BOVITA, I (1858), p. 78. 1084 05 (498)
RAspunde la intrebarea dacA foaia va sprijini o anumitS candidaturA [Numirca lui Ioachim Mureseanu de al doilea redactor
la domnie. AratS cd luptS pentru principii: Nationalitatea, autonomia, pentru versiunea romana a Folei legilor imperiale "]. G.
institutiile liberale in spiritul Conventiei, cu ideile timpului, cu trebuintele TRANS., XX (1857), p. 309: Partea oficiosa.
natiei"... Omul ce va sti mai bine sit' simtd si sA execute aceste idei, va fi
candidatul nostril, oricare va fi el". 1085 05 (498)
[Amanunte cu privire la promisiunile de colaborare In
1073 05 (498) Foaia pentru mints" (acute de T. Cipariu]. G. TRANS.,
[Cuvinte despre aparitia foil lui D. Bolintineanu Dim- XV (1852), p. 391: Blasiu, 28 Decemvrc.
bovital. STEAOA D., III (1858), p. 229: Iasi( 18 Neoem-
vri, 1086 05 (498)
Se subliniaza cn bucurie cd Dimbovifa militeazS si ea pentru ideea ca [Scurt anunt catre prenumeranti]. FOAIE PT. MINTE,
intemeierca unci bune constitutii atirnA de felul cum va fi constituitS Adu- XVI (1853), p. 196.
narea deputatilor, iar no de viitorul domnitor. In p. 230, se reproduce Li se cere MM comunice adresa exacta, pentru intocmirea listilor de
articolul lui D. B. intitulat Despre adanoti. prenumeranti.

53
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANE5TI : F 05(998)

1087 05 (498) publicitate la poroncile gi orinduirile guvernului" la sate. Foaia Sdleascd urma
Insciintiare de Prenumeratiune la Gazet'a Transilvaniei 55 se Intretina prin sprijinul Vistieriei gi contributia cutiilor satesti. Deoarece
si F6i'a pentru Minte, Inima si Literatura pe Semestru I Ins& aceasta organizare a foilor oficiale nu mai corespundea, Sfatul Adminis-
an curgatoriu 1854. G. TRANS., XVII (1854), p. 4. trativ Extraordinar a hot8rit contopirea Foii Slilefti cu Buletinul reorganizat,
cu Incepere de la 1 iulie 1851. In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
1088 05 (498)
1098 05 (498)
Publicarea abonatiloru la Gazeta Transilvaniei si Foia,
incepundu dela 1. Ianuariu 1854 pana in ultima Decembre [Textul hotaririi nr. 1254 a Secretariatului de Stat, cu
a acestui anu in favorea scolei agronomice FOAIE privire la modificarea unor puncte din contractul incheiat
PT. MINTE, XVII (1854), p. 280-284, 286-290. in 1847 cu G. Asachi, pentru editarea foilor oficiale].
Circa 660 la numar, grupati pe localitati. BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 1-2: Secretariatul de
Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 216-
1089 Kogalniceanu, M. 05 (498) 217.
DWI Iacob Murasanu Redactor raspunzator a Gazetei Foaia Silleascd se va contopi cu Buletinul, Incepind de la 1 iulie 1851,
de Transilvania. ROMANIA LIT., I (1855), p. 173-175, Intr-o singura publicatie, sub titlul de Buletin Foaia Publicaliilor Oficiale.
183-187. Se precizeazA in am5nunt conditiile In care se va infaptui aceasta reorganizare.
In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
RAspuns la articolul semnat Un Roman bun", din Omega Transilvaniei.
M.X. it acuza pe I. M. ca se ascunde neloial In dosul unui pseudonim. Contesta
orice merite activit3(ii trecute a lui I. M. Respinge afirmatia acestuia c3 in 1099 [Asachi, G.] 05 (498)
1853-1854 Gaze la Transilvaniei a lost apdratoarea Principatelor: cauza for Redactia foilor oficiale. BULETIN [Mold.], XIII (1851),
a Post aparat3 de romanii in exil. M. K. expune propria sa activitate in acest p. 4; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 217.
sons. Articolul se incheie cu o aspra criticid a felului cum e redactata Foaia Explicit foloasele reorganizdrii gazetei, prin contopirea cu Foaia Sateascd
penlru mink. gi marirea formatului. Lamureste situatia abonatilor fostei Foi Sdtegli. In
Garda de Moldavia, text roman gi francez.
1090 05 (498)
[Revista isi anunta incetarea aparitiei]. FOAIE PT. 1100 05 (498)
MINTE, XIX (1856), p. 112. [Stire despre hotaririle Divanului General cu privire la
NotitS la finele nr. 29-30 din 14 august: In impregiurArile de fa(a Foiea reorganizarea foil satesti, units cu Buletinul Oficial"].
nu va putea iegi deocamdata pins la alts inlesnire". GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 111: Novitale din na-
untru.
1091 05 (498)
[Redactia foii indeamna pe prenumerantii sai din straina- 1101 Virnav, doctor 05 (498)
tate sa-i comunice de acolo documente despre istoria romani- [Programul foii]. FOAIA SOC. DE MEDICI, I (1851),
lor, precum si date folositoare din ramii industriei si ai p. 1-3: Instiintare.
negotuluil. FOAIE PT. MINTE, XX (1857), p. 27. Foaia se va preocupa de gtiintele naturii, mai cu seama de medicina pen-
Noti Id la o corespondentS cu privire la monedele gAsite in Verge(. tru popor gi de igiena lui, apoi de cultura pamintului sau economic cimpului,
B[arit], G.[heorghe]. [Ara sa treaca cu vederea negotul. Conclitiile aparitiei Foil slot gi ele indicate.
1092 05 (498)
Foia" si carturarii nostril. G. TRANS., XXI (1858), 1102 05 (498)
p. 63-64, 67 68.
[Prospect cu privire la Foaia Sotietatii de medici si na-
Acuza pe cdrturarii romdni din Transilvania ca nu sprijina renasterea turalisti din Printipatul Moldovei"]. GAZ DE MOLD.,
Foil penlru minle... prin contribu(iile for stiintifice si literare. Regrets lipsa XXIV (1852), nr. 67 p. 166: Instiintare.
de intones pentru crearea unei literaturi proprii si deplinge predilec(ia pentru
ideile generale. De asemenea, deplinge lipsa de interes raid de trecutnl si obi- Redactia recomanda Foaia, in primul rind, proprietarilor de mosii, art-
ceiurile romdnilor. tind el ea e destinata mai ales taranimii de la noi, care, in lipsa doctorilor,
cade pe mina babelor, ce nu cunosc nici macar plantele de leac. Revista cauta
1093 05 (498) sa remedieze aceasta stare, indicind leacuri de casd, invatilturi despre tratarea
[Se anunta aparitia, la 1 ian. 1852 st. n., a periodicului bolilor si epidemiilor obisnuite, precum si oarecari povatuiri in agriculture
Foia saptamanale a Camerei bucovinene pentru negot si gi industrie".
industria"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 426 427.
Periodicul trebuia s1 apard in limba germanS. 1103 Varnav, dr. 05 (498)
Foia Sotietatii de medici si naturalisti din Printipatul
1094 05 (498) Moldovel, subil redactiea Dr. Varnay. ZIMBRUL, II
[Se anunta ca Secretariatul Statului a incredintat Foaea (1851), p. 140.
Satului", spre tiparirc, la redactia Vestitorului Romanesc"]. Prospect cu privire la programul, conditiile de aparitie si pre(uI acestui
VEST. R., XVII (1852), p. 80: Instiintari. periodic. La sfirsit, citeva rinduri din partea redactiei Zimbrului, urind
1095 05 (498) prcsperitate" noii reviste.
[Jurnalul Secretariatului Statului, prin care se anunta
contopirea revistei Foaia Sateasca" cu Buletinul Oficial"]. 1104 05 (498)
VEST. R., XVIII (1853), p. 45-46. [Se vesteste ca au aparut numerele 1, 2 si 3 ale Foaei
Sotietatii de Medici si Naturalisti din Printipatul Moldo-
1096 05 (498) vei']. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 322: Biblio-
[Se comenteaza aparitia, in format marit si in 4000 de grafia romaneasca.
exemplare, a Buletinului Oficial" al Tarii Romanesti].
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 49: Donaufarstentht- 1105 05 (498)
Mer. [Notita a redactiei la primirea primului numar din Foia
Redactor: S. Marcovici. In urrna acestei mdriri a tirajului, inceteaza Sotietatii de Medici si Naturalisti din Pr. Moldovei"].
Foaia Saleasca. G. TRANS., XV (1852), p. 59-60.
1097 05 (498) Se infatiseaza programul foii si se dal' detalii tehnicc.
[Lamuriri cu privire la contopirea Foaei Satesti" cu
Buletinul Oficial" al Moldovei]. BULETIN [Mold.], XIII 1106 05 (498)
(1851), p. 1, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 211: [Instiintarea Sotietatii cu ocazia intrarii Foii" In al
Novitale din nauntru. doilea an de aparitie]. FOAIA SOC. DE MEDICI, II
Se arata ea Foaea Saleascd a inceput 55 apara din 1839, paralel en Bule- (1853), p. 1-3.
tinul, conform proiectului votat de Generalnica Adunare" pentru mai marea Instiinfarea e din 1 iunie 1853 si tontine conditiile aparitiei Foii.

54
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANESTI: F G 05(498)

1107 05 (498) 1118 05 (498)

[Se anunta. ca abonatii Zimbrului" vor primi, in fiecare
luni, un numar suplimentar, intitulat Foiletonul Zimbru-
lui"]. ZIMBRUL, III (1855), p. 2, col. IL
Anuntul se face in cadrul articolului-program, la reaparitia ziarului Zim-
brut. Suplimentul va fi consacrat numai pentru partea literary ".
[ Avizul redactiei cu privire Ia aparitia Gazetei'].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 2: Novitale din nauntru.
Redactia va spori ostenelile sale, pentru a impartasi cu repeziciune nou-
tatile, si va marl formatul Gazetei, spre a cuprinde mai multe articole si stiri
telegrafice.

1108 05 (498) 1119 05 (498)

[Vesti redactionale despre Foileton"]. ZIMBRUL, [Gazeta de Moldavia" este acuzata de redactia Zimbru-
III (1855), p. 1057, col. II: Redactia. lui" ca fi reproduce stiri si articole, fora a face indicatia res-
In articolul sou, la Incheierea anului al III-lea al ziarului Zimbrul, Co- pectiva.]. ZIMBRUL, III (1855), p. 725: Moldova.
drescu anunta cA aparitia revistei Foiletonul Zinthrului va urma fara schim- Notita semnata: Redactiea.
bare. Pe linga bucatile literare, ea publics si felurite documente pretioase
de ale Terei". 1120 05 (498)
Gazeta de Moldova si abuzurile. STEAOA D., II
1109 05 (498) (1856), p. 84: Spectatorul din lass',
[Se anunta de vinzare, la librarii, colectii cartonate ale In stil ironic, se exprimb bucuria ca In sfirsit si venerabila Garda de
anului I al revistei]. FOILETONUL Z.,II (1856), p. 160: Moldavia s'au hotarit de a iesi din rolul sau de general-aprobator a lucrurilor
Bibliografie. ominesti" si critica abuzurile. Dar se aratS ca, dintre atitea abuzuri ce se faceau
in Principate, gazeta moldoveana a gasit ca eel mai periculos, to care trebuie
1110 05 (498) deci sa inceapi, era: grosolitatea faxa margini"... a droscarilor".
[Articol ocazional de Anul Nou]. GAZ. DE MOLD., 1121 05 (498)
XXIV (1852), p. I: Novitale din nauntru. [Observatii critice cu privire la atitudinea Gazetei de
Constatind ca anul care se terminase a litchis templul lui Ianus", redac- Moldavia"]. STEAOA D., II (1856), p. 145-146.
tia doreste ca anul urmator sa aduca o lupta mai vrednica de om", aceea
a emulatiei popoarelor in cariera artelor, (lice dorite a tinapului de pace". Reproducind on articol de fond din Garda de Moldavia, redactia blameaza

limba romans" , -
Subliniaza ca Garda de Moldavia cel mai vechi organ de publicitate In
intrind In al 24-lea an al existentei sale, se va consacra
-
de asetnenea scopurilor pacii. Text roman si francez.
1111 05 (498)
[Redactia anunta ca a luat asupra sa cheltuielile provo-
cate de ultima dispozitie a Directiei de Poste]. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 12: Redactia.
Directia Postelor supusese la o taxi Toile periodice care se expediau in
provincie pe calea postei. Redactia gazetei anunta ca si-a luat asupra ei aceasta
taxi, spre a nu se man pretul abonamentului.
1112 05 (498)
[Se anunta ca lipsa cea simtitoare de hartie ... au nevo-
it pe redactia a fritrebuinta de odata pentru a Gazeta de
Moldavia* hartie din fabrica moldovana, pans la aducerea
hartiei veline din Frantia"]. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 32.
aspru cuprinsul sou. AratS ca acest articol contravine la legea presei, insinuind
CS in Moldova ar exista disensiuni grave, care ar necesita interventia unor
forte din afara, ale unei egide tutelare". Subliniaza ca, prin aceste procedee,
gazeta lui Asachi se alatura de Nep6rtinitorul, cunoscut prig atitudinea lui
antiunionista. Noteaza ca Gazeta de Moldavia e un fel de gazeta oemioficiala
deoarece ea publica mai intii comunicatele oficiale, iar posturile adminis-
trative si judecatoresti" slut abonate obligatoriu Cere ca publicatia sa-si
respecte cu strictete caracterul oficial.
1122 [Asachi, G.] 05 (498)
Steaoa Dunard. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 200.
RAspuns la campania ziarului Steaoa Dundrii fmpotriva Gazetei de Mol-
davia. Protesteaza fata de interpretarea data de gazeta lui Kogalniceanu In-
demnului la concordie patriotica exprimat de Garda de Moldavia. Aran cA,
de la infiintarea ei, gazeta a combAtut pe cei care voeau atuncea a fi numai
Moldoverti, iar nu Romani". Subliniaza cA, in cursul existentei sale, n-a pri-
mit critici niciodatA, nici din partea guvernului, nici de la penele publicis-
-
Mot". Text roman si francez.

1113 05 (498) 1123 05 (498)

[Observatii despre modul de aparitie al Gazetei de Mol- [Raspuns la observatiile polemice ale Gazetei de Molda-
davia"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 44: Tier'a romanesca via"]. STEAOA D., II (1856), p. 156.
si Moldavi'a. RAspunzind la observatiile entice pe care i le Meuse Steam; Duneirii Ia
Se aratS ca foaia moldoveana iese de dolly on pe saptamina si ca are p. 145-146, G. Asachi observase ca, in cei 28 de ani ai existentei sale, Garda
toti titulii pina la fine cu litere frumoase strAbune, latine". de Moldavia niciodata n'au fost mustratA de guvernele cele mai aspre"...
Steaoa Dunarii subliniaza cA tocmai aceasta confirma acuzatia de a fi lost
1114 05 (498) permanent o gazeta semioficiala pe care i-o adusese. Iar f aptul cA acorn o
Redactia Gazetei de Moldavia. GAZ. DE MOLD., lauda gazeta antiunionistA Netuirtinitorul pare semnificativ.
XXV (1853), p. 389. 1124 05 (498)
/sloth redactional& cu privire la aparitia gazetei timp de un alert de veac,
subliniindu-se: Disvoltarea cea repede a cunostintelor pozitive, urmatS in [Se subliniaza a singura gazeta care apare fn Moldova
acest veac, institutiile binefacatoare a Moldovei, cu care suntem datorl pro- e Gazeta de Moldavia"]. FOAIE PT. MINTE, XX (1857),
tectiei Rossiei". p. 12: Bibliografie.

1115 05 (498) 1125 Kogalniceanu, M. 05 (498)

[Se subliniaza ca Gazeta de Moldavia" vine rar in Tran-
silvania]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 114: Monar-
hia Austriaca.
1116
[Redactia se plinge ca Gazeta de Moldavia" ti vine foarte
neregulat]. G. TRANS.,XVII (1854), p. 348, col. II.
1117
[Avizul" redactiei cu privire la aparitia Gazetei" si a
unui supliment saptaminal, in anul urmator].
MOLD., XXVI (1854), p. 384.
[Critics lipsa de patriotism cu care era redactata Ga-
zeta de Moldavia" In timpul lucrarilor Divanului ad-hoc
al Moldovei]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
supl. la nr. 11, p. 1: Anexa litera A.
05 (498) 1126 Asachi, G. 05 (498)
[Cuvint catre abonati si cititori]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 101, p. 1: Aviz.
Administratiea gazetel.
05 (498) Aminteste cA Gazeta de Moldavia intitulata d'intli Albinos Ronsilneasell,
intrA in anul 30 a existentei sele". Afirma ca ea a popularizat numele roma-
GAZ. DE nilor in Europa, ,.a conlucrat catra urzirealiteraturei nascInde" si s'au nevoit a
ilustra istoria nationala". Dorind incheia cariera o data cu inceputul

5 Bibliografia analitica e. 3102 55

www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI: G 05(498)

Erei cei noun politice", gazeta spera ca va avea in curind o demna urmasa, 1136 05 (498)
transmitindu-i zelul gi sentimentele patriotice, pe care nici greutatile, nici Cine cite§te gazeta in publicul nostru? G. TRANS.,
critica contrarilor, nici batrinetele nu au putut lancezi". Text comb!) gi XIV (1851), p. 253.
francez.
Aratindu-se ca Garda Transilvaniei se adreseaza romanilor ridica(i din
1127 05 (498) punct de vedere cultural, se face apel la ei, ca s-o citeascil.
[Textul hotaririi Ministerului Treburilor Straine ca Ga- 1137 05 (498)
zeta de Moldavia" s& nu mai fie considerat& ca ziar semiofi- [Profesiunea de credintil a Gazetei Transilvaniei" la in-
cial]. MONTT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 3-4; cheierea anului 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 428:
PATRIA, I (1858), p. 17; ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), Brasov, 28 Dec. 1851.
p. 92: Ministeriul Trebilor Streine.
Se enunta principiul slujirii nationalitatii romane si acela al credintei
Motivul este cA s-a abatut de la situatia de gazeta semioficiala, publicind
catre imparat.
sub rubrics oficiala, considera(ii personale". In Palria, text roman si
francez. 1138 05 (498)
1128 05 (498) Ce mai umblati cu liter° romane? G. TRANS., XV
Cetimii in Gazeta de Moldavia urmatoarele. STEAOA (1852), p. 5.
D., III (1858), p. 239. Se discuta necesitatea publicarii unei coloane din Garda Transilvaniei
cu litere latine.
Se reproduce textul descrierii primirii lui Mihail Sturza la Iasi, din gazeta
lui Asachi, gi apoi se critica violent atitudinea lingusitoare pe care Gale la de 1139 05 (498)
Moldavia a avut-o, de Ia 1834 incoace, fata de once oficialitate din Moldova.
[Corespondent& din Arad, In care se felicita redactia Ga-
1129 05 (498) zetei Transilvaniei" pentru publicarea unei pagini cu litere
[Se comenteaz& nerespectarea unor articole din legea pre- latine]. G. TRANS., XV (1852), p. 9.
sei de care Gazeta de Moldavia"]. ZIMBRUL 51 VULT., 1140 05 (498)
IV (1858), p. 63. [Corespondent& din Blaj, in care se elogiaza redactia Ga-
Reproducindu-se uncle comentarii din Sleaoa Dunarii, cu privire la felul zetei Transilvaniei" pentru initiativa de a tipari o pagin&
cum Garda de Moldavia descrisese reintoarcerea fostului domnitor Mihail cu litere latine]. G. TRANS., XV (1852), p. 5.
Sturza la Ia0, se arata ca Garda de Moldavia nu publics numele redactorului
sat', nici al girantului raspunzator, nici nu a depus cautiunea legala. 1141 05 (498)
1130 05 (498) [Corespondents din Lugoj, in care se aproba hotarirea
redactiei Gazetei Transilvaniei" de a tipari o pagina cu li-
Istoria modern& a Patriotilorii Romaniei alcatuita dupes tere latine]. G. TRANS., XV (1852), p. 9.
documentele si actele oficiale cuprinse in coloanele reposatel
Gazeta de Moldavia. ZIMBRUL Sr VULT., IV (1858), 1142 05 (498)
p. 112. [Corespondents din Sibiu, in care se felicit& redactia
Dialog in proza, in care se ironizeaza atitudinea nepatriotica a boierimii Gazetei Transilvaniei" pentru initiativa de a tipari o pagin&
din Principatele Romine. Boierii Gurluescu, Urechescu gi Neunescu shit cu litere latine]. G. TRANS., XV (1852), p. 5.
gata sa accepte once schimbare politica, cu conditia ca sa nu li se stirbeasca
privilegiile gi demnitatile in stat. 1143 05 (498)
[Corespondents din Bucovina, in care se Mick& redactia
1131 05 (498) Gazetei Transilvaniei" pentru publicarea unei pagini cu li-
Rezonaminte celebre. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), tore latine]. G. TRANS., XV (1852), p. 9.
p. 132: Bondariulu.
Se ironizeaza argumentcle aduse de Garda de Moldavia pentru a se sus- 1144 05 (498)
trage de Ia legea presei. Gazeta de Transilvania. GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), p. 21: Albina Romaneasca.
1132 Asachi, G. 05 (498) Articol elogios despre Garda de Transilvania.
[Scrisoare adresata redactiei, in care expune publicului
pentru ce a Gazeta de Moldavia » a incetat"]. PATRIA, 1145 Mure0anu, Iacob 05 (498)
I (1858), p. 17-18. [Polemic& cu Mesagerul transilvan", foaie saseasca, in
Afirma ca noile condi(ii puse pentru continuarea acestei foi an fost pre- privin%a reproducerii gtirilor din Gazeta Transilvaniei", pre-
cit nedrepte pe atita §i desonorante". Gazeta nu si-a insusit titlul de foaie cum si asupra modului de traducere a acestor stiri]. G.
semioficiala; ea n-a fost subventionata de guvern gi, 30 de ani, a tiparit gra- TRANS., XV (1852), p. 21: Braiovii, 30 Ianuariii.
tis actele Secretariatului de Stat gi ale departamentelor. Reproduce 0 adresa E vorba de Siebenbiirger Bole.
Ministerului Trebilor Streine in care se reprosa gazetei publicarea articolului
despre sosirea prin(ului M. Sturza intr-o rubrics necorespunzatoare. Text 1146 05 (498)
roman gi francez. Circulariul Escellentici Sale, episcopului Vasiliu Erdeli
indemnatoriu la lectura si cultura. G. TRANS., XV (1852),
1133 05 (498) p. 365: Foiletonul.
[Enumerarea celor mai insemnati colaboratori ai Gazetei In acest circular", episcopul cere credincio0lor sai sa citeasca indeosebi
Transilvaniei" de dinainte de 1848-1849]. G. TRANS., Garda Transilvaniei.
XXI (1858), p. 44: Raspunsuri deschise.
1147 05 (498)
1134 05 (498)
[Protopopul Vasile Vancu din Fernasiu recomanda cre-
[Apel catre cititori ca s& se aboneze cu incepere de la dincioOlor s&i s& se aboneze la Gazeta Transilvaniei"].
1 aprilie 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 101: Catra G. TRANS., XV (1852), p. 365-366: Foiletonul.
onorabilul public cititorlu.
Se reproduce adresa protopopului catre clericii din subordinea sa.
1135 05 (498)
[Corespondent& din Bucovina cu privire la pricinile lipsei 1148 Satumareanu 05 (498)
de sprijin pe care o Intimpina Gazeta Transilvaniei" in
Bucovina]. G. TRANS., XIV (1851), p. 224.
Dup3 corespondentul bucovinean, lipsa de cititori din Bucovina s-ar
niei"]. -
[Opinii despre modul de aparitie a Gazetei Transilva-
G. TRANS., XV (1852), p. 379: Din comitatulu
Satumare, 23 Nov./ 5 Dec.
datora faptultii ea posta localA nu primea abonamente pentru Garcia Tran- ComunicA diferite sugestii in legatura cu literele cu care O. se tipareasca
silvaniei. foaia gi cu publicul cAruia ea trebuia sa se adreseze.

56
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI: G 05(498)

1161 05 (498)
1149 05 (498)
Insciintiare de Prenumeratiune la Gazet'a Transsilvaniei
[Diverse Instiintari In legatura cu prenumeratia la ga- si F6i'a pentru Minte, Inima si Literatura pe Semestru I.
zeta]. G. TRANS., XVI (1853), p. 1, 36, 170, 174, 190, an. curgatoriu 1854. G. TRANS., XVII (1854), p. 4.
191.
1162 05 (498)
1150 05 (498)
[Ynstiintari de prenumeratie la Gazeta Transilvaniei",
Yn ajunulfi anulul noti. G. TRANS., XVI (1853), p. 2. pe anul 1854]. G. TRANS., XVII (1854), p. 61, 283.
Consideratii pe marginea noului an. Se arata ca redactia Gazetei Tran-
silvaniei (scut pe deplin datoria In cursul anului 1852. 1163 05 (498)
[Cu prilejul publicarii anuntului Societatii de lectura a
1151 05 (498) junimei din Oradia, redactia Gazetei Transilvaniei" anunta,
[Corespondenta de la Bistra, in care se condamna negli- pentru ultima data, ca nu va mai primi spre tiparire manu-
jenta intelectualilor in a informa Gazeta Transilvanici" scrise cu alts ortografie decit cea a gazetei]. G. TRANS.,
asupra vietii locale]. G. TRANS., XVI (1853), p. 45. XVII (1854), p. 81.
1152 05 (498) 1164 05 (498)
[Lista prenumerantilor la Gazeta Transilvaniei" si la [Redactia isi exprima atitudinea sa moderatoare]. G.
Foaia pentru minte ..." de la sfirsitul anului 1852]. G. TRANS., XVII (1854), p. 111, col. II [notita in josul colon-
TRANS., XVI (1853), p. 89-90, 94. nei].
Subliniaza cS a publicat cu mare intirziere si dupd multe stdruinte scri-
1153 05 (498) soarea semnata: Mai multi juni ortodossi, dar totuodatS si romani" deoarece
Avisuri. G. TRANS XVI (1853), p. 110. cuprinde provocarea de asemenea diatribe, ce trebuie sa le dtspretuiasca
Posta redacjiei. verice barbat copt" si care vrea binele poporului sau.

1154 05 (498) 1165 05 (498)

[Corespondent& de la Debretin, condamnind nepasarea
publicului fata de cultura, concretizata in numarul redus
al abonatilor gazetei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 179.
1155 05 (498)
Insciintiare de prenumeratiune la diurnalulu oficiosu Ga-
zeta Transsilvanici si F6i'a pentru minte, anima si literatura.
G. TRANS., XVI (1853), p. 203: Monarchi'a austriaca.
Editorul si redactia anunta cS gazeta, recunoseutd ca organ oficial al
guvernului, va aparea si pe viitor de (Iona on pe saptamina, patrunsa de sim-
tul ei de datorie.
1156 M. 05 (498)
Devis'a preotului romanu. FOAIE PT. MINTE,
XVI (1853), p. 221-223, 229-232.
Enumera sarcinile care stau pe umerii preotimii roman In Transilvania:
clstigarea increderii poporului, prin viata onestS si de munca; sprijinirea silin-
telor de a se organiza scoala pentru popor; sprijinirea publicatiilor romanesti,
mai ales a Gazerei de Transilvania. SubliniazS cS e rusinos ca ea sA alba numai
400 de abonati.
1157 Pnu, V. 05 (498)
[Scrisoare In legatura cu stares culturii romanesti din
Banat]. G. TRANS., XVI (1853), p. 259-260: Banatu,
alu 15 Aug.
Autorul semneaza: V Pnu, banajianu. Vorbind in general despre
dezinteresulintelectualitatii romane din Banat fata de cultura roma-
neasca in general si fata de scoala indeosebi, autorul atrage atentiunea asupra
foarte redusei raspindiri a Gazetei Transilvaniei in aceasta regiune.
fRedactia se plInge ca autoritatile moldovene au refuzat
primirea In tars a exemplarelor din gazeta, trimise pentru
abonatii din Moldova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 142:
Transsilvania.
1166 05 (498)
[Indemn din partea episcopiei din Blaj de a se sprijini
prin abonamente Gazeta Transilvaniei "]. FOAIE PT.
MINTE, XVII (1854), p. 144-145: Done cerculare de epis-
copu romanu.
Se subliniazS ca, din venitul anual al acestei gazete, o jumatate e destl-
nata intemeierii unei scoli romanesti de agronomie.
1167 05 (498)
Insciintiare de Prenumeratiune la Gazet'a Transilvaniei
si F6i'a pentru Minte, Inima si Literatura pe Sem. II a. c.
In cursulu loru. G. TRANS., XVII (1854), p. 169.
Pretul ambelor foi: 5 fl. m. c.inlauntrul Monarhiei Austriece si 7 fl. m. c.
In afara. Conditiile de prenumeratie ramin neschimbate.
[Vasici, dr. P.]
1168 05 (498)
[Articol de polemics cu Gazeta Transilvaniei"]. TE-
LEGRAFUL R., II (1854), p. 161-162: Monarhia Austriaca.
Sibiiii, 25 Mai!".
Considers ca mistificare o stire publicata in Gazeta Transilvaniti cu pri-
vire la arestarea in Iasi a unor cititori ai Telegrafului Roman. AcuzS Grades
Transilvaniei ca urmareste invrAjbirea romanilor, prin stirnirea urii confesio-
nale, 51lovind cu ironii in pravoslavie"are aerul de a admira libertatea
turceasca". Apeleaza la redactorul gazetei, ca om si ca vechi prieten, 55 punA
friu acestor inveninari polemice In publicatia sa.

1158 05 (498) 1169 [Murepanu, Jacob] 05 (498)

[Observatii cu privire la putina raspindire a Gazetei [Notite polemice la un articol din Telegraful Roman"].
de Transilvania "]. G. TRANS., XVI (1853), p. 283-284: G. TRANS., XVII (1857), p. 174-176: Transsilvania.
Bucuresti, 7 Septembre v. 1853. Se reproduce un articol din Telegraful Ranstin, datat Sibiiu, 25 Maid,
Corespondentul subliniaza cS din Gazeta Transilvaniei abia strabate in care redactorul Gazetei Transilvaniei era acuzat de lipsa de patriotism si
cite un numSr cind si cind", pe cind ziarele franceze si germane se afla si prin respect fat& de ortodoxie, de ineurajare a stirilor tendentioase din Principa-
cafenele si birturi". tele Romane si de atitudine timoratA faja de turci. Redactorul gazetei de
la Brasov cautS sa se apere fata de toate aceste Invinuiri prin simple notite
1159 05 (498) in subsolul articolului reprodus, limitindu-se la detalii, fsrs a lua o pozitie
[Conditiile de abonare la Gazeta."]. G. TRANS., XVI principiala. Polemica pornise de la o stire in legatura cu arestarea unor
(1853), p. 299: Insciintiare de prenumeratiune. negustori din Iasi.

1160 05 (498) 1170 05 (498)

[Conditiile de abonare la Gazeta Transilvaniei"]. G. Insciintiare de Prenumeratiune la Gazet'a Transilvaniei
TRANS., XVI (1853), p. 363: Insciintiare de Prenumera- si F6i'a pentru Minte, Inima si Literatura pe Sem. II a.c.
tiune, 378: Se face invitaciune. In cursulu loru. G. TRANS., XVII (1854), p. 181.
Jumatatea venitului net al Gazetei va fi dat in folosul unei scoli romanesti Semnat: Redactiunea. Repetind conditiile prenumerSrii, redactia gazetei
de agriculture si economie rurala. expune si un scurt program pentru viitor: Nu va exclude pArerile nimSnui,

57
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI : G 05(498)

daca nu contrazic legea presei. Scopul ei rdmine: a revarsa lumina, coral:A-

t1nd Intunerecul, si a pastra cu consciinta cele sfinte gi scumpe ale poporului
neatacate, ale patriei si ale Inaltului regim". Va continua sa sprijine adunarea
de fonduri pentru scoala agronomica. Considera hotdrirea imparatului Aus-
triei, cagcolile romfine sa se mentina din veniturile comunale, ca o mare favoare.
05 (498)
1171
Unu cercularu episcopescu. - FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 193.
Dat de Vasilie, episcop de Oradea Mare. Indeamna clericii sa se aboneze
la Gazeta Transilvaniei.
1181 E. I. A. 05 (498)
Dle Mihalache Cogalnicene ! - FOAIE PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 142-146.
Articol de polemica violenta, personala, provocat de parerea exprimatS
de Kogalniceanu In Romania Literard ca Gazeta Transilvaniei a decazut sub
conducerea lui Iacob Muregeanu, publicind mai mult panegirice si uitlnd sA
apere drepturile Principatelor. Face elogii Jul 1. Muregeanu. Kogalniceanu
e prezentat ca aparator fnapoiat al ortografiei cu chirilice gi ca lipsit de con -
gtiin(a progresului, pe care I-ar constitui o limba roman& mai radicala", aga
cum o fac ardelenii, chip exemplul dat de Eliade In Michaiada.

1172 05 (498) 1182 [Mureseanu, Iacob] 05 (498)

Raspunsurl. G. TRANS., XVII (1854), p. 216, 256, [Notita la articolul Dle Mihalache Cogalnicene 1"]. -
410: Posta Redactiei. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 142.
1173 05 (498) Articol In continuarea polemicii, dusa pina atunci in Gazela Transilva-
niei. Arata ca a sovait mult sa publice acest articol, In care se vorbegte de el.
Publicarea abonatiloru la Gazeta Transilvaniei si Foia, Ar fi voit sa pastreze acest jurnal [ =Foaia pt. minte] vergur de patimi".
incepundu dela 1 Ianuariu 1854 pana in ultima Decembre /nsa nu vrea sa dea impresia ca incuviinteaza cele spuse de M. K. Raspunde
a acestuiasi anu in favorea sc6lei agronomice - FOAIE la criticile aduse de acesta unei ode a lui I. M.
PT. MINTE, XVII (1854), p. 280-284, 286-290.
Circa 660 la numar, grupali pe localitati. 1183 K.[ogalniceanu], M. 05 (498)
1174 05 (498) [Comentariu dezaprobator in legatura cu dispozitia data
[Instiin]are de prenumeratiune la Gazeta Transilvaniei" de $aguna, ce interzicea clerului ortodox din Transilvania
si la Foaia pentru minte ...", cu incepere de la 1 octombrie sa citeasca Gazeta Transilvaniei" si Calindarul" lui G. Bari]].
1854]. G. TRANS., XVII (1854), p. 312. - STEAOA D., I (1855), p. 141: Iassil 22 Decemvri.
1174a [Muresianu, Iacob] 05 (498) 1184 05 (498)
0 scurta Insa verde dechiaraciune a Redactiel. - G. [Se anunta ca la Libraria Noua din Iasi se primesc abona-
TRANS., XVII (1854), p. 330. mente pentru ziarele Patria" din Bucuresti si Gazeta de
Declara ca priveste cu bunavointa cauza Principatelor Romane, dar nu
Transilvania"]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 244: Biblio-
vrea ca Gazda Transilvaniei sa fie organul exclusiv of nici unei partide de grafie.
acolo. Va publica deci opinii diferite, cu condi(ia ca sa nu contravina la legea
presei, la fmpregiurarile Redactiunei", gi sa nu fie trimise sub anonimat. - 1185 05 (498)
Notita c semnata: Red ". [Diferite avize cu privire la prenumera]ie]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 1, 133, 181, 201, 281, 369, 392.
1175 05 (498)
Insciintiare de Prenumeratiune la Gazet'a Transilvaniei 1186 05 (498)
si Foi'a pentru Minte, Inima si Literatura pc anulu viitoriu Cugetari de anulu not'. - G. TRANS., XIX (1856),
1855. - G. TRANS., XVII (1854), p. 398. p. 394: Transilvania.
1176 05 (498) Intre altele, se atrage atentia cititorilor asupra faptului ca Gazeta Tran-
silvaniei infra in cel de-al 20-lea an de aparitie.
[Diverse instiintari in legatur5, cu prenumeratia la gazeta].
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 5, 81, 161, 185, 192, 273, 1187 05 (498)
305, 357, 377. [Instiin]ari diverse, cu privire la prenumeratie]. - G.
1177 05 (498) TRANS., XX (1857), p. 4, 85, 173, 181, 197, 204, 253, 293,
[Redactia anunta pe corespondentii voluntari din Principa- 305, 392, 401.
te ca nu poate publica decit informatiile si articolele semnate].
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 74: Tier'a romanesca si 1188 05 (498)
Moldavi'a. [Ynstiintari diferite, in legatura cu prenumeratia la ga-
zeta]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 4, 12, 16, 97, 104, 164,
1178 Kogalniceanu, M. 05 (498) 172, 200, 212, 290, 291, 302, 310.
Jurnalismul Romanesc in 1855. ROMANIA LIT.,
I (1855), p. 52-54, 66 67, 77-78. 1189 I. 0. 05 (498)
La sfirsitul articolului, critica mai ales decaderea Gazetei Transilvanici, [Articol, sub forma de corespondenta, cu privire la starea
sub redactia lui Iacob Muresanu. culturii si a presei romanesti din Transilvania]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 49, 53-54: Viena, 17 Februarie n. 1858.
1179 Una romana Nina 05(493)
Autorul discuta acuzatiile ce li se aduccau fruntasilor culturali din Blaj -
[Corespondenta in care is atitudine impotriva afirmatiei de catre oameni care nu scrisesera in rind in via(a for - ca ar fi inactivi. Auto-
facute de Mihail Kogalniceanu in Romania Literara" cu rul citeaza pe G. Popu gi Rusu, care aveau lucrari pe care nu le puteau ter-
privire la o pretinsil indiferenta a Gazetei Transilvaniei" mina, din lipsa de mijloace. Cauza deci o vede in lipsa de interes a publicului.
fatti de Principate]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 77, Dovedeste aceasta aratind cu cifre si cu fapte mica raspindire, In raport cu
81: Din Ungaria, 4 Martiu. numarul popula(iei, a (oiler romanesti din Transilvania si mai ales a Gazetei
1180 Kogalniceanu, M. 05 (498) Transilvanici. Publicul spijinitor al Gazetei, in loc sa creasca, scade. - Auto-
rul semneaza ca: unu banatianu".
de Transilvania.
183-187.
-
Dlui Iacob Murasanu Redactor raspunzator a Gazetei
ROMANIA LIT., I (1855), p. 173-175,
1190 I. M. 05 (498)
Raspuns la articolul semnat: Un Roman bun", din Gazeta Transilvaniei,
[Coresponderrta de linga, apa Sucevii", In care ataca ati-
M. K. it acuzA pe Muresanu ca se ascunde neloial in dosul unui pseudonim.
tudinea ostila a episcopului roman al Bucovinei fata de Gaze-
Contesta orice merite activitatii trecute a lui I. M. Respinge afirmatia aces- ta Transilvaniei"]. G. TRANS., XXI (1858), p. 94.
tula ea, in 1853-1854, Gazeta Transilvanici a Post aparatoarea Principatelor:
1191 Saguna, Andreiu 05 (498)
cauza for a Post aparata de roman& in exit. M. K. expune propria sa activitate
In acest sens. Articolul se incheie cu o aspra critica a felului cum c redactata Prea Cinstitilor Parinti Protopopi. Cinstitilor Preotl, si
Foaia pt. minte. credinciosilor mei fii sufletesti - PREDICATORULU,

58
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANCSTI : G- I
II (1858), p. 119-120, 121-122 [nr. 15-16: Foae Extra-
ordinary a Predicatorului "].
Sc reproduce circulara lui Saguna in care cere tuturor a nu mai citeascS
Gaze la Transilvaniei §i Calendarele lui G. Barit. $aguna acuzS gazeta ca ar
avea atitudine antireligioasa, deoarece a publicat corespondenle ca aceea a
unui &sal din Banat care afirma ca elevii sal citeau mai cu placere Garda
decit Ceaslovul.
1192 05 (498)
[Corespondents despre situatia culturala a romanilor din
partile Oravitei]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 210, 220.
Se discutd chestiunea abonamentelor la Gazela Transilvaniei, aceea a
lefurilor invdtatorilor etc. Semneaza: Unu amicu stimatoriu alu Oravi-
tieniloru".
1193 Mihutiu, profesor P. 05 (498)
Unu resunetu. - FOAIE PT. MINTE, XXI (1858),
p. 17-19.
Caracterizeavi bincvoitor felul cum c redactatd Gazela Transilvaniei.
1194 05 (498)
[Ofisul caimacamului cu privire la infiintarea Gazetei
Tribunalelor", redactata de aga Sigara]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 262: Ministeriul Dreptatii.
1195 Baras, prof. dr. I. 05 (498)
[Prospectul viitoarei sale publicatii Isis sau Natura",
pentru a carei tiparire anunta ca a obtinut aprobarea]. - Vest.
R., XXI (1856), supl. nr. 23, p.1; ANUNQATORUL, IV
(1856), p. 72; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p.48: Biblio-
gralie ; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 50, p. 4: Bibliografie.
Anunta scopul acestui jurnal stiintific": de a rdspindi cunoasterea stiin-
telor naturale. Vesteste conditiile de abonameut.
1196 05 (498)
[Notita despre scopul revistei Isis"]. - ISIS, I (1856),
p. 101.
Intr-o Nola, redactorul arata cl scope! publicatiei sale este: d'a r&spindi
notiuni stiintifice folositoare" si a trata din timp in tiny" si chestiuni igie-
nice",
1197 05 (498)
[Conditiile abonamentului]. - ISIS, I (1856), p. 16.
1198 05 (498)
[Redactia recomanda cu caldura cititorilor sai foaia Isis
sau Natura" , aparuta de curInd in Bucuresti]. - FOAIE PT.
MINTE, XIX (1856), p. 57.
Notita premergatoare la reproducerea articolului Omul fi nalura din revista
lui Baran. Redactia Foii penlru mink vede in aceasta o dovada de cit au ina-
intat Romanii si in stiintele naturali".
1199 05 (498)
[I. Baran anunta ca, revista sa va da atentie gi probleme-
lor de agricultura stiintifica]. - ISIS, I (1856), p. 113-114:
Cuestiuni Agricole.
/nsa va publica numai articole care se rapoartS Ia stiintele naturale,
care prin rezultatele for servesc ca niste preliminare sau premise pe care agri-
cultura tsi bazeazS consecintele sale practice".
1200 05 (498)
[Notita cu prilejul publicarii unei traduceri a lui Canel-
la ]. - ISIS, I (1856), p. 191-192: Nota.
Redactia roagS pe cei care vor sa colaboreze la revista sa nu trimitS numai
traduced, ci si articole originale, vorbind despre fenomene aaturale ce exists
la noi". IndeamnS indeosebi pe invatItorii de la scolile districtelor sa trimitS
articole on observatii asupra faunei, florei si clinic! locale, spre a se putea
aduna astfel material pentru propasirea stiintei agriculturii la noi.
1201 05 (498)
[Revista Isis sau Natura" isi expune programul pe anul
urmator, 1857]. - ISIS, I (1856), p. 360: Anuntiii; G.
TRANS., XX (1857), p. 27-28: Tier'a romanesca si Molda-
vi'a; TIMPULG, I (1857), nr. 8, p.4.
Va cSuta sa aibi in fiecare nr. o gravurS litografica sau xilograficd".
Va publica articole de: astrologic, fizica, moral& dietetics, psihologie si este-
ticS. Abonamentul anual va amine 2 galbeni. Invatatorii si elevii Colegiului
www.dacoromanica.ro
05(498)
vor plSti pe jumAtate. - Reproducerile prospectului in Garcia Transilvaniei
§i Timpula sint insotite de scurte comentarii ale redactiilor, subliniind cu
elogii activitatea doctorului Boras.
1202 [Baras, I.] 05 (498)
Ziuoa de anul nou. - ISIS, II (1857), p. 1-3.
AfirmS ca omul stS intre trecut si viitor, intre suvenire si sperante. Spe-
rantele se leaga de inceputul anului. Pentru Isis, trecutul reprezintS un succes:
aprecierea lectorilor. Viitorul aduce sperante: mSrirea numSrului abonatilor.
1203 05 (498)
[Redactia anunta felul cum se poate face abonarea]. -
ISIS, H (1857), p. 8.
In Bucuresti, la biroul redacdei, din casa doctorului Spoor, si Ia toate
librSriile. In judete, la profesori si la secretarii administratiilor.
1204 05 (498)
[Dr. I. Baras anunta ca va publica in revista lectiile sale
despre igiena]. - ISIS, II (1857), p. 31: Nota.
Lectiile fuseserd dilute la Gimnaziul national, in auii 1855 si 1856, In
fiecare duminica.
1205 05 (498)
[Se inregistreaza cu bucurie continuarea aparitiei foii
Isis" din Principate]. - G. TRANS., XX (1857), p. 23:
Presto tart
Se afirma cd ar fi lost o mare daun3, clad am fi picrdut tezaurul acesta...".
1206 05 (498)
Anontil. - ISIS, II (1857), p. 328.
Semnat: Redactiunea. Se anunta ca revista isi va continua aparitia si in
anul urrrator, in acelcasi conditii, datorita simpatici aratata. de public. Abo-
natii vor primi gratuit, ca supliment, foaia Zeranula.
1207 [Baran, I.] 05 (498)
La ocaziunea anului noti, Jurnalulu Isis, catre lectoril
sof. 0 epistola. - ISIS, III (1858), p. 1-3.
Face un bilant al zvonurilor In legaturd cu cometa anuutatd pentru 13
iulie 1857. Terming cu o analogic amuzantS intro bolile legate de diferitele
virste ale omului si greutatile prin care trece o publicatie periodicd, fn evo-
lutia ei.
1208 05 (498)
TrWiintare. - ISIS, III (1858), p. 72.
Redactia 11i instiinteaza abonatii ca vor primi regulat, pe fiecare sapta-
mina, un numSr din Isis si, de 2 on pe tuna, un numar din Zeranuld. Adminis-
tratia ziarului Romtinuf s-a InsSrcinat cu aceasta expeditie. Abonatii I,i vor
primi numerele prin profesorii si medicii dIstrictelor, sau direct prin posta,
dupS cum vor voi.
1209 05 (498)
Invitare. - ISIS, III (1858), p. 80.
Redactia revistei, vazind cd multi abonati nu si-au platit hied abonamen-
tul, ti invita sS -1 trimita, sau direct, sau prin secretarii si profesorii din dis-
tricte.
1210 Rosetti, C. A. 05 (498)
Isis sail Natura, ziaru, redigeat de d. doctorul Barach. -
ROMANUL, II (1858), p. 83-84: Bibliografie.
Prezinta pe larg revista redactatS de doctorul I. Bazar, spunind cite un
cuvint de spirit despre fiecare dintre articolele si rubricile ei mai importante.
Subliniar& convingerile democratice ale lui Baran, credinta lui ca stiinta nu
e menita numal a face case frumoase pentru bogati, stole subtiri si elegante
pentru cocoane", ci constituie o cale sigurd pentru a duce omenirea la instruc-
Oa universal& si bincle material universal".
1211 Baraq, Redactorul Dr. 05 (498)
Instiintare. - ISIS, III (1858), p. 136.
Redactorul cere scuze abonatilor pentru incetarea jurnalului Zcranula,
dupS ce aparuserS 3 numere. Diferitele ocupatiuni, precum si starea sdnata-
tii, I-au impiedicat sa-1 redacteze. Ca despdgubire, abonatii Ia Isis, care urrnau
sa-I primeascS drept supliment, vor primi in loc un exemplar gratuit din bro-
sura Igiena populara, de I. Boras.
59
05(498) PERIODICE ROMANESTI: I - J
1212 05 (498)
[Redactia instiinteaza. pe abonatii care nu primesc regulat
revista Isis" sa se adreseze admistratiei ziarului Ro-
manul"]. ISIS, II (1858), p. 280: Instiintare ; ANUNT.
R., V (1858), nr. 85, p.4 ; NATIONALULO , I (1858), p. 330;
ROMANUL, II (1858), p. 96: /nsciintarl.
1213 05 (498)
[Administratia ziarului Romanul" anunta ca a preluat
ui
administrarea revistei Isis sau Natura"]. - ROMANUL,
II (1858), p. 105, col. I.
1214 05 (498)
[Administratorul foii Romanul" ofera abonatilor sai un
numar de exemplare din Isis sau Natura", cu jumatate pret].
- ROMANUL, II (1858), p. 204.
Romanul vrea sa-gi arate astfel recunootinta fall de cei ce-I sustin cu
abonamente, iar, pe de alts parte, sa contribuie la respiudirea otiintelor in
Romania".
1215 05 (498)
[Redactia revistei Isis sau Natura" face cunoscut ca,
din cauza ocupatiunei tuturor lucratorilor la Tipografia
Colegiului cu listele electorate, jurnalul n'a putut iesi in sap-
tamana trecuta. "]. - ANUNT. R., V (1858), nr. 101, p. 4.
1216 05 (498)
[Lamuriri cu privire la conditiile de aparitie in anul urma-
tor]. - ISIS, III (1858), p. 352: Anuntil.
Pretul abonamentului se va reduce, de la 2 galbeni la 4 icosari anual.
Redactia face aceasta reducere pentru a-si m5ri num5rul abonatilor; daca
aceasta nu at va intimpla, nu se vor putea acoperi cheltuielile gi revista igi
va Inceta aparitia. Se va imbunatati trimiterea prin poota a revistei catre
abonali. Profesorii districtelor" shit rugati sa semnaleze lipsurile. Inceteaza
conventia cu ziarul Romdnul, ca abonatii acestuia sa primeasca revista Isis
la un abonament de I galbeu anual. - Anuntul e semnat: Redactiunea
jurnaluluf Isis0".
1217 05 (498)
[Se anunta ca, in Bucuresti, va aparea Israelitul Roman"].
- FOAIE PT. MINTE, XX (1857), p. 12: Bibliografic.
05 (498)
1218 Am., Aaron - I. L. Veinberg
Israelitulii romanii. - ISRAELITULU R., I (1857), nr. 1,
P. 1.
In calitate de gerand", lamuresc programul ziarului: va arata izrae-
litilor trecutul tarilor romineoti; va combate prejuditiile" gi va contribui
la apropierea dintre izraeliti gi romani; va prezenta comisarilor europeni dorin-
tele izraelitilor din Principate. - Jurnalul va fi redactat, paralel, in limbile
francezS gf romans.
1219 Barasch, Iul. 05 (498)
De co esista. jurnalula : Israelitulu Romanti. - ISRAELI-
TULU R., I (1857), nr.1, p. 1-2.
Subliniaza misiunea presei, ca sa formeze u opinie publics justa gi lumi-
noasa" gf sa depIrteze de la popor erorile ramase ca un suvenir trist din intune-
cimea timpurilor trecute". Israelirtsla Romana va arata cS izraelitii simpa-
tizeaza inteun mod viu gi sincer cu romanii oi se identifies cu soarta tarii".
Va pleda pentru egalitate de drepturi, fors deosebire de rcligie. Va indruma
pe izraeliti ca sa Imbratioeze gi ei idei progresive gi folositoare tare. Va cul-
tiva cu atentie literatura.
1220 05 (498)
[Se anunta aparitia jurnalului Israelitul Roman"]. -
ANUNT. R., IV (1857) nr. 23, p. 1.
A nunfaiorui Roman urcaza confratelui sau un succes de o potriva cu de-
vuentul sau pentru nada Romans".
1221 05 (498)
[Nota In legatura cu aparitia gazetci Israelitul Roman"].
- OPINIUNEA, I (1857), p. 28: Jurnalistica.
Redactia salute cu bucurie aparitia Israeiaului Roman doreote succees
In campania sa pentru convertirea izraelitilor din Moldova la ideea unirii
Principatelor.
GO
www.dacoromanica.ro
05(498)
1222 B. 05 (498)
[Saluta, in calitatea sa de secretar de redactie al foii
-
Concordia", aparitia jurnalului Israelitul Roman"], -
CONCORDIA, I (1857), p.56.
1223 05 (498)
[Israelitulii Romanh" multumeste ziarului Concordia"
pentru cuvintele de simpatie cu care i-a semnalat aparitia]. -
ISRAELITULU R. , I (1857), nr. 2, p. 3: Revista interioara.
1224 Horenstein, Mendel 05 (498)
La Jurnalulii Israclitulul Romani-1. - ISRAELITULU
R., I (1857), nr. 4, p. 4.
Versuri cu caractcr de oda, prin care se elogiaza scopul ce propus
gazeta, de a arata poporului roman suferintele izraelitilor in trecut oi a indemna
la unirea tuturor. - Tot H. trimite ziarului o scrisoare cu elogii gi urari -
care se publics In aceeagi pagina - oi o lista de abonati din Ploieoti. - Poezia
e urmata de o traducere a ei literals, nerimata, In limba franceza: Au Journal
l'Israelite Roumain.
1225 Aver, Aaron - I. L. Vainberg 05 (498)
Coreligionarilor nostri. - ISRAELITULU R., I (1857),
nr. 5, p. 1.
Subliniaza ca gazeta nu este o intreprindcre particulard, ci din contra
este o opera nationals gi religioasa, fondata de catre cei mai insenanali Israeliti
ai acestei tad". Daca, la sfiroitul anului, ziarul va avea un excedent, comitetul
de conducere va dona acest prisos pentru ocolile izraelite: poloneze oi spaniole.
Indeamna deci pe toil izraelitii sa se aboneze.
1226 05 (498)
- [Din opiniile presei straine cu privire la aparitia gazetei.]
ISRAELITULU R., I (1857) nr. 2, p. 3: Revista streina.
Se traduc note cu privire la Israelaula Romang aparute in l'Indepen-
dance Beige, La Presse d'Orient gi La Presse.
1227 Bloch, S. 05 (498)
A Messieurs les Directeurs de l'Isradlite Roumain. - IS-
RAELITULU R., I (1857), nr. 13, p. 2-3.
Autorul semneaza ca redactcur en chef de l'Union Israelite". In para-
lela, se publics gi traducerea romaneasca. - Felicity redactia cu ocazia
primirii primelor 5 numerc dm Israelitula Romana. Ii cerc sa infadoeze roma.
nilor calitatile ales° ale poporului Izraelit, contribuiud la infratirea celor dour
popoare.
1228Ubicini, A. 05 (498)
Paris. -
Roumanie. Correspondance particuliere du Courrier de
ISRAELITULU R., I (1857), nr, 19, p. 4.
Sc reproduce textul unci corespondente din Bucureoti, puLlicata in Le
Courrier de Paris, cu privire la aparitia foii Israelaula Romana. Se subliniaza
gi participarea izraelitilor la mitcarea de regenerare politics a Principatelor
Romine. - Alaturat, se da gi traducerea in limba romfineasca.
1229 05 (498)
[Se reproduce textul unei note cu privire la Israelitulii
Romanil", aparuta in les Archives Isradlites" din Paris]. -
ISRAELITULCJ R., I (1857), nr. 19, p. 4.
In aceasta nota, se exprima simpatia pentru ziar oi pentru atitudinea
demna gi civilizata a izraelitilor din Principatele Romane. - Alaturat, se
publics gi traducerea romineasca a notei.
05 (498)
1230
Scopul nostru. - JUNIMEA R., I (1851), p. 1-2.
Se arata cs scopul redactiei foii Junimea Rankind este de a face propa-
ganda, lasind celor mai vecbi, mai Intelepti oi mai esperimentati" sarcina
organizarii revolutiei. Se declara cS revolutia este domnia dreptatii" oi cS
revolutionari aunt aceia, care vor sa aibS o patrie mare oi independents ".
Se pledeaza pentru principiul insurectiei, care este cel dintiiu drept al unei
natii impilate". Se arata ca romanii sint apssati de diferite puteri straine gi
ca ei trebuie sa fie solidari cu polonii, ungurii gi italienii. Telul romanilor tre-
buie sa fie: razboiul contra apasatorilor, independenta, unirea gi organizarca
adevaratei democratii, bazatS pe principiul egalitatii, care nu este alt deelt
fratia practica ". In sfiroit, se declara ca fericirea noastra nu va veni niciodata
de la capetele corupte, ajutorul nostru nu va veni niciodata de la streini"
ci in not este toatS puterea gi not inoine nu vom fi tari pins nu vom fi °data
uniti".
05(498) PERIODICE ROMANESTI: J M 05(498)

1231 05 (498) 1241 05 (498)

[Foaia Junimea Romans ", aparuta la Paris in 1851, se [Ape) catre abonatii jurnalului ca sa plateasca abonamen-
tipareste in tipografia E. dr Soye et C., rue de Seine, 36]. tul]. JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 129: Catre onor.
JUNIMEA R., I (1851), p.8, 16. domni abonati:
Jurnalul de Galatz continua 55 apare din 1849.
1232 05 (498)
[Precizari si informatii cu privire la foaie]. JUNIMEA 1242 05 (498)
R., I (1851), p. 8: Non... [Redactia anunta ca. s'au vazut silita de a trimete un in-
Se face apel la cci cc vor primi foaia sa copicze articolele ce vor socoti adins om in stringerea banilor abonamentului"]. JURN.
de cuviinta si sa le imprastic in popor". Se arata ca foaia e redijata... de DE GALATZ, II (1851), p. 157: Instiintare.
studenti munteni si moldoveni" si, pentru ca sa fie un adevarat organ at
Republicei Rominilor", se face apel la colaborarea junilor democrati din Tran- 1243 05 (498)
silvania, Bucovina si Banat. Se anunta ca toata corespondenta foil va fi tri- [Se anunta ca Jurnalul de Galatz" va continua sub con-
:Asa cetateanului" Dimitrie Florescu, in rue de l'Est 1. ducerea unei asociatii de moldoveni si se va intitula Patric"].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1851), p. 83: Novitale din
1233 05 (498) nauntni; VEST. R., XVI (1851), p. 77.
[Se anunta ca tot ceea ce priveste foaia se va adresa ceta-
teanului" Dimitrie Florescu, boulevard Montparnasse, 165]. 1244 05 (498)
JUNIMEA R., I (1851), p. 16. [Se anunta ca jurnalul va purta pe viitor titlul de Patria"].
1234 05 (498) JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 165: Onor domni
abonati.
[Articol-program]. JURN. AGRIC., I (1857), p. 1:
Editorul, F. dlomferato, anuntd cS greutatile materials I-au silit sa se
Instiintare.
uneasca cu o societate de roman, care va scoate jurnalul, reorganizat, sub
Se anunta cd Jurnalul de agrsculturd reia firul Foaei Satc4ti. Cu toata noul titlu.
lipsa de spatiu, va publica articole variate, de agriculture, industrie si comer),
igiena si morale. Se exprima convingerea cS morala e un factor esential at 1245 05 (498)
progresului. Scopul revistei e: sporirea averii, crutarea sAnatatii si multa-
mina sufleteasca" a cititorilor. [Se anunta ca Jurnalul de Galatz", incepind de la
nr. 43, s-a transformat in Patriee]. ZIMBRUL, I (1851),
1235 05 (498) p. 259.
tnalta incuviintare. Onorat dumisale Ion Ionescu.JURN. Zimbrul salute cu bucurie noua infatisare a ziarului din Galati, de sub
AGRIC., I (1858), p. 1, 2. redactia lui V. Vrabie.
Sccrctarul Statului, A. Fotino, fl instiinteaza pe 1. lonescu ca i s-a apro-
bat cererea de a cdita foaia Jurnal de agriculturd, cu urmatoarele conditii: 1246 05 (498)
toate articolcle sa fie semnatc; sa sc trateze si chestiuni de corner); ii este [Se anunta ca va aparea Libertatea Dullard", jurnal uni-
oprit a face aluzii Ia chestii contrarle institutiilor astazi lucratoare, piny la onist liberal, editat Ia Galati sub directia lui Adrian, profesor
reorganizarea Orli"; jurnalul va fi supus cenzurii competente". la scoala real& de acolo]. STEAOA D., I1I (1858), p. 192
[recte 280], col. I.
1236 05 (498)
[Se anunta aparitia, la 1 august, a Jurnalului de Agricul- 1247 05 (498)
ture"]. GAZ DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), [Note redactionala cu privire la aparitia revistei].
p. 243-244: Instiintari. MAG. IST., tom. VII (1851), coperta, p. 4.
Se comuuica programul periodicului si cuprinsul primului numar. Se arata cd. tiparirca Magazinului istoric pentru Dacia a fost iittrerupta.
1237 05 (498) de evenimentele din 1848-1849. Dcsi a aparut accasta fascicula, I-a a tomului
at VII-lea, totusi tomul at VI-lea Inca este supt tipar; el cuprinde intimpla-
Fondation du Journal d'agriculture a lassy. L'ETO- rile anilor 1848 si 1849".
ILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 247: Regime de la presse
en Moldavie.
1248 05 (498)
Sc salute cu satisfactie aparitia foil lui Ion 1onescu, condamnindu-se
conditiile draconice pe care i le impusese administralia lui Vogoride.
[Se anunta ca a aparut, la Viena, brosura I a tomului al
VII-lea Magazinul Istoric", cuprinzind toate petitiile nati-
1238 I.Eonescul, I. 05 (498) unii roman de la 1849 incoace]. FOAIE PT. MINTE,
Corespundinta si Sfaturl. JURN. AGRIC. , I (1857), XIV (1851), p. 200.
p. 12. 1249 Velia, N. 05 (498)
Inaugurind rubrica cu acest titlu, I. I. arata ca publicatia periodica ideals
ar fi aceea care de la inceput pita la sfirsit nu ar face alt dealt sa raspunda [Corespondenta din Virset, in care comenteaza aparitia
Ia intrebarile ce ar face insusi publicul". In acest fel, ar fi Malta dovada ca tomului al VII-lea, brosura I, din Magazinul istoric" al lui
nu apare in zadar. Ii invite pe cititori sa intrebe, cu seriozitate si buna-cre-
Laurian]. G. TRANS., XV (1852), p. 6-7: Foiletonul.
dinta, ceea ce ii intereseaza.
1250 05 (498)
1239 Ionescu, I. 05 (498) [Anunt cu privire la aparitia Monitorului Adunarii Ad-
Instiintare. JURN. AGRIC., I (1858), p. 177-178. hoc din Bucurestil. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC.,
Explica lntirzierea aparitiei n-rului 12, care, In loc sa iasa la 1 iulie, nu
I (1857), p. 9.
s-a putut da Ia lumina decit In noiembrie 1858: Gerantul foil" Sc speriase Se anunta ca Monitorul apare dupe fiecare sedinta a Adunarii ad-hoc
de greutatile pe care le ridica cenzura si renunlase 55 mai scoata revista. In si se imparte gratis pe la membrii ambelor adunari din Bucuresti si din Iasi,
acest fel, anul I de aparitie se Incheie cu mare Intirziere. Examineaza, cu acest la toate Toile romanesti, la toate autoritatile, la scolile publice, pc la comisari,
prilej, realizarile revistei Intr-un an. Numarul de 500 at abonatilor platnici agenti si consuli ai puterilor strain°, pe la toate asezamintele si pc Ia toti avo-
a acoperit cheltuielile si face posibila continuarea aparitiei, in aceleasi condi- catii publici.
tii (15 si 18 lei anual). Subliniaza sprijinul dat de patronii tipografiei: T. Co-
drescu si D. Gusti. 1251 05 (498)
[Instiintare data de Caimacamie, referitor Ia publicarea
1240 05 (498) Monitorului Oficial"]. MONIT. OF. MOLD., 1858,
[Program redactional]. JURNALU CR., 1854, p.l. nr. 2, p. 2.
Jurnalu Craiouei va fi redactat de o asociatie de citiva tincri", utilizind Tipografia lui G. Asachi fiind impovarata de lucru, se hotaraste ca toate
eels mai bune ziare straine. Lipsa celor trebuincioase a Mut ca primul numar actele politico si celc cu privire la alegcri sa se tipareasca la alto tipografie,
sa apare Intr-un format redus. intr-un junta' special: Monitorut Oficial.

61
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANE$TI: M-N 05(498)

1252 05:(498) 1263 Boerescu, V. 05 (498)

[Se anunta ca, Monitorul" este singurul organ oficial al Anuntiu. - NATIONALULU, I (1857), foaie volanta,
guvernului]. - MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 3-4: anexata la nr. 1.
Ministerul Trebilor Streine: PATR1A, I (1858), p. 17; ZIM- Boerescu, ca redactor responsabil, anunta c& va scoate un nou jurnal, sub
BRUL $I VULT., IV (1858), p. 92. titlul Nalionalula. Arata pe scurt programul ziarului, ce format va avea, de
Garcia de Moldavia, care ar fi uzurpat caracterul de gazeta semioficiala cite on pe saptamina va ie9i si pretul abonamentului.
e chemata la ordine. - Yn Patric, text roman 5i francez.
1264 Boerescu, V. 05 (498)
1253 05(498) [Despre programul jurnalului]. - NATIONALULU, I
(1857), p. 1-2.
[Secretariatul de Stat precizeaza titlul buletinului 500;
Monitorul Oficial al Principatelor-Unite Moldova si Vala- Dupa ce arata cum s-a dezvoltat jurnalismul in genere , precizeaza ca
hia"]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 353: Secretariatul programul jurnalului Nalionalula va fi apararea intereselor politice 9t sociale
ale Rominiei.
de Stat.
1265 05 (498)
1254 05 (498) [Se anunta ca A. Petrescu este insarcinat cu partea adminis-
[Stire in legatura cu Monitorul Oficiahr]. - STEAOA D., trative a jurnalului de sub redactia lui V. Boerescu]. - NATI-
III (1858), p. 279 [gresit: 191] Curierul interioru. ONALULU, I (1857), p. 1.
Se anunta ca Locotenenta Princiarl a hotarit ca, pentru actele politice
$i operatiile electorate, sa swat& o foaie specials: Monitorul °Rada. Editor: 1266 Angelescu, E. 05 (498)
Teodor Codrescu, in a carui tipografie iesise 5 Buledinul Divanului ad-hoc. [Anunta ca jurnalul Nationalulii" va apara sistemul
guvemelor reprezentative, sau regimul modern al burghezii".
1255 05 (498) - NATIONALULU, I (1857), p.5.
[Se anunta ca abonamentul pentru Monitorul oficial al Autorul socoteste ca sistemul reprezentativ este singurul men t a cum -
Moldovei" se face la redactia Nationaluluil. - NATIONA- p5ni toate interesele 91 care a flout fericirea statelor ce I-au adoptar.
LULU, I (1858), p. 383. 1267 Boerescu, V. 05 (498)
1256 05(498) [Precizari cu privire la conditiile pe care trebuiau sa le
indeplineasca articolele colaboratorilor ocazionali spre a fi
[Se anunta ca, la Geneva, se publica ziarul francez Moni- publicate in gazeta]. - NATIONALULU, I (1857), p. 11:
toriula Romaniell - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 37, p. 2: Corespondents.
Slid atingatoare de Principate. Yn ce priveste forma, articolcle vor trebui sa fie scrise In limba folosita
de redactia ziarului. In ce priveste fondul, articolele exprimind opinii contra-
1257 05 (498)
rii principiilor ziarului vor fi publicate numai sub anumite conditii.
[Se anunta ca, la Geneva, s-a publicat programul ziaru- 1268 Russo Lacusteanu, N. 05 (498)
lui Monitorul Romanieil. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 42, p. 2. [Reflectii asupra aparitiei jurnalului de sub redactia lui
V. Boerescu]. - NATIONALULU, I (1857), p. 11 - 12.
Ziarul e prczentat drept organ al popoarelor dunarene".
Arata ce intelege prin foaie publica" $i se intreaba claca intr-adevar
1258 Marin, A. 05 (498) Nalionalula va reusi sa fie un organ public" si un jurnal national".
1269 05(498)
Catre lector!. - MUSEULU N., I (1857), p. 1-2.
Autorul, profesor de fizica si chimie la Colegiu, traseaza programul publi-
[Se anunta aparitia jurnalului bucurestean politic-corner-
catiei: Apare ca o continuare a Muzcului Nalional fondat in 1836 de P. Poe-
cial Nationalulir]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte:
naru. Va privi cu atentie: - Progresul agriculturii. - Stiinta cu special& XXIX] (1857), p. 407.
privire la aplicatiile ei in industrie. - Literatura ca stiinta (gramatica, eloc- Cu ocazia reproducerii unor texte din nr. 2 al acestui jurnal, redactat de
yenta, tcoria poezici) ca espresiunea societatii". - pedagogia, Boerescu, se afirm& ca multe ziare au rasarit si in parte au apus in Bucuresti".
mctodologia educatia. Intercaleaza scrisoarea sa catre P. Poenaru, prin care 1270 05 (498)
Ii ccrea ingaduirea de a continua Muzeul Naiional.
[Se aduce la cunostinta ca jurnalul Nationalulii", ca sa
1259 Poenaru, P. 05 (498) evite greutatile ce intimpina in aparitia sa, a cumparat o tipo-
grafie]. - NATIONALULU, I (1857), p. 20.
[Scrisoare de raspuns dare profesorul A. Marin]. - MU- Totodata, se aminteste ca tipografia, ca sa -9i scoata cheltuielile, va primi
SEULU N., I (1857), p. 2, col. I. 91 alte lucrari.
La rugamintea de a ingadui continuarea Muzeului Nalional, raspunde
ca o aproba cu bucurie. Minna cA publicatia din 1836 a fost continuata prin 1271 05 (498)
Foal° Saleascd, la a aria desvoltare" luase parte insusi A. Marin. Regret& [ Se publica lista corespondentilor din tara si din straina-
ea aceasta bode a incetat, prin contopirea ei cu Buldinula Nalionala. tate, ai jurnalului Nationalulti", la care pot fi adresate recla-
matiile abonatilor pentru neprimirea jurnalului]. - NATIO-
1260 Badulescu, [C. I.] 05 (498) NALULU, I (1857), p. 24: Anunciii.
[Salute cu bucurie reaparitia revistei Museul National" 1272 Rosetti, C. A. 05 (498)
de sub directia profesorului Al. Marin]. - ANUNT. R. [Notita despre noul ziar Nationalulii]. - ROMANUL, I
IV (1857), nr. 77, p. 1. (1857), nr. 39, p. 2, col. I.
Se publica 5i cuprinsul primului numar. La sfirsitul articolului sau de fond, datat 19/31 Dec., C.A.R. salut& apa-
ritia noului ziar, subliniind a era o =sine" ca 5 milioane de roman sa
1261 05 (498) n-aiba in acel timp decit 2-3 ziare. Dintr-un articol, semnat Angelescu, des-
cifreaza ca Nalionalul4 ar f. oarecum organul burgheziei". Adauga: Noi,
[Comunicare in legatura cu aparitia revistei]. - MUSEUL de9i nu cunoastem Inca la not o burghezie, sintem siguri ins& ca pe tarimul
N., I (1857), p. 24, col. II. national ne vom intilni totdeauna cu Nalionalula 0 a vom lupta impreuna,
Deoarece dificultati de tipografic nu ingaduiau aparitia regulate a revis- oa sa combatem tot ce va fi strain nota".
tei, redactia anunta ca un an va fi considerat din 52 de numere. - [In adevar,
pins la 3 martic 1860, n-au putut ap5rea in total decit 25 de numere. De aceea, 1273 Boerescu, V. 05 (498)
redactia se va considera mereu In anul I pina rind vor aparea 52 de numerej. [Multumeste lui Rosetti pentru urarile publicate in Ro-
m5,nul " cu prilejul aparitiei jurnalului de sub redactia sa].
1262 05 (498) - NATIONALULU, I (1858), p. 29: Bucuresti.
[Redactia anunta ca spera sa ajunga la o aparitie mai re- Scrie c& jurnalele rom&nesti nu shit sustinute de public: Romania Isi
gulate a revistei]. - MUSEUL N., I (1858), p. 104, col. II. Inceteaza aparitia cu o paguba de 10 000 de Id, Secolula nu mai spare din

62
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANE5TI:N 05(498)

cauza unei pierderi de 18 000 de lei. Totusi, aceste precedente nu -1 descura- 1286 05 (498)
jeaza. Cu acest prilej, Boerescu asigura pe Rosetti cANalionaluld nu va deveni [Notita a redactiei, cu ocazia trecerii foii in al doilea an
organul burghezier i nici at vreunei alte clase, ci va apara interesele politice de aparitie, aratind ca ea nu se va sfii sa sustina. chestiunile
nationale, precum si interesele materiale ale tuturor staxilor sociale de la noi. care intereseaza masa poporului si ca, va sprijini executarea
1274 05 (498) Conventiei de la Paris]. NATIONALULU, II (1858), p. 1.
[Redactia Nationalului" multumeste jurnalului Oltul" 1287 05 (498)
pentru urarile adresate cu prilejul aparitiei lui]. NATI- [Se anunta ca, la tipografia noua, la Podul-Lung din Iasi,
ONALULV, I (1858), p. 33. se va tipari Nepartinitorul", jurnal politic, literar si comercial,
sub redactia spatarului Costachi Gane]. GAZ. DE MOLD.,
1275 05 (498) XXVIII (1856), p. 196.
[Redactia anunta ca, Invingind greutatile, in viitor jur-
nalul va iesi regulat si va fi expediat prin posts, la zile fixe]. 1288 05 (498)
NATIONALULU, I (1858), p. 65. [Articol in legatura cu metamorfozele numelui ziarului
Abonatii din judete si din Bucuresti sint rugati s5 anunte redactia pentru Nepartinitorull. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 132, p. 3.
orice neregula in primirea jurnalului. Comentarii inainte de aparitia ziarului. Se mentioneaza titlurile plAnuite
si abandonate succesiv, pentru Neklainilorul, de catre cei care il pregateau
1276 05 (498) din umbra: Conservatord, Conservalorul din Moldova, Organula Moldova',
[Cititorii Nationaluluil sint Instiintati sa nu confunde Sanienela Moldova. Ca incheiere se exprima speranta ca nici numele ultirn
pe I. Balasescu, administratorul jurnalului, cu parintele Nifon nu va ramine gi ca Neparlinilorul se va transforms in Pdaindorid" at
Balasescu]. NATIONALULtJ, I (1858), p. 101. unirii Principatelor.

1277 05 (498) 1289 05 (498)

Numele D-lor corespondenti ai jurnalului Nationalula. [Articol-program]. NEPARTINITORUL, I (1856),
NATIONALULU, I (1858), p. 132. p.1: Iasil in 21 Iunie.
Lista corespondentilor din diferite districte. Se precizeaza ca scopul gazetei este: raspindirea ideilor si a cunostin-
telor folositoare, in stare de a duce Moldova... pe calea pro-pasirei mode-
1278 Angelescu, E. 05 (498) rate si solide". Va sustine autonomia patriei". Va combate orice intentii
Presa Romans. NATIONALULtJ, I (1858), p. 133- in contra suzeranitatii" si in contra Imperiului Otoman, cu carile este atit
134. do norocit legata existenja noastra politics".
Autorul, vorbind despre misiunea presei in Principatele Romane, in urma 1290 05 (498)
libertatilor relative care i s-au acordat, lamureste cu deosebire felul cum si-a
facut el insusi datoria de ziarist, la Nalionaluld. Convins ca ora regenerarii [Se anunta ca ast5.zi s'au publicat " ziarul Nepartini-
a sunat pentru Ceara Romanilor", a cautat ss dea pe fats: coruptiunea ofi- torul", sub redactia lui C. Gane]. ZIMBRUL, IV (1856),
ciala si starea anormalA a societatei noastre"... inertia, apatia, nepasarea nr. 133, p. 1.
egoismul oamenilor vechiului sistem"... obscurantismul in care voiesc negre- 1291 05 (498)
sit a mai sta Inca afundati acei oameni ai partidului conservator". Incheie
printr-o pledoarie pentru libertatea presei, citindu-i pe Baranger 51 Guizot. [Se anunta ca a aparut, in Moldova, foaia Nepartinito-
riul]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 222: Transilvania.
1279 05(498) Stirea e redata dupes Ost- deutsche Post. Se instiinteaza cs noua foaie cu-
[Nationalula" face cunoscut ca la 5 iunie se termina primul prinsese, in primele numere, atacuri la adresa lui Hurmuzachi 91 Istrati.
semestru si roaga pe abonati sa-si reinnoiasca abonamentul 1292 05 (498)
la timp, ca sa nu intervina vreo Intirziere In trimiterea jurna- [Redactia anunta ca guvernul a interzis distribuirea numb.-
lului]. NATIONALUIXJ, I (1858), p. 165. rului 7 al gazetei]. NEPARTINITORUL, I (1856),
1280 05 (498) p. 32, col. II.
Nationalula" roaga pe abonatii sai din Bucuresti sa anun- De altfel, numarul lipseste din colectia B. A. R.
te redactia daces nu primesc jurnalul pins la 8 seara, in ziva
impartirii lui]. NATIONALULtJ, I (1858), p. 283. 1293 05 (498)
[Comentariu cu privire la confiscarea numarului 7 din
1281 Boerescu, B. 05 (498) Nepartinitorul"]. STEAOA D., II (1856), p. 182, col II
Credintza noastra. NATIONALULU, I (1858), p. 363-
364. Desi dezabroba intro totul articolul de injurii la adresa lui Gr. Ghica,
Tine sa precizeze, in ajunul alegerilor, care vor decide starea tarii in viitor, de M. Strajescu, pentru care fusese confiscat Neptirlinitorul, no se aproba
profesiunea de credinta a jurnalului Nafionaluld, pe care 11 conduce: nu se nici masura Departamentului din Launtru, ca fiind contrarie legii presei.
va ocupa nici de nume, nici de persoane, nici de clase, ci numai de principii.
1294 Sion, G. 05 (498)
1282 Falcoianu, Sc. 05 (498) Consecuintele Nepartinitorului. ZIMBRUL, 1V (1856),
[Printr-o scrisoare catre redactorul Nationalului", decla- nr. 181, p. 1-2.
ra ca adera fares nici o rezerva la principiile enuntate de acest Autorul arata ca Nepdrtinitorul, deli se intituleaza jurnal politic, literar
jurnal in profesiunea sa de credinta]. NATIONALULtJ, si comercial", de fapt no este decit un ziar preocupat de a ataca unirea Prin-
I (1858), p. 368: Domnule Redactoril. cipatelor. Celelalte rubrici anuntate nu exists. Critics sever violentele pole-
mice si defectele de stil din Nepdriinilorul.
1283 X. 05 (498)
1295 05 (498)
[Declares ca este de acord cu principiile enuntate de Na- Polemics cu ziarul separatist Nepartinitorull.
tionalulii" in profesiunea sa de credinta]. NATIONALULt, L'E-
I (1858), p. 368: Domnule Redactoril. TOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 19.
Se subliniaza el Nepdainilorul demascat sperantele antiunioniste,
1284 Buzoianu-Hrisoscoleu, Grigorie 05 (498) afirrgind ca cei doi caimacami trimisi de Poarta Ghica Bals au tot
[Declares -ca este de acord cu principiile enuntate de Na- dreptul sa ramina domnitori permanenti in cele doua principate.
tionalulti" in profesiunea sa de credinta]. NATIONALULU, 1296 05 (498)
I (1858), p. 368-369. [Articol de polemics, cu privire la atitudinea ziarului
1285 05 (498) Nepartinitorul "]. STEAOA D., II (1856), p. 157-158:
[Se anunta ca abonamente pentru Monitorul Oficial al Iasi, 30 iunl.
Modaviei" se pot face la redactia Nationaluluil. NATI- Comentind un articol din Nepdainilorta nr. 3, Sleaoa Dundrii 11 someaza
ONALULtJ, I (1858), p.383, col. I. sa lepede masca impartialitatii Si sa se afiseze deschis in partida" antiunio-

63
www.dacoromanica.ro
 05(4981 PERIODICE ROMANESTI: N O 05(498)

nista. Subliniaza ca singurul om mat capabil dun accasta partida, in Moldova, prejurari, vechea foaie se simte intinerita" si isi reia apari(ia. De aceea pro-
este N. (strati. voaca pc toti literatii a concurge in acel intales pentru prelucrarea si inavu-
(irca literilor, a istorici si mai ales insufletirea junitnei".
1297 05 (498)
[Precizari asupra atitudirni gazetei, in polemica cu Steaoa 1306 05 (498)
Dunarii"]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 8.
Neparitnitorut nu va tolcra injurii si invective dupa reputatia cc s'au
facut Steaoa hart' accasta".
tele de incurajare pe care i le-a adresat].
(1857), p. 33-34.
OLTULU, I -
[Redactia Oltului" multumeste Concordiei" pentru cuvin-

Declares ca va contribui la regenerarea politica a tarii si Ia unire. -

1298
[Raspuns la atacurile foii Nepartinitorul"].
D., II (1856), p. 168.
- 05 (498)
STEAOA
E vorba de un articol al Iui C. A. Cretulescu din Concordia, care se referca Ia
Vocea Oltului, a carui continuare este Oltul.

Redactia precizeaza ca, pe terenul injuriilor si calomniilor, Stcaoa 1307 05 (498)

Dunarii sc simte slabs; si triumful biruin(ci Para parere de rau, it lass Nepdr- [Mentiune c5. in Craiova ar aparea de citeva luni foaia
tinitortslui". Ar putea spicui multe din via(a redactorilor de la Nepdrtindorul, Oltule]. G. TRANS., XX (1857), p. 259: Teara Roma-
dar atunci ar inceta de a fi gazeta de principii si ar deveni procuror public. neasca si Moldavia.
Cu atit mai mult, cu cit nu vrea sa cads in curses, furnizind arguments celor
Rosetti, C. A.
care voiau sa abroge legea presci si focusers interven(ii la Constantinopol
in acest sons.
1308
Domnului redactor al Oltului la Craiova.
I (1857), nr. 1, p. 4, col. I.
- 05 (498)
ROMANUL,
1299 05(498) Ii confirms a a primit epistola lui din 30 iulie si accepts rugamintea de
- [Comcntarii cu privire la atitudinca foii Nepartinitorul"].
STEAOA D., II (1856), p. 173: Iasi, 10 1uli.
Subliniaza ca, in timp cc nu numai prtsa moldoveneasca (Zimbrul), dar
a distribui ziarul Oltul la abona(ii sae din Bucuresti, in timp cc administra(ia
acestuia va difuza Roincinul la abona(ii sai din Craiova.

si presa strains (Le Pays) all rcspins afirmatiile lui Nogues Cu privire la si- 1309 05 (498)
tuatia de provincii otomane" a Principatelor Romane, singurul ziar care [Ofisul caimacamului care Secretariatul Statului, prin
taco e Nepdrittidortii. II califica drept un instrument al impilarii si al sub-
jugarii patriei". de 3 s'aplamini]. -
care face cunoscut ca. jurnalul Oltul" se suspenc15. pe termen
ANUNT. R., IV (1857), nr. 62, p. 1.
Motivul: a publicat un articol in care insults si ameninta o parte in-
1300 05 (498) treaga a societatii din Craiova, numai supt pretext ea accle persoane n'au
tinitorull. -
[Traducers din Ost-deutsche Post" cu privire la Nepar-
STEAOA D., 11 (1856), p. 190, col. III.
iscalit un program, ce se intitula Program national". Text roman si francez.
1310 Rosetti, C. A.
Foaia austriaca subliniaza ca despre vreo tendinta" de ncpartinire nu
poatc fi vorba in :cast ziar, dcoarece nu are articole de fond. Din contra,
in el se gasesc numai atacuri in contra persoanclor, de o natures foarte nede-
[Salutes reaparitia ziarului
I (1857), nr. 13, p. 1.
Oltul"]. - 05 (498)
ROMANUL,
licata si in multime". Deinnitalea si considcra(ia presci nu pot decit a patimi
prin un asemine hmbagiu". 1311 05 (498)
1301 05 (498) - [Secolulii" salutes cu bucurie reaparitia jurnalului 01101").
SECOLULU, I (1857), nr. 76, p.1: Stiri din intru.
torull. -
[Notita cu privirc la caracterul oficial al foii Nepartini-
STEAOA D., II (1856), nr. 61, p. 241 [gresit:
153], col. II.
1312
[Originea si programul gazetei]. - 05 (498)
OPINIUNE'A, I
Sc noteaza ca Nepeirtinitorul incepe a avea caracter oficial, deoarece (1857), p.1: Paris, 30 Marte.
multe acts ale ocirmuirii se publics aici, fora sa mai fie aduse la cunostinta Se arata ca gazeta Opiniune'a s-a intcmeiat in urma hotaririi uttei adu-
prin Buletin sau prin Gazeta de Moldavia. nari comune a muntenilor si moldovenilor din Paris. Prin voturi, intro 40
si 39 pentru fiecare candidat, s-a ales un comitet de cinei madulari", care sa
1302
-
[Cu privire la redactia foii Nepartinitorul"].
D., II (1856), nr. 66, p. 262-263 [gresit: 174-175].
05 (498)
STEAOA
conduca ziarul. Va milita pentru: suveranitate, unitate si principe de neam
Latin.

1313 05 (498)
In polemica cu Nepdrlinslorul, gazeta Iui Kogalniceanu isi exprima eon-
vingerea ca adevaratul autor al articolclor din gazeta antiunionista e o per-
soana cumoscuta, ce se ascunde indaratul numelor unui Costachi Gane, care
n-a scris decit Mut viselor ; unui M. Strajescu, fost pfrcalab de Galati;
[Concordia" anunta cu bucurie ca la Paris a inceput sa
apara jurnalul rominesc Opiniune'a"].
I (1857), p. 78.
CONCORDIA, -
unui C. Hriste, fost administrator de Dorohoi; unui Ealomir, fost candidat 1314 05 (498)
-
la judecatoria din Suceava toti oameni departe de literature si gazetarie.
1303
[Articol de condamnare a procedeelor de care se folosea
05 (498) Steaoa Dunarii'].
p. 16.
-
[ Despre aparitia in Occident a foilor Opiniune'a" si
ROMANIA [Bucuresti], I (1857),

Nepartinitorul" in polemica sa cu ziarele unioniste]. Se arata ca Opiniune'a avea ca rcdactori pc G. Vernescu, Crc(escu,
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 186, p.1-3: Iasi 27 Augusta'. Berindei si Alexandrescu si ca ea aparea la Paris, urmind sa fuzioneze cu
Sc condamna procedeul de a atita ostilitatea autoritatilor asupra ga- L'Etoile du Danube de la Bruxelles.
zetelor Zimbrul si Steaoa Dunarii, numindu-le vag dour foi ostile guvernului"
si amenin(indu -le cu represalii din partea puterii de stat. Se arata ca tabara
1315 05 (498)
antiunionista, reprezentata de Nepdrtinitorul, este cea care sales legile,
tiparind brosuri clandestine defaimatoare. si Opiniune'a"].
p. 165.
-
[Despre foile romanesti care apareau la Paris, Buciumul"
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
1304 05 (498) Se dau detalii asupra numerelor aparute diu aceste foi st asupra tendin-
[Se anunta ca, pentru cultura literaturii nationale", telor for nationals. Se anunta a se vor reproduce In ziar corespondentele
na."]. -
gazeta va publica un adaos intitulat Noua Albin5. Roma-
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 395: Novi-
tale din rauntru.
primite din Principate de eatre cele dour organe ale romanilor din Paris.
1316 G. M. 05 (498)
1305
[Articol-program]. - NOUA ALB. ROM., I (1857), p. 1-
05 (498) jene Organul Luminarei"].
p. 221.
-
[Comentarii in chestiunea reaparitiei foii bisericesti b15.-
G. TRANS., XV (1852),
Prezinta revista ca o continuare a Albinei Romdnefti, Inceputa In 1829, Consemneaza cu regret faptul ca, dupa toatc probabilitatilc, foaia bla-
care avea ca scop a dishuma faptele si scriptele stramosesti". In 'wile int- jeana nu va mai reapare.

64
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI: P 05(498)

1317 05 (498) 1331 05 (498)

[Comentarii in legatura cu speranta ca revista blajeana [Extras dintr-o corespondents din Bucuresti, referitoare
Organul Luminarii" va reaparea]. G. TRANS., XV la foaia Patria "]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 132:
(1852), p. 262. Tier'a romanesca si Moldavi'a.
1318 05 (498) Se recunosc meri tele aceste foi, dar se cere ca ca sa se smulga dm minile
poc(ilor amorezati".
[Comentariu despre necesitatea reaparitiei foii Organul
Luminarii"]. G. TRANS., XVI (1853), p. 10: De sub Heni. 1332 05 (498)
[Se dezminte stirea aparuta in Gazeta Crucii" cu privire
1319 05 (498) la suprimarea unor gazete progresiste din Moldova si Tara
[Corespondenta. din Blaj, in care se vesteste intirzierea Romameasca]. STEAOA D., I (1855), p. 144: Iassil 24-
reaparitiei Organului Luminarii" pc un timp inch indelungat]. Decemvri.
G. TRANS., XIX (1856), p. 361. Este vorba de ziarele Slew= Dundrii §i Pairia. Gazeta Crucii e ziarul
german Neue Preussische (Kreuzgeilung.
1320 05 (498)
[Se anunta , ca Jurnalul de Galatz" va purta pe viitor tit- 1333 05 (498)
lul de Patrial. JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 165:' [Articol-program]. PATRIA [Iasi], 1 (1858), p. 1:
Onor. domni abonati. Iasif Noemvric 27.
Editorul, F. Momferato, anunta ca greutatile matcriale I-au silit sa se Se is apararea particle( care an sustinut la pastrarea sau conscrvarea
uneasca cu o societate de romani, care va scoate jurnalul reorganizat, sub Moldovei", afirmindu-se CS ea nu sustine si pastrarea abuzurilor din regimul
noul titlu. trecut. Se exprima parerca ca dcoarece Conventia de la Paris a inlaturat
shisrna centralizarii Moldovei cu Valahia" si, lara a sterge din vicata nici
1321 05 (498) Moldova nici Valahiea", le-au federalizat ramble ca toatS atentia sS fie
[Se a.nunta ca. Jurnalul de Galatz" va continua sub condu- concentratS asupra viitoarei Obstesti Admari": sS se vegheze ca nu cumva
cerea unei asociatii de moldoveni si se va intitula Patria "]. sa devie condusa de maniea progrosului"... incit sa aducS o impilare si o
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1851), p. 83: Novitale din rasturnare societS(ii, prin legiuiri prea mult extreme"... prin jignirea religiei"...
nauntru ; VEST. R., XVI (1851), p. 77. sail a proprietatii". Se exprima tcama ca nu cumva viitorii deputati sa
ajungS a invenina armoniea dintre proprietarisilocuitoriisSteni, cu ocaziea
1322 05 (498) deslegSrii sau a regularii relatiilor dintre accste dons importante clase a
[Se anunta. ca Jurnalul de Galatz", incepind de Ia nr. 43, societatii". Pentru acest stop, Pairia se va fcri a nu cAdea niciodatS in ca-
s-a transformat in Patria "]. ZIMBRUL, I (1851), p. 259. tegoric nici de stalionari, nici de alergStori ". Text roman si francez.
Zimbrul salutS cu bucurie noua infatisare a ziarului din Galati, de sub
rcdac(ia lui V. Vrabic.
1334 D. A. 05 (498)
[Articol cu privire la telurile si metoclele noului ziar Pa-
1323 05 (498) tria"]. PATRIA [Iasi], 1 (1858), p. 2.
[Se reproduc stiri comerciale si despre navigatia la Galati, Infatiseaza misiunea jurnalismului"; in general: el pune in ivala
dupa. Gazeta de Galati", carile an inceput iar a se publical. nevoile Terei, discutS intcresele ei cele adevarate, denunta abuzurile". Sustine
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p.299 : Novitale din nauntru. cS spre a-si Indeplini misiunea presa ar trebui sa alba de deviza ncparti-
E vorba probabil de Pairia. nirea si sS respesteze opiniile". In lumina accstei conceptii, afirma cS redactorii
Pairiei se vor sill a-si exersa inriurirca "... sprc a cirmui oarecum spiritul
1324 05 (498) public", indreptindu-1 spre moderalie. Va sustine respectarea principiilor
[Redactia Vestitorului Romanesc" anunta cu bucurie Conven(iei din 7 19 august.
aparitia gazetei Patria" din Galati]. VEST. R., XVII
(1852), p. 37. . 1335 05 (498)
[Articol de fond, in care se explica pozitia si ideologia
1325 05 (498) afirmate prin articolul-program al gazetei]. PATRIA
[Se anunta aparitia de curind, la Galati, a ziarului Patria"]. [Iasi] , I (1858), p. 13-14: Iasii Dechemvrie 8.
G. TRANS., XV (1852), p. 47. Se afirmS categoric ca Pairia apare ca organ a partidci asa zise comer-
vaioare". Text roman si francez.
1326 05 (498)
[Anunt cu privire la ziarul Patria" din Bucuresti]. RO- 1336 05 (498)
MANIA LIT., I (1855), p. 128: Bibliografie. [Anunt cu privire la aparitia ziarului in anul 1859].
Se annuli conditiile de aparitie, precum si cele de abonament pcntru PATRIA [Iasi], I (1858), nr. 7, p. 25: Aviz important.
Moldova. Se precizeaza inch o data ca. scopul acestei foi este a ISmuri si a sus-
tinca principiile conservatoare politice a terci". Se anun(S conditiile de abo-
1327 05 (498) (lament pentru anul urmStor. Text roman si francez.
[Stiri despre ziarele din Principate si prospectul foii
Patria" din Bucuresti]. G. TRANS., XVIII (1855), p.35, 1337 05 (498)
39: Tier'a romanesca vi Moldavi'a. [Se anunta ca, pin& la incheierea anului, abonatii Gaze-
Se public& prospectul In Intregime. Se estimeaza numarul cititorilor tei de Moldavia", care nu mai apare, vor primi in loc Suple-
romani de gazete Ia 20-25 000. mentele Patrii"]. PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la
nr. 9, p. 33: Aviz Important.
1328 05 (498) Patric' marturiseste astfcl indirect CI c continuatoarca Gazetci de Mol-
[Notita elogioasa la aparitia ziarului Patria", sub redac- davia. Text roman si francez.
tia lei N. Nenovici]. VEST. R., XX (1855), p. 60. 1338 05 (498)
1329 05 (498) [rnstiintare catre subscriitori]. PREDICATORULtJ, I
[Se anunta ca, la Libraria Noua din Iasi, se primesc abo- (1857), p. 38: Domnilor abonatl.
namente pentru ziarele Patria" din Bucuresti si Gazeta Predicalorulit cere sprijinul abonalilor, ca sd poata aparca. Reculioaste
de Transilvania"]. ZIMBRUL, III (1855), p. 244: Biblio- ca (mil abona(i Sc piing ca pretul e prea mare. Isi pune nadejdea in parintii
grafie. care vor sa-si educe copiii cu ajutorul acestci reviste.
1330 05 (498) 1339 Aver, Aaron 05 (498)
[Petru Mocioni plateste abonamentele solicitate de studen- Scrisoarea until Israclit catre Predicatorul. PREDICA-
td romani din Budapesta, la Romania Literark" vi Patria "]. TORULU, I (1857), foileton p. 81-83.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 113: Monarchi'a Austriaca. Subscriitorul arath ca s-a interesat totdeauna de progresul literaturii
Transsilvania. romane, sustinind-o prin prcnumerare la cart( si revistc. Astfel, a fest priutre

65
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANESTI: P 05(498)

primii abonati ai Predicatorului, apreciindui rolul, ca propagator at moralei. 1350

Vazind ca revista se zbate in greutiji materiale, a fAcut o serie de abona- 05(498)
mente printre coreligionarii sai, a cAror lista o inainteazA redactiei. Compatriotilor nostri Romani. PREDICATORULU,
I (1857), foileton, p. 301-302.
1340 05 (498) RAspunzind unor cereri de numere vechi, redaclia arata ca dispune de
[Raspunsul redactiei la scrisoarea lui Aaron Aser]. PRE- exemplare suficiente, deoarece a tipArit un numAr mai mare de exemplare
DICATOR1ILU, I (1857), foileton p. 83-86: Respunsii. decit cel al abonajilor. Indeamna preojii sa se aboneze la revista, care e spri-
jinitA mai mult de mireni.
exprimA bucuria produsA de gestul lui Aver si pledeaza pentru infra-
jirea Intre oameni. Deplinge lipsa de cuviinja cu care credinciosii romani 1351
se comportA in bisericA, in timpul slujbei, si declare cA o va combate cu as-
05 (498)
prime. Inceputul ei sfarsitul Predicatorului. PREDICATORU-
LU, I (1857), foileton, p. 321-326.
13411Petrescu, loan 05 (498) La intrebarea unor cititori dad. Predicatorula 19i va continua aparijia
Onorabilei Redactii a jurnalului Predicatorula. PRE - si in anul urmator, articolul raspunde ca drumul revistei in viitor e nelimitat,
DICATORULU, I (1857), foileton, p. 97-100. dacA 11 vor sustine puterile materiale.
Lauda fapta lui Aaron Aver, pentru ca dat seama de datoria ce 1352 05 (498)
obliga fara osebire pe once Roman si bun cetacean spre a vedea morala pe
Plingerile Predicatorului. PREDICATORULU, I
calea progresului". Cere gazetei sa alba un ton mai pujin aspru in biciuirea
moravurilor.
(1857), foileton, p. 337-342.
Dupe o introducere cu caracter general de morala, redacjia denunja
1342 05 (498) procedecle necorecte ale unor abonaji: au cerut de cite trei on un numar,
[Rispunsul redactiei la scrisoarea lui Ioan Petrescu]. sub cuvintul cA I -au pierdut sau nu li s-a dat de catre imparlitori; iar la urma,
PREDICATORULU, I (1857), p. 100-102: Respunsa. nici mAcar n-au plata abonamentul. Annie ca, la toti cei care n-au platit,
Pledeaza pentru asprime In educarea oamenilor care nu ;i -au venit InceteazA trimiterea revistei. Abonajii din provincie trebuie sA achite dina-
into prejul de 6 sfanji al abonamcntului pc anul urmator.
bine In constiinja de sine". Cere O. se interzica mai intii bAtaia animalelor
fiindca ele shit nevinovate, nepricepind legiuirile oamenilor. 1353 05 (498)
1343 05 (498)
[Rugaminti catre abonati de a nu intirzia achitarea abona-
mentului]. PREDICATORULU, I (1857), foileton, p. 358:
Preotilorti! PREDICATORULU, I (1857), foileton, Catre DD. Abonati, 361: Catre Domnil abonati de afara..
p. 113-116 .
Expune misiunea moralizatoare a preolilor si ii indeamna sa-si face da- 1354 05 (498)
toria. Anunja cA principele caimacam sprijina activitatea preojilor si a [Precizari cu privire la misiunea educative a revistei.
dispus ca 30 din ei, mai saraci, sa primeasca gratuit foaia Predicalorul4. PREDICATORULU, I (1857), foileton, p. 396-397.
La Bade articolului Patria.
1344 05 (498)
[IsTotitain legatura cu aparitia revistei]. PREDICATO- 1355 05 (498)
RULU, I (1857), foileton, p. 142. Care fratii preoti romani. PREDICATORULU, I
Cere scuze abonajilor pentru intirzierea cu care au aparut ultimelc nu- (1857), p. 405 408.
mere. AratA ca ea se datoreste lipsei de abonamente". Promite cA totusi La incheierea anului I de aparijie, redacjia face un lung apel cAtre preoji,
abonajii no vor fi In pagubA, chiar dacA nu au achitat primul semestru. cerindu-le sa sprijine revista, care e destinata in primul rind sA contribuie
la ridicarea preojimii roman din decAderea In care se afla.
1345 05(498)
[Anunt in legatura cu aparitia revistei]. PREDICATO- 1356 05(498)
RULt1, I (1857), foileton, p. 145. Patriotilor celor respectabili. PREDICATORULU, I
Redacjia Predicatorului invitA stAruitor abonajii sa achite eel 3 sfanji (1857), p. 409-412.
pentru semestrul I, cAci creditorii nu-1 mai ingAdue pe viitor a-i da hirtia Articol la incheierea primului an de aparijie. Schijeaza misiunea Predi-
pe veresie". catorului 5i felul cum si-a Indeplinit -o. Expune pe scurt programul pentru
anul viitor. Citeaza pe cei care au contribuit la intemeierea si susjinerca re-
1346 05 (498) vistei: Maiorul Ieronim, adjutantul domnitorului; maiorii Emanuel si Ion
[Consideratii cu privire la misiunea revistei Predicatoru- Culcoglu; diaconul Stefan Bradanescu din Braila".
lii" dificultatile ei]. PREDICATORULU, I (1857), 1357 05 (498)
foileton, p. 169.
La Inceputul articolului Pogorirea din cent, p. 169-174.
Coprinderea materii Predicatorului in anulii I-ia.
PREDICATORULU, I (1857), p. 413-416.
Fotescu, Alexandru
1347 05 (498) Tabla de materii.
Onorabilel redactil a Jurnalulul Predicatorulii. PRE - 1358 05 (498)
DICATORULU, I (1857), foileton, p. 193-194. [Anunt in legatura cu retipa.rirea numerelor vechi, epuiza
Cere sA fie lamurit: De ce limba Predicatorului e injeleasa de toti? De ce te]. PREDICATORULU, II (1858), foileton, p. 2.
unii zic moravuri" In loc de naravuri"? Incheie citind cuvintele lui Joung: Faja de cererile de numere de anul trecut, redacjia anuntA cA le va re-
din razboiul parerilor Impotrivitoare sare scanteia adevarului...". tipari 5i lega In brosuri, la prejul de 10 sfanti, dace se va Inscrie un numAr
suficient de prenumeranti.
1348 05(498)
1359 05 (498)
Domnilor AbonatI din capitals. PREDICATORULU,
I (1857), foileton, p. 201. [Redactorii Foaei Extraordinare a Predicatorului"].
PREDICATORULU, II (1858), p. 120, 128, 136.
Instiinjare cAtre abonaji, ruglndu-i ca, o data cu primirea numArului
27, sA achite abonamentul pentruca polijele hirtiei au Intelit redacjia". Redactorii sint semnalali la finele celor doua numere 15 si 16 ale
Certificarea plajii se va face prin semnarea for pe condica de abonaji, intAritA acestei Foi Extraordinare". Ei sint: protosinghelul Dionisie, unul din cei
cu pecetea Mitropoliei. doi redactori obisnuiji, boil, duhovnicul, directorul tipografiei Mitropo-
litul Nifon.
1349 05 (498) 1360 G scu, P. 05 (498)
Cugetari. PREDICATORULU, I (1857), foileton, Onorabilel Redactiel a Jurnalulul Predicatorului.
p. 201-206. PREDICATORULU, II (1858), p. 228-230, 233-235.
Consideratii In jurul nojiunii de patriotism" si cu privire la misiunea Elogiaza activitatea moralizatoare a foil Predicatorulil. hi exprima uimi-
educative religioasa a revistei Predicalorul4. rea a, la prejul mic de 6 sfanji, nu gaseste destui abonaji.

66
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANESTI: R 05(498)

1361 Rosetti, C. A. 05 (498) 1373 Rosetti, C. A. 05 (498)

Instiintare. - REPUBLICA R., 1853, nr. 2, p. 337- [Cuvinte de salut pentru reapari]ia ziarului Romania"
338. din Bucuresti]. - ROMANUL, I (1857), nr. 13, p. 1.
AratA ca scopul acestii publicajii este d'a ridica o tribune dupe care
fiecare rumen sA poata spune in toata libertatea ideile si credinja sa". De- 1374 05 (498)
clara ca autorii slut raspunzatori pentru articolele lor. Anunja. ca aceasta Editorii Romaniei" catre publiculu romanii. -ROMANIA
publicajie va iesi on de cite on vom avea materialul trebuincios pentru for- [Bucuresti], I (1857), p. 73.
marea unui numar si vom putea birui multele si feluritele piedici cu care avem
a lupta necurmat". Editorii vestesc ca, de la 11 octombrie, redacjia se va compune din ur-
matorii: C. Bosianu, Cesar Bolliac, G. Z. Crejeanu, Miltiad Costiescu si G. D.
1362 05 (498) Vernescu. Mai anunja ca se vor publics articole de literature corespondenje
Programma. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.l. din principalele orase ale jarii, precum gi dAri de seams asupra lucrarilor Di-
vanurilor ad-hoc.
Redacjia declare ca vrea ca foaia sA fie cartes poporului" sau scena
pe care se infajiseaza viaja lui politics si morall" si ca doreste ca Romania sa 1375 05 (498)
nu fie un simplu instrument de o publicitate provizorie". - Text roman
ii francez. [Notita despre persoanele ce alcatuiesc redactia ziarului
Romania "]. - ROMANUL, I (1857), nr. 20, p.l.
1363 05 (498) C. A Rosetii, in cronica lui zilnica, le indica: Cezar Bolliac, C. Bosianu,
[Concordia" salute apari]ia noului jurnal din Bucuresti, G. Z. Crejeanu, Miltiade Costiescu si G. D. Vernescu.
Romania"). - CONCORDIA, I (1857), p. 78.
1376 05 (498)
1364 Apr, Moscu 05 (498) Instiintare pentru fra %ii iaseni. - ROMANIA [Bucuresti],
[Note despre noul ziar, Romania "]. - ISRAELITULU I (1857), p. 181.
R., I (1857), nr. 5, p. 4. Editorii foii anunja a au aranjat ca jurnalul Romania sa vie la Iasi
Subliniaza cu simpatie In primul rind titlul: Romania, afirmind cA, regulat cu toata potta, la espedijia postei rusesti". Se publics prejul de abo-
uncle acelasi spirit apropie insuflejeste pe toji, acolo Incepe viaja". nament pentru Moldova: 2 1/2 galbeni.
1365 05 (498) 1377 05 (498)
[Secolulfi" salute cu bucurie aparitia gazetei Romania", [Redactia anunta ca moldoveanul Gheorghe Sion a venit
caci crede cu siguranta ca va afla intr -insa un campion al sa se adauge la numarul redactorilor Romaniei "]. - RO-
veritatii si un aparator al drepturilor nationalita]ii romanel. MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 181.
- SECOLULU, I (1857), nr. 26, p. 3.
1378 05 (498)
1366 05 (498)
[Instiintari privind abonamentele]. - ROMANIA [Bucu- [Editorii Romaniei" anunta incetarea temporary a apari-
resti], I (1857), p. 85, 93, 97, 101, 105, 109, 113, 117, 121,
tiei foii, din motive financiare]. - ROMANIA [Bucuresti],
173, 183, 189, 192. I (1857), p. 189.
Editorii aratA ca suferisera un deficit de 10 000 de lei si ca erau dispusi
1367 Strimbeanu, Toma 05 (498) sa reinceapa editarea foii In momentul cind numarul abonajilor se va ridica
[Scrisoare din iunie, trimisa redactiei Romaniei", prin la cifra de 1200. Fac un apel catre negustori, ca sA sprijine gazeta.
care cere sa inceteze ciocnirile dintre Secolulii" si Vocea
Oltului"] - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 86. 1379 05 (498)
Redacjia se alatura punctului de vedere adoptat de Strambeanu, sus- [Se anunta ca jurnalul Romania" si-a Incetat aparitia].
jinind ca pacea si concordia sa fie in viitor intre organele publicitajii care, SECOLULU, I (1857), nr. 83, p. 2.
in imprejurarile de faja, au inalta misiune de a lumina si a susjine opiniunea
pubiica". 1380 Rosetti, C. A. 05 (498)
[Comentariu la incetarea ziarului Romania "]. -
1368 05 (498) ROMANUL, I (1857), nr. 25, p.1: Bucuresti, 31 Octom-
[Redactia anunta ca, incepind cu cel de-al doilea semes- vrie/12 Noemvrie.
tru, foaia va aparea in intregime cu textele in limbile romans Arata ca Romania a incetat din pricina deficitului financiar. Subliniaza
si franceza, aceasta pentru inlesnirea cititorilor streini, ce cu durere ca, intr-o najiune de 5 milioane, intr-un oras cu 150 000 de locu-
se afla in Zara "]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 125. itori, unul din cele trei ziare care apareau a trebuit sA inceteze, din pricina
Anunjul apare in numarul foii din 30 iulie. lipsei de abonaji si cititori buni platnici.
1369 05 (498) 1381 Vernescu, G. D. 05 (498)
[Instiintari privitoare la abonamente]. - ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 173, 181, 189, 192.
[Catre redactorul Seculului"]. - sEcoLuar, I
(1857), nr. 89, p. 2.
Arata ca nu este el tradticatorul articolelor din jurnalul Romania in
1370 05 (498) limba franceza, ci d-I Teo".
[Notita cu privire la suspendarea probabila a ziarului
Romania "] - ROMANUL, I (1857), nr. 2, p.1: Bucuresti, 1382 05 (4981
12 August. [Editorii jurnalului Romania" roaga pe cei care au bine-
In cronica zilnicii, semnatA de C. A. Rosetii. voit sa intocmeasca liste de abonati sa le trimita, ca jurna-
1371 05 (498)
lul sa poata vedea iarasi lumina zilei, incepind cu noul an
1858]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 92, p. 4: NATIONALU-
[Se anunta ca. foaia Romania" din Bucuresti a fost sus- LU, I (1857), p. 20.
pendata pe timp de o luny, pentru ca republicase un articol Anunjul din Natio:WWII este publicat la 19 dec. 1857.
din Daily News"]. - L'ETOILE DU D., [Bruxelles], 1
(1857), p. 257: Résumé des correspondances particulieres. 1383 05 (498)
1372 05 (498) [Se anunta ca un nou jurnal, numit Romania", va iesi
[Ofisul caimacamului catre Secretariatul Statului, prin in curind in Moldova, avind ca redactor pe Bogdan Petriceicu
care anunta suspendarea jurnalului Romana", pe timp Hajdau]. - NATIONALULU, I (1858), p. 402: Revista
de o Luna, pentru ca a reprodus un articol din jurnalul politica.
L'Etoile du Danube" in care se ataca respectul cuvenit Se fac redactorului urari de buns reusitA in spinoasa cariera ce imbra-
Inaltei Porti"]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 56, p. 1. liseazA".

67

www.dacoromanica.ro
 05 (498) PERIODICE ROMANESTI:R 05(498)

1384 05 (498) brut. Articolele din ea au fost publicate in Calendarul Buriumului Roman,
[Se anunta ca. a Inceput sa apara la Iasi Romania", fArA ca cenzorul sa observe.
sub redactia lui Bogdan Petriceicu Hajdau, fiiul vestitului
Alexandru Hajdaul. STEAOA D., III (1858), p. 229: 1394 05 (498)
Iasil 18. Noemvri. [Se anunta ca Romania Literara" va iesi far& cenzural.
Se reproduce articolul Adunarea qi Candidalurile la Domnie, p. 229-230. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 392: Intamplari de zi.
1385 [Hasdeu, B. P.] 05(498) 1395 05 (498)
[Scurta profesiune de credinta, in care salute restatorni- Anul 1854. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 405-406.
cirea libertatii presei si anunta programa foii sale care este Se men(ioneazS ca anul care s-a incheiat a adus, cAtre sfhlitul lui, dolts
,.Unirea Principatelor si apararea constitutiunii prin neatir- InfAptuiri Insemnate pentru cultura romAneascA: V. Alecsandri a obtinut
narea Adunarii"]. ROMANIA [Iasi], I (1858), nr. 1, p.1, aprobarea de a scoate revista Romania Literara, iar un grup de cArturari,
col. I. In frunte cu dr. FAtu, a Infiintat o Asociatie moraloltiintificA", pentru a
sprijini pe tinerii de talent saraci.
1386 05 (498)
[Citeva cuvinte pentru noul ziar Romania", ce apare sub 1396 [Alecsandri, V.] 05 (498)
redactia lui B. P. Hasdeu]. CONSTITUTIONARIUL, Romaniea Literara. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
I (1858), nr. 6, p.3. p. 405-406: Albina Romaneasca.
Aparitia acestui ziar este puss in legAturA cu noua lege a presei, care a Prospectul lui V. Alecsandri, anuntInd cA va scoate, de Is 1 ian. 1855,
permis Inflorirea jurnalisticii romane. Constilutionariul se bucurii cA a gasit o foaie intitulata Romaniea Literara. Prospectul se public: in cadrul artico-
In Romania un tovarlie. lului Anul 1854.
1387 05 (498) 1397 [Alecsandri, V.] 05 (498)
[Textul raspunsului dat de ziarul Romania" din Iasi, la Instiintare. ROMANIA LIT., 1855, p. 2; VEST. R.,
aprecierile facute asupra lui, in Constitutionariull. XX (1855), p.16.
ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 86-87. V. Alecsandri face cunoscut cA revista va apArea o data pe sAptamtnfi,
Reproducere. Numarul respectiv din Romania lipseste din colec(ia B.A.R. in formatul Propdfirii din 1844. Va publica numai literature originals. In
Romania afirmA cA, cu toate clogiile pentru curtoazie $i ton de societate" domeniul stiintific, va publica $i traduceri de lucrAri asupra descoperirilc
pe care i le adusese Constitutionariul, nu poate accepts sa fie considerate folositoare a veacului nostru". Revista va cuprinde: articole de istoria pa-
ca un tovarle al sAu: Consiitulionariul e In realitate un Mantic al consti- triei si economie politica, romane, calatorii, cintece poporale si poezii alese.
tutiei, pledind pentru mandatele imperative ale deputatilor viitori. Consti- Ysi propune a desvolta limbs ronaneasca Intr-un chip mAsurat si intelept".
tutionariul a dat in presA tonul atacurilor personale, lipsite de once curtoazie" -
CheamA la colaborare toate talentele din terile nnastre ". Reproducere a
fatA de adversarii de idei. textului din prospectul publicat in dec. 1854.
1388 05 (498) 1398 05 (498)
[Scurt cometariu la raspunsul Romaniei" pentru Consti- [Se anunta ca va aparea In Moldova foaia Romania Lite-
tutionariur]. ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 86, rare]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 11: Tier'a ro-
col. I. manesca si Moldavi'a.
Inainte de a reproduce textul rilspunsului, redactia ziarului Zimbrut si
Vuiturul isi exprimt satisfactia pentru lectia data Constitutionariului. 1399 05(498)
Romania literara. Foaie periodic& sub directia Dlui
1389 05 (498) V. Alecsandri. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 33.
Rasu cu plansu! ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), Se reproduce instiintarea pentru prenumeratie, factita In Iasi, In dec. 1854.
p. 88.
1400 05 (498)
Aluzii ironic(' eu privire la dificultAtile financiare care ingreunau aparitia
ziarului Romania. Romaniea Literara. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 5: Albina Romaneasca.
1390 05 (498) Recenzia primului numAr al acestei foi.
[Sc anunta punerea sub press a revistei Romania Lite-
rara", sub reclactia lui V. Alecsandri . ZIMBRUL. II 1401 05 (498)
(1852), p. 250: Bibliografie romans. [Note cu privire la aparitia revistei Romania Literara"
Se reproduce conspectul" et' privire la cuprinsul $i pretul acestui ziar. si a ziarului Timpul", redactat de Bussueceanu]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 13: Novitale din nauntru.
1391 [Ale::sandri, V.] 05(498)
Se inseamnA en bucurie cA numArul (odor periodice in limba malaria
[Instiintare catre cititori] ROMANIA LIT., 1852, an inceput a spori".
nr. 1. p. 1, col. I.
1402 05 (498)
AnunlA ca in revista se vor publica: fapte istorice stramose$ti, roma-
nuri na(ionale, descrieri de cAlAtorii, studii asupra obicciurilor romanesti, Anul 1854. (In Moldavia). FOAIE PT. MINTE, XVIII
piece de teatru, balade poporale, poesii felurite, articole de $tiinti asupra (1855), p. 7.
descoperirilor veacului nostru etc". Revista va aparea lunar, avind, din rind Se mentioneaza ca anul care s-a incheiat a adus, cAtre sfir$Itul lui, dota
in rind, in plus litografii $i bucAti mwicale Abonamentul pe un an, 2 galbeni. infAptuiri insemnate pentru cultura romaneasca: V, Alecsandri a obtinut
aprobarea de a scoate revista Romania Literara, iar un grup de cArturari,
1392 05 (498) in frunte cu dr. FAtu, a Infiintat o Asociatie moraloltiintificA", pentru a
[Anuntarea cu regret a suspendarii foilor Zimbrul" si sprijini pe tinerii de talent $1 sAraci.
Foaia literara", pe data de 24 febr. 1852]. G. TRANS.,
XV (1852). p. 90. 1403 05 (498)
Prin Foam Literara se intelege revista lui V. Ale^sandri: Romania Li- [Se anunta aparitia la Iasi a revistei Romania Literara",
terary). sub directia lui V. Alecsandri]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 11: Intlmplarl de zi.
1393 05 (498)
1404 05 (498)
[Se anunta ca V. Alecsandri cunoscutul autor drama-
tic si poet" a obtinut invoirea de a scoate Romania [Petri' Mocioni plateste abonamentele solicitate de
Literara"]. G. TRANS., XVII (1854), p.397, col. II, 399: studentii romani din Budapesta, la Romania Literara" si
Depesia telegrafica. Patrial. G. TRANS., XVIII (1855), p. 113: Monarchi'a
Se noteaza ca V. A. scosese numArul 1 in anul 1852, dar nu apucase sA -1 Austriaca. Transilvania.
distribuie, deoarece revista fusese interzisii de stspinire, impreunA cu Zim- Duna o corespondents din Budapesta.

68

www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANE$TI: R
1405 05 (498)
[Romania Literara" anunta ca-si va continua aparitia in
1856]. - ROMANIA LIT., 1855, p. 505: instiintare.
Indeamna abonatii sa achite din vreme 2 galbeni, prep' abonamentului
pe un an.
1406 05 (498)
[Telegraful Roman anunta ca. Romania Literara" si
Steaoa Dunarii" vor continua sa apara si in 1856 subt
redactiele faimosilor nostril literati dd. Alecsandri si Kogal-
niceanu"]. - TELEGRAFUL R, III (1855), p. 383: Intam-
plari de zi.
1407 05 (498)
[Scretariatul de Stat anunta suspendarea revistei Roma-
nia Literara"]. - GAZ. DE MOLD., XXVI1 (1855), p. 386:
Novitale din nasuntru ; STEAOA D., I (1855), p. 117: Iassil
8 Dechemvri.
Revista a fost suprimata pentru publicarea unor articole iesite din cir-
cul bunei cuviin(i $i, prin urmare, contra regulilor cenzurei".
1408 05 (498)
[Redactia Concordiei", precum si editorul ei, E. Grant,
fac cunoscut abonatilor ca acest jurnal 1 i inceteaza aparitia
cu numarul 48]. - CONCORDIA, I (1857), p. 184.
Noul editor, C. A. Rosetti, va da abonatilor Concordiei un nou jurnal,
redijat de dinsul, sub titlul Romlinula. Abona(ii Concordiei vor fi liberi sa
primeasca noul jurnal sau sa ceara restituirea abonamentului.
1409 C. A. Rosetti 05 (498)
[Programul ziarului]. - ROMANUL, I (1857), nr. 1,
p. 1-2.
Cu privire la originea ziarului, C. A. R. arata ca - fiind hotarit sa in-
ceapa publicarea unui jurnal - E. Grant i-a recomandat sa continue Con-
cordia, ziar pe care Cretulesett fl abandona din pricina dificultatilor materiale.
Afirma ca ziarul sau intentioneaza sa stea dcasupra clasclor $i partidelor.
Va milita pentru libertate, pentru miscarea propasinda tarn sfirsit".Centrul
aten(iei ziarului va fi omul" - luminarea lui. Va dezbate chestitmile poli-
tice $i economice ale actualitatii, inclusiv chestiunea proprietatii. Va lupta
contra privilegiilor.
1410 Rosetti, C. A. 05 (498)
Domnului redactor al Oltului la Craiova. - ROMANUL,
I (1857), nr. 1, p. 4, col. I.
Ii confirms ca a primit epistola lui din 30 iulie $i accepts rugarnintea
de a distribui Ol ul la abona(ii sai din Bucure$ti, in timp ce administratia
acestuia va difuza Romdnul la abona(ii sai din Craiova.
1411 05 (498)
[Anuntatorul Roman" saluta aparitia ziarului Romanul"
si ii ureaza o desavarsita prosperitate in spinoasa cariera ce a
Intreprins"]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 60, p. 3: Bucuresti.
1412
05 (498)
[Se anunta ca, in Tara Romaneasca, a aparut ziarul
Romanul" in locul Concordiei"]. - G. TRANS., XX
(1857), p. 259-260: Teara Romaneasca si Moldavia.
Se veste$te ca. C. A. Rosetti luase direc(ia acestui nou ziar.
1413
05 (498)
[Secolula" saluta cu cordialitate" aparitia jurnalului
Romanul" si-i doreste toata prosperitatea putincioasal.
- SECOLULU, I (1857), nr. 62, p. 2.
1414
05 (498)
[Comentariu in legatura cu urarea publicata in nr. 62 al
Secolului Roman", cu ocazia aparitiei primului numar din
Romanul"]. - ROMANUL, I (1857), nr. 5, p. 3: Citim in
Secolul Ruman nr. 62.
Rondos, tgi exprima solidaritatea cu Secolula, in slujba aceleiasi idei.
1415 Rosetti, C. A.
Corespondinta Rumanului. -ROMANUL, I (1857),
05 (498).
nr. 1, p. 2 ; nr. 3, p. 4 ;nr. 4, p. 4; nr. 6, p. 4 ; nr. 7, p. 3 ; nr. 8,
p. 4 ; nr. 16, p. 4; nr. 39, p. 4; II (1858) p. 24.
Corespondents redactionala, intovarasita de anumite comentarii ale
autorului,
www.dacoromanica.ro
05(498)
1416 Rosetti, C. A. 05 (498)
[Prezentarea colaboratorilor ziaruluil. - ROMANUL, I
(1857), nr. 26, p. 1.
Acestia sint: Taxile Delord, Ion Bratianu, Ubicini, Ioranu pi doamna
M. G. R. - Rosetti spune citeva cuvinte despre activitatea la ziar a fieca-
ruia. Ini(ialele M. G. R. indica, probabil, pe Maria Grant Rosetti.
1417 Winterhalder, E.
La multi ani - ROMANUL, II (1858), p. 2-3. 05(498)
Apel catre abonati sa sprijine ziarul $i in noul an. Anunta unele frnbu-
natatiri de ordin tehnic.
1418 Rosetti, C. A. 05 (498)
[Scrisoare catre doctorul I. Popovici, prin care Il anunta
ca nu poate sa-[ publice epistola"]. ROMANUL, I (1857),
nr. 29, p. 4.
Multumind calduros celui care o scriscse, C.A.R. lass sa se fnteleaga
ca nu poate publica epistola,dcoarece confine clogii la adresa persoanei sale.
1419 05 (498)
[Redactia ziarului Romanul" explica intirzierea aparitiei].
ROMANUL, I (1857), nr. 32, p. 1, col. I.
Aceasta intirziere a fost cauzata de o desbatere" intre cenzura $i re-
dac(ie.
1420 05 (498)
[C. A. Rosetti anunta Ca ziarul nu va aparea vineri 27
dec., pentru ca lucratorii sa poata avca doua zile de odihna
de sarbatori]. -ROMANUL, I (1857), nr. 40, p. 1, col. I.
1421 05 (498)
[Redactia ziarului Romanul" anunta numirea lui Stroe
Leordeanu in postul de administrator, in locul lui M. Caraca-
sidi]. - ROMANUL, II (1858), p. 9, col. I.
1422 Rosetti, C. A. 05 (498)
[Lamuriri cu prilejul implinirii a case luni de aparitie a
ziarului]. - ROMANUL, II (1858), p. 17, col. I.
Anunta ca, la sfirsitul lunii ianuarie, se termina abonamentul pe un
an at fostilor cititori ai Concordiei $i abonamentul pe 6 luni pentru Romdnul.
Formatul ziarului se va marl, tarn a spori abonamentul. Anunta apoi anti-
colele mai importante care se vor publics in ziar.
1423 Don, C. 05 (498)
[Scrisoare catre redactorul ziarului Romanul", prin care
cere sa fie lamurit ce inseamna Lumineaza-te si vei fi.
Voieste si vei putea", propozitii ce apar pe frontispiciul
acestui ziar]. - ROMANUL, II (1858), p. 94, col. II: Dom-
nulii redactor al ziarului Romanul".
1424 Rosetti, C. A. 05 (498)
Domnului Don. - ROMANUL, II (1858), p. 94-95.
C. A. R. explicit deviza gazetei sale. Prin cuvintele Lumineaza-te $i
vei fi", in(elege un apel la munca pentru alungarea ne$tiintei, care contribuie
$i ea la inegalitatea intre oameni: Omul nu este facut a merge ca un bas-
tard, ca un intrigant, ca o sopir15 sau ca un fiu vitreg, a eel* cu sfiala gi en
smcrenie un colt la masa socials, ci a-$i lua singur, prin munca sa, locul ce I
se cuvine". Cuvintele Voieste gi vei putea" le considers ca o intregire a pri-
mei devize. In explicatii C. A. Rosetti amestectt $i consideratii teaologale,
precum $i citate din Lamennais $i Descartes.
1425 Rosetti, C. A. 05 (498)
Catre abonatii Romanului. - ROMANUL, II (1858),
p. 98-99.
Raspunde unor abonati, care s-ar fi plies c5 in Romdnul nu se da sufi-
cienta atentie stirilor din strainatate. Arata ca in revista politica" din pa-
gina I se prezinta In ficcare numar cele mai importante stiri externe. Lisa
paginile II $i III sint consacrate articolelor cu privire la diferite probleme,
cdci ziarul modern trebuie sit fie un fel de enciclopedie". Romania nu vrea
sa continue tradi(ia facila a ziarclor lui Carcalechi, care erau umplute cu
traduceri mecanice de $tiri din ziarele str5ine.
1426 Vinterhalder
[Articol la incheierea trimestrului I din anul al doilea al
05 (498)
ziarului]. - ROMANUL, II (1858), p. 99-100.
In ton de u$oara gloms, in limbajul religios al sarbatorilor care trecusera,
incleamna pe abonatii care se dovedisera necredineiosi ziarului sa revina,
69
05(498) PERIODICE RomANE5M R-S
continufnduli abonamentul, tar pe ceilal(i cititori ti sfAtuieste sa fnmul-
feascA numarul abonatilor ziarului.
1427 05 (498)
Catre abonatii Romanului. - ROMANUL, II (1858),
p. 177.
Pante HA Poppasu, administratorul ziarului, anunta ca abonatii din
Bucuresti vor primi in mod regulat ziarul luni si joi seara, prin 3 fmpArti-
tori calAri",
1428 05 (498)
[Despre polemica dintre ziarele din Bucuresti: Predica-
toruhr si Romanul"]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 213-214: Tara Romaneasca.
Polemica a Post stirnita de Romdnul, care a scris despre legea divor(ului.
Predicalorula a contestat dreptul unei persoane private de a critica legile
bisericeelti, iar guvernul a suprimat ziarul Roondnul.
1429 Rosetti, C. A. 05 (498)
[Comunica cititorilor motivul pentru care numarul din
12/24 iunie a aparut redus la o singura foaic]. - ROMANUL,
II (1858), p. 181.
Hotarirea de Incetare a polemicii cu Predicalorula a facut a on se mai
publice unele articole referitoare la revista clericals, si astfel materia de ti-
par a Post redusA.
1430 05 (498)
[Administratia roaga pe abonatii care nu vor primi ziarul
luni si joi seara pin& la orele 8 sa reclame la administratia
ziarului]. - ROMANUL, II (1858), p. 193, col. I.
1431 05 (498)
[Panteliu Poppasu, administratorul foii, anunta ca admini-
stratia se'nsarcineaza cu once hartii, bilete de nunta, de
inmormantare, afisuri, instiintari, spre a se imparti in oras"].
- ROMANUL, II (1858), p. 193, col. I, 205, col. I.
1432 05 (498)
[Administratorul foii Romanul" ofera abonatilor sai un
numar de exemplare din Isis sau Natura", cu jumatate
pret]. - ROMANUL, II (1858), p. 204.
Ramelnul vrea sa-si arate astfel recunostinta fatA de cei ce-1 sustin cu abo-
namente ; iar, pe de altA parte, sA contribuie la respindirea stiintelor in
RomAnia".
1433 05 (498)
[In§tiintari privind abonamentele]. - ROMANUL, II
(1858), p. 205, 212, 213, 217, 225, nr. 59, p. 233, nr. 92,
p. 263, nr. 98, p. 287, nr. 100, p. 295, nr. 101, p. 299, nr. 102,
p. 303, nr. 103, p. 307.
1434 05 (498)
[Romanul" anunta pe cititorii sai din Moldova ca a
luat toate masurile ca sa se asigure o prompt& distributie a
foii, prin punctul de granita Focsani]. - ROMANUL, II
(1858), p. 233.
1435 05 (498)
[Se anunta ca administratia foii Romanul" s-a mutat In
Pasagiul Roman nr. 10]. - ROMANUL, II (1858), nr. 88,
p. 250.
1436 05 (498)
[Redactia anunta ca, incepind cu numarul de fata, din
13/25 nov. , ziarul va aparea de trei on pc saptamina]. -
ROMANUL, II (1858), nr. 90, p. 255, col. I.
Arata ca motivul hotArtrii de a scoate 1i un at treilea numar pe sapta-
minA sta in taptul cA, incepind alegerea deputatilor pentru Adunarea ce are
misiunea de a alege un nou domnitor gi urmind o perioada de legiferare im-
portanta pentru (ark misiunea ziaristicei devine mai mare si mai trebuin-
cioasA". ComunicA noile conditii de abonare.
1437 Rosetti, C. A. 05 (498)
[Anunta ca viitorul numar at foii va iesi cu intirziere,
tipografia Romanului" din strada Brezoianu 10 fiind inun-
70
www.dacoromanica.ro
05(498)
data de ape]. - ROMANUL, II (1858), nr. 94, p. 271, col. I,
C. A. Rosetti promite c3 numarul de mar(i va aparea Indata ce se va
reaseza tipografia noastrA pe pamint, cAci deocamdata pluteste".
1438 B.[olintineanu], D. 05 (498)
[Comentarii la accidentul tipografic at ziarului Roma-
nul"]. - DIMBOVITA, I (185a), p. 54: Cronica interioara.
Subliniaza c3 stares de naviga(ie anuntatA de Romdnul e regretabila,
deoarece 11 rapeste cititorilor sai. Sperl eS flota "Romanului,, se va schimba
iarasi in teascuri", pentru a contribui la izbinda In viitoarele alegeri natio-
nale".
1439 [Rosetti, C. A. ] 05 (498)
[Raspuns lui D. Bolintineanu, care-si exprimase, in ziarul
-
sau Dimbovita", compatimirea pentru pagubele suferite de
Romanul" in urma inundatiei]. ROMANUL, II (1858),
nr. 96, p. 282: Felurimi.
FacInd aluzie la afirmatia lui D. B. a teascurile slut pentru scum flota
ce ne trebuie", C. A .R. fsi arata Increderea in reusita actiunilor sale politice.
Yi aminteste lui D. B. ca la 1848 in stralucitele gimii otomane" ce Ili trans-
portau pe DunAre pe unii fruntasi ai revolutiei, ca prizonieri, nu cram mai
liberi decat pe gimiile tipografice pe care navigAm acum" si totusi au iz-
butit sa ajungS la libertatea politica.
1440 05 (498)
[Se anunta ca. tipografia C. A. Rosetti se afla in ulita
Racovita nr. 2]. ROMANUL, II (1858), nr. 95, p. 275,
col. I.
1441 Iemescu [= Winterhalder] 05 (498)
Romanul abonatilor sai, la anul nod. - ROMANUL, II
(1858), nr. 108, p. 329.
Autorul declara ca misiunea Romdnului este de a combate intunericul
si a raspindi lumina". El face apel cAtre abonati, sa sprijine existen(a foii.
1442 Rosetti, C. A. 05 (498)
Ti*iintare catre d. d. abonati ai Romanului. - ROMA-
NUL, II (1858), foaie volanta, brosata. Intre p. 314 si 315.
Anuntd ca va suspenda aparitia gazetei pinA cind va fi autorizat sA publice
lucrArile tribunalelor privind chestiunile electorate. - Anun(ul se publics
dupa nr. 104 din 16/28 dec. 1858, iar gazeta reapare la 23 dec. 1854/4 ian,
1859.
1443 05 (498)
[Comentariu la suspendarea aparitiei ziarului Roma-
Cal"]. - DIMBOVITA., I (1858), p. 82: Cronica interioara.
Ziarul Romelnul anuntase printr-o faslica" [foaie volanta] ca, cenzu-
rindu-i-se unele procese verbale cu privire la dezbaterile tribunalului Ilfov,
sect. I, in legAtura cu reclamatii privitoare la inscrierea in listele electorate,
isi Inceteaza aparitia Ora cind i se va permite sa le tipareasca. Comentindu -se
acest anun(, se afirmA ca totuli nu trebuia sa fnceteze Intr-un timp atit de
delicat un ziar a cArui opinie are greutate".
1444 05 (498)
[Se anunta ca, la Institutul Albinei, de la Inceputul anului
1853, se va publica Sateanul", foaie periodica pentru
invatatura morals si povatuirea locuitorilor", adaos la Bute-
tinul Oficial "]. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 99,
p. 294: Bibliografie.
1445 05 (498)
Pro-cuvantare. - SATEANUL, 1853, p. 3-4.
Se expune scopul aceste foi, care se va distribui in mod gratuit, pe linga
Bulelinul Oficial. Va cAuta sa dea povatuiri cercate" locuitorilor de Is sate,
in legAtura cu tndeletnicirea si nevoile tor.
1446 05(498)
Sateanul. Foae periodica pentru locuitori. - BULETIN
[Mold.], XXI (1853), p. 4; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 5: Albina romaneasca; G. TRANS., XVI (1853), p. 27.
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Programul adaosului lunar la Bulelin, destinat sA aducA taranilor inva-
tAturi morale, religioase si agricole.
05(498) PERIODICE ROMANESTI: S 05(498)

1447 05 (498) 1459 Cre(eanu, G. Z. 05 (498)

[Cuprinsul foii Sateanul", adaos la Buletinul Oficial al [Arata ca jurnalul Secolulii" duce o politica impotriva
Moldovei" pe luna iunie 1854]. - GAZ. DE MOLD., XXVI partidului national]. - CONCORDIA, I (1857), p. 158.
(1854), P. 204.
1460 Bossueceanu, [G. R.] 05 (498)
1448 05 (498)
[Despre aparitia la Brasov a gazetei ecleziastice satesti [Articol de polemica cu redactia gazetei Concordia"].
Schul- and Kirchenzeitung"]. G. TRANS., XIV (1851), - SECOLULC, I (1857), nr. 49, p. 2, col. I-II.
p. 95. Polemica porneste de la o discutie intre cele doua gazete, in legatura
cu dezbaterile comisiei proprietarilor din Divanul ad-hoc. Bossueceanu acuza
1449 05 (498) pe redactorii Concordiei ea nu voiesc o discutie cuviincioasa", ca vor 55
[Se anunta ca ziarul Timpulir din Bucuresti, care fusese pastreze necontenit absolutismul clasei de sus si cind binevoiesc a se cohort
interzis, va reaparea sub numele de Secolulu"]. - FOAIE pina la not oatnenii de jos, spre a ne vorbi ceva, trebue 55 ne-o facA totdeauna
PT. MINTE, XX (1857), p. 12: Bibliografie. prin atacuri si injuraturi". Incheie precizind ca, daca redactorii Concordiei
nu-si vor modifica atitudinea, Secoluh1 va da esplicatii care ar putea scan-
1450 Valentineanu, I. G. 05 (498) daliza pe multi".
[Articol de protest impotriva atitudinii lui Bossueceanu
ca director la Secolulu "]. - VEST. R., XXII (1857), p. 1461 05 (498)
35, col. II, [Redactia Concordiei" provoaca pe redactorul Seculului",
Valentineanu arata ea, la un articol at sal], publicat de Bossueceanu in Bossueceanu, sa publice tot ce stie referitor la redactorii
nr. 9 din Secolula, s-a adaugat o prefata cu fraze echivoce si ironice, care acestui jurnal]. - CONCORDIA, I (1857), p. 158.
denunta inima sa". In consecinta, declara ca nu mai poate figura printre
colaboratorii foii Secolula. 1462 Cretulescu, Constantin, A. 05 (498)
[Despre politica jurnalelor Concordia" si Secolulu "].
1451 Aser, Moscu 05 (498) - SECOLULU, I (1857), nr. 60, p. 1-2.
[Not& la aparitia. ziarului Secolulu' "].-ISRAELITULt Postul redactor sef al gazetei Concordia, care si-a incetat aparitia, sus-
R., I (1857), nr. 5, p. 4. tine ca aceasta foaie a apArat cauza natiunii, pe cind Secolulu apara cauza
Subliniaza cA Secolulu a urmat ziarului Timpul, cu aceiasi oameni burgheziei.
aceleasi principii. Secolulu din Bucuresti, ca si Le Silcle din Paris, este or-
ganul burgheziei progresive". Afirma ca clasa aceasta, care n'a existat aici 1463 05 (498)
niciodatA, acum tinde 55 se constituiasca; si spre acesta toatc -i sunt favora- [Comentariul redactiei Secolulu" la scrisoarea lui C. A.
bile".
Cretulescu]. - SECOLULU, I (1857), nr. 60, p. 1: Stirl din
1452 05 (498) intru.
[Redactia Secolului" multumeste jurnalului Israelitula Nu e de acord cu afirmatia lui C. A. C. ca Secolula ar fi jurnalul unei

in articolul sau asupra gazetelor romane].

I (1857), nr. 32, p. 2.
SECOLULU, -
Roman" pentru cuvintele bune scrise la adresa acestui jurnal, clase", si anume at burgheziei. Afirm5 cA - deli Secoluld, adesea, a aparat
cu caldura cauza burgheziei" - el nu s'a gindit 55 Imparta (ara In clase".
Insa crede ca societatea noastra, ca toate societatile lumii, are epoce and
asemenea divizii se fac de ideile timpului si de imprejurAri". Arata ca Seco-
1453 05 (498) lula tocmai a combatut vitiul acestor clase, mai ales al clasei de sus, silindu-se
[Se face cunoscut abonatilor jurnalului Timpulir ca
vor primi in locul acestuia Secolulu "]. SECOLULU, I
(1857), nr. 26, p. 1.
- sa ridice demnitatea si drepturile cazute ale claselor de jos, care este masa
poporului".

Se subliniaza ca este o simply schimbare de tillu a jurnalului rimpuia, 1464 05 (498)

caci Secolulu va avea aceeasi redactie. [Redactia Secolului" anunta ca, din grele imprejurari,
1454
numarul de luni 12 august nu va putea iesi Yle cit joi la 15
05 (498) august"]. - SECOLULU, I (1857), nr. 60, P. 1.
[Redactia jurnalului Secolulu" si a Albumului Littera-
data pe saptamina.', cu posta ruseasca]. SECOLULU, I
(1857), nr. 36, p. 1.
-
riir anunta ca se trimit regulat aceste foi in Moldova, o 1465
[Se anunta ca redactia Secolului" s-a mutat pe strada
Mogosoae, la hotelul Torok]. - SECOLULU, I (1857),
05 (498)

Abonatii care nu primesc regulat aceste foi trebuie sa cerceteze, sa vada nr. 75, p. 1.
care este adevarata cauza, caci probabil sine de la cenzura de acolo.
1455
[Redactia Secolului" anunta ca si-a format o tipografie
05 (498) 1466 Bossueceanu, [G. R.] 05(498)
[Lamuriri cu privire la incetarea aparitiei jurnalului].
SECOLULU, I (1857), nr. 89, p. 1.
-
I (1857), nr. 36, p. 1: Instiintare.
-
si, daca va fi sustinuta de public, va mari formatul gazetei,
sau va scoate trei numere pe saptamina]. SECOLULU, Anunta ca, vaztad misiunes jurnalului sau oarecurn impiinita, it suspend&
pentru cttva timp, pastrindu-si dreptul de a-I continua mai ttrziu, in epoci
mai favorabile. Totodata, anunta ca paraseste deocamdata si tars. Incetarea
1456 05 (498) Secolului nu-i va fi publicului de nici o pagub5, fiindca are la dispozitie mai
[Se anunta sustragerea debitului postal" pentru foile multe gazete, intre care Ronuinul §i 011ul, iar peste putin va aparea si Nall-
muntene Secolulu" si Concordia", in tot cuprinsul Monarhiei anal,
Austriece]. - G. TRANS., XX (1857), p. 162; Teara Roma-
neasca si Moldavia. 1467 05 (498)
1457 05 (498) [Redactia aduce la cunostinta abonatilor sai, in numar de
case, care au platit abonamentul peste 15 decembrie, ca se
[Se reproduce, dupa Gazetta Brasovului" - Krons- va intelege cu redactia Romanului" ca sa li se trimita acel
tadter Zeitung" nr. 87 -, stirea ca. foaia ce iese in Bucuresti jurnal pe timpul cit au platit, deoarece Secolulu" isi ince-
sub titlu a Secolulil politica comercialii* precum si suplimen- teaza aparitia pentru citva timp"]. SECOLULU, I
intra sau de a trece prin statele c. r. c."].
I (1857), nr. 41, p. 4: Nuvele straine.
-
tul sau, I Albumulti Litterariii s, s'a oprit cu totul de a mai
SECOLULU,
(1857), nr. 89, p. 1.
1468 Rosetti, C. A. 05 (498)
1458 Serruriu, Gr. 05 (498) [Notita cu privire la suspendarea ziarului Secolulu" si
[Despre politica dusa de Secolulu" fat& programul activitatea ca ziarist a. lui Bossueceanu]. - ROMANUL, I
partidului national]. - SECOLULU, I (1857, nr. 44, (1857), nr. 38, p. 2.
p. 2-3. Din cronica politica, semnata de C. A. Rosetti.

6 - Bibliografia analitica - c. 3102

71
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANESTI:S 05(498)

1469 05 (498) 1479 05 (498)

[Se anunta aparitia in viitor a ziarului Sentenela Moldo-
veg.]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 129, p. 1: Iasii, 16 Iunie.
Se preeizeaza ca acest ziar va avea de director pe C. Gane si va fi impo-
triva unirii.
1470 05 (498)
[Se anunta apropiata aparitie a foii antiunioniste Sente-
nela Moldovei", condusa de spatarul C. Gane]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 195: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
1471 Negru((i, C. 05 (498)
Instiintare. SEPTAMANA, I (1853), p. 1-2.
Articol-program. SemnInd ca redactor", C. N. arati ca revista va
apdrea o data pe saptAmind, cu aprobarea Sfatului Cirmuitor, si va fi subven-
tionatd. de Departamentul Cultului si at Invatiturilor Publice. Se va imparti
gratis, In toate satele, prin functionarii Departamentului Finantelor. Foaia,
destinata tdranimii, va cuprinde: Invataturi religioase si morale; economie
rurall; economie casnica ; preturile curente.
1472 05 (498)
[Motto" la revista Septamanal. SEPTAMANA, I
(1854), foaie volanta brosata la inceputul colectiei.
Au peu d'esprit que la bonhomme avait,
L'esprit d'autrui de complement servait,
II compilait, compilait, compilait...
St6oa Dunarii". Jurnalu politico, literara si comertia-
10. - ROMANIA LIT., I (1855), p. 436: Instiintare.
I se anunta aparitia pe data de 1 oct. 1855 si conditiile de abonament.
1480 05 (498)
[Notita salutind apropiata aparitie a ziarului Steaoa
Dunarii", sub redactia lui M. Kogiilniceanu]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 769: Moldova.
Se subliniaza: scum e timpul ca publicitatea sa se latiasca de bdrbati
activi".
1481 05 (498)
[Se anunta aparitia foil lui Kogalniceanu Steaoa Duna-
rii"]. PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 284: Bibliografia.
Abonamente In Bucuresti se far la libraria Christ. Ioannind si Corn.
Romanovd.
1482 K[ogalniceanu], M. 05 (498)
[Programul politic, literar si comercial al noului ziar
Stdoa Dunarii"]. STEAOA D., I (1855), p. 1-3.
Din punct de vedere politic, ziarul va sprijini unirea ; din punct de ve-
dere literar, va lupta pentru propAsirea literaturii nationale si combaterea
influentelor straine; iar din punct de vedere comercial, se va ocupa cu chesti-
unile principale ale agriculturii, comertului si industriei nationale.

1473 1483 05 (498)

05 (498)
[Programul Septamanii", foaie sateasca redactata de [Notita despre aparitia gazetei Steaoa Dunarii"].
C. Negruzzi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 172: TELEGRAFUL R., III (1855), p. 322: Monarhia Austriaca.
Bibliografie; G. TRANS., XVI (1853), p. 184-185: Tier'a Sibiio 12 Octom.
romanesca si Moldavi'a. Se lauds formatul frumos si tiparul curat. Despre articole, redactia afirma
Dupe o scurta introducere In care se elogiaza personalitatea redactorului, ca nu se poate deocamdata slobozi la vreo parere, ca sa nu ne pripim". Ureaza
se reproduce din programul semnat de C.Negruzzi partea referitoare la ma- gazetei sa fie precursorul rdsdririi Stelei Principatelor".
teriile care se vor publics in revista.
1484 05 (498)
1474 05(498). [Raspuns la invinuirea adus5. ziarului Steaoa Dunarii"
[Tabla de materii a anului I at foii stitesti Septamanal. ca este mai mult o carte scolastica, decit un jurnal politic
SEPTAMANA, I (1854), p. 370-374. si literar"].STEAOA D., I (1855), p. 29: Iassif 18 Octomvri.
Articolele semnate In textul revistei: C. N. sint arAtate in sumar a fi Se explica aceasta structure prin faptul ell Steaoa Dundrii doreste sa fie un
Post scrise de C. Negruzzi. ziar pentru masele populare nestiutoare, care trebuie educate din punct de
vedere politic si cultural.
1475 Negruzzi, C. 05 (498)
Epilog. SEPTAMANA, I (1854), p. 369-370. 1485 Kogalniceanu, M. 05 (498)
Arate a se tmplineste un an de la aparitia acestei foi satesti. Subli- Unu micu avisu. STEAOA D., I (1855), p. 45.
niazd importanta unor publicatii similare in Rusia si Germania, isi is tilmas Articol de fond. M. K. discut5 zvonurile despre o eventuala suprimare
bun de la cititori, asteptind hotarirea soartei se/Adman. a gazetei sale. Subliniaza ca aceasta gazeta respecteaza tot cc este legal, se
fereste de orice personalitate, lauds toatA fapta frumoasl" si apara cu energie
1476 05 (498) marile principii pe care in secolul at XIX trebue sa fie Intemeiata orice societate
[Extrase dintr-o corespondent& din Sibiu, publicata in propasitoare". Arata ca Steaoa Dundrii respects toate dispozitiile guvernului
Foaia Constitutionals din Boemia", cu privire la procesul si, cu toate ca nici o lege nu statorniceste cenzura, ea se supune regulat reviziei
de presa al lui Teodor Stcinhausen, editorul ziarului Mesa- Secretariatului de Stat. Noteaza ca stie de unde yin zvonurile de suprimare:
gerul Transilvan"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 3: Viena. de la confratii gelosi de mia de abonati ce Steaoa an adunat in mai pulin de o
E vorba de procesul intentat lui Theodor Steinhaussen, editorul ziarului luny ". Ti avertizeaza pe acestia ca, deocamdatii, Ii trece sub tAcere. Dar, dace
Siebenbiirger Bole, In faja tribunalului militar din Sibiu. Steinhaussen era vor continua intrigile, ii va demasca.
judecat pentru ca publicase programul si alocutiunea" Institutului Biblio-
graf ic din Hildburghausen [Germania] pentru Atlasul de jurnale al lui Maier 1486 Sion, G. 05 (498)
[= Meyer's Handallas]. In corespondentA, se mai arata ca Steinhaussen Erori in stele. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
reprodusese mai Inainte, din presa germand, articole de critics la adresa gu- p. 275-276.
vernulni Transilvaniei. Sion ataca in stil de pamilet Steaoa Dundrii, acuzind-o de neseriozitate.
Ii impute ca imita rind pe E. Girardin si Jules Janin, rind pe Taxile Delord;
1477 05 (498) deli ar fi promis cA va avea atitudine obiectiva, face personalitati". Cu deo-
[Se comunica revenirea lui Henric Schmidt la conducerea sebire, Sion se arata indignat de articolul Unit Mara in literaturd.
foii satesti Mesagerul" din Sibiu]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 215. 1487 05(49S)
E vorba de gazeta Siebenbiirger Bole. [Se anunta ca., in 1856, Steaoa Dunarii" urmeaza sa
apara de trei on pe saptamina si se indica noile preturi de
1478 05 (498) abonamente, pentru Principate si celelalte provincii locuite
Steaoa Dunarii. ROMANIA LIT. , I (1855), p. 424: de romani] . STEAOA D., I (1855), p. 76: Avis.
Novele si miscele.
Anuntd aparitia In curind a foil lui M. Kogalniceanu si conditiile de abo-
1488 05 (498)
nare. Exprimd bucuria ca M. K. a intrat cu hotarire in arena jurnalisticif Avis. Steoa Dunarii. ROMANIA LIT., II (1855),
romane, precum si nadejdea cA aceasta hotarire va aduce progres pentru 13 531.
presa din Moldova. Exprima mirarea ca enuntuS de aparitie utilizeaza Inca Se anunta ca gazeta lui Kogalniceanu ici vacontinua aparitia "1 in anal ttr
pe 4 scurt, care fusesc elitninat din ortografia Ronulniei Lilerare. orator In conditii imbunatAtite.

72
www.dacoromanica.ro
 05(498) PERIODICE ROMANE$TI : S
1489 05 (498)
[Telegraful Roman" anunta. ca. Romania Literara" si
Steaoa Dunarii" vor continua sa. apara si in 1856 subt
redactiile faimosilor nostril literati dd. Alecsandri si Kogal-
niceanu"]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 383: Intim-
plarl de zi.
1490 Sihleanu, St. 05 (498)
Corespondintia. STEAOA D., I (1855), p. 135 136.
Scrisoare catre redactia ziarului, in care lauds prcocuparea acestui ziar
de a lumina poporul.
1491 A[lecsandri], V. 05 (498)
Sevastopoli. STEAOA D., I (1855), p. 143.
Scrisoare din Constantinopol, cu data 15 decembrie 1855, catre M. Kogal-
niceanu, In care descrie un drum In Crimeea, in timpul razboiului. Autorul
apreciaza totodata cali tat i le noului ziar, Steaoa Dundrii, gi ii ureaza vials lungs.
1492 05 (49S)
[Comentarii In jurul unui articol din Gazeta Crime,
Neue Preussische-Kreuz-Zeitung", despre presa roma-
neasca]. STEAOA D., I (1855), p. 144: Iassil 24 Decemvri.
Gazeta prusiana afirma ca presa ronrianeasca era democratica", exprimind
aceleagi tendinti democratice" ale tinerimii moldovene din 1855, ca gi ale
junimii muntene din 1848. In consecinta, gazeta prusiana aproba asprimea cu
care se purtau guvernele rominegti fats de aceasta press gi Inregistra cu satis-
factie gtirea din Wiener Fremdenblatt ca Steaoa Dundrii ar fi fost de mai multe
on confiscate, tar Petrie din Bucuregti gi-a incetat aparitia, din cauza dificul-
tatilor cenzurii. Steaoa Dundrii dezminte aceste gtiri, afirmind totodata ca
tinerimea moldo-romans nu cere decit autonomia tarn.
1493 05(498)
[Redactorul foil anunta ca este gata sa intre in polemic&
cu G. Barit, care atacase Steaoa Dunarii" in Gazeta Tran-
silvaniei"]. STEAOA D., I (1855), p. 145: Transilvaniea.
In legatura cu notele de calatorie prin Germania ale lui A. T. Laurian.
1494 Kogalniceanu, M.
05 (498)
[Articol-program pentru anul 1856]. STEAOA D., II
(1856), p. 1-2: Iasil 1. Ianuari 1856.
Igi exprima speranta ca anul 1856 va aduce pacea, intemeiata pe dreptate,
pe libertate, pe respectul nationalitatilor gi pe binele comun. Afirma ca Steaoa
Dundrii igi va continua programul, militind pentru autonomia gi unirea Prin-
cipatelor. Crede ca ziarul sail a contribuit la propagirea presei romanegti gi Ia
formarea unei opinii publice in Pri nci pate.
1495 05 (498)
[Redactia gazetei fsi lamureste atitudinea in legatura cu
intirzierile in aparitie, provocate de cenzura]. STEAOA
D., II (1856), p. 57: Iassif 14 Fevruari.
Igi exprima speranta ca, prin legiurirea de presa fagAduita de ofisul
domnesc, se va lamuri curind libertatea presei. Pine aloud, gazeta igi va accen-
tua moderatia. spre a-gi putea asigura o aparitie regulate.
1496 05 (498)
[Articol cu prilejul promulgarii legii presei]. STEAOA
D., II (1856), p. 95: Iasil 22 Mai.
Redactia salute cu bucurie legea care, dace nu este inca idealul de liber-
tate" spre care lintea Steaoa Dundrii, e cel putin o legiuire liberals ". Promite
ca va lupta mai departe pentru cauza nationals, pentru triumful ideilor libe-
rate". Vrea sa adauge insa un principiu nou: acela al asociatiei". Gazeta Ince-
teaza de a ti proprietate individualS, trecind in proprietatea in nume colectiv",
reprezentata prin trei asociati, tar In fats legii, prin girantul sou responsabil.
1497 05 (498)
[Comunicatul oficial prin care sint ara' tate motivele sus-
pendarii ziarelor Curierul de Bucuresti" si Steaoa Dunarii "].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 72, p. 1.
Pentru ziarul Le Courrier du Bucarest, motivul este interpretarea tenden-
tioasa a unor gtiri din presa strainli; pentru Steaoa Dundrii, publicarea unui
articol contra religiei.
1498 05 (498)
[Scurt comentariu la suspendarea gazetei Steaoa Dunarii "].
LE COURRIER DU B., I (1856), nr. 36, p. 3, col. I.
Redactia vede In aceasta masura guvernamentala un indiciu ca in Mol-
dova libertatea presei era inexistenta.
www.dacoromanica.ro
05(498)
1499 05 (498)
[Notita In legatura cu suspendarea gazetei Steaoa Duna-
rii"]. GAZ.. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 105: Novitale
din nauntru.
Se vorbegte despre o Stea provizornic oprita In minutul cind se pacea
pagind din cercul ce-i fnsemna libertatea presei".
1500 05 (498)
[Note in legatura cu suspendarea gazetei de catre guvern].
STEAOA D., II (1856), p. 95, col. H.
Se aratli ca, In martie 1856, printr-un ordin al Secretariatului de Stat,
Steaoa Dundrii a lost suspendata pins Ia promulgarea legii presei, far8 sa i as
comunice motivele. In 31 martie, a aparut in Zimbrul un comunicat prin care
as da explicafia urmatoare: suspendarea as decisese la staruinta fnaltului cler,
deoarece gazeta publicase un articol cu Indoiala despre religie". In cornea-
tariu, se subliniaza cu indignare ca aceasta afirmalie n-a fost Inca dermintita
de cei In cauza.
1501 05 (498)
[Se anunta, dupa Osterreichische Zeitung", ca Steaoa
Dunarii" a fost suspendata in urma interventiei mitropoli-
tului]. G. TRANS., XIX (1856), p. 132: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
1502 05 (498)
Administratia Stelil Dunarii. STEAOA D., II (1856)
p. 95.
Anunt catre abonati. Sint ingtiintati ca, drept despagubire pentru
timpul eft gazeta a lost suspendata, trimestrul ]or de abonament se va prelungi
pine la 1 iulie gi vor mai primi gratis o brosura cuprinzind Tratatul de la Paris.
De Is 1 iulie, formatul se va man. Luni gi joi, gazeta se va edita In limbs roma-
neasca: slmbata va aparea In limbo franceza. In celelalte 3 zile ale saptamlnii,
abonantii vor primi Buletinut Stelii, prin care, In text francez-roman, se vor
comunica stirile zilei. Astfel, de fapt, Steaoa D. va aparea zilnic. Girant respon-
sabil: Constantin Cuparencu, Iagi, goseaua Pacurarii, nr. 36.
1503 05 (498)
[Se anunta reaparitia foii Steaoa Dunarii"]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 161: Novitale din nauntru.
Girant responsabil este C. Cuparenco. De la 1 iulie, foaia va publics, o data
pe saptamina, articole franceze.
1504 05 (498)
[Nota cu privire la aparitia Adausului straordinaru" al
Stelei Dunarii "]. STEAOA D., II (1856), ADAUSU STRA-
ORDINARU [foaie volanta. brosat& Intre' p. 132-133].
Redactia arata ca se vede silita sa intre In polemici, din pricina ca perso-
nalitatile de la not neobignuite cu presa libera slat foarte irascibile gi
raspund cu violenta oricarei critici obiective. Redactia trebuie O. le face polite.
tea de a le raspunde. Insi nu vrea sa cuprinda cu aceste polemici spatiul
Stelei Dundrii, cid ea este menita intereselor generale ale natiei", gi aid nu
vrea sa face paguba abonatilor, carora trebuie sa li se dea materii mai impor-
tante". Atunci a recurs la solutia de a scoate Adause straordinare nepaginate,
care se vor Imparti gratuit abonantilor.
1505 Codrescu, T. 05 (498)
[Polemic& cu redactorii de la Steaoa Dunarii"].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 130, p. 3.
Areta c5, de clad redactia ziarului Steaoa Dundrii este condusa de un grup
de 3 persoane, nu mai poate conta pe buna Intelegere cu Zimbrul, ca atunci
cind era condusa numai de M. Kogalniceanu.
1506 05 (498)
[Raspuns la afirmatiile lui T. Codrescu]. STEAOA D.,
II (1856), p. 140: Novelle si Miscelle.
La aluzia lui T. C. ca redactia Stelei Dundrii s-ar compune din trei fete,
din care una as incumeteaza a lovi din umbra", se raspunde: degi Steaoa
face rata In toate partite totugi lucrarile ei pureed toate dintr-un singur
cuget, dintr'o singura voint3".
1507 05 (498)
[Observatii critice cu privire la stilul polemic al ziarului
Steaoa Dunarii"]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 8.
Se afirma ca critica Skid Dundrii au inceput a degenera ;I, din dota
campanii acute In zilele trecute Inluptacu Zimbrul gi cu d. d. gefi de sectie al
Logofetiei, au capitulat prin cerire de pardon". blepdrtinitorul Iasi nu va
tolera injurii gi invective dupa reputatia es g'au facia Steaoa Intru aceasta".
73
05(498) PERIODICE ROMANE5TI S 05(498)

1508 05 (498) 1517 05 (498)

[Polemica cu Nepartinitorull. STEAOA D., II [In jurul interzicerii de a se reproduce nota din Zimbrul"
(1856), p. 152: Buletinul zilel. referitoare la Banca Moldovei]. STEAOA D., II (1856),
La atacul din n-rul 2 al acestuia, Steaoa Dundrii raspunde ca ea nu repre- p. 201-202.
zintA interese de clash ", iar in ceea ce priveste metoda, se deosebeste si aici Se comenteaza explicatia semioficioasa, data prin Garda de Moldavia, ca.
de Nepartinitorul, fiinda lupta WA masca". potrivit art. 33 al legii presei, afisele nu pot fi publicate fara aprobarea politiei
Steaoa Dundrii precizeazA ca, potrivit art. 33, e vorba de afisele comerciale si
1509 05 (498) nicidecum de stirile Si anunturile publicate prin ziare.
[Traducerea unor aprecieri ale ziarului parizian La Pres-
se" cu privire la Steaoa Dunarii" si Zimbrul "]. ZIM- 1518 05 (498)
BRUL, IV (1856), nr. 145 p. 2-3. [Polemica cu Ost-deutsche Post"]. STEAOA D., II
Intr-un articol din 8 iulie, polemizind cu Le Journal de Constantinople, (1856), nr. 55-56, p. 223 [gresit: 135], col. II.
gazeta francezA elogiaza cele douA ziare moldovene, isi exprima speranta c5
vor participa la lupta impotriva teoriilor formulate de ziarul otoman si regre- Discuta afirmatia ziarului vienez ca C. Hurmuzachi si redactia foii Steaoa
Dundrii ar nutri simpatii pentru Rusia. Din Gazela Austriaed, se noteaza obser-
tul cA publicatiile molodovene nu apar in limba franceza.
vatia pe care aceasta foaie o face asupra atitudinii unioniste a foil lui Kogal-
1510 05 (498) niceanu.
[Extrase din Daily News", 21 iunie, cu privire al Steaoa
Dunarii" si noua lege a presei din Moldova]. STEAOA 1519 05 (498)
D., II (1856), p. 152: Buletinul zilel. [Precizari cu privire la raspunderea redactiei]. STEAOA
D., II (1856), nr. 66, p. 262-263 [gresit: 174-175].
1511 05 (498) Polemizindu-se cu Neptirtinitorul, se precizeaza ca, deli Cuparencu este
[Anunt in legatura cu aparitia gazetei]. STEAOA D., -
girantul rAspunzator, totusi redactorii Stelei Dundrii Ionescu, MAlinescu
II (1856), p. 152: Avis. -
si Kogalniceanu isi iau toatA raspunderea pentru articolele scrise de ei.
Se anunta ca, si in trimestrul urmator, abonamentul va fi tot 30 de lei.
IndatA ce vor sosi zetarii francezi, va aparea o data pe sAptAminA in editie 1520 05 (498)
francezA si de dota on in limba romana, in format merit. [Redactia anunta ca suspend& aparitia gazetei]. STE-
AOA D., II (1856): Cel de pe urma suplement al trimestrulul
1512 05 (498) acestuia anunt] brosat la sfirsitul colectiei anului II, 1856].
[Bilant al activitatii ziarului dupa doua luni de la noua N. Ionescu, M. Kogalniceanu si V. Malinescu anunta ca, deoarece Steaoa
lege a presei]. STEAOA D., II (1856), p. 201: Iasii, 28 Dundrii a reaparut o data cu promulgerea legii presei, isi suspends aparitia
Iu lie. o data cu suspendarea acestei legi.
Se subliniaz5 ea legea a dovedit justetea privilegiului ca redactorii sa fie
riispunzatori, f5r5 a fi supusi cenzurii. 1521 05 (498)
1513 05 (498) [Versiune franceza a anuntului prin care N. Ionescu,
M. Kogalniceanu si V. Malinescu comunicau ca Steaoa
[Textul unei note trimise oficial spre publicare jurnalelor Dunarii" isi inceteaza. aparitia]. LE COURRIER DE B.,
din Bucuresti, cu privire la nr. 65 al ziarului Steaoa Dunarii"]. I (1856), nr. 80, p. 2, col. I.
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 78, p. 1, col. I:
Bucarest, 12/24 Septembre; VEST. R., XXI (1856), p. 272, 1522 05 (498)
col. I: Steaoa Dunarii
Se arat5 ca cenzura a primit ordinul s5 nu confiste nr. 65 care continea [Comentariu in legatura cu suspendarea aparitiei ziarului
un articol Injurios la adresa gnvernului, pentru ca publicul sa poata constata Steaoa Dunarii"]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856),
el 1nsusi la ce violente pot s5 se des ambitia inselata si pretentiile nejustifi- p. 305: Donauffirstenthamer.
cate prin merit". -
Se traduce cu citeva rinduri de introducere asupra imprejurarilor -
instiintarea semnatA de KogAlniceanu, Ionescu si Millinescu.
1514 05 (498)
[Raspuns ziarului Zimbrul"]. NEPARTINITORUL, 1523 B[ossueceanu ,G. R.] 05 (498)
I (1856), p. 82. [Despre activitatea patriotica dila de jurnalul Steaoa
Se exprima uimirea fats de supararea provocata redactorului acestei Dunarii"]. SECOLULU, I (1857), nr. 45, p. 3.
gazete de afirmatia din Nepartinitorul ca exists in Moldova dota fbi care fac
opozitie gurvernului. Recunoscind c5 Meuse aluzie la Zionbrul si Steaoa Dundrii, 1524 05 (498)
redactia nu vede prilej de minie in afirmatia ca exists si opinii ziaristice opuse CONSTITUTIONARIUL,
Odata pentru tot-de-a-una.
CAimacamiei.
I (1858), nr. 6, p. 1-2.
1515 05 (498) Se vorbeste despre noua lege a presei pi suspendarea aparitiei ziarelor
Zimbrul ;i Vulturul gi Steaoa Dundrii.
[Redactia anunta ca aga, seful politiei din Iasi, i-a inter -
zis sa reproduca un anunt din Zimbrul" cu privire la ince-
perea operatiunilor Bancii Moldovei]. STEAOA D., II 1525 05 (498)
(1856), p. 196: Buletinul zilel. [Se anunta ca va reaparea Steaoa Dunarii", sub redactia
Subliniaza ca nu i s-a prezentat nici o motivare si isi exprima speranta ca lui Kogalniceanu]. DIMBOVITA, I (1858), p. 25.
o explicatie oficiala totusi i se va da. Se precizeazA ea aceasta reaparitie a devenit posibila in urma restator-
nicirii legii presei, din vremea conducerii lui Grigorie Ghica.
1516 05 (498)
[Notita cu caracter oficios, ca raspuns la protestul Ste- 1526 05 (498)
lei Dunarii", ca nu i s-a ingaduit sa reproduca din Zimbrul" [Articol-program, la reaparitia gazetei]. STEAOA D.,
anuntul cu privire la Banca Moldovei]. GAZ. DE MOLD., III (1858), p. 189 [recte: 277]: Iasif 1 Noemvri.
XXVII (1856), p. 233: Novitale din nauntru. Se arata ca gazeta reapare o data cu repunerea in vigoare a legii presei,
Sub enuntul: Suntem autorizati a aduce la cunostinta publics urmAtoa- abrogatA de ToderitA Bals si de continuatorul sat:, N. Vogoridi. Se elogiaza
rele: ", se afirmA el, chip art. 33 din legea pentru presA, afisele iseau anon- gestul Consiliului administrativ si al lui V. Alecsandri, secretarul de stat, de a
sele publicate In jurnale)" nu se pot tipari fara autorizarea specials a politiei. o reintroduce. Se recapituleazA greselile politice ale lui Bals si Vogoridi. Se
In cazul anuntului despre Banca Molodvei, guvernul nu putea aproba publi- declara c5 Steaoa Dundrii isi urmeaza programul expus in primul ei numAr, din
carea Inceperii operatiunilor acestei banci inainte de a fi numit comisarul 1855. Se exprima credinta cA, pe baza art. 46 din noua constitutie, se vor face
privighitor cerut de art. 8 al statutelor". reformele sociale pentru care foaia a militat si va milita.

74
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE RONIANE5TI tS T 05(498

1527 Bolintineanu, D. 05 (498) 1538 05 (498)

[Notita in care semnaleaza ca Steaoa Dunarii no s-a Prenumeratiune la Telegraful roman, gazeta politics, in-
aratat Inca pc cerul nostru", adica nu a sosit in Bucuresti]. dustriale, commerciale literaria. TELEGRAFUL R.,
DIMBOVITA, I (1858), p. 42: Cronica interioara. I (1853), foaie volanta legata la inceputul volumului, p. 1 -2.
Ca explica(ic, adaugA: se vede ca nu s'a tiparit sau ca vreun nor ne Se expunpelarg programul activitatii ziarului si conditiile de aparitie
opreste sa o vedem". si abonament. Ca redactor rlspunzator semneaza Aaron Florian.
1528 B.[olintineanu], D. 05 (498) 1539 Florian, Aaron 05 (498)
[Aprecieri cu privire la Steaoa Dunarii"]. DIMBO- [Instiintare prin care aduse la cunostinta ca, fiind nu-
VITA, I (1858), p. 62-63, 65-66: Cronica interioara. mit coredactor la Buletinul legilor imperiului" din Viena,
inceteaza de a mai fi redactor responsabil al Telegrafului
1529 Rosetti, C. A. 05 (498) roman "]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 32.
[Despre reaparitia foii Steaoa Dunarii"]. ROMANUL,
II (1858), nr. 87, p. 246. 1540 05 (498)
.... Salutam din inima reivirea Stelei Dundrii care speram ca va deveni [Instiintarea din partea editurii Telegrafului Roman"
luceafarul Romaniei , ce ne va conduce pe calea mintuirei...". prin care se anunta ca dr. Pavel Vasici a acceptat sarcina
de redactor responsabil al acestui ziar]. TELEGRAFUL
1530 05 (498) R., I (1853), p. 33.
[Se mentioneaza ca reaparitia jurnalului Steaoa Duna- 1541 05 (498)
rii" a fost primita cu mare bucurie in Bucuresti de toate
redactiunile jurnalelor"]. NATIONALULU, I (1858), [Se anunta retragerea lui Aaron Florian de la redactia
p. 381: Sciri din intru. Telegrafului Roman" si inlocuirea sa cu dr. Vasici]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 39.
1531 05 (498) Aaron Florian se retrage, fiind numit coredactor la Foaia legilor imperi«le.
[Se anunta ca abonamente pentru jurnalul Steaoa Du-
narii" se fac i la redactia Nationalului"]. NATIONALULO, 1542 05 (498)
I (1858), p. 388: Sciri din intru. Instiintare de prenurneratiune la Telegrafulti Romani',
Pre(ul este 3 galbeni pe an si 30 de lei pe trimestru. Anuntul se face cu pentru semestrula alu doilea anula 1853. TELEGRAFUL
ocazia reapari(iei Stelei Dundrii. R., I (1853), p. 172.
Se subliniaza ca scumpetea ce domneste, mai cu seams a Wilier, nu
1532 05 (498) ingaduie sa se tipareasca mai multe exemplare decit nurnarul prenumeran-
[Comentarii ironice la acuzatiile aduse de Constitutio- tilor.
nariul" ziarului Steaoa Dunarii"]. ZIMBRUL $1 VULT.,
IV (1858), p. 88, col. II. 1543 05 (498)
Joc de cuvinte In legatura cu afirtna(ia ziarului antiunionist ca Steaoa Prenumeratiune la Telegrafulti Romani' pc semestrulu
Dundrii se vinde" si in legatura cu unele defecte fizice ale lui Scarlat Roset alo 2 -lea anulii 1854. TELEGRAFUL R., II (1854),
si Iorgu Ganea, colaboratori la Constitulionarittl. p. 171.
Se anunta conditiile de prenumerare.
1533 Danu, D. 05 (498)
[Scrisoare catre redactorul Stelei Dunarii", in legatura 1544 05 (498)
cu publicarea unui articol al sau]. STEAOA D., III (1858), [$tiri in legatura cu difuzarea Telegrafului Roman" in
p. 230, col. III: Domnule Redactoru! Moldova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 158: 'rier'a ro-
Ii core sa-i publice articolul Anticriticd..., amintindu-i ca a vrut ses publice manesca si Moldavi'a.
acest articol in Gazeta de Moldavia, dar redactorul i-a promis lui G. Asachi ca Doi negustori si un amploiat" comercial din Iasi ar.fi fost arestati pen-
se va publica in Stcaoa Dundrii. lntr -o scurta notes introductiva, redactorul tru ca primisera aceasta gazeta. Vazindu-se ca Telegraful tine cu pravoslavii",
precizeaza ca publica articolul nu pentru ca i-a promis lui Asachi, ci fiindca li s-ar fi dat drumul.
Steaoa Dundrii publics toate intimpinarile care i se adreseaza, cu conditia ca
sa nu contravina legii presei. 1545 [Vasici, dr. P.] 05 (498)
[Articol de polemics cu Gazeta Transilvanici"]. TE-
1534 05 (498) LEGRAFUL R., II (1854), p. 161-162: Monarhia Austriaca,
0 esplicatie Dlul Dimitrie Danu. STEAOA D., III Sibilii 25 Maid.
(1858), p. 279. Arata ca pins acorn n-a raspuns la ironiile repetate ale gazetei redactate de
D. Danu trimisese o Melacriticd raspuns la comentariile facute in Steaoa Iacob Mureseanu, din convingerea ca trebuie pastrata pacea intre cele dunes
D. la Anticritica lui, publicata in acelasi ziar. Acura., Steaoa D. declares ca nu ziare romanesti care urmareau impreuna Iuminarea poporului". Insa I-a
poate publica noul articol trimis, deoarece in el autorul nu se mai adreseaza indignat stirea din Gazeta Transilvaniei cu privire la arestarea celor trei citi-
redac(iei, ci unuia singur dintre redactori, numindu-I. Subliniaza ca gazeta nu tori ai Telegrafului Roman in Iasi. 0 considers ca o mistificare, menita a atita
e proprietatea nici unei persoane, ci a organul unei particle, scris de o redactie vrajba confesionala intre romani. Cit despre afirmatia ca Telegraful Roman
colectiva", care raspunde intreaga. Ea nu poate deci tolera ca cineva sa publice tine cu pravoslavii", afirma ea el, ca redactor al acestei gazete, nu si-a ascuns
atacuri personale Impotriva unui redactor, chiar in coloanele sale. niciodata sentimentele religioase, dar a respectat, In acelasi timp, celelalte
confesiuni.
1535 05 (498)
[Se comunica si se comenteaza apropiata aparitie la Si- 1546 05 (498)
biu a unei gazete ecleziastice romane]. G. TRANS., XIV [Editura Telegrafului Roman" anunta ca, la cererea ci-
(1851), p. 95. titorilor, deschide o prenumeratie pe 4 luni]. TELEGRA-
E vorba de Telegraful Roman. FUL R., II (1854), p. 267: Instiintare.
1536 05 (498) Se publica si conditiile de prenumerare pentru doritorii din Monar-
hie si Principate.
[Se anunta ca, la Sibiu, va aparea foaia Telegraful Ro-
man" cu incepere de la 1 ian. 1853]. G. TRANS., XV 05 (498)
(1852), p. 386. 1547
Ca redactor al noului ziar este mentionat Aaron Florian. Instiintare de prenumeratiune la Telegrafulil Romanfi.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 369.
1537 05 (498) Semnata: Editura". Cu prilejul intrarii in al treilea an de aparitie a
[Din Blaj, se salutes cu bucurie aparitia Telegrafului gazetei, declares ca ea va urma aceeasi tendinta: a lati prin tonul sau col mo-
Roman"]. G. TRANS., XV (1852), p. 391: Blasiu, 28 derat interesul pacii, al ordinei si al progresului bine in(eles, si idei solide intre
Decemvre. poporul nostru". Atrage atentia ca ziarul, aparind la Tipografia Diecezan0

75
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI : T
Intemetata In 1850 de 5aguna, are misiunea ca, prin veniturile ce le va aduce,
51 sporeasca venitul tipograhei, destinat ajutorarii clericilor s8raci. Va continua
sa apara miercurea stmbata, cu pret de 7 fl. anual In Sibiu, 8 fl. In restul
Ardealului si 12 fl. peste hotarele Monarhiei.
1548 05 (498)
[Redactia vesteste ca., la cererea mai multor cititori, in-
troduce un foileton in gazeta]. - TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 4.
Totodata, promite c3 va cauta sA dea, mai tirziu, o foaie intreaga pentru
literature, ca supliment, MA a mai mad pre(ul jurnalului.
1549 [Vasici, dr. P.] 05 (498)
[Articol cu privire la raportul dintre redactie si prenu-
meranti]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 6, 10, 14,
18-19: Monarhia Austriaca. Sibiu 4 Ian.
Lung articol ca rAspuns la observa(iile critice ale prenumeran(ilor. Celor
care obiectau ca materialul ziarului nu le saturA curiozitatea" le rSspunde ca
el cauta sa dea numai stiri serioase, evitind senzationalul. La imputarea ca nu
di destule vesti din vista poporului roman, lamureste ca ar publica bucurors
corespondente mai multe, dacA i s-ar trimite. Celor care cereau ca supliment
o foaie literarA, le arata ca aceasta s-a promis de mull, dar numarul prenumeran-
tilor nu Ingaduie chel tuiala in plus. Arat5 a nu se poate tipAri cu litere latine,
deoarcee pe acestea nu le cunose Inca toti cititorii. In fine, celor cc ii repro-
5caza tonul prca stcrs, le raspunde ca adevArul u-are nevoie de surle si trim-
bite.
1550 05 (498)
Instiintare cu prenutneratiune la Telegraful Roman pe
Semestrul al doilca. - TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 160.
Se anunt3 ca toate conditiile de abonare aparitie ramin aceleasi.
1551 05 (498)
[Redactia ziarului raspunde unor cititori ca mai are nu-
mere de la inceputul semestrului al doilca]. - TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 220, col. II.
1552 05 (498)
Instiintare de prenumcratie la Telegraful Roman. - TE-
LEGRAFUL R., III (1855), p. 364.
Editura roagA pe cci ce vor sa se aboneze sa trimile banii pica Ia craciunul
1011latICSC. Conditiile ramin aceleasi.
1553 [Vasici, dr. P.] 05 (498)
[Articol despre insemnatatca si lipsurile Telegrafului Ro-
man"]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 390-391: Mo-
narhia Austriaca.. Sibiiii 8 Dechcmvric.
Arata ca Te legraful a Inceput 55 aparA din initiative lui $aguna, pentru a
spud veniturile Tipografici Diceezane 5i pentru a marl numarul gazetclor ro-
mAne din Ardeal, limitat pins atunci la Garcia Transavaniei. Prenumerantii
sai au fost totdcauna intr -un numar destul de Insemnat nu numai spre a se
sus(ine, ci si spre a spori fondul tipografiei". Sc plinge loss de indiferenta
aceasta pasivA si ncpAsarea aceasta nemiscata" a inteleetualitatii romane,
care nu raspunde decit prea putin Ia apelul de a sprijini gazeta, prin trimiterea
de artieuli, corespondente si alte miscele". Afirma ca rcdactorul e lasat 55
umple singur coloancle gazetei.
1554 [Vasici, dr. P.] 05 (498)
[Articol despre scopul si dificultatile ziarului]. - TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 402-403: Monarhia Austriaca.
Sibiiii 19 Dechemvrie.
Redactorul relnnoieste apelul catre intelectualii romani din Transil-
vania, ca sa Imbogateasca materialul gazetei, prin colaborarea tor. Afirma
el este o nedreptate sa i se ceara unui singur redactor sa ;tie tot ce se IntimplA
In tara §i In lume, sa aerie pe gustul fiecSrui cititor si sa sutina singur, cu con-
deiul sal], aparitia regulate a gazetei. Arata ca intelectualitatea ardeleana romans
era Impristiata; singurul ei for de discutie generala ar fi gazeta, unde sa se
dezbata ceea ce ar fi de flcut spre a lumina pe popor, ca sa - ;i cunoasca dreptu-
rile si sa-si cultiveze interesele sale". Telegraful Roman e un organ national
care, avind ca deviza progresul, apard drepturile ;1 reprezinta interesele
poporului". DeclarA ca va repeta apelul, pina ce intelectualii 11 vor asculta.
1555 05 (498)
[Instiintare a doctorului Vasici, prin care anunta retra-
gerea sa de la conducerea Telegrafului Roman" si vesteste
intrarea In functie a unui alt redactor]. - TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 132.
76
www.dacoromanica.ro
05(498)
1556 Bacilli, loan 05 (498)
Declaratie. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 136.
Profesitmea de credinta a noului redactor al foil. Declare ca se va mentine
pe linia trasatA de predecesorul sSu, doctorul P. Vasici.
05 (498)
1557
[Instiintare de prenumeratie la Telegraful Rornan"]. -
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 180, 192, 301, 380, 392;
V (1857), p. 169, 177, 185, 349, 377; VI (1858), p. 89, 93,
185, 189, 193.
1558 05 (498)
[Scrisoarea unui intelectual roman. in chestiunea presei
si a literaturii romanesti din Transilvania]. - TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 206, 209-210, 212-213, 218: De pe malul
Murasului, 20 Iunie.
Se elogiaza activitatea Telegrafului Roman §i se ccre fruntasilor romani
sa aerie, fail a se impiedica de diferitele tcorii filologice. Se sugereazA tipA-
rirea unui supliment litcrar al Telegrafului Roman.
1559 05 (498)
[Redactia anunta un nou mod de aparitie al Telegra-
fului Roman", in cursul anului 1858]. - TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 349.
Arata ca, din pricina taxci timbrale, foaia uu va mai ie5i decit o data
pe saptamina, scAzindu-i-se insa pretul abonamentului. Adauga ea abona(ii
pc un an vor primi gratuit o brosurA cuprinzAtoare de Invataturi practice
populace, luerata de lAudatul june doctorand de Posta, A. Marinescu". Este,
probabil, vorba do lucrarea lui At. Marincscu /naafi/Witt/ 5i poporul despre
bundstarea materiald I PrOP4irea spiritUahl.
1560 05 (498)
[Ion Badila anunta ca inceteaza do a mai fi rcdactorul
ziarului]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 391: Spre
stiinta.
In numarul urmator (nr. 99 din 14 decembrie), aparc ca redactor Visa-
rion Roman.
1561 05 (498)
[Frofesiunea de credinta a cditurii Telegrafului Roman",
cu prilejul intrarii in functie a noului redactor, Visarion
Roman]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 395: Dela
editura Telegrafului Roman".
Subliniaza ca foaia va avea si In viitor drept devie5: progresul".
1562 R - u 05 (498)
[Corespondent& in care cere sprijinirea Telegrafului Ro-
man", prin contributii materiale si prin colaborari]. - TE-
LEGRAFUL R., VI (1858), p. 26 [gresit: 24], 30-31: De
pe malul Murasului, 2 Fevruaric.
1563 05 (498)
[Editura Telegrafului Roman" anunta concurs pentru
ocuparea postului de redactor al foii, Visarion Roman tre-
buind sa se retraga de la rcdactie, din cauza de boala]. -
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 17.
1564 05 (498)
[Telegraful Roman" din Sibiu este ironizat pentru ca
a publicat concurs pentru un nou redactor, al cincilea de la
intemeierca sa]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 102: Transil-
vania.
1565 05 (498)
AI doilea atac raspins. - TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 60.
Se polemizeaza cu Gazeta Transiteaniei, din pricina unei corespondente
publicate in foaia brasoveana, in care as ironizase punerea la concurs a pos-
tului de redactor al Telegrafului Roman.
1566 05 (498)
[Editura Telegrafului Roman" anunta pe cititori ca pa-
rohul loan Rat din Balgrad - Alba-Iulia - a reusit la con-
eursul pentru postul de redactor al foii]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 97: Catra publicul nostru.
05(498) PERIODICE ROMANESTI: T
1567 Rat, loan 05 (498)
Declaratie. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 101.
Profesiune de credinta a noului redactor al Tcicgrafului Roman, succesor
al lui isarion Roman.
1568 05 (498)
[Se anunta trecerea Telegrafului Roman" sub redactia
lui loan Rat, din Alba-Iulia]. - G. TRANS., XXI (1858),
p. 201: Stiri felurite.
1569 05 (498)
[Instiintare de prenumeratie pentru semestrul al doilea
al anului 1858]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 100.
In Instiintare, se arata ca foaia va iesi in fiecare joi.
1570 05 (498)
[G. R. Bossueccanu publics un prospect, prin care anunta
c5. - in urma aprobarii guvernului - va edita dou'a jurnale:
unul politic-comercial si unul literar]. - G. TRANS., XVII
(1854), p. 406: Literariu.
Redigearca" for se va face de dare o asociatiune de juni confraji".
Ziarul politico-comercial va fi inchinat progrcsului Romiuiei". - E vorba
do ziarul Timpula.
1571 05 (498)
[Sc anunta ca, la 18 decembrie 1854, s'a publicat in
capitals o frumoasa gazeta intitulata Timpul"]. - VEST.
R., XIX (1854), p. 394.
Redactor responsabil este G. Busucceanu; accasta gazeta va icsi de
cloud on pc saptatnina, cite o coals: si pc fiecare luny, cite o brosura tiparita
pe o coals ".
1572 05 (498)
[Nota cu privire la aparitia revistei Romania Literary" Si
a jurnalului Timpula", rcdactat do Bossueceanu]. - GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 13: Novitale din nauntru.
Se inseamna bucuros ca numarul foilor periodice in limba romans
au inceput a spori".
1573 05 (498)
[Sc anunta aparitia la Bucuresti a ziarului Timpula"].
TELEGRAFUL R., II (1855), p. 11: tntamplarl de zi.
1574 Kogalniceanu, M. 05 (498)
Jurnalismul Romanesc. in 1855. - ROMANIA LIT., I
(1855), p. 52-54, 66-67, 77-78.
In acest articol cu caracter general, vcnind vorba si de ziarul Timpula,
M. K. arata ca e sprijinit de marile case comerciale din 13ucurcsti, ii laudl
bunele inten(ii, insa ii reproseaza ut,urinta in selectarca materialului.
1575 05 (498)
[5tire din Bucuresti, cu privire la suspendarea ziarului
Timpula" pentru publicarea unei stiri false referitoare la
principele Stirbei]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 116, col. II.
Redactia Zimbrului subliniaza ca suspendarea a produs o itnpresie
neplacuta, pentruca tenzura incuviintasa publicarea articulului neadevarat".
1576 05 (498)
[Se anunta apropiata reaparitie a foil Timpulii" din
Tara Romaneasca]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 375:
Tier'a romanesca si Moldavia.
1577 05 (498)
[Se anunta reaparitia, la inceputul anului 1857, a foil
bucurestene Timpultr]. - TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 403: Intamplari de zi.
1578 Bossueceanu, Gh. R. 05 (498)
[Profesiune de credinta, cu prilejul reaparitiei jurnale-
lor Timpulti" gi Albumula Litterariu"]. - TIMPULU, I
(1856), nr. 1, p. 1-2.
SubliniazS necesitatea unor not jurnale, care sa apere interesele roma-
nesti, cind in presa strain& se discuta pe larg chestiunea Principatelor.
www.dacoromanica.ro
05(498)
1579 05 (498)
[Gazeta de Moldavia" saluta sosirca primelor numere
ale gazetei Timpula", redactata de Bossueceanu]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII ( [recto XXIX] (1857), p. 2: Novitale
din nauntru.
1580 [Bossueceanu, Gh. R.] 05 (498)
[Articol prin care multumeste color care au imbratisat
cauza jurnalelor sale Timpula" si Albumula Litteraria"].
- TIMPULU, I (1856), nr. 4, p. 1: Bucuresti.
Printre persoancle amintite slut Mihail Stoianovici si fratii Polihro-
niadi.
1581 [Sihleanu, St.] 05 (498)
[Catre redactia Timpului"]. - TIMPULU, I (1857),
nr. 12, p. 2.
Arata el, altadata, muntenii trimitcau lucrarile for In p;oza si poezie
55 fie publicate in presa din Moldova. Acum insa accasta presa este nimica"
fats de cea din Muntenia si de aceea trimite un articol ca sa fie publicat in
coloanele Timpului.
1582 Anghelescu, E. 05 (498)
[Despre conduita jurnalului]. - TIMPULU, I (1857),
nr. 19, p. 1-2.
Ziarul Tienpula va continua sS detvaluie vitiurile societatii §i ale insti-
tutiunilor invechite", care tin Inca loc de rcgula si de lege, si sit crate mijlocul
priu care s-ar putea ajunge mai bine la indeplinirea drepturilor si dorintelor
rontanilor.
1583 Bossueceanu, [Gh. R.] 05 (498)
Profesiunea de credinta a Timpului. - TIMPULU, I
(1857), nr. 20, p. 1-2.
Arata cS in programul Timpului se afla: drepturile taranilor, combate-
rea strainismului, unirca partidelor in favoarea binclui general si frattrui-
tatea claselor. Unit insa it-au ramas mul(umi(i de activitatea Timpului si de
aceea redactia supune acum impartialei judecali a publicului programul sau.
1584 Balaceanu, I. 05 (498)
[Raspuns, in numele redactiei jurnalului Concordia", la
uncle atacuri ale jurnalului Timpul"]. - CONCORDIA,
I (1857), p. 30.
AfirmS ea, in profesia sa de credinta", Timpul a acuzat, in mod in-
direct, Concordia ca este aparatoarea privilegiilor si a intereselor meschine.
1. 13. dezminte ca ziarul Concordia ar ataca proprietatca si religia. Acuza
Timpul a nu are o atitudine dart In chestiunea unirli Principatclor.
1585 Bossueceanu, [Gh. R.] 05 (498)
[Raspuns la atacurile lui I. Balaceanu, in Concordia "].
TIMPULU, I (1857), nr. 23, p. 3-4.
Stabileste raportul dintre ode doul gazete drept un raport de clasa:
Ca oameni iesiti din clasele de jos, am stiut pre(ui destul de bine pozi(iunca
modesty ce ne-a crcat-o clasa aristocratica ca sa ne putem plinge de aro-
ganta for ". Aminteste de un pretins bun patriot", care-i califica pe cci de
la Timpula drept anarhisti". Declara ca Timpula nu-si va cSuta admira-
tori in mijlocul unei dice de privilegiati, ci in mijlocul poporului roman".
1586 ' 05 (498)
[Of isul caimacamului catre Sccretariatul Statului, prin
care porunceste sa se ridice jurnalului Timpula" autori-
zatia de a se tipari]. - BULETIN [T. R.], 1857, p. 85;
ANUNT. R., IV (1857), nr. 14, p. 1.
Motivul: a reprodus un articol din jurnalul L'Eshifelle (nr. 24 din I I
martie 1857) in care se arata Tipsy de respect fata de Poarta.
1587 05 (498)
[Articol de protest impotriva suprimarii ziarului Timpula"
din Bucuresti]. - BUCIUMUL, I (1857), p. 13: Stiri din
Romania.
Decizia de suprimare fusese data de caimacamul A. Ghica, sub motivul
ca foals an fi lezat Poarta printr-o corespondent& reprodus& din ziarul tran-
ce' L'Estafette, in care se sttblinia urita impresie produsa de firmanul turc
si satisfacjia pentru nota Monitorului - Le Monitcur din 5 februarie.
Buciumul accentueaza cS cenzura nu obiectase totusi nimic sillsase pe plata
atit numarul incriminat din TimPula,cit si pe col urmator. Noteaza ea Tim-
pula e ziarul burgheziei.
77
05(498) PERIODICE ROIANESTI: T - V 05(498)

1588 05 (498) tie mai buns cu litere noi, romanesti, foarte citete]. -
[Declaratia semnata de redactorii jurnalului Concordia", VEST. R., XVI (1851), p. 369: Bucuresti.
referitoare la suspendarea jurnalului Timpulir]. - CON- Abonamentul va ramine acelasi: 4 ruble pe an.
CORDIA, I (1857), p. 45.
Condamna asprimea guvernului si sustin ca responsabilitatea articolelor 1598 05 (498)
publicate nu poate sa cads asupra redactorilor, ci numai asupra cenzurii, [Redactia anunta ca abonamentul se face numai pe utl
care aproba sau nu publicarea tor. Cci care semneaza aceasta declaratie sint: an, nu pe vase luni]. - VEST. R., XVI (1851), p. 377.
C. A. Cretulescu, I. I. Filipescu, G. Baronzi, G. Z. Creteanu, I. Balaceanu,
S. Falcoianu, G. Ioranu si P. Cernatescu. 1599 05 (498)
1589 05 (498) Raspuns catre D. Serdarul Tache Dobriceanu, Subt-car-
- G. muitorul plash Urezu din judetul - VEST.
[Nota despre suspendarea ziarului Timpulir]. R., XVII (1852), p. 37.
TRANS., XX (1857), p. 92: Teara Romaneasca. si Moldavia. Raspuns din partea redacjiei Vestitorului, in care se aduc asigurari
Se arata ca a fost suspendat fiindca publicase un articol de critics la ca redactia nu va cruta nici osteneli, nici jertfe, spre a-i putea multumi pe
adresa Portii, aparut In gazeta franceza L'Estajette. abonati.
1590 05 (498) 1600 05 (498)
[Stiri si comentarii cu privire la suspendarea ziarului [Redactia anunta Ca, deoarece numarul abonatilor a tre-
Timpuhr din Bucuresti]. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 16:
Corespundintia.
Se afirma ca a fost suspendat pentru faptul ca ar fi adatigat citeva cuvinte
sesc noilor abonati]. -
cut de 1200, va tipari in curind, din nou, numerele care lip-
VEST. R., XVII (1852), p. 94.
la tcxtul reprodus din ziarul franccz L'Estafette. Se protesteaza impotriva 1601 05 (498)
acestei suspendari. [Se noteaza raritatea cu care soseste la Brasov foaia
bucuresteana. Vestitorul "]. - G. TRANS., XV (1852),
1591 05 (498) p. 215: Terra Romaneasca si Moldavia.
[Se face cunoscut abonatilor la jurnalul Timpulti" ca
vor primi, in locul lui, Secolulte]. - SECOLULU, I (1857), 1602 05 (498)
nr. 26, p. 1. [Z. Carcalechi anunta ca ziarul sau, Vestitorul Roma
Se precizeaza ca s-a facut o simply schimbare de titlu a jurnalului Tim- nesc", va intra in al 18-lea an si ca, In 1853, se va tipar-
pula, care continua sa apara sub titlul de Secolula, firs nici o schimbare in cu litere noua, foarte citete, aduse acum, si pe o hartie
redactie. mai buns]. - VEST. R., XVII (1852), p. 401.
Totodata, anunta ca vorbirea", adica limba, va ramine tot aceeasi,
1592 05 (498) precum abonamentul.
[Secretariatul de Stat anunta ca raportul Consiliului Ad-
ministrativ Extraordinar - cu privire la aprobarea aparitiei 1603 05 (498)
ziarelor Timpul" gi Zimbrul gi Vulturul" - a fost rezolvat [Sfatul Administrativ Extraordinar recomanda, cu pri-
favorabil de Caimacamie]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 455: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 337: Secretariatul de Stat a Moldovei; MONIT. OF.
lejul reorganizarii Buletinului", marirea subventiei catre
Vestitorul Romanesc", de la 300 la 400 de galbeni].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 1: Jurnal; G. TRANS., XVI
-
MOLD., I (1858), nr. 2, p. 2-3. (1853), p. 67: Tier'a romanesca Si Moldavi'a.
Costachi Virnav ceruse aprobare pentru publicarea unui jurnal politic, 1604 05 (498)
stiintific, literar, industrial, comertial si agricol" cu numele de Tirnpul. Iancu
Codrescu si Vasile Alexandrescu solicitasera vole dc a scoate din nou Zim-
brul, sub titlul de Zimbrul Vulturul. Aprobarea s-a dat pe baza legii presei
din 1856, restatornicita. Se publica si raportul Consiliului Administrativ
rabilei Carmuiri de Dambovita.
p. 37-38.
-
Care Dumnealui pitarul Teodor Zarafescu, secretarul ono-
VEST. R., XVIII (1853),

Extraordinar. In Gazeta de Moldavia, text roman $i francez. In Monitorul Ofi- Redactorul Vestitorului ii multumestc pentru ca i-a facut un numar
cial, se publica in plus Referalul Af inisterului din Apra, catre Consiliul Admi- de 24 de abonamente la ziar. Ii fagaduieste ca va publica stiri politice si cite
nistrativ, semnat de V. Alecsandri. o nuvela istorica ce ar interesa pe abonati.

1593 05 (498) 1605 05 (498)

[Se anunta c e va aparea Timpul" jurnal unionist poli-
tic, literar, agricol, industrial, comercial etc., sub redactia
d-rului Virnav]. - STEAOA D., III (1858), p. 192 [recte:
280], col. I.
1594
[Se anunta din Bucuresti ca I. Filipescu a cerut apro-
barea de a scoate un jurnal cu titlul Unfree]. - STEAOA
D., II (1856), p. 150: Bucuresti 9 Malu.
Ccrerea nu s-a aprobat.
1595
[Redactia Vestitorului Romanesc" anunta ca abona-
mentul pe anul 1851 va fi tot de patru ruble argint]. -
VEST. R., XVI (1851), p. 1.
1596
[Redactia Vestitorului Romanesc" anunta ca guvernul
Austriei a aprobat ca acest ziar sa fie slobod a intra in sta-
turile Imperiului Austrii, dupa orinduiala postala a Austrii"].
- VEST. R., XVI (1851), p. 25.
1597
[Redactorul aduce multumiri abonatilor sai, care 1-au
sprijinit In cei 16 ani de aparitie a gazetei, si anunta ca, in
anul 1852, aceasta va iesi tot asa de regulat, dar pe o hir-
[Se face cunoscut ca birourile redactiei Vestitorului
Romanesc" s-au mutat tot pe acea ulita, impotriva de
birtul d-lui Gabran"]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 132.
1606 05 (498)
05 (498) anstintare de la redactia Vestitorului Romanesc "]. -
VEST. R., XVIII (1853), foaie volanta anexata la nr. 99.
Redactorul, Zaharia Carcalechi, anunta ea, peste citeva zile, ziarul va
intra in al 19-lea an al existentei sale si aduce multumiri guvernului pi abona-
tilor pentru spijinul tor. Pretul abonamentului va ramine tot 4 ruble.
1607 05 (498)
05 (498)
[Redactia Telegrafului" subliniaza ca n-a mai primit de
mult Vestitorul Romanesc "]. - TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 114: Monografia Austriaca.
1608 05 (498)
05 (498) [Se anunta ca redactia Vestitorului Romanesc" s-a mutat
in hanul Filipescului, nr. 3]. - VEST. R., XIX (1854),
p. 132: Instiintari.
1609 05 (498)
[Redactia Vestitorului Romanesc" roaga pe abonati sa
05 (498) plateasca pretul abonamentului, ca sa poata intimpina chel-
tuielile, care au crescut din cauza scumpirii hirtiei si a ridi-
carii letii lucratorilor]. - VEST. R., XIX (1854), p. 148:
tagtiinbkri.

78
www.dacoromanica.ro
05(498) PERIODICE ROMANESTI: V -2 05(498)

1610 05 (498) 1622 05 (498)

[Redactia Vestitorului Romanesc" face cunoscut abo- [Corespondenta anuntind apropiata aparitie a foii Vocea
na]ilor sal ca intirzierea impartirii ziarului se datoreste cen- Oltului"]. G. TRANS., XVIII (1855). p. 42-43: Tier'a
zurii]. VEST. R., XIX (1854), p. 291. romanesca gi Moldavi'a.
1611 05 (498) Se precizeazS ca Vocea Oltului urma 58 apara sub redactia lui Macescu.
[Redactia Vestitorului Romanesc" anunta ca ziarul va 1623 Cretzulescu, C. A. 05 (498)
aparea de doua on pe saptamina, dar nu la zile fixe]. [Saluta cu bucurie aparitia la Craiova a jurnalului Vocea
VEST. R., XIX (1854), p. 308. Oltului"]. CONCORDIA, I (1857), p. 109-110.
Motivul: noile porunci ce-i yin necontenit, spre grabnica publicare".
1624 05 (498)
1612 05 (498) [Redactia Oltului" multumeste Concordiei" pentru
Catre publicul roman. VEST. R., XIX (1854), cuvintele de incurajare pe care i le-a adresat]. OLTULO, I
p. 372. (1857), p. 33-34.
Redactorul Vestitorului Rotrulnesc face cunoscut ca, si in 1855, gazeta va DeclarS cS va contribui la regenerarea politica a tarii si la unire. E vorba
iesi de doua on pe saptamina, la pretul de 42 de lei pe an. de articolul lui C. A. Cretzulescu, care se referea la Vocea Oltului, a cSrui
1613 continuare era Oltnl.
05 (498)
[Redactia Vestitorului Romanesc" anunta ca va scoate din 1625 05 (498)
cind in cind si cite un supliment]. VEST. R., XIX (1854),
p. 380: Instiintari. [Se anunta ca Vocea Oltului", care a iesit de cateva
zile", a ajuns la al patrulea numar].ROMANIA [Bucuresti],
1614 05 (498) I (1857), p. 41.
[Redactorul Vestitorului Romanesc" multumeste citi- 1626
torilor sai pentru sprijinul dat si promite ca, si in al 20-lea an 05 (498)
al gazetei, va cauta sa-i multumeasca]. VEST. R., XIX [I. Baran anunta ca, in 1858, va scoate foaia Zeranulii"].
(1854), p. 402. ISIS, II (1857), p. 328: Anontiii.
Va aparea de 2 on pe hla, ca supliment la Isis sau Nalura. Va tracta
1615 05 (498) cu deosebire cuestiuni d'agriculturS intr'o limbs populara". Anuntul e
[Redactia gazetei Vestitorul Romanesc" anunta cum se semnat: Redactiunea".
fac abonamentele in Bucuresti s[ provincie]. VEST. R.,
XX (1855), supl. la nr. 25, p. 2. 1627 05 (498)
1616 Carcalechi, Z. 05 (498) Instiintare. ISIS, III (1858), p. 72.
De la redactie. VEST R., XX (1855), p. 392. Redactia anunta ca abonatii Ia Isis vor primi de 2 on pe tuna gi foaia
Zeranula. Expeditia o va face ziarul Ronsdnul.
Articol in stil de anunt, la incheierea celui de-al XX-lea an de existents
at gazetei. Ca redactor responsabil", Z. C. multumeste abonatilor pentru 1628 Baras, Redactorul Dr.
sprijinul for si le promite ca ziarul se va tip8ri si in viitor cu aceeasi punctua-
05 (498)
litate. Desi formatul gi birtia s-au Irnbunatatit, abonamentul va amine ace- Instiintare. ISIS, III (1858), p. 136.
Iasi: 42 de lei pe an. Ziarul va continua sS publice: acte oficiale, noutati lute- Redactorul igi cere scuze abonatilor pentru incetarea jurnalului Zero-
resante din tari straine gi depese telegrafice din cimpul razboiului. Anunta nula, dupS ce aparusera 3 numere. Diferitele ocupatiuni, precum si stares
uncle se fac abonamentele, In provincie. sanatatii, 1-au impiedicat sa-1 redacteze. Ca despagubire, abonatii la Isis
care urmau sS -1 primeasca drept supliment, vor primi in loc un exemplar
1617 Carcalechi, Z. 05 (498) gratuit din brosura /giena populara, de I. B.
De la redactie. VEST. R., XXI (1856), p. 4.
Multumeste abonatilor sai pentru concursul dat gi promite ca va scoate 1629 05 (498)
gazeta si in at XXI-lea an, cu un material begat, intr-un format mai mare [Suprimarea jurnalului Zimbrull. BULETIN [Mold],
gi cu acelasi prat, de 42 de lei anual. XIX (1851), p. 1: Secretariatul de Stat.
Jurnalul a fost suprimat pentru calcarea regulilor stabilite de ccnzurS,
1618 05(498) prin publicarea unor versuri dSunStoare societatii.
De la redactie. ---- VEST. R., XXI (1856), p. 260.
Redactia Vestilorului Romdnesc roagS pe abonati a nu se supSra ea nu 1630 05 (498)
iese gazeta regulat de doul on pe saptamina; pricina este ca gazetele nu au [Se aproba reaparitia jurnalului Zimbrul", dupa din
scum articole de care plat d-lor abonati gi trebue a astepta ceva interesant, nou inchizasluire ce an dat redactial. BULETIN [Mold.],
atit din gall cit si din nauntru". Promite cS, pins la sfirsitul anului, va scoate XIX (1851), p. 29: Secretariatul de Stat.
102 numere.
1631 05 (498)
1619 05(498) [Notita in care se arata ca domnitorul a aprobat reaparitia
[Al. Carcalechi anunta ca tatal sau, serdarul Zaharia ziarului]. ZIMBRUL, I (1851), p. 209: Iasii.
Carcalechi, a incetat din vials si ca el a ramas cu sarcina Se arata cS Zitnbrui a fost suspendat de la 1 la 25 ianuarie 1851. In viitor,
redactiei"]. VEST. R., XXI (1856), p. 301. profesorii din provincie vor face inscrieri de abonati.
Noul redactor promite cS va nesocoti once sacrificiu, spre a da gazetei
ce dirigeaza in regulatul ei curs, esactitatea cea mai severe. Text roman 1632 05 (498)
si francez.
[Inregistrarea cu bucurie a reaparitiei foii moldovene
1620 05 (498) Zimbrull. G. TRANS., XIV (1851), p. 53.
De la redactie. VEST. R., XXI (1856), p. 357. Zinibrui, suspendat in decembrie 1850, reaparuse la 25 ianuarie 1851.
Se arata cS, in curind, Vestitorul Romanesc va intra in at 22-lea an al
aparitiei. In 1857, gazeta va aparea tot de 2 on pe saptamina gi cu acelasi 1633 05 (498)
pret, de 42 de lei pe an. Catra. D. D. abonatii Zimbrului. ZIMBRUL, I (1851),
p. 296.
1621 Carcalechi, A. Z. 05 (498)
Se explicS pricina netiparirii, in ultimul timp, a suplimentelor, arStin-
Anuntiu. VEST. R., XXII (1857), p. 33. du-se cS motivul era lipsa de hirtie comandatS in streinState ". Se anunta
Anunta eS Vestitorul Romdnesc igi va inceta aparitia din mai multe apropiata reincepere a publicarii suplimentelor, prin dares Ia ivealS a roma-
motive si ca abonatii vor primi, drept despagubire, pins la sfirsitul anului, nului istoric Mihail le Moldave, datorat contesei Dash, care, precum se
gazeta Anungtorul. gtie, au petrecut in fora noastrS In anul 1846/7".

79
www.dacoromanica.ro
 65(498) PERIODICE ROMAN ESTI :Z
1634 05 (498)
[Instiintare de prenumeratie pentru anul al II-lea de
aparitie]. ZIMBRUL, I (1851), p. 353-356: Foiletonul
Zimbrului.
Se publica si o lunga lista a abonalilor dut anul I de aparitie.
1635 05 (498)
[Anunt al redact'ci, teferitor la abonamentele pentru anti!
al II-lea de aparitie a foii]. - ZIMBRUL, I (1851), p. 373:
Redactiea.
1636 05 (498)
[Anuntarea cu regret a suspendarii periodicelor Zimbrul"
si Foaia Literara", pe data de 24 februarie 1852]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 90.
Priu Foaia Leterara, se inlelege revista lui V. Alecsandri: Romania Lite
rant.
1637 Fotino, A. - T. Codrescu - D. Gusti 05 (498)
[Articol-program, la rcaparitia ziarului Zimbrul "]. -
ZIMBRUL, III (1855), p. 1-2: Moldavia. Iasii. 16 Ianuarie;
G. TRANS., XVIII (1855), p. 48, col. I.
Redactorii isi propun sa dea ziarului deLvoltarea pc care circumstan-
pilo in care se afla arum tare i-o vor ingadui. Conteaza ca se
va rcpcta imbratiosarea cea calduroasa" pe care publicul o acordase zia-
rului pint la suspendarea lui. Vor publica in ziar stiri si articole atingatoare
de intereselc generale ale Wei". Partea literarS se va ingriji cit se va putea
mai bine". Ziarul va aparea zilaic. Secretar de rcdactie: V. Alexandrescu.
Casier: Gb. Petrini.
1638 05 (498)
[Sc anunta ca de la 17 ianuaric a rcaparut ziarul Zimbrul",
redactat de A. Fottno, T. Codrescu si D. Gusti]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 25: Novitalc din nauntru.
1639 05 (498)
[Sc anunta ca abonamcntcic pentru ziarul Zimbrul"
se pot face la libraria Ghcorghe Ioanid, in Bucurcsti]. -
VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 11, p. 1-2: Instiintari.
Se publicl acest anunt, cu ocazia reaparitici ziarului Zimbrul.
1640 05 (498)
[Stire cu privire la nurnarul cititorilor ziarului]. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 184. col. I.
C.Iodrescu], intr-o notita dcsprc gtastul do Icctuia in Virile romancsti,
se plaice ca Zimbrul uu are decit 200 de abonati, de pc arum carora nu isi
poatc acoperi cheltuielile.
1641 Codresco, T. 05 (498)
Rcdactia. - ZIMBRUL, HI (1855), p. 1057-1058.
Cuvinte cu ocazia intrarii ziarului Zimbrul in at patrulea all de existenta.
In (coal an, ziarul va aparea intr-un format marit. Totusi, abonamentul no se
va scumpi, datoritS sprijinului dat in continuare de unii buni compatrioti".
Prograrnul va fi, ca si pins atunci, propasirea si luminarea Romanilor".
Codrescu apeleaza la toti barbatii inzestrati cu cunostinti" sa colaboreze
la ziar. Dupa incheierea articolului, comunica persoanele la care se pot face
abonamente in orasele de provincie din Moldova, in Bucuresti si in Brasov.
1642 05 (498)
[Comentarii ironice, relativ la titlul ziarului Zimbrul "].
- LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 52, p. 2.
1643 05 (498)
[Articol de condamnare a procedceelor de care se folosea
Nepartinitorul", in polemica sa cu ziarcic unioniste].-
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 186, p. 1-3: Iasi 27 Augusta.
Se condamnS procedeul ziarului Nepcirlinitortd, care cSuta 55 atite osti-
litatea autoritatilor asupra gazetelor Zimbrul si Steaoa Dunarii, numindu-le
vag doll& foi °stile guvernului" si amenintindu-le cu represalii din partea
puterii de stat. Se arata cS tabara antiunionista, reprezentata de Neparfi-
nilorui, este cea care calca legile, tipSrind brosuri fSrS indicatii asupra auto-
rului si tipografiei. Zimbrul lupta deschis pentru unirea Principatelor, dar
In marginile legii si deci nu se tame de represalii.
80
www.dacoromanica.ro
05(498)
1644 05 (498)
[Raspuns ziarului Zimbrul"]. - NEPARTINITORUL,
I. (1856), p. 82.
Se exprina uimirea tap de supSrarea provucata gazetei Zimbrul, de
afirmatia din Neptirtinitorut ca exists in Moldova douS foi care fac opozitie
guvcrnului. Recunoscind c3 facuse aluzie la Zimbrul si Steaoa Dunarii, redac-
tia nu vede prilej de minie in afirmatia ca exists si opinii ziaristice opuse
Caimacamici.
1645
05 (498)
[Redactia ziarului Zimbrul" anunta pretul abonamentu-
lui]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 127, p. 1.
Pe 6 turd, 2 galbeni.
1646
05 (498)
[Traducerea unor aprecieri ale ziarului parizian La
Presse" cu privire la Zimbrul" si Steaoa Dui-15.6r]. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 2-3.
Intr-un articol din 8 iulie, polcmizind cu Le Journal de Constantinople,
gazeta franceza elogiaza cele cloud ziare moldovene si Isi exprims siguranta
Ca vor participa la lupta impotriva teoriilor formulate de ziarul otoman cu
privire la Principatele Romfine; de asemenea, exprima regretul ca publica-
moldovene nu spar si in limba franceza.
1647 05 (498)
[Notita cu caracter oficios, ca raspuns la protestul Stelei
Dundrii" ca nu i s-a ingdcluit sa reproduca din Zimbrul"
anuntul cu privire la Banca Moldovei]. - GAZ. DE MOLD.
XXVII (1856), p. 233: Novitale din nauntru.
Se afirma ea, dupa art. 33 din legea presei, afisele seau anonsele publi-
cate in jurnale" nu se pot tipari fara autorizarea specials a politiei. In cazul
anuntului dcsprc Banca Moldovei, guvernul nu putea aproba anunlarea
Inceperii operatiilor acestci band inainte de a fi fost await comisarul pri-
vighitor ccrut de art. 8 at statutelor".
1648 05 (498)
[Polemics cu Gazcta de Moldavia", cu privire la calcarea
legii presei de catre ziarul Zimbrul "]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 162, p. 1: Iasii 27 Iulie.
Zimbrul nu este de parere ca, atunci cind a publicat anuntul cu privire
la inceperca activitatii BSncii Moldovei, a calcat legea presei, dupa cum este
acuzat de Garcia de Moldavia intr-un articol publicat in nr. 53, at arid text
se reproduce in Zimbrul.
1649 05 (498)
[Lista avocatilor cc se ofera a pleda pentru ziarul Zim-
brul", in procesul cc it are cu comunitatea evreiasca din Iasi].
- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 169, p. 2, col.-I.
Intro ei, colouelul Mihail Kogaluiccanu si profesorul N. lonescu.
1650 05 (498)
[Se anuntd c5. gerantul respunzator" al ziarului Zimbrul"
este Iancu Codrescu]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 186,
p. 4: De la Rcdactie.
1651 05 (498)
[Comentarii la schimbarea de conducere a foii 'Zimbrul "].
- STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 252 [gresit: 164]: Bule-
tinul zilei.
Se subliniaza cu bucurie Ca noul gerant, caminarul Iancu Codrescu,
desi no e ruda cu aga Teodor Codrescu, fondatorul mini mai vechi ziar unio-
nist din Moldova, prezinta toate garantiile ca va pastra neschimbata linia
ziarului.
1652 Codresco, T. & D. Gusti 05 (498)
[Anunt cu privire la incetarea aparitiei gazetei]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), supl. la nr. 196, p. 2.
Redactorii anunta ca impregiurarile de fall agiungind a fi de o gin-
gasitne foarte InsemnatS, redactiunea se vede In neputinta de a-si mai publica
giurnalul in conditiile sale de mai naiute". Comunica modul in care se vor
lichida abonamentele.
1653 05 (498)
[Se reproduce din Zimbrul" un fragment din anuntul
despre incetarea acestui ziar, in urma introducerii cenzurii
in Moldova, la interventia Portii]. - TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 295.
05(498) PERIODICE ROMANESTI
1654 05 (498)
[Se anunta de vinzare colectia brosata a Zimbrului", pe
anul 1855]. FOILETONUL Z., V (1856), p. 160: Bibliogra-
fie.
Prelul, 2 galbeni.
1655 05 (498)
[Se anunta ca va aparea Zimbrul si Vulturul", continuind
vechiul Zimbru", organ unionist liberal, sub redactia lui
I. Codrescu si V. Alexandrescu]. STEAOA D., III (1858),
p. 192 [recte: 280], col. I.
1656 05(498)
[Secretariatul de Stat anunta ca. raportul Consiliului
Administrativ Extraordinar cu privire la aprobarea apari-
tiei ziarelor Zimbrul si Vulturul" si Timpul" a fost
rezolvat favorabil de Caimacamie]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 455: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 337: Secretariatul de Stat a Moldovel;
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 2-3.
Costachi Virnav ceruse aprobare pentru publicarea unui jurnal politic,
stientific, literar, industrial, comercial si agricol" cu numele de Tim put. Iancu
Codrescu si Vasile Alexandrescu solicitasera vole de a scoate din nou Zim-
brul, sub titlul de -Zimbrul i Vulturul. Aprobarca s-a dat pe baza legii presei
din 1856, restatornicita. Se publica si raportul Consiliului Administrativ
Extraordinar. In Garda de Moldavia, text roman si francez. In Monitorul
Oficial se publici In plus Referatui Ministerului din Afard, catre Consiliul
Administrativ, semnat de V. Alecsandri.
1657 Codrescu, Iancu sl Vasile Alexandrescu 05 (498)
[Articol-program]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 1-2: Principatele Unite, Iasii 1 Noem. 1858.
Rcdactorii salute repunerca In vigoare a legii presei si Inceputul de uni-
ficare a color doua Principate pe care 1-a perrnis Conventia de la Paris. Declarer:
Unirea este credinta noastra nestxamutata, ca este stindardul nostru poli-
tic". In interior, ziarul va combate prejudiciile sociale si deprinderea lucru-
rilor invechite". Ziarul nu este organul niciunci factiuni; partida sa este
natiunea". Limbajul sin va fi moderat. Zimbrul si Vulturul apare ca o
continuare a ziarului Zimbrul, accentuind si mai mutt ideea unirii.
1658 05 (498)
[Anunt cu privire la locul si orele in care se fac abona-
mentele pentru ziar]. ZIMBRUL $I VULT., IV (1858),
p. 37.
1659 05 (498)
[Profesie de credinta a redactiei]. ZIMBRUL $I VULT.,
IV (1858), p. 69-70: Principatele Unite. Iasii 26 Noem.
Polemizind cu Constitulionariul, redactia afirma ca Zimbrul 4i Vulturul
nu e ziarul niciunei factiuni" ; partida noastra c natiunea". Redactia arata
a ea face parte din acea junime care a Invitat a cunoaste ranile tarii".
Vrea sa trezra,e4 aceasta tars din somnul In care au aruncat-o atitia ani
de suferinte". Redactorii amintesc ca insusi Gr. Bals, pe cind era seful poll-
tiei Capitalci, ti trimisese In exil, pentru ca protestasera Impotriva hotaririi
caimacamului Bals de a destfinta Facultatea Juridica din Iasi, undo redac-
torii erau studenti.
1660 05 (498)
Odata pentru tot-de-a-una. CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 6, p. 1-2.
Se vorbeste despre noua lege a presei si suspendarea aparitiei ziarelor
Zimbrul 4i Vulturul si Steaoa Duntlrii.
05(498) (= ...) PERIODICE IN LIMBI STRAINE
APARUTE IN PRINCIPATELE ROMANE
1661 05 (498) = 3
[Redactia Vestitorului" anunta cu bucurie ca Schweder,
redactorul gazetei nemtesti din Bucuresti, a hotarit sa publice
noutatile din foaia sa si in limba romaneasca]. VEST. R.,
XVI (1851), p. 369.
E vorba de Bukurester Deutsche Zeitung. La 12 decembric 1851, a ape -
rut prunul numarul In nemtnste gl romineste.
www.dacoromanica.ro
05(498)_a
1662 05 (498) = 3
[Comentariu la stirea data de Vestitorul Romanesc" ca
Schweder a hotarit sa redacteze si in limba romana ziarul
Bukurester Deutsche Zeitung"]. ZIMBRUL, 11 (1852),
p. 199: Tara Romaneasca.
Redactia Zimbrului feliciteaza pe d. Schweder despre o aseminc masura".
1663 05 (498) = 3
Programa. ZIMBRUL, II (1852), p. 243-246 [folic-
ton].
Sub acest titlu, se publica un articol-program si au articol cdtre celitori
din ziarul Bukurester Deutsche Zeitung. [N-rele din ziarul german In care au
aparut aceste articole lipsesc din colectia B.A.R.]. Schweder, redactorul
ziarului german, anunta ca, o data cu intrarea in anul al VIII-lea, Bukures-
ter Deutsche Zeitung se va tipari si in limba romana, paralel. Cu acest prilej,
formatul se va mad. Directia gazetei ramIne toss aceeasi: prefers progresul
si opinia ei este conservative ". Prin directele sale relatii" cu Viena, Berlinul,
Petersburgul si Constantinopolul, ziarul va continua sa aduca cele mai curinde
stiri de la rasarit si de la apus". In ce priveste stirile interne, va publica numai
pe acelea care sant si adevarate". Totusi, pretul abonamentului va ramine
acelasi: 2 galbeni pe an; in Bucuresti, abonarca se va face la magazinul
de galanteric" Max Goctsch; in orasele de provincic, uncle slot starostii
cesaro-regesti", se va face abonarca prin ci; in cclelaltc °rase, prin negustori..
Litcrele noi, comandate in Germania, nu i-au sosit Inca. In al doilea articol,
redactia ziarului german elogiaz;t progresele reroute de civilizatie In Wile
romanesti, exemplificindu-le printr-un scurt istoric al presei roman. Anunta
apoi ca deoarece si inalta stapinire Ii intiude mina de ajutor" B.Dt.Z.
va apare de aci inainte si cu text roman.
1664 05 (498) = 3
[Notite ale redactiei, pc linger traducerca articolului-pro-
gram al ziarului Bukurester Deutsche Zeitung", in noua lui
forma de aparitie]. ZIMBRUL, II (1852), p. 243, col.
III, 244, col. II [foileton].
Redactia precizeaza ca publica acest articol-program cu speranta ca
Schweder, redactorul ziarului german, nu se va supara de acest fapt, asa
cum s-a intimplat cu redactorul unei gazete cc tirma sa apart si n-a mai iesit
la lumina. Totodata, anunta ca, in Iasi, abonarea pentru gazeta germana
se face la libraria Hristofor si Comp.
1665 05 (498) = 3
Din programa jurnalului din Bucuresti germano-roman.
G. TRANS., XV (1852), p. 27-28.
Se arata ca foaia germana din Bucuresti va apdrea in limbile genitalia
si romana si ca pastreaza opinia ci conservativa",, De asemenca, se subli-
niaza caracterul pretios al informatiilor extern si interne date de aceasta
foaic bucuresteana.
1666 05 (498) 3
[Se anunta ca Gazeta Germane din Bucuresti va apa-
rea publicind un text paralel, german si romanesc]. GAZ.
DE MOLD., XXIV (1852), p. 5: Tara Romaneasca.
Se subliniaza ca Gazeta Germana a lost condusa timp de opt ani de Karl
Schweder. Gazeta de Moldavia aplauda o asemenea idee uimerita" de a
publics si text romanese.
1667 05 (498) = 3
[Karl Schweder, redactorul ziarului Bukurester Deutsche
Zeitung", anunta ca foaia sa va reveni la vechiul format].
BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 133: An die geehr-
ten H. H. Abonenten mcincr Zeitung.
Declara ca incercarea sa de a edita foaia in limbile genitalia si romana,
marindu-i formatul, a dat gres, soldindu-se cu pagube materiale. De aceca,
revinc la formatul in care a aparut 7 ani, numai in limbo. gennana.
1668 05 (498) 3
[Nota redactiei, care isi exprima parerea de rau la publi-
carea instiintarii Gazetei Romano-Germane" din Bucuresti
ca aceasta gazeta va aparca iarasi numai in limba germana].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 141: Tara Romaneasca.
1669 05 (498) = 3
[Conditiile de abonare pe semestrul al II-lea 1853]. --,
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 189: Die Bukurester
Deutsche Zeitung.
81
 05(498) 3 PERIODICE ROMANEST1 05(408)=4

1670 05 (498) = 3 1681 05 (498) = 4

Einladung zur Pranumeration auf den Jahrgang 1854 [Se anunta ca., la biroul de expeditie al Stelei Dunarii",
der Bukurester Deutsche Zeitung" BUKURESTER DT. se primesc prenumeratii pentru Le Courrier de Bucarest"].
Z., IX (1853), p. 395. STEAOA D., II (1856), p. 40: Bibliografie.
Se vestesc conditiile de abonare. Se subliniaza cri gazeta va milita indeo- Pretul pe un an: 3 galbeni.
sebi pentru ordine §i pentru ascultarea legilor.
1682 05 (498) = 4
1671 05 (498) = 3 [Aprecieri cu privire la gazeta nou aparuta Le Courrier
[Se anunta ca, dupa o indelungata intrerupere, a reap5.rut de Bucaresrj. STEAOA D., II (1856), p. 41-42: 'rera
Jurnalul German din Bucuresti "]. GAZ. DE MOLD., Romanesca.
XXVI (1854), p. 343: Novitale din nauntru. Se subliniaza ca noua gazeta e a patra dintre cele subventionate de guvern,
dupe Bulelinul Oficial, Vestilorul Romanesc 0 Garcia German& Pentru Le
1672 05 (498) = 3 Courtier de B. guvernul ar fi facut mari sacrificii". Scopul sau este sa pre-
[Ynstiintare pentru abonati, la inceperea semestrului al zinte strainatatii fmprejurarile din Principate si sa combati abuzurile mici-
II-lea de aparitie]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. lor functionari din Tara Romineasca. Ca exemplu de felul cum isi face
201: Die Bukurester Deutsche Zeitung. ziarul datoria, se reproduce un articol de critica asupra fabricarii si distri-
buirii piinii In Bucuresti.
1673 05 (498) = 3
[Polemics in jurul atitudinii politice a ziarului].BUKU- 1683 05 (498) = 4
RESTER DT. Z., X (1854), p. 277-278: Donaufursten- [Despre aparitia in Principate a foii Jurnalulii Principa-
thumer. teloru G. TRANS., XIX (1856), p. 50: Tran-
Redactia ziarului protesteaza fate de afirmatia din foaia germane Wan- silvania.
derer precum ca B. DI. Z. ar fi manifestat in trecut puternice simpatii pentru Se arata ea Steaoa Dundrii reprodusese o ;tire din aceasta foaie. E
Rusia. Afirma ca a cautat cel pu(in sa alba o atitudine ncpartinitoare", dar vorba de gazeta Le Courtier de Bucarest.
nu si-a negat niciodatS felul sau german de a gindi, neuitind ca e o foaie ger-
mana. 1684 05 (498) = 4
[Se anunta aparitia la Bucuresti, cu incepere de la 1 ian.
1674 05 (498) = 3 1856, a foii Le Courrier de Bucarest, journal des Principau-
Einladung zur Pranumeration auf den Jahrgang 1855 der tes Danubiennes"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 55-56:
Bukurester Deutsche Zeitung. BUKURESTER DT. Z., Tier'a romanesca si Moldavi'a.
X (1854), p. 397.
Karl Schweder, proprietar si redactor, anunta ca si in at 11-lea an foaia
1685 05 (498) = 4
sa Ili va respecta programul propus la inceput: a mijloci schimbul spiritual [Libraria Noua din Iasi anunta ca face abonamente pen-
intre Principatele Romine si strainatate"; a lupta pentru progres si impo- tru ziarul Le Courrier de Bucarest"]. ZIMBRUL, IV
triva obscurantismului". Comunica si conditiile abonarii. De la 1 ian. (1856), nr. 22, p. 4: Avis.
1855, editor at ziarului va fi tipograful Fr. Ohm, care it tiparise pins atunci. Se comunica pretul abonamentului. Textul In limbo. franceza.

1675 05 (498) = 3 1686 05 (498) = 4

[Gazeta de Moldavia" regrets moartea lui Karl Schweder, [Articol la incheierea primului an de existents]. LE
fondatorul Gazetei Germane de Bucuresti"]. GAZ. DE COURRIER DE B., I (1856), nr. 96, p. 1.
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 81: Novitale din Subliniaza ca Le Courtier de Bucarest e prima gazeta scrisa fu limba
nauntru. franceza care a putut sa implineasca un an de existents in Tara Romineasca.
Imprejurarile politice nu i-au permis sa trateze chestiunile interne a5a cum
1676 05 (498) = 4 iii propusese. 0 data cu reluarea Conferintei de la Paris, spera ca starea aceasta
[Se public& programul foii franceze care apa.rea la Galati: de lucruri se va schimba si ziarul isi va putea indeplini misiunea.
Bulletin Commercial du Bas-Danube"]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 142: Novitale din nauntru. 1687 05 (498) = 4
Bulelinul este redactat de Ch. Neeser si F. Thiel. [Comunicatul oficial prin care sint aratate motivele sus-
pendarii ziarelor Curierul de Bucuresti" si Steaoa Dunarii"
1677 05 (498) = 4 'ZIMBRUL IV (1856), nr. 72, p. 1.
[Lista membrilor redactiei ziarului]. LE CONSTITU- Pentru primul, motivul este interpretarea teudentioasa a unor stiri din
TIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 1: Iassy, le 20 Novembre. presa strains; pentru eel de-al doilca, publicarca anal articol contra religiei.
1678 05 (498) = 4 1688 05 (498) = 4
Profession de foi. LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), [Articol in care se expune scopul si programul publicati-
nr. 1, p. 1. ei]. L'ETOILE DU D. [Iasi], I 1856), p. 1: Iassy 26 Juillet
Se precizeaza ca atitudinea acestui ziar va fi de respectare a dreptu- 1856.
rilor Principatelor, conform vechilor capitulatii si Conventiei de la Paris. Se arata ca publicatia apare ca o editie franceza a ziarului Steaoa Dund-
Articolul constituie versiunea franceza a programului publicat in nr. 1 din rii, pentru a face cunoscut Europei felul cum sint asimilate ideile not 5i intro-
Constilulionariur. duse in organismul politic 5i social at Principatelor. Jurnalul va milita ca
1679 05 (498) = 4 si Steaoa Dundrii din 1855 pentru unirea Principatelor, sub suzeranitatea
Turciei, dar cu propria for autonomie. Subliniaza ca temeliile unirii fusesera
LE COURRIER DE B., I (1855),
[Articol-program]. puse prin Regulamentul organic din 1830.
nr. 1, p. 1-2: Bucarest.
Ziarul va avea ca stop sa contribuie la cunoasterea juste a Principatelor 1689 05 (498) = 4
Romine de catre francezi, sit releveze capitalistilor si negustorilor din Europa [Se anunta aparitia, in tipografia Buciumul Roman,
resursele imense pe care It le-ar putea oferi aceste Sri atit de bogate Si de a ziarului L'Etoile du Danube"]. ZIMBRUL, IV
putin cultivate. Ziarul va publica articole de fond, principalele stiri interne, (1856), nr. 158: Bibliografie.
un rezumat din ziarele straine, miscarea porturilor din Principate si docu- Se accentueaza ca scopul acestui giurnal este de o insemnatate mare
mente Si vesti care ar interesa comertul. In foileton, va publica literature, pentru impregiurarile de fats ".
cronici teatrale etc.
1680 05 (498) = 4 1690 05 (498) = 4
[Se anunta din Bucuresti, la 30 decembrie, ca au aparut L'Etoile du Danube est-elle vendu a l'ex-prince Gr. Ghyka?
vreo patru numere din Le Courrier de Bucarest"]. L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 23-24.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 399: Tier'a romanesca si Raspunde insinuatiei din Neparlinilorul ce L'Eloile ar fi subventionata
Moldavi'a. de ex-printul Ghica, pentru a-i face elogiul. Declare ca elogiul facut but Ghica,

82
www.dacoromanica.ro
05(498)=4 PERIODICE ROMANESTI ALMANAHURI. CALENDARE 059(498)

in articolul lui Hurmuzachi cu privire la Banca Moldovei, ii aparline in pri- doua on pe saptamina, o foaie cu litere evreesti, in limba
mul rind acestuia. Dezvaluie ca, inainte de a aparea, Neptirtinitorului i se vorbita de Israelitii din Principate "]. STEAOA D., I (1855),
hdrazise titlul de Sentinela Mo 'daub, corespunzator misiunii sale antiunio- p. 24. Bibliografie.
niste. Tnsa venirea patronilor sai la conducerea Moldovei a obligat gazeta E vorba, probabil, de gazeta Korot Hainnt [Cronica timpului], care a
la masca imparlialitalii. inceput sa apard la Ia0, in 1855.
1691 M... 05 (498) = 4 1701 05 (498) 92.4
Catre filologi. NEPARTINITORUL, I (1856), [Notita comentind cu bucurie aparitia unei gazete evreiesti
p. 73-75. in tipografia Buciumul Roman]. ZIMBRUL, III (1855),
Ironizeaza unele grgeli de gramatica §i limbd din edijia franceza a zia- p. 866-867.
rului Steaoa Dunarii. Anunja cS proprietarii Nepartinilorului" au pus sa
se confecjioneze o medalie in valoare de 25 de galbeni austrieci, care se va
da ca premiu acelui filolog care va reu§i sa descifreze textul editiei franceze 059 ALMANAHURI. CALENDARE
[L'Etoile du Danube]. Pe aceastd medalie, va fi zugravit naufragiul Ste lei"
la gurile Dunarii si vor fi incrustate nseripple. Auri sacra fames 1i Regim (Clasate in ordine alfabetica)
pecunia. Text roman §i francez.
1702 Kjogalniceanu], M. 059 (498)
1692 05 (498) = 4 Calendarele anului 1855. ROMANIA LIT., I (1855).
[Raspuns foii Nepartinitorul" In chestiunea editiei fran- p. 25-26.
ceze la Steaoa Dunarii"]. STEAOA D., H (1856), nr. 63, Trece critic In revista urmdtoarele calendare: al lui G. Bari( din Bralov,
p. 249 [gresit: 161]. al lui Ekhard din Bucovina , calendarul lui Gorjean din Bucure§ti, al Buciu-
Se raspunde articolului din Nepartinitorul, semnat M., In care se cri- mului Roman" din I4 §i al lui G. Asachi, aducind toate elogiile acestuia
ticau erorile de limbd francezd din L'Eloile du Danube. Se ironizeazd afirmajia din urma.
din gazeta adversa ca va da un premiu in galbeni de Austria" cititorului
care va afla cele mai multe gre§eli. 1703 059 (498)
[Instiintare din 30 decembrie 1850 privind timbrarea
1693 05 (498) = 4 calendarelor pe 1851]. G. TRANS., XIV (1851), p. 5-6,
[Se anunta reaparitia Ia Bruxelles a foii Steaoa Dunarii", Se arata modalitatea §i prejul acestei timbrdri yi se fixeazd sanc(iunile.
a carei aparitie fusese oprita de cenzura din Moldova]. In caz de neexecutare, precizindu-se ca aceste publicajii nu pot sa se espund
G. TRANS., XIX (1856), p. 383: Cronica straina. ca 'nand Ia loc de vinzare... pita clad nu vor avea pus legiuitul timbre.
E vorba de foaia L'Eloile du Danube, care a apdrut In Bruxelles in anii
1856-1858. 1704 059 (498)
[Redactia Vestitorului Romanesc" anunta ca are de
1694 05 (498) = 4 vinzare citeva exemplare din Almanahul pe anul 1852, tipa-
[Se anunta reaparitia in Belgia a foii Steaoa Dunarii"]. rit la Iasi]. VEST. R., XVII (1852), p. 115-116.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 399: Intimplari de zi. Se publics cuprinsul Almanahului.
1695 05 (498)=4 059 (498)
1705
[Articol-program]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I [Sumarul Almanahului pe 1854, tiparit la Institutul tipo-
(1857), p. 1.
grafic al Albinei]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
Se subliniazd ca L'Eloile du Danube din Ia§i, care nu era decit reflexul p. 396.
ziarului Steaoa Dundrii, trebuind inceteze existenta acolo, prin abro-
garea legii presei §i, deci, a libertalii de discujie, reapare acum in Belgia. 1706 059 (498)
Deli redacjia nu mai e aceeali, gazeta va continua intocmai linia politica [Se anunta ca s-a tiparit Almanahul pe 1859"]. PA-
a foil de la Iasi. Se anunja ca principala preocupare va continua O. fie ideea TRIA [Iasi], I (1858), supl. nr. 8, p. 30. ,
unirii Principatelor.
Se publied cuprinsul.
1696 05 (498) = 4
1707 059 (498)
[Despre aparitia in strainatate a foilor Opiniune'a" si
Steaoa Dunarii"]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 16. [Notita despre intentia cabinetului literar roman din
Se afirma cd ambele ziare urmau sa fuzioneze. E vorba de L'Eloile Oradea" de a edita un almanah]. G. TRANS., XV (1852),
du Danube, care aparea la Bruxelles, si Opiniune'a, ce apArea la Paris. p. 319, col. I.
1697 05 (498) = 4 1708 059 (498)
[Anunt pentru abonati, in legatura cu aparitia gazetei]. [Societatea de lectura a junimii oradene anunta ca. a pus
L'ETOILE DU D. [Bruxellles], I (1857), p. 37: Avis. sub tipar Almanahul societatii, sub titlul de Ziorile Biho-
Se anunta ca, pind la 1 febr. 1857, gazeta va apArea saptaminal. Pe tot rului"]. G. TRANS., XVII (1854), p. 252.
timpul cit va dura sesiunea Divanurilor ad-hoc, gazeta va aparea de doud
on pe sAptAmind si chiar de mai multe ori, dacd va fi nevoie. 1709 059 (498)
[Redactia anunta ca face subscrieri pentru Ziorile Biho-
1698 05 (498) = 4 rului", almanahul Societatii de lectura a junimii romane din
[Se anunta ca ziarul Steaoa Dunarii" din Bruxelles este Oradea]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 257-258:
interzis in Turcia]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), Monarhia Austriaca.
p. 168: Novitalele zilei. Prelul unui exemplar: 1 R. 30 cr.
E vorba de L'Etoile du Danube.
1710 059 (498)
1699 05 (498) 4 [Corespondents din Urbea Mare Oradea Mare prin
tine petite feuille de semaine a un grand journal quoti- care se anunta ca a aparut Almanahul Societatii literare a
dien de Vienne. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), tinerimii romane oradene]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 228. p. 33: Corespondintia.
Articol in care se protesteaza impotriva interzicerii de cAtre Austria 1711 059 (498)
a expedierii zianilui L'Etoile du Danube, prin teritoriul austriac.
[Despre almanahul tinerimei romane oradene Ziorile
1700 05 (498) 92.4 Bihorului "]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 74: Transsil-
[Proprietarii tipografiei Buciumul Roman din Iasi sint vania.
felicitati pentru ideea de a tipari, incepind de la 10 oct., de Recenzie elogioasd.

83
www.dacoromanica.ro
 059(498) ALMANAHURI . CALENDARE 059(498)

1712 059 (498) 1726 059 (498)

[Se anunta ca a iesit de sub tipar Almanahul Statului] [Se anunta ca, savirsindu-se editia I-ia a calendaru-
VEST. R., XVI (1851), p. 96. lui adevaratului Cazamia pe anul 1854, acum a iesit a doa
Se arata unde se aria de vinzare si cuprinsul pe scurt. editie "]. VEST. R., XVIII (1853), supl. la nr. 97, p. 1.
1713 059 (498) 1727 059 (498)
Almanahul Statului. VEST. R., XVIII (1853), p. 76. [Se anunta ca a iesit de sub tipar Calendariul adevara-
Se anunta ca a ieit de sub tipar Almanahul Sicaului pc 1853. Se arata tului astrologii antich Cazamia. Pentru anulu 18551.
cuprinsul si pretul. VEST. R., XIX (1854), supl. la nr. 97, p. 2.
Acest calendar este urmat" de Calendariula mohamedan ci Calendar
1714 059 (498) de peirecere.
[Se anunta ca, in curind, va aparea Almanahul Statului"
pe anul 1855]. VEST. R., XX (1855), p. 24, col. II. 1728 059 (498)
Doritorii de a-I cumpara Sc vor adresa redactiei Vestilorului Romanesc. [Se anunta ca a iesit de sub tipar si se afla de vinzare
vestitul si adevaratul Cazamia, tiparit In frumoasa tipo-
1715 059 (498) grafie a St. Mitropolii"], VEST. R., XIX(1854), p. 400:
[Se anunta aparitia Almanahului Statului", pe anul /nstiintari.
1855, si cuprinsul sau]. VEST. R., XX (1855), p. 88: Cuprinde $i istorii frumoase 6 placute". Redactia recomanda acest
Instiintari. calendar.

1716 059 (498) 1729 059 (498)

[Se anunta de vinzare Almanahul Statului" pc anul [Se anunta aparitia editiei a doua din Calendarul ade-
curent]. VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 25, p. 2. varatului astrolog antic Cazamia", In libraria Gheorghe Ioa-
Se publics continutul acestui almanah. nid]. VEST. R., XX (1855), supl. la nr. 5, p. 2.
1717 1730 059 (498)
059 (498)
[Se anunta el Almanahul Statului pc anul 1858 se afla de [Se anunta ca. la libraria Gheorghe Ioanid a iesit de
vinzare la toate librariile, cu pretul de 3 sf.]. ANUNT. supt tiparfi Calendarul cu povestirele adevaratului astrolog
R., V (1858), nr. 40, p. 4. antic Cazamia pe anul bisect 1856 "]. VEST. R., XXI
(1856), supl. la nr. 6, p. 1.
1718 059 (498) Se arata 5i cuprinsul calendarului, care confine material referitor la
[Se anunta ca, la tipografia Buciumului Roman, a iesit de istoria tarii ; pretul, 2 sfantihi.
sub tipar Calendaria pe 1851"]. zrmBRuL, I (1851),
p. 208. 1731 059 (498)
Pretul unui exemplar este 5 lei. [Se anunta ca a iesit de sub tipar Calendarul cu poves-
tirile adevaratului astronom antic Cazamia, pentru anul
1719 059 (498) bisect 1856, ilustrat cu tablourile forteretelor din Marea Bal-
[Se anunta spre vinzare Calendariul pc 1852 "]. ZIM- Heal. ANUNcATORUL, IV (1856), p. 8: Tnstiintari.
BRUL, II (1851), p. 186: Foiletonul Zimbrului. Se publica §i cuprinsul; pretul, 2 sfanti.
E vorba de calendarul tiparit in tipografia Buciumului Roman. Se repro- 1732 059 (498)
itice §i tabla de materii a calendarului.
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Calendarul allu vesti-
1720 059 (498) tului Astrolog Cazamia pe anul bisect 1856, ilustrat, a doa
[Cuprinsul Calendarului pe anul 1853", publicat la tipo- editiune cu adaos"]. ANUNcATORUL, IV (1856), p. 4:
grafia Buciumului Roman]. GAZ. DE MOLD., XXIV Bibliografia.
(1852), nr. 95, p. 278: Bibliografie. Se arata pe scurt cuprinsul.

1721 059 (498) 1733 059 (498)

[Se anunta de vinzare Calendarul pe 1856"]. ZIM- [Se vesteste ca a aparut, de putine zile, in Tipografia
BRUL, IV (1856), nr. 1, p. 4: Bibliografie. Diecezana din Sibiu, calendarul pe anul 1853]. G. TRANS.,
Se publics si tabla de materii a calendarului tipArit In tipografia Bueiu- XV (1852), p.276.
mul Roman.
1734 059 (498)
1722 059 (498) [Se anunta iesirea de sub tipar a Calendarului pe 1854].
[Se anunta ca., din tipografia lui C. A. Rosetti, a iesit de TELEGRAFUL R., I (1853), p.276: Sibiih.
sub tipar Calendar pentru anul 1852, ilustrat cu gravure"i. Calendarul costa 12 creitari §i cuprinde probleme de agriculture. E vorba
VEST. R., XVI (1851), p. 356: Instiintari. de Calendarul Tipografiei Diecezane.
Se arata pc scurt si cuprinsul.
1735 059 (498)
1723 059 (498) [Se anunta ca a aparut Calindariul" pe 1855 al Tipo-
[Se anunta ca a iesit de sub tipar Calendar pentru Anul grafiei Diecezane din Sibiu]. TELEGRAFUL R., II (1854),
de la Hristos 1857"j. ANI:NcATORUL, IV (1856), p. 275: instiintare.
p. 340. Se indica pretul si cuprinsul: pe linga materialul calendaristic, mai cuprinde
Se arata uncle se afla de vinzare; pretul until exemplar este 1 sfantih. poezii poporale" si pove0 interesante si haracteristice".

1724 059 (498) 1736 059 (498)

[Se anunta ca a aparut si se afla de vinzare calendarul [Se anunta de vinzare calendarul pe anul 1857 al Tipo-
pe anul 1858, in care se cuprinde si viata Patriarhului Ni- grafiei Diecezane din Sibiu]. TELEGRAFUL R., IV (1856),
fon... precum si o cantoneta: Dascalul Caracangea".] RO- p. 288.
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 176.
1737 059 (498)
1725 059 (498) [Corespondents In care se comenteaza aparitia calenda-
[Se anunta ca. a iesit de sub tipar Calendarul VeFtitu- rului pe anul 1857, tiparit de Tipografia Diecezana din Si-
lui Astronomu Cazamiea pe Anal 1854"]. VEST. R., biu]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 290-291: Tran-
XVIII (1853), p. 345: Insiintari. silvania.

84

www.dacoromanica.ro
 059(498) ALMANAHURI. CALENDARE 05(498)

1738 059 (498) 1750 059 (498)

[Se recomanda spre lectura Calendarul diecezan" pe Calindariulu pentru poporulu romanescu G. TRANS.,
anul 1858, aparut la Sibiu). TELEGRAFUL R., V (1857), XVI (1853), p.330, 334.
p. 341-342: Transilvania. Se anunta aparitia acestui calendar pe anul 1854, Intocmit de G. Barit.
Se publics cuprinsul calendarului.. In eel de-al doilea anunt, se publics cuprinsul calendarului.

1739 059 (498) 1751 059 (498)

[Editura Tipografiei Diecezane din Sibiu anunta ca va
aparea calendarul pe anul 1859].
(1858), p. 135: Instiintare.
TELEGRAFUL R., VI ri]].-
[Se anunta ca a iesit din tipar Calindariulii" lui G. Ba-
G. TRANS., XVII (1854), p. 336: Transsilvania.
1752 059 (498)
1740 059 (498) Calindariulu pentru poporulu romanii, Intocmitii de
[Anunt referitor la Calendarulti Istoricu si Literar" pe Gheorghie Barit pe anulil 1855. G. TRANS., XVII (1854),
1859, editat de Christ Ioanin si C-nie Romanov]. DIM - p. 338.
BOVF]A, I (1858), p. 48: Instiintare. Se anunta aparitia, prettil si cuprinsul lui.
Se comunica amanuntit cuprinsul calendarului. 1753 059 (498)
1741 059 (498) [Se anunta ca se pregateste editia a II-a a Calindariului"
[Editorul George Ioanid anunta ca a aparut Calendarul pe 1855 al lui G. Barit]. G. TRANS., XVII (1854), p. 392:
istoric si popular pe anul 1857"]. ANUNCATORUL, IV Transsilvania.
(1856), supl. la nr. 91, p. 1 ; VEST. R., XXI (1856), p. 336. 1754 K. [ogalniceanu], M. 059 (498)
Se publicA si cuprinsul. [Comentariu dezaprobator in legatura cu dispozitia data
de $aguna, interzicind clerului ortodox din Transilvania sa
1742 059 (498) citeasca Gazeta Transilvaniei" si Calindarul" lui G. Barit].
[Editorul George Ioanid anunta ca a iesit de sub tipar STEAOA D., I (1855), p. 141: Iassii 22 Decemvri.
Calendarul istoric si popular cu prevestirile adevaratului
astronom antic Cazamia pe anul 1958"]. ANUNT. R., IV 1755 059 (498)
(1857), nr. 92, p. 4. [Se anunta O. a iesit de sub tipar Calindarulti pentru
Se publics sumarul calendarului si se arata ea cuprinde de asemenea un poporulii romanii alu lui G. Barit pe anulu bisectil 1856"].
tablou: Moartea lui Mihai Viteazal, desenat de Lecca. G. TRANS., XVIII (1855), p. 328.
Se publicl si cuprinsul calendarului.
1743 059 (498)
[Editorul George Ioanid anunta ca, peste putine zile, va 1756 059 (498)
iesi de sub tipar Calendarul istoric si popular" pe anul [Se anunta vinzaiea, la autor si in libraria Nemeth din
1859]. ANUNT. R., V (1858), nr. 96, p .4 ; ROMANUL, Brasov, a calendarului lui Barit pe anul 1856]. G. TRANS.,
II (1858), p. 306. XIX (1856), p.316.
Se reproduce tabla de materii a volumului.
1744 059 (498)
[Editorul George Ioanid face cunoscut ca a iesit de sub 1757 059 (498)
tipar Calendarul istoric si popular pe anul 18591. ANUNT. [Se anunta ca se afla sub tease calendarul lui G. Barit
R., V (1858), supl. la nr. 98, p. 2 ; ROMANUL, IT (1858), pe anul 1857]. G. TRANS., XIX (1856), p. 629: Partea
nr. 103, p. 310. Neoficiosa. Transsilvania.
Cuprinde diferite materii nationale foarte interesante pentru tot Roma -
nul, precum si site subiecte instructive si not ". 1758 . 059 (498)
[Se anunta di a aparut Calendarul pentru poporul ro-
1745 059 (498) manesc" pe anul 1857]. G. TRANS., XIX (1856), p. 348.
[Se anuntra ca va aparea un nou calindariu romanesc1. Se publicl cuprinsul calendarului lui G. Barit, instiintindu-se el poate fi
G. TRANS., XIV (1851), p. 428, col. II. cumparat de la autor sau de la librartil Naneth.
Calendarul va aparea din noun tipograf roma:leaser de la Brasov si 059 (498)
1759
se va vinde in librAria NOmeth.
[Se anunta ca, la Brasov, s-a pus sub tease Calendariul
1746 059 (498) poporului roman "]. G. TRANS., XX (1857), nr. 69, p. 270
[Anunt despre aparitia Calendarului pentru poporul ro- [gresit: 280].
minesc", pc anul 1852, la Brasov]. G. TRANS., XV (1852), 1760 059 (498)
p. 16.
Se anuntA pretul (16 creitari) si modalitatea de procurare a acestei lucrAri,
[Sc vesteste ca a aparut Calindariulu pentru poporulu
tipArite in nova tipografie a Brasovului.
romanii pc anulA comunn 1858 intocmith de G. Barit"].
G. TRANS., XX (1857), p. 348.
1747 059 (498) Se public:* tabla de materii a calendarului.
[Cuprinsulamanuntit al calendarului pc 1853, editat 1761 059 (498)
de G. Barit si tocmai iesit dc sub tipar]. G. TRANS., [Se vesteste ahonatilor ca vor primi, in prima jumatate
XV (1852), p.284. a lunii noiembrie 1858, calendarul lui Barit pe anul 1859].
Se publicA tabla de materii a calendarului. G. TRANS., XXI (1858), p. 266.
1748 059 (498) 1762 059 (498)
[Se anunta aparitia celci de-a doua editii a Calenda- [Se anunta ca a aparut Calendariulii pentru poporulti
rului pentru poporul rominesc" pe anul 1853, al lui G. Barit]. romanii pe a. 1859", do Gh. Barit]. G. TRANS., XXI
G. TRANS., XV (1852), p. 386. (1858), p. 282.
Sc comunicA pretul si cuprinsul calendarului.
1749 059 (498)
[Se anunO. ca apare Calendariulu, invetiatoriulu popo- 1763 059 (498)
rului redigeatu si compusu de D. proprietariu al lui, Georgiu [Cuprinsul Calendarului pentru Romani pe anul 1852",
Baritiu"1. FOAIE PT. MI NTE, XVI (1853), p. 272: Bi- care se tiptiretc la Institutul Albinei]. GAZ. DE MOLD.,
bliografia. XXIII (1851), p.404: Bibliografia romaneasca.

85
www.dacoromanica.ro
059(498) ALMANAHURI. CALENDARE 059(498)=3

1764
[Cuprinsul Calendarului nou pentru Romani pe anul
1853", tiparit la Institutul Albinei]. GAZ. DE MOLD.,
059 (498) 1778
Unicul calendar. - VEST. R., XXI (1856), p. 348.
059 (498)

Se anunta cA acest calendar al lui Gorjan a iesit de sub tipar si se afla de

XXIV (1852), nr. 96, p. 282: Bibliografia. vinzare la librarii.
1765 059(498) 1779 059 (498)
-
[Sumarul Calendarului pentru Romani" pe anul 1854,
tiparit la Institutul Albinei]. GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 399 [gresit: 396]. pe anul 1858 "]. -
[Libraria Socec anunta de vinzare Calendarul Unirel
ROMANUL, I (1857), nr. 36, p. 3.
Se indica pretul.
1766 059(498)
1780 059 (498)
- [Cuprinsul Calendarului pentru Romani pe anul 1855 "].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 396. [Libraria Socec face cunoscut ca a iesit de sub presa lito-
grafica Calendarul Unirei pe anul 1858, de perete"]. -
1767 059 (498) ANUNT. R., IV (1857), nr. 90, p. 4; ROMANUL, I (1857),
[Cuprinsul Calendarului pentru Romani pe anul bisect nr. 33, p. 4: Instiintari.
1856 "] GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 392. Pretul unui exemplar este de 2 sfanti.
1768 059 (498) 1781 059 (498)

lendar pentru Romani pe anul 18561. ANUNcATORUL, -

[Se anunta ca, la libraria Ioanid, se afla de vinzare Ca-
IV (1856), p. 16: Instiintari; VEST. R., XXI (1856), supl.
nr. 6, p. 1.
Este ilustrat cu 8 stampe cu subiecte nationale; s-a publicat la Institutul
Albinei de la Iasi. Costa 3 1/2 sfantihi.
1769 059 (498)
[Se anunta ca s-a tiparit un calendar de perete pe anul
1859 si se afla de vinzare la toate librariile]. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 382; ROMANUL, II (1858), nr. 90,
p. 258: De observat.
Se adauga ca acest calendar, unit In felul sau prin frumusetea coloarelor
si a formatului, se poate pune si In cele mai briliante saloane". De asemenea, se
arata ca pentru mul(imea coloarelor, de care se compune, nu a Post cu putinja
de a se tipari mai mull de cit 500 exemplare". Pretul unui exemplar este 1

publicat de Institutul Albinei].

(1856), nr. 100, p. 312.
-
[Sumarul Calendarului pentru Romani pe anul 1857",
GAZ. DE MOLD., XXVIII
sfan(ih.

1782 059 (498)

[A. Oncescu anunta ca se afla de vinzare, la libraria So-
1770 059 (498) cec, Memorandu sau Carticica-de-notatil, cu harta Roma-
[Sumarul Calendarului pentru Romani pe anul 1858 "]. niei, cu numirea postelor, a targurilor din Principat si a sar-
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 400. batorilor anului 1858"]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 90,
p. 3: Instiintari.
1771 059 (498)
1783
anul 1858].
graf ie.
-
[Se anunta de vinzare Calendarul pentru Romani" pe
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 8: Biblio- [Se anunta ca se afla de vinzare, la libraria Gh. Ioanid,
Memorandu carticica de notat cu harta Romaniei, cu
059 (498)

1772
[Se anunta ca s-a tiparit Calendarul pentru Romani
059 (498) -
numirea postelor, a targurilor din Printipat si a sarbatorilor
anului 1859"] ANUNT. R., V (1858), nr. 98, p. 4: Instiin-
tan ; NATIONALULt, I (1858), p. 36: Anunciuri.
sirul XVIII"]. PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la nr. 8,
p. 40. 1784 05 (498) = 3
Se publics cuprinsul.

1773 059 (498)

[Se
pe anul 1854]. -
anunta ca a aparut Bukurester Haus-Kalender"
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 369:
Anuntatorul comun.
[Libraria Christ. Ioaninu & Comp. Romanov anunta ca Editor: Iosef Kopeinig.
va aparea Calendarul prosperitatii pe anul 1858"]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 90, p. 4. 1785 059 (498) = 3
Colaboreaza mai multi barba(i propasitori ai literaturei noastre", ca [Redactia Vestitorului Romanesc" recomanda. Calen-
Aristia, Bolliac, Aricescu, Costiescu. Va fi ilustrat si cu un tablou, reprezen- darul de Bucuresti pentru Germani, tiparit in frumoasa tipo-
tind Unirea sau prosperitatea aminduror surori romane". grafie a D. Iosif Copainig"]. VEST. R., XIX (1854),
p. 380: Instiintari.
1774 059 (498) Acest calendar, pe lingA allele, coprinde niste aratari de minune de fru.:
[Libraria Christ. Ioaninu & Comp. Romanov anunta ca a moase"; pre(ul este de un slant si trei crei(ari.
iesit de sub tipar Calendarul prosperitatir]. ANUNT.
R., V (1858), nr. 4, p. 4. 1786 059 (498) = 3
Pretul unui exemplar este de 2 1 2 sfanti. [Se anunta ca a aparut Gemeinnutziger und unter-
haltender Hauskalender" pe anul 1855]. BUKURESTER
1775 059 (498) DT. Z., X (1854), p. 380.
[Se anunta ca va iesit de sub tipar, in cursul lunii noiem-
brie, Calendarul Romanului pentru anul 1959"]. ROMA-
NUL, II (1858), nr. 82, p. 329.
- Editor: Iosef Kopeinig.

1787 059 (498) = 3

[Se vesteste ca a aparut Gemeinnutziger und unterhal-
1776 059 (498) tender Bukurester Hauskalender ftir Katholiken, Protestan-
[Se anunta ca a aparut Calendarul Romanului pe anul ten und Altglauber", pe anul 18561. BUKURESTER DT.
1859"]. ROMANUL, II (1858), nr. 102, p. 306. Z., XII (1856), p. 4.
Pretul calendarului este de 3 lei si 15 parale. Editor: Iosef Kopeinig.

1777 059 (498) 1788 059 (498) = 3 -I- = 94.511

[Se anunta ca. Unicul calendar", calculat de J. Gorjan, [Se anunta ca a aparut un calendar In limba german& si
-
se aft& sub tipar si, la 8 noiembrie 1856, va fi de vinzare la
libraria roan Socec si comp.] VEST. R., XXI (1856),
p. 324.
resti].
der.
-
maghiara, pe anul 1856, la libraria A. Danielopolu, In Bucu-
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 8: Kalen-

86
www.dacoromanica.ro
 06 SOCIETATI STIINTIFICE. ACADEMII 06(498.3)

06 SOCIETATI $TIINTIFICE. ACADEMII. 1797 06 (439.2)

CONGRESE STIINTIFICE. MUZEE [Dare de seam& despre adunarea anuala a Reuniunii
pentru Cunoasterea Transilvaniei]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 271: Transilvania.
1789 Brendusianu, Iacob 06
Disertatiune despre Reuniuni peste tot, si in specealetate 1798 06 (439.2)
despre Reuniunile in sciintie si arti leberali; tinuta cu oca- [Se anunta c& Daniel Dozsa proiecta ridicarea unei aca-
siunea adunarei literarie insocirei de calificatiunea junimei demii ardelene In Cluj, care sa fie dotata. cu 150 000 tio-
romane, in Urbea-mare 22/10. Maiu 1853. FOAM PT. rini si sa fie izvorul literaturii, al stiintelor si al economiei
MINTE, XVI (1853), p. 171-172, 177-180. nationale"]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 365: Transsil-
ArgumenteazS ca tot ce e grandios In istoria omenirii s-a infapt uit prin vania.
unirea fortelor omenesti. In afara do solidaritatea omenirii in general, mai
1799 06 (439.2)
exista si reuniuni restrinse pentru propdsirea stiintelor sau a artelor ; caracteris-
ticile tor; rolul for in culturile strain, lipsa for in Principatele RomSne; [Comentarii la hotazirile luate in adunarea general& din
necesitatea de a se stimula propasirea cultural& a romanilor din Transilvania. Cluj de Care societatea 1nva.tatorilor care se ocup& cu cu-
noasterea patriei noatre"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 270,
1790 06 (437.5) col. I.
[Se anunta ca Andreiii $aguna a fost numit membru at Intr -o corespondenta din Cluj, publicata in p. 269 270, se subliniaza cu
Societatii pentru cultura terii si cunostinta terii in ducatul bucurie hotarirea societAtii de a culege toate scrierile raposatului conte Iosif
Bucovina"].
tamplarI de zi.
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 166: In- Kemeny" -constind din colec(ii de documente cu privire la istoria Transil-
vaniei.
Se aminteste ca Saguna era membru onorar si in Societatea ardeleana
pentru stiintele naturii " din Sibiu. 1800 06 (44)
1791 06 (439.2) Introducerea lui Montalambert in academia frantozeascl
[Se vesteste ca, la Medias, va avea loc adunarea Reuniu- si cuvantarile zise cu aceasta ocasiune. G. TRANS., XV
nii pentru Cunoasterea Transilvaniei]. - - TELEGRAFUL (1852), p. 97 : Foiletonul.
R., I (1853), p. 123: tntamplari de zile. Cu prilejul descrierii receptiei publicistului si omului politic Charles Forbes
E vorba de societatea germanS Verein fur Siebcnburgische Landeskunde. de Montalembert la Academia Franceza, se dau citeva amAnunte asupra sta-
tutului acestei institu(ii.
1792 06 (439.2)
[Corespondents din Medias asupra desfasurarii adunarii 1801 06 (496)
anuale a Reuniunii pentru Cunoasterea Transilvaniei]. [Se anunta ca Academia de stiinte si frumoase scrieri"
G. TRANS., XVI (1853), p. 152-153. din Constantinopol a numit o comisie pentru a studia si a
Dare de seama asupra acestei adunari, semnalindu-se si lectura unor poezii adopta cea mai buna sisterra pentru redactia unui dictio-
poporane romanesti, de catre I. Schuller. De asemenea, se anunta prezentarea, nar coprinzator de toate cuvintele turcesti, arabe si persane,
in aceasta adunare, a machetei monumentului lui Stefan Roth. intrebuintate in limba otomana."]. VEST. R., XVI (1851),
p. 292.
1793 06 (439.2)
[Notitb. In legiltura cu sedinta sectiei din Sibiu a Reuniu- 1802 06 (498)
nii pentru Cunoasterea Transilvaniei]. BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 384, col. I. [Se regret& lipsa unei societati de Invatati a romanilor
din Principate]. G. TRANS., XV (1852), p. 360: Cronic&
Se subliniaza necesitatea ca sA lucreze in strinsa legatur& cu sectiile din strains.
Sighisoara si Medias.
Regretul este exprimat cu prilejul unei stiri privitoare la activitatea unel
1794 06 (439.2) astfel de societati la Belgrad.
[$tiri in legatura cu viitoarea adunare general& a Reuniu-
nii pentru Cunoasterea Transilvaniei, la Brasov]. 1803 06 (498)
G.
TRANS., XVIII (1855), p. 246: Transsilvania. Brasovii, [Notita redactiei la Programa premiului Rosetti"].
9 Augustil v. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 36.
Anun(indu -se programul tuturor festivitatilor, se subliniaza ca
adunarea generala - -
pe linga Redac(ia isi exprima speran(a c3 donatia contelui Rosetti va servi ca
exemplu la cei avuti", ca sa jertfeasca" pentru infiintarea unei sotietati aca-
Reuniunca va lucra si in sec(ii: cea geografico-istorica"
si cea natural-istorica". demice, care sa se ocupe numai cu cercetari de tot feliul sl cu studiul limbii si
al istoriei" romanilor.
1795 06 (439.2)
[Dare de seam& despre adunarea din Sighisoara a Reu- 1804 [Bolintineanu, D.] 06 (498)
niunii pentru Cunoasterea Transilvaniei]. G. TRANS., 0 intreprindere Sciintifica. DIMBOVITA, I (1858),
XIX (1856), p. 258: Monarchi'a austriaca. Transsilvania. p. 50.
Se rezumS citeva comunicari stiintifice tinute in aceasta adunare si se Semneaza: Redac". Dui:4 ce vorbeste de filoromSnii din strainAtate,
infatiseaza situalia materiala a societatii. citindu-le numele, comenteazS cu simpatie ini(iativa lui Canini pentru crearea
1796 06 (439.2) unui Institut Filologo-sciincifico-comercial" in Principate. Reproduce lista
subscriitorilor cu cite 50 si 100 de galbeni, la acest institut. Intre ei, arhim.
[Corespondents datata: Reghin 23 August n., cu privire Efrosin Poteca, $t. si N. Golescu, G. Magheru, egumenul Poenaru.
la festivitatile si lucrarile adunaxii generale a Reuniunii pen-
tru Cunoasterea Transilvaniei, care avusese loc in Reghin]. 1805
G. TRANS., XX (1857), p. 253 254: Transsilvania. 06 (498.3)
La dezbateri, vorbind de activitatea Reuniunii, Trausch mentioneaza [Alegerea unor not membri In Societatea de medici si
cartea de documente pentru istoria Ardealului, lucrata din colectiuni de naturalisti din Iasi]. ZIMBRUL, I (1851), p. 265: Iasii.
G. D. Teustch si Fr. Firnhaber (Urkundenbuch our Gcschichte Siebenbiirgens )" ; Sint alesi membri onorari: Ahmed Vefik Efendi, comisarul Portii in Prin-
anunta ca Academia stiintificA din Viena va primi in publicatiunile sale si cipate, si Samuel Gardner, consul englez in Moldova, iar F. Nogues, redactor
Scriptores rerum Transilvanicarum". Reuniunii i se recomanda scrierea lui Fried. la Le Journal de Constantinople, este ales membru corespondent.
Muller: Siebenbiirgische Sagen. Se mai mentioneaza scrierile: icoane din tre-
cutul Reghinului" de Haltrich; biografia comitetului Sachs de Hartenek" de 1806 06 (498.3)
R. Fabricius si ultime 2 sarcini din istoria Sasilor din Ardeal pentru poporul [tnstiintarea Societatii de medici si naturalisti din Prin-
sasesc" de G. D. Teutsch. De asemenea, se mentioneaza o sum& de lucrari din cipatul Moldovei c& vornicul Ra.ducanu Roset a fost ales
domeniul stiintelor naturale cu privire la Transilvania, de Fr. Fronius, discu- prezidentul ei]. FOAIA SOC. DE MEDICI, I (1852), p.
tate in adunarea Reuniunii. 201-202.
7 Bibliografia analitica c. 3102
87
www.dacoromanica.ro
06(498.3) SOCIETATI STIINIIFICE. CONGRESE. MUZEE 069(439.2)

1807 06 (498.3) 1815 069 (439.2)

-
[ Stiri desprea alegerea conducerii Societatii de medici si
naturalisti din Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 341: Novitale din nauntru ; STEAOA D., I (1855),
urmeaza sa se infiinteze la Cluj].
p. 366: Transsilvania.
-
[Consideratii despre rostul Muzeului Transilvaniei, care
G. TRANS., XIX (1856),
p. 57-58. Se enumera scopurile acestui muzeu gi se mentioneazA cA Academia din
D. Ralet e ales presedinte, doctorul In drept Anton Winkler e ales vice- Pesta lansase un apel pentru sprijinirea acestei initiative.
presedinte, car doctorul A. Fatal secretar.
1808 Frenkel, dr. 06 (498.3) 1816 069 (439.2)
[Se anunta ca s-a aprobat propunerea contelui Emeric
dova]. -
[Articol despre societatea de medici si naturalisti din Mol
STEAOA D., I (1855), p. 105-106.
rsi pune tntrebarea de ce aceastA societate cu o existents aproape de 30-
-
Miko de a se infiinta un muzeu al Transilvaniei, la Cluj].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 10: Transilvania.
de ani" a stirnit atit de putin interes In press gi in public? Crede ca pricing
principalA stA in faptul ca societatea oi-a concentrat in mod exclusiv interesul
asupra administrArii colectiilor sale muzeale, din domeniul stiintelor naturii,
neglijInd activitatea stiintifica propriu-zisA.Propune ca societatea ss organi-
1817
[Diferite donatii destinate
069 (439.2)
Muzeului Transilvaniei].
G. TRANS., XX (1857), p. 2, 10, 14, 18 si 22: Transilvania,
-
zeze no ciclu de prelegeri populare, care vor contribui la cresterea interesului
public pentru activitatea ei. -
43: Monarchi'a Austriaca, 54, 70, 82 si 98: Transsilvania;
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 10, 13 14, 18, 26,
30, 38, 46 si 82: Transilvania.
I[onescu], I.
1809
Societatile de agricultura.
p. 189-190.
- JURN. AGRIC., I (1858),
06 (498.3)

-
1818 [Sulu(] mitropolitul Alexandru [Sterca] 069 (439.2)
Museulu Ardealului. G. TRANS., XX (1857), p. 13:
Vorbind de societatile de agricultura din Europa, autorul noteazA diferite Partea Neoficiosa.
informatii cu privire Ia Societatea de Istorie Naturall din Moldova, care avea Sub acest titlu, se publics o scrisoare catre redactie a mitropolitului Al.
gi o sectie agricolA. St. Sulut, prin care acesta elogiaza actiunea contelui Emeric Miko de a aduna
subscrieri din partea tuturor fiilor patriei, indiferent de nationalitate si confe-
siune, pentru ridicarea unui Muzeu al Transilvaniei. Sulut arata ca i-a promis
063 CONGRESE STIINTIFICE tot sprijinul, avind In vedere ca la conducerea muzeului vor fi si romini. Ape-
leaza la clerici oi poporeni sa-1i dea concursul. AlaturA, spre publicare, tra-
ducerea instiintarii publicate de un ziar maghiar in aceasta chestiune.
1810 [Barnuti] , [Simeon]e 063
Congresele stiintifice. FOAM PT. MINTE, XVII (1854), 1819 069(439.2)
p. 193-195.
Subliniaza cs reuniunile stiintifice sint o noun aplicAciune a ideei sotiali".
Scopul lore de a pune in contact oamenii cu idei inaintate din diferite localitati.
tatei museului ardeleanu. -
Insciintiarea in privinti'a oferturiloru (daruriloru) socie-
G. TRANS., XX (1857), p.13.
Traducerea unei Instiintari apArute in gazeta maghiarA din Cluj" in -
Pentru aceasta, on e suficient tiparul. AratA ce datoreazA cultura europeanA
care se anuntA primele donatii, In obiecte gi bani, pentru viitoru
congreselor stiintif ice. Crede ca, la noi, ar fi in primul rind necesar un
Muzeu al Transilvaniei.
congres pentru unificarea ortografiei.

1820 F. 069(439.2)
069 MUZEE despre un bat dat in folosul
[Corespondentra. din Cluj
fondului Muzeului patriotic"]. G. TRANS., XX (1857),
p. 17-18: Transsilvania.
St. M.
1811 069 (439.2)

-
[Propunere de a se crea un muzeu national in regiunea
Hategului]. G. TRANS., XV (1852), p. 317-318.
1821
[Se anunta ea, dupa toate probabilitatile, urma O. se
069(439.2)

Propunerea se face intr-o corespondents din Hateg, datatA: Hatiegu,

10/22 Sept. 1852. - 11i exprimA parerea ca muzeul 55 se infiinteze la Gradiste
gi ss adune antichitAtile din regiune. Intr-o notita, redactia sprijina propune-
literati "]. -
alature la Muzeul Transilvaniei si o societate academics de
G. TRANS., XX (1857), p. 34: Austria.
rea. 1822 069 (439.2)
1812
[Se anunta ca, In Transilvania, guvernul austriac se
069 (439.2) sul Muzeului Transilvaniei].
p. 43: Austria.
-
[Se anunta ca baronul Sina da un hal la Viena, in folo-
G. TRANS., XX (1857),

-
()cup& cu deosebita activitate pentru infiintarea unui muzeu
national"]. STEAOA D., I (1855), p. 38: Austria. 1823 069 (439.2)
1813
[Comentarii Ia un articol din gazeta Siebenbiirger Bote"
069 (439.2)
national al Transilvaniei].
p. 82: Transilvania.
-
[Informatii despre situatia financiara a viitorului Muzeu
TELEGRAFUL R., V (1857),

vania.
-
cu privire la eforturile de a se crea un mare centru de cul-
tura la Cluj]. G. TRANS., XIX (1856), p. 113; Transsil-
1824 Miko, Emeric 069 (439.2)
Se arata cA, in Transilvania, a devenit puternica dorinta de a crea un centru Impartasire privitoare la lucnirile societatii Museului
cultural In Cluj, care sa constea dintr-o societate literarA" gi un muzeu ardelean. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 105-106.
provincial", ce BA lucreze Impreuna. Se subliniaza emulatia bare aristocratic Instiintare privind alcAtuirea adunArii consultative a muzeului. Traducere
maghiari, de a sprijini aceste planuri. Se da ca un exemplu de imitat gestul lui din Kolossvcfri KOrlany.
Emeric Miko de a dArui pentru acest duplu institut" un vast teren cu grading,
in Cluj. 1825 069 (439.2)
1814
[Comentarii In legatura cu aprobarea data de guvernul
069 (439.2)
[Se vesteste ca Emerik Miko se afla la Viena, pentru a
mijloci aprobarea statutelor Muzeului
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 314: Intimplari de zi.
Transilvaniei]. -
(1856), p. 354: Austria.
-
din Viena proiectului contelui Emeric Miko, pentru infiin-
tarea unui muzeu al Transilvaniei]. G. TRANS., XIX 1826 069 (439.2)

amp.
Se vesteste cA se lanseaza Hate de subscriptie, in vederea realizArii acestnl -
[Stiri despre activitatea comitetului Muzeului national
ardelean din Cluj]. G. TRANS., XX (1857), p. 194 si 210;
Transsilvania, 314: Austria, 367: Transilvania,

88
www.dacoromanica.ro
069(439.2) MUZEE POLIGRAFII 082.1

1827 M. [ihali], S. 069 (439.2)

[Corespondents In care semnaleala donatia a 200 de mi-
-
nerale facuta Muzeului gimnaziului din Blaj de consilierul
de prefecture Lazar]. G. TRANS., XXI (1858), p. 208:
Dintre Ternave, in Iuliu 1858.
1828
[Profesorul Simion Mihali apeleaza la romani sa trimita,
pentru colectiunea zoologica a gimnaziului din Blaj, animale
de diferite soiuri]. G. TRANS., XXI (1858), p. 250.
-
A. Dumas, Eugene Sue, George Sand, Balzac, Chateaubriand
si ca va incepe tiparirea tor]. VEST. R., XVIII (1853),
p. 232; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 228: Literariu.
Arata ca va tipari: Lelia, Artur, Vioontele de Bragelona, Now; Eloisa.
Dame cu Camelii etc. Toate traducerile vor Intocmi o biblioteca. de 24 de volu-
me. Pretul abonamentului la cele 24 de volume este de 76 de sfantihi.
069 (439.2)
1838
Libraria George loanid din Bucuresti. VEST. R., XX
(1855), supl. la nr. 96, p. 1: Bibliografie; FOILETONUL
- 082.1

Z., I (1855), p. 352: Bibliografie.

1829
[Eforia Instructiei Publice, care administreaza Muzeul si
Biblioteca Nationala de la Sf. Sava, face apel la toti ro-
manii, care poseda colectii de antichitati sau carti rare, sa
daruiasca din acestea Muzeului sau Bibliotecii].
[T.R.], 1857, p. 76.
Numele donatorilor se vor publics prin jurnale; apelul este semnat de
[Apostol] Arsache si G. Costa-Foru.
1830
[Eforia Scoalelor aduce multumiri arhimandritului Efro-
sin Poteca, egumenul manastirii Motru, pentru donatia sa
de 20 bucati monede vechi, facuta Muzeului National].
BULETIN [T.R.], 1857, p. 228.
1831 Papazolu, maior D.
Colectie de antichitati din Romania a d. Maiora D.
Papazolu. CONCORDIA, I (1857), p. 83-84, 91, 112.
069 (498.1) G. Ioanid comunica abonatilor gi cititorilor lista cartilor care au aparut
si care se MIA sub tipar din Biblioteca Litterarie", seria I si seria a II-a, pre-
cum si o lista de mai multe scrieri, editate separat.
BULETIN
1839 C.[odrescu, T.]
- 082.1
instiintare literara. ZIMBRUL, III (1855), p. 627-628.
Prezinta publicului moldovean realizarile editoriale ale librarului G.
Ioanid din Bucuresti, In ceea ce priveste Seria I din Biblioteca Litterarie"
editata de el. Comenteaza promisiunile lui Ioanid referitoare la seria a II-a.
069 (498.1) Inregistreaza cu satisfactie fagaduiala lui Ioanid ca, In seria a doua,
limba traducerilor si a scrierilor originale vs fi mai marginita In
- radicalism". Indeamna pe traducAtori sa cugete ca ei nu lucre numai pentru
a fi intalesi de doi-trei". Din cauzS ca stilul traducerilor editate de Ioanid au
Post prea neInteles", publicul moldovean nu prea le-a cumparat.
069 (498.1)
1840

-
[Librarul Gheorghe Ioanid anunta. ca din Biblioteca
Litterarie" a iesit de sub tipar prima serie de 7 opere].
- 082.1

Arata cum a intocmit colectia sa si cum slut ImpArtite obiectele: monede, VEST. R., XXI (1856), supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie.
statui, bijuterii de argint oi alama, arme, vase de lut, minerale, reptile, carti Operele publicate sint: Lelia de G. Sand, In 3 vol.; Mauprat de G. Sand,
rare romanesti si strAine. In 2 vol.; Mont- Revecu de G. Sand, In 2 vol.; Natcherii de Chateaubriand,
1832 069 (498.3) In 3 vol.; Matilda de Eugene Sue, In 4 vol.; Artur de Eugene Sue, In 3 vol.,
[Stire despre donatia de 6000 de lei a domnitorului Mol-
dovei, facuta Cabinetului de Istorie Naturals]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 71: Novitale din nauntru ; G.
- Gil -Bias de Le Sage, in 4 vol. Pretul fiecarui volum este de 86 de sfantihi.

1841 082.1
TRANS., XIV (1851), p. 96: Tiara romaneasca shi Molda- [Librarul Gheorghe Ioanid anunta ea se afla sub tipar
via.
Cabinetul din Iasi fusese fntemeiat, cu 17 ani in urma, de Cihac, Bel si
Zota.
Monte Christo", Regina Margot"].
supl. la nr. 6, p. 2: Bibliografie.
-
operele lui A. Dumas: Iacobini si Girondini", Contele de
VEST. R., XXI (1856),

Vor forma seria a II-a din Biblioteca Litterarie".

1833 069 (498.3)
[Instiintarea Societatii medicilor si naturalistilor din Iasi 1842 082.1

netul" societatii]. -
ca orice fiara, precum lupi, ursi 5.9., sa se trimita la Cabi-
Departamentul din launtru.
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 409: -
[Carti aparute In Biblioteca Litterarie" a lui Gheorghe
Ioanid]. ANUNcATORUL, IV (1856), p. 320; VEST.R.,
XXI (1856), p. 304.
Sint anuntate: Regina Margot de Al. Dumas, 3.vol. cu 94 de gravuri;
Misterele Inouisiliei de V. Fereal, 2 vol. cu 10 gravuri, trad. de P. M. George-
08 POLIGRAFII scu ; Iacobinii ci Girondinii sea Cavalerul de la cease Polio de Al. Dumas, trad.
de G. A. Baronzi ; Fidentrata de Lamermoor de Walter Scott, cu 10 gravuri,
CULEGERI SI SERII had. de G. A. Baronzi.

1843 082.1
1834 082.1
[Librarul-editor G. Ioanid anunta o serie de carti ce vor
[Planul unei biblioteci clasice universale"].DIMBOVITA, aparea in Biblioteca Litterarie"]. ANUNcATORUL, IV
I (1858), p. 28. (1856), p. 320: VEST. R., XXI (1856), p. 304.
Se comunica planul de editare -
anuntat de D. Bolintineanu si Christ. Aceste cacti sint: Pujol de Aragon, Cordele de Monte Christo de A. Dumas,
Ionin si Comp., cu citeva luni mai Inainte, printr-o programa". Se anunta Istoria Tarei Ronsanesti fi Moldaviel, Coring sau Italia, Grecia 4i insurecliile
operele care se vor traduce din toate literaturile, fncepind cu scrierile autorilor
el, Resbelul fi civilisafia, Respectul autoritiffilor stabilite, Insureclia Chisel.
antici greci oi latini, precum si operele originale care se vor tipari. Editarea
va Incepe cind se va cunoagte numarul total al abonatilor din provincie.
1844 082.1
1835 082.1 [Editorul George Ioanid anunta pe abonatii la Biblio-
clasica-universals.
56, 68, 76, 84, 88.
-
Lista Dlor abonati din Bucuresti la marea biblioteca
DYMBOVITA, I (1858), p. 28, 36, 40,
teca Litterarie" ca a iesit de sub tipar Regina Margot",
in 3 volume, de Al. Dumas]. TIMPUL-CJ, I (1857), nr. 17,
p. 4.
1836 082.1 Totodata vestegte volumele care vor 1,1 In curled de sub tipar, cele care
se aflau sub tipar, precum ;I cele care vor intra sub tipar.
[Se anunta ca s-au pus sub press. partea I, vol. IL si
de T. Cipariu]. -
partea a II-a, vol. r-II, din Biblioteca de mana", editata
FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), 1845 082.1
p. 116: Bibliografie.
1837 082.1
tarii colectiei Biblioteca Litterarie"]. ANUNT. R., IV
(1857), nr. 28, p. 4; SECOLULU, I (1857), nr. 33, p. 4.
-
[Anunt al librarului G. Ioanid cu privire la mersul edi-

[Librarul si editorul Gheorghe Ioanid anunta ca posed& In Anunt se prezintS lista completa a cartilor din seria a II-a a Biblio-
mai multe manuscrise cu traduceri din operele scriitorilor tecii Litterarie", precum oi o lista de carp care se vor tipari ulterior.

89

www.dacoromanica.ro
082.1 POLIGRAFIIMANUSCRISE . CARTI RARE 096

1846 082.1 o noun descoperire, tot acolo: tratatul incheiat Intre domnul Moldovei Petru
[Apel catre public al librarului-editor G. Ioanid]. gi regina Elisabeta a Angliei, in 1588. Ca atare, corecteazA afirmatia facuta
ANUNT. R., IV (1857), nr. 36, p. 4; CONCORDIA, I (1857), de A. Treb. Laurian, In notele sale de calatorie publicate in Garth: Transit-
p. 124. vaniei, sub forma de epistole, ca la Oxford ar exista un vechi manuscris roma-
nese din 1429.
Se plinge ca numarul cititorilor de carti romanesti e prea mic, astfel ca
volumele editate de el in Biblioteca Litterarie" zac in depozitele sale cite 6-8 1853
ani. Cere publicului sa Incurajeze stradaniile sale pentru cultura romaneasca.
091
Apeleaza la cei bogati, Ca sa imite exemplul patriotilor din Grecia gi sa interne- Unu tetaru in literature. STEAOA D., I (1855), p. 48.
ieze biblioteci prin lard. Reproducindu-se gi comentindu-se articolul lui G. Sion din Patria, se
ironizeaza usurinta dovedita de A. Treb. Laurian dind informatii inecxacte
1847 Bujoreanu, Ioan M. si A. Matraca 082.1 despre Tetraevangheliul copiat in manastirea Neamlu. Se subliniaza ca
D-lui George Ioanid, librarib-editor (Raspuns la Appelul A. T. L. a indus prin aceasta in eroare gi Departamentul Instructiei Publice
dumisale publicat in jurnalul Concordia", Nr. 33 anul 1857). din Moldova, care a trimis la Oxford pe profesorul N. Ionescu, sa stoats o copie
ANUNT. R., IV (1857), nr. 51, p. 4. de pe acest presupus manuscris in limba romana.
Recunosc ca plingerile lui Ioanid, cu privire la lipsa de sprijin a publi-
cului cititor, erau indreptatite. Indeamna pe cei cu posibilitati materiale sa-1
1854 L.[aurian], A. T. 091
sprijine pe acest editor, in sfortarile lui pentru dezvoltarea literaturii romane. [Scrisoare catre redactor cu privire la manuscrisul calu-
garului Gavriil din 1429]. FOAIE PT. MINTE, XIX (1856),
1848 082.1 p. 6-8; Iasi, 16 Dec. 1855.
[Editorul George Ioanid publica titlurile lucrarilor tipa- Descrie manuscrisul Tetraevangheliului slavon copiat de calugarul Gavriil
rite in prima si a doua serie din Biblioteca Litterarie "]. din manastirea Neamlu in 1429, aflat de A. T. L. in Biblioteca Bodleiana"
ANUNT. R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1. de la Oxford. Reproduce, in limba originals gi in traducere romaneasca: fisa de
Inregistrare a manuscrisului in catalogul din 1854 al bibliotecii gi diferite adno-
In al doilea anunt, din aceeasi paging, cornunica gi titlurile a8 taxi in limba italiana pe marginea manuscrisului.
scrieri, ce vor pune succesiv sub tipar.

1849 082.1 1855 5aguna, Andreiu 094

[Editorul George Ioanid anunta ca a inceput sa se pu-
blice si a III -a serie din Biblioteca Litterarie"]. ANUNT.
R., V (1858), supl. la nr. 26, p. 1: ROMANUL, II (1858),
supl. la nr. 40, p. 1.
Totodata, arata lucrarile ce s-au tiparit din aceasta serie gi cele ce se vor
tipari.
1850 082.1
[Lista cuprinzind numele abonatilor la colectia Biblio-
teca Religioasa Morals ", pc anul 1852]. EHO ECL., II
(1852), supl. la nr. 12, p. 49-52.
Prea Cinstitilor P.P. Protopopi, C. Administrator) pro-
topopesti si C. Preotime eparhiala: TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 105-106.
Circulars. $aguna subliniaza insemnatatea cartilor vechi aflate in pas-
trarea bisericilor. Atrage atentia intregului der ca in vreme ce in trecut de
au fost pastrate cu sfintenie in ultimul timp au inceput sa fie considerate ca
vechi gi nefolositoare si azvirlite cine stie unde. Le cere sa le adune indatA la un
loc de pastrare sigura, in biserica. Fiecare preot va intocmi, in dublu exemplar,
o lista de cartile vechi, atit ale bisericii, cit gi ale particularilor din eparhie.
Al doilea exemplar se va trimite episcopiei, spre a servi de informare cercetSto-
rilor limbii gi literaturii noastre vechi.

1856 094
09 MANUSCRISE. CART! RARE, PRETIOASE [Se anunta de vinzare o Evanghelie greco-romaneasca...
tiparita la Buzeu in anul 1693"]. STEAOA. D., H (1856),
p. 36; Avis.
1851 091 Se afla de vinzare la profesorul scoalei publice din TatArasi".
[Se anunta ca Departamentul Instructiei Publice din Mol-
dova a invitat pe profesorul N. Ionescu ca cu prilejul cala- 1857 094
toriei sale la Paris sa se deplaseze si la Oxford. spre a [Raspunzind la apelul facut in jurnalul Zimbrul", spa.ta-
copia manuscrisele vechi romanesti semnalate in biblioteca rul Alecu Virnav doneaza Arhivei Statului o carte de pravile
din acea localitate]. STEAOA D., I (1855), p. 15: Sciin %i imparatesti, tiparita in 1646 in manastirea Trei Erarhi].
si artc. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 249; Arhiva
1852 Sion, G. 091
Statului; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 241: Novitale
din nauntru.
Un documentil insemnatil. PATRIA [Bucuresti], I
(1855), p.281. 1858 096
Articol In jurul descoperirii manuscrisului evangheliei romanesti de la Se anunta ca a aparut un ceaslov cu toate icoanele co-
Oxford. In urma cercetarilor lui C. Hurmuzachi, se precizeaza ca e vorba de sin lorate si celelalte pe hirtie VEST. R., XIX (1854),
ms. slavon, copiat la manastirea Neamlu in 1429. C. Hurmuzachi mai comunica supl. la nr. 34: Instiintari.

90
www.dacoromanica.ro
 1 FILOZOFIE
1(0) GENERALITATI. ISTORIA FILOZOFIEI
11/12 PROBLEME GENERALE. METAFIZICA
13 + 15 PSIHOLOGIE
16 LOGICA
17 MORALA. ETICA

www.dacoromanica.ro
 1 FILOZOFIE
1(0) Generaliteili. Istoria filozofici
11112 Problente generale. Metafizica
13+15 Psiltologie
16 Logicti
17 Morald. Etica

1 (0) GENERALITATI. ISTORIA FILOZOFIEI 1868 Benescu, Ilie 1(38)

Diogene gi Apostolii. - PREDICATORULU, I (1857),
1859 1(04) p. 105-112.
Princip, sistema, doctrines. - FOAIE PT. MINTE, XIV Autorul semneaza ca profesor al Seminarului Mitropoliei, - Poleinizeaza
(1851), p. 180-182, 187-188, 205-206, 209. cu articolul din Anunlalorul, nr. 19, semnat S. S., In care era aspru criticat
Defini(ia principiului, sistcmei si doctrinci, In filozofic. ImpArtirea doctri- Predicalorulu pentru articolul Diogen, publicat in p. 17-21, pentru motivul
nelor in: religious; psihologice si sociale. La doctrinele social; se vorbeste de ca ar fi denigrat filozofia clines, in persoana lui Diogcne. I. B. raspunde ca arti-
opozitia dintre doctrina progresului" si cea a innapoierii". colul a lost tradus din opera unui autor de mare prestigiu: Gabriel Thomson,
conte de Oxenstirn [Oxenstierna]. Reproduce (in p. 108-109) textul francez
1860 pe care 11 tradusese. Arata ca chiar unii autori antici I-au condamnat aspru pe
1(04)
Diogene, precum Laer(iu, dupes Teofrast". Citeaza si parerea defavorabild a
Filosofia filosofiloru. - PREDICATORULU, I (1857), lui Balzac.
foileton, p. 89-94.
Citeva cuvinte despre: Analiarsis, Thales, Pitagora, Plato; Aristotcl, 1869 1(38)
Zenon, Epicur, din punctul de vedere ale moralei crestine. Indemn pcntru Rugaciunca until filosofil Stoicu. - JURN. AGRIC.,
ccrcetarea naturii si insusirea cuccririlor stiintelor naturale, fares a renun(a la I (1858), p. 185: Morala.
religie.
Se comenteaza, din punctul de vedere al moralei crestine, textul unei
rugaciuni a lui Epictet.
1861 1(37)
Scientele la Romani. IV Filosofia. - FOAIE PT. MINTE, 1870 1(38)
XIX (1856), p. 90-91. Spirit frumosti in trup urita. - G. TRANS., XV (1852),
Scurta schita istorica. Se prezinta inceputurile, sub influenta filozofiei p. 257-258: Foiletonul.
cline; se mcntioneaza rolul lui Cicero in dczvoltarea filozofiei latine ; se citeaza Se publics diferite date in legatura cu biografia si filozofia lui Socrate.
ccilal(i filozofi ai romanilor.
1871 1(38)
1862 1(37) Socrate. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 131-132.
Cicerone. - G. TRANS., XV (1852), p. 350-351, 352- Schita asupra vietii si invataturii sale.
355, 357-358: Foiletonul.
Se prezinta via(a, opera si o parte diu ideile filozofice ale lui Cicero (despre 1872 1(43)
zeitate, filozofia practices etc....).
Kant and Hufeland. - BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 2.
1863 Cicerone 1(37)
Scurt articol despre raporturile personale dintre cei doi giuditori.
Visulu lui Scipione. - NATIONALULU, I (1858), p. 77-
78, 81-82. 1873 1(44)
Traducerea scricrii SOMPlitiM Scipionis, din limba latina, de V. B.[ocrescu]. Diderot filosof. - EHO ECL., I (1851); p. 46-47.
V. B. aratI ca a tradus accasta opera atit din cauza frumusetii subiectului,
Se dau citeva date biugrafice despre Diderot si apoi se reproduce un frag-
cit si pentru ca sa arltarn putcrea ce are limba romans sprc a traduce litcrar
ment din scrierile lui.
lirubile clasice".
1874 1(498) (07)
1864 1(37)
[Notita cu prilcjul aparitiei cartii Marcu Aureliu Anto- [Guilom de Terboni anunta ca va tine, la Bucuresti,
un curs popular de filosofie practices stiinta naturale].
niu Filosofulti", traducere de Mihaile Velceanu, paroh al - ROMKNUL, I (1857), nr. 25, p. 4: Cu inalta voe.
Dogneschei]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 230:
Monarhia Austriaca. Cursul se va tine In limba germana, In sala Bosse'. Intrarea: 7, 3 si 2 Man-
till.
1865 I.[onescu], L 1(37)
1875 1(= 92.4)
Marcu Aurelie (161-181). - JURN. AGRIC., I (1858),
p. 136. Grands-hommes israelites. Maimonide. - ISRAELITULU
Prezinta pe scurt inva(atura morals a lui Marcus Aurelius, asa cum reicse
R., I (1857), nr. 8, p. 1-3, nr. 10, p. 1-3, nr. 11, p. 1-3,
nr. 13, p. 1-3 [foileton].
ea din cartea I a cugetarilor sale.
Via(a si opera filozofului. - Traducere din limba germana in limbile
1866 [Benescu, Die] romans si franceza, de Samuel Mille!, dupes un articol aparut In Garcia univer-
1(38)
said a /udaismului, editata de Dr. Philipsohn, la Magdeburg.
Diogen.- PREDICATORULU, I (1857), foileton p. 17-21.
Articol. - Contests calitatea de filozof a lui Diogene. II asaza In rindul
extravagan(ilor.
11/12 PROBLEME GENERALE. METAFIZICA
1867 S.S. 1(38)
Un adevarat studiu asupra lui Diogen. - ANUNT. R., 1876 111.83
IV (1857), nr. 19, p. 1-2, nr. 20, p. 1-2. Doaa epistole insemnate. - TELEGRAFUL R., V (1857),
Raspunde articolului din Predicaforula si pledeaza pentru pozitiunea de p. 220, 224, 228: Varietati.
fratie ce trebue sa ocupe religiunea si filozofia", afirmind ca religia nu clstiga Traducere de R - n. - Schimb de scrisori intro Bayle si Shaftesbury.
mimic contestind filozofii antici. Discutrie filozofica despre adevar, divinitate, scopul vietii.

93
www.dacoromanica.ro
 113/119(3) FILOZOFIE PSI HOLOG 1 E 136.1

1877 [Baran, I.] 113/119 (3) 1887 134

Despre patru elemente antice, pamantulfi, apa, aerulu
si foculu. ISIS, III (1858), p. 348-349, 358-359.
Expune legile generale Ia care slut supuse corpurile: a impenetrabilitatii,
a inertiei si a gravitatii ; cite trei stari de agregatie ale corpurilor; elementele
chimice si numarul lot. Arata cc intelegeau anticii prin cele patru elemente.
Un mister. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 61,
p. 141-142: Albina Romaneasca.
Consideralii asupra odo-magnetismului". Se exprima convingerea ca
omul e un organism odo-magnetic", avind polul negativ Ia cap si polul pozi-
tiv la picioare. In consecinla, se formuleaza parerea ca in somn sau in caz

1878 122 (3)

de boala - pozilia corpului omenesc in raport cu punctcle cardinale joaca
un mare rol.
Reflessiunea. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 131.
Schila sumara asupra raspunsurilor pc care le-au dat filozofii dinaintea
1888 134
lui Socrate Ia problema cauzei primate a universului. Magnetizm. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 97,
p. 285: Albina Romaneasca..
Despre experientele de hipnotism si magnetism ale lui Jobar din Bruxelles.
13 + 15 PSIHOLOGIE 1889 134
0 esperientie de magnetizm. GAZ. DE MOLD., XXV
1879 13 + 15 (498) (07) (1853), p. 359: Albina Romaneasca.
[I. Baran anunta un curs gratuit de Psychologie si Es- Se descriu experiente de magnetizm, adeca descintecul, de care se ocupa
thctique: don& ramuri foarte interesante din philosophia multi in lumea civilizata". Experien)ele se facusera la Geneva si constasera din
practical. ISIS, I (1856), p. 328, col. IL observarea comportarii umane in decursul starilor hipnotice.
Cursul se va line in fiecare duminica, orele 10-11.
1890 134
1880 [Asachi, G.] 133.9 40 zile mort si viu. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
Table-Moving seau miscatul Mesei. GAZ. DE MOLD., p. 2-3: Albina Romaneasca.
XXV (1853), p. 125-127: Albina Romaneasca. Dupa Heinrich von Schoenberg, se relateaza experienta facuta de un fa-
Articol. Motto din Shakespeare. Asachi prezinta felul cum se faceau chir in India, de a se lasa sa fie ingropat ca §i un mort, limp de 40 de zile,
experientele cu mesele miscatoare: tehnica alcatuirii cercului uman imprejurul hind readus apoi la vials de catre servitorul sau. Se descriu procedeele
for si fenomenele psiho-fizice care se inregistrau Ia participanti. intrebuintate in aceasta experienta.

Asachi, G.
1881 133.9 1891 134
Prcumblatul seau dantul meselor. GAZ. DE MOLD., Magia in secolulii alii nos-spre-zccelea. D. Hume si elec-
XXV (1853), p. 129-131: Albina Romaneasca. tro-biologia. ROMANIA [Bucurcsti], I (1857), p. 21-23,
In continuarea articolului intitulat Table-Moving seats milcand Mesei,
29-30, 33-35, 45-46: Foiletonu.
Asachi prezinta experienle (acute de el in casa si la doctorul Frenkel. Experien- Traducere din limba franceza de J. Angelescu. - Prezinta experiente de
tele s-au Malt cu mese si cu deosebite obiecte, pe masa. Explicarea ce o da hipnotism, magnetism si spiritism.
fenomenelor e urinatoarea: magnetismul animal, de care sint inbaute Wale
f iin tele vietuitoare, abureaza de la persoanelc ce formeaza alisida in jurul mesei"
1892 [Baran, I.] 134
sau al tor obiecte; umplandu-se obiectele de acea putere, se prefac in magnet, Mesmerismulil sau Magnetismulii animalt. ISIS, II
care precum c stint, tanteste spre Nord". (1857), p. 142-148, 158-160.
Expune observatii si experiment° in legatura cu bio-electricitatea, citind
1882 133.9 pe Dubois si Humboldt. De asemenea, in legatura cu influenla curentului
Mase miscatoare. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), electric asupra organismului omcnesc. Expune apoi pe larg experientele lui
p. 153 154: Albina Romaneasca. Mesmer in legatura cu magnetismul animal. Subliniaza gustul vremii pentru
Mic articol despre experientele colonelului Forstner, din Berlin, care cauta fenomenele stranii, manifestat si in succesul romanelor senzationale ale Anne'
sa (Mina de la demonul mesei" rotitoare r3spuns la o serie de intrebari. Radcliffe si ale lui Walter Scott.

1883 133.9 1893 Lecomte, Jules 135

Mcsele miscatoare. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), [Despre somnambulism]. VEST. R., XVII (1852),
p. 165: Albina Romaneasca. p. 271 272, 276: Varietati.
Experiente de magnetism in Germania, constind in incercarea de a impri- Autorul povesteste o intimplare petrecuta chiar cu sine insusi.
ma persoanelor si mesclor o miscare, prin magnetizmul ochilor", considerat
ca un clement electro-magnetic".
1894 [Baran, I.] 135
Viata sufletului in visu. ISIS, I (1856), p. 265-269,
1884 133.9 273-276.
Miscarea meselorii sal vi6ta lemnaril. G. TRANS., Observatii referitoare la raportul dintre starea de trezic si cea de vis.
XVI (1853), p. 110: Noutati diverse. Ceva despre logica viselor. Problema viselor prevestitoare.
Sc prezinta, ca o serioasa descoperire stiincifica, experientele initiate de
dr. Afidre din America: mai multi oameni se asaza in cerc, in jurul unei mese
1895 135
de lemn, isi intind miinile spre ea, atingindu-le, si astfel asteapta ping ce [Despre influenta fazelor lunii asupra vietii sufletesti
masa incepe sa se miste. Se considers aceasta ca o dovada a existentei elec. a omului]. ISIS, I (1856), p. 288: Comunicatiurd stiinti-
tricitatii in corpul animal. Se arata cs asemenea experienle Incepusera sa fice mici.
se fain la Sibiu si Brasov. Extras dintr-o lucrare a profesorului Fcchner, aratind ca lumina lunii,
in diferitele ei faze, are influenle deosebite asupra vietii sufletesti a omului,
1885 133.9
atit in stare de veghe, cit si in soma.
[Despre experientele meselor miscatoare facute la Bra-
sov]. G. TRANS., XVI (1853), p. 116. 1896 136.1
Se descriu aceste experiente, /acute in casa unui sapunariu" de calre Epistola psicologica. Femeea. G. TRANS., XV (1852),
un public ce cuprindea autoritati militare, medici si scolari. Experientele p. 133-135, 139: Foiletonul.
constau din Incercarea de a misca o masa de lemn prin electricitatea" mii- Eseu despre femeie, in care se cauta a se demonstra cd in simtiment, in
nilor, patima, In nestatornicie... se intemeiaza tools alum femeii...".
1886 133.9 1897 136.1
Asupra mesclor ce se intorc si a spiritelor isbutitoare. Din Registrulti pacateloril femeiesti dupa Lordil Mackin-
VEST. R., XVII (1853), p. 355, 363. tosh. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 383-384.
Traducerea unei corespondente trimise de la Paris ziarului L'Indipendanee Consideratii cu caracter misoginic asupra deosebirilor dintre caracterul
Beige, In care se relata cum eruditul Amt dee Pichon chemase spiritul lui Byron. femeii si al barbatului.

94
www.dacoromanica.ro
136.1 PSIHOLOGIELOGICAMORALA 17

1898 [Baras, I.] 136.1 samblul tor: sprincenelc, genele etc. La sfirsit, se expune pc scurt constitutia
°multi. VI. Femeea. ISIS, HI (1858), p. 57-61. fiziologica a ochilor.
Consideratii despre: particularitatile fizice xi morale ale femeii; idealul 1910 Rousseau, J. J. 151.4
de frumusete feminin la diferite popoare; poligamie si monogamie.
Nematerialitatea sufletului. SEPTAMANA, I (1853),
1899 [Baras, I.] 136.1 p. 122.
°multi. VII. Femeea ca mums a copiiloni. rsrs, Consideralii de ordin moral-religios. Deduce necesitatea de a face fapte
III (1858), p. 65-68. bune din dogma crextina a nemuririi sufletului.
Date medicate asupra conceptiunii si sarcinii. Actul nasterii, in raport 1911 Saisset, Emile 151.6
cu ereditatea, ocupatia etc. Observatii in legatura cu naxterea la femeile din
tarile romfinesti. Despre instinctul matern. Nemurirea sufletulul. ISIS, II (1857), p. 174-176,
182-184.
1900 [Baran, I.] 136.5 Traducere de D. A. Autorul cauta sa-$i demonstreze punctul de ve-
Omulii. V. Diferite virsti ale omului. ISIS, III (1858), dere, prin adunarea de arguments din metafizica,si morala crestina, in favoarea
p. 41-46, 49-52. credintei in nemurirea sufletului.
Analizeaza functiile fiziologice xi inteleetuale ale omului in raport cu 1912 Buffon 152
virsta. Prezinta cele 4 temperamente: flegmatic, sanguinic, coterie xi
melancolic, in infatixarea for fizica. Dupe aceasta introducere generala, Cel intaiu om istoriseste cele ce au simtit clupe creatia
cerceteaza amanuntit primelc doua virste ale omului: Virsta copilareas- sa. SEPTAMANA, I (1853), p. 169-170, 177-179; In-
ca"; Virsta bunt sau omul facut". Cu 2 ilustratii in text. vataturi Religioase si Morale.
1913 157
1901 [Barns, I.] 136.5
()multi. VIII. Batrinetea. ISIS, III (1858), p. 73-76. Melancolia. EHO. ECL., I (1851), p. 41-42.
Cauzele batrinetii la animate xi vegetate. Viata organismului uman la Se arata deosebirea dintre melancolie si posomorire. Se protesteaz3
fall de caracterizarea religiei crextine ca o religie posomoritS.
batrinete, fats de cea din tinerete.
1902 [Baran, I.] 136.5 1914 Fatu, doctorul A. 159.3
°multi. IX. Veseliea batrinetel. ISIS, III (1858), JURN. AGRIC., I
Despre deprinderf sau obiceiurf.
p. 81-84. (1858), p. 87-88, 101-102 [neterminat].
Dup3 ce zugravise, in articolul precedent, mizeriile fiziologice ale IA- Enunta factorii psihologici care faciliteaza deprinderile. Analizeaza
trinetii, autorul infatixeaza acum bucuriile ei morale. Citeaza pe Cicero, Mon- inriurirea virstei, sexului, temperamentului climei, in formarea deprinderilor.
taigne si mai ales pe Ludovic Cornaro. Apoi pe Flourens, Buffon, Voltaire.
Examineaza problema longevitatii, citind pe Haller.
1903 [Baras, I.] 136.5 16 LOGICA
°multi. X. Urmare despre batrinete. ISIS, III (1858),
p. 105-108. 1915 Antonelliu 16
Date statistice asupra fenomenului longevitatii. Longevitatea si profesia. Disertatiune despre folosulu Logicei. FOAIE PT.
Influente asupra longevitatii exersate de: clime, ereditate, constitutia corpu- MINTE, XVIII (1855), p. 257-258.
lui, stature, profesie, viata morall. Argumenteaza ca una din grexelile trecutului ar fi fost folosirea ratiunii
ca instrument pentru cistigarea cunoxtintelor cind ar fi fost ne-
[Vasici, dr. P.]
1904 136.7 cesar ca xtiinta sa fie utilizata pentru a ne forma ratiunea. In epoca moderns,
Stimululu vietel copilaresti. TELEGRAFUL R., III se fac multe erori din pricina lipsei de discipline a judecatii. De aceea, e
(1855), p. 28: Foiletomi. necesara studierea logicii, mai ales pentru cercetatorii stiintifici mai
Anatiza cu ton literar a raporturilor sufletesti dintre parinti pupa dotati.
xi copii, de la momentul naxterii for pins cind copiii ajung sa aiba o viata
cu totul independents. Cu deosebire este analizata atitudinea tatalui fats de
primele manifestari de viata intelectuala ale copilului. 17 MORALA. ETICA
1905 [Basal, I.] 136.7
Observatiuni despre influentele morale. ISIS, III Teorii morale. Moran sociala, familiall, protest -
(1858), p. 254-255. onall si distractive. Moran si relatii sociale parti-
Observatii cu privire la influenta vielii sufletesti a femeii insarcinate asu- culare. Temperanta. Chestiuni morale diverse.
pra viitorului copil. Consideralii cu privire la forta sugestiei, in general.
1906 137 Generalittati
Caracteriul. G. TRANS., XV (1852), p. 325-326:
Foiletonul. 1916 17
Articol de psihologie. Cugetari morale. ZIMBRUL, II (1851), p. 16, 28,
32, 36, 80, 96, 108, 112, 136, 144, 148, 178 bis; II (1852),
1907 Fatu, doctorul A. 137 p. 218, 222, 234; Foiletonul Zimbrului.
Despre temperamente. JURN. AGRIC., I (1857), Citate din: Principele de Ligne, Guizot, Levis, Lacrctelle, Rivarol, M-lle
p. 25-28, 35-37. de Lespinasse, Lemontey, Oxenstiern, Fontenelle, Montaigne, Rollin, Bet,
Definitia temperamentului. Raportul dintre sanatate si temperament. nardin de St. Pierre, Fenelon, Azais, Bossuet, Frederic cel Mare, Boileau,
Despre temperamentul sanguin, nervos, limfatic. Segur, La Bruyere, Malherbe, Napoleon, Byron, Voltaire x.a.
1908 138 1917 17
Fisiognomice. G. TRANS., XV (1852), p. 107. Cugetari morale. FOAIE PT. MINTE, XV (1852),
Se povestesc doua episoade cu caracter anecdotic in legatura cu fisio p. 16.
nomia". Reproducere din Zimbrul. Cugetari de Bossuct, Voltaire, Boileau,
1909 138 Segur, La Bruyere, Malherbe.
Ochiul omului. Simbolica ochiului. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 236, 276, 280: Foileton. 1918 17
In cea mai mare parte a articolului probabil traducere se trateaza Sentente morale. EHO ECL., I (1851), p. 20, 24.
despre conceptul de frumusete, la diferite popoare, cu privire la ochi xi an- Aforisme, dintre care doua de Witte $i Frauklin.

95

www.dacoromanica.ro
17 moRm.A. TEORII MORALE 171.011.2

1919 17 O.[bregia], A.
1931 17
Sentente. - EHO ECL., I (1851), p. 32, 36, 40; II (1851), Maxime si sfaturi. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 4 ; 11 (1852), p. 36. p. 4, 8, 12, 16, 20, 24, 28, 32, 36, 40, 44, 48, 52, 56, 60,
Cugetari din Gellert, J. J. Rousseau, papa Clement al XI V-lea, Fenelon, 64, 72, 76, 80, 84, 88, 92, 96, 100, 104, 108, 112, 116, 144, 148.
Sonial-Dubay, Taston, regele Stanislau, Thales, Zoroastru, Cicero, Bossuet, Maxime si sfaturi cu privire la purtarea In viata, politete etc.
Azais, Principele de Ligne, Baius, Fontenay, Vauvenargues, Silvio Pellico.
- Cele din an. I, p. 32 si 40, poarta semnatura de traducator a lui I. Be- 1932 17
nescu. Cugetiri morale. - FOILETONUL Z., I (1855), p. 136;
II (1856), p. 31, 48, 88.
1920 17
Aforisme de Fenelon, Voltaire, Montesquieu, Raynal, Napoleon, Ber-
Dictionar istoric de educatie. EHO ECL., I (1851), nardin de St. Pierre, Nicolle, baronul de Stassart, Jay, La Harpe, Livry,
p. 44, 47; II (1852), p. 3, 7, 11-12. Gaston, Henri L.
Se definesc: activitatea, adoratia, afabilitatea, facerea do bine, educatia,
bunatatea si emulatia, - din punctul de vcdcre al moralei entice si crestinc. 1933 B. [enescu ?], I. 17: 33
Dcfinitiile slot intarite priu exemplificari, mai ales din literature morala a Despre raportulii Moralei cu Economia politica. -
anticilor. CONCORDIA, I (1857), p. 4,12.
1921 17 PrecuvIntare" la un curs de Econornie politics, ce se va publica petite
cite-va luni". Discuta problema (lea cresterea bogatiilor gcnerale subt impulsia
Repeziciunea vigil. EHO ECL., II (1851), p. 5-7. arcurilor industriale" produce on nu decadenta moravurilor", fara a lua o
Consideratii cu privire la atitudinea umului in diferitcic sale virste, fata de pozitic hotarita. In partea a doua, intitulata Dreigula si Folositoriula, dezbate
ritmul cu care trece viata, apropiindu-se de sfirsitul ci. Se exprima parerea el problems lucrurilor drepte si a color folositoare, ffind de parere ca jertfirea
mullumirea sufletcasca, data de o constiinla linistita, contribuie tot atit de vietii noastre pentru interesul tutulor ni se pare cea mai sublime fapta".
mull la prelungirea vietii cit si regulile igienice. La sfirsit, se traduce un frag-
ment din Marc Aurcliu despre cei care I-au invatat intelcpciunca vietii.

1922 17 Teorii morale

Adeveruri. - G. TRANS., XV (1852), p. 323, col. III
[Foiletonul]. 1934 Raynal 171
Scurta insentnare cu caracter aforistic despre amestecul de rau si bine
in viata.
[Prezentarea unui ideal de viat5. morala]. - SEPTAMANA,
I (1853), p. 81-82: InVataturi Religioase si Morale.
1923 17 Ca elemente ale unei viol! morale, considera: pretuirea adevarului,
Pentru calatoriea vigil. - G. TRANS, XV (1852), practicarea virtutii, iubirea de oameni, modestia.
p. 111, col. III [Foiletonul].
Propozitii cu caracter aforistic cu privire Ia buna intrebuintare a vietii, 1935 Aricescu, C. D. 171
stigmatizind pc Ienesi si nefolositori". Fiinta si amorulu sau omulu materialu, moralu si inte-
lectualu. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 121-123.
1924 17 Consideratii asupra vietii - vazuta dualist - formulate In stil aforistic:
Rcgulc de aur. - FOAIE PT. MINTE, XV (1852), omul ar fi termenul de mijloc" intre finger si bruta. El are nevoie de hrana
p. 115-116. felurita: materie pentru corp, stunt& pentru intelect, iubire pentru inima.
Sfaturi pentru comportarea in vista. Cea mai mare parte din aceste sfaturi Recomanda o serie de carti romanesti si strain, de Iuliu Baras, Aime-Martin,
se bazcaza pe proverbe sau se exemplifica prin ele. A. T. Laurian, Fenelon si Plutarh, drept cart! fundamentale pentru educatie,
la noi.
1925 17
Intelepciunea. - SEPTAMANA, I (1853), p. 153-154: 1936 Liviu 171
Invataturi Religioase si Morale. Fiindu ca vieti'a e scurta, se ne ocupamu fera repausu,
Consideratii cu privire la limitele intelepciunii si ale posibilit3tii de a
cu astfeliu de lucruri, care se demustre si posteritatei, ca
prcvcdca viitorul. Compararea mintii cu un donmitor si a vietii sufletesti
noi amu esistatu in lume. - G. TRANS., XIX (1856),
a omului cu un stet.
p. 392-393; XX (1857), p. 1.
Articol cu preocupari de morala, tratind tema: si folosim timpul, si
1926 Fenelon 17 ne saerificam viata stiintelor, virtutii si biuelui comun".
Prezentul, Viitorul. - SEPTAMANA, I (1853), p. 66.
Traducere. - Indemnuri catre un fink sa uu.si inchipuie ca vigoarea 1937 171.011.1
xi placerea de a trai a virstei sale vor dura totdeauna; sä se gindeasea la ba- Linistea sufletului. - EHO ECL., I (1851), p. 37-38.
trinete si sä se pregateasca pentru ea, prin practicarea virtutii. Articol. - Se demonstreaza ca linistea sufletului - situatia cea mai
1927 17 rivnita pentru om - nu se poate afla decit Infringind ambitia, ce cauta me-
reu satisfactii in marire. Propune, ca scop al vietii, slujirea omenirii si a pa-
Cugetari. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 100.
triei.
Comentarii la citeva maxime morale, aflate la evrei, indieni, chinezi
si arabi, care sterg servitutea si fring spada cuceritorilor". 1938 Giurma, P. 171.011.1
1928 17 Destinatia omulul pe pamintul acesta. - TELEGRAFUL
[Cugetari despre batrinete]. - SEPTAMANA, I (1853), R., III (1855), p. 144: Foileton.
p. 43. Articol de morala. Cuprinde Indemnuri pentru o viata curata, dreapta
si pentru cultivarea sufletului si a inteligentei.
1929 17
InVataturi Religioase si Morale. - SEPTAMANA, I 1939 I. [onescu], I. 171.011.1.
(1853), p. 3-4, 10, 66-67, 82, 89-91. [Consideratii cu privire la scopul vigil]. - JURN. AGRIC.,
Consideratii, majoritatea cu caracter aforistic, despre problemele de mo- I (1857), p. 9: Morala.
Talk vAzute mai ales sub aspectul teologic. Cele de la p. 10 si 66-67 nu au
Scopul acesta ar fi a eauta dara adevarul, dreptul si frumosul, si a face
titlu In pagina.
binele".
1930 17
Sentinte morale. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), 1940 Plutarch 171.011.2
p. 120. Despre virtute si vitiu. - EHO ECL., I (1851). p. 29-30.
Din Cicero si Horatiu. Traducere de Ilie Benescu. - Eseu filozofic.

96
www.dacoromanica.ro
171.011.2 TEORI1 MORALE. MORALA SOCIALA 172.1(498)

1941 171.011.2 1951 Rosetti, C. A. 172 (498)

Despre virtute. EHO ECL., II (1852), p. 28. [Articol de aspra. critica, a ziatorii De la mine putin
Articol trades de Betnescu, the]. Defineste virtutea ca lucrarea bus si de la Dumnezeu mult"]. ROMANUL, II (1858), p. 98.
nului", iar binele ca ceea ce contribuieste fericirei generale". In opozitic, C. A. R. califica zicatoarea drept un fraz pAcAtos si vatAmAtor in tot
caul nu poate fi decit ceea ce vatama fericirea generals ". Incercind definirea chipul". E ingrijorat de frecventa cu care o aude rostindu-se. 0 considers
mai precise a binelui general", discuta problema alegerii demnitarilor pu- simptomaticA pentru mentalitatea societatii romanesti din acel timp, expli-
blici, aratind ca ei devin o povarl acolo unde domnesc Intunericul nestiintei clnd apatia ei vizibila fatA de marile probleme ale tarii. Arata ca libertatea
qi stricaciunea morall". Spre a evita aceasta, comunitatea oamenilor" cere ca sa nu putem culege decit ceea ce semSnSm "... Cauza si efect, mijloace
e Indemnata sa apeleze la Iuminile filosofilor celor luminati". si sfirsit, seminta si rod, toate aceste nu se pot desparti unele de altele. Rodul
este In seminta". In consecinta, indeamna poporul roman la activitate, la
1942 I.[onescu], I. 171.011.2 strAduinta curajoasA pentru ImbunatAtirea propriei sale soarte, renuntind
Ce este binele? JURN. AGRIC., I (1857), p. 71-72: la obicciul de a se lasa numai in nadejdea altora.
Morala.
1952 B.[enescu], I. 172.1
1943 Nicole 171.012 Datoriile patriotismului. EHO ECL., II (1852),
Cunostinta de sine insusl. JURN. AGRIC., I (1858), p. 33-34.
p. 151-152: Morala. Articol In care autorul arata c., pentru a-si scrvi patria, fiecarc cetStean
A. C. 171.012.2 trebuie sa alba o conduits moralA, sa-si indeplineasca cu cinste si dragoste
1944
rolul care ii reviue in societate.
Nescientia. G. TRANS., XV (1852), p. 326-327
[Foiletonul]. 1953 R. t. 172.1
Scurt articol in care analizeaza diferitele specii de ignoran(a: igno- Povetile unci Maice date fiului sett in zioa anului nou.
ranta naturals ", care trebuie lichidata prin scoala si prin infrIngerea apo- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 4.
logistilor" nestiintei; dubiul filozofic; ignorarea viciilor si a pasiunilor; in- In motnentul clod isi is ratuas bun do la maicA-sa, pentru a se hirola
culture scriitorilor modernf. ca soldat, tinarul capita de la ca ultimele povcte, staruind 55 tie credincios
patriei si mai marilor sai.
1945 P. M. 171.3
Stima omului. G. TRANS., XV (1852), p. 15, 19, 1954 Vattel, [Emmerich] 172.1
23, 27. Definitiunca vorbei Patric. ZIMBRUL SI VULT.,
Articol, In foiletouul foil, cu caracter literaro-moral. Recomanda sa so IV (1858), p. 32.
foloseasca exemplele oamenilor marl si sa se tindA catre desivIrsire. Traducere din Le droll des gets, de Vattcl. Dula ce defineste notiunea
de patrie", da exemple de ce inseamna sa claunezi patrici tale si cc inseamna
1946 Proudhon 171.91 55 o iubesti.
Ein Brief Proudhon's an eine Kunstreiterin. BUKU-
RESTER DT. Z., XII (1856), p. 301-303, 305-307: Feuil- 1955 172.1 (498)
leton. Reforma morala. JUNIMEA R., I (1851), p. 9-10.
Articolul analizeazi aceasta scrisoare deschisa a lui Proudhon, traducin- Se combate decaderea morals, manifcstatS indcosebi In slim' close'
du-i textul Intreg In limba germane. Scrisoarea era un raspuns dat unei ce- romanesti lnaltc, aratindu-se ca niciun progres nu va fi stabil pita nu se
lebre cAlarete de circ din Paris, cu un trecut aventuros, care fi ceruse lui va realiza reforma morala" si cerindu -se un bun sistem de educatie, bazat
Proudhon sfaturi cum sa-si organizeze de aci Inainte o vials cuvioas8 sl pe virtute si patriotism".
Proudhon dezvolta parerea ca oamenii muncii, ai studiului, ai
comertului, toate sufletele ce luptl" nu shit supusi plictiselii si viciului, sint 1956 Filipescu, I. 172.1 (498)
virtuosi WA efort. [Despre datoria romanilor fatii de patrie]. CON-
CORDIA, I (1857), p. 26.
1947 I.[onescu], I. 171.91
Argumenteaza ca, atunci cind simtul patriotismului este tare, statul
Morala individuals.. JURN. AGRIC., I (1858), p. 135- poate fi apirat de uneltirile dusmane si poate chiar si reziste presiunilor
136: Morala. unui slat mai mare. DA ca pilda statul mic al Serbiei, care a stiut 55 faca pe
Definitia moralci individuate, a datoriilor omului catre sine hisusi. vecinii sai, Austria si Turcia, 55 respccte juramintul sat', fail sa.M fi Intro-
buintat puterea.

1957 172.1 (498)

Morala sociald
Care Romani.PREDICATORULt, I (1857), p. 231-
238: Foileton.
1948 172
Porniud de la cuvintele Eclesiastului: Este vreme de darimat si de
Urmare din unirea fratilor. FOAEA SAT., VIII dada", autorul anonim Indeamna cetatenii romini sa munceasca asa cum
(1851), p. 101-102 [neterminat]. o cer vremurile: muncitorul plugar, negutatorul, generalul, omul politic
Sfaturi morale pentru buna Intelegere Intre sateni. Probabil, conti- sint datori Si. pazeasca vremea", 55 n-o lase a treaca In zadar. PArintii Si.
nuarea unui articol Inceput intr -unul din numerele ce lipsesc din colectia paraseasca acele prejudecati vechi si dArapAnatoare pentru fiii tor" si sa le
B.A.R. dea o educatie temeinica. Functionarii sa-si faca cinstit datoria.
1949 172 1958 172.1 (498)
Urmare din prietesugul vecinilor. FOAEA SAT., VIII PREDICATORULti, I (1857),
(1851), p. 121-122 [neterminat]. Dorinta Predicatorului.
p. 305-310: Foileton.
Articol de morala pentru Wen', Indemniudu -i sa Sc ajute unii pe altii
Apel dare poporul roman. Ii cere sa urineze exemplul strabunilor si se -si
In munca tor. Probabil, urmarea unui articol inceput Intr-unul din nu-
spore drepturile pentru care ei au luptat; altfel, va fi dispretuit. Indemn
merele ce lipsesc din colectia B.A.R.
pentru uitarea urilor personale si pentru activitate productive.
1950 Rosetti, C. A. 172 (498)
1959 172.1 (498)
Cercetari despre boalelc morale ale timpulul. RO-
MANUL, II (1858), p. 134, 138-139, 198-199, 201-203. Plingerile Predicatorului.PREDICATORULU, I (1857),
Analizeaza bolile morale ale corpului social" rominese: apatia si nein- p. 337-342: Foileton.
erederea in vials, nehotgrirea in actiune, egoismul, toate ca forme diverse Se plinge do cgoismul manifestat de multi cetateni, care nu-si dau seama
ale indlferentismului". DA ca exemplu inertia dovedita de corpul medical ci interesul particular este strins legat de cel general". Arata ca aceeasi
roman. Incheie cu un Indemn la unire, la optimism si la actiune. lipsa de con.stiinta cetAteneascA o manifests Insisi abonatii Predicalorului.

97

www.dacoromanica.ro
 172.1(498) MORALA SOCIALA. MORALA FAMILIALA 174

1960 172.1 (498) 1971 N. si I. G. 173.1

Cirpeala. - PREDICATORULU, I (1857), p. 385-390:
Foileton.
Indeamnd cititoril sA se indrepte spre munca serioasa, incordatd, renun-
tind la improvizatie si la alergAtura dupa chiverniseald" pe cAi ware, cer-
iind barbatilor politici sinecuri prin cancelarii. Scale slut tot improvizatii
(cirpcli), iar absolventii for aleargA gi ci dupA posturi ware prin cancelarii.
1961 I. R. 172.1 (498)
Ca oameni avcm deosebite trebuinte si datorinte. -
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 46-47, 51-52, 62, 78:
Balgrad 15 Mart.
Combate sovinismul national. A iubi, a stima pre tot omul, fie acela
European sau African, fie Montenegrin, Cercasian sau Indian, ne este, ziseiu,
strinsa datoric"... Numai unde pieptul bate pentru fericirca umanitatii
Si inima simte pentru inaintarca binelui comun"... acolo numai se poate
tdlmaci adevArat ce este iubirca de patric". Face apoi un lung elogiu al patrio-
tismului, incheind cu un apel cAtre romani, sa contribuie la ridicarea prin
culturA a patriei tor.
[Notita despre brosura Cunostinte folositOre despre tre-
bile casatorieloril spre folosulti preotimel si ale scaunelorfi
protopopestr Intocmita de Andrei Saguna].- TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 46-47: Monarhia Austriaca.
Cei doi autori 15i exprima speranta cA instructiunilc cAtre clerici, din
aceasta bro5urd, vor contribui la moralizarea victii de familie a credincio5ilor
/or.
1972 173.1
Despre juni. SEPTAMANA, I (1854), p. 265-269:
Invataturi Religioase si Morale.
Consideratii morale despre tineri 5i cdsdtorie.
1973 Constant, abatele 173.1
Amorul conjugalii. - SECOLULU, I (1857), nr. 59,
p. 1-2: Foiletonul Secolului.
Traducere de A. Pretorianu. - Elogiul iubirii conjugate, vAzutA ca un
sentiment fail sfirsit.

1962 Burrits, Elihu 172.4 1974 173.1

0 frunza de maslin. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), 0 scurta privire asupra casatoriei si a imprejurarilor sub
p. 193-195, 201-203, 212-214, 226-227, 274-276. care se incheie cele mai multe legaturi matrimoniale. -
Diferite citate din autorii englezi In legdtura cu problemele victii oameni- TELEGRAFUL R., V (1857), p. 17-18, 21-22, 26, 29-
lor In rdzboi. Dcmascare a ipocriziilor razboiului. 30, 45-46, 49-50, 53, 57, 233, 237, 241, 245-246.
Se discutl problema insemnatAtii casatoriei. Se dau diferite sfaturi in
1963 172.4 legatura cu incheierea cdsdtoriilor. Se analizeazA chestiunea influentei pa-
Rugs pentru pace. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), rintilor asupra incbeierii cdsAtoriilor. CdsAtoria e consideratA drept cm mai
p. 69-70, 73, 77: Albina Romaneasca. sfintl si mai statornica legaturd a prieteniei". Se discutA pricinile care duc la
Sub forma unei rugdciuni catre provident3, ca sa aducA pacca pc pa- casAtorii nefericite.
mintul pustiit de cei doi ani de rdzboi, se evoca grozAviile razboiului 5i nc-
mAsurata suferinta umand pe care o provoacd. Moralci profesionald pi distractivci
1964 172.4 1975 Petrescu, Gh. 174
Desbinarile. - PREDICATORULU, I (1857), p. 329- Conth preventivii allu vietii omului. - TIMPULU, I
334: Foileton. (1856), supl. la nr. 4, p. 4.
PledeazA pentru unirea intre oameni, ca bazd a pAcii pc pdmint. Arata de cite ore are nevoic omul pentru munca odihna lui 5i de cite
pentru instruirea lui.
1965 Hillel, Samuel 172.41 (- 92.4)
Relatziile Israelitzilor cu strcinii. - ISRAELITULU R., 1976 Franklin 174
1 (1857), nr. 9, p. 1-3. Mosul Risar. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 204,
Face o schita cu privire la felul cum vechile texte ebraice prescriau iz- 208, 212, 216: Foileton.
raclitilor o mare tolerantd fati de strAini, in contrast cu asprimea exclusi- Traducere. - Autorul poveste5te cum, mergind la o licitatie, a ascultat
vismul cu care crau tratati strAinii in Sparta 91 Atena. conversatia oamenilor adunati acolo cu mos Avram, despre cre5terea darilor
puse de guvern. Avram, citindu-1 mereu pe ano5u1 Richard" din scrisorile
anterioare ale lui Franklin, tine o lungA cuvintare, IndemnInd oamcnii la
31 (Mild familialti respectarea legilor statului, la mulled harnica, la cumpatare 5i la evitarca
luxului.
1966 N. [egruzzi], C. 173
1977 Roman, V. 174
Familia. - SEPTAMANA, I (1853), p. 72-76: Elva- Culegere de invataturi pentru popor. 1. Cerintele timpu-
taturi Religioase si Morale. lui present. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 248, 252,
Concideratii morale despre familie. 256, 260.
1967 173 Articol. - Discutind problema saraciei tdranului roman, alaturi de re-
Despre cuvenitul respect catre copile, care sotiele altora, comandari practice dA satenilor o serie de sfaturi morale. Ii Indeamnd 51
si despre casatorie. - SEPTAMANA, I (1854), p. 257- is ca exemplu harnicia albinelor.
260, 273-275: Invataturi Religioase si Morale. 1978 Roman, V. 174
Consideratii morale. Invatatoriul poporului. 2. Calea catre avutie. TELEGRA-
1968 Popescu, preotulit Alexandru 173
FUL R., V (1857), p. 276, 280, 284, 288.
Subcapitolele acestui articol: I. Minte. 2 Voie 9i iubire, d'a lucra. 3.
Rugaciunea anului nou. - PREDICATORULU, I (1857), Folosirea timpului. 4 Increderea mound e pagubitoare. 5. Impregiurdrile.
p. 401-404: Foileton
Indeamna pe cititori sa nu scruteze viitorul, sA alba incredere in provi- 1979 Marienescu, At. M. 174
denta 5i sa-5ifacd datoria, muncind cinstit gi ingrijind de familia tor. invatatoriul poporului. Agoniseste si de lux to pazeste.
- TELEGRAFUL R., V (1857), p. 292, 296, 299-300
1969 173 [eronat: 299-295], 304.
Familia crestineasca. - TELEGRAFUL R., VI (1858), Arata foloasele economies 5i ale capitalizArii, atit pentru indivizi, cit
p. 5, 13, 17. 51 pentru popoare. Condamna luxul, socotit stricAtor din toate punctele de
Despre familie 5i rolul ei In cresterea oamenilor. Familia la greci, la ro- vedere.
mani, la cre5tini. 1980 Winterhalder, E. 174
1970 173 Timpul cel perdem. - ROMANUL, II (1858), p. 178,
Familia. - MUSEULO N., I (1858), p. 124-125. 184.
Elogiul familiei, ca institutie care a contribuit la progresul omenirii. - Arata cA timpul este eel mai pretios luau din vials, chiar mai pretios
Cu 2 gravuri. decit banii, pentru ca el este indispensabil la realizarea muncii noastre. Ex-

98
www.dacoromanica.ro
174.6 MORALA FAMILIALA. RELATII SOCIALE. TEMPERANTA 178.7

pune apoi citeva din cauzele obisnuite care-i fac pe cei mai multi oameni 1992 Florian, [J. P. Claris de] 177.6
sa-si piardA timpul. Vezi gi erata de la p. 181: Gresald de tipar. Prietenia. JURN. AGRIC., I (1858), p. 167: Morala.
1981 174.6 Meditatie in prozA.
Giocul NaIbel. GAZ. DE MOLD., XIV (1852), p. 181: 1993 Voltaire 177.6
Albina Romaneasca.
Epistoler nepublicata Inca a lui Voltaire asupra amici-
Mic articol despre jocul de c8rti. Se aratS ca, fiind adus din Orient, era tiei. ROMANUL, I (1857), nr. 10, p. 2.
cunoscut In vechime sub numele de Naibi si Naipes, ce in limbile orientale
ar insemna prezicere" si diavolerie". Se deduce de aici cuvintul romanesc Cuprinde consideratii asupra necesitatii sufletului omenesc de a avea
Naiba, pentru diavol. prieteni, atit in sthrile de nefericire, cit si in cele de bucurie. In scurtul
comentariu introductiv al redactiei, se precizeaza ca acest, text, pins atunci
inedit, fusese publicat in Morning Post.
Alorald si relatii sociale fiarticulare 1994 177.6
Cugetari asupra amorului. SECOLULU, I (1857),
1982 177 nr. 59, p. 2, nr. 60, p. 1.
SvAtuire a unui parinte cAtre fiiul seri, duper ce 1-a trimis Extrase din: Abel Dufresne, Diderot, Beauchbne, Ninon de Lenclos.
la Universitate. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 141- 1995 177.7
144, 150-151, 158-160, 165-167.
Traducere de I. R. Brezoianu. Reproducere din Curiertd de ambe sexe. Adevdrata si mincinoasa iubire de oameni. SEPTA-
Cuprinde povete pentru un student cu privire la: practicarea virtutilor cres- MANA, I (1854), p. 353-355: Invatd.turi Religioase si Morale.
tine ; placeri si inclinari in ceasurile de recreatie; chipul de a studia; economie Consideratii morale.
si cumpatare In viata de student.
1996 Maimonide 177.7
1983 177 Scara de auru. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 8, p. 4.
Sfaturile unui parinte cAtre fiiul sd.O. TELEGRAFUL Inflitiseaza cele opt trepte ale caritatii.
R., IV (1856), p. 191-192, 196, 199-200: Foileton.
Sfaturi date intr-o forma literal-3, in privinta purtarii fats de oamenii Temperaillci
r8i si in legatura cu necesitatea de a incerca aducerea pe calea cea buns a
celor gresiti. 1997 178.1
1984 177.1 Morti din belie. SEPTAMANA, I (1853), p. 83.
SA cinstim pre batrani. SEPTAMANA, I (1854), Mic articol arAtind ravagiile alcoolismului In omenire.
p. 297-301: Invdtaturi Religioase si Morale. 1998 178.1
Consideratii morale.
Testamentul unui be%iv pocalt. SEPTAMANA, I (1853),
1985 [Cambaceres] 177.5 p. 244-245.
Bogatul si saracul in spiritul lumei si oranduiala provi- Cugetari asupra urmArilor betiei, sub forma sfaturilor unui betiv yin-
dentei. EHO ECL., II (1852), p. 31. decat, cStre fiul sat].
Traducere de Barbu Lazareanu. Articol punind in antitezS felul cum 1999 Un correspondinte 178.1 (498)
e considerat in viata socials raportul dintre bogat si sarac si felul corn consi- Din Silvania. G. TRANS., XV (1852), p. 163.
ders morala crestina acest raport.
Se ataea rAul obicei al betiei si se face apel la romAni sa trimita Gaxetei
1986 Cambaceres 177.5 Transilvaniei corespondente cu caracter stiintific si literar.
Bogatul si saracul in duhul lumei si in randueala Provi- 2 000 178.1 (498)
dentei. SEPTAMANA, I (1853), p. 129-130: Inviltdturi [Comentariu la un cerculariu" al protopopului roan
Religioase si Morale.
Popasu, citit de curind in biserici]. -G TRANS., XVI
Traducere nesemnata, diferita ca limbaj de cea din Eho Eciesiastic. (1853), p. 86: Brasovil, 19/31 Martiu.
1987 V. P. 177.5 Privitor la acoolism.
Lucrarea. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1854), p. 69- 2001 [Vasici, dr. . P.?] 178.1 (498)
70, 81-82. [Articol in legatura cu alcoolismul ]. TELEGRAFUL
Afirma necesitatea muncii pentru organismul uman. Infatiseaza vir- R., III (1855), p. 406-407: Monarhia Austriaca, Sibiiu
tntile ce izvorSsc din muncA, in opozi tie cu viciile pe care le creeazS lenevirea. 23 Decemvrie.
In timp ce saracii ar don sa munceascA, cei bogati nemica nu fac pentru Aran primejdiile alcoolismului. Face apel pentru combaterea lui.
tinerea bunurilor sale". De ad, ideea de a Ii se lua bunurile. De aci revoltele.
1988 2002 178.1 (498)
177.6
Amiciea (prieteniea). EHO ECL., I (1851), p.48. Carcima si scoala. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 33-34: De ling. muntele Craiului.
Se vorbeste despre prietenie, citindu-se maxime si fapte ale clasicilor
antici si moderni in legatura cu aceasta. 2003 R . 178.1 (498)
1989 T. B. 177.6 [Corespondenta in care autorul polemizeazd cu Kolozs-
Irani Kozlany" in legatura cu un articol aparut in aceasta
Prietesugul. SEPTAMANA, I (1854), p. 321-322: foaie referitor la starea morala a romanilor]. TELEGRA-
InvatAturi Religioase si Morale. FUL R., VI (1858), p. 38, 42: Balgradu 23 Fevruarie.
Consideratii asupra prieteniei. Autorul respinge acuzatiile de lenevie si de tendinte de lux aruncate
1990 V. P. 177.6 asupra conationalilor sal.
Amicitiea. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), 2004 178.1 (498)
p. 241-242. Pacatul beuturei de vinars. TELEGRAFUL R., VI
Consideratii asupra intelesului si foloaselor prieteniei. V. P. semneaza (1858), p. 189, 193-194, 197-198.
ca fiind de pe la Satumare".
2005 178.7
1991 177.6 Despre tiutiun. SEPTAMANA, I (1854), p. 301-303:
Povetele unui batran. TELEGRAFUL R., IV (1856), Economie rurald.
p. 372, 376, 380 si 396: Foileton. Se face istoricul raspindirii in Europa a tutunului si cartofului, subli-
Se discuta problema prieteniei. niindu-se preferinta care s-a dat mercu tutunului, deli este vatAmator. Se

99
www.dacoromanica.ro
178.7 TEMPERANTA. CHESTIUNI MORALE DIVERSE 179.9

subliniaza In treacat ea moldovenii cultiva si ei mai mutt tutunul. Se schi- 2014 ApostolIan, G. 179.7
teaza apoi aspecte din lupta dusa In trecut Impotriva raspindirii tutunului Duelul. ROMANIA LIT., I (1855), p. 381-385, 398-
to Europa. 400, 407-409.
178.7 Definitia. Scopul. Istorie: explicatia inexistentei duelului la greci gi la ro-
2006
mani; aparifia lui o data cu germanii gi cauzele ei; concepjia germanica des-

fuma]. -
[Consideratii cu privire la raspIndirea obiceiului de a
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 28, col. II.
Se arata motivcle care contribuie la raspindirea alit de larga a fuma-
pre onoare, In raport cu cea romans; duelul ca probatoriu juridic, In sistemul
feudal; legislatia duelului In sec. 18 si 19. Istoricul duelului In Moldova:
neexistind organizarea feudala germanica, duelul n-a putut spares aici decit
-
tului: comoditatea practicarii lui prin inventarea sugarii", adica a In sec. 19, ca moda adusa de tineri din strainAtate. Legislatia moderns a du-
tigarii -
saracia, plictiseala, moda etc. elului in Moldova.
2007 B.[arit. G.]
-
Cafeaoa. Tea. Ciocolada. Miincarile patriotice.
PT. MINTE, XXI (1858), p. 188-190, 198-200.
178.8
FOAIE
2015 Stoics, D.
Variet541. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 304,
311-312, 320, 328, 343-344.
179.8/9

Se ridica impotriva abuzului de teal gi cafea mai ales, care devenise
moda pentru aceia care voiau sa demonstreze pe aceasta cale o subtirime de
gusturi. Aran ca aceste bauturi nu sint nutritive, ci numai excitante. Pro-
pune sa se rAmina la mincarile traditionale regiunii, experimentate de veacuri
Date diverse asupra culturii si civilizatiei omenirii In antichitate, judecate
sub aspeetul moral: virtuti gi pacate. Numeroase trimiteri la autori antici,
(acute insa la intimplare. -Probabil, o traducere.

si potrivite cu clima. 2016 N. [egruzzi], C. 179.8/9

Inva.taturi Religioase si Morale. SEPTAMANA, I
(1853), p. 65-66.
Chestiuni morale diverse Drept piatra Intelepciunii", prezintA o Inscriptie cu 9 litere. Aceste litere
constituie initialele numerelor a 9 virtuti, a 9 defecte gi a 9 actiuni care tre-
179.3 buiesc practicate.
2008
Varietati. - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 242. 179.8
Articol cu privire la ocrotirea animalelor.
2009 179.3 (436)
2017
Suspitiunea. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 130.
Definitia suspiciunilor. Nefastul for rol social. Venind din ignoranta,
[Reproducerea ordinaciunii" Ministcrului de Interne
al Austriei, privind interzicerea maltratarii animalelor].
G. TRANS., XVI (1856), p. 32: Monarchi'a Austriaca.
- trebuie combatute prin stiinta si cultura adevarului.

2018 R[oma] -nll 179.8

Se comenteaza favorabil combaterea maltratarii animalelor. Egoismulti. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 244,
249, 264-265.
2010

-
[Consideratii despre necesitatca Infi
silvania
si in Tran-
a unei societati pentru protectia animalelor].
- 179.3(439.2)

-
Consideratii morale in jurul egoismnlui, impreunA cu analiza corolarelor
ha: trufia gi grobianismul. Insists fndeosebi asupra manifestarilor acestor
defecte la cei bogaji, subliniind ca lumea contemporana autorului e caractera-
G. TRANS., XVI (1853), p. 51, col. I. zata prin idolatria banului.
Se aminteste ca, In Austria, astfel de societati se inmultisera in ultimul
179.9
timp. -
Comentariile se fac in cadrul unei corespondente din Viena. 2019 Massillon
-
Omul virtuos. EHO ECL., I (1851), p. 20.
2011
Patru regule in contra temerei de moarte. - 179.6
FOAIE
Doua mazime, traduse de Dimitrie Baltaceanu.

PT. MINTE, XVII (1854), p. 195-196.

-
Fragment. Se arata ca, Impotriva fricii de moarte, ar fi de fobs farni-
harizarea cu ideea mortii si convingerea ca momenta)] mortii nu e legat de o
2020
Numele citorva virtuti cu Invataturile lor.
XV (1852), p. 3, 7, IL
- G. TRANS.,
179.9

mare suferinta fizica, deoarecc constiinta inceteaza inainte de acest moment. Se definesc notiamile mai multor virtuti (sobrletatea, tacerea etc.).
2012 G . B. 179.6 (498)
179.9
Trasuri din viata strebuniloril nostri.
I (1857), p. 8: Varietati.
CONCORDIA,

Ca documente despre vitejia in vechime a romanilor, se povestesc doua

2021
Bunatate, simticiune, iubire de omenire.
II (1852), p. 35-36.
- EHO ECL.,

episoade istorice: rezistenta cetatii Neamtu la asediul lui Sobieski, regele Eseu intemeiat pe morala crestina.
Poloniei, si raspunsul dat de Alexandria cel Bun imparatului bizantin Joan
Paleologu. 2022 B... b 179.9
2013
Trasuri
I (1857), p. 15-16.
din istoria Romaniloru. - 179.6 (498)
CONCORDIA, tate. -
[Despre multumirea cu soarta, simplicitate si cumpa-
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 32, 35-36, 47-
48: Foileton.
Articol continind diverse observatii de earacter moral si filozofic cu pri-
Faptc vitejesti din istoria poporului roman, povestite ca exemple educa-
vire la locuitorii din satele gi orasele Transilvaniei.
tive.

www.dacoromanica.ro
2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
21 TEOLOGIE NATURALA. FILOZOFIE
RELIGIOASA
22 BIBLIA. TEOLOGIE BIBLICA
23 TEOLOGIE DOGMATICA
24 TEOLOGIE MORALA, PRACTICA
25 TEOLOGIE PASTORALA
26 BISERICA CRE8TINA IN GENERAL
27 I STORIA GENERALA A BISERICII
CRESTINE. MONAHISM. PATRISTICA
28 BISERICI CRESTINE DIVERSE
29 ALTE RELIGII. MITOLOGII

www.dacoromanica.ro
 2 TEOLOGIE. RELIGIE. BISERICA
21 Teologie natural& Filozofie religioascl
22 Biblia. Teologie biblicri
23 Teologie dogmatics
24 Teologie morals, practicci
25 Teologie pastorals
26 Biserica cresting in general
27 Istoria generalci a bisericii cregine. Monahism.
Patristicd
28 Biserici crestine diverse
29 Alte religii. Mitologii

21 TEOLOGIE NATURALA. 2031 B.[oiu?] Z. 22.0

FILOZOFIE RELIGIOASA 0 privire la Biblie. TELEGRAFUL R., VI (1858),
2023 B.[Alticeanul, D. 21
p. 81--82, 89-90, 93, 98; Transilvania. Sibiiu in 18 Mara.
Religie si morala.. EHO ECL., II (1852), p. 34-35. Articol scris cu prilejul aparitiei Bibliei ilustrate, lucratA In Tipografia
DiecezanS din Sibiu. In cele patru capitole ale articolului, se trateazA despre:
Scurt articol cu privire la principiile fundamentale ale oricarei religii. Biblia privity din punct de vedere dogmatic"; Traducerea Bibliei" ; Lu-
2024 Baudet 21 crarea Bibliei asupra omenimei"; Trebuinta Bibliei pentru poporul Bisericei
noastre".
Idei generale despre religione. G. TRANS., XV (1852),
13 317-319, 321-323: Foiletonul. 2032 22.0
Traducere din Universulu L'Univers Religieux. Urmareste ideea de-
spre existenta unui dumnezcu, ca fundament al religiilor. Despre sfinta Scriptura. PREDICATORULt, 11
(1858), p. 145-150: Foileton.
2025 21 Consideratii asupra valorii istorice si teologice a Bibliei. Se citeaza scri-
[Definitia religiei si a religiozit5.tii] SEPTAMANA, I itorii evrei Iosef [Flavius Josephus] gi Filon [= Philon].
(1853), p. 3-4.
Din punctul de vedere crestin. 2033 Costinescu, I. 22.0
2026 21
Sfinta Scriptura. Si Biserica. PREDICATORULU, II
(1858), p. 235-237.
Religia. PREDICATORULU, I (1857), p. 1-6: Foile- Elogiul bibliei. AfirmS cS Moise, David si profetii sint superiori ca scriitori
ton. unui Homer, Virgiliu sau Horatiu. SubliniazS valoarea Evangheliei.
Consideratii generale asupra religiei, din punct de vedere teologic.
2027 215 2034 Benescu, E1. 22.012
Spectacolu in ceriu. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), Despre dumnezeitatea sf. Evanghelii. PREDICATO-
p. 153-154, 157, 161-162, 169-170: Albina Romaneasca. RULU, II (1858), p. 164-166: Foileton.
Eseu. Se expun In mod popular descoperirile moderne asupra siste- Autorul semneazS ca profesor de Theologie".
mului solar si a vietii stelelor in univels; totodatS, se incearcA a le da o inter-
pretare religioasa, considerindu-se ca descoperiri ale intelepciunii providen- 2035 22.05
Vale. Biblia gi cele mai principale traductii ale el. PREDICA-
2028 215
TORULU, II (1858), p. 188-190, 193-196, 201-206.
Se face istoricul traducerilor Bibliei, Incepind cu Septuaginta ,vi pins
[Leckie de deschidere a cursului de teologie, la Semina- la traducerea lui Metodiu Si Chiril. Se indica apoi principalele traduceri In
rul Mitropoliei din Bucuresti]. PREDICATORULU, I limbile apusene. La sfirsit, se face istoricul traducerilor Bibliei In romaneste.
(1857), p. 130-134: Foileton.
Publicata la cererea scminaristulvi G. Protopopescu. Dupa o scurta 2036 [Saguna, Andrei] 22.05 = 59(048)
biografie a lui Linea [Urine], se expune invatatura lui cu privire la cele 3 reg-
nud In natura si se comenteaza teologic raportul dintre trup gi suflet. La [Despre Biblia tiparit5. de Eliade Radulescu la Paris].
sfirsit, se formuleaza citeva sfaturi pedagogice destinate elevilor, spre a folosi TELEGRAFUL R , VI (1858), p. 85-87: Transilvania.
cit mai mutt de la lectii. Sihil in 25 Maid.
C9mbate Cu vigoare Incercarea de traducere facuta de literatul roman.
Minna cS mirenii nu trebuie sS se ocupe cu editarile Bibliei. Ca exemple
22 BIBLIA. TEOLOGIE BIBLICA. de greseli ale lui Eliade, mentioneaza cS a intitulat editia Biblia sacra"
si a numit prima carte a lui Moise Genea.", In loc de Cartea facerii".
2029 22.0
Cat-tile sfinte. EHO ECL., II (1851), p. 9-10. 2037 22.05 = 59(048)
Se cauta a se arguments superioritatea Bibliei fall de celelalte carti [Noti]a cu privire la atitudinea luata de Andrei Saguna
sfinte ale indienilor, chinezilor si turcilor. Ca sprijin al argumentarii, se dau fat& de traducerea Bibliei facuta de Eliade]. PREDI-
citate din Chateubriand, Thery, Newton, William James si contele de Las CATORULU, 11(1858), p. 122.
Cases, referitoare la Biblie. Notita precedS articolul datat Sibil in 25 Maia, publicat In Telegralui
Romein, p. 85-87, gi reprodus In Predieatorula, acelasi nr., p. 122-126.
2030 22.0 I se aduc multumiri lui Saguna pentru ca a arStat pacatele de care e plina
Scripturele. PREDICATORULt, I (1857), p. 73- aceastS traductie".
78. Foileton.
Despre Biblie In comparatie cu eartile cele mai vechi ale popoarelor anti- 2038 [Saguna, Andrei] 22.05 = 59 (048)
chitatii. La sfirsit, se enumera citeva filozofi bisericesti laici care an subli- [Critica primelor 4 coli din traducerea Bibliei facut5.
niat valoarea Bibliei. de Eliade, aparute in 1858]. PREDICATORULU, II
8 Bibliografia analitica c. 3102 103
www.dacoromanica.ro
22.05=59 TEOLOGIE BIBLICA. TEOLOGIE DOGMATICA 23.012.3

(1858), p. 122-126 [nr. 16: Foae Extraordinary a Predica- 2046 [$aguna, Andrei] 22.05 = 59(048
torului"]. [A doua critic& a traducerii Bibliei facute de Eliade].
Reproducere facuta in textul articolului Ca Ire adevarafif Pearl* Ro- PREDICATORULU, II (1858), p. 240, 241-248, 249-
mdnf. - Autorul traducerii si editorul parizian slot trataji ca una si aceeasi 256, 257-261,
persoana. 1i contesta nu numai once pregatire teologica, dar insusi dreptul Raspuns pe ton violent la observajiile pe care Eliade be Meuse in Biblire,
de a face traducerea Bibliei. Cere ca autoritalile bisericesti sa nimiceasca III, p. 73-87 [reproduse si in Nalionalula din Bucurestil, cu privire la cri-
traducerea si sa -1 tragA la raspundere pe autor. Critics violent Inlocuirea tica ce i-o adusese $aguna, prin articolul din Telegraful Roman.
termenilor tradijionali prin neologisme cu caracter latinizant. Critics mai
ales titlul de Genes" dat Carjii facerii. De asemenea, critics epitetul de 2047 22.05 = 59(048)
-
sacra" dat de Eliade Bibliei, precum si argumentarea lui. La sfirsit, un [Polemics cu Eliade Radulescu, In care se sustine ca unui
comentariu ce pare al redacjiei Predicalorului, mai respectuos In ton faja mirean nu-i este ingaduit sa traduce Biblia]. TELEGRA-
de meritele trecute ale lui Eliade, dar contestindu-i de asemenea once FUL R., VI (1858), p. 166: Transilvania.
competenja teologica.
Se arata ca, la 1 octombrie, episcopul Saguna daduse o pastorale In
care condamnase acjiunea lui Eliade.
2039 22.05 = 59(048)
[Notita cu privire la traducerea Bibliei facuta de Eliade]. 2048 22.09
PREDICATORULU, II (1858), p. 126-127. [Recenzie despre Geografia biblica." de Gabriel Mun-
La finele articolului reprodus din Telegraful Roman. - RecunoscIndu-i-se teanu]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153: Monarhia
meritele sale literare din trecut, i se a lui Eliade sfatul sa se lase de traducerea Austriaca.
si interpretarea Bibliei, cAci nu este competent In cele religioase". Se arata ca lucrarea lui G. Munteanu cuprinde o expunere asupra tre-
cutului si jarii izraelijilor, pentru ca tineretul ca cistige cunostinje care sa-i
2040 22.05 = 59(048) ajute la fnjelegerea Bibliei.
[Redactia Telegrafului Roman" reproduce extrase din-
tr-un articol aparut in Predicatorula" din Bucuresti, in 2049 P. A. 221.09
care era condamnata initiativa lui Eliade Radulescu de a Iubitorilor cititori de Foaea Satului. FOAEA SAT.,
traduce Biblia]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 141: VIII (1851), p. 10, 18-19, 30-31.
Sibiiu 2 Sept. Rezumatul primelor capitole din Vechiul Testament. Continnare din
Telegraful Roman considers comentariile cu care jurnalul bisericesc n-re anterioare care lipsesc din colecjia B.A.R.
al Mitropoliei din Bucuresti", in nr. 16, foaia extraordinara, insojeste textul
reprodus din gazeta lui $aguna drept o indicajie ca si conducerea bisericii 2050 221.11.05 = 59
din Tara Romaneasca dezaproba atit lucrarea, cit si atitudinea polemics Creatia (facerea lumii). EHO ECL., II (1851), p. 10-11.
a lui Eliade MIA de criticile ce i s-au adus. Primele 31 de versete din cap. I din Erblie, referitoare la crearea lumii,
precedate de citeva cuvinte despre raportul dintre Geneza si stiinja. La sfirsit,
2041 P.[etrescu], Al. 22.05 = 59(048) menjiunea: Etrezorul F.locvenjei".
Biblia. NATIONALULU, I (1858), p. 217-218.
Anunja ca a aparut prima brosura din traducerea lui Eliade. Condamna 2051 223.7.05 = 59
critica publicata in Telegraful Roman §i reproduce pasaje dintr-o scrisoare Sentintie morale din proverbiele lui Solomone. FOAIE
a lui Eliade, trimisa unei persoane ce are o inalta pozainne", in care Eliade PT. MINTE, XVI (1853), p. 232.
arata scopul operei sale. 2052 224.07
2042 Boerescu, B. 22.05 = 59(048) Profetil (prorocil). EHO ECL., II (1852), p. 41.
[Notita introductiva la publicarea textului in care Eliade Citeva cuvinte despre profeli, in general, si despre rolul for in viaja ome-
face apologia Bibliei si raspunde criticilor care i se facusera neasca, scrise cu ocazia sarbatoririi profetului Die Tezviteanul (20 Mlle).
in Telegraful Roman" cu privire la felul cum a tradus aceasta 2053 227.1.07
carte]. NATIONALULt, I (1858), p. 269, col. I. Epistolele Apostolulul Pavel. PREDICATORULU, II
Elogiind personalitatea literary a lui Eliade, afirma ca dreptul sau de (1858), p. 49-54: Foileton.
aparare, In aceasta chestiune, nu trebuie sa fie cu ramie ingradit. De aceea, Generalitaji: Imprejurarile In care le-a scris; scopul urmarit ; cauzele
Nalionalula ii publica scrierea in coloanele sale. dificultajilor intlmpinate la lectura acestor epistole.
2043 Helliade R., I. 22.05 = 59(048) 2054 228.07
[Fragment din Biblicele"]. NATIONALULt, I (1858), Apocalipsul lul roan. PREDICATORULU, II (1858),
p. 269-270, 273-274, 276-277, 281-282: Urmarea apolo- p. 276-277.
giel Dlui Eliade asupra Bibliei, 302, 305, 315: Biblia. Infajisarea cuprinsului, precedate de citeva observajii cu privire la
Textul publicat constituie capitolul intitulat Scanda"ul sau Pedica, Imprejurarile si tehnica in care a fast scris Apocalipsul.
din Biblicele publicate de Eliade la Paris, la inceputul anului 1858. In intreg 229.93.11
2055
capitolul, Eliade discuta pc larg criticile care i se adusesera prin Telegraful
Roman traducerii Bibliei, facuta de dinsul. Avgar. PREDICATORULU, II (1858), p. 305-307.
Articol cu privire la tradijia asupra schimbului de scrisori dintre Avgar,
2044 22.05 = 59(048) regele Edessei, si Iisus. Scurta schija istorica a regatului Osroic, a carui cat i-
Apologia set' apararea bibliel traduce de Dn . I. Eliade. tala fusese cetatea Edessei. Se reproduc, in traducere, scrisorile, dupe Eusebiu.
FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 85.
Se comenteaza Biblicele lui Eliade, cu ocazia aparijiei for la Paris si a
reproducerii for In gazeta Nalionalula. Fara a se interveni in polemicile din 23 TEOLOGIE DOGMATICA
jurul lui Eliade, se subliniaza insemnatatea activitajii lui de traduator si
comentator al Bibliei. Se mentioneaza ca textul din Nalionalula difera 2056 23.01
Intru-cItva de eel aparut la Paris, in volum, din pricina a oarescare
s-himblri cerute de cenzura locals ".
[Se anunta aparitia publicatiei Filosofia cristiana",
traducere din greceste de Ilie Benescu]. EHO ECL., II
2045 22.05 = 59 (048) (1851), p. 16: Instiintare.
E vorba dg cartea compusa de Veniamin Sinadon.
[Polemics cu Nationalulii" din Bucuresti, in legatura
cu Biblia tiparita de Eliade Radulescu la Paris]. TELE- 2057 Massillon 23.012.3
GRAFUL R., VI (1858), p. 105-106; Transilvania. Adevarul. EHO ECL., I (1851), p. 20.
Se sustine a in atacul Indreptat impotriva edijiei lui Eliade, Telegraful Traducere. 0 apologie a adevarului, din punct de vedere mcral
Roman nu s-a facut vinovat de rea-credinja. crestin.

104

www.dacoromanica.ro
 231.01 TEOLOGIE DOGMATICA 239.7

2058 231.01 2071 Benescu, El. 232.961

Esistenta lui Dumnezeii. EHO ECL., I (1851), p. 24. Iucla Iscariotull PREDICATORULU, II (1858), p.
Disertatie. Traducere de Gavriil MihAilescu. 179-182: Foileton.
Schita a vietii lui Iuda, dupe gtiri din Eusebiu, Ieronim, Euthimie Zica-
2059 Massillon
-
Providenta. EHO ECL., II (1851), p. 7-8.
231.52 vineanul gi evanghelistul Matei.

Traducere de Dimitrie 1351tAceanu.

tei In dezvoltarea omenirii.
Disertatie despre rolul providen-
2072
Serbarea zilei mortii lui Iisus.
p. 117-119: Foileton [neterminatl.
- 232.963
VEST. R., XVI (1851),
2060 231.73 (498.3) Meditatie In proza asupra semnificatiei vietii gi mortii lui Iisus, in corn-
0 minune. ZIMBRUL, III (1855), p. 139-140. paratie cc ale monitor filozofi, oameni politici, descoperitori in stiintA, din
Se relateazA cum, la biserica seminarului do la Socola, o icoanA ar fi istoria omenirii.
lacrimat.

2061
Trebuinta descoperirei Dumnezeesti. - PREDICATORU-
231.74
2073
Moartea pe Golgota. -
p. 89-90, 94, 97-99: Albina Romaneasca.
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
232.963

LU. II (1858), p. 153-158: Foileton. Meditatie religioasa despre sensul mortii lui Iisus.
Se discuta, din punct de vedere teologic, chestiunea revelatiei.
2074 Chateaubriand 233.5
2062 232.8 Dorinta fericirei in omil. VEST. R., XVIII (1853),
Pogorirea din certl. PREDICATORULU, I (1857), p. 249-251.
p. 169 -174: Foileton. Traducere din Le Genie du Chrisiianisme, de arhim. Dionisie.
Comentariu la dogma inomenirii lui Iisus Hristos.
2063 Aime-Martin
Inviltaturi Religioase si Morale. - SEPTAMANA, I
232.9
2075
Meditatii Apostolice.
p. 121-122: Foileton.
- PREDICATORULU, I (1857),
233.7

(1853), p. 9-10. Comentariu cu privire la limitele necesare ale libertatii umane; la sfirgit,
Despre Hristos $i lumea anticA. un citat din epistola apostolului Pavel catre Timoteu (cartea a II-a, cap. 3).
2076
2064
Nasterea Domnului, sau Craciunul.
(1851), p. 13-16.
- EHO ECL., II232.921
Credinta.
Foileton.
- PREDICATORULU, I (1857), p. 9-14:
234.2

Se descrie biserica cc s-a ridicat in pestera unde se nAscuse Iisus Hristos GeneralitAti teologice.
gi se explica de ce se sArbatoreste, la Craciun, acest eveniment. Se redA un 2077 Rat, I. 234.2
fragment dintr-o scriere a lui Virgiliu, in care se vorbe$te de nasterea unui Invatatorul poporului. Discurs moral intre un Tata. si
prune ce va aduce lucruri not in lume. Se aratA structure societAtii romane Flirt. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 339-340, 344, 348.
la aparitia cre$tinismului.
Sub forma unui dialog [titre tats gi fiu, se definegte pe larg, din punct
de vedere teologic, notiunea de credinta".
2065
Nasterea Domnului nostru Isus Hs. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 405 -407; XXVI (1854), p. 1-2, 5 6: Al-
- 232.921
2078
Providenta si destinul (preursita). PREDICATORULtr,
234.9
bins, Roinameascil. I (1857), p. 217-222: Foileton.
Articol festiv.
Prezinta, din pullet de vedere teologic, destinul oamenilor In functie
2066 Turdasanu, A. de hotarkile providentei.
232.921

ciunulul.
Foileton.
-
Sfaturile unui tats, impartasite fiilor sei, in noaptea Cr,
TELEGRAFUL R.., VI (1858), p. 207 -208:
2079 Fenelon
Intoarcerea popoarelor la hristianismu.
I (1851), p. 19-20.
EHO ECL.,
239

Sub forma vorbirii unui tats cAtre fiii sAi in noaptea de CrAciun, infA0 -
Traducere de Dimitrie BAltaceanu. Argumenteaza ca aparitia cres-
tiseazA semnificatia nasterii lui Iisus din punctul de vedere al religiei gi mora. tinismului a Post necesara gi a adus schimbari esentiale in viata socials a
lei cregtine. omenirii.
2080 Finelon
2067
Steaoa ce s'a aratat la Nasterea lui Hristos.
CATORULU, II (1858), p. 314-316.
- 232.921
PREDI- Venirea popoarelor la Hristianismit.
(1853), p. 17-19.
- SEPTAMANA, I
239

Se expun pArerile autorilor antici despre acest fenomen. Despre cregtinarea popoarelor.

2068 2081 Airne-Martin 239

318.
Despre Magi. - PREDICATORULU, II (1858), p. 316-
232.923
[Articol despre rolul istoric al crestinismului].
MANA, I (1853), p. 9-10: Invataturi Religoase si Morale.
SEPTA-

Se infAtiseaza pArerile gi informatiile scriitorilor antici cu privire la Consideratii cu caracter teologic asupra epocii In care s-a nAscut Iisus

existenta istorica a celor trei magi care, dupA traclitie, s-ar fi infAtisat la nag - gi asupra efectelor pe care le-a avut invatatura sa.
terea lui Hristos.
2069 232.928
2082 4,

Cristu si Anticristu.
p.146-148.
- FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
239

[Semnificatia sarbatoririi tntimpinarea Domnului]. EHO

ECL., II (1852), p. 21. Autorul articolului indeamnA cititorii 55 deosebeascA adevAratele inva.
Wiwi ale lui Hristos, subliniind bltndetea lor, de indemnurile acelora care
Articol ocarional. - Istoricul acestei sArblitori. vorbesc in numele lui.
2070
Serbarea zilei mortii lui Iisus. GAZ. DE MOLD., -
XXIII (1851), p. 115-117: Albina Romaneasca [neterminat].
232.96 2083 Nifon, Mitropolitul
Epistola pastorali;. a P.O. S. ...
(1858), p. 70-72.
FOAIE PT. MINTE, XXI
239.7

Meditatie religioasA in legatura cu sAptAmtna patimilor lui Iisus gi sem- Nifon al Ungrovlahiei atrage atentia clericilor ca Ideile antireligioase
nificatia ei crestina. iau raspindire gi ii solicits sA le combats.

105
www.dacoromanica.ro
241 TEOLOGIE MORALA 244

24 TEOLOGIE MORALA. TEOLOGIE PRACTICA Meditatii religioase

Meditatii religioase. Lecturi religioase. Imnuri,
cintece si poezii religioase. Arta cre$tina. Teologie 2095 Diderot 242
misticA. Practice religioasA. Necredinciosul la picioarele crucii. - EHO ECL., I
(1851), p. 47.
2084
[Scurta definitie a moralei].
p. 4, col. I.
- SEPTAMANA, I (1853),
241
Meditatie religioasA.

2096 242
Din punct de vedere teologic. Numele bunu dupa. moarte. - GAZ. DE MOLD., XXV
2085 A. P. 241 (1853), supl. la nr. 2, p. 1-3 [brosat intre n-rele 42 si 43].
Iubitilor cetitori de Foaea Satulul. - FOAIEA SAT., Meditatie in fata mormintelor. Se dezvoltA tema zAdarniciei vietii ome-
VIII (1851), p. 33-34, 37, 41-42, 53, 65-66, 77, 77 bis, ne$ti, data nu e traits In virtute $i pietate cre$tina, data nu e justificata,
87-88. dupA moarte, prin faptele bune savir$ite.
0 aerie de articole de morals cre$tin5.
2097 242
2086 L[onescu], I. 241 Este Dumnezeu in fiinta. - SAPTAMANA, I (1853),
Despartirea morala. Morala religioas5..-JURN. AGRIC., P. 249-251: Invataturi Religioase si Morale.
I (1858), p. 88-90, 102-103: Morala. Meditatie religioasA, in prozA.
Prezinta pe scurt principiile moralci cre$tine.
2098 242
2087 241 (021) = 59
Morala Mintuitorului. - PREDICATORULU, I (1857), Cina cea de pe urtra. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
col. II, p. 1-6. P. 109: Albina Romaneasca [neterminat].
Meditatie religioasa pe tema noptii din grAdina Ghetsemani.
Generalitati cu privire la morala cre$tina.
2088 241(021) = 59 2099 242
Morala Mintuitorului. - PREDICATORULti, I (1857), In vieata moartea. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
col. II, p. 6, 9-14, 17-22, 25-30, 33-38, 41-46, 49-54, P. 93-95: Albina Romaneasca.
57-62, 65-70, 73-78, 81-86, 89-94, 97-100, 113-116, Meditatie religioasa.
121-126, 129-134, 137-142, 145-150, 153-158, 161-166,
169-171, 177-182, 185-186, 193-198, 201-206, 209-214, 2100 242
217-222, 225-230, 233-238, 241-246, 249-254, 257-260, Omul si timpul. Un cuvint la inceputul anului nou. -
265-270, 273-278, 281-286, 289-294, 297-302, 305-310, TELEGRAFUL R., V (1857), p. 2.
313-318, 321-326, 329-334, 337-342, 345-348.
Consideratii cu caracter teologic asupra desfa$urarii istoriei omenirii.
Tratat de morall cre$tina. Partea I: Izvoarele $i temeliile moralei cre$-
Se subliniaza curgerea repede schimbarea obicinuita" a generatiilor ome-
tine; datoriile individuale.
nesti, ca si a popoarelor. Se exprimA regretul ea anul 1856 a adus rAzboi,
2089 241 (021) = 59 singe $i nelini$te In omenire.
Morala Mintuitorulul. - PREDICATORULU, I (1857), 2101 242
col. II, p. 348-350, 353-358, 361-366, 369-374, 377-382,
385-390, 393-397, 401 -404; II (1858), col. II, p.1-6, 9-14, Nesiguranta lucrurilor acestei vieti.- PREDICATORULU,
17-22, 25-30, 33-37 41-46, 49-54, 57-62, 65-70 I (1857), p. 153-158: Foileton.
73-76, 81-86, 89-94, 97-102, 105-110, 137-142, 145 Meditatie religioasa in prozA.
-150, 153-158, 161-164, 169-174, 177 -182; foileton,
p. 185-190, 193-196, 201-205, 209-214, 217-222, 225- 2102 242
230, 273-276, 281-286, 289-290, 297-302, 305-308, Fericirea si suferintele. - PREDICATORULU, I (1857),
313-318, 333-334, 351-352 357, 362-366, 390-392. p. 313-318: Foileton.
Tratat de morala cre$tina. Partea II - coprinz5toare de datoriile Meditatii cu caracter religios. ProzA.
comune la toti".
2090 B . 2103 242
Scopul lucrurilor noastre.
p. 31-32.
- EHO ECL., II
241.13
(1852), Pretuirea vietel. -
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1857),
supl. la nr. 101, p.1-2 [Foileton]; TELEGRAFUL R., VI
Disertatie morala. Din punctul de vedere cretin, argumenteazA ca un (1858), p. 12: Foileton.
stop moral nu justificA intrebuintarea de mijloace nedrepte spre atingerca lui. Meditatie in prozA, in pragul noului an. Consideratii cu caracter teologic
pe tema nestatorniciei vietii $i a sfirsitului ei inevitabil, pe pAmint. Indemn
2091 241.2 la virtute fapte bune.

judecator al faptelor omului].

p. 89: Invataturi Religioase si Morale.
-
[Consideratii cu caracter teologic asupra constiintei, ca
SEPTAMANA, I (1853), 2104
Meditatie despre pace. - PREDICATORULU, II (1858),
242

2092 241.4 p. 332-334.

Sa fugim de ura si de pacat. - SEPTAMANA, I (1854), Meditatie religioasA in prow.
p. 361-365: Invataturi Religioase si Morale.
Consideratii de morall cre$tinA.

2093 B. [altaceanu], D. 241.512.

Lecturi religioase
Speranta (nadejdea). EHO ECL., H (1852), p. 35. Vezi $i : 8 Literature.

0 apologie a sperantei, din punct de vedere religios. 2105 244

2094 La Mene, abatele de [ = Lamennais] 241.8 Evloghie sau saracul (Poverul) caritabil. - EHO ECL.,
Adevaratul crestin. - SEPTAMANA, I (1854), p. 355-356. II (1852), p. 41-44, 46-47.
Consideratii morale despre datoriile unui cretin, resemnat deopotrivA Imitatie de Dionisie, ierodiacon la Mitropolia TArii Romanesti.-Poves-
la fericire $i nenorocire. tire din vials anahoretului Daniil, in legatura cu saracal Evloghie,

106
www.dacoromanica.ro
244 TEOLOGIE MORALATEOLOGIE PASTuRALA 251

2106 244 2116 P. G. 245

Despre pocainta. si indreptare. SEPTAMANA, I (1853), Septhmina sa.ntsa. PREDICATORULU, II (1858), p.
p. 233 -236: invataturi Religioase si Morale. 324.
Povestire morala. Pentru a ilustra care e cea mai buns fapta in vials, Versuri de meditalie religioase celebrind religia si efectele pocainjei.
preotul satului povesteste jaranilor urmatoarea intimplare: pe timpul ciu-
rnei lui Caragea, un taran ajuns la saps de lemn, intilnind noaptea in cring
un orasean, a volt sa-1 omoare. La cuvintele celui atacat revenit insa
oi-a cerut iertare, aratind ca numai mizeria I-a impins la aceasta. Cel caruia
Art cretin
ii crujase viata i-a (lama patru boi, o vacs si 20 de pogoane de ',Arrant. De
atunci, taranul a ajuns foarte religios si consatenii sAi fl numeau Pavel 2117 [Vasici, dr. P.] 246 (498)
Pocaitul. [Aricol despre dezvoltarea artei religioase la noi]. TE-
2107 244 LEGRAFUL R., III (1855), p. 394-395, 399: Monarhia
Austriaa. Sibiiu 13 Dechemvrie.
tnva.tatura.. SEPTAMANA, I (1854), p. 305-308: In- In partea intii a articolului, arata dezvoltarea artei religioase, ca forma
va.p.turi Religioase si Morale. a cultului, Ia izraelili, greci, romani si mai ales Ia bizantini. In partea a doua,
Povestire morala, menita sa-1 convinga pe muncitorul sarac sa se mulju- trece la cercetarea artei religioase la romini. Arata ca, in trecut, ca nu s-a
measca cu soarta sa. Povestirea infajiseaza un Oran suit pe o stinca, unul putut dezvolta, din cauza conditiilor neprielnice. Crede insa ca e timpul sa
In virf de copac fnalt, unul pc casa si unul in batatura casei. Cei care stateau se produca o innoire a artei religioase vechi. Condamna pe cei care mai pas-
mai sus se mindreau si priveau cu disprej la cei de mai jos. Un biet muncitor, treaza icoanele zugravite la manastirea Nicola de linga Gherla. Aminteste
sapind intr-un mal al Oltului, pe linga ceilalji, la intuneric, se plingea de realizarile pictorilor moderni din Principate si scrie pe larg despre tinarul
soarta lui nefericita. Vine insa o furtuna. Taranul de pe stinca e traznit; pictor ardelcan Isidor Salagean.
cel de pe copac se prabuseste, ranindu-1 si pe cel de pc casa; cel din bata-
tura e udat leoarca; numai cel din groapa amine neatins.
2108 G. 244 Teologie misticci. Practicci religioasci
Cugetarl biblice. Femeea, Amorul, RugAciunea. FOI-
LETONUL Z., IV (1855), p. 153-155. 2118 248.133
Aforisme. Noutati. PREDICATORULU, 1 (1857), p. 345-350:
Foileton.
2109 244
Combate, din punct de vedere tcologic, dorinla lumii contemporane
Sfatuirl crestinesti. PREDICATORULU, I (1857), pentru noutati.
p. 225-230: Foileton.
Maxima si pilde din morala crestina. 2119 G...scu, P. 248.133
Onorabilei Redactiel a Jurnalului Predicatorului. PRE-
2110 P * * * 244 DICATORULU, II (1858), p. 228-230, 233-235.
Dupa o introducere in care face o paralela intre Biblie si Talmud, incer-
Preotul, in decaderea lui chiar, este snare. PREDICA- cind sa argumenteze superioritatea celci dintii, critics felul cum injeleg Gres-
TORULU, II (1858), p. 25-30: Foileton. tinii din sec. XIX sa cinsteasca sarbatorile religioase, prin distracjii imorale.
Schija epics, pledind pentru puterea preotului si a rugaciunii. Elogiaza activitatea moralizatoare a foil Predicalorul6.
2111 244 2120 248.143
Biserica satulul. MUSEULU N., I (1858), p. 118-119: Despre rugAciune. PREDICATORULU, I (1857),
Convorbiri de sate. p. 54-54 : Foileton, 57.
Dialog intre Mos Petru si Florea despre rostul bisericii in viala satulul. Traducere de profesorul loan Pop.

2112 244 : 92 2121 248.221

[Articol ocazional dcspre sfintul Gheorghe]. EHO ECL., Indracitii din Evangelic. PREDICATORULU, II
II (1852), p. 29. (1858), p. 105-110: Foileton.
Comentariu la textele biblice, in legatura cu credinta despre oamenii
Se Infajiseaza citeva momente din viala acestui stint, cu ocazia sarba-
posedaji de demon.
toririi lui.

25 TEOLOGIE PASTORALA
Imnuri, cintece si poezii religioase
Predici. indatoriri gi lucari pastorale
2113 Florescu, Constantin C. 245
Psalmodil in gloria rascatoarei de Dumnezeil gi pururea 2122 [Barnutiu, Simeon] 251
Fecioarei. PREDICATORULC, II (1858), p. 34-36. Din Italia, 27 Decemvr. 1852. FOAIE PT. MINTE,
Coral in proza. Vezi si notita de la p. 33: Rugliciunl, cu privire la autor XVI (1853), p. 155-156.
si imprejurarile in care a compus acest coral. Fragmente: Cintul al IV-lea, Consideralii asupra predicilor rostite de sarbatori de catre trei episcopi.
cap. I, II si IV. Exprima dorinta ca, si In Transilvania, predicile clericilor sa fie mai mutt
orientate spre viala practica. Indeamna pe clerici sa citeasca Gazeta Tran-
2114 Floresko, Constantin C. 245 silvaniei §i carji rominesti, mai ales Istoria lui Petru Maior.
Priere a la sainte et etemelle Vierge Maria, ma bien- 2123 251
aimee protectrice. PREDICATORULU, II (1858), p.36 -37: [Recenzia cartii Chiriacodromion", de Teotoche, cu un
Foileton. TELE-
adaos de aguna, aparuth. la Tipografia Diecezana].
Traducerca cap. II si IV din cintul I, ale coralului romanesc publicat GRAFUL R., III (1855), p. 289-290, 294-295: Monarhia
In p. 34 36. Austriacd. Sibiiu 11 Septem.
2115 P. M. G 245 2124 251
La botezul Domnului. PREDICATORULU, II (1858), [Comentarii in legatura cu cartca Chiriacodromion", apa.-
p. 275-276. rula in Tipograsia Diecezansa, din Sibiu, cu o prefa]a. de
Meditatie in versuri cu privire la sensul sarbatorii de Boboteaza. Andreiu $aguna]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 298,

107
www.dacoromanica.ro
251 TEOLOGIE PASTORALA 252

col. II: Sighisoara In 16 Septembrie; G. TRANS., XVIII monastirl Neamtul si Seculit. FOILETONUL Z., I (1855),
(1855), p. 342: Transilvania. p. 249-253, 257-259.
Se aduc laude carlii, mentionlndu-se ci de ziva tnaltarii Crucii, In Dezvolta cuvintele lui Hristos: Simone al lui Iona, de ma iubesti, paste
biserica ortodoxa din Sighisoara s-a citit din ea predica pentru oile male, paste meliuseii mei" (loan, 21).
accasta sarbatoare.
2137 $aguna, Andreiu 252
2125 251 Cuv intare la Sarbatoarea tnaltarii sfintel Cruel. TELE-
[Notita elogioasa, a unui corespondent, despre volumul GRAFUL R., III (1855), p. 293-294, 297-298.
de cuvintari alcatuit de Andreiu Saguna]. TELEGRAFUL Predica. Cuprinde indemnuri pentru crestini, ca sa-si indeplineasca
R., III (1855), p. 379, cold: Din Banat 22 Noemvrie. datorille fatA de biserica. Tiparita In intregime cu caractere chirilice vechi,
nu cu alfabetul de tranzitie.
2126 252
Meditatil pentru taierea imprejur a domnulul nostru Isus 2138 $aguna, Andreiu 252
Hs. EHO ECL., I (1851), p. 17-19. Cuvint la Dumineca a douazecl si una. TELEGRAFUL
Predica in care se explica textul evangbelic: Tar rind s'au implinit opt R., III (1855), p. 321-322, 325-326.
zile ca sa se taie pruncul hnprejur, au fost numit Iisus, care era numele ce 0 predia in legaturA cu rodirea §i nerodirea invapturii evangheliei.
ingerul i-au dat lui". (Luca, II, paragraful 21). Textul e tiparit cu alfabetul chirilic vechi.

2127 Balticeanu, D. 252 2139 $aguna, Andreiu 252

Cuvintfi. La Dumineca Stalparilor pentru Dumnezecasca Cuvintare la Dumineca a treizeci si trcia dupa RusaliI.
curninecatura. Citit in Biserica Ceausil-Radu de un scolar TELEGRAFUL R., III (1855), p. 345-346.
al Arhimandritulul Dionisie.EHO ECL., I (1851), p.30-32. Trateaza despre recunoOntA, plecind de 1a un text evanghelic cuprin-
Predica in care se arata ca intrarca lui Iisus Hristos in lerusalim tre- rind aceasta idee (Luca, cap. VIII, stilt. 26-28). Textul e tiparit cu litere
buie sa fie interpretata simbolic, ca patrunderea spiritului crestin in sufletul chirilice vechi.
oamcnilor.
2140 $aguna, Andreiu 252
2128 252 TELE-
Cuvint la Dumineca a 25-lea dupa Rusalii.
Moartea. EHO ECL., I (1851), supl. la nr. 7, p.2. GRAFUL R., III (1855), p. 357-358.
Predica tradusa de I. Benescu. Autorul Indeamna la o viala cumpa- Vorteste despre purtarea crestineasca, dezvoltind un citat din ev. Mate
nita si bogata In fapte bune, pentru ca numai faptele bune ramin in urma (cap. XII, st. 29-31). Tiparit cu litere chirilice vechi.
vietii noastre si etc fac moartea mai linistita.
2141 5aguna, Andreiu 252
2129 252 TELEGRAFUL R., IV (1856), p. -11-42.
Despre evlavic.
Datoria de a lati intre oamen1 sentiments de religiositate. Predica rostita la Duminica fariscului si a vanicsului.
GAL. DE MOLD., XXIII (1851), supl. Ia nr. 12, p.
51 -53. 252
2142
Predica de Rusalii.
Cuvinta pentru stralucita si purtatoarca de biruinta zi
2130 Canela, Costache 252 a invierii Domnulul Dumnezeil si mintuitorulul nostru Iisusu
Hristosil. PREDICATORULU, I (1857), p. 7-8.
Cuvint zis de D. Pitar... profesor in scoala nationals
din Buzau, la teremonia sfintiril apel, urmata Ia 6 Ianuarie Predica.
In Sfinta Episcopie Buzau. EHO ECL., II (1852), p. 252
19-20. 2143
Subliniaza Insemnatatea sarbatoririi Boboteze!. Cuvint pentru Dumineca Tontel. PREDICATORULU,
I (1857), p. 15-16.
2131 Canela, Costache 252 Predica. Despre vista crestina.
Cuvint zis de ... profesor national din Buzau, cu ocazia
sarbarif adormirci maicil Domnului 15 August. EHO ECL., 2144 252
II (1852), p. 45-46. Cuvint la Dumineca a doa dupa Pasti numita a Mirono-
Cuvintare religioasa. sitelor. PREDICATORULU, I (1857), p. 23-24.
Predica. Despre casatorie.
2132 B. [5.1taceanu], D . 252
[Predica cu ocazia sarbatorii sfintului Gheorghe]. EHO 2145 252
ECL., II (1852), p. 29-30. Cuvinta, la evanghelia Duminecci a 3-a dupa Pastf sau
Dezvolta cuvintele lui Solomon: Laudindu-sc dreptul se vor veseli a Slabanogului (paraliticulu). PREDICATORULU, I (1857),
popoarele ca pomcnirea lui este far'de moarte". p. 31-32.
2133 Miniat 252 Predica. Despre parasirea pacatului (vitiului).
Triumful evanghelief. EHO ECL., II (1852), p. 47-48. 252
2146
Predica. Cuvinta, la evanghelia Duminecci a 4-a dupa. Pasti a
2134 Bossuet 252 Samarinencii. PREDICATORULU, I (1857), p. 39-40.
Repeziciunea vietei. VEST. R., XVIII (1853), p. 73-74. Predica. Despre cultul crestin.
Oratorie religioasa. 252
2147
2135 Vitlimescu, M. 252 Cuvintul dupa. evanghelia Duminecei a 5-a dupa Pasti a
Cuvantu la Duminica stalparilor (Floriilor). FOILE- Orbului. PREDICATORULU, I (1857), p. 47-48.
TONUL Z., I (1855), p. 65-69. Predica. Despre luminarca mintii omenesti.
Predica in care este explicate semnificatia Duminicii Floriilor. 252
2148
2136 Varlaam, protosinghel 252 Cuvint dupa evanghelia Duminecel a 6-a a Sfintilor pa-
Cuvintii zis de subscrisul cu ocazia Istalaref Prea Cuvio- rintl. PREDICATORULU, I (1857), p. 55-56.
sului Parinte Arhimandrita Dionisie, de Staretil stintelora Predica. Despre cinstirea persoanelor bisericesti.

108
www.dacoromanica.ro
 252 TEOLOGIE PASTORALA 252

2149 252 2163 252

mei. -
Cuvint, dup5. evanghelia Duminecii a 7-a sail a Cinci-zeci-
PREDICATORULU, I (1857), p. 63-64.
Predica. Despre darurile Sfintului Duh.
Cuvintil dupa evanghelia cea dela Mateiii a Duminccii
a 14-a dupa Cinci-zecime.
p. 175-176.
PREDICATORULU, I (1857),
PredicS. Despre viala viitoare.
2150 252
Cuvintil pentru Dumineca I-Iu dupa Cinci-zecime, sail 2164 252
a tuturor sfintilor. PREDICATORULU, I (1857), p. 71- Cuvintu dupa evanghelia L ea de la Mateiil. PREDICA-
72. TORULU, I (1857), p. 183-184.
Predica. Despre rAsplatirile vesnice. PredicA. Cum ca omul poate ajunge la putere, fericire si marire numai
prin umanitate si viata sotiall".
2151 252
Cuvintil, pentru Dumineca a 2-a dupa Cinci-zecime. 2165 252
PREDICATORULU, I (1857), p. 79-80. Cuvint dupa evanghelia cea de la Mateiil a Duminecil
Predica. Despre supunerea la cuvintul religiei. a 16-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULD, I (1857),
p. 191-192.
2152 252 Predica. Despre inmultirea talantilor.
Cuvint la evanghelia Duminecil a 3-a dupa Cinci-zecime.
PREDICATORULU, I (1857), p. 87-88. 2166 252
Predica. Cu privire la orientarea vietii dupa legea crestina. Cuvintil dupa evanghelia cea de la Mateiu, a Duminecii
a 17-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
2153 252 p. 199-200.
Cuvint dupa evanghelia Duminecil a 4-a dupa Cincl-zecime Predica. Despre datoriile mamei de familie.
(sau a sutasului). PREDICATORULU, I (1857), p. 95-96.
Predica. Despre purtarca cu slugile. 2167 252
Cuvintil dupa evanghelia cea de la Luca a Duminccii
2154 252 a 18-a dupa. Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
Cuvintil dupa evanghelia Duminecil a 5-a dupa Cinci- p. 207-208.
zecime. PREDICATORULU, I (1857), p. 103-104. Predica. Cu privire la ascultarea poruncilor religiei.
PredicA. Despre ingeri si demoui.
2168 252
2155 252 Cuvint dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecii a
Cuvintula Duminecil a 6-a al evangheliel dupa. Cinci-ze- 19-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
cime. PREDICATORULU, I (1857), p. 117-118. p. 215-216.
PredicA. Despre adevarata faccre de bine. PredicS. Despre desavirsirea asecarilor religioase.

2156 252 2169 252

Cuvintil dupa evanghelia Duminecil a 7-a dup5. Cinci- Cuvintil dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecii
zecime. PREDICATORULU, I (1857), p. 119-120. a 20-a dupa Cinci - zecime. PREDICATORULU, I (1857),
Predica. Asupra jertfirii pentru binelc obstesc.
p. 223-224.
Predica. Despre profeli si oameni marl ai omenirii, in gencre.
2157 252
Cuvintii dupa evanghelia Duminecil a 8-a dupa CincI- 2170 252
zecime. PREDICATORULU, I (1857), p. 127-128. Cuvint dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecil a
Predica. Despre dobindirea bunatatilor pAmintesti. 21-a dupa. Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
p. 231-232.
2158 252 Predica. Asupra stricAciunii naravurilor si indreptarii for.
Cuvintil dupa evanghclia cea dela Mateiu a Duminecil
a 9-a dupa Cinci- zecime. PREDICATORULU, I (1857), 2171 252
p. 135-136. Cuvintil dupa evanghelia cca de la Luca a Duminecii a
Predica. Despre rasplata ce urmeaza dupa faptc. 22-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
p. 239-240.
2159 252 Predica. Asupra bogatiei si sarAciei.
Cuvintil dupa evanghelia cea dela Matelu, a Duminicil
a 10-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857), 2172 252
p. 143-144. Cuvint dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecil
PredicA. Despre putina creditill a contemporanilor. a 23-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
2160 252
p. 247-248.
Predica. Despre recunostinta si nerecunostintA.
Cuvintu dupa evanghelia cea dela Matelu. PREDICA-
TORULU, I (1857), p. 151-152. 2173 252
PredicA. Despre: Iertarea, sau mijlocul prin care se put ierta paca- Cuvintil dupa evanghclia cea de la Luca a Duminecii
tele oamenilor".
a 24-a dup.& Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
2161 252 p. 255-256.
Cuvintil la evanghclia Duminecil a 12-a dupa. Cinci -ze- Predica. Despre bunatatea lui Dumnczeu.
cime. PREDICATORULU, I (1857), p. 159-160.
2174 252
Predica. Despre pazirea poruncilor lui Dumnezeu.
Cuvintu dupa evanghelia cea de la Luca, a Duminecii a
2162 252 25-a dupa. Cinci - zecime. PREDICATORULU, I (1857),
Cuvintil dupa evanghelia cea dela Mateiu a Duminicii a p. 262-264.
13-a dupa, Cinci zecime. PREDICATORULU, I (1857), PredicA. Autorul vorbeste de orinduirca societatii, din punct de vedere
p. 167-168. teologic. Deplinge situatia preotilor in Tara Romaneasca. Cerc pentru ei o
Predica. Comeutariu la parabola viei si a slujitorilor ei. pregatire mai temeinicA, potrivit sarcinii ce be revine In societate.

109
www.dacoromanica.ro
252 TEOLOGIE PASTORALA 252

2175 252 2188 252

Cuvint la evanghelia cea de la Luca a Duminecil a 26-a Cuvint dupa evanghelia cea de la Marcu a Dum. a treia
dupa Cincl-zecime. PREDICATORULU, I (1857), p.271- a marelul post. PREDICATORULU, I (1857), p. 375-
272. 376.
Predica. Despre moartea cea de naprasna". Predica. Lumea § sufletul omului.

2176 252 2189 252

Cuvintil dup.& evanghelia cea de la Luca, a Duminecii Cuvint dupa evanghelia cea de la Marcu a Dum. a patra
a 27-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857), a marelul post. PREDICATORULU, I (1857), p. 383-
p. 279-280. 384.
Predica. Despre fAtArie". Predica. Despre rai lad.

2177 252 2190 252

dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecii
Cuvintil Cuvint dupa evanghelia de la Marcu a Dum. a cincea din
a 28-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857), marele post. PREDICATORULU, I (1857), p. 391-392.
p. 287-288 Predica. Argumenteaza ca vointa si darul sAvirsesc mintuirea".
Predica. Despre Urfa de caracter.
2191 252
2178 252 Cuvintil la Duminica Floriilor Pentru dumnezeeasca
Cuvintil dupa evanghelia cea de la Luca, a Duminecii a cuminicare. PREDICATORULU, I (1857), p. 398-400.
29-a dupa. Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857), Predica.
p. 295-296.
Despre rabdare In boll suferinte, cu multumire. 2192 252
Predica. 51
Sfintii parinti Ioachim §i Anna. PREDICATORULU,
2179 252 II (1858), p. 7-8.
Cuvinta dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecii a PredicA pentru ziva de 9 septembrie.
30-a dupa Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857),
p. 303-304. 2193 252
Predic5. Asupra bogatiei intrebuintarii ei. In 21 zile Noemvrie intrarea in biserica a prea sfintel
Fecioare. PREDICATORULU, II (1858), p. 23-24.
2180 252 Predica referitoare la insemnatatea sarbatorii.
Cuvintil dupa evanghelia cea de la Luca, a Duminecii
a 31-a dupa. Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857), 2194 252
p. 311-312. In 5 (*i 23) zile ale lunei lul Septemvrie pomenirea sf.
Predica. Asupra raspindirii luminilor 5i cunostinta adevArului. prooroc Zaharia §i Elisabeta sotia sa. PREDICATORULU,
II (1858), p. 31-32.
2181 252 Predica. Despre tilcul acestei sarbatori.
Cuvintil dupa evanghelia cea de la Luca a Duminecii a
32-a dupa. Cinci-zecime. PREDICATORULU, I (1857), 2195 252
p. 319-320. In 25 zile ale lunei lui Martie Buna Vestire a prea sfin-
Predica. Cu privire la milostenie. tel fecioare Mariei Nascatoarei de Dumnezeu. PREDI-
CATORULU, II (1858), p. 38-40.
2182 252 Predica ocazionala.
Cuvint dupa evanghelia de la Luca a Dum. vame §u -
lulsi fariseului. PREDICATORULU, I (1857), p. 327-328. 2196 252
Predica. Asupra defAim5rii sl osindirii aproapelui. Nasterea sfintului roan innainte mergatoruluI §i boteza-
torulul. PREDICATORULU, II (1858), p. 47-48.
2183 252 PredicA despre Intelesul acestei sarbatori.
Cuvinta dup.& evanghelia cea de la Luca a Duminecil
fiului ratacit, asupra marturisiri §i intoarceri la pocainta. 2197 252
PREDICATORULU, I (1857), p. 335-336. Cuvintil la Dumineca inaintea na$erii lul Iisus Hristos.
Predica. PREDICATORULU, II (1858), p. 55-56.
Predica ocazionala.
2184 252
Cuvint dupa evanghelia cea de la Mateiii a Dum. las. de 2198 252
came despre a doa venire a lui Is. Hs. sau judecata viitoare. Cuvintul la 24 zile ale lunei Dechemvrie. PREDICA-
PREDICATORULU, I (1857), p. 343-344. TORUL1D, II (1858), p. 63-64.
Predica. Predica de ajunul Craciunului.
2185 252 2199 252
Cuvint dupa evanghelia cea de la Mateiii a Dum. sapt, In 25 Dechemvrie na§terea Domnului nostru Iisus Hristos.
albe despre infrinare si postire. PREDICATORULU, PREDICATORULU, II (1858), p. 71-72.
I (1857), p. 351-352. Predica de CrAciun.
Predica.

2186 252 2200 252

Cuvint, dupa evanghelia cea de la Ioan a Duminicii 1-iu Cuvint pentru a doa zi dupa na§terea lul Iisus Hristos.
a marelui post. PREDICATORULU, I (1857), p. 359-360. PREDICATORULU, II (1858), p. 79-80.
Predica. Despre lupta pentru virtute. PredicA.

2187 252 2201 252

Cuvint dupa evanghelia cea de la Marcu a Dum. a doa Cuvintil pentru zioa anului nuou Ianuarie PRE -
din post. PREDICATORULU, I (1857), p. 367-368. DICATORULU, II (1858), p. 87-88.
PredicA. Despre pacat si iertarea lui. PredicA.

110
www.dacoromanica.ro
252 TEOLOGIE PASTORALA 253

2202 252 2216 252

Cuvint la intimpinarea Domnului in 2 zile ale lunei Fe- Cuvint pentru 6 zile ale lunei lui August la schimbarea
vruarie. PREDICATORULU, II (1858), p. 95-96. la fats a D. nostru Is. Hristos. PREDICATORULU, II
Predic5 cu privire la aceasta sArbAtoare. (1858), p. 270-272.
Predica.
2203 252
Cuvint dupes evanghelia cea de la Marcu, a Duminecii 2217 252
mai nainte de botezu. PREDICATORULU, II (1858), Cuvintil la 18 Ianuarie Pentru Serbarea zilei Sf. Atanasie
p. 103-104. eel Mare, marturisitorul gi episcopul Alexandriei. PREDI-
Predica. - Despre taina botezului. CATORULU, H (1858), p. 278-280.
Predic5.
2204 252
2218 252
Cuvint in ajunul sfintului botezil. PREDICATORULU,
II (1858), p. 111-112. Cuvintu la zioa Bunei Vestiri... PREDICATORULU,
Predica. - Despre smerenie. II (1858), p. 287-288.
Predicl.
2205 252
2219 252
Cuvintu la botezula Domnului. PREDICATORULU,
Cuvint la serbarea zilel sfintului Grigorie Teologul.
II (1858), p. 143-144. PREDICATORULU, II (1858), p. 293-296.
PredicS.
Predic5.
2206 252 2220 252
In 7 Ianuarie, cuvintil la soborula sf. Ioan Botezatorul. Cuvintu la Adormirea prea sf. Nascatoarei de Dumnezeu,
PREDICATORULU, II (1858), p. 151-152. in cinci-spre-zece Augusta. PREDICATORULU, II
Predic5. Despre cinstirca sfintilor. (1858), p. 303-304.
Predic5.
2207 252
Cuvint dupes evanghelia Duminecil cei dupes botezu. 2221 252
PREDICATORULU, H (1858), p. 159-160. Cuvint la serbarea zilel sf. Ioan Teologu. PREDICA-
Predic5. Discuta problema raporturilor dintre credinciosi yi biserica. TORULU, II (1858), p. 319-320.
Predic5.
2208 252
2222 252
Cuvintu pentru sfinta gi marea Luni a sf. patimi. PRE -
DICATORULU, II (1858), p. 167-168. Cuvint in 29 August la praznicula taeril cinstitului cape
Text destinat a se citi in lac de sinaxar. al sf. Than, inainte mergatorul gi botezatorul domnulul nostru
Iisus Hristos. PREDICATORULU, II (1858), p. 325-
252 326.
2209
Predic5.
Cuvintu pentru sfinta gi marea Marti a sf. patimi. PRE -
DICATORULU, II (1858), p. 175-176. 2223 Stinescu, loan 252
Text destinat a se citi in loc de sinaxar. Cuvint Ia Duminica la.satului sec de brinza. PREDICA-
TORULU, II (1858), p. 326-328.
252
2210
Cuvintu pentru sfinta si marea Mercuri a sf. patimi.
-
Predic5. Autorul semneaza ca elev in cl. IV, la Seminarul Episcopiei
din Rimnicu-Vilcii.
PREDICATORULU, II (1858), p. 183-184.
Text destinat a se citi in loc de sinaxar. 2224 252
Cuvint la 29 ale lunei lui Iunie pentru serbarea zilel sf.
2211 252 apostoli Petru si Pavel. PREDICATORULU, II (1858),
Cuvintii pentru sfinta gi marea Joi a sf. Patimi. PRE - p. 335 336.
DICATORULU, H (1858), p. 191-192. Predic5.
Text recomandat sl se citeasca in loc de sinaxar.
2225 Nifon, mitropolit 252.1
2212 252 [Pastorala refeiitoare la atitudinea credinciosilor In bi-
Cuvintii pentru sfinta si marea Vinerl a sf. patimi. serici]. EHO ECL., I (1851), p. 21-23.
PREDICATORULU, II (1858), p. 197-198. 2226 Nifon, Mitropolitul 252.1
Text recomandat si se citeasc5 In loc de sinaxar. [Pastoral& adresates preotimii gi credinciosilor]. ROMA-
NUL, II (1858), p. 195, 199, 203.
2213 252 Pastorali de lndemn la credinta.
Cuvintii Ia taierea cinstitului cape al inainte mergato- 252.1
rului si botezatorului Ioan. PREDICATORULU, II (1858), 2227 Nifon, Mitropolitula...
p. 206-208. Epistola pastorala. a P.O.S.... FOAIE PT. MINTE,
Predic5. XXI (1858), p. 70-72; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 218, 222: Tara Romaneasca.
2214 252 Nifon al Ungrovlahiei atrage atenlia cicricilor ci ideile antireligioase iau
Cuvintu pentru a doa zi dupes inv. [ierea] d. nostru Iisus raspindire y solicit& sa be combats. Text deosebit de cel publicat in Ro-
Hristos. PREDICATORULU, II (1858), p. 215-216. mint&
Predic5. 2228 253
cinci de paradise intr-o sears.
Does -zeci gi EHO ECL.,
2215 252 II (1851), p. 12.
Cuvintii in zioa inaltarii Domnului. PREDICATO- Povete pentru preoti, in legatura cu citirea paracliselor ; acestia slot in-
RULU, II (1858), p. 223-224. demnati sa nu citeasa repede si de mhituiala, chiar daca poporenii i-ar aglo-
PredicS. mera cu cererile intr-o singura zi.

111
www.dacoromanica.ro
 253
TEOLOGIC PASTORALA - BISERICA CRETINA 271(09)

2229 Fate Ion

Datoriile pastorilor. - EHO ECL., I (1851), p. 32.
Traducere de D. Baltaceanu. - Fragmtnt. Citeva cuvinte adresate prto-
253 2239 264.0195-16
Teteumul [!] savirsit la 29 Septembrie, - PREDICA-
TORULU, I (1857), p. 290-293: Foileton.
jiior, in care ii sfatuieste sa puna multS stradanie, injelegere si perseverenja in
Textul tedcum-ului alcatuit pentru ceremonia deschiderii Divanului ad-
conducerea credinciosilor. hoc.

2240 266
26 BISERICA CRESTINA IN GENERAL Sporirea crestinilor. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
p. 178: Albina Romaneasca.
Cult. Liturgics /iota despre activitatea misionard.

2230 26
Biserica (ecclesia, Zloaricrice). - PREDICATORULU, I, 27 ISTORIA GENERALA. A BISERICII CREFTINE.
(1857) p. 137-142: Foileton. MONAHISM. PATRISTICA
Definijia si istoricul biscricii, din puuctul de vtdere al organizarii.

2231 Folic de Oliva 261

2241 [Ratiu, Basiliu] 27
Relcgca crestina si lupt'a scu resbelulu. - FOAIE PT. Istoria besericeasca pentru folosulu tenerimei romane
MINTE, XVII (1854), p. 191-192. teologico scolastice, pre scurt intocmita de Basiliu Ratiu.
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 165-166.
Considerajii in jurul cSderii Imperiului roman, fiindca a fost bazat numai
pe forja militar3. Considerajii in jurul religici, ca naijloc de impiedicare a rSz- Se reprodue dedicalia catre arhiepiscop si precuvintarea Cairn lcclor. In
boiului. dedicajle, autorul muljumeste arhiepiscopului pentru Indemnul gi sprijinul
dat pentru savirsirea lucrSrii. In cuvintarea cStrc cititori, arata ea era necesara
o istorie bisericeasca in /Inaba romana, dcoarece studiile lui Sainuil Micu si
2232 261.5 Petru Maior nu erau sistematice.
Datoria clerulul in privinta educatiel. - EHO ECL., II
(1851), p. 1-3. 2242 27
Se arata rolul preotilor in invatarnint, in trecutul omenirii, dindu-se [Scurta dare de seam& despre Istoriia Besereceasca
exemple din viaja egiptenilor, grecilor si francezilor, si se core ca acest rol sa pentru folosulu tenerimel romane teologico-scolastice, pre
lie menlinut. scurt intocmita", de Basiliu Ratiu]. - G. TRANS., XVII
(1854), p. 229: Corespondintia.
2233 261.5 Sc arata ca a aparut In literc latinc, cu ortografia lui T. Cipariu. Autorul
e rugat 51 alcatuiasca si o istorie pe larg, no numai pentru scolari.
Libcrtatca. - PREDICATORULU, I (1857), p. 361-
366: Foileton. 2243 27
Considerajii generale in jurul nectsitajii de a punt autunite ingrSdiri Scurta naratie despre guvernarea Bisericci. -
talii iudividuale, pentru a nu primejdui societatca. Subliniaza rolul educajici
r-
PREDI-
CATORULU, II (1858), p. 297-302.
in formaret omului In asa fel, incit sa injeleaga aceasta. Vorbeste de mini bise-
ricii In educajie in legatura cu Coate problemele tratate mai sus. Articolul cuprinde douS parji: guvernarea bisericii in secolul apostolilor,
schimbtri facute in guvernarea bisericii dupa secolul apostolic,
2234 262 2244 Benescu, El. 27(021) = 59
Despre PAstori. - PREDICATORULU, I (1857), p. Istoria bisericeasca. Periodul intiiu. De la revarsarea Duhu-
161-166: Foilcton. lui Stant la zioa Penticostii (rusalile) pita in timpurile lui
Cu privire la ierarhia si datoriilc canonice ale elerictlor. Constandin (dela anil 33-324). - PREDICATORULU,
I (1857), col. I, p.1-6, 9-14, 17-22, 25-30, 33-38, 41-46,
2235 263 49-54, 57-62, 65-70, 73-78, 81-86, 89-94, 97-100.
Duminica. - SEPTAMANA, I (1853), p. 209-211: In- 2245 Benescu, El. 27(021) = 59
vataturi Rcligioase si Morale. Istoria bisericcasca. Al 2-lea Perioda. Din timpurile lul
Considerajii moral- religioasc despre felul col mai potrivit de a petrece dumi- Constandin pina la papa Grigoric al 7-lea (325-1073 (1.1-1.).
nica. In textul articolului, se integreaza traducerca unui fragment in proza - PREDICATORULU, I (1857), col. I, p. 100, 113, 116,
din scriitorul german Hellert [- Christian F. Gellert ?] cu aceeasi tema. 121-126, 129-134, 137-142, 145-150, 153-158, 161-
166, 169-171, 177-182, 185-186, 193-198, 201-206,
2236 264 - 041.4/6 209-214, 217-222, 225-230, 233-236.
Postul mare si sarbatoarea sfintelor Pasti. EHO ECL., 2246 Benescu, El. 27 (021)=59
II (1852), p. 25-28. Istoria bisericeasc5.. Periodulii al 3-lea. De la Papa Grigore
Articol in care Sc arata sernitificajia postului mare si se face istoricul sar- al WI-lea pans la reformare (1073-1517 d-H.). - PREDI-
batorii Pastilor. - Cu doud ilustrajii in text. CATORULU, I (1857), col. I, p. 237-238, 241-246, 249-
254, 257-260, 265-270, 273-278, 281-286, 289-294,
2237 P. P. 264-041.6 297-302, 305-310, 313-318, 321-326, 329-334, 337-
Citeva cuvinte asupra sarbatoarel Pastilor. - TELEGRA- 342, 345-350, 353-354.
FUL R., VI (1858), nr. 13, p. 51; Brasov 24 Martin; NATIO- 2247 Benescu, El. 27(021) = 59
NALULU, I (1858), p. 128. Istoria bisericeasca. Periodul al patrulea. Dela reformare
Arata originca sarbatorii si a numelui ci; felul cum o scrba poporul izra- pina la periodul prezent. - PREDICATORULU, I (1857),
elit ; felul cum sc tixeaza data ci in calendarul crestin. Vorbind despre datinile col. I, p. 354-358, 361-366, 369-374, 377-.382, 385-
romanesti de Pasti, autorul propune culegerca for si cercetarea originii. - In p. 1-6,9-14,
390, 393-397, 401-404; II (1858), col. I,
Nalionalula, articolul c reprodus Para data si fara semnatura. 17-22, 25-30, 33-37, 41-46, 49-54, 57-62, 65-70,
73-76, 81-86, 89-94, 97-102, 105-110, 137-142,
2238 264.0195-16 145-150, 153-158, 161-164, 169-174, 177-182.
Noula Paraclisa poruncita in Principate. - G. TRANS., 2248 I.[onescu], I. 271(09)
XVII (1854), p. 22, 26. Sfantul Antonie. - JURN. AGRIC., I (1858), p. 103.
Sc reproduce textul rugaciuttilor ce se rosteau in biserici pentru victoria Infajisind viaja lui si contribujia sa la morala crestina, subliniaza rolul
trupelor ruse. sau in 1ntemeierea monahisnaului.

112
www.dacoromanica.ro
271(09) BISERICA CRESTINA 28(46)

2249 271 (09) 2261 271. 5 (439. 2)

Viata calugareasca si cel d'intil calugari. PREDICA- [$tiri despre inaugurarea unui ciclu de predici misionare
TORULCJ, II (1858), p. 281-286. ale iezuitilor la biscrica romano-catolica din Sibiu]. G.
Din istoria universalA a bisericii. TRANS., XVI (1853), p. 272, col. H: Sibiu, 12 Septembrie.
La predici asista episcopul Ludovic de Haynald. Cic lul a fost deschis de
2250 271: 281. 9 iezuitul contele de Klingestrom.
[Dare de seam& despre lucrarea La vie monastique dans
1' Eglise Orientale", de Dora d'Istria]. STEAOA D., I 2262 271. 5 (439.2)
(1855), nr. 37, p. 148 [gresit 144]: Literature. [$tiri despre eserciticle spirituale" tinute cu preotimea
Traducere din revista Bibliotheque universelle de Geneve, noiembrie 1855. r. cat, din Secuime, de un membru al congrcgatiei iezuitilor].
G. TRANS., XVI (1853), p. 287: Transsilvania. Brasiovu,
2251 C... 271: 281.9 17 Septembre v.
[Nota cu privire la cartea Dorei d'Istria La vie monasti- Exercitiile s-au destasurat in prezenta cpiscopului Ludovic dc Haynald,
que dans 1'Eglise Orientale"]. STEAOA D., II (1856), la Simleul Silvaniei.
p.15-16: Corespondintia particulara. a Ste lei Dunarer
2263 271. 5 (439. 2)
2252 [Miclescu, episcopul Ca linic] 271 (498)
[Stiri despre activitatea iezuitilor la Brasov]. G. TRA-
Cuvantarea %hint& Parintilor si Fratilor din Monastirea NS., XVII (1854), p. 161, col. II: Brasiovu, 2 Iuniu n., 167:
Niamtu, de catra. Prea Sfintia sa Episcopul Calinic Miclescu, Brasova, 6 Iuniu n.
cu ocazia vizitarel acelel monastirl. FOILETONUL Z.,
Cu sprijinul episcopului Ludovic de Haynald si al abatelui, Anton Ko-
II (1856), p. 97-99. vacs, iezuitii au organizat predici, de 3 on pe zi in biscrica romano-catolick
Sfaturi catre calugari, cum sd se poarte intre ei si fata de superiori. Indemn
pentru luminarea lor, prin invatatura. 2264 Baritiu, G. 276
2253 271(498) Ceva despre stiinta istoriel profane si bisericestI.
FOAIE PT. MINTE, XXI (1858), p. 211-213, 221-223
[Corespondent:). din Principate, publicata in ziarul aus- [fragment].
triac Lloyd", cu privire la situatia si rolul manastirilor in Reia indemnul de a se traduce carli bune de istorie universals si biografii
tarile rominesti]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 39:
ale oamenilor marl al omenirii. Ca sa se vada cit de interesante ar putca fi aceste
Principatele dela Dunare. biografii, schiteaza vietile a 17 dintre marii scriitori ai crestinismului, incepind
Se subliniazA complexitatea problemei manastirilor din Principate, din cu Tertulian.
acel moment. Se accentueazA ca circa 25 000 de calugari stapincau cam a cincea
parte din pamintul celor doul taxi. 2265 276
271 (498.1)
Sfintul Vasilie. EHO ECL., n (1852), p. 17-19,
2254 Activitatea sf. Vasile. Fragment° din vista sa.
[Masuri luate in Tara Romineasca pentru a preveni
acumularea averilor de catre calugari]. G. TRANS., XV 2266 Vasile [cel Mare] 276
(1852), p. 251: Terra Romaneasca si Moldavia. Lul Grigorie. EHO ECL., II (1852), p. 17.
Se aratA ca s-a luat masura de a se interzice calugarilor 55 lase averi prin Traducerca unui fragment dintr-o scrisoare catre Grigorie din Nazianzr
testament. Informatiile acestea se dau intr-o corespondcnta din Craiova, in care ii povesteste fclul in care isi petrece timpul, in locul unde se retrasese-
semnata: S. Ii vorbeste apoi despre fericirea si impacarea pe care i-o dau linistea si singura-
tatea.
2255 271 (498.3)
[Articole din asezamintul manastirilor, cu privire la con- 2267 Vasile [cel Mare] 276
trolul calugarilor care infra In orasul BULETIN Singuratatea. EHO ECL., II (1852), p. 17.
[Mold.], XXIII (1855), p. 97: Departamentul din nauntru. Subtitlu: Sfintula Vasilie catre Grigorie din Nazianz". Traducers din-
tr-o scrisoarc in care dcscric prietenului sari, frumusetea regiunii in care se
2256 271.2 retrasese in Pont si-1 indeamna sa vinA si el.
Monastirea domenicanilorii dupe colina Fiesole. NATI-
ONALULU, I (1858), p. 391-392.
Se descrie o vizita la aceasta manastire din Toscana si se arata vista calu- 28 BISERICI CRESTINE DIVERSE
gareasca de acolo.
2257 271. 5 281.9 Biserici ortodoxe orienlale
[Despre iezuiti]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), 281.95 Biserica romcinci ( ortodoxa si maid )
p. 47-48: Italia. 282 Biserica romano-catolicci
Despre faimoasa tagma calugarilor catolici numiti Iczuitii", care se 284 Biserici protestante
crede c.a are o Insarcinare secrets de a se amesteca si a conduce nu numai opi-
niile particulare, dar si politica guvernurilor".
2851289 Atte biserici si secte crqtine
2258 271. 5 (436) 2268 28 (oo)
[Date in legatura cu iezuitii din Imperiul austriac]. Miscarile religiose in timpurile mistre. G. TRANS.,
G. TRANS., XV (1852), p. 84: Noutati diverse. XVI (1853), p. 124-125.
Informatii luate din Catalogus dispersae p,ovintiae austriacae societails Comcntariu la un articol din Wanderer, in care se rernarca recrudescenta
lesu ineunte anti° 1852. disputelor confesionale in lumea crcstina, in urma inabusirii rcvolutiei din 1848.
Comentatorul anonim c do parere ca aceste frAmintAri nu se mai datoresc fanatis-
2259 271.5 (436) mului rcligios, ca in epocile de intunecare ale trecutului. Afirma cd atitarea
[Stiri in legatura cu abolirea masurilor luate in 1848, in confesionalismului se datoreste acum unor dcmagogi infricosati", care, prin
Monarhia austriaca, impotriva iezuitilor]. G. TRANS., astfel de agitatii, cautA sa face popoarele sa uite pine si do cistig.u.ea piinii
XV (1852), p. 191, col. 1. de toatc zilelc" si sa fie instrumente oarbe ale ambitiilor for politico personale.
2260 271. 5 (436) 2269 O.[lteanu], I. 28 (co)
[Se anunta ca ordinul iezuitilor si al redemptoristilor s'au Date statistice besericeste. FOAIE PT. MINTE, XXI
restatorit si reactivat sub Imprejurarile de mai dinainte"]. (1858), p. 85-86.
G. TRANS., XV (1852), p. 202, col. II: Austria. Viena. Date cu privire la organizarca universald a Bisericli crestinc. Sc insista
Restabilirea s-a (lent printr-un decret dat la Pcsta. mai mutt asupra bisericii in Austria si Rusia.

113
www.dacoromanica.ro
28(436) HISERICA CRESTINABISERICI ORTODOXE 281.9

2270

din Monarhia austriaca]. -

[Date statistice asupra organizarii confesiunilor crestine
G. TRANS., XIX (1856),
28(436) 2279
[Comentarii la rezultatele sinodului din Karlowitz].
G. TRANS., XV (1852), p. 339, col. I: Timisora, 3 Noemvre
-
281.9

p. 177, col. I: Sibiiu, 16 Iuniu n. 1852.

Dupa Siebenbiirger Bole. - Se indica numSrul mitropoliilor, al episco-
patelor si al vicariatelor generale, precum si localitatile for de resedinta pentru
toate confesiunile din Monarhie.
2280
Despre sinodul din Karlovitii.
p. 342.
- G. TRANS., XV (1852),
281. 9

2271 28 (51) Se arata ca se alesesera patru episcopi in scaunele vacante, dar ca pina
Crestinismul in Hina. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), la aprobarea alegerilor - numele for nu vor fi date publicitatii. Se subliniaza
p. 25-27, 30-31: Albina Romaneasca. ca mitropolitul Raiacici impiedicase pe episcopii Dalmatiei si Transilvaniei sa
is parte la dezbateri, sub cuvint ca n-au fost alesi prin sinod.
Despre propagarea crestinismului in China.
2281 281.9

281.9 BISERICI ORTODOXE

[Fixarea de catre guvern a pertractarei massei relicui-
arie", dupa moartea episcopilor ortodocsi din Ungaria].
G. TRANS., XV (1852), p. 304: Noutati diverse.
-
281.9 Se insarcineaza diregatoriile judiciare tinutale" de prima instants cu
2272
inca odata causa rasaritena.
(1853), p. 136, 140, 144.
- G. TRANS., XVI rezolvarea acestor probleme, atunci cind de se vor pulse.

2282 281.9
Ampla analiza a problemei bisericilor crestine din Imperiul otoman si a [Se vesteste ca, la Paris, se va deschide capela ortodoxa,
tuturor implicatiilor politico internationale pe care le crease interventia Rusiei
pentru apararea drepturilor crestinilor ortodocsi din acest imperiu. -
prin contributia romani]or, sirbilor si bulgarilor de acolo].
TELEGRAFUL R. , I (1853), p. 304: Frantia.
Se adauga CS reprczentantul turc, Ali-Pala, va patrona aceasta actiune. -
281.9
2273
Sinodulu grecescii.
p. 257-258.
- FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
$tirea e data dupa ziarul Le Constitutionnel.

2283 281.9
Se traduce un articol din foaia vicneza 0. D. P. [Ost- deutsche Post] cu privire
la organizarea bisericii ortodoxe, In legatura cu miscarea de protejare a credin-
ciosilor ortodocsi din Imperiul otoman de catre Rusia. Comentariul roma-
- [Despre moartea patriarhului
VEST. R., XVIII (1853), p. 314.
Dupa Le Journal de Constantinople.
ecumenic Ghermanos].

nesc al acestui articol subliniaza ca teama statelor din Occident fats de

influenta Rusiei isi are cauza in propria for slabiciune, in urma miscarilor 2284 281. 9
revolutionare din ultimii ani. [Despre alegerea noului patriarh ecumenic, Antimos, si
2274
Sinodulii grecescii. - TELEGRAFUL R., I (1853), p.
281.9 investitura]. -
primirea lui de catre sultan si Resid-Pala, de la care a primit
VEST. R., XVIII (1853), p. 342.
245-246.
Se infatiseaza organizarea bisericii grecesti" [= ortodoxe] din Rusia, in
raport cu biserica ortodoxa, a carei capetenie era patriarhul grec din
2285
Parere despre restatornicirea clerulul.
RULU, II (1858), p. 307-308, 313-314.
- PREDICATO-
281.9

Constantinopol, in legatura cu politica de protejare a crestinilor din Imperiul Traducere din revista Predicatorul Evanghelic [El ay-yam:5; puC.
otoman, de catre Rusia. - Articolul e o traducere a articolului din Ost- Se discuta mijloacele practice prin care s-ar putea Imbunatati
deutsche Post; o alts traducere este cea care se publics si se comenteaza in ace- situatia materials si morals a preotilor in Grecia.
Iasi limp in Foaia pentru Illinte.

2275 S.
Dela crisul repede. 10/22 Iuniu. - FOAIE PT. MINTE,
281.9
2286 Un corespondinte
Din descrierea monastirilor din S. Atos.
MINTE, XV (1852), p. 122-124.
- FOAIE PT.
281.9

XIV (1851), p. 310-311.
Se critics adunarca episcopilor rasariteni la Viena, in 3/15 oct. 1850. Se
core ca fiecare diecezS sa poatS tine sobor, in care sa aleaga ca episcopi oameni
din partea locului.
2276 28L9
[Se anunta ca se va tine la Karlowitz un sinod ortodox
-
pentru desemnarea episcopilor din diecezele vacante'].
G. TRANS., XIV (1851), p. 324: Noutati diverse.
Se exprimS nadajdea cS ierarhii sirbi vor tine seama de dorintele romani-
lor, in legatura cu aceste alegeri de episcopi.
281.9
2277
[Se anunta intrunirea apropiata a unui sinod la Karlowitz
SubliniazS cS cercetarea acestor manastiri ar putea aduce lumini cu privire
la viata socials gi culturalS din evul mediu. Considers o ramasita rusinoasa a
feudalismului fnzestrarea pina azi cu mosii si iobagi a acestor manastiri, de
catre donatorii din Principatele Romine. Descrie documentele de interes istoric
pentru romSni aflatoare la aceste manastiri, Indeosebi, documentul de fondare
al mandstirii Hilandarul.
2287 281.9
[Hrisovul din 7 iulie 1853, al lui Grigorie Ghica, in legatura
de la muntele Athos]. -
cu transformarea in schit moldovenesc a Chiliei Ianicopulo"
BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 213-215; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl. la Br.
59, p. 237-238: Epitropiea Sf. Spiridon.
Gr. Ghica inzestrase schitul cu diferite odoare si cu un fond de 3000 de
-
galbeni, din venitul cSruia sa se Intretina. Eforia Sf. Spiridon publics hri-

Timisoara].
§6ra, 21 Oct.
-
pentru a alege episcopii ortodocsi de Arad, Virset, Buda si
G. TRANS., XV (1852), p. 323, col. I: Temi-
sovul, pentru ca sa fie de exemplu si pentru alti donatori.

2288 281. 9
$tire dupa T. [emesmarer] Z. [easing]. - In comentariu, se exprimA nSdej- [Hrisovul domnesc, din 1856 iunie 7, prin care se acorda
dea ca, prin noile alegeri, romanii nu vor fi Inselati. o subventie, din Casa centrall a clerului Moldovei, pentru
2278
[$tiri despre deschiderea sinodului de la Karlowitz, desti-
281.9 Athos]. -
infiintarea unei scoli romanesti la schitul Sf. roan de la Muntele
ZIMBRUL, (1856), nr. 130, p. 1: Iasil, 18 Iunie
Subventia este de 200 de galbeni anual. $coala se va Infiinta pentru re-

pe ziva de 8 nov. 1852]. -

nat alegerii episcopilor de Buda, Virset, Timisoara si Arad,
G. TRANS., XV (1852), p. 334-
335: Novissima scire din Karlovit dup5. Agram. T.".
'naafi din Sf. Munte li aceia din locurile Invecinate.
2289 281.9
Se arata ca episcopii ce compuneau acest sinod sosisera, ca si comisarul [Comentarii la hrisovul domnesc publicat in Zimbrul"
-
Imparatesc, contele Coronini. $tirile sint luate di Agranser Zeilung. pentru intretinerea schitului romanesc Sf. Ioan de la muntele

114
www.dacoromanica.ro
281.9 BISERICI ORTODOXE BISERICA ORTODOXA ROMANA 281.95

Athos si a unei scoli romanesti pe linga el]. - STEAOA D., 2299 281.9
II (1856), p. 153: Actil oficiala.
Se exprima deplina aprobare pentru aceasta initiative. pentru alegerea episcopului de Karlstadt]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 107, col. II: Intimplari de zi.
-
[Se anunta apropiata deschidere, la Karlowitz, a unui sinod

2290 281. 9 La acest sinod, urmau sA participe si episcopii ortodocsi ai Transilvaniei si

Sf. Ioana din Muntele Atonti.

(1856), p. 161-165.
-
Actil bisericescii atingatoriti de Schitula Romanesca alit
FOILETONUL Z., II
ai Bucovinei.

Sub acest titlu, se public& hotarirea patriarhului din Constantinopol,

Chiril, datatA iunie 1856, prin care intareste schitului Sf. Irian, de la Muntele
2300
Muntenegru si Vladica Petru Petrovici II.
XIV (1851), p. 377-378, 385-386, 393.
- 281.9
G. TRANS.,
Athos, darurile (Acute de domnul Molodovei, Grigore Ghica. Se descrie tars Muntenegrului si se prezinta personalitatea episcopului
2291 281.9 Petru Petrovici I si a episcopului Petru Petrovici II, decedat de curtnd.
[Singhiliea patriarhului ecumenic, atingatoare de Schi-
tul Romanesc al sf. Ioan din Muntele Aton"]. BULETIN
[Mold,], XXIV (1856), adaos la nr. 56, p. 109-110: De-
- 2301
Intrebarea bisericesca.
p. 273-274, 277-278.
- TELEGRAFUL R., I (1853),
281.9: 282

partamentul Cultului si al Instructiei publice.

Este puss problema stApinirii locurilor sfinte din Ierusalim, pe care o re-
2292 Ag.[atanghel], ierodiaconu 281.9 vendica ortodocsii si catolicii. Se redau opiniile ziarului grec Pandora $i se
Acesta este Seco lulu pre care Dumnezeiasca pronia 1-a
orinduita spre a ne bucura shi a ne veseli Intransula.
SECOLULtT, I (1857), nr. 39, p. 1-3, nr. 40, p. 1-2.
- conclude ea popoarele balcanice ortodoxe Isi au legatA fiinta for de drep-
-
turile ortodocsilor la Ierusalim. Deci prioritatea este a lor. DupA Garda de
Augsburg [A ligemeine Zeitung].
Agatanghel face un apel catre toti romanii, sa vine in ajutorul calugarilor 281.9: 282
2302
rom Atli de la Muntele Athos,ca sa ridice acolo un lAcas bisericesc mai demn de
natiunea romans.
2293 281.9
din Paris]. -
[Articol cu privire la pastorala arhiepiscopului catolic
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 101: Monar-
hia Austriaca. Sibiu 29 Mar.

tiea de fata a Orientului. -

Biserica Greco-Rosiana in alaturare cu cea Latina in pozi-
GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
supl. la nr. 42 din 28 Mai, p. 3-4 ; FOAIE PT. MINTE, XVI
Yn pastorala sa, arhiepiscopul din Paris atacase biserica ortodoxa ru-
seasca si condamnase interventia tarului rus In favoarea crestinilor din Impe-
riul otoman. Telegraful Romdn protesteaza energic, arAtind ea acest Prin-
(1853), p. 174-176. cipe bisericesc orbit de patimA, batjocorind biserica ruseascA, an batjocorit
Dui:4 ce se face un istoric al felului cum s-a fAcut separatia !titre biserica si
biserica noastra, carea nicedecit nu are invatature retacite, ci acelea care
ortodoxa si cea catolicA, se relateazA pe larg imprejurarile constituirii bisericii au capatat dela insusi fondatorele ei", cu 1854 de ani inainte.
rusesti, ca biserica independents de patriarhia din Constantinopol. Se arata
ca tarii Moscovei, prin aceasta, au vrut sA evite ca biserica for sa depindA de un 2303 281.9: 282
patriarh supus puterii politico otomane.
2294 281. 9 - [Articol asupra tradi]iei democratice a bisericii rasaritene].
G. TRANS., XVII (1854), p. 112 113, 118, 121: Trans-
silvania. De sub Carpati 16 Aprilie s.n.
asupra bisericii ortodoxe din Rusia].
II (1854), p. 101: Monarhia Austriaca.
TELEGRAFUL R.,-
[Articol de protest fata de atacurile catolice din Fran]a
Yn
Polemics cu un articol datat: Sibiu 29 Mar., al Telegrafului Rottidn.
introducere, se elogiaza tactul presei romAnesti din trecut de a nu cAdea
prada certurilor confesionale; tot in acest sens, se descrie depasirea stadiului
Subliniaza latura politica a acestor atacuri. Reliefeaza legatura strinsa confesional la oamenii de culture de la not (exemplu: profesorii ardeleni din
dintre biserica ruseasca si cea din Principate. AparA ortodoxia fats de catoli- Principate). Se afirma ca biserica rasiriteana a fost democratica de la origini,
cism. spre deosebire de cea din Apus, care a devenit autocraticl. Patriarhul Fotie
at Bizantului a fost om de idei foarte liberale". In ultimul timp frisk tarul
2295[Romotul, Panaghiote]
Calatorie In Rosia.
18: Foiletonul Zimbrului.
- 281. 9
ZIMBRUL, II (1855), p. 13-17,
Rusiei face greseala ca vrea sa concentreze si puterea bisericeasca in miinile
sale.

Note asupra cAlAtoriei intreprinse de autor in acel an, ca Insotitor al lui

Misail Apostolidul, rectorul si profesorul de teologie al UniversitAtii" din
Atena. Trecind prin Odesa, Kiev, Moscova, Misail Apostolidul se indreptase spre
281.95 BISERICA ORTODOXA ROMANA
St. Petersburg, ca trimis al sinodului grec la sinodul rus. Raportul descrie lo- (Clasare pc provincii si localitati)
calitAtile prin care a trecut, mai ales sub aspectul vietii religioase. De aseme-
nea, descrie primirea facuta trimisilor greci in sinodul rus. Traducere de
protosinghelul Neofit Scriban. 281 .95 ( 498 ) : 281.9 Relatii cu bisericile ortodoxe
din Orient. M dna stirile inchi-
2296 281.9 nate
Eresulti Iudeitiloril din Rusia in veacul al 15-lea. PRE-
DICATORULD, II (1858), p. 114-115 [nr. 15: Foae Extra-
- 281 .95 ( =59 ) ( ) Biserici si capele romeinqti
ordinary a Predicatorului"]. din strclincitate
Se relateaza framintArile religioase de la sfirsitul sec. XV, in Kiev si Nov- 281.95.02 Bisericaronicind units ( greco-
gorod, in jurul astrologului Zaharia. Se condamna cu violentA, din punctul catolith )
de vedere al bisericii ortodoxe, aceasta erezie si mai ales consecintele ei politice.
- Reprodus in textul articolului Calve adevdralii Patriot{ Romani. Pentru organizarea si administrarea bisericeasca si pentru
averile bisericesti, vezi: 348 Drept bisericesc.
2297 281.9

din Vojvodina].
vodina sarbeasca.
-
[Notita despre ajutoatele primite de bisericile sirbesti
G. TRANS., XIV (1851), p. 275: Voj- 2304 Un abonat din Ungaria
Beserica catra statu si naciunalismu. -
281.95
FOAIE PT.
2298 291. 9 MINTE, XVII (1854), p. 202-204.
[Darurile si ajutoarele trimise de Rusia bisericilor din Voi- Sustine ca biserica ar fi o institutie universals si nu nationals. Combate

-
vodina ce au lost arse si pradate in razboiul din urma. ungar"].
VEST. R., XVI (1851), p. 274: Rusia.
Darurile au fost primite la Timisoara, de cAtre patriarhul Raiacici ; ele se
parerea ca poporul romanesc s-a mentinut in fiinta datorita bisericii sale
ortodoxe si neaga cu violenta ca o asemenea pozitie ar fi valabill pentru
viitor. OpineazA ca la dezvoltarea constiintei nationale contribuie decisiv
alcltuesc din vesminte si podoabe depline pentru 30 de biserici". limbs si literatura in limbs poporului.

115
www.dacoromanica.ro
281.95(437.5) BISERICA ORTODOXA ROMANA: BUCOVINA - TRANSILVANIA 281.95(439.2)

PROVINCIILE AUSTRO-UNGARE TRANSILVANIA

BUCOVINA :281.95.02 Relalii cu biserica roindna unitd
:281. 961 Relaili cu biserica sfrbd
2305 t 281.95 (437.5)
[Scurta corespondenta despre revenirea la eparhie, de la
Viena, a episcopului Bucovinei Eugen Hacman].
XIV (1851), p. 272: Dela Prut, 27 Tulin v.
- G. TRANS.,
2312
[Scurt istoric al bisericii ortodoxe din Transilvania].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 81-82, 85-86: Monarhia
281.95 (439.2)
-
Austriaca. Sibiiu 10 Martie.
Corespondentul regrets cA episcopul nu aduce decit vestea apropiatei
Se schiteaza istoria acestei biserici hare 1700 si 1845, insistindu-se asupra
ameliorari a situa(iei materiale a clerului.
episcopilor Gherasim Adamovici si Vasilie Moga.

2306
[Scrisoare in legatura cu manastirile din Bucovina].
281.95 (437.5)
- 2313
[Informatii cu privire la istoria bisericii ortodoxe din
281.95 (439.2)

G. TRANS., XVII (1854), p. 198, col. II: Din Bucovina,

22 Iuniu c. n.
Autorul anonim deplinge amor(irea culturala a manastirilor din Buco-
Transilvania, date cu prilejul comentarii unor examen de
la institutul preparandial ortodox din Sibiu].
GRAFUL R., VI (1858), p. 121-122, 125-126: Sibiifi 28
TELE- -
vina. Subliniaza o singura exceptie: un calugar de la Sucevita a facut o scoala Iulie.
sateasca, pe propria sa cheltuiala.
2314 281.95 (439.2)
2307 281.95 (437.5)
romane de Alba-Tulia]. -
[Se anunta ca s-a gasit vechiul sigiliu al mitropoliei
G. TRANS., XVII (1854),
- [Notita despre arhimandritul diecezan Filaret Bendevski].
G. TRANS., XVII (1854), p. 219: Din Bucovina, 11/23
Iuniu 1854.
p. 181: Monarchi'a austriaca.
Sigiliul a Post aflat de un locuitor din comuna Tiurul, pe clod tsi sapa
via. Data sigiliului: 1708. Inscriptia: Pecete mitropolie Belgradului acesta
Mic articol, cu prilejul retragerii sale la odihna, dupa aproape 50 de ani iaste". Descrierea desenului ei.
de serviciu in eparbia Bucovinei. Se noteazA ca e de origine transilvaneana:
familia Bindea, din linutul Alba-Ildia. 2315 Unit preotu 281.95 (439.2)

2308 281.95 (437.5)

[Corespondenta in care se dau informatii asupra vietii
bisericesti si culturale a romanilor din Bucovina]. G.
TRANS., XX (1857), p. 238, 242: Dela Prutil, in Ellin 1857.
- resin 29 Iuniu.
Se dezbate problema InfiintArii unei gazete bisericesti romanesti, a predA-
rii religiei in limba romans in gimnaziul din capitala Bucovinei si a cauzelor
imputinarii numarului candida(ilor la preo(ie, in aceasta regiune.
: 281.95.02 RelaJii cu biserica romeina units
2309 281.95 (437.5) :281.95,02
[Articol despre trecerea locuitorilor din satul romanesc
Boian, din Bucovina, la biserica gr. catolica]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 194: Transilvania. Sibiiu, 21 Iunie; NEPAR-
TINITORUL, I (1856), p. 23-24: Monarhia Austriaca.
Autorul anonim al articolului hifiercaza afirmatiile ziarelor din Viena
si ale ziarului Siebenburger Bole din Sibiu, cu privire la starea de decadenta
a bisericii ortodoxe din Monarhie. Arata ca, in urma interven(iei lui A. $aguna
la autoritati, ziarul din Sibiu a lost obligat sit retracteze. DA apoi informatii
din comuna Boian: locuitorii erau in proces cu proprietarul locului, pentru
pastille si finale; ei mai erau apasati si de preten(iile materiale ale parohului
local. Promitindu-se ca toate aceste necazuri vor disparea si ca vor fi scu-
titi 3 ani de contributie, taranii din Boian au trecut la biserica gr. cat. Ras-
gindindu-se ulterior, au lost sili(i inceteze demersurile pentru revenirea
la vechea biserica.
2310 281.95 (437.5): 281.95.02
gr. cat. ]. -
[Articol in legatura cu trecerea comunei Boian la biserica
G. TRANS., XIX (1856), p. 198-199: Bucovina ;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 3-4: Bucovina.
Sc fac extrase dintr-o corespondenta din Bucovina, aparuta in ziarul
Volksfreund, in legatura cu un articol publicat in ziarul Wanderer expunind
imprejurarile in care locuitorii ortodocsi din Boian trecusera la biserica gr.
cat. Se subliniazA rolul parohtilui gr. cat. din Sadagura, Clement Hlebovi(ki.
Se arata ca episcopul ortodox Hacman protestase energic la guvernul provin-
cial din Bucovina.
2311 281.95 (437. 5) : 281.95.02
[Despre reclamatia romanilor ortodoct-,i din Bucovina,
[Polemic& cu Gazeta Transilvaniei", cu privire la rezul-
tatele sinodului ortodox de la Sibiu, din martie 1850].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 206, col. I: De langa. Mu-
-
Autorul combate afirmalia facuta Intr-o corespondents din Reghinul
Sasesc, aparuta In Gazeta Transilvaniei. Relatind dezbaterile sinodului pro-
topopesc" gr. cat., ce se house acolo, corespondentul din Reghin afirmase
el sinoadele de mai inainte ale rominilor din Transilvania n-avusesera nici
un rezultat. Articolul din Telegraful Ronuln enumerA realizArile sinodului
ortodox de la Sibiu, din 1850.
2316 281.95 (439.2)
romane din Transilvania].
p. 90: Austria.
-
[Stiri In legatura cu noua organizare a bisericii ortodoxe
VEST. R., XVI (1851),
E vorba de crearea mitropoliei si a unor nol episcopate, la Arad $1 In
Banat.
2317 Pop, G. 281.95 (439.2)
de luminare cetateneasca a poporului].
XIV (1851), p. 201-202: Monarhia austriaca.
-
[Corespondenta de la Aries, din 13 iunie, cu privire la opera
G. TRANS.,
Pornind de la principiul ca noua organizare politica si judecatoreasca
a Transilvaniei trebuie temeinic lamurita poporului, Pop analizeaza pe larg
felul cum ar trebui sa se comporte preotimea In aceasta lucrare: Predicile
din biserica sa nu mai fie abstracte; sa se vorbeasca In ele de problemele
ridicate pentru popor de noile legi. Preotii sa dea si primul exemplu de res-
pectarea lor. Starea morals a preolilor trebuie ridicata. Preotii inculti si
betivi trebuie sa disparA. Parohiile marunte sa se contopeasca.
2318 281.95 (439.2)
[Corespondenta in care se anunta ca episcopul $aguna va
nilor].
26 Maiu.
-
mai intirzia la Viena, cu toata asteptarea nerabdatoare a sibie-
G. TRANS., XIV (1851), p. 186-187: Sibiu,
2319 281.95 (439.2)
[Ca raspuns la apelul arhiereului Andrei $aguna, In Mol-
vania]. -
dova se va face o colecta pentru bisericile ortodoxe din Transil-
BULETIN [Mold.], XIII (1851), p. 204: Depart.
Averilor Bisericesti si al Invataturilor publice.
2320 281.95 (439.2)

rivne de propaganda a clerului unit].

VI (1858), p. 59, col. II: Transilvania.
-
adresata noului prezident al tarii, in chestiunea exageratei
TELEGRAFUL R.,
[In urma apelului episcopului Andrei $aguna, domnito-
rul Moldovei a incuviin%at stringerea de ajutoruri banesti,
in favorul bisericii ortodoxe din Transilvania"]. GAZ. -
tire redata dtipa Wanderer. DE MOLD., XXIII (1851), p. 363: Novitale din nauntru.

:16
www.dacoromanica.ro
281.95(439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANSILVANIA
2321 281.95 (439.2)
[Instiintare prin care Departamentul Cultelor face un apel
tuturor romanilor, sa raspunda la rugamintea adresata de
arhiereul Andrei $aguna si sa subscrie pentru refacerea biseri-
cilor din Transilvania, distruse in urma evenimentelor din 1848
si 1849]. - ZIMI3RUL, II (1851), p. 161: Moldaviea.
2322 281.95 (439.2)
[Stire despre trecerea episcopului Andrei $aguna prin
Deva si despre primirea sa aci]. - G. TRANS., XIV(1851),
p. 228: Deva, 11 Iu
281.95 (439.2)
2323
[Corespondenta despre sosirea si primirea la Sibiu a epis-
copului $aguna]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 226: Sibiiu
1/13 Iu lia 1851.
2324 A 281.95 (439.2)
[Corespondents privind viata bisericeasca din Transit-
vania]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 237-238: De supt
Carpati, 22/10 Iuliit.
Se dezbat diferite probleme ale bisericii romanesti si raporturile for cu
celelalte biserici ale Imperiului austriac. Corespondenta are, in cea mai mare
parte, aspectul unui dialog.
2325 281.95 (439.2)
[$tiri bisericesti de la Virset]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 274: Verret, 3/15 Aug.
$tiri despre viitoarele alegeri de episcopi, la Vic-set, Timisoara, Arad
si Buda; despre numirea arhimandritului Masirevici, ca administrator at
diecezei Virsetului. $tirile ant cuprinse Intr-o coresponden(a.
2326 281.95 (439.2)
[Relatari cu privire la vizita la Brasov a episcopului $a-
guna]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 302: Brasov, 21 Sept.
Se descrie desfasurarea vizitei din 19 septembrie 1851.
2327 281.95 (439.2)
[Corespondent& despre sarbatorirea zilei onomastice a
episcopului $aguna, la Sibiu]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 402-403: Sibiiu, 1 Dec. 1851.
2328 [Saguna, Andrei] 281.95 (439.2)
Circularlul D. Episcop Barone Andreit Saguna. - FOAIE
PT. MINTE, XV (1852), p. 67-68.
DA clericilor instructiuni cu privire la modul de organizare a scolilor
populare rurale, pe ling3 biserica fiec8rui sat.
2329 [$aguna, Andrei] 281.95 (439.2)
Al doilea cerculariu eppiscopescii. -FOAIE PT. MINTE,
XV (1852), p. 75.
Instruc(iuni date de Andrei Saguna cu privire la raporturile dintre clerici
si autoritatile civile.
2330 281.95 (439.2)
[Corespondenta despre alegerea zelosului natiunalist
Thane Poinariu" ca presedinte al comunitatii gr. orientale
din Oradea Mare]. - G. TRANS., XV (1852), p. 95: Foilc-
tonul. Urbea mare 8/20 Tanuariu.
281.95 (439.2)
2331
[$tire despre acordarea, de catre imparatul Austriei, a
60 000 de florini pentru restaurarea bisericilor romane avari-
ate in timpul revolutici]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 112: Novissimil.
Stire math din Siebenbierger Bole.
2332 281. 95 (439. 2)
[Comentarii la publicarea In presa austriaca a stirii ca
imparatul a acordat 60 000 dc florini pentru restaurarea bi-
s'ricilor romane darimate in 1848-1849].- G. TRANS.,
XV (1852), p. 116: Novissima.
Se arata ea foaia Presa [Die Presse] din Viena publicase vestea si cA,
la cei 80 000 de florini, se adAugau 24 500 de florini destina(i spre impar-
lire intre ductorii ostililor romane" dill 1848-1849.
www.dacoromanica.ro
281.95(439.2)
2333 281.95 (439.2)
[Corespondenta din Sibiu, datata 25 aprilie 1852, despre
suma alocata de imparatul Austriei pentru restaurarea biseri-
cilor romane distruse in 1848-1849 si despre semnificatia
acestui fapt]. - G. TRANS., XV (1852), p. 134.
Se arata el, in trecut, 1111 se mai intimplasera astfel de gesturi din par-
tea stapinitorilor Austriei.
2334 281.95 (439.2)
[Comentarii in legatura cu ridicarea episcopului Saguna
la rangul de baron]. - G. TRANS., XV (1852), p. 136:
Brasov, 12 Maiu n.
Se comenteazA cu bucurie ttirea data de Oesterreich-Kaiserliche Wiener
Zeitung, urindu-se episcopului 55 alba o carierA tot alit de stralucita ca aceea
a episcopului baron Klein [Inocentiu Mint/1.
2335 281. 95(439.2)
[Se anunta ca episcopul Andrei Saguna a primit rangul
de baron al Imperiului Austriac]. - BUKURESTER DT. Z.,
VIII (1852), p. 142, col. II: Kronstadt.
In urma primirii crucii de comandor al ordinului Leopold.
2336 281.95 (439.2)
[Corespondenta in care se anunta plecarea din Sibiu a epis-
copului $aguna, pentru a imparti bisericilor ajutorul acordat
de catre imparatul Austriei]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 142: Sibiiu, 28 Aprile 1852.
Se mentioneaza ca $aguna va Imparti, la 199 de biserici, sume variind
intre 20 si 400 de florini, Se indica itinerariul.
2337 281.95 (439. 2)
Un cerculariu prea interesant. - FOAIE PT. MINTE,
XV (1852), p. 167-168.
Cu un scurt comentariu al redac(iei, se publics circulara catre proto-
popi, semnata de Patrichie Popescul, din dieceza aradeana. Anunta cA, la
cursurile Institutului Clerical [roman] din Arad, vor fi obligati a se prezenta
In 1852/1853 to(i clericii care s-au numit, de la 1847, MA sa fi urmat cele
trci cursuri de teologie, necesare carierii de preot.
2338 281.95 (439.2)
[Stire despre vizita facuta, la Reghinul Sasesc, de maiorul
Batas, care au impartit la bisericcle cele arse si jefuite"
banii daruiti de catre imparatul Austriei]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 202: Sas-Reghin, 9 Iuliu.
$tire cuprinsa intr-o corespondenta.
2339 281.95 (439.2)
[Scurtrt notita despre vizita la Brasov a episcopului $aguna,
in ziva de 14/26 august 1852]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 246, col. I: Brasov. 15/ 27 August.
2340 281.95 (439.2)
[$tire despre revenirca la Brasov a episcopului $aguna,
in ziva de 19/31 august 1852, dupa o excursie la Sacele]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 249, col. I: Brasiovu, 31 Augustu.
2341 281.95 (439.2)
[Stire despre plecarea apropiata la Viena a episcopului
$aguna, cam in acclasi timp cu aceea a episcopului $ulutiu]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 262: Blajiu 7/9.
Stire cuprinsa intr-o corespondenta.
2342 281.95 (439.2)
[Comentarii cu privire la necesitatea ca preotii romani
sa aiba cunotinta vietii practice, pentru a putca indruma po-
porul]. - G. TRANS., XV (1852), p. 270: Blajiu 10/9.
Se citeaza, In sprijinul acestei sustineri, exemplul unui preot lutcran
care, prin predica, d8duse poporului chlorite sfaturi bune cu privire Is mupca
pentru piinea cea do toate zilele ".
2343 St . M. 281.95 (439.2)
[Corespondents despre starea inapoiata a bisericii in regi-
unea. Hategului]. - G. TRANS., XV (1852), p. 317-318:
Hatiegu, 10/22 Sept. 1852.
Corespondentul arra& ca dintre 60 parohi numai 3 sunt cleric I - Dar
si stracia ii covirsiaste, ca aici piny scum numai 3 rortii canonice fntregi
117
281.95(439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANSILVANIA 281.95(439.2)

se ell...". Discuta apoi chestiunea organizsrii bisericesti a regiunii gi problema 2353 281,95 (439.2)
cercetarii arheologice la Gradigte, in vederea crearii unui muzeu si a dezvalui-
rii trecutului.
2344 281.95 (439.2)
piu Ivacicovici].
ria.
-
[Sosirea la Arad a episcopului diecezei aradene, Proco-
G. TRANS., XVI (1853), p. 196: Unga-

[Despre deschiderea apropiata a unui Sinod la Karlowitz, Episcopul e salutat de deputatiile" poporului roman. 0 fetita recita
privegheat de guvernatorul Coronini, pentru a se alege in el
episcopii ortodocsi de Arad, Virset, Buda si Timisoara].
G. TRANS., XV (1852), p. 323, col. I: Temisora, 21 Oct.
- versuri romanesti.
2354 281.95 (439.2)
[Dare de seam& amanuntita despre solemnitatile in-
Se exprima nadejdea ca, prin noile alegeri, romanii nu vor fi fuse lati.
.Sire din T. [emesvarer] Z. [eitung].
2345 281.95 (439.2)
vici]. -
scb.un&rii la Arad a noului episcop ortodox, Procopie Ivacico-
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 191-192: Ungaria.

[Comentarii la plecarea probabila a lui $aguna la sinodul

soara, Arad, Buda si Virset]. -
episcopesc de la Karlowitz, menit a alege pe episcopii de Timi-
G. TRANS., XV (1852),
2355
Predica.
199, 205-206.
-
Ratiu, Petru
FOAM PT. MINTE, XVI (1853), p. 197-
281. 95 (439.2)

p. 326-327: Abrudii. Exprima bucuria cu ocazia alegerii lui Procopie Ivacicovici ca episcop
al diecezei Aradului.
Cu acest prilej, se critics faptul ca protosinghelul Pantazi urma sa-I
insoteasca pe episcop, parasindu-si elevii de la Institutul clerical din Sibiu. 2356 281. 95(439.2)
Se dau diferite sugestii privind buna functionare a acestui institut. Patrichie Popescu,
[Despre plecarea arhimandritului
2346

dusa de episcopul $aguna]. -

[Corespondents din Sibiu, in care se laud& activitatea
G. TRANS., XV (1852),
281.95 (439.2)
Ghergheteg].
Aradu, 21 Iuniu.
-
fostul administrator al diecezei Aradului, la manastirea
G. TRANS., XVI (1853), p. 183, col. II:
Plecarea arhimandritului era in legatura cu venirea la scaunul episcopiei
p. 350-351. a noului chiriarh, ales in sinodul de la Karlowitz.
Se combat acuzarile aruncate asupra Institutului teologic din Sibiu,
aratindu-se ac(iunea dusa de $aguna atit in folosul acestui institut, fit si 2357 281.95 (439.2)
pentru imbunatatirea starii materiale a bisericii ortodoxe romanesti din [Arhimandritul Patriciu Popescu, fost administrator al
Transilvania, in general. Se ia apararea protosinghelului Pantazi, care preda diecezei locale, a sosit la Arad]. G. TRANS., XVI (1853),
cursuri in mod gratuit la Institutul teologic si care fusese atacat intr-o cores- p. 217, col. I: Ungaria.
pondenta din Abrud, publicata in p. 326-327 a Gasetei Transilvaniei din Arhimandritul are, din partea patriarhului, misiunea de a preda epis-
1852.
copului actele diecezei. De asemenea, are a preda noului arhimandrit manas-
2347 281.95 (439.2) tirea Bezdinu gi o alts manastire in dieceza Versetului.

$aguna si vizitele pe care le piimise].

(1852), p. 339: Timisora, 33 Octobre 1852.
-
[Corespondent& despre sosirea la Timisoara a episcopului
G. TRANS., XV
2358
[Vizita episcopului Ivacicovici la Pesta ].
XVI (1853), p. 243: Ungaria.
- 281.95 (439.2)
G. TRANS.,
Se regrets faptul ca o delegatie tar:ineasca nu fusese primita de catre Episcopul viziteaza mai multe familii romane, printre care pe cea a 1111
calugArii resedintei episcopate.
Ion Mocsony.
281.95 (439.2)
2348
Despre sinodul din Karlovitil.
p. 342.
- G. TRANS., XV (1852),
2359 M.
Devis'a preotului romanu.
(1853), p. 221-223, 229-232.
- 281. 95 (439.2)
FOAIE PT. MINTE, XVI
Se arata ea se alesesera patru episcopi in scaunele vacante, dar ca. - Enumera sarcinile care stau pe umerii preolimii romane in Transilvania:
-
Ora la aprobarea alegerilor numele for nu vor fi date publicitatii. Se subli- cistigarea increderii poporului, prin vials onesta si munca; sprijinirea silin-

2349 ---
niaza ea mitropolitul Raiacici impiedicase pc $aguna sa ia parte la vot.
o o
[Corespondent& dintre teri", din 12/24 nov. 1852, descri-
281.95 (439.2)
telor de a se organiza scoala pentru popor; sprijinirea publicatiilor romanesti,
mai ales a Gaselei de Transilvania. Subliniaza ca e nisinos ca sa existe numai
400 de abonati.

din Hateg].
austriaca.
-
ind, intre altele, proasta stare material& a preotimii romane
G. TRANS., XV (1852), p. 369: Monarhia
2360 G. M.
Pentru essamenulu concursualu.
XVI (1853), p. 206-208.
- 281.95 (439.2)
FOAM PT. MINTE,
2350 281.95 (439.2) Propune un concurs pentru ocuparea parohiilor libere, spre a se evita
$tiri despre acordarea de c5.tre imparat a 2000 de florini greselile pe care be fac satele in alegerea de preo(i, influen(ate de candida(i

in tinutul Halmagiului, din Zarand]. -

pentru restaurarea bisericilor romane, arse in 1848-1849,
G. TRANS., XVI
(1853), p. 18: Sibiiu. 13 Ian.; 127: Oficiosu.
prin mijloace laturalnice. Cere ca clench romani sa-si fmbunatateasca pre-
-
gatirea culturala. Saracia, lipsa de carti se pot remedia sus(ine autorul
prin asocierea for in socictati de lectura.
Suma a fost destinata protopopiatului Halmagiului, tinind de dieceza 2361 281.95(439.2)
ortodoxa a Aradului.
2351 281.95 (439.2) la Brasov]. -
[Scull& stire despre vizita episcopului Andrei $aguna
G. TRANS., XVI (1853), p. 283: Monarchi'a
austriaca. Brasiovu, 24 Sept. n.
nostre neunite si altele.
Transsilvania.
-
Din muntil apusent. Oareceva despre pravila beserecei
G. TRANS., XVI (1853), p. 156: 2362 Unu spetatore 281.95 (439.2)
[Dare de seam& despre sarbatorirea lui Andrei $aguna de
Pornind de la descrierea starii de decadere a bisericii ortodoxe din Orien-
tul apropiat, facuta in p. 144-145, in articolul Inca °data causa rasaritind,
autorul anonim argumenteazi ca aceeasi situatie se constata si in biserica
mastice]. -
catre intelectualii romani din Sibiu, cu ocazia zilei sale ono-
G. TRANS., XVI (1853), p. 383: Partea Neofi-
ciosa. Sibiiu, 1 Decembre 1853.
ortodoxa romans din Monarhia austriaca. Biserica se conduce la intimplare; Insists indeosebi asupra concertului omagial, dat seara, in fa(a resedintei
pravila bisericeasca e aproape necunoscuta, jar traditiile s-au dat uitarii. episcopate, de catre corurile capelei episcopesti, muzica regimentului Niu-
Exemplifica mai ales prin nesiguran(a ce domnea cu privire la atributiile geanu" si elevii Seminarului din Sibiu.
protopopilor. Critics aspru clerul roman ortodox, pentru superficialitatea lui.
2363 281.95 (439.2)
2352

-
281.95 (439.2)
[Se anunt& c& noul episcop ortodox, Procopiu Ivacicovici,
a fost primit oficial la Arad]. TELEGRAFUL R., I
ului].
triaca.
-
$tiri despre situatia preotimii romane in tinutul Gurghi-
G. TRANS., XVI (1853), p. 399: Monarchi'a aus-
(1853), p. 186: Ungaria. Se arata ca, din pricina saraciei, preo(ii nu-si pot cumpara cacti, sa se
$tirea e data dupa Ardiatoriul Ardsanu. cultive. Multi lass haina preoleasca si se fac functionari civili: notari la sate.

118
www.dacoromanica.ro
281.95(439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANSILVANIA 281.95(439.2)

2364 I. G. 281.95 (439.2) 2375 281. 95 (439. 2)

[Corespondents referitoare la vizita episcopului Aradului [Comentarii la scrisoarea. lui Zaharia Boiu, Inva%ator din
-
Procopiu Ivacicovici, fiul natiunii noastre", la Oradea Mare].
G. TRANS., XVI (1853), p. 401: Ungaria. Oradea Mare,
16 Optobre 1853.
fundatiei Grigore Pantasi"]. -
Satu-Lung, prin care acesta doneaza. 10 fl. pentru fondul
TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 57-58: Monarhia Austriaca. Sibiiu 18 Fevruarie.
Se publicA si textul scrisorii, care fusese adresatl lui Sagami.
2365 281.95 (439.2)

la Arad]. -
[Solemnitatea instalarii episcopului Procopiu Ivacicovici,
TELEGAFUL R., II (1854), p. 14-15: Ungaria.
2376
[ Articol despre colonelul roan Solomon, mare Logofat
-
281.95 (439.2)

2366
[Dare de seams amanuntita cu privire la ceremoniile care
281.95 (439.2) al Credintei din Tara Romaneasca ].
R., III (1855), p. 62, col. II - TELEGRAFUL
63: Sibiia 22 Fevruarie.
Articol de elogii cu prilejul donatiei de 100 de galbeni, echivalenta cu
au avut loc cu prilejul instalarii lui Procopiu Ivacicovici ca
episcop al diecezei Aradului]. G. TRANS., XVII (1854), 600 fl., Muth de I. Solomon bisericii ortodoxe din Transilvania, In timpul
p. 14-15: Ungaria. Arada, 2 Ianuariu c.v. petrecerii sale" la Sibiu. $aguna a destinat fondul pentru fundatia Gri-
gor'e Pantasi". In articol, se exprima multumirea pentru acest gest si se face
un larg elogiu personalitAtii lui I.S., ale carui fapte eroice ar fi trecut in dote-
2367 281.95 (439.2)
[Se anunta, ca. Andrei $aguna a sosit la Viena].
GRAFUL R., II (1854), p. 119: Intamplari de zi.
TELE- - cele populare.

2377 281.95 (439.2)

$tirea este luatl din ziarele vieneze. [Articol de Indemn catre preotimea ortodox& din Transil-
2368 281.95 (439.2) rie Pantasi"]. -
vania, ca sa subscrie sume cit de mici pentru fundatia Grigo-
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 71-72:
din Solnoc]. -
[Andrei $aguna is parte la adunarea preotimii ortodoxe
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 189:
Monarhia Austriaca. Chiaesti 15 Iuniti.
L. Sebes(' in 23 Februarie 1855.
2378 281.95 (439.2)
La aceasta adunare, Intre altele, s-a Mut si alegerea protopopului,
persoana preotului Ion Bodea, In locul rAposatului loan GrebIA.

2369 281.95 (439.2)

fn

pului ortodox Procopie Ivacicovici]. TELEGRAFUL R.,-

[Corespondent& despre vizita canonica la iria a episco-
III (1855), p. 166: Monarhia Austriaca. Vilagos 18 Maiii.
[loan Hania, profesor la Seminarul ortodox din Sibiu, 2379 281.95 (439.2)
e numit administratorul protopopiatului din Sibiu, in locul ra.-
posatului Gr. Pantasi]. TELEGRAFUL R., II (1854), [Patrichie Popescu, arhimandritul Gherghetegului, este
p. 406-407: Monarhia Austriaca. Sibiiu 28 Decemvrie. oaspele lui $aguna, la Sibiu]. -- TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 262: Intimplari de zi.
2370 281.95 (439.2)
2380
roman din Transilvania]. -
[Articol cu privire la rostul bisericii In viata poporului
TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 22, 26: Monarhia Austriaca. Sibiiu 19 Ianuarie. doxe din Monarhia austriaca], -
281. 95 (439. 2)
Notita In legatura cu cartile de ritual ale bisericilor orto-
TEL ISGRAFUL R., III
(1855), p. 295: Int1mplarl de zi.
2371
[Articol cu privire la fundatia Grigorie Pantasi "].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 34-35: Monarhia Au-
281.95 (439.2)
- In gazetele germane, se afirmase de curind ea, mai inainte, aceste cfirti de
ritual veneau din Rusia; acum ale se capita din partea stap1nirii austriace".
Telegraful Roman precizeazA ce, in bisericile ortodoxe, slujba religioasa se
striaca. Sibiu 27 Tanuarie. face In limba poporului, deci si cartile de ritual se alcAtuiesc de acele popoare,
Se infAtiseazA greaua situalie a bisericii romAne din Transilvania, lip- in limba lor.
sita de averi, cu preoti traind numai din cele daruite de saracii lor enoriasi.
Se aratA di, in aceste imprejurAri, calea ce au luat-o multi dintre preoti, de 2381 281. 95 (439. 2)
a face agriculturA, de all vinde produsele lor la tirg, nu se prea potriveste
cu cerintele functiunii lor.
2372 281.95 (439.2)
sov] . -
[Dare de seams despre vizita lui Andrei $aguna la Bra-
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 374, col. II:
Brasov(' 24 Noemvrie 1855.
[0 delegatie de preoti tineri multumeste episcopului $a- Se insists amanuntit asupra inspectiilor facute la scolile romane din
Brasov.
guna pentru infiintarea fundatiei Gregoriene"] TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 29: Intimplari de zi. 2382 281.95(439.2)
2373 $aguna, Andreiu Barone de 281.95 (439.2)
Monument al Protosinchelului Grigorie Pantasi.
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 29-30; FUME PT.
- - [De ziva sfintului Andrei, protopopul Moise Fulea, din
Sibiu, si alti preoti au slujit o liturghie pentru Andrei $aguna].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 378: Monarhia Austriaca.
MINTE, XVIII (1855), p. 47-49. Sibiiu 30 Noem.
DupA ce face elogiul rAposatului Gr. Pantasi, protosinghelnl numin-
du4 fiat sufletesc" al sau , $aguna anunta ce, in aminterea lui, pune bazele 2383 281.95(439.2)
unei fundatii care sA poarte numele celui disparut. Fundatia va avea de stop
ajutorarea clericilor ortodocsi romani. Pentru aceasta, $aguna depune dona-
tia sa de 2000 II. la o banca, cu prevederea ca aceastA suraA si fructifice acolo
- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 381-382: Monarhia
[Articol despre $aguna, cu prilejul zilei sale onomastice].
Austriaca. Sibiiu 1 Dechemvrie.
timp de 100 de ani, dupA iar aceea, din sums adunata astfel, sa se ajute cle- Se elogiazA activitatea lui pentru intArirea bisericii ortodoxe din Tran-
ricii. Vezi si ceremonia la parastasul lui Gr. Pantasi, p. 31: Monarhia silvania.
Austriacd. Reproducerea din Foaia pentru Minte poarte titlul: hfonurndnt
la Prolosingeluld Grigorie Pantasi. 2384 281.95(439.2)
2374
[Articol In legatura cu fundatia Grigorie Pantasi "].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 53-54: Monarhia Austri-
281.95 (439.2)
- [Se traduce, din Srbski Dnevnik", un articol In care
este elogiat episcopul Andrei $aguna]. TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 289-290: Transilvania.
aca. Sibiiu 14 Februarie.
Se subliniazA ecoul pe care I-a avut gestul lui $aguna. Se anunta cs 2385 Barbu 281.95(439.2)
loan Pantasi, negustor din Brasov, tatal lui Gr. Pantasi, a donat si el suma [Corespondents de la Lugoj, din 1 octombrie s.v., despre
de 500 fl. pentru fundatie. Se Indeamna cititorii se depunA si ei, astfel ca, apropiata remediere a starii materiale a preotimii ortodoxe,
marindu-se fondul initial, se se poatA reduce termenul de fructificare, de la
100 la 50 sau chiar la 25 de ani. -
prin straduintele guvernului si prin reducerea parohiilor].
G. TRANS., XIX (1856), p. 305, col. II: Banatu.

9 - Bibliografia analitici - c. 3102 119

www.dacoromanica.ro
281.95(439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANSILVANIA 281.95(439.2)

2386 281.95(439.2) 2397 281.95(439.2)

profesorului de teologie loan Moga]. TELEGRAFUL R.,-

[Se anunta moartea la Sebesul Sasesc a protopopului si
IV (1856), p. 328, col. I: Transsilvania. Sibiiu 26 Octomvrie.
[Se anunta ca episcopul Saguna s-a reintors la Sibiu, din
calatoria sa de citeva luni in Austria]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 136, col. I: Sibiiu 23 August.
2387 281.95(439.2) 2398 V. P. 281.95(439.2)
[$tire despre hirotesirea" profesorului Nicolae Popea ca Opiniune despre adunari folositoare. - FOAIE PT.
protosinghel]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 246: MINTE, XXI (1858), p. 138-140.
Sibiiu 7 August. EnumerA foloasele adunarilor districtuale protopopesti, pentru scoalO
si biserica.
2388 281.95(439.2)
[Se anunta ca episcopul $aguna a plecat din Sibiu, spre
a calatori la Viena, in trebile bisericii si ale clerului"]. -
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 262, col. I: Sibiiu 19 August. Biserici si nuimistiri
Se aratS cS episcopul daduse o circulara fnainte de plecare si ca luase (In ordinea alfabeticA a localitatilor)
cu el, la Viena, pe tinerii I. Gal si I. ArseniA, spre a-i fnscrie la universitatea
din Viena. 2399 Popa, P. 281.95(439.2)
2389 Gal, I. 281.95(439.2) [Punerea pietrei fundamentale a bisericilor comunitatilor
[Corespondents despre calatoria spre Viena a episcopului romanesti de la Mindruloc si Cicir, in ziva de 2 nov. st. v.
1852]. - G. TRANS., XV (1852), p. 354-355: De la Murasiu.
$aguna si a Insotitorilor sail. - TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 273-274: Viena 24 August v. Se descriu in amAnunt solemnitatile prezidate de arhimandritul Patri-
chie Popescu.
I. Gal era unul dintre cei doi tineri pe care Saguna fi luase la Viena, spre
a-i inscrie la universitate. 2400 281.95(439.2)
-

2390 281.95(439.2) [Corespondenta cu privire la viata bisericeasca marunta din

[Se vesteste plecarea episcopului $aguna, de la Viena comunele Gura Riului, Cristian si Orlat]. - TELEGRAFUL
spre Tiiest]. - G. TRANS., XX (1857), p. 306, col. I: Viena, R., III (1855), p. 26, II: Gurariului. 15 Ian.
29 Septembre. 2401 281.95(439.2)
2391 281.95(439.2) [Corespondents In legatura cu darul facut bisericii cate-
[Se anunta ca episcopul $aguna s-a reintors de la Viena la drale din Arad, de catre meseriasii cizmari si de catre plugari].
Sibiu]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 309, col. II: - G. TRANS., XIV (1851), p. 142: Arad, 24 Aprilic.
Sibiiu 2 Oct. Se d5ruise un baldachin si un prapor.

2392 281.95(439.2) 2402 281.95(439.2)

[Articol la moartea preotului roman Anton Malaiu, din
comuna Lesiu, In pretura Rodnei]. - G. TRANS., XX
(1857), p. 373-374: Leopole 15 Noembre 1857.
toata averea bisericii ortodoxe de acolo]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 347-348: Intimplari de zi.
-
[Iuon Ardeleanu din corn. Bacia sha lasat prin testament

Se subliniazS activitatea lni pentru promovarea bisericii si scolii din

2403 S. 281.95(439.2)
comuna sa.

2393
[Episcopul $aguna face cunoscut, printr-o circulara, ca
281.95 (439.2)
fondul de 2000 de florini, pe care-1 crease cu 3 ani in urma,
In amintirea protosinghclului Grigorie Pantasi, a ajuns la
suma de 4850 de florini si 16 creitari]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 18, col. I: Sibiiu 25 Ianuarie.
2394 281.95(439.2)
[Se anunta ca. episcopul Saguna a plecat la Viena]. - TE-
LEGRAFUL R., VI (1858), p. 85, col. I: Sibiiu 26 Maiui
2395
[$tiri despre vizita episcopului $aguna la Triest si despre
donatia de 1000 de florini, facuta de arhiducele Ferdinand
Maximilian si de sotia sa, In folosul construirii catedralei
ortodoxe din Sibiu]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p.
119: Triest in 15 Iulie.
2396 $aguna, Andreiu 281.95(439.2)
Prea Cinstitilor Parinti Protopopi. Cinstitilor Preoti, si
credinciosilor mei fil sufletesti pace si binecuvintare de la
Tatal nostru, carele este In ceruri! - PREDICATORULO,
II (1858), p. 119-120, 121-122 [nr. 15-16: Foae Extra-
ordinary a Predicatorului"].
Se reproduce circulara lui $aguna, in care acesta cere tuturor credin-
-
[Dare de seams despre inaugurarea noii biserici ortodoxe
din Balotint]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 306-307:
Monarhia Austriaca. Lipova 18 Sep.
Se arata cA biserica s-a ridicat cu sprijinul notarului Gheorghe Cojo-
cariu, al judelui comunitAtii, Gheorghe Lupu, si al protopopului Lipovei,
loan Taranul.
281.95(439.2)
2404
Insemnari hronologice, despre biserica Sf. Nicolae din
Brasov. (Scoase dintru unu protocolii vechia al bisericei).
- FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 77-79.
15 insemnAri dintre anii 1292-1849.
281.95(439.2)
2405 281.95(439.2)
Insemnarea Hrisovelor, si a Daniilor de la Beserica cea
mare din Bolgarsec. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),
p. 85-86, 93-94.
Lista a 132 de documents, dintre anii 1595-1826; se indica pricina in
care s-a dat hrisovul si, cind e cazul, numele autoritatii care I-a dat. -
E vorba de biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului.
2406 281.95(439.2)
Hrisovul mariei sale a domnului Moldaviei Aron Voivod,
Hristosil 1595.
p. 94--95.
-
tradusii din limba sloveneasca in limba romana din anul de la
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853),

ciosilor sai sa nu mai citeasca Gazeta Transilvaniei §i Calendarele lui G. Barit.
Gazeta e acuzata cA are atitudine antireligioasa, publicind corespondente
ca aceea a unui dascal din Banat care afirma CA elevii sai citeau mai cu pla-
cere gazeta decit ceaslovul. Cu acest prilej, $aguna anunta ca a suspendat
alti doi InvAtatori romani pentru atitudine impotriva religiei. Barit e acuzat
cA, In articolul salt intitulat Din Cronica Transavaniei, publicat in Calendarul
sau pe 1856, ar fi deformat voit adevArul istoric cu privire la soborul ardelean
ortodox din 1850, afirmind ca. InsemnAtatea lui ar consta in faptul cA, pentru
prima ()ark mirenii ar fi luat parte la hotAririle lui. - Textul e reprodus in
cadrul articolului Caire adevarafil Prdrioli Romani.
Face o danie In bani bisericii Sf. Nicolae din Scheii Biasovului, bleep:11a
de Petru Cercel si ispavita de dinsul.
2407 281.95 (439.2)
[Reprezentatia" - epitropia - bisericii Sf. Nicolae
din Brasov anunta ca voieste a da in arenda cu licitatie mosiile
bisericii, Cacalechii Vechi si Reda Barbului, aflatoare in
Tara Romaneasca", in judetul Buzau]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 334: Publicare; VEST. R., XVIII (1853), p. 308:

120
www.dacoromanica.ro
281.95(439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANSILVANIA 281.95(439.2)

2408 281.95 (439.2) 2421 G. 281.95 (439.2)

[Se vesteste ca Iuon Vladareanu din Brasov a daruit o [Sfintirea crucii de pe biserica de curind reparata de la
hold& de un pogon" bisericii din Brasovechiti spre mai Lipova]. G. TRANS., XVI (1853), p. 239-240: Monarchia
bun& dotatie a parohului"]. TELEGRAFUL R., III (1855), austriaca. Banatu.
p. 347-348: intamplari de zi.
2422 281.95 (439.2)
2409 281.95 (439.2) [Dare de seamy cu privire la ceremonia ridic &rii unei
[Se anunta ca negustorul roman din Brasov Naum Dociu cruci la biserica ortodox& din Lipova]. TELEGRAFUL R.,
Inzestrase prin testament biserica greceasc5." si scolile ro- I (1853), p. 271: Banatti.
manesti din localitate]. G. TRANS., XV (1852), p. 50:
Brasov, 13/25 Febr. 2423 281.95 (439.2)
[Articol de elogiu pentru activitatea cultural& a lui Con-
2410 281.95 (439.2) stantin Udrea, epitropul bisericii otrtodoxe din Lugoj].
[Comunitatea bisericii grecesti" din Brasov anunta o TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: Banat. Lugoj 21
licitatie pentru arendarea mosiilor comunitatii, Simbata de Aug.
Sus si Poiana Marului, din districtul Fagarasului]. G. A cumparat din Viena odoare pentru biserica din Lugoj. A introdus cin-
TRANS., XVI (1853), p. 394: Tiwiintare. tarea bisericeascd pe note, formind un cor ingrijind de plata maestrului de
muzicd. A clAdit un local pentru $coala de fete. A organizat serbdri populace.
2411 281.95 (439.2)
[Moartea arhimandritului Teodosie din Brasov]. G. 2424 281.95 (439.2)
TRANS., XX (1857), p. 17 [gresit: 18], col. I: Brasovii, [Mihael Glezer a daruit 10 000 de caramizi pentru recladirea
27 Ianuariu n. bisericii ortodoxe din Medias care arsese la 1850]. TELE-
Se aminte$te cd bAtrinul preot venise din Principate Inca din timpurile GRAFUL R., III (1855), p. 162: Monarhia Austriaca. Me-
celor dintii miscdri grece$ti in rdsarit (1819/20)". dias 21
2412 281.95 (439.2) 2425 Moldovanu, Stefanu 281.95 (439.2)
[Se anunta moartea protopopului ortodox al tractului Adumbrarea S. monastire Prislopu cladita In territoriulu
Brasovului", Alexiu Berza]. TELEGRAFUL R., V (1857), Silvasiului de susu, cerc Hatiegu, districtulu Alba-Iulia, pe
p. 362, col. I: Transilvania. la anulu 1560-1580, de Doamna Saphira, fat'a Domnului
Moisi, Principelui Romaniei. FOAIE PT. MINTE, XVI
2413 281.95 (439.2) (1853), p. 139-140, 146-148.
[5tire despre moartea lui Grigore Gall, paroh ortodox si Descrierea fmprejurimilor. Caracteristicile clAdirilor. Inscrip(iile mormin.
arhiprezbiter al Clujului]. G. TRANS., XIV (1851), p.195, telor $i cele de pe icoane, art'. Istoricul pe scurt al mAndstirii. Averile ei-
col. I: Cluj.
2426 An. Tr. 281.95 (439.2)
2414 281.95 (439.2)
[Corespondents din Singeorgiu de Padure, In care se de-
[Corespondents de la Cluj, in care se relateaza ceremonia scrie darimarea bisericii romanesti din aceasta localitate, In
inmormintarii protopopului ortodox de Cluj, Grigore Gall]. anul 1849, si in care se arata ca, In locul bisericii distruse, roma-
G. TRANS., XIV (1851), p. 198: Cluj, 14 Iunia. nit isi ridicasera alta de piatra]. TELEGRAFUL R., VI
Se descrie trista solemnitate $i se evocd figura dispArutului. (1858), p. 146, 150: Erd6 S. Giorgiti.
281.95 (439.2) In continuare se dau amanunte asupra examenului tinut la $coala din
2415 M. [oldovan], S. localitate.
Annotatiuni despre tiera Hatiegului. V. Monastirea din
Co Wu. FOAIA PT. MINTE, XVI (1853), p. 289-294. 2427 281.95 (439.2)
2416 Unit' Copsianti 281.95 (439.2) [Se anunta ca. $aguna, facind serviciul religios de Pasti,
a hirotesit pe roan Hania de protopop actual Intlilea
[Despre activitatea preotului paroh Niculae Lichirie, din al Sibiului"]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 106:
Copsa Mare, in folosul bisericii] G. TRANS., XVIII (1855), Monarhia Austriaca. Sibiiu 30 Mai. -
p. 73: Copsia Mare.
Corespondentul semnaleazd faptul ca Lichirie ridicase, prin strAduintele 2428 281.95 (439.2)
lui, o casd parolliald$i o bisericd. [Se anunta ca imparatul Austriei a acceptat sa se ridice
la Sibiu o catedrala ortodoxa, pe baza unei colecte publice
2417 M. [oldovan], S. 281.95 (439.2) acute in intreg imperiul]. TELEGRAFUL R., V (1857),
Annotatiuni despre tiera Haticgului. VI. Besereca ro- p. 329, col. II: Sibiiu, 17 Octomvrie.
mana din Densus. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), Se arata cd episcopul Saguna ob(inuse acest lucru cu prilejul ultimei sale
p. 299-302, 307-310, 315-317. cdlAtorii la Viena.
intre altele, autorul face descrierea mAndstirii din Negoiu, in ruins, $i
vorbe$te despre trecutul acestei mAndstiri (p. 302 $i 307). 2429 281.95 (439.2)
[Se anunta si se comenteaz& faptul c& Imparatul Austriei
2418 281.95 (439.2) a daruit 1000 de florini pentru zidirea unei biserici catedrale
[Se anunta moartea lui Petru Pipos, protopopul Geoagelui drept-credincioase rasaritene In Sibiu"]. TELEGRAFUL
de Jos]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 201: Sibiiu R., V (1857), p. 401, 405-406.
15 Dechemvr.
2430 281.95 (439.2)
2419 281.95 (439.2) [Se anunta si se comenteaza faptul ca cel de-al 8-lea re-
[Despre donatia facuta prin testament de Adam Paicu, giment de jandarmerie a colectat 200 de florini pentru
din Halmagiul Mare, in folosul bisericii din localitate si al ridicarea bisericii catedrale ortodoxe din Sibiu]. TELE-
scolii de pe linga ea]. TELEGRAFUL R., VI (1858), GRAFUL R., V (1857), p. 406, col. I: Sibiiu, 24 Dechemvrie.
p. 26 (gresit: 24]: Sibiiu 10 Fevruarie.
2431 281.95 (439.2)
2420 281.95 (439.2) [Despre construirea catedralei ortodoxe din Sibiu].
[Despre legatele lasate de femeia Mariuta Ciuciu, bisericii TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 17-18: Sibiiu, 26 Ia-
si scolii din Hateg]. TELEGRAFUL R., VI (1858), nuarie.
p. 198 col. II: Sibiiu 7 Dech. Se aduc laude episcopului Saguna pentru aceastd initiativd $i se semna4
Mariuta Ciuciu testeazd de asemenea cite 40 florini bisericilor din Rea, leazd faptul cd presa sirbeascd se arata gata sd sprijine proiectul episcopiei
M. Bretea, Baresd 5i Nala(. Transilvaniei.

121

www.dacoromanica.ro
281.95(439.2) BISERICA ORTODOXA. ROhfANA: TRANSILVANIA 281.95(439.2) :281.961

2432 281.95 (439.2) 2442 [M.] 281.95 (439.2) : 281.95.02

din Sibiu]. -
[Colecte si donatii pentru construirea bisericii catedrale
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 17-18:
26 Ianuarie, 21, col. I, 22, col. I-II, 33, col. II ai
50, col. II: Transilvania.
2433
[Se anunta ca roan Moldovan, adjunct la comisia de re-
-
clamatie din Cluj, a donat 10 florini pentru ridicarea cate-
dralei ortodoxe din Sibiu]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 45: Transilvania.
Moldovan fagAduise sA dea aceeasi sums anual, pfna va fi in dregatorie",
pentru ridicarea catedralei ; iar apoi, pentru Fundatia Francisc-Iosifiana.
2434
[Se vesteate ca marele logofat Dimitrie Belio a ditruit 100
-
de florini pentru construirea bisericii catedrale din Sibiu].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 50, col. II: Sibiiii, 24
Martie.
2435
[Multumiri adresate baronului Simion Sina pentru darul
-
de 3000 de florini oferit spre ajutorarea zidirii bisericii cate-
drale ortodoxe din Sibiu]. TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 113-114 [greait: 113-110] : Vienna 8 Iulie.
de lupta dintre uniti si ortodocsi]. -
[Despre durerea produs& multor romani din Oradea Mare
G. TRANS., XV (1852),
p. 155, col. II-III: Foiletonul. Urbea Mare.
Se comenteaza atitudinea religioasa a doi Insemna(i uniti, protopopul
A. Cristian si P. Ra(, care trecusera la ortodoxie.
281.95 (439.2)
2443 R. 281.95 (439.2) : 281. 95. 02
La articlul Dnului M. din Urbea-Mare, un corolariii.
G. TRANS., XV (1852), p. 186-187, 189-191: Foiletonul.
-
Din Arad, 22 Martin 1852.
Vorbeste de trecerea la ortodoxie a clericilor uniti ArtemieCristian si Petru
Ra(. Sus(ine cA trecerea se facuse pentru ca respectivii fusesera persecutati
de catre episcopul for si pentru cA se gAseau fntr -o grea situa(ie financiara.
281.95 (439.2) Arata care fusese atitudinea celor doi clerici In 1848, semnalind faptul ca, In
cursul activitatii lor, unisera" un mare numAr de sate. Condamna atitudinea
episcopulni de Oradea, elogiind figura nemuritorului episcop Vulcan".
:281.961 Relatii en biserica sirbei
281.95 (439.2)
2444
Supplica pentru reoccuparea diecesei Versetiului.
IST., tom. VII (1851), p. 42-43.
-
281.95 (439.2) : 281.961
MAG.

Ministerul Cultului din Viena este rugat, la 20 iulie 1849, de fruntasii

2436 Un ascultatoriu 281.95 (439.2) romani, sa numeasca In frunte diecezei pe arhimandritul Patriciu Popescu.
[Despre vizita la Uzon a protopopului ortodox Ioan Pe-
tric ai despre o Insemnata donatie testata, bisericii din aceasta
localitate de care negustorul braaovean Gheorghe roan].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 71-72: Uzon 18 Aprilie.
-
2445
inaltu ministeriu.
p. 35-37.
- 281.95 (439.2) : 281.961
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),

AratA ca protopopul Petric linuse o cuvintare, In care o recomandase
iubire frateasca" intre romani si maghiari. Din donatia negustorului loan, se
cumparase o bucata de pAmint, al cArui venit era destinat parohului local.
2437 281.95 (439.2)
[Scurta corespondents cu privire la aaezarea pietrei fun-
damentale a bisericii din Vulcan, la 28 aprilie].
XIV (1851), p. 137: Transilvania.
- G. TRANS.,
Memoriu semnat de Deputatil na(iunel romane": I. Popazu, P. Mocioni,
I. Dobran, P. Cermena, Dr. C. Pomu(u, T. Serbu. Se protesteaza lmpotriva
aprobArii date patriarhului sirb de a convoca tin sinod pentru toata biserica
orientalA din Monarhie. Se cere ca romanii ortodocsi sa fsi aleagli un mitro-
polit propriu, printr-un congres de preo(i si mireni. Memoriul e datat:
Viena, 12/24 Octomvrie 1849.
2446 281.95 (439.2) : 281.961

Se descrie ceremonia si se arata cA predica ocazionala fusese rostita de catre

protopopul Popazu. Se cere ca, mai tirziu, sa se infiin(eze si o scoalA pe linga
Supplica pentru despartirea ierarchiei Romane de cea
serbesca, si pentru tinerea unui sinodu Romanu general.
MAG. IST., tom. VII (1851), p. 44-48.
-
biserica. Textul memoriului adresat, la 12/24 octombrie 1849, Ministerului din Viena

2438 281.95 (439.2)

de catre funtasii romani din provinciile austriece. - Acel* text ca si In
Foaia pentru mink.

meu Metian]. -
[Se anunta moartea viceprotopopului de Zarneati, Bartolo-
G. TRANS., XX (1857), p. 90, col. I: Zdr- 2447 281.95 (439.2) : 281.961
neati, 20 Martiii c.v.
2439 281.95 (439.2)
Banat ai Voivodina].
Brasov, 5 Martiil n.
-
[Observatii in legdtura cu starea bisericilor romaneati din
G. TRANS., XIV (1851), p. 78:
Se cere sefului general" Meyerhoffer sa alba pentru bisericile, pentru
meu Baiulescu din Zarneati].
p. 170: Transilvania.
-
[Se elogiaza activitatea bisericeascd a parohului Vartolo-
TELEGRAFUL R., V (1857), clerul si in general pentru romanii din Banat, aceeasi solicitudine pe care o
arata tap de sirbi. Observatiile sint provocate de o corespondents apAruta in
A gramer Zeitung.
Se arata ca preotul Baiulescu tinuse trei cuvintAri bisericesti, inspirate din
Chiriacodromion §i nu din autori strAini. 2448 281.95 (439.2) : 281.961

:281.95.02 Relatii cu biserica remand unita

Pantelimon Jifcovici].
col. I: Timisoara, 25 Margin.
-
[$tire despre moartea episcopului ortodox de Timisoara,
G. TRANS., XIV (1851), p. 107,
Se comenteaza moartea sa, aratIndu-se ca episcopul nu fusese binevoitor
281.95 (439.2): 281.95.02 LP de preo(ii romani, dugs revolu(ia din 1848.
2440

Gazetei ..." ,si blajenii uniti].

p. 261-262: Sibiiu, 21 Dili& 1851.
-
[Polemic& intre un corespondent ortodox din Sibiu at
G. TRANS., XIV (1851),
2449

-
281.95 (439.2) : 281.961
Usurpatiunile ucigatore de nationalitate roman& In
diecesa C. Sebeao-Veraetului. FOAIE PT. MINTE, XIV
Tntre altele, blajenii sint acuza(ii de intoleranta fata de romanii ortodocsi, (1851), p. 116-119.
Indeosebi to chestiunea casatoriilor mixte. Corespondentul din Sibiu polemi- Articol insotit de o scrisoare catre redactor, In p. 116. EnumerA moti-
zeazA cu autorul coresponden(ei datate De supt Carpa(i, 22/10 Tillie, apA- vele de nemultumire ale bisericii romilnes,ti ortodoxe d n regiune fata de condo.
ruta In Gault: Transilvaniei, p. 237-238. cerea actualA.

2441 Plugariu, Ioan

Corespondin %a.
p. 283-285.
- 281.95 (439.2): 281.95.02
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
2450
-
N. I.
Corespondinte.
68-69, 72, 76-77.
281.95 (439.2) : 281.961
G. TRANS., XIV (1851), p. 64-65,
Autorul deplinge certurile dintre romanii uniti cu Roma si cei ortodocsi. PolemicA cu un art:col al Invat5torului din Arad Gheorghie Radak, publi-
Arata greseala ce s-a fAcut prin actul de unire al mitropolitului Atanasie. cat in ziarul Srbske Novine, nr. 139. Discuta che,tiunea raporturilor dintre

122
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) BISERICA ORTODOXA ROMANA. : TRANSILVANIA
romani si sirbi, pe tarlm bisericesc, in utlima suta de ani, precum si pe tarim
scolar, dependent de col bisericesc. Protesteaza Impotriva trecerii manastirilor
Bodrog si Hodos, din linutul Aradului, sub jurisdictia episcopiei de Timisoara.
2451 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondent& despre nuruirea lui Kengyelacz ca arhi-
mandrit la manastirea Hodos, in 1845]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 127: Din Banat.
Se descriu fazele acestui act in dauna episcopatului de Arad, al carui titular
nici nu fusese consultat. Se anunta ca foaia Srbske Novine reprodusese o parte
din corespondenta publicatA de Gaseta Transilvaniei in aceasta chestiune.
2452 281.95 (439.2) : 281.961
[Traducerea unui articol din Gazeta sa.rbeasca" de la
Belgrad - Srbske Novine" - in care se pledase pentru
separarea bisericeasca a romanilor de sirbi]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 135: Dela Dunare.
In articol, se aminteste de exemplul bisericilor rusesti si sirbesti, care se
dezbarasera de chiriarhii greci, cind ajunsera la o anumita faza de dezvoltare
politica. De asemenea, se core a se respccta fate de romani maxima: Ce tie nu-ti
place altuia nu face.
2453 281.95 (439.2) : 281.961
[Un dar facut de tarul Rusiei unui negustor din Orsova].
- G. TRANS., XIV (1851), p. 159, col. II: Noutati diverse.
Este vorba de un Intl prctios, dat de tar negustorului Lazar Popovici,
pentru stAruintele cu care s-a impotrivit la propaganda ungureasca, ca romani
sa nu se tale de catre sirbi... adica pentru serbism sub sterna bisericii".
Lazar Popovici se impotrivise la incercarile de separare a bisericii sirbesti
de cea romancasca ortodoxa, in Banat.
2454 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondent& in care se exprima regretul romanilor
pentru ca cci doi episcopi de Timisoara si Virset nu vor fi
alesi dintre ei]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 166-167:
TimisOra, 9 Maiu.
Se °rata ca se hotarise ca episcopul Pacratului, Craguevici, sc vina la con-
duccrea diecezei Timisoarei si arhimandritul manastirii Besdinului, Masirevici,
Ia cea a diecezei Virsetului.
2455 U. 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondents in care se anunta trecerea la biserica gr.
cat. a satului romanesc Latunas, din Banat]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 171: Din Banat.
2456 Maniu 281.95 (439.2) : 281.961
[Polemic& cu un corespondent al foii sirbesti din Belgrad
- Srbske Novine" - asupra trecerii la unirea cu Roma
a comunei Latunas din Banat]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 186: Din Cacova.
2457 281.95 (439.2) : 281.961
[Articol cu privire la raporturile civile si religioase intre
romani si sirbi, in Banat]. - FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 173-174: Din Banat, Maiii in 10/22 1851.
2458 N. I. 281.95 (439.2) : 281.961
Ungaria. Dela ripa Murasului dreapta. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 222-223, 225-226, 229-230.
Articol in care se prezinta continutul unei corespondente publicate in
Srbske Novine (nr. 42 si 43). In aceasta corespondenta se discuta chestiunea
iesirii manastirii Hodos de sub obladuirea episcopiei de Arad, fiind atacat epis-
copul Ratiu. Acesta era invinuit, Intre altele, ca ar fi sprijinit revolutia din
1848 Impotriva imparatului. Autorul articolului is apararea episcopului,
combatind acuzatiile ce i se adusescra.
2459 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondent& in legatura cu apropiata sosire la Sibiu,
venind de Ia Viena, a episcopului $aguna]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 223-224: Sibiiu, 10 Iul. n.
In corespondenta, se dau amanunte cu privire la raporturile dintre episco-
pia ortodoxa din Sibiu si biserica strbeasca. Se aratS cs episcopul $aguna se
ocupase, Ia Viena, de problema despartirii episcopiei sale de biserica slrbeasca,
lucru pe care-1 ceruse, Intr-un memoriu, ¢i Ghenadie Popescu, reprezentantul
diecezei Arad.
www.dacoromanica.ro
281.95 (439.2) :281.961
2460 281.95 (439.2) : 281.961
Decretul mitropolitului Iosif Raiacici, din 1. Iuniu 1851,
prin care acelasi opreste strans pe romanii de legea rasari-
teana n.u. ca sa nu mai cuteze a scrie romaneste cu litere
latine. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 241.
Talmacit din slovenie".
2461 281.95 (439.2) : 281.961
[Polemic& cu privire la organizarea bisericii ortodoxe din
Banat]. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 307-310:
Din Banat, in 17/29. 1851.
Plingeri cu privire Is predominanta sirbilor in conducerea bisericii din
Banat. Date cu privire la vechimea si averea manastirilor din partea locului.
Descrierea coruptiei episcopilor, care histoniseau preoti numai pentru marl
sume de bani si speculau spre folds personal fondurile bisericii. Consideratii
despre numarul excesiv al preotilor. Propuneri practice pentru reducerea lui.
2462 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondenta in care se dau amanunte privitoare la
apartenenta eparhiala a manastirii Hodos].
XIV (1851), p. 283: Arad. 10/22 Aug.
G. TRANS., -
2463 n. 281.95 (439.2) : 281.961
Din Ungaria 1 Ina, 1851. - FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 318-219.
Polemics cu cele cuprinsc in brosura in limba germana, al carei titlu e dat
in traducere: Rentustrare Ia impunmatiunile unor romani si ale preset asupra
unitatel ierarhice a beserecel rasaritene catolice ortodoxe si asupra naciune1
sarbe din c. r. staturi austriacc", Viena, 1851. Se combate afirmatia din bro-
sura ca starea proasta a romanilor ortodocsi se datoreste Ioviturii date de con-
ducatorii bisericii lor, prin unirea cu Roma, la 1701.
2464 281.95 (439.2) : 281.961
Un respuns la brosura csita in Vicna, si intitulata: Ant-
wort auf die Angriffe einiger Romancn, und der Presse gegen
die Einigkeit der Hyerarchie der morgenlandischen katoli-
schen ortodoxen Kirche, und der serbischen Nation in der
K. K. osterreichischen Staaten". - FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 339-343.
Polemics. Se arata realizarile culturale ale episcopilor Moga si Ratiu, ca
rSspuns la afirmatia din brosura ca au fost tot asa de inactivi ca si ceilalti.
Se combate afirmatia ca cpiscopii sirbi trebuiau ss numeasca clerici culti,
jar romanii aveau foarte putini oameui de cultura.
281.95 (439.2) : 281.961
2465
[Se anunta ca se va tine, la Karlowitz, un sinod ortodox
pentru desemnarea episcopilor din diecezele vacante"]. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 324: Nautati diverse.
Se exprima nadejdea ca ierarhii sirbi vor tine seams de dorintele
romanilor, in legatura cu aceste alegeri de episcopi.
2466 H. 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondents in care se comenteaza zvonul alegerii
cpiscopilor de Timisoara, Virset si Arad]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 345-346: Timisora, Sept. 1851.
Inregistreaza cu ingrijorare acest zvon, exprimindu-si nadejdea ca guver-
nul austriac nu va admite ca biserica romans ortodoxa din Translivania ss
stea mai departe sub suprematia bisericii sirbesti.
2467 281.95 (439.2) : 281.961
[Stire despre apropiata solutionare a problemei ierarhiei
bisericesti roman si sirbesti]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 354, col. II: Viena, 30 Oct.
2468 281.95 (439.2) : 281.961
[Dezlegarea intrebatiunei ierarhice serb-romane" este as-
teptata cu nerabdare in Banat]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 367, col. II: Arad, : 11 Noemv.
$tire cuprinsa intr-o scurta corespondents.
2469 281.95 (439.2) : 281.961
[Polemic& in legatura cu afirmatiile dintr-o brosura sir-
beasca privind probleme bisericesti]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 82: Seitin in comit. Ciandului, 29 Febr.
Corespondentul raspunde afirmatiei din p. 21 a brosurii editata In limbile
sirbi si germane, precum cs nicaieri nu s-au numit parohi sirbi Impotriva
vointei populatiei. Da ca exemplu doveditor tnsusi caztd din comuna lui,
Scitin, uncle consistoriul din Arad a numit un preot sirb.
123
28L95(439.2) : 281.961 BISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANSILVANIA 281.95(439.2):281.961

2470 U. C. 281.95 (439.2) : 281.961 2480 281.95 (439.2) : 281.961

Pans unde ajunseram cu tovarasia religionare? G. [Traduccrea unui articol aparut in ziarul Dnevink Srb-
TRANS., XVI (1852), p. 159: Lipova, 8 Maiu. ski", nr. 48, cu privire la raporturilc bisericesti dintre romani
Deplinge nedreptatirea populaliei romanesti in domeniul limbii si al si sirbi]. G. TRANS., XVI (1853), p. 6, 10-11: Din Ba-
organizArii sale biserice$i. natil, 2 Ianuariu.
281.95 (439.2) : 281.961 Cu o scurta introduccre si notite in subsol ale redactiei Gazetci Transil-
2471 [Sagetariul] vaniei.
[Corespondent& cu privire la diferendele dintre patriarhia
sirbeasca si clerul ortodox roman din dieceza Aradului]. 2481 281.95 (439.2) : 281.961
G. TRANS., XV (1852), p. 174, 178, 183-184: Arada. [Corespondenta cu privire la diferendul de natures biseri-
2472 Sagetariul 281.95 (439.2) : 281.961 ceasca, dintre romani si sirbi, in comitatul Ceanad].
[Scrisoare catre redactor, in legatura cu corespondenta G. TRANS., XVI (1853), p. 18-19: Mezohegyes, 14 Ianuariu
1853.
sa din Arad, publicata in p. 174, 178, 183-184 ale foii].
G. TRANS., XV (1852), p. 215: Domnulu Redactor ! Se dezmint uncle stiri in legatura cu aceasta problems publicate in
Dnevnik Srbski.
Precizeaza ca episcopul G. R. [atiu] a cautat de multe on sa ia masuri
in favoarea preotimii si a scohlor, dar ca patriarhia de la Karlowitz it impiedi- 2482 281.95 (439.2) :`281.961
case sail rcalizcze intentiilc.
arnws....r.,,www [Corespondenta in care se infatiseaza ingrijorarea cu care
2473 1%, awe 281.95 (439.2) : 281.961 asteptau aradanii hotarirea imparatului in privinta alegerii
[Corespondenta in chestiunea polemicilor cu privire la episcopilor in episcopiile locuite de romani]. G. TRANS.,
limba in care a se tins slujbele bisericilor ortodoxe din Arad]. XVI (1853), p. 28, col. II: Arada, 12 Ian.
G. TRANS., XV (1852), p. 190-191: Arada, 24 Maiu v.
12483 281.95 (439.2) : 281.961
Se descriu istoricul si stadiul conflictului existent in aceasta privinta
si se arata atitudinea guvernului, tine. sa satisfaca ambele tabere. g[Traducerea unui articol din Scrbski Narodni Vestnik"
cu privire la crearea unui fond national sirbesc pentru cultures,
2474 et' 281.95 (439.2) : 281.961 la Karlowitz].
Banatii.
G. TRANS., XVI (1853), p. 54, 58-59:
[Corespondenta din Lipova in chestiunea linibii de cult Se propune ca accst fond O. se constituic printr-o contribulie anuala
a bisericii din aceasta localitatc]. G. TRANS., XV (1852), din partea fiecarei biscrici si din partea fiecarui preot, din toate parohiile
p. 218-219: Lipova in Banat 14 Iuliu 1852 c.v. ortodoxe de sub dependenta patriarhului din Karlowitz. In scurtul cornen-
Corespondentul expune istoricul luptei dintre limba romans si cca sirba, tariu, prin citeva note de subsol si citeva rinduri de incheicre, Gazda Transil-
in biserica de la Lipova. Insists asupra momentului din 1848 si aduce grave vaniei arata ca, dupes accst plan, s-ar ingloba in fondul cultural sirbesc si fon-
acuzari preotului M. Grozescu. Publics extrasul sesiunii consistoriale din Ti- durile si contributiile bisericilor romancsti.
misoara, de la 18 ian. 1849, privind chestiunca limbii de cult din biserica
Lipovei. 2484 281.95 (439.2) : 281.961
2475 Un concetatian 281.95 (439.2) : 281.961 Dc langa Dunare. Reflessiuni la articulula sarbescil re-
[Articol in chestiunea limbii de cult din biserica de la produsu la Nrii 14 si 15 ai Gazetci. G. TRANS., XVI
Lipova, intre 1834 si 1852]. G. TRANS., XV (1852), (1853), p. 66.
p. 277: Lipova. Se combat planurile de a se strange la Karlowitz toate fondurile bisericii
Infatiseaza diferitele faze prin care trccuse aceasta chestiune. In 1834, ortodoxe din Imperiu si se dcmonstrcazS el, din 1706 biscrici a 8 dieceze,
se acceptase de episcop slujirca in cele doua limbi, iar in 1844 doar in romaneste, supuse mitropoliei de la Karlowitz, 966 crau romanesti. Articolul combdtut
pentru ca in 1848 sa se impuna numai limba sirba. In 1852, romanii impusesera aparuse in Serbski Narodni Vednik.
limba lor.
2485 281.95 (439.2) : 281.961
2476 281.95 (439.2) : 281.961 [tire despre intarirea alcgcrii episcopilor din Timisoara,
[Comentarii la rezultatele sinodului din Karlowitz]. Virset si Arad, de catre imparatul Austriei]. G. TRANS.,
G. TRANS., XV (1852), p. 339, col. I: Timisora, 3 Noemvre XVI (1853), p. 87, col. I: Viena.
1852. Fusesera intariti: Samuil Masirevici Ia Timisoara, Emilian Kengyelacz
Comentindu-se zvonurile el patriarhul sirb ar fi impiedicat pc episcopii la Virset si Procopiu Ivacicovici la Arad.
ortodocsi ai Dalmatiei si Transilvaniei sa ia parte reale la alegere", iar epis-
copul Bucovinei nici n-ar fi venit la sinod, se exprima speranta ca guvernul 2486 281.95 (439.2) : 281.961
va sprijini alegerea de episcopi romani in locurile vacante. [Se anunta ca episcopul ortodox Samuil Masirevici a sosit
2477 281.95 (439.2) : 281.961 Ia Timisoara]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 167: In-
tamplari de zile.
[Corespondent& din Banat in care se condamna felul cum
s-a facut alegerea episcopilor de Virsct, Arad si Timisoara]. 2487 281.95 (439.2) : 281.961
G. TRANS., XV (1852), p. 346: Din Banat, in 8/20 Noem- [Corespondcnta despre instalarea, la 5 iunie 1853, a nou-
vre 1852. lui episcop ortodox de Timisoara, Samuil Masirevici].
2478 Un pravoslavonic roman 281.95 (439.2) : 281.961 G. TRANS., XVI (1853), p. 176, col. II: TemisOra, 6 Iuniii.
[Corespondenta in care combate asocierea romano-
sirbeaseape tarim religios]. G .TRANS., XV (1852), p. 346 2488 281.95 (439.2) : 281.961
347, 362-363, 366-367, 374-375, 392-393: Din Banat, [Primirea la Virset a episcopului de curind sfintit, Emi-
23 Noemvre, 1852. lian Kengyelacz]. G. TRANS., XVI (1853), p. 217: Ba-
Plecind de la alegerea a trei sirbi la episcopiile vacante de Arad, Virset natu.
si Timisoara, corespondentul insird toate neajunsurile pricinuite romanilor
ortodocsi de aceasta asociere. Subliniaza necesitatea egalitatii drepturilor 2489 281.95 (439.2) : 281.961
bisericesti a romanilor si a sirbilor. Lauda pe clericii romani Patrichie Po- [Descrierea solemnitatilor ce au avut loc la instalarea e-
pescu si Ghenadie Popescu. piscopului ortodox al diecezei de Caransebes si Virset, Emilian
2479 281.95 (439.2) : 281.961 Kengyelacz]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 50-51:
Oaresi care observatiuni la modalitatea prOstei alegeri Monarhia Austriaca.
a celora patru episcopi serbesti. G. TRANS., XV (1852), Corespondenta din Virset, din 2 febr.
p. 370: Dela fruntiera Transsilvaniei 29 Noemvre.
In coresponderita, se reproduce parerea unui frunta., sirb In aceasta 2490 281.95 (439.2) : 281.961
chestiune. Se subliniaza arnaraciunea produsa In sufletul romanilor banateni [Ceremonia instalarii episcopului Emilian Kengyelicz].
de felul cum fusese rezolvata chestiunea. G. TRANS., XVII (1854), p. 54-55: Banatu.

124
www.dacoromanica.ro
281.95(439.2) :281.961 I3ISERICA ORTODOXA ROMANA: TRANS1INANIA - TARA ROMANEASCA 281.95(498'1)

2491

din comuna Lipova]. -

281.95 (439.2) : 281.961
[Informatii cu privire la stingerea litigiului romano-sirb
G. TRANS., XVII (1854), p. 23:
Lipova, 7 Ianuariu an. 1854.
Litigiul data din 1852 si fusese iscat prin gestul invatatorilor scolii romf
ncsti de acolo de a indcparta din biserica mai melte carp religioase sirbesti.
In urma intervcnliei autoritatilor bisericesti, cartile au fost aduse la locul
for de mai inainte. Sc reproduce textul hotaririi in acest sens, luata de epis-
copul ortodox al Timisoarei.
2500 Dora d'Istria
La Roumanie et 1'Eg[l]ise orthodoxe.
D., [Bruxelles], I (1857), p. 160: Varietes.
- 281.95 (498)
L'ETOILE DU
Sestina, contrazicind pe Elias Regnault, ca faptul ca Principatele n-au
lost supuse Romei catolice a constituit un mare folos pentru romani, care
astfel n-au cazut prada exceselor iezuite. Romanii, daca erau catolici, ar fi
fost inglobati cu mult mai mare usurinta in Imperiul austriac. Prezinta deo-
sebirile dintre biserica ortodoxa rusa si eta romans.

2492 281.95 (439.2) : 281.961

[Corespondents in legatura cu problema raportului dintre
2501
Catre fratii preoti romani.
(1857), p. 405-408.
- 281.95 (498)
PREDICATORULU, Ii

din comuna Pecica Romans].

p. 115: Monarchi'a austriaca.
-
limba roman& si cea sirbeasca, in serviciul religios, la biserica
G. TRANS., XVII (1854),
Condamna inertia si lincezcala majoritatii preotilor romani: Astazi
popolul merge pe calla stiinjei si a lasat pe pastor in urma, pentru ca nu merge
nici pe calea stiinjei... nici pe a virtutii". Bisericile sint pustii. Preotii sint
Prin interventia episcopului de Arad, Procopiu Ivacicovici, neintelege- lipsiti de cultura. Sestina ca stiinja trebuie sa se aseze in sufletul oamcnilor
rile s-au aplanat. pc o temelie de virtutc. Aminteste ca preotii din Rusia, Grecia, Transilvania
poseda o cultura serioasa. Subliniaza cforturiie mitropolitului Nifon de a
2493 281.95 (439.2) : 281.961 Imbunataji starea materials si morala a preotimii.

roma.nii si sirbii din Lipova, in Banat]. G. TRANS., -

[Articol cu privire la neintelegerile confesionale dintre
2502 281.95 (498)
XVII (1854), p. 141-142, 145-146, 153: Dela Danubiu
superiore, 4 Fcbr. 1854.
Cu privire la limba in care sa se slujaasca in biserica ortodoxa a comunci.
[Insemnare cu privire la impozitele si angaralele" pe
care in plateau preotii romani cu 30 de ani inainte].
DICATORULU, 1 (1857), p. 408.
- PRE -

La sfirsitul apelului Calm fraiii preoli romani, se amintesc: birul, claca,

2494 t t t 281.95 (439.2) : 281.961 pudvada, banii bastonului, bane inscaunarii, banii hramului si o muljene

Kengyelacz]. -
[Comcntarii la vizita facutii la Lugoj de episcopul Emil
G. TRANS., XVII (1854), p. 281: Lugosiu,
25 Augustu v. 1854.
de alte angarale". Se subliniaza ca, in 1857, nu mai plateau nimic din toate
acestea.

Notcaza cu intristare protestul oral facet do episcop catre fruntasii lo?

cului: lova Popoviciu, Dim. Popavicia, Ios. Andreiu, Vas. Bredicianu si
Pet. Catrusca, pentru inscriptia cu litere latine de pe crucea ridicata in comuna
2503 Rosetti, C. A.
Despre despartirile casatoriilor.
p. 118.
- 281.95 (498)
ROMANUL, II (1858),

Satul Mic. Articol in care critics prevederile paragrafului 1 din cap. IV al Manua-
lulu( de pravild biscriceascd, aparut la Bucuresti in 1852, pe care lc socoteste
2495 Unii Pecicanfi 281.95 (439.2) : 281.961 ca nu mai sint corespunzatoare starilor sociale actuale.
[Polemic& in legatura cu aplicarea hotaririlor episcopului
I'rocopie Ivacicovici cu privire la alternarea slujbelor in
romaneste si sirbeste in comuna Pecica Romans].
TRANS., XVII (1854), p. 347, 355: Pecica romana, 30
G. - 2504 P. * * *
Catre societatca romana.
p. 81-83: Foileton.
- 281.95 (498)
PREDICATORULU, II (1858),

Septembre a.c. Polemics in legatura cu un articol al lui C. A. Rosati din Ronninul (nr. 30),
in care acesta ar fi critical Icgile si dogmata bisericesti in privinta casatoriei.
2496 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondents datata Oravita 18 Dec., cu privire la
starea bisericii romanesti din Voivodina].
XVII (1854), p. 408: Monarchi'a austriaca.
G. TRANS., - 2505 Dionisie, protosinghelul si Ioil Duhovnicul 281.95 (498)
Catre adevaratii Patrioti Romani, si in de-obste catre
toff drept slavitoril Crestini de once natie, in numele sfintei
In corespondents, se subliniaza divergentele diutre romani si sirbi In noastre Bisericil PREDICATORULU, II (1858), p. 113-
domeniul religios. Se arata cum s-a organizat Teologia" (= scoala teologica]. 120, 121-128, 129-136 (n-rele 15 si -16 au titlul special
2497 Drighici, Meletie 281.95 (439.2) : 281.961 de: Foae Extraordinary a Predicatorului"].
[Scrisoare deschisa, adresata redactiei, in care dezminte
Lung articol, In care se intercaleaza melte texte documentare. - Dis-
mita, din punct de vedere teologal, diferite problemc in legatura cu biserica
afirmatille cuprinse intr-o corespondenta din Oravita, pu- ortodoxi. Dupa cum reiese din comentariile de la sfirsitul articolului cu pri-
cesti locale]. -
blicata in nr. 102 din 1854, privind unele divergente biseri-
G. TRANS., XVIII (1855), p. 38-39:
Banatil, Timisoara, 18 Ianuarie.
vire la datoria jurnalistului, acest articol ar fi fost prilejuit de consideratiile
polemice facet° de C. A. Rosetti in Romdnul asupra legiuirilor bisericesti,
mai cu seams In domeniul casatoriei.
2498 Velia, N. T. 281.95 (439.2) : 281.961
[Corespondent& din Banat, de la 10 februarie s.v., in 2506 281.95 (498)
care este aparat episcopul Emilian Kengyelacz de acuzatiile
-
cc i se aduceau privitor la atitudinea sa fat& de romani].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 66, 70: Banatu.
Principatele Romane].
(1858), p. 361: Moldavie.
-
[Despre organizarea superioara ecleziastica a bisericii din
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II

Autorul e profesor de teologie. Dezminte cele afirmate Intr-o corespon-
(Imp din 18 dec. 1854 de la Oravita, privitoare la Kengyelacz. Discuta
diferitc probleme in legatura cu situatia clerului ortodox, probleme puss
in discutie In corespondenja de la Oravita.
PRINCIPATELE ROMANE
2499
[Polemics cu un corespondent al foii Magyar Hirlap",
281.95 (498)
in legatura cu starea preotimii romine din Principate]. G.
TRANS., XV (1852), p. 86-87: Ungaria, 1 Martie c.v.,
1852.
Foaia magbiara acuzasc pe preotii din Principatele Romane de vcnalitate
si belie; la aceasta se raspunde ca, uneori, acceasi invinuire se poate aducc
si clerului din Ungaria.
Se dau amanunte cu privire la aceasta chestiune, deoarcce problema fu-
scse ating, Intr-un articol, de foaia pariziana L'Union.
TARA ROMANEASCA
2507
Testainentul raposatului Mitropolitul Dositea Filit.
PREDICATORULU, II (1858), p. 289-292.
281.95 (498.1)
-
Taste' testamentulul facet la Brasov, in 19 oct. 1825. -
Intro altele,
doneaza diferite some pentru: spitalul Filantropia din Bucuresti ; insti-
tutul de saraci" din Scheiu, spitalul ostasesc din Brasov, biscricile catolica,
protestanta si cele doul biserici romanesti din Brasov si Scheiu ; un fond
pentru plata a doi profesoriIn tinutul natal din Grecia; un fond pentru bursa
de studii in strainatate.

125

www.dacoromanica.ro
281.95(498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANIA: TARA ROMANEASCA. 281.95(498.1)

2508
[Ofisul domnesc Care Departamentul Credintei prin care
arhimandritul Ioanichie, fostul ecleziarh al Mitropoliei, iar
281.95 (498.1) 2519
Care Preoti.
Foileton.
- PREDICATORULU, I (1857), p. 49-53:
281.95 (498.1)

acum egumen la manastirea Cimpulung, este orinduit vicar
al Mitropoliei T riff Romanesti].BULETIN [T. R.], 1851,
p. 33; VEST. R., XVI (1851), p. 37.
2509 Popovici, I. 281.95 (498.1)
Cuvant zis de d. doctorul de medicines al judetului Dam-
, Se arata ca, o data cu noile imprejurari politice din lark incepe a se im-
bunatati soarta preolilor, care pins atunci fusesera lasati in intunericul ne.
Preotii trebuie sa se dovedeasca vrednici, facindu-si datoria mai
presus de interesele personale.
2520 281.95 (498.1)

Mitropolit prin eparhie. -

bovita... cu prilejul calatoriei Prea Sfintiei Sale Parintelui
VEST. R., XVI (1851), p. 211. manesti]. -
[Stiri in legatura cu activitatea mitropolitului Tarii Ro-
G. TRANS., XXI (1858), p. 207, col. II: Teara
Romaneasca. si Moldavia.
2510 281.95 (498.1) Prin pastorale, mitropolitul se sileste sa-i convinga pe credinciosi a

nesti pe la manastirile si bisericile eparhiei sale].

XIV (1851), p. 235: Tiara romaneasca shi Moldavia.
-
[Notita despre vizita mitropolitului Nifon al Tarii Roma-
G. TRANS.,
nu se amagi de catre fiii veacului". Intentioneaza ca in curind, sa afuriseasca
aces multime a romanelor st altor carti spurcate", care se traduc si se tipa-
resc in romaneste, pentru ca printr'insele, cu incetisorul, 55 se otraveasca
Vizita durase mai multe saptamani". tot trupul social ". Vrea si organizeze educatia religioasa a studentilor ro-
mani din Paris, Berlin, Viena, Munchen si Halle st sa rcorganizeze seminariile
2511 281.95 (498.1) din tars.
[Ofisul domnesc care Departamentul Credintei, prin care
se cere ca toate lipsurile Si darapanarile de la lacasurile bise-
ricesti sä se indrepte cit mai curind]. BULETIN IT. R.3 Biscrici si ltatcisliri
1851, p. 314; VEST. R., XVI (1851), p. 265-266. (In ordinea alfabetica a localitatilor)
Egurnenii manastirilor slut indatorati ca, In termen de un an, 55 faces
reparatiile necesare licasurilor si sa implineasca lipsurile de carti liturgics, 2521 281.95 (498.1)
vase si odSjdii. Bisericile din sate vor fi reparate prin contributia enoriasilor [Ofisul caimacamului catre Departamentul Credintei, prin
si a proprietarilor. care se aproba numirea arhimandritului Dionisie [Romano]
2512 281.95 (498.1) rat]. -
ca egumen la manastirea Babeni din districtul Rimnicul Sa.-
BULETIN [T. R.], 1857, p. 37; ANUNT. R., IV
[Slid despre vizita canonica a mitropolitului Tarii Roma-
nesti, in vederea imbunatatirii starii umilite a preotimii].
G. TRANS., XIV (1851), p. 367, col. II: Tiara romaneasca
- (1857), nr. 3, p. 1.
2522 281.95 (498.1)
shi Moldavia. [Politia capitalei anunta ca arhimandritul Teodor, fostul
egumen la manastirea Brebul din judetul Prahova, doreste
2513
[Uniformizarea vesmintelor preotesti in Muntenia]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 367, col. II: Tiera romaneasca. shi
-
281.95 (498.1) sa mearga. in Rusia, la biscrica Pecersca din Chiev, spre
inchinaciune, si cine va avea asupra-i vrco pretentie sa se
arate la Politic in sorocul legiuit de opt zile"]. BULETIN -
Moldavia. [T. R.], 1853, p. 239.
S-a lust aceasta hotarirc spre a regula cit de putin si a mai ridica stima
si vaza preolilor". Informatie cuprinsa in stitile date cu privire la vizita Ca-
2523 281.95 (498.1)
!Ionia a mitropolitului Tariff Rornanesti. [ Ofisul domnesc catre Ministerul Credintii, prin care iero-
2514 Climent al Argeqului 281.95 (498.1)
Cuva.ntul Prea-Sfintiei Sale Parintelui Episcop... la pri-
coveni]. -
monahul Pimen este orinduit egumen la manastirea Brin-
BULETIN IT. R.], 1856, p. 181.
2524 281.95(498.1)
Episcopie. -
mirea Mariei Sale Prea-tnaltatului nostru Domnit in Sfanta
VEST. R., XII (1852), p. 241. [Traducerca unui inscris al lui beizade Grigorie Ghica,
relativ la venitul mosiei Colintina, donates rnanastirii]. -
2515 281.95 (498.1) BULETIN [T. R], 1858, p. 1: Ministerul Dreptatii.
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru, prin Traducere oficiala din greceste a inscrisului, datat 30 martie 1837, facutd
care se cere a se respecta intocmai articolele din Regulamentul
organic privitoare la drepturile slujitorilor bisericii].
LETIN IT. R.], 1853, p. 13.
BU- - la cererea lui Grigorie Ghica. Stabileste felul cum se va repartiza venitul mo.
sda Colentina, donatS de tatal beizadelei manastirii Colentina din Bucuresti.

2525 281.95 (498.1)

Anume: sa fie scutiti de mice dajdie, sa primeascS din magazia de rezerva
a satului bucatele cuvenite etc. [Despre noua manastire Bucovatu de linger Craiova, cra-
dita din temelie de arhimandritul Hrisant Horezeanul,
2516 281.95 (498.1) gi despre slujba facuta acolo de episcopul eparhiei, Calinic].
[Instructiuni in legatura cu drepturile personalului biseri- VEST. R., XVI (1851), p. 17-18.

vile]. -
cesc 5i tratamentul ce i se cuvine din partea autoritatilor ci-
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr, 56, p. 221:
DonaufurstenthUmer.
Arhim. Hrisant Horezeanul a ridicat noua manastire in alt loc, deoarece
vechea manastire f usese ruinata de apa Jiului.
2526 281.95 (498.1)
Dupes o circulars a Departatnentului din NSuntru.

2517 281.95 (498.1)

[Ofisul domnesc prin care arhimandritul Teofanie Dohiari-
tul este numit egumen la manastirea Cotroceni]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 209; VEST. R., XX (1855), p. 209, col.
-
[Se anunta ca in Bucuresti se va cladi o locuinta pentru
sa se prezinte la licitatie, cu chezasii].
1855, p. 161.
-
mitropolit gj ca doritorii de a se insarcina cu aceasta lucrare
BULETIN []'. R.],
2527
[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin care
281.95 (498.1)

Cotroceni]. -
arhimandritul Meletie este orinduit egumen la manastirea
BULETIN [T. R.], 1856, p. 29; VEST. R.,
2518
Clerulu tares noastre.
p. 25-30: Foileton.
- 281.95 (498.1)
PREDICATORULU, I (1857), XXI (1856), p. 35.
2528 281.95 (498.1)
PledeazS pentru ridicarea preotimil din acea vreme, prin Inmultirea
seminariilor, ca sa poata primi cultura necesara, si printr-o salarizare justa,
ca sa poata avea o purtare demni.
[Se anunta ca desavarsirea de tot lucrul a catedralei
bisericii a Curtii-Vechi, este a se da cu lititatie"].
TIN [T. R.], 1851, p. 72.
- BULE-

126 www.dacoromanica.ro
 281.95(498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TARA ROMANEASCA 281.95(498.1)

2529 281.95 (498.1) precum si despre cele ce mai trebuesc pentru savarsirea ei
[$tiri despre biserica de la Curtea Veche]. EHO ECL., pe din nauntru, si care urmeaza. a se da prin licitatie.
II (1851), p. 29, col. I. BULETIN [T. R.], 1853, p. 117.
Se mentioneaza refacerea bisericii, prin ingrijirea arhimandritului bisericii, E vorba de biserica din Bucuresti.
Visarion. 281.95 (498.1)
2541
2530 281.95 (498.1) [Se anunta ca se va face licitatie pentru darea cu contract
Comisia intocmita pentru cercetarea embaticului locu- a lucrarilor de restauratie, fara decoruri interioare, ce sant
rilor catedralei Curtii Vechi. BULETIN [T. R.], 1851, de facut la biserica de la metohu Episcopii Ramnicului din
p. 144. Capitals"]. BULETIN [T. R.], 1855, p. 217, 238.
Comisia va alege locurile cele de astazi cu embatic ale Curtii Vechi, va 2542 281.95 (498.1)
stabili intinderea for va intra in tratative cu fiecare embaticar, ca sa Ii se [Ieromonahul Policarp este orinduit legiuit egumen la
dea ohabnice, cu un pre( cuviincios. manastirea Mihai Voda din Capita la]. BULETIN [T. R.],
2531 281.95 (498.1) 1855, p. 353.
[La 22 martie 1852, s-a sa'virsit sfintirea catedralei Curtea 2543 281.95 (498.1)
Veche]. VEST. R., XVII (1852), p. 97; GAZ. DE MOLD., [Se anunta ca biserica din mahalaua Lucaci, uncle se praz-
XXIV (1852), p. 109: Tara Romaneasca. nuiau hramurile Sf. Nicolae, Sf. Imparati Constantin si
Sfintirca s-a facut de mitropolit si au fost de fats ministrii. In 1847, bise- Elena si Sf. Mihail si Gavriil, fiind savirsita, se tirnoseste la
rica fusese arsa pe din afara, iar picturile distruse. Ele au fost (acute din nou 5 aprilie 1853]. VEST. R., XVIII (1853), p. 108: Instiin-
de pictorul C. Lecca, profesor de desen. taxi.
2532 281.95 (498.1) 2544 281.95 (498.1)
Cuvantul la sfintirea catedralei Curtii Vechi. VEST. R., Instintare importanta. NATIONALULU, I (1858),
XVII (1852), p. 97-98. p. 184; ROMANUL, II (1858), p. 160.
Vorbindu-se de insemnatatea lacasurilor bisericesti, se evoca amintirea Se face apel la credinciosi sa contribuie la recladirea bisericii Sf. Ierarh
lui Mircea Voievod, ctitorul bisericii, si se aduc multumiri lui Barbu Stirbei, Nicolae, din ulita Mogosoaia, in Bucuresti. De aceasta recladire, se ocupa
care o renovase. aga Stefan Burchi, care a donat 5i o sums mare de bani.
2533 281.95 (498.1) 2545 281.95 (498.1)
[Stiri despre restaurarea catedralei Curtii Vechi]. BU- [Arhim. Ioachim se orinduieste lcgiuit egumen la manas-
KURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 101: Donaufarstenthil- Urea Radu Voda din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1853,
mer. p. 109: Ofis catre Departamentul Credintii.
A fost restaurata in urma distrugerii de incendiul din 1847. Sfintirea s-a
facut in martie 1852. Pictura a fost executata de pictorul Lecca. Icoanele, 2546 281.95 (498.1)
de mare frulnusete, au fost aduse din Rusia. Conditiile dupa care arc a se urina lucrarea reparatiei
casii din mijloc de la Sf. Spiridon Nou, adaogirca la dansa,
2534 281.95 (498.1) precum si reparatii randului de jos din dreapta intrind si
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru executarea unor a catului ce este a se cladi asupra a tot randului accstuia.
lucrari de zidarie si de Invelitoare la zidaria bisericei vechi VEST. R., XVI (1851), p. 219-220.
de la Curtea Arsa", ca sa se transforme in scoaia statornica 281.95 (498.1)
de gimnastica "]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 298. 2547
[Se anunta ca, deoarece biserica Sf. Spiridon de pe podul
2535 281.95 (498.1) Beilicului se va recladi, urmeaza a se da prin licitatie uncle
[Corespondents despre transformarea zidirii bisericei vechi lucrari]. VEST. R., XVI (1851), p. 298: Instiintari.
de la Curtea Arses din Bucuresti intr'o scoala gimnastic5...."]. Acestc lucrari sint: darimarea biscricii, darea prin contract a lucrului
G. TRANS., XV (1852), p. 275, col. I: Terra Romaneasca de zidarie si dulgherie si procurarca unei cantitati dc piatra de la Ciuta gi
si Moldavia. Rusciuc, dui:a masurile ce va da insarcinatul arhitect d. Tabaia".
Hotarirea apartine Departamentului din Lautitru.
2548 281.95 (498.1)
2536 281.95 (498.1)
[Departamentul din Nauntru face cunoscut ca se va tine [Solemnitatca punerii pietrei de temelie la biserica Sf.
Spiridon Nou din Bucuresti]. VEST. R., XVII (1852),
din nou licitatie pentru darea cu contract a cladirii unei p. 301, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 76, p.199:
clopotnite, in curtea bisericii Sf. Dimitrie" din Bucuresti]. Tara Romineasca; G. TRANS., XV (1852), p. 298: Bucu-
BULETIN [T. R.], 1856, p. 121.
resti [foileton].
Lucrarea este pretuita, prin deviz, la 109 589 de lei.
A twat loc o solemnitate din cele mai pompoase, la care au luat parte
2537 281.95 (498.1) domnitorul, mitropolitul, ministrii, consulii puterilor strain° etc.
[Ministerul Cultului face cunoscut a se va tine licitatie 2549 Manu, Ion 281.95 (498.1)
pentru procurarea a trei clopote la clopotnita bisericii Sf. [Cuvintare rostita la ceremonia punerii pictrei funda-
Dimitrie din Bucuresti]. ANUNT. R., V (1858), nr. 39, mentale a biscricii Sf. Spiridon Nou]. VEST. R., XVII
P. 1. (1852), p. 301-302: Prea Inaltate Doamne; GAZ. DE
2538 281.95 (498.1) MOLD., XXIV (1852), nr. 76, p. 199; G. TRANS., XV (1852),
[Despre sfintirea solemn& a bisericii Sf. Gheorghe din p. 298-299, 303 [foileton].
Bucuresti]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 17, p. 1. PrezintA rosturile filantropice ale asezainintului Sf. Spiridon, creat de
Au fost de fats caimacamul cu demnitarii sai, precum si consilierul Ba- Ghiculcsti.
sily, plenipotentul Rusiei in comisia de reorganizare a Principatelor. 2550
281.95 (498.1)
2539 281.95 (498.1) [Textul hrisovului lui Barbu Stirbei depus la temelia
[Ordonanta cu privire la schimbarea administratiei ma- bisericii Sf. Spiridon Nou]. VEST. R., XVII (1852),
nastirii Sf. Ioan din Bucuresti]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 301.
p. 14: Ministerul Credintei. 2551 281.95 (498.1)
2540 281.95 (498.1) [Epitropia bisericii Sf. Spiridon Nou anunta ca va tine
Descriere de toate lucrarile si adaogirile ce sant a se face licitatie pentru executarea unor lucrari la cladireaIII.
noii sale
pe din afara, bisericii INetoh Sf. Episcopii Ramnicului d'aicea, biserici]. VEST. R., XXI (1856), p. 112, col.

127
www.dacoromanica.ro
 281.95098.1) BISLRICA ORTODOXA ROMANA: TARA ROMANEASCA
281.95(498.1)

2552 281.95 (498,1)

[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintei prin care
mandritul Ioachim]. -
BULETIN [T. R.], 1853, p. 241;
G. TRANS., XVI (1853), p. 293: Tier'a romanesca si Mol-
resti]. -
arhimandritul Chiril este orinduit cgumen la manastirea Vaca-
BULETIN [T. R.], 1856, p. 193.
davia.
2565 281.95 (498.1)
2553
[Ofisul domnesc prin care ieromonahul Ambrosio este
numit egumen la m-rca Butoiul din jud. Dimbovita].
281.95 (498.1)

- Sf. Ioan din Focsanil. -

[Arhimandritul Agatanghel este numit egumen la m-rea
BULETIN [T. R], 1855, p. 173.
VEST. R., XX (1855), p. 381, col. I: Catre Departamentul 2566 281.95 (498.1)
Credintii. [Ofisul caimacamului catre Departamentul Credintei prin
2554 Nicandru, arhimandrit 281.95 (498.1) -
care ieromonahul Damian este orinduit egumen la manastirea
Sf. Ioan din Focsani]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 241.
Cuvantul zis de cuviosul staretul Sf. Manastiri
Cernica, cand au primit pe Maria Sa in casa.
XVIII (1853), p. 133.
VEST. R., - 2567
[Se anunta ca biserica cea noua. din Giurgiu, cu hramul
281.95 (498.1)

Aminteste de daniile domnesti si de minnuirea vcchiului testament cti-

toresc. arhiercu Grigorie Cateriniotu].
p. 232.
-
Maicii Domnului, se va sfinti la 10 august 1851, de parintele
VEST. R., XVI (1851),
2555 Teof ilax 281.95 (498.1)
2568
Cuvant rostit de cuviosul monah
Cernica, cu mcrgerca Mariei Sale acolo.
(1853), p. 133.
- cintaretul Sf. M.
VEST. R., XVIII [Ofisul domnesc care Departamentul Credintei prin care
se aproba fonduri pentru repararea schitului Goranul]. BU-
281.95 (498.1)

Exprima bucuria calugarilor fats de vizita donnicasca. LETIN [T. R.], 1855, p. 374; VEST. R., XX (1855), p. 371,
col. I.
2556
[Licitatie pentru cladirea unci bisericij.
[T. R.], 1855, p. 93.
-
281.95 (498.1)
BULETIN
Totodata, se core Departamentului Credincei gi mitropolitului sa organi-
zeze in asa fel miciic schituri gi metoace ca sa preintimpine cheltuielile Mu-
tile. De exemplu, schitul Goramil cousta nuntai din bisericd; era inutil dent
sa aibd un egumen.
Biserica se va cladi pc triosia Cervenia, proprietatea dovaniturului Stiff
bei, in judetul Tcleorman. 2569 281.95 (498.1)
2557 281.95 (498.1) [Stire despre furtul savirsit in paguba arhimandritului
Hrisantie de la manastirea Horez]. G. TRANS., XIV
[ Ofisul domnesc prin care arhimandritul Atanasie este (1851), p. 267: Tiara Romancasca shi Moldavia.
-
orinduit cgumen la manastirea Clocociovul din judetul Olt].
BULETIN [T. R.], 1855, p. 209; VEST. R., XX (1855),
p. 209.
Se indica sumele Curate: 16 760 de baui, 820 de icusari, 930 de ruble,
1360 do galbeni imparatesti etc.

2558 281.95 (498.1) 2570 281.95 (498.1)

[Ofisul domnesc catre Departamentul Credintci prin care [Se anunta ca botii care pradasera. manastirea Horezului
mana]. -
protosinghelul Danid este numit egumen la manastirea Co-
BULETIN [T. R.], 1856, p. 66.
din Romania au fost prinsi intr-o padure a Transilvaniei].
VEST. R., XVI (1851), p. 258.
C. T.
2559

-
281.95 (498.1)
[Se anunta ca se va da prin licitatie recladirea bisericii
Sf. Dimitrie din Craiova]. BULETIN [T. R.], 1855, p.
2571
[Despre o vizita la manastirea Horezu].
XVIII (1853), p. 401-403: Foileton.
-281.95 (498.1)
VEST. R.,
14-215.
2572 281.95 (498.1)
2560 281.95 (498.1) [Se anunta ca se va tine licitatie pentru a se zidi o biserica
pentru anul 1856 si se va tine o now). licitatie].
[T. R.], 1855, p. 285, 337.
BULETIN -
[Recladirea bisericii Sf. Dimitrie din Craiova s-a aminat
Brincoveanca]. -
pc mosia Islazul, din judetul Romanati, a doamnei Zoi
BULETIN [T. R.], 1851, p. 96.
2573 281.95 (498.1)
2561 281.95 (498.1) [rnstiin[are trimisa de magistratul orasului Braila, re-
recladirea bisericii Sf. Dimitrie din Craiova].
[T. R.], 1856, p. 29: Departamentul din Nauntru.
BULETIN -
[Se face cunoscut ca se va tine din nou licitatie pentru
(1854), p. 105-106.
-
dactiei gazetei, cu privire la crucea pe care au pus-o trupele
rusesti la biscrica ortodoxii. din Mein]. VEST. R., XIX
Crucea a fost executata de mestcrul Osta Ivan Dobre si a lost asezata
2562 C.
Monumente istorice. - 281.95 (498.1)
G. TRANS., XXI (1858), p. 87-
88, 92, 95-96 [gresit 91-96], 100, 103-104, 107-108.
cu mare ceremonie in prezenta armatei rusesti si a numero5i credincioli,
veniti si de la Braila.

Vorbeste de podut 1ui Traian gi apoi, In mod foarte amanuntit, de bise- 2574 N. R. 281.95 (498.1)
rica de la Curtea de Argos. Aminteste ca aceastd biserica se afla intr-o stare
foarte proasta, do pe urma cutremarului din 1838, si face apel la conducerea
Tara Romanesti sä se ingrijeasca de restaurare.
Sf. Nicolae din satul Maglavit].
p. 113.
-
[Despre contributia armatei rusesti la repararea bisericii
VEST. R., XIX (1854),
Arata ca of iterii ruli s-au lnscris pe o lista de subscriptie, adunind suma
2563 281.95 (498.1) de 400 de galbeni gi claruind-o bisericii.
[tire din Oesterreichische Zeitung" despre depunerea
de catre maresalul Coronini a unor fotografii ale bisericii 2575 Popovici, profesore G. 281.95 (498.1)
Curtea de Arges la comisiunca centrals pentru antichitati
din Viena]. G. TRANS., XIX (1856), p. 330, col. I: Viena,
30 Octobre.
Ceremonia funebra a inmormantarii junclui paharnic Ata-
nasie Pacleanu, seful espeditiunei statului.
XXI (1856), p. 300, 302-303.
- VEST. R.,
A fost Inmormintat la schitul Nifon din judetul Buzau, fondat $i sus -
2564 281.95 (498.1) linut de parintii raposatului"; dupa inmormintare, tatal decedatului, ser-
[Printr-un of is domnesc, se intareste ca legiuit egumen darul Nicolae Picleanu, a donat schitului partea din mosia Izvorul Ciutei
la manastirea Dedulesti, din judetul Rimnicul Sarat, arhi- care se cuvenea fiului sau.

128
www.dacoromanica.ro
281.95(498.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA: TARA ROMANEASCA - MOLDOVA 281.95(498.3)

2576 Tanasescu, P. 281.95 (498.1) MOLDOVA

Discurs rostit cu prilejul punerei fondamentului de catre
M. S. printul Alecsandru Dimitrie Ghica, caimacamul tarii,
hramul Sf. Erarhit Nicolae si Sf. Alecsandru. -
la inceperea construirei Sf. biserici din orasul Oltenita cu
ANUNT. R.,
V (1858), nr. 59, p. 2; BULETIN [T. R.], 1858, p. 237.
2589 Negrutli, C.
Despre Mitropolia Moldavia
p. 255-256.
- 281.95 (498.3)
ROMANIA LIT., I (1855),

In Buldin, numele autorului lipsqte. Scurta expunere istorica, pledind pentru necesitatea independentei
lap de patriarhia din Constantinopol.
2577 281.95 (498.1) 2590 [Kogalniceanu, M.] 281.95 (498.3)
[Ofisul domncsc prin care ieromonahul Matei este orinduit
egumen la manastirea Roaba din judetul Do lj]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 209; VEST. R., XX (1855), p. 209, col. II.
Mitropolit Moldovei. -
Barbati insemnati a bisericel Romanilor. Iacob Stamati,
ROMANIA LIT., I (1855), p. 29-
32, 41-44, 57-60 [neterminat].
2578 Studiu istoric asupra vietii mitropolitului.
281.95 (498.1)
[Ministerul din Nauntru anunta ca se va tine licitatie 2591 281.95 (498.3)
pensionat de fete, in orasul Slatina].
1857, supl. la nr. 68, p. 1.
-
pentru cladirea unei biserici, ce se va numi Ionascu, si a unui
BULETIN [f. R.], -
[Documente gasite cu prilejul organizarii arhivei mitro-
poliei din Iasi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 81:
Depart. Averilor biscricesti si al Invataturilor publice.
Aceste lucrari sint pretuite prin devize la suma de 233 675 de lei. Opt scrisori de amanet si zapisc din anii 1800- 1820, apartinind arhi-
mandritului Simion lacovici, lui Gheorghc Simu, CatincSi Codreanu
2579 281.95 (498.1) Si altora.

orinduit egumen la manastirea Slobozia].

1855, p. 206; VEST. R., XX (1855), p. 213, col. I.
-
[Ofisul domnesc prin care arhimandritul Evghenie este
BULETIN [f. R], 2592
Documente referitoare la aiegetea mitropolitului Mol-
281.95 (498.3)

dovei si a unui episcop, in locul ce raminc vacant prin aceasta

2580 281.95 (498.1) alegerc]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 37-39:
lenderoglu la mosia sa Tecuciu].
p. 135.
-
[Despre sfintirea bisericii ridicate de serdarul Lazar Ca-
VEST. R., XVI (1851),
Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), supl.
nr. 10, p. 41-42: Secretariatul de Stat ; JURN. DE GALATZ,
II (1851), p. 137-138: $tiri din nauntru ; ZIMBRUL, I
(1851), p. 217: Moldavica, 222 [Moldaviea] ; VEST. R., XVI
2581 Climent, episcop de Arges 281.95 (498.1) (1851), p. 41-42; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p.
54-55: Precedintele alegerii mitropolitului pentru Moldavia.
[Cuvintare rostita cu prilejul sfintirii bisericii ridicate
de serdarul Lazar Calenderoglu la mosia sa Tecuciu].
VEST. R., XVI (1851), p. 135-136.
- Se publics: traducerca scrisorii viziriale catre donmitor ; ofisul domncsc
explicativ ; programul alegerii. Documcntcle sint insotite de o scurta adresa
a Secretariatului de Stat, care in unele periodice nu se publics.
2582 281.95 (498.1) 2593 281.95 (498.3)
lucrare cladirea manastirii Tismana"]. -
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru a se pune in
BULETIN [T. R.],
1851, p. 59-60: Departamentul Credintii; VEST. R., XVI
[Of is domncsc pcntru alegerea mitropolitului Moldovei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 56-57: Tiera romaneasca
shi Moldavia.
(1851), p. 49: Departamentul Credintii. Sc reproduce, fAra comentarii, intreg acest ofis publicat In Zimbrul,
prin care se iau masurile cuvenite pentru alegerea unui nou mitropolit al
2583 281.95 (498.1) Moldovei.

men la manastirea Tismana].

p. 265; VEST. R., XVIII (1853), p. 313.
-
[Domnitorul intareste pe arhimandritul Augustin ca egu-
BULETIN [f. R.], 1853, 2594 281.95 (498.3)
[tirc despre sosirea la Iasi a lui Alexandru Fotiadi, care
2584 281.95 (498.1)
Nob.
-
a adus de la Constantinopol firmanul imparatesc pentru ale-
gerea mitropolitului]. ZIMBRUL, I (1851), p. 220: Mai
[Rezolutia domneasca prin care se aproba cladirea biseri-
cii schitului Trivalea). VEST. R., XXI (1856), p. 21, col. 2595 281.95 (498.3)
III. [Dare de seama despre imprejurarilc alegerii episcopului
2585
[Fevronia, starita schitului Tiganesti, face cunoscut ca
281.95 (498.1)
de Husi, Sofronie Miclescu, ca mitropolit al Moldovei si a
arhimandritului Iustin Istrati, ca episcop de Husi]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 55: Novitale din nauntru.
-
se va tine licitatie pentru cladirea arhondarii pentru priimi- Relatindu-se cum a decurs alegerea, se comunica lista alegatorilor, nu-
rea mosafirilor, ce este a se infiinta in acest schit Tigane§ti"]. mele candidatilor §i voturile obtinute.
BULETIN [T. R.], 1855, p. 287. 2596 281.95 (498.3)
2586 281.95 (498.1) [Scurta dare de seama despre alegerea lui Sofronie al

tirea Vierosul din judetul Muscel]. -

[Arhimandritul Ghermano este numit egumen la manas-
BULETIN []'. R.],
Husilor, ca mitropolit al Moldovei, si a arhimandritului Tus-
tin Istrati, in locul devenit vacant, de episcop al Husilor].
ZIMBRUL, I (1851), p. 229: Moldavia; JURN. DE GALATZ,
-
1855, p. 61. II (1851), p. 149: $tiri din nauntru.
Se publics §i numele celorlalti candidati imprcuna cu voturile obtinute.
2587 281.95 (498.1)
2597 281.95 (498.3)
[Se anunta ca se va tine licitatie pentru executarea unor
reparatii la lncaperile si la biserica manastirii Znagov].
BULETIN [T. R.], 1851, p. 232: Instiintare. Departamentul
- -
[Dare de seama despre ceremonia investiturii mitropo-
litului Moldovei, Sofronie Miclescu]. GAZ. DE MOLD.,
Credintii. XXIII (1851), p. 55-57: Novitale din nauntru.
2598 281.95 (498.3)
2588 281.95 (498.1)
[Arhiereul Stratonichias chir Calist este numit egumen
al manastirii Znagovul, in locul arhim. Ghermano]. BU- - -
[Ceremonia investiturii lui Sofronie Miclescu, ca mitro-
polit al Moldovei]. ZIMBRUL, I (1851), p. 229-231:
Moldaviea; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 153-154:
LETIN [T. R.], 1855, p. 61. tiri din nauntru.

129

www.dacoromanica.ro
281.95(498.3) 131sERICA ORTODOXA ROMANA: MOLDOVA 281.95(498.3)

2599 281.95 (498.3) 2610 281.95 (498.3)

Adresarea Principelui Moldaviei catra noul Mitropolit
cu ocaziunea investiture' si respunsul acestuiasi. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 56-57; ZIMBRUL, I (1851),
episcopiei de Roman].
Tiara Romaneasca shi Moldavia.
-
[Comentariu la numirea arhiereului Tustin ca loctiitor al
G. TRANS., XIV (1851), p. 292:
p. 230; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 71-72. Se arata ca arhicreul Iustin, exilat de Mihail Sturza, petrecuse un an
2600 Miclescu, mitropolitul Sofronie 281.95 (498.3)
in Bucovina, in casa lui Hurmuzachi. -Fragment dintr-un articol referitor
la situatia din Moldova.
[Cuvintare rostita la ceremonia investiturii sale]. GAZ.
DE MOLD., XXIII (1851), p. 57, col. I: Prea Inaltate 2611 281.95 (498.3)
Doamne !; ZIMBRUL, I (1851), p. 230: Prea Inaltate
Doamne !; JURN. DE GALATZ, II (1851), p. 153: Prea-
Inaltate Doamne!; EHO ECL., I (1851), p. 23 : Prea Inal-
catre domnitorul si mitropolitul Moldovei]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 292: Tiara romaneasca shi Moldavia.
-
[$tiri despre diferite masuri de ordin bisericesc luate de

tate Doamne I -
MAsurile privesc intrarea in manastiri, divorturile etc. Informatiile
2601 281.95 (498.3) shit cuprinse intr-un articol mai lung, privitor la situalia din Moldova.

al Moldovei]. -
[$tiri despre alegerea lui Sofronie Miclescu, ca mitropolit
G. TRANS., XIV (1851), p. 78: Moldova.
Alegerea avusese loc la 10 februarie. Sc dau amanunte §i cu privire la
2612
GAZ. DE
[Moartea arhiereului Meletie Stavropoleos].
MOLD., XXIII (1851), p. 291: Novitale din nauntru.
-
281.95 (498.3)

ceremonia investiturii mitropolitului.

2602 281.95 (498.3)

2613
[Filaret Scriban e hirotonisit episcop de Stavropoleos].
281.95 (498.3)
-
-
[Dari de seama despre solemnitatca investiturii episco-
pului de Husi, Meiotic Istrati]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 59-60: Novitale din nauntru; JURN. DE GALATZ,
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 1: Novitale din nauntru.
2614 Scriban, Filaret 281.95 (498.3)
II (1851), p. 157-158: $tiri din nauntru; ZIMBRUL, I
(1851), p. 233-234: Moldaviea.
Sc reproduce si textul cuvintArii rostitc de episcop cu acest prilej.
- Cuvantul adresat I. Sale de Presf. Filaret Stavropoleos.
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 3.
Multume§te domnitorului pentru prezenta §i atentia pe care i-a acordat-o,
in trei momente hotaritoare ale victii sale: cind a fost prerniat ca elev, cind a
2603 281.95 (498.3) -
Post numit rector la Seminarul din Socola dupa savir§irea invataturii teo-
[Corespondent& despre alegerea episcopului Sofronie, ca -
logice la Kiev §i cind a fost investit ca episcop.

-
mitropolit al Moldovei, si arhimandritului Meletie, ca episcop
al Husilor, precum .i despre solemnitatea investiturii tor]. 2615 281.95 (498.3)
EHO ECL., I (1851), p. 23-24: Iasi, 10 Februarie.
-
[Legiuire pentru potrivita impartire a tinuturilor pe
eparhii"]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 209: Secret.
2604 Istrati, episcop Meletie
-
281.95 (498.3)
[Cuvintare rostita la ceremonia investiturii sale].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 59-60: Prea Inal-
de Stat a Moldovei.
2616 281.95 (498.3)
tate Doamne !; ZIMBRUL, I (1851), p. 233-234: Prea
Inaltate Doamne!; JURN. DE GALATZ, II (1851), p.
157-158: Prea Inaltate Doamne l; EHO ECL., I (1851), p.
- [$tiri despre vizita mitropolitului Sofronie la Dorohoi].
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 80, p. 215 [gresit:
115]: Novitale din nauntru.
23-24: Prea Inaltate Doamne! A vizitat catedrala din ora8 - uua din 44 zidite de Marele Stefan ".
2605 281.95 (498.3) 2617 281.95 (498.3)
-
[Scrisoare din Husi, in care se aduc elogii activitatii epis-
copului Meletie Istrati]. ZIMBRUL, I (1851), p. 378.
Indeosebi se subliniaza organizarea §colii biserice0 de pe ling& episcopie
[Scurta dare de seama despre vizita canonic& a episco-
pului Meletie al Husilor in tinuturile Tutova si Covurluiu",
care dupa legiuirea noua." se ada.ugasera la eparhia sa]. -
si numirea unui exarh care sä supravegheze executarca ordinelor episcomti GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 84, p. 231: Novitale
In Intrcaga dicceza. din nauntru.
2606 281.95 (498.3) 2618 281.95 (498.3)

- [Se anunta moartea arhimandritului Sofronie Barbovshi].

ZIMBRUL, II (1851), p. 195: Moldaviea.
Sc arata ca acesta a lasat in manuscris lucrarea Cuvinte morale, cuprin-
[Fruntasii ieseni propun sa se ridice un monument mitro-
politului Veniamin Costachi, la Socola]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 149: Novitale din nauntru ; G. TRANS.,
ziud traduceri din grece*te §i frantuze§te Si bucati originate. XVI (1853), p. 285: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Proiectul monumentului apartine lui G. Asachi gi N. Istrati. Catninarul
2607 281.95 (498.3) Em. Codrescu e insarcinat cu colectia banilor de la binevoitorii cevor subscrie.

Rosset]. -
[$tiri despre moartea episcopului de Roman, Veniamin
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 228, col. I:
Novitale din nauntru ; VEST. R., XVI (1851), p. 215: Mol-
N.[egruzzi], C.
2619
Monumentul lui Veniamin. - 281.95 (498.3)
SEPTAMANA, I (1853),
davia; G. TRANS., XIV (1851), p. 263: Tiara romaneasca p. 19.
shi Moldavia. Consideralii cu privire la initiativa lui G. Asachi §i N. Istrati de a ridica
un monument mitropolitului Veniamin Costachi.
2608 281.95 (498.3) 2620 281.95 (498.3)
[Decret prin care arhimandritul Iustin Edesis se rindu-
ieste locotenent al scaunului episcopiei de Roman].
TIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 47: Depart. averilor
BULE-
Monumantulii mitropolitulul din Moldavia Veniaminfi, ce
i se radica prin obsteasca stima a meriteloril lul. FOAIE
PT. MINTE, XVI (1853), p. 157-158.
-
bisericesti si a Invataturilor publice. Se comenteaza cu entuziasm initiativa unui grup de moldoveni, in frunte
In locul sAu, ca cgumen la mAnastirea Slatina, este numit Calinic Miclescu, cu Em. Codrescu, de a deschide subscriptie publica pentru ridicarea unui
iar la mAnAstirea Doljelti este numit arhiereul Vladimir Irinopoleos Suhopan. monument lui Veniamin Costachi. Indernn ca sl se imite accastA initiativa §i
In Ardeal, pentru oamenii marl ai locului. Se reproduc adresele grupului de
2609 281.95 (498.3) moldoveni catre mitropolit §i domnitorul tarii.

tutor de episcop la eparhia Romanului]. -

[Decretul de numire a arhiereului Iustin Edesis ca loc-
GAZ. DE MOLD., 2621 281.95 (498.3)
XXIII (1851), p. 248, col. I; ZIMBRUL, II (1851), p. 37:
Moldaviea.
[Ofisul domnesc adresat administratiilor tinutale, cu pri-
vire la asigurarea subsistentei materiale" a clerului]. GAZ. -
130
www.dacoromanica.ro
281.95(498.3) BISERICA ORTODOXA ROIiIANA: MOLDOVA 281.95(498.3)

DE MOLD., XXV (1853), p. 273: Novitale din nauntru; si al Instructiei Publice]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
SEPTAMANA I (1853), p. 121-122: invataturi Religioase p. 90: Departamentul Cultului si al Instructiei Publice.
si Morale.
2633 281.95 (498.3)
2622 Verdeanu, N.
Amintire bisericeasca si nationals.
XXVI (1854), p. 273: Albina Romaneasca.
- 281.95 (498.3)
GAZ. DE MOLD.,
[Episcopul Calinic Ilariopolios este numit locotenent al
episcopiei Husilor]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p.
459: Ministerial Cultului si al Instructiei Publice.
Descrierea comemorilrii mitropolifului Veniamin Costachi la manastirea
Slatina. 2634 281.95 (498.3)
2623 281.95 (498.3) tenenta Episcopiei de Husi. -
Destituarea Parint. Arhierea Ghenadie Sendrea din loco-
STEAOA D., III (1858),
-
[Stire despre hirotonisirea ca arhierei a arhimandritilor
Calinic Miclescu si Marchian]. ZIMBRUL, III (1855), p.
97-98: Moldova.
p. 191 [recto: 279].
Redactia critics aceasta masura a noului govern. Arata ca inlocuitorul
lui Sendrea, Calinic Miclescu, are ca merit principal doar faptul de a fi nepotul
Hirotonisirea s-a facut la mitropolia din Taxi. Mai inainte, Marchian, mitropolitului.
arhidiaconul mitropoliei, fusese hirotonisit ca preot xi arhimandrit.
2635 281.95 (498.3)
2624
[Dind semne de nebunie, parintele Iustin, locotenent de
episcop al eparhiei Romanului, este trimis spre vindecare
281.95 (498.3) [Comentariu asupra destituirii parintelui Ghenadie $en-
drea din locotenenta episcopiei de Husi]. ZIMBRUL SI
VULT., IV (1858), p. 8.
-
la manastirea Neamtu]. STEAOA D., I (1855), p. 93: Se arata ca este de aceeaxi Were cu Sleaoa Dunarei $i se subliniaza cA
Iassii 24 Noemvri. acest fapt pune umbre In luminoasele inceputuri ale Locotenen(ei Princiare".
Se publics date biografice, aratindu-se purtarea prelatului in 1848, dud
el avusese curajul de a se ruga in public pentru cei exilali, fapt pentru care
fusese surghiunit timp de un an.
Biserici ySi miindstiri
2625 Armatu, I. 281.95 (498.3) (In ordinea alfabetica a localitatilor)
[Corespondenta de pe malul Moldovei", despre desarci-
narea arhiereului Iustin din functia de loctiitor al episcopiei 2636
de Roman si despre unele atacuri nejustificate ale Ste lei 281.95 (498.3)
Dunarii" la adresa arhiereului]. G. TRANS., XVIII (1855), [Se anunta ca domnitorul Moldovei va face o vizita la
p. 388.
2626 Melhisedec, protosinghel
bisericii zidite de dinsul pe aceasta mosie]. -
mosia sa, Basesti, din jud. Falciu, pentru a asista la sfin %irea
ZIMBRUL,
Lipsa de preotl in patriea noastra.
Z., I (1855), p. 369L-374.
- 281.95 (498.3)
FOILETONUL
II (1851), p. 34, col. I: Moldaviea.
2637 281.95 (498.3)
Explica lipsa de credinta si de injelegere fall de religie a poporului, prin

credincioxilor.
-
Indepartarea preotilor de la misiunea for aceea de indrumatori morali ai
[Stiri din Husi cu privire la calatoria domnitorului Mol-
dovei, Grigorie Alex. Ghica, In districtul Falciu]. ZIM-
BRUL, II (1851), p. 49-50: Moldaviea.
-
Se intereseaza de *coil si daruiexte o sums de bani pentru aducerea apel
2627 281.95 (498.3) in oral. Asista la sfintirea bisericii ridicate de dinsul la Basaxti.
[Adresa a Epitropiei Seminarului Central de la Socola, 2638
cuprinzind articole din asezamintul bisericesc pentru clirosul 281.95 (498.3)
de jos" din Regulamentul Organic]. ZIMBRUL, III (1855), [Se public& hrisovul lui Petru Rares prin care se intareste
p. 549-551. m-rii Bistrita satul Mojestii, din tinutul Covurluiului, cu
Acestea s-au publicat pentru ca cei interesati sa xtie ce cursuri trebuiau mori si cu tot venitul]. FOILETONUL Z., I (1855), p.
58 urmeze, pentru a deveni preoli. Se publicA gi o lista a clericilor iesiti din 377-378: Din lstoriea Moldovei.
Seminarul Central, care aveau dreptul de a fi hirotonisili preoti xi diaconi. Hrisovul poarta data 1546. Este tnsojit de citeva cuvinte explicative ale
redactiei; originalul se afla la m-rea Sf. Sava, iar publicarea se face din Albina
2628 281.95 (498.3) Romaneasca.
[Anaforaua din 30 Oct. cu privire la masurile pentru Imbu-
natatirea pozitiei servitorilor bisericesti" de pe mosiile cle- 2639 281.95 (498.3)
rului Indeobste].BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 397-
398: Departamentul Cultului si al Instructiei Publice.
Anaforaua este incuviintata de caimacam la 10 noiembrie. Se hotaraste
men al manastirii Bogdana]. -
[Arhimandritul Antonio Dumbrava este confirmat ca egu-
GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 43: Novitale din nauntru.
obligarea arendasilor moxiilor clerului de a da lefuri preotilor si de a le construi 2640
Case.
281.95 (498.3)

2629
[Moartea episcopului Husilor, Meletie Istrati]. GAZ.
281.95 (498.3) -
[Anastasia Paladi, nascuta Udrea, Inchina schitul Buciu-
mii manastirii Bogdana]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 53: Departamentul Cultului si al Instructiei Publice.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 237: Novitalc 2641 281.95 (498.3)
din nauntru.
[Arhidiaconul Marchian este numit egumen al manasti-
2630

-
Astrucarea Prea Sfintitului Meletie Istrati, Episcopul
Eparhiot de Husi. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
281.95 (498.3)
XXIX] (1857), p. 246: Novitale din nauntru.
2631
[Corespondents de la Iasi, din 2/14 august 1857, Conti-
nInd necrologul episcopului Husilor, Meletie, care este pre-
zentat ca o victims a fratelui sau, Niculae Istrati]. L'ETOI-
LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246: Moldavie.
2632
[Circulara lui D. Cantacuzino, adresata episcopilor si
egumenilor, la numirea sa in postul de ministru al Cultului
eas]. -
rii Cosula, in locul decedatului arhiereu Mardarie Apami-
BULETIN [Mold.], XXII (1858), nr. 103, p. 409:
Departamentul Averilor bisericesti si al invataturilor publice.
2642 281.95 (498.3)
281.95 (498.3)
-
[Prin decret domnesc, arliimandritul Eugenie este con-
firmat egumen al manastirii Dancul]. BULETIN [Mold.],
- Xnr (1852), p. 230: Depart. Averilor bisericesti si al Inva-
taturilor publice.
2643 281.95 (498.3)
281.95 (498.3) [Ieromonahul Natanail este confirmat exarh al manas-
tirii Dobrovatul]. BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p.
150: Departamentul Cultului si al Invataturilor publice.

131

www.dacoromanica.ro
281.95(498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA: MOLDOVA 281.95(498.3)

2644 281.95 (498.3) 2655 281.95 (498.3)

[Arhimandritul Natanail este confirmat egumen al manas- [Arhimandritul Meletie este confirmat egumen al manas-
tirii Dobrovatul BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. tirii Golia din Iasi]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p.
61: Ministeriul Cultului si al Instructiei publice; GAZ. DE 237: Depart. Averilor bisericesti si al Invataturilor publice.
MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 350: Departa-
mentul Cultului. 2656 281.95 (498.3)
2645
[Decret prin care, intre altii, Vladimir Irinopoleos Suho-
281.95 (498.3)
ca egumen la manastirea Golia]. -
[Stire despre numirea arhimandritului Meletie Barboeanu
GAZ. DE MOLD., XXIV
(1852), nr. 53, p. 17: Novitale din nauntru.
pan e numit egumen la manastirea Doljesti]. BULETIN In locul arhimandritului Dionisie, care s'au retras la metania sa".
[Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 47: Depart. Averilor biseri-
cesti si a Invataturilor publice. 2657 H. 281.95 (498.3)
2646 281.95 (498.3) Goliea. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Albina
Romaneasca.
[Stire despre numirea arhiereului Vladimir Irinopoleos
Suhopan ca egumen la manastirea Doljestii]. GAZ. DE
MOLD., XXIII (1851), p. 248, col. I.
- Descrierea cladirii manastirii Golia.

2658 281.95 (498.3)

2647
[Se anunta ca Scriban ramasese mai departe la conduce-
rea seminarului de la Socola, Suhopan trebuind sa se rein-
toarca la manastirea de la Doljesti, urmind ordinul mitro-
politului]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201:
Résumé des lettres et des journaux du pays.
2648
[Decretul prin care arhimandritul Chiril este reconfirmat
egumen al manastirii Fastacii din tinutul Vaslui, iar arhi-
-
mandritul Antim este reconfirmat egumen al manastirii
Frumoasa din Iasi] BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p.
357: Ministeriul Cultului si al Instructiei publice.
281.95 (498.3)
-
[Arhimandritul Anania este Intarit ca egumen al manas-
tirii Golia, pe termen de 3 anil. BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 269: Departamentul Cultului si al Invataturilor
publice.
2659 281.95 (498.3)
[Arhiepiscopul Iacov Traean-Poleos este 11101.4 ca egu-
281.95 (498.3) men al manastirii Golia].BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 407: Ministerul Cultului si al Instructiei publice.
2660
[Se anunta ca, la 4 martie 1851, s-a sfintit paraclisul
de la palatal domnesc din Iasi]. ZIMBRUL, I (1851), p.
281.95 (498.3)

256: Mai noa.

I[onescu], I. 281.95 (498.3)
2649
Manastirea Sf ant Frapontti.
p. 187.
- JURN. AGRIC., I (1855), 2661
legatura cu sarbatorirea sf. Paraschiva, se dau unele
281.95 (498.3)

Citcva cuvinte despre n3n5stire. stiri istorice cu privire la biserica Trei Ierarhi din Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 325: Novitale din nauntru.
2650 281.95 (498.3)
[Hrisovul" caimacamului Nicolai Conachi-Vogoridi cu
privire la manastirea Mavromolu din Galati]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), supl. la nr. 55, p. 149: Ministeriul
2662
[$tiri istorice despre biserica Trei Ierarhi din Iasi].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 321-322:
281.95 (498.3)
-
Culturilor si a Instructiei publice; GAZ. DE MOLD., XXX Novitale din nauntru.
(1858), supl. la nr. 53, p. 165: Ministeriul Culturilor si al
Instructiei Publice. 2663 281.95 (498.3)
Referindu-se la hrisovul lui Grigore Alexandru Ghica din 1768 si la cel al
lui Alexandru Constantin Moruz din 1803, Vogoridi hotarAste ca veniturile
manastirii Mavromolu sa fie afectate numai intre(inerii scolii elinesti si mol-
[Dare de seams despre sfintirea bisericii Trei Ierarhi din
Iasi, de care mitropolitul Sofronie, In urma restaurarii ei].
ZIMBRUL, II (1851), p. 73: Moldaviea.
-
dovenesti, creata in 1768 si reorganiran in 1803. Deci miinfistirea se va trece
Se dau stiri In legAtura cu felul In care s-au facut repara(iile acestei biserici.
sub Epitropia Scoalei.
S-au f*cut numai repara(ii interioare, pictura raminind tot cea veche.
2651 281.95 (498.3) 2664 281.95 (498.3)
[Arhimandritul Agapic este confirmat egumen al manas-
tirii Barboiul]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p.
305: Depart. Averilor bisericesti si al Invataturilor publice; sf. Trei- Erarhi "]. -
[La 2 septembrie, la Iasi, s-a celebrat Innoirea bisericii
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p.
279: Novitale din nauntru.
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 53, p. 107: Novitale
din nauntru.
In locul arhimandritului Meletie, numit egumen la Golia.
2665 Gusti, D. 281.95 (498.3)
0 ochire in biserica Sfintilor Trel Ierarhi. ZIMBRUL,
II (1851), p. 101-102: Foiletonul Zimbrului.
-
2652 281.95 (498.3)
Intreaba unde sint odoarele cu care fusese inzestrata biserica de Vasile
[Ridicarca unui grilaj in fata mitropoliei din Iasi]. Voda si pietrele de mormint cele vechi, lucnvi ce nu se mai vedeau In urma
BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. I, p. 129: Departa- restaurdrii.
mentul Averilor bisericesti si al Invataturilor publice.
2666 281.95 (498.3)
2653 281.95 (498.3)
[In legatura cu prabusirea boltii catedralei din Iasi, se
fac constatari defavorabile zidirii acestui local].
MOLD., XXVIII [ rectc XXIX] (1857), p. 163: Novitale
GAZ. DE tirii Trei Ierarhi din Iasi]. -
[Arhimandritul Macarie este numit egumen al manas-
BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 13: Departamentul Cultului si al Invataturilor
din nauntru. publice; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 13: Novitale
din nauntru.
2654 281.95 (498.3)
2667 281.95 (498.3)
[Decretul prin care arhimandritul Antim este reconfir-
mat egumen at manastirii Frumoasa din Iasi, iar arhimandri-
-
tul Chiril este reconfirmat egumen al manastirii Fastacii
din tinutul Vaslui]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p.
tirilor Neamtu si Secu]. -
[Arhimandritul Neonil este confirmat staret al manasti-
BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 369-370: Depart. Averilor bisericesti si al Invataturilor
357: Ministeriul Cultului si al Instructiei publice. publice.

132
www.dacoromanica.ro
 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA: MOLDOVA 281.95(498.3)

2668 281.95 (498.3) 2679 C.[odrescu, T.] 281.95 (498.3)

[Adresa mitropolitului cu privire la actele semnate de [Cuvinte de lauds pentru activitatea arhimandritului Dio-
Neonil, staretul manastirilor Neamtu si Secu]. BULETIN nisie ca egumen la manastirea Neamtu]. ZIMBRUL, IV
[Mold.], XXII (1854), p. 165: Departamentul din nauntru. (1856), nr. 59, p. 1: Iasii, 16 Martie ; G. TRANS. , XIX
Actele raposatului stares trebuiesc prezentate la termenul stabilit, deoa- (1856), nr. 24, p. 95: Progresulii si starea monastirei Neamtu.
rece in timpul bolii el le iscalea prin aplicarea unei stampile lsi exprima multumirea cii faptele arhim. Dionisie [Romano] confirms
1ncrederea pe care Zimbrul $i-o exprimase fats de dinsul. 11 indeamna sa lucreze
2669 Sion, G.
Peregrinagiu la Neamtu.
p. 161-166.
- 281.95 (498.3)
FOILETONUL Z., II (1855),
mai departe cu barbatie, spre a face sA amtitiasca cu total limbele cele sim-
celoase".

Note de calatorie, in care autorul Infatiseaza drumul de la Iasi la manai
stirea Neamt. De asemenea, vorbeste de viata din manastire si de cele patru
institutii gasite acolo, si anume: bolnita batrinilor, bolnita nebunilor, tipo-
grafia si fabrica de postay. Face si o scurta biografie a arhimandritului Dionisie,
staretul manastirii.
2670 281.95 (498.3)
[Scurt articol despre manastirea Neamtu]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), nr. 40, p. 155: Novitale din nauntru.
Scris cu ocazia numirii arhimandritului Dionisie ca locotenent de staret
-
la aceasta manastire. Dupa ce se spun citeva cuvinte despre originile si
trecutul manastirii, se subliniaza menirea ei culturala. Se infatiseaza apoi
masurile luate de Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, spre a readuce mana-
stirea la vechea ei menire.
2671 281.95 (498.3)
[Ofise domnesti adresate mitropolitului arhimandritului
Dionisie si logofatului Gheorghe Sturza, cu privire la resta-
tornicirea orinduelii cerute" la manastirile Neamtu si Secu,
precum si la reorganizarea invaSamintului]. BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), p. 157.
- tale din nauntru ; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 59, p. 1-2:
2672 281.95 (498.3)
[Obstea calugarilor din manastirea Neamtu cere confirma-
rea definitive a numirii lui Dionisie ea egumen]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), p. 163: Novitale din nauntru.
- 2682
2680 [Romano, Dionisie] 281.95 (498.3)
[Raportul egumenului de la manastirea Neamtu, adre-
sat domnitorului Moldovei, cu prilejul vizitei acestuia la
manastire]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 93: Secre-
tariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 85:
Novitale din nauntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 59, p. 1-2:
Tagil, 16 Martie; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 45:
Monastirea Neamtu; G, TRANS., XIX (1856), nr. 24,
p. 95: Progresulti si starea monastirei NeamSii.
Egumenul Dionisie arata cum a gasit manastirea $i cum a reorganizat-o.
Comunica date pretioase cu privire la asezamintele legate de manastirea
Neamtu: cursurile de agronomie, spitalul, seminarul, biblioteca, tipografia
si fabrica de postay. Arata care era cresterea veniturilor manastirii.
2681 281.95 (498.3)
[Ofisul domnesc prin care se aduc multumiri egumenului
-
Dionisie, de la manastirea Neamtu, pentru activitatea Infa-
Sisata prin raportul sau]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 93 -94; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 85: Novi-
Iasii, 16 Martie ; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 45:
Monastirea Neamtil; G. TRANS., XIX (1856), nr. 24, p. 95:
Progresulii si starea monastirei Neamtil.

-
[Se anunSa arestarea arhimandritului Dionisie, staretul
Manastirii Neamtu]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 149, p. 1:
281.95 (498.3)

2673 281.95 (498.3) Iasii 11 Iulie.

Arestarea s-a facut din ordinul mitropolitului si staretul a Post inchis la
[Doua ofise domnesti, catre logofatul Gheorghe Sturza manastirea Varatec.
si arhimandritul Dionisie, prin care acesta din urma este numit
locotenent de stares la manastirile Neamtu si Secu]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 397-398: Moldova.
- 2683 Sion, G. 281.95 (498.3)
[Scrisoare catre redactia Zimbrului" In care arata felul
2674 Varlaam, protosinghel 281.95 (498.3)
Cuvintii zis de subscrisul cu ocazia Instalarel Prea Cuvio-
-
cum a lost demis staretul Dionisie de la manastirea Neamtu]
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p. 2, col.
Redactoru !
II-III: Domnule

monastiri Neamtul si Secula. -

sulul Parinte Arhimandritil Dionisie, de StareSil sfintelorii
FOILETONUL Z., I (1855),
p. 249-253, 257-259; FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855),
p. 262-263, 273-275, 277-278.
2675 Sturza, logofitul G. 281.95 (498.3)
[Cuvintare rostita cu ocazia numirii arhimandritului Dio-
nisie ca locotenent de stares al manastirilor Neamtu si Secu].
ZIMBRUL, III (1855), p. 429-430: Moldova.
2676 Dionisie, arhimandrit 281.95 (498.3)
[Cuvintare rostita cu ocazia instalarii sale ca locotenent
de staret la manastirile Neamtu si
III (1855), p. 430-432: Moldova.
Secu].
2677 C.[odrescu, Teodor]
[Comentariu cu ocazia instalarii arhimandritului Dio-
nisie ca locotenent de staret la manastirile Neamtu si Secu].
ZIMBRUL, III (1855), p. 429: Moldova.
Aproba alegerea facuta si face reflectii asupra faptului ca o pozitie inalta
strica firea celui ce o capata. Ureaza noului staret sa fie ferit de aceasta schim-
bare a caracterului.
2678
[Suplica parinSilor liturghisitori moldoveni de la manas-
tirea Neamtu catre Dionisie, staretul manastirii].
BRUL, III (1855), p. 653-654: Moldova.
Clericii liturghisitori moldoveni cer ca slujba religioasa sa se tins in sla-
VOne$te numai atunci cind sluiesc clench liturghisitori rusi din manastire.
Completeazaca martur oculariu" cele relatate in nr. 149 al ziarului.
2684 281.95 (498.3)
[Comentariu la ultimul stadiu al scandalului In legatura
-
cu destituirca arhimandritului Dionisie din postul de staret
al manastirii Neamtu]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 168,
- p. 1: Iasii, 3 Augusta.
Asteptindu-se incheierile definitive ale comisiei de ancheta, se condamna
agitatiile violente produse intro calugari si se exprima Increderea in nevino-
vatia lui Dionisie.
2685 Dionisie, arhimandrit 281.95 (498.3)
ZIMBRUL, [Memoriu catre mitropolitul Moldovei, In legatura cu
comisia de ancheta trimisa de acesta]. ZIMBRUL, IV -
(1856), nr. 168, p. 1-2: Prea Sfin. si multa milostive Stapane.
281.95 (498.3) Arata imprejurarile in care a venit ca stare( la Neamtu, parasind roadele
- unei munci de 24 de ani pc Orin-lift scolii si al bisericii, In Tara Romaneasca.
Expune realizarile sale ca egumen la manastirea Neamtu. Subliniaza injuste-
tea procedarii comisiei de ancheta trimise de mitropolit si dreptatea pe care a
cerut-o si a obtinut-o de la caimacamul Molodovei. Incheie rugindu-I pe mitro-
polit sa nu-I dezonoreze.
2686 * * * 281.95 (498.3)
281.95 (498.3) [Relatare amanunSita despre clezordinile calugaresti din
- ZIM-
manastirea Neamtu]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 168, p.
2-4: Iata si relatia ce ni s'au trimisg.
Povesteste fazele revoltei sfatului chinovial al manastirii", care, voind
a-I aresta si maltrata pe Dionisie, II urmarise piny la Piatra-Neamt. E de parere
ca acest slat chinovial, format din calugarii eel mai bogati", se suparase

133

www.dacoromanica.ro
 281.95(498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA: MOLDOVA 281.95(498.3)

pentru observatiile pe care le Meuse staretul Dionisie personalului administrativ 2695 281.95 (498,3)
al bunurilor manastiresti. Descrie pe larg ancheta comisiei trimise la caimacam.
Arata ca multi dintre calugAri declarasera ca plingerea for contra lui [Document prin care Mihai Viteazul daruieste minas-
Dionisie fusese smulsa prin silnicie de catre trimisul mitropolitului Moldovei,
pad ntele Varahil.
tirii Pingarati trei sate: Silistea ce este pe Malicica si pe
riul Almas si Bilaestii si Ivanestii pe riul Cracaul. FOI-
LETONUL Z., I (1855), p. 337-338.
-
2687 281.95 (498.3) Documentul e scris - In numele lui Mihai Voievod domn a tern Ungro-
Jaloba soborului monastirilor Neamtul si Secul adre- vlahiei si voevod a terei unguresti si domn a terei Moldovei" de catre $tefan
sata. E. S. Calmacamului sub No. 83, Anul 1856 August10. vel log. ispravnic. E datat: Iasi, 23 iunie 7108 (1600). Melhisedec, publicatorul
NEPARTINITORUL, I (1856), sup]. nr. 1, p. 1 [brosat documentului, ti adauga o not3 in care 11 descrie, aratind cA 1-a tradus In roma-
intre p. 72-73]. neste dupa originalul slavon aflat In man. Pingarati.
Cuprinde plingeri fmpotriva staretuliii Dionisie. 2696 281.95 (498.3)
2688 281.95 (498.3) [Ofisul prin care caimacamul elogiaza activitatea lui Var-
[Nati in leg5.tura cu ancheta comisiei mixte trimise de
guvernul moldovean la manastirea Neamtu]. STEAOA - -
nava, egumenul manastirii Pangarati si al schitului Tarcau].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 33: Departamentul
Cultului.
D., II (1856), nr. 58, p. 231, col. II [gresit: 143].
-
Redactia subliniaza ca o data ce ancheta s-a terminat nu va may - 2697 281.95 (498.3)
tacea ca ping acum, ci va relata pe larg intimpliirile de la manastire si [Protosinghelul Ierofeiu este confirmat egumen al manas-
cauzele lor secrete". tirii Popauti, din tinutul Botosani]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), vol. I, p. 105: Departamentul Averilor biseri-
2689 281.95 (498.3) cesti si al Invataturilor publice.
[Se vesteste ca mitropolitul Moldovei a cerut caimaca.
mului darea in judecata a foii Zimbrull. -
STEAOA D., 2698 281.95 (498.3)
II (1856), nr. 61, p. 244 [gresit: 156]: Buletinul zilei.
Se arata motivul: articolele din Zimbrul in chestiunea neorinduielilor de la
manastirea Neamtu. Se subliniaza ca procesul e asteptat cu mult interes in
[Arhimandritul Procopie este confirmat egumen al manasti-
rilorilor Precista si Raducanu din tinutul Bacau]. BULE-
TIN [Mold.], XXI (1853), p. 129: Depart. Averilor biseri-
-
opinia publics. cesti si at Invataturilor publice.
2690 281.95 (498.3) 2699 281.95 (498.3)

-
[Articol in leg5.tura Cu hotaririle luate pe baza anchetei
facute la manastirea Neamtu]. STEAOA D., II (1856),
nr. 63, p. 249 [gresit: 161]: Iasii, 28 Avgustu.
Se ironizeazA parerea autoritatilor ca scandalul, incuria si necinstea dove-
date la man. Neamtu vor displrea numai prin inlAturarea fostului staret Dioni-
sie, ca nedemn si clevetitor". Se subliniaza meritele lui Dionisie, foot rector
al Seminarului din Bucuresti, traducator cunoscut, redactorul foilor Vesluorul
Besericesr, Ehul ErIcsiastir si al Bibliotecii Religioase Morale.
2691 281.95 (498.3)
[Monahul Gherasim este confirmat staret al manastiri-
lor Neamtu si Secu]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 282: Departamentul Cultului si al Invataturilor publice;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 277: Novitale din
nauntru.
In
[5tiri despre un proiect pentru cladirea unui mauzoleu
pe mormintul lui Stefan cel Mare, la Putna]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 395-396: Novitale din nauntru.
-
Vorbindu-se de unele cercetari istorice In legatura cu mormintul lui Stefan
cel Mare, se mentioneaza ea guveruul austriac ar privi favorabil dorinta mol-
dovenilor de a ridica acolo un mauzoleu.
2700
281.95 (498.3)
[Decretul prin care arhimandritul Iacov este confirmat
egumen al manastirii Rachitoasa].BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 247: Ministeriul Cultului si al Instructiei Publice;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 141: Ministerul Cultului
si at Instructiei Publice.
2701 281.95 (498.3)

2692
locul arhimandritului Dionisie.
C.[odrescu], T. 281.95 (498.3)
[Arhimandritul Procopie este confirmat egumen al rnanas-
tirilor Raducanu si Precista, din tinutul Bacau]. BULE-
TIN [Mold.], XXI (1853), p. 129: Depart. Averilor biseri-
-
tirii Neamtu].
col. III.
-
[Despre alegerea parintelui Gherasim ca staret al manas-
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 190, p. 2,
cesti si al Invataturilor publice.
2702 281.95 (498.3)
2693
[Adresa catre Gherasim, staretul rnanastirilor Neamtu
281.95 (498.3)
[Arhiereul Iosif Efhaiton este confirmat egumen al manas-
tirii Risco., in locul raposatului Veniamin Canano]. BULE-
TIN [Mold.], XXIII (1855), p. 245: Departamentul Cultului
-
si Secul, si catre soborul acestor manastiri, in legatura cu
misiunea culturala a celor doua asezaminte]. BULETIN
[Mold.], XXVI (1858), adaos la nr. 36, p. 63: Ministerul Cul-
- si al Invataturilor publice.
2703 281.95 (498.3)
tului at si Instructiei publice. [Arhiereul Tustin Edesis este numit egumen la manas-
Ministerul atrage atentia soborului ca prin inactivitatea lui se abate
gray de la Indatoririle stabilite prin actele cu care donatorii au in7estrat in
trecut manastirile cu imensele averi pe care le poseda. Cere sa se ingrijeasca, in
lor]. -
tirea Secu, in locul lui Meletie Istrati, ales episcop al Husi-
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 70: Depar-
tamentul Averilor bisericesti si at Invataturilor publice.
primul rind, de infiin(area scolilor 0:testi.
2694
Scolele si manastirea Neamtu. - FOAIE PT. MINTS,
281.95 (498.3)
2704 Arhipescul, V.
Onoratei redactii. -
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 111: Albina Roma.neasca.
281.95 (498.3)

XXI (1858), p. 124, 131-132. Descrierea vizitei episcopului Meletie Istrati la manastirea Slatina. Find
Fragment dintr-un raport al Departamentului Instructiunii catre caima- ales episcop de Husi. Meletie -care fusese pita atunci, Limp de zece ani,
eamul Moldovei. - Se arata ca, prin asezaminttil din 1843, cu privire !a mana- -
egumen la manastirea Slatina a venit sa o predea noului egumen, Iustin
stirile Neamtu si Send, li se crease obliga(ia de a infiinta o scoalA bisericeascA. Edesis, sa-si is Minas bun de la calugari si sa cinsteasca amintirea mitropoll-
Aminlnd aceastA obliga tie, la cererea domnitortdui, in 1855 departamentul, In tului Veniamin, Ingropat acolo.
Intelegere cu mitropolitul, a botarit ca manastirea Neamtu sA sustina din veni.
futile ei: o Koala primal* un gimnaziu, o facultate de teologie" cu 4 clase, 2705 281.95 (498.3)
o gradina de botanicA si pomologie si o terms model. In 1858, sfatul manastirii
a ob(inut aprobarea ca scoala primary si gimnaziul sa f unctionen in [Piatra]
Neam(, iar scoala teologica la mSnAstire. Tot in acest an insa, sfatul a reusit
[Decret prin care, intre altii, Calinic Miclescu e numit
egumen la manastirea Slatina, in locul lui Iustin Edesis].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 47: Depart. Ave -
-
sa obtina desfiintarea celor douA scoli din oral, sub cuvint CA nu are fonduri, rilor bisericesti si a Invataturilor publice; ZIMBRUL, II
deli manastirea era foarte bogatA. (1851), p. 37: Moldaviea.

134

www.dacoromanica.ro
281.95(498.3) BISERICA ORTODOXA ROMANA: RELATII 281.95(498):281.9

2706 281.95 (498.3) 2715 281.95 (498) : 281.9

[Stire despre numirea arhimandritului Calinic Miclescu [Stire despre hotaririle publicate de guvemul moldovean
ca egumen la manastirea Slatina]. GAZ. DE MOLD., cu privire la arendarea in viitor a moiilor apartinind de
XXIII (1851), p. 248, col. I. manastirile inchinate]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 191, col. I: Novitale din nauntru.

281.95(498): 281.9 RELATIILE BISERICII ORTODOXE 2716 281.95 (498) : 281.9

ROMANE DIN PRINCIPATE CU BISERICILE ORTODOXE [Publicatie cu privire la felul cum s-au alcatuit listele
DIN ORIENT. MANASTIRILE INCHINATE.
-
de mosii ale manastirilor inchinate din Moldova §i termenele
la care se face arendarea acestor mosii]. BULETIN [Mold.],
XIX (1851), vol. I, p. 5: Depart. Averilor Biserice§ti §i al In-
2707 281.95 (498) : 281.9 structiei publice; ZIMBRUL, II (1851), p. 2, col I.
Monastirile Moldo-romaniei cu nedreptul se numesc gre- E vorba de manastirile Inchinate muntelui Athos, muntelui Sinai, mana-
cesti, se tinu si de egumenesc de greci.FOATE PT. MINTE, stirii Drianul din Epir si patriarhiilor din Constantinopol si Alexandria.
XVII (1854), p. 266-268.
Se aduc argumente istorice in favoarea opiniei exprimate In titlu. Se 2717 281.95 (498) : 281.9
descrie modul cum manastirile fuchinate au Post conduse in mod abuziv de Mo§iile Monastirilor inchinate Sfintelor locurl din gios
calugarii greci. Se citeaza prevederile din anaforaua guvernului Moldovei din
22 mart. 1826. -
ce sant a O. da in posesie pe trel and de la 23 April 1852, pans
la aceiasi zi si luna a anului 1855. BULETIN [Mold.],
XIII (1851), vol. II, p. 5-6; ZIMBRUL, II (1851), p. 2-3.
2708
Documentulu.
p. 270-272.
- FOATE PT. MINTE, XVII (1854).281.95 (498) : 281.9
Lista cuprinzind mosiile manastirilor: Golia, Rachitoasa, Mira, Trei Ierarhi
Florestii, Dancul, DobrovAtul, Barboiul, Berzuntul, Teodorenii (Burdujanii),
Precista yi Raducanul, Precista din Galati, Frumoasa, asticii, Aron Voda
Memoriul catre domnitor, din 21 martie 1826 , semnat de Veniamin, mitro- -
Buhalnita, Sf. loan. In total 98 de mosii.
politul Moldovei, Gherasim, episcopul Romanului, si Meletie, episcopul Husilor,
In chestiunea administrarii averii manastirilor inchinate. 2718 281.95 (498) : 281.9
Conditiile inposesuirei moOilor ce au aice Monastirele din
2709 281.95 (498) : 281.9
[Se anunta a se va adopta, atit in Tara Romaneasca cit -
acest Printipat inchinate acelora din muntif Aton si muntele
Sinai. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 6-8.
locuri prin licitatie publica"].
p. 286: Se scrie de la Bucureti.
-
.i in Moldova, principiul arendarii mosiilor inchinate sf,
ZIMBRUL, I (1851), 2719 281.95 (498) : 281.9

2710 281.95 (498) :281.9

[Trei articole din conditiile pentru darea in posesie" a
mosiilor inchinate, care difera fats de cele publicate].
ZIMBRUL, II (1851), p. 7, col. I: Moldaviea.
-
[Ofisul domnesc catre Sfatul Cirmuitor al Moldovei cu
-
privire la imposesuirea" inc*ilor apartinind de manasti-
rile inchinate]. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I,
p. 41; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 47: Novitale
2720 281.95 (498) : 281.9
[Stire despre hotaririle publicate de guvern cu privire
din nauntru; ZIMBRUL, I (1851), p. 327: Moldaviea; VEST. la felul cum se face arendarea mosiilor manastirilor moldo-
R., XVI (1851), p. 57; G. TRANS., XIV (1851), p. 92, col.
I: Ia01.
Urmind ca in viitor arendarea acestor mosii sa se facA in noi conditii - prin
arhiile din Constantinopol si Alexandria].
XXIII (1851), p. 212, col. I.
-
vene inchinate la Athos, Sinai, man. Drianul din Epir §i patri-
GAZ. DE MOLD.,

mezat ii cu observarea marginirii parlii cuvenite fiscului" , se cere Sfatului

sa facA tuturor cunoscut cA nisi un contract pe 1852 5i inainte nu va fi valabil 2721 281.95 (498) : 281.9
daca nu se va tine seams de aceste conditii.

2711 281.95 (498) : 281.9 - -

cu privire la imposesuirea" arendarea mosiilor manas-
tirilor inchinate]. BULETIN [Mold.], XIII (1851), vol.
-
[Traducerea scrisorii viziriale catre domnitorul Moldovei

[Se anunta ca., in edinta. din 15 mai a Consiliului Admi- II, p. 14: Depart. Averilor biserice§ti si al Instructiei publice;
nistrativ al Moldovei, se aprobasera masurile privind adju- ZIMBRUL, II (1851), p. 9: Moldavia.
-
decarea prin licitatie a mosiilor manastirilor inchinate, potri-
vit ofisului domnesc]. ZIMBRUL, I (1851), p. 333: Ia0I.
Se cere ca licitatiile pentru arendare sA se faca In public si fara partinire.

2722 281.95 (498) : 281.9

2712 281.95 (498) : 281.9
[Publicatie cu privire la felul cum se va face licitatia
pentru arendarea moOilor manastirilor inchinate Sf. Mor-
mint, pe 3 ani, incepind de la 23 aprilie 1852]. BULETIN
[Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 181: Departamentul Averilor
bisericesti si al invataturilor publice ; ZIMBRUL, I (1851),
p. 365: Moldaviea.
2713 281.95 (498) : 281.9
Lista. De toate Monastirile de aice, inchinate Sf. Mormant
ce de catra a sa Epitropie urmeaza a sa imposesui prin for-
[Ofisul domnesc catre Depart. Averilor Biserice§ti cu
- -
privire la felul cum se va face arendarea moOilor aparti-
nind de manastirile Inchinate]. BULETIN [Mold.], XIII
(1851), vol. II, p. 14; ZIMBRUL, II (1851), p. 10.
2723 281.95 (498) : 281.9
[Calistrat Livias, trimisul patriarhiei din Alexandria, cere
manastire§ti din Moldova],
col. 1-2: Moldaviea.
-
sa se schimbe data licitarii pentru arendarea unor mosii
ZIMBRUL, II (1851), p. 10,

malnic mezat. BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, Este vorba de mosiile manAstirii Buhalnita sau Bangui. Aminarea se cere
p. 181-183; ZIMBRUL, I (1851), p. 367-368. pe motiv ca trimisul patriarhiei are treburi In Tara Romaneasca.
Se publics mosiile manastirilor: Galata, Cetatuia, Barnova, Sf. Sava,
Barnovschi, Nicorita, Frumusica, Pobrata, Bistrita, Tazlaul, Casinul, Soveja. 2724 281.95 (498) : 281.9

2714
[Conditiile in care Epitropia Sf. Mormint urmeaza a da
281.95 (498) : 281.9 inchinate locurilor sfinte].
p. 243: Novitale din nauntru.
-
[ imposesuirea a 97 de mosii manastire#i din Moldova,
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),

in arenda, prin mezat, mosiile manastirilor inchinate din Se arata ca, la 25 iulie, a avut loc fmposesuirea prin publics licitatie".
Moldova, incepind din 23 aprilie 1852].BULETIN [Mold.], Numarul eel mare at concurentilor si folosurile recunoscute ce InfAtoseaza
XIX (1851), vol. I, p. 183-184, 185-187: Conditiile; ZIM- la noi industria agricola, an Indoit pretul acestor mosii, a caror cfstiuri
BRUL, I (1851), p. 365-367: Conditiile Contractulul. anuale s'au suit acum peste 70 000 galbini".

10 - Bibliografia analitica - c. 3102 135

www.dacoromanica.ro
281.95(498) :281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA: RELATII 281.95(498):281.9

2725 281.95 (498) : 281.9 for fata de chestiunea locurilor sfinte]. - G. TRANS., XVI
[Tab lou de veniturile realizate prin noua arendare a
mosiilor apartinind de manastirile Inchinate din Moldova].
ZIMBRUL, II (1851), p. 65-67, 71-72.
- (1853), p. 56, col. II; Turcia.
Garda de Triest afirma a la Constantinopol circula zvonul ca In Tara
Romaneasca ar fi venit emisari secre(i, care s'ar sili a intarita pe poporul
Pe o coloana, se inseamna venitul pe care-I produceau mai inainte; pe a
roman... in contra concesiunilor privitoare la locurile sfinte, ce Poarta le
facu ambasadorului franjoz". Subliniaza ca guvernul roman e interesat mai
doua, venitul In producte; pe a treia, venitul dupe ultima arendare. Intr-un
smut comentariu din p. 65, se arata ca acest venit crescuse de la 92 505 mult de problema veniturilor de la manastirile inchinate.
a 173 226 de galbeni. 2735 281.95 (498) : 281.9
2726 281.95 (498) : 281.9 [Ofisul domnesc catre Departamentul Credintii prin care
ieromonahul Hrisant este orinduit egumen la manastirea
[Publicatie anuntind datele la care se vor face licitatiile
-
pentru arendarea mosiilor manastirilor inchinate din Tara
Romaneasca]. VEST. R., XVI (1851), p. 50: Departa-
Antiohia]. -
Sf. Spiridon Vechi din Bucuresti, supusa patriarhiei din
BULETIN [T. R.], 1853, p. 133.
mentul Credintii. 2736 281.95 (498) : 281.9
E vorba de manastirile Inchinate patriarhiei din Alexandria, St. dformint [Stire despre amestecul guvernului muntean in viata
gi manastirilor grecesti din Rumelia, muntele Athos si muntele Sinai. manastirilor inchinate]. G. TRANS., XVI (1853), p. 177,
col. I: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
2727 281.95 (498) : 281.9
Se da ca interesanta stirea Intaririi, prin ofis domnesc, a ieromonahului
[Departamentul Credintei publica lista manastirilor inchi- Hrisant ca egumen al manastirii Sf. Spiridon din Bucuresti, manastire inchi-
-
nate din Tara Romaneasca ale caror mosii se vor da in arena,
prin licitatii]. VEST. R., XVI (1851), p. 61-62.
Se publica o lista a manastirilor inchinate Sf. Mormint, ale celor rumelio-
nate.
2737 281.95 (498) : 281.9
ticesti, ale celor sinaiticesti si ale celor sfetagoricesti. [Arhim. Nichifor este orinduit igumen la manastirea
2728 281.95 (498) : 281.9
Mislea din judetul Prahova, inchinate la cea de jos numita
Tompateron, din eparhia Ioaninii si Velas"]. BULETIN -
lor manastirilor inchinate din Muntenia]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 96, col. I: Tiara romaneasca shi Moldavia.
-
[Stire despre marele succes al scoaterii la licitatie a mosii- [T. R.], 1853, p. 153.
2738 281.95 (498) : 281.9
[Stiri in legatura cu manastirile inchinate din Bucuresti].
Este vorba de licitarea a 40 de manastiri" [mosii de manastiri]. G. TRANS., XVII (1854), p. 19: Tier'a romanesca si
2729 281.95 (498) : 281.9 Moldavi'a.
S-au darimat, din ordinul stapinirii, peril de hanuri si alte zidiri la Sta-
[Anaforaua Sfatului Extraordinar Administrativ, catre vropoleos, Grecii, Sf. Ioan Nou, Sf. Ecaterina si Constantin Voda.
domnitorul irarii, referitoare la delimitarea imasului orasului
-
Iasi fata de proprietatile alaturate ale manastirilor inchinate].
ZIIVIBRUL, II (1851), p. 113, col. IIII: Moldaviea.
2739 281.95 (498) : 281.9
Lista de mosiile manastirilor inchinate ce sint a se arendui
Se publica gi rezolu(ia domneasca.

2730 281.95 (498) : 281.9

[Of is domnesc referitor la buna Intretinere a lacasurilor
bisericesti din Tara Romaneasca]. VEST. R., XVI (1851),
p. 265-266: Catre Departamentul Credintei; ZIMBRUL,
II (1851), p. 114: Tara Romaneasca.
InvitA departamentul sa is masuri ca egumenii de la manastirile inchinate
- -
din jars sa faca in termen de un an toate reparajiile necesare cladirilor
gi sa implineasca lipsurile de carp, vase si odajdii. Dace nu se vor conforma,
egumenii vor fi pedepsi(i gi chiar dendsi. Se va face gi o catagrafie a bisericilor
de prin sate, care au nevoie de repara(ii.
281.95 (498) : 281.9
2731
[Ofisul domnesc Care Departamentul Credintei referitor
la jalba unor egumeni ai manastirilor inchinate, prin care
cer lmbunatatirea conditiilor de arendare a mosiilor].
VEST. R., XVII (1852), p. 125.
- Se contests egumenilor greci dreptul de a intrebuinja veniturile mosiilor
2732
Causa monastirilor inchinate. -
p. 135-136, 139-140: Terra romaneasca si Moldavia.
281. 95 (498) : 281.9
G. TRANS., XV (1852).
Se prezinta istoricul gi stadiul chestiunii manastirilor inchinate, con-
damnindu-se purtarea calugarilor greci. Se reproduce un ofis din 15 aprilie
1852 al domnitorului $tirbei, prin care se interzicea manastirilor Inchinate sa
incheie invoieli mai defavorabile pentru jarani. Se exprima nadejdea unei apro-
piate rezolvari, In favoarea Principatelor, a chestiunii manastirilor inchinate.
2733 281.95 (498) : 281.9
a se arendui estimp prin licitatie.
p. 412; VEST. R., XVII (1852), p. 377-378.
-
Lista de rnosiile manastirilor inchinate, care urmeaza
BULETIN [T. R.], 1852,
Sint men(ionate mogiile manastirilor: Stavropoleos, Bradu, Sf. loan din
Bucuresti, Valea, Butoiu, Sf. Ecaterina, Radu Vorld, Mihai Vodd, Sf. Apos-
toli, Cotroceni, Clocociovul, Spirea din Deal si Sf. Spiridon Vechi.
estimp prin lititatie pe termen de patru ani incepatori de
la 23 Aprilie viitor anul 1854, Ianuarie 20. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 53-55, 57-59.
-
Sint trecute mogiile manastirilor: Sf. Gheorghe, Vacaresti, Comana,
Gruiul, Plataregtii, Negoestii, Sf. Sava, Razvanul, Caluiul, Sarindarul, Mis-
lea, Stavropoleos, Bucovatul, Nucetul, Banul, Golgota, Bradul, Babeni,
Dedulestii, Sf. loan din Focgani, St. Ioan din Bucuresti, Marginenii, Cotro-
cenii, Cascioarele, Sf. Apostoli, Radul Voda, Mihai Voda, Plumbuita,
Slobozia, Jitia, Clocociovul, Schitul Spirea din Deal, Zlatari, Sf. Spir -
don Vechi.
2740 281.95 (498) : 281.9
[Discutii asupra scopurilor cu care au fost facute in tre-
cut donatiile catre manastirile inchinate din Tarile Roma-
nesti]. G. TRANS., XVII (1854), p. 91, 95-96: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
manastirilor Inchinate din Moldova pentru sprijinirea noii Eterii.
281.95 (498) : 281.9
2741
[Mosiile monastirilor inchinate, din Moldova, ce se dau
in posesie si conditiile imposesuirii]. BULETIN [Mold.],
XXII (1854), p. 189-192: Departamentul averilor biseri-
cesti si at invataturilor publice.
2742 281.95 (498) : 281.9
-
[Mosiile monastirilor din Moldova inchinate Sf. Mormint
ce se dau in arenda]. BULETIN [Mold.], XXII (1854),
adaos la nr. 48, p. 1-2.
2743 281.95 (498) : 281.9
[Se anunta ca veniturile manastirilor inchinate din Tara
Romaneasca, care sprijinisera pe Stavrofori, urmau sa fie
trecute pe seama statului]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 319: Novissimu.
2744 281.95 (498) : 281.9

2734 281.95 (498) : 281.9

vor confisca]. -
[Se anunta din Iasi ca bunurile manastirilor grecesti se
G. TRANS., XVII (1854), p. 399: Depesia
telegrafica priv. a lui Wanderer".
[Rezumatul unei corespondente din Constantinopol, apa- Motivul: pentru tendinjele cele revolujionare ale acestora in contra
ruta in Gazeta de Triest", cu privire la atitudinea romani- Porlii gi a altor guverne".

136
www.dacoromanica.ro
281.95(498): 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA: RELATII
2745 G. I. 281.95 (498) : 281.9
cipatele Romane]. -
[Articol despre problema manastirilor inchinate in Prin-
G. TRANS., XVII (1854), p. 380-381,
384, 388, 392 -393: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Subliniaza importanta problemei. Comunica date statistice. Expune
parerile juridice in legAtura cu chestiunea proprietAtii asupra averii lor. Ple-
deaza pentru trecerea acestor averi In stapinirea statului. Expune masurile
care s-au luat in alte (Sri in acest sens, prin reducerea numarului manasti-
rilor si al calugarilor. Propune 55 se cerceteze si sa se is ca model felul cum
Rusia a solutionat problema.
2746 281.95 (498) : 281.9
[Ieromonahul Ambrosie este orinduit legiuit egumen la
manastirea Butoiul, din districtul Dimbovita, inchinate la
cea de jos numita Sf. Stefan de la Meteora"]. BULETIN
[T. R.], 1855, p. 386.
2747 281.95 (498) : 281.9
din Moldova].
23 Martie.
-
[Discutii cu privire la problema manastirilor inchinate
ZIMBRUL, III (1855), p. 225: Moldova, Ia
Intr-un articol semnat Redactia", in care era vorba de necesitatea
sprijinirii materiale a capelei romane din Paris, cirmuitorii greci ai
manastirilor inchinate din Moldova slot indemnati s5 afecteze o parte
din venitul acestor mAnastiri pentru capela din Paris. Se arata ca venitul
manastirilor inchinate din Moldova se ridica la peste 200.000 de galbeni
anual. Se subliniaza ca astfel s-ar putea indeplini macar cu ceva dorinta
testatorilor, care au cerut ca din averile donate sa se face acte de bine-
facere.
2748
lora inchinate din Moldova"]. -
281.95 (498) : 281.9
[Notita introductiva la Memuaril in cauza Monastiri-
FOILETONUL Z., I (1855),
p. 321, col. I.
Arata ca In acest moment, cind Intreaga presA europeana discuta
cauza manastirilor inchinate din Principatele Romane socoate de a sa
datorie 55 publice dupA invoire" acest project" al guvernului Moldovei, cu
scopul de a da o lamttrita idee despre nature 5i marsa unui asemine object ".
2749 281.95 (498) : 281.9
- Memuarri in cauza Monastirilorti inchinate din Moldova.
FOILETONUL Z., I (1855), p. 321-328, 329-336;
OLTULU, I (1857), p. 77-79, 81-83, 97-99, 161-163.
Sub acest titlu, se publics memoriul guvernului moldovean cu privire
la solutionarea chestiunii veniturilor de la mosiile manastirilor inchinate
din Moldova. Se precizeaza in at ea numarul acestora era de 215. Se prezinta
chestiunea, argumentindu-se drepturile statului moldovean, in lumina urma-
toarelor acte: hrisovul lui Vasile Lupu din 1664, o anafora din 1706, hrisovul
lui Grigore Ghica din 1748, at lui Alexandru Ipsilanti din 1799 si at lui loan
Sturza din 1828. Se prezint5 obligatiile acestor mAnastiri cuprinse in Regu-
lamentul Organic, precum si evolutia problemei piny in 1851. La sfirsit, se
fac urmAtoarele propuneri: egumenii vor fi alesi de catre mitropolitul ;aril,
delegatul locurilor sfinte si ministrul Cultului, impreuna. Mosiile mAnAsti-
resti se vor arenda de catre guvernul tarii, prin licitatie publics, in prezenta
de legatilor sf. locuri. Un sfert din venituri se va lua de titre fiscul local,
pentru lucrAri de utilitate publics. Un sfert se va versa la Departamentul
Cultului pentru. reparatii la locasurile bisericesti, salariile personalului lor
etc. Dona patrimi se vor tine la dispozitia sfintelor locuri.
tonul Z. text in limba romana si francczA.
In Foile-
2750 281.95(498) : 281.9
[Corespondent& de la Ia0, din 10 iulie, tradusa dupe
Wanderer", cu privire la chestiunea folosirii de catre Moldova
a unui sfert din veniturile manastirilor inchinate].
TRANS., XVIII (1855), p. 215: Tier'a romanesca si Molda-
- G.
vi'a.
Se comenteaza defavorabil refuzul Portii de a accepta aceasta folosire
a veniturilor calugarilor greci.
2751 281.95(498) : 281.9
-
[Notita referitoare la chestiunea manastirilor inchinate
din Principate]. ZIMBRUL, III (1855), p. 361-362.
Traducere din Jurnalul de Constantittopole [Le Journal de Constanti-
nople]. Se dezminte stirea ea principele Stirbei ar fi suspendat o cercetare
asupra manastirilor inchinate, in schimbul unei contributii plAtite de acestea,
in timp de cinci ani. Notita precizeaza ca niciodata n-a fost vorba de o cer-
cetare, iar in privin(a contributiei, mentioneazA ca, de peste 30 de ani, manAs-
tirile inchinate n-au plAtit nici un ban catre stat, ceea ce nu este drept.
www.dacoromanica.ro
281.95(498):281.9
2752 281.95(498) : 281.9
[Prezentarea unei corespondente din Ia0, publicata in
Wanderer", 32 §tiri cu privire la hotarlrile Divanului moldo-
venesc in chestiunea veniturilor manastirilor inchinate]. -
G. TRANS., XVIII (1855), p. 235: Ia0I, 25 Iuliu v.
Se arata ea Divanul hotaxise: o treime a veniturilor sa fie preluate de
fisc; o alts treime sa se pastreze in lard, pentru nevoi bisericesti si scolare;
o treime 55 se pia la dispozitia locurilor sfinte. Deocamdata, se vor biota
veniturile manastirilor in intregime, pita clod statul se va despAgubi pentru
sumele pe care, Incepind de la 1832, manastirile Inchinate erau datoare a le
plAti guvernului moldovean, din veniturile lor. Se subliniaza cu bucurie yes-
tea ca la demersurile guvernului moldovean s-ar alatura 5i domnitorul Tarii
Romanesti, Barbu $tirbei. Se arata ca el era un profund cunoscator al ches-
tiunii, incepind fare succes s-o rezolve in 1833-1834 5i 1843-1844. Se exprima
insa nelncrederea In agentii Principatelor la Poarta. Se aminteste ea agentul
actual al Moldovei, Fotiade, torpilase proiectul lui Ghica cu privire la pre-
luarea unei patrimi din veniturile manastirilor inchinate.
2753
Causa monastirilor inchinate.
(1855), p. 258, col.II: Ia§il.
281.95 (498) : 281.9
G. TRANS., XVIII
Comentariu introductiv la traducerea articolului din gazeta vienezA
Wanderer, ce se publics in p. 263-264, 267-268. -
Se subliniaza asema-
narea chestiunii manastirilor inchinate din Principate cu aceea a mosiilor
calugAresti din Italia si Spania, care fusesera preluate de stat. Se arata insem-
nAtatea vitals a rezolvarii acestei probleme pentru Principatele Romane,
considerindu-se favorabil demersurile guvernelor romine.
2754 281.95(498) : 281.9
-
sub administratiunea locurilorii sfinte.
41855), p. 263 [greit: 264]
-
Din istoria monastirilorii moldavo-romane§ti statat6re
G. TRANS., XVIII
264, 267-268: Ia01, In Augustil.
Traducerea unui articol aparut in Wanderer, tratind chestiunea manas-
tirilor inchinate din punct de vedere istoric, insistind mai ales asupra epocii
dinaintea domniilor regulamentare. SubliniazA influenta cAlugArilor greci
asupra clasei de mijloc 5i nepasarea tArAnimii fata de ei. InfatiseazA mijloa-
cele abuzive 5i frauduloase prin care calugarii greci se facuserl stApIni pe
aceste marl averi ale manastirilor inchinate.
2755
[Despre sinodul bisericesc care se tinuse la manastirea
281.95 (498) : 281.9
Neamtu §i In care conducatorii bisericii Moldovei se arata-
sera de acord cu punctul de vedere al Divanului, In chestiunea
veniturilor manastirilor inchinate]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 275: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Corespondent5 rezumatA din Wanderer, care semnalase de asemenea
atitudinea nepotrivita a unui cleric, partizan at egumenilor greci.
2756 281.95 (498) : 281.9
[Despre atentia acordata de foaia Wanderer" chestiunii
manastirilor inchinate si diferite date istolice in legatura
cu aceast& problema]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 286: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
2757
- G. TRANS., XVIII
Monastirile inchinate.
p. 290-291, 295-296, 303, 319.
281.95 (498) : 281.9
(1855),
Articole traduse din Wanderer, in chestiunea manastirilor Inchinate
din Principatele Romane, In care se prezinta stadiul probleme, dindu-se
ample amanunte asupra evolutiei ei, incepInd de la venirea generalulut Kise-
lef in Principate.
2758 281.95 (498) : 281.9
[Reproducerea unuia dintre articolele traduse de Gazeta
-
Transilvaniei" din ziarul vienez Wanderer", In chestiunea
manastirilor inchinate]. ZIMBRUL, III (1855), p. 830-
832, 837-839 [Revista].
E vorba de articolul aparut In foaia ardeleana in p. 295-296, 303.
2759 281.95(498): 281.9
[Departamentul Finantelor public& dispozitii cu privire la
hothrirea ca doua treimi din veniturile manastirilor inchinate
5a ramina in tars]. BULETIN [Mold.] , XXIII (1855), p.
293: Departamemtul de Finansu ; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 293: Novitale din nauntru.
137
281.95 498): 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA: RELATII
2760 281.95(498): 281.9
[Instructiuni In legatura cu hotarlrea guvernului moldo-
vean ca 2/3 din veniturile manastirilor Inchinate sa ramina.
In Cara].BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 305-306:
Departamentul Cultului si al Invataturilor publice.
Prin Intelegere cu Departamentul Finanlelor, arendasii (posesorii") de
mosii ale manastirilor inchinate sint instiintati sA nu dea egumenilor banii
inainte din cistiul Sf. Dimitrie anul curent". Iar cit privegte venitul din
acarcte, locuri cu bezmin, vii gi altele" ale mAnastirilor, sA nu li se dea egu-
menilor decit 1/3 din clgtiurile viitorului Sf. Dimitrie, iar restul sa -1 pastreze
pinA ce li se va core de tetra autoritAtile moldovenesti.
2761 281.95 (498) : 281.9
[Comentarii in legatura cu proiectul guvernului moldo-
vean de a dispune de a treia parte din veniturile manastirilor
inchinate]. ZIMBRUL, III (1855), p. 878: Revista.
Comentariu favorabil camel moldovenesti.
2762 Meledon, G. 281.95(498): 281.9
Chestia Monastirilor inchinate. ZIMBRUL, III (1855), p.
909-911, 913-915; G. TRANS., XVIII (1855), p. 347-348,
351, 355: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Justifica masura luata de statul moldovean ca o parte din veniturile
mAnAstirilor Inchinate se rAmIna In tarn. Face istoricul averilor manasti-
resti. Comenteaza ecoul pe care I-a trezit in presa europeana acesta chestiune.
Traduce o lungs corespondenta a Presei de Paris [La Presse] favorabila guver-
nului moldovean.
2763 M.teledon, G.I 281.95(498): 281.9
Chestea Monastirilor inchinate. ZIMBRUL, III (1855).
p. 973 975, 977-978.
Arata feint cum s-a intimplat ca veniturile atit de insemnate ale manas-
tirilor inchinate se fie folosite peste granitele tarii.
2764 281.95(498): 281.9
[Scrisoarea vizirala adresata domnitorului Moldovei prin
care se cere ridicarea sechestrului de pe mosiile manastirilor
inchinate]. ZIMBRUL, III (1855), p. 1031.
Sechestrul fusese pus pita la rezolvarea cererii Principatelor, catre
Poarta otomanA, cu privire la retinerea unei pArti din veniturile mAnAstiri-
lor inchinate. Este cuprinsa in articolul semnat de T. Codrescu, din p.
1029-1032.
2765 281.95(498): 281.9
[Suplica egumenilor greci catre domnitorul Moldovei, prin
care cer ridicarea sechestrului de pe mosiile manastirilor
inchinate]. ZIMBRUL, III (1855), p. 1032.
Scrisoarca este cuprinsA in articolul semnat de T. Codrescu, din p.
1029 1032.
2766 281.95 (498) : 281.9
[Stiri cu privire la incercarile domnitorului Ghica de a
obtine de la Poarta aprobarea de a desfiinta manastirile
grecesti din Moldavial. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 332: Turcia.
Ghica ar fi trimis emisari speciali in acest stop. El argumenteaza ca,
in ultimul timp, veniturile acestor manAstiri ar fi Post puse in serviciul unor
puteri strAine, inamice Turciei. Cere sa poata intrebuinta veniturile pentru
institutiile Principatului. Unii demnitari turd, care primesc de la patriarhul
Constantinopolului bani din aceste venituri, sprijinA opozitia pe care o face
patriarhul. Lordul Redcliffe ar fi gi of amestecat in discutie.
2767 281.95 (498) : 281.9
[Extras dintr-o corespondenta din Viena, aparuta in
ziarul Nordul" Le Nord" , cu privire la demersurile
guvernului moldovean la Constantinopol]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 908.
Se anuntA din Constantinopol ca acolo domneste convingerea cA Poarta
va aproba proiectul guvernului moldovean pentru secularizarea mAnAsti-
rilor grecesti din Moldova". Poarta ar fi Post impresionatA de argumentul
cuprins In memoriul moldovean ca veniturile acestor mtntstiri ar fi sprijinit
lupta Rusiei impotriva Imperiului otoman.
138
www.dacoromanica.ro
281.95(498): 281.9
2768 281.95(498): 281.9
O noutate mare. STEAOA D., I (1855), p. 43.
Se exprima speranta ca secularizarea averilor manastirilor grecesti din
Moldova se va realiza, cu toate staruintele depuse de patriarhul de la Constan-
tinopol pentru a Impiedica aceasta. Scurt articol tradus din G. de Nord.
281.95(498): 281.9
2769
[Traducerea unui articol din L'Independance Belge" cu
privire la stadiul chestiunii manastirilor Inchinate]. ZIM-
BRUL, III (1855), p. 915-916: Revista.
Traducerea e semnata M.[eledon]. Prezinta misiunea lui Negri gi
Rallet la Poarta, ca fiind aceea de a convinge guvernul otoman sA ineuvitn-
teze hotAririle guvernului moldovean cu privire la retinerea a 2/3 din venitu-
rile manastirilor inchinate pentru opere bisericesti, culturale, lucrAri publice
in Moldova. Arata ca guvernul otoman a numit o comisie de patru demni-
tad turd ca sa studioze chestiunea, in Constantinopol.
2770 281.95(498): 28L9
[Ynstiintare cu privire la ultima hotarire a guvernului
moldovean in chestiunea venitului manastirilor inchinate].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 341: Departamentul
Cultului si at Invataturilor publice.
Se anunta cA, in sedinta Consiliului Administrativ Extraordinar, sub
presedintia domnitorului, s-a hotarit sa se aprobe cererea egumenilor de la
mAnAstirile Inchinate. Acestia cerusera, ca pins la rezolvarea definitive, la
Constantinopol, a chestiunii, sa li se incredinteze mai departe veniturile
manastirilor, luindu -gi obligatia de a se conforma ulterior hotaririlor ce se vor
lua cu privire la destinatia acestor venituri.
281.95 (498) : 281.9
2771
[In urma unei petitii a egumenilor, s-a ridicat blocarea
veniturilor manastirilor inchinate] . GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 341: Novitale din nauntru.
2772 281.95(498): 281.9
[Comentarii asupra hotaririi Portii la demersul domnito-
rului Moldovei in privinta manastirilor inchinate]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 355-356: Principatele de la
Dunare.
Se traduce o corespondenta din Oeslerreichische Zeilung, in care se arate
cA Poarta a respins cererea lui Ghica, de a folosi pentru Moldova veniturile
mAnastirilor inchinate, gi i-a cerut sA ridice sechestrul aplicat pe ele. Se tra-
duce textul firmanului. In comentariu, se aproba cu satisfactie decizia Portii.
2773 281.95 (498) : 281.9
[Articolul despre actiunea guvernului moldovean pentru
folosirea unei parti din veniturile manastirilor inchinate].
STEAOA D., I (1855), p. 57, Iasii 3 Noemvri.
Se arata ca delegatii moldoveni, trimigi la Constantinopol pentru tra-
tarea acestei chestiuni, sint Negri gi Rallet. Se intercaleaza dour avisuri"
ale Departamentului Cultelor, privind aceasta chestiune: hotArirea cu pri-
vire la blocarea veniturilor de la mosiile manastirilor inchinate gi hotarirea
ulterioara, prin care se renunta la aceasta masurA, in urma petitiei egume-
nilor greci.
2774 Meledon, G. 281.95(498): 281.9
Tara Monastirile Inchinate. ZIMBRUL, III (1855),
p. 937-939; G. TRANS., XVIII (1855), p. 358-359: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Aratind ca-si tine fagAduiala de a informa cititorii despre desfAsurarea
chestiunii, Meledon traduce o corespondenta din Constantinopol, datata
22 oct., aparuta in ziarul Presa [ = La Presse?]. In acest articol, se is pozitie
favorabila cererilor guvernului moldovean. Se arata ca pretentiile clericilor
greci, ea vor fi in stare de a prezenta inscrisuri dovedind drepturile lor, nu
erau justificate, deoarece atit in 1828, cit si in 1834 n-au Post in stare se
arate aga ceva. Anuntind cA vor incepe dezbaterile comisiei, la Constanti-
nopol, ziarul exprimA indoiala cs vor ajunge la vreun rezultat, deoarece
patriarhii Constantinopolului gi lerusalimului nu vor fi reprezentati decit
prin interpugi, care vor avea misiunea de a tergiversa, sub pretextul de a
core not instructiuni. AratA ca reclamatia egumenilor, cA guvernul moldovean
le-a pus sechestru pe venituri, nu era justA. Guvernul ceruse arendasilor
se nu plAteasea cu anticipalie din veniturile cc urmau a se achita la Sf.
Dumitru viitor.
2775 281.95(498): 281.9
[Se anunta ca domnitorul Stirbei ar fi facut la Poarta
acelasi demers ca si domnitorul Moldovei in privinta mana-
stirilor inchinate]. TELEGRAFUL R., III (1855), p.
351-352: Principatele de la Dunare.
281.95(498):281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA: RELATII
2776 281.95(498): 28L9
[Extrase dintr-un nou articol aparut in Oesterreichische
Zeitung", in chestiunea manastirilor inchinate din Princi-
patele Romano]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 359:
Principatele de la Dunare.
Gazeta austriaci elogiaza hotArirea Portii de a da propriilor sai suditi
un some de dreptate". Califica gestul lui Ghica drept un pas de silS, dicta-
toric", arAtind ca a lost influentat de o partida care se uita dupa semne la
Pera si nu la PoartA. Subliniaza complexitatea chestiunii si ap8sarea finan-
ciara cc o prezintA pentru Principate. Elogiaza atitudinea retinuta a lui B.
$tirbei in aceasta chestiune si o da ca dovada despre loialitatea cu care co-
manda military austriaca, ce it influenteaza, respectA acordul ei cu Poarta.
2777 281.95(498): 281.9
[Comentarii in legatura cu chestiunea manastirilor inchi-
nate]. STEAOA D., I (1855), p. 85: Iasii 19 Noemvri.
Se precizeaza cA Poarta otomana nu a rezolvat Inca aceasta chestiune.
Se polemizeaza cu jurnalele din Colonia, din Austria si cu Telegraful Roman.
2778 Codrescu, T. 281.95(498): 281.9
[Articol cu privire Ia ultirnul stadiu at chestiunii mana-
stirilor inchinate]. ZIMBRUL, III (1855), p. 1029-1032:
Iasii, 2 Dechemvrie.
Codrescu aratl ca unele ziare franccze au Imbratisat punctul de vedere
al guvernului roman. Articolelc for au fost prezentate fie prin Gazeta Tran-
silvanici, fie prin Zimbrul. Citeva ziare germane insa au luat de curind ati-
tudine ostila. Se miry cA Telegraful Roman, organul conducerii biscricii roma-
nesti ortodoxe din Transilvania, a socotit de cuvinta sa sprijine acest punct
de vcdere ostil intereselor rominesti. Expune apoi situatia ultimelor denier-
suri moldovene. In intelegere cu domnitorul Stirbei, Ghica a hotarit, de acord
cu forurile consultative ale Moldovei, ca 1/3 din veniturile manastirilor inchi-
nate sa fie retinut de fin. Ca garantie, arenzile pentru mosii, cxigibile Ia Sf.
Dumitru, an lost poprite. Negri si Rallet an lost trimisi la Poarti sa pledeze
pentru aceasta mAsurA. Stirbei insa nu s-a alaturat acestei actiuni cu hota-
fire, asa cum promiscse. Calugarii greci an obtinut la Poarta retrocedarea
veniturilor de la mosiile in cauzA, sub promisiunea ea se vor conforma hota-
ririlor ulterioare. Text roman si francez.
2779 281.95(498): 281.9
[Scurt comentariu la articolul lui T. Codrescu din Zim-
brul" in chestiunea ultimelor demersuri cu privire la veniturile
manastirilor inchinate]. STEAOA D., I (1855), nr. 30,
p. 117-118.
Reproducind articolul din Zimbrul, fAri a-I numi pc autor, Steaoa Duna-
rii ii preceda cu o scurtt introducere. AratA atitudinea ostila a Telegrafului
Roman, care dczaprobase indirect mAsura fiscala a guvernului moldovean.
SalutS cu bucurie articolul din Zimbrul, afirmind a el l&rgeste discutia
siface apel la opinia publics ".
2780 281.95(498): 281.9
[Stiri din ziarul L'Inddpendence Beige" cu privire la
rezultatul misiunii lui C. Negri si Rallet pe linga Poarta].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 83: Turcia.
Sc anunta cA, incheindu-si misiunea pentru care staruisera mai multe
luni, cei doi trimisi se vor intoarco In tars. Ei venisera la Constantinupol
pentru a obtine aprobarea Portii fats de hotArirea guvernului moldovean
de a reline pentru nevoilc tArii o parte din veniturile dupl mosiile manasti-
rilor inchinate. Poarta ar fi incuviintat proiectele celor data guverne ale
Principatelor Routine.
2781 281.95(498): 281.9
[Poarta otomana a incuviintat proiectul domnitorilor din
Principate de a pune sub administrarea statului proprie-
tatile manastirilor inchinate]. ZIMBRUL, IV (1856), nr.
52, p. 2-3.
tire din Gazeta de Colonia lxolnische Zeitung), care aproba cAlduros
aceasta hotarire.
2782 281.95(498): 281.9
[Extras din ziarul L'Independence Beige" cu privire la
rezultatele misiunii lui Negri si Rallet pe linga Poarta].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 56, p. 1-2: Stirs atingatoare de
Principate.
Se aratA cS cei doi delegati, dupa ce an stat mai mutt° luni la Constan-
tinopol, au parisit orasul. Poarta a incuviintat proiectul de lege care i-a fost
www.dacoromanica.ro
281.95(498):281.9
supus de cAtre guvernul din Iasi si apoi si de cel din Bucuresti. Din punct
de vcdere financiar, manAstirile grecesti" din Principate se vor afla sub
controlul Ministerului Cultului, iar veniturile for se vor intrebuinta In
tars.
2783 281.95(498): 281.9
[Hotarirea Ministerului Cultului privitoare la arendarca
mosiilor manastirilor inchinate pe cinci ani, de la 23 aprilie
1858 pina la 23 aprilie 1863]. BULETIN [T.R.], 1857, supl.
la nr. 59, p. 1-3.
HotArirea este urtnata de Numirea mosiilor si a districtelor undo se
AA".
2784 281.95 (498) : 281.9
Lista de mosiile Mankstiiilor inchinate ce sant a se arenda
prin licitatie pe termen de cinci ani, socotindu-se de la 23
Aprilie anul 1858 si pina la 23 Aprilie 1863. BULETIN
[T.R.], 1857, supl. la nr. 59, p. 1-3: Ministerul Cultului.
Se publics numele mosiilor si ale districtelor unde se MIA. E vorba de
mosiile urmatoarelor manastiri: Sf. Spiridon Vechiu, ZiStari, Sf. Ecaterina,
Rimnicul, Marginenii, Razvan, Sf. Sava, Negoestii, Gruiul, PlAtarestii, Caluiu,
Comana, VAcaresti, Sf. Gheorghie, Dedulestii, Butoiul, Golgota, Stavro-
poleos, Banul, Valea, Bradu, Babenii, Nucetu, Bucovatu, SSrindaru, Sf.
Ioan din Foc.sani, Sf. loan din Bucuresti, Mislea, Baia de Amnia, schitul
Spirea din Deal, Cascioarele, Hotaranii, Plumbuita, Roaba, Sf. Apostoli,
Clocociovu, Jitia, Slobozia, Mihai Voda, Radu Voda si Cotrocenii.
2785 281.95(498): 281.9
Conditiile Mogiiloril Monastirilord inchinate. BULETIN
[1'. R.], 1857, urmare la supl. nr. 59, p. 1-2.
Docunientul specifics amSnuntit obligatiile arendasilor acestor mosii.
Cuprinde 32 de articole, ImpArtite in urmatoarelc capitole: Despre
locuri. Despre vite. Diferite indatoriri. Despre scutiri. Despre vii.
Despre paduri. Despre acareturi. Despre chipul posesiei (= arendArii). Despre
chezAsii si plata arcnzii. In art. 1 se specifics: Arendasul este dator a
pazi intru toate lntocmai dispozitiile noii legiuiri pentru indatoririle reci-
proce intre proprietari si muncitori". Primele 6 capitole articolele 2-21
se refers la raporturile arendasilor cu satenii, cu clacasii lndeosebi. Docu-
mentul se reproduce si in Buletin a. R.], 1858, urmare la supl. nr. 59,
p. 1 2.
2786 281.95(498): 281.9
[Se anunta expirarea termenului imposesuirii" m.filer
manastirii Aron Voda, inchinate patriarhiei din Constanti-
nopol]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857),
p. 218: Departamentul Cultului si al lnstructiei Publice.
2787 281.95(498) : 281.9
[Colonelul Eugen Alcaz este numit epitrop al averilor
manastirii Aron Voda]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 233: Departamentul cultului si at instructiei publice.
2788 Le paysan du Danube 281.95(498): 281.9
[Scrisoare deschisa adresata. comisarului Sardiniei in
Principate, Benzi, si tratind despre chestiunea secularizarii
averilor manastirilor inchinate]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 191-192: Lettres moldo-valaques.
Cuprinde si o evolutie istorica a chestiunii tratate.
2789 Le paysan du Danube 281.95(498) : 281.9
[Scrisoare deschisa adresata baronului de Richthofen,
comisarul Prusiei in Principate, in chestiunea manastirilor
inchinate si a unirii Principatelor]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], 1 (1857), p. 195-196: Lettres moldo-valaques.
Autorul pledeaza cauza unirii, aratindu-i avantajele, apoi sustine secu-
larizarea averii manastirilor Inchinate. Core sprijinul Prusiei.
2790 281.95(498): 281.9
Au Mdtropolitain de Moldavie, Cyrille par la grace de
Dieu, patriarche oecumdnique. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 236, col. III.
Scrisoarea patriarhului din Constantinopol, de la 19 apr./1 mai 1857,
prin care mitropolitul Moldovei este somat de a Inceta o anumita activitate
politica si de a se purta In asa Id, Melt sa merite ca Vogoride sa-1 recomande"
patriarhului.
139
 281.95(498): 281.9 BISERICA ORTODOXA ROMANA: RELATII 281.95(= 59) (439.1)

2791 281.95(498): 281.9 2801 281.95(498) : 281.9

Principautd de Moldavie.
(1857), p. 267-268: Varietes.
-
Memoire sur les eglises et les biens conventuels de la
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
Conditiile arenduirii mosiilor monastirilor de aici, inchi-
nate la Sf. Mormint, pe curs de 5 ani de la 23 Aprilie 1858
pin& la 23 Aprilie 1863. BULETIN [T. R.], 1858, p. 97-99:
Extras din documentele publicate Ia Iasi de guvernul moldovean. Ministcrul Credintii; ANUNT. R., V (1858), nr. 25, p. 3-4.
2792 281.95(498): 281,9 2802 281.95(498) : 281.9

patelor cu patriarhia din Constantinopol]. TELEGRAFUL

R., V (1857), p. 382-383: Sibiiu, 3 Dechemvrie.
-
[Comentariu despre viitoarele relatii ale bisericii Princi- [In cercurile de la Paris, se vorbeste de un memoriu, semnat
de citiva boieri din Principate, care s-ar fi dat in mina pleni-
potentilor reuniti la Paris si prin care se cere ca averile ma-
Se aproba tendinta Principatelor de a se dezbara de orice urma de tutela nastiresti, mai ales cele inchinate, sa fie puse sub juridic-
constantinopolitana.

2793 281.95(498): 281.9

guvernului"]. -
tiunea autoritatei civile si sub surveghierea nerniilocita a
NATIONALUL11, I (1858), p. 221, col. I.
$tirea este data in corespondenta particulars a Nationalului trimisa

G. TRANS., XX
(1857), p. 383, col. II: Tier'a romanesca si Moldavi'a,
-
[Zvon despre ruperea legaturilor ierarhice intre biserica
Principatelor si cea din Constantinopol].
de la Paris.
2803 281.95(498) : 281.9
387, col. I: Vera Romen6sca si Moldavia. Rezolutia Onorab. Caimacamii pe raportulil Consiliulul
Gaze la Transilvaniei socoate acest zvon ca destul de neserios, tinind seama
ca biserica Principatelor nu a Post subordonata aceleia din Constantinopol
din punctul de vedere at propriei sale cirmuiri.
5168, -
Administrativ extraordinar din 7 Noemvrie 1858 sub. N.
MONTT. OF. MOLD., I (1858), nr. 6, p. 1-2;
ZIMBRUL $T VULT., IV (1858), p. 60, col. I.
Raportul Consiliului Administrativ al Moldovei cere incasarea unor
2794 281.95(498): 281.9 ramasite din veniturile de la manastirile inchinate, pe care trebuia sa le per-
[Corespondenta trimisa din Paris foii Times", in care, ceapa statul. Rezolutia este favorabila; ea hotaraste ca suma ramasa de
intre altele, se amintesc hotaririle Divanului ad-hoc at Mol- plata sa fie achitata din subventia manastirilor grecesti,

-
dovei referitoare la independenta bisericii romine fats de
patriarhia din Constantinopol]. L'ETOILE DU D., II
(1857), p. 315: La presse europeenne sur les Principautes. 281.95( =59 ) ( ) Biscrici si capele roniiinegi
din straindlale
2795
Correspondance mal informee. - L'ETOILE DU D.,
281.95(498) :281.9

[Bruxelles], II (1858), p. 330-331: La presse europdenne sur

les Principaut6s.
Se combate o corespondent& trimisa din Bucuresti, la 20 decembrie
1857, foii 0st-deutsche Post, in care se sustinuse dependenta mitropolitilor
din Principate de patriarhia din Constantinopol. Se demonstreaza, cu citate
din Regulamentul organic, ca Principatele nu erau decit tinute a informa
pe patriarhul din Constantinopol asupra alegerii mitropolitilor, fara a-i cere
aprobarea.
2796 281.95(498) : 281.9
[Anafora in legatura cu procesul de impresurare" dintre
Epitropia Sf. Mormint, ca proprietary a mosiei Giurgesti,
ei fratii Ciuresti, proprietari in trupul mosiei").- GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 337-338: Mi-
nisteriul Dreptatel.
Procesul data dinainte de 1850 si fusese cistigat pe rind de fiecare din
cele doui parti. Acum se da fratilor Ciuresti dreptul de a-I redeschide.
La anafora, se adauga, in p. 338: Rezolujiea Er. Sale Priniul Caimacam
aprobatoare.
2797 281.95(498) :281.9
Lista de numirea Mosiilor de aici inchinate la comunitatile
din Rumelia, Alexandria si Antiohia, ce sint a se arenda prin
licitatie pe curs de 5 ani dela 1858 Aprile 23 inainte.
BULETIN [T. R.], 1858, p. 69-70: Ministerul Credintii.
Este vorba de manastirile inchinate din Tara Romaneasca.
2798 281.95(498) : 281.9
[Listele mosiilor manastirilor inchinate la comunitatile
-
din Muntele Sinai si Muntele Athos, ce urmeaza a se arenda
prin licitatie, pe curs de 5 ani]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 73-74: Ministerul Credintii,
2799 281.95(498) :281.9
2804
Biserica Roman& din Lipsca. - 281.95 (= 59) (43)
NATIONALULU, I (1858)
p. 268-269; FUME PT. MINTE, XXI (1858), p. 98-99.
Despre originea acestei capele si cum s-a fondat. Se arata cum negus-
torii greci, romani si bulgari au avut o capela, fondata de doi printi ruti care
venisera aci la studii, si cum ei s-au certat si atunci rornanii au fondat o nova
capela, pentru ei. La sfirtitul articolului, se face apel la credinciosii romani sa
contribuie Ia sustinerea acestei capele.
2805 281.95(=59) (43)
[ Despre capela romans din Lipsca
statutele ei]. NA-
Si
TIONALULO, 1 (1858), p. 395: Sciri din intro.
2806 281.95(=59) (43)
Statutele capelei romane din Lipsca. PREDICATORULD,
II (1858), p. 237-239.
- Intr-un preambul, negustorii romani participanti la tirgul din Lipsca
- arata cum s-a ajuns la construirea acestei capele: in 1858, la tirgul de Pasti,
nu li s -a permis accesul la capela greceasca, pe care o sustinusera si ei si pe care
o frecventasera 40 de ani. S-au hotarit atunci sa adune fonduri pentru o
capela destinata for si studentilor romani de acolo. Pins la tirgul din septem-
brie, capela a Post gata. In adunare, au ales 7 epitropi, din oratele Bucuresti,
Craiova, Ploiesti si Focsani, al caror nume se noteaza. Doresc s3 mareasca
contributia, astfel ca sa poata crea 2-3 posturi de cintareti, in care sa func-
tioneze studenti lipsiti de mijloace. Urmeaza apoi publicarea textului
statutelor. Casier a Post ales negustorul roman Petre Pop din Lipsca.
2807 Taisiulu 281.95(=59) (439.1)
[Corespondenta cu privire la biserica greco-romina" din
G. TRANS., XVIII (1855), p. 261: Ungari'a.
Pesta].
Pest'a 15 Augustu s. v. 1855.
Descrie slujba facuta la sarbatoarea Adormirii de catre D. Naco fos- -
tul arhimandrit din monastirul de Bodrog din Dieceza Aradana" , in pre- -
zenta patriarhului Raiacici si a mitropolitului roman. A slujit si Ghenadie

la Sf. Mormintii.
Ministerul Credintii.
-
Lista de numirea mosiilorti Manastiriloril de aici inchinate
BULETIN [T. R.], 1858, p. 89-90:
Popescu, profesor la Teologia romana din Arad. A cintat un cor compus din
actorii Teatrului national maghiar din Pesta.

Se annul& licitatia lor.
2800
Conditiile cu care se dau in
d'aici, inchinate la comunitatile
Antiohia, de la Aprilie 23 anul
1858, p. 90-92; ANUNT. R.,
Ministeriul Cultului.
281.95(498) : 281.9
arenda mosiile monastiresti
din Rumelia, Alexandria si
1858. BULETIN [T. R.],
V (1858), nr. 22, p. 1-3:
2808 M.[ariene] -scu, At. 281.95 (=59) (439.1)
[Corespondenta din Pesta referitoare la situatia religioasa
a romanilor din capitala Ungariei].G. TRANS., XX (1857),
p. 66, 70-71, 74: Pesta, 1 Martin n. 1857.
Descrie staruintele rornanilor pentru a avea o biserica in care sa se slu-
jeasca in limba Ion. Arata ca se ajunsese la cladirea unei biserici destinate
comunitatii grecesti §i celei romanesti din Pesta. Da informatii asupra per-
sonalului rorninesc al parohiei acestei biserici.

110
www.dacoromanica.ro
281.95(=59)(439.1) BISERICA ORTODOXA ROMANA BISERICA ROMANA UNITA 281.95.02

2809 281.95(=59) (439.1) 2820 281.95(-59) (44)

[Corespondenta din Lipova despre alegerea preotului §i [Apelul arhimandritului Iosafat catre romani, ca sa con-
parohului din localitate I. Miculescu, ca paroh al comunitatii tribuie pentru capela roman& din Paris]. TIMPULU, I
romanesti din Pesta]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. (1857), supl. la nr. 25, p. 2.
136-137: Lipova, 17/29 August 1858. Se publics atit apelul, cit $i contributiile in bani $i obiecte.
Semneaza: Mai multi parohieni".
2821 281.95(=59) (44)
2810 281.95(=59) (44) [Socoteala veniturilor si a cheltuielilor paraclisului roman
[tnfiintarea unui paraclis roman la Paris]. GAZ. DE din Paris, pe anul 1857]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
MOLD., XXVII (1855), p. 93-94: Novitale din nauntru. p. 42: Novitale din nauntru.
2811 281.95(=59) (44) 2822 281.95(=59) (44)
[Domnitorul Moldovei a ordonat Ministerului Cultelor sa [$tire despre dania facuta de Elena Greceanu capelei
dea 7000 de lei pentru capela din Paris, intemeiata de arhi- romane din Paris]. ROMANUL, II (1858), p. 33, col. III:
mandritul emigrant Iosafat]. G. TRANS., XVIII (1855), Bucuresti, 31 Ianuarie/12 Februarie.
p. 100, col. II: Jurnalele din Moldova. Se aratS ca scopul daniei era: clSdirea unei biserici romaneti la Paris
gi ajutorarea studentilor merituosi ce se aflau la studii in Franta. Totodata,
2812 281.95( =59) (44) se specifics in ce consta aceasta donatie. Din cronica semnatS de C. A.
[Stiri despre Paraclisul" capela romanilor din Pa- Rosetti.
ris]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 103-104: Prin-
cipatele dela Dunare. 2823 281.95(-59) (44)
Se aratS cS paraclisul a fost intemeiat prin straduinta arhimandritului Legs a la chapelle roumaine de Paris. L'ETOILE DU
Iosafat, pentru cei 200 de romani aflati in Paris. Domnitorul Moldovei i-a D. [Bruxelles], II (1858), p. 340.
fixat o subventie anuala de 7000 de lei, din bugetul Ministerului Cultului. Stiri despre donatia facuta de Elena Greceanu, in memoria fiului ei,
Constantin Greceanu, mort ca student la Paris. 0 parte din veniturile mosiei
2813 A.[lecsandri], V. 281.95( =59) (44)
Popeni a fost destinatS capelei romane de acolo.
Capela romaneasca din Paris. ROMANIA LIT., I (1855),
p. 138-139; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 124: Prin- 2824 281.95(-59) (44)
cipatele dela Dunare. [Amanunte despre insemnata donatie facuta de Elena
Apel pentru a contribui pe lista de subscriptie a Romdniei Literare, in Greceanu pentru cladirea capelei romane din Paris]. G.
sprijinul capelei romane din Paris, intemeiata prin contributia exilatilor TRANS., XXI (1858), p. 55, col. II: Teara Romaneasca
de la 1848. Subliniaza cS aceasta capela contribuie la intilnirea si infratirea si Moldavia.
moldovenilor cu muntenii. Se elogiaza gestul patriotic at donatoarei. Se aratS bunurile pe care le
donase. Se subliniazS ca scopul donatiei era dublu: de a face posibila zidirea
2814 281.95(=59) (44)
capelei si de a pune la dispozitia studentilor romani saraci 5i merituosi din
[Se anunta ca Scarlat conte de Rosetti, fund in trecere Paris o sums fixa anuala.
prin Sibiu, a cumparat de la Tipografia Diecezana mai multe
carti rituale, pentru capela romana din Paris]. TELEGRA- 2825 281.95(-59) (44)
FUL R., III (1855), p. 124: Principatele dela Dunare. [Elena Greceanu doneaza averea fiului ei, mort la Paris,
2815 281.95(=59) (44) capelei romane din capitala Frantei]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 66: Novitale din nauntru.
[Arhimandritul Iosafat, fondatorul capelei romanesti din
Paris, multumeste domnitorului Moldovei pentru sprijinul 2826 281.95(=59) (44)
acordat]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 143: No- [Se face cunoscut ca parintele Iosafat a trimis la redactia
vitale din nauntru. Nationalului" o lista in care se pot inscrie cei ce vor sa con-
tribuie la intretinerea capelei de la Paris]. NATIONALULU,
2816 Redactia 281.95(=59) (44) I (1858), p. 260: Sciri din untru.
[Articol de indemn la sprijinirea cu bani a paraclisului
roman din Paris]. ZIMBRUL, III (1855), p. 225: Mol-
dova. 281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA
Relatind imprejurarile in care s-a intemeiat, in 1848, capela, se face (GRECO-CATOLICA)
apel catre arhiereii moldoveni sa contribuie la subscriptia deschis5 de Depar-
tamentul Cultului, pentru acest Meal. De asemenea, cirmuitorii greci ai manas-
tirilor inchinate din Moldova slut sfatuiti sa doneze qi ei o parte din venitul 2827 Moldovanu, $tefanu 281.95.02
acestor manastiri, care s-a ridicat la peste 200 000 de galbeni pe an, ca sa Indice cronologicu cu Documente biserices[c]i de la a.
respecte macar ceva din testamentele ctitorilor tor. 1688-1752 (Nu pre cunoscute). FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 265-266, 269-270; XVIII (1855), p. 1-3, 5-6.
2817 281.95(=59) (44) Diferite date istorice indicSri de documente in legatura cu imprejura-
Socoteala biserici din Paris pe anul 1855. STEAOA rile in care s-a creat §i s-a organizat biserica romana units din Transilvania.
D., II (1856), p. 48.
Lista de donalii primite §i cheltuieli fScute, in anii 1853 1855. 2828 281.95.02.
0 proba din acte si fragm. din istori'a besericdsca ce se
2818 281.95(=59) (44) tiparesce in Blasiu prin D. Canonic Timoteu Cipariu.
[Arhimandritul Iosafat, Intemeietorul paraclisului roman FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 96.
din Paris, a sarbatorit dezrobirea tiganilor din Moldova]. Se reproduce un fragment din partea I, cu titlul: A. De orlu progresu,
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 29: Novitale din conversione valachorum, episcopis item archiepiscopis et metropolitis comm.
nauntru.
Apelul arhimandritului adresat poporcnilor sai romani". Adresa din 2829 281.95.02
Paris: 22, Rue Racine. UrmeazS socoteala capelei din Paris, pe anul 1855". Religio despre metropoli'a romana. FOAIE PT. MIN-
TE, XVIII (1855), p. 93-96, 101-103, 105-110.
2819 281.95(=59) (44) Traducerea unui articol apSrut in foaia literara-bisericeasca maghiarS
Socoteala Capelei Romane din Parisii pe anulil 1856. Religio, sub titlul: Istoria matrei biserici romane i a S. Scaun metropolitan
CONCORDIA, I (1857), p. 35-36. din Alba Carolina. Se incearca a se aduce argumente in favoarea tezei cre§-
Arhimandritul Iosafat publics numele si sumele donatorilor, prccum tinarii prin colonistii romani. Se aduc argumente si dovezi cu privire la exis-
§i sumele cheltuite. tenta mitropoliei de rit ortodox din Alba-Iulia pins la 1706, deci si dupa

141

www.dacoromanica.ro
 281.95.02 BISERICA ROMANX UNITA
despartirea in doua a bisericii romane din Transilvania. Se critica greseala
facuta de loan Pataki, prin acceptarea desfiintarii mitropoliei de Alba-Iulia.
Se amintesc incercarile lui Inocentiu Klein de a restabili situatia, de a com-
bate intrigiM iezuitilor, precum si persecutiile la care a fost supus episcopul
Klein.
2830 28195.02
Bula canonisarei episcopiei Fagarasiului. - FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 101-103.
Textul latin din 1721.
2831 281.95.02
[Documentul latin de excomunicare a iezuitului Iosef
Balog, de pe ling& episcopia greco-catolica. de Fagaras, anul
1747]. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 107-108.
2832 281.95.02
[Scrisoarea episcopului Inocentiu Klein catre protopopul
Inane Szakadati, din 15 iulie 1747]. - FOAIE PT. MINTE,
XVIII (1855), p. 108-109.
Text latin. - Inocentiu Klein relateaza persecutiile la care a fost supits,
pins la renuntarea la episcopal.
2833 Un fiu cucernic roman 281.95.02
Viata episcopului Vulcan. - FOAIE PT. MINTE, XVII
(1854), p. 105-107, 113-115, 117-118.
Biografia amanunlita a episcopului Samuil Vulcan.
2834 281.95.02
[Redactia dezminte zvonul, mentionat pinb. si intr'un
document public", ea, in 1848-1849, roma'nii ar fi devastat
circa 300 de biserici de ale unitilor]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 186-187.
Dczmintirea se face dupa ce se anunlase cA din Rusia mai sosise o colecta
de 786,40 de florini, pen tru restaurarea bisericilor sirbegti devastate in anii
1848 1849.
2835 281.95.02
Supplica pentru conchiamarea unui sinodu completu spre
allegerea Episcopului unitu d'in Transilvania. - MAG. IST.,
tom. VII (1851), p. 85-88.
Cerere adresata, Ia 5 septembrie 1850, Ministerului din Viena, de catre
delcgalii naliunii romane de ritul greco-catolic.
2836 281.95.02
Protestu incontra mestecarii Primatelui Ungariei in lu-
crurile bisericei Romane. - MAG. IST., tom. VII (1851),
p. 89-93.
In privinta romanilor greco-catolici si a reinfiintarii mitropoliei de Alba-
lulia. Semneaza, Ia 19 septembrie 1850, delegatii naliunii romane.
2837 281.95.02
Notificatione. - MAG. IST., torn. VII (1851), p. 93.
Se anunta ca imparatul a confirmat, 1a 12 decembrie 1850, reactivarca
arhicpiscopatului greco-catolic din Alba-Iulia si infiintarea a doua episco-
pate, la Gherla si Lugoj.
2838 281.95.02
[Hotarirea imparatului Austriei pentru reactivarea mitro-
poliei greco-catolice din Balgrad Alba-Iulia - 5i infiin-
tarea a doua episcopi, la Gherla gi Lugoj]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 71, col. II: Instiintare. Sibiiu, 25 Februariu
1851
2839 281.95.02
Cuva.ntul gratulatorlu al junimel romane din monarhia
austriack studi6se la universitatea din Viena, rostit catea
prealuminatul si preasAntitul arhipastoriu Alexandru Sterca
Sulutiu cu ocasiunea denumirel sale. - FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 4-5.
Se exprima convingerea ca mare parte din suferintele poporului si bisce
rich se datorau chiar unora dintre romani. Exemplu: cei doi episcopi pre -
cedenli. Ei n-au mai vrut sa apiece urechea la popor. Se reamintesc boa-
ririle luate In adunarea de pe Cimpul Libertatii de catre uniti sl ortodocsi
deopotriva. Se tncheie cu un inclemn pentru arhiepiscop, sa lucreze in unire
cu poporul. La sfIrsit, se rezuma In citeva cuvinte raspunsul cpiscopului.
142
www.dacoromanica.ro
281.95.02
2840 $ulutiu, Alesandru St.[erca] 281.95.02
[Scrisoare catre redactor]. - FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 71.
In legatura cu Cuvlintul gratulatorla al junimef ramble publicat in
nr. 1 din acel an, se plinge ca nu s-au reprodus in intregime si cele spuse
de el. Cere sa se adauge indemnul sau catre tinerime, de a se consacra
numai studiului si de a respecta pe cei mai batrini.
2841
281.95.02
[Stire despre reintoarcerea in Transilvania a episcopului
de Blaj, Alexandru Sulutiu]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 88, col. II.
Episcopul se uprise pentru un timp la Simlcu. I se urcaza bun venit.
2842 281.95.02
[$tiri despre apropiata hirotonire a cpiscopului Sulutiu].
- G. TRANS., XIV (1851), p. 224: Sibiiu, 10 Iul. n.
Se anunta Intarirea sa de catre Curtea de la Viena si dc catre papa si
se vesteste apropiata hirotonire, la Oradea. Se exprima narlejdea ca noul
episcop va sti sA aleagA bine pe cei din jurul sau.
2843 281.95.02
[Stire despre apropiata sosire la Blaj a noului episcop,
$ulutiu]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 236.
Se comenteaza cu bucurie asteptatul eveniment, anuntindu-se cA Sulu -
liu urma sa fie hirotonisit la Oradea Mare, in ziva de 15/27 iulie.
2844 Catone Censoriul 281.95.02
[Corespondentil din Biharia asupra chestiunilor biseri-
cesti locale]. G. TRANS., XIV (1851), p. 242-243, 245-
247: Din Biharia, Iuliu 1851.
Critics nivclul moral 0 cultural al preutimii rumane. Vesteste tinerea
unei apropiate conferinte in vederea crearii episcopatelor din Gherla si Lugoj.
In corespondenta, vorbeste si dc alto probleme.
2845 281.95.02
[ Despre numarul mic al moralistilor" din Blaj demni
sa devina preoti]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 258, col. H:
Blajiu, 26 Iuliu.
Corespondentul core ca cei ce no se dovedisera destoinici s3 no fie pri-
miti nici de cealada episcopie". - E vorba de candidatif de preoti care, in
loc de seminar, urmeaza un curs redus.
2846 281.95.02
[Se consemneala zvonul ca. episcopul Sulutiu s-a imbol-
navit si a., din aceasta cauza, hirotonisirea lui se va amina
pentru 27 iulie]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 258, col. II:
Blajiu, 26 fuliii.
2847 A. B. 281.95.02
[Scurt comentariu in legatura cu hirotonisirea episcopului
$ulutiu al Blajului]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 266,
col. I: Dela Somcs, 13 August.
Isi exprima speranta ca, intrind Sulutiu In Blaj pe o ulita, aluatul cel
vechiu, stricacios si periculos sa iasa pe cealalta", - precum fusese odata
silit a iesi iezuitul la intrarca episcopului Grigorie Maior". lar despre consis-
torialisti", spera ca vor mai lucra cite ceva si afara de acte", precum au
facut Sincai, Pctru Maior si altii.
2848 281.95.02
[Corespondent& in care se relateaza solemna primire la
Cluj a noului episcop unit al Transilvanici, Al. Sterca Sulutiu].
- G. TRANS., XIV (1851), p. 286-287: Clujiu, 31 Aug.
Episcopul, in drum spre Blaj, se oprise la Cluj, in zilele de 29 si 30 august.
2849 V. 281.95.02
[Scurta corespondenta. in care se anunta plecarea episco-
pului Sulutiu din Simleul Silvaniei la Blaj]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 290, col. II: Simleul Silvaniei, 16/28 Aug.
Se anunta plecarea episcopului si i as fac toate urarile de bine.
2850 281.95.02
[Relatare despre primirea solemna., la Blaj, in ziva de
4 sept. 1851, a noului episcop, Sulutiu]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 295, col. II: Blaj, 5 Sept. n.
281.95.02 13ISERICA ROMANA UNITA
2851 [$ulutiu, Alexandru Sterca] 281.95.02
Cerculariul Dlui episcop roman din Blajiu catra subor-
donatil sal pastor! sufletescl. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 301-302.
Alexandru Sterca $ulutiu reglementeaza ImbracAmintea diferitelor cate-
gorii de preoti si portul barbil, astfel ca tinuta for sl fie cit mai conforms
cu misiunea de indrumatori ce le revenea In acel timp. Tot in acest stop,
le cere s5 duel o vials morall sa-si imboglteasca sufletul prin lectura car-
tiler.
2852 281.95.02
[Corespondents In care se comenteaza circulara din 2
sept. 1851 a episcopului $ulutiu, prin care recomandase
preotilor moralitate si lectura cartilor]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 322-323: Blajiu, 24 Sept.
Se rezuml aceasta circularl, comentindu-se favorabil.
2853 281.95.02
[Corespondenta in care se dau amanunte despre apropiata
conferinta de la Oradea Mare, pentru organizarea mitropoliei
unite a Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 309,
col. II: Blajiu, 13 Sept.
Corespondentul arata ca se altepta cu nerSbdare sl se vadS ce atitudine
urma sa adopte noul episcop, Sulutiu, fats de problemele reorganizSrii de-
rului unit. DA apoi amanunte asupra scopului participantilor viitoarei
conferinte de la Oradea Mare.
2854 281.95.02
[$tiri bisericesti gi scolare din Blaj]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 318, col. I: Blajiu, 23 Sept.
Despre: conferinta de Ia Oradea, In vederea cresrii mitropoliei unite;
numirea lui N. Manu ca redactor al seminarului clerical; imbunatatirea inven-
tarului gimnaziului; numirea lui Const. Papfalvi in demnitatea de canonic.
2855 281.95.02
[Sarbatorirea la Blaj, in prezenta episcopului Alex. Su-
lutiu, a zilei numelui Imparatului]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 327: Blaj, 22 Sept. n.
Se descrie ceremonia, arStlndu -se ca episcopul nu putuse oficia, ncavind
Inca velmintele sfinte, cad cele dinainte fusesera distruse in 1848-1849.
2856 281.95.02
[Corespondents In care se anunta plecarea episcopului
Sterca Su lutiu din Blaj la Sibiu, spre cortenirea Es. Sale
D. gubernatoriu civil si militariu"]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 327: Blaj, 22 Sept. n.
De la Sibiu, episcopul urma sa piece la Oradea Mare la cunoscuta cen-
tering". Sulutiu trebuia 55 fie la 20 octombrie n. Ia Oradea.
2857 281.95.02
[Vizita episcopului Al. Sterca Sulutiu la Sibiu]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 334, col. II: Sibiiu, 17 Oct.
Se arata ca demnitarul bisericesc vizitase pe guvernator gi pe episcopul
$aguna. Redactia exclaml: Dea Domnul ca improscata fratil confesionall
el se restabileze spre fcricirca poporului".
2858 281.95.02
la Oradea Mare].
Urbea mare, 20 Oct.
.
[Scurta corespondents despre vizita episcopului Sulutiu
G. TRANS., XIV (1851), p. 343, col. II:
Se pune In legatura prezenta sa cu conferinta fruntalilor bisericii remark
unite, In vederca infiintarii mitropoliei.
2859 281.95.02
[$tire despre trecerea episcopului Sulutiu prin Sibiu, chip&
reintoarcerea sa de la Oradea]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 353, col. II: Sibiiu.
2860 281.95.02
[Corespondent& in care se da sugestia ca, in locul unei
episcopii unite, sa se infiinteze o universitate romana].
G. TRANS., XIV (1851), p. 358: Blajiu, 2 Noemvrie.
www.dacoromanica.ro
281.95.02
2861 281.95.02
Circulariul episcopului roman Alessandru $t. Slulutiu din
1 Dec. 1851. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 389-
391.
Diferitc instiintari marunte cake clericii parohi.
2862 281.95.02
[Articol despre activitatea episcopului Sulutiu, cu prilejul
implinirii a 37 de ani de la hirotonisirea lui ca preot]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 417-418: Blajiu, 6 Dec. 1851.
Se enumera toate realizArile Si initiativelc sale ca episcop in domeniul
biscricii si al scolii. Se arata el, pentru selectarea celor mai bune elemente,
a decis ca noile posturi libere, alit cele bisericesti cit si cele din invAtAmintul
gr. cat., sa no se atribuic decit prin concurs. A cautat sl reduca numarul
teologilor moralisti".
2863 281.95.02
[Polemics cu biserica units din Blaj, pe motivul numirii
preotilor]. G. TRANS., XIV (1851), p. 411: Viena, 15
Dec.
Se ataca propunerca bIljeana ca preotii 55 no mai fie alesi de poporeni,
ci numiti.
2864 0 0 281.95.02
De sub codrul Satmarelui, 7 Septemv. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 334-335, 343.
Discutl imprejurari locale. Se plinge de micul numar al functionarilor
romlni. Ca sa demonstreze nccesitatea unei proportii mai mad pentru romini,
expune organizarea administrative a comitatului Satu-Mare, pc subcercuri
si comune, aratind ce fel de populatic au. Critics felul curn majoritatea preo-
tiler romini faccau datoria, in biserica si scoala. Ti acuzA de lipsa de patrio-
tism si de ostilitate fats de preotii veniti din partile Transilvanici.
2865 M. 281.95.02
Ungu-
[Articol cu privire Ia raportul dintre Ardeleni" gi
reni" in conducerea bisericii gr. cat. romine din dieceza
Oradiei Mari]. G. TRANS., XV (1852), p. 66: Urbea-
mare. Inca mal ceva.
Polemizeaza cu afirmatiile flcute anterior intr-o corespondent) datatl
De sub codrul Satmarelui 7 Sept. Corespondentul din Satu-Mare afirmase
ca preotii veniti din Transilvania erau persecutati de conduccrea diecezei.
M. respinge aceasta afirmatie si indeamal la incetarea vrajbclor dintre
romini.
2866 Fran. H. 28 L95.02
[Scurta corespondenta, prin care anunta Ca se acordase
preotilor greco-catolici din partite Satului Mare congrua
anuale" de 300 de florini]. G. TRANS., XV (1852), p. 45:
Piscolt, 25 Ian. c. v.
2867 281.95.02
[Scurt comentariu Ia numirea lui Simion Balint ca pro-
topop onorar]. G. TRANS., XV (1852), p. 85: Alba-Iulia.
Intr-o corespondenta din Alba-Iulia, se inregistreaza cu bucurie aceasta
;tire. Balint fusese numit protopop onorar in parohia sa de la Rolia Montana.
2868 [Sulutiu, Al. Sterca] 281.95.02
[Extrase din brosura sa Cuvintarea care ...... Cu ocasiunca
solemnel suiril sale In Scaunul Episcopesc, au slobozit-o catra
tot Clerul sau gi Poporul Roman"]. FOAIE PT. MINTE, XV
(1852), p. 86-88 [urmarea nu s-a mai publicat].
In acest fragment, Al. St. Sulutiu sustine el nu a dorit demnitatea epis-
copala, stiind ce povara inscamnl, dar s-a supus la chemare, din dragostea
sa pentru popor, patrie 1i religie.
2869 [Muresianu, Jacob] 281.95.02
Premisele Redactiunei la reproducerea acellorasi. FOAIE
PT. MINTE, XV (1852), p. 85-86.
Comentarii la cuvintarea lui Al. Sterca $ulutiu Ia suirea sa in scaunul
episcopesc. SubliniazS ca reproducerea In Foaie (la p. 86-88) a Cdteva passa-
ge... din cuvintarea episc. Al. Sterca $ulutiu, la urcarea sa In scaunul epis-
copesc cuvintare ce aparuse in brosura mai de mull s-a Meta din dorinta
redactiei de a publica documente istorice romanesti, indiferent de tablra
religioasl din care fac parte autorii tor.
143
281.95.02 DISEROCA ROMANA UNITA 281.95.02

2870 281.95.02 2880 281.95.02

[Corespondent& in care se exprima recunostinta pentru
ajutorul de 60 000 de florini acordat de catre imparatul
Austriei pentru repararea bisericilor romane deteriorate prin
luptele din 1848 1849]. G. TRANS., XV (1852), p. 142-
143: Blajiu, 9 Maiu.
2871 281.95.02
[Corespondenta din Blaj in care se combate zvonul lansat
de rauvoitori ca ortodocsii ar fi distrus bisericile unite in
1848-1849].G. TRANS., XV (1852), p. 233: Blasiu, 3/15
Iuliu 1852.
2872 M. 281.95.02
[Scurta corespondenta despre vizita episcopului Alexandru
Sulutiu in Muntii Apuseni]. G. TRANS., XV (1852), p.
254: Abrud, 20/8 c. v.
Se arata ca episcopul fusese primit cu bucurie de intreg poporul roman,
fara osebire de confesiune".
2873 Maiorescu, I. 281.95.02
0 dechiaraciune personale. G. TRANS., XV (1852),
p. 260.
loan Maiorescu dozmintc zvonul c5 ar fi avut un amestec in chestiunca
pastoralci emise do episcopul de Fagara5. Afirma ca, atit timp cit episcopul
de Fagara5 a lost la Viena, nu i-a vorbit nimic in aceasta chestiune. Se
declara impotriva certurilor confesionale.
2874 281.95.02
De supt Calimani. Sept. 1852. Articlu scurt. G. TRANS.,
XV (1852), p. 273-274, 285-286, 297-298: Foiletonul.
Sc arata ca inutila 51 daunatoare infiintarea episcopiilor unite de Gherla
5i Lugoj. Se core sa se dea o mare atentie invatamintului 5i se afirma ca episco-
piilc n-ar fi de folos de cit daca ar sprijini dezvoltarea acestui invatamint. Se
discuta greaua situatie financiara a gimnaziului din Blaj, sugerindu-se diferite
solutii. Se arata utilitatea linerii sinoadelor.
2875 281.95.02
[Apropiata plecare la Viena a episcopului Alexandru Su-
lutiu, in cauza mai multor objete atingatoare de biserica
gi scoala."]. G. TRANS., XV (1852), p. 262, col. I: Blajiu
7/9.
Scurta corespondenta, in care se mai arata ca Sulutiu se intorsese din
vizita facuta in /Agile muntene".
2876 281.95.02
[Stire despre plecarea episcopului $ulutiu la Viena].
G. TRANS., XV (1852), p. 309, col. II: de pc Tarnava.
Se anunta ca episcopul plecase insotit de vicarul Rocnei, Macedon Pop.
2877 281.95.02
[Corespondent& despre colectele facute de episcopia de
Oradea in folosul unor institutii bisericesti straine]. G.
TRANS., XV (1852), p. 365: Lunga Baiea mare, Noemv.
Se critics colectele fScute din initiativa episcopiei unite orSdene in folosul
unei mSnSstiri din Silezia 5i al unei biserici de pe muntele Libanului, cerindu-se
sa se faca colecte in interesul romanilor, de pilda pentru infiintarea unei aca-
demii romane" la Beius.
2878 281.95.02
[Despre necesitatea de a se contopi parochiile necalifi-
cate de clerici"]. G. TRANS., XV (1852), p. 391: Blasiu,
28 Decemvre.
Se core ca din 3, 4 5i 5, sa se faca numai una 5i buns... ", avind in fruntea
ei un paroh, ajutat de mai multi capelani 5i diaconi.
2879 [$ulutiu, Al. Siena] 281.95.02
[Circulars din 25 nov. 1852 a episcopului Sulutiu, prin
care dispune ca tinerea adunarilor sinodale partiale" sa se
faca doar cu aprobarea autoritatilor]. G. TRANS., XV
(1852), p. 391: Blasiu, 28 Decemvre.
In aceea5i circulars, da instructiuni privind extrasele din matriculele
botezatilor, pe care trebuiau si le elibereze preotii in vederea operatiunilor de
recrutare, 5i informeaza asupra dcschiderii cursului public pentru invatarea
moralistilor", In vederea completSrii parohiilor vacante.
[Se anunta ca preotilor romani gr. cat. din comitatul
Satmarelui li se aprobase plata salariului incepind de la 1
nov. 1849]. G. TRANS., XVI (1853), p. 21: Ungaria.
Piscolt, Ian. 18 c. n.
Aducindu-se multumiri guvernului austriac pentru aceasta decizie a sa, se
face apel la dSrnicia preotilor, care vor avea astfdl de incasat o sums frumoasa
din urma, 55 jertfeasca ceva din ea pentru gimnaziul din Beius §i presa roma-
neasca.
2881 281.95.02
[Corespondents de la Reghin despre tinerea unui sinod
protopopesc al unitilor]. G. TRANS., XVI (1853), p.
183: Reginu, 11 Iuniu.
Se discutase problema fondului pentru ajutorarea preotilor sSraci,
apoi aceea a §colilor eparhiale. In sfirsit, se hotSrise punerea unor in-
scriptii, inchinate salvSrii imparatului din ultimul atentat, pe cele trei
biserici de piatra nou cladite, de la Gurginiu [Gurghiu], Casva 5i Chiheiul
de Sus, 5i ridicarea unei Crud de 5 1/2 stinjeni pe cimpul Reghinului.
2882 M. 281.95.02
[Corespondent& din Oradea Mare privind examenul tinut
pentru ocuparea unor parohii vacante]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 187-188: Ungaria. De lunga Urbea-mare, 21
Iuniu.
Autorul arata ea nu fusese bine ca doar presedintele sa propuna tezele
5i infati5eaz5 starea mizera a preotilor romani fats de cei romano-catolici.
2883 281.95.02
[Corespondents despre sinodul eparhial unit de la Abrud,
din 4 mai 1853]. G. TRANS., XVI (1853), p. 192-193:
Dintre muntii apuseni.
Se infati5eaz5 cele hotarite In privinta fondului dificicnte viduo
orfanale", adica pentru ajutorarea preotilor sSraci, a vaduvelor 5i a orfanilor
de preoti.
2884 U. Cl. 281.95.02
[Corespondenta despre situatia bisericii romane unite din
dieceza Muncaciului]. G. TRANS., XVI (1853), p. 255-
256: Ungari'a. Muncaciu, 4 Augustu.
2885 281.95.02
[Stiri in legatura cu separarea de episcopia din Muncaci
a circa 100 de parohii gr. cat, din Satumare, Ugocea gi
Marmatia", trecute de curind sub jurisdictia noii episcopii
a Gherlei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 392: Transilvania.
Din Satumare.
Se combats atitudinea unora dintre enoria§ii neluminati, care regretau
vechea dependents de episcopia din Muncaci. Se exprima speranta ca episcopul
Gherlei va 5ti sa-i aduca pe calea cea buns.
2886 281.95.02
Unu cerculariu episcopescu din Blasiu. FOAIE PT.
MINTE, XVI (1853), p. 337.
Cuprinde diferite instructiuni pentru parohii gr. cat., intre care 5i uncle
cu privire la cursul §colasticesc pentru invatarea moralistilor", precum 5i
Indemnul de a citi Bibliotheca manualis Ecclesiae patrum, auctore D. Pet.
Ios. Tricaletio".
2887 281.95.02
[Din cuvintarea papei in consistoriul secret din 19 dec.
1853]. G. TRANS., XVII (1854), p. 2, col. II: Sibiiu,
10 Ianuariu.
Expune opera sa de reorganizare a bisericii greco-catolice din Transilvania.
Vechea episcopie a Fagara§ului a primit titlul de Alba-lulia 5i a Post ridicata
la rangul de mitropolie. S-au creat not episcopii, la Lugoj 5i Sibiu ( ?) [= Gherla].
Biserica OrSzii Mari a Post desfacuta de arhiepiscopatul Strigoniului.
2888 281.95.02
[$tire In legatura cu ecoul pe care 1-a avut in Blaj vestea
reorganizarii bisericii greco-catolice romane, prin crearea mi-
tropoliei de Alba-Iulia]. G. TRANS., XVII (1854), p. 13:
Monarchi'a austriaca.

144
www.dacoromanica.ro
281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA 281.95.02

2889 281.95.02 2900 G. M. 281.95.02

[Inane Alexi e numit episcop greco-catolic al Gherlei]. Corespundintia. Borgo-Tiha, 31 Maiu. G. TRANS.,
G. TRANS., XVII (1854), p. 95, col. I: Viena ; TELE GRAFUL XVII (1854), p. 173.
R., II (1854), p. 94-95: Intamplari de zi. Isi exprima bucuria produsa de ridicarca lui Al. St. Sulutiu la rangul de
Mai inainte, fusese custodele capitulului gr. cat. din Oradea Mare. mitropolit. Ca preot, are nadejdea ca aceasta va avea consecinje bune si asupra
starii materiale a preotilor, ca sa nu mai fim tot peritori de foame". Popo-
2890 281.95.02 renii de la munte sufera mutt prin scumpirea bucatelor, asa ca din partea for
[Se anunta ca Alexandru Dobra canonicul primar at sprijinul e slab pentru biserica.
capitulului Oradiei Mari a Post numit episcop de Lugoj]. 2901 Un filiu al beserecei romane 281.95.02
G. TRANS., XVII (1854), p. 95, col. I: Viena ; TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 94-95: Intamplari de zi. Din vecinatatea Metropoliei romanesci, ultim'a Maiu v.
G. TRANS., XVII (1854), p. 185.
2891 281.95.02 Corespondentul comenteaza cu bucurie reinfiintarea mitropoliei de Alba-
Cuventu de bineventare, rostitu prin Junimea romana Iulia si numirea lui Al. St. Sulujiu. Subliniaza a preojimea casatorita are na-
studinte in universitatea Pestei, in anulu 1854, Maiu 9 c. n. dejde ca, de acorn inainte, detnnitatile bisericesti se vor imparti numai dupa
cu ocasiunea reintoarcerei Escelentiei s'ale D. Alessandru St merite, renunjIndu-se la prioritatea acordata pins atunci cclibatarilor.
Siulutiu d'in Vien'a, ca nou juratu Mitropolitu. FOAIE 2902 G. F. 281.95.02
PT. MINTE, XVII (1854), p. 102-103. Din Fortaretia Ungului (Ungvar) 1854 19-1e Maiu: Gra-
Tinerii studenti arata a au inlAturat dintre ei cu totul ura religioasa, tulatoria Junimei Romane Teologice catra Episcopulu nou
confesionali. denumitu alu Gerlei. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854),
2892 Siulutiu, Al. Sterca 281.95.02 p. 127-128.
FOAIE PT. Exprima bucuria pricinuita de infiinjarea noii eparhii a Gherlei.
Estrasu din respunsulu Dlui. Mitropolitu.
MINTE, XVII (1854), p. 103-104. 2903 Un Satumarean 281.95.02
Raspunde cuvintarii rostite In numele studentilor romani din Pesta, cu Unu echo la sunetulu din cetatea Ungului. G. TRANS.,
ocazia reintoarcerii sale din Viena, dupa depunerea juramintului. Aproba XVII (1854), p. 237.
sforjarea studentilor de a suprima dezbinarile dintre ei. Exprima bucuria produsa prin infiinjarea noii dieceze rominesti In acele
281.95.02 locuri si elogiaza personalitatea lui Inane Alexi, discipolul episcopului Vulcan.
2893
[Delegatia bisericii gr. cat. din Transilvania la ceremonia 2904 0 0 281.95.02
casatoriei lui Francisc Iosif]. G. TRANS., XVII (1854), [Dare de seam& despre solemnitatea initiata de protopopul
p. 107: Partea Neoficiesa. I. Cucu, in cinstea infiiniarii noii episcopii de Gherla §i a ti-
Consta din: episcopul Bulujiu si canouicii Timoteu Cipariu si Const. Pap- tularului ei, Inane Alexi]. G. TRANS., XVII (1854), p.
falvi. 237: De pe la Tasnad, 24 Iuniu v.
2905 n. n. 281.95.02
2894 281.95.02 [Corespondenta de la Pesta, din 25 mai, despre trecerea
[Episcopul gr. cat. Al. St. Sulutiu deleaga pe Teodoru noului mitropolit $ulutiu prin capitala Ungariei]. G.
Sereni cu inspectarea religiei, cultului §i moralitatir]. TRANS., XVII (1854), p. 153: Ungaria.
G. TRANS., XVII (1854), p. 107: Partea Neofici6sa. 2906 M m r. 281.95.02
Sereni va inspecta scolile confesionale gr. cat, din subordinea episcopului [Polemics in legatura cu capitulul fondat de roan Bob in
Sulujiu. Blaj]. G. TRANS., XVII (1854), p. 245: De suptu Carpati,
281.95.02 23 Iuniu v. 1854.
2895 M.
Protesteaza, in numele preotilor gr. cat. casatoriti, impotriva incercarilor
[Corespondent:a de la Blaj, anuntind ca. Alex. Sterca $11- pe care cei din capitulul blajean le fAceau ca sa pastreze vechea organizare a
lutiu a depus jura.mintul ca arhiepiscop §i mitropolit al acestui capitul si mai ales prerogativele preotilor celibatari. Arata ca e o mare
Albei-Iuliei", In ziva de 5 mai, la Viena]. G. TRANS., nedreptate ca atitia preoji, care duc o viaja morals in sinul familiei lor, sa
XVII (1854), p. 153: Transsilvania. fie exclusi de is once speranja de ascensiune in ierarhia bisericeasca, neputind
deveni canonici. Acuza pe canonici ca n-au indeplinit prescripfia de a intemeia
2896 281.95.02 institutii de culturA.
[$tire cu privire la episcopul gr. cat. de Fa'gara§, Al. 2907 M m s. 281.95.02
Sterca Sulutiu]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153: [Raspuns la articolul semnat M-m-r, in chestiunea capi-
Intamplari de zi. tulului bobian]. G. TRANS., XVII (1854), p. 265-266:
Se anunja ca imparatul 1-a denumit" mitropolit de Balgrad [Alba - Julia] Transsilvania Blasiu, 10/22 August v. 1854.
si consilier c. r. intim".
Autorul se arata indignat de lipsa de discipline pe care o arata gestul
281.95.02 unui preot de a-i judeca pe mai-marii sai, pe canonici. Pentru datoriile sale
2897 M.[ihali], Gr.
capitulul e sub controlul arhiepiscopesc, dar pentru drepturile sale nu are de dat
Cuventulu, de salutatiune catra Escelenti'a Sa D. Me- seams nimanui. Pledeaza pentru celibatul canonicilor, ca sa se previna plaga
tropolitu Allesandru Sulutiu de Carpenisiu, In Maiu 1854. nepotismului In atribuirea parohiilor. Apoi, Baca acesti canonici ar fi insurati,
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 111. veniturile no le-ar ajunge ca sa traiasca dupa rangul lor.
Face elogiul striduinjelor mitropolitului pentru a realiza independenja
bisericii romane gr. cat. 2908 Un fiiu al beser. rom. unite 281.95.02
Fundarea capitului bobu-blajanu.FOAIE PT. MINTE,
2898 281.95.02 XVII (1854), p. 221-224.
Gratulatoria clerului teneru Blasianu tienuta in 21 Maiu Polemica cu corespondentul din Blaj, referitoare la originca si intrebuin-
catra ess. sa noulu mitropolitu romanu de Alba-Iulia. tarea fondurilor pose de episcopul Bob la dispozitia capitulului de canonici,
FOAIE PT. MINTE. XVII (1854), p. 111-113. infiintat de el in dieceza Fagarasului.
Cu prilejul numirii lui Al. Sterca Buhijiu ca mitropolit. 2909 Un filiu sufletescu insetatu dupo acesta inaintare
281.95.02
Boer, Aron
2899 281.95.02 Dintre munti 1/13 Diecemvre 1854. FOAIE PT.
Gratulatiune catra noulu Mitropolitu, facuta in numele MINTE, XVII (1854), p. 273-276, 277-279.
romaniloru din Secuime pentru reactivarea Mitropoliei ro- Raspuns la o corespondenja din Blaj, datata 10/22 august 1854 aparuta in
mane. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 141-142. Garda Transiivaniei. Critica celibatul preojiilor, pus ca o conditie de catre
Exprima bucuria pentru Inaltarea lui Al. Sterca $ulutiu ca mitropolit episcopul Bob pentru rangul de canonic in capitol. Reia atacul impotriva pri-
at bisericii roman unite din Transilvania. vilegiilor conferite acestui capitul.

145

www.dacoromanica.ro
 281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA 281.95.02

2910 Papfalvi, [C] 281.95.02 2920 - 281.95.02

[Scrisoare in chestiunea capitulului blajean]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 261, col. II: Blasiu, 12 Augustu v.
Dezminte afirmalia ca ar fi fAcut demersuri sense in numele canonicilor
de Ia capitulul din Blaj. Tot in legaturd cu articolul semnat M-m-r.
2911 Un fiiu alu besericei romane unite 281.95.02
[Corespondenta cu privire Ia organizarea capitulelor noi-
lor episcopii din Lugoj si Gherla si la problema celibatului
membrilor acestor capitule]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 323, 327-328: Dintre munti, 8/20 Sept., 1854.
Raspunde unor corespondente publicate in p. 245 $i 265-266 ale Gaselei
Transilvaniei semnate M-m-r si M-m-s. Corespondentul se pronunta impo-
triva celibatului membrilor noilor capitule i sustine cd nu se putca vorbi de
o amcnintare a existcntei capitulului bobin de Blaj, in urma proiectului confe-
rintei viencze a lnaltilor prelati catolici din 18 nov. 1850. Ii acuza pc canonici
de lux si despotism fat& de ceilalti clerici.
2912 281.95.02
Unu cerculariu arhiepiscopescu. FOAIE PT. MINTE,
XVII (1854), p. 245-246.
Dispozitii organizatorice marunte date de arhiepiscopia din Blaj. Intre
altele, cu privire la tinerea registrelor de stare civild, de catre preoti.
2913 281.95.02
[Se anunta ca Al. Sterca Sulutiu a Post invitat la consiliul
ecumenic catolic din Roma, in decembrie 1854]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 355: Transsilvania, Blasiu, 22 Optobre s. v.
1854.
SAndtatta si greutAtile drumului nu-i ingdduie ins& sd participe. Isi tri-
mite votul prin scrisoare.
2914 281.95.02
[Stiri cu privire la adunarea cardinalilor la Vatican].
G. TRANS., XVII (1854), p. 387, col. II: Rom'a, 23 Noembre,
Intre allele, s-au confirmat Ia acest congres noile schiinbdri si numiri in
biscrica gr. cat. a Transilvaniei.
2915 G u 281.95.02
[Corespondenta despre hotarirea episcopului Erdely al
Oradei Mari ca preotii romani sa predice numai in limba
romans]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 9-10: De lunga
Dubricinu, 24 Decembre.
Corespondentul saluta aceasta hotdrire si pledeaza pentru cultivarea si
apArarea limbii romanc.
2916 G. M. 281.95.02
[Articol cu privire la starea cultural& a clerului roman
gr. cat.]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 13-14, 17, 21:
Corespondintia. De sub Heniu, 27 Decembre v. 1854.
Criticd starea culturald inapoiatA, in general, a acestui cler, in Transil-
vania. Subliniazd ca in tempul prezente, clod institutiunile celea vechi s'au
schimbat, altele (rota s'au introdus, se pofteste si de la cler mai mutt decit mai
Inainte". Propune solutii pentru remedierJa acestei stdri.
2917 281.95.02
[Corespondenta anuntind invitarea mitropolitului Sulutiu
la soborul din Roma, precum Si inaltarea sa la rangul de
comite, printr-o scrisoare autografa a papei]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 33: Corespondintia, Blasiu, 16 Ianuariu v.
2918 281.95.02
[$tiri referitoare la infiintarea mitropoliei unite din Fa-
garas si la instalarea mitropolitului Sulutiu]. STEAOA D.,
I (1855), p. 51: Transilvania.
Se dau antAnunte privind organizarea ierarhiei bisericesti unite din Tran-
silvania.
2919 281.95.02
Unu suspinu aduncu preotiescu din partile Urbei mare.
2 Ianuariu 1855. G. TRANS., XVIII (1855), p. 53.
Semneaza mai multi preoti uniti bihoreni, care Infatiseaza greaua for si-
tuatie materiald, apelind la episcop ca sa-i ajute. Se dau cifre privind preturile
produselor necesare vietii, In 1836 si 1855.
iNecrolog at prepozitului capitulului din Blaj, Simion
Crainic]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 93: Blasiu, 18/30
Martiu 1855.
2921 281.95.02
[Corespondenta despre inmormintarea canonicului Simion
Crainic]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 101: Transsilvania.
Se public textul unui imn compus de profesorul Nic. Begnescu si cintat
la inmormintare de corul armonic".
2922 [$ulutiu, Al. Sterca] . 281.95.02
[Circulara mitropolitului $ulutiu, din 9/21 aprilie, vestind
reinfiintarea mitropoliei greco-catolice Si aducind multumiri
imparatului pentru acest fapt]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 129: Transsilvania.
2923 R u. 281.95.02
[Corespondents despre sarbatoarea solemn& inchinata. Maicii
Domnului, cu ocazia hotaririi dogmei nasterii ei imaculate].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 133; .Transsilvania. Blasiu,
6 Maiu n. 1855.
2924 M. 281.95.02
[Nccrolog al parohului din Sant Lazar, Samuil Vulcan,
Si stiri privitoare la noii episcopi de Gherla si Lugoj]. C.
TRANS., XVIII (1855), p. 177-178: De sub Dumbrava.
Corespondentul arata ca episcopul Dobra voia sa-si ia ca secretar pe prq
fesorul Mihail Nagiu din Beiuf, iar episcopul loan Alexi pe parohul Mihail
Siorban din Olosig, de lingd Oradea Marc.
2925 ( Branu, Petrul 281.95.02
Mcditatiuni (sprc anulu nou 1855). G. TRANS., XVIII
(1855), p. 213, 217.
Inceputul unui lung articol care sc va publica, in continuare; in Foaie pt.
mink, prin care autorul pledeaza pentru o intelegerc intro rouadnii transilva-
mni, poste diferentelc confesionale.
2926Branu, Petru 281.95.02
Mcditatiuni.FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p.
181-183, 189-191, 193-195, 197-199.
Continuare din Gaseta Transilvaniei. In partea publicatd in Foaie, autorul
protopop onorific, cerceteaza pricinele slabei pregatiri teologice a clerului
grcco-catolic, mdsurile necesare pentru imbundtAtirea starii sale materiale si
culturale. Discut3 neajunsurile invdtamintului elementar la sate si problema
sarbdtorilor si a cintdrilor biserice.sti. Core ca mAnastirile sa nu mai fie
izvoare de superstitii si sa lupte pentru dezrAddcinarea lor.
2927 281.95.02
[Se anunta inaintari in corpul capitolului mitropolitan
din Blaj, in urma mortii canonicului Simion Crainic].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 242: Austria; 245: Partea
oficiosa.
Se publicd numele membrilor capitulului V node for functiuni.
2928 281.95.02
Programa la instalarea Escelentiei sale D. D. Comite Ale-
xandru Sterca-Siulutiu A. Episcopu si Mitropolitu gr. cat.
Albei- Julie, 5i santirea Ilustritatiloru sale D. D. Alexandru
Dobra Episcopu gr. cat. Lugosiului si Joane Alexi alu Armeno-
polei, in Blasiu dumeneca 16/28 Oct. 1855. FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 243-244.
2929 C. 281.95.02
[Corespondenta de la Blaj, din 18/30 octombrie 1855,
despre solemnitatile instalarii mitropolitului Sulutiti' si ale
sfintirii episcopilor Dobra gi Alexi]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 329-330: Corespondintia.
La solemnitAti participase cardinalul Viale Prela, nuntiul papal, si printul
Schwarzenberg, guvernatorul Transilvaniei.

146
www.dacoromanica.ro
281.95.02 BISERICA ROMANA UNITA 281.95.02

2930 M. S. 281.95.02 2941Negrutiu, [I.] 281.95.02

Installatiunea Metropolitului de Alba-Iulia tienuta. in
Blasiu la a. 1855, 16/28 Octobre. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 337, 341, 345, 349. . 0
La ceremonia instalarii au fost prezenti episcopii Erdely, Al. Dobra, I,
Alexi, nunliul papal Michaele Via le Pre la, episcopul catolic din Alba-Iulia dr.
Ludovic Haynald, precum gi printul Schwarzenberg gi functionarii mai de sea-
ma ai guvernului.
2931 281.95.02
Transumtum Bullae Pontificiae, qua restauratur Sedes
Metropolitana Alba- Juliensis de anno 1854 22 Febr. - FOAIE
PT. MINTE, XVIII (1855), p. 249-254.
Textul bulel papale prin care se reInfiinteaza mitropolia greco-catolica de
Alba-Iulia.
2932 Moldovan, Stephanus 281.95.02
Pentru istori'a eclesiastica. Alocutiunea in care se primi
E. Sa Nuntiulu apostolicu Viale Prela in tier'a Hatiegului
din partea preotimei unite. - FOAIE PT. MINTE, XVIII
(1855), p. 244.
Text latin.
2933 M. 281.95.02
[Corespondents de sub Dumbrava", anuntind numirea
lui Teodor Aaron de Bistra si a lui Ion Vancea de Butiasa
In posturile vacante de canonici ai episcopiei unite din
Oradea]. -G. TRANS., XVIII (1855), p. 253: Transsilvania.
2934 281.95.02
[Corespondent& din Timisoara descriind vizita episcopilor
uniti Erdely, Dobra si Alexi, in aceasta. localitate].
TRANS., XVIII (1855), p. 333, 337: Corespondintia. Temi-
- G.
siora, 24 Octobre 1855.
2935 Erdeli, Vasilie . 281.95.02
Cuventarea'Esc. S. Episcopului... din Oradia mare, cu
care saluta pe- pronuntiulu apostolicu in Temisora in 23.
Opt. 1855. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p. 258-259.
Text latin.
-
[Dare de seam& despre instalarea in scaun a episcopului
Gherlei, roan Alexi]. G. TRANS., XIX (1856), p. 273,
277-278: Clusiu, in 9 Septembre n. 1856.
2942 Un oaspe 281.95.02
[Corespondent& din Lugoj, privind instalarea episcopului
unit Alexandru Dobra]. - G. TRANS., XIX (1856), p.
289-290: Banat.
Se observa ca, la ceremonia instalarii, participasera alit romani uni(i,
eft si romani ortodocsi.
S. M. V.
2943 281.95.02
Instalatiunea primului episcop gr. c. alu Lugosiului. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 293, 297-298, 301.
Descrie calAtoria mitropolitului Sulutiu de la Blaj la Lugoj. Apoi infAti-
seaza ceremonia instalarii episcopului Dobra. Intro cei prezenti Ia instalare,
fusesera episcopii Erdeli si Haynald, precum si guvernatorul Banatului, Coro-
nini.
2944 Un fliu at N. R.
281.95.02
[Corespondenta din Banat asupra instalarii episcopului
de Lugoj, Dobra]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 309, 313,
317: Banatu.
2945 281.95.02
[Masuri de organizare a parohiilor din biserica gr. cat.
din Transilvania]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 361, col.
II: Blasiu.
Pentru a se remedia lipsa de teologi absoluti", s-au luat urmatoarele
masuri: pentru parohiile vacante si mai sarace, candidatii von fi supusi unui
curs teologic de doi ani, cu toate materiile de seminar, afar& de limbi. Candidatii
vor trebui sa alba la bazS cel pu(in gimnaziul inferior. Pina la terminarea acestor
cursuri, parohiile vor ramine vacante si se vor ingriji de catre preotii vecini.
Satele cele mai mici se vor grupa mai multe fntr-o parohic.
2946 281.95.02
[Numirea unor canonici si arhimandriti la episcopia unit&
din Lugoj, de curind infiintata]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 17, col. I: Partea oficiosa.
Se publica numele celor numiti, dupa ziarul Wanderer.

2936 281.95.02 2947 281.95.02

Patenta imparateasca din 5 Noembre 1855 pentru totu [Numiri de personal bisericesc la episcopia unit& nou Infiin-
cuprinsulu imperiului. - FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), tata din Gherla]. G. TRANS., XX (1857), p. 26, col.
p. 265-272. I: Denumiri.
Textul concordatului incheiat intre Imparatul Francisc Iosif I gi papa Pius 2948 281.95.02
al IX-lea, In traducere romaneasca. Cuprinde gi dispozitii cu privire la
catolici de rut oriental [greco-catolici].
-
[Scurta corespondenta despre instalarea canonicilor episco-
piei de Lugoj, nou infiintata]. G. TRANS., XX (1857),
p. 113, col. II: Lugosiu, 15 Aprile n.
2937 281.95.02
Din Calatoria. I. - G. TRANS., XIX (1856), p. 101: 2949 t 281.95.02
Pesta, 20 Martiu 1856. [Corespondenta din Lugoj, despre ceremonia instalarii
Corespondenta in care se relateaza itincrarul si episoadele calatoriei mitro- celor 4 canonici ai episcopiei greco-catolice nou infiintate]. -
politului Sulutiu spre Viena. Se reda itinerarul pina la Pesta (Turda, Cluj, G. TRANS., XX (1857), p. 173, 177: Lugos0, 23 Maiu c.n.
Iluedin, Oradea, Pesta). Mitropolitul porneMe la drum in ziva de 13/25 martie. 1857.
2950 I. 281.95.02
2938 281.95.02 [Corespondenta despre vizita la Gherla a mitropolitului
[Stire despre 1mbunatatirca starii preotimii unite]. - G. Sulu]u, insanatosit dupa o boala foarte grea]. - G. TRANS.,
TRANS., XIX (1856), p. 138, col. I: Brasovu, 17 Maiu n. XX (1857), p. 241-242: Gierla, 12 Augustu.
Se precizeazS ca se von acorda preotilor remunera(ii pins la 500 de florini
pe an. 2951 S. M. 281.95.02
[Corespondent& din Lugoj, in care se relateaza instalarea
2939 281.95.02 primului preposit at venerabilului capitul at besericii cate-
[Despre circulara adresata de mitropolitul Sterca - Sulutiu drale de ritul orientale din Lugosiu unit& cu beserica
protopopilor din dieceza Blajului si a Armenopolei, invi- Romei"]. - G. TRANS., XX (1857), p. 337 338 : Lugosiu,
tindu-i sa particcpe. Ia instalarea episcopilor de Lugoj si in 8 Octobre 1857.
Gherla]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 182, col. I: Monarchi'a Este vorba de canonicul Theodor Aron.
austriaca. Austria.
Circulara e emisa in Viena, la 24 mai/5 iunie. 2952 M. 281.95.02
[Coresponden]a despre numirea lui roan Pap in vacan-
2940 Negrutiu (Fekete), Ion 281.95.02 tul stal al capitulului de in Urbea mare "]. - G. TRANS.,
[Coresponden]a despre calatoria prin Ardeal a noului XX (1857), p. 374, col. I: Bciusiu 28 Noembre 1857.
episcop at Gherlei; loan Alexi, in drum spre scaunul sau]. Autorul schiteazA viala lui loan Pap, numit de curind canonic In capitulul
-G. TRANS., XIX (1856); p. 249: Clusiu, 20 Augustu n. 1856. gr. cat. din Oradea Mare.

147
www.dacoromanica.ro
281,95.02 BISERICA ROMANA UNITA BISERICA ROMANO CATOLIC A
2953 Negrutiu, Inane 281.95.02
[Corespondenta cu privire la problemele vietii culturale
si religioase ale romanilor gr. cat.]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 88, 96: Clusiu, in 1 Martie c.v. 1858.
DiscutA despre necesitatea tinerii sinoadelor provinciale si diecezane,
salutind cu bucurie vestile date in aceasta privinta de mitropolitul Sulutiu.
Recomanda ca la sinodul diecezan sa participe si deputati mireni. Discuta apoi
probleme de invatamint religios si de gospodarie culturall. Argumenteaza pen-
tru respectarea vechilor asezaminte bisericesti de dinainte de unirea cu Roma.
2954 Negrutiu, Inane 281.95.02
[Consideratii in legatura cu rolul viitoarelor sinoade in
reorganizarea bisericii gr. cat. din Transilvania]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 89-90, 93-94: Transilvania. Clusiu in 9/21
Martiu 1858.
Arata ca pastrarea nesmintita a pravilei, disciplinei si arzamintelor
bisericii greco-orientale a Post o condijie sine qua non la unirea cu Roma a roma-
nilor din Transilvania. Condamni incercarile din trecut ale iezuitilor de pe
linga episcopii gr. cat. de a modifica aceasta veche traditie. Examineaza felul
cum o respects mitropolia si cele doua noi episcopii gr. cat. Face propuneri
practice.
2955 281.95.02
[Corespondenta. din Giurgeu Sinmiclaus, in care se laud&
hotarirea mitropolitului Sulutiu de a convoca sinodul bise-
ricii conduse de el]. G. TRANS., XXI (1858), p. 92:
Gyergy6 Sz. Miklos, 15 Martin 1858 [neterminat].
Comentarii la circulara din 1 martie a mitropolitului. Pe baza canoanelor
bisericesti si a istoriei bisericii romane din Transilvania, se argumenteazA
necesitatea sinoadelor.
2956 281.95.02
[Se anunta instalarea lui Macedon Pop, fostul vicar al
Rodnei, in functia de preposit al capitulului episcopiei de
Gherla]. G. TRANS., XXI (1858), p. 166, col. I: Transil-
vania.
2957 I. ... 281.95.02
[Corespondenta din Gherla, despre instalarea prepositului
capitulului episcopiei, Macedon Pop]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 181-182, 186: Gierla, 24 Maiu c.n. 1858.
2958I. ... 281.95.02
[Corespondenta prin care anunta plecarea la Viena a
episcopului Alexie al Gherlei]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 182, col. I: Gierla, 26 Maiu c.n. 1858.
2959 281.95.02
[Corespondenta relatind despre vizita in Transilvania a
lui Antonin de Luca, nuntiul papal din Viena]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 240: Lugosti, 12 Septembre n. 1858.
Vizita avea ca scop cercetarea bisericii gr. cat. dupA reorganizarea ei. In
corespondenta, se insists mai ales asupra solemnitAtilor de la Lugoj.
2960 281.95.02
[Se anunta sosirea la Blaj a nuntiului apostolic de la
Viena]. G. TRANS., XXI (1858), p. 230, col. II: Transil-
vania.
2961 281.95.02
[Corespondenta din Blaj, despre vizita facuta de nuntiul
apostolic din Viena]. G. TRANS., XXI (1858), p. 244-245:
Blasiu, 14 Septembre 1858.
Se subliniaza ci fusesera de fats toti episcopii uniti ai Transilvaniei si
Ungarici, in frunte cu mitropolitul Sulutiu.
2962 J. P. 281.95.02
[Corespondenta din Gherla, despre vizita in aceasta loca-
litate a nuntiului apostolic de la Viena]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 200-261, 265-266: Gherla, 28 Septembre
1858.
Cuprinde informatii despre primirea ficuti nuntiului de titre episcopul,
clerul $i populatia Gherlei.
148
www.dacoromanica.ro
282(4)
2963 t 281.95.02
[Vizita nuntiului apostolic din Viena la episcopia unit&
din Oradea Mare si cuvintarile tinute]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 268, 273: Oradea Mare 5 Octomvrie c.n. 1858.
Biserici si meincistiri
2964 281.95.02
[Ceremonia de la Beius In amintirea a 50 de ani de la
sfintirea bisericii-catedrale din localitate]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 370: Bell's, 27 Oct. v.
Se descrie ceremonia, la care participase episcopul greco-catolic de Oradea
Mare, V. Erdeli.
2965 281.95.02
[Stiri cu privire la proiectele episcopului Sulutiu asupra
reorganizarii vietii manastiresti]. G. TRANS., XV (1852),
p. 313, col. II: Dintre Tirnave.
Se arati ci episcopul intentioneaza si tears la Viena restaurarea mini-
stirilor, dat fiind ci monahii erau decadinti si Imputinati". E de pirere lama ci,
in posturile de profesori, se pot intrebuinta qi preoti mireni, chiar cisitoriti.
Pe de alts parte, calugirii voiau si aibi primatul to posturile de conducere ale
clerului.
2966 281.95.02
[Comentarii la intentia episcopului Sulutiu de a introduce
viata calugareasca. la Blaj]. G. TRANS., XV (1852), p.
391-392: Blasiu, 4 Ian. 1853.
Corespondentul anonim observi: decit cilugiri siraci cu duhul", mai
bine lipsi si de numele for ".
2967 281.95.02
[$tiri cu privire la manastirile din Blaj]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 6-7: Blajiu, in Decembre 1853.
Se arati ci, dupi ridicarea capitulului yi luarea dominiului scoalelor din
miinile for ", numirul cAlugarilor ministirii s-a redus la trei, dintre care unul
se dia actualmente la schitul din Strimba, iar celilalt la mica mardstire din
Alba-Iulia. Calugirul rimas la Blaj a murit de curind.
2968 281.95.02
[Corespondent& despre moartea preotului Anton Malaiu
din Lesiu, pretura Rodnei]. G. TRANS., XX (1857), p.
373-374: Partea Neofici6sa. Leopola 15 Noembre 1852.
Se comunici date biografice si se mentioneaza meritele sale in inaltarea
bisericii de la Lesiu.
2969 281.95.02
[Multumire public& adresata Imparatului, de catre cura-
tia" bisericeasca greco-catolica. din Nasaud, pentru ca i s-a
dat autorizarea de a incasa, timp de 10 ani, vama tirgului].
G. TRANS., XXI (1858), p. 158, col. t: Transilvania.
Se aduc multumiri fostului vicar, Macedon Pop, pentru staruintele depuse
In oblinerea acestei Inlesniri, cu scopul de a aduna fonduri destinate ridicirii
unei biserici noi, in locul celei arse.
282 BISERICA ROMANO-CATOLICA
2970 282
Rugaciunea Pape. PREDICATORULU, II (1858), p.
127-128 [nr. 16: Foae Extraordinary a Predicatoruluil.
Din jurnalul atenian Ektyyauck Kfiput. Acura papalitatea de
incercari de prozelitism pe toate caile. Di ca exemplu rugiciunea pentru
schimbarea religiei Grecilor schismatici", aparuta in jurnalul clerical
catolic Armenia, din Turin. Text reprodus in cadrul articolului Calm adevd-
rajii Patriof I Romani.
2971 282 (4)
Neunirea eclesiastico-mirenesca de mare insemnatate.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 250-251, 255-256: Cro-
nica straina.
Articol despre conflictul existent intre Vatican, Sardinia, Spania si Elve-
tia, rezultat din misurile luate in aceste trei state pentru limitarea averilor
materiale ale bisericii catolice, prin trecerea for in staptnirea statului.
282(42) BISERICA CATOLICA 282(439.2)

2972 282 (42) 2982 282 (439.2)

[Despre curentul anticatolic din Anglia]. VEST. R., XVI [Dare de seamy despre sosirea la Brasov, in 6 nov. 1852,
(1851), p. 74-75, 78: Marea-Britanie. a noului episcop catolic al Transilvaniei, Haynald]. G.
TRANS., XV (1852), p. 326, col. I: Brasov, 7 Noemv.
2973 282 (42) Se descriu vizita, primirea sa de catre intreg clerul catolic al cetatii, in
Frecarile religiose in Anglia. G. TRANS., XV (1852), frunte cu abatele Anton de Kovacs, solemnitatea de la biserica catolicl etc.
p. 206-207. etc.
Se comenteaza, blamindu-se, incidentele religioase intimplate in Anglia,
In urma masurii guvernului Derby de a interzice procesiunile catolicilor. 2983 282 (439.2)
[Relatare despre vizita de trei zile, la Brasov a, noului
2974 282 (439.2) episcop catolic, Haynald]. G. TRANS., XV (1852), p.
[$tire prin care se anunta numirea lui Ludovic Haynald 329: Brasiovu, 9 Noemvre.
de coajutoriu episcopului romano-catolic In Transilvania, Se publica date in legatura cu vizita, aducindu-se laude noului episcop
cu drept de succesiune"]. G. TRANS., XIV (1851), p. si aratindu-se ea el vizitase biserica Sf. Niculae, a romanilor.
307, col. II: Noutati diverse.
2984 282 (439.2)
Haynald este numit printr-o rezolutiune imperiala, din 9 sept. 1851.
Instiintare pentru inarendare de mosil. G. TRANS.,
2975
XVI (1853), p. 24, col. II.
282 (439.2)
Publicatie de licitatie pentru arendarea mo5iilor episcopiei romano-eato-
[Publicatie a guvernatorului Transilvaniei, anuntind numi- lice din Alba-Iulia. Se publica termenele si conditiile de licitatie, precum 5i
rea lui Ludovic Haynald de cuajutor cu dreptul de succesiune lista mo5iilor.
al episcopului de rit latin din Transilvania"]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 309, col. H: Articlu. 2985 282 (439.2)
Se precizeaza ca lui Haynald au a se preda dominiile episcope5ti cu inda- [Proprietati ale episcopiei romano-catolice din Balgrad
torire, ca episcopului Kovacs sa-i plateasea anuatim 4 mii florini ea mijioc Alba-Iulia se dau in arenda prin licitatii publice]. G.
de traiu in odihna". TRANS., XVI (1853), p. 342: Instiintare.
Se dau in arenda: mori, rachierii, o caramidarie, finale, poduri plutitoare,
2976 282 (439.2) dreptul de circiumSrit.
[Comunicat asupra confirmarii la Roma a episcopului 2986 282 (439.2)
Ludovic de Haynald de episcop din Hebron in partibus
infidelium si de coajutor... [al] episcopului romano-catolic [Se publics stirea ca Ludovic de Haynald, episcopul roma-
In Transilvania"]. G. TRANS., XV (1852), p. 113, col. no-catolic al Transilvaniei, e numit consilier intim de stat].
I: Officioase. G. TRANS., XVII (1854), p. 94, col. II; TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 88: IntImplarl de zi.
2977 282 (439.2) 2987 282 (439.2)
[$tire despre acordarea mai multor zeci de mii de florini, [Episcopul de Alba-Iulia, Ludovic de Haynald, face numiri
de catre imparatul Austriei, in folosul bisericii romano-cato- not in capitulul canonicilor]. G. TRANS., XVII (1854),
lice transilvane]. G. TRANS., XV (1852), p. 132, col. II: p. 347: Transsilvania.
Clujiu, 3 Maiu.
Se arata ca se acordaserS 20 000 pentru repararea daunelor episcopesti", 2988 282 (439.2)
30 000 pentru restaurarea catedralei rom. cat. din Alba-Iulia 5i 8000 episcopului [Lista celor 42 de legate lasate de fostul episcop catolic
Haynald ca ajutoriu personal". Prima sutra s-a acordat pe 10 ani fall in- al Transilvaniei, Nicolae Kovacs]. G. TRANS., XIX (1856),
teres", iar cea din urma pe termen de 2 ani. Informalii din S. K.". p. 342: Alba Carolina.
Legatele sint in valoare de 350 000 de florini. Se publica lista institutiilor
2978 282 (439.2) si persoanelor carora le-a f3cut donatii.
[Se anunta o dona]ie de 5000 de florini, facuti de episcopul
catolic al Transilvaniei, Nicolae Kovacs, pentru repararea 2989 282 (439.2)
bisericilor catolice"]. G. TRANS., XV (1852), p. 132, [Demnitati acordate in biserica romano-catolica a Tran-
col. II: Clujiu, 3 Maiu. silvaniei de catre episcopul Ludovic Haynald]. G. TRANS.,
Se arata ea imparatul ii exprimase a sa complAcere"i ca episcopul mai XX (1857), p. 62, col. I: Transislvania. Belgradu.
Meuse Inca o noua fundatie.
2990 282 (439.2)
2979 282 (439.2) [Anun% la moartea abatelui Antonin Kovacs de Felfalii].
[Stire despre sosirea la Cluj a episcopului Ludovic Hay- G. TRANS., XX (1857), p. 373: Scire trista:
nald, chip& consacrarea sa de catre primatul Ungariei]. G. Abatele detinuse demnitati religioase si chile in Tara Birsei.
TRANS., XV (1852), p. 234, col. II: Clujiu, 1 Septemvre.
Se arata ca, indata dupa sosire, Haynald a tinut prima sa slujba solemna. 2991 [Muresanu Jacob] 282 (439.2)
[Articol la moartea abatelui Anton de Kovacs]. G.
2980 282 (439.2) TRANS., XX (1857), p. 381-382: Partea Neofici6sa.
Dupa ce nareaza pe larg solemnitatea Inmormintarii, I. M. evoca viata
[$tire despre moartea episcopului catolic al Transilvaniei, decedatului 5i stradania lui pentru cultura. In legatura cu contributia lui la
Niculae Kovacs de Tusnad, la 15 octombrie 1852]. G. Infiintarea gimnaziului de stat din Bra5ov, Iacob Mureseanu povesteste cum
TRANS., XV (1852), p. 308. .
1-a adus pe el ca profesor acolo 5i, ceva mai tirziu, si pe fratele sau, poetul An-
Se observa ca episcopul a murit in virsta de 84 de ani 51 ca coajutorul drei Muresanu.
sau 11 fnlocuielte, astfel ca credinciosii sai nu erau lipsiti de pastor, dupa cum
avur3 a suferi bietii Romani cafe 3, 6 5i indoit mai multi ani". 2992 282 (439.2)
[Extrase din gazeta Mercurial de Svabiea" Schwae-
2981 282 (439.2) bische Mercur" cu privire la incercarile catolice de pro-
[Se anunta ca episcopul romano-catolic de Transilvania, zelitism printre romanii ortodocsi din Imperiul austriac].
Nicolae Kovacs de Tusnad, au incetat din viata la 15 Octom- GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 331: Germania.
vrie, In virsta de 84 ani si dupa cc a cirmuit episcopia sa Ziarul Schwarbische Mercur anunta ca, sporindu-51 incercarile de proze-
in timp de 25 ani"]. -VEST, R., XVII (1852), p. 342: litism, papa trimisese un nuntiu apostolic in Austria, cu misiunea de a atrage
Austria, pe romanii ortodoc5i.

149
www.dacoromanica.ro
 282(439.2) BISE RICA CATOLICA BISERICI PROTESTANTE 284.1(439.2)

2993 282 (439.2) 3004 282 (569.1)

[Stire despre donatii facute de catre familia imperial&
In folosul zidirii bisericii catolice din Alba-Iulia].
XX (1857), p. 98, col. I: Alba-Iulia, 1 Aprilie.
- G. TRANS.,
[In legatura cu framintarile religioase din anul 1857, Intre
arabii crestini din Siria], PREDICATORULCJ, II (1858),
p. 115-119 [nr. 15: Foxe Extraordinara, a Predicatorului"].
2994 282 (439.2) - -
DupA o gazetA din Atena. Se publicA In traducere un manifest al
lui Halil Geavis, din ora$ul Deir-el-Kamar, cAtre corellgionarii sal. Descrie
Aradului *i la manastirea Radna].
p. 303: Arad, 10 Sept. n.
-
[Despre nenorocirile pricinuite de inundatii in partite
G. TRANS., XIV (1851),
presiunile si manevrele bisericii unite In Siria, din porunca papei Pius al IX -lea,
cere arabilor sa abandoneze credinla catolicA $i sa treacA la ortodoxie.
gi

Reprodus In textul articolului Caire adevaraiii Patrieli Romani.

Se arata cA pieriserA multi din oamenii adunati eti procesia" la mAnAs-
tirea Radna.
2995 282 (498) 284 BISERICI PROTESTANTE, REFORMATE

-
Urme de episcopia romano-catolica in Severinu (Roma-
nia mica) 1382. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p.
29-30.
Document din 1382. - Text latin.
2996 282 (498)
[Observatii despre toleranta religioasa a administratiei
din Principatele Romane, in comparatie cu atitudinea guver-
nului sirb].G. TRANS., XIV (1851), p. 236, col. I: Semlin.
Se aratA cA, pe cind in Belgrad nuntiul papal intimpinA greutA(i la ob(i-
nerea autorizatiei de a cladi o biserica in capitala Serbiei, in Principatele
Romane catolicii se bucurA de toleranta cea mai larga.
2997
282 (498)
[Papa Pius IX, drept rasplata pentru slujbele aduse bise-
ricii catolice, numete pe Angelo Parsi, episcopul Nicopo-
lului si administratorul apostolic in Valahia, ca prelat ata-
3005 284.1 (439.1)
-
[Despre reorganizarea vietii religioase a protestantilor din
Ungaria, Voivodina si Banat]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 266: Monarchi'a austriaca. Ungaria.
Se aratA el se pregAtise un proect de lege despre representarea gt adminis-
trarea trebilor biserice$ti", care fusese dat protestan(ilor spre aprobAciune ".
3006 284.1 (439.1)
Petitia Superintendentei Evangelico-Habsburgice de din-
colo de Tisa, catre Maiestatea Sa Imparatul. TELEGRA-
FUL R., IV (1856), p. 331-332.
-
Se reproduce aceastA petitie, prin care amintitul superintendent ceruse
imparatului sa restabileascA starea de dinainte de 1848 pentru confesiunea sa
$i sa Ingaduie (inerea unui sinod. In nr. 87 al Tedegrafului Roman, se Inlocuieste
termenul evanghelice-habsburgice" din titlu cu acela de evangelico-helvetice".
Dupa Gaseta de Augsburg [Allgemeine Zeitung].

-
sat al Sf. Sale Episcop §ezind ling tronul pontifical" si fi
confers §i titlul de conte]. VEST. R., XVII (1852), p. 58. 3007 284.1 (439.1)
Se publicA, in limba latinA, decretul papei.
2998 282 (498) - Conventul general al Superintendentiei montane In Pesta.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 365-366.
Dare de seams asupra adunArii conducAtorilor bisericii evanghelice din
[Stiri in legatura cu calendarul catolicilor din Principatele Ungaria.
Romane]. G. TRANS., XVI (1853), p.364, col. II: Austria.
DupA o corespondenta din Bucuresti apArutA in ziarul Wanderer, se anuntA 3008 284.1 (439.2)
CA, in biserica romano- catolicA din Bucuresti, s-a citit un breviar" al papei, [Stire despre convocarea sinodului general al confesiunii
prin care se cerea catolicilor din Principate sA

Ulan, la fel cu pAminteniI.

In viitor sArbAtorile dupA
calendarul gregorian. Se noteazA cA pinA atunci le tineau dupA calendarul de 19 mai].
letonul.
-
evanghelice luterane din Transilvania, la Sibiu, pentru ziva
G. TRANS., XV (1852), p. 135, col. III: Foi-
2999 282 (498.3) Ca un comentariu al acestel $tiri, se afirmS: 4terge sinoadele gi ai $ters

catolica, a Adormirii Maicii Domnului"]. ZIMBRUL, II

(1851), p. 53: Moldaviea.
-
[Stire despre sarbatorirea la Iasi, de catre biserica romano- via(a confesiunel aceia".

3009 284.1 (439,2)

Slujba a lost oficiata de arhiereul Antonio de Stefano, in prczen(a [Se anunta ca sinodul luteran hotarIse ss se ceara mutarea
baronului Testa, consulul general austro-ungar. $i-au dat concursul artisti
superintendentei luterane la Sibiu]. G. TRANS., XV
ai trupei italiene: A. Caradory, Donelli si Pavesi. (1852), p. 158, col. II: Brasov, 2 Iuniu.
Ziarul Ost-deutsche Post socoate eA sasii ceruserS acest lucru ca sa aibA
3000 D. G. 282 (498.3) la Sibiu un malt demnitar, In locul comitetului na(iunii sase$0, a arta func(ie
Catolicii in Moldova. ZIMBRUL, II (1852), p. 205-206: fusese desf i intata.
Foiletonul Zimbrului.
Date statistics asupra vicariatelor, parohiilor, bisericilor, preo(ilor si 3010 284.1 (439.2)
-
enoriasilor catolici.
',sulfa Roman.
Statistica e luata din Calendarni Tipografiei Bust's-
-
[Despre noile statute ecleziastice ale confesiunii augus-
tane din Transilvania] G. TRANS., XIX (1856), p. 226,
col. I: Transsilvania.
3001 282 (498.3) Se rezumA aceste statute biserice$ti ale sa$ilor, prin care se stabile$te
[Apel pentru stringerea restului de bani necesari la repa- organizarea generals gi locals a bisericii augustane transilvane.
rarea cimitirului romano-catolic din Iasi]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 104: Aviz. 3011 284.1 (439.2)
3002 282. (498.3) Pentru statistics. G. TRANS., XV (1852), nr. 46-47,
[Circulars adresata comunitatii catolice din Moldova, cu p. 183: Foiletonul.

-
privire la infiintarea de Foli primare in localitatile populate
de catolici]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), adaos la
nr. 48, p. 123: Ministeriul Culturilor si al Instructiei Publice.
Date statistice In legaturA cu reparti(ia confesiunii evanghelice In Transil-
vania. Se aratA ca In Transilvania erau 188 734 de persoane de confesiune
augustanA ". Se indica numArul for pe localitati.

3003 282 (498.3) 3012 284.1 (439.2)

Catra Eminenta Sa Antonio de Stefano Episcop pc Bender,
vizitator misiei Romano-Catolice in Princ ip atul Moldova fesiune evanghelica].
Transsilvania.
-
[Despre reorganizarea comuniatilor ardelene de con-
G. TRANS., XIX (1856), p. 289:
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 46, p. 161. Informaiii luate din S.[iebenbiirger] B.[ote].
Sub acest title, se publicA o adresA din partea Ministerulul Cultului si al
Instructiei Publice, prin care i se cere episcopului sa initieze organizarea de 3013 284.1 (439.2)
soli primare comunale si mai ales de scoli satesti in satele cu popula(ie catolicA Date din sematismulii bisericei evanghelice de confesiunea
din Moldova, Text roman si francez. augustan5, In marele Principatu alu Transilvaniei pentru an.

150
www.dacoromanica.ro
284.1(499.2) BISERICI PROTESTANTE - ALTE RELIGII 292.2

1856. - G. TRANS., XX (1857), p. 79, col. II: Brasovii, 3023 284.2 (439.2)
24 Martin.
Se redau cifre privind numArul luteranilor din Transilvania, parohiile,
scolarii etc. p. 210, col. I: Dalnocii, 14 IuliO n.
-
[Sinodul de la Vaida St. roan at maghiarilor de confe-
siune reformats din Transilvania]. G. TRANS., XX (1857),

Se redau In rezumat hotartrile Mate.

3014 284.1 (439.2)
[Despre un emis" din 14 iulie, al guvernatorului Trait- 3024 284.2 (439.2)
silvaniei, In causa decimelor preotimii luterane"]. G.
TRANS., XX (1857), p. 254, col. I: Transsilvania.
Se observ8 urmatoarele: and va urma si desdaunarea Blajului pentru
Aiud].
Iuniii n.
-
[Despre deschiderea sinodului bisericesc reformat de la
G. TRANS., XXI (1858), p. 186-187: Aiudu, 22
declmele de a carer lips1 suspina atita omenime, profesori, studenti, Inca no Se descrie solemnitatea, care avusese loc In prezenta superintendentului
se ;tie, ea totuli va urma negresit". Bodola si a fruntasilor magbiari din Transilvania.

3015 284.1 (439.2) 3025 284.2 (439.2)

[Se anunta ca s-a acordat preotimii evanghelice din Tran- [Despre lucrarile sinodului de la Aiud at maghiarilor de
silvania un ajutor anticipativ de 80 000 de florini, in contul
-
despAgubirii pe care trebuia s-o primeasca pentru desfiin-
tata dijmi]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 103, col. I:
-
contesiune reformata. din Transilvania, tinut sub conducerea
superintendentului Bodola]. TELEGRAFUL R., VI (185)
p. 103: Intamplari de zi.
Intimplari de zi.
3026 284.2 (439.2)
3016 284.1 (439.2) [Se anunta. Incheierea lucrarilor sinodului reformat din
Aiud]. G. TRANS., XXI (1858), p. 210, col. I: Transit-
[Se anunta ca s-a acordat preotimii evanghelice-luterane vania.
din Transilvania, pe anul 1858, 200 000 de florini, ca des-
pagubire" de dijma]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 3027 284.2 (498.1)
175, col. I: intImplari de zi. [Despre actiunea parohului reformat din Bucuresti, Fran-
3017
-
M....[Imtea]nu, [G.] 284.1 (498)
Unit curioza. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 143-
un misionar reformat].
p. 83, col. III: Ungaria.
-
cisc Koss, pentru a aduce din Ungaria, In Tara Romaneasca.,
TELEGRAFUL R., VI (1858),
144: Foileton.
Reda fragments din cuvintarea rostita de preotul luteran Neumeister din 285/289 ALTE BISERICI SI SECTE CRESTINE
Bucuresti, to adunarea Reuniunei Gustav-Adolfiane" de la Heidelberg, corn-
batInd punctul de vedere al preotului luteran. 3028 285.9 (42)
Puritanii. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 34: Al-
3018 Munteanu, [G,] 284.1(498) bina Romaneasca.
[Comentariu la cuvintarea preotului luteran Neimeister Articol istoric despre puritani - sects din Anglia.
din Bucuresti, Ia adunarea Reuniunii Gustav-Adolfiane",
tinuta In Heidelberg, la 12 sept. 1855). PREDICATO-
RULD, II (1858), p. 169-173: Foileton.
- 3029 288 (439.2)
Articolul e reprodus dinTelegraful Romibt Incepe printr-o traducere a
noel corespondente din Prottstanlische Monatsbldner referitoare la cuvintarea
[Se anunta cs episcopul Saguna a donat bisericii unitare
din Abrud, ce a are In timpul revolutiei, 10 florini]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 382; G. TRANS., XVI (1853),
-
lui Neumeister. Acesta declarase ca activitatea reuniunii de propaganda p. 392: Abrudu, 1 Decembre.
luterana Gustav Adolf" ar avea mare ecou In Principate, mai ales printre Se adauga es, pentru acest gest, i se aduc lui $aguna multumiri din partea
boieri, care li cheama pe preotii luterani ca preceptori ai copiilor for si le fac orasului.
donatii in bath. In comentariu, Munteanu, inspectorul scoliI din Brasov, dez-
minte aceste afirmatli. 3030 289
[Se vesteste ca printr-un ordin al Ministerului de Interne
3019 284.1 (498.1) austriac, din 16 nov., s-a interzis riguros activitatea cato-
luterane Sf. Maria, din Bucuresti]. BUKURESTER DT. -
[Stiri In legatura cu sfintirea noii biserici evanghelice-
Z., IX (1853), p. 113, 117-118, 125: DonaufUrstenthilmer.
licilor noi", numiti si fratii luminii, crestini noi"). G.
TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II: Stir' indesuIte.
3031 289.4
3020
[Se anunta ca regele Prusiei a autorizat pe Franke, minis-
284.1 (498.3)
-
[Ordonanta. Ministerului de culte din Austria privind
interzicerea sectei Ierusalimul nou, fratii lui loan, mar-
turisitorii Invataturei crestinesti celei curate"]. - G. TRANS.,
-
trul" bisericii protestante is Iasi, ss poarte o decoratie aus-
triaca]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 29: Novitale
din nAuntru.
XXI (1858), p. 141, col. II: Partea oficiosa.

E vorba de pastorul de la biserica protestanta din capitals Moldovei. 29 ALTE RELIGII. MITOLOGII
Crisianu 284.2 (439.2) 3032 [Baras, I.] 292.1
3021

-
[Despre problema mutarii bisericii reformate din centrul
Abrudului]. G. TRANS., XV (1852), p. 360-361.
Se strata ca se botarise, de atria comunitate, ca as se mute biserica reforma-
ta,deteriorati in timpul revolutiei din 1848-1849, mai Ia marginea oraplui,
platindu-se chiar despagubiri, dar o comisie, trimisa se ancbeteze cazul, deter-
minase comunitatea as renunte la protect. Se dau totusi sugestii cum s-ar
putea despagubi biserica, fare a se recurge la un Imprumut extern.
284.2 (439.2)
3022
[Despre lucrarile sinodului reformat-evanghelic din Cluj].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 219, col. I: Austria.
- FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 90-91, 97-98.
Se dau amanunte asupra hotAririlor luate In domeniul bisericii, ;cola
etc.
Ceva despre simboalele unora plante la Elenl antic!.
ISIS, III (1858), p. 198-200.
-
Extrase dintr-un articol al d-rului Landerer din Atena. - E vorba de
functiunile simbolice pe care be aveau anumite plante In cultul religios al vechi-
lor greci gi romani. De asemenea, despre rolul unora dintre ele In literature,
in gastronomic, In vials publics etc.
3033 Vancu, V. 292.2
Insemnatiunea unor'u plante la strabunii nostri Romani.
Sustine teoria cA zeii romani simbolizau diferitele forte ale naturii. Citeaza,
in sprijin, pe Seneca, din cartea sa despre nature lucrurilor" [1]. - Aratil
cA uncle plante au fost considerate si ele ca zei. Citeaza legendele mitologice
In jurul mirtului, laurulul, rozei centifolia.

11 - Sibliografia 441411;1d - c. 3102 151

www.dacoromanica.ro
296 ALTE RELIGII 296(498.1)

296 IUDAISM (RELIGIA MOZAICA) 3041 296

Mora la traditionala. a Israelitzilor. ISRAELITULU R.,
Popper, Naftali
3034 296 I (1857), nr. 15, p. 3-4.
Despre tolerantza. In religiunea Israelite. ISRAE- Text extras din Tractatui Principiilor ($irche Abol).
LITULU R., I (1857), nr. 9, p. 3.
Autorul semneaza ca profesor de limba ebraicl la $coala Israelite din 3042 296
Bucuresti". Subliniaza ca legea israelitl are drept baza caritatea si tole -
ranla catre straiut catre celelalte religiuni". AratA cum influenla Bibliei
Ovrei. PREDICATORULU, H (1858), p. 9-14, 17-22:
a fAcut O. se amelioreze tratamentul barbar al strainilor, In cetajile popoare- Foileton.
lor antice. Schiteaza istoria poporului izraelit si a religiei sale, dupA datele Bibliei.

3035 296 3043 296

Istoria cvreilor pe scurt. PREDICATORULU, I (1857),
p. 33-36: Foileton. Talmutul. PREDICATORULU, II (1858), p. 209-214.
Traducere din revista Prcdicatorui Evanghelic din Atena. Expunere a
Subliniaza vechimea insemnatatea istorici poporului izraelit, ca popor
cuprinsului, din unghiul de vedere al clericalismului crestin, dar sovin religios.
al Bibliei.

3036 Apr, Aron 296 3044 Costines:u, [I] 296

Fastele. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 3, p. 1-2. Crcdinta unui popolit sail Caracterulii seculiloru dupa.
Infajisarea insemnatajii acestei sArbltori. Hristos. PREDICATORULU, II (1858), p. 225-228.
Caracterizarea din punct de vedere teologic cretin a atitudind poporultd
3037[Baran], Iul. 296 izraelit In istorie, in era crestinA.
Ideea reinvierel in cultulii Israelitil. ISRAELITULU
R., I (1857), nr. 4, p. 1-2. 3045 Benescu, Elie 296
Studiu de filozofie religioasl.
Prastia. PREDICATORULU, II (1858), p. 321-323.
3038 B.[aras]. I. 296 Informajii in jurul scandalului iscat prin imprimarea brosurii cu acest
SerlAtoarea legel. ISRAELITULU R., I (1857), titlu cu caracter de polemics Impotriva religiei mozaice de cAtre loll
nr. 10, p. 1-2. Duhovnicul , In tipografia Mitropolitul Nif on. Cu acest prilej, autorul expune
Consideralii cu privire la caracterul sdrbAtorii izraelite a Pastilor. La pe scurt istoricul originii si traducerilor cArjilor lui Samuil (Opus aurea),
sfirsit, vorbeste de raporturile dintrc izraelili popoarele in mijlocul carora Neofit (Infruntarea) §i Ioanichic (Praltia) chrli de sovinism religios.
traiese.
3039 296 3046 Veinberg, I. L. 296 (498.1)
Vorba ni Tacerea. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 12, Templulu cela nou. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 3,
p. 4. p. 4.
Apolog in proza, extras din Medraf. AratS ca, la fel ca si celelalte taxi unde emanciparea s-a Mut, izraelijii
polonezi din Bucuresti au luat initiativa ridiclrii unui templu, In amintirea
3040 296 inceputului epocii de libertate. Va avea un cor de copii cu aceia5i regull
Judecata cea mare. ISRAELITULU R., I (1857), ca 5i cea de la templurile din Dresda, Viena ,vi Paris". S-a cerut aprobarea
nr. 13, p. 4. caimacamului s-a inceput stringerea de fonduri. Va sta exclusiv sub pro -
Extras din Talmud-Sanhedrin. IstorioarA morals, avind ca personaje tectia guvernului 'Peril Romanesti. Alaturi, se publics rezolutia caimaca-
pe Rabbi Iuda si impAratul roman Antoniu. mului cAtre Ministerul Cultului.

www.dacoromanica.ro
STIINTE SI PROBLEME SOCIALE
308 SOCIOGRAFIE
31 STATISTICA. DEMOGRAFIE
32 POLITICA
33 ECONOMIE POLITICA
34 DREPT
35 ADMINISTRATIE. ARMATA
36 ASISTENTA. ASOCIATII. ASIGURARI
37 INVATAM TNT. EDUCATIE
38 COMER'. COMUNICATII. TRANSPORT
39 ETNOGRAFIE. MORAVURI. FOLCLOR

www.dacoromanica.ro
 STIENTE SI PROBLEME SOCIALE

308 Sociografie
31 Statistic& Demografie
32 Politica'
33 Economie politicd
34 Drept
35 Administralie. Armatcl
36 Asistengi. A sociatii. Asigurclri
37 Ivelleimint. Educalie
38 Corner'. Comunicatii. Transport
39 Etnografie. Moravuri. Folclor

308 SOCIOGRAFIE
Vezi si: 39 Etnografie
91 Geografie. Ca Mori

3047 308 (439.2)
Literatura ArdealuluI. - G. TRANS., XIX (1856), p.
386, col. II: Austria.
Sub acest titlu, se rezumS comunicarea fScutS de baronul Reden In
sedinta din 16 dec. 1856 a Societatii Geografice din Viena. In comunicare,
Reden s-a ocupat de izvoarele pentru cunoasterea Transilvaniei, indicind:
arhivele Reuniunii pentru cercetarea cunostintelor terii, de la 1842, si pentru
stiintele naturale, de la 1849, a Reuniunii economice de la 1845, a Reuniunii
industriale din Brasov, Sibiu, Medias Iva." ; protocoalele Camerei comerciale
si industriale din Brasov ; lucriri de Benigny, Solner, Binder, Teutsch, Kavary,
Benk6, Grimm, Bielz.
3048 308 (439.2)
[Notita despre lucrarea Handbuch der Landeskunde
Siebenburgens" de Bielz, apa.rutA la Sibiu, In 1857]. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 386: Austria. Literatura Ardealului.
In legatura cu comunicarea baronului Reden la Societatea Geograficl
din Viena, se prezintS aceastS lucrare, arattndu-se a ea cuprinde o descriere
fizicalS, statistics, topograficS ", InfatisInd Iocuitorii, repoartele industriare
si comerciale, asezamintele Statului si cele sociale".
3049 Noacu, M. S. 308 (439.2)
Statistica Satului Nanda, Geografica, Topografica yi
Istorica. - FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 43-44.
Contine: Vecinii si apele. Intinderea. Recolta. Populatia. Casele. Uricele.
Bisericile. DArile. Veniturile si cheltuielile. $colile. Antichitati. Mori. Posta...
3050 Rosetti, C. A. 308 (47)
Rusia. - REPUBLICA R., 1853, p. 55-288: 1852 August
31. Statul Douet.
Studiu amplu, cuprinzind urmAtoarele capitole: I. Natia, II. Guvernul,
III. Cultul dinastiei, IV. Clasele, V. Administratia si legislatia. VI. Religia,
VII. Tarul, VIII, Puterea armatS, IX. Resboalele, X. Politica Rusiei. Polo-
nia, XI. Concluzie. - Autorul se situeaza pe o pozitie ostilS jarismului.
3051 308 (477.24)'
[Traducerea unui articol din Gazeta universal& de Augs-
burgii", nr. 92, din 2 Aprile]. - G. TRANS., XVIII (1855),
p. 126-127, 130-131: Cronica straina.
Traducerea a fort trimisfi redactiei de cAtre Alexandru Hurmuzachi.
3052
308 (477.24)
[Note de calatorie traduse din Gazeta de Moscova"]. -
VEST. R., XXI (1856), nr. 78, p. 311 [gresit 307] 314, 327,
334-335: Varietate [neterminat].
3053 308 (496)
De vanzare la Cantora giurnalului Zimbru Lettres sur
la Turquie par M. A. Ubicini. - ZIMBRUL, H (1851), p. 104.
Sub acest titlu, se publici un anunt- reclamg asupra cSrtii lul Ubicini.
In cadrul acestui anunt, se traduce - dupe Le Journal de Conslanlinople
raportul (Scut de Blanqui la Institutul Frantei, referitor la cartea lui Ubi-
cini. Blanqui subliniazS ca Ubicini vrea s8 infatiseze rezultatul reformelor
moderne initiate de ultimii doi sultani in Turcia.
3054
308 (496)
Imperatia turcdsca. - TELEGRAFUL R., I (1853), p.
297-298, 301-302, 305-306.
La sfirsit, mentiunea: Dupa Gutenberg". - Dupa dteva date geogra-
fice, asupra pozitiei si intinderii Imperiului otoman, se face un scurt istoric
at cresterii qi declinului s&u, de la origini pins la epoca contemporana. Se
subliniaza loviturile hotdritoare pe care i le-a dat Rusia. Se Infatiseaza seria
de incercari - InceputS In 1839, prin hatiseriful de is Giulhane, dat de Abdul
Medgid - de a pune capSt declinului, prin uncle reforme liberate. La sfirsit,
se comunicS date cu privire la situatia culturall, economics si administra-
NO In Imperiul otoman.
3055
308 (496)
Popoarele Turciel europene, dupe cum sint ele In timpul
de fata. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 245-246,
253, 257, 261.
In . partea intli este prezentat poporul conducStor din Imperful otoman:
osmanllii. Sint analizate pe rind: pltura conducAtoare, clasele mijlocii (midi
negustori si meseriasi), pSturile de jos (hamalii, taidorii de lemne), dervisii,
bas-buzucii etc. - spre a se clemonstra profunda decadenta socials a impe-
riului, cu toate silintele reformatoare din ultimul timp. In partea a doua slut
prezentati cregtinii,
3056 308 (496)
0 privire asupra istoriei religiei, a constitutiei asupra
relatiilor geografice-statistice ale imparatiei turcesti. - TELE-
GRAFUL R., IV (1856), p. 335-336, 339-340.
3057 308 (498)
Cartea D-lul consiliariu, cavaleril de Neigebauer, despre
Moldavia si Tera romaneasca. - G. TRANS., XV (1852),
p. 169-170: Foiletonul.
Se mentioneaza aparitia IucrSrii, fSra a i se indica titlul, liudindu-se
strSduinta autorului ei si recomandlnd -o spre lecturi rominilor. Titlul tre-
buie sa fie Beschreibung der Moldau and Wafachei, de I. F. Neigebaur.
3058 308(498)
Moldavia si Valachia. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p, 1-2, 5-6, 9-10, 13.
Studiu alcatuit dupS: Colson, Kuch, Belau. - Dupa citeva date geo-
grafice, se prezintA un scurt istoric al cell:1r douS principate, de la intemeierea
for pica la tratatul de la Balta Liman. La sfirsit, se publics uncle date cu
privire la situatia culturala, administrativA, scolark bisericeasca, economics
si financiara.
3059 308(498)
[Se vesteste c5, a aparut Die Donau-Furstenthfimer.
- Gesammelte Skizzen geschichtlich - statistiscit - politischen

155
www.dacoromanica.ro
308(498) SOCIOGRAFIE - STATISTICA
Inhalts", de J. F. Neigebauer]. - STEAOA D., IT (1856), p.
56: Bibliografie; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 28:
Bibliografia.
In editura librarului Joh. Urban Kern din Breslau. Neigebaur fusese
consul general al Prusiei In Moldova.
3060 C... 308(498)
[Corespondent& in care anunta ca. Edgar Quinet va publi-
ca in curind, in Revue des Deux Mondes", o scriere despre
romani]. - STEAOA D., H (1856), p. 15: Corespondinti&
particular& a Stelei Dunarei.
In p. 27 se anunta a a apArut primul articol. - B -vorba de studlul
Intitulat Les Rouniains.
3061 308(498)
[Se anunta ca Edgar Quinet public& - In Revue des
Deux Mondes" - lucrarea sa intitulata. Les Roumains"].
- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 3, col. HI.
3062 308(498)
[Not& critic& despre Les Roumains", studiul lui Edgar
Quinet, publicat in Revue des Deux Mondes"]. - STEAOA
D., II (1856), p. 92: Notitil bibliografice I.
Se subliniaza contributia sotiei lui Quinet, romancl, la cistigarea simpa-
tiei scriitorului pentru roman!. Se arata folosul pe care-I aduce cauzei prin-
cipatelor publicarea studiului In acel moment. Se anunta ca Gaseta de Molda-
via a promis traducerea lui integrals In romaneste.
3063 Gusti, D. 308(498)
[Dare de seam& asupra lucrarii Rominii Principatelor
Dunarene" de Edgar Quinet]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr.
127, p. 1-2.
Subliniaza meritele lui Edg. Quinet In promovarea cauzei poporului
roman. ComunicA amintiri personale despre acest filoroman. Reproduce
In text prefata facuta de Gh. Asachi pentru brosura I (partea lntii), tradusa
in romaneste de dinsul.
3064 308(498)
[Se recomanda editia a doua a lucrarii lui Edgar Quinet,
Les Roumains", aparuta. la Paris]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 200: Bulletin bibliographique.
I Se Infatiseaza cuprinsul lucrarii, semnaltndu -se IncercArile de traducere
to limb& romans.
3065 308(498)
Moldo-Valahiea. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 82, p.
1-4, nr. 89, p. 1-3.
Articol tradus din ziarul Le Conslitutionnd. - In partea I, se Infatiseaza
pe scurt istoria Principatelor, precum gi situatia for internationals In acea
epoca, gi se aduc argumente de ordin politic, economic gi militar /mpotriva
ideii unirii Principatelor Romine. In partea a II-a, se prezintA, cu date sta-
tistice, agricultura, stares economics gi sociala a taranilor, boierimea, lipsa
clasei de mijloc rominesti, slabele inceputuri de industrie gi comer(, precum
gi stares cAilor de comunicatie.
3066 308(498)
Teara si poporul Principatelor dun&rene. - TELEGRA-
FUL R., IV (1856), p. 373, 377, 381, 393, 397, 401-402; V
(1857), p. 9, 13, 17, 41.
Articolul contine informatii bibliografice asupra Principatelor, date sta-
tistice In legatura cu situatia for economics. Mat cuprinde amanunte asupra
claselor sociale, asupra rangurilor boierimii Principatelor, asupra moravurilor
gi obiceiurilor romanesti.
3067 308(498)
[Extras din cartea despre Romania pe care D. Rallet o
tiparea la Paris]. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 8: Misce.
Se reproduce o lists Intreaga de inexactitati cu privire la obiceituile
poporului roman, geografia patriei sale etc., extrase de Rallet din scrierile
strain care se ocupasera si de Prinoipatele Romane.
3068 308(498.1 F)
Esquisses sur la Valachie par un autrichien qui vit depuis
longtemps dans les Principautds. Buccarest. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 146-147, 168.
Sub acest titlu, se publics un fragment dintr-un foileton publicat In
gazeta Oa-deutsche-Post, In care autorul dadea diferite informatii asupra
156
www.dacoromanica.ro
91(498.1)
capitalei Tani RomSnegti, In general cu totul defavorabile, discutind apoi
chestiunea originii numelui de Bucuregti. Pentru autorul foiletonulul, Bucu-
resti ar putea derive de la ciobanul Bucur, de is bucurie", sau de la boue-
qui-reste"! El mai comunica diferite informatii cu caracter istoric asupra
capitalei Tarii Romanesti.
31 STATISTICA. DEMOGRAFIE
(Sint trecute aici numai statisticile generale; datele statistice privi-
toare la chestiuni speciale sint trecute la materiile respective.)
311 Teorie, metoda si organizare statistic&
312 Demografie. Populatie.
3069 Noacul, M. S. 31(4)
Date statistice despre cele cinci puteri marl Europene.
- FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 58-59.
Dupa publicistul Fenyes Elek. - Date cu privire is suprafala, popula-
tia, armata, marina gi finantele Rusiei, Austriei, Franlei, Angliei gi Prusiei.
3070 31(436)
[Date statistice in legatura. cu Imperiul austriac]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 199.
Se publics cifre privind populatia; date referitoare la numarul gi felul
localitatilor; altele In legatura cu cultivarea pamIntului gi cu cresterea vitelor,
cu comertul si cu industria gi, In sfIrsit, cu felul gi numarul scolilor.
3071 31 (439.2)
Date statistice din Ardealu. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 127, 131, 135, 139.
Se reproduc - dintr-o brosura, edata de directiunea statisticei admi-
nistrative din Viena" - date statistice privind: populatia, confesiunile,
nationalitatile, bogatiile solului gi ale subsolului, ;collie, instltuliile.
3072 31(439.2)
[Date statistice privind districtul Or&zii Mari]. - G.
TRANS., XX (1857), p. 113: Transilvania. De sub Dumbrava.
3073 Filipa, Georgia 31(439.2)
[Corespondent& din Hateg, cuprinzind cele mai recente
date statistice asupra populatiei, precum si asupra numarului
animalelor din cercul Hategului]. - G. TRANS., XXI
(1858), p. 78, col. II: Hatiegu, in 4 marite 1858.
Dupa recensamintul oficial din 1857.
3074 31(439.2)
[Corespondent& din Dej, cu privire la rezultatele recensa-
mintului din 1857 in cercul-pretura-Dejului]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 118: Partea neoficiosa. Transilvania.
stare civil& religie gi nationalitate
animate.
,
Comunica numarul localitatilor, cifre asupra populatiel - dupa sex,
precum gi cifre asupra avutiel for In
3075 31(498.1)
[Dare de seam& despre brosura lui Steriade, Statistica
finantiar& a principatului Rominier]. - ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 87: Presa streina. despre Principate; L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 212: Valachie.
Se traduce o dare de seams aparuta In La Presse d'Orient asupra brosurii
lui Steriade, care contine date statistice privind locuitorii gi localitatile Prin-
cipatelor Romane: orage, sate, plasi, populatia, institutlile de cultura etc.
3076 31(498.1)
[Date statistice despre Bucuresti]. - TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 364.
Se publics cifre in legatura cu numarul locuitorilor, al caselor, al edi-
ficiilor publice gi al vizitatorilor strain'.
311 STATISTICA DEMOGRAFIE 912

311 TEORIE, METODA $1 ORGANIZARE STATISTICA 3087 311(498.1)

[Departamentul din Nauntru face cunoscut c& stramuta-
3077 (Kogilniceanu, M.?] 311 rile pe alte proprietati Inceteaz& cu desavirsire la sfIrsitul
[Not& cu privire la importanta statisticii si a economiei lunii octombrie, ian la 1 noiembrie vor Incepe operatiile alca-
politice]. STEAOA D., II (1856), p. 49: Acte Oficiale. tuirii listelor de catagrafie]. VEST. R., XVII (1852), p.
353.
Nota, scrisa probabil de M. Kogalniceanu, preceda tabloul miscarii portu-
lui Galati, trimis spre publicare de Ministerul de Finanle. Subliniaza ca eco- 3088 311(498.1)
nomia politics ;i statistica sunt astazi stiintele povatuitoare ale fiecarei admi- Circular& porunca la Comisiile catagraficesti ale judetelor
nistratii In progres". Cere sa se infiinteze o sectie specials a statisticii Prin- si ale capitalei Bucuresti. VEST. R., XVIII (1853), p.
cipatului" Moldovei. 85-86: Departamentul din Nauntru.
3078 311(436) Se arata cum trebuie a fie trecute In catagrafie persoanele care slujesc
[Se anunta recensamintul industrial si comercial, facut de la diferite cancelarii 1i care nu sint prevazute fn instructiunile catagraficesti.
guvernul austriac, prin intermediul camerelor de comert]. 3089 311 (498.1)
G. TRANS., XX (1857), p. 18: Transilvania. [Circulara Ministerului din Nauntru, care administratiile
Se precizeaza ca recensamintul se va face pe baza unui chestionar do judetene, in care se arata ce lucrari pregatitoare trebuie s&
25 punturi principale de Intrebaciune". se fats In legatura cu obsteasca catagrafie a periodului at
3079 311(436)
5-lea]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 389.
Fiitoarea conscriptie a poporului. TELEGRAFUL 3090 311(498.1)
R., V (1857), p. 329, 333. [Circulara Departamentului din Nauntru care toate
Articol in care se comunica amanunte asupra unui apropiat recensamint administratiile, cu privire la catagrafia periodului al 5-lea,
general al oamenilor si al vitelor din fntreg Imperiul austriac. care urmeaza a se face]. ANUNT. R., V (1858), nr. 16,
p. 1; BULETIN [T.R.], 1858, p. 57: Ministerul din Nauntru.
3080 311(436) Se arata ca once lucrari de Invoieli gi de stramutare trebuie sa se ter-
[Publicatie In legatura cu recensamintul supusilor austrieci mine pins la 7 martie, spre a se putea proceda la alcatuirea listelor de popula-
din Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] tie a satelor.
(1857), p. 305: Ministeriul din naunt,-u.
3091 311(498.1)
La cererea agentiei austriece, ministerul anunta ca in cadrul recensa-
mIntului general al populatiei Imperiului austriac din acel an toll suditii [Ordin circular al Ministerului din Nauntru care toate
austrieci din Moldova trebuie a se inscrie, Impreuna cu familiile tor, in lisle, administratiile, prin care sint invitate sa aduc& la cunostinta
la agentie sau la staroltii de prin tinuturi. general& ca s-a aminat pentru luna septembrie catagrafia
periodului 5]. ANUNT. R., V (1858), nr. 23, p. 1; BULETIN
3081 311(439.2) [T. R.], 1858, p. 85, col. 11III.
De ce date statistice avem lips& ? G. TRANS., XV Text roman ;i francez, in Anuniettorul Roman.
(1852), p. 317.
3092 311 (498.3)
Articol in care, se cere alcatuirea unor tabele statistice despre cresca-
mentul seau descrescamentul populatiunei din fiecare sate si districte", apoi [Instructiuni pentru comisiile Insarcinate cu catagrafia
descrieri asupra moravurilor, datinilor, portului, precum si date asupra starii 16.cuitorilor tarii pentru periodul al 4- lea "]. BULETIN
bisericilor scolilor din Transilvania. [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 101-102: Visteriea Moldovii.
3082 Se anunta ca aceasta catagrafie care urma a se face in 1852 se
311(44)
va Incheia in 1851. Tot In 1851, se va stabili asezarea birului dupa dlnsa",
[Publicatie cu privire la recensamintul supusilor francezi pentru a putea fi puss fn aplicare la Inceputul lui 1852. Cu privire la inscrie-
din Transilvania]. G. TRANS., XIV (1851), p. 201: rea locuitorilor din sate, fiecare foaie de inscriere se va adeveri de catre sta-
Partea offici6s1. planl moliei sau vechilul sail, de preotul satului si de jurati. Ei vor fi solidar
Se annuls ca In cadrul recensamIntului populatiei din Franta supu- raspunzatori pentru pagubele ce ar rezulta din once fel de desire" a locuito-
sii francezi din Transilvania urmeaza a se prezenta pins la 16 iulie la autori- rilor din sate, adicA din neinscrierea for In listele catagrafiei fiscale.
Utile guvernului local, pentru a fi recenzati. Alaturi, se publics si o ver-
3093 311(498.3)
siune romaneasca a dispozitiilor Ministerului de Externe at Frantei, in lega-
tura cu acest recensamint. [Instructiuni pentru comisiile Insarcinate cu catagrafia
lacuitorilor %aril pentru periodul al 4- lea "]. ZIMBRUL, I
3083 311(498.1) (1851), p. 301: Moldaviea.
Circular& porunc& a Departamentului din nauntru care Se publics instructiunile aparute In Buletin, cu oarecare modificari sti-
comisiile catagraficesti de judete si a vapselilor din capitals. listice. in paralela, Yn p. 301-302, se publics o versiune franceza.
BULETIN [T.R.], 1853, p. 30.
Se dau deslusiri cum trebuie sa Inscrie comisiile catagraficesti pe aceia
3094 311(498.3)
care slujesc la persoane particulare, ca vizitii, feciori, bucatari etc. Tot aci [Ofisul domnesc din 24 mai, referitor la operatiunile de
se publics jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar at Tarii Romanesti. catagrafiere a locuitorilor]. ZIMBRUL, I (1851), p. 346-
348.
3084 311(498.1)
I se adauga lista boierilor orlinduiti pe ocoalele tinuturilor, pentru a
[Circulara Departamentului din Nauntru catre comisiile executa aceste operatiuni.
catagraficesti ale judetelor si ale vapselilor din Bucuresti, In
care se arata cum trebuie s& fie Inscrisi in catagrafie fiii de
boieri si boierii care nu si-au primit diplomele]. BULETIN 312 DEMOGRAFIE. POPULATIE
[T.R.], 1853, p. 31.
Vezi si:
3085 311(498.1)
31 Statistic& general&
[Porunci-circulare catre comisiile catagraficesti ale jude- 336.2 Catagrafii fiscale
telor si ale Capitalei]. BULETIN [T.R.], 1853, p. 42, 46,
48, 49, 58, 64, 74. 614.1 Situatia sanitar& a populatiei
Cuprind diferite lamuriri referitoare la catagrafie. [Vasici, dr. P.? ]
3095 312
3086 311(498.1) TELEGRAFUL R., II (1854), p. 353-
Poporatiunea.
[Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru, ara- 354, 357-358, 361-362.
find c& once stramutare de la o mosie la alta trebuie facuta Pornind de la definitia ca poporul este partea cea vie si lucratorie In
pina la sfIrsitul anului, lnainte de a functiona comisiile pentru fiinta Statului, el este scopul Statului", autorul, care probabil e d-rul Vasici,
facerea catagrafiilor]. VEST. R., XVII (1852), p. 93. redactorul gazetei, cerceteaza problemele riclic,ate de statistica moderns a

157

www.dacoromanica.ro
312 DEMOGRAF IE. POPULATIE 312(439.2)

populatiei. Analizeazi problems Inmultirii populatiel in epoca moderni, bischer Merkur"]. STEAOA D., II (1856), nr. 60, p. 238-
aritInd ci, pentru stat, e preferabili unel populajil prea rare. Subliniaza 239 [gresit: 150-151].
ci aceasta Inmultire n-a pus Inca In primejdie alcAtuirea nici unui stat. Ana- Se consideri ci numarul de romini to area statistics era exagerat, cuprin-
lizeazi diferitele raporturi din stnul populatiel: dupi vIrsta, sex, familie, zhid intr-tnsul de buni seams $i poporatiunea" italiani a Lombardo-Vene-
limbi, religie, na$tere gi ocupatie. Incheie accentuind ci singura misuri efi- tiei, despre care on se poineneste Wink In statistics. Se apreciaza numirul
cace In raport cu creperea populatiei e cre$terea productiei de bunuri. rominilor din Monarhia austriacS la jumitate din cifra de 7 949 974, publi-
cati In ziarul german. In continuare se combate afirmatia din Le Journal
3096 Kohen, J. 312 de Constantinople ci unirea Principatelor Romine ar reprezenta o primejdie
Inmultirea oamenilor. ISRAELITULla R., I (1857), pentru Austria.
nr. 17, p. 1-2.
Analizeaza problema Inmultirii populatiei, grin dezvoltarea comertului 3106 312(437.5)
qi crearea de not trebuinte ale oamenllor, pen civilizatie. [Date statistice cu privire Ia populatia masculin& si
femenina a ducatului Bucovina, la sfirlitul anului 1854].
3097 [Baras, I.] 312
STEAOA D., I (1855), p. 38, col. I: Austria.
Igiena populara. Lectiunea VII. ISIS, II (1857), p.189-
192, 197-200. 3107 312(439.1)
Despre statistica In dietetics populari" si rezultatele el moderne. Auto [Statistica locuitorilor Ungariei, dupi recensamIntul din
nil credo ci popoarele tree prin aceleasi virste biologice ca $i indivizil: copi- 1850]. G. TRANS., XIV (1851), p. 291, col. II; ZIMBRUL,
barbatie etc. Genul uman Susi e, dupi el, indestructibil. Di o definitie II (1851), p. 94, col. I: Austria.
a civilizatiei $i face consideratii asupra ei. Pune problema tzunultirii Extrasi dintr-o brosuri apirutii la Buda, cu titlul redat In rominetite:
netncetate a omenirii. Face critica teoriei lui Malthus. Prospect despre slams poporaliunei a lerei de coroand (liveries pe anul 1850
[Baran, I.] 312 dupd numdrarea oficioasd a poporului.
3098
Igiena populara. Lectia VIII. ISIS, II (1857), 3108 312(439.1)
p. 205-208, 213-216. Daturi statistice despre noua Impartire a Ungariei.
Teoriei tut Malthus, autorul ti opune legea compensatiunii", care i se FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 194-195.
pare ci functioneaza ei In societatea omeneasci, la fel ca In toate domenille Dintr-un calendar maghiar. Cuprinde si date cu privire la numirul
naturii. Cauta si dovecleasck, prin statistic', ci ar exista un echilibru hare rominilor, pe cercuri" is pe localitati.
numarul populatiei, sinitatea el qi starea el economics.
3109 312(439.2)
3099 312 (oo)
[Cifre in legatura cu populatia Transilvaniei]. G.
Statistica moralla. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), TRANS., XIV (1851), p. 100: NoutAti diverse.
p. 306: Albina Romineasca. Se publici dupi izvoare statistice secure", grupIndu-se populatia pe
Censideratil de ordin general cu privire Ia cregterea populatiel statelor nationalitati fi confesiuni. In total, se di cifra de 2 081 645 de capete, dintre
cre$tine $i a productivitatii el, cu prilejul expozijiei universale de la Londra. care 1 226 901 romini, 354 942 maghiari etc.
3100 312 (oo) 3110 312(439.2)
0 scrisoare a D. Doctor Turnescu, In cuprinderea urma- [Date statistice asupra populatiei Transilvaniei, publicate
toare. VEST. R., XX (1855), p. 105. de Gazeta Universals" Allgemeine Zeitung".] ZIM-
Turnescu o semneaza ca: Doctor In medicini $i doctor In sirurgie al BRUL, I (1851), p. 312: Austriea.
facultatii de Paris st c.l.t.". /nfitioeazil un extras facut de el dintr-una din 1 226 900 de romini, 354 000 de unguri, 180 000 de secui, 175 000 de
gazetele doctoricesti ce priimesc de la Paris" cuprinzlnd date statistice sari etc.
asupra populatiel globului pamIntesc: numArul limbilor vorbite, at religiilor,
media vietli omului, numarul locuitorilor de pe glob, numarul color morti, 3111 312(439.2)
al cisitoritilor etc. [Date statistice asupra populatiei din Transilvania, dupa
3101 312(436) numaratoarea din 1851]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 130-131: Oesterreichische Monarchie.
[Se reproduc, dupa ziarul austriac Lloyd", unele date Densitatea populatiei, nationalitatea, religia.
statistice cu privire la numarul crestinilor ortodocsi In Monar-
hia austriaca]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 178: 3112 312(439.2)
Intimplari de zile. [Date statistice asupra crestinilor ortodocsi din Ungaria
3102 312(436) si Transilvania]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p.
Numarula locuitorilord imperiulul austriacii. G. 174: Oesterreichische Monarchie.
TRANS., XVIII (1855), p. 326-327: Austria. 3113 312(439.2)
Se publici dire privind Transilvania, Banatul yi Bucovina, dlndu-se [Corespondents din Banat, In care se dezbate chestiunea
numirul locuitorilor Impartiti pe seze. numarului locuitorilor maghiari din aceste WV] G.
3103 312(436) TRANS., XIV (1851), p. 110-111.
Se consideri eronati citra de 230 000, dati de A grasser Zeilung.
[Nuraarul locuitorilor si soldatilor de diferite nationali-
tati, din Imperiul austriac]. G. TRANS., XIX (1856), p. 3114 312(439.2)
266: Monarchi'a austriaca. Austria. [Date statistice In legatura cu populatia Voivodinei si a
Se menlioneazi 7 949 974 de locuitori romini $i 102 200 de °stall romini. Banatului Timisan]. G. TRANS., XIV (1851), p. 132:
Dupi dint indicind numirul locuitorilor romini, redactia pune un semn de Noutati diverse.
Intrebare. Dintr-un total de 1 447 783 shit 404 905 roman', 295 922 strbi etc.
3104 312(436)
3115 312(439.2)
[Date statistice cu privire la diversele nationalitati din
Imperiul austriac]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 179, p. Date statistice privind populatia Brasovului]. G.
4, col. I: Feliurite. TRANS., XIV (1851), p. 119: Brasov.
Extrase din Mercurul de Svabia [Schivaebiscker Merkur]. Din populatia Se reproduc datele publicate In foaia Satellit.
totali de 38 398 820 de locuitori, numirul remanilor e cifrat la 7 949 974,
al maghiarilor la 4 823 756, al germanilor la 7 701 919 etc. In armata se numira 3116 312(439.2)
102 200 de romini. [Mortalitatea in cetatea Bra,sovului, In anul 1855]. G.
3105 312(436) TRANS., XIX (1856), p. 14: Monarchia Austriaca.
[Comentariu la cifrele privitoare la numarul romanilor din Se arati ci muriseri 858 de persoane gl se indicA virsta, staid gi coat°.
Imperiul austriac, publicate de Zimbrul" chip& Schwae- siunea color decedaji.

158
www.dacoromanica.ro
 312(439.2) DEMOGRAFIE. POPULATIE
3117 312(439.2)
Statulu economicu alu orasiului Hatiegu. - FOAIE PT.
MINTE, XVIII (1855), p. 229-230.
Limitele teritoriulul orasulul. Intrebuintarea pamIntului arabil ;i a
pAdurilor, proprietate fiscal& si comunalS. Privilegiile orasului Inalnte de
introducerea regimului militar. Date statistice asupra populatiei In 1855.
Veniturile de la impozite. Bilciurile.
3118 312(439.2)
[Date statistice In legatura cu populatia scaunului Me.-
dias].- G. TRANS., XIV (1851), p. 137, col. II: Medias.
26 aprilie.
3119 312(439.2)
[Dupe numerarea din 1856, se all& In tinutul admini-
strativ al Oradiei Mari 472 407 suflete de legea rasariteana,"]
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 38: Intlmplari de zi.
3120 312(439.2)
[Date statistice recente, privind populatia cercului Tasna-
dului]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 102: Tasnadu, 2
Aprilie n. 1858.
3121
312(44)
Populatia Frantei. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 20,
p. 3 [foileton].
Notita continInd cifrele °Minute prin recensimintele din 1846, 1851
1858; cre4terea populatiei merge foarte Meet; stramutarea locuitorilor
de Is sate In orate create din ce In ce mai mult.
3122 312(498.1)
In scurtarea acturilor civile, dupa stiintele adunate prin
Sf. Mitropolie si eparhiile Printipatulul pe anul 1852. -
BULETIN [T.R.], 1853, p. 69; VEST. R., XVIII (1853),
p. 113, col. I; G. TRANS., XVI (1853), p. 121: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
Contine date statistice cu privire la numarn1 celor n3scu(i, casatoriti
el motif.
3123 312(498.1)
Lists de morti, bolnavi, Insanatositi, ramasi In fiinta si
nascuti In capitala Bucuresti... - BULETIN (T.R.], 1853, 9
Fevr. p. 4, 13 Fevr. p. 8, 16 Fevr. p. 11, 20 Fevr. p. 16,
23 Fevr. p. 19, 27 Fevr. p. 24, 9 Mart. p. 36, p. 44, 52, 60,
68, 72, 80, 88, 95, 99, 103, 144, 147, 151, 155, 160, 164, 168,
176, 184, 188, 196, 208, 215, 224, 232, 236, 240, 247, 256,
263, 272, 276, 288, 292, 299, 307, 315, 323, 338, 343, 351:
Comitetul Carantinelor; VEST. R., xvnr (1853), p. 184:
Comitetul Carantinelor.
Pe lunile ianuarie-iunie 1853. In Vestitorui Romanesc se publica numai
lista pentru intervalul 28 mai - 4 iunie.
3124 312(498.1)
[Numarul locuitorilor orasului Bucuresti e apreciat a fi
de 120 000]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 97: Tier'a romane-
sca si Moldavi'a.
Se precizeazfl Ins& c& teritoriul orasului era mare eft al Vienei.
3125 312 (498.1)
[Locuitorii germani ai Bucurestilor se ridica, dupa. Wan-
derer", la cifra de 15 000]. - G. TRANS., XVI (1853), p.
35: Ungaria. Temisoara, 4 Febr.
3126
312(498.1)
Tabla. de prescurtare a acturilor civile dupa stiintele adu-
nate prin sfinta Mitropolie si Eparhiile Printipatului pe
anul 1854. - BULETIN [T.R.], 1854, p. 89; 1855, p. 145.
Contine date statistice cu privire la numarul celor nascuti, casatoriti
ldmorti, Inregistrati Is mitropolia din Bucure;ti si la episcopiile de Rimnic,
Buzau ;i Argel. La sfIrfitul tabelelor, se afla o rubrics cu privire la nea-
murile Maine din Bucuretiti".
3127 312(498.1)
Lista de morti, bolnavi, insanatositi, ramasi In fiinta
bolnavi si nascuti In capitala Bucuresti... - BULETIN
[T.R.], 1854, p. 11, 19, 23, 32, 43, 47, 56, 67, 72, 78, 88, 95,
www.dacoromanica.ro
312(.-59)(496)
106, 112, 118, 122, 132, 138, 139, 147, 155, 162, 171, 179, 191,
195, 199, 207, 235, 242, 252, 278, 287, 295, 307, 310, 324,
330, 376, 387: Comitetul Carantinelor; VEST. R., XIX
(1854), p. 20, 28, 32, 56, 84, 96, 108, 128, 140, 152, 188, 208,
216, 224, 320, 340, 344, 392: Comitetul Carantinelor.
3128 312(498.1)
Lists de morti, bolnavi, Insanatositi, ramasi in flints
bolnavi si nascuti In capitala Bucuresti - BULETIN
[T. R.], 1855, p. 2, 12, 39, 52, 58, 70, 79, 95, 110, 123, 136, 144,
152, 164, 168, 180, 184, 188, 190, 208, 216, 236, 327, 360,
368, 371, 383, 390, 400, 408: Comitetul sanatatii publice;
VEST. R., XX (1855), p. 8, 20, 40: Comitetul Carantinelor,
124, 200: Comitetul Sanatatii.
3129 312(498.1)
Lista de morti, bolnavi, Insanatositi, ramasi In fiinta
bolnavi si nascuti In capitala Bucuresti... - BULETIN
T. R.], 1856, p. 15, 18, 22, 35, 44, 60, 64, 104, 111, 132, 136,
140, 148, 155, 163, 176, 195, 207, 212, 220, 227, 232, 243,
251, 260, 267, 280, 283, 292, 295, 299, 308, 316, 324, 352, 356,
364, 368, 375, 379, 391, 398, 404: Comitetul sanitar ; VEST.
R., XXI (1856), p. 24, 236, 256, 274, 284, 307, 380: Comitetul
Sanatatii.
3130 312(498.1)
Classification de la population dans ses rapports avec le
fisc 1857. - ISIS, II (1857), p. 340-341.
Text francez si roman. - Pe judete, se publica date statistice cu pri-
vire la: proprietati (particulate, biserice;ti, mo;nene;ti); numarul mope-
nilor, bisericilor, clericilor, boierilor, scutitilor, mazililor, meseriasilor paten-
ted, familiilor de tarani contribuabili, de tarani scutiti. Date despre tiganii
dezrobiti in 1832, 1847 5i In 1856; numarul supusilor strain; totalul familiilor.
- Intr-o Nord, redactia declare cif educe la cunoltinta publicA aceste date
prin bunavointa Ministerului Finantelor.
3131 312(498.1)
Diverses Classes de la population, dont quelques unes
sont sp6cifides dans le tableau Nr. 1 et 2. - ISIS, II (1857),
p. 342.
Se publica numarul total de boieri (dupa Arhondologie) dupa cele 8
(lase (ranguri civile ;i militare), fii ;i nepoti de boieri, profesori, ingineri,
arhitecti, zugravi, mineri, forestieri, elevi-conductori, avocati, ingineri hotar-
nici, doctori, spited, militari, dorobanti, graniceri, lucratori la ocne, pia-
le;i (=. supraveghetori ai muntilor si ai salinelor). - Text francez $ roman.
3132 312(498.3)
[Notita despre Ocolul Vrancii "]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 377: Novitale din nauntru.
In legatura cif o adresa a vrincenilor, redactia scrie: Ocolul Vrancii se
compune din 24 sate, locuite de mai bine de 4000 familii, conproprietare de
munti, In tinutul Putna, si compun tntre ele un feliu de federatie patriarhala".
3133 312(498.5)
Populatiea Dobrogei. - ZIMBRUL, r (1851), p. 303-304:
Foiletonul Zimbrului.
Amplu articol din Le Journal de Constantinople, din 4 sept., tradus de
G. Soroceanu. Contine date statistice ;i informatii asupra populatid. Un
capitol se intituleaza Elnografia Dobrogei. Cuprinde si informatii statistice
privind bunurile materiale ale rominilor dobrogeni. Se mentioneaza ca numa-
rul rominilor din Dobrogea fusese cercetat de loan Ionescu.
3134 312(=59) (496)
[Date statistice cu privire la populatia Imperiului otoman,
dupa. Gazeta de Triest" - Triester Zeiturig"]. - G.
TRANS., XVI (1853), p. 35: Turcia.
Numarul romanilor este apreciat la 4 000 000.
3135 312(=59) (496)
Statistics de Numirile si Populatiile satelor si politiilor
locuite de Romani In Epir, Macedoniea, Tesaliea, si vreo-
cateva In Albaniea si Bosniea. - ROMANIA LIT., I
(1855), p. 532; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 19-20.
Se publics: numele localitatii, numarul caselor, profesia locuitorilor,
observatii.
159
 32 POLITICA
321 Ideologie politics. (Stat, regimuri politice
clase sociale)
323 Politicci interns
323.1 Chestiunea nationalitdlilor
323.2 Lupte 9i tulburdri politice. Rdscoale. Revo-
lufii
324 Alegeri
325 Colonithri. Emigrdri
326 Sclavie. lobagie. Clacasie. Dezrobire
327 Politica externs, internalionalif.
328 Parlamente. Adundri legislative
329 Particle politice
Vezi §i: 9 lstorie.

321 IDEOLOGIE POLITICA

Stat, natiune, societate etc.
321.118 Regimuri politice
321.9 Clase sociale

3136 B.[arit, G.] 321
Lupta principielor in Franta. FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 353-356, 361-364, 369-373.
Istoria nu mai poste fi explicatA prin capriciile regilor gi Imparatilor.
Ea este creata de catre dupta principiilor". Saila a istoriei Frantei, cu spe-
cialA privire asupra sal-9°r economice gi sociale care an dus la revolutia din
1789. Critics revolutiei franceze, acuzatA de terorism, Aparitia socialismului,
explicata prin prabuoirea increderii in religie, dovedita ca fatarnia. Reac-
tiunea de dupA revolutia francea nu gi -a ajuns scopul. Lumea s-a Impartit
definitiv In douA marl tabere in religie: catolicism gi protestantism (= supu-
nere gi libertate); in politica: absolutism sau democratie; in viata sociall:
liberalism economic gi socialism. Expunere pe larg a naoterii proletariatului
gi a doctrinelor socialiste ale primei jumAtati a sec. XIX.
3137 Bratiano, I. C. 321
Republica romana. REPUBLICA R., 1851, p. 1-24
Lung articol, servind ca program al redactiei revistei. Incepe prin decla-
ralia cA revista urmireote adevarul gi nu linguoirea poporului sau schimbli-
rile politice de dragul scbimbArii. Urmeaza consideratii generale asupra fiintei
umane: Omul e sinteza naturii, dar In acelaoi timp e supus legilor ei riguroase.
Omul trebuie s& descopere aceste legi, astfel ca, supunfndu-li-se, a le poatA
folosi In deplina libertate a vointei lui. Omul e o ffinta menita in acelaoi timp
a depa,l natura, trAind In societate constituitA. Societatea se organizeazA
prin legi umane, pe baza a patru principii: libertate, dreptate, solidaritate
gi fratie. Impute sistemele de legislatie umanA in trel categorii. Afirma cA,
de la legile impuse prin putere, omenirea se indreaptA spre cele primite prin
tntelegere; In viitor, vor domni legile naturale, bazate numai pe adevar.
Romanii trebuie sa alba gi ei o patrie independent& gi unita. Incheie cu un
apel cAtre tinerimea romAnA, indemaind-o a fie unitA fi combativa.
3138 (Montalembert, Charles Forbes de] 321
Introducerea lul Montalembert In academia frantozeasca.
$i cuvantaxile zise cu aceasta. ocaziune. G. TRANS.,
XV (1852), p. 97-99, 101-103, 105-107, 109-111, 113-
115, 121-122, 125-127: Foiletonul.
Sub acest titlu, se publics discursul de receptie al lui Montalembert
la Academia FrancezA, contintnd elogiul predecesorului sau, moralistul gi
istoricul Joseph Droz. Cu acest prilej, Montalembert discutA pe larg ideile
revolutionare franceze din 1789, Indeosebi problema libertatii gi egalitatii.
3139 V. P. 321
Libertatea. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p.
63-64, 71.
Autorul argumenteazA cA libertatea e mijloc, on stop. AdevArata liber-
tate exista numai clod scopul e bun. In ultimul timp, libertatea e Inteleasi
greoit ca facultatea de a zice gi face orice". Inteleg unii libertatea ca si poatA
asupri pe altii: de exemplu libertatea negotului ,,ca sit se poatA Inavuti gi
sAtura sumetia for ". Unele popoare Inteleg libertatea ca un drept de a asupri
pe altele.
3140 [Vasici, dr. P. ?] 321
Drepturile Omenilor. TELEGRAFUL R., II (1854), p.
300-301, 304-305.
Autorul face la Inceput un scurt istoric at problemei drepturilor omului,
aratind c& antichitatea nu a putut s& se ridice la tntelegerea lor. Chiar un
cap strAlucit, ca Aristotel, sustinea cA sclavia e ceva firesc. EnumerA o serie
de mioari revolutionare, IncepInd cu lupta taranilor elvetieni impotriva aris-
tocratilor stapinitori gi sffrgind cu revolutia burghezo-democratia din 1848.
Printre drepturile omului, cel dintli e considerat dreptul la viata", intele-
gindu-se dreptul omului de a duce o viata sanatoasi gi vIrtoasa", prin nutre-
mint sanatos, locuinti apArAtorie gi imbrAcaminte de ajuns". Plasele mai
sArace" an tot dreptul a be reclama. Cere deci, In primul rind, reformarea
sistemului impozitelor, astfel ca cei care nu au venituri suficiente spre a se
Intretine sa fie scutiti de iMpozite, Ina cu obligatia ca sA munceascA. Pentru
acoperirea deficitului bugetar, propune impozitul progresiv pe venituri gi
pe mooteniri. AI doilea drept it consider& dreptul la cultua, cerind ca InvA-
tAmintul de once grad a fie absolut gratuit, pentru toate clasele sociale.
Al treilea drept, dupA autor, e dreptul de libera desMourare a puterilor ce
ni le-a daruit natura".
321
3141 V. P.
Lucrarea. FOAIE PT. MINTE, XVIII (1855), p.
69-70, 81-82.
Subliniazi necesitatea muncii pentru organismul uman. ElogiazA yin-
tutile care izvorasc din muncA, In opozitie cu viciile pe care le creeazS lene-
virea. AratA cA, fn timp ce saracii ar dori s& munceascA, cei bogati nemica
nu fac pentru tinerea bunurilor sale". De ad, ideea de a li se lua bunurile.
De aci, revoltele.
3142 [Vasici, dr. P. ?] 321
Cetatdnulu. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 397-
398, 401-402, 405-406.
Urm&reote diferitele Intelesuri pe care le-a avut cuvIntul cetatean".
SchiteazS istoricul luptelor duse de locuitorit cetatilor, pentru a scApa de sub
dominatia nobililor. Infatioeaa procesul de emancipare a negustorilor, fabri-
cantilor gi rneseriaotlor. Analizeaa apoi definitia gi subimpartirile Dreptului
cetAtenesc" [civil). DIscutA raporturile dintre stat gi cetateni. Articolul se
incheje cu consideratii asupra virtutilor cetAteneoti".

160
www.dacoromanica.ro
321 IDEOLOGIE POLITICA 321

3143 Costinescu 321 3152 Angelescu, E. 321

Credinta unui populti sau Caracterulil Seculiloru dupa. Presa libera.. - SECOLULO, I (1857), nr. 41, p. 1-2.
Hs. - FOILETONUL Z., II (1856), p. 99-101. Autorul vorbeste de libertatea presei In alte state si in Tara Romaneasca
Autorul Incearca sa fats o scbita a treptelor progresului omenirii: decA- aratA foloasele ei.
derea statulul roman, ivirea gi rAsptndirea crestinismului, descoperirile geo-
grafice, dezvoltarea stiintelor pozitive ¢i inventiile, spre a trage concluzia 3153 Costa-Foru, Gh. 321
cA credinta in nationalitate, libertate gi uniune" a devenit religia populilor Natiunea si privilegiatii. - TIMPULtJ, I (1857), nr.
secolului de fats". 21, p. 1-2.
3144 G. I. Costa-Foru afirma cA natiunea este puterea ; este generalitatea tuturor
Guvemulil. - CONCORDIA, I (1857), p. 1.
321

ArgumenteazA cs principalele conditii pe care trebuie sa le Indeplineasca

membrilor din care se compune un popor ; este Impreunarea tuturor claselor;
este totul. Pr ivilegiatii, adica cei ce se bucura de favoruri speciale, nu pot fi
cleat In contra natiunii, cautInd sa asupreasca celelalte clase ale societatii.
un guvern sint douA: sa fie stabil 0 puternic; Ina., ca as fie stabil, trebuie
ca guvernul sa fie reprezentantul credincios al vointei poporului. 3154 321
3145 Bratianu, Ion 321 - PR EDICATORUL1D, I (1857), p. 65-72:
[Consideratii cu privire la drepturile si datoriile indivi- Foileton.
dului In societate]. -ROMANUL, I (1857), nr. 3, p. 2, Autorul anonim face etimologia cuvintului, din grey. no).tc. RecomandA
nr. 4, p. 1-2. cumpatarea gi tntelepciunea In viata politica. CiteazA cuvintele lui Socrate
Folosind numeroase elemente teologice, I. B. demonstreazA ca omul adresate unui demagog din timpul sAu.
este o Uinta perfectibilA fArA sfirsit", avind dreptul d'opotriva la moste-
nirea obtteascA ce o gAsim rAspinditA pe pAmint cu Imbelsugare". SubliniazA 3155 321
InsA dreptul la proprietatea personals, eft timp bunurile lui mai pastreaza Despre sotietate. - PREDICATORULt, I (1857), p.
dovezile de sudoarea omului $i razele inteligentii lui". Defineste apoi societa- 185-190: Foileton.
tea, ca forma. necesarA de vials pentru om. Societatea condusA de noblete Autorul anonim defineste societatea din punctul de vedere al teoriei
sau teocratie, o considers drept o monstruozitate". Considers ca principiile contractului social. - Porneste de la etimologia cuvIntului societate" de
de baza ale oricArei legislatii sociale trebuie sa fie: dreptatea, libertatea, la lat. socius", derivtndu-1 la rindu -i din grec. ohmic); (oixoc = casA), deci
solidaritatea gi fratia. ClasificA legislatiile prin raport la aceste principii. de la Intelesul primitiv al familiei. Infatiseaza formele societatii, de la simplu
3146 Creteanu, G. Z. 321 (familia) la complex (statele). EnumerA formele de guvernare. SubliniazA
InsemnAtatea educatiei In evolutia societAtii. PledeazA pentru educarea femeii
Leg alitate. - CONCORDIA, I (1857), p. 18. deopotrivA cu bSrbatul.
AratA el, prin legalitate, intelege respectarea legilor. Guvernul
care mica legile este un guvern tiranic. Subliniaza ca, atunci cind unul sau 3156 321
mai multi particulari violeaza sau propags resturnarea legilor intocmite,
numim aceasta un act de revolts, o tendinta spre anarhie". Minciunele. - PREDICATORULO, I (1857), p. 353-
358 : Foileton.
3147 Filipescu, I. [I.] 321 Autorul anonim stigmatizeazA pe acei cetateni care, sub masca patrio-
[Despre datoria romanilor fats de patrie]. - CONCORDIA, tismului, cauta sA Ingele poporul, prin minciuni si calomnii In folosul for per-
I (1857), p. 26. sonal. IndeamnA sa nu dea crezare dectt acelora ce dovedesc adevArul prin
ArgumenteazA ca, atunci cind simtul patriotismului este tare, statul fapte yi vorbe.
poate fi apArat de uneltirile dusmane si poate chiar sA reziste presiunilor
unui stat mai mare. DA ca pildA statul mic al Serbiei, care a stint sA fats 3157 321
pe vecinii sat, Austria ti Turcia, sa respecte jurAmintul salt, fArA salt fi hare- Fratia. - PREDICATORULCJ, I (1857), p. 377 -
buintat puterea. 382: Foileton.
3148 Balaceanu, I. 321 Articol In care se discuta notiunea de fraternitate", din punct de vedere
bisericesc, condamnlndu-se fratia" de care se vorbea de cltva timp [aluzie
[Articol prin care argumenteaza ca, presa este expre- la ideile revolutiei de la 1848], ca Rind sistemul de frAtie at diavolului".
sia opiniei publice gi trebuie s5 se bucure de libertate, ca sa
se manifeste]. - CONCORDIA, I (1857), p. 90. 3158 321
3149 P. I 321 Patria. - PREDICATORULO, I (1857), p. 393-
Spiritulu publicu. - BUCIUMUL, I (1857), p. 11. 397: Foileton.
Articol cu privire la opinia publics ", In general. AratA cum se formeazA Autorul anonim definelte raportul dintre cetateni Si patrie ca acela dintre
ea si ce rol joaca In viata politica a oricarei tart. o mama si copiii ei. Un popor lipsit de patriotism natte In sinu-i robia. Roma-
nii shit datori sA -si arate patriotismul prin munci SI osteneli neincetate ",
3150 Rosetti, C. A. 321 ca sa Inmulteasel ceea ce patria le ft... Incheie prin clteva cuvinte cu pri-
Istoria unor idel. Patria. - ROMANUL, I (1857), nr. vire la felul cum PredicaiorulA Intelege s5 -si IndeplineascA misiunea educative.
12, p. 1-2, nr. 13, p. 2, nr. 14, p. 1-2, nr. 16, p. 2-3, nr.
17, p. 2, m. 18, p. 3, nr. 20, p. 3, nr. 21, p. 2. 3159 Bratianu, Ion 321
Analiza notiunilor de patrie si patriotism in cursul dezvoltArii societAtii Profetil. - ROMANUL, II (1858), p. 30.
omenesti, cu exemple din istoria popoarelor. In concluzie, C.A.R. nu se declare Articol datat: Pitesti 1858, Ghenarie 16. - I. B. se ridica violent Impo-
satisfacut de definitia patria este pAmintul ", pe care o gaseste neprecisa triva prudentilor de profesie, a moderatilor brevetati, a dibacilor In cele sacre",
gi insuficientA, dar nisi cu definitia patria e legea". acuzindu-i el, sub masca vegherii asupra intereselor imediate gi practice ale
natiei, nu se gIndesc cleat la satisfacerea intereselor for personale ,gi egoiste.
3151 Britian% Ion 321 ArgumenteazA ca un popor, ca gi un individ, nu izbuteste a sAvlrti lucruri
Reformele. - ROMANUL, I (1857), nr. 39, p. 2-3. demne, fapte mArete, declt cind este condus d'o convingere adlncA, intro
Partea publicatA aici, sub acest titlu, constitute introducerea unui stu- idee Malta". E de pArere ca acest rol it Indeplineau In vechime profetii; InsA
diu mai lung. Autorul isi expune vederile lui cu privire la otiinta socials ". to epoca moderna, In urma dezvoltarii stiintei, rolul for s-a Incheiat. Cei care
Afirma de la Inceput ca - la fel ca tntreaga vials a universului - sotieta- scum au pretends ca profetia sA fie un monopol individual at lor" sint
tea omeneascA Intreaga qi deosebitele sotietati In parte, sunt gi ele supuse impostori. IndeamnA poporul roman sa meargA cu hotarlre pe calea stiintei.
unor legi naturale, fatale, independinte de cele pozitive, ce sunt facute
de oameni". Considers ca studiul cunostinta acestor legi constitue o stiinta", 3160 Pa113, Ioan, I. 321
pe care trebuie sA o cunoascA adinc oricine doreste sa dirige transformarea, Libertatea legala. - DIMBOVITA, I (1858), p. 37-38.
modificarea unei sotietati". Fara de aceasta stiinta, un om de stat n-ar fi
mai mult de un ,,medic empiric". In Incheiere, condamna energic copierea Afirma c3 libertatea omului e conditionati de viata sa In societate, deci
simplA a institutiilor strAine in Wile ronrinesti, fara 0 metoda, a teorie. e relative. Ea e bazata pe ideea de justitie. Citeaza pe Montesquieu.

161

www.dacoromanica.ro
 321 IDEOLO GI E POLITICA CLASE SOCIALE 321.9

3161 G[h]Ica, P. 321 321.1/8 REGIMURI POLITICE

Deputati Domnitorii Institutiunl si Progresu. DIMBO-
VITA, I (1858), p. 42. 3171 321.1/8
SustIne c3 o Cara nu poate progresa In adev3r, nu poate capita instituliile Formarea staturilor. G. TRANS., XV (1852), p. 233-
democratice de care are nevoie un stat constitutional, data deputatii care 234, 237-239: Foiletonul.
alcatuiesc si discuta legile si ministrii care le aplica sint lipsiti de cultura gi
Se analizeaza aceasta problems incepind cu prirnele timpuri ale omenirii
de latexes pentru idei. Progresul literaturii, filozofiei gi stiintelor slnt garantiile
gi dupa aceea se definesc mai multe forme de stat. Articol reprodus din
cele mai sigure ale respectului libertalilor publice de catre guvernanti. Numai
/neat Pop.
un guvern care nu 'tie 5i nu poate sa convinga pe cettleni e nevoit St recurga
la oprimare. 3172 Antonelliu 321.1/8
3162 Reseal, C. A. 321 Originea amenestratiunei civile. FOAM PT. MINTE,
XVII (1854), p. 166-167.
Cercetari usoare despre cuvinte. Cuvintul renegat. Autorul schiteaza epoca patriarbala, cind principiul de conducere se rezu-
ROMANUL, II (1858), p. 78. ma la autoritatea batrinului, a capului familiei. Primele legi au avut menirea
Articol in care autorul arata c3 ,,renegat" in politica nu /nseamna cel ce sa reglementeze aceasta autoritate. infatisind aparitia regalit3lii, crede ea
evoluat In idei, ci aceea care Lsi tradeaza conceptiile politice pentru interest sclavajul a aparut numai o data cu ea.
meschine.
3173 321.6
3163 Rosetti, C. A. 321 Causa Constitutiunii. G. TRANS., XIV (1851), p. 153.
Studil usoare despre cuvinte. Cuvintul Cinstit. ROMA- Articol In care se critics cu ironic parerile politice exprimate de principele
NUL, II (1858), p. 86. Ludovic Iablonovsld, In brogura intitulata Principiul monarhie Si repreunta-
Arata ca a fi cinstit Insearnna a nu-ti vinde parerile politice gi a-ti indeplini liunea de popor [scrisa probabil in limbs germana]. Iablonovski e considerat
toate sarcinile fata de societate. ca un continuator al acelora care cereau prin publicistica desfiintarea consti-
tuliei anstriece din 4 martie 1849. El argumenteaza ca principiul monarhic,
3164 Aricescu, C. D. 321 prin insa.si natura sa, nu poate suporta reprezentarea poporului prin parlament,
Pressa. ROMANUL, II (1858), p. 114. alaturi de monarhie, fiindca dreptul poporului de a -gi face singur legi duce
Aratt rolul pe care II are presa zilnict, In educarea cetatenilor. spre republics. Critical brogurii obiecteaza ca, neavInd alaturi o reprezentare
a poporului, monarhia ajunge la despotism. Solutiile preconizate de Iablo-
3165 [Rosetti, C. A.] 321 novski ca sa se fnfiinteze un senat din nobili, man denznitari id clerici ol un
[Notite la articulul Presa" de C. D. Aricescu, publicat subsenat ales din popor, care at nu alba Insa decit dreptul de a da sfaturi
In p. 114 a ziarului]. ROMANUL, II (1858), p. 114, col. I. monarhului sInt Infatisate ca ridicole.
Notite nesemnate, fn subsolul articolului. C.A.R. nu aproba expresia
lui Aricescu cal un ziarist de geniu, data e cinstit gi pregatit. otiinlitic,
va domni" peste anima semenilor sai. De asemenea, nu e multumit de expresia 321.9 CLASE SOCIALE
vulg ", In foe de popor", aratind ca ea se intrebulnta doar In natia de soldati Aristocratie, burghezie, muncitorime, t5,r5.nime
cotropitori ce se numea natia Romani".
Vezi si:
3166 Aricescu, C. D. 321 326 Sclavi, iobagi, clacasi
[Scrisoare catre redactor, explicind cuvintele a domni" 331 Munea si muncitori
gi vulg" din articolul sau Pressa", publicat In p. 114 a
gazetei]. ROMANUL, II (1858), p. 150, col. III. 333 Chestiunea agrara.
Scrisoare datatt: ampulung 21 aprilie 1858. C. D. A. rtspunde celor 35.08 Functionari
doua notice Mute de C. A. Rosetti la articolul sau. Arata ca prin cuvintul a 929.7 Noblete. Ranguri
domnl" el a Inteles a avea influents morale, iar prin cuvintul vulg" a inle-
lea poporul", In scout cel mai larg.
3174 321.9
3167 Benescu, El. 321 [Traducerea unei corespondente din Viena, cu privire la
Resultatele necredintel. PREDICATORULU, II (1858), .atitudinea politics a marilor mosieri din Germania si Austria,
p. 173-174: Foileton. publicata In ziarul sasesc Satellit" din Brasov]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 116: Chronica straina.
Dupa litoe Franciei §i !aorta bisericiti aptssene, de K. G. Barth. Con-
damna libertatea de gindire care Incepuse a se raspinii In Europa dupa Refor- Redactorul Gasetei Transilvaniei observa ca boierii cei mart nemtesti
ma. Prezinta, revolutia franceza din 1789 ca rezultat negativ al filosofiei giprusieni (das Junkerthum, Kreuzzeitungspartei) se incoarda din rtsputeri
rationale ", ca st aduca toate lucrurile la starea veche de robie gi sa rastigneasca pe popoa-
re. Apoi traduce din Satellit: Poporul va ride pe voi, aristocrati bancheroti,
3168 321 ca-1 numiti Sara gi adunatura, voi care ruditi In atltea moduri cu poporul din
care va alegeti amorezele si liitoarele voastre. Vol numiti boll si puitori de foc
(Consideratii practice, filozofice si religioase, In legatura
pe minigtrii carii se Indura de mai scot gi ochii poporului cu cite un drept"...
cu menirea fruntasilor unui popor). TELEGRAFUL R., Insi rebeli sinteti numai voi, in contra libertatii noastre gi in contra Cons-
VI (1858), p. 106-107, 110, 118: De supt Carpati. titutiunii, voi care n-alt Invatat nimic gi n-alt uitat, nimic",.. Voi Insa
3169 321 vrell ca sa amagiti si In Viena pe cei marl, ca a3 denege popoaralor
drepturile".
Morala socials. JURN. AGRIC., I (1858), p. 122,-123:
Morala. 3175 321.9
Autorul anonim combate parerile lui J. J. Rousseau cu privire la con- [Comentarii despre desfiintarea rangurilor In Polonia].
tractul social". ANUNT. R., V (1858), nr. 48, p. 2-3: Rusia.
Dupa furnaluf d'Augsburg [Augsburger Allgemeine Zeitungl.
3170 321
Apostasia. ROMANUL, II (1858), nr. 107, p. 324-325, 3176 321.9
Subtitlu: Estract din Inciclopedia catolica". Articol cu accente de Despre diferintele urbatiale dintre fostil proprietarl si
satiril Impotriva celor care bji schimbaiu convingerile politice. pornindu-se de la fostil iobagl sdu robl. G. TRANS., XVI (1853), p. 10.
definItla teologica a apostaziei", se discuta pe larg problema renegajilor poli- Articol. Se arata c3, In ultimii trei ani, alit In ziarele maghiare din
tic', scuts In acel moment: Astazi nu este rar s'auzim dlndu -se numele d'apos- Pesta, tit gi In Gaseta Transilvaniei, s-a scris mult despre aceste conflicte,
tall celora carii tree de la o particla politica la alta; speta aceasta intrece mutt produse de la terminarea razboiului civil In Monarhia austriaca, pornindu-se
In rSutate pe aceea de care vorbiram ; d'aceea vedem sculindu-se In contra ei mai ales de la controverse privind calificarea juridica a mogiilor. Cu deosebire
Indignarea generals ". Apoi se prezinta, In monolog, doua tipuri satirice de In Transilvania, In regiunea ampiei gi a Secuimii, domnii" asupresc pe tarani,
oameni politici inconstanti, sub numele fictive de Serapius 5i Protagoras. Impotriva patentei din 31 dec. 1851, prin care iogabia se declara din nou ca

162
www.dacoromanica.ro
321.9 CLASE SOCIALE
desfiintata. De exemplu, In subcercul Gurghiului, dol mooieri dela Ditrau ad
executat pe larani pentru datoria robotelor" pe trei ant in urma, i-au aruncat
din casele lor gi le-au luat parninturile. Se subliniaza ca, prin aceste abuzuri,
proprietarii mid Nemioeii cei marunti" cauta sag agoniseasca eft mai'
mult pamint, prin once mijloace. Ei profits de neotiinta de carte, de
necunoaoterea noilor legi, de cAtre taranii ardeleni. Se incheie cu cererea
ca guvernul sa Induplece boierimea mai saracuta gi mai numaroasa, ca sa
se apuce de meserii, de negutatoria".
3177 V. 321.9
[Articol cu privire Ia silniciile grofilor impotriva unora
dintre comunitatile romine§ti ale Satmarclui]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 13, 17.
Arati c& grofii ii lipsisera pe locuitori de o mare parte din pamintul lor,
prin planul proportiunii pamintului", gi cs aceotia apelasera la imparat,
cerind sa le fad. dreptate.
3178 321.9
[Corespondent& despre necesitatea ca preotii §i invata-
torii sä lndemne pe romani catre meserii]. TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 91-92: Din Valea Mura.ului 25 Maiu.
Corespondentul sustine ca romanii n-au reprezentanti in doll& clase:
cea aristocratica gi cea industrials ". Arata apoi a in ceea ce priveote clasa
aristocraticA, aceasta clasa nici e.1 ajuta mult spre inbunatatirea sortii unui
popor", In timp ce clasa industriaoilor... e clasa aceea care se recunoaote toc-
mai aoa neaparat de lipsa ca gi a plugarilor", Hind una din clasele dintii".
Cere Invatatorilor, preotilor gi carturarilor sa indemne pc tinerii romAni la
lmbratioarea meseriilor".
321.9
3179
[Fragment tradus dintr-un articol intitulat In interesul
prosperitatii Clujului", publicat in ziarul clujean Migyar
Futar"]. G. TRANS., XXI (1858), p. 170: Transilvania.
In acest fragment, se argumenteaza opinia as oraoul Cluj ar trebui sa se
stradulasca sa fie In viitor locul de petrecere al aristocratiei maghiare gi secu-
iesti din Transilvania. Se IntemeiazS aceasta opiate pe convingerea cA acestei
1848 ,
aristocratii nu numai ca nu i-a cAzut steaua" cum credea ea Insioi dupa
ci, dimpotriva, rezistA bine crizei politice gi economice. Proprietatile
de pamint ale acestei aristocratii nu numai a nu s-au imputinat, ci chiar ar fi
crescut dupa 1848. Se conteaza pe eventualitatea ca multi tarani igi vor vinde
pAmInturile In anii neroditori sau in urma faptului a nu vor putea face fats
noilor conditii de viata. De asemenea, se conteazA pe prabuoirea micii nobilimi,
care va fi lovita greu, prin mica despagubire urbariala ce ii revine.
3180 321.9
Ost-Deutsche Post" despre Voivodina si Banatil. G.
TRANS., XV (1852), p. 388.
Observatii asupra unei serii de corespondente din Timigoara, publicate in
decembrie 1852, In ziarul Ost-deutsche Post, cu privire la starile sociale gi econo-
mice din Banat. De fapt , autorul anonim al criticii se ridic.1 la discutarea
intregii probleme sociale a Transilvaniei gi Banatului. La observatia cores-
pondentului german ca pamintul manos permite cultivatorilor sa traiasca fArA
nisi o grija, criticul raspunde c& aceasta se poate referi numai la feint cum ,,au
trait pima acum proprietarii Ungariei gi ai Transilvaniei (gi precum mai trAiesc
Inca boierii moldavo-roinani)". CiteazA cazul proprietarului P. de la Tompa,
care -gi aoeza clinii la masa lui gi In patul lui, tar despre footii iobagi considera
ca trebuie sa stea numai afarA, pe paie. Aceoti food iobagi au o viata chinuitA,
nu fiindca stnt leneoi gi nedeschigi spre inovatii cum insinua corespondentul
, ci pentru cA ei n-au pamintul lor gi ant mereu jefuiti de prodasal
muncii lor.
3181 321.9
[Rezumatul unci corcspondente din BucurWi, cu data
de 30/18 august, ap&ruta in Wanderer"]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 274: Principatele dela Dunare.
In corespondents, se condamna intrigile boierilor care, uitind de gravita-
tea starii sociale, se agita purtali numai de ambitii personale, ca sa Impiedice
revenirea ca domnitori a lui Stirbei Ghica. Subliniaza gravitates starii tara-
nilor, amintind cs, in 1854, taranimea era Indoit Impovarata tale de Regula-
mcntul Organic.
3182
321.9
[Extrase dintr-o corespondent& din Bucurqti a ziarului
austriac Lloyd"]. TELEGRAFUL R., II (1854),. p. 347:
Principatele dela Duran.
Corespondentul atacS boierimea feudalA, pe motiv a ea cauta sa Impiedice
Mmuritele plane de reforms" ale lui B. $tirbei. Afirma c& spiritul civilize-
www.dacoromanica.ro
921.9
tiunei nu se lipeote de Injosita feudalitate -oriental& a partidei cu adult fans-
riotice".- Critics deopotriva gi pe tinerii Imbracati In frac, acuzlndu -i a tin-
teaza dupa aceea deoarta gi periculoasa cultivare ce o trag numai din dictio-
narii nepaciuirii europene gi de la apostolii ei gi vreau sa intemeieze In Intinsul
rasarit o specie de (ilia revolutionare". In comentariu, Telegrafv2 Roma* afirma
ca, Intre boieri gi rneseriaoi, exist& in Principate 9i elemente ponderate, de
mijloc.
3183 Melidon, G. 321.9
Studii politice si sociale. FOILETONUL Z., I (1855),
p. 85, 86, 89-92, 108-111.
Motto din Beranger, [1.] Vacarescu, Guizot gi din Biblie. Autorul Infatl-
;earl In contrast romantic organizarea gi situatia intern& a Principatelor Ro-
mane Yn trecut gi prezent. In trecut, e de parere c3 exists un echilibru intre
clase, avind fiecare functia ei precisi: clerul cea cutlurala, tarinimea cea
productiva, gi boierimea cea militara gi politics. in prezent constata deca-
derea c!erului gi a boierimii, care nu -gi mai tndeplinesc functiile. Singura
clasa pozitivA crede ca este. In acest timp taranimea poporul de gios"...
bietul popor hraneote pe toti, muncegte pentru toti, apara pe toti 'm
Pentru sudoarca sa, el capata prea putin". De aceea, poporul ajunge la
degenerare. Ca solutii propune: instituirea unui impozit pe mooille
proprietarilor. Boierii sa presteze In mod gratuit funcliii civile gi militate.
Initiativa particulara settee ajtitor, prin donatii, pentru ridicarea culture%
3184 321.9
[Corespondent& publicata in Times", cu privire la si-
tuatia social& in Principate]. STEAOA D., II (1856),
p. 126-127: Bucurelti 18 Maiu.
Discuta 'situatia social& in legatura cu components viitoardor Divanuri
ad-hoc. Subliniazi deosebirea dintre marii boieri, seniori feudali, gi micii boieri,
ale cAror titluri an Post cumparate pe bani. Dcscrie situatia micilor boieri,
intre aristocratie gi clasa de mijloc. Infatioeaza situatia grea a functionarilor
publici. Exprima increderea in contributia pe care o vor aduce deputatii tara-
nilor In Divanuri, pc baza felului cum ei s-au comportat in 1848, la Comisia
proprietAtii.
3185
Viitorula Moldnvel §i alil Terel RomanetI. G. TRANS.,
321.9
XIX (1856), p. 183; STEAOA D., II (1856), p. 146-147,
Articol tradus din Gazeta Austriacd [Oesterreichische Zeitung] gi precedat
de o scurta note a redactiei. In articol, se face o aspra critic& a comportarii
istorice a boierimii din Principate. Se cere ca puterile strAine sa. examineze mai
atent stArile sociale In Principate, caracterizate prin mentinerea sistemei
feudale". in ele boierul este totul, oraoanul nimic, tar taranul mai putln declt
nimic".
3186 Rucareanu, N. 321.9
[Articol de tndemn pentru concordia intre claw]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 56, p. 2-3.
Cere sa Inceteze lupta de clasi gi toll roman% de Ia boierul mare pia la
loran, sa fats cauza comuna, ca sa sustina patria, care se ails In clipe grele.
Redactia precede articolui printr-o nota, In care declarA a nu impartloeote
in totul ideile lui RucAreanu gi ca spiritul sau de conciliere Intre clue pare a
merge prea departe, In paguba partitului national".
3187 Ioranu, [Grig.] 321.9
Clasele. ROMANUL, I (1857), nr. 32, p. 1-3.
Articol amplu, cu caracter de studiu. Autorul porneote de Ia ideea ca anta-
gonismul de clasa duce la ura de clasa, care la rindu -i genereaza razbolul civil
gi invazia straina. Exemplifica aceasta prin Italia din sec. XV, Suedia de la
Inceputul sec. XVIII gi Franta de la finele acestui secol. Se intreaba apoi cum at
putea prevent romAnli acest rau, a carui cauzA principall, e convins ca sta In
trufia gi orbul egoism al marii burghezii, care dupa ce a invins aristocrat's', a
dispretuit gi a apasat la rindul ei mica burghezie, pe lucritorii ai muncitoril
cimpului. E de parere ca Romanii cats sa-gi pue toate silintele a gterge dile-
rentele ce se vad astAzi Intre conditiunile sociale ale amindorora Principatelor,
diferente izvorlte din institutiunile politice; cu site cuvinte, a desfiinta
clasele ce i-au despartit In trecut, ce Intretin gi desvolta In prezent ura Intre
cetateni ot slAbiciunea material& a taril". E de parere cs clasele se vor stinge
prin Intronarea desaviroita a principiulul egalildiii gi ridiclnd poporul Intreg
la InAltarea Indestulatoare unde domne9te lumina, la Inaltlmea adevarata a
dreptului gi a datoriei". Constata CA, la roman', clasa boierilor a pierdut
monopolut inteligentel, gi ca constants vor pierde gi privilegiele sociale". Iar
dacA In locul ai estei clase, chiar prin propriele sale green, se va urea la
163
 321.9 CLASE SOCIALE
puterea tarii clasa de mijloc, este de dorit ca aceasta sa nu formeze o
artistocsatie de bani, ci sa lac& loc inteligentei si simtimintelor celor fru-
-
moase" reprezentate prin cei ce se vor sus la dinsli din stratul cel inferior
al societatii".
3188 321.9
[Articol cu privire la misiunea socials a presei]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 6, p. 1: Bucuresti, 15 Februarie.
Se arata ca libertatea acordata In ultimul timp presei de titre guvernul
Prii Rom inesti nu trebuie utilizata spre a atIta ura si patima Intre clasele care
compuneau societatea. Se condamnA 111I articol publicat to jurnalul Tionpul,
-
In care este atacata clasa Intreaga a boierimii". Este vorba de articolul
lui Bossueceanu, Despre partidul0 nationalb", publicat In nr. 11 din 11
februarie.
3189 Creteanu, G. Z. 321.9
Egalitatea Inaintea legii. CONCORDIA, I (1857), p. 25-26.
Argumenteaza es, oamenii fiind egali Inaintea naturii, ei trebuie s& fie .1gali
gi Inaintea legilor. Cere desfiintarea deosebirilor de cast& gi unirea
tuturor
romaniior pentru binele comun, declarind ea nu vrea simpla stramutare a
privilegiilor de la o clasa la alta.
3190 Ubicini
Fiitoarele adunari In Moldo-Romania.
[Bucuresti], I (1857), p. 74-76: Presa streina despre prin-
- 321.9
ROMANIA
cipate.
Sub acest titlu se publica traducerea unor fragmente extrase din seria de
articole cu acest subject, publicate de Ubicini In ziarul parizian Le Pays. -
Ubicini comenteaza stirea ca afejerile pentru Divanul ad-hoc ar fi fost aminate,
aratind ca aceasta Imprejurare a rezultat din faptul ci firmanul, prin
care Poarta stabilea categoriile de cetateni care aveau dreptul sa par-
ticipe la alegeri, nu era bazat pe o cunoagtere serioasa a claselor sociale din
-
Principatele Romaine. Analizeaza apoi aceste clase sociale. AratA ca pe baza
Regulamentului Organic toti locuitorii intri In doui marl categorii: privi-
legiatii" gi contribuitorii". Intre privilegiati, shit boierii gi clerul; intre con-
tribuitori, tint patentarii (negustorii ii meseriasii) gi cultivatorii proprietari
sau neproprietari" ai patirintului. Analizeazi apoi, pe rind gi pe larg, aceste
clase gi categorii, In subbnpartirile tor, comparindu-le cu cele din Franta si
folosind uncle date statistice cu privire la Principatele Romane.Extrasul
e precedat de o scurti introducere a redactiei Romanist; care arati provenienta
acestui extras si tema general& a send de articole semnate de Ubicini, In acea-
sta chestiune, In La Pays. Subliniazi c3 concluzitle la care ajunge Ubicini
sInt: Unirea Principatelor, revizuirea legilor care cirmuesc proprietatea gi
tributul".
3191 321.9
Diferite clase ale populatiunel, dintre care unele strati
specificate In tablou No. 1 si 2. ISIS, n (1857), p. 342.
Se publica numirul total de: boieri, clupl cele trei clase (ranguri civile gi
militate), fii si nepoti de boieri, profesorl, ingineri, arhitecti, zugravi, mineri,
forestieri, elevi conductori, avocati, ingineri hotamici, doctori, spiteri, mill-
tan dorobanti, grinicerl, lucritori de ocne, plaiasi supraveghetori at mun-
-
'nor gi ai salinelor). Text rom&n gi francez.
3192 Angelescu, E.
Introducere Ia reforme. T.
p. 29-30.
- NATIONALULtf, I (1858),
321.9
Socoteste el a venit momentul sa se discute reformele sociale care tebuiesc
introduse in Tara Romineasci. Declari cal e partizan sincer al reformelor
compatibile Cu spiritul, cu moravurile gi cu gradul civillzirii tarsi ", ca acestea
trebuie sa vina din Cara, din trebuintele ei, iar nu din utopiile de contraband&
ce se colporteaz& prin teara". Ironizeazi pe profetii.... care cred, eau voiesc
a face pe altii si creada, ca prin puterea unor studii de mai multi ant In stiintele
sociale" vor transforma omenirea. Despre diferentele dintre close, declara:
dorim a be vedea sfarimate, nu ca sit nivelam toate startle de oamenl pe picior
de egalitate sociald, ci ca sa be vedem dispiirute Inaintea legilor, printr-o egali-
tate polilisit, de drepturi gi datorii". Termini ficind elogiul burgheziei gi consi-
derind ca si In viitorul stat rominesc clasele predominante vor fi aristocratia
gi burghezia, actuala dna de mijloc.
3193 Angelescu, E.
Reformele. II. - 321.9
NATIONALULU, I (1858), p. 39-40:
Bucuresci 13 Ianuarie.
-
Articolul e confuz o explicit insugi autorul - din princina ca 1mpre-
jurarile nu-i permit a -ti spune gindul deschis gi In bitregime. El considers ca
burghezia a existat In tithe romanesti mai de mutt, dar s-ar ft confundat cu
aristocratia, Bind legatif de ea prin scutiri gi privilegii. In consecinta, contest&
parerea cA societatea romineasci nu ar fi avind elementele acele proprii,
precum In celelalte societati, de a forma un guvern reprezentativ gi constitu-
164
www.dacoromanica.ro
321.911
tional, adica elementul claselor intermedii", adicA al burgheziei. Afirmi c& cei
care Mceau teoria inexistenjei burgheziei romanefti voiau prin aceasta sa
amine Intronarea regimului reprezentativ, parlamentar, gi prin aceasta Si amine
reformele sociale.
3194 321.9
[Articol prezentind elogios eforturile aristocratiei si inte-
lectualitAtii maghiare din Transilvania de a contribui la
bunastarea populatiei, prin Incurajarea culturii si Imbuna.-
tb.tirea rasei vitelor si a mijloacelor de a cultiva pamintul].
TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 129 [bis], 132: Sibiiu
10 August.
Articol scris cu prilejul adunarii Societatii economice maghiare In Cluj,
In 20 iulie, gi a expozitiei de animate de rasa pe care o organizase. In comenta-
riu, se condamni atitudinea ace/or oameni care abia ce au ajuns a se ;seta pe
sofa", se uita apoi cu dispret la popolul saracului". Se intreabl: pentru ce
se sfiegte a prinde cu mina sa cea delicati de mina plugarulul cea aspri care
dirigInd coarnele plugului ne agonisegte pinea de toate zilele gi aduce
Statului Intocmai folds, ca si cel ce lucri toati ziva cu condeiul gl cu
mintea?" Subliniaza: Seam ca ne-am uitat uncle ne-am nascut".
3195 St.
-
Cite -va observatii asupra unoril cestiunl de Economie
rural& 1857. DIMBOVITA, I (1858), p. 25-26, 30-31,
321.9
34-35, 38-39, 42-43, 47, 51-52, 54-55.
Discuti problema taranimii din tarile romanesti, din punctul de vedere al
proprietariior. Contest& a proprietateator a fost obtinuta prin insusirea abuziva
gi vinzarea fortata a micilor proprietati taranesti. In ceea ce priveste starea ma-
teriala a taranilor din aces epoca, el cauta si o infatigeze ca mai buna, elogiind
pretinsa mirinimie a proprietarilor. Combate pe larg o serie de propruneri facute
anterior pentru ameliorarea starii taranilor prin kiproprietarirea tor. Crede ca
mizerabila for stare, pe care o recunoagte, s-ar datora exclusiv faptului ca toate
greutatile materiale ale tarii cad In sarcina lor. Propune deci :,,egalitatea sociali"
a taranimii cu celelalte clase; uncle mid modificari Ia legea din 1851, indeosebi
la art. 144, cu privire la strimutarea taranilor gi Incheierea Invoielilor agricole.
3196 Bolintineanu D.
[Comentarii In legatura, cu art. 46 al Conventiei].
BOVItA, I (1858), p. 5-6: Bucuresti.
- 321.9
DIM -
D. B. discuti consecintele art. 48, care proclama desfiintarea privilegiilor
de clase. Arata ca singura clasa care se bucurase In Principate de privilegii
consfintite prin lege fusese boierimea. Ea fgi Insusise aceste privilegii printr-o
interpretare abuzivi, deoarece nu era o aristocratic de nastere, ci una de ran-
guri, dupa modelul celei bizantine, mosteniti de la turd. Rangurile erau pe
viata si dadeau dreptul la enorme privilegii, insa nu se transmiteau prin mogteni
re. Totusi, In sec. XIX mat ales, boierimea romaneasca s-a constituit in casta
Inchisa. Intarirea ei momentani a adus gi pricina slabirii ei viitoare, prin
neprimenire.
3197 Bolliac, Cesar 321.9
Mozaicul social. NATIONALULU, I (1858), p. 288,
292-293.
Bolliac 1mparte societatea din Tara Rom &masa In 17 clase sociale", care,
dupa convingerea lui, alcatuiau mozaicul social". Arati pe larg care shit
aceste clase", components gt caracteristicile tor.
B.[arit, Gheorghe?]
3198 321.911
[Despre frantuzismul" clasei de sus din Principate].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 86-87: Tier'a romans sca
-
si Moldavi'a.
Dupi ce reproduce un articol at lui Gh. Sion in aceeagi chestiune, publicat
fn foals. Pafria, Barit combate obiceiul boierimif din Principate de a nu vorbi
romaneste si de a se folosi In exclusivitate de limba franceza. El observi dI
acest dispret pentru limba nationala era un obicei caracteristic oricarei arts-
-
tocratii. Numirul din Patria in care a apirut articolul lui Gh. Sion lipseste
din B. A. R.
3199 Anghelescu, E.
Despre aristocratia rumana. - TIMPULt, I (1857), nr.
321.911
22, p. 2-3, nr. 23, p. 1-2.
IntAtiseazi cum a lust nagtere gi cum s-a dezvoltat aceasti clasa privile-
giata. Crede ca Inceputul ei are o bazi militara gi ci ea a fost treats chip&
modelul bizantin. Vorbeste de ajutorul militar pe care Ii didea domnitorului;
despre boierii saraciti, cunoscuti sub numele de boieri de neam ; despre lovitura
suferita de class boierilor romini chip& ciderea Constantinopolului gi mai ales
In timpul fanarlotilor, prin venirea la putere a bogatasilor parveniti, care for-
marl o nobilime nouA. Mai departe, autorul se ocup& de privilegiile de care se
bucuri aceasti clasa, care as lupta si be pistreze, In paguba celorlalte clase
 321.911 CLASE SOCIALE 321.911

3200 X. 321.911 3207 321.911

Boeri de la venirea Fanariotilor gi pina astazi. BUCIU- [Scrisoare catre redactie a autorului anonim al articolu-
MUL, I (1857), p. 18-19, 22, 25-26. lui Boieria. Que a fost shi que este"]. CONSERVATO-
Articolul intreprinde o asprl critics a felului cum boierii romani gi -au RUL, II (1857), nr. 3 si 4, p. 137-138.
jucat rolul In istorie. Nestiind sa gaseascl reazem numai In popol gi In energia Scrisoarea este adresata lui Nicolae Locusteanul. Autorul ei scats al,
for ", au Mout cauzS comunA cu toti cuceritorii tarii, cSutlnd s5 -gi salveze dupa incheierea si trimiterea scrierii sale Boieria. Que a fest shi que este, a
interesele personale. Schiteaza acest proces istoric, de la moartea lui Mihai citit in nr. 7 al ziarului Concordia un articol intitulat Boierii, de un june autor
Viteazul Ora la asasinarea lui Tudor Vladimirescu, pe baza lucratilor lui Elias dintr-o vestitS familie boiereasca. Convins c3 ambit au aceeasi intentie qi
Regnault gi J. A. Valliant. servesc aceeagi cauzA, a copiat articolul respectiv, II trimite redactorului
gi -1 roaga sa-I publice in continuarea articolului sSu.
3201 Bolliac, Cesar 321.911
Regulamentul, Arhondologia, Pravila lui Caragea, Con- 3208 Balaceanu, I. 321.911
dica criminal& dela 1851. REPUBLICA R., 1851, p. 50-88. Boieril. CONCORDIA, I (1857), p. 25: Bucuresti 26
In articol, autorul se adreseazS mai ales claselor a II-a gi a III-a de boier Februaru, CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 si 4, p.
cAutind sa be demonstreze ca se insala atunci cind cred ca legiuirile enumerate 139-146.
in titlu ar confine prevederi folositoare pentru ei. Cu ant mai mult cu cit ci, Autorul anunta a in acest articol va arunca o cSutSturS de ochiu nepar-
impreuna cu negustorii gi meseriasii, az fi inceput revolutia in Tara Romane- tinitoare" asupra boierimii. Afirmk al, atunci cind boierii erau aparltorii
asca. Acuza violent marea boierime. Arata, la fiecare dintre citate, motivele care patriei, erau foarte stimati, iar taranul ar fi muncit bucuros. Dar cind acele
an impins pe revolutionari sl le ardl, in public. Puterea politica reala nu e servicii extraordinare au incetat, taranul, gSsind ca birul gi dijma erau prea
In mina celor 50 de familii de marl boieri, ci In a celor 50 000 de familii de mici grele, cere de la boieri sA declare a toate privilegiile for slot desfiinlate gi ca
boieri, negustori etc. si a celor SOO 000 de familii de muncitori desigur, toate clasele sint egale.
to primul rind agricoli gi meseriasi. Toate, vor fi gi mai puternice, data se
vor sprijini pe popor, pe cele 14 milioane de romani, uniti intr-o viitoare si 3209 321.911
singura republics democratica.
[Nota redactiei la articolul Boierii"]. CONSERVA-
3202 321.911 TORUL, II (1857), nr.3 gi 4, p. 146-148.
[Corespondents din Bucuresti, comentind o schimbare in Se argumenteaza ca rolul adevaratei boierimii" romSne este de a apSra
atitudinea boierimii muntene]. G. TRANS., XIV (1851), interesele tariff si deci de a tSia raul din rAdacina, adica de a lupta Impotriva
p. 367: Tiara Romaneasca shi Moldavia. Tratatului de la Paris.
Se afirmA ca: boierimea Incepe cu Incetul a se Impaca cu ideea c5 dinsa
fara popor ar fi nimic". De aceea, se and multi boieri vorbind pentru popor
3210 Brailoiu, C. 321.911
mult mai bine ca pina acum". [Scrisoare catre redactia ziarului, precizind atitudinea
,. clasei intiia a boierilor" fats de problema unirii gi a alege-
3203 321.911 rilor pentru Divanul ad-hocl. ROMANUL, I (1857), nr. 11,
[Declaratie defavorabila moralitatii si capacitatii boie- p. 2-3: Bucuresti, la 7 septembrie 1857.
rilor romani, facuta de Omer Pasa, generalisimul ostirilor tur- Critics gi resp'n;e epitetul de privilegiati", dat marilor boieri de ultra
cesti de la Dunare]. G. TRANS., XVII (1854), p. 64: C.A. R-rsetti, hitr-un articol din n-rul 9 al ziarului. Afirma ca, Inca din 1837
Din Campulii resboiului. prin declaratiile fScute lui Bois Le Comte , boierii se prenuntasera pentru
unire sub un principe strain. InformeazS c5 ei tinusera adunad pregatitoare
3204 321.911 pentru alegeri, dar nu gSsiserS necesar sa se organizeze in partid.
Boierimei in Principate". G. TRANS., XIX (1856),
p. 85, col. IL 3211 Rosetti, C. A. 321.911
Extras dintr-un articol apSrut In nr. 129 al ziarului austriac Wanderer, Domnului Constantin Brailoiu. ROMANUL, I (1857) -
Se aratA ca boierimea din Principatele Romane e amenintata de o loviturS nr. 11, p. 3-4.
Infricosata", prin proiectul de desfiintare a Oontologiei" [= Arhondologia], RAspunzind scrisorii lui C. Brailoiu din acelasi numar, C. A. R. argu-
Impreuna cu aces parte a Regulamentului Organic care Inalta hidra cu menteaza ca atit pe temeiul Regulamentului Organic, tit gi prin dispozi-
zece capete a ierarhiei de rang... a birocratiei de acolo". Se argumenteaza cS tide dupa care urmau a se face alegerile pentru Divanul ad-hoc boierii
aceasta e usor de realizat, pentru cA functille reale de la baza multor ranguri an Inca anumite privilegii fats de restul populatiei. DiscutA apoi atitudinea
mSrunte an dispSrut de mult, de exemplu la pitar, staler, clucer, odinioara rezervatS a marilor boieri fall de partida nationals gi fats de lupta pentru
simpli functionari particulari al domnitorului. Pe de alts parte, in ultimele doua realizarea dorintelor rominilor, precum gi problema candidatilor pentru Diva-
decenil, aceste ranguri s-au vIndut pe bani la once nou vent. Totusi, de dau nul ad-hoc, fScind un apel la Infratire.
nagtere Inca la multe gelozii gi intrigi politice, care apasl ca o piatrS de moarS"
asupra ImprejurSrilor interne din Principate. 3212 A [ngele]scu, E. 321.911
3205 321.911 Boerii de primula lane!' vis-a-vis cu Ceara. TIMPULU,
[Comentariile ziarului Ost-deutsche Post" cu privire la I (1857), nr. 17, p. 1-2.
versatilitatea politica a boierimii moldovene]. STEAOA D., Autorul demascS pe acei boieri care stlruiesc sa se tint izolali de natie,
II (1856), p. 190. cAutind Inca sa formeze o class aparte, si nu vor Si is parte la alegerile pentru
Divanurile ad-hoc, alSturi de celelalte clase, ci doresc o teprezentare subor-
Intr-o corespondenta din Iasi 8/18 Julie, cu prilejul manifestatiilor pe
donata numai clasei for boieresti.
care o parte din marea boierime i le-a Mcut Jul Biamil-Bei, se subliniaza cA
aceiasi boieri i-au tamliat pe toti puternicii zilei, urmarindu-si doar intere-
3213 321.911
sele personale. In comentariul adAugat de Steaoa Dundrii, se noteaza despre
corespondentul din Iasi al gazetei austriece ca face parte din Iumea oficiala [Despre nemultumirea boierilor din Tara Romaneasca].
strains" gi e foarte bine informat. TIMPULO, I (1857), nr. 18, p. 4.
Se traduce dupe jtunalul Independenia Belgicd [L'Independance Bei-
3206 321.911 ge] o corespondenta din Bucuresti, In care se aratS nemultumirea boierilor
Boieria. Que a lost shi que este. CONSERVATORUL, marl fats de pierderea dreptului for de a fi reprezentati ca o class deosebitS
II (1857), nr. 3 si 4, p. 107-137. to sfnui adunarilor nationale.

DupS ce argumenteazA c5 boierimea nu forma o class aparte in trecut,

ci prin boieri se lntelegeau totalitatea functionarilor civili si militari, autorul
anonim afinnl ca domnitorii fanarloti an fost cei care an transformat boieri-
mea intr-o class In care privilegiile se mogtenesc, dind astfel nastere clasei
de ciocoi. De aceea, crede ca datoria adevaratilor boieri este de a lupta impo-
triva acestor ciocoi partizani ai curentelor nesSnStoase venite din Prattle
gi de a Intoarce pe calea cea buns junimea", care trebuie consideratS
drept niste copii ce se lass amsgiti si sustin unirea.
3214 321.911
[ScurtA stire aratind ca firmanul Portii privitor la ale-
gerea deputatilor pentru Divanurile ad-hoc a produs un elect
nefavorabil asupra boierilor din Principate]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 40: Teara Romaneasca si Moldavia.
Se aratA c3 bolerii nu se puteau familiarize cu egalitatea tuturor cla-
scion poporului".

165

www.dacoromanica.ro
321.911 CLASE SOCIALE
3215 321.911
[Corespondents de la Iasi, din 17 ianuarie, despre actiu-
nea nepatriotica a clubului boierilor, care lupta Impotriva
emanciparii taranilor, si despre modul demn fn care se corn-
portasera deputatii rani si liberali, dupes dizolvarea Diva-
nului ad-hoc]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 339: Moldavie.
Se comunica amanunte cu privire la activitatea clubului boierilor.
3216 Rosetti, C. A. 321.911
[Scurt comentariu condamnind gestul a doi marl boieri
din Bucuresti, care donasera 6000 de sfantihi In cinstea nas-
terii unui arhiduce austriac]. - ROMANUL, II (1858), nr. 66,
p. 262, col. III.
Comentariul se afla la sfirsitul revistei politice a n-rului 66. C.A.R. con -
state ci toate celelalte persoane din alte tali, care donaserA same In onoarea
acestui eveniment, specificasere a /a doneaza pentru scopuri de binetacere
In localitatea wide traiau. Numai cei doi mars boieri romini donasera fru-
moasa sums far& Wei o specificatie. C.A.R. observA cu amaraciune: Boierul
a lost totd'auna si In toate marinimos, cind a fost vorba pentru streini". -
Listele de donatori fusesera publicate in press austriaci.
3217 321.912
[Extract dintr-un articol aparut in ziarul austriac Lloyd",
cu privire la lupta pentru putere a clasei de mijloc in Europa
si lndeosebi In Franta]. - G. TRANS., XV (1852), p. 109,
col. I: Brasiovii.
Se subliniaza ci ceea ce s'a numit in curs de mai mull timp popor -
atit in Germania cat si In Franca - a fost numai clasa de mijloc (ad, burgerii,
negotitorii, industriasii, fabricantii, bancherii, artiltii gi inteligin(ii). Revo-
luttunea de la 1830 si 1848 a fAcut-o close aceasta de mijloc". Ziarul Lloyd
afirmi In continuare a in Frantz s-ar desfasura o lupta pentru putere Intre
guvern - far' sa arate ce forte reprezinta el - si clasa de mijloc: De va
triumfa guvernul... atunci popoarele se vor desvolta... cu Incetul si treptat";
InvingInd clasa de mijloc, aceasta va incaleca pe mese".
3218 Ion *"[Ionescu, N.] 321.912
Idei gressite. - STEAOA D., II (1856), p. 24, 44.
Comentariu, cu nuance satirice, la fenomenul inmultirii scrierilor super
ficiale cu impresil de calatorie, datorit accentuArii schimburilor de calatorie
Intre Orient si Occident. Ca exemplu, relateaza o convorbire cu un strain
care pretindea ca e documentat cu privire la starile din Principate, fares sa
fi fost acolo. El pretindea cA In Principatele Romine nu e posibil un regim
constitu(ional, neezistInd un tiers etat", o burghezie romaneasca. Autorul
articolului rispunde ce aceasta exista: prin isnafurile gi corporatiile
de la oral gi prin proprictarii neboieri (rAzesii gi mosnenii) de la sate. -
Pentru numele autorului, vezi p. 771
3219 Ioranu, [Grig.] 321.912
[Despre burghezia romans]. - CONCORDIA, I (1857),
p. 29-30.
Aminteste burgheziei roman cum burghezia franceza, prin capacitatea
gi toleranta manifestata atunci, a izbutit sa triumfe cu desavirsire in 1830.
Prin desfiintarea privilegiilor, viitorul burgheziei romanesti este deschis
to (are, dat ea trebuie sa-si cunoasca bine misiunea gt sa -gi deschidA bra(ele
pentru toate inteligen(ele, lira deosebire, data intelectualul este lost boier,
sau Oran, sau lucrator. Greselile burgheziei franceze sa fie o lec(ie pentru
cea romina.
3220 Angelescu, E. 321.912
Despre burghesia romans. - TIMPULO, I (1857), nr.
24, p. 1-3, nr. 25, p. 1-3.
Autorul aratA cum a luat nastere burghezia romans, din cine se corn-
pune, ce dezvoltare intelectuala si morala are si care sint calitatile, viciile,
ideile si tendintele ei.
3221 Angelescu, E.
Rolull Burgesiel in Romania.
nr. 50, p. 1-2.
- SECOLULO, I (1857),
321.912
Burghezia, pe care autorul o considera drept o clasa de mijloc, Intre
cele doua extreme antinationale" sl antisocIale", ar fi, dupa el, chematA
sa primeasca, dupes datinile guvernelor constitutionale ale Europei modern,
rolul conductor pe scene politica a Romanic'.
3222 Angelescu, E. 321.912
Tot burgesia. - SECOLULO, I (1857), nr. 52, p. 1---2.
Declare a el condamna exciusivismul si nu vrea tin guvern exclusiv
burgher, ci doreste fuziunea claselor in ordinea politica. Citeaza pe jurist-
166
www.dacoromanica.ro
321.912
consultul francez Troplong, pe Voltaire si pe Aristotel gl arati cum Injeleg
ace8tia statul democrat. Mai departe, arata ca clasa de mijloc este o parte
esentiala a democratiei din acel timp.
3223 Rosetti, C. A. 321.912
[Notes redactional, prin care arata ca., deli publics un
articol al lui Russo Locusteanu despre burghezie, nu este
in intregime de parerea autorului In aceasta. problems]. -
ROMANUL, II (1858), p. 21, col. III.
3224 Russo Locusteanu, N. 321.912
[Scrisoare prin care se plinge de redactia ziarului Natio-
nalulir, care i-a refuzat publicarea articolului despre bur-
ghezie]. - ROMANUL, II (1858), p. 21.
Arata c& ziarul Nationaluld a refuzat si publice acest articol ce e con
trariu burgheziei, zeitati al with el este aparatorul si organur:-Scrisoarea
e datata: Bucuresti 1857, ian. 19.
3225 Russo Locusteanu, N. 321.912
0 vorba asupra principiului burgheziei. - ROMANUL,
II (1858), p. 22.
Autorul sus(ine a nu exists o burghezie romineasca gi mai ales nu exists
clase sociale, ca in apusul Enropei. In sprijinul sau, citeaza parerea gazetel
Slafela [L'Eslafelle?) a In Principatele Romans n-ar ti existat niciodata o
adevarata burghezie romina. Polemizeaza cu Nalionaltd4, care afirmase
ca, data nu exists aceasta burghezie, trebuie tread- Cere ca viitoarea Adu-
nare sa fie alcatuita dupes sistema reprezentativa mostenita de la Radu
Negru gi Bogdan Dragon ".
3226 Vladescu, Gr. 321.912
[Scrisoare prin care cere sa fie lamurit asupra proble-
melor: ce este burghezia si claca exists si In Principatele
Romine o clasa burgheza]. - ROMANUL, II (1858), p. 34:
Domnului redactor al jurnalului Romlnul".
Scrisoarea e datata: 1858, ianuarie 23, Bucuresti.
3227 Rosetti, C. A. 321.912
[Notita in legatura cu scrisoarea lui Gr. Vladescu]. -
ROMANUL, IT (1858), p. 34, col. T.
Afirma ca Ins&gi redactia a sim(it nevoia sa se lamureasca asupra acestui
mare cuvint de 4burghezie ), ce Incepem to(i a-I Intrebuin(a fart a VI data
to(i 11 intelegem bine gi cum b intelegem". De aceea, anunta cu bucurle Ince-
perea publicarii unui sir de articole de Ion Britian, asupra acestei chestiuni.
3228 Bratianu, Ion 321.912
Burghezia. - ROMANUL, II (1858), p. 34, 38-39, 42-43,
58-59 [neterminat].
Autorul, dupes ce defineste burghezia ca totalul orisenilor care se ocupa
cu industria gi comertul, face un istoric al vie(ii de ores la fenicieni, carts-
ginezi, greci si roman gi In orinduirea medievala.
3229 Rosetti, C. A. 321.912
Aristocratia de jos. - ROMANUL, II (1858), p. 90.
C.A.R. arate ca burghezia, in ascensiunea ei,,devine o aristocratie de
jos", gata la once compromisuri. Dovada, atitudInea ei In timpul revolutiei
franceze din 1789.
3230 Angelescu, E. 321.912
Reformele. Ratiunea de a fi a burgesiei. - NATIONA-
LULO, I (1858), p. 57-58, 66-67.
Ataca pe conservator', pe care Ii Imparte Ia doua, in stationer' si retro-
grazi, care nu vor sa reformeze nimic, ci numai sa plstreze vechea ordine,
bazata pe tradi(ie, gi resping tendintele cele mai rationale ale claselor inter-
mediare. Declara a este timpul ca si rorninii sa paraseascl datinele lor,
felul for de guvern", gi sa meargi inainte, cu ideile cele noi.
3231 Angelescu, E. 321.912
0 cestiune de deslegatfi. - NATIONALULO, I (1858),
p. 110, 113, 117-118, 125-127, 129-130.
Discuta pArerile conservatorilor 81 liberalilor asupra formei de guvern
mai potrivite nevollor (aria gi data poporul roman este capabll Si primeasa
sistemul reprezentativ. Tot ad, dezbate pe larg problema claselor sociale
gi In special rolul burgheziei.
231.914.2 CLASE SOCIALE
3232 Lang le, Ayliis 231.914.2
Taranil in Englitera. CONCORDIA, I (1857), p. 144, 148.
Articol tradus dupa Constilulionalul [Le Constitutionnel?] din 16 iulie.
Arata care este situatia agrara din Anglia, rolul pe care II joaca proprictarii
gi arendasii In exploatarea taranului, care traieste in saracie si care, de nevoie,
emigreaza In America.
3233 321.914.2
[Corespondenta condamnind abuzul nobililor, care au
scos in zi de sarbatoare, ca gonaci la vinat, pe locuitorii
unor comune din Bihor.] G. TRANS., XIV (1851), p.98,
col. II: Pociaiu.
Autorul denunta abuzele gi asupririlc care sa mai incearca de catra cei
cu chica lungs ". Le aminteste: Au trecut timpul, fill siguri, de a mai putea
mina poporul ca pe oi, Incatrau plezneste corbaciul tiranilor". Poporul nu
va mai lass ca sa i se Incarce pe umere greutati, pe care stapinirea le-au des-
fiintat odata".
3234 Un amicu al binelui comunu 321.914.2
Dela ambinarea Tamaviloru. G. TRANS., XVII (1854),
p. 89: Monarchi'a austriaca.
Corespondentul Incearca s3 -;i dea smile de cauzele deselor incendii
din satul sau, Veza. Focurile par a fi lost puse. Satenii sint in mare fierbere.
Biserica e goals; scoala e in parasite. Unii tarani se piing de nedreptatilc
din partea antistiilor comunali si de asupreli de serac si vaduva "; altii sint
rcvoltati de neintelegerile pe care le au cu preotul.
3235 [Odobescu, Alexandru] 321.914.2
Muncitorul roman. JUNIMEA R., I (1851), p.6.
Autorul evoca figura muncitorului pamintului rominesc, a taranului,
dedarind ca e/ este stflpul Rominier p subliniind atfrnarea groaznicl",
cc pune la dispozitia stapinului nu numai onoarea si viata taranului si a
familiei sale, ci chiar inima constiinta sa". Cere tinerilor care studiau in
patrie sau in strainatate sa.si atinteasca privirile asupra muncitorului, asu-
pre adevaratului Roman" si a-i inapoia hrana ce ne da pe toata zioa, printr-o
hrana intelectuala, moralA, pe care stiinta singura o poate da si care va ridica
lesne pe teran din adinca abatere, In care se pare a-1 fi afundat suferintele
sale".
3236 321.914.2
[Circulari ale Departamentului din nautru al Tarii
Romanesti pentru prinderea unor Omni: spornici, birnici,
clacai etc., care fugisera din satele tor]. FOAEA SAT.,
VIII (1851), p. 35-36 [nr. 2783], 43 [nr. 3245], 54 [nr. 6551],
89 [nr. 7144], 103-104 [nr. 9563], 123 [n-rele 8281 §i 8967]:
Departamentul trebilor din nauntru.
Majoritatea sint aratati a fi fugit Impreuna cu toata familia !or. Li se
dau semnalmente gi se cere tuturor, dregatoriilor administrative ca si locui-
torilor de prin sate, sa-i prinda gi sa-i trimita din stanta In stanta" pins la
cirmuirea locului de uncle an fugit. Nu se indica motivul fugii.
3237 321.914.2
[Departamentul din Nauntru arata ce masuri trebuie sa
ia proprietarii de mo0i §i arendaii, ca sa apere avutul for
de datatorii de focuri la finuri §i siruri de paie"]. BULE-
TIN [T.R.], 1851, p. 117.
3238 321.914.2
Legiuire pentru osinda la care sa se supue pe acei ce cu
inadins scop ar pune foc spre aprindere de locuinti, ><a-
rani i altele. ZIMBRUL, I (1851), p. 316-317.
Legiuire din 1845, publicata din nou de catre Departamentul din Launtru
cu priejul izbucnirii mai multor incendii In Iasi.
3239 321.914.2
[Circulara Departamentului din Nauntru al Tarii Roma-
nesti catre cirmuirile jude %elor]. BULETIN [T.R.], 1853,
p. 74-75.
Se cere sa se ia masurile necesare gi sa Inceteze impilarile si napastuirile
facute taranilor din partea arendalilor.
3240 Asachi, G. 321.914.2
Sateanul. SATEANUL, 1853, p. 5-7, 19-21 §i 39.41.
Consideratii In spirit religion-patriathal despte menirea mai aleasa a
sateanului, care ar trebui sa fie multumit de treapta sa socials gi sa munceascl.
12 Bibliografia analitiri c. 3102
www.dacoromanica.ro
321.914.2
3241 N.[egruzzi], C. 321.914.2
Pentru ce §i pentru ca. SEPTAMANA, I (1853),
p. 10-11.
Intreberi gi raspunsuri in legatura cu felul in care trliau taranii.
3242 N.[egruzzi], C. 321.914.2
Despre locuintele taranilor nostri. SEPTAMANA, I
(1853), p. 161-162: Invataturi Religioase §i Morale.
3243 321.914.2
[Dispozitie a Departamentului din nauntru al Tarii Roma-
neti prin care se interzice locuitorilor de a-si vinde vitele
de jug si de munca, boi sau cai]. BULETIN MR.], 1854,
p. 2-3.
S-a lust aceasta masura fiindea unii tarani Igi vindeau vitele de munca
de care aveau absoluta nevoie. Departamentul opiaeaza ca tragatorii" slot
singura bogatie a acestui clas de oameni Intru Intimpinarea casnicilor tre-
buinte cu hrana gi altele".
3244 321.914.2
[Cauzele proastei sari materiale a taranilor si a azesi-
lor moldoveni]. G. TRANS., XVII (1854), p. 333, 337
338 : De linga Prutu, 29 septembre 1854 v.
Corespondents semnata mai multi simlitori ", in care se analizeaza
cu amAnuntime cauzcle mizeriei satenilor Moldovei, atribuind proprieteri-
lor principals viva. Se arata ca toate greutatile apasau numai pe umerii tars-
nilor (facerea gi repararea drumurilor, podvezile, impozitele etc. etc.). Se
sustine ca soarta locuitorilor Omni ai Moldovei este mai trista decit aceea
a iobagilor din Ungaria si Transilvania. Malaiul li se vinde cu pret de specula.
Grin on sint lasati sa cultive. Ei fac drumurile, dar pe acestea on an voie
sa umble decit carele boieregti. Sint obligati sa care pentru stat, la Galati,
sane din Ocna pentru 8 lei 100 de oca, iar for li se vinde cu 16-18 lei. Scolile
trebuie sa le intretina tot taranii, dar numai pentru boieri, caci boierii shit
de parere ca e bine ca taranul sa fie linut In ne0iinta.
3245 321.914.2
[Aga Dimitrie Lupu se angajeaza sa plateasca birul pe un
an al satenilor mosiei sale Ghelqtei din districtul Tecuci,
pentru a contribui la imbunatatirea starii for materiale].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 123: Novitale din nauntru.
3246 321.914.2
Alu doilea articulu din P. Lloyd", G. TRANS., XIX
(1856), p. 78.
Sub acest titlu, se publics traducerea unei corespondente din Tara Roma-
neasca, aparuta in ziarul Pester Lloyd. La Inceput, se prezinta organizarea
administrative a unui sat: alesii sau juratii, logdatul satului, parcAlabu
(dajdaru) gi cutieru (casieru). Se amintesc megaziile de rezerva ;i felul cum
se facea invatatura copiilor. Apol se analizeaza decaderea taranimii, dupe
1849 mai ales, aflIndu-i cauza In oprirea exportului prin Galati ;1 Braila
ceea ce a dus la scaderea pretului cerealelor. gi serviciul carausiei pentru
ogtirile In razboi. Pentru usurarea materials a taranimii se propun uncle
masuri de ordin administrativ gi social. Se subliniazi Insa cs masurile enu-
merate nu trebuie sa duce la gtergerea totals a clacii, pentru cA aceasta ar
tgudui pe toate clasele societatii din temelia", cAci ar prabugi cu totul culti-
varea grinelor, de care P. Lloyd crede cs taranul roman n-ar avea nevoie.
Redaclia Gazetei Transilvaniei observe ca aceasta e o Orme gre§ita, care
on s-a adevcrit in nici una din Wile unde i s-a dat plugarului drept de pro-
prietate.
3247 Moglan din Grabicina, Const. 321.914.2
Domniloril protector! §i Rominilorit de bine doritorl.
SECOLULU, I (1857), nr. 55, p. 22.
Cere sa se puns dt mai repede in lucrare cele spre fericirea patriei, cad
chinuirea poporului este mare gi nesuferita, iar class muncitoare gi taranii
abia asteapta sa scape de legaturile cele de Fier.
3248 Voinescu, S. 321.914.2
[Scrisoare In care, ca preedinte al comitetului electoral
din Buzau, vorbe0e despre taranul clacas Constantin Mo-
glan din Grabicina]. SECOLULtr, I (1857), nr. 55, p. 2:
Domnule redactor!
Vorbeste de inteligenta acestui taran clams, care era candidat pentru
Divanul ad-hoc, gi arata ca acesta poate sa reprezinte foarte bine interesele
clasei sale, In Divanul ad-hoc.
167
321.914.2 :,LASE SOCIALEPOLITICA INTERNA : AUSTRIA 323(436)

3249 321.914.2 323 POLITICA INTERNA

[Declaratia deputatilor tarani din Tara Romaneasca, ci-
tita in sedinta a XX-a din 7 dec. 1857, de catre deputatul (42) Anglia
Tanase Constantin]. PROCES VERBAUX DE L'ASS. (43) Germania
AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 50-51. (436) Austria
Text francez. Cerind sa se consemneze In intregime aceasta declaratie (437.5) Bucovina
In procesul-verbal, dcputatii sateni arata c3 acum, dupa ce au votat dorintele
(439.1) Ungaria
politice fundamentale ale tsrii gi actul care le exprima, simt de a for datorie (439.2) Transilvania
fall de cei pe care fi reprezinta sa aminteasca AdunArii ca Regulamentul (44) Franca
Organic a Post facut taxa xtirea taranimii, care nu i s-a supus niciodata de (47) Rusia
buns vole; toate legile ulterioarc au Post facute fard de participarea taranimii (495) Grecia
xi In detrimentul ei; 1n timp ce tara progreseaza, mizeria taranimii create. (496) Turcia. Imperial otoman
Declara ca tacerea for de pins acum a Post In interesul patriei, nu trebuie Insa (497.1) Serbia
considerati ca o consimtire. Taranii lucratori romani reclama sa fie reprezen- (498) Principatele Romane
tati In viitoarea Adunare, care va elabora legile interne ale tarii, xi tsi rezerva (498.1) Tara Romdneasca
dreptul de a discuta acolo pe larg starea taranimii. Semneaza 16 deputati, (498.3)
Moldova
tarani, In frunte cu Constantin Tanase. Vezi §i celelalte subdiviziuni ale grupei: 32 Politicd.
3250 321.914.2
[Textul Intimpinarii celor 15 deputati tarani, in frunte cu
Ion Roata, catre Divanul ad-hoc al Moldovei]. G. TRANS.,
(42) Anglia
XXI (1858), p. 6-7: Teara Romaneasca si Moldavia. 3256 323 (42)
In declaratie, deputatii subliniaza ca toate sarcinile mai grele apasa Ministeriul Britaniei marl. G. TRANS., XV (1852),
asupra taranilor, care n-au drept la nici unul din bunurile tarii, In timp ce
p. 74.
aceia nesupuxi la nici o povara se bucura de toate. Enumera obligatiile grele
ale taranilor. Arata cum slot batuti cind se piing. Infatixeaza cum au crescut Se infatixeaza rolul Marii Britanii In politica mondiala. Se indica inten-
necontenit obligatiile si mizeria taranimii, prin exploatarea boiereasca. Cer: tia noului govern Derby de a reintroduce masurile vamale protectioniste
desfiintarea bAtaii, suprimarea tuturor beilicurilor, havalelilor xi a birului observindu-se ca, dace va indeplini acest plan, guvernul va cadea.
pe cap; 5tergerea boierescului; dregatori satexti alexi dintre plugari; repre- 3257 Palmerston 323(42)
zentanti ai taranimii in Adunarea olixteasca.
catre alegatorii din Tiverton.
Cuvintarea lordului
3251 321.914.2 G. TRANS., XV (1852), p. 202-203, 205-207, 209-210.
[Instiintare in legatura cu asuprirea razesilor mosiei Na- Redactia ISmureite ca public& fn traducere aceasta cuvintare nu numai
nestii, din districtul Bacau, princinuita de banul Anastasie pentru crezul politic ce-1 depune Inteinsa 1st barbat de stat, ci mai virtos
Than]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 257, 277: Minis- pentru a servi de model minunata lui elocuentd poporale".
teriul din nauntru. 323(42)
3258
Se cornunica hotarirea Sfatului Administrativ Extraordinar, cu privire
la aceste asupriri: banul Anastasie loan va inapoia razexilor cei 1154 de stinjeni Metod idraulic in contra neoranduelilor poporene.GAZ.
de pamint, luati pe nedrept din motia tor, gi ii va despagubi pentru cele 264 de DE MOLD., XXIV (1852), nr. 52, p. 103: Albina Roma-
zile pe care i le-au muncit far& Indreptatire. neasca.
Nota despre folosirea pompierilor pentru potolirea scandalurilor, in
3252 321.914.2 timpul campanici electorate din Anglia.
[Dezvinovas tirea agai Dimitrie Stan, acuzat de asupriri
fats de sateniimosiilor imposesuite de la manastirea Neamtu. 3259 232(42)
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr.48, Parlamentul Engliteri. ROMANUL, II (1858), p. 47.
p. 189-190: Caimacamia Principatului Moldovei. Rezumatul dezbaterilor xedintei de la 8 februarie, in care s-a dezbatut
Stan declare ca procesul sau este un act de razbunare al lui M. Kogal- modificarea constitutiei cu privire la masurile ce trebuiesc luate Impotriva
niceanu. conspiratorilor. Dupe Morning Post.
3253 321.914.2 3260 323(42)
[Cercetarea tinguirilor locuitorilor de pe mosia Sabaoani, Caracteristica noului Ministeril alu Marei-Britaniei.
din tinutul Roman, Impotriva posesorului mosiei, aga Dimi- ROMANUL, II (1858), p. 63-64.
trie Stan]. BULETIN [MOLD.], XXVI (1858), p. 503-504:
Ministeriul din nauntru. Date biografice asupra membrilor guvernului englez.
Magnin pentru munca boierescului" gi neintregimea locurilor de hranS
dupa axezamInt".
3254 Aurelian P. S. 321.914.2
(43) Germania
Consideratiuni asupra importantei de a imbunatati starea 3261 323(431)
actual& a cultivatorului. NATIONALULU, I (1858), p.
320-321. Desbaterile camerei prusiene despre legea presei. G.
TRANS., XX (1857), p. 130-131, 135-136, 138-193 : Cro-
Afirma ca shit necesare mai multe reforme, dar reforma principals care
trebuie Mena este aceea care sa indrepte starea taranului, gi anume: 1) sa
nica straina.
se desfiinteze toate sarcinile, care fmpiedica pe Oran de a merge Inainte; Se prezinta cu multe amanunte aceste dezbateri, subliniindu-se silintele
2) sa se dea taranului o bucata de parn1nt xi 3) guvemul sa fats toate Inlesni- deputatilor de a apSra libertatea presei.
rile taranului ca Imbunatateasca starea lui, intelectuala morals xi mate-
rials.
3255 321.914.2 (436) Austria
[Despre un articol din gazeta franceza Le Constitu- 323(436)
tionnel", in care se comentasera dorintele taranilor din Prin- 3262
cipatele Romane prezentate Divanurilor ad-hoc]. L'ETO- [Comentarii la polemica dintre gazetele Ost-deutsche
ILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 330: La presse europd- Post" si Wiener Lloyd", cu privire la constitutia austriaca
enne sur les Principautes. din 4 martie 1849]. G. TRANS., XIV (1851), p. 30 -31:
Se critics tonul conciliant al foil franceze, aratindu-se ca problems agrarS Cu proiectarile de a rasturna constitutiunea...
nu putea fi rezolvata in Principate decit dupS inlaturarea oligarhiei opre- Se subliniaza ca xi ziarul Lloyd, In nr. din 29 ian., recunoaxte ca absolu-
sive a seniorilor moldo-valahi". tismul este mort pentru Austria"; obiecteaza Insa ca, noua constitutie data

168
www.dacoromanica.ro
323(436) POLITICA INTERNA : AUSTRIA
Bind cam de s115, and monarhia se afla in mare pericol, In aceeali s'au pro-
mis ceea ce acum se cunoalte ca nu se poate Implini; prin urmare ca popoa-
rele asteapta In desert Infiintarea ei." Despre dieta imperialA, afirma a nu
e bine compusa. Despre dietele provinciale, decretate prin noua constitutie,
argumenteaza ca nu se pot intruni, deoarece unele din ele, Indata ce s'ar
deschide, ar si lucra in contra unitatii Monarhiei Austriece". Garcia Tran-
silvaniei observa ca argumentul nu e just: ele ar lucra pentru principiul fede-
ralizarii, in contra celui centralistic. Dietele trebuie sa functioneze toate, caci
ce ne-ar mai plati Constitutiunea fara Diets ? ".
3263 323(436)
[Nou comentariu la campania gazetei Wiener Lloyd"
impotriva constitutiei]. G. TRANS., XIV (1851), p.35.
Se noteaza ca, in nr. din 2 febr., gazeta vieneza afirma ca, dupa ce
popoarale In anul 1848 au facut monarhilor sill revolutionaria si au stors
de la ei drepturi, monarhii Inca au dreptul de a face sits popoarSlor ". Gazeta
Transilvaniei deduce a, data intrebuinteaza acest limbaj, gazeta reactio-
nary vieneza trebuie sa se bazeze pe o ford. DupS o corespondenta din ziarul
sSsesc din Brasov, in Viena se MIA o partida foarte tare 1i periculoasa, partida
reactionarilor rosii, seau ultramontana (iesuitica) seau supraconservativa"!
Ea s-ar numi colic pe sine pentru ca cere singele popoaralor". Garcia Teas-
silvaniei observa ca, clacA ar fi dupa reaclionari, popoarale ar ajunge din nou
ca sa fie tratate ca fearale salbatice, crud, aspru, tiraneste insa monarhii
vor fi mai intalepti decit sa poata cadea in cursele for ".
3264Dela Olt [= G. Bari(] 323 (436)
Iara Si iara combaterea constitutiunel., G. TRANS.,
XIV (1851), p. 68.
Discuta vehement atitudinea ziarului Wiener Lloyd, care cerea ca deputatii
in dicta sa se aleaga pe baza de avere, afirmind cA cei bogati ar fi patrioti
mai buni decit intelectualii, fiindca au averi pe care trebuie sa le apere. Arata
ca aceasta noua propunere a ziarului reactionar e consecventa cu lupta sa fm-
potriva principiului federalistic, impotriva color ce doreau ca Austria sa devina
o monarhie federalS, dupa modelul Elvetiei si al Statelor Unite. De aceea
pledeaza pentru o dicta compusa numai din nobili li avuti. Autorul observa:
Adica dupa Lloyd bogatia unor oameni, carii o hSrSzirS nici ei nu stiu cum,
este proprietate mai pretioasa decit stiintele si caracterul tare, ce se cistigl
Cu nespuse ostenele si cu cea mai grea invingere de sine? AdicS In ochii sal
sint patrioti mai buni acci boieri li magnati ai Orli, carii data nu le place
In patria tor, se departs iu (Sri strSine, unde sug 1i maninca grasimea moliilor ".
Mai in scurt, Lloydul pretueste mai mutt comorile supuse moliilor si furilor,
trentele tole de mStase si purpura, cu care se copere trupurile puturoase ale
unor oameni tavaliti prin toate desfrinSturile, decit stiinta si intelepciunea
mIntuitoare a lumii".
3265 323 (436)
[Observatie cu privire la soarta constitutiei austriece
din 4 martie 1849]. G. TRANS., XIV (1851), p. 88: Nou-
tat! diverse.
Redactia gazetei observa: Lumea pe dinafara n'au prea bSgat in sama
cs estimp In 4 Martiu nici In Viena nici pe aceea nu s'au sSrbat aniversaria
Constitutiunii austriace. Oamenii carii inseamna uncle ca acestea, imbla
gSsind feliuri de urmari care Inca nu se pot spune". Urmeaza apol un extras
din Ost-deutsche Post, cu privire la problems reorganizSrii constitutionale
a Imperiului austriac.
3266
323 (436)
[Notita despre situatia politics confuza dinauntrul Mo-
narhiei Habsburgice]. G. TRANS., XIV (1851), p. 103:
Monarchia austriaca. Austria.
Se noteaza cA foaia Lloyd era de pArere a, in situatia politica a Austriei,
domnea cea mai neplacuta indoiala, nestiinta si intunecime".
3267 323(436)
[Comentariu despre lupta statornica a vechilor conserva-
tivi" maghiari pentru o Ungarie cum era Inainte de Mar-
tie"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 36.
Se precizeaza ca deli pe fall ei se proclaml. aderenti ai unitatii
Austriei, In inima insa nu se gaseste nimic din toate aceste". Se exprima
speranta ca ei nu vor izbuti sa !mete pe nimeni.
3268 323 (436)
[Extrase dintr-o corespondenti din Ungaria, aparuta in
Ostdeutsche Post" din 28 martie, cu privire la constitutia
austriaca]. G. TRANS., XIV (1851), p. 111: Monarchia
austriaca.
Corespondentul argumenteaza cil popoarale taxilor austriace trebue sa
ajunga ca sa simte ele de sine, cum cS chiar interesul existentei for cere ca sa
www.dacoromanica.ro
323(436)
ramie si sa petreaca unite si toate Intr'un stat". Tocmai de aceea popoarale
Ungariei voiesc si car autonomie (guvernarea de sine) ; ele vreau numai concen-
trarea la un loc a intereselor Monarhiei, pentru ca aceasta sa fie tare, vreau
comuna apSrare in afara, nu insa si contopirea 1i desfiintarea provintiall si
nationala; vreau principiul egalitatii In legi, nu Insa si uniformitatea legilor
Intre toate amanuntele for ".
3269 323(436)
Ungaria. 0 disputa de mare insemnatate intre Lloyd"
si Pesti Nap16". G. TRANS., XIV (1851), p. 191-192.
Se arata ca Wiener Lloyd recunostea ca revolutia de la 1848 49 a sters
asezamintele vechi astfeliu incit, precum nu poll face din astii o scindura
intreaga, area nu be mai pop inclei li Imbina pe aceleasi ca sa aiba vials si
taria pe viitoriu, pentruca de ex. robia iobageasca nu o mai poti restaura in
veac, pe aristocrati nu-i mai poll scuti de dajdie si de recrutatie eft va fi lumea,
pc nationalitati nu be mai pop apSsa si Linea Intru nestiinta'si sclavia". Crede
insa ca se mai poate restaura si 'Astra cu severitate principiul centralistic at
Monarhiei austriece. Pesti Nap16, dirnpotrivA, ataca principiul centralizSrii,
cerind autonomie pentru Ungaria, sub cuvint cA aceasta dureaza de o mie de
ani, pe cind reformele liberate abia de trei ani. Redactorul Gazetei Transil-
vaniei observa cu ironic cS tine nu Invata si acum, n'au invatat nici In anii
de curind trecuti, si ca un nStSrSu ce este, nu va Invata niciodata".
3270 323 (436)
[Amanunte cu privire la decretul imperial din 9 iulie 1851,
care completa uncle dispozitii din legea austriaca a presei,
din 1849]. G. TRANS., XIV (1851), p. 231: Austria.
Viena, 13 Iuliu.
Completarile privesc procedura pentru suspendarea ziarelor: pins la 3 luni,
dupa doul admonestari, prin decizia guvernatorului (aril; pe termen mai lung
sau cu totul, prin consiliul ministerial. Se observa dupa Reichsreitung
c5 acest decret va lovi mai cu seams in presa provincials.
3271 323(436)
insciintarea c.r. guvernemant m. gi c. din 20 Iuliu 1851
Nr. 1336 privitore la masurele provizorie asupra tipariului
periodic si estranefi. G. TRANS., XIV (1851), p. 257-258.
Sub acest titlu, se publicA textul decretului imperial din 6 tulle 1851,
Cu privire la regimul presei 1i al tipariturilor strSine. Se prev5d conditiile In
care pot fi suspendate 1i suprimate gazetele din Monarhia austriaca, precum si
procedura pentru interzicerea intrarii in monarhie a tipariturilor strain peri-
culoase.
3272 323(436)
[Se anunta ca In Wiener Zeitung" a aparut patenta im-
parateasca din 22 aug., prin care se desfiinteaza institu-
tia garzii nationale, pe tot cuprinsul Imperiului austriac].
G. TRANS., XIV (1851), p. 284, col. I.
Se concede" tug reorganizarea corpului sau gardei cetatene si a vina-
torilor".
3273 323(436)
[Traducerea a patru rescripte imperiale privind precizarea
ca guvernul e raspunzator doar fata de Imparat]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 281: Monarchia austriaca.
Se precizeaza si raporturile cu Consiliul imperial. In ultimul rescript,
impSratul cere lui Schwartzenberg, presedintele guvernului, ca, Impreuna cu
presedintele Consiliului imperial, von Kubeck, si is in serioasa cercetare pro-
blems data se poate mentine si executa constitutia din martie 1849. Toate
rescriptele au data de 20 aug. 1851.
3274 323(436)
[Wiener Zeitung" despre fundamentalele schimbari poli-
tice produse In Imperiul austriac, prin rescriptele imperiale
din 20 august relative la guvern, Reichsrath si constitutie].
G. TRANS., XIV (1851), p. 287-288: Austria.
Se traduce un articol favorabil fata de aceste mSsuri, al oficiosului Wiener
Zeilung. Se rezuma si parerea favorabila a foil Lloyd, care militase taps, de mutt,
pentru aceasta reforms. Se mentioneaza ca, In Ardeal, rescriptele slat considera-
te cu toata seriozitatea.
3275 323(436)
[Comentarii despre atitudinea mai multor ziare, In lega-
tura cu schimbarile politice savIrsite de Imparat, prin res-
criptele sale din 20 august 1851, In privinta guvernului,
169
323(438) POLITICA INTERNA: AUSTRIA 323(436)

Consiliului imperial si a constitutiei]. G. TRANS., XIV 3283 323 (436)

(1851), p. 290-291: De la Viena.
Se citeazi pirerea favorabila a foii Reickszeitung, aceea mai sovaitoare
a foil Ost-deutsche Post, precum gi aceea a ziarului Magyar Hirlap, care soco-
teste schimbarea surveniti drept normali.
3276 323(436)
[Rezumatul notei trimise de Schwartzenberg, reprezen-
tantilor diplomatici ai Imperiului austriac, pentru a lamuri
schimbarile de la 20 august 1851 In privinta guvernului,
Consiliului de stat gi a constitutiei]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 300.
In iota se precizeazi a nu mai poate fi vorba de restaurarea privilegiilot
aristocratice dinainte de 1848. Redactia Gazelei de Transilvania observi aid:
prin urmare nici iobigia nu se va putea restaura nici de cum".
3277 323(436)
[Comentariu cu privire la ampla dezbateie, In presa din
Viena, Pesta. gi Praga, asupra viitorului constitutiei din 4
martie 1849, In urma ultimelor hotarlri imperiale]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 323: Viena 2 Oct.
Redactia Gazelei Transilvaniei observi: Niciuna din aceste intrebi-
tiuni nu este carea sa nu merite gi Incordata noastri luare aminte in
col mai mare grad, niciuna din de care n'ar trebui sa se desbati 0 in
coloanele publicitatii roman, care din mare nenorocire shit atit de putine gi
Inguste". Exprima Inca convingerea ca publicul romSnesc este dedat a citi gi
a vorbl mult mai putine declt altii, a cugeta Irma cu silt mai serios gi mai
Indelungat asupra intrebitiunilor care-1 ating gi pe el atit de aproape".
3278 323(436)
Presimtirl. G. TRANS., XIV (1851), p. 330-331.
Articol In care se comenteazi pe larg cu Ingrijorare prezicerile sibi-
linice pe care le ficea ziarul reactionar Wiener Lloyd cu privire la viitoarele
schimbiri politice din Imperiul austriac. Gasela Transilvaniei observi ca tonal
acestor preziceri III stIrneste dureri de cap". Din toate, deduce es elemental
aristocratic spereaza mult din cursul gi mutarea lucrurilor", dar gi ci popoarele
agteaptS mai cu sete o deselusiune a stirii oi sperantelor lor". Consideri de bun
augur precizarea din Reichszeitung, care Intre altele spume ca pozitia In imperiu
a regatului Ungariei nu poate fi alta declt aceea a unei marl provincii".
3279 323 (436)
[Scurte stiri si comentarii despre Infiintarea si activitatea
la Viena a comisiei pentru revizuirea constitutiei din 4 mar-
tie 1849]. G. TRANS., XIV (1851), p. 335, col. I, 411,
coil.
Redactia observi: Rezultatul acestei reviziuni se asteapti In public
cu multi sete gi dorinta, pentruci toti ofteazi dupa un adipost de legi gi dupi
un capit al provizoriului".
3280 323(436)
[Dupe Wiener Zeitung" se anunta, patenta imperial& prin
care se abroga constitutia din 4 martie 1849]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 428: $tirl mai none.
Se subliniazS Insi ca, prin noua patenti, se mentin egalitatea Inaintea legii,
desfiintarea oricirei legituri iobagesti gi desdaunarea fostilor proprietari de
iobagi. Se arata cS se deshinteazi gi drepturile fundamentale acordate In 1849
unor tiri de coroani", Intre care 0 Bucovina. Se noteazi cu satisfactie afir-
matia ziarului Oesterreiehische Correspondenz: Cu revolutiunea gi cu amigitoa-
rele ei urmari vom rupe-o pentru totdeauna, la alti parte !ma se va lisa o
libertate nemasurati de miscare pentru toate pornirile gi nazuintele folositoare
gi propagative ale spiritulni popoaralor".
323(436)
3281
[Stiri gi comentarii marunte despre lupta pentru abrogarea
constitutiei din 4 martie 1849]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 280: Mal nofi, 300, col. I, 304, col. I, 307: Nout41 diverse,
335.
3282 323(436)
Patentele Imparatesti din 31 Dec. 1851. G. TRANS.,
XV (1852), p. 2.
Traducerea patentei prin care se abroga constitutia din 4 martie 1849 gi a
celei prin care se desfiintau anumite drepturi politice acordate prin acea consti-
tulle unor taxi ale Imperiulul, Intro care gi Bucovina.
Patentele Imperatescl din 31 Dec. 1851. G. TRANS.,
XV (1852), p. 13.
Articol de laconic comentariu asupra noii organizari constitutionale.
Reproduclndu -se caracteriz3ri din Oesterreichische Correspondent §i Abend-
Post, se conchide c3 organismul adminfstratiunii ar fi cam tot col vechiu, fnsS
totdeodata reformat gi Imbunatatit" mai ales In ceea ce priveste iobigia.
3284 323(436)
Oarescare esplicatiuni la patentele imparatestl. G.
TRANS., XV (1852), p. 18.
Din Oesterreichische Correspondent. Se subliniazi c3 spiritul care adie Ii
acele patente nici de cum nu este teoretic ci practic, care adici au de scop a
Indestula acele trebuinte ale popoarilor, care se arati In fapta de neaphrate ".
Se traduc lira comentarii afirmajiile ziarului austriac ca adunirile parlamen-
tare se dovedisera periculoase, chci, pe ling& deputatii constitutionali, ajunse-
seri a se alege 0 multi revolutionari". In purtarea sarcinilor publice gi comunale,
proprietarii cei marl (fostii domni de pimInt) vor avea alt regim declt sitenii.
Alegerea democratica dupi capete, ca una ce este nesigura gi amigitoare, sa
fie cu totul departati".
3285 323(436)
[Traducerea notei explicative a primului ministru austriac.
In privinta abrogarii constitutiei din 4 martie 1849]. G,
TRANS., XV (1852), p. 26-27, 30: Viena.
Se argumenteazi cS, deoarece constitutia din 1849 fusese acordati Intr -un
moment de dificultate, nu se potrivea situatiei reale a Imperiului. De aceea s-a
ajuns la concluzia necesititii de a se renunta la ea. Se subliniaza ci renuntarea
is constitutia aceasta nu inseamni restaurarea privilegiilor gi se anunta o noun
organizare de baza a Imperiului.
3286 323 (436)
Sistema nem gi starea veche. G. TRANS., XV (1852),
p. 46.
Se analizeazi atitudinea foii Pesti Napo fati de hotirirea Imparatului de a
renunta la constitutia din 4 martie 1849. Se arati ca ziarul conservator maghiar
aprobi aceastS hotirire, afirmInd ca acel asezimlnt croft dupi modelul fran-
tozesc" fusese de la Inceput un lucru lipsit de viati". Gazeta Transilvaniei
ironizeazi regretul care stribate printre iinduri In constatarea pe care ziarul
pestan o facea cS egalitatea Inaintea legii, gtergerea iobigiei gi emanciparea
mosiilor au r3mas In picioare din edificiul pribusit al constitutionalismului de
la 1849.
3287 323 (436)
politici din Monarhia Aus-
[Se anunta c& refugiatii
triaca, caror li se d& voia a se reintoarce In patria, mai
primesc Inca un termin peremtoriu"]. G. TRANS., XV
(1852), p. 12: Noutatl diverse.
In cadrul acestui termen care nu se precizeaza refugiatii ,,au a se
arata in persoani la diregatoria respective din patria sa, altfel se pierde aceasta
concensiune".
3288 323 (436)
Incetarea tribunalelor bellice. G. TRANS., XV (1852),
p. 258.
Sub acest titlu, se publici extrase din comentariile favorabile cu care zia-
rele din Viena salutau hotierea imperiali de a gratia un numar Insemnat de
condamnati politici In urma revolutiei din 1848-1849 gi de a pune capat acti-
vitatii tribunalelor politico din Ungaria, care aveau misiunea de a judeca pe
partasii la aceasti revolutie.
3289 323(436)
Se anunta ca, prin decretul imperial din 17 ian. 1853,
s-a desfiintat Ministerul de Agricultura. gi Montanistica].
G. TRANS., XVI (1853), p. 15, col.I.
Se arati ci atributiile acestui minister se vor Imparti lustre ministerele
de Interne gi Finante.
3290 323(436)
Anulu MDCCCLII privitu in Monarchi'a austriaca. G.
TRANS., XVI (1853), p. 17.
Continuarea articolului Anulu MDCCCLII privitu mai de parts gi mai
d'aproape, publicat In p. 1, In care se examina situatia internationals . Se
constata efectul favorabil, fn Ungaria gi Transilvania, al noilor reforme struc-
turale pentru Imperiul austriac. Se subliniadi hideosebi efectul bun al reformei
justitiel gi al masurilor cu privire la ridicarea valorii monedei austriece. In lege.
tura cu acestea, se noteaza ci scontul a scizut de is 30% la 8% fi 7%.

170
www.dacoromanica.ro
323(436) POLITICA INTERNA: AUSTRIA TRANS/LVANIA
3291 323(436)
[C,omunicari si comentarii In legatura cu atentatul !ricer-
cat in 6/18 febr. asupra imparatului Austriei sj cu privire la
ecoul stirnit In Transilvania si Moldova]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 45: Monarchi'a austriaca, 50: Transilvania,
57: Blasiu, 15/27 Febr., 63: Sibiiu, 15 Febr., ; GAZ DE
MOLD., XXV (1853), p. 53 si 57: Novitale din nauntru.
3292 323(436
[Ministerul de Interne austriac ridica starea de asediu
tntr-o sum& de provincii ale Imperiului austriac]. G.
TRANS., XVII (1854), p. 117; col. I: Austria; TELEGRA-
FUL, R., II (1854), p. 114: Monarhia Austriaca; BUKURES-
TER DT. Z., X (1854); p. 128, col. I.
Intre acestea, se mentioneaza si Banatul Timisan, ducatul Bucovina
si Ungaria. Stire dui:4 Wiener Zeitung.
(437.5) Bucovina
3293 323(437.5)
[$titi diferite despre vizita imparatului Austriei In Buco-
vina]. G. TRANS., XIV (1851), p. 239-240 si 252: Nou-
041 diverse, 272, col. I: Din Bucovina, 1 Aug. v., 351: Din
Bucovina, 22 Oct.n., 359: Din Bucovina, 27 Oct.n,; ZIM-
BRUL, II (1851) p. 105: Revista politica.
Se comunica amanunte referitoare la primirea fAcuta de autoritatile si
populatia Bucovinei. Se mentioneaza viz itele de intimpinare ale ministrilor
Moldovei, Sulu si Cantacuzino, Impreuna cu spatarul G. Bale, si ale episcopi-
lor Eug. Hacman si Andrei $aguna.
3294 323(437.5)
[$tiri si corespondente piivind vizita imparatului Aus-
triei in Bucovina]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 198:
Bucovina, 198: Corespondinta.
(439.1) Ungaria
3295 323 (439.1)
[NotitA despre publicarea In gazetele strain a scrierii
lui Metternich, intitulata Observatiuni aforistice asupra tre-
bilor unguresti de la capatul anului 1844"]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 178: Transsilvania.
Redactia Gasdei Transilvaniei observt: Este un lucru de minune, cit
de bine si temeinic a cunoscut principele Metternich Inca si cele mai amtrunte
Impregiurari si referinte ale tuturor claselor sotietatii din Ungaria si Transil-
vania; este iarasi mInglitor a vedea cum acel barbat a dorit cu sinceritate o
regulare pe catea reformei paciuite a lucrurilor din aceste lari".
3296 323 (439.1)
Cuvintarea Eminentei Sale a Principelui Primate, tinuta
In 5 Iuniu 1852 pe malul Durarii [sic], cu carea in limba
magiara saluta venirea Maiestatii Sale apostolice In capi-
tala Ungariei. G. TRANS., XV (1852), p. 165-166: Foi-
letonul.
Sub acest titlu, se publica traducerea cuvintarii tinute de primatul Unga-
riei, In care se (=prima imparatului credinta poporului maghiar.
3297 323(439.1)
[Cuvintarea in limba latina, rostit5 fn ziva de 6 iunie
de catre primatul Ungariei, cu ocazia vizitei la Pesta a im-
paratului Austriei]. G. TRANS., XV (1852), p. 166 [foi-
leton].
PrezintA Imparatului inaltul cler maghiar.
3298 323(439.1)
[Stire despre num5zul celor executati in Ungaria pentru
trims de maiestate" In 1852]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 112, col. II.
Dupt statistica publicati de guvernul Ungariei, acestia ar fi lost In numar
de 8 din totalul de 109 at celor arestati.
www.dacoromanica.ro
323(439.2)
3299 323(439.1)
[$tiri despre arestArile politice efectuate la Budapesta].
G. TRANS., XVI (1853), p. 59: Ungaria, Pesta.
Arestarile au Jost impuse de convingerea cA atentatul de Is Milano, din
6 febr., avea legaturi conspirative In Ungaria. Se arata cA asa-numita cazarma
Casa float" se umpluse de arestati politici si cA In noaptea de 15 februarie
fusesert arestati 20 de calitori La hotelul Regina Angliei". Deoarece se presu-
pune ea revolutionarii conspiratori aveau Intentia SA atace fortAreata din Buda,
ca si elibereze arestatii politici de acolo, s-a intarit garnizoana militara.
3300 M [ariene]scu, At. 323(439.1)
Intrarea Maiestatiloru Sale In Buda-Pesta in 4 Maiu
1857, dupa prandiu. G. TRANS., XX (1857), p. 129-130.
Descriere literary a ceremoniilor fastuoase care au avut lac cu acest prilej.
Insists asupra decoratiunilor arhitectonice organizate cu acest prilej, asupra
mobilierului, pavoazarii etc., asupra carelor alegorice, cortegiului imperial,
jocurilor de artificii etc.
3301 323(439.1)
[Se anunta reIntoarcerea unui grup de emigranti politici].
G. TRANS., XX (1857), p. 255, col. I: Re'ntercere de
espatriati.
Se publics numele acestor revolutionari fugiti In 1849, care fusesert auto-
rizati SA se relntoarcS ftrS pedeapsa In Ungaria si Transilvania. Din Ardeal,
e mentionat Albert Varadi.
(439.2) Transilvania
3302 323(439.2)
[Articol despre nerabdarea cu care Transilvania astepta
reformele constitutionale]. G. TRANS., XIV (1851), p. 4:
Brasov, 31 Dec. 1850.
Se descrie situalia politics din Europa si din Imepriul austriac si as cere
grabnica aplicare a reformelor constitutionale sl In Transilvanla: Cuvintul
Libertate, cuvintul Constitutiune, cuvintul Autonomil nationals si bisericea
scA a patinas alit de puternic In macluva organismului si a natiunelor, Inch se
pare ca existenta potentatilor ar depinde numai de la realizarea acestor devize".
3303 323 (439.2)
[Se anunta plecarea guvernatorului Transilvaniei la Viena].
G. TRANS., XIV (1851), p. 54.
Guvernatorul Transilvaniei fusese chemat de imparat. Garda Transil-
vaniei ii ureaa drum bun, subliniind cA romtnii trebuie sa-i fie recunoscatori
pentru bunatatile ce ne-au aratat". Se precizeaza ca guvernatorul fuses° che-
mat pentru consultare in chestiunea organizArii Imperiului.
3304 323(439.2)
[Notita despre trecerea prin Alba-Iulia, in ziva de 12 febr.,
a guvernatorului Transilvaniei, in drum spre Viena]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 73.
Se descrie primirea facuta guvernatorului, L. de Wohlgemuth, si se ex-
prima toate urarile rominilor pentru misiunea sa la Imparatul Austriei.
3305 323(439.2)
[$tiri si comentarii cu privire la boala si moartea guverna-
torului Transilvaniei, L. de Wohlgemuth]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 79: NovisimO, 87-88: Austria, 88: Noutatl
diverse, 92, col. II: Pesta 13 Martin, 124 si 128: NoutatI-
diverse, 129: $tire de doliu, 137, col. II: Pesta, 12 Aprilie;
ZIMBRUL, I (1851), p. 300: Mai nou.
Plecind spre Viena, la ordinul imparatului, guvematorul avusese un atac
de apoplexie pe drum si fusese nevoit sA se opreasca la Pesta, In stare foarte
gravA. In 6/18 aprilie, a decedat si a fost Inmormintat la Pesta.
3306 323(439.2)
[Dari de seams despre ceremoniile funebre care au avut
loc la Brasov si Blaj, la moartea guvernatorului Transilva-
niei, L. de Wohlgemuth]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 144: NoutatI diverse, 158: Monarchia austriaca. Transil-
vania.
La Brasov, ceremonia a avut Inc la biserica catolica si la biserica roma-
neasca Sf. Nicolae ; la Blaj, s-a savirsit In catedra15.
171
323(439.2) POLITICA INTERNA: TRANSILVANIA 323(439.2)

3307 323(439.2) 3318 323 (439.2)

[Observatie cu privire la stadiul la care a ajuns In Viena [Multurniri adresate de guvernatorul Transilvaniei fos-
chestiunea Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 88, tului comisar al acestei provincii, Eduard Bach].G.I TRANS.,
col. I. XIV (1851), p. 165: Partea officiosa.
Cauza Transilvaniei nu o mai stie nimeni cum sta. Parerea noastra e 3319 323 (439.2)
A mai bine ttrziu si cu indestulare si mingAcre, decft mai curind si cu neplAcere".
[Proclamatia din 25 mai 1851 a printului Schwarzenberg,
3308 323(439.2) soul guvernator al Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 169: Publicatiune.
[Rezumatul unei stiri din Wanderer" asupra viitoarei In aceastS proclamatie, guvernatorul Lsi anunta InscAunarea, cerfnd supu-
organizari a Voivodinei si a Banatului Timisan]. G. TRANS.,
silor sal respectul legilor. De asemenea, el cere ea nationalitAtile sA se fmpace
XIV (1851), p. 98, col. II: Austria. Viena. Intre ele.
$eful politic va fi loctiitorul Imparatese", iar teritoriul va fi Imp Artit
In 3 districte: al strbilor, romtnilor si germanilor, fiecare cu conducatorul sAu, 3320 323(439.2)
fiecare subordonat loctiitorului. [Dari de seam& anonime despre calatoria noului guver-
323(439.2)
nator, C. de Schwarzenberg, prin Transilvania]. G.
3309 TRANS., XIV (1851), p. 172: Noutati diverse ; ZIMBRUL,
[Rezumat al unui articol din Pesti NaplO", in care se II (1851), p. 171, col. I: Revista politica; G. TRANS., XIV
cere uniunea Transilvaniei cu Ungaria]. G. TRANS., XIV (1851), p. 189 si 193-194: Monarchia austriaca. Transsil-
(1851), p. 103: Monarchia austriaca. vania; VEST. R., XVI (1851), p. 202-203; G. TRANS.,
Se rezumA articolul, obsevindu-se apoi: Va sA zica nici Pesti Napld XIV (1851), p. 194, col. II: Medias, 4 Iuniu, 195, col. I:
n'au uitat, dar nici n'au invA(at nimic". Kolosv. Lap din 10 Iun., 202-203: Despre primirea ..., 226
227 : Deva, 6 Iuliu.
3310 323(439.2) Se descriu ceremoniile care au avut loc la Sibiu, Brasov, Medial,
[Zvon despre unirea Transilvaniei cu Galitia]. G. TRANS., Bistri(a, Murls-Osorheiu [Tg. Mures), Secuime si Deva.
XIV (1851), p. 116, col. I.
3321 323 (439.2)
Se Inregistreaza cu ironic acest zvon lansat de foile germane, care credeau
cA pentru Inlesnirea intrarii Imperiului austriac in confedera(ia germanicA [Se anunta c& generalul maior K. de Kallenstein, aghio-
Ungaria se va uni cu Moravia, tar Transilvania cu Galitia. tantul imparatului, dupa ce va termina calatoria la Pesta,
va aduce cu sine acte de gratis "]. G. TRANS., XIV (1851),
3311 323 (439.2) p. 196: Noutati diverse.
Ntiri cu privire la numirea principelui Carol Schwarzen- 3322 323 (439.2)
berg ca guvernator civil si militar al Transilvaniei]. G. [Lista celor 9 arestati politici" germani Ii maghiari, eli-
TRANS., XIV (1851), p. 136, 148 si 159: Noutati diverse, berati de curind din inchisoarea Sibiului]. G. TRANS.,
160 col. I: Instiintare. XIV (1851), p. 216: Noutati diverse.
3312 323 (439.2) 3323 323 (439.2)
[Notita despre audienta la Imparat a noului guvernator [Notita despre reformele care se mai asteapta cu mare
al Transilvaniei, Schwarzenberg]. G. TRANS., XIV (1851), sete" pentru Transilvania]. G. TRANS., XIV (1851), p.
p. 152. 227, col. I: Austria.
Se aratA cA Schwarzenberg a fost primit de ImpArat Inaintea plecArii sale Acestea ar fi: Statutele tarn, descrierea pamintului, adicA despagubirea
In Transilvania, cA el va pomi In cursul saptamtnii spre postul sau si cA va avea fostilor proprietari si regularea scoalelor (la care se Intelege si Inzestrarea celor
puteri mai Intinse dectt predecesorul sAu. Gazela Transilvaniei se aratA nerAbda- romAnesti, care au mai pu(in decit nimic)".
toare in asteptarea sosirii sale. SemnaleazA calitAtile lui ca om de stat.
3324 323(439.2)
3313 323(439.2) [Publicatie privind extinderea dreptului statariu" In dis-
[,Sire cu privire la hotarirea Imparatului de a lace In trictele militare: Balgrad, Cluj, Rateag si Osorhei]. G.
primavara viitoare o vizita In Transilvania]. ZIMBRUL, TRANS., XIV (1851), p. 261: Publicatione.
II (1851), p. 142, col. I: Revista Politica. Motivul acestei Inaspriri a mAsurilor judiciare stAtea in inmul(irea fAcAto-
Se crede cA aceastA vizita va putea sl vindece anumite rani In Transilvania. rilor de rele. Hotarirea e datA fn Sibiu, la 10 aug., de Bordolo, pe baza stSrii
ezceptionale In vigoare In Transilvania. Se vor Infiinta judecatorii statarie"
3314 323(439.2) pentru judecarea tilharilor si a hotilor de drumuri.
[Se anunta ca generalul roan de Bordolo a fost numit 3325 323 (439 .2)
ad latus" pe linga guvernatorul Transilvaniei si coman-
dant militar al Sibiului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 152, [Comentariu referitor la numarul mare al candidatilor la
col. II.
3315 323 (439.2)
silvaniei]. -
posturile administrative create prin noua organizare a Tran-
G. TRANS., XIV (1851), p. 262, col. II.
Se arata ca, pentru 300 de locuri, se prezentasera 2000 de candidati. Se
[Se noteaza zvonul din Viena ca Statutele Transilvaniei considers acest fapt ca un argument fmpotriva acelora care credeau cA nu se
la care se Intalege si Sasimea, se vor publica cit mai curind"]. vor gAsi suficienti bArbati pregAti(i pentru aceste functii.
G. TRANS., XIV (1851), p. 131, col. II. 3326 323 (439.2)
[Rezumatul unei corespondente din valea Lapusului, pu-
3316 323(439.2) blicata In nr. 125 al gazetei Mesageriul" Magyar Futar"].
[Stiri despre noua organizare politica a Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 274.
G. TRANS., XIV (1851), p. 164: Mal 'mu - si important. In corespondents se vorbeste de traiul locuitorilor din aceasta regiune de
ImpAratul a sanctionat legea de organizare. Ea a fost publicata In munti si de pAduri, avind ca centru minele de metale de la Lipusul Romanese
ziarele vieneze. Tara de coroana Transilvania se va imparti in cinci districte si Strimbul. Este elogiatA activitatea administrativA derma In cercul Lapu-
sau prezidenture": Sibiu, Alba-Iulia, Cluj, MurAs-Osorheiu si Dej. Vor fi sului de comisarul Leontin Luchi, roman din vales Rocnei.
conduce de prezidenti care vor fi subordonati loctiitorului.
3327 323 (439.2)
3317 323(439.2) Banatul temesian si voivodina. FOAM PT. MINTE,
[Se anunta numirea comisarului civil din Transilvania. XIV (1851), p. 281.
Eduard Bach, ca loctiitoriu In Austria de Sus"].G. TRANS.. Comentarii la un articol aparut in nr. 205 al gazetei Reichsuitung, cu privire
XIV (1851), p. 152, col. II. is organizarea politica a teritoriului dintre DunAre, Tisa, Mures, In cadrul

172
www.dacoromanica.ro
323(439.2) POLITICA INTERNA: TRANSILVANIA
Monarhiei austriece. Se subliniazi dependinta politics directi de guvernul
central austriac gi neatirnarea de Ungaria.
3328 323(439.2)
[Notit& despre sosirea la Sibiu a lui Carol de Schwarzen-
G. TRANS., XIV (1851),
berg, guvernatorul Transilvaniei].
p. 309, col. II: Sibiiu, 22 Sept.
Se exprimS speranta ca guvernatorul se va strSdui spre imbunarea sortii"
poporului roman din Transilvania.
3329 323 (439.2)
[Se anunta. din Pesta ca Dionisiu Cozma, fruntasul politic
roman, se va inapoia In curind In Transilvania, de la Viena].
G. TRANS., XIV (1851), p. 324: Stiri mai none.
Dionisiu Cozma se intorcea dupS o lungs zedere la Viena, unde luase parte
la consfatuirile pentru organizarea Transilvaniei. Inainte de 1848, el fusese
administrator gi deputat al Zarandului. Acum i se incredintase postul de comi-
sar civil pe linga guvernatorul Transilvaniei.
3330 323(439.2)
[Precizari in legatura cu atributiile lui Dionisie Cozma
pe ling& guvernatorul Transilvaniei]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 328: tiri mai none.
La gtirea anterioara, extras din Fremdertblail, se precizeaza Ca Dionisie
Cozma, ca gi concepistul gubernial transilvan Victor Miller slut puzi la dispo-
zitia guvernatorului Transilvaniei, Carol de Schwarzenberg.
3331 323(439.2)
[Se anunta ca. guvernatorul Schwarzenberg plecind spre
Bucovina, in intimpinarea Imparatului Austriei a cerut ca,
pins la intoarcerea lui, comisia organizatoare a Transilvaniei
sa se afle Bata cu clasificarea competitorilorl. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 334, col. II: Sibiiu, 17 Oct.
3332 323(439.2)
[Depunerea juramIntului de credinta al functionarilor su-
periori din Brasov catre imparat]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 334: Brasov, 18 Oct.
Se arata ca, in ziva de 15 oct. 1851, aceztia au depus jur3mintul, fiind
dezlegati de juramintul pe constitulia din 4 rnartie 1849.
3333 323(439.2)
[Se anunta o noua vizita a guvernatorului Transilvaniei,
la Brasov]. G. TRANS., XIV (1851), p. 350, col. II:
Brasov 31 Oct.
Vizita va avea loc la Intoarcerea lui Schwarzenberg din Bucovina. Se men -
lioneaza ca guvernatorul ceruse sS nu se mai faca cheltuieli cu primirca sa,
fata cu scumpetea ce domneste".
3334 332(439.2)
[Scurta stire despre calatoria lui Coronini, guvernatorul
Voivodinei si al Banatului, prin tinuturile de sub adminis-
tratia lui]. G. TRANS., XIV (1851), p. 359, col. II.
3335 323(439.2)
Ntiri marunte si zvonuri despre o viitoare noua organizare
a Transilvaniei, Voivodinei si Banatului]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 319, col. II, 335, col. II; XV (1852), p. 49,
col. II: Bra.iovil, 22 Febr., 116: Novissimil.
3336 332(439.2)
[$tiri referitoare la calatoria guvernatorului Transilva-
niei prin provincie]. G. TRANS., XV (1852), p. 130, col. I:
Sibiiu, 5 Maiu, 132, col. II: Clujiu, 3 Maiu, 180, col. II:
Brasov, 25/6.
3337 323(439.2)
[Programul vizitei Imparatului Austriei in Transilvania].
G. TRANS., XV (1852), p. 180: Brasov 25/6.
Se indica etapele vizitei, cuprinse intre 20 iulie si 3 august.
3338 323 (439.2)
[Relatari si publicatii in legatura cu vizita imparatului
Austriei In Transilvania]. G. TRANS., XV (1852), p. 175,
col. I: Banat, nr. 46, p. 182: Transilvania, nr. 46, p. 182:
Blajiu 22 Iuniu, 189: Officiose, 198-199 [foileton], 201:
Officidse, 201: Insciintiare, 201: Din programul primirel Males-
www.dacoromanica.ro
323(439.2)
tatei Sale in Sibiiii 25 Iuliu, 204: Brasovii 21 Iuliu, 205:
Brasiovil, 205-206: De la marginile banatico-transilvane 20
Iuliu 1852, 208: Despre calatoria Maiestatif Sale Imperatului,
209-210: Intimpinul, sosirea si petrecerea Maiestatif Sale
Imperatului la Brasiovii, 210 ; col. I: Sibiu, 210-211: Sibiiu
25 Iuliu, 211: Abrud 10 Iuliu c.v., 211-212: De pe Ampoiu
21 Iuliu 1852, 212: Din calatoria Maiestatif Sale a Impara-
tului, 213-214: De la Mediasid 26 Iulie, 214: Maiestatea
Sa c. r. apostolic& In continuarea calatorief, 213-215: Foile-
tonul, 214-215: Dela Dunare 7/19 Iuliu 1852, 217-218:
Monarchia Austriaca. Alba Iulia 24 Iuliu 1852, 228: Ungaria.
Pesta.
3339 323(439.2)
[Stire din Brasov despre staruintele depuse de industriasii
sasi, pentru a arata imparatului Austriei produsele muncii
lor, cu ocazia apropiatei sale vizite]. G. TRANS., XV
(1852), p. 198: Brasov, 14 Iuliu.
Se cere ca si romanii sa is exemplu de la aceasta initiative.
3340 323(439.2)
[Relatari cu privire la atitudinea diferitelor biserici din
Transilvania: ortodoxa, greco-catolica, romano-catolica si
evanghelic-luterana, fata de vizita imparatului Austriei, care
se anunta pe curind]. G. TRANS., XV (1852), nr. 46,
p. 182: Transilvania, 182-183: Blajiu 22 Iuniu, 197-198:
Foiletonul.
3341 Saguna, Andrei 323(439.2)
[Circulara din 13 iunie, catre credinciosi si clerici, referi-
toare la apropiata vizita a imparatului Austriei].G. TRANS.,
XV (1852), p. 197-198: Foiletonul.
3342 Moldovan, Stefan 323 (439.2)
Cuvantarea cu care saluta poporul Hategului pe Maies-
tatea Sa Imperatul in calatoria la Deva, rostita in limba
romana.... G. TRANS., XV (1852), p. 213: Foiletonul.
5i. Moldovan era vicar gr. cat. al Hategului.
3343 M.[oldovanu, Stefan] 323(439.2)
[Dare de seams despre solemnitatile ce au avut loc cu
prilejul calatoriei Imparatului Austriei prin tinutul Hune-
doarei]. G. TRANS., XV (1852), p. 213-214: Dela Me-
diasia, 26 Iulie.
3344 Sulutiu, Al. 323(439.2)
[ Cuvantarea rostita la 25 iulie la Alba-Iulia, In intimpinarea
Imparatului Austriei]. G. TRANS., XV (1852), p. 217:
Monarchia austriaca.
Cuvintarea se publics in cadrul corespondentei privitoare la vizita impa-
ratului la Alba-Iulia.
3345 Balint, Simeone 323(439.2)
Cuvantarea cu care primi pc Maiestatea Sa Imp. Aus-
triei Francisc Iosif I in virful Gainif. In 20 Iuliu 1852.
G. TRANS., XV (1852), p. 209: Foiletonul.
Se publics textul original latin 9i o versiune romaneasca.
3346 323(439.2)
Stiri culese din munti pe urma calatoriei Maiestatii Sale
Imperatului. G. TRANS., XV (1852), p. 241-243, 245-
247: Foiletonul.
Se descrie vizita imparatului Francisc Iosif in Muntii Apuseni, subliniin-
du-se momentele cele mai interesante, ca de pilda vizita la Detunata sau aceea
de pe muntele Gaina.
3347 323(439.2)
[Textul biletului de mina" prin care imparatul Austriei
fi acorda lui Andrei Saguna rangul de consilier intim]. G.
TRANS., XV (1852), p. 221, col. I: OfficiOse.
Biletul de mina" e datat: Sighisoara, 30 iulie 1852.
323(439.2)
3348
[Publicatia nr. 4574, prin care Bordolo anunta decorarea
de catre imparat a lui Axente Sever, asesor la tribunalul
173
323(439.2) POLITICA INTERNA: TRANSILVANIA 323(439.2)

criminal din Alba-Iulia, si a lui Simion Balint, protopop 3361 323(439.2)

gr. cat. In Rosia, cu crucea de cavaler a ordinului Francisc [Se infiinteaza, de la 29 mai, o locotenenta guvernamental&
Iosif]. G. TRANS., XV (1852), p. 221, col. I. pentru Transilvania]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
323 (439.2)
p. 163-164: Oesterreichische Monarchie.
3349
Ca Mona Maiestatii Sale imparatului in launtrul Transil- 3362 323 (439.2)
vaniei sc6ss din depese telegrafice. G. TRANS., XV (1852), [Dare de seam& despre ceremonia prin care noua locote-
p. 218. nenta a Principatului Transilvaniei sim inceput activitatea].
Se publica telegrame privind vizita imperials pins in ziva de 24 iulie 1852. G. TRANS., XVII (1854), p. 161: Monarchi'a austriaca.
3350 323 (439.2) Se reproduc cuvintarile rostite de cavalerul de Bordolo, locjiitor de
guvernator, si de consilierul de curte Amadei. Ultimul traseaza In citeva
Emissul Gubernatoriului militare si civile din Transsil- linii programul: Inflorirea agriculturei, a meseriei si a negojului", regularea
vania cats& toti commandantil militari de districtu. G. proprietajii de parnInt pe calea desArcinarii pAmIntului" etc.
TRANS., XV (1852), p. 237.
Muljumiri adresate de prinjul Schwarzenberg autoritalilor si populajiei 3363 323(439.2)
ardelene, pentru primirea facuta imparatului Austriei.
[Se anunta sosirea la Sibiu a noului vicepresedinte al
3351 P. M. 323 (439.2) Locotenentei Imperiale din Transilvania, baronul de Lebzel-
[Corespondent& despre inaugurarea monumentului de pe tern]. G. TRANS., XVII (1854), p. 171: Transsilvania.
muntele Gaina, Inaltat in amintirea trecerii pe acolo a im- Noul numit funcjionase mai inainte in Moravia, ca presedinte al jinn-
paratului Austriei, in 1852]. G. TRANS., XV (1852), p. tului Brun.
239, col. I: Baia de Crisiu, 2 August.
3364 323 (439.2)
3352 Sumunteanu 323 (439.2)
Ordonantia c. r. ministerii de interne si de dreptate, a
[Corespondent& despre solemnitatea inaugurarii monu- supremei comande c. r., de armata si a supremei deregatorii
mentului de pe muntele Gaina]. G. TRANS., XV (1852), politiene c.r. din 30 Noemb. 1854, prin care se ridica starea
p. 250: De la polele muntilor apuseni. de asedia in Marele Principatu Transsilvania. G. TRANS.,
3353 323(439.2) XVII (1854), p. 383: Partea oficiosa.
[Publicatia nr. 7210, prin care Bordolo aduce la cunos- 3365 323(439.2)
tint& multumirile imparatului pentru initiativa ridicarii mo-
numentului de pe muntele Gaina]. G. TRANS., XV (1852), [Prin deciziunea imperia15. din 30/18 noiembrie, inceteaza
p. 325: Officiosse. starea de asediu din Transilvania, incepind din 15/3 dec.].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 374-375: Monarhia
3354 323 (439.2) Austriaca., 382: Intamplarl de zi.
[Se anunta c& la Viena a aparut, in limba germana, un
op intitulat Calatoria imperatului prin Ungaria si Ardeal 3366 323(439.2)
in anul 1852, un adaus la istoria zilelor noastre, impartasit [Dispozitie imperial& in legatura cu datoriile taranilor, in
de un martor occulat"]. G. TRANS., XV (1852), p. 255: urma revolutiei din 1848-1849 in Ardeal]. TELEGRA-
Diverse [foileton]. FUL R., III (1855), p. 222: Monarhia Austriaca. Sibiiii 15
3355 323 (439.2) Iunie.
[Notita despre vizita facuta. la Brasov de feldmaresalul S-a dispus sa se ierte sumele pe care jaranil, din satele distruse in timpul
von Bordolo, ad latus al guvernatorului Transilvaniei]. luptelor, le aveau de platit pentru lemnele de construcjie luate din padurile
G. TRANS., XV (1852), p. 258, col. II: Brasov, 4 Septembre. camerali, fiscale si private", pentru reconstruirea caselor lor ; sumele platite
anterior sa se restituie si proprietarii particulari de paduri sa fie despagubiji
Bordolo a cercetat mai intli lucrarile pentru soseaua de la Timisul de de stat.
Sus spre Predeal. Apoi a vizitat institujiile publice din Brasov, primind salu-
tarile de bun venit ale branselor si corporajiunelor". 3367 Tobiesiti 323 (439.2)
3356 323 (439.2) [Scull& corespondents despre calatoria prin Muntii Apu-
[Se anunta. ca.' Rudolf Conte Amadei a fost numit consilier seni a lui Lebzeltern, vicepresedintele Locotenentei Transil-
locotenential" pentru Transilvania]. G. TRANS., XVI vaniei]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 265-266: Abrudu,
(1853), p. 17: Monarchi'a austriaca. 1 Septembrie n. 1855.
Indica si dezideratele administrative ale romanilor din Abrud, exprimate
3357 323(439.2) cu prilejul vizitei acestuia.
[Se anunta c& guvernatorul Transilvaniei, principele
Schwarzenberg, a sosit la Viena, la 5 aprilie]. TELEGRA- 3368 323 (439.2)
FUL R., I (1853), p. 120: Intimplazi de zile.
[Notita despre banchetul oferit la Sibiu de Andrei $aguna
3358 323(439.2) lui Schwarzenberg, guvernatorul Transilvaniei, cu ocazia ono-
[Se anunta ca., in urma tulburarilor si nelinistii populatiei, masticii acestuia]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 322:
dupa atentatul impotriva imparatului Austriei, se introduce Sibiiu 12 Octom.; G. TRANS., XVIII (1855), p. 342, col. II:
In Transilvania starea de razboi si justitia militara]. BU- Sibiiu.
KURESTER DT. Z., IX (1853), p. 62-63: Hermannstadt.
3369 323(439.2)
3359 323 (439.2)
[Stire despre, existenta unei harti a impartini Ungariei [Se anunta. c& Gazeta de Viena" Wiener Zeitung"
si a Ardealului chip& stilul Kossuthian"]. G. TRANS., a publicat o lista. de 623 de persoane ale caror averi din
XVI (1853), p. 65, col. 1T. Ungaria si Transilvania fusesera confiscate prin sentintele
tribunalelor de razboiu si sint restituite acum]. VEST. R.,
Informajie cuprinsa in articolul 0 privire repede dupd cum aveau not XXI (1856), p. 218: Austria.
lipsa de ea.
3360 323(439.2) 3370 323(439.2)
[La 11 aprilie 1854 Inceteaza starea de asediu in Banatul [Se anunta c& Imparatul Austriei a hotarit ca, In viitor,
Temisanei]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 127- oficialii de Stat" sa nu mai poata fi trasi la raspundere
128 : Oesterreichische Monarchie. pentru compromisiunile de supt anii revolutiunei in Ungaria
Masura comuna si pentru Ungaria si voivodatul Serbiei. si Ardeal"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 386: Austria.

174
www.dacoromanica.ro
323(439.2) POLITICA INTERNA: TRANSILVANIAFRANTA 323(44)

3371 323(439.2) (44) Franla

[Se anunta ca guvernatorul Transilvaniei, Schwarzen- 323(44)
berg, va petrece de acum Inainte mai mult timp la Cluj "]. 3381
G. TRANS., XX (1857), p. 110, col. II. [Dezbaterile parlamentare din Paris, 14-19 iulie 18511.
Se adaugS c3, dupa cum reiese din presa maghiar6, aristocratii maghiari
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 236-240, 241-248,
doreau ca insasi capitala Transilvaniei sa fie stramutata de la Sibiu la Cluj. 251-256, 257-264, 265-272, 273-274.
Dare de seam& amanuntita, cu aparenta de note stenografice, asupra
3372 (323 (439.2) dezbaterilor In legatura cu propunerea de revizuire a constitutiei franceze
sub titluri diferite: Ziva &dais a desbain liar... Zioa a freia... s.a.m.d.
Maiestatile Sale in Ungari'a. G. TRANS., XX (1857),
p. 159-160. 3382 Hugo, V. 323(44)
Dare de seams despre vizita imparatului si imparatesei Austriei la Ora- Cuvantarea FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
dea Mare, In 26 mai st. n. In cuprinsul ei, se publics lista persoanelor care p. 259-264, 265-267.
aleatuiau deputatiunea Transilvaniei primita in audienta de imparat. AceastS Cuvintarea la dezbaterile parlamentare din Paris, In legatura cu revizuirea
deputatiune era compusS din clerici, aristocrati si reprezentanti ai comertului constitutiei franceze. _ Vezi si interventia ulterioara a lui V. Hugo la p.
si industriei. 269-270.
3383 323(44)
3373 t 323039.2)
Din calatori'a Mai. Sale in Ungari'a. G. TRANS,, XX Pregatirile si intrigele In privinta alegeriI de presedinte
(1857), p. 169. In Franta G. TRANS., XIV (1851), p. 333-334.
Articol obiectiv, in care nu se is pozitie pentru nici unul din partide.
Corespondent& datatS: Oradea Mare 31 Mai. Corespondentul descrie
vizita familiei imperiale austriace In Oradea si solemnitatile care au avut 3384 323(44)
be cu acest prilej: punerea pietrei fundamentale la constructia call ferate; [Articol de comentariu asupra loviturii de stat din 2 dec.
serbarea poporala, In care se mentioneaza saltul roman jucat de Romanii 1851, efectuata de Ludovic Bonaparte In Franta]. G.
de la Faceteu" in costume nationale; banchetul de seara, la care tinerimea TRANS., XIV (1851), p. 393 -394: Brasov.
din Oradea a clntat mai multe bucati muzicale, intre care si una in limba
rom aria.
Dupa ce se consemneaza primele stiri asupra acestui eveniment, se
promite cititorilor ca vor fi tinuli mereu la curent cu desfasurarea situatiei.
Se subliniaza, In legatura cu aceste stiri, ca grija ce raspindira ele intre con-
3374 323(439.2)
cetateni se poate citi pe fata fiecaruia" In Brasov. Exprimindu.se convin-
[Anunturi cu privire la moartea si inmormintarea la gerea ca aceasta lovitura de stat no e decit o reeditare a celei din 18 Brumar
Viena a lui Carol de Schwarzenberg, guvernatorul civil si a lui Napoleon I, se face o recapitulare istorica a acesteia.
G. TRANS., XXI (1858), p.178,
militar al Transilvaniei].
185; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 97. 3385 323(44)
Amarunte spre lamurirea evenimentelor mai flaw din
3375 323(439.2) Franta. G. TRANS., XIV (1851), p. 399-400.
[Stiri in legator& cu numirea noului guvernator al Transil- Articolul infatiseaza amanunte In legatura cu lovitura de stat din 2 dec.
vaniei]. G. TRANS., XXI (1858), p. 203, col. I: Austria. 1851, fara a se lua atitudine pentru nici o parte.
Viena 13 Iuliu, 214: Transilvania ; FOAIE PT. MINTE,
XXI (1858), p. 57; TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 117: 3386 323(44)
Depesa telegrafica. 0 aruncatura de ochiu preste evenimentele din Paris.
A Post numit principele Frideric de Lichtenstein. G. TRANS., XIV (1851): p.403: Chronic& strains.
Se povestesc fapte In legatura cu lovitura de stat din 2 dec. 1851 si se
3376 323(439.2) trag citeva concluzii. Se subliniaza ea 'din jurnalele Parisului acorn nu se
Sosirea noului sefii alt Taril. G. TRANS., XXI (1858), poate afla adevarul"; ele nu-I pot spune, chiar de ar vrea, fiindca pina se
p. 240: Transilvania. tiparesc stau soldatii la use".
Se anunta sosirea la Sibiu a noului guvernator al Transilvaniei, prin- 323 (44)
3387
cipele de Lichtenstein.
Amerunte varil din Paris. G. TRANS., XIV (1851),
3377 323(439.2) p. 403-404.
[Corespondents cu privire la primirea facuta noului gu- Se public& diferite stiri si comentarii In legatur& cu lovitura de stat din
vernator, Lichtenstein, la sosirea lui in Sibiu]. TELEGRA- 2 dec. 1851, dupa ziarele Oesierreichische Correspondenz 11 Times.
FUL R., VI (1858), p. 144: Transilvania. 3388 323(44)
Se mentioneaza a Andrei Saguna ii oferise un prinz, cl.iar In ziva sosirii. al redactiei asupra loviturii de stat din
[Comentariu
323(439.2)
Franta, de la 2 decembrie, si asupra consecintelor acestui
3378 eveniment] G. TRANS., XIV (1851), p. 421: Brasov, 22
[Date biografice privind pe noul guvernator al Transil- Dec. v.
vaniei, printul Frideric Lichtenstein]. G. TRANS., XXI Se arata ca partida ordinei" se putea bucura de izbinda lui Ludovic
(1858), p. 264: Partea neoficiOsa. Napoleon; se manifesta insa indoieli In privinta viitoarei mentineri a pacii
Aceste date se publica cu prilejul primei vizite pe care guvernatorul pe continent, exprimMdu-se teama c& noul presedinte va fi ispitit sa-I imite
o face la Brasov. si mai departs pe unchiul situ, Napoleon Bonaparte. Astfel, va ajunge la
cezarism si apoi la razboaie de cucerire.
3379 323 (439.2)
3389 323(44)
[Se anunta ca principele de Lichtenstein, guvernatorul Ultima seanta a adunantel trantozestI. G. TRANS.,
Transilvaniei, a plecat din Sibiu, In ziva de 13 septembrie, XV (1852), p. 1-3 5-6: Foiletonul.
In calatorii oficioase prin tarn "]. TELEGRAFUL R., In acest foileton, se descrie, cu multe arnanunte, sedinta din 2 decem-
VI (1858), p. 149: Transilvania. brie 1851, a Camerei franceze, in care s-a produs lovitura de stat, prin dizol-
varea Camerei si evacuarea prin forts a deputatilor din incinta.
3380 323(439.2)
3390 323(44)
[Vizita arhiducelui Albrecht, guvernatorul Ungariei, la
Sibiu]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 157: Transil- Un nog. staditi In Franta. G. TRANS., XV (1852), p.70.
vania. Se descrie situalia politica din Franta, In preajma noilor alegeri parla-
Se aratS ca arhiducele venise sa asiste la unele manevre milit are si ca mentare. Se arata ca Ludovic Napoleon cauta sa cistige poporul, prin crearea
a Post primit de cStre episcopul 5aguna. unor institute de credit pentru agricultori.

175
www.dacoromanica.ro
323(44) POLITICA INTERNA: FRANTATURCIA 323(496)

3391 323(44) Franta dacS at fi izbutit acest atentat pregatit de o conjuratie misterioasS ".
Proectul senatus-consultului prin care se modifica con- In incheiere, se observa: Poporul moldo-roman are de asemene mare motiv
stitutia din 14 Ghenarie 1852. VEST. R., XVII (1852), a multurni proniei pentru ferirea acestei catastrofe Infricosate; lovitura ce
p. 398-399: Franca. avea sA nemereascS Imparatul ar fi atins gi pe soarta noastrS; cid Parisul,
Este vorba de modificArile aduse constitutiei franceze. forul conferentiilor de pace, unde are a se statornici viitorul nostru, s'ar fi
prefAcut In o genune de turburare, de care soarta noastrA s'ar fi amenintat".
3392 323(44)
3401 Vinterhalder, E. 323(44)
Schimbatiunea Frantiei. TELEGRAFUL R., I (1853), Atentatul impotriva imparatului Napoleon. ROMANUL,
p. 293-294. II (1858), p. 27 -28: Felurite.
Articol tradus din W.[iener]Lloyd. Se exprimS teama fats de atmos-
fera revolutionara din Franta, care i-a adus atitea schimbSri interne In sec. Extrase din ziarele franceze Le Droll §i Le Monileur, cu privire la impre-
jurArile In care s-a pregAtit gi s-a produs atentatul organizat de Orsini si
XIX. Articolul se Incheie cu nAdejdea cS politica economics a lui Napoleon
Pieri.
al III-lea, ducind la inflorirea interns a Frantei, va Int3ri in ea predomina-
rea partidei conservatoare. 3402 323(44)
3393 323(44) Procesula atentatulul din 14 Ianuarie ale lui Orsini, Ru-
Protesul lui Giovani Pianori. TELEGRAFUL R., III dio, Pierri, Gomet si Bernard. G. TRANS., XXI (1858),
(1855), p. 137-138. p. 67, 70-71: Cronica straina.
Articol de fond. Cuprinde date asupra vietii si familiei atentatorului $tiri cu privire la procesul atentatului intreprins impotriva ImpSratului
la viata lui Napoleon al III-lea, asupra felului cum a savirsit atentatul gi Napoleon at III-lea at Frantei de cAtre revolutionarul italian Felice Orsini,
asupra desfSsurarii procesului sAu. ImpreunA cu Pieri, Gomez si altii.
3394 323 (44) 3403 323(44)
[Scuff& stire In legatura cu procesul complotului de la Esecutarea lul Orsini si Pieri. ROMANUL, II (1858),
Hipodrom $i de la Opera comics" din Paris]. GAZ. DE p. 82-83.
MOLD., XXV (1853), p. 380, col. I. Dare de seams asupra desfSiurArii executiei celor doi atentatori.
Se mentioneazS ca, printre cei 6 inculpati pe care Curtea de Casatie
din Seina" i-a gSsit nevinovali, se afla gi un Bratiano. Presedintele Curtii
a ordonat eliberarea lui.
(47) Rusia
3395 C...[onstantinescu] 323(44)
[Corespondente din Paris, trecind in revista evenimentele 3404 323(47)
principale din Franta care prezentau interes pentru romani]. [Comentariu la intencia imparatului Nicolae I al Rusiei
STEAOA D., II (1856), p. 7, 15-16. de a inarma gloatele, organizind o armata de milioane de
3396 323(44) tarani]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 59: Cronica stra-
[Comentarii despre activitatea politica a lui Lamartine]. ina.
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 122: Frankreich. Se aratS cA tarismul pusese de mutt bazele unei astfel de gvardii natio-
Cu prilejul falimentului inregistrat de revista pe care o editase singur, nale", prin organizatia ruralA a drusinei". Se subliniazA felul cum taris-
se observS ca unii ii privesc cu simpatie, fiindcA, In 1848, a salvat Parisul mul a stint said facA din biserica rusA un aliat politic si militar, impunindu-i
dinaintea steagului rolu "; altii nu-i iartS participarea la revolutia din fe- sa fanatizeze masele pentru un razboi at ortodoxiei contra papistasilor. Se
bruarie. noteaza gi efectul social al acestei not organizAri militate In Rusia: ea va faci-
lita eliberarea iobagilor care se vor fnrola fn aceastA armatA.
3397 323(44)
Cuprinsul cuvintarii de tron a imparatului frantozesc. 3405 323(47)
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 59-60, 63: Frantia. La incoronarea imparatului in Moscova. TELEGRA-
Se traduce, din Oesterreishische ZeUung, cuvIntarea rostitA de Napoleon FUL R., IV (1856), p. 256, 260: Rusia.
at III-lea la deschiderea Senatului francez. Articol tradus din Garcia nowt Prusian4 [Neue Preussische Zeitung].
3398 323(44) 3406 323(47)
Alegerile deputatiloril pentru corpula legislative in Franta. Incoronarea imparatului in Moscova. TELEGRAFUL
ISRAELITULU R., I (1857), nr. 19, p. 3-4. R., IV (1856), p. 291-292, 295-296.
Se subliniaza simpatia pentru cauza Principatelor RomSne aratata in Este vorba de Incoronarea tarului Alexandru at II-lea.
trecut de noii deputati Armand Levy ,ci Michel Goudchaux.
3399 323(44)
Dinastia Napoleoniana, misiunea el, viitoriula el. NATIO- (495) Grecia
NALULD, I (1857), p. 27, col. III-IV.
Traducerea unei corespondente din Paris In Frankfort" (probabil, in 3407 323(495)
Frankfurter Journal"]. De la Inceput, se afirma cA: dinastia Napoleo- Una deputata ale familiei Cantacuzina In Grecia. G.
niana este personificarea democratiei, precum dinastia CapetianA a fost per- TRANS., XX (1857), p. 195, col.II.
sonificarea aristocratiei, precum dinastia efemerS din Iulie a fost personifi- Extras din ziarul austriac Wand[erer]. Se afirma cA, In Atena, a petre-
carea burgheziei". DupA ce se definite aristocratia gi burghezia, conside- cut citeva luni un Mann (nu se stie: Iancu on tine) ", cu o misiune misteri-
rInd-o pe cea din urrna numal o avangardia a popolului", democratia e defi- oasa, dispuntnd de o sums enormS de bani". El ar fi fost un emisar at fami-
nita drept ajungerea tuturor la viata politics". Se aratS cS burghezia a cerut ne Cantacuzino din Principatele RomAne, venit In Atena cu misiunea de a
si ea privilegii, ca si aristocratia. Democratia nu va cere privilegii, ci: egali- sonda cercurile grecesti influente, In vederea alegerii unui membru at acestei
tatea dinaintea legii 1.1 Inaintea impozitelor, adicS echitabila Itnpartire a familii, pe tronul Greciei, ca urmas dupA regele modern".
sarcinilor sociale", apoi bunl administratie, libertAti intinse gi commie tutu-
rot" etc. Se crede cS domnirea democratiei Inehide epoca revoluliilor poli-
tice", lasfnd cafe ImbunAtatirilor economice. Se spera ca noua dinastie napo-
leoniana va domni prin autoritatea poporului".
(496) Turcia. Imfieriul Otoman
3400 323(44) 3408 323(496)
Revista politica din 1857. GAZ. DE MOLD., XXX. Cum sta astazi Turcia In parte. G. TRANS., XIV
(1858), p. 14. (1851), p. 114.
Articol consacrat to Intregime comentSrii atentatului nereusit asupra Articol. Analizindu-se situatia interns a Imperiului otoman, se observA
lui Napoleon al Ill -lea. Se subliniazS urmele cele infricosate" pentru ea cu toate dificultStile financiare si politice partida ruginitA triumfA,

176
www.dacoromanica.ro
323(490) POLITICA INTERNA: TURCIA-PRINCIPATELE ROMANE
si se pare ca sultanul cu greu va cAlca peste capetele balaurilor acestora de
ciocoi Inveninati": deli el simpatizeaza cu opozitia.
3409 323(496)
[Scurt comentariu la retragerea de 1a guvern a marelui
vizir Resid-Pasa]. - GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p.29:
Novitale din nauntru.
Se observe cA aceasta retragere n-a schimbat sentimentele binevoitoare
ale sultanului feta de Relid -Pala li nici n-a adus veo prefacere insamna-
toare fn situatie".
3410 323(496)
[Dupe o scrisoare particular& din Constantinopol, de la
22 febr., venita In Galati cu ultimul vapor, se anunta ca
Resid-Papa a fost din nou numit mare vizir]. - GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 61: Novitale din nauntru.
3411 323(496)
Schimbarea ministeriului in Turcia. - G. TRANS., XV
(1852), p. 244, col. II.
Articol de comentarii la caderea de la guvern a lui Relid -Pala, mina
cea dreapta a sultanului gi cel mai credincios sfAtuitoriu, reprezentgtoriul
politicei reformelor cel mai patrunziitoriu". Se subliniaza ca ministru de
extern a fost numit Fuad-Efendi, cunoscut din vremea ocuparii Principatelor
Roman. Dupe Tr.[iester] Z.[eitung], se arata cA sultanul a fost nevoit sa-1
sacrifice pe Relid -Pala In urma agitatiei facute de Turcil ruginiti", care
obiectau ca, prin introducerea tansimatului" [contributie fiscala egala],
finantele imperiului nu s-au imbunatatit.
3412 323(496)
Turcia In zilele nostre. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 49-50.
Articol in care se analizeaza situatia interne a Imperiului
otoman, care explic& slabirea autoritatii lui in launtrul gra-
nitelor sale si In afara lor.
3413 323 (496)
Situatiunea In Constantinopole. - TELEGRAFUL R., 1
(1853), p. 193.
Traducerea unui articol publicat in Gazeta Universald [Allgemeine Zei-
tune]. - Analizeaza starea financiara catastrofalA a Turciei, care nu Ii inga-
duie sA fad. razboi. Imprumutul extern de 50 de milioane de pialtri n-a reu-
sit. Din douS band pe care le posedA, una tocmai a dat faliment, iar alta abia
Incepe operatiile. Celei din urma i s-a cerut un Imprumut de 30 mil. de pialtri
li n-a putut da decit 7 1/2 mil. In curind, trupele regulate si neregulate care
au fost adunate nu vor mai putea fi hranite si platite si vor ameninta cu
rascoala.
3414 323(496)
[Comentarii in legatura cu demonstratia vaselor de raz-
boi anglo-franceze la Constantinopol]. - TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 290: Austria.
Comentariile slat date ca provenind din cercurile bursei din Viena. Se
subliniazA cA sultanul, temindu -se de o riscoalA, cautA sA o preintImpine
prin amenintarea tunurilor de pe aceste vase de rAzboi. Se observA Insa: cind
ar face clasa de oameni mai avutA rAscoala, atunci focurile fregatelor nu ar
gresi in argumentele sale. Cind InsA soldatesca 1i proletarii vor sustinea ras-
coala, atuncea gloantele vrajmasesti vor contribui numai spre aceea, ca li
cei avuti 55 se fanatizeze asupra lui Abdul Megid si miniltrii sal".
3415 323(496)
[Hatiseriful Imparatesc prin care se anunta o reform&
fundamental& a administratiei dinauntru a Imperiului oto-
man] - VEST. R., XIX (1854), p. 300.
A fost citit In sfatul tinut de Malta Poarta, In prezenta miniltrilor, patri-
arhilor, notabililor natiunilor crestine 1i a marelui rabin.
3416 323 (496)
Hat-Humaium (Traductie oficiala). - VEST.R., XXI
(1856), p. 49-50, 54-55.
Mai Intii se arata importanta actului si apoi se publica actul in Intregime.
Prin acest Hati-Humaium, Poarta proclama egalitatea civila, religioasA 1i
politica pentru toti supulii Imperiului otoman.
www.dacoromanica.ro
328(498)
3417 323(496)
Hati-i-humaiumul sultanului Abdul-Megid din 6/18 Fe-
bruarie 1856. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 40, p. 1-3.
Prevede schimbari 1i reforme in relatiile de drept civil, comercial 1i
penal; asigura libertatea cultului pentru toti supusii Imperiului ; garanteaza
securitatea persoanelor 1i averilor, pentru toate popoarele din Imparatie. -
Traducere din Press de Orient [La Presse d'Orient].
3418 Cohen, Iacob 323(496)
Egalitatea civil& si politica in Imperiulit Otomana. -
ISRAELITULO R., I (1857), nr. 5, p. 1-3.
Prezinta, cu citate ample, si comenteaza Hati-humaiumul sultanului
din 18 febr. 1856, In care se proclama egalitatea tuturor supusilor musulmani,
fare distinc[iune de religie.
3419 323 (496 )
[Traducerea textului notei adresate de ministrul de exter-
ne al Turciei, ambasadorilor Frantei si Angliei, privitoare la
desfiintarea legiuirii care osindea la moarte pe musulmanii
ce ar fi imbratisat crestinismul]. - VEST.R., XXI (1856),
p. 110: Franta.
3420 323(496)
[Se anunta numirea printului Vogoride In consiliul Im-
periului otoman]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 112, p. 3,
col. I: Turcia.
Se arata ca, Intre cei lase nemusulmani, numiti ca membri In consiliul
imparatiei, se afla 1i printul Vogoride.
3421 323(496)
[Stiri si comentarii marunte, in legatura cu criza guvernu-
lui otoman, in urma politicii sale in chestiunea Principatelor
Roman si a canalului de Suez]. - STEAOA D., II (1856),
nr. 65, p. 260 [gresit: 172]: Buletinul zilel.
(497.1) Serbia
3422 323 (497.1)
Serbia si guberniula el. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 21-22, 25-26, 29-30, 33-34, 37-38.
Articolul Incepe printr-o scurta comparatie intre Tara Romaneasea si
Serbia, aratind cA In prima poporul are o situatie mult mai rea, deoarece
aici stapfnesc peste 600 de familii boieresti, care monopolizeazA pentru sine
venitul terei, toate deregAtoriele Ii statiunile, toatA poterea, onoarea, dreptul
1i care slat de Orem cA numai ele formeazA adevArata nation ". In conti-
nuare, se infatiseaza modul de organizare politica a Serbiei, insistlndu -se
cu deosebire asupra imprejurarilor istorice prin care s-a ajuns la forma de
stat actualA a Serbiei 1i asupra personalitatilor care au contribuit la crearea
ei: Cara-Gheorghe, Milos Obrenovici Ii Alexandru Caragheorghevici.
3423 323(497.1)
[Corespondent& particulars a Romanului", de la Bel-
grad, cu privire la situatia politica din Serbia]. - ROMA... NUL,
II (1858), nr. 105, p. 316.
RelateazA despre raporturile dintre printul Serbiei li ScupcinA si despre
caracteristicile partidelor politico sirbefti.
3424 323(497.1)
[Corespondenta particular& a Romanului" din Belgrad,
cu privire la evenimentele dintre 10/22 si 13/25 decembrie].
ROMANUL, II (1858), nr. 106, p. 320-321.
In corespondenta, se comunicS detalii privind abdicarea printului Ser-
biei 1i framintarile ce urmeaza acestui act.
(498) PRINCIPATELE ROMANE
3425 323(498)
[Se publica, dupe jumalele straine, o corespondenta din
1834 cu privire la dorinta unirii Principatelor Romine].
- OLTULD, I (1857), p. 31: Varietate.
Un personagiu Insemnat ", al carui nume nu se mentioneaza, stria din
Bucurelti, la 17 mai 1834, arAtind cA exista o dorinta vie, attt la munteni
eft Ii la moldoveni, de a realize unirea.
177
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3426 323(498)
[Articol cu privire la felul cum s-a dezvoltat ideea unirii
Principatelor]. STEAOA D., II (1856), p. 121-122.
Se arata ca aceasta idee era raspfndita cu mutt inainte de conferin(ele
de la Viena. Ca un exemplu gi o dovadA, se reproduce cuvhitarea unui Mol-
dovan" [= C. Negri], tinuta In anul 1849, Intr-o adunare de moldo- romSni
la Paris.
1851-1855
3427 323 (498)
Credinta si unire. JUNIMEA R., I (1851), p. 2-3.
Articol. Se afirma ca, In conjunctura actualS, numai amorul patriei
credinta In Insasi puterea noastrS ne vor putea scSpa" gi se pledeaza pentru
gi
unirea tuturor tarilor romane intr-un singur stat.
3428 323(498)
0 idee asupra unirei noastre nationale. JUNIMEA R.,
I (1851), p. 14-15 [neterminat].
Articol, care nu vine de la Redac(ie" gi care a Post scris in martie 1851.
Autorul anonim pune in IegSturS eliberarea politics a romanilor cu eliberarea
for socials. Apoi face diferite consideratii asupra problemei unirii Principa-
telor gi asupra revolutiei din 1848-1849 din Transilvania.
3429 Balcescu, Niculae 323 (498)
[Discurs rostit la banchetul patriotilor romini din Paris,
cu ocazia aniversarii a trei ani de la adunarea din Blaj, de la
3/15 mai 1848]. JUNIMEA R., I (1851), p. 11-13.
In acest discurs, Balcescu Ii aparS pe revolutionarii din Transilvania
de acuzatiile ce li se aruncasera; justificA lupta for sub steagurile austriece,
prin oprimarea for de veacuri. EvocS diferite scene din timpul revolutiei
romanesti ardelene gi Incheie amintind strigatul din 1848 at celor de la Blaj:
Noi vrem sa ne unim cu Tara!".
3430 Bolliac, Cezar 323(498)
Unitatea Romaniei. REPUBLICA R., nr. 2 (1853), p.
289-317 [neterminat].
Autorul discuta chestiunea unitatii geografice gi etnice a provinciilor
vechii Dacii. Schiteaza istoria Daciei gi a populatiei sale pfna la Ioni(S Asan,
ca bazS pentru argumentarea unirii.
3431 323 (498)
[Corespondents din Iasi, datata 15 oct., cu privire la afir-
matia ziarelor germane c5. populatia Principatelor ar fi in-
fluentata de tendintele partidelor rasturnatoare"]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 337: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se protesteaza vehement Impotriva acestei afirmatii Infierind manie-
rele machiavelistice ale celor ce apnea frInele defaimArii numai pentru en
sS -1i pregSteascS pretext de sugrumare".
3432 323(498)
[Traducerea rescriptului adresat de tarul Nicolae I prin-
tului Gorceakov, in 27 oct., prin care anunta numirea gene-
ralului Budberg ca guvernator special pentru Principatele
Roman, cu titlul de comisar extraordinar si plenipotent].
BULETIN [T.R.], 1853, p. 313, col. I; BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 388: Donaufarstenthilmer ; GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 361: Novitale din nauntru ; VEST.
R., XVIII (1853), p. 357; G. TRANS., XVI (1853), p. 365:
Traductia unui rescriptu.
Tarul anunta cS, acceptlnd hotArtrea principilor $tirbei gi Ghica de a
se retrage de la domnia Principatelor RomSne, a decis sa numeascS un guver-
nator special pentru ambele (Sri, In persoana generalului Budberg. Ii cere
sa vegheze pentru linistea gi rinduiala In trebuintele lath". In Garcia
de Moldavia 0 Veslitorul Roineinesc, text roman gt francez.
3433 323(498)
[Se reproduce o corespondent& din Ost-Deutsche Post",
in care se expune starea de spirit a populatiei din Principa-
tele Romine dup& plecarea domnitorilot $tirbei si Ghica gi
numirea de catre tar a generalului Budberg ca presedinte"
al ambelor Principate]. TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 395.
Articolul oglindegte punctul de vedere austriac.
178
www.dacoromanica.ro
323(498)
3434 323(498)
[Comentariu la retragerea domnitorilor $tirbei si Ghica
de la domnia Principatelor]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 362, col. I: Posta din urma.
Referindu-se la actele prin care se anunta demisia lui $tirbei Ghica
gi noua organizare a Principatelor publicate In Buldinui Oficial at Tarii
Rominestl ,Gesseta Transilvaniei observS: ne vine neagteptat, cS In actele
aceste se nice, cS Printii Valahiei pi Moldaviei s'ar fi lepAdat de administratia
Tarn, fiindcS not stim cd ei s'au retras numai vremelniceste din Wile for ".
3435 323(498)
[$tire cu privire la sosirea domnitorilor $tirbei si Ghica
la Pesta]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 349: Neu-
estes.
3436 323(498)
[$tiri in legatur& cu plecarea din Principate a domnitorilor
$tirbei si Ghica si calatoria for pin& la Viena]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 360: Din campula resboiului.
3437 323 (498)
[Se anunta ca, la 6 noiembrie, a sosit la Viena principele
Tarii Romanesti, Barbu $tirbei, iar principele Moldovei,
Grigore Ghica, este asteptat acolo la 9 noiembrie]. GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 359: Austria.
3438 323(498)
[$tiri in legatura cu sosirea domnitorilor $tirbei pi Ghica
la Viena]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 374-375:
Austria.
Fostul domnitor at Tarii Romanesti intentioneaza sA piece la Paris.
Ambasadorul otoman i-a fScut vizitS In toad uniforms". Principele Gri-
gorie Ghica a sosit la Viena la 15 nov.
3439 323(498)
[5tiri reteritoare la situatia domnitorilor celor don& Prin-
cipate]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 16: Principatele
de la Dunare.
Ziarul austriac Lloyd anunta cS tarul ar fi oferit celor doi domnitori
51 se intervinS pe lIngA Sfaturile Administrative ale ambelor (Sri, pentru
a be determina sS fizeze fieciruia cite o leafi de 1000 de galbeni lunar. $tir-
bei a rispuns afirmlnd a el se considers Inca domnitor gi crede ca are drept
mai departe Is lista civila de 5000 de galbeni lunar.
3440 323(498)
[Se anunta plecarea de la Viena a fostilor domnitori ai
Principatelorsi stabilirealor la Baden]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 171, col.II: Viena 2 Iuniu n.
3441 323 (498 )
[$tiri din Constantinopol, in legatur& cu sfortarile lui
Magheru de a organiza un corp de armata romEnesc in
Turcia]. G. TRANS., XVII (1854), p. 202: Cronica streina.
Se vesteste cS Magheru s-a prezentat In audienta cu acest plan la prin-
cipele Napoleon, ImpreunS cu alti trei compatrioti. El refuel rangul de pasa
gi salariul turcesc. In schimb, cere conducerea supremi militari gi civilA
a Principatului, in perioada primei organizari. Turcii nu se Invoiesc, deoarece
la staruintele lordului Redcliffe, prieten cu Ion Ghica ei rezervi cai-
macamia principatelor pentru Ghica, acesta vrtnd Si scape de misiunea lul
In Samos.
3442 323(498)
[$tiri si comentarii cu privire la situatia In Principatele
Romane, duper intrarea trupelor otomane In Tara Roma-
neasca]. G. TRANS., XVII (1854), p. 250-251: Tit r'a
romanesca M Moldavi'a.
Deputatia marilor boieri la Omer Pasa. Presupuneri asupra viitorilor
domnitori. Situatia financiarS.
3443 323(498)
[Corespondente din Wanderer" si Lloyd", cu privire
la organizarea Principatelor Romine]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 274-275: Principatele dela Dunare.
Corespondenta din Wanderer, datata 90/18 aug., subliniazi aprigele
sfortari gi intrigarii ale diferitelor partide boieresti mai ales Impotriva reve-
nirii ca domnitori a lui $tirbei gf Ghica. Acestia, Bind numi(i pe 7 ani, mai
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
aveau 2 ani de functionare, astfel ca se asteptau reia prerogativele. Cores-
pondenta din Lloyd accentueazS pretuirea pe care Dervis-Paga o avea pentru
marele ban Const. Cantacuzen. Desi apreciazi astfel capacitatea sa politick
totugi Dervig-Paga nu it considers apt pentru domnie.
3444 323(498)
- [Stiri in legatura cu partida unirii Principatelor Romane]
TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 71, p. 283, col. I.
La sfirsitul rubricii Principatele dela Dundee, se fac extrase din ziarul
austriac Lloyd, care afirmase ca Omer -Pala ar favori ideea asa-numitilor
tineri-romani 6 ce au de stop alipirea strInsa de Turcia", ca astfel sa
cfgtige institutiuni mai libere" gi trnpreunarea Moldaviei cu Romania".
Aceasta partida ar fi cea mai mare", Insa, fiindcS se alcatuiegte din elemente
,,care au facut cauza comunS cu partida rasturnatoare mai a tuturor statelor,
va avea Insemnate piedici" din partea Austriei.
3445 [G. S.] 232(498)
Frementari de spirite, idei, frica si sperantia.
XVII (1854), p. 305.
- G. TRANS.,
Corespondents din Iagi, dupS reInsclunarea domnitorilor $tirbei gi
Ghica. Autorul se Intseaba dacS vor aduce binele agteptat ? Critics politica
for In trecut: once mSsuri de absolutism, once datine de feudalism", ei
le-au Incurajat ; erau Incungiurati de oamenii trecutului, carii nu prea aveau
alt merit dealt cel al familiei", nu urm8reau dealt rangurile gi decoratiunile"...
Vor fi profitat oare cei doi domni de exit, ca sS mediteze asupra erorilor?
Imbratiga-vor partida tineretului"... a generozitatii si a progresului"?
Intr-un articol din p. 348, semnat G.S., autorul Isi afirmS paternitatea acestei
corespondente.
3446 G. S.
Semne 5i sperante in Principate.
(1854), p. 348.
- G. TRANS., XVII 323(498)
hi repetS Intrebarea din articolul Frementari de spirite, idei, frica gi
sperantia: Domnitorii din Principate vor voi oare sS mearga pe calea pro-
gresului ti a dreptatii"?
3447 323(498)
[$tiri In legAtura cu viitoarea organizare a Principa-
telor Romane]. G. TRANS., XVII (1854), p. 385: Austria.
Se vor reforma gi finantele, modificindu -se sistemul impozitelor si luin-
du-se de cStre stat, contra unei despagubiri, venitul mogiilor manastiresti. - [Corespondent& din Galati, cuprinzind un articol pri-
$tirea e luatS din Voss. Zedung a Presse, [sic] - probabil e vorba de
ziarele Vossische Zeilung 0 Die Presse.
323(498)
3448
Anul 1854. -
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 405
406 : Albina Romaneasca.
Bilant al anului care se Incheia: peste patru imperii a pamintului In-
-
rinse 0 giulgiura de doliu, In lacrimi ImplIntata, iar In terile RomSne Sufe-
rintA si Speranta". Intre manila realizSnl ale anului In Moldova, se citeazS
Intemeierea revistei Romania Liierard, de cStre V. Alecsandri, si a Asociatiei
-
moralo-stiintifice" din Iasi. In cadrul articolului, se public.% prospectele
acestor (lona asezaminte".
3449 Kjogalniceanu], M. 323(498)
-
[Programul politic, literar Si comercial al noului ziar
Stdoa Dunarii]. STEAOA D., I (1855), p. 1-3.
Din punct de vedere politic, ziarul va sprijini unirea; din punct de vedere
literar, va lupta pentru propasirea literaturii nationale si combaterea influ-
entelor strain*: iar din punct de vedere comercial, se va ocupa de chestiunile
principale ale agriculturii, comertului si industriei nationale.
3450 323(498)
Wanderer].
romanesca
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 19: Tit r'a
[$tiri politice din Principate, extrase din foaia austriaca.
Moldavi'a.
5i
Se mentioneaza ca boierii dhdusera 22 000 de ga/beni lui Dervi§-Pap
spre a-i ajuta sS Inlature pe $tirbei de la domnie. $tiri privind pozitia poli-
tica a domnitorilor $tirbei gi Ghica.
3451 323 (498)
- [Articol cu privire la dezvoltarea Principatelor Romane].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 27, 32: Principatele
dela Dunare.
Articolul e publicat ca o corespondenta din Bucuresti datatS 16 ianuarie.
In partea Intli, se descrie vista vegetativa a tarii In trecutul apropiat. Apoi,
www.dacoromanica.ro
323(498)
se arata dezvoltarea vietii economice, prin deschiderea porturilor la Dunare
si Inmultirea traficului prin trecatorile Carpatilor.
3452 323(498)
Stampa strain& despre principatele roman. STEAOA D.,
I (1855), p.47, 58, 74-75, 84, 87, 90, 103, 110-111, 130.
$tiri din gazetele strain, cu privire la reorganizarea Principatelor, In
urina rSzboiului Crimeii.
323(498)
3453
Oesterreichische Zeitung"].
p. 120: Principatele dela Dunare.
-
[Notita despre o corespondent& din Bucuresti, aparuta in
TELEGRAFUL R., III (1855),
Se arata cS, In aceastS corespondenta, datatS 14/2 aprilie, se descrie
starea Principatelor aga corn este, nu precum unii si altii, care lingugau
suveranitatea Turciei, au inceput a o Impestrita".
3454 323(498)
situatiei politice din Principate].
(1855), p. 132: Tie r'a romanesca gi Moldavi'a.
-
[Corespondents pubiicata in Wanderer", nr. 207, asupra
G. TRANS., XVIII
-
Corespondenta e datata: Iasi 12 aprilie. Relateaza despre tensiunea
existents Intre Grigore Ghica si Barbu $tirbei ; despre proasta aprovizionare
a armatei turcegti de catre administratia celui din urrna. SubliniazS cS Gri-
gore Ghica se temea de intrigile lui $tirbei, care Isi tSinuia scopurile politice,
pe clod Ghica se declarase pe fats pentru chemarea unui principe strain.
3455 323(498)
-
[Stiri din presa europeana asupra stadiului chestiunii
Principatelor Romane]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 139: Cronica straina.
Se arata cS, Inca din 1854, Napoleon al III-lea gi Redcliffe se pronun-
lasers pentru unirea Principatelor RomSne, sub un vicerege dintr-o familie
domnitoare a Europei. Se comunicS amSnunte asupra doleantelor pe care
voiau sS le formuleze la conferintele viitoare de pace domnitorii Principatelor,
majoritatea boierilor gi aproapc totalitatea poporului.
3456 323(498)
vitor la necesitatea reorganizarii interne a Principatelor, apl-
rut in Oesterreichische Zeitung"]. TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 187-188: Principatele dela Dunare.
Se publics traducerea integrals a acestui amplu gi important articol,
In care se critics aspru organizarea feudalS a tarilor romanesti gi se propune
o amanuntita reforma constitutionall: domnitor ereditar ; plata impozitelor
de cStre toate clasele, deci gi de catre boieri, ca sS Inceteze situatia care a
Impartit Cara in numai doua clase, In aceea a prSdStorilor gi In accea a prS-
datilor"; dreptul oricui de a ajunge In once functie publics, dacS e capabil;
eliberarea tiganilor robi la particulari etc. Redactia Telegrafului imputS
borespondentului cS admite mai departe suveranitatea Portii.
3457 323 (498)
[Extrase dintr-un articol publicat in Oesterreichische
Zeitung", in legatura cu polemica ruso-franceza, cu privire
la drepturile Principatelor Rom5,ne]. TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 215, col. II.
In articol se descrie mai Intli necesitatea reorganizarii interne a Princi-
patelor; se propun renuntarea la domnia electives, eliberarea taranilor de sub
claca si impArtirea de pArninturi taranilor lipsiti.
3458
[Extrase dintr-o corespondent& din Bucuresti, 16 iulie,
323(498)
reprodus& de foaia Wanderer" dupes Schlessische Zeitung",
cu privire la situatia politic& din Tara Romaneasca]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 227: Austria.
-
In corespondenta, se vorbea de agitatia boierilor Impotriva domnito
rului, agitatie In care erau amestecate si intrigile consului general englez Col-
quhoun, amic al printului Costache Sutu. Se afirmS el cercurile diplomatice
din Constantinopol palatul lui Resid-Papa si ambasada engleza Incep -
O. se familiarizeze cu Ideea unirii Principatelor sub forma unei federatii neutre,
ca Elvetia. Se noteazS ca tirbei a Implinit dorinta Portii de a ridica Oda
armatei sale la 35 000 de °amen'.
179
 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3459 I.[onescu, N.] 323(498)
Unirea Principatelor. - ZIMBRUL, III (1855), p. 634-
635, 637-638.
Articol In care autorul subliniazS bunele rezultate economice gi politice
care vor decurge din unirea Principatelor, alit pentru Turcia, cit gi pentru
celelalte puteri europene occidentale.
3460 323(498)
[Traducerea unui articol din Times" referitoi la ches-
tiunea Principatelor Romane]. - TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 275-276: Principatele dela Dunare.
Pornindu-se de la dezbaterile din sfatul linut la Ministerul de R8zboi
englez, cu privire la continuarea campaniei orientale, se fac sugestii in lega-
tura cu viitoarea organizare a Principatelor. Se constatS de la Inceput cS
ocupatia austriacA a devenit nesuferitS, Wind sa se uite necazurile trecute.
Pentru viitor, se crede cS sistemul voievodal nu trebuie sa mai dureze,
deoarece voievozii s-au dovedit rSi administratori, urmSrind numai sS se
imbogateasn. Se combate ideea domnitorului ereditar strain. Se propune
unirea Principatelor sub un domnitor roman, care sS stea sub suzeranitatea
sultanului. - Telegraful Roman subliniaza cS publics acest articol fiindcA
arata cum se joacS aliatii cu Principatele". La sfirsitul traducerii, afirmS
cS eine asteaptA imbunAtAtirea Principatelor de la puterile apusene, acela
nu cunoagte tendinta for ".
3461 323(498)
[Raspunsul ziarului Oesterreichische Zeitung" la articolul
din Times" despre Principatele Romane]. - TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 276, col. I.
Aran el englezii vor sS intSreascS dependenta Principatelor de PoartA -
prin numirea unui singur domnitor avind ca suzeran sultanul fiindcS
astfel Anglia s-ar putea amesteca in treburile for interne, prin presiunea pe
care o poate exercita oricind la Constantinopol, cu (Iota sa de rSzboi. Austria
Lisa nu a intrat In Principate ca un voiager" gi va curge multi apS pe Dunare
In gios" pins and va pArlsi pozitia ce li impun ale ei gi adcvSratelc interese
europene". Popularitatea Austriei in Principate este ridicatS cu miluri peste
aceea a agentilor englezesti, intre care se afla gi scump plAtiti" si a cSror vials
este tare potrivita a alarma condica penala". B. $tirbei i-a nemultumit
pe acesti agenti englezi, neplStindu-i dui:4 onorar".
3462 323(498)
[Nou articol in Times" cu privire la Principatele Romane].
- TELEGRAFUL R., III (1855), p. 283-284: Principa-
tele dela Dunare.
Cere evacuarea trupelor austriece, pe motivul cS scopul interventiei
for ar fi atins si nici o primejdie externa nu be mai ameninta. E de pSrere ea
mandatul celor doi domnitori nu mai trebuie prelungit. Pe $tirbei fl consi-
ders impopular, deli capabil; pe Ghica 11 considers nestrincios", bon fSrS
energie. Cere unirea Principatelor sub un domnitor strain, sub protectoratul
celor patru puteri gi suzeranitatea Turciei. ArgumenteazS aceste propuneri.
3463 Saint-Marc Girardin 323(498)
[Dare de seam& asupra lucrarii Histoire politique et
sociale des principautds danubiennes" de Elias Regnault]. -
STEAOA D., I (1855), p. 119-120: Literature [neterminat].
Autorul este de pSrerea lui Regnault cS Intreaga populatie romSneascS
trebuie 55 fie units tntr -un stat, dar se deosebegte de acesta, argumentind
cS realizarea acestui stat este posibilS imediat, pe clnd Regnault suslinea cS
acest lucru nu este posibil cleat mai tlrziu.
3464 323(498)
[Articol cu privire la necesitatea unirii celor doua prin.
cipate romanesti]. - STEAOA D., I (1855), p. 149-150:
Iassii 29 Decemvri.
Se argumenteaza cS romSnii au cSutat din vechime se realizeze aceastS
unire. Stefan ccl Mare gi Mihai Viteazul au incercat s-o Inflptuiasca prin forta
armatA. and Principatele Romfine gi -au pierdut puterea militarS, au cSutat
sA se uneascS prin adoptarea reciprocA a reformelor progresiste. Conduca-
torii Principatelor gi -au dat totdeauna seama ci soarta unuia depindea de
a celuilalt. Chita emulatia actualA dintre Moldova gi Tara RomineascA, fn
realizarea emancipArii tiganilor robi, e considerate ca o dovadi a spiritului
de unitate at rominilor.
180
www.dacoromanica.ro
323(498)
1856
3465 323 (498)
[Stiri si articole despre chestiunea unirii Principatelor]. -
G. TRANS.,XIX (1856), p. 90-92, 94 [gresit: 96] si 99:
Cronica straina, 102-103: Austria, 103: Tier'a romanesca
si Moldavi'a, 103-104 114 si 121-122: Cronica straina,
123-124: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 130 si 135: Cro-
nica straina, 141: Din protocolele conferinteloru dela Parisi',
142: Cronica straina, 154-155, 163 si 187-188: Tier'a
romanesca si Moldavi'a, 194 si 198: Monarchi'a austriaca,
202-203: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 204: Jurnalele
Vienei despre Principate, 206: Austria, 227, 237-238, 242,
243: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 251, 255, 263-264,
270 si 272: Stiri felurite, 276, 283, 303 si 306: Cronica straina,
317: Novissimu, 331, 346, 367: Cronica straina, 370: Aus-
tria, 373: Monarch'a austriaca, 381-382 si 389-390: Par-
tea Neoficiosa, 395 :Novissima.
3466 323(493)
[Stiri si comentarii cu privire la chestiunea unirii Prin-
cipatelor in anul 1856]. - TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 22: Intfmplari la zi, 47: Principatele dela Dunare, 59:
Intamplari la zi, 75, 83-84, 87-88 si 91-92: Principatele
dela Dunare, 95: Intamplari de zi, 95 -96: Principatele
dela Dunare, 102: Transilvania, 116: Principatele dela
Dunare, 118; Intamplari de zi, 119: Principatele dela
Dunare, 178, 214, 219, 252, 279 si 311: Intamplari de zi,
Nr. 79, p. 316: Anglia, Nr. 80, p. 318-320, Nr. 82, p. 317:
Transilvania, 349: Intamplari de zi.
3467 323(498)
[Stiri si comentarii in legatura cu problema aducerii unui
print strain pe tronul Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 68, 71 si 83: Cronica straina, 86-87 si 124:
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 138: Austria, 251: Tier'a
romanesca si Moldavi'a, 255: Cronica straina, 335: Cauza
Orientului si a P-pateloril.
3468 323(498)
[Stiri si comentarii referitoare la chestiunea printului
strain in anul 1856]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
22: Intamplari de zi, 47: Principatele dela Dunare, 59: Intam-
plari la zi, 102, 282: Transilvania.
3469 Gusti, D. 323(498)
Iasi, 1 Ianuarie. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 1, p. 1-2;
FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 9-10; TELEGRAFUL
R., IV (1856), p. 11.
ExprimA sperantele not ale poporului roman, trecut In ultimii doi and
prin atitea grele IncercSri. Indeamna la unire. Aran. ci Zimbrul va milita
pentru unirea Principatelor - cad din prosperitatea comunA totdeauna
creste gi prosperitatea individuals ". Spell ci anul 1856 va educe mutt dorita
pace, o constituanta pentru Principate si unirea for Intr-o singura RomSnie.
3470 Meledon, G. 323(498)
Cauza noastra la inceputul anului. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 1, p. 2-3.
Articol in care autorul, dupS ce face prezentarea evenimentelor politice
militare europene din anul 1855, trece la prezentarea pozitiei Principatelor
gi
Romfine, aritind punctele precise pe care puterile europene be proiecteazA
In privinta tor: unirea Principatelor intr-un singur stat gi neutralitatea tor,
garantati de puterile straine. Aran apoi progresele pe care le-au ficut Prin-
cipatele In urmatoarele probleme: chestiunea averilor mAnastiresti, abolirea
sclaviei, raspindirea invataturilor pe o ban mai lilting, lnfiinlarea de ase-
zaminte de binefacere, imbunatAtirea sistemului penitenciarelor.
3471 323(498)
[Scrisoarea unui calator englez, publicata in Times",
in care se vorbeste de romani]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 2, p. 3, col. I-III.
Traducerea unei scrisori In care autorul vorbeste despre romanii -din
clasele de mijloc gi de jos". El lauds calitilile morale, inteleetuale gi fizice
ale rominilor. Spune apoi ce dorinta cea mai mare a acestui popor este ca
trite° unire... oa formeze un regat neolatin neat/mat". .
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3472 323 (498)
[Comentariul ziarului Times" referitor Ia posibilitatea
ca Ion Ghica O. fie ales principe al Tarilor Romane]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 21, p. 2-3.
Se comenteaza zvonul care circula In Tara Romaneasca in legaturS cu
aceasta alegere si faptul ca Poarta va sprijini alegerea unui principe national.
Se elogiaza apoi priceperea de care a dat dovada Ion Ghica In calitate de
guvernator al insulei Samos.
3473 Arbure, M. 323 (498)
Suite ou supplement a 1'Histoire politique et sociale des
Principautes Danubiennes de Monsieur Elias Regnault par
N. Rousso. Bruxelles 1855. - STEAOA D., II (1856), p.
52: Critics.
Critics aspru atitudinea candidatilor romani la domnie aflati in Franta -
nu mai putin de 8 insi -, care cauta sa se ridice pe sine si sa-si defaimeze
rivalii prin brosuri tiparite pe cheltuiala tor, anonime sau sub numele oame-
nilor de case. Ca exemplu, analizeazA brosura lui N. Rousso,pe care o banuieste
scris3 din indemnul lui Eliade, deoarece defaimeaza nemilos pe toti revo-
lutionarii de la 1848, laudindu-1 fara rezerve tocmai pe Eliade.
3474 323 (498)
Confidences sur la Turquie", Paris, 1855]. STEAOA D.,
II (1856), p. 52.
-
[Stire cu privire la cartea autorului francez Destrilhes:
La sfinele articolului saul Crilicel, M. Arbure citeaza aceasta lucrare,
deoarece vorbeste si de Imprejurarile din Principate; reproduce un pasaj
In care autorul descrie In termeni aspri decadenta politica a lui Eliade.
3475 I***[=Ionescu, N.] 323 (498)
Viitorul. - STEAOA D., n (1856), p. 62-63.
Analizind situatia internationals a Principatelor si dorintele formulate
de romani cu privire la modificarea ei, prin acordarea autonomiei, subliniaza
ca aceasta chestiune nu se va putea separa de cea a reformelor sociale interne.
Arata ca insasi societatea statelor celor mai marl este acum in criza de tran-
sformare": In capitala sultanului se proclama principii de regenerare socials" ;
America are In sinul ei sclaviea neagra si vrea sa o desfiinteze"; In Rusia
se anunta desfiintarea robiei tarAnesti"; Austria realizeaza o multime de
idei economice". Core si romanilor sa tnteleaga semnele timpului" si sa
inlocuiasca vechile institutii ruginite [pentru numele autorului, vezi p. 77].
3476 323 (498)
[Articol despre starea de spirit ce domneste in Principate,
in legatura cu noua forma de conducere si cu viitorul dom-
nitor]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 69, p. 1: Stiri atinga-
toare de Principate.
Articol tradus din L'Indlpendance Beige. Autorul comenteaza faptul
ca singuri romani nu shit lamuriti asupra dorintelor for si ca toate pasiunile
pentru domnie s-au desteptat. Continua, Intrebindu-se care din domnitori
va fi seful Principatelor, Stirbei sau Ghica? Terrain& articolul subliniind
ca din Moldova au pornit noile si importantele reforme - ca reforma asupra
averilor manastirilor Inchinate, emanciparea tiganilor - si tot acolo se pro-
iecteaza acum libertatea presei. E de parere ca Valahiea n'a pasit decit
pe urmele acestei miscari si Inca nu far& de multi sieala".
3477 323 (498)
[Stire despre organizarea Divanurilor ad-hoc si despre
activitatea pe care o vor avea]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 81, p. 3, col. III.
Ele vor face si alegerea domnitorilor, care vor trebui sa fie nascuti in
Principate". - Din Times.
3478 323 (498)
[Comentarii din Oesterreichische Zeitung" despre moti-
vele retragerii domnitorului Ghica]. - G. TRANS., XIX
(1856), p. 130: Cronica straina.
Un corespondent din Paris al foil austriece pune in legatura demisia
domnitorului cu un conciliabul" at romanilor din Paris; In capul cIruia
se afla Poujade, ginerele lui A. Ghica". Tot Oesierreichische Zeitung observe
ca, In cazul ca nu s-ar fi ivit demisia domnitorului Moldovei, congresul ar
fi confirmat pc cei doi printi in scaunele tor, pe viata.
3479 323 (498)
[Oesterreichische Zeitung" despre inlocuirea domnito-
rilor Moldovei si Tarii Romanesti]. - TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 132: Principatele dela Dunare.
Corespondenta foii austriece este favorabila lui Barbu $tirbei. Cuprinde,
de asemenea, amanunte cu privire la chestiunea demisiei lui Grig. Ghica.
www.dacoromanica.ro
323(498
3480 323 (498)
[Se anunta ca se fac pregatiri la Bucuresti pentru primi-
rea comisarilor straini insarcinati cu studierea situatiei din
Principatele Romane]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 94, p. 1:
5tirl atingatoare de Principate.
Dupe Wanderer §i Garda de Colonies [Korinische Zeitung].
3481 I * * *[= Ionescu, N.] 323 (498)
Ordinea legal& In Principate. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 92, p. 1-3.
Dupe ce face o paralela intro tratatul de Ia Balta Liman, din 1849 si
col de la Paris din 1856, autorul trece Ia discutarea articolelor 22, 23, 24,
26 si 27 ale tratatului de la Paris. Pledeazi pentru unirea Principatelor
Romane, aratind-o ca pe cea mai vie dorinta a poporului roman.
3482 323 (498)
[Articol in care gazetarii romani sint indemnati sa sustina
-
prin scris, dupa exemplul celor straini, unirea Principatelor
sub conducerea unui print strain] . ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 106, p. 1, col. I: Iasii 17 Maiu.
3483 Missail, I. 323 (498)
Impresii patriotice in Chestiea unirei Principateloru Ro-
mane. - FOILETONUL Z., H (1856), p. 145-151.
Pledoarie pentru unirea Principatelor. Examinind trecutul politic, mi-
litar si cultural al poporului romanesc, autorul gdseste in el un argument
peremptoriu ca poporul acesta e capabil sa creeze un stat modern puternic.
Aminteste ca, In crearea acestui stat, el arc sprijinul unor publicisti de seams,
ca Saint-Marc Girardin, Vaillant, Colson, Regnault, Edg. Quinet.
3484 323 (498)
[Extras dintr-o corespondenta din Bucuresti, publicata.
In Oesterreichische Zeitung" nr. 242, cu privire la atitudinea
moldovenilor fata de unire]. - G. TRANS., XIX (1856), p.
154-155: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Corespondentul is atitudine negative lap de elogii le aduse In acceasi
gazeta, In nr-ele din 21 si 22 aprilie, domnitorului Moldovei, Ghica, pentru
politica lui in favoarea unirii. Afirma a nu se stie nici pins astazi,
deaca mernorialul domnului s'ar fi inaintat la Congres sau nu", ca in acest
memoriu dorinta pentru unirea Principatelor Romane n-ar fi lust formulate
ca o conditie de viata pentru romani, ci ar fi lost propusa unirea
precis,
numai ca una din combinatiile posibile. - Recunoaste insa ca in memo-
riu se afirma totusi dorinta moldo-romanilor de a se uni. Sustine ca, in timpul
conferintelor de la Viena, romani n-ar fi intreprins nimic serios in vederea
unirii, afar& de proiectele intocmite Inainte de Intilnirea celor doi domnitori
la Focsani. Memoriul trimis de moldoveni prin C. Negri si Laurian Is con-
ferinta de la Viena nu ar fi cuprins nici o formulare precise a unirii. E carac-
terizat drept proiectul unei Constitutii, scopul careia era ca drepturile poli-
tice sa se gramadeasca iarasi in miinile boierilor".
3485 323 (498)
[Scurt articol in care se arata nedumerirea si ingrijorarea
pricinuita de faptul ca nu se stie Inca nimic in legatura cu
sosirea comisiunii europene la Bucuresti, conform articolului
23 din Tratatul de la Paris]. - LE COURRIER DE B.,
I (1856), nr. 46, p. 1: Bucarest, 19/31 Mai.
3486 323 (498)
[Traducerea unui articol din Times" in care se argumen-
teaza impotriva unirii Principatelor]. - STEAOA D., II
(1856), p. 110, 115-116: Bucuresti 22 Maiu.
Dupa ce ziarul englez afirma ca situatia internationals a Principatelor
Romane ar fi in functie de principiul de a nu slabi Imperiul otoman, anali-
zeaza situatia interna: Un domnitor pamintean pentru Principatele Unite
ar fi greu de gasit. Taranii ar prefera sa fie guvernati de un craiu dintre
dime. Ei sint asa de jefuiti de boieri, incit nu mai au decit o dorinta in
mizeria for - aceea de a nu fi storsi si mai rau. Dorintele Intregii populatii
merg mai ales sprc reformelc sociale. SA se face acestea si, In primul rind,
sa se decreteze responsabilitatea functionarilor si eligibilitatea pentru once
fel de functie.
3487 Lavertujon, Andre 323 (498)
[Articol despre situatia Principatelor, publicat in La
Gironde" din 29 febr.]. - STEAOA D., II (1856), p. 89,
col. II- III -90.
Articolul continua un altul, din 22 febr., despre memorandumul lordului
Redcliffe cu privire Is Principate. Polemizeaza cu Times, care respinsese
181
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
propunerile lui Redcliffe, de unire pi independenta a Principatelor o sta-
pInire romana asupra gurilor Dundrii. Dezbate problema creditelor particulare
In Moldova, subliniind dobInzile exagerate care se cer §i felul cum au ajuns
sa greveze marile mosii de acolo.
3488 Prosdociu, Ioann [=I. Eliade Radulescul 323 (498)
Epilogii. - CONSERVATORUL, I (1856), sectia TI,Noem-
brie, p. 17-36.
In acest epilog, datat Malta 1856, Mai 24", din lucrarea Descrierea
Europei dupo'lractatut din Paris, autorul este pentru pastrarea situatiei ne-
schimbate In Principatele Romane, atit In ceea ce priveste politica interna,
clt si cea externa. In darea de seam& pe care o face redactia asupra lucrarii,
se spune ea publica acest epilog cuprinzind multe conforme cu doctrinele
Conservalorului".
3489 323 (498)
[Comentarii relative la partida unirii din Principatele
Romine]. - STEAOA D., II (1856), p. 103, col. II-III.
Se rispunde corespondentului de la Constantinopol al ziarului francez
Le Constitutionnet, care afirmase ca partida unirii e nemultumita de Congresul
de la Paris, ce pare a fi Inlaturat proiectul unirii ; frisk deli foarte tare, ea
nu se gIndeste la revolta, nici macar la opozitie. Steaoa Dundrii arata a par-
tida unirii nu e suparata, socotind ca justa parerea Congresului de a fi in-
trebata mai lath populatia Principatelor; eft& vreme are deschise cAi legale
de actiune, nu se poate gindi la revolts.
3490 323 (498)
[Articol infatisind atitudinea de Incredere a poporului
roman fata de felul cum vor rezolva puterile europene uni-
rea Principatelor]. - ZIMBRUL, 1V (1856), nr. 115, p. 1-2:
Iasii 30 Maiu.
Articol tradus din ziarul francez La Pairie. El este insotit de un comen-
tariu al redactiei asupra atitudinii presei franceze, favorabila unirii. Redactia
Incheie comentariul cu pArerea ca nu exista alt mijloc de salvare pentru po-
porul roman decit unirea Principatelor, sub dinastie strains.
3491 323 (498)
[Reproducerea yi comentarea unor pasaje dintr-un arti-
col publicat In ziarul francez La Patrie", cu privire la starea
de spirit a populatiei Principatelor Romine]. - LE COUR-
RIER DE B., I (1856), nr. 50, p. 1: Bucarest, 2/14 Juin.
Ziarul francez constata deplina liniste a populatiei romine, dezmintind
stirile cu privire la unele agitatii ce s-ar fi produs in sinul ei. AfirmS ca toate
clasele sociale s-au unit In consensul de a astepta noua constitutie - in pofida
celor care se lndoiau ca vointa de unire a moldo-romanilor ar fi reala pentru
toate clasele si se Intrebau: Interesul marilor boieri nu este cel al boierilor
de alte categorii, pi cu atit mai mult nu e cel al taranilor ; intre clase e un an-
tagonism permanent"; care e atunci vointa realA a populatiei Intregi? La
Patrie constatS ca vointa aceasta comuna e dorinta unei noi constitutii pentru
Principate. Le Courier de Bucarest consider& juste observatiile ziarului fran-
cez.
3492 Gusti, D. 323 (498)
[Indemn pentru romani ca sa sustina unirea Principa-
telor]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 115, p. 2-3: Italiea.
Comentind situatia din Italia si stirile despre miscarile de eliberare §i
unificare de acolo, autorul Indeamna pe romani sa is exemplu de la italieni
§i sa sustina cu caldura unirea Principatelor Romane.
3493 323 (498)
[Articol in care se infatiseala problema alegerii unei noi
capitale pentru Moldova, ca un argument in favoarea unirii
Principatelor]. - STEAOA D., II (1856), p. 109: Iasil, 1
Iunie.
3494 323 (498)
Ce se prevede din unirea principatelorii ? - STEAOA
D., II (1856), p. 109-110.
Textul unui metnoriu moldovean antiunionist, care circula din mina
In mina. In el se afirma ca, prin unirea sub domnitor strain, nationalitatea
moldovana s'ar desfiinta prin un singur cuvint"; religia s-ar zdruncina
din temelie sub influenta domnitorului strain; comertul ar amorti in punctele
departate de Bucuresti, deci In Moldova; Impilarile administratiei, depar-
tate de capitala, s-ar Inmulti ; cheltulelile Moldovei vor create si on vor folosi
decit Valahiei; Iasi' vor ramble un simplu tirg de tinut si se vor ruins. -
In continuare, ziarul raspunde cu contraargumente la fiecare punct din me-
moriu.
182
www.dacoromanica.ro
323(498)
3495 Scriban, arhimandritul Neofit 323 (498)
Unirea sau neunirea Principatelor.-ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 117, p. 1-4; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p.95 -96.
97-99.
Articol in care, dupa ce analizeaza toate nefericirile ce decurgeau din
neunirea principatelor, arata foloasele, din punct de vedere politic, economic,
administrativ si cultural, pe care le-ar aduce unirea celor dotal tad romine.
3496 323 (498)
[Comentariul redactiei la articolul Unirea sau neunirea
Principatelor"]. - FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p.
94-95: Iasii, 1 Iunie.
II felicita pe autor - Neofit Sciban - pentru articol: Chestiunea vi-
tall de unire §i neunire este asternuta pe fata si bine desvalita".
3497 Scriban, arhimandritul Neofit 323 (498)
[Cuvint pentru unire]. - STEAOA D., II (1856), p. 113-
115.
E vorba de fapt de articolul: Unirea sau neunirea Principatelor, reprodus
dupa o brosura editata de T. Codrescu. Se publica totodata §i precuvintarea
cu care II insoteste Codrescu.
3498 323 (498)
[Cu privire la scrierea unionist& a lui Neofit Scriban]. -
STEAOA D., II (1856), p. 113, col. II-III-114.
Nota redactiei, ca introducere la publicarea in Steaoa Dundrii a scrieril
arhimandritului Scriban, dupa brosura editata de T. Codrescu. - Steaoa D.
aplauda din inima aceasta scriere, cu toate ca Scriban fusese printre acele
capetenii ale clerului care au provocat suspendarea gazetel, la Inceputul
anului 1856. Tine sa fats publics aceasta Impacare, prilejuita de faptul cs
N. Scriban se pronuntase si el In favoarea unirii Principatelor.
3499 323 (498)
[Citeva observatii ale redactiei, la prefata scrisa de T,
Codrescu la Cuvantul pentru unire" al lui Neofit Scriban]. -
STEAOA D., II (1856), p. 113, col. III.
Nu aproba propaganda conditionata pentru unire a lui T. C.: capitala
noua Intre ambele tad". E pentru unirea neconditionata", firs niciun
data ", fiindca altfel s-ar furniza pretexte antiunionistilor.
3500 Codrescu, T. 323 (498)
[Polemic& cu Steaoa Dunarii", in legatura cu introdu-
cerea facuta la brosura scrisa de arhimandritul N. Scriban]. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 121, p. 4, col. I-II.
Redactia Zimbrului publicase §i in brosura articolul arhim. Scriban, Insotit
de o mica prefata, pe care Steaoa Dundrii o numelte reteta". Polemica tra-
teaza tocmai aceasta denumire de reteta". Nu se precizeaza articolul, dar
probabil a este vorba de articolul arhim. Scriban referitor la unire, publicat
Intr-un numar anterior al Zimbrului.
3501 323 (498)
[Observatii cu privire la polemica iscata intre Steaoa
Dunarii" si Zimbrul", in legatura cu comentariul celei dintl
la prefata lui T. Codrescu, publicata In fruntea brosurii pen-
tru unire a lui Neofit Scriban]. - STEAOA D., II (1856),
p. 124: Buletinul zilel.
Comentariul aparuse in p. 113, col. III din Steaoa Dundrii.
3502 323 (498)
D -lul redactoril respunzatoril al Zimbrului. - STEAOA
D., II (1856), ADAUSU STRAORDINARU [Foaie volanta
brosata Intre p. 132-133], p. 2.
Observatiile polemice ale redactorului Zimbrului, din nr. 121, p. 4. Steaoa
Dundrii precizeaza a nu a atacat gazeta Zimbrul, care e o foaie blinds
simpatica, pentru c& lupta in favoarea unirii. A combatut Irma mania lui
T. Codrescu de a face prefete, precum greseala lui de a dezbate chestia noii
capitale - chestiune periculoasi pentru ideea unirii Principatelor - chiar
In prefata brosurii arhim. N. Scriban, care tocmai combatea apucaturile anti-
unioniste.
3503 323 (498)
[Articol In legatura cu viitoarea organizare a Principa-
telor Romane]. - STEAOA D., II (1856), p. 110-111.
Consideratiile autorului anonim al acestui articol pornesc de la urmatorul
principiu: un stat are nevoie de trei elemente ca sa progreseze: statornicie
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 323(498)

In oclrmuire ", putere launtrici, intindere" si mijloace de comunicatie 3511 Papadopul-Calimah, A. 323 (498)
usoara cu alte tari. De aceea, crede ca dorintele rominilor trebuiesc formulate Unire. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 126, p. 1-2.
astfel: ereditate, unire, porturi la mare". Subliniaza c3 unirea Principatelor
va face sa dispara abuzurile caci in cit o natie este mai mica, 1ntr-atit si Articol In care autorul militeaza pentru unire, aratind ca, dupa cum
persoana domneste mai tare", pe cind In Odle marl absorbindu-se novgorodenii, chievenii gi muscalii nu au scapat de sub robia tatarilor decit
persoana de multime, egalitatea naste Inaintea legii si dreptul se sprijina pe atunci cind s-au unit, tot astfel si romanii vor avea numai de cistigat, chid
se vor uni Intr-un singur stat.
mai multi".

3504 323 (498) 3512 Melhisedec, arh. 323 (498)

[Discu %iile cu privire la viitoarea capital& a Principate-
lor unite]. STEAOA D., IT (1856), p. 111.
Se arata ca partizanii unirii s-au impartit intre doua pareri, In privinta
viitoarei capitale: unii sustineau ca sa fie un oras de mijloc; altii credeau
ca aceasta chestiune nu poate fi solutionata decit de o adunare obsteasca a
ambelor Principate. Steaoa Dundrii subliniaza ca un lucru e unanim admis:
Iasii ar fi prea la marginea 'aril. Recomanda ca sa nu se agite deocamdata
aceasta problems, fiindca aduce argumente in sensul sustinerilor Turciei si
Austriei, ca romanii doresc sa ramana despartiti.
3505 323 (498)
[Scrisori in favoarea unirii Principatelor]. STEAOA
D., IT (1856), p. 105 [scrisoarea domnitorului Ghica catre
Fuad], 113 [scrisoarea lui G. Sturza], 149-150 [scrisoarea
lui D. Bratianu], 187 [scrisoarea populatiei din Bucuresti
catre caimacamul Ghica].
3506 323 (498)
[Redactia gazetei anunta ca va face o serie de reproduceri
din ceea ce a gasit mai sanatos cugetat din presa strain&
carea nu este favoritoare unirii" Principatelor]. STEAOA
D., II (1856), p. 116, col. II.
Face aceasta pentru ca s-a saturat de a combate ineptii si neinteleptii,
ca acelea care se latesc de-a-surda prin ceata antiunionistilor nostri".
Fara& pentru unirea Principateloril. STEAOA D., II
(1856), p. 129-131.
Textul e precedat de o introducere a redactiei, In care se aprobl atitu-
dinea luata In favoarea unirii de citre arhim. Melhisedec, rectorul Semina-
rului episcopal din Huai. Se arata ca textul publicat cuprinde cuvintarea
pe care acesta a pregatit-o pentru hramul episcopiei Husilor, care se va sar-
batori In curind.
3513 V. D. 323(498)
[Considera]ii critice la cuvintarea lui Melhisedec, repro-
dusa in Steaoa Dunarii"]. NEPARTINITORUL, I (1856),
p. 14-16.
Afirmatiiie lui Melhisedec sint combatute in stil teologic. La sfirsitul
articolului, se afirma ca poporul unui stat nu se fericeste prin simply Intin-
dere a lui, ci prin intemeierea moralului obsteste In toate clasele, prin intro-
ducerea industriilor care produc avutiile in tare. Melhisedec e acuzat ca ar
provoca toate clasele, pint si pe acea mai de gios, atit de pacinica astazi,
din care pot naste conflicturi triste".
3514 323 (498)
Viitorulti Moldovel si alu Terel romanestl. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 183: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
In acest articol, tradus din Oesterreichische Zeitung, se sustine ca, In
Principate, mai domnea Inca sistema feudala si ca boierimea domina Intru
totul vista Tarilor Romane.

3507 323 (498) 3515 [Istrati, N.] 323(498)

[Corespondent& din Paris, cu data din 5 iunie, aparuta Despre cvestiea dzilei In Moldova. NEPARTINITO-
In Gazeta Austriaca" Oesterreichische Zeitung" cu pri- RUL, I (1856), p. 6-8, 10-12, 17, 21-22, 33-36.
vire la evacuarea Principatelor Romane de trupele austriece]. Combate propaganda unionistilor si In special un articol al lui Scriban,
STEAOA D., II (1856), p. 123-124: Austriea. Afirma cS Moldova are mai multe sane de a rezista vremii ca principat mic,
In textul acestei corespondente, se arata ca Austria si-a schimbat ati- cum a rezistat pins atunci, chid atitea marl imperil s-au prabusit. Exemplul
tudinea si a hotarit sa-si retraga trupele, pentru ca sconteaza un esec al pro- Belgiei nu ar fi potrivit, deoarece acolo shit alte conditii geograf ice. Romanii,
pagandei pentru unire In Principate. In acest caz, n-ar vrea st -i dea partidei sustine autorul, n-ar putea izbuti intr-o revolutie nationals, cum au izbutit
Ghica Poujade" un pretext pentru a-si justifica esecul afirmind cS el s-ar grecii. Un principe strain ar ameninta religia ortodoxa a Principatelor. Iasii
datori influentei trupelor austriece. In comentariu, Steaoa Dundrii sub- ar ajunge, in caz de unire, un fel de Hirlau... Propune ca Moldova sa
liniaza ca autorul corespondentei ar fi Debreanz, care mai Inainte, in calitate ratniie independents, pastrind doar strInsa prietenia cu Tara Romineasca.
de corespondent vienez al gazetei Le National, pledase pentru unire. Face si citeva propuneri cu privire la organizarea interns a Moldovei.
Text roman si francez.
3508 Gusti, D. 323 (498)
[Raspuns la declaratiile facute de Austria si Turcia, cum 3516 323(498)
c& romanii nu doresc unirea]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. [Extrase din cuprinsul brosurii antiunioniste a lui N.
121, p. 2. Istrati]. G. TRANS., XIX (1856), p. 210-211, 216.
Autorul arata ca dorintele romanilor de a se uni au fost exprimate cu Extrasele se fac dupa ziarul Ost-deutsche-Post.
mutt Inainte de a se vorbi de ele la Congresul de la Paris. Pentru asta, el
aminteste activitatea anterioara a ziarelor Zimbrul 51 Steaoa Dundrii si faptul 3517 323(498)
ca circulau cintece pentru unire.
[Stire despre felul cum se difuzeaza, la Birlad, brosura
Cvestiea dzilei" de N. Istrati]. ZIMBRUL, IV (1856), nr.
3509 Asian, N. 323 (498) 137, p. 1: Moldova.
Unirea Principatelorii. STEAOA D., IT (1856).
p. 118-120. 3518 323(498)
Examinind problema unirii, arata a ea e In functie de interesul puterilor [Notita cu prilejul aparitiei brosurii lui N. Istrati Cvestiea
europene de a asigura In mod practic libertatea for de navigatie in Marea dzilei In Moldova"]. STEAOA D., II (1856), p. 140: Novelle
Neagra. Combate parerea antiunionistilor moldoveni ca unirea va aduce si Miscelle.
sacrificarea hard tor. N. Istrati e calificat ca stegarul partidei anti-unionistilor".

3510 323 (498) 3519 323(498)

[Articol in legatura, cu felul cum vor fi alcatuite viitoa-
rele Divanuri ad-hoc]. STEAOA D., II (1856), p. 125-126.
Redactia se Intreaba: ce clase vor fi reprezentate? Nimeni nu stie nimic,
deoarece Turcia, care urmeaza sa convoace Divanurile, nu a lasat de loc sa
i se vada intentiile In aceasta chestiune. Redactia mai subliniaza ca acea
mare multime care Inchiaga toata natiea"... nu stie nemic de cele ce se pe-
tree, nimeni nu i-a spus o vorba". Propune ca in Divanuri sa fie reprezen-
tati de la cel dintli proprietar pina la cel din urma Oran".
Cvestiea dzilei D. N. Istrati ". STEAOA D., II (1856),
p. 142-144.
Se discuta pe larg brosura antiunionista a lui Istrati. Se combat argu-
mentele acestuia. Se subliniaza cS insusi el sustine cs Regulamentul Organic
e o legiuire necesara, care trebuie pastrata; or, tocmai acest regulament
prin legiferarea uniforma care s-a dat Incepind de la 1831, pe baza lui, In am-
bele Principate a pus bazele unirii. La sflrsit, se prezinta, In citat,
programa antiunionistilor, pe puncte, asa cum o expunea Istrati.

13 Bibliografia analiticI c. 3102 183

www.dacoromanica.ro
 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3520 323(498)
[Observatii In legaturb. cu critica publicata. In Steaoa
Dunarii" cu privire la brosura Cvestiea dziler]. - NE-
PARTINITORUL, I (1856), p. 8.
I se reproseaza foil lui Kogalniceanu violenta de limbaj, care o sileste
uneori la retractari, ca in cazul polemicii cu sefii de sectie ai Logofetiei. Se
atirmi ca Steaoa Dunarii cauta in radar a se lepede de paternitatea ideii
de a se alege un domnitor strain.
3521 323 (498)
[Articol in care se analizeaza punctele 23 si 24 ale Trata-
tului de la Paris]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 136, p. 2-4.
Traducere din ziarul francez Le Pays. - Acest articol este publicat
ca raspuns la brosura Cvestiea dzilei, de N. Istrati.
3522 323(498)
[Precizari cu privire la atitudinea gazetei]. - NEPAR-
TINITORUL, I (1856), p. 9-10: Iasi1, 28 Tunic.
Redactia gazetei precizeaza ca ea combate pentru unirea morals"
Intre cele dota Principate, dar e Impotriva guvernului central" si a princi-
pelui strain. Subliniaza ca ideile din brosura lui N. Istrati slut si ale gazetei,
insa acesta nn e nici stcgar, nici sef de partid. Redactorii gazetei nu sint
fapta vreunei ocirmuiri"; aproape nici unul on este in posturi"; nici unul
n-a solicitat chivcrniseli". Ei cred ca chestiunea Principatelor nu trebuie si
o discute polemic romanii, deoarece solutionarea ei depinde numai de puterile
europene. - Text roman gi francez.
3523 Negura, Iancu 323(498)
Luari aminte la Cvestiea dzilei ". - STEAOA D., II
(1856), p. 159-160.
Autorul combate punct cu punct argumentarea din brosura lui N. Is-
trati.
3524 C. C. 323(498)
[Raspuns la critica din Steaoa Dunarii", semnata I.
Negura, cu privire la brosura lui N. Istrati]. - NEPARTINI-
TORUL, I (1856), p. 14.
Istrati e aparat de acuzatia ca ar fi Meat avere pe ai necinstite. Redac-
torul Slelei Dundrii e acuzat ca si-a schimbat brusc opiniile, ca unul ce sem-
nase gi el In trecut o pia la Constantinopole". Cit despre atitudinea sa din
trecut, in favoarea unirii Principatelor, C. C. sustine ca a fost determinate
doar de unele Ingrijorari, provocate de anumite evenimente care au fost
specifice lunii februarie, astfel el protestul din acca tuna, in favoarea unirii,
s-au desfiintat chiar de atunce".
3525 323 (498)
[Comentariul redactiei cu privire la ecoul nefavorabil
stirnit in opinia public& de care brosura lui N. Istrati]. -
STEAOA D., II (1856), p. 161: Iasi, 2 Iuli.
Arata a publicat Insult cuprins de indignare, an luat sarcina de a ris-
punde gi Nepdrtinaorului si Cvestiei dsitei". Scrisorile adresate redactiei dove-
desc aceasta. Ele se vor publica pe rind, macar In parte. S-a Inceput cu In-
tImpinarea lui I. Negura, se continue cu cele ale lui M. Cantacuzino gi C.
Hurmuzachi.
3526 Cantacuzinil, Mihalachi 323(498)
Cateva IntImpinarl asupra Cvestiei dzilel" a D. Neculal
Istrati. - STEAOA D., 1I (1856),p. 161-162; ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 146, p. 2-3.
Autorul combate gi raspunde, In 31 de puncte, la toate motivele de In-
doiala si de temeri fats de unire, expuse In brosura lui Istrati.
3527 Sigara, G. 323(498)
Refutatie la Intimpinarile D-sale M. Cantacuzind, publi-
cate prin organul Stelel Dunard din 3 a lunel curente No.
41. - NEPARTINITORUL, I (1856), p. 23, 40.
Expune temerile antiunionistilor: duph ei, Moldova va fi In siguranta
si aparata prin noile tratate numai cit timp va face parte din Turcia; daci
se va uni cu Tara Romineasca, prin victoria partidei unionistilor gi prin
aducerea unui domnitor strain, noul stat se va separa de Imperiul otoman
gi astfel Isi va pierde siguranta, cazind prada lesne oricaror atacuri din afarl.
Ii invite pe unionisti sa-si expuna parerile pe larg, intr-o scriere solidi.
3528 Balomir, C. 323 (498)
[Pledoarie pentru N. Istrati]. - NEPARTINITORUL,
I (1856), p. 18: Iasi'.
II &path pe autorul brosurii Cvestiea 446, fail de observatiile pe care
I le Meuse Mihalachi Cantacuzin Permit' to Stealeaf Dunarii; reeuno4te
184
www.dacoromanica.ro
323(498)
patriotismul gi onestitatea lui Cantacuzin si Ii cere ss conceada ca gi antiuni-
onistii de la Nepeirtinitortel ar fi de Nina credinta. Raspunde si criticilor aduse
de Hurmuzachi gi dezvaluirilor f acute de acesta din trecutul politic al lui
N. Istrati. Explica purtarea lui Istrati in 1853, clod era director In Minis-
terul Cultului si si-a dat demisia.
3529 Hurmuzachi, C. 323(498)
Unu renegatii al unhil Prinicipateloru. - STEAOA D.,
II (1856), p. 162-164; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 144, p.
1-3.
Combate argumentarea din brosura antiunionista a lui N. Istrati. Sub-
liniaza pozitia sovaielnica a lui Istrati, amintind ca odinioara era pentru
unire gi ataca Imperiul otoman, deoarece acesta era ostil unirii Principatelor
Romane. Acum frisk Istrati si-a insusit punctul de vedere al ziarelor vie-
neze, care vedeau pretutindeni, cu spaima, influenta Rusiei. - Reprodu-
cind acest articol din Steaoa Dundrii, redactia foii Zimbrul 11 recomanda cu
deosebire atentiei cititorului, Intr-o notita din p. 1 a nr. 144.
3530 H.[asnas?], C. 323(498)
[Raspuns atacurilor lui Hurmuzachi asupra lui N. Istrati].
- NEPARTINITORUL, I (1856), p. 24, col. II.
Ii contests lui Hurmuzachi dreptul de a-i judeca pe altii, Mind aluzie
la faptul cs, pins de curind, fusese cetatean austriac.
3531 323(498)
[Informatii date de Kronstadter Zeitung" despre demas-
carea antiunionistului Nic. Istrati din Iasi]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 214: Tier'a romanesca si Moldavia.
Se arath c,.1 Mihail Cantacuzin si Constantin Hurmuzachi an demascat
lipsa de caracter a lui Istrati, aratInd ci fusese, cu putina vreme mai Inainte,
unionist.
3532 Scriban, ahim. Neofit 323(498)
Foloasele unirei Principatelor romine. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 142, p. 2-4, nr. 143 p. 1-3.
Autorul tnfatiseaza pe larg o aerie de foloase, interne si extern, ce ar
decurge din unirea Principatelor. El ajunge si dezvolte aceasta teza, pornind
de la critics brosurii lui Istrati Cvestiea dzilei.
3533 H[asnas?], C. 323(498)
[ Raspuns articolului lui Neofit Scriban din Zimbrul"
cu data de 3 si 4 iulie]. - NEPARTINITORUL, I (1856),
p. 18-19.
Face o aluzie la ancheta unei comisii la Seminarul din Socola, unde s -as
fi descoperit uncle nereguli banesti, care ar arunca o umbra asupra sursei
entuziasmului pentru unire al lui Scriban.
3534 Gusti, D. 323(498)
[Notita polemics la adresa ziarului Nepartinitorul"].
- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 2, col. I-II.
Condamnl mijloacele de care se servea acest ziar In campania sa anti -
unionists, merglnd pins la ironizarea defectelor fizice ale adversarilor de
idei. Observatia sa se 1ndreapta Indeosebi asupra celul ce semna C. H. si a
celor cerise de acesta Impotriva lui Neofit Scriban.
3535 323(498)
[Comentariul redactiei In memoriul adresat consulatului
general al Austriei din Moldova, de care izraelitii moldoveni,
in chestiunea unui articol aparut In Zimbrull. - STEAOA
D., II (1856), p. 210-211.
Memoriul se refers la o parte a articolului Foloasele unirei Principatelor
Romaine, publicat In Zimbrul, nr. 142, p. 2-4, nr. 143, p. 1-3.
3536 323 (498)
[Stire cu privire la un articol al lui Saint-Marc-Girardin,
aparut in Journal des Ddbats", In care discuta brosura lui
N. Istrati Cvestiea dzilei"]. - STEAOA D., II (1856),
p. 284: Buletinul zilel.
3537 Saint-Marc Girardin 323(498)
[Recenzia brosurii Cvestiea dzilei" de N. Istrati]. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 155, p. 3-4.
Traducere din Journal des Dihats. Autorul combate sustlnerile antiuni-
oniste din aceasta brava, aratind ell ea nu exprima dorinta majoritatii
romanilor, care este pentru unirea Principatelor, Saint -Marc Girardin is
atitudine favorabila unirii,
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3538 Meledon, G 323(498)
Intrunirea si Chestia zilei". - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 154, p. 1-4.
Articol In care critic. brooura Cvestiea dzilei de N. Istrati aratind CS ea
nu exprimi vointa generals, ci un spirit egoist de partid.
3539 Gane, G. 323(498)
[Articol in legatura cu Cvestiea dzilei" de N. Istrati]. -
STEAOA D., II (1856), p. 185-186.
Combate argurnentele acestuia ci, prin unire, s-ar calca privilegiile Mol-
dovei, s-ar puue in primejdie religia ortodoxi si s-ar jigni drepturile Portii.
Critics din punct de vedere politic tabula Teiul ¢i Stejarii, aparuta in Ne-
pdrtinilorul.
3540 Fatu, Ia. 323 (498)
[Articol cu privire la brosura Cvestiea dzilei"]. - STEAOA
D., II (1856), p. 186: Corespundinta noastra provincials.
Declara ca nu se gtndeote, ca WO, sa blameze brooura lui N. Istrati.
Dimpotriva, o gaseote utila fiindcS - prin argumentarea ei greoita - a pro-
vocat judecata justa a multor oameni nehotariti mai fnainte, facIndu-i par-
tizani ai unirii.
3541 Alexandrescu, Gr. 323(498)
[Articol prin care combate argumentarea din brosura
Cvestiea dzilei" de N. Istrati]. - STEAOA D., II (1856),
nr. 60, p. 239-240 [gre§it: 151-152]: Bucure§ti.
3542 323(498)
Necesitatea reformelor in Principatele Danubiene. -
G. TRANS., XIX (1856), p. 194, 198: Monarchi'a austriaca.
Acest articol se traduce In Intregime din gazeta austriaca Wanderer,
in care se combate unirea Principatelor oi se pledeaza pentru reforme structu-
rale In Tsrile Romane, Indeosebi in privinta taranilor.
3543 Meledon, G. 323(498)
Chestiea cea mare pentru Romani. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 130, p. 1-3, nr. 131, p. 1-4, nr. 132, p. 1-2.
Autorul arata ca cea mai importanta problema pentru romSni este unirea
Principatelor. De asemenea, arata ca Europa nu va avea decit de ciotigat
din aceasta.
3544 Gusti, D.
323(498)
[Articol de indemn la lupta pentru unirea Principatelor,
lupta pe care trebuie sa o duca romanii, indiferent de cele ce
apar in unele ziare straine]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr.
133, p. 4.
3545 Stratilescu, G. 323 (498)
[Scrisoare catre redactia Zimbrului", prin care aceasta
este rugata sa scrie mereu despre unirea Principatelor, pentru
ca. Inca se mai ail& romini care neaga, aceasta necesitate].
- ZIMBRUL, TV (1856), nr. 134, p. 3.
3546 Sion, G. 323 (498)
0 Intrebare. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 138, p. 1-2.
Articol In care autorul demonstreaza ca, oricit de schimbatori sint oa-
menii In pared, totuoi astazi toti rominii shit pentru unirea Principatelor.
3547 Gusti, D. 323(498)
[Scurt articol in care i§i exprima parerea de rau ea domni-
torul $tirbei, al Tarii Roma'ne§ti, nu s-a alaturat lui
Gr. Ghica in sustinerea cererilor pentru unire]. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 140, p. 1-2.
Autorul mai mentioneaza ca presa din Tara Romineasca este Impiedicata
de catre domnitor al sustina unirea.
3548 323(498)
Cvestia Principatelor. - NEPARTINITORUL, I (1856),
p. 24.
Se traduce articolul de fond din Garcia de Colonia - Koelnische Zeilung
- din 4 idle. - In acest articol, se afirrna ca ideca unirii Principatelor Ro-
mane ar fi o simpla mods, Mit In Principate, cat oi In lumea internationals.
Ca dovada a ea ar fi depaoiti In Principate, se citeaza faptul ca acolo s-ar
vintura ideea ca viitoarea capitals sa fie un orao aoezat chiar la granita dintre
cele doua tiara romaneoti, deoarece nici Bucureotii, nici In% n-ar voi sa re-
nunte Is situatia de capitall. Se afirmi a 0 Franca ar fi reauntat Is proiectul
Umrii,
www.dacoromanica.ro
323(498)
3549 323 (498)
[Redactia anunta ca va rupe tacerea pastrata pins acum cu
privire la chestiunea Principatelor Romane]. - LE COLJR-
RIER DE B., I (1856), nr. 59, p. 1, col. I: Bucarest, 4/16
juillet.
Sperind c& cititorii au tnteles motivele tScerii de pita acum, redactia
declara ca - fats de interesul aratat de ziarele europene polemicile dintre
ziarele germane in chestiunea Principatelor - va aborda aceasta problema
In numerele viitoare. Va discuta chestiunea Regulamentelor organice; va
indica reformele ce ar fi aplicabile institutiilor existente In ambele principate,
avind in vedere Intotdeauna dorintele majoritatii.
3550 323(498)
[Se comenteaza cu bucui ie activitatea pentru unire pe
care a inceput sa o aiba. ziarul Le Courrier de Bucarest"].
- ZIMBRUL, TV (1856), nr. 148, p. 1.
Comentariul este Insotit de reproducerea din Le Courrier de Bur-area
a declaratiei pe care o face acest ziar ca va rumpe aceasta tacere" sl ca va
intra In cimpul luptei pentru unirea Principatelor.
3551 323(498)
[Critics, adusa ziarului Nepartinitorul" pentru tacerea
totals faa de presa straina ostila unirii]. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 149, p. 3-4.
Redactia Zirnbrului condamna aspru atitudinea acestui ziar, Wend
concluzia ca ei este pus in slujba vreunei puteri vrajmaoe, din moment ce
toata presa strain& imbratioeaza - In general - cauza unirii Principatelor,
iar el, un ziar romanesc, adopti sistematic o tacere semnificativa.
3552 323(498)
[Observatii polemice cu privire la contrazicerile din cam-
pania de press a antiunion4tilor din Zara gi din strainatate].
- STEAOA D., II (1856), p. 169: Iasi, 7 Iuli.
3553 323(498)
[Corespondenta din 12 iulie 1856, de la Iasi, aparuta
in Morning-Herald", cu privire la rena4terea vietii politice
din Moldova si la dorinta unanima a romanilor de a se uni
intr-un singur stat]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 67: La presse europeenne sur les Principautes.
Se dau exemple privind tendintele net unionists ale romanilor.
3554 * * 323(498)
Starea de fata. - STEAOA D., II (1856), p. 167.
ExamineazS situatia la incetarea domniei lui Ghica gi Stirbei. Elogiazi
atitudinea luatii de Ghica In favoarea unirii. RomSnii trebuie si se gindeasca
insa la viitor, la existenta politica" - o existenta de viata, de trainicie, de
progres, de civilizatie". Accentueaza c& problema principala e cea a unirii.
Examineazi eventualitatea ca Poarta sa numeasca un guvem ostil unirii.
E de parere ca, in acest caz, sa se fats opozitie fermi, dar cu mijloace
intelepte: timpii revoltelor au trecut".
3555 323(498)
[Comentarii marunte din presa straina, referitoare la
atmosfera unionists din Principatele Romine]. - STEAOA
D., II (1856), p. 180: Buletinul zilei.
3556 323 (498)
tntrunirea Principatelorii Dunaril. - STEAOA D., II
(1856), p. 178.
Traducerea unui articol apSrut in ziarul Opiniunea [Opinione?] de Ia
Torino. - Discuta cauzele care an Inttrziat intrunirea comisiei europene
In Principate. Prezinti categorica atmosfera pentru unire din Moldova oi
incerearile lui Stirbei de a o inabuoi In Tara Romaneasca.
3557 Un unionist federatist 323(498)
Unirea Principateloril. - STEAOA D., II (1856), p.
178-179; TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 238-240.
Intr-o not& introductiva, redaclia Stelei Dundrii declara ca publics
articolul, deli nu-i Impartaoeote cu totul vederile, cu scopul de a se putea
cunoaote toate aspectele opiniei publice. Articolul cant& sa -i Impace pe anti-
unioniotii de buna credinta, propuntnd o unire federativa: domnia, armata,
finantele of adunirile legislative ar fi comune pentru ambele tad, In rest,
fiecare din cele doui principate oi-ar pistra capitals oi organizarea sa pro-
prie. - In Telegraful Rom4n articolul poarta titlul Impreunarea Princi-
patelor ".
185
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3558 323(498)
[$tiri date de Kronstadter Zeitung" cu privire Ia dorintele
Tarii Rominesti]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 229: Monar-
chi'a austriaca. Transilvania.
Aceste dorinle ar fi: unirea, print strain, guvern responsabil, libertatea
presei si parlament ales de catre toti cei ce au o proprietate.
3559 DrAghiciu, V. 323 (498)
Oglinda istorica. - NEPARTINITORUL, I (1856), p.
37-40.
Articol Impotriva unirii Principatelor. Yncepe cu o schita istorica,
prin care autorul vrea si demonstreze c5, atft Limp cit au fost fndependente,
Principatele au fost mereu pustiite prin navIliri din Mara.. Dupa ce s-a in-
chinat sultanului, autorul sustine ca Moldova s-ar fi dezvoltat in liniste,
neavind nevoie decit de o foarte mica armata pentru a nabusi eventualele
tulburari si revolutii interne. Dupa autor, o RomAnie units va putea avea cel
mult 100 000 de soldati. Prin mutarea capitalei la Bucuresti, Iasii vor decadea
din toate punctele de vedere. Deputatii moldoveni vor fi vesnic In minori-
tate in parlamentul Romaniei, jar legile se vor face numai In folosul munte-
nilor, care vor ocupa toate functiile principale. Autorul propune, to loc de
unire si guvern central, o confederatie politica.
3560 323(498)
Considera%iI filosofice asupra unirel Principatelorii. -
STEAOA D., II (1856), p. 191-192, 197-198, nr. 54, p.
214-215 [gresit: 126-127], nr. 57, p. 225-226 [gresit:
137-138], nr. 58, p. 232 [gresit: 144], nr. 59, p. 234 [gresit:
146], nr. 62, p. 46-247 [gresit: 158-159], nr. 67, p. 266-267
[gresit: 178-179].
Articolul e neterminat, prin Intreruperea aparitiei gazetei.
Critics Intreg sistemul de legi al trecutului, care, In loc de a forma si
de a disvali o natie, n-au stint a Infiinta alta decit indivizi privilegiati fara
nicio sistema si indivizi apasati, fara niciun drept decit cel al neavutier.De-
monstreaza dreptul poporului roman - pe baza relatiilor sale istorice cu
Turcia - de a-si da singur organizarea politica ce fi trebuie. In baza acestui
drept, prima chestiune care trebuie sa se rezolve e cea a unirii Principatelor.
3561 323(498)
[Articol in care se expun scopul si programul publicatiei].
- L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 1: Iassy 26 Juillet
1856.
Se arati c5 publicatia apare ca o editie franceza a ziarului Sleeves Dundrii,
pentru a face cunoscut Europei felul cum slat asimilate ideile noi, introduce
In organismul politic si social al Principatelor. Jurnalul va milita, ca si Steaoa
Dundrii din 1855, pcntru unirea Principatelor sub suzeranitatea Turciei,
dar cu propria for autonomie.
3562 * 323(498)
[Consideratii cu privire la numirea caimacamilor]. -
STEAOA D., II (1856), p. 185: Iasi, 19 Iulie, L'ETOILE
DU D. [Iasi], I (1856), p. 2: Le Gouvernement provisoire.
Comentariu is numirea caimacamilor In Principate, In locul domni-
torilor, pe baza Tratatului de la Balta Liman. InterpreteazS gestul Turciei
prin intentia de a arSta ca rupe hotarlt cu trecutul, nu pentru a influenta
si mai tare vointa Principatelor, ci, dimpotrivS, pentru a-i da poporului ro-
man posibilitatea sa-si exprime nestingherit dorintele, asa cum prevede
Conventia de la Paris.
3563 323(498)
[Articol cu privire la politica celor doi caimacami ai Prin-
cipatelor]. - STEAOA D., II (1856), p. 205: Iasii, 31 Iulie.
Se compara atitudinea mai favorabila unirii a lui Al. Ghica, cu cea
mult mai rezervati, a caimacamului Moldovei. Se subliniaza ca, oriclt ar fi
voit sa se deosebeasca domnitorii In politica for, soarta celor cloud Princi-
pate este atit de puternic decisa de conditiile objective comune, incit rezul-
tatele acestor politici diferite au fost si vor fi totusi identice. DA ca exemplu
domniile lui B. $tirbei si Gr. Ghica, deli diferite ca atitudine, totu1i paralele
ca rezultate li durata.
3564 323 (498)
[Comentariu in Le Journal des Debats" cu privire la
numirea caimacamilor]. - STEAOA D., II (1856), nr. 64,
p. 255-256 [gresit: 167-168]: Presa strains despre princi-
pate.
Traducerea unei eorespondente din Iasi, datata 3 aug. - Se explica
rechemarea fostilor domnitori din Principate, prin rapoartele mincinoase
1M
www.dacoromanica.ro
323(498)
care au Infatisat Moldova ca fiind in stare de revolta impotriva sultanului.
Schimbindu-I pe Ghica, Poarta nu I-a mai putut mentine nici pe Stirbei.
3565 323 (498)
[Comentarii la instalarea caimacamilor numiti de Poart5.
In Principate]. - L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 9:
rassy, 9 aat 1856.
Se subliniaza ca Alex. Ghica a fost primit cu simpatie In Bucuresti.
Se noteaza de asemenea c5, In cuvintarea rostita, a precizat c5 spell ca va
avea si sprijinul populatiei, pe cind caimacamul moldovean a accentuat
numai ca va respects legile.
3566 Bratianu, D. 323(498)
[Scrisoare catre caimacamii Al. Ghica si T. Bals]. - OPI-
NIUNE'A, I (1857), p. 11: Corespundintia.
Datata: Londra 11 august 1856. Le cere sa-si des scams de uriala res-
ponsabilitate pe care o au lap de trecutul li viitorul romanilor, promovind
unirea Principatelor.
3567 323 (498)
[Semnalari de comentarii strain la maniiestarile unioniste
din Bucuresti, cu prilejul sosirii lui Talleyrand]. - STEAOA
D., II (1856), p. 204 [gresit: 200], 208, 212.
Se seranaleaza comentarii in Le Moniteur, Le Journal des Debats, Garda
Universaia [Allgemeine Zeitung], Ganda de Colonia [Koelnische Zeitung].
3568 323(498)
[Comentariu la rela]ia publicata de Le Moniteur" cu
privire la manifestatia pentru unire cu care a fost intImpi-
nat Talleyrand Ia Bucuresti]. - NEPARTINITORUL, I
(1856), p. 58: Frantiea.
In legatura cu aceasta manifestatie si cu interesul Portii otomane de a se
opune unirii Principatelor, se subliniaza ca, din punctul de vedere turcesc,
alegerea celor doi caimacami este din cele mai nimcrite, caci atit T. Ball eft
si A. Ghica dupre a for pozitii li Insulime personale foarte recomandabile,
au tot dritul de a raminea statornici fn demnitatea de sefi, unul a Moldovei,
altul a Tarii RomSnelti; sand despre alta parte, niciunul dintre dlnlii nu
poste pretinde a fi ales la reunirea Principatelor".
3569 323 (498)
[Comentariu la articolul din Nepartinitorul" In legatura
cu numirea celor doi caimacami]. - STEAOA D., II (1856),
nr. 57, p. 225 [gresit: 137]: Iasil, 11 Augustil.
Se reproduce articolul in care Nepartinitorul califica alegerea Portii ca
foarte nimerita, deoarece ambii nu au nici o sansa de a mai fi domnitori dupa
unirea Principatelor. Steaoa Dundrii subliniaza ca, prin aceasta afirmatie,
Nepdrtinitorul demascat dorintele antiunioniste, elogiind numirea In postul
de caimacam a unor oameni care au recunoscute interese de a nu se face unirea.
3570 323(498)
[Raspuns ziarului Steaoa Dunarii", In chestiunea moti-
velor care au determinat alegerea lui T. Bals si Al. Ghica, din
partea Turciei, in posturile de caimacami In Principate].
- NEPARTINITORUL, 1 (1856), p. 73: Iasii 23 Avgust.
Se precizeaza ca toate comentariile Pn legatura cu lipsa de sansa Is domnie
pe care
a celor doi caimacami - In cazul c5 s-ar face unirea Principatelor
Steaoa Dundrii be atribuia foil Nepartinitorul, shit in realitate o traducere tex-
tuala din Le Moniteur. - Text roman si francez.
3571 323(498)
[Polemic& cu Nepartinitorul" cu privire la caracterul
noilor guverne din Principate]. - L'ETOILE DU D. [Iasi],
I (1856), p. 28: Bulletin de la semaine.
Neplistinitorul publicise un fel de program de gospodarie pe lungs durata
a noului guvern moldovean, dupa ce Vestitorul Romdnesc facuse acelali lucru,
pentru guvernul noii cSimScSmii din Tara Romaneasca. L'Eloile du Danube
amintelte c5 aceste guverne nu au decit un caracter provizoriu; ele trebuie
55 pregSteasc5 numai alegerile, conform Conventiei de la Paris. Doar guvernul
urmStor va putea pasi la reforme de adincime.
3572 323(498)
Principatele Dunarene, insarcinarea Comisiei Europene.
- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 249-250, 256, 257-
258, 262, 267: Revista politica.
Spicuiri din press despre viitoarea activitate a comisiei europene pentru
Principate 1i despre principalele probleme care trebuiau rezolvate in legatura cu
Tarile RomSne (unire, o noun constitutie etc.). Se fac incursiuni In istoria Prin-
cipatelor RoniSne,
323(498) POLITICA. INTERNA: PRINCIPATELE ROMAN
3573 Joriscu, C. 323 (498)
Va fi unirea sau nu va fi. STEAOA D., II (1856), nr.
62, p. 246 [gre§it: 158].
Autorul subliniazd entuziasmul tuturor: CuvIntul unire sboard din inima
gi ajunge a fi cunoscut de toti ca portul de mintuire pentru Romanic". Arata
ca mai shit Inca dificultati in calea ei, totusi pins la urma se vor infaptui.
!gird argumentele pentru care unirea Principatelor Romine se va infaptui
In mod necesar.
3574 323 (498)
Catastrofe prevazute in cazil de centralizarea Principa-
telor. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 77-78: Ia§ii
27 Avgust.
Se afirma ca centralizarea Principatelor" , adica unirea, ar avea tirmd-
toarele consecinte grave: S-ar pierde simpatia Portii ce acum are a ne legiui
drituri atit de favorabile". Armata noului stat va trebui sa alba cel putin
70 000 de ostasi ; asta inseamnd ca, in loc sa se ia 1 recrut la 60 de gospodari,
ca pins atunci, se vor lua 20 de recruti cAci Moldova va trebui sa dea 30 000
de recruti. Pranii vor fugi in staturile havecinate", unde se ia un recrut la
500 de gospodari. Tributul noului stat ar fi peste 100 de milioane de lei. Pro-
prietarii mosiilor Ma de tarani, In urma fugii acestora, nu vor putea plati
riddle necesare gi vor fugi gi ei. Text mink' gi francez.
3575 323(498)
[Articol din ziarul Le Nord", in care se ia apsaxarea zia-
rului Steaoa Dundrii "]. STEAOA D., II (1856), nr. 63,
p. 251 [gre§it: 163]: Presa strains despre principate.
Le Journal de Constantinople, amintind eA Steaoa Dundrii gi editia ei
francezd se InfAtiseazd sub steagul unirii, declarase ca acest steag e nelegal"
gi ca e cel mai bun argument Impotriva legii libertatii presei In Moldova, ceea
ce o va dovedi pe larg, rind u vor permite locul gi timpul. Le Nord subliniazd ca
nu va avea nici timp nici loc pentru asa ceva, caci se va convinge de falsitatea
pozitiei sale.
3576 323(498)
Candidatii de la Fanarii. STEAOA D., II (1856), nr. 63,
p. 252 [gre§it: 164]: Feliurite.
Mic articol in care se subliniazd agitatiile lui Iorgu Ipsilanti, pentru a
obtine tronul Greciei, gi ale lui Nicolai Conachi Vogoridi, pentru tronul Princi-
patelor Unite romine. Dupa Ganda Austriacd [Oesterreichische Zeitung].
3577 323 (498)
[Articol referitor la agitatia antiunionista a lui N. Conachi-
Vogoridi in strainatate]. STEAOA D., II (1856), nr. 67,
p. 267-268 [gre§it: 179-180]: Presa strains despre prin-
cipate.
Se arats ca, dupd ce a incercat zadarnic sa cistige manic ziare din Paris,
a obtinut o campanie antiunionista din parted unei gazete obscure din Bruxel-
les: La Presse Beige. Se noteaza cd. Vogoridi are exercitiul cumpararii presei:
pentru un articol impotriva vorn. N. Mild, din Le Journal de Constantinople,
a platit 40 de galbeni. Se traduce articolul din La Presse Beige, in care se
face elogiul lui T. Bals gi se afirma ca unirea Principatelor Romane ar fi un
ferment de rascoala In Bulgaria, impotriva turcilor.
3578 * * 323(498)
[Articol cu privire la cererea lui N. Istrati ca in viitoarea
adunare legislativa sa nu fie admi§i decit boierii §i marii
proprietari de pamint]. L'ETOILE DU D. [Ia§i], I (1856),
p. 25: Iassy, 6 Septembre 1856.
Dupa ce Sgi exprimd bucuria ca, prin a doua brosurd a sa, N. Istrati
rascumparat oarecum vina de a fi fumizat argumente campaniilor antiunio-
niste din Le Journal de Constantinople §i La Gazette autrichienne [Oesterreichi-
sche Zeitung], observa ca, In cea de a doua brosura, face o eroare tot atit de
grays, limitind drepturile politico numai la class pe care o reprezenta el.
3579 Cantacuzene, A.[lexandre] 323(498)
De l'Union des Principautes. L'ETOILE DU D. [Iasi],
I (1856), p. 34-35.
Extrase din brogura anuntata ca va aparea In curind, in limbile romans
si francezd, cuprinzInd articole publicate de A. C. In Steaoa Dundrii, cu privire
la chestiunea unirii.
3580 323(498)
[Traducerea unei corespondente din Paris, publicath in
ziarul L'Independance Belge", cu privire la relatia dintre
www.dacoromanica.ro
323(498)
numirea caimacamilor A. Ghica §i T. Bal§ §i chestiunea unirii
Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 288:
Principatele Dunarene.
Corespondentul is atitudine Impotriva unirii, afirmind c3 sprijinul pe
care ziarele franceze II dau acestei idei ar fi lira socotinte, fara calcul". Con-
testa a ar exista un sentiment popular pentru unire, mai ales in Moldova.
Elogiazd personalitatea gi atitudinea lui T. Bals, argumentind, cA, deca sub
caimacdmia lui ideea unirii a Mut mai putine progrese In Moldova declt In
Tara Romfineascd, aceasta se tntimpla din pricina, ca aceasta unire Isi are
necuviintele sale In Moldova". Argumenteazd ca unirea Principatelor Romlne
no ar servi planul puterilor occidentale de a Intiri Imperiul otoman, fiincicA
popoarele din Balcani in primul rind bulgarii vor ajunge si ele la dorinta
libertatii gi astfel se vor produce noi complicatii suparacioase".
3581 323(498)
[Se anunta ca, in curind, se va emite firmanul privitor
la formarea Divanurilor ad-hoc]. LE COURRIER DE B.,
I (1856), nr. 83, p. 1: Bucarest, 3/15 Octobre.
Se arata ca toate clasele sociale vor face parte din aceste Divanuri ad-hoc.
3582 323(498)
[Scurt comentariu cu privire la felul in care firmanul
Portii pentru constituirea Divanurilor ad-hoc prevedea re-
prezentarea diferitelor clase sociale]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 317, col. II: Novissimu.
Dupa Oesterreichische Zeitung. Se anunta ca, in aceste Divanuri, vor fi
reprezentati numai clerul, proprietarii cei marl de pamfnt, boierii gi industria-
sib La aceasta, se observa: Astfeliu de reprezentatiune a intereselor tuturor
claselor e cu totul stirbd, cAci poporul gi proprietarii mici se vor lipsi iarasi
de sanctuariul drepturilor egale, ca gi cum ei n'ar contribui la fericirea statului
nimica".
3583 323(498)
[Traducerea tirmanului otoman pentru convocarea Diva-
nurilor ad-hoc in Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 344: Turciea; G. TRANS., XIX (1856),
p. 333-334: Partea Neofici6sa..
Traducere din ziarul francez L' Univers. Prin acest firman, se precizeazd
organizarea interns a Divanurilor, conditiile necesare pentru a fi ales deputat
gi felul cum vor urma dezbaterile.
3584 323 (498)
Convocarea Divanurilor ad-hoc. CONSERVATORUL,
I (1856), sectia II, Noembrie, p. 37-50.
Se traduc din La Presse d'Orient dispozitiile firmanului pentru convocarea
Divanurilor din Principate, remis, ca proiect, reprezentantilor puterilor aliate.
Urmeaza un comentariu al redactiei Conservatorului, in care se sustine ca unirea
Principatelor, asa cum o ofera puterile aliate, ar condamna pe romdni sa nu
mai existe ca natie. In concluzie, comentatorul fi Indeamnd pe romani sa lupte
impotriva acestei uniri, neprezentindu-se la alegerile pentru Divanurile ad-hoc.
3585 323(498)
[$tiri din Constantinopol, cu privire la trei adrese impo-
triva proiectului de unire, care s-ar fi trimis din Moldova ca.-
tre Poarta]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 329:
Turciea.
Aceste adrese ar fi Post subs'rise de boieri, proprietari gi negutitori
provinciilor". Acestia s-ar fi plins ca, In timpul domniei lui Gr. Ghica, cea mai
mare parte din ei au Post invitati sa subscrie adrese in favoarea unirii Princi-
patelor Romane, fara ca sa li se dea rSgaz de a cerceta deed noua constitutie
politica ce li se propune era conforms cu dorintele impoporarii gi dacd raspundea
la nevoile OM". Acum insd, la indemnul Caimacamiei de a cerceta din nou
problema, ei s-ar declara Impotriva unirii.
3586 323(498)
[Traducerea unui articol aparut in Times", nr-ul din 3
dec. 1856, cu privire la Principate]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 39-40: La presse europeenne sur
les Principautes.
Dupd ce analizeaza problems Principatelor Romane sub aspectul ei inter-
national, pledind impotriva unirii lor, Times educe unele argumente gi de ordin
intern: Neaga existenta unei claw care sa poata conduce Principatele unite gi
independente. Pe boieri ii caracterizeaza ca oameni nArdviti la lux, dar necivi-
Pi cheltuiascd la Paris.
lizati ; nu li intereseaza declt sa cfstige bani, ca sa
Negustorimea o considerd fara influents, iar pe tarani In neputinta de a-gi
impune vointa, din pricina inculturii in care au Post tinuti.
187
923(498) POLITICA INTE RNA : PRINCIPATELE ROMANE
3587 Aricescu, C. D. 323(498)
Ommagiu de recunostinta. La filoromanii indigeni gi streini.
- TIMPULt, 1 (1856), nr. 2, p. 2-3.
Articol. - In numele romanilor iubitori de adevar si de patrie", autorul
arata recunostinta sa tuturor acelor parninteni si straini care si-au dat ostenea-
la sa se ocupe de starea si fericirea romanilor. Aminteste numele lui Edgard
Quinet, J. J. Valliant, Saint-Marc Girardin, V. Boerescu, V. Alecsandri, Bolin-
tineanu, Laurian, Baras etc.
3588 323(498)
[$tiri gi comentarii despre viitoarea activitate a Divanuri-
lor ad-hoc In Principate]. - TELEGRAFUL R., IV (1856),
p. 332-333: Transilvania, 337, 345-346 si 387-388: In-
tamplari de zi, 393-394: Transilvania, 395: Intamplari de
zi, 397-398: Transilvania, 398 si 403: tntimplari de zi.
3589 323(498)
Semaine politique. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1856), p. 41, 45, 49.
Buletin de stiri politice, privind Principatele Romane si atitudinea puteri-
lot europene fail de ele.
3590 323(498)
[Instructiunile Congresului de la Paris referitoare la co-
miiia europeana pentru intocmirea unui proiect de reorga-
nizare a Principatelor Romane]. - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1856), p. 52, 88; TELEGRAFUL R., V (1857), p.
30-31; TIMPULU, I (1857), nr. 8, p. 1-2; VEST. R.,
XXII (1857), p. 33-34.
In Timpulat, instruc(iunile slat publicate fragmentar, dupa presa Mai*
cu scurte comentarii, fn cadrul cronicii politico semnata D. F.
1857
3591 323(498)
Semaine politique. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 53.
Buletin de Old politice, privind Principatele Romine si atitudinea pute-
rilor europene fati de ele.
3592 323(498)
Bulletin politique. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 57, 61, 65, 69, 73, 77, 81, 85, 89, 93, 97, 101, 105,
109, 113, 117, 121, 125, 129, 132, 137, 141.
Buletin de stiri politico, privind Principatele Romane gi atitudinea marilor
puteri fa(S de ele.
3593 323(498)
Résumé des lettres et des joumaux du pays. -L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 145, 149, 153, 157, 165,
169, 173, 177, 181, 185, 189, 193, 201, 205, 209, 213, 225,
229, 241, 245, 257, 265, 273, 277, 281, 305; II (1857), p.
317, 321, 325.
Uneori titlul rubricii este Résumé des correspondences particulieres, sau
Résumé des Wires du Pays, sau, In sftrsit, Résumé des correspondances du pays,
sau chiar Résumé.
3594 323(498)
Revista politica. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
78, 81-82, 85, 93-95, 97, 113-114, 117-118, 125-126,
138-139, 149, 157.
Text roman si francez, In majoritatea cazurilor.
3595 Petrescu, Al. 323(498)
Revista politics. - NATIONALULt, I (1857), p. 2-3,
5-6, 14, 18, 21-22, 26.
Prezinta diferite probleme de politica interna gi internationala.
3596 323(498)
[Scurte stiri si comentarii referitoare la Principatele Ro-
mine In anul 1857]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 3,
6: Transilvania, 39: Intamplari de zi, 41-42: Transil-
vania, 42: Intamplari de zi, 46-47: Transilvania, 47, 51:
Intamplari de zi, 51: Principatele dela Dunare, 51-52:
188
www.dacoromanica.ro
323(498)
Frantia, 58: Intamplari de zi, 60: Turcia, 62-63, 67: In-
tamplari de zi, 75: Principatele dela Dunare, 75: Turcia, 82,
98, 110-111, 128, 131: Intimplari de zi, 132: Principatele
dela Dunare, 143: Intamplari de zi, 148, 155, 171, 178-179:
Principatele dela Dunare, 179: Turcia, 181: Depesa. telegra-
fica, 182, 191: Intamplari de zi, 199, 207, 211-212, 219,
223: Principatele dela Dunare, 226: Intamplari de zi, 231,
235: Principatele dela Dunare, 238: Transilvania, 238: In-
tamplari de zi, 239: Principatele dela Dunare, 242: Intam-
plari de zi, 243, 251: Anglia, 251: Transilvania, 255: Anglia,
255-256: Principatele dela Dunare, 261: Depesb. telegrafick
262: Transilvania, 263: Francia, 263: Turcia, 263-264: Prin-
cipatele dela Dunare, 265: Depese telegrafice, 266: Francia,
266: Rusia, 267: Turcia, 267: Principatele dela Dunare,
271-272: Francia, 272: Principatele dela Dunare, 275: Fran-
cia, 275: Principatele dela Dunare, 279: Francia, 294-295:
Principatele dela Dunare, 299: Anglia, 299: Principatele dela
Dunare, 310: Francia, 311: Principatele dela Dunare, 314,
318: Transilvania, 319, 323-324, 326-327, 330-331, Prin-
cipatele dela Dunare, 333-334: Transilvania, 334: Francia,
334: Serbia, 334-335: Principatele dela Dunare, 338: Francia,
343: Francia, 343: Principatele dela Dunare, 351: Francia,
355: Francia, 355: Turcia, 356: Principatele dela Dunare,
361-362: Transilvania, 362: Turcia, 362-363: Principatele
dela Dunare, 366: Francia, 366-367: Turcia, 367: Serbia,
367-368: Principatele dela Dunare, 369: Francia, 370: Tur-
cia, 370-371: Principatele dela Dunare, 374: Rusia, 379:
Francia, 379: Principatele dela Dunare, 383: Principatele
dela Dunare, 383: Rusia, 386: Francia, 386: Turcia, 387:
Principatele dela Dunare, 389-390: Transilvania, 390: Fran-
cia, 390: Turcia, 391: Prusia, 391: Principatele dela Dunare,
394: Franta, 394: Turcia, 399: Franta, 399: Principatele
dela Dunare, 402: Transilvania, 403: Franta, 405: Depese
telegrafice, 406: Franta, 406: Principatele dela Dunare.
3597 323(498)
[Presa straina despre unirea Principatelor]. - CONCOR-
DIA, I (1857), p. 11, 19-20, 31, 38, 78, 80, 82, 94, 98-99,
118, 126, 129, 133-134, 147, 165-166, 169-170, 177-178.
Traduceri sau extrase din ziarele Le Constitutionnel, The Press, Le Journal
des Debats, Le Stiecle, Schwathischer Merkur, Daily News, L'Indipendance
Beige, La Prase, Ost-deutsche Post.
3598 323 (498)
[$tiri gi articole despre chestiunea unirii Principatelor]. -
G. TRANS., XX (1857), p. 14: Cronica streina, 31: Tier'a
romanesca si Moldavi'a, 35: Austria, 39, 43--44 si 47: Cronica
straina, 48: Teara Romaneasca si Moldavia, 56 si 63: Cronica
straina, 68: Teara Romaneasca si Moldavia, 71: Cronica
straina, 74: Monarchi'a Austriaca, 75: Teara Romineasca
si Moldavia, 83: Monarchia'a Austriaca, 87: Cronica straina,
88: Teara Romaneasca si Moldavia, 95, 98, 107, 111 si 118:
Cronica straina, 118-119: Teara Romaneasca. si Moldavia,
121: Transilvania, 124: Cronica straina, 134-135: Austria,
153, 157-158 si 161-162: Teara Romaneasca si Moldavia,
167, 171 si 175: Cronica straina, 175: Teara Romaneasca
si Moldavia, 187 si 203: Cronica straina, 207, 211, 216 si
228: Teara Romaneasca si Moldavia, 243: Cronica straina,
259-260: Teara Romaneasca si Moldavia, 294: Austria,
295 si 314: Cronica straina, 318 si 323: Teara Romaneasca
si Moldavia, 326 si 330: Cronica straina, 334: Despre Princi-
patele Romfinesti, 339: Cronica straina, 342: Divanul Mol-
dovei, 342 si 350: Cronica straina, 350-351: Teara Roma-
neasca $i Moldavia, 355: Cronica straina, 359: Tier'a romanesca
si Moldavi'a, 362-363: Cronica straina, 363: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a, 367 si 370: Cronica straina, 375, 378-
379 si 383: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 387, 404 si 406:
Cronica straina.
3599 323(498)
[Scurte stiri si comentarii la problema unirii Principate-
lor]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 19: Intamplari de
zi, 41-42: Transilvania, 42: Intamplari de zi, 46-47: Tran-
silvania, 47: Intamplari de zi: 51-52: Frantia, 58: Intam-
plari de zi, 60 si 75: Turcia, 82, 98, 110, 119, 128 si 131: Intam-
plari de zi, 132: Principatele de la Dunare, 143: Intim-
plari de zi, 148 $i 171: Principatele dela Dunare, 179: Turcia,
323(498) POLITICA INTERN. : PRINdIPATELE ROMANE
191: Intamplari de zi, 199, 211-212, 219 si 235: Principa-
tele dela Dunare, 238: Transilvania, 238: Intamplari de zi,
255-256: Principatele dela Dunare, 263: Francia, 263: Tur-
cia, 263-264: Principatele dela Dunare, 266: Francia, 267,
272, 275 si 294-295: Principatele dela Dunare, 299: Anglia,
299: Principatele dela Dunare, 310: Francia, 311: Principa-
tele dela Dunare, 318: Transilvania, 319 si 330-331: Prin-
cipatele dela Dunare, 333-334: Transilvania, 334: Francia,
334-335: Principatele dela Dunare, 338 si 343: Francia,
343: Principatele dela Dunare, 352: Turcia, 352: Principatele
dela Dunare, 355: Francia, 356: Principatele dela Dunare,
361-362: Transilvania, 362: Turcia, 366: Francia, 366-367:
Turcia, 367-368: Principatele dela Dunare, 369: Francia,
370-371, 379 si 387: Principatele dela Dunare, 390: Turcia,
394 si 399: Franta, 402: Transilvania, 406: Franta.
3600 323 (498)
[Traduceri si extrase din presa strain& cu privire la ches-
tiunea unirii Principatelor Romane]. - TIMPULU, I (1857),
nr. 17, p. 3, nr. 18, p. 1-3 si 4, nr. 19, p. 2 si 3, nr. 20,
p. 3-4, nr. 21, p. 3 $i 4, nr. 22, p. 4, nr. 24, p. 3-4; SECO-
LULD, I (1857), nr. 27, p. 4, nr. 28, p. 4, nr. 34, p. 3-4,
nr. 36, p. 3, nr. 42, p. 4, nr. 44, p. 3, nr. 45, p. 3, nr. 46,
p. 2-3, nr. 51, p. 2, nr. 53, p. 2-3, nr. 58, p. 4, nr. 60,
p. 2 si 3, nr. 64, p. 3, nr. 73, p. 4, nr. 76, p. 3-4, nr. 79,
p. 2-3.
Din: Le Constitutionnel, Le Nord, Morning Post, Times, Le Journal des
Debals, Le Pays, L'Indipendance Beige, Boersenseitung, Le Journal de Constan-
tinople, L'Estafette, Le Moniteur, Wanderer, Leipsiger Aiigetneine Zeitung,
Morning Chronicle, Allgemeine Zeitung, Frankfurter Journal.
3601 323 (498)
[$tiri gi comentarii in lega.tura cu problema aducerii unui
print strain pe tronul Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XX (1857), p. 48 si 84: Teara Romineasca si Moldavia,95,
98 si 111: Cronica straina, 153: Teara Romaneasca si Moldavia,
157: Cronica straina, 161-162: Teara Romaneasca si Mol-
davia, 171 $i 203: Cronica straina, 211: Teara Romaneasca
si Moldavia, 295 si 322: Cronica straina, 326: Intrebaciunea
Principatelorti, 342: Divanulii Moldovei, 350-351: Teara
Romaneasca si Moldavia, 355: Cronica straina, 359 si 363:
Tier'a romanesca siMoldavi'a, 367: Cronica straina, 374: Tier'a
romanesca gi Moldavi'a, 378: Cronica straina 378-379 si
383: Tiara romanesca si Moldavi'a 387: Cronica straina.
3602 323(498)
[Stiri si comentarii in chestiunea chemarii unui print
strain pe tronul Principatelor Romine]. - TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 42, 98, 110 si 131: Intimplari de zi, 255, 267
si 275: Principatele dela Dunare, 310: Francia, 331 si 334:
Principatele dela Dunare, 338: Francia, 343 si 356: Princi-
patele dela Dunare, 366: Francia, 379: Principatele dela
Dunare, 394: Franta, 402: Transilvania; VI (1858), p. 76:
Anglia.
3603 323(498)
[Stiri si comentarii marunte privitoare la activitatea co-
misiunii puterilor europene de la Bucuresti]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 83: La presse europeenne
sur les Principautds, 87, 88 si 90: Nouvelles de Turquie, 92,
96 si 124: La presse europeenne sur les Principautes, 127:
Moldavie, 132: Valachie, 137: Bulletin politique, 137: Valachie,
145-146: Lettres moldo-valaques, 149: Résumé des lettres
et des journaux du pays, 155: Moldavie, 156, 157: Nouvelles
des Principautes, 159-160, 161-162: Moldavie, 163-164,
166; Lettres moldo-valaques, 167-168: La presse europeenne
sur les Principaut6s, 169: Résumé des lettres et des journaux
du pays, 169-170: Moldavie, 172, 172-173 [gresit: 172-
172], 173: Résumé des lettres et des journaux du pays, 173-
174: Moldavie, 178: Valachie, 179-180, 181-182: Moldavie,
183-184, 185 si 189: Résumé des lettres et des journaux
du pays, 189: Nouvelles des Principautds, 191-192 si 195-
196: Lettres moldo-valaques, 197-199: Nouvelles des Prin-
cipautds, 199-200: Lettres moldo-valaques, 203: Valachie,
205: Moldavie, 206-207: Valachie, 209: Résumé des lettres
du pays, 212 si 213: Valachie, 217: Moldavie, 218: Valachie,
218-219: Lettres moldo-valaques, 220-221: Valachie, 225:
www.dacoromanica.ro
323(408)
Résumé des lettres du pays, 226: Valachie, 231-232:Lettres
moldo-valaques, 241-242: Moldavie, 257: Résumé des corres-
pondances particulieres, 262-263: Valachie, 263-264: Com-
mission europeenne de Bucarest, 265: Résumé des corres-
pondances particulieres, 265: Valachie, 269: Nouvelles des
Principautes, 277: Résumé, 277-278: Moldavie, 281: Nou-
velles des Principautds, 282, 306 si 314: Valachie; II (1857),
p. 317: Résumé, 324 [gresit: 224]: Valachie, 324 [gresit:
224]: Nouvelle circulaire turque, 325: Résumé; II (1858),.
p. 347: Résumé, 355 $i 363: Valachie.
3604 323 (498)
[Scurte stiri ci comentarii cu privire la lucrarile comisarilor
europeni in Principatele Romane]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 175, 195, 204, 208 si 228: Teara Romaneasca. si Moldavia,
235: Cronica straina, 250: Transilvania, 251 si 259: Teara
Romineasca. si Moldavia, 374: Tie r'a romanesca ,si Moldavi'a,
383: Cronica straina, 383, 395-396 si 399: Tier'a romanesca
si Moldavi'a.
3605 323(498)
[Stiri ci comentarii marmite refelitoare la activitatea co-
misiei europene de la Bucuresti]. - ROMANIA [Bucurecti],
I (1857), p. 14-15 si 18: Sciri din afara., 25-26: Sciri din
intru, 31: Francia, 34-35, 42, 62, 66 si 70: Presa streina
despre Principate, 124: Telegrafia privata, 126: Nouvelle
din afara. Prusia.
3606 323(498)
Despre Principate. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 3, p.
1-2.
Extrase din articolele, publicate In Jurnalul de Francfort [Frankfurter
Journal] §i Telegraful Romdn, privitoare la instructiile date de Congresul de
la Paris, dupa care trebuia sa se precizeze raporturile comisiei internationale
pentru organizarea Principatelor, cu cele doua Divanuri ad-hoc.
3607 Bossueceanu, [G. R.] 323(498)
[Despre apropiata convocare a Divanurilor ad-hoc]. -
TIMPULID, I (1857), nr. 6, p. 1: Bucurecti, 7 Ianuariii.
Cu acest prilej, autorul face apel la noire, spre folosul general.
323(498)
3608
[Corespondents de la Bucuresti, din 5 ianuarie, despre si-
tuatia presei din Tara Romaneasca, vizita diplomatului belgian
Blondeel gi tendintele unioniste ale romanilor].-L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 70: Valachie.
Se arata ca L'Etoile du Danube patrunsese pins la Bucuresti yi ca, de putin
timp, Incepuse sa apara Timpula, care era Insa sugrumat de cenzura. Se anunta
ca ministrul Belgiei la Constantinopol vizitase Principatele Romane ca,
Inainte de plecare, nu se sfiise sa declare a nu se putea face mimic din punct de
vedere politic In Principate. Se Infatiseaza diferite combinatii politico, legate
de initiativa ridicarii unei statui a lui Stefan cel Mare ; se facusera colecte in
Tara Romaneasca pentru sprijinirea acestei initiative si banii urmau sa fie
trimisi la Iasi. In sfirsit, subliniindu-se tendintele unioniste ale locuitorilor
Tarii Romanesti si combatIndu-se actiunea politica dusa de $tirbei, de Bibescu
si de Alexandru Ghica, se anunta a se intentiona sa se publice o asa-numita
Collection des documents pour servir a l'histoire des Roumains.
3609 323(498)
[Corespondenta de la Paris, din 10 ianuarie, publicata de
Morning Post", in lega.tura cu ocuparea Principatelor de
catre trupele austriece ci cu situatia for interna].
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 67: La presse
europeenne sur les Principautes.
Se denunta excesele armatelor austriece, aratindu-se ea soldatii habsbur-
gici facusera aproape 400 de omoruri de la Inceputul ocupatiei. Se arata cA
Alexandru Ghica refuzase sa admita intrarea In Tara Romineasea a exilatului
Paleologu si se subliniaza ca partidul celor care aveau simpatii pentru Rusia,
revenise la putere In Principate. Comentind corespondenta, L'Etoile du
Danube afirma ca elementele reactionare, partizane ale tarismului, reveniserA
la posturile de conducere, In timp ce doritorii de schimbari se mentineau In
rezerva.
3610 323(498)
[Stiri date de gazetele La Presse" si Times", cu privire
la situatia intern& si international& a Principatelor]. -
189
 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 87: Nouvelles de
Turquie.
Informatiile stilt date pe baza unor corespondente din Constantinopol,
de la 11 si 19 ianuarie. Sint criticate caimacamille lui Alexandru Ghica ,ci a
lui Bats, anunllndu -se eventuala numire a lui loan Ghica In functia de caimacam
al Tarii Romanesti. Se comunica amSnunte privind retragerea trupelor austri-
ece din Principate si altele privind efectivele trupelor otomane care urmau sa
le fa locul. Se anunta cA, In aprilie, comisia europeanS pe ntru Principate urma
sA intre In activitate.
3611 323(498)
Les conferences de Constantinople. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 70.
Se cere 58 fie lnlocuiti caimacamii din Principate prin alti conducatori
impartiali, caci altfel hotSrlrile conferintei de la Constantinopol, cu privire la
convocarea Divanurilor ad-hoc, no vor avea nici o valoare.
3612 323(498)
[Articol cu privire la firmanul pentru convocarea Diva-
nurilor ad-hoc si efectul sau asupra opiniei publice din
Principate]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 89:
Bulletin politique.
Se adopts o atitudine favorabila firmanului, sustinindu-se InsS c5 efec-
tele sale salutare ar fi anihilate prin mentinerea caimacamilor in functiune si
prin prezenta armatei otomane pe teritoriul Principatelor RomSne, dupa 30
martie.
3613 323(498)
[Articol reprodus din Le Constitutionnel", in care se
cere o grabnica, statornicire a unei autoritati definitive In
Principate si se subliniaza caracterul temporar al caimaca-
milor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 91-92:
La presse europeenne sur les Principautes.
3614 323(498)
Autonomia Rom $ nilora. TIMPULU, I (1857), nr. 13,
p. 1-2.
Autorul aratS c3 puterile garante au stabilit, In conferinlele de la Constan-
tinopol, convocarea Divanurilor ad-hoc, cu scopul ca reprezentantii poporului
exprime dorintele cu privire la reorganizarea politics, administrativa si
socials a Principatelor RomSne. Aceste dorin(e trebuiesc formulate pe baza
unui vot dat de toate clasele societatii. RomSnii au primit cu mul(umire rezul-
tatul tratativelor din Constantinopol afara numai de clasa aristocratilor, care
continua aS treads ca claca odata puterile cele marl au chezasuit autonomia
tarii, no pot avea dreptul de a o viola, regulind i legiuind insasi ele modul
reprezentatii 'Aril, cu atlt mai pu(in, ca prin modul acesta se mica privilegiile,
care li s'ar fi consacrat prin tratatul din 30 martie". Autorul combate aceasta
afirmatie a partidei boieresti.
3615 323(498)
[Articol cu privire la provizoratul caimacamilor si nece-
sitatea de a se stabili un guvern definitiv In Principate].
TIMPULU, I (1857), nr. 13, p. 4.
Redaclia subliniaza ca publics traducerea acestui articol din Constilulio-
nein, [Le Consiiiittionnel], care rezuma foarte bine" si opiniile gazetei Timpula.
3616 323(498)
Les partisans de ''union sont le veritable parti antirusse
dans les Principautes. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 76.
Articol In care se cauta a se capta bunavointa puterilor apusene, combatin-
du-se opinia foil Times". Se afirmA cA romSnii din Principate nu ar voi sa
se rupa de sub suzeranitatea Portii, ci ca, dimPotriva, ei ar dori ca, uniti, sa
se lupte pentru integritatea Turciei, Impotriva celor care ar ameninta-o. In
sprijinul acestei teorii, se reds un fragment din peti)ia adresatS, In martie
1858, Congresului de la Paris de cStre partizanii cei mai inaintati ai unirii din
Iqi.
3617 323(498)
[Despre eventualitatea ocuparii Principatelor Roma.ne de
ca.tre un corp de 10000 de turci, In timpul alegerilor pentru
Divanurile ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 81: Bulletin politique.
Se argumenteazS ca ordinea nu trebuie pSstratS dectt prin trupele indigene
si sub oblSduirea unor autoritati administrative nationale.
190
www.dacoromanica.ro
323(498)
3618 323(498)
[Traducerea unui articol din ziarul Presa de Paris"
La Presse" referitor la pregatirea alegerilor pentru Di-
vanurile ad-hoc]. TIMPULU, I (1857), nr. 13, p. 3-4:
Jurnalistica strain& asupra Principatelor.
Gazeta francezS arata ca s-au luat toate mSsurile pentru asigurarea fiber-
tatii alegerilor. Boierii InsS au rSmas nemultumiti de numArul deputatilor pe
care urmau s5 -i aleaga ei, considertndu-I prea mic. In concluzie, La Presse
observa ca unirea Principatelor RomSne nu e o chestiune atit de periculoasA
cum "'Area la Inceput.
3619 Mariana, G. 323(498)
Viitorulu nostru. TIMPULU, I (1857), nr. 11, p. 1.
AratA ca viitorul tarii sty In miinile Divanurilor ad-hoc.
3620 323(498)
Divanurile ad-hoc, innovatia attentatoria drepturilor Mol-
do-Valachiei. CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3, p. 79
84.
Articol In care se critics denumirea de Divan ad-hoc, data Adunarii Gene-
rale, aratindu-se ca aceasta denumire no exists cleat de la Conventia de la
Salta Liman ;i ca sensul ei ar fi Divan de porunceala". Se exprima dorinta
de a se pAstra denumirea anterioara, veche de cinci secole si jumState ".
3621 323(498)
Firmanul I I CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 si
4, p. 95-98.
Articol de violenta condamnare a firmanului prin care se organiza convo-
carea Divanurilor ad-hoc. Autorul anonim declara cA textul acestui firman nu
va fi tipArit In coloanele revistei fiindca el desfiinteazi autonomia Principatelor.
AfirmS c5 protestarile scrise mai ales Inainte de a fi publicat firmanul In
mod oficial In Principate shit inutile si neserioase. Recomanda boicotarea
totals a viitoarelor alegeri, hotarite pe baza acestui firman. DupS ce alegerile
nu se vor putea astfel efectua, autorul anonim recomandS ca boierii tarii,
in frunte cu mitropolitul, 55 faca un protest la caimacami impotriva firmanului,
iar acestia s5 -1 transmits forurilor interna)ionale. Indeamna pe romanii din
orase si sate sa dea concurs boierilor care se vor dovedi hotAriti In aceasta
actiune de protest. Ii sfatuieste sa nu se is dupa boierii degenerati, care ar
face orice miselie numai spre a ajunge domnitori.
3622 Baliceanu, I. 323(498)
Boeril. CONCORDIA, I (1857), p. 25; CONSERVATO-
RUL, II (1857), nr. 3 si 4, p. 139-146.
Autorul e de pArere ca rolul boierimii In noua evolu)ie socials ar fi acela
de a sustine 91 ea egalitatea civilA 9i politica, pentru a se crea, pe ruinele privi-
legiilor, singura aristocratic pe care o considers valabila, aceea a virtutii si a
talentului". In Conservatorul articolul este precedat de o scrisoare cAtre N.
Locusteanu, redactorul foii, In care i se recomanda 55 reproduca acest articol,
care apAruse in Concordia. Articolul este Inso tit de note explicative, din partea
redactiei Conservaeorului.
3623 323(498)
Hydra fanariota. CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3
$i 4, T. 174-178.
Autorul anonim dupa ce critics trecutul regim fanariot din Principate
atrage atentia asupra pericolului in care se afla aceste tari, printr-o posibila
numire de domni din partida fanariota de la Constantinopol. Considers ca
primul pas s-a si Mut, prin numirea lui Vogoride in postul de caimacam.
3624 323(498)
Nationalitatea In desnationalizare I si Intelligents'a in ne-
consequintse11 CONSERVATORUL, II (1857), nr. 3 si 4,
p. 178-184.
Dupa citeva enuntari generale, in care cauta sa atate ca natiunea nu este
altceva decit o fractiune din omenire provenita din IntImplari", autorul
anonim trece la un atac direct Impotriva partidei nationale. Ii contests
dreptul de a se numi nationals, pentru ca foloseste Yn scriere literele chirilice,
capul partidei ar fi pactizat cu iezui(ii, iar membrii acestei partide s-ar fi
casatorit cu strSine.
3625 323(498)
Conservatorul ca Roman. CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 si 4, p. 184-190.
Profesia de credinta a revistei, la Implinirea primului period de 7 numere.
DatatS 9 iunie 1857. Critica celor 4 puncte publicate sub titlul Dorintele
RomSnilor ". Se afirma necesitatea ca toate dorintele pentru viitor ale romSni-
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
for si fie strict lntemeiate pe stipulatiile tratatelor incheiate de roman cu Poar-
ta in 1393, 1469, 1513 si 1526. Pe baza acestui priacipiu, Conservatory: itsi
formuleaza programul sau politic din 4 puncte, ca raspuns la cele criticate: I
Respectarea tratatelor sus-numite cu Poarta. II Unirea Principatelor, pe baza
vechii for autonomii, fare a mai cere autorizarea din partea puterilor europene.
III Domnitor pam1ntean, ales de ambele Adunari ale Moldovei si Tarii Roma-
nesti. IV Constitutia de la 1848.
3626Bossueceanu, [G. R.] 323 (498)
Asupra versiuni dupa Teims, a Firmanului inaltei Porti,
atingatoriii de convocarea divaneloril ad hoc, relative la
organizarea Principateloril Dunarene. TIMPULU, I (1857),
nr. 14, p. 1-2.
Bossueceanu face citeva observatii, si anume asupra num8rului prea
mic al celor chemati la reorganizarea tarii ; asupra felului cum vor fi reprezen-
tate clasele societatii ; asupra domiciliului luat de baza In alegerea deputati-
for ; asupra numarului prea mic de deputati pe care o sa-I poata alege corner-
ciantii, industriasii, liberii profesionisti intelectualii; asupra virstei de 30 de
ani ce as cere atit pentru cei alesi, eft si pentru alegatori.
3627 A...scu [= Angelescu], E. 323(498)
Firmanil judecatu sub differite punturi de vedere. TIM-
FULD, I (1857), nr. 15, p. 1-2.
Este vorba de firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc.
3628 [Bolliac, C.] 323(498)
Ce este de facut. BUCIUMUL, I (1857), p. 5.
Autorul discuta pe larg situatia treats in Principate prin firmanul otoman
cu privire is efectuarea alegerilor pentru Divanul ad-hoc. Anunta cc guvernul
Frantei a protestat, prin nota publicata In Le Moniteur din 5 febr. In Princi-
pate, au protestat ziarul Timpulu, gi generalul Magheru. Totuli fi sfStuiegte
pe romini pentru moderatie: sa nu asculte de Indemnul de a nu lua parte la
alegeri. Tinerimea sub 30 de ani, care e pe nedrept Impiedicata de la vot,
poate contribui Lisa, indirect, dar hotarItor, la rezultatul alegerilor.
Indeamna pe tinerii luminati sa is sub ocrotirea for pe cei eltiva deputati
pe care II vor alege dintre ei taranii claca#i, ca sa nu se mai repete cele In-
Umplate In comisia proprietatii la 1848, clnd deputatii tarani au fost tnselati
de boierii proprietari, prin trucurile lui Alecachi Vilara si Filip Lens. Nareaza
pe larg cum au procedat acestia.
3629 C.[re[ulescu], C. A. 323(498)
Concordia romans. CONCORDIA, I (1857), p. 1.
Face un apel cald pentru unire: toate inimile roman cats a se apropia,
spiritul de partidS a se ascunde, deosebitele opinii a se confunda Intr'unul
si acelasi sentiment, amorul patriei comune". AfirmS ca toti trebuie sa infri-
neze orice ura, sa opreasca cearta gi sa se uneasca pentru znintuirea tarii.
3630 323 (498)
[Corespondent& trimisa din Bucuresti gazetei L'Indepen-
dance Belge", In care se dau diferite stiri politice privind
Principatele]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
106-107: Valachie.
Corespondenta poarta data de 5 februarie 1857. Stirile date de foaia
belgiana privesc retragerea trupelor austriece din Principate, eventuala for
Inlocuire cu o armata otomana, convocarea Divanurilor ad-hoc si nemultu-
mires manifestata de o fractiune a marii boierimi, fn legatura cu aceasta.
De asemenea, se combat asertiunile unui corespondent al foii L'Etoile du
Danube In legatura cu unele afirmatii insultbtoare Is adresa romanilor, atri-
buite diplomatului belgian Blondeel. Luind atitudine, redactia foii romanesti
admite ca, In corespondenta publicata, sa se fi strecurat o afirmatie gresita,
dar combate afirmatia, facuta tot de corespondentul foii belgiene, ca In Prin-
cipate ar fi existat unioni#ti moderati, care nu priveau prin ochii foii roma-
ne#ti de la Bruxelles.
3631 C.[re[ulescu], C. A. 323(498)
[Articol cfi privire la importanta alegerilor pentru Diva-
nurile ad-hoc, menite a exprima dorintele populatiei In lega-
tura cu viitoarea organizare a Principatelor Romane].
CONCORDIA, I (1857), p. 5: Bucurestl 8 Fevruariii.
-
Afirma ca prin aceste alegeri romanii din ambele Principate vor
hotarl soarta for si a urma#ilor lor. Pentru aceasta, ei trebuie sa se consulte,
sk-si comunice unul altuia ideile, sa - ;i combats ratacirile deschida
ochii unul altuia, asupra relei credinte si tradari a unora dintr-Insii. Jur-
nalul Concordia va Inlesni aceasta munca a muntenilor #i a moldovenilor.
www.dacoromanica.ro
323(498)
3632 B.[aronzi], G. 323(498)
Conditiunile esistintei politice a unei na %iuni. CONCOR-
DIA, I (1857), p. 5.
Autorul afirma ca principalele conditiuni slot doua: 1) independenta,
2) pozitia geografica. Apoi trece la roman si arata ca ei si-au conservat In
trecut existenta politics prin puterea armelor si prin pozitia for geografica,
Bind aparati de Dunare si de Carpati.
3633 323 (498)
[Comentariu referitor la felul cum erau prezentate sterile
din Principate]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX]
(1857), p. 49: Novitale din nauntru.
Se protesteaza impotriva celor care aratau ca poporul roman gemea
In gerbie, afirmIndu-se ca ea a fost desfiintata de un secol. Se protesteaza
impotriva celor care zugraveau caracterul boierilor In culori negre, conside-
rindu-se aceasta ca o manevra prea invechita".
3634 Filipescu, I. I. 323 (498)
[Chemare la unire pentru binele patriei]. CONCORDIA,
I (1857), p. 14.
Cheama pe toti cei ce doresc binele patriei, Uri deosebire de clase, si
uite gregelile din trecut #i sa se uneasca pentru ca sa ajute tam, In lupta sa
pentru regenerare.
3635 Cretzulescu, C. A. 323(498)
[Articol in care face apel la unire]. CONCORDIA, I
(1857), p. 17: Bucurescl, 19 Fevruarifi.
Argumenteazii ca romanii trebuie si se uneasca si .10 exprime dorin-
tele in unanimitate. Arata ca va fi nevoie si de sacrificii din partea unora.
3636 Alesandrescu, Gr. 323 (498)
[Raspuns la un articol din jurnalul The Times", din 13
februarie, care cuprindea injurii la adresa natiunii rom5.ne].
CONCORDIA, I (1857), p. 21-22.
Intre altele, ziarul englez spunea ca cornball an vor avea posibilitatea
sa joace un rol independent In Europa, ca boierimea este luxoasa, imorala,
incapabila si fare sentimente de patrie, ca taranirnea este lipsita de Invata-
tura etc. Gr. Alexandrescu respinge cu violenta Indeosebi afirmatia cl poporul
roman ar fi numai un material care poate intra in constructiunea zidirii
altor imperie, dar care nu are taria si soliditatea ca sa stea In picioare de
sine#i". Subliniaza cl acest popor si-a pastrat, prin toate greutitile tim-
pilor de barbaric si de invaziuni, limba, legile, obiceele strabune si nationa-
litatea" deci e vrednic de libertate si de o soarta mai buns.
3637 323(498)
[Despre sentimentele antiotomane ale romanilor gi despre
stricta cenzur& ce domneste In Principatele Romane].
L'ETOILE DU. D. [Bruxelles], I (1857), p. 109: Bulletin
politique.
3638 323(498)
[Traducerea unui articol din Ost-deutsche-Post" asupra
situatiei politice din Principate]. G. TRANS., XX (1857),
p. 75: Teara Romaneasca si Moldavia.
In acest articol, care reprezinta Intru totul punctul de vedere austriac,
se Infati#eaza Ingrijorarea Portii fail de progresul ideii unirii Principatelor.
Se prevad triste evenimente In Principatele Romane, dupa retragerea tru-
pelor austriece.
3639 323 (498)
[Notita In legatura cu remiterea In Principate a firma-
nului referitor la Divanurile ad-hoc]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 117: Bulletin politique.
Se anunta ca Itirile despre plecarea emisarilor otomani fusesera prema-
ture; la 18 febr. Inca nu parasisera Constantinopolul. Se exprima regrete
pentru vestea mortii cairnacamului T. Bals. Se arata ea, prin aceasta, par-
tizanii trecutului pierd pe singurul mare boier care be putea fi un #ef de oare-
care mare valoare. Pe baza art. 18 din Regulamentul Organic, se demon-
streaza ca, In fiecare principat, cei trei caimacami trebuiau sa fie de drept:
ministrul din LSuntru, ministrul Dreptatii si presedintele Divanului domnesc.
3640 323(498)
[Articol cu privire la apropiata ceremonie la Bucuresti
si Iasi a remiterii firmanului pentru convocarea Divanu-
191
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 323(498)

rilor ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 3648 Crefulescu, C. A. 323(498)

121: Bulletin politique. Dorintele Romanilort. CONCORDIA, I (1857), p. 34.
Se arata c3 Kiamil-Bei gi Cabuli-Efendi, Insarcinati cu remiterea a doua Pledeaza pentru cele patru puncte cunoscute ca dorintele romanilor:
copii identice dupa firman pentru fiecare din cele data Principate, au pornit I Cheasirea autonomiei, II Unirea tarilor Romania gi Moldova, III Print
din Constantinopol. Redactia observa ca executarea acestui firman se macre- strain, IV Guvern constitutional reprezentativ.
dinteaza caimacamilor, adica tocmai acelora care de mai bine de 7 luni
lucreaza sa se comprime once manifestare spontana si extraoficiala. Mai mutt: 3649 Baronzi, G. 323 (498)
dupa ultima versiune a firmanului, publicata in ziarele din Constantinopol,
finalul, omis de ziarele occidentale, subliniaza ca le revine caimacamilor deplina [Despre dorintele romanilOr]. CONCORDIA, I (1857),
gi intreaga executare a dispositillor firmanului". p. 34.
Analizeaza cele 4 puncte ale dorintelor poporului gi argumenteaza cs
3641 323(498) ele trebuie 55 fie impuse deputatilor de catre alegatori, prin mandat obligatoriu.
[Despre neaparata necesitate a orinduirii unui guverna-
mant unitar si stabil In Moldo - Valahia "]. L'ETOILE DU 3650 Petrescu, Alles. 323(498)
D. [Bruxelles], I (1857), p. 121: Bulletin politique. [Articol infatisind dorintele poporului roman]. TIM -
Articol provocat de moartea caimacamului Moldovei. PULU, I (1857), nr. 23, p. 2-3.
3642 323(498) Dupa autor, dorintele poporului roman Oat: 1) Chezasuirea autonomiei gi a
[Extrase dintr-un articol aparut In La Presse d'Orient", drepturilor sale internationale. 2) Unirea Tara Rominesti cu Moldova lntr -un
cu privire la dispozitiile electorale din firmanul pentru con- singur stat. 3) Print strain.
vocarea Divanurilor ad-hoc]. TIMPULO, I (1857), nr. 22, 3651
p. 4, col. III. 323(498)
Articol set-is dupa notele trimise de un Roman care a avut pozitiuni [Corespondents din Romania, cu privire la dorintele cer-
Make In Cara sa". Acesta observa ea dispozitiile electorale din firman nedrep- curilor ei politice]. BUCIUMUL, I (1857), p. 4: Stiri din
tateau profund citeva categorii sociale: preotii de la tarn, marii proprietari Romania.
de mosii Ears ranguri, taranii proprietari, asa-numitii boieri de neam", adicd Aceste dorinte ar fi: unirea Principatelor; lamurirea raporturilor cu
mosnenii gi razesii. Redactia gazetei La Presse d'Orient afirml ca, in ceea ce Poarta pe baza vechilor tratate inchelate de Mircea gi Bogdan; guvem con-
priveste clerul de la tarn, el era avantajat, Bind pus in aceeasi categoric stitutional pe o baza Intinsd de alegeri"; unirea Divanurilor intr -unul singur.
cu taranii, intre care se putea mai upor afirma. Reproseaza marilor boieri
protestul pe care-I Inaintasera impotriva firmanului. 3652 Bossueceanu, [G. R.] 323(498)
3643 323(498) Despre unirea Principatelor. TIMPULtT, I (1857),
nr. 24, p. 1.
Progresul vine de sus In jos I CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 si 4, p. 98-106. Autorul argumenteaza ca unirea celor doua principate este in interesul
nu numai al poporului tor, ci gi In interesul Europei intregi, iar aceste doua
Raspuns unui articol din La Presse d'Orient, 26 febr., In care se afirma man interese se armonizeazi Intre ele.
ca numai marea boierime era nemultumita de firmanul pentru alegerea Diva-
nurilor ad-hoc gi ca protestele ei, ascunse sub masca patriotismului, no Wean 3653 Cretzeanu, George Z. 323(498)
decft sa apere propria ei cauza. Conservatorui critics aspru prevederile elec- [Articol cu privire la sustinatorii unirii]. CONCORDIA,
torale ale firmanului, afirmind ca ele lovesc in toti patriotii, care au rarnas I (1857), p. 41.
saraci fiindc.a au fost cinstiti, gi in schimb acorda drept de vot tuturor celor
care s-au Imbogatit, fie gi prin mijloacele cele mai putin oneste. Acuza gazeta Afirma ca ideea unirii a devenit o credinta gi, ca once credinta, ea are
La Presse d'Orient ca, In timp ce condamna Intreaga boierime in abstract, apostoli sinceri gi convinsi", precum gi farisei". Mai departe, arata cum acti-
elogiaza masurile prin care erau protejati In alegeri boierii neonesti gi nepa- veaza acesti farisei gi de ce natiunea trebuie sa se fereasea de ei.
trioti. Iti exprima regretul ca Turcia loveste din nou, prin ultimele sale masuri,
3654 Joranu, [Grig.] 323(498)
to cei ramasi credinciosi ei.
Despartire---Unire. CONCORDIA, I (1857), p. 41-42.
3644 Cretzulescu, C. A. 323(498) Arata rivalitatea din trecut intre cele doua principate romfine gi insira
[Articol cu privire la cauzele jalnicei stari de lucruri din pe domnitorii moldoveni care au luptat impotriva muntenilor gi pe domnito-
Principatele Romane]. CONCORDIA, I (1857), p. 29. rii munteni care au luptat impotriva moldovenilor. Mai departe, prezinta
E de parere ca aceste cauze Ant doul: amestecul strain In treburile interne importanta unirii Principatelor.
ale tarii gi nestatornicia guvemelor. Singurul mijloc de scapare este: unirea
amindurora Principatelor Romane inteun singur stat autonom, sub suzera- C. E.
3655 323(498)
nitatea /naltei Porti, cu un domnitor constitutional ereditar, guvern care Un cuvintu asupra stari actuale a Principatelor. BU-
sa poata impune respect In afara gi prosperitate in intru ". CIUMUL, I (1857), p. 2.
3645Bossueceanu, [G. R.] . 323(498) Examineaza conjunctura internationall, subliniind interesul Frantei de
a promova oarecare reforme liberale in Principate, Insa fara zguduiri sociale.
Despre Divanurile ad-hoc. TIMPULU, I (1854), nr. 22, Cerceteaza apoi situatia lateral, afirmind ca opozitia fats de unirea Princi-
p. 1 2. patelor nu e puternica gi deci va trebui combituta cu tact, Ears violenta. In
Autorul argumenteaza ca aceste Divanuri trebuie sa fie considerate privinta alegerii viitorului domnitor, subliniaza sugestia unei brosuri fran-
ca adunari constituante, cu rolul istoric de a da Principatelor Romine o ceze din cercuri oficiale de a se alege un general francez, care a avut Incre-
organizare politica socials noun, asa cum fusese constituanta de la 1649 In dintata In mina sa comanda a patru natii, care a consolidat tronul sultanului".
Anglia gi cea de la 1789 in Franta. Prin urmare, considers ca misiunea Diva-
nurilor ad-hoc e dubla: !nth, ele trebuie sa formuleze pentru Conferinta de la 3656 B.[olliac], C. 323(498)
Paris dorintele politice ale romanilor gi In primul rind necesitatea unirii Prin- Domnitorul latin este pentru Romani o conditiune neces-
cipatelor; apoi, ele, trebuie sa treats la organizarea interns, socials, ref uzind sarie a unei esistintie libere si prospere In viitor. BUCIU-
tnsa mice supraveghere strains a discutfilor cu privire la aceasta organizare. MUL, I (1857), p. 3-4.
3646 Cernatescu, P. I. 323(498) Expune pe larg argumentele pentru alegerea unui principe strain de
[Indemn la unire, pentru binele patriei]. CONCORDIA, origine latina, data fiind situatia intemationala a Principatelor Romane
I (1857), p. 33-34. In acel moment. Incheie cu un apel catre boieri, ca sa Imbratiseze gi ei aceasta
idee.
3647 323(498)
Dorintele Rominilorh. CONCORDIA, I (1857), p. 34. 3657 Crezzulescu, C. A. 323(498)
C. A. Cretulescu comunica textul programei nationale din Tara Roma- [Comentariu la articolul din Buciumul", In care se pleda
neasca, adoptata in seara zilei de 5 martie, de o adunare de 600-700 de pentru un domnitor latin pe tronul Principatelor Romine].
oameni. Punctele fundamentale ale programei slut: autonomia gi neutrali- CONCORDIA, I (1857), p. 78-79.
tatea tarii, unirea Principatelor, print strain gi guvern reprezentativ, cu o Dupl ce se reproduce o Infra parte din articolul respectiv, Cretulescu
singura adunare obsteasca. pane Intrebarea ce intelege Buciumul prin domnitor latin"? Socoteste ca

192
www.dacoromanica.ro
323(498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 323(498)

ceea ce e important la viitorul domnitor nu e originea, ci faptul ca acesta 3665 B.[ossueceanu, G. R.] 323(498)
s3 fie deprins In naravuri 51 obiceie de supunere la legi si Constitutiune". [Comentariu la protestul adresat de G. Costaforu care
Zadarnic ar fi el de farailie domnitoare latina, data din copilarie a fost de- ziarul Buciumul" din Paris]. SECOLULD, I (1857), nr.
prins sA creada cA statul se confunda cu persoana sa. 43, p. 2.
lci exprima indignarea fail de atacurile ce se lncercau Impotriva oame-
3658 323(498) nilor politici care militau pentru realizarea intereselor natlonale. DA ca Grist
[Mic articol despre semnificatia dorintei romanilor de a exemplu corespondenta din Buciumul.
avea un print strain pe tronul Principatelor]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 175: Valachie. 3666 Boerescu, B. 323(498)
Se explica aceastS doring prin dezgustul romanilor fail de domniile [Raspuns lui G. Costaforu]. SECOLULD, I (1857), nr.
plmIntene gi fag de abuzurile printilor indigeni. Articolul porneste de 43, p. 3: Domnulfi mea.
la observatiile Mute de Concordia, atunci cind a reprodus din Buciumul Scrisoare datata: Paris, 31 mai 1857. Ca unul care a facut parte din
articolul de pledoarie pentru alegerea unui domnitor latin pe tronul Princi- redactia ziarului din Paris, arata c& e cu neputinti sl i se dea lui Costaforu
patelor Romine unite. satisfactia ceruta deoarece Buciumul nu mai spare, terminInduli misiunea.
Recunoaste ca redactia a fost indusi In eroare de corespondentul ei din Tara
3659 323(498) RomaneascA.

[Consideratiuni In legatura cu alegerile apropiate din Prin- 3667 323(498)

cipate, pentru constituirea Divanurilor ad-hoc]. L'ETOILE Situatiunea. OPINIUNE'A, I (1857), p. 1-2.
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137: Bulletin politique.
Se demonstreazS strinsa legaturA dintre domeniul social 5i cel politic.
Se inista asupra necesitAtii ca Divanurile sA se ocupe, in primul rind, Se subliniaza ca, In framintarile politice din Principate, slat interesate toate
cu chestiunea unirii Principatelor. clasele sociale. Se argumenteazA cele 3 puncte ale gazetei, In legatura cu cere-
rile pe care vor avea O. le formuleze Divanurile ad-hoc.
3660 V.[ioreanu], P. 323(498)
Prosperitatea si puterea tearilor roman. BUCIUMUL, 3668 323(498)
I (1857), p. 6-7. Firmanul pentru Divanurile ad-hoc. OPINIUNE'A, I
Dupa ce arata conditiile prosperitatii unei tad In general, autorul fgi (1857), p. 3-4.
exprima convingerea ca, pentru Principatele Rom3ne, prima conditie ar fi Dupa o introducere, In care se diseuta Indrept3tirea Portii de a regle-
un guvern capabil de o bunt organizare, In primul rind a comertului exterior menta singura felul cum se vor face alegerile pentru Divanurile ad-hoc, se
si Intern. Trebuie marita populatia oraselor, iar industria nationals trebuie analizeaza critic, articol cu articol, prevederile firmanului otoman cu privire
dezvoltata. PledeazS pentru un echilibru Litre proprietatea mare 5i cea mica, la aceste alegeri. Critica se Intemeiaza pe brosura lui V. Boerescu Le Finnan
propunind pentru cea dintli masinismul, jar pentru cealalta, munca manuall. Turc pour la convocation des divans ad hoc dans les principaulls du Danube
Cere luminarea prin carte a tntregului popor satean", aratind urmarile ei gi pe memorandul de protest al lui Gh. Magheru.
folositoare.
3669 Cretzeanu, George Z. 323(498)
3661 P. I. 323(498) [Consideratii despre autonomie, printul strain si respectul
proprietatii]. CONCORDIA, I (1857), p. 45-46.
Tinerimea. BUCIUMUL, I (1857), p. 7.
Subliniaza rolul hotaritor al tinerimli In mersul spre progres al omenirii, 3670 323(498)
fn toad istoria ei. Aminteste rolul important al tineretului In revolutia de [Corespondents din 28 martie, trimisa de la Constantinopol
la 1848, In Principate. IndeamnA tineretul roman sa. mearga Inainte pe drumul foii Morning Post", tratind despre tendintele antiunioniste
acesta. din Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 159: La presse europeenne sur les Principautes.
3662 Btalce]scu, C. 323(498) Corespondentul foil britanice sustine a, in acelasi timp cu cresterea ten.
Legalitatea cercurilor noastre. BUCIUMUL, I (1857), dintelor unionists in Tara Romfineasca, s-ar fi remarcat putemicul impuls
p. 7-8. luat de partidul separatist moldovean.
Argumenteaza In favoarea celor 3 puncte: unirea Principatelor, domni- 3671 Biliceanu, I. 323(498)
torul latin gi suveranitatea nationalA. [Articol cu privire la propaganda mincinoasa utilizata de
partida retrograda, ca sa combat& unirea]. CONCORDIA,
3663 323(498) I (1857), p. 49-50.
[Comentariu asupra situatiei politice din Principate, dupe 3672 Cohen, Coccio 323(498)
retragerea trupelor austriece]. BUCIUMUL, I (1857), p. 8:
tiri din Romania. Natiunea romans. ISRAELITULU R., I (1857), nr. 1,
Se arata cA lumea politica e preocupatA de apropiatele alegeri pentru
p. 2-3.
Divanurile ad-hoc. Peisajul politic e complex: liberali extremisti, liberali Saluth cu bucurie reinvierea poporului roman. Defineste ce c o natiune
moderati, conservatori, retrograzi. Cei din urma se caracterizeaza prin cri- gi arata rolul natiunilor pe pamint.
tics violenta. Burghezia, Impreuna cu tinerimea, merg pe drumul reformelor. 3673 323(498)
Numirea lui Vogoride In caimacamia Moldovei a contribuit indirect la Intl-
rirea partidei printului strain. Comitetul negutatorilor" s-a unit cu eel al Ruga Israeliteniloru pentru Romani. ISRAELITULU
proprietarilor. Autorul se Intreaba dacA aceastS unire e sincera si dad. negus- R., 1 (1857), nr. 1, p. 3-4.
torii nu vor fi Inselati de proprietari. El mai aminteste cazul a doi doctori Se reproduce textul rugAciunii pronuntate In ziva Sabatului, in toate
In legi" din Bucuresti, care pArAsind un club liberal Incepusera 51 mili- sinagogile din Bucuresti.
teze Impotriva ideii printului strain.
3674 323(498)
3664 Costaforu, G. 323 (498) Ruga Israelitiloru pentru Romani. CONCORDIA, I
[Scrisoare deschisa, catre redactia jurnalului Buciumul" (1857), p. 27
din Paris]. SECOLULD, I (1857), nr. 43, p. 2: Domnule A fost rostita In ziva Sabatului in sinagogile din Bucuresti. Se public&
Redactor. textul, cu un scurt comentariu, in care se subliniaza devotamentul izraeli-
'nor din Principate pentru cauza comuna a unirii.
AfirmS de la Inceput cll nimeni nu se'ndoieste care sunt acei doi oameni
din popor cu doctoratul de legi In buzunar", de care vorbea Buciumul. Arata
ca prin aceastS aluzie era vizat el si cu Bosianu ambii Iasi au fost de acord 3675 Baronzi, G. 323(498)
cu acceptarea celor 4 puncte ale dorintelor romanilor, inclusiv necesitatea [Apel la unire si pentru renuntarea la interesele personale,
intronarii unui print strain. Cere redactorului sa-i dea satisfactie, marturi- fats de prosperitatea natiunii intregi]. CONCORDIA, I
sind ca a fost indus In eroare de catre corespondentul sAu. (1857), p. 49.

193
www.dacoromanica.ro
 323(498) POLITICA INTERNA PRINCIPATELE ROMANS
3676 Ioranu, [Gr.] 323 (498)
[Articol referitor la cele 4 puncte prin care se exprimasera
dorintele romanilor]. - CONCORDIA, I (1857), p. 53-54.
Infatiseaza cele patru dorinte cunoscute. Face un apel catre proprietari,
negutatori, meseriasi, liber profesionisti ei tarani, Indemnindu-i la unire.
Cere ca toll aceia care doresc binele tarii sA se inroleze sub stindardul celor
patru puncte.
3677 Baronzi, G. 323(498)
Starea de fata. - CONCORDIA, I (1857), p. 57.
Vorbeste de misiunea comisarilor puterilor garante, sositi io tars, de
relatiile statului roman cu puterea suzerana, de nevoia unui guvem repre-
zentativ la conducerea tariff ei de alegerea unui principe dintr-o familie con-
stitutionala. Cere e,a toti romanii sa lase la o parte ambitiile ei sa faca sA
rAsune coarda amorului patriei".
3678 Valiant, I. A. 323(498)
Domnilor redactori ai jurnalului Buciumul. - BUCIU-
MUL, I (1857), p. 10; SECOLUL13, I (1857), nr. 30, p. 3-4.
Iei exprima bucuria ca tei vede confirmate in opinia publics din Roma-
nia ideile pentru care el militase Inca de mult: pentru unire Inca din 1843,
In nuvela Carru-Boi; pentru autonomie principe strain, in Isloria sa asupra
tarilor romane. Examineaza problema principelui strain, discutind diferite
ipoteze: familia regala anglo-belgiana, familia lui Napoleon al III-lea, casa
domnitoare a Sardiniei. Aratind cA alegerea unui domnitor din aceste familii
ar crea dificultati, propune alegerea cuiva din familia domnitoare a Suediei,
de singe francez ei avind principii liberale.
3679 P. P. 323(498)
Principatele subt Regulament. - BUCIUMUL, I (1857),
p. 11-12, 16.
PrezintS Regulamentul Organic ei epoca lui sub aspectul cel mai defa-
vorabil, descriind situatia grea a Principatelor Romane, atit externs cit si
interns, din acel limp.
3680 323(498)
Care e intaia datorie a Divanelor. - OPINIUNE'A, I
(1857), p. 5, 9-10, 13-14, 17, 21-22.
Se proclaina, ca Intlia datorie, aceea de a declara suveranitatea RomA-
nilor ii a cere de la puterile Europei recunoasterea" ei in toata deplinatatea".
Se recunoaste ca, in Divanuri, fiecare clasS va vorbi, de la sine, In sensul
propriilor sale interese - de exemplu, proprietarii dar se exprima con-
vingerea cA toti vor putea cadea de acord In ce priveste intereSele patriei.
Se Incheie cu un apel catre boieri ei clerici, ca sA dea ei ei dovadA de patrio-
tism.
3681 323(498)
Unire a. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 6-7.
In introducere, se face o schip istoricA a IncercArilor ei manifestarilor
de unire intre statele rominesti, Incepind cu confederatiunea de republici
moldovene" din sec. X, de care ar fi vorbit un manuscris (fragment istoric")
tiparit In 1856. In restul articolului se demonstreaza foloasele politice §i eco-
nornice care vor rezulta din unirea Principatelor.
3682 323(498)
Unirea. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 12, 16, 20, 24.
Extrase dintr-o brosurA anonima, cu titlul: Unirea Principatelor, apa-
ruta In acel an. In p. 12, articolul nu are titlu.
3683 Bratianu, D. 323(498)
[Scrisoare catre redactie]. - OPINIUNE'A, I (1857), p.
11: Corespundintia.
Cere sa se publice scrisorile pe care el le-a adresat mai de malt lui Alexan-
dra Ghica, Teodor Bale ei Vogoride, aratInd ca In conditiile In care se afla
presa din Principate - nu le putuse da la lumina pins atunci.
3684 323(498)
Programmatele Moldo-Romanilor. - OPINIUNE'A, I
(1857), p. 13: Parisi, 16 Aprilie.
Comentariu la cele doua declaratii cu privire la dorintele romanilor pen-
tru Divanurile ad-hoc. Se subliniaza ca ambele programe politice se unesc
in punctele principale fi se deosebesc in mici nuance. Astfel, declaratia mol-
dovenilor nu atinge chestiunea reformelor sociale, asa cum o face declaratia
muntenilor. Se cer lamuriri cu privire la fraza despre libertatea individuals
0 a munch taranilor", din aceasta declara)ie. Se recunoaste cA taranului
194
www.dacoromanica.ro
323(498)
Ii trebuie pamint, dar se exprima pArerea c3 chestiunea proprietatii n-ar fi
trebuit sa fie atinsA In declaratie.
3685 323(498)
Ce domnitor se cuvine Principatelor Suverane Unite!
-OPINIUNE'A, I (1857), p. 10-11, 17-18, 22-23, 25-26.
Autorul anonim pledeaza pentru alegerea unui domnitor de origine galo-
latinA, aducind argumente de ordin istoric si de ordin practic. Cel mat apa-
sat" dintre aceste argumente e convingerea autorului anonim ea domnito-
rul pamintean va contribui la IntArirea aristocratiei feudale to Principate,
ceea ce va avea urmari nefericite. Expune pe larg avantajele pe care crede cA
le-ar aduce solutia alegerii unui domnitor latin.
3686
323 (498)
Principe strein. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 11.
Autorul anonim Incearci a argumenta cA un domnitor de familie Latins
nu ar fi un principe strein".
3687 Bossueceanu, [G. R.] 323(498)
Despre unu printfi strein. - SECOLULU, I (1857), nr.
26, p. 2-3.
Arata de ce crede cA ar fi bine ca tam sa aiba un domnitor strain.
3688 Crezzulescu, C. A. 323(498)
[Articol in care argumenteaza ca romanii, potrivit Tra-
tatului de la Paris, au dreptul de a-§i alege un print dintr-o
familie domnitoare In Europa]. - CONCORDIA, I (1857),
p. 73-74.
3689 Ioranu, [Grig.] 323(498)
[Articol prin care condamna guvernul moldovean pentru
ca impiedics propaganda unionists]. - CONCORDIA, I (1857),
p. 61.
SperA ca, In viitor, comisarii puterilor garante vor interveni pe linga gu-
vernul din Iasi, ca sa intre pe calea legalitatii.
3690 [Bolliac, C.?) 323(498)
Ce cerem nu e nou. BUCIUMUL, I (1857), p. 13:
SECOLULU, I (1857), nr. 29, p. 2-3.
Enumera IncercArile pentru unirea diferitelor provincii rominesti In
decursul istoriei: Mircea cel Mare, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, D. Can-
temir, memoriile ei demersurile romanesti pentru unire in prima jumAtate
a sec. XIX.
3691 Bossianu, C. 323(498)
Tantae molis erat romanam condere gentem. - ROMA-
NIA [Bucuresti], I (1857), p. 1-2.
Plecind de la versul lui Virgiliu, citat In titlu, autorul declara cA recon-
structia unei natiuni este un lucru foarte dificil. El afirma cA Romania va
cAuta sa se mentina pe o pozitie de impartialitate, tocmai pentru a ajuta
infiintarea noului stat. In Incheiere, Bossianu Indeamna pe toti la unire ei
la conlucrare pentru binele comun. - Text roman 0 francez.
3692 323(498)
[Articol antiunionist, aparut In Morning Post" din 13
aprilie]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 167:
La presse europdenne sur les Principautes.
In articol, se sustine a, mai bine de o sutA de ani, Principatele RomAne
nu inregistreaza nisi un progres material ei c5 unirea nu era dorita decit de
un partid din Muntenia, compus indeosebi din boieri, pe care-i calif ica drept
creaturi ale guvernelor strain.
3693 323(498)
Guvernul reprezentativ. - BUCIUMUL, I (1857), p. 16.
Articolul pomeste de la chestiunea: care ar fi institutiile care sa fats
poporul roman sa prospere ei sa ajungS In rind cu natiunile civilizate. Cerce-
teaza, in aceasta lumina, problema teoretica a guvernului reprezentativ.
3694 323(498)
[Stiri cu privire la atitudinea clerului fats de unirea Prin-
cipatelor]. - OPINIUNE'A, I (1857), p. 16: Corespundintia.
Se anunta cu bucurie cA mitropolitul Moldovei s-a declarat de acord cu
dorintele partidei nationale, tar In Tara Romaneasca, Filoteiu, episcopul
Buzaului, a subscris programei Comitetului central 0 a ordonat rugAciuni
pentru unire, In Coate bisericile.
323(498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
3695 Cernatescu, P. I. 323(498)
[Articol cu privire la felul cum s-a facut pregatirea po-
litics a alegerilor pentru Divanurile ad-hoc]. CONCORDIA,
I (1857), p. 69-70.
Consider& ea aceasta pregatire s-a facut prin adunarile publice ale ace-
lora care credeau c& ar avea calitatile cerute de firman, ca 58 poata parti-
cipa la viata politica a Principatelor Romane. Contrar presupunerii celor
care se asteptau ca aceste adunari sa fie prilej de framintari, din pricina lip-
sei de experienti politica, in sensul modern, a participantilor, ele au aratat
o maturitate politica surprinzatoare. Incheie cu speranta c& Divanurile ad-
hoc vor exprima cu fermitate si seriozitate dorintele Principatelor.
3696 323(498)
Actualitate. BUCIUMUL, I (1857), p. 17.
Dupa ce schiteaza noua pozitie internationals a Principatelor Romane
fats de cea din trecut, se analizeaza obstacolele ce se aflau In calea realizarii do-
rintelor politice ale romanilor. Uncle ar fi de ordin extern: opozitia anumitor
puteri. Altul de ordin intern: oamenii regimurilor trecute, adica o parte din
privilcgiati si adeptii for ". Se propune ca in Divanuri sa se aleaga oameni
cu un trecut fara pad, far ca principe sa fie ales cineva dintr-o familie depar-
tata de granitele Principatelor.
3697 N. P. 323(498)
Autonomia, unirea, si prince strein. BUCIUMUL, I
(1857), p. 18.
Autorul subliniaza vechimea ideii de unire la romani. Considers ca turcii
ar trebui sa sprijine aceasta idee, ca [find conforms cu interesele lor.
3698 323(498)
[$tiri si comentarii in legatura cu lupta politics pentru
viitoarele alegeri la Divanul ad-hoc]. BUCIUMUL, I (1857),
p. 24: $tiri din Romania.
Se critics violent manevrele boierilor, care nu se gindesc dealt la inte-
resul for ", la apararea abuzurilor trecute cu care se chiverniseau, la conser-
varea castelor si privilegiuirilor". Multi vreme au purtat masca patriotis-
mului si a caintei, dar junimea si comerciantii nu i-au crezut. Intr-un club"
la Otetelisanu, au aleatuit un program secret reactionar, cerInd: nobletea
ereditara, mentinerea privilegiilor si a actualei situatii a taranului. Actiunea
for ar avea ramificatii la Iasi si mai ales la Constantinopol.
3699 323(498)
[Despre activitatea antiunionista din Principate]. G.
TRANS., XX (1857), p. 111: Cronica streina.
Se reproduc informatii in aceasta privinta, dupe Le Constitutionnel.
3700 323(498)
[Incurajaii pentru luptatorii in cauza unirii din Princi-
patele Romane]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 21: Parisi,
30 Aprilie.
Mic articol, prin care romSnii din Principate sint indemnati sa continue
lupta pentru unire, deoarece Wet& press franceza a luat atitudine
alaturi de ei si in curind se vor lua m8suri concrete spre a stavili abuzurile
lui Vogoride.
3701 Ioranu, [Grig.] 323(498)
[Articol despre ocupatiile straine]. CONCORDIA, I
(1857), p. 89-90.
Trece In revistS diferitele ocupatii pe care le suferiserS Principatele
timp de trei secole, comunictnd date si amanunte istorice, precum gi unele
citate din diferiti autori. Descrie relele pe care le aduce unei can o ocupatie
strains. In concluzie, cere romanilor sa fie uniti, caci numai prin unire vor
fi puternici si se vor face respectati de strain.
3702 323(498)
[Despre un articol at foii Opinione", din Turin, de la
20 aprilie, tratind chestiunea Divanurilor ad-hoc in Princi-
pate]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 164:
La presse europeenne sur les Principautes.
Redactia se alatura punctului de vedere exprimat de foals sarda, c& o
cornpozitie unionist& a Divanurilor, chiar dacs ar fi alese pe baza stipula-
tiilor electorale gresite, va Intari cauza national& a rominilor In ochii Euro-
pei. L'Opinione publicise articolul pornind de la o brosura a lui loan Bra-
tianu, in care autorul condamnase stipulatiile electorale impuse Principa-
telor de Otte Poarta,
www.dacoromanica.ro
323(498)
3703 323(498)
[Traducerea in limba francez& a unui articol favorabil
unirii Principatelor aparut in Daily News" din 23 aprilie].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 167-178: La
presse europ6enne sur les Principautes.
In articol, se area ca, In urma sosirii comisarilor europeni, libertatea
se restatornicise in parte In Tara Romineasca, In timp ce in Moldova Vogo-
ride continua abuzurile. Se demonstreaza vitalul interes pentru Moldova
de a se uni cu Tara Romaneasca.
3704 Bosianu, C. 323(498)
[Despre o corespondent& rauvoitoare, aparuta in Ost-
deutsche-Post", relativ la situatia din Principatele Romane].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 10-11.
Traducind corespondenta In care se afirma c& in Principate unionistii
ar fi mentinut o atmosfera de teroare, fiind sprijiniti si de reprezentantul
Frantei, Talleyrand, Bosianu demonstreazS caracterul fantezist si inexact
al stirilor reproduse In foaia germana. Corespondenta fusese publicatS ini-
tial in Gazeta de Triesi. Text roman gi francez.
3705 323(498)
[Se condamna suprimarea foii Timpulii" din Bucuresti,
precum si impiedicarea de catre Vogoride a campaniei elec-
torale unioniste]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], T (1857),
p. 153: Rdsumd des lettres et des journaux du pays.
3706 Costiescu, M. 323(498)
[Despre situatia politica. din Principatele Romine si des-
pre cele 4 puncte]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
5-7.
Costiescu arata c& viata politica lua avint din zi in zi in Principate, ea
centrindu-se pe ideea unirii. La sfirsitul articolului se reproduce cuprinsul
unei brosuri, datorita unui roman, aparuta in februarie 1857, la Paris, In
care se explicS cele 4 puncte sau dorinte ale Principatelor.
3707 323(498)
[Se anunta ca ziarul otoman La Presse d'Orient" afir-
mase ca starea de spirit agitata din Principatele Romane
nu s-ar datori masei natiunii, ci ea ar fi fapta citorva ambi-
tiosi"]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 16: Sciri din
afara.
3708 323 (498)
[Ecouri asupra situatiei politice din Principate]. G.
TRANS., XX (1857), p. 118-119: Teara Romaneasca gi
Moldova.
Se afirma ci, in Principatele RomSne, toate c.lasele societatii nu sInt
turburate", ci doar ingrijate", din pricina viitorului Principatelor Romine.
Prin aceasta informatie, se cauta si se combats relatarile tendentioase ale
unor ziare strSine.
3709 323 (498)
Actualitate. BUCIUMUL, I (1857), p. 25.
Articol de fond, consacrat formelor diferite pe care be is reactiunea In
Principatele Romane. In Moldova, ea a devenit MVO, prin actiunea cai-
macamului Vogoride, care a dat curaj reactionarilor moldoveni. AceastS
actiune a Post posibila datorita erorii savirsite In Conventia de la Paris, care
a dat numai Turciei dreptul de a-i numi pe caimacami. In Tara RomSneascS,
reactiunea e ascunsa, partidele trecutului lucrind In Intuneric, In jurul preten-
dentilor Is domnie. Se subbniaza cu bucurie articolul aparut la 28 aprilie,
In Le Constitutionnel.
3710 323(498)
[Comentarii in legatura cu manevrele antiunioniste din
Principate]. BUCIUMUL, I (1857), p. 28: Stiri din Ro-
mania.
Se anunta ca guvernul otoman a trimis la Bucuresti pe baronul agent
provocator al Austriei". El a plecat din Constantinopol, Insotit de printesa
*, avind pasaport american, cu misiunea aparenta de corespondent at zia-
relor din Europa care favorizeaza unirea Principatelor. In realitate, ar fi
avut misiunea secret& de a agita spiritele In Principate, In age fel ca ideea
unirii sa piarda sprijinul binevoitor dat pins atunci de Rusia. Articolul In-
deamna la cumintenie politica.
195
323(498) POLITICA INTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
3711 323 (498)
[Se semnaleaza faptul ca stirile privind primirea comisari-
lor puterilor garante la Iasi sint aflate de publicul din Bucu-
resti prin intermediul jumalelor din Paris sau Bruxelles].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 173: Rdsume des
lettres et des joumaux du pays.
3712 Lionescul, R. 323(498)
Cestiuni de cercetat. BUCIUMUL, I (1857), p. 27-28.
Indeamna poporul sa smulga masca patriotismului de pe fata reactionarilor
din trecut, care acum se prefaceau mai radicali declt toti progresistii".
3713 Russo, N. 323(498)
Catre D. D. deputati chiemati in virtutea art. 24 al tracta-
tului dela Paris a exprima dorintsele popolului Roman.
CONSERVATORUL, II (1857), anexa II, p. 1-24.
Sub forma unui apel catre deputati, autorul critics Tratatul de la Paris
oi sustine ca punctele principale dintre dorintele rominilor garantarea auto-
nomiei, unirea ¢i guvernul constitutional nu se pot °Mine decit prin respec-
tarea vechilor tratate tncheiate Intro Principatele Romine ¢i Poarta otomana.
Apelul este datat: 1857, april 15.
3714 Bosianu, C. 323(498)
[Articol cu privire la cele patru puncte sau dorinte ale
Principatelor]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 9-10.
Demonstreazi ca fiecare dintre cele patru puncte (autonomia, unirea,
printul strain ¢i guvemul respectiv) se ineadra in articolele tratatului din 1856,
Ma a-I depasi. Text roman ¢i francez.
3715 Bosianu, C. 323(498)
[Despre necesitatea proclamarii de catre marile puteri a
unirii si a principiului printului strain, inaintea convocarilor
Divanurilor ad-hoc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 25.
Cere acest lucru, bazindu-se pe dorinta unanima a romanilor 5i pentru ca
aceasta ar grabi organizatiunca definitive a Principatelor" si ar scurta orice
intrigi, ¢i ar vindeca natiunea de aceste friguri In care se afIa astazi". Text
roman ¢i francez.
3716 L[oneseu], R. 323(498)
Domnitorul latin. BUCIUMUL, I (1857), p. 27.
Elogiaza luptele cu turcii duse de domnitorii romani de la Radu Negru
pins la Brincoveanu, pentru a cauta sa demonstreze cs cei de dupa ei nu an
Post la inaltimea for politica. Pledeaza, deci, pentru o dinastie latina pe tronul
viitorului stat roman.
323(498)
3717
[Comentarii la articolul reprodus din Daily News" de
catre Monitorul francez"]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 25:
Parisi, 7 Mai.
E vorba, probabil , de ziarul francez Le Monileur. In acest articol,
se afirma cs cea mai mare parte din comisarii europeni in Principate slut hota-
riti si.E face datoria, dat fiind cs Vogoride ¢i ministrul sat' de interne, Catar-
giu, continua abuzurile in Moldova. Despre [Costin] Catargiu se arati ca e un
slip al partidei hoierilor ruginiti: stapin pe o avere Insemnati ce a adunat
prin mijloace nu prea oneste", se straduieste a-si Implini scopul cu taranii,
prin orice soiu de rele tratari". Se subliniaza atitudinea In favoarea unirii a
Rusiei, prin comisarul ei, Basily.
3718 323 (498)
Jurnalistica streina asupra principatelorh. SECOLULU,
I (1857), nr. 34, p. 3.
Sub acest titlu se publics traducerea unui articol din Wanderer, datata:
Vicna 7 Maiu 1847. La rindul sau, acest articol pare a fi bazat pe o corespondenti
din Kronstirdter Zeitung. Ziarul austriac afirma a din gazetele din Bucuresti
nu se poate deslusi de loc cit de agitati e situatia In Romania: Totul fierbe
acolo si spumega si pare es va rasari pentru Romania un alt 1848. Miscarea
pentru unire merge tot creseind ¢i pentru partida ultra-liberall a devenit o
idee fixa. Se uzeaza toate mijloacele spre a aduce pe popol in cea mai mare
intaritare". Afirma insa ca, prin popor", in Tara Romaneasca trebuie sa se
inteleaga numai nobleta de a doua class ¢i oamenii Bucurestflor". Contests
maturitatea politica a intregului popor roman. Afirma ca, In realitate, partidul
ultra-liberal" va duce tars la Wavle. 1¢i exprima nadejdea ca puterile europene
si mai ales Turcia nu vor Ingadui aceasta.
196
www.dacoromanica.ro
323(498)
3719 323 (498)
[Scurt comentariu al redactiei, fat& de articolul aparut
in Wanderer" cu data de 7 mai]. SECOLULD, I (1857),
nr. 24, p. 3: Cronica strains.
Jurnalele germane ne dau articolul urmator, pe care-I Mani in judecata
dispretul public".
3720 Raletti, D. 323(498)
In unire sta. puterea. OPINIUNE'A, I (1857), p. 27-
28, 32.
In p. 32, articolul are titlul de Unirea. E publicat impreuna cu o note a
redactiei (la p. 27), care arata ca publics articolul, desi fusese scris cu citeva
luni mai in urma ¢i desi ideea unirii an mai are nevoie de argumentare, numai
pentru autoritatea recunoscuta a numelui ce subscrie acest articlu".
3721 323 (498)
[Despre un articol antiunionist aparut in Morning Post"
din 7 mai]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 188: La presse europeenne sur les Principautes.
Se releva uncle contradictii din articolul foil britanice si se dezminte
afirmatia facuta de Morning Post ca doar unii din boieri ar sustine unirea,
care n-ar fi dorita de restul populatiei. Se arata apoi ca partizanii unirii nu
erau partizanii tarismului ¢i ca prin unite Molodova nu va suferi din punct de
vedere politic 5i economic.
3722 Angelescu, E. 323(498)
[Articol despre unirea Principatelor]. SECOLULU, I
(1857), nr. 33, p. 1-2.
Argumenteaza ca, prin unire ¢i Intronarea unui domnitor strain, Princi-
patele Romane vor deveni o tars puternica respectata de vecini. Mai dcparte,
condamna neintelegerile din partidul national si recomanda infratire ¢i buns
intelegere in actiunea comma.
3723 Costiescu, M. 323(498)
[Despre trezirea la viata a natiunii roman si despre do-
rintele ei: unirea si alegerea unui print strain]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 30-21.
Ultima parte a articolului este cenzurata. Text roman 5i francez.
3724 323(498)
[Traducerea unui articol din jurnalul Le Pays", despre
unirea Principatelor]. SECOLULU, I (1857), nr. 37, p. 3:
Jurnale streine asupra Principatelorii.
Mai intii, se arata rolul nefast al marl boierimi In alianta cu clerul superior.
Se subliniaza apoi rolul clasei mijlocii, despre care se afirma ca va fi din ce In ce
mai important. La urma, se vorbeste de clasa taraneasca, aratIndu-se cs e pen-
tru prima data cind capati drepturi politice. Se arata ca taranimea romana
se intereseazi in primul rind de eliberarea sa. In concluzie, se afirma cs reorga-
nizarea pe care o vor propune Divanurile trebuie sa se bazeze pe unirea Princi-
patelor, sub un principe strain sau pamIntean, ¢i pe revizuirea legilor dina-
untru.
3725 Bossueceanu, [G. R.] 323(498)
[Articol cu privire la incercarile adversarilor unirii de a
crea o atmosfera tulbure in jurul alegerilor pentru Divanuri-
le ad-hoc]. SECOLULtJ, I (1857), nr. 34, p. 1-2: Bucu-
resti, 5 Mali'''.
Afirma cs, dace puterile garante vor izbuti sa rezolve Intr-un mod stabil
progresist soarta Moldo-Rominiei, Moldo-Romania va reusi negresit sa dea
pacea Rasaritului". Crede ca aceasta nu se poate rezolva decit prin unirea
Principatelor. Arata cs dusmanii acestei uniri cauta sa o compromita, prin
afirmatia ca viitoarea organizare a terilor va aduce ruins proprietatii".
Argumenteaza c3 lucrul acesta on a posibil, deoarece Divanurile ad-hoc nu
au caderea sa diseute chestiuni interne. Iar dace unii deputati vor pune ches-
tiunea proprietatii, glasul for va fi inabusit: ,,de ce oare ar avea a se tome pro-
prietarii, and majoritatea Divanului e compusa din deputatii Ion?".
3726 Iosafat, arhimandrit 323 (498)
Fratilor preotl. BUCIUMUL, I (1857), p. 9; CONCOR-
DIA, I (1857), p. 101-102.
Face un calduros apel catre preoti, sa an se multumeasca numal a-5i lade-
plat datoria de alegatori si alesi, ci sa lumineze poporul, aratind cit de mare
e raspunderea attt a celui ce voteaza, cit 5i a celui ce va ft ales,
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 323(498)

3727
[Apelul arhimandritului Iosafat, circulara episcopului de
323 (498) -
feritelor puteri]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 66:
Presa streina. despre Principate.
Rimnic in favoarea unirii si scrisoarea de multumire adresata
episcopului de catre comitetul electoral din Craiova]. RO-
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 38-39.
- La Presse d'Orient afirma ca acesti boieri fusesera unionipti la Paris si
la Londra si antiunionipti la Constantinopol.

Documentele se reproduc in-extenso. 3737 323 (498)

[Extrase din protocoalele Tratatului de la Paris referitoare
3728 C.[retzeanu], G. Z. 323(498) la reorganizarea politica. a Principatelor Romane]. CON-
[Nora despre patriotismul clerului roman]. CONCORDIA, CORDIA, I (1857), p. 121-123.
I (1857), p. 101, col. II. 3738 323(498)
Amintepte rolul patriotic pe care il joaca mitropolitul Moldovei si episco- [Se anunta ca a sosit in Bucuresti fostul ministru al in-
pii de Buzau si Rimnic In lupta pentru regenerarea nationals ". structiei publice In Moldova, D. Rallet]. CONCORDIA,
I (1857), p. 126: $tiri din intru.
3729 323(498)
[$tire despre Incurajarile care ar fi fost date unionistilor 3739 323(498)

-
din Principatele Romane de catre o capetenie bisericeasca
din Monarhia austriaca]. G. TRANS., XX (1857), p. 166:
Transsilvania.
[Se anunta din Bucuresti, la 25 iunie, Ca Dimitrie Rallet
a sosit din Moldova, aducind comisiei puterilor garante pro-
testele moldovenilor lezati in drepturile for de alegatori, prin
Stirea e data dupa Wanderer, care nu numeste aceasta capetenie, multu- masurile guvernului lui Vogoride].L'ETOILE DU D. [Bru-
mindu-se sa informeze ca ea )atria un rol de seams in anii 1840-1848. xelles], I (1857), p. 209: Rdsum6 des lettres du pays.
3730 Bossueceanu, [G. R.] 3740 Rallet, D. 323(498)
Ceva despre Divanuri.
p. 1-2.
- 323(498)
SECOLULD, I (1857), nr. 36, Unirea dintre nob. CONCORDIA, I (1857), p. 149.
Arata cum trebuie sa lucreze romanii pentru unire: cu dezinteresare,
-
Arata c.1 Divanurile ad-hoc sint nista adunari oafionale, care dupa ce abnegatle pi iubire de patrie.
vor determina dorinlele politica ale Principatelor cu privire la viitoarea for
-
organizare vor trebui sa se uneasca si aS alcatuiasca unul si acelapi corp. 3741 323(498)
[Se anunta ca arhimandritul Scriban, autorul unei In-
3731 323(498) semnate brosuri asupra Unirei Principatelor", a sosit In Bu-
[Stiri din presa straina asupra situatiei din Principatele curesti]. CONCORDIA, I (1857), p. 142: $tiri din Intru.
Romane si asupra viitorului lor]. ROMANIA [Bucuresti], A venit ca sa supuna comisiei europene oarecare plangeri pi nemultumiri
I (1857), p. 41-42: Presa streina despre Principate. din partea clerului moldovean".
Stirile se comunica dupa Le Journal des Debals,L'Independance Belge si 3742 323 (498)
Le Constitulionnel. Ele trateaza despre atitudinea puterilor europene fata de
ideea uniril Principatelor, despre vizita comisiunii europene la Iasi si despre [Se anunta ca arhimandritul Scriban, unul din cei mai
zvonul inlocuirii lui Costin Catargiu cu Vasile Gbica, la Departamentul din
Nauntru al Moldovei. resti]. -
distinsi patrioti ai Moldovei", se afla de citeva zile in Bucu-
SECOLULO, I (1857), nr. 46, p. 2: $tiri din Intru.
Se subliniazi ca el aduce Oki important° despre stares lucrarilor din
3732 Russo, N. 323(498) Cara sa".
[Fragment dintr-o scrisoare de la 14 mai 1857, referitoare
putatilor Divanurilor ad-hoc].
(1857), anexa III, p. 47-58.
-
la situatia politica a Principatelor Romine si la misiunea de-
CONSERVATORUL, II
3743 Scriban, Neofit
[Epistola adresata episcopului de Arges].
I (1857), nr. 54, p. 2: Preasfintite stapane:
- SECOLULU,
323(498)

Russo cla on lung citat din alegoria lui P. Bernard Animalele malice, com-
parind personajele alegoriei cu oamenii de frunte ai Tarii Romanesti si cu frun-
tasii conducatori ai puterilor garante. Propune ca deputatii in Divanul
ad-hoc sa ceara cu botarire respectarea vechilor capitulatii.
3733 Bosianu, C. 323(498)
- [Articol despre necesitatea si folosul unirii Principatelor].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 49-50.
Autorul cauta sa-i convinga Indeosebi pe adversarii sinceri pi de buna-
credinta ai principiului uniril, de foloasele acestui act.
3734 Macescu, G. 323(498)
Sustine, In numele clerului moldovean, unirea celor doua Principate. -
Epistola a datata: Anul 1857, tulle 3. Textul ei este precedat de un scurt
comentariu eloglos, semnat de Btossueceanu].
3744 323(498)
[Se anunta ca au sosit in Bucuresti mai multi moldoveni,
ca sa prezinte comisarilor europeni plingerile locuitorilor
-
Moldovei pentru arbitrariul si ilegalitatile de care ei sufera"].
CONCORDIA, I (1857), p. 157.
Cu acest prilej s-a dat un mare ospat la gradina Tivoli, unde s-au cIntat
ciutece nationale si s-au rostit cuvIntari pentru unire.

lor din cele doua. Principate]. -

[Articol cu privire la deosebirea de atitudine a caimacami-
OLTULU, I (1857), p. 29:
3745
[Scurte stiri si comentarii cu privire la felul cum s-au
323(498)

Craiova 25 Maiu.
Protesteaza impotriva masurilor de constringere a opiniei publicc pe care
le-a luat caimacamul Moldovei. Arata ca, fiind numiti In aceleasi Imprejurari
si cu aceleapi obligatii, ambii caimacami trebuie sa alba aceeapi atitudine.
3735 323(498)
[ Le Journal des Debats anunta scindarea partidei unio-
-
niste si a celei antiunioniste din Principate intr -o multime de
partide mai mici]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 63:
Presa streina despre Principate.
Din aceasta pricina, sustine foaia franceza, puterile amlnasera convocarea
Divanurilor ad-hoc, pentru a Ian timp ca atmosf era politica sa se Jimpezeasca.
3736 323(498)
[La Presse d'Orient" condamna activitatea politica a
unor boieri romani In strainatate, care dusesera o politica
plina de duplicitate, numai pentru a-si asigura protectia di-
Principate]. -
pregatit si efectuat alegerile pentru Divanurile ad-hoc in
G. TRANS., XX (1857), p. 175: Cronica
straina, 175: Teara Romaneasca si Moldavia, 187: Cronica
straina, 195, 208 si 219: Teara Roma.neasca. si Moldavia, 235
si 238-239: Cronica straina, 240: Teara Romaneasca. si
Moldavia, 242-244: Cronica straina, 246-247: Austria,
247: Cronica straina, 247-248: Teara Romaneasca si Molda-
via, 250: Austria, 251-252: Teara Roma.neasca si Moldavia,
255 si 258: Cronica straina, 259-260: Teara Romaneasca,
si Moldavia, 284 si 314: Cronica straina, 318: Teara Romaneas-
ca si Moldavia.
3746 Chinezu, E. 323(498)
[Articol cu privire la felul cel mai nimerit In care ar trebui
-
O. se comporte patriotii romani, In Imprejurarile politice
din 1857]. OLTULD, I (1857), p. 35-36 [neterminat].
Noteara sfaturi politic; Sub forug de aalonse ,Si reguli politice.

197
www.dacoromanica.ro
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3747 323(498)
[Corespondent& de la Bucuresti, din 2 iunie, despre mai
multe chestiuni politice din Principate]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 198-199: Nouvelles des Princi-
pautes.
Se protesteaza Impotriva neautorizSrii intrSrii In tars a fratilor Golesti
(Niculae gi Stefan), a lui Dimitrie Bratianu si a lui C. A. Rosetti, care se gSseau
la Rusciuc. Se aratS a se IncepuserS lucrSrile comisiunii puterilor garante
la Bucuresti. Se mai aratS ca Thouvenel, indemnat de Talleyrand, ar fi
cerut demiterea lui Vogoride. Se dau amSnunte cu privire la pozitia antiuni-
onistA adoptatS de Bulwer, la instigatia lui Colquhoun. Se observS ca boie-
rimea dAdea serbari In cinstea comisarilor puterilor garante; se anunta cS
Imparatul Austriei decorase mai multi marl boieri si intro acestia pe Emanoil
BSleanu, I. Oteteleseanu Scarlat Ghica si Dimitrie Ghica. Se critics ati-
tudinea antiunionistS a acestuia din urmS, care publicase o autobiografie
intitulatS Quelques pages de ma vie.
3748 Vernescu, G. D. 323(498)
[Articol in care face apel la patriotismul romanilor si le
cere sa nu inceteze lupta pentru realizarea idealurilor natio-
nale]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 61-62.
Apelul este adresat cu prilejul observSrii de catre autor a unui moment
de delAsare In politica Principatelor Romine.
3749 Ubicini, A. 323(498)
Les futures assembldes en Moldo-Valachie. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 186-187 si 208: La presse
europeenne sur les Principautes.
Sub acest titlu, se reproduc din foaia Le Pays extrase dintr-un articol al
lui Ubicini, In care acesta facea observatii cu privire la clasele sociale din care
urmau sS se aleagS deputatii Divanurilor ad-hoc din Principate gi Ia repartitia
mandatelor Intre aceste clase. Ubicini subliniazS prcponderenta marii boierimi.
3750 Ubicini, A. 323(498)
Fiitoarele adunari in Moldo-Romania. ROMANIA [Bu-
curesti], I (1857), p. 74-76: Presa streina. despre Princi-
pate.
Sub acest titlu, se publics traducerea unor fragmente extrase din seria
de articole cu acest subiect, publicate de Ubicini in ziarul parizian Le Pays.
Ubicini comenteaza stirea cA alegerile pentru Divanul ad-hoc ar fi Post aminate,
aratind cA aceastS imprejurare a rezultat din faptul cS firmanul prin care
Poarta stabilea categoriile de cetateni ce aveau dreptul sa participe la alegeri
nu era bazat pe o cunoastere serioasS a claselor sociale din Principatele
Romine. Extrasul e precedat de o scurtS introducere a redactiei ziarului
Romania, In care se aratS provenienta acestui extras si tema generals a seriei
de articole semnate de Ubicini, in aceastS chestiune, In Le Pays.
3751 323(498)
Qu'est-ce que la caimacamie dans les Principautes?
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 194-195.
Se aratA cA, prin numirea caimacamilor, fSrS a tine seama de stipulatiile
Regulamentului Organic In cazul vacantei de tron, Poarta cAlcase Tratatul
de la Paris. Se observS ca, pentru respectarea acestui tratat, ar fi trebuit sa
se numeascA o caimacamie de trci.
3752 323 (498)
Le mot de la situation. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 197: Nouvelles des Principautes.
Sub acest titlu, se publics extrase din Regulamentul Organic, din care
reiese cA Poarta savirsise un abuz numind cite un singur caimacam in fiecare
principat. Se publica, de asemenea, alto extrase, care dovedesc abuzurile savIr-
site de accsti caimacami fats de prevederile Regulamentului, prin exercitarea
unor atributii rezervate doar domnitorilor.
3753 Paysan du Danube 323(498)
[Scrisoare deschisa, adresat& baronului de Richthofen,
comisarul Prusiei In Principate, In chestiunea unirii Princi-
patelor si a manastirilor inchinate]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 195-196: Lettres moldo-valaques.
Autorul pledeaza cauza unirii, aritindu-i avantajele, apoi sustine seculari-
zarea averii mSnAstirilor Inchinate. Cere sprijinul Prusiei.
198
www.dacoromanica.ro
323(498)
3754 Quinet, Edgar 323(498)
[Fragmente din scrierea Les Roumains"]. L'ETOI-
LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 203-204.
Se reproduc capitolele XI, Autonomie a souverainete, §i XIV Organisation
politique, precum gi anurnite pasaje referitoare la problema unirii Principa-
telor Romine.
3755 323 (498)
[Corespondent& din Iasi, datata 12/24 iunie, cu privire la
ultimele manevre antiunioniste]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 213-214: Moldavie.
Se aratS ca Dimitrie Ghica, nepotul caimacamului, let al edilitatii in Bucu-
resti, antiunionist declarat, prin brosura sa Quelques pages de ma vie a folosit
sSrbStoarea traditionala a Mosilor pentru o diversiune antiunionistS. In
ajunul serbSrii, maiorul Papazoglu publicase In ziarul semioficial A nun/Storni
Romdn un articol in care dezvolta teoria cA bilciul Mosilor li -ar avea originea
In comemorarea bStSliei In care Matei Basarab Invinsese pe moldoveni, In
1633. In plus, elogiase In mod semnificativ grija lui D. Ghica pentru organi-
zarea serb8rii l propusese sS se ridice in acel loc un monument comemoratival
victories din 1633. La rindul sau G. Asachi reprodusese articolul lui Papazoglu
in Gaseta de Moldavia §i ti adaugase o nota, In care cerea ca 1i moldovenii sa
ridice un monument amintind Infringerea lui Radu cel Frumos In 1474, de
cStre Stefan cel Mare. In text, se reproduc articolul lui Papazoglu si nota
lui G. Asachi.
3756 Russo, N. 323 (498)
Unitate. CONSERVATORUL, II (1857), anexa
p. 1-46.
Autorul afirmS cA unirea romanilor nu se poate face decit pe baza vechilor
tratate cu Poarta otomanS gi urmind o politica de strinsS prietenie cu Turcia.
3757 323 (498)
Opinion du dernier regnant de Moldavie sur l'union des
Principautes. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 280.
Elogiindu-se personalitatea lui Grigorie Ghica, se publics scrisoarea pe
care fostul domnitor o adresase lui Dimitrie Rallet, la 21 iunie, scrisoare In
care el se arStase partizan hotarit al unirii Principatelor, sub un print ereditar
strain, 1i adversar al politicii abuzive a Portii in Tarile Romine.
3758 Vernescu, G. D. 323(498)
Dispute si neintelegeri intr-o tar& departata si prea pa-
tina cunoscuta. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 74:
Varietati.
Autorul prezinta situatia din Principate Intr-o forma ocolita. El amintes-
te In linii maxi istoria romanilor, apoi critics neintelegerile existente Intre con -
ducStorii Principatelor gi face un apel Ia unire si Intelegere.
323 (498)
3759
[Polemic& intre Jurnalul de Frankfurt" Frankfurter
Journal" si L'Independance Belge", in chestiunea Prin-
cipatelor Romane]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 70: Presa strain& despre Principate.
Se traduce un articol apSrut In L'Inddpendance Beige, In care se combat
o serie de asertiuni ale foil din Frankfurt, cu privire la starea de dezordine care
ar exista In Principate si la pregStirea alegerilor din Moldova.
3760 323 (498)
[ La Presse d'Orient semnaleaza si combate insinuarile
presei austriece la adresa Principatelor Romine]. ROMA-
NIA [Bucuresti], I (1857), p. 86-87: Presa strein& despre
Principate.
Se redau, pe baza celor publicate de foals La Presse d'Orient, fragmente
din organele de press austriece, In care se insinueazS existenta unei situatii de
dezordine in Principate Ii se propune o interventie militara otomanS.
3761 Ioranu, [Grig.] 323(498)
[Raspuns insinuarilor raspindite prin unele ziare straine,
ca. in Principatele Romine s-ar fi creat o atmosfera revolu-
tionara, prin adunarile politice ale partidei nationale].
CONCORDIA, I (1857), p. 145-146.
AratS cA adunSrile acestea se Mused, la lumina zilei, cit timp ele fuseserS
pennise. Acum, and orice fel de adunSri publice sint interzise, trebuie sa se
spunA prin press adevSrul. Acest adevar este ca daca Intr- adevAr exists
lucrari Intunecoase gi primejdioase", care mineazS Cara apoi acestea slut
manevrele antiunionistilor.
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3762 323(498)
[Corespondent& din Bucuresti trimisa foii Kronstddter
Zeitung", in chestiunea nazuintelor rom&nilor catre unire
si In aceea a iritarii opiniei publice romanesti impotriva
presei germane, din pricina zvonurilor mincinoase raspin-
dite de aceasta]. - G. TRANS., XX (1857), p. 199: Teara
Romfineasca si Moldavia; TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 211-212: Principatele dela Dunare.
3763 323(498)
[Traducerea unei corespondente antiunioniste, adresatd
din Bucuresti foii Allgemeine Zeitung"]. - G. TRANS.,
XX (1857), p. 207-208: Teara Romaneasca si Moldavia.
In aceasta corespondents, se afirma ca paturile ridicate ale Tarilor Ro-
mane se opuneau unirii si ca, pentru unionisti, unirea Principatelor nu ar fi
decit prima etapa, in vederea realizarii planului for de a intemeia un mare im-
periu dunarean.
3764 323(498)
[Corespondents din Bucuresti, publicatd. de Le Courirer de
Paris", tratind despre ultimele evenimente politice din Tara
Romaneasca]. - L'ETOILE DU D. [Bruxellles], I (1857),
p. 221: Valachie.
In aceasta corespondenta se comenteaza, pe scurt, instructiunile guver-
nului muntean ctt privire la alegerile pentru Divanul ad-hoc. Se arata ca anti-
unioni$tii erau consternati ca se incepuse a se discuta cu vigoare problema
printului strain. Se anunta ca Bulwer tsi schimbase atitudinea, Nora a mai
cauta sa fats pe stapinul: faptul e pus in legatura cu nicte urziri ale Austriei,
Turcici si Angliei.
3765 323(498)
Stiri politice din Principatele Romdne]. - L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 225: Résumé des lettres du pays.
Se anunta ca reprezentantul Austriei luase presedintia comisiei europene
de la Bucuresti si ca hotaririle guvernului muntean in legatura cu efectuarea
alegerilor produseserS o Mina impresie. Se arata, de asemenea, ca se luasera
masuri de catre comisia puterilor garante de la Bucuresti ca si in Moldova sa
se modifice listele electorate.
3766 Bosianu, C. 323(498)
[Despre interesul tuturor claselor romdmesti de a con-
lucra la unirea Principatelor, sub un principe strdin]. -
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 89.
Autorul subliniaza, de asemenea, ca un stat romanesc nu poate face
umbra" altor puteri. - Text roman si francez.
3767 Saint-Marc Girardin 323(498)
[Comentarii in legAturd cu viitoarea alegere a domnitorilor
din Principatele Romane]. - SECOLULU, I (1857) nr. 50, p.
3-4: Presa streina despre Principatele Dunarene.
Se traduce o parte dintr-un articol al scriitorului francez scris cu prilejul
aparitiei cartii lui Virgile Doze Un mots en Moldable, in care se sutinea candi-
datura caimacamului Vogoride. Girardin argumenteaza ca un strain, necu-
noscind situatia interna a Principatelor Romane, n-are dreptul sa se pronunte
asupra candidalilor la domnie.
3768 Valliant, I. A. 323(498)
Appel aux antiunionistes. - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 224.
Autorul adreseaza un apel separatistilor din Principate, demonstrindu-le
gresita pozitie pe care o adoptasera si indemnindu -i sa-si rectifice atitudinea.
Redactia face o prezentare elogioasa a lui Vaillant, dind si uncle informalii
biografice.
3769 Vaillant, I. A. 323 (498)
Apelii la antiunionisti. - ROMANIA. [Bucuresti], I instrumentul despotismului, intemeindu-si viitorul numai pe sprijinul vreuneia
(1857), p. 130-131.
Versiunea romaneasca a articolului publicat in L'Etoile du Danube.
3770 Cernatescu, P. J. 323(498)
[Articol de indemn catre romani, ca sa se ridice cu totii
la inaltimea momentului politic]. - CONCORDIA, I (1857),
p. 161: Bucuresti 8 Iulie.
Incheie: Acum Romanii au sa probeze Baca natiunea romana este o
junb rnintoasa si nu copild rasfatata, care 00 si One In nestire, on o batrina
inrautatita, putreda de stricachme si care are nevoi de inormint".
14 - Bibliografia analitica - c. 3102
www.dacoromanica.ro
323 (498)
3771 Bossueceanu, [G. R.] 323(498)
Apelil la classe. - SECOLULU, I (1857), nr. 51, p. 1-2.
Dupa ce infatiseaza rolul pe care I-au jucat In trecut gi cel pe care trebuie
s3-1 joace astazi cele trei clase: boierii, burghezia si taranimea, autorul face un
apel la unire, pentru regenerarea larii.
3772 Ioranu, [Grig.] 323(498)
[Analiza situatiei politice in preajma alegerilor pentru
Divanurile ad-hoc]. - CONCORDIA, I (1857), p. 168-169:
Bucuresti, 16 Iulie.
Considers ca In lupta se afla numai doui partide importante: partidul
national sau al progresului, care voieste Unirea, adeca puterea nationals ",
si partidul cel vechiu sau al conservatorilor, carii voiesc despartirea". Prin
dispozitiile firmanului, este favorizat partidul conservatorilor, frith de toate
fiindca nu se acorda drept de vot celor !titre 25 si 30 de ani, care dupa Regula-
mentul Organic aveau acest drept. Acestia slot insa tocmai oamenii care spri-
jina partidul progresului, Hind cei mai putin legati de trecut, fats de marii
boieri care formau partidul retrograd. Cu toate acestea, Ioranu nu e de Otero
ca o victorie a partidului unirii nu ar fi de loc exclusa. Tinerii cetateni pot influ-
enta alegerile In mod hotaritor, printr-o propaganda curajoasa In familia
tor, In cercul prietenilor, pe strada tor, In mahalaua for etc.
3773 323 (498)
Principatele dunarene, trecutul si viitorul tor. - TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 249-250, 253, 257, 261-262,
265, 269-270, 273, 293, 297, 301-302.
Articolul cuprinde indicatii asupra istoriei politice, sociale si economice a
Tarilor Romane, insistindu-se mai ales asupra epocii contemporane si asupra
perspectivelor de viitor ale acestor taxi. - E tradus dup. None Garda de Prusia
[Neue Preussische Zeitung].
3774 323(498)
Caracteristica unionistilor. - TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 255-256: Principatele de la Dunare.
Traducerea unui articol din Oesterreichische Zeitung, In care se adopts
un punct de vedere ostil unionistilor si ideii unirii Principatelor. Se datt infor-
matii privind viola politica a Tarilor Romane.
3775 Russo, N. 323(498)
IV, p. 1 XL. -
Appel la unire. - CONSERVATORUL, II (1857),anexa
Pornind de la analiza stirilor publicate In Steaua Dundriti si In alte ziare,
cu privire la mersul Conferintei de la Paris, autorul arata ca toate sperantele
puse de poporul roman in ajutorul marilor puteri au fost tnselate si deci unirea
nu se poate face decit respecttnd vechile tratate cu Poarta otomana.
3776 323(498)
[Stire despre sosirea lui G. Sion in Bucuresti]. - SECO-
LULU, I (1857), nr. 59, p. 3, col. I.
3777 Rosetti, C. A. 323(498)
[Comentariu In legatura cu anularea alegerilor pentru
Divanul ad-hoc din Moldova si pregatirea celor din Tara
Romaneasca]. - ROMANUL, I (1857), nr. 4, p. 1, col. 1:
Bucuresti 19/31 August.
3778 Le paysan du Danube 323(498)
Du souverain futur des Principautes. - L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 231-232: Lettres moldo-vala-
ques.
Scrisoare deschisa, adresata membrilor comisiei europene din Bucuresti.
Infatiseaza pe larg cum vad rominii in acel moment problems Intronarii unui
print strain: Ei Mut nevoiti sa apeleze la aceasta solutie, fiindca, printre fami-
liile din Principate cu pretentii la domnie, nu exists una care sa nu se fi facut
din marile puteri vecine. Domnitor strain" Inseamna cineva care sa nu alba
nici o legatura cu aceste marl puteri din vecinatate. Nu trebuie sa fie un rege;
titlul e prea pretentios si intretinerea curtii lui va costa prea mult. Nu trebuie
sa fie tin geniu, ci un om de bun-simt.
3779 323(498)
[Stiri si comentarii cu privire la evolutia situatiei politice
din Principate, de la casarea primelor alegeri pentru Diva-
nurile ad-hoc pins la intrunirea Divanurilor]. - G. TRANS.,
XX (1857), p. 259-260: Teara_Romaneasca si Moldavia,
199
 323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 323(498)

289: Cronica straina, 294: Austria, 314: Cronica straina, 318 3788 323 (498)
si 323: Teara Romaneasca. si Moldavia. [Le Siècle" se alatura punctului de vedere exprimat de
3780 323(498) Le Constitutionnel" si sustine ca alegerile din Moldova
reprezinta o mare victorie unionists] ROMANIA [Bucu-
[Scrisoare deschisa, adresat5. lui John Bull", in care se resti], I (1857), p. 146: Presa streina despre Principate.
combate zvonul ca romanii ar vrea sa reinfiinteze Dada si se Gazeta franceza Isi exprima credinta cd hotdririle Divanurilor ad-hoc vor
pledeaza pentru unirea Principatelor sub un print strain si fi aprobate de comisia puterilor europene de la Bucuresti si de viitorul congres.
pentru revizuirea legilor rominesti de catre o adunare
reprezentind toate clasele societatii]. L'ETOILE DU D. C.[ostiescu], M.
3789 323(498)
[Bruxelles], I (1857), p. 255-256 [gresit 256-256]: Lettres [Revista politica]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
moldo-valaques. p. 149.
3781 Rosetti, C. A. 323(498) Diferite stiri externe, lntre care si aceea cd presa strSint prevedea vic-
[Observatii despre atitudinea ziarelor strain fats de toria punctului de vedere unionist, in alegerile din Principatele RomSne.
noile alegeri din Moldova si despre motivul care-1 facea sa Costiescu noteazd ca deputatii oraselor din Tara Romaneascd an fost numai
nu poata discuta evenimentele din tara vecina]. ROMA- dintre unionisti.
NUL, I (1857), nr. 6, p. 1, col. IIIII: Bucuresti 26 August,
7 Septemvrie. Bosianu, C.
3790 323 (498)
Aratd ca sunt chestii despre care un altar [jurnalist] este dator dupe noi, [Articol In care aduce argumente pentru necesitatea de a
sau a le desbate to toata Intregimea for sau a tAcea". nu se discuta chestiuni sociale in Divanurile ad-hoc, spre a
nu se Impiedica realizarea programului national]. ROMA-
3782 323(498) NIA [Bucuresti], I (1857,) p. 153.
Voeux des Moldo-Valaques. L'ETOILE DU D. Text roman si francez, In parte cenzurat.
[Bruxelles], I (1857), p. 269-270 [gresit: 272].
Sub acest titlu, se reproduc programul electoral publicat de partidul 3791 Pali, Ioanti I. 323(498)
unionist din Tara Romaneasca, in 3/15 august 1857, si eel publicat de comi- Ochiulu providentiala. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
tetul electoral at unirii pentru orasul si districtul In 10/22 martie 1857. p. 156.
Consideratii moral-religioase in legatura cu situatia politica prezentd,
3783 Brailoiu, C. 323(498) exprimindu-se un punct de vedere unionist. 0 parte din articol este cen7u-
[Scrisoare catre redactorul gazetei Romanul", prin rata.
care-i multumeste pentru atitudinea sa de toleranta politica
si in care se declara adept al celor patru dorinte ale partidei 3792 Rosetti, C. A. 323(498)
nationale]. ROMANUL, I (1857), nr. 9, p. 2-3: Bucuresti [Despre zvonul unui apropiat congres european si despre
29 August 1857. aplanarea tensiunii franco-austriece in chestiunea Princi-
Brailoiu cere Rom4nului sa continue sd lupte pentru unirea tarilor prin patelor Romane]. ROMANUL, I (1857), nr. 18, p. 1,
unirea individelor". col. II-III: Bucuresti, 6/18 Octomvrie.
Redd zvonul lansat de Koelnische Zeitung §i se aratd. ingrijorat de pers-
3784 Rosetti, C. A. 323(498) pectivele Intelegerii dintre Franta si Austria, in chestiunea Principatelor. Cere
Catre clasa India a privilegiatilor. ROMANUL, I deputatilor din Divanurile ad-hoc sit des dovadd de adevarat patriotism,
(1857), nr. 9, p. 1-2. terminindu-si cit mai repede lucrArile.
C. A. Rosetti invitA clasa boierilor sa declare categoric data este sau nu
pentru unirea Principatelor. Cere acestei clase sd fie aldturi de celelalte, in 3793 323(498)
lupta pentru unite, dindu-i ca exemplu aristocratia englezd. [Traducerea unui articol din Jurnalul de Frankfort"
Frankfurter Journal" cu privire la alegerile din Princi-
3785 Brailoiu, C. 323(498) patele Romine]. SECOLULU, I (1857), nr. 73, p. 3:
[Scrisoare care redactia ziarului, precizind atitudinea Jurnalismulti strein asupra Principatelor.
clasei Intlia a boierilor" fat& de problema unirii si a alegeri- Corespondentul de la care emana" acel articol afirma ca, in Tara Roma-
lor pentru Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 11, neascd, autoritAtile au terorizat pe cetateni (dind ca exemplu pe cirmuitorul
p. 2-3: Bucuresti, la 7 Septemvrie 1857. districtului Craiova si pe popa Sapcd); In Moldova, autoritAtile s-au tras in
Criticd si respinge epitetul de privilegiati" dat marilor boieri de catre corturile for ", astfel cA dinaintea acestei anarhii desdvirsite, tolerate si incu-
C. A. Rosetti, intr-un articol din n-rul 9 al ziarului. Afirrna ea, Inca din 1834 ragiate", tdrimul a ramas fiber pentrupartizanii unirii si ei an reusit. In notita
prin declaratiile facute lui Bois Le-Comte , boierii se pronuntaserd care precedd traducerea, Secolula comenteazA ironic silintele zadarnice pe care
pentru unire sub un principe stain. Informeazd ca ei tinuserd adunlri prega- e Wean unele ziare strAine ca ss prezinte exprimarea fibers a vointei poporu-
titoare pentru alegeri, dar nu gasiserd necesar sd se organizeze intr-un partid. lui roman drept un act de anarhie.

3786 Rosetti, C. A. 323 (498) 3794 Alloury 323(498)

Domnului Constantin Brailoiu. ROMANUL, I (1857),
nr. 11, p. 3-4.
Raspunzind scrisorii lui C. Brailoiu din acelasi numar, C. A. R. argumen-
teazA cd alit pe temeiul Regulamentului Organic, cit si prin dispozitiile
dup.& care urmau a se face alegerile pentru Divanul ad-hoc boierii an Inca
anumite privilegii, lap de restul populatiei. Discutd apoi chestiunea neameste-
cului boierilor In partida nationals si in lupta pentru realizarea dorinlelor
romanilor, precum si problema candidalilor pentru Divanul ad-hoc. Incheie
fAcind apel la infratire.
3787 323 (498)
[Schimb de scrisori deschise intre C. Brailoiu si C. A.
Rosetti]. ROMANUL, I (1857), nr. 15, p. 2-3.
Brailoiu dezbate, in scrisoarea sa, chestiunea mandatului imperativ dat
unora dintre deputatii Divanului ad-hoc. El critics aceasta restringere a liber-
tAtii de actiune a mandatarilor. Rosetti 1i rAspunde, trecind in revista scriso-
rile deschise anterioare, pe care le schimbaser3. Apoi ti cere lui Brailoiu sd pre-
cizeze pozitia lui si a boierilor. In Incheiere, C. A. Rosetti discuts si el chestiu-
nea mandatului imperativ.
I [Articol publicat in Le Journal des Ddbats" in legiitura
cu rezultatul alegerilor din Principatele Romane]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 75, p. 2-3: Presa streina asupra Prin-
cipatelor.
Traducere. Alloury aratA cd alegerile s-au terminat prin victoria parti-
delor unirii, din sinul carora s-a ales majoritatea deputatilor. In consecintA
potrivit dorintei exprimate de poporul roman Congresul de la Paris
va trebui sa aprobe unirea completA a celor cloud principate. Traducerea
e precedata de un scurt comentariu at redactiei, subliniind importanta artico-
lului.
3795 Alloury 323(498)
[Fragment dintr-un articol publicat in Le Journal des
Debats" referitor la rezultatul alegerilor pentru Divanurile
ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 271:
La presse europdenne sur les Principautes.
Ti exprima convingerea ca Congresul de la Paris care va fi sesi7at
in curind va intelege proiectul de unire asa cum 1 -au inteles alegdtorii ro-
mani si cd se va pronunta pentru unirea deplind a Principatelor Romani-,

200
www.dacoromanica.ro
323(498) POLITICA. INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3796 Plee, Leon 323(498)
[Articol publicat in Le Siecle" cu privire la rezultatul
alegerilor din Principatele Romane]. - ANUN1'. R., IV
(1857), nr. 72, p. 1-2: Jurnalistica streina. despre Princi-
pate ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 169-170: Ale-
gerile roman.
Flee elogiaza vigoarea politica de care dadusera dovada Principatele
Romane, prin ultimele alegeri. Cere ca Franta sa sprijine Intemeierea Romaniei
ca stat unitar.
3797 Flee, Leon 323 (498)
[Fragmente din doua articole publicate in Le Siècle"
in chestiunea unirii Principatelor Romane]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 271-272: La presse europeenne
sur les Principautes.
Plee saluta solidaritatea dovedita de romani in alegerile pentru Divanurile
ad-hoc gi subliniaza ca poporul roman dorea o unire completa, contrar insinu-
Arilor austriece. De asemenea, el opineaza ca adunarile trebuiau sa discute
in primul rind chestiunea unirii gi apoi problemele organizarii administrative.
3798 323 (498)
Jurnalele straine despre alegerile in Principate. - G.
TRANS., XX (1857), p. 323: Teara Romineasca si Moldavia.
Se dau informatii asupra rezultatelor alegerilor pentru Divanurile ad-hoc,
traduclndu-se fragmente dintr-un articol at Garetei din Temis6ra [Temeswarer
Zeitung] In care se comenteaza aceste rezultate.
3799 Plee, Leon 323 (498)
Programulil moldo-roman. - ROMANIA [Bucuresti], I
(1857), p. 174-175.
Traducere. - Flee discuta cele patru puncte ale programului partidei
nationale.
3800 323 (498)
[$tiri si scurte comentarii cu privire la atitudinea pute-
rilor europene fata de Principatele Romane, de la intrunirea
Divanurilor ad-hoc pina la incheierea activitatii lor]. - G.
TRANS., XX (1857), p. 326, 330 si 339: Cronica straina,
342: Divanulii Moldovei, 347, 350, 355 si 363: Tier'a ro-
mandsca si Moldavi'a, 367 si 370: Cronica straina, 375:
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 378: Cronica straina, 378:
Tier'a romaneasca si Moldavi'a, 383: Cronica straina, Tier'a
romandsca si Moldavi'a, 387: Cronica straina, 391-392:
Tier'a romandsca si Moldavi'a, 395: Cronica straina, 395-
396 si 399: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 403-404 si 406:
Cronica straina, 407: Teara Romaneasca si Moldavia ; XXI
(1858), p. 2: Cronica straina, 6: Austria, 6 si 10: Cronica
straina, 15: Teara Romaneasca si Moldavia.
3801 323 (498)
[$tiri si comentarii cu privire la activitatea Divanurilor
ad-hoc]. - G. TRANS., XX (1857), p. 319 si 323: Teara
Romaneasca si Moldavia, 326: Transilvania, 330: Cronica
straina, 331: Teara Romineasca si Moldavia, 334: Despre
Principatele Romanesti, 342: Divanulil Moldovei, 343: Teara
Romaneasca si Moldavia, 347: Cronica straina, 347: Teara
Romaneasca si Moldavia, 350: Cronica straina, 350-351:
Teara Romaneasca. si Moldavia, 355: Cronica straina, 359:
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 363: Tier'a romanesca si
Moldavi'a, 367 si 370: Cronica straina, 375 si 378-379:
Tier'a romandsca si Moldavi'a, 383: Cronica straina, 383:
Tier'a romandsca si Moldavi'a, 387: Cronica straina, 391-392:
Tier'a romandsca si Moldavi'a, 395: Cronica straina, 395-396
si 399: Tier'a romandsca si Moldavi'a, 403-404: Cronica
straina, 407: Teara Romaneasca. si Moldavia.
3802 323 (498)
[Scurte stiri si comentarii cu privire la activitatea Diva.
nurilor ad-hoc in Principate]. - TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 11, 19, 27-28 si 30-31, 39: Intimplari de zi, 41-42:
Transilvania, 42- si 47: Intimplari de zi, 60: Turcia, 62-63
si 143: Intimplari de zi, 179: Principatele dela Dunare, 179:
Turcia, 231 si 235: Principatele dela Dunare, 238: Transil-
vania, 238: Imtamplari de zi, 239: Principatele dela Dunare,
242: Intamplari de zi, 243: Anglia, 251: Transilvania, 261:
Depesa telegrafica, 263: Francia, 263: Turcia, 263-264:
www.dacoromanica.ro
323(498)
Principatele dela Dunare, 266: Francia, 272: Principatele
dela Dunare, 275: Francia, 275: Principatele dela Dunare,
279: Francia, 299: Principatele dela Dunare, 310: Francia,
311: Principatele dela Dunare, 314: Transilvania, 323-324,
326-327: Principatele dela Dunare, 333-334: Transilvania,
334 si 338: Francia, 343: Principatele dela Dunare, 361-362:
Transilvania, 362-363 si 368: Principatele dela Dunare,
370: Turcia, 370-371, 379, 380 si 387: Principatele dela
Dunare, 390: Turcia, 391: Prusia, 391: Principatele dela
Dunare, 394: Franta, 394: Turcia, 399: Principatele dela
Dunare, 402: Transilvania, 405: Depese telegraf ice, 406:
Principatele dela Dunare.
3803 C. [ostiescu], M. 323 (498)
[Revista politica]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
157.
$tiri externe, redate sub forma de articol, precum xi xtirea privind data
primelor xedinte ale Divanurilor ad-hoc.
3804 323 (498)
Les Divans Ad-hoc. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 281.
$tiri de la Iasi xi Bucure5ti, din 5 xi 12 octombrie, despre luerarile Diva-
nurilor ad-hoc.
323 (498)
169.
3805 C. [ostiescu] , M.
[Revista politica]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
Articol in care comunica diferite gtiri externe, precum gi altele privind
inceperea activitatii Divanurilor ad-hoc gi alegerea birourilor for de conducere.
Anuntl numele membrilor alexi ai acestor birouri. PAO din articol slot cenzu-
rate.
3806 Focsaneanu, T. I. 323 (498)
Meditatiunl asupra Romaniel. - ROMANUL, I (1857),
nr. 18, p. 3-4.
Sustine ca ideea de progres va invinge xi In Romania xi-xi manifests cre-
dinta intr-un viitor luminos al acesteia.
3807 323 (498)
[Telegrama trimisa din Iasi de Constantin Hurmuzachi,
catre Gheorghe Magheru, prin care ii anunta ca s-a adoptat
cu unanimitate unirea, alegerea unui print strain ereditar
si - SECOLULU, I (1857), nr. 77, p. 1: $tiri
din intru,
3808 Bossueceanu [G. R.] 323 (498)
[Articol prin care saluta cu bucurie aprobarea celor patru
puncte sustinute de partidul national, in Divanurile ad-hoc]. -
SECOLULD, I (1857), nr. 77, p. 1.
3809 Rosati, C. A. 323 (498)
[Comentariu la sedintele din 7/19 si 9/21 oct. 1857, in
care Divanurile ad-hoc din Iasi si Bucuresti au votat pe rind
cele 4 puncte din programul partidei nationale]. - ROMA-
NUL, I (1857), nr. 19, p. 1: Bucuresti, 11/22 Octomvrie.
Afirma ca aceste zile vor rarninea pentru viitoarele generatii inscrise
cu litere aurite in calindarul istoriei". Elogiaza mai cu seams feint In care a
decurs xedinta din 9/21 oct. a Divanului din Bucuregti. Subliniind talentul
oratorio dovedit atunci de Grigorie Ioranu, arata ca el semnase, cu pseudo-
nimul Micxunescu, in ziarul Rotneinui.
Bossueceanu, [G. R.] 323 (498)
3810
[Despre rolul Divanurilor ad-hoc]. - SECOLULU, I (1857),
nr. 79, p. 1: Bucuresti, 16 Octombrie.
Aran ca rolul Divanurilor ad-hoc este de a se ocupa de dorintele politice
ale tarii, on gi de reformele interne, sociale, de care se vor Ingriji viitoarele
adunari legislative.
323 (498)
3811 Renee, Amedee
[Articol publicat in Le Constitutionnel", cu privire la
importanta exprimarii vointei de unire a Principatelor Ro-
utine, de catre Divanurile ad-hoc]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 288: Le presse europenne sur les
Principautes.
Subliniaza el votul Adunarilor din Moldova gi Muntenia va avea o mare im-
portanta asupra lucrarilor conferintei europene. Arata totuxi cs Divanurile
ad-hoc nu aveau decit un rol consultativ, xi nu unul constituant gi legislativ.
201
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3812 323 (498)
[Despre polemica dintre Le Constitutionnel" si Jur-
nalul de Frankfurt" Frankfurter Journal" In privinta
activitatii Divanurilor ad-hoc din Principate]. ROMANUL,
I (1857), nr. 22, p. 1, col. II: Bucuresti, 20 Octomvrie, 1
Noemvrie.
Foaia din Frankfurt sustine ca Divanurile ad-hoc sint republicane'
democrate, sotialiste sl comuniste chiar". Foaia din Paris luase apararea adu-
narilor romanesti, laudind activitatea for si cumpatarea poporului roman.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
3813 Cretzeanu, G. Z. 323 (498)
[Articol in care combate acele gazete care cereau anula-
rea alegerilor din Principatele Romane]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 177-178.
Demonstreaza ea alegerile nu fusesera influentate" $i ca Adunarile nu
erau compuse din revolutionari", ci din oameni care voiau sa inlocuiasca
sistemul domniei elective printr-o domnie ereditara.
3814 323 (498)
[Traducerea unui articol din Le Journal des Debats",
in care se combat afirmatiile dusmanoase facute de Oester-
reichische Zeitung" privind rezultatul alegerilor si compozi-
tia Divanurilor ad-hoc din Principate]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 182-183: Presa streina despre Principate.
Articolul este in mare parte cenzurat. In el se dezminte, indeosebi, afir-
matia din surse austriece ca misrarea unionista romans ar fi o mi$care revo-
lutionara.
3815 323 (498)
[Traducerea unui articol aparut In nr. 26 al gazetei Daily
News", in care se saluta victoria unionistilor in Principatele
Romane si se cere puterilor garante sa respecte dorinta de
unire a romanilor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 287-288: La presse europeenne sur les Principautes.
Se arata ca unanimitatea aproape absoluta a deputatilor din Divanurile
ad-hoc se declarase pentru unire. Se combate afirmatia Portii ca unioni$tii
$i-ar fi impus candidatii prin actiunea terorista" a cluburilor tor. Se cere
ca puterile garante sa acorde romanilor unirea intr-un singur stat, o unire
cornpleta. Se combate politica Angliei in aceasta privinth.
3816 323 (498)
[Spicuiri din mai multe gazete europene In legatura cu
problema unirii Principatelor Romane]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 333-334: Transilvania.
Se publics rezumate si extrase din: Neue Preussische Zeitung, Steaoa
Dunarii, La Nord, 0st-deutsche Post, Koeinische Zeitung etc.
3817 323 (498)
[In Adunarea ad-hoc, din Bucuresti, se propune sil se
trimita o adresa de felicitare catre Adunarea ad-hoc a Mol-
dovei]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857),
Pi 8.
3818 323 (498)
[Discutii In Adunarea ad-hoc din Bucuresti cu privire la
trimiterea unei adrese catre Adunarea ad-hoc din Moldova].
MONTT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 18-19
[sedinta a VIII-a], 19-20: Sedinta IX, 20: [urmarea sedin-
tei a VIII -a].
Protestul lui A. G. Golescu impotriva termenilor in care este redactat
proiectul adresei. Golescu ameninta cu demisia, explicindu-si gestul prin
faptul ca, unitati In princip, nu sintem insa toll uniti In forma", in ce pri-
ve$te atitudinea fats de moldoveni $i puterile garante. Se alege o comisie de
redactare a adresei.
3819 323 (498)
[Adunarea din Bucuresti asculta noul proiect al adresei
ce se va trimite Adunarii ad-hoc a Moldovei]. MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 92.
3820 323 (498)
[Textul adresei Adunarii ad-hoc a Tarii Romanesti catre
Adunarea din Moldova]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 16, p. 1-2.
Cuprinde salutul adresat de Adunarea din Tara Romaneasa celei din
Moldova $i manifestarea sentimentelor unioniste ale deputatilor de la 13uctire$ti.
Adresa este citita de D. Rana, In $edinta.
202
www.dacoromanica.ro
323(498)
3821 323 (498)
[Raspunsul Adunarii Moldovei, adresat Adunarii ad-hoc
din Tara Romineasca]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 18, p.3.
Exprima multurniri pentru felicitarile Adunarii din Bucuresti $i recu-
no$tinta pentru atitudinea patriotica $i unionista a deputatilor munteni.
3822 323 (498)
Echange de felicitations entre les Divans de Valachie et
de Moldavie. L'ETorLE DU D. [Bruxelles], II (1857),
nr. 75, p. 332.
Se publics adresele schimbate intre cele doua Divanuri.
3823 Crefeanu, G. Z. 323 (498)
[Despre mafile calitati politice arlitate de romani si dato-
ria for de a subordona patimile de partid interesului national].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 185.
Sustine ca principalele calitati ale romanilor sint statornicia $i simtul
politic.
3824 Bossueceanu, [G.R.] 323 (498)
[Precizari in chestiunea princepelui strain]. SECOLULU,
I (1857), nr. 81, p. 1: Bucuresti, 22 Octomvrie.
Bossueceanu observa ca dintre toate dorintele cuprinse in programul
partidei nationale si votate apoi in Divanurile ad-hoc singura care nu e
In conformitate cu vechile traditii politice ale Principatelor Romane este
propunerea de a se Introna un domnitor strain ereditar. Arata ca aceasta
idee a Post impusa de necesitatea de a curma hotarit un eau traditional In
Principate: crincenele lupte interne, cauzate de faptul ca tronul no era ereditar,
ci electiv. Prin Intronarea unui principe strain, Principatele nu renunta la
autonomia tor, nici la prerogative seculars de all': alege ele domnitorii. De
aceea dezaproba categoric fraza din memorandul moldovenilor in care se
spunea ca Romanii renunta la dreptul ce au prin capitulatii de a alege sin-
guri pe $eful statului, incredintind numirea principelni strain inski glorio-
gilor monat-0, earl au luat to miinile for soarta Principutelor".
3825 323 (498)
[Comentariu despre tactica politica a partidei boierilor
din Principate]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 343:
Principatele dela Dunare.
Se amts ca boierii sustineau dorintele partidei nalionale, pentru a amino
dezbaterea chestiunii raporturilor for cu taranii.
3826 323 (498)
[Extrase din ziarul Le Nord" despre lucrarile Divanuri-
]or ad-hoc din Principate si influents revolutionarilor de la
1848 asupra lucrarilor Divanului din Bucuresti]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 362-363: Principatele dela Dunare.
Le Nord considera aceasta influents ca primejdioasa.
Rosetti, C. A.
3827 323 (498)
[Presa strains si chestiunea Principatelor Romane].
ROMANUL, I (1857), nr. 30, p. 1, col. III: Bucuresti, 17
Noemvrie/29 Noemvrie.
Arata ca The Times si Oesterreichisrhe Zeitung inventeaa ca to Princi-
pate erau sau se pregateau tulburari. Informeaza ca Le Nord [foaie subven-
tionala de Rusia] critics aceasta atitudine a foilor engleze $i austriece.
3828 Rosetti, C. A. 323 (498)
[Comentariu la stirile publicate de ziarul Wanderer",
dupa Le Journal de Constantinople", despre un memoriu
al partidei conservatoare" din Principatele Romane].
ROMANUL, I (1857), nr. 26, p. 1-2.
In cadrul obi$nuitei sale cronici politice, C. A. R. dezminte $tirea ca
un astfel de memoriu ar fi sosit la Constantinopol: Noi credem ca niciun
om n'a trimis cea mai mica protestatie nicaiere. Aceasta nu este $i no poate fi.
He la deschiderea Adunarii am vazut o necurmata clorinta intre toti, a in-
gropa toate nenorocirile $i diviziile trecutului $'a se infrati, lucrind impreuna
$i cu buns credinta pentru regenerarea noastra in viitor".
3829 Sion, G. 323 (498)
Leputatii demisionati. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 191.
Comenteaza demisia lui V. Alersandri $i alai Barbu Stirbri. Amindoi
demisionasera din catiza de boala.
323(498) POLITICA INTERNA: PRINCIPATELE 1tOMANE
3830 323 (498)
[Depose din Tasi ei Bucuresti, de la 19 si 21 noiembrie,
despre lucrarile Divanurilor ad-hoc si suprimarea abuziva. a
Buletinului Divanului din Moldova" de catre Vogoride]. -
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 305: Depeches
telegraphiques.
Se anunta ca deputatii Omni cerusera Adunarii moldovette rezolvarea
chestiunii ruralc.
3831 M. M. J. 323 (498)
Despre divanele Principateloril. - G. TRANS., XX
(1857), p. 367: Cronica straina.
Spicuieste informatii din presa europeana despre lucrarile Divanurilor
ad-hoc si activitatea politica din Tara Romaneasca. Semnaleaza si uncle
miscari de trupe otomane la granita dunareatta.
3832 Plee, Leon 323 (498)
[Articol intitulat Les Voeux des divans roumains", apa.-
rut in Le Siec le", salutind unanimitatea cu care ronanii
jai manifestasera dorintele patriotice]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 307-308: La Presse europeenne sur
les Principautes.
Core convocarea cit mai grabnica a congresului putcrilor garaute, ea
sa sanctioneze dorintele exprimate print Divanurile ad-hoc.
3833 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498)
[Articol in care pledeazii pentru unirea Principatelor
Romine]. - SECOLULU, T (1857), nr. 88, p. 1: Bucuresti
29 Noemvrie.
Arata ca unirea Principate lor este o cauza justa si nu poate sa vatame
pe nimcni, fiindea nu atinge interesele nici unci puteri europenc. Citind ar-
ticolul Iui Saint-Marc Girardin publicat in 23 noiembrie, cu privire la sansele
de reusita ale unirii Principatelor, Bossueceanu Isi exprima convingerca ca
unirea se va infaptui.
3834 323 (498)
[Despre incheierea activitatii Divanurilor ad-hoc din Prin-
cipate si hotarirea cclui din Bucuresti de a nu discuta nimic
in afara celor patru puncte"]. - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], IT (1857), p. 317: Resume.
3835 323 (498)
[Amanunte cu privire la ultimele lucrari ale Divanurilor
ad-hoc din Principate]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1857), p. 321: Résumé.
Se arata ea, in limp ce Aduttarea din Bucuresti refuzase sa depasease.a dis-
cutia celor patru puncte", Divanul ad-hoc din Moldova intrase In discutarca
problemelor de reorganizare intents, dezbatind si chestiunea rurala. Se comu-
nica amanunte privind dezbaterca chestiunii rurale, prccum si detalii referi-
toare la dorintele razesilor si ale orasenilor. Se anunta ca, in numele Adunarii
din Iasi, urmau sa fie trimise adrese de multumire mai multor ziaristi euro-
peni care sustinusera cauza Principatelor Romane.
3836 323 (498)
[Polemics cu foaia Frankfurter Journal", in chestiunea
unirii Principatelor]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1857), p. 324 [gresit 224] : La presse europeenne sur les Prin-
cipautes.
Se combate punctul de vcdere al gazetei din Frankfurt, care sustinea cc
nu se poate vorbi de o nationalitate romans. Se ironizeaza o corespondents
din Iasi, de la 15 noiembrie, publicata in amintita foaie, in care se dadusera
amanunte fanteziste dcspre o manifestatie antiunionista la palatul mitropo-
litului Moldovei.
3837 323 (498)
[Stiri tendentioase cu privire la unirea Principatelor, publi-
cate de Jurnalul de Colonia" - Koelnische Zeitung" -
dupa o corespondenta din Viena]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 387, col. II.
Corespondentul reprezinta punctul de vcdere austriac, ostil unirii: afirma
ca zilele stricacioaselor porniri fn Principate aunt numarate"; partidele
se afla In ajunul destramarii totale"; clerul care propaga unirea, s'a lepticlat
acum de ea, pcntru call tame jertfele cele grase sia'venitele"; boieril, de ase-
menca, se departeaza de unire, de clod Walla ca union4tii vreau totala
emancipare a tarauului".
www.dacoromanica.ro
323(498)
3838 323 (498)
[Ost-deutsche Post" despre tendintele partidei nationale
din cele dou5. Divanuri ad-hoc ale Principatelor]. - TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 391: Principatele dela Dunare.
Din extrasul tradus se poate vedea ca gazeta austriaca adopts o ati-
tudine binevoitoare fats de Hurmuzachi, nAscut austriac", si condamna
comportarea lui I. Bratianu si a prietenilor sal, pe care o califica drept re-
volutionara".
3839 Rosetti, C. A. 323 (498)
[Dezmintirea cuprinsului tender-1'0os al unei corespon-
dente din Bucuresti, publicata in numarul din 18 decembrie
al foil Le Nord"]. - ROMANUL, I (1857), nr. 38, p. 1,
col. I-TI: Bucuresti, 16 Dechemvriej28 Decheinvrie.
Arata ca itttreaga corespondents era plina de neadevaruri, hind atacati
intr-insa, indeosebi, fostii exilati roman. In corespondent& se vorbise si
de prezenta unui englez la Bucuresti, care ar fi influentat lucrarile Divanului
ad-hoc. In incheiere, Rosati subliniaza ca, in afara de aceasta corespondents,
ziarul Nordului [Le Nord] urmeaza a sustine cauza noastra cu multi agerime",
3840 323 (498)
Revista politica. - G. TRANS., XX (1857), p. 398-399
si 402-403: Cronica straina.
Se analizeaza situatia politics interns din principalcle tari ale Europei,
cu prilejul terminarii anului 1857. La sfIrsit, in p. 403, consideratii asupra
prucesului de formare a opiniei publice in Principatele Romani: ; se insists
Indcosebi asupra rolului jucat de presa in formarea aeestei opinii en privire
la viitoarea organizare politica a Principatelor. Articolul a netcrminat.
3841 Rosetti, C. A. 323 (498)
Anul 1857. - ROMANUL, I (1857), nr. 41, p. 2-3.
Bilant al anului care se itacheia. C. A. R. mOsoara marele progres fault
de Principatele Romine in acest an, in ceea ce priveste chestiunea principals:
independenta si unirea. Infatiseaza pc scurt principalele momenta ale luptel
pentru aceasta cauza. In comparatic, inceputurile anului 1858 ii apar melt
mai senine. Reaminteste textual opiniilc emise de Clarendon, Buol si Aali-
Pasa, in scdinta din 8 martic 1856 a Congresului de la Paris, pentru a dovedi
ca ideea unirii era recunoscuta ca o cauza dreapta, care va izbuti. Incheie cu
versuri de bucurie, reproduse din G. Sion. - In nota de la sfirsit, arata ca
articolul e confer, fiirrd..i lipsese multe rinduri [aluzie la cenzura].
Prudes matcrialele privileare la rand 1857 veal i siarul Oltul din acrl an.
1858
3842 Bilasescu, 1. 323 (498)
Revista politics. - NATMNALULt, I (1858), p. 97, 101,
105-106, 109, 113, 117, 121, 125, 129, 133, 137, 141, 145,
149, 153, 157, 165, 169, 173, 177, 181, 185-186, 199-200,
203, 223, 231, 235, 303, 307, 311-312, 315-316, 319, 323-
324, 327, 331-332, 339, 343, 347-348, 355, 359, 394-395,
398-399.
Cronica evenimentelor externe si interne.
3843 Petrescu, Al. 323 (498)
Revista politics. -NATIONALULU, I (1858), p. 30-31,
33-34, 39, 43, nr. 13, p. 45-46, 53-54, nr. 15, p. 53, 61,
69, 73, 77, 81, 85, 89, 93, 189, 195, 207-208, 211, 215, 219,
243, 247, 251-252, 255-256, 259, 263, 267, 271, 279-280,
283-284, 287-288, 291-292, 300-301, 335, 359-360,
363, 371-372, 375, 379, 383-384, 387, 391-392,
Prezints diferite probleme de politica interns si internationala.
3844 Bolintineanu, D. 323 (498)
Cronies& interioara. - DIMBOVFTA, I (1858), p. 25, 34,
38, 42, 46-47, 50-51, 54, 58-59, 62-63, 65-66.
In p. 70-72, 82, 90 si 94 cronica interioara e nesemnata.
3845 G.[h]ica, P. 323 (498)
Cronica interioara. - DIMBOVITA, I (1858), p. 16, 16
bis (nr. 5), 29-30.
Comenteaza pe scurt diferitele evenimente interne la ordinea zilch.
3846 Rosetti, C. A. 323 (498)
[Cronica internal - ROMANUL, II (1858), p. 201, 205,
209, 213-214, 217, 221, 225, 229, nr. 59, p. 233, nr. 60, p.
237, nr. 61, p. 241, nr. 62, p. 245, nr. 63, p. 249, nr. 64, p. 254,
nr. 65, p. 258, nr. 66, p. 262, nr. 67, p. 266, nr. 68, p. 270,
nr. 69, p. 274, nr. 70, p. 278, nr. 71, p. 282, nr. 72, p. 286,
203
323(498) POLITICA. INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
nr. 73, p. 290, nr. 74, p. 294, nr. 75, p. 298, nr. 76, p. 302,
nr. 77, p. 306, nr. 78, p. 310, nr. 79, p. 314, nr. 80, p. 318,
nr. 81, p. 322-323, nr. 82, p. 326, nr. 83, p. 330, nr. 84, p.
234, nr. 85, p. 238, nr. 86, p. 242, nr. 87, p. 246, nr. 88, p.
250, nr. 90, p. 256-257, nr. 91, p. 259, nr. 92, p. 263, nr.
93, p. 267, nr. 94, p. 271, nr. 95, p. 275, nr. 96, p. 279, nr.
97, p. 283, nr. 98, p. 287, nr. 100, p. 295, nr. 101, p. 299, nr.
102, p. 303, nr. 103, p. 307, nr. 104, p. 311, nr. 105, p. 315,
nr. 106, p. 319, nr. 107, p. 323, nr. 109, p. 331.
3847 323 (498)
[Stiri gi comentarii cu privire la situatia Principatelor
Romane si atitudinea marilor puteri fall de ele, de la inche-
ierea activitatii Divanurilor ad-hoc pin& la deschiderea Con-
ferintei de la Paris]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 11 si 15:
Teara Romaneasca si Moldavia, 16: Novisimu, 23: Cronica
straina, 43: Teara Romaneasca. si Moldavia, 50: Austria,
55 si 63: Teara Romaneasca si Moldavia, 83: Conferintele
de Parisii, 91: Teara Romaneasca. si Moldavia, 95 [gresit
91]; Cronica straina, Teara Romaneasca si Moldova, 99, 106,
118: Cronica straina, 119: Teara Romaneasca si Moldavia,
124 si 127: Cronica straina, 129: Austria, 131, 135, 142-143
si 146-147: Cronica straina, 152: Teara Romaneasca, si
Moldavia.
3848 323 (498)
[Stiri si comentarii cu privire la chestiunea Principatelor
in anul 1858]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 3: Franta,
3: Principatele dela Dunare, 3: Posta mai noaua, 10-11 si
35: Principatele dunarene, 66-69 si 73-74: Austria, 75:
Franta, 75-76: Anglia, 84: Franta, 87-88: Transilvania,
92: Franta, 93: Depese telegrafice, 95, 103, 107, 111, nr.
29, p. 114-115 [gresit: 110-111], 119, 123, 127, 130-131,
134 si 159: Franta, 159-160 si 167: Principatele dunarene,
167: Intamplari de zi, 172, 175-176, 178-180: Principatele
dunarene, 191: Turcia.
3849 323 (498)
[Stiri gi comentarii despre chestiunea unirii Principatelor
Romane]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 10 si 15: Cronica
straina, 91: Teara Romaneasca si Moldavia, 127, 135, 142-143
si 146-147: Cronica straina, 151-152: Teara Romaneasca.
si Moldavia, 163: Cronica straina, 167 si 183: : Teara Roma-
neasca, si Moldavia,
323 (498)
3850
[Diverse informatii si comentarii privind chestiunea uni-
rii Principatelor Romane in anul 1858]. - ROMANUL, II
(1858), p. 201, 205, 209, 221, 225, nr. 59, p. 233, nr. 60, p.
237, nr. 61, p. 241, nr. 65, p. 258, nr. 66, p. 262, nr. 67 p.
266, nr. 75, p. 299 si 300: Revista ziarelor, nr. 80, p. 318,
nr. 84, p. 234.
Cu exceptia color din p. 300, aceste stiri gi comentarii se afla in revista
politica a fiecarui numar, semnata de C. A. Rosetti, sub titlul: Bucuresci...
3851 323 (498)
[$tiri 6i comentarii marunte referitoare la chestiunea uni-
rii Principatelor in anul 1858]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 3 si 75: Franta, 75-76: Anglia, 84: Franta, 87-88:
Transilvania, 95, 107, 119, 123, 130-131, 134 si 159: Franta,
172, 175-176,
3852 323 (498)
[$tiri comentarii cu privire la activitatea Divanurilor
of
ad-hoc]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 2: Cronica straina,
6-7: Teara Romaneasca Moldovia, 11: Cronica straina,
11 si 15: Teara Romaneasca, si Moldavia.
3853 323 (498)
Résumé [des lettres et des journaux du pays]. - L'ET01-
LE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 335, 347, 359.
Rezumatul unor scrisori si articole publicate in ziarele din Principate.
3854 323 (498)
[$tiri si comentarii marunte privitoare la activitatea comi-
siei puterilor europene de la Bucuresti]. - L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], II (1858), p. 347: Résumé, 355 si 363: Valachie.
201
www.dacoromanica.ro
323(498)
3855 323 (498)
[Stiri din Bucuresti, de la 1 februarie, despre agitatiile
diferitilor candidati Ia domnie si divergenteie din sinul comi-
siei internationale]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1858,) p. 347: Résumé.
3856
323(498)
L'hospodarat herdditaire, - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], II (1858), p. 349-350.
Se arata ca, sub presiunea opiniei publice, chiar fogtii domnitori au votat,
fn Divanurile ad-hoc, pentru unite gi printul strain. Dar aceasta au Mut-a
Bifida n-au avut incotro. Imediat Insa an plecat, care la Viena, care la Paris,
ca sa fats intrigi pe la curtile straine. Ei fac acolo propaganda de culise, sus-
tinind ca starea mizerabila a Principatelor Romane s-ar remedia prin domnia
ereditara a cite unui principe pamIntean In fiecare din cele doua Principate.
Autorul anonim at artieolului ironizeaza acest proiect, ealificindu-I ca absurd.
3857 Rosetti, C. A. 323(498)
[Notita." despre corespondenta din Bucuresti aparuta in
ziarul francez Stafeta" - L'Estafette" - din 20 ian.]. -
ROMANUL, II (1858), p.17, col. III.
In cadrul cronicii sale obisnuite, C. A. R. atrage ate:10a 0, in aceasta
corespondenta, se compara actele celor doul Adunari ale Principatelor, ara-
tindu-se conditiile ce le deosebesc gi particularitatile ce modifica fizionomia
lor, fal& a le ridica scrub de familia". Subliniaza ca, In corespondenta, se
lamureste In ce se deosebesc boierii din Moldavia de boierii d'aci, care a
Post pricina ca Moldovenii au primit d'a infra In chestiunile din intru, de ce
Muntenii au refuzat, gi care din aceste doua adunari F.a Injeles misia mai
bine".
3858 B.[oerescu], V. 323(498)
[Comentariu ironic Ia o corespondent& despre situatia
politica. in Principatele Romane publicat& in Oesterreichi-
sche Zeitung" din 11 febr. ]. - NATIONALULtr, I (1858),
p.71, col. II -III.
V.B. califica drept naive si fanteziste afirtnajiile corespondentului, ca
romanii ar fi cazut in apatie politica dupd Inchiderea Divanurilor ad-hoc
gi ca incep a se departa de ideea unirii.
3859 323(498)
[Despre lipsa de informatii directe cu privire la activi-
tatea din Moldova in problema unirii]. ROMANUL, II
(1858), p. 66, col. I.
-
Se precizeaza ca ;tirile referitoare Is Moldova trebuie sa fie luate in general
din gazetele franceze, iar nu din cele moldovenesti, deoarece acestea sint
reduse Is tacere. - Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
3860 Rosetti, C. A. 323(498)
[Consideratii cu privire la posibilitatea de a ameliora viata
economic& si social& din Principatele Romane]. - ROMANUL,
II (1858), p. 70.
Articolul are ca motto proverbul: Cum ti-ei astern, to vei culca". -
C. A. R. combate obiceiul de a lasa totul In grija guvernului. Face elogiul
initiative' particulate. Propune asociatii de particulari, dintre care unii sa
aduca banii, altii sa depuna munca, stiinta, timpur: asociatii pentru cres-
terea, taierea vitelor gi vInzarea carnii tor; pentru canalizarea gi luminarea
strazilor ; pentru cladiri de scoli, teatre etc. Aceste asociatii s-ar face pe prin-
cipiul capitalist, In vederea clstigului, dar ar constitui gi un folos public.
lncheie afirmind a in Tarile Romine stabilitatea gi buna legislatie vor fi
consecintele firesti ale prefacerilor economice gi sociale, promovate astfel.
3861 Rosetti, C. A. 323(498)
[Indemn catre romani sa nu treads zvonurile politice
fanteziste]. - ROMANUL, II (1858), p. 89, col. III - 90,
col. I.
La sfirsitul cronicii sale zilnice, C. A. Rosetti arata ca, In ultimul timp,
chiar oameni cumsecade plecau urechea la zvonurile color interesati, carora
nu le placea noua situajie spre care se Indreptau Principatele. Subliniazi
a a credo farli control once awn este o mare greseala politica, deoarece
aceasta slabeste Increderea gi curajul in lupta. Incheie: sa nu mai credem
nimic, far'a judeca bine de se poate, pi, loc d'a ne lasa sa no abata Ohne
neadevarate, a lucra cu inima pentru lucrurile cele adevarate".
3862 Rosetti, C. A. 323(498)
Repede ochire asupra intaiulul trimestru al anulul 1858.
- ROMANUL, II (1858), p. 102-103.
Cronica politica intern% gi externa, privind primele trei luni din snub
1858.
323(498) POLITIcA INTERNA: PPANcIPATELt RoMANE
3863 Boerescu, B. 323(498)
Fiitoarele Reforme. - NATIONALULU, I (1858), p.
137-138.
Articol. - Autorul argumenteaza a a sosit timpul ca romanii sa se
gindeasca la reforme noi. Nationcaula se va pronun(a pentru niste reforme
progresiste, independente, posibile, moderate si pre cit se poate originale" ;
se va ocupa cu reforma administrative, judecatoreasca, financiara, de instruc-
'lune etc.
3864 323(498)
Les pretendus candidats a l'hospodarat. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 372.
Se dezminte zvonul probabilei numiri de catre Poarta a lui Mihai Sturza
sau a lui Barbu 5tirbei in Tara Romfineasca si a lui Vogoride in Moldova.
Se demonstreaza ca ultimul nu avea dreptul de a fi domnitor al Moldovei.
3865 323(498)
[Despre prctendentii paminteni la tronul Principatelor
care cautau sa-si cistigc domnia cu ajutorul Conferintei
de la Paris]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 154: Cronica
straina.
Sc pomeneste numele lui Grigore Sturza, Bibescu, Stirbei, Cantacuzino
etc.
3866 323(498)
[5tiri despre candidatura lui Iancu Cantacuzino la tronul
Principatelor]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 175: Teara
Romaneasca si Moldavia.
Stirea c redata dupa Kr[onstadier] Z.leitung,] observiudu-se ca sor(ii
crau mai favorabili pentru Grigore Sturza si Ioan Ghica.
3867 323(498)
[Comcntariu in legatura cu realizarilc viitoarc ale poporu-
lui romanesc]. - ROMANUL, II (1858), p. 165, col. III,
La sfirsitul obisnuitei sale cronici politico, C. A. Rosetti - comentind
o scrisoare pe care i-o adresasera cetatenii de la Curtea de Argos", care ape-
lau la romani 55 se unease& spre folosul obstesc - observe ca Rominii n'au
trebuin(a decit 51 sufle peste dinsii un vintule( de libertate", ca sa arate
ea-si merits locul intro popoarele eivilizate. Pentru aceasta, ci au mai intli
de toate nevoie de bune mijloace de comunicatie, libertatea cuvintului, scoli etc.
3868 323(498)
[tndemn catre romani, de a actiona pentru realizarea drep-
turilor acordate prin Congresul de la Paris]. - ROMANUL,
IT (1858), p. 173, col. I: Bucuresci 5/17 Iunie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
3869 Rosetti, C. A. 323(498)
[Comentariu la stirile mereu publicate de ziarele austriece,
ca Principatele Romane se afla in fierbere, in colcaire Si
adesea merg si pine la rescoale"]. - ROMANUL, II (1858),
p. 173, col. III.
La sfirsitul cronicii sale politice, C. A. Rosetti afirma ca aceste stiri erau
in legatura cu intrigile Austriei impotriva Fran(ei gi Muntenegrului. Afirma
ca romanii nu vor iesi din caile legalitatii. Aceasta no Inseamna insa a se
vor odihni, pentru ca o na(ie cind ineepe a se aseza pentru odihna e pe juma-
tate moarta". Cere deci: lucrare, lucrare necurmata", rose o lucrare ma-
tura, agera si'n lumina cea mare", iar nu cotiri ,ci sfredeliri pe Intuneric".
3870 Texier, Edmond 323(498)
[Extrase dintr-un articol al sau, publicat in Le Siècle"
cu privire la candidatii pentru domnia Principatelor Romine],
- ROMANUL, II (1858), p. 197: Bucuresci 26 Iunie, 8 Iulie.
In cadrul cronicii politice semnate de C. A. Rosetti. - Texier afirma
ca Parisul este inundat de ospodari In perspective ". Citeaza cuvintele pe
care i le spusese Grigorie Ghica: Pentru Principate, chestia este toata
in rinduirea proprietatii taranului, In securitatea culturii pamintului, in des-
fiintarea taxelor nedrepte, a angaralelor, a servagiului, a inriuririi claselor
si-a tuturor acelor role tiranii ce fac ca viata este 0 povara". Ghica credea
ca, pentru realizarea acestora, era necesar un print strain.
3871 Rosetti, C. A. 323(498)
Ca noi nimine. - ROMANUL, H (1858), nr. 59, p. 234.
Articol in care analizeaza sterile din Principatele Romine. Intre al-
tele, arata ca ad cei saraci platesc tot si cei boga(i nimic". Aduce o aspra
critics vie(ii economice si politice din Principatele Romane.
www.dacoromanica.ro
323(498)
3872 Rosetti, C. A. 323(498)
Mina de fer. - ROMANUL, II (1858), nr. 62, p. 246 -
247, nr. 64, p. 255-256.
Combate ideea - pe care Incepuse sa o auda destul de frecvent - ca
biciul sau despotismul, sau mina de fier pot planta invatatura, moralitatea Si
toate celelalte cunostinti gi sim(iminte neaparate unei na(ii ". Argumenteaza
ca biciul conduce la indobitocire, iar no la stiinta" si moartea in sfirsit no
poate conduce la viata, si mina de fier, fie cit de inmanusata, este mina mor(ii ".
Principele strain viitor va trebui 55 fie ales nu pentru ca ar fi mina de fier",
ci, dimpotriva, pentru cle om cu concep(ii Inaintate, liberale. Arata ca concep(ia
educarii popoarelor prin violen(a unui stapinitor derive din principiul gresit
al inegalitatii oamenilor in fa(a culturii.
3873 P.[etrescu], Al. 323(498)
[Scurte comentarii la stirile care circulau la Paris si la
Bucuresti, cu privire la organizarea Principatelor Romane].
- NATIONALULU, I (1858), p. 267, 271 si 283: Revista,
politica.
3874 Boerescu, B. 323(498)
[Apel catre romani, cu prilejul incheierii lucrarilor Con-
ferintei de la Paris]. - NATIONALULU, I (1858), p. 280,
col. I-III.
Indeamna pe romani Ca, in reorganizarea 'aril, care va urma, toate
pasiunile sa piara, toate interesele 55 tack toate distinctiunile intro clase
se inceteze, toate sterile de avu(i si saracisase conf undo", toti 55 face un sin-
gur corp si sa fie anima(i de o viala noua, a patriotismului, a moralei si a
demnitalii".
3875 Bratianu, Ion 323(498)
Bilantul situatiei. - ROMANUL, II (1858), nr. 65, p.
259, nr. 66, p. 263, nr. 68, p. 270-271, nr. 69, p. 274-275.
Schiteaza istoria socials a Principatelor, luind cu aceasta ocazic o ati-
tudine potrivnica fats de Regulamentul Organic si anun(ind o perioada
de regenerare.
3876 Bolliac, Cezar 323 (498)
Opinia publics. - ROMANUL, II (1858), nr. 67, p. 267,
nr. 282-283 [neterminat].
Bolliac arata ea, pine la Congresul de la Paris, no se putea vorbi de opinie
publice in Principatele Romane si de o influenta a acestei opinii, domnitorul
monopolizind intreaga putere in stat. Bolliac este de parere ca, incepind cu
epoca de guvernare constitutionala, determinate de hotaririle Congresului
$i ale Conferintei de la Paris, opinia publice va juca un rol insemnat In viata
politica a Principatelor, ea devenind razimul domnului, razimul ministrului,
razimul deputatului".
3877 Rosetti, C. A. 323(498)
[Comentariu la afirmatiile ziarului Wanderer", care vor-
bea de existenta unei stari revolutionare in Principate]. -
ROMANUL, II (1858), nr. 70, p. 278: Bucuresci 4/16 Sept.
Rosetti ironizeaza afirmatia fuii austriece, ostila unirii si progresului
Principatelor Romane.
3878 323 (498)
[Se dezmint stirile rIspindite in presa germane asupra
unor tulburari in Principatele Romane]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 254: Teara Romaneasca si Moldavia.
3879 323(498)
[Corespondents din Bucuresti asupra situatiei Princi-
patelor Romane in preajma noiilor orinduiri politice]. -
G. TRANS., XXI (1858), p. 241: Teara Romaneasca si Mol-
davia.
Se arata ca starea proasta a institu(iilor publice, a scolilor, drumurilor
etc. dovedea necesitatea unei administratii noi, care sa promoveze progresul
Principatelor.
3880 323(498)
[$tiri gi comentarii marunte cu privire la situatia Princi-
patelor Romane, de la incheierea Conventiei de la Paris piny
la alegerea lui Cuza Vod5.]. - G. TRANS., XXI (1858),
p. 261: Cronica straina, 265, 269-270 [gresit 669-270],
273-274, 277, 281-282 si 285: Principatele Romania si
Moldova, 297 [gresit: 296): Romania.
205
323(498) POLITICA. INTERNA: PRINCIPATELE It011 tNE 323(498)

3881 Boerescu, B. 323(498) 3891 Rossetti, C. A. 323(498)

Trecutul si presentulu. - NATIONALULt, I (1858),
p. 316-317.
Schileaza trecutul poporului roman: luptele pentru pastrarea indepen-
&Mei, incheierea tratatelor cu Poarta, epoca fanariota, revolutia lui Tudor
Vladirnirescu, revolutia de la 1848, spre a demonstra ca, prin toate acestea,
poporul roman a urmarit sa-si salvcze libertatea. Subliniaza ca, in acest
moment, problema principal& este ca romanii O. se reorganizeze inauntru,
s& formeze o noua ordine socials ". Pentru a nu cadea In greselile trccutului,
e de parere ca, in acel moment, era necesara cea mai strinsa unitate, prin
renuntarea la Impartirea In caste si In clase", prin renuntarea la privilegii
li esclusivism".
3882 Cernatescu, P. I. 323(498)
Dupes cadere veni-va renasterea? - ROMAN UL, IT (1858),
nr. 75, p. 298-299.
Articol in care autorul discuta urmarile politice ale Conventiei de la Paris
demonstrind uriasa important& a apropiatelor alegeri li facind ape' la pats/.
otismul romanilor.
3883 323 (498)
Conventia incheiata la Paris, la 7/19 August, asupra
reorganizatiei desavirsita a Principatelor Moldavia si Valahia.
- ANUNT. R., V (1858), nr. 79, p. 1-3.
Textul se traduce dupa Monitorul din Paris [Le alondeur Universell
3884 323(498)
Conventia pentru organisarea Principatelor Dunarene
Moldavia si Valahia. - ROMANUL, II (1858), supliment
la nr. 75 din 21 septembrie/3 octombrie [legat dupa, nr. 74
in exemplarul B.A.R.].
Traducers dupl. L'1 nddpendance Beige. - Se dl si al doilea anea al
Conventiei.
3885 323 (498)
Conventiune pentru definitiva organisare a Principatelor
Danubiene, Romania si Moldavia. - NATIONALULD, I
(1858), p. 324-325.
Traducere dup& L'Independance Beige. - Se public& si anexa a 11-a,
care cuprinde Stipulalitini electorale, addogale pe lingd convenfinnea de la 19
Augustd 1858.
3886 323(498)
Danubiane Romania si Moldavia. G. TRANS., XXI -
Conventie pentru definitiva organisare a Principateloril
(1858), p. 249, 254-265, 261, col. TI; TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 153-154.
Traducere dupa L'Indlpendance Beige. - Se public& si anexa a 11-a.
3887 Constandinescu, loan 323(498)
Patria. - ROMANUL, TI (1858), nr. 76, p. 302-303.
Despre patrie si patriotism. Apel adresat romanilor, ca sa-si arate dra-
gostea de patrie, contribuind la instaurarea noii organizari a Principatelor.
3888 Voinescu, Ioan 323(498)
[Scrisoare publica, in care indeamna pc to %i romanii la
unire si la conlucrare]. - ROMANUL, II (1858), nr. 76, p. 303,
nr. 77, P. 308.
3889 Rosetti, C. A. 323(498)
Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. - ROMANUI
II (1858), nr. 78, p. 310-311.
Articol prin care C. A. R. arata c& nestatornicia domniilor din Princi-
patele Romine a avut la baza actiunea boierilor paminteni. Declares ca just&
parerea lui loan Ghica, ca intreg sistemul guvernamental din Romania fuscse
bazat pe 70 de boieri marl si pe amestecul puterilor straine, in sprijinul acestor
boieri.
3890 Boerescu, B. 323(498)
Conventiunea relatives la organizarea Principatelorit -
NATIONALULtr, I (1858), p. 332, 339-340, 343-345, 348-
349, 352-353, 360-361, 364, 367-368, 372, 375-376.
Amply analiza a acestei conventii.
Principiile, iar nu oamenii. - ROMANUL, II (1858),
supl. la nr. 81, din 15/27 octombrie, p.1-3 [legat dupa nr. 79,
p.317, in exemplarul de la B.A.R.].
Declares ca apara principiile si nu persoancic li arata c3 pri/nul principiu
pe care-I combate este acela d'a se rezeiret pe strein". Reda o lungs scrisoare
adresata, in 1856, de Paul Bataillard, lui Grigorc Ghica, In care autorul
condamna politica acestui domn al Moldovci, care se sprijindse pc uncle puteri
straine.
3892 Bolintineanu, D. 323(498)
Europa n'a facut nimic pentru noi. - DIMBOVITA,
I (1858), p. 1-2.
Raspunde criticilor aduse Congresului de la Paris. Acesta nu a putut
face mai mull, deoarece a trebuit 55 tin& seama de stares politica neevoluata
a Tarilor Romanesti, unde nu exists nici o class socials solid constituita:
negustorii, prigoniti prin legile vechi ale tarii, sint nepasatori fats de viata
politica, Wand li poporul de la orate poarta toate greutatile lard, fad sa
alba aid un drept.
3893 323(498)
[Traducerea unui articol din Le Constitutionnel", prin
care moldovenii si muntenii sint indernnati sa primeasca In
liniste noua constitutie, caci once tulburare ar putea sä faca
cu neputinta executarea Conventiei de la Paris]. - ANUNT.
R., V (1858), nr. 83, p.2.
Traducerea se publica in cadrul cronicii politice, semnata de N. Rosetti,
care aprobl articolul.
3894 Iernescu, Tat Winterhalder] 323(498)
Cum IV vei asterne to vei culca. - ROMANUL, II (1858),
nr. 70, p. 278-279.
Articol in care dl sfaturi romanilor, in lecatura cu apropiatele alegeri,
cerindu-le sa se arate demni de numele si stramosii lor, mai ales ca multi
vor fi impiedicati sa voteze, din pricina sistemului cenzitar.
3895 Winterhalder 323(498)
A fi sau a nu fi. - ROMANUL, II (1858), nr. 83, p. 331.
Articol in care autorul core romanilor sa nu mai cirteasca impotriva
Conventiei si, in schimb, sa se ingrijeasca de trimitered unor buni deputati
In adunarile legislative.
3896 Bolintineanu, D. 323(498)
[Articol cu privire la insemnatatea Conventiei pentru
viitorul poporului roman]. - DIMBOVITA, I (1858), p. 13:
BucurestI.
Bolintineanu sustine ea, cu toate restrictiilc pe care le impune, in raport
cu ceea ce dorise poporul roman, Conventia tontine o seama de prevederi
liberate, care vor fi foarte folositoare tarii. Deli no o aproba in intregime,
Conventia reprezinta un pas spre unirca Principatelor.
3897 Bolintineanu, D. 323(498)
Conventia. - DIMBOVITA, I (1858), p.21-22.
Pledeaza pentru apararea Conventiei, din mice parte ar fi atacata. Il
convins ca nu va fi combatuta pe fall, ci piezis, de acele clase ale caror pri-
vilegii le ameninta. Acestea vor cauta sa denatureze sensul articolclor din
Conventie care le lovesc interesele.
3898 Bolintineanu, D. 323(498)
Timpul de astazl. - DIMBOVITA, I (1858), nr. 5, p.15
bis -16 bis.
Subliniaza situatia creates poporului roman, prin recunoalterea lode-
pendentei sale interne, de catre puterile europene. Spera ca poporul roman
va da dovada ca Isi merits independents.
3899 [Hasdeu, B. P.] 323(498)
Convenciunea si Cara. - ROMANIA [Iasi], I (1858), nr. 1,
p. 1-2.
Salutes stipulatiile inaintate ale Conventiei de la Paris: introduccrea
sistemului reprezentativ, interzicerea interventiilor militare extern, egali-
tatea cetatenilor in fata legii, responsabilitatea functionarilor, si-si exprima
regretul pentru ca Conventia nu decretase unirea sub un print strain.
3900 323 (498)
[Traducerea unui articol, aparut in Constitutionariul
francez" - Le Constitutionnel" - ,cu privire la conventia

206
www.dacoromanica.ro
323(498) POLITICA IlsITEBNA: PRINCIPATELE ROMANE
din 19 august 1858 si la unirea Principatelor]. - CONSTITU-
TIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 2-3: Presa straina.
Articolul este insotit de un comentariu al ziarului Constitutionariul,
in care se afirml ca aceasta conventie este unul din cele mai importante
acte ale noii istorii politice si sociale a Principatelor Romanc. ArAtindu-se ea
prevederile Conventiei au produs, nu numai in Principate, dar si in presa
straina, impresii contradictorii, se trage concluzia: Rezultatcle puncrii in
lucrare a Conventiei, vor fi cea mai sigura probl a valorii, a vitalitatii nouii
noastre Constitutii".
3901 323(498
Convenciunea. - ZIMBRUL $I VULT., IV (1858), p. 10)
Se arata importanta Conventiei de la Paris, ca bath pentru noua organi-
zare a Principatelor Romano, si se cere sa fie aplicata in adevaratul ei spirit.
3902 323(498)
Conventiunea, II. - ZIMBRUL 5I VULT., IV (1858), p.
38-39.
Se analizeaza prevederile Conventiei de la Paris, cu privire la orgaiii"
zarea Comisiei centrale de la Focsani, a Curtii de Casapie si cu privire la ale-
gerea domnitorilor.
3903 Rosetti, C. A. 323(498)
Cinelsi cauta un stapan sluga va muri. ROMANUL,
II (1858), nr. 86, p. 242-244, nr. 87, p. 247-248.
Critic& cu asprime agitatia politica dusa in Tara Romancasca in jurul
diferitilor candidati la domnie. Arata ca, daca voim sa fim si noi o natie,
nu trebuie sa ne dam soarta in mina unui om, ci in mina a 77 de deputati,
cari sa volasca si sa stie a ezersa un control aspru si priincios asupra sefului,
ce iar acei oameni aunt insArcinati a alege". Sustine cu tarie cS nu trebuie
slujiti indivizii, ci principiile, si face un cSlduros apel care proprietari, si
tins seams de legea nestrAmutata" ca cela ce-si cautA un stApin, sluga va
muri". Rosetti mai aratS, In articol, cl, In urma refuzului puterilor garante
de a da Principatelor un print strain, acestea urmeazS sa se constituie cu doul
AdunSri, cu doi domni alesi pe vials de cStre AdunSri si cu o Comisie Centrall
la Focsani.
3904 [Bolintineanu, D.] 323(498)
[Notits cu privire la atitudinea ziarului Romanur]. -
DIMBOVITA, I (1858), p. 30.
Elogiaza articolul lui C. A. Rosetti Cine-si cautd un stelpin, stugd va muri,
calificIndu-1 ca unul din cele mai remarcabile ce a iesit In press romana".
Subliniaza si manifestul unor proprietari, publicat In acclasi ziar. - Semneaza:
Redactia".
3905 323(498)
[Scurt comentariu asupra felului cum considera presa
din Tara Romaneasca problema alegerii viitorului domni-
tor]. - ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 9-10: IasiI
4 Noem. 1858.
Se subliniazA c3 aceastA presa este unanimi in convingerea ca preocu-
parea cea dintii trebuie sa fie alegerea deputatilor, cad o Camera buna va
avea ca rezultat si alegerea unui domnitor bun. Se adaugA: Se vede Iasi
ca acolo, ca si la noi, se mai gasesc tuts oameni care rezurna interesul col mare
al natiunei In persoana unui stdpin oarecare". - La sfirsit, se reproduce o
buns parte din articolul lui C. A. Rosetti cautd an stdpin, slug4 va
muri, aprobindu-se In totul concluziile acestui articol referitoare la Tara
Romineasca.
3906 323(498)
[Nota la articolul lui C. A. Rosetti Cine-si cauta un sta-
pan, sluga va - STEAOA D., III (1858), p. 214-
215.
Inainte de a face extrase ample din articolul lui C. A. Rosetti publicat
in Ronidnut, Steaoa Dundrii subliniaza cu bucurie ca, §i dincolo de Milcov,
se Intareste parerea ca mult mai importanta e problema alegerii unei Camera
de deputati, capabilS de a legifera cum trebuie, decit problema alegerii domni-
torului viitor. N.B. Paginile 213-216 slut brosate Intre p. 220 si 221.
3907 B.[olintineanu], D. 323(498)
Iar despre adunari. - DIMBOVITA, I (1858), p.33.
Articolul exprima convingerea c& e suficient ca numai una din adunArile
color doul Principate sa fie compusa In spiritul Conventiei, pentru ca ca sa
o constringS pe cealalta prin fnsusi faptul ca respectA prevederile Conven-
tiei.
www.dacoromanica.ro
323(498)
3908 323(498)
Ofisul Caimacanici sub No. 26 din 9 Noemb. 1858, adresat
Consiliului Administrativ cxtraordinar. - ZIMBRUL 51
VULT., IV (1858), p. 79.
In virtutea art. 1 din Conventie, care constituedza Moldova si Valaliia
sub denumirea do Principatele Unite", Caimacamia Moldovei decide modifi-
cared pecetilor diferitelor autoritati in Hut urniAtor: in mijlocul pecetii,
n:arca Moldovei ; deasupra, inscriptia Principatele Unite"; dedesubt, nu-
mirea autoritatii respective.
3909 Nasturel Herescu, Constantin 323(498)
[Scrisoare adresata lui C.A. Rosetti, in care isi exprima
credinta in virtutile poporului roman si face apel la unirea
tuturor]. - ROMANUL, II (1858), nr. 89, p. 254: Bucuresci
10/22 Noemvrie.
Testul scrisorii e precedat de o scurta introduccre semnata de C. A.
Rosetti, prin care acesta - elogiind vederile autorului ei - subliniaza ca
Nasturel Hcrescu aduce aminte cA astazi student datori tuti a face iar nu
a vorbi...".
3910 Cantacuzin, Alexandru 323(498)
Trecutulu si viitorulu. - ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858),
p. 39-40, 43, 47-48, 56.
Dupl ce studiaza rezul4dcle obtinute in Principate, in urma aplicarii
Regulamentului Organic, care - spune autorul - nu a imbunatatit cu nimic
stares materiall a claselor lueratoare", sf vorbeste de dezvoltarea corner-
tului in aceasta epoca, atrage atentia asupra grijii cu care trebuiesc (Acute
alegerile pentru noua Adunare, care va fi sortita sl alcAtuidscA legile de
viitor ale tarii, caci nu interescaza persoanele, ci principiile. - In citeva
cuvinte publicate deasupra titlului, in p. 39, redactia precizeaza el nu impar-
tAseste in totul aprecierile cuprinse in acest articol.
3911 323(498)
[Articol in care se discuta daca Conventia de la Paris a
fost sau nu promulgata in Principatele Unite]. - ZIMBRUL
,51 VULT., IV (1858), p. 41-42: Iasi' 15 Nocm.
Se conclude ca aceastS conventie a fust promulgatA in puterea arti-
colului 25 din tratatul din 30 martie, completat prin conventia din 19 august
1858.
3912 Bolintineanu, D. 323(498)
[Raspuns unor straini care se indoiau ca poporul roman
va intelege ceea ce e salutar pentru el in principiile Conven-
tiei].- DIMBOVITA, I (1858), p. 53: Bucurestl.
D. B. aspunde ca da: cu toate umilintele la care a fost suptis in trecut,
poporul roman mai arc in sinul sau si oameni doritori de libertate pentru
patrie; principiile civilizate din Conventie poporul roman le poste Intelege,
fiindcS el le-a reclamat.
3913 323(498)
[Scurt comentariu cu privire la unitatea de vedere politics
a unor ziare din cele doua Principate]. - ZIMBRUI 51
VULT., IV (1858), p. 77: Iasii 28 Noem.
Se aratS eS alit Steaoa Dundrii, Romdnia, Rabies §i Zimbrul si Vulturut
din Moldova, cit si Najionalula7, Ronufnul §i Dimbovila din Tara RornAneasca
slut contra mandatelor imperative si impotriva idolilor ridicati cu de-a silo
pe altariul Patriei".
3914 Rosetti, C. A. 323(498)
Cine cauta spre strein, instreinat va fi. - ROMANUL,
II (1858), nr. 96, p. 279-281, nr. 97, p. 283-284, nr. 98,
p. 287-288; STEAOA D., III (1858), p. 295-297, 301-
302, 310 [neterminat].
Arata a este gresita atitudinea de a nu fi activ in politica si de a as-
tepta totul de la straini. E de plrere CA romanii s-au aratat inactivi In timpul
razboiului Crimeii si la dezbaterile diplomatice ce-i urmasera. In continuare,
Rosetti prezinta eforturile Italiei, Belgiei si Greciei pentru a ajunge la inde-
pendents si la libertate, declarind ea nisi o natic nu s'a eliberat prin ajutorul
stainilor, fart ca mai intii sA-si cistige a ei libertate cu sudoarea fruntii sale".
In incheiere, autorul acuza indeosebi partida trecutului, ca pAstreaza atitu-
dinea gresita a inactivitatii.
207
 323(498) POLITICA. INTERNA: PRINCIPATELE 11.0MANE
3915 Regnault, Elias 323 (498)
Efectulu celii curiosii a conferentiloni de Parisil, produsil
asupra Principatelorii Moldo-Valahe. - STEAOA D., III
(1858), p. 283-284: Presa straina.
Articol tradus din L'Illustraeion. - Arata cauzele marii crize de numerar
care s-a ivit in Principatele Romine, aducind o crestere a dobinzilor pins
la 25-30%. Cei aproape 10 candidati la domnie, veniti si obtina favoarea
politicii franceze, au socotit ca au de-a face cu moravuri deprinse la Constan-
tinopol. Au adus cu ei peste 20 de milioane de galbeni din Principate, sperind
Si poata face opera de coruptie la Paris. Din aceasti cauza, pretul arendei
in tars s-a intreit. Aceasta a facut sa mai iasa din Principate o mare sums
de bani, sub forma plAtii pentru arenda mosiilor manastirilor Inchinate.
3916 323(498)
Aplicatiea Constitutiei Moldo-Romane. - CONSTITUTT-
ONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 3: Presa Strainer.
Articol tradus din ziarul Nordul [Le Nord], referitor la aplicarea Con-
ventiei In Principatele Unite. Se arati ci, pentru a feri Principatele de anu-
mite influents din afari, Conventia de la Paris a hotirit si nu fie schimbati
functionarii in Principate. Se afirmi ci, totusi, aceasti prevedere a fost
calcata.
3917 B.[olintineanu], D. 323(498)
Studii politice. - DIMBOVITA, I (1858), p. 61-62.
Pledeaza pentru unire gi impicare. Cauti sA explice violenta certurilor
dintre personalitAtile politico rotninesti ale cpocii.
3918 B...[olintineanu], D. 323(498)
[Analiza raportului dintre cele dou5. Principate, in urina
Conventiei de la Paris]. - DIMBOVITA, I (1858), p. 65:
Bucuresti.
Demonstreaza ci, potrivit prevederilor Conventiei, Principatele Routine
do fapt slut unite, pentru cZt nici unul dintre ele nu poate actiona Bra si Oita
seams de celilalt.
3919 Hurmuzachi, C. 323(498)
Candidatura printului Grigorie Sturza. - CONSTITU-
TIONARIUL, I (1858), nr. 11, p. 1-3.
Intre altelc, autorul sustine ci Alexandru Golescu venise la Iasi ca Si
propuni alegerea lui Gr. Sturza In Tara Romineasca si a lui $tirbei In Mol-
dova. Arati, de asemenea, ci Sturza avea aderenti peste Milcov.
3920 323 (498)
[Lainuriri in legatura cu misiunea lui A. Golescu la Iasi]. -
STEAOA D., III (1858), p. 277-278.
Rispuns ziarului Constilulionariui. - Se respinge afirmatia acestuia
ci A. G. ar fi venit ca si -1 tears pe Grigore Sturza ca domnitor in Tara Ro-
mineasci. Se arati ci Golescu venise cu ideea urmitoare, spre a o propune
moldovenilor: daci nu va fi posibil si se aleagi un domnitor strain, si se
faci micar schimb de domni intre cele dour Principate, alegindu-se un mol-
dovean in Tara Romineasci gi cineva din acel principat, In Moldova. In
chipul acesta, chiar daci ar reusi vechii domnitori, Golescu credea ca ar fi
fost MO mai inofensivi.
3921 323(498)
[Depesa de raspuns a lui Nic. Cretulescu, in chestiunea
misiunii lui A. Golescu la Iasi). - STEAOA D., III (1858),
p. 280: Sciri mai noue; ZIMBRUL SI VULT., Br (1858),
p. 116, col. II.
Se publics textul depesei, In care se precizeazi ci, lipsind A. Golescu,
N. Cretulescu fusese autorizat si declare ci scopul atribuit calatoriei lui
Golescu la Iasi era calomnios". Nimeni din partida nationall" munteana
nu va vota pentru Grigori Sturza. In clteva rInduri introductive, Steaoa
Dundrii arati in ce imprejurari a cerut la Bucuresti acest raspuns.
3922 323(498)
[Bolintineanu dezminte unele zvonuri in legatura cu can-
didatii la domnie]. - DIMBOVITA, I (1858), p. 79, col. IT
[Cronica interioara].
Publics textul unei telegrame ce i-a fost adresati (anonim) cu speci-
ficarea el au primit-o mai multi". Telegrama porneste de la o gtire aparuti
in Constigulionariul din Iasi, care vestise ci A. G. Golescu ar fi venit acolo
cu misiunea de a-1 propune pentru tronul Moldovel pe $tirbei, urmind ca
partida nationals" si -1 aleagi pe Grigore Sturza In Tara RomineascA.
D. B. declari ea N. Cretulescu a raspuns In numele lui Golescu, dezmintind
aceste
208
www.dacoromanica.ro
323(498)
3923 Valentineanu, I. G. 323(498)
Despre profesiunea de credinta. - ROMANUL, II (1858),
nr. 107, p. 324.
Defineste profesiunea de credinta" din prcajma alegerilor, subliniind
ca ea reprezinta un sever legamint moral al celui ce o semneaza. Lauda pe
Grigore Sturza pentru faptul ca a socotit necesar sa se adreseze opiniei pu-
blice, printr-o astfel de profesiune de credinti. Core ea toti cei cc doresc Si
fie domnitori, sau deputati, si facer acelasi lucru, expunindu-si programul
In fata natiunii. Speri ci Gr. Sturza are de giud sa-si respecte promisiunile
acute In profesiunea de credinti.
3924 I. M. 323(498)
Ce reclama viitorul de la prezentil? ZIMBRUL SI
VULT., IV (1858), p. 107-108, 113-115.
La Inceput, autorul se plinge cl nu au toti drepturi electorate, ci numai
bogatii. Apoi face o paraleli intro starea socials prezenti gi reforma pa care
aceasti stare o reclami in raport cu viitorul. Arati cs este necesara o re-
forma radicall, care si impace aspiratiile culturale cu trebuintele materiale,
citindu-I pe Lamennais In acest sons. LAmureste ca, de feint cum se vor face
alegerile reprezentantilor poporului, pentru col° doui adunkri legislative,
si cum acestea vor savirsi alegerea domnitorilor, depinde viitorul prin. Ale-
gerile trebuie ss preocupe astfel pe toti locuitorii tarii.
3925 323(498)
[Despre misiunea alegatorilor]. - ZIMBRUL $I VULT.,
IV (1858), p. 109-110: Iasii 9 Decemb.
Articolul in care se arati ci, de fclul cum vor sti alegatorii sa raspunclA
la misiunea Incredintata lor, depinde componenta adunarilor, depinde ale-
gerea domnitorilor, depinde viitorul Principatelor Romine.
3926 B...[oLintineanu], D. 323 (498)
[Articol cu privire la retrograzii din Principatele Romane].
- DIMBOVITA, I (1858), p. 73.
Ii compara cu personajul biblic Avimeleh, care, dormind 70 de ani,
clad s-a trezit nu a mai putut si inteleaga cele ce se schimbaseri in timpul
lung al somnului sau.
3927 Rosetti, C. A. 323(498)
Alegatorul, deputatul si domnul. - ROMANUL, IT (1858),
nr. 102, p. 303 - 305, nr. 103, p. 307-309; STEAOA D.,
III (1858), nr. 106, p. 419 bis - 420 bis, nr. 107, p. 427-428,
supl. la nr. 107, p. 102.
C. A. Rosetti face un istoric al drepturilor electorale in Principate, in-
cepind cu anul 1831. Apoi, arati ci misiunea alegitorilor este de a contribui
prin votul for la realizarea celor patru puncte votate in Divanurile ad-hoc.
Sustine, in continuare, ca alegitorul are adevarata putere, deputatul nefiind
decit mandatarul sin gi ci, la rindul ei, alegerea domnitorului depinde de
viitorii deputati, asa ci soarta Principatelor se reazema, In ultima analizi,
pe patriotismul alegatorilor.
3928 Rosetti, C. A. 323(498)
[Aluzii cu privire la interzicerea de catre cenzura a re-
publicarii unor articole din presa strains, referitoare la ches-
tiunea Principatelor]. - ROMANUL, II (1858), nr. 104,
p. 311: Bucuresti 16/28 Decembrie.
3929 Rosetti, C. A. 323(498)
Pentru ce e lupta2-ROMANUL, II (1858), nr. 104, p.
311-313.
DA amanunte cu privire la luptele partidelor politice din Wile cele mai
avansate gi declari ci, In Principatele Routine, problems nu se poate pune
ping chid rominii nu vor fi o natie autonomi, de sinesi doamni la dinsa".
Se declari pentru restabilirea situatiei din 1393, din timpul lui Mircea col
Bitrin, a TUB Romanesti fats de Turcia. Igi prezinti programul: progres
necontenit, dreptate si libertate".
3930 323 (498)
[Se comenteaza $i se combat unele stiri tendentioase
publicate in presa strains, mai ales austriack In care Princi-
patele Romane erau infatisate ca fiind intr-o anarhie"
deplina]. - ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 130-131:
Cronica streina.
Tot aci este amintit gi un protest al boierilor, adresat Portii, In care cer
deslegarea unei stAri de lucruri ce nu poate tine mai mult timp firs primejdie".
323(498) POLITICA. INTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
3931 B...[olintineanu], D. 323(498)
[Articol in legatura cu zvonurile din presa strains, despre
starea in Principatele Romane]. - DIMBOVI'J'A, I (1858),
p. 77-78.
Dezminte zvonurile cu privire la tulburari interne in Principatele Ro-
mine, zvonuri care erau lansate printr-o parte din presa strAina. Arati
scopurile ce se urmareau prin acele stiri tendentioase.
3932 B...[olintineanu], D. 323(498)
[Articol cu privire la prapastia dintre politicieni si popor].
- DIMBOVITA, I (1858), p. 81-82.
Constata ce poporul nu is parte la lupta pentru alegeri, care amine
sa se petreaca numai Intre partide, adicA intre clici ce vizi la domnie".
Principiile de patrie, civilizalie, progres au ramas secundare, uitate. Poporul
insa nu-i poate urma pe politicieni pe calea interesclor personale; atunci
natiea se trage de la fiecare cu increderea ei".
3933 B...[olintineanu], D. 323(498)
[Cu privire la sistemul de guvernamint in Principate]. -
DIMBOVITA, I (1858), p. 89: Bucuresti.
Afirmi ca e o greseala convingerea celor mai multi ca, schimbindu-se
cei de la guvern, se inlaturl relele ce apasi societatea romaneasca. Ar trebui
si se intrebe care e cauza ce produce aceste rele.
3934 Coma'neanu, I. 323(498)
Domnul Terii. - ROMANUL, II (1858), nr. 106, p. 319-
320.
Se ridia impotriva restringerii dreptului de a-1 alege pe domnitor, susti-
nind ca in sccolul al XIV-lea ar fi existat la romani sufragiul universal"
si ca multi dintre domni s-ar fi ridicat din rindurile celor de jos. Di ca exemplu
pe Petru Rare;, pe Radu de la Afumati yl pe Constantin Cantemir. Reproduce,
In inchciere, citcva fragmente din Proudhon privind calitatile 6 datoriile
unui domnitor.
3935 323(498)
Traductia Hati-serifului privitorii la desavirsita organi-
satie a ambelorii Principate. - BULETIN [T.R.], 1858,
p. 333.
3936 323 (498)
Hati-$eriful privitor la desavirsita organizatie a ambelor
Principate Moldo-Romine. - ANUNT. R., V (1858), supl.
la nr. 83, p. 1-9.
Hatiseriful prin care Conventia de la Paris se ratificA de sultan. Conven-
tia gt anexele ei. - Text roman Si francez.
3937 323(498)
[Fragment din hatiseriful prin care Poarta a promulgat
Conventia in Principatele Romane]. - ROMANUL, II (1858),
nr. 109, p. 331, col. I.
Se publics din nou un fragment din acest hatiserif, privind exacta Inde-
plinire a Conventiei de titre cei cirora li se Incredintase In mod provizoriu
conducerea Principatelor. Republicarea numai a acestui fragment se
face in urma faptului cl Anunlatorul Romdn nu publicase Intreg hati-
serif ul.
3938 323 (498)
Introducerea Hatiserifului prin care s-a publicatil con-
ventiunea din Parisi*. - NATIONALUIXJ, I (1858), p. 361;
FOAM PT. MINTE, XXI (1858), p. 161.
3939 323(498)
[Hatiseriful de ratificare a Conventiei, precum si textul
acesteia si al anexelor ei]. - BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 463-466 [gresit: 366]; GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 341-344, supl. la nr. 86, p. 345-347.
3940
323(498)
Haticherifu atingatoril de Organizarea definitiva a Prin-
cipatelor Unite. - CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 1,
p. 2-4, nr. 2, p. 2; MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 1,
www.dacoromanica.ro
TARA ROMANEASCA 323(498.1)
p. 1-4, supl. 1, p.1-2; PATRIA [Iasi], I (1858), p. 2-4,
8, 20, 28.
Vcrsiunca romaneasca a hatiserifului prin care se ratifici, tie catre sultan,
Conventia de la Paris, impreuna cu versiuuea oficiala a textului Conventiei
si al anexelor ei.
3941 323(498)
Conventia... asupra organizatiei definitive a Principatelor
Moldaviei si Valahiei... - BULETIN [T. R.], 1858, p. 333-
335.
3942 323(498)
Conventiune pentru definitiva organisare a Princi-
patelorii Danubiene, Romania si Moldavia, - NATIO-
NALULU I (1858), p. 355-357.
Se publics si anexa a II-a, care cuprinde SNpulaliuni eleclorale, adds-
gale pe ldngd conveofiunca de la 19 Augusta 1858. Sint textele oficiale. Prezinta
uncle deosebiri fall de textul publicat anterior.
3943 323(498)
Conventie pentru Organizarea definitiva. a Principatelor
Dunarene Moldova si Valahiea. - BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 463-465; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 341-
345, supl. la nr. 86, p. 345-346; MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 1, p. 1-4, supl. la nr. 1, p. 1; MONITEUR OF.
DE MOLD., I (1858), nr. 1, p. 1-4, supl. la nr. 1, p. 1.
Textul Conventiei de la Paris, din 7/19 aug. - In Gazela de Moldavia,
text roman francez. La fine, se di o indicatie sumari rcferitoare la cuprinsul
anexei I: desenul noului stindard.
3944 Apostoleanu Dr. 323(498)
Actulu de convenciune saii organizaciunea Principateloru
Unite. - STEAOA D., III (1858), nr. 81, p. 235-236, nr. 83,
p. 243-244, nr. 85, p. 250-251, nr. 86-87, p. 255-256,
nr. 90, p. 269, nr. 94, p. 284, nr. 96, p. 291-292, nr. 98, p.
297-298.
Studiul incept cu o analiza istorica a rcgimului constitutional al Princi-
patelor Romine pini la Regulamentul Organic si in perioada de la Reg.
Organic pins la Conventia de Is Paris. Se incheie cu o analiza juridica a Con-
ventiei.
3945 323(498)
[Articol in legatura cu datoria Adunarii legislative moldo-
vene de a proclama unirea Principatelor Romane]. - STEAOA
D., III (1858), supl. la nr. 107, p. 1: Iasil 31 Dechemvri.
Se argumenteaza ca putcrile europene nu s-au opus formal unirii, ci
numai s-au indoit ca cererea Divanurilor ad-hoc ar fi expresia dorintei reale
a populatiei din Principatele Romane. Deci, datoria dintii a AdunArii ar fi
se formuleze din nou, hotarit, aceasta dorinta si sa o rcalizczc. Ea trebuie
sit tins seama si de cealalti dorints a Divanului ad-hoc: alegcrea unui domni-
tor strain, cu drept de ereditate.
(498.1) TARA ROMANEASCA
1851-1855
3946 323(498.1)
[Cuvintarile rostite cu ocazia Anului Nou de mitropolitul
tarii, de presedintele Sfatului orasenesc, de clucerul S. Marco-
vici, directorul gcoljlor, ,si raspunsurile domnitorului Barbu
$tirbei]. -VEST. R., XVI (1851), p. 5-7.
3947 323 (498.1)
[Intr-o corespondents datata. Dintre Prahova, 29 Ian.
v.", se afirma ca prin tinut se suns tare ca ministeriul nostru
din Bucuresti iar se va schimba cit mai curind"]. - G.
TRANS., XIV (1851), p. 45, col. I.
3948 323(498.1)
[Corespondents din Bucuresti elogiind administratia dom-
nitorului $tirbei]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 70: Tiara
Romaneasca shi Moldavia.
Cu deosebire se elogiazi aspra pedeapsa data unui Tanase,
logofit din satul Ginjanii, care-i batea pe locuitori. Corespondentul observi:
Aceasta maniera ar contribui mutt spre desliturarea abuselor 5i intealte
209
323098.0 POLITIC A INTERNA : TARA. RoMANEASCA. 323(498.1)

parji, unde un tiran, un rnincatoriu, acopere crimele ccluilalt si nevinovatii
asuprili suspina cu dreptatca in mina!".
3949 323(498.1)
Talmacirea inaltelor imparatcsti fermane in privinta ri-
dicarii din Printipat a ostirilor amindurora puterilor, pi col
intaritor modificatiilor Regulamcntului in privinta clacii.
BULETIN [ T. R.], 1851, p. 125-127, VEST. R., XVI
(1851), p. 109.
Sultanui anunta pe Barbu Stirbei ca s-a hotarit retragerca trupelor
-
otomane si rusesti din Principatele Romano. Totodata, 11 vesteste ca spre
a se da mai multa dezvoltare fericirii proprietarilor si clacasilor " s-a hotarit
a se aduce modificari articolelor 138-146 din Regulamentul Organic, pri-
vitoare la Indatoririle reciproce intre clacasi si proprictari. -
Firmanele
poarta datele de 21 martie si 6 aprilic.
3950 323(498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ, prin care
se anunta ca armatele rusesti si turcesti se retrag si ca o
deplina ordine domneste in tars]. BULETIN [T. R.],
1851, p. 145-146.
Se arata de ce au fost ocupate Principatele de ostirilc imparatesti si se
atrage atentia acelora care ar incerca sa tulburc din nou linistca larii ca s'au
prevazut cele mai strasnice masuri care se vor pune in lucrare la cea dintli
primejdie ce ar ameninta cu seriozitate odilma obstii".
3958 323(498.1)
[Dare de seama despre vizita domnitorului B. Stirbei
la Braila]. VEST. R., XVI (1851), p. 250.
Se publics cuvintarile rostite de rcprczentanlii comercianjilor si ai ora-
senilor.
3959 Miculescu, Gr. 323(498.1)
Descriptia Voiajclor Marie! Sale Domnulul TereI roma.-
nestI in judetul Mehedint. 1850 August si 1851 Octombrc.
FOAM PT. MINTE, XV (1852), p. 19-20, 22-24.
-
Dupa Grids germano-romdml din Bucurefti[Buhurester Deutsche Zeilung].
- Colectia anului 1851 a acesteia lipseste din B. A. R.
3960 323(498.1)
[Articol cu privire la administratia domnitorului B.
Stirbei]. VEST. R., XVI (1851), p. 313-314.
Observalii cu prilejul calatoriei facute do domnitor prin diferite judete
-
ale larii. Text roman si francez.
3961 323(498.1)
La zioa aniversara a intronari M. Sale Preainaltatului
nostru Domn. VEST. R., XVI (1851), p. 357.
Se arata ca ziva aniversara s-a serbat printr-un tedeum la tn-re,a Sarin-
dar, in prezenta autoritatilor. Cu acest prilej, domnitorul a facut vizite la
Sf. Sava si la $coala ostaseasca, precum sl la cazarmile ostasilor.

3951 323(498.1) 3962 323(498.1)

[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ, prin care se
anunta ca armatele turcesti ruscsti se retrag din tara si
ca domnitorul va ramine cu dcoscbire insarcinat si raspunzator
a tinca obsteasca buna orinduiala"].VEST. R., XVI (1851),
p. 129; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 150: Tara Ro-
mancasca.
In limba romana franceel.
3952
[Stire despre intoarcerea ministrului Instructiunei Publice
din Muntenia, roan Bibescu, din calatoria ce o facuse la Vicna
si Paris]. G. RANS., XIV (1851), p. 235, col. II: Bucu-
resti.
3953
[Se anunta ca, la 18 iulie, domnitorul a pornit din Capi-
tal's, spre judetele Arges, Mused, Prahova si Ocnele, spre
a vizita cirmuirile p1 tribunalurile"]. VEST. R., XVI (1851),
p. 211, col. I: Bucuresti; ZIMBRUL, II (1851), p. 37: Tara
Romaneasca.
3954
[Dare de seama referitoare la ceremoniile cfectuate la
palatul vechiu", cu prilejul Anului Nou]. VEST. R.,
XVII (1852), p. 5-8: Bucurcsti, 4 Ianuarie.
Dupa cc se intatiscaza fclul cum au decurs ceremoniile, se publics textul
urmatoarelor cuvintari rostite cu acest prilej, farm a se indica numele celor
cc le rostiscra: Rdspunsul lnallimel Sale la cuctintui Prea Sf. Sale Pdrin-
telul Mitropolit - p. 5 6 ; Rdspunsul Indllimel Sale Its cuvdntul Sfalulul
Ordsenesc - p. 6; Rdspunsul Mdriei Sale la cumIntul Corpulul Sanilar
323(498.1) p. 6; Rdspunsul hid:lima sale Its CUMIlita Eforii 5coaldor - p. 6; Rdspunsul
Inayime: Sale la cuveintul Corpului Comerlial - p. 6; Cumin:al Indllimel
Sale cdtre Oqtire - p. 6-7; Cuvdrifiti Em. Sale path:fetid Mitropolit - p. 7;
Climb:tut Sfatului Ordsenesc p. 7 8; Cuvdntut Corpului Sdnittalif - p. 8;
Cuvdntul Eforici &with)? - p. 8; Curtfalul corpului comedial p. 8. -
Text roman si francez.
323 (498.1)
3963 323(498.1)
CuvIntarile tinute in zioa de anul nou la felicitarea prin-
cipelul din partea tuturor corporatiunilor. G. TRANS.,
XV (1852), p. 29-31, 34-35: Foiletonul.
Ampla dare de seama asupra felului cum a decurs rostirea urmatoarelor
discursuri, publicindu -se si textul /or, in cadrul solemnitatii de Anul Nou, la
323(498.1) palatul domnesc din Bucuresti: Cuvintarea mitropolitului, a presedintelui

gi Cimpina]. -
[Corespondents despre vizita facuta de B. $tirbei la Telega
G. TRANS., XIV (1851), p. 271-272: CAm-
pina, 29 Iuliu v.
Magistratului orasului, Scarlat Barcanescu; a presedintelui Corpului Sara-
tajii ; a directorului scolilor, Simeon Marcovici ; adresa de muljumire predata
si rostita de deputatii corpului comertial"; se mentioneaza numai cuAntul
rostit de C. Herascu, seful ostirii roman ". La toate se publics si raspunsul
La Telega, a vizitat cazarma, spitalul ostasesc, temnita si ocnele. A stat dat de domnitorul Stirbei.
de vorba cu ciocanasii locuitori", protnilindu -le ca-i va sprijini in judecata
for cu manastirea, si ca peste pulin va pune in lucrare Mama sarii dupa 3964 323(498.1)
un mod mai sistematic, cum si coborirea in mai cu o mai buna siguranta".
[Comentariu la discursurile domnitorului $tirbei, de Anul
3955 323(498.1) Nou 1852]. G. TRANS., XV (1852), p. 19: Tiara roma-
neasca shi Moldavia.
Romaneasca]. -
[Stiri despre calatoria domnitorului Stirbei prin Tara
G. TRANS., XIV (1851), p. 279: Tiara
romineasca shi Moldavia.
Redaclia observa: In cuvintele domuului terci este simbure mult si
o serioasa vointa".
Domnitorul a vizitat orasele Ploiesti, Buzau, Calarasi si Braila; de aici,
a plecat la Focsani, unde, se pare, se va intilni cu domnitorul Moldovei. 3965 323(498.1)
[Notita despre laudele cuprinse In Le Journal de Con-
3956 323(498.1) stantinople", din 9 aprilie 1852, la adresa prin %ului Stirbei].
G. TRANS., XV (1852), p. 119, col. I.
- [Zvon despre o eventuala schimbare a guvcrnului muntean].
G. TRANS., XIV (1851), p. 251, col. I. Gazeta constantinopolitana elogiaza buna gospodarie economics ini-
tiate de domnitor, subliniind consecintele ei favorabile pentru prosperitatea
3957 323(498.1)
[Se anunta ca B. Stirbei, domnitorul Tarii Romanesti, 323(498.1)
3966
man si Olt].
Tara Romaneasca.
-
a plecat In 30 septembrie sa viziteze judetele Vlasca, Teleor-
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 331: [Sarbatorirea zilei de 23 aprilie, Sf. Gheorghe, la Bucu-
resti]. VEST. R., XVII (1852), p. 133-135: Bucuresti;
In program, avea judejele care nu fusesera cercetate in trecuta calatorie. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 109: Tara Romineasca.

210
www.dacoromanica.ro
 323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA.
G. TRANS., XV (1852), p. 147-148: Terra romaneasca si
Moldavia.
Descrierea cerempniei. In text, se reproduc adresa corpului negujato-
rilor" si raspunsul dat de domnitorul Stirbei.
3967 323(498.1)
[Scurt comentariu la sarbatorirea zilei de 23 aprilie, Sf.
Gheorghe, In Bucuresti, la biserica Curtea Veche si la Palat].
G. TRANS., XV (1852), p. 140, col.I.
Domnitorul $tirbei este elogiat pentru intelepciunea cu care a raspuns
la cuvintarile de felicitare.
3968 323(498.1)
[Scurt comentariu defavorabil asupra reclamatiei adre-
sate Turciei si Rusiei de boierii munteni, impotriva lui $tir-
bei Voda]. G. TRANS., XV (1852), p. 164: Mai not din
Teara Romaneasca.
Se observa urmatoarele: Pentru ce? Stiu dumnia for numai [adica
boierii], cAci celelalte clase de locuitori ale terei sunt, precit gtim, multumite
ell dreapta gi neptrtinitoarea ocarmuire a acestui domn energios".
3969 S. 323(498.1)
[Corespondent& de la Craiova, din 8 august 1852, despre
situatia din Tara Romaneasca]. G. TRANS., XV (1852),
p. 247-248, 250-251: Terra Romaneasca si Moldavia.
Se schiteaza progresele inregistrate de Tara Romaneasca in domeniul
justitiei, al armatei, al teatrului etc.
3970 323(498.1)
[Scrisoare catre redactor, despre declaratiile facute de
domnitorul $tirbei in Oltenia, in legatura cu administratia
si justitia]. G. TRANS., XV (1852), p. 307: Terra roma.-
neasca si Moldavia.
Se arata ct domnul effuse shijbapilor sa-si fact datoria cu scrupulozitate
pi en cinste.
3971 323(498.1)
[Scrisoarea unui abonat anonim, relatind sarbatorirea la
Focsani a zilei onomastice si a intronarii lui Barbu $tirbei].
VEST. R., XVII (1852), p. 409.
Cu acest prilej, tintrul A. Robescu a rostit, in numele elevilor din scolile
publice, o scurta cuvintare, care se publics aci, iar pensionarii asezamintului
de sub directia lui Metty gi Popesen pi-au exprimat, de asemenea, sentimentele
printr-un discurs.
3972 323(498.1)
[Dare de seamy despre ceremonia arbatoririi Anului Nou
la palatul domnesc din Bucuresti]. BULETIN [T.R.],
1853, Ianuarie, 13, p. 5 -7; VEST, R., XVIII (1853), p. 1-3.
rn text se reproduc cuvintarile mitropolitulni tarii gi ale delegatilor Sfa-
tului Orasenesc, Corpului Sanatajii, Eforiei Scoalelor, Corpului Comercial,
precum pi rtspunsurile date de B. $tirbei la fiecare cuvintare. Rtspunsurile
domnitorului pi cuvintarea mitropolitului se public& si in versiune franceza.
In numele Eforiei $coalelor, a vorbit serdarul Bosianu, directorul.
3973 323(498.1)
[Adresa Divanului Obstesc al Tarii Romanesti catre dom-
nitor, la inchiderea sesiunii]. VEST. R ., XVIII (1853),
p. 93-94: Bucuresti.
Dupa incheierea discutiilor cu privire la bugetul anului 1852, Divanul
Obstesc aduce multumiri domnitorului pentru buna gospodtrie introdusa
in finantele statului gi pentru grija pe care o dovedegte necontenit pentru
binele tariff. Domnitorul rtspunde Ca nu si-a facut decit datoria. Text roman
li francez.
3974 323 (498.1)
[$tiri din presa strains despre uneltirilc unor boieri mun-
teni, condusi de Mavru, pentru a-1 inlocui pe $tirbei Voda].
G. TRANS., XVI (1853), p. 138, col.I.
Se is o atitudine favorabila lui Stirbei. Probabil, dupii ziarul Vincle-
pendanre Brlge.
3975 323(498.1)
[Se anunta ca lordul Redcliffe a respins o plingere a
boierilor Caritacuzino, Gbica si Mavru, adresata lui, impotriva
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
domnitorului $tirbei]. G. TRANS., xvr (1853), p. 179,
col. II: Novisimu.
Se arata ca Redcliffe declarase c5 n'are drept a protege pre boierii
Stirea e data dupe Wanderer.
Valachiei gi a-i apara in privilegiile for ".
3976 323(498.1)
[Corespondents, din 6 iunie 1853, de la Ploiesti, despre
constatuiri intre domnitorul Stirbei si boieri, in privinta situa-
tiei Principatelor]. G. TRANS., XVI (1853), p. 184: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
3977 323(498.1)
[$tiri din Kronstadter Zeitung", cu privire la intentia
lui B. $tirbei de a parasi domnia Tarii Romanesti]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 240: Tier'a romanesca si Moldavia.
Se afirma ca, manifestindu-se intentia domnitorilor din Principate de
a renunta la domnie, Poarta l-a chemat pe B. $tirbei la Constantinopol,
impreuna cu Iancu Manu if cu Ioanid. Stirbei a convocat in 28 Wile Divanul
domnesc, care si-a exprimat dorinta ca el St ramina la domnia tariff. In con-
secinta, $tirbei a reluat frinele guverntrii, manifestindu-se in public ca dom-
nitor.
3978 323(498.1)
[Scrisoare din Bucuresti, 10 august, cu privire la situatia
domnitorului Tarii Romanesti]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 257, col.I.
Boierii ar fi cerut prinjului Gorceakov ca Stirbei sa ramina la domnie.
Se relateaza et a avut loc o adunare zgomotoast a demnitarilor tarii. Unii
ar fi cerut ca O. se dea urmare firmanului Portii, prin care Stirbei era demis,
altii cereau ca sa se considere un firman ulterior, adresat mitropolitului
boierilor tarii, prin care Poarta anunta cl a primit demisia domnitorului,
data la cererea sultanului, gi recomanda sa se fact alegerea unui caimacam.
Stirbei a convocat o nova adunare a Sfatului, care a cerut ca domnitorul
at fie Mat mai departe la cirma tarii.
3979 323(498.1)
[Din Bucuresti cu data de 13 august se anunta ca
nici un ministru n-a demisionat Inca, deoarece se asteapta
raspunsul de la Constantinopol la cererea data pentru rein-
tarirea domnului pe scaun"]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 260: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se mentioneaza ca peste 20 de ofiteri roman din garnizoana Bucuresti
si-ar fi dat demisia, dar B. Stirbei nu le-a primit-o.
3980 323(498.1)
[$tiri cu privire la situatia domnitorului B. $tirbei].
G. TRANS., XVI (1853), p. 273: Tier'a romanesca si Molda-
vi'a.
Din Bucuresti, se comunica zvonul ca s-ar fi primit un firman prin care
domnitorul este considerat ca scos din domnie, ilea de la data scrisorii lui
Regid -Pala, adica de la 25 iulie. Se afirma ca Gorceakov 1-ar sprijini Inca In
domnie. Se observa ins& ct Stirbei continua a se comporta ca domnitor,
mentionindu-se, ca dovada, ceremoniile care au avut loc la 21 pi 22 aug.
3981 323(498.1)
[Of isul domnesc catre Statul Administrativ Extraordinar,
prin care $tirbei anunta ca, Imprejurarile vremii cerind a ne
departa vremelniceste din Printipat", incredinteaza cirma
obladuirii, pins se vor lua cele dupe urma masuri, Sfatului
Administrativ Extraordinar"] BULETIN [T.R.], 1853, p.
286; Vest. R., XVIII (1853) p. 329 ; GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 333: Tara Romaneasca ; G. TRANS., XVI (1853),
p. 330: Tier'a romanesca si Moldavi'a,
3982 323(498.1)
[$tire cu privire la un mesaj prin care domnitorul Stirbei
anunta Portii motivele retragerii sale de la domnia Tarii
Romanesti]. G. TRANS., XVI (1853), p. 349, col.I.
3983 323(498.1)
[Sfatul Administrativ Extraordinar aducc la cunostinta
tarii ca, in urma plecarii domnitorului Stir)Sei, a luat asupra-si
cirma olbaduirei tarii vremelniceste"1. BULETIN [T.R.],
1853, supl. la nr. 72; VEST. R., xvrrr (1853), p. 329-330.
211
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA. 323(498.1)

3984 323(498.1) 3995 323(498.1)

[$tiri si documente In legatura cu plecarea din tars a dom- [Comentarii ardelene la vestea sosirii la Calafat, de la
nitorului $tirbei si incredintarea conducerii tarii In miinile Constantinopol, a ofiterilor Tell si Solomon]. G. TRANS.,
Sfatului Administrativ Extraordinar]. BUK'URESTER XVII (1854), p. 30: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
DT.Z., IX (1853), p. 329: Donaultrstenthumer. Bekannt- Se exprima banuiala ca ei se vor comports unul faja de altul ca si in
machung. 1848, la Palat.
3985 323(498.1) 3996 323(498.1)
[Se anunta ca, la 1 noiembrie, Barbu $tirbei a sosit la Incheiere despre Eteria greco-slava. G. TRANS., XVII
Sibiu]. G. TRANS., XVI (1853), p. 332: Sibiu, 1 Noembre n. (1854), p. 63: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se adauga un scurt comentariu de simpatie pentru fostul domnitor Articol despre activitatea partidei greco-slave" din Principatele Ro-
mane, to timpul domniei lui Barbu $tirbei: complotul de la Braila, numirea
3986 323(498.1) lui Ioanide ca director al Departamentului de Interne, amestecul lui S.[utu]
[Se anunta din Sibiu ca domnitorul B. $tirbei a plecat, si Milos Obrenovici etc. lncheierea unei corespondente de la Bucuresti,
prin Arad, la Viena]. G. TRANS., XVI (1853), p. 331: din 8 febr. , aparuta in ziarul austriac Wanderer, sub titlul Nova Eterie greco-
Monarchi'a austriaca. slavand, si tradusa in Garcia Transilvaniei, in cadrul rubricii Tier'a roma-
nesca si Af oldavVa, paginile 55, 58-59, 63.
3987 323(498.1)
Catre Sfatul Administrativ al Valahiei. BULETIN 3997 323(498.1)
[T.R.], 1853, p. 313; VEST. R., XVIII (1853), p. 357-358. [Ofisul comisarului Budberg, prin care vornicul Constantin
Prinjul Gorceakov anunta Sfatului numirea generalului Budberg, in Cantacuzino este numit In postul de set al Departamentului
calitatea de comisar extraordinar si plenipotent pentru ambele Principate, din Nauntru]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 133: Ofitu catre
precum si numirea consilierului de stat Halcinski, ca vicepresedinte al Sfa- Sfatul Administrativ; VEST. R., XIX (1854), p. 141: Ofisa
tului Administrativ al Valahiei. catre Sfatul Administrativ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 158: Novitale din nauntru.
3988 323(498.1) De asemenea, anunta ca C. Cantacuzino va prezida in lipsa comisa-
[Adresa nr. 7, din 26 nov,. a generalului Budberg catre rului plenipotent si a vicepresedintelui sedintele Sfatului.
Sfatul Administrativ al Tarii Romanesti, anuntind ca si-a
luat in primire postul de comisar extraordinar si plenipotent 3998 323(498.1)
pentru ambele Principate]. BULETIN [T.R.], 1853, [Adresa sefului Departamentului din Nauntru, Constantin
p. 329; VEST. R., XVIII (1853), p. 374. Cantacuzino, care cfrmuitorii districtelor]. BULETIN
Cere concursul membrilor Sfatului. Anunta ca si Halcinski intra de acum [T.R.], 1854, p. 133: Publicatii ministeriale ; VEST. R., XIX
in functiile sale si va dirija lucrtrile Statului. (1854), p. 141: Departamentul din Nauntru.
Le face cunoscut ca a venit in fruntea acestui departament si be cere
3989 323(498.1) sa fie de exemplu subalternilor, in executarea datoriilor lor.
[Publicatie referitoare la audientele si prezentarea jal-
belor la generalul Budberg, comisar al Principatelor]. 3999 323(498.1)
BULETIN [T.R.], 1853, p. 333: Publicatii ministeriale ; VEST. [Comisarul Budberg, cu aprobarea Imparatului Rusiei,
R., XVIII (1853), p. 377: Secretariatul Statului. propune Sfatului Administrativ al Tarii Romanesti Inaltarea
Text roman si francez. fn Vestilorui Romdnesc se publica si textul in fostului caimacam Constantin Cantacuzino la rangul de mare
limba rusa. ban, pentru meritele sale politice]. BULETIN [T.R.],
1854, p. 181. Ofiturl catre Sfatul Administrativ; VEST.R.,
3990 323(498.1) XIX (1854), p. 193: Ofisil la Sfatul Administrativ ; GAZ. DE
Ofitu Catre Ex. Sa D. Vile-Prezident al Sfatulul Admi- MOLD., XXVI (1854), p. 202: Ofisul nr. 750.
nistrativ Extraordinar Halcinski. BULETIN [T.R.], 1853,
p. 353; VEST.R., XVIII (1853), p. 401 ; G. TRANS., XVI 4000 323(498.1)
(1853), p. 409: Tier'a romanesca si Moldavi'a. [Se reproduce adresa lui Budberg, catre Sfatul Adminis-
Budberg anunta ca a primit demisiile logofejilor Dreptajii Joan Manu trativ al Tarii Romanesti, prin care acesta propune ridica-
si loan Bibescu si numeste in locul lor, ca membri ai Sfatului Administrativ, rea fostului caimacam Const. Cantacuzino, la rangul de mare
pe logofattil Dreptatii loan Slatineanu, set al Departamentului Credinjii, si ban, pentru meritele sale politice]. G. TRANS., XVII
pe postelnicul Ioan Al. Filipescu, sef al Secretariatului Statului. (1854), p. 224, coll.
4001 323(498.1)
3991 323(498.1) [Comisarul Budberg, cu aprobarea Imparatului Rusiei,
[In urma demisiei logofetilor Dreptatii, I. Manu si Bibescu, Inainteaza pe vornicul Emanuil Baleanu la rangul de mare
logofatul I. Slatineanu a lost numit sec al Departamentului ban, spre rasplatirea indelungatelor si credincioaselor sale
Cultului, iar postelnicul Filipescu, sef al Secretariatului de serviciuri"]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 181: Ofituri catre
Stat, In Tara Romineasca]. GAZ. DE MOLD., XXV Sfatul Administrativ ; VEST. R., XIX (1854), p. 193: Ofisti
(1853), p. 413: Novitale din nauntru. la Sfatul Administrativ; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
3992 323(498.1)
p. 202 ;G. TRANS., XVII (1854), p. 224, col. I: Ofisul nr. 749.
[roan Slatineanu este chemat in postul de sef al Depar- 4002 323(498.1)
tamentului Credintii]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 13; [5tire despre arestarea a 7 craioveni, care, nesocotind
VEST. R., XIX (1854), p. 13. prochib.maciunea gen. Liprandi, stetera pentru Infiintarea
Otis catre Departamentul Dreptatii, semnat de Budberg. unui gubern provisoriu in Craiova"]. G. TRANS., XVII
3993 323(498.1) (1854), p. 155: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Dupa Siebenbilrger Bole.
[Dup5. Jurnalul german" din Bucuresti Bukurester
deutsche Zeitung" se anunta mai multe schimbari In per- 4003 323(498.1)
sonalul Departamentului Justitiei]. G. TRANS., XVI(1853),
p. 339: Partea Neofisiesa. [$tire cu privire la incercarea de a constitui un guvern
al Olteniei]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 198: Prin-
3994 323(498.1) cipatele de la Dunare.
[$tiri chip& ziarul Wanderer" din 7 dec. n., cu privire Se anunta ca, in 12/24 iunie, a avut loc la Craiova o adunare de boieri
la arestarea si exilarea boierilor C. Creteanu, Costache Raco- si de alti barbati bezuiti", al carei scop era sa aleaga un guvern interimale"
vita, Calinescu si Vernescu]. G. TRANS., XVI (1853), p. si pe principalii amploaiati". Adunarea n-a putut hotari insa nimic, deoarece
376: Din cimpula resboiului. s-a impartit in doti3 partide: una voia ca guvernul sa-si alba sediul la Calafat,

212

www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA.
pentru a fi mai aproape de pa$a de la Vidin, $i sa fie condus de un functionar
roman care devenise In ultimul timp secretarul lui Sami-Pap, la Vidin. A
doua partida voia ca sediul sa fie la Craiova.
4004 Haralambie, C. 323(498.1)
[Comentarii la situatia politica]. JURNALUL CR.,
I (1854), p. 1-2.
Autorul face o profesie de fidelitate catre Poarta suzerana $i aliatii ei.
Exprima speranta ca Incetarea razboiului va pune sfir$it tulburarii corner-
tului $i oamenii se vor bucura de proprietatile for ", taranul de munca sa
$i comertul va inflori". Text roman gi francez.
4005 323(498.1)
[Adresa printului Mihail Gorceakov catre banul Constantin
Cantacuzino, presedintele Sfatului Administrativ, prin care
anunta ca armata ruseasca va parasi Bucurestii si ca lass
asupra Sfatului Administrativ cirmuirea trebilor publice].
BULETIN [T.R.], 1854, Foae extr. la nr. 53, brosata intre
p.212-213; VEST. R., XIX (1854), p. 225: Exelentil Sale
D-lui Ban Constantin Cantacuzino, prezidentul Sfatului Ad-
ministrativ al Valahil.
Text roman $i francez. In Buletin, se repeta publicarea acestui act In
nr. 54, p. 213.
4006 323 (498.1)
[Adresa comisarului Budberg, catre Sfatul Administrativ
al Tani Romanesti, prin care anunta ca va urma armata
rusa in miscarea sa de concentrare si ca va incredinta admi-
nistratia tarii Sfatului Administrativ Extraordinar]. BULE-
TIN [T.R.], 1854, Foaie extr. la nr. 53, brosata intre p.212
213 ; VEST. R., XIX (1854), p. 225: Sfatului Administrativ
al Romaniei, G. TRANS., XVII (1854), p. 236; Din cimpulu
resboiului.
In (Main, se repeta publicarea acestui act to nr. 54, p. 213.
4007 323(498.1)
[Politia Capitalei indeamna populatia sa fie linistita in
aceste minute de crize politici", caci oricine va Indrazni sa
tulbure linistea, va fi aspru pedepsit]. VEST. R., XIX
(1854), p. 226, col.I: Politia Capitalei.
4008 323 (498.1)
[$tiri despre starea de spirit in Capitala, In urma mutarii
cartierului general rus la Vloara Domneasca, pe soseaua spre
Buzau]. BUKURESTER DT.Z., X (1854), p. 233: Donau-
f arstenthamer.
Orasul e linistit. Sfatul Administrativ Extraordinar, sub pre$edintia
lui C. Cantacuzino, a preluat conducerea tarii. Zvonurile despre o ocupatie
turceasca sau austriaca au incetat.
323(498.1)
4009
[Generalisimul Omer, printr-un ordin dat la 1 august
1854, arata ca guvernul otoman n-are de gind sa-i pedep-
seasca pe cei ce au colaborat cu trupele si autorita.tile care
evacuasera de curind Principatul si ca nu este nici un motiv
pentru acestia de a parasi Cara; va pedepsi numai pe spioni].
BULETIN [T.R.], 1854, p. 289; VEST. R., XIX (1854),
p. 241.
4010 323 (498.1)
Locuitorilor orasului Bucuresti. BULETIN [T. R.],
1854, p. 229; VEST. R., XIX (1854), p. 233.
Manifestul generalului Halim, prin care anunta ca armatele turcesti
au venit sa mentina linistea gi ca nimeni sa nu Indrasneasca a lua initia-
tiva gi a cere cu sgomot vr'o prefacere, caci niste asemenea turburatori vor
fi pedepsiti de catre not cu asprime". Text roman gi francez.
4011 323 (498.1)
[Proclamatia lui Dervis-Pala catre locuitorii din Tara
Romaneasca]. BULETIN [T.R.], 1854, p. 245: Proclama-
tie ; VEST.R., XIX (1854), p. 257-258: Proclamatie ; GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Novitale din nauntru ; BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 261: Donauf Orstenthilmer.
Dervis-Pasa vesteste ca sultanul 1-a numit comisar pentru Principatele
Romano, cu misiunea de a restabili ordinea. Conform conventiei incheiate
intre Poarta ,Si Austria, in intelegere cu guvernele Frantei $i Angliei, tru-
www.dacoromanica.ro
323(498.0
pele austriece vor ocupa Principatele. Starea administrativa de dinainte a
Tarii Romfinesti va fi restabilita. In Vestitorul Romdnesc gi Gazeta de Mol-
davia, text roman gi francez.
4012 323(498.1)
[$tire despre situatia politica interns din Tara Roma-
neasca]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 270: intimplarl
de zi.
Dupa o corespondents din Bucure$ti, din 15 aug., se anunta ca boierii
se Impartisera In doui partide: una a lui Stirbei gi alta a lui Cantacuzino, $i
lustre aceste partide ar domni o mare agitatie. Ambele a$teapta declzia de
la turci. Caput partidei anti- gtirbeiene" ar fi consulul englez Colquhoun.
4013 323(498.1)
[Comentariu la nemultumirea boierilor din Tara Roma-
neasca fata de proclamatia lui Dervis-Pasa]. TELEGRA-
FUL R., II (1854), nr. 71, p. 281-282: Intamplari de zi.
Boierii erau nemultumiti de faptul ca Dervi$-Pap 11 denumise pe sultan
ca suveranul" gi nu suzeranul" tarii. Tdegraful Roman observa ca gi boierii
an facut abuz de cuvintul suveran", In ctivIntarile In care an adus omagii
turcilor gi sultanului.
4014 323 (498.1)
[Adresa comisarului otoman Dervis, prin care anunta ca
numeste un consiliu administrativ provizoriu", ca sa conduca
Cara]. BULETIN [T. R.], 1854, p. 257: Adresa ; VEST.
R., XIX (1854), p. 261: Adresa.
Cele $apte persoane numite in acest consiliu shit: marele vornic Constan-
tin Cantacuzino, banul Constantin Herescu, marele vornic Joan Filipescu,
logofatul loan Slatineanu, logofatul Otetele$eanu, logofatul Ioan A. Fill-
pescu, clucerul Joan Cantacuzino. Text roman gi francez.
4015 323(498.1)
[Adresa comisarului imperial otoman Dervis catre membrii
Sfatului Administrativ provizoriu]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 257: Adresa ; VEST . R., XIX (1854), p. 261: Adresa.
Le pune In vedere ca stnt tnsarcinati vremelnic 55 conduca treburile
administrative ale Principatului potrivit Regulamentului Organic. Text
roman gi francez, In Vestitorul Romdnest.
4016 323 (498.1)
[Se vesteste ca Eliade a plecat din Bucuresti la Constan-
tinopol]. G. TRANS., XVII (1854), p. 308, col. II: Novi-
Se afirma ca Eliade se dusese pe vreo trei saptarnini la Constantino-
pole". In aceeagi corespondents, se anunta ca Omer-Pap sosise la Bucuresti.
4017 323 (498.1)
Adresa Ex. Sale comisarului imparatesc otoman Dervis-
Pasa, catre Sfatul Administrativ vremelnic din Principatul
Romaniei. BULETIN [T. R.], 1854, p. 265 ; VEST. R.,
XIX (1854), p. 273.
Arata ca sultanul, in dorinta de a restabili starea de mai inainte a Prin-
cipatului gi de acord cu hnparatul Austriei, a invitat pe printul Stirbei sa se
Intoarca gi sa ia din non cirma Orli.
4018 323(498.1)
Adresa Ex. Sale d-lui Locotentului-General Coronini,
comandant de capetenie al trupelor imperiale si regale in
Romania si Moldavia, catre Sfatul Administrativ vremelnic.
BULETIN [T. R.], 1854, p. 269; VEST. R., XIX (1854),
p. 277.
Anunta ca atit Austria, ctt gi Turcia an hotarit rechemarea printului
Barbu Stirbei de la Viena, pentru a-gi relua domnia.
4019 323(498.1)
Ofitul Maril Sale Printului Stirbeiii catre Sfatul Adminis-
trativ Extraordinar, cu data de 5/17 Septemvrie anul 1854,
de la Baden. BULETIN [T. R.], 1854, supl. extr. la nr.
70, p. 1 ; VEST. R., XIX (1854), p. 289.
Stirbei anunta ca se va reintoarce la domnie $i invita Sfatul sa aduca
aceasta la cuno$tinta publicului $i 55 ia cuvenitele masuri.
4020 323(498.1)
[$tiri si comentarii in lega.tura cu reintoarcerea domni-
torului Stirbei]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p.
213
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA. ROMANEASCA
293, 297: Donaufarstenthumer, 295: Neuestes, 302: Donau-
ffirstenthtlmer, 303, col. IT: Oesterreichische Monarchie;
VEST. R., XIX (1854), p. 297, col. I: Bucuresti, 25 Septem-
vrie; G. TRANS., xvrr (1854), p. 282: Tier'a romanesca
si Moldavi'a, 283, col. II: Campulungil, 30 Augusta, 308:
Din campula resboiuluf, 308: Novisima, 316: Din campula
resboiulul.
4021 323(498.1)
[Stiri si comentarii In legatura cu intoarcerea lui B.
$tirbei In Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R., H
(1854), p. 302: Intamplari de zi, 306-307: Principatele dela
Dunare, 314: Intamplari de zi, nr. 72, p. 284: Depese tele-
graf ice, nr. 72, p. 286: Monarhia Austriaca, nr. 72, p. 286-287
si nr. 73, p. 290: Intamplari de zi, nr. 74, p. 284: Monar-
hia Austriaca, 294-295, nr. 75, p. 298 si 338: Intamplari
de zi.
4022 323(498.1)
[Scurta corespondents din Bucuresti, In care se anunta
ca se astepta reintoarcerea pe tron a lui Barbu $tirbei si se
cere ca domnitorul sa-si dedice activitatea ridicarii invata-
mintului]. G. TRANS., XVII (1854), p. 291: Bucuresti,
capetulii lui Augusta 1854.
4023 323(498.1)
[Comentariile redactiei la reintoarcerea lui B. Stirbei ca
domnitor]. TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 72, p.
286: Monarhia Austriaca.
Redaclia salutS cu bucurie misiunea consulului general al Austriei din
Bucuregti, Laurin, de a-I aduce pe B. Stirbei de la Viena, ca domnitor. Exprima
convingerea cA, cu ajutorul marii boierimi si al clerului, Stirbei va pune ordine
in lard si va face reforma administratiei, pentru care a purtat negocieti cu
Poarta haronul Bruck.
4024 Stirbei, Barbu Dimitrie 323(498.1)
Catre tot! locuitorii Principatulul Rom anesc. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 285; VEST. R., XIX (1854), p. 297-298;
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 310: Tara Romaneasca.
Proclamatia adresatA locuitorilor Is intoarcerea sa in tara. In Vtsli-
tarn! Romeinesc, text roman si trance?.
4025 323(498.1)
[Adresa domnitorului Stirbei catre Sfatul Administrativ
al Tarii Romanesti, cerind sa aduca la cunostinta publica
proclamatia sa catre locuitorii tarii]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 285: Catre Sfatul Administrativ.
Cere ca sS se tipareasca pe foi volante, cu pecetea domneasca, si sri se
imparts prin orate, trimi(indu -se cite dons exemplare in fiecare sat.
4026 323(498.1)
Cuvantul rostit de Preasfintia Sa par. Episcop a] Buzaului,
ca modular al deputatiunei, la desbarcarca Inaltimei Sale
Domnului stapanitor la Giurgiu. VEST. R. xrx (1854),
p. 299.
Cu prilejul rcintoarcerii lui Barbu 5tirbci in tars.
4027 323(498.1)
Cuvintul rostit de Prea-sfintia Sa Parintcle Mitropolit la
sosirea in capitala a Marii Sale Domnului Stapanitor. VEST.
R., XIX (1854), p. 299.
La intoarcerea in lard a lui Barbu Stirbei.
4028 323(498.1)
[Adresa domnitorului Stirbei catre Departamentul din
Nauntru, cu prilejul reintoarcerii sale]. BULETIN [T. R.],
1854, p. 285: Ofiturf domnesti; VEST. R., XIX (1854),
p. 297.
Multumeste publicului din Capitals pentru buns primire pe care i-a
(scut -o si considers aceasta drept o dovad1 de incredere in straduinta lui
pentru binele tuturor".
4029 323 (498.1)
[Extras din corespondenta in care Mesagerul Transil-
van" Siebenburger Bote" descrie sosirea domnitorului
214
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
Barbu $tirbei In Tara Romineasca]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 317: Tara Romineasca.
4030 323(498.1)
[Ofisul domnesc din 24 sept., prin care se primeste demi-
sia vornicului Constantin Cantacuzino de la Ministerul din
Nauntru si presedintia Sfatului Administrativ]. BULETIN
[f. R.] 1854, p. 289: Catre Sfatul Administrativ Extraordinar ;
VEST. R., XIX (1854), p. 298: Catre Sfatul Administrativ
Extraordinar.
Stirbei aratA ca vorn. C. Cantacuzino Psi dase demisia Mainte de reintoar-
cerea sa, catre Dervis-Para. Numeste ca interimar pe marele vornic loan
C. Filipescu, seful Alinisterului Finantelor. In Veslitoru! Ronulnesc, text
roman si francer.
4031 323(498.1)
[Ofis domnesc nr. 890, prin care postelnicul Tanen A.
Filipescu este orinduit sef al Departamentului Dreptatii].
BULETIN [T. R.], 1854, p. 301: Care Sfatul Adminis-
trativ; VEST. R., XIX (1854), p. 309: Catre Sfatul Adminis-
trativ.
Yn locul salt, ca gef al Departamentulul Secretariei", e numit logofatul
Alekandrit Plaiano.
4032 323(498.1)
[Ofisul domnesc nr. 891, prin care logofatul Tanen Cim-
pineanu este orinduit sef al Departamentului Credintei,
In locul logofatului rancu Slatineanu, demisionat]. BULE-
TIN [T. R.], 1854, p. 301: Catre Sfatul Administrativ; VEST.
R., XIX (1854), p. 309: Catre Sfatul Administrativ.
4033 323(498.1)
[Ofisul domnesc nr. 892, prin care vornicul Iancu C. Fili-
pescu este orinduit sef al Departamentului din Nauntru].
BULETIN [T. R.], 1854, p. 301: Catre Sfatul Administra-
tiv; VEST. R., XIX (1854), p. 309: Catre Sfatul Admini-
strativ.
In locul lui, ca set al Departamentului Finantelor, este orinduit logofMul,
Nicolae Baleanu.
4034 323(498.1)
[B. Stirbei numeste not ministri].
BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 321: Donaufurstenthamer.
323(498.1)
4035
[Se anunta ca Buletinul Oficial" din Bucuresti public&
ofisele domnesti cu privire la schimbari ale sefilor de departa-
mente]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 329: Novitale
din nauntru.
4036 323(498.1)
[0 deputatie" a orasului Braila felicita pe domnitorul
Barbu Stirbei pentru Intoarcerea sa In taro]. BULETIN
[T. R.], 1854, p. 317, col. II; VEST. R., XIX (1854), p. 329.
Se publica textul cuvIntarii rostite Pn numele acestei delegatii, compusa
din C. C. Epites, D. Apostolu, Petre Simon, S. G. Crimpu.
4037 323(498.1)
[0 deputatiune" a orasului Rfmnic prezinta felicitari
domnitorului Barbu Stirbei, cu prilejul intoarcerii sale In
scaunul domniei]. BULETIN [T. R.1, 1854, p. 361.
Se publicd cuvintarea rostitd cu sweet prilej In numele delegajiei, corn-
pusa din pitarul Zisu Dumitrescu, Ghi13 Golescu gi Matache Filip.
4038 323(498.1)
[Se anunta ca Ioanidi, fostul sef al Departamentului din
Launtru in Tara Romaneasca", s-a inapoiat din Ardeal la
Bucuresti]. G. TRANS., XVII (1854), p. 319: NON iSSiMU.
loanidi trecuse en familia sa pe la Turnu-Rogu.
4039 323(498.1)
[Extrase din ziarul Wanderer" cu privire la boierimea din
Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R., II (1854), p.
318-319: Principatele de la Dunare.
Extrasele sint facute dintro corespondenta din Bucuresti, datatil 6 oct.
Corespondentui ziarului Wanderer se arat1 foarte nemulttimit de intrigile
323(498.1) POLITICA. INTERNA: TARA ROMANEASCA. 323(498.1)

pe care boierii le-au fAcut pe ling& Mazar-Pasa, pentru a-I atita Impotriva
domnitorului Stirbei. Afirma ca pe boieri patina de partidd" si urile per-
sonale" Ii fac totdeauna sa uite interesele tarii. In comentariu, Telegraful
Roman is apararea boierimii.
4040 323 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ, prin care se
interzice intrarea In tarn a acelor persoane care, si dupa
amnistia data, au continuat sa locuiasca In strainatate].
BULETIN [T. R.], 1854, p. 345; VEST. R., XIX (1854),
p. 361.
Tot aci se publics si jurnalul Sfatului, privitor la aceasta chestiune.
4041 323 (498.1)
[Buletinul Oficial" al Tarii Romanesti public& ofisul
domnesc catre Sfatul Administrativ Extraordinar, ordo-
nInd masuri impotriva persoanelor care au intfrziat sa se
Intoarca In tarn, bucurindu-se de amnistie]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 381. Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
4042 323 (498.1)
[Notita despre moartea marelui vornic Than C. Filipescu,
ministru din Nauntru]. VEST. R., XIX (1854), p. 362,
col. II: Bucuresti.
Au luat parte la serviciul divin domnitorul, notabilitatile imperiale
otomane si austriece etc. Va fi fnmormintat la m-rea Margineni.
4043 323 (498.1)
[Extrase dintr-o corespondent& din Bucuresti a ziarului
Lloyd"]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 347: Princi-
patele dela Dunare.
Corespondentul atacA boierimea feudala, pe motiv ca ea cauta sa impie-
dice lamuritele plane de reformA" ale lui B. $tirbei. AfirmA ea spiritul
civilizatiunii nu se lipeste de Injosita feudalitate orientala a partidei on cAciuli
fanariotice". Critics deopotriva sf pe tinerii Imbracati in frac, acuzindu-i cA
tinteaza dupa aceea desarta si periculoasa cultivare ce o trag numai din
dictionarii nepAciuirei europene si dela apostolii ei si vreau 55 Intemeieze
In Intinsul rasarit o spetie de filia revolutionare". In comentariu, Telegraful
R. afirma cA, Intre boieri, negustori si meseriasi, exists in Principate si ele-
mente ponderate, de mijloc.
4044 323 (498.1)
[Extras dintr-o corespondent& din Bucuresti a Gazetei
Universale" Allgemeine Zeitung" cu privire la influenta
engleza in Tara Romineasca]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 368: Principatele de la Dunare.
In aceasta corespondenta, datatA 11 noiembrie, se afirma ca partida
englezeasca" a boierilor, redusa la numar, cauta se cfstige influenta pe calea
presei, planuind a fntemeia In fiecare centru al 'Aril: Bucuresti, Craiova, Buzau
si Braila, cite o gazed care sa-i propage ideile. S-au facut cereri la guvern
In acest sens, dar el a aminat rezolvarea, pins ce va fi gata legea presei.
4045 323 (498.1)
[Articol In legatura cu noua reglementare a presei in
Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVII (1854), p. 391-
392: Bucuresti, 2 Decembre c. v.
Se InfatiseazA noile dispozitii cu privire la press si se elogiazA politica
actuala a domnitorului $tirbei, cautind sa se azvirle In sarcina altora gre-
selile sale din trecut.
4046 323 (498.1)
[Articol despre domnitorul Barbu $tirbei]. TELEGRA-
FUL R., III (1854), p. 7, 11-12: Principatele de la Dunare.
Corespondenta datata: Bucuresti 22 decembrie [1854]. Se fnfAti-
seaza multiplele functii gi demnitati administrative pe care Stirbei le-a avut
fnainte de a domni, Incepind de la aceea de administrator de judet, pins la
cea de ministru al Trebilor din LAuntru. Se subliniazA astfel marea lui expe-
rienta administrative. Se elogiaza felul cum a administrat Cara ca domnitor,
enumerfndu-se reformele si masurile sale folositoare Principatillui.
4047 323 (498.1)
[Corespondents de la Bucuresti, din 28 decembrie 1854
s. v., cuprinzind diferite stiri]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 3: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Despre anularea unor ranguri boieresti si despre plata garantiei de catre
supusii greci. Acestia din urma an fost anuntati ca, de nu vor plAti aceste
garantii, vor fi expulzati.
4048 323 (498.1)
[Se anunta darea In judecata, la Bucuresti, a lui C. A.
Sutu, pentru neplata unor polite]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 68: Posta din urma.
$tire din Kronstadter Zeitung, care mai informase ca Sutu indosi soco-
telile publice vr'o trei ani" sf ca el disparuse din capitala Tarii Romanesti
de vreo 78 de zile.
4049 323 (498.1)
[Despre fuga lui $utache la Constantinopol]. G.
TRANS., XVIII (1855), p. 84, col. II: Brasovii 28 Martin
c. n.
Se dau amanunte privind fuga lui Constantin Sutu din Bucuresti (dupa
(F.P.Z."). Se arata cif el complotase impotriva lui Stirbei si se anunta
ca Poarta 11 trimisese tnapoi la Bucuresti.
4050
323 (498.1)
[Corespondents cuprinzind stiri politice din Tara Roma-
neasca]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 92, col. I: Bucure-
sti, 18 Martin v.
Se arata ca Stirbei primise un firman de multumire din partea sulta-
nului si ca se pregateau masuri represive Impotriva partizanilor Rusiei. Se
citeaza cazul maiorului Florescu, care dusese un despartamint de mili(ie
pins in Rusia, dui:4 ce fu desarmat... la Focsani ".
4051 323 (498.1)
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti, datata
8 iunie, aparuta In Ost-deutsche Post"]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 183: Principatele de la Dunare.
Corespondentul se ocupa de intrigile boierilor fmpotriva domnitorului,
in chestiunea alegerii persoanei care sa reprezinte la Viena Tara Romaneasca.
Acestia it acuzau ca I-a inlaturat pe Cre(ulescu, a carui capacitate o landau,
fiindca on ar fi fost destul de devotat intereselor personale ale domnitorului.
Corespondentul noteaza ca c sigur cA, dace ar fi fost numit Cre(ulescu, ei
1-ar fi atacat cu cruzime, cad figura primul pe o lista de revolutionari si
socialisti" pe care aceiasi boieri o alcatuisera cu vreo cloud luni Inainte.
4052 323 (498.1)
Ce O. se fac& cu Principatele Dunarei?" G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 245, 258, 264, 268, 271.
Prezentarea unui sir de articole din Allgemeine Zeilung, privind istoria
Tara Romanesti de la 1832. Articolele reprezinte punctul de vedere austriac,
urmarind combaterea influentei Frantei In Principate. Este combatut Indeo-
sebi ziaristul Ganescu, propovaduitor al unei largi influente franceze In Tarile
Romanesti. Se comunica amanunte politice privind pe Alexandru Ghica,
G. Bibescu, B. Stirbei si Gr. Ghica. Se recomanda, pentru o eventuala can-
didatura la domnie, prin(uI Brincoveanu, care slujea In armata austriacA.
Reproducind ideile acestor articole, redac(ia Gazetei Transilvaniei face obser-
vatii entice.
4053 323 (498.1)
[Se anunta din Bucuresti c5. domnitorul $tirbei a fost
bolnav 8 zile de pleurezie]. TELEGRAFUL R., TIT (1855),
p. 317: Depese telegrafice.
4054 323 (498.1)
[Se mentioneaza o corespondent& din Bucuresti aparuta
in Oesterreichische Zeitung"]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 318: Intamplarl de zi.
In corespondenta aceasta se expun intrigile" boierilor, sprijiniti de
consulul englez Colquhoun, Impotriva domnitorului $tirbei.
4055 323 (498.1)
[Dare de seam& amanuntita despre calatoria facut& de
domnitorul $tirbei spre manastirea Bistrita]. VEST. R.,
XX (1855), p. 277-278: $tiri din launtru.
$1irbei plecase acolo ca sA-si petreaca convalescenta, In urma frigurilor
de care suferise la Bucuresti. Cu acest prilej, a inspectat Pitestii, Rimnicul
si ocnele de Raga Rimnic, lulnd o serie fntreaga de masuri de ordin adminis-
trativ si gospodaresc. Text roman si francez.
4056 323 (498.1)
[Se reproduce o parte din articolul de fond publicat In
nr. 1 al gazetei Patric" [Buc.], scoasa de N. Nenovici, In
care acesta preamareste Tara Romaneasca, patria" sa].

15 Bibliografia analiric3 c. 3102 215

www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA
G. TRANS., XVIII (1855), p. 55: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
NumArul in care a aparut articolul lipseste din colectia B.A.R.
4057 323 (498.1)
[Se mentioneazg apari]ia unei corespondente din Bucu-
resti, in ziarul Oesterreichische Zeitung", cu privire la agi-
tatia unor boieri impotriva domnitorului $tirbei]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 75-76: Principatele de Ia Dunare.
Corespondenja, datatA 27 febr., Ii acuza pe Alex. Ghica, Em. Baleanu
si C. Cantacuzino ca, Impreuna cu Poujade, consulul francez, si Colquhoun,
consulul Angliei, fac intrigi impotriva lui $tirbei.
4058 323 (498.1)
[Ofisul domnesc din 16 sept., prin care vornicul Manola-
che Baleanu e numit in postul vacant de sef al Departamen-
tului din Nauntru].BULETIN [T. R.], 1855, p. 293: Cgtre
Sfatul Administrativ; VEST. R., XX (1855), p. 289: Cgtre
Sfatul Administrativ.
4059 323 (498.1)
[Comentarii referitoare la numirea lui E. Baleanu ca
ministru din Lguntru al Trull Romanesti]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 874, col. I.
Comentariile shit extrase dintr-o corespondents din BucurElti aparuta
In ziarul Le Constitulionnel din 4 oct. Se subliniaza ca E. Baleanu fusese,
de mai multi ani, unul din membrii cei mai influent' ai opozijiei si semnase
felurite adrese indreptate in contra guvernului principelui $tirbei", dar scum
nu a cutezat a prelungi" aceasta opozitie.
1856
4060 323 (498.1)
[Cuvintarea mitropolitului tarii, rostitg Ia palatul dom-
nesc, cu ocazia Anului Nou]. BULETIN [T. R.], 1856, p.
1; VEST. R., XXI (1856), foaie volantg anexata la nr. 1.
Tot ad se public& si raspunsul domnitorului Barbu $tirbei.
4061 323 (498.1)
[Cuvintul Consiliului Municipal, rostit la palatul domnesc,
cu ocazia Anului Nou]. BULETIN [T. R. ], 1856, p. 1;
VEST. R., XXI (1856), foaie volantg anexata la nr. 1.
Tot ad se publics si raspunsul domnitorului.
4062 323 (498.1)
[ Ofisul domnesc prin care Obstescul Divan este chemat in
sesia" ordinary a anului 1856]. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 5; VEST. R., XXI (1856), p. 1, col. 1-3.
Se prezinta situatia politica si financiara a tsrii si se arata nevoia de a
se Infanta drumuri marl de comunicalie.
4063 323 (498.1)
[Dare de seamy despre sedinta anuala a Divanului
General" din Bucuresti]. BUKURESTER DT. Z., XII
(1856), p. 9-10: Donaufurstenthiner.
Se reproduce textul adresei domnitorului catre Divan, expunind situatia
generals a Principatului.
4064 323 (498.1)
Raspunsul C -luI Divanu Obstescil la inchideresa sesil sale
de estimpii la ofitul de deschidere al Mara Sale Domnului
Stapinitoril subt No. 1990. BULETIN [T. R.], 1856, p.
65-66; VEST. R., XXI (1856), p. 61-62.
In raspuns, se insists mai cu seams asupra situaliei financiare a tars:,
Se comunica cifre.
4065 323 (498.1)
[Rezumatul unui articol din ziarul austriac Lloyd" asupra
stArilor din Tara Romaneasca]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 66-67, 75: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Este aparat domnitorul $tirbei, atacindu-se protipendada, care singura
e considerati raspunzatoare de coruptia existents in Muntenia. Se arata ca
stares taranului roman era proasta, indeosebi din pricina abuzurilor adminis-
tratiel.
216
www.dacoromanica.ro
323.(498.1)
4066 323 (498.1)
[$tire din Bucuresti, redatg de ziarul austriac Fremden-
blatt", privitoare la silintele lui $tirbei de a deveni print
ereditar al Romaniei]. G. TRANS., XIX (1856), p. 92:
Tier 'a romanesca si Moldavi'a.
4067 323 (498.1)
[Stire despre Inaltarea boierului muntean Emanuil Baleanu
la rangul de ban]. G. TRANS., XIX (1856), p. 92: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
$tire redata dupe Fremdenblalt, care observe ca $tirbei Voda incuraja,
astfel, pe membrii opozitiei.
4068 323 (498.1)
[Traducerea unei corespondete din Bucuresti, cu data de
14 martie, aparuta in ziarul Ost-deutsche Post", aratind
ecoul hotaririlor conferintei de la Constantinopol cu privire
la Principatele Romane]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 67,
p. 1-2.
Se arata ca aceste hotariri trebuira sa produce o impresie cu atit mai
suparacioasa", cu cit ele Mint in opozitie directs cu principiile asezate de prin-
tul $tirbei". Dupa ce se sfatui cu divanul sau, $tirbei trimise indata un pro-
test la Poarta, declarind ca acele hotariri loveau in autonomia Principatelor:
ele anulau de fapt Regulamentul Organic, si aceasta imprejurare $tirbei o
considers ca un izvor de anarhie pentru taxa, deoarece de iarasi curs luptelor
pentru domnie; contests cu totul dreptul Portii de a numi domni si caima-
cami In Principate.
323 (498.1)
4069
[Articole apoloegtice despre $tirbei Voda, din Oesterrei-
chische Zeitung"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 114-115, 123.
Domnitorul Tarii RomAne*ti este aparat atit de acuzatia de a fi facut
abuzuri in administrajie, cit si de aceea de a fi tradat interesele Turciei, in
timpul razboiului Crimea. Priam) articol este intitulat lnvinuiri asupra Dom-
nului $tirbei tri este datat Bucuresti, 28 martie. Articolele contin multe amanun-
te privind guvernarea lui $tirbei in timpul rAzboiului Crimeii.
4070 323 (498.1)
[ Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ, prin care se
face cunoscut ca aga Petrache Poenaru este Insarcinat a
indeplini functiile Secretariatului de Stat" in lipsa logofa-
tului Al. Plagino]. BULETIN [T. R.], 1856, p. 109; VEST.
R., XXI (1856), p. 105.
4071 Saint-Marc Girardin 323 (498.1)
[Articol despre misiunea comisiei europene de la Bucuresti].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 1-3.
Printre alte sarcini care crede ca trebuie sA fie indeplinite de comisie,
autorul pomeneste si de aceea de a rechema pe toll exilatii politici de la 1848.
Articolul este tradus din Journal des Debats.
323 (498.1)
4072
[$tire cu privire la apropiata sosire la Bucuresti a comi-
sarului otoman Safvet-Effendi]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 104, p. 2, col. I.
Acesta era insarcinat cu aducerea firmanului pentru stabilirea Clima-
camiei. Dupa Independenia Belgica [L'Indlpendance Beige]. $tirea este insotita
de un scurt comentariu al redactiei Zimbridui, care arata ca nu s-a pierdut
speranta unirii celor do:A Principate, aceasta fiind dorinta tuturor, si chiar
a claset muncitorilor de pamint"... [sfirsitul comentariului este cenzurat].
4073 323(498.1)
[$tiri in leggturg cu manevrele candidatilor la domnie in
Tara Romineasca]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 128, p. 1,
col. III: $tiri atingatoare de Principate.
Deoarece se apropia termenul de incheiere a domniei lui B. $tirbei, seras-
pindise o publicatie care indemna poporul sa petitioneze catre comisarii putezi-
lor garante, pentru mentinerea lui mai departe. Contra-candidatii erau Bibescu,
Const. Cantacuzino si mai multi din familia Ghica.
4074 323(498.1)
[5tiri cu privire la succesiunea domnitorului $tirbei].
STEA0A D., II (1856), p. 140: Buletinul zilei.
Dupa Journal des Debals. Se subliniaza ca, la 11 iunie st. v., incetearA
termenul de domnie al lui $tirbei. 0 proclamatie raspindita in BucureFti indea-
mna cetatenii sa petitioneze pentru prelungirea domniei. De alts parte, proton-
dentii Bibescu, Const. Cantacuzino si diversii principi Ghica" se agita
si ei. $tirile sint trimise la 18 iunie st. n, din Bucuresti.
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA. 323(498.1)

4075 323 (498.1) 4085 323 (498.1)

Curespundin%ia lui Deili Nius". STEAOA D., II (1856),
p. 187.
Se reproduce textul unei corespondente datate: Bucure6ti 5 iulie, aparuta
In Daily News. Se descrie politics reaclionara a domnitorului Stirbei. Se MIA-
tiseaza manevrele pentru a obtine viitoarea domnie ale marilor boieri:
B. Stirbei, George Bibescu, Const. Cantacuzino, Al. Filipescu, familia Ghicule-
gtilor, care se fnjosesc la intrigile cele mai mi6elesti si t i ruineaza averile,
to speranta ca vor agiunge la tron". Toll slut In stare sa-si jertfeasca teara for
puterii aceleia care 1-ar giurui cttiva ani de domnie". Se deplinge faptul ca emi-
grantilor de la 1848 nu li se da voie sa se Intoarca In tars.
4076 323(498.1)
[Ofisul catre Sfatul Administrativ Extraordinar prin care
Barbu $tirbei anunta ca se retrage de la domnie si incredin-
teaza Sfatului obladuirea provizorie a tarii"]. BULETIN
[T.R.], 1856, p. 197; VEST. R., XXI (1856), p. 189.
Stirbei adaugS ca un comisar al puterii suzerane, ImpreunS cu comisarii
celorlalte marl puteri, au a se aduna la Bucuretti", ca sa is 6tiinta 6i sa se
lumineze despre trebuintele si dorintele lacuitorilor, spre a se putea asigura
acestii tari un viitor statornic 6i ferice". In Veslilorul Romdnese si text
roman gi francez.
4077 323(498.1)
[0 telegram& din Focsani anunta ca. B. $tirbei a lucre-
dintat Sfatului Administrativ at Tarii Rominesti cirmuirea
Principatului]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 138, p. 1: Te-
legrafiea locals.
4078 323 (498.1)
[Se anunta retragerea de la domnie a principelui $tirbei].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 201, 205: Novitale
din nauntru.
4079 323(498.1)
[Scrisoarea marelui vizir catre Barbu $tirbei]. VEST.
R., XXI (1856), p. 229.
Ii face cunoscut cA Alexandru Ghica a fost numit caimacam cere sa-i
predea obladuirea domniei". Scrisoarea e din 4 Julie 1858.
[Comentariu la incetarea domniei lui B. $tirbei In Tara
Romaneasca]. STEAOA D., II (1856), p. 153: Iasi, 28
Iuni.
Se afirrna: Domnu/ Barbu Stirbei avea o mare chiemare; aceasta chic -
mare nici au Inteles-o, nici implinit -o ". De la o margine a terii OA la cealalta,
asprimea cea mai despotica se facuse regula ocfrmuirii sale".
4086 323(498.1)
[Informatie data de Kronstadter Zeitung" despre o ma-
nifestatie a citorva sute de tineri bucuresteni, prin care ei
infa.tisara comisarului francez dorintele lor, concretizate Intr-o
petitie zgomotoasa]. G. TRANS., XIX (1856), p. 214:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se mentioneaza ca 500 de in6i, studenti si alti oameni", se Intrunisera
la Ci6migiu si ca se ficusera 12 arestari. Manifestatia a avut loc fn urma retra-
gerii lui Stirbei de la conducerea tarii.
4087 323 (498.1)
[Se anunta ca Barbu Stirbei ar sta la Bistrita, fiind bolnav
de aceeasi maladie de care mai suferise]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 242: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
DupS o 6tire din S. [iebenbilrger] B. rote].
4088 323(498.1)
[Se anunta ca ziarul Independentiea" probabil, L'In-
dependance Belge" scrie despre fostul domnitor $tirbei ca
ar fi stind la manastirea Bistrita, de unde incearca sa in-
fluenteze treburile GAZ DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 256: Turciea.
4089 323 (498.1)
[$tiri despre prezenta consilierului rus Mavru In Munte-
nia]. G. TRANS., XIX (1856), p. 204: Jurnalele Vienii
despre Principate, 206, col. IT.
Ziarul austriac Fremdenblall vesteste ca el a mijlocit, de s'a trimis la Tarul
Alexandru o petitiune suptscrisa de unii boieri In privinta nedependentii
Principatelor". Ziarul Wanderer informeaza ca, la Indemnul lui Mavru, mai
multi boieri au subscris o adresa catra Alexandru, Imparatul Rusiei, hare care
dintii se roaga de protectiunea acestui monarh".

4080 323(498.1) 4090 323 (498.1)

[Diploma imparateasca prin care se acorda fostului dom-
nitor Barbu $tirbei decoratia Megidie clasa 1]. VEST. R.,
XXI (1856), p. 229.
I se acorda aceasta decoralie, fibula a cirmuit tara foarte bine, cu tote-
lepciune desavirsita, cu capacitate ti dignitate". Diploma e din 5 iulie 1856.
[Dupa Presa de Orient" La Presse d'Orient" se
anunta ca toti emigratii politici roman vor avea voie a se
reintoarce in patrie]. STEAOA D., IT (1856), p. 164, col.
III; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 144, p. 4, col. I.
Se subliniaza ca Poarta era de mutt favorabila acestei masuri politice.

4081 323(498.1) 4091 323 (498.1)

[Se anunta ca, Inainte de a para.si domnia, B. $tirbei a
dat din vistieria statului cite o gratificatie ginerilor sal].
STEAOA D., II (1856), p. 204 [gresit: 2001: Buletinul zilei.
Unuia i-a dat 4000 de galbeni, celuilalt 3000. Stirea e luata din ziarul
francez Le Slide.
4082 323(498.1)
[$tiri in legatura cu demisia si plecarea domnitorului B.
$tirbei]. STEAOA D., II (1856), p. 188: Buletinul zilei.
DupS Le Journal des Dibals. Stirbei a lasat sa se Intelega ca merge
fn inspectie prin judetele de munte ale tarii. Dar dupl citeva tile, directorul
Poenaru, care II Insotea, se Intoarse singur, cu demisia domnitorului.
[M. Baleanu, seful Departamentului din Nauntru si pre-
sedintele Sfatului Administrativ Extraordinar, face cunoscut
locuitorilor tarii ca a fost instiintat telegrafic ca Alexandru
D. Ghica a fost numit de Poarta caimacam al tarii]. BU-
LETIN [T. R.], 1856, p. 205: Publicatie; VEST. R., XXI
(1856), p. 197: Publicatie.
4092 323(498.1)
Talmacirea Ynaltului Imparatescii Ferman, pentru ins-
talatia Caimacamii Printipatului, at caruia text s'a thin
In sala cea mare de la Sf anta Mitropolie, la 17 Iulie corent.
BULETIN [T. R.], 1856, p. 221.
Alexandru Ghica este numit caimacam al Tarii Romane6ti.

4083 323(498.1) 4093 323(498.1)

[$tire despre publicarea in mai multe jurnale strain a
demisiei domnitorului $tirbei]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 211: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
4084 323(498.1)
[Comentarii cu privire la retragerea lui B. $tirbei de la
domnia Tarii Rominesti]. LE COURRIER DE B., I (1856),
nr. 58, p. 1: Bucarest, 30 juin/12 juillet.
Comentatorul elogiaza personalitatea fostului domnitor 61 apreciazA
favorabil ofisul pe care 1-a dat cu prilejul plecarli sale.
[Firmanul imperial prin care printul Alexandru D. Ghica
este numit caimacam at Valahiei]. VEST. R., XXI (1856),
p. 213-214.
Tot ad se publics 6i o descriere a solemnitatii citirii acestui firman, adus
la Bucure6ti de Kiamil -Bei, introducatorul ambasadorilor la Latta Poarta.
Text roman 5i francez.
4094 323(498.1)
[Comentarii din Bucuresti asupra firmanului de numire
a lui Al. Ghica in functie de caimacam at Tarii Romanesti].

217
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA. ROMANEASCA
STEAOA D., II (1856), p. 202: (Corespondinta noastra.
particulara).
Corespondenta datata: 18 iulie. ConsemneazS impresia defavorabilS
produsa de faptul ca firmanul trateara tara ca pe o parte integranta a Turciei.
Noteaza nAdejdile puse in atitudinea lui Ghica. In schimb, numirea unui om
ca Odobescu la comanda ostirii nu e de loc aplaudata.
4095 323(498.1)
[Cuvintarea rostita de Kiamil-Bei cu ocazia citirii firmanu-
lui imperial prin care printul Alexandru D. Ghica este numit
caimacam al Tarii Romanesti]. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 221, col. II; VEST. R., XXI (1856), p. 214.
Anunta ca Regulamentul Organic va fi revizuit ; in Vestitornt Ronninesc,
text roman si francez.
4096 323 (498.1)
[ Cuvintarea rostita de printul Alexandru D. Ghica la
solemnitatea citirii firmanului prin care a lost numit cai-
macam al Tarii Romanesti]. BULETIN [T.R.], 1856,
p.221, col. II-III; VEST. R., XXI (1856),
214-215.
In Vaiilorut Romdnesc, text roman si francez.
4097 323 (498.1)
[Dare de seams asupra solemnitatii ce a avut loc la
Bucuresti cu ocazia Inminarii firmanului prin care Alexandru
Ghica era numit caimacam al Tarii Rominesti]. VEST.
R., XXI (1856), p. 213-315, LE COURRIER DE B., I
(1856), nr. 63, p. 1: Bucarest, 18/30 juillet.
Se publics, de asemenea, firmanul de numire si cuvintArile rostite de Ria-
mil-Bei si de Alexandru Ghica.
4098 323 (498.1)
[,Stiri despre efectul favorbil produs la Bucuresti de nu-
mirea lui Alexandru Ghica in functia de caimacam]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 214: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Informatie redata dupa Kronsiddier Zeilung, caruia i se scrisese la 19 itilie
din Bucuresti.
323 (498.1)
4099
[Comentarii in jurul atitudinii caimacamului Al. Ghica].
STEOA D., IT (1856), p. 186-187: (Corespundinta noastra
particulara).
Se crede ca, desi nu va sprijini fatis unirea, va 'Asa sa se desfasoare propa-
ganda pentru ea. Se reproduce textul unei adrese care urmeara a i se inmina
din partea populatiei.
4100 * * 323 (498.1)
Le caimacam de la Valachie. L'ETon..E DU D. [Iasi],
I (1856), p. 14.
Dup1 un scurf portrct moral al lui Al. Ghica, se formilleaza nMejdile
pc care cercurile politice unioniste Ic legau de viitoarea activitate a caimaca-
mului.
4101 * 323 (498.1)
[Comentarii in jurul atitudinii caimacamului Al. Ghica in
Tara Romaneasca]. STEOA D., II (1856), nr. 54, p. 214
[gresit: 126]; VEST.R., XXI (1856), p. 246: Iasi.
Se exprima speranta ca, prin politica lui ponderata, ideea unirii va clstiga.
4102 323 (498.1)
[Scrisoare trimisa de oamenii cei mai insemnati ai tarii"
caimacamului Alex. Ghica, cu ocazia numirii lui]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 180, p. 2-3: $tirl atingatoare de
Principate.
In ea se exprima sperantele pe care si Ic puneau semnatarii to caimacamul
tariff.
4103 323 (498.1)
[Scrisoarea corpului comercial din Braila, adresata cai-
macamului Alex. Ghica, cu prilejul venirii lui la cirma tarii].
VEST.R., XXI (1856), p. 271-272.
Reprezentantii comerciantilor care semneazS sint: Gheorghe N. Levidi.,
M. 13alduridis si I. Minovici. Text roman si francez.
218
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
4104 323 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Sfatul Administrativ Extraor-
dinar, prin care clucerul Alexandru Dimitrescu este numit
secretar al statului, in locul logofatului Alexandru Plagino].
BULETIN [T.R.], 1856, p. 213; VEST. R., XXI (1856),
p. 205.
4105 323 (498.1)
[Se anunta din Bucuresti ca Alexandru Ghica, noul cai-
macam al Tarii Romanesti, a chemat In tara pe toti exilatii
revolutionari de la 1848]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 164,
p. 1, col. II.
4106 323 (498.1)
[Traducerea unei corespondente din ziarul francez La
Paix", In care se anunta dispozitiile date de Alex. Ghica,
noul caimacam din Tara Romaneasca, pentru primirea In
tara a emigrantilor de la 1848]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 171, p. 2, col. III.
Se mai arata ca aceasta masura a fost provocata de discursul adresat tine-
rimii din Tara Romaneasca de Talleyrand-Perigord.
4107 323 (498.1)
[Se dezminte stirea publicata de ziarul francez La Pa-
trie" ca Alexandru Ghica, caimacamul Tarii Romanesti, ar
fi poruncit tuturor functionarilor de a nu lua nisi o parte
la toastul pentru unire, care se ridicase la prinzul ce s-a
dat la Consulatul general al Frantei, cu ocazia St. Napo-
leon"]. VEST.R., XXI (1856), p. 253.
323 (498.1)
4108
[Doug corespondente din Bucuresti, in care se subliniaza
schimbarea atitudinii politice a caimacamului Alexandru
1. Ghica L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 27-28.
In urma precizarii politicii antiunioniste a Portii, Ghica si-a schimbat
atitudinea, ca sa nu displacS turcilor. A cAutat sa imprime noua sa linie si
functionarilor statului, aducindu-le la cunostinta ca sint datori sa se abtina
de la orice actiune politieA, iar color care cereau permisiunea sa scoata not
ziare, le punea in vedere ca nu va tolera O. se trateze chestiunea unirii.
4109 323 (498.1)
[Articol de protest fata de ordinul otoman, dat caima-
camului Tarii Romanesti, de a tine mai departe inchise
granitelepentru exilatii de la 1848]. STEAOA D., II (1856),
nr. 64, p. 253-254 [gresit: 165-166].
4110 323 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Sfatul Administrativ Extra-
ordinar, prin care se comunica numele noilor ministri].
BULETIN [T.R.], 1856, p. 253; VEST.R., XXI (1856), p.
241.
Sint numiti: Constandin Cantacuzino prezident al Sfatului Administrativ.
Extraordinar, Constandin Ghica la Departamentul Trebilor din Nauntru,
Constandin BMaceanu la Departamentul Justitiei, Ion Odobescu tot al ostirii,
Scarlat Cretulescu la Departamentul Credintei, Constandin Alexandru Stitt'
la Departamentul Finantelor, Alexandru Dimitresen secretar al statului,
Gheorghe H. Teodorache sef al Ob.tescului Control.
4111 323 (498.1)
[Lista noului govern al Tarii Romanesti, comunicata din
Focsani]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 261: Novi-
tale din nauntru.
4112 323 (498.1)
[Lista guvernului format la Bucuresti, in ui ma instalarii
Caimacamiei]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 180, p. 1: Iasil,
20 Augusta.
Lista a fost comunicata din Bucuresti foil Zimbrul.
4113 323 (498.1)
[Se anunta ca ministrii cei not au depus juramIntul, dupes
regulile prescrise de Regulamentul Organic, in prezenta mi-
tropolitului si a caimacamului]. VEST.R., XXI (18561,
p. 246.
323(08.1) POLITICA. INTEItNA: TARA ROMANEASCA 323(498.0

4114 323 (498.1) trupelor de ocupatie austriece, aparuta in ziarul Daily

[Se salute noul minister al caimacamului Alex. D. Ghica
si se arata care va fi programul acestui minister]. VEST.R.,
XXI (1856), p. 245-246: Bucuresti.
Text roman si francez.
4115 323 (498.1)
[Corespondent& de la Bucuresti, cuprinzind o violent&
critic& a guvernului din Tara Romaneasca]. STEAOA D.,
II (1856), nr. 65, p. 259 [gresit: 171]: Valahia.
Corespondenta e datata 27 august. Autorul el anonim afirma ca despre
ministrul Finantelor om al carui element politic este intriga" circula
In Bucuresti o caricature, reprezentindu-1 aura Incearca sa tread. Dunarea
cu lada Vistieriei de git". Pe ministrul din Launtru II califica de nu/itate
politica; " de asemenea si pc ministrul Dreptatii. II Intreaba pe caimacam de
ce n-a compus guvernul din oameni capabili si progresisti" de vreme ce
pare a voi sa arate a nu mai tine seams de ranguri, completindu-si ministe-
riul cu un functionar de gradul al doilea si un negutitor de gradul trial"? Co-
respondenta a precedata de o introducere a redactiei, afirmind ca guvernul
provizoriu al Valahici urtueaza cu crediuta ratacirile guveruelor trecute".
4116 323 (498.1)
[Se anunta ca Steaoa Duniirii in Nr. 65 coprinde un
articol injurios impotriva Ministcriului "]. VEST.R., XXI
(1856), p. 272, col.I.
Sc adauga ea cenzura s'a invitat a nu pupri acel numar, pcntru ca publicul
sa poata vedea la cc fcl do viulente poate sa ajunga ambitia inselata si preten-
tiile cc nu se justified prin merit".
4117 323 (498.1)
[Corespondenta din Bucuresti, de la 29 noiembrie 1856,
dcspre incapacitatea dovedita de caimacamul Tarii Roma-
nesti si despre atitudinea pro-unionista adoptata de fostul
domnitor Barbu Stirbei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 54: Valachie.
Se critic& activitatea caimacamului si a guvernului sau, aratindu-se ca
Alexandru Ghica incercase 58 se apropie de aderentii lui Stirbei si de patrioti.
Se reproduc zvonurile privind incredintarca Principatelor Romane in miiuile
lui loan Ghica, beiul de Samos, sau in acelca ale lui Ghcorghc Bibescu. Se
instiinteaza ca ,Stirbei se reintorsese Ia Bucuresti sf ca Sc arata acum un
partizan fervent at unirii.
4118 323 (498.1)
[Corespondenta din Bucuresti a foil Morning Herald"
despre un incident intimplat intre locotencntul Peret gi
prefectul politiei, Dirnitrie Ghica]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 54: La presse europdenne sur les Princi-
pautds.
Incideutul poetise de la faptul ca Percl protestase impotriva abuzurilur
unor jandarmi, care limed. nista fin do la citiva tarani de pe mosia sa.
4119 323 (498.1)
[Informatic despre 7 candidati probabili la domnie, in
Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p.379,
col. IL
Se vorbestc de Alexandru, Wan si Dituitrie Ghia.% Barbu $tirbci, Gheur-
ghe si loan Bibescu si, in sfirsit, de Constantin Cantacuzino.
1857
4120 323 (498.1)
[Ziarul englez Morning Post" despre' situatia politica% si
despre abuzurile Caimacamiei din Tara Romaneasca].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 75: La presse euro-
pdenne sur les Principautes.
Corespondenta de la Bucuresti, din 27 dccembric 1856, In care shit criti-
cati caimacamul Ghica si ministrii sal, aratIndu-se, pe de alts parte, ca existau
cinci candidati la domnie, intro care col mai faimos" era Stirbei. Se dau ama-
nunte privind lipsa mai multor milioane din vistieria statului, lipsa atribuita de
opinia public& atit lui Stirbei, cit si guvernarii caimacamului Ghica.
4121 323 (498.1)
[Corespondenta din Bucuresti, de la 2 ianuarie, referi-
toare la situatia politica' din Tara Romaneasca si la excesele
News"]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 79-80:
La presse europecnne sur les Principautes.
Amanunte despre dezorganizarea administratiei caimacamului Alexandru
Ghica si despre fuga lui Sutachi, ministrul de Finante, singurul om capabil
din guvern. Se mai dau amanunte privind exploatarea crunta exercitata de
trupele de ocupatie austriece.
4122
323 (498.1)
Catholocismul in Romania!!! CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 si 4, p. 162-173.
Lung articol polemic Indreptat impotriva lui Ion Ghica, despre care se
afirma ca folosind metode iezuite: rispindire de neadevaruri pentru a pro-
voca confuzie cauta sa-si formeze o platforms politica, in vcderea alegerii
sale ca domnitor. Se sustine In articol ea Ion Ghica era exponentul secret al
politicii Rusiei si se dau amanunte asupra evenimentelor politice din Tara Ro-
mineasca, incepind cu anul 1848 si chiar mai inainte.
4123 G. G. 323 (498.1)
Dcsprc alcgerca deputatiloril. TrmpuLti, I (1857),
nr. 15, p. 3-4.
Arata importanta alegerilor pentru Divanurilor ad-hoc si cheama pe com-
patriotii sai la mike si Ia indepartarea intereselor particulare.
4124 A.[ngele]scu, E. 323 (498.1)
Apela la infratire. TIMPULe, I (1857), nr. 16, p. 2-3
Argumenteaza ca scum este timpul eel mai favorabil pentru regenerarea
tarii. Considers o necesitate imperioasa ca toate ideile extreme 58 vie sa se
concentreze lute una si singura idea: accea a binclui general cc naste din
impulsia progresului, din asta lege supremi a umanitfitii". Cit priveste acele
idci extreme", autorul af irmit ca marsa progresului si maturitatca
populilor to va realiza in viitor". Printre aceste idci, considers si cea a
votului universal.
4125 C.[retulescu], C. A.
323 (498.1)
[Articol cu privire la imbunat&tirea starii politice a tarii].
CONCORDIA, I (1857), p. 9.
Autorul e de parere ce aceasta nu sc poate realiza prin condatnnarca intregii
clase boicresti, marl si mici, firs deosebire, pc principiul ae numai cci din clasa
de mijloc adica negutatorii, meseriasii si ceilalti au ramas singuri capabili
de a da Iegislatori, judecatori, functionari etc. Recomanda unirea tuturor
cctatenilor rarnasi curati.
4126 C.[reteanul, G. Z. 323 (498.1)
Traditiunca. CONCORDIA, I (1857), p. 9-10.
Autorul arata ca dupe cum cci vcchi au dus lupte si s-au straduit pen-
tru progres tot astfel si generatia actuala trebuie sa-si depuna si ca piatra
la edificiul social.
4127 Cretulescu, C. A. 323 (498.1)
[Articol cu privire la reorganizarea politica, a tarii].
CONCORDIA, I (1857), p. 13-14.
Arata starca dcplorabil5 in care sc gAsesc administratia, justitia, 1114'111de,
agricultura, industria. Considers c& pricina ar sta fn dcficientele constitutici,
conform careia facerca si aplicarea legilor depiudeau de domnitor si de cci
citiva boicri din jurul lui. Credo cs, pcntru reorganizarca 'aril, este necesara
prefacerea coustitutiei, In sensul ca puterea legislative sa ajunga In mina na-
tiunii, iar puterea executive sa lie responsabill fats de natiune,
4128 323 (498.1)
[Corespondent& din Bucuresti, datata 17 februarie, apa-
ruta in ziarul Le Nord", privind impiedicarea de catre
guvernul lui Alexandru Ghica a patrunderii in Muntenia a
ziarelor si a scrisorilor din apusul Europei, precum si pro-
blema bugetului Vistieriei pe anul 1856]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 119-120.
4129 323 (498.1)
[Se anunta ca a sosit in Bucuresti Kiamil-Bei, aducind
firmanul pentru convocarea Divanului ad-hoc]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 7, p. 4: Noutiiti de zi; TIMPULU,
(1857), p. 1, col.I: Novelle din launtru.
4130 323 (498.1)
[Stiri cu privire la solemnitatea in cadrul careia Kiamil-
Bei a citit la Bucuresti firmanul sultanului pentru convoca-
rea Divanului ad-hoc al Tarii Romanesti]. ANUNT.R.,

219

www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA
IV (1857), nr.8, p. 1, 3; BULETIN [T.R.], 1857, p. 62, col.
II; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] 1857, p. 65:
Novitale din nauntru ; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 132: Valachie.
323 (498.1)
4131
-
Traductia Inaltului Imparatesca Fermana, relativ la
convocarea Divanului ad-hoc. BULETIN [T.R.], 1857,
p. 61-62; ANUNT.R., IV (1857), nr. 10, p., 1-2.
Firmanul cuprinde prevederi cu privire la membrii de drept si cei a011.
la felul cum se vor face alegerile, la cei care au drept de a alege si de a fi alga,
-
la felul cum va lucra Divanul ad-hoc. In Anunpflorui Rorndn, firmanul se
mai publicase o data, in nr. 8, p. 1-3, In versiunea romans si franceza, in
cadrul darii de seams despre solemnitatea citirii acestui firman de catre
Kiamil-Bei.
4132 323 (498.1)
-
Traductia Inaltulul Imparatescii Fermanii, relative la
convocarea Divanului ad-hoc. FOAIE PT. MINTE, XX
(1857), p. 2-4.
Firmanul adresat caimacamului Tarii Romanesti.
4133 323 (498.1)
Deslusiri asupra articolelora coprinse In inaltulii Firmanii
-
pentru Intocmirea Divanului ad-hoc, de Comitetul centralli
ale unirei din Bucuresti. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), brosura de 16 pagini, anexata la nr.1.
4134
Dorintele Romanilora. - CONCORDIA, I (1857), p. 34.
323 (498.1)
C. A. Cretulescu comunica textul programei partidei nationale din Tara
Romaneasca, primita In seara zilei de 5 martie de o adunare de 600-700 de
oameni. Punctele fundamentale ale programer shit: autonomia si neutralita-
tea tarii, unirea Principatelor, print strain si guvern reprezentativ, cu o sin-
gura adunare obsteasca.
4135 Petrescu, A. 323 (498.1)
- TIMPULti, I (1857), nr. 25, p. 3-4.
Bunula simtu alla publiculul nostru sail seara din 5 Martie.
Infatiseaza pc larg discutiile cu privire la unele puncte ale programului
partidei nationale (Dorintele Romanilor). Insist& mai ales asupra discutiilor
provocate de punctul al IV-lea. Cu privire la adunarea obsteasca, autorul
afirma ca sute de voci" au strigat: obsteasca adunare, aleasa din toate cla-
sere societatii si din verice class, fara deosebire". Aminteste cS la inceput ears-
tau doua proiecte de program si c3 opinia publica a impus ca ele 55 fie unifi-
cate Intr-unul singur.
4136 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1)
[Articol cu privire la cele patru puncte formulate ca do-
-
rinte ale romanilor si despre propaganda dusa de o parte a
presei straine Impotriva unirii], CONCORDIA, I (1857),
p. 37: Bucuresti, 11 Martin.
Autorul arata ca romanii, dupe multe dezbateri si discutii, au formulat
urmatoarele patru dorinte: unirea Principatelor intr-un singur stat, dinastie
strains ereditara, suzeranitatea Portii si guvern constitutional. Mai departe,
autorul atrage atentia alegatorilor sa fie scrupulosi in acordarea votului lor,
caci ar fi o crima sa-si dea votul pentru hatir" sau pentru folds in parte".
In finalul articolului, Cretulescu combate acea presi strains care cauta sa
Ii descurajeze pe roman, afirmind ca ideea unirii Principatelor Romine ar fi
impopulara in strainatate. Arata ce o atitudine ostila unirii se manifests doar
in anumite cercuri reduse, indeosebi in Anglia.
4137
[Redactia Opiniunei" anunta ca e in totul de acord cu
declaratia din 3/15 martie 1857 a comitetelor unite din
323 (498.1)
Bucuresti, cu privire la revendicarile romanilor]. -OPI-
NIUNE'A, I (1857), p. 5: Paris, 5 Aprilie.
Reproduce si textul declaratier, impreuna cu semnaturile.
4138 323 (498.1)
[Despre unirea majoritatii partidelor din Tara Roma-
neasca, In jurul unui program comun]. G. TRANS., XX
(1857), p. 79: Teara Romaneasca si Moldavia.
- 4148
Se arata ca acest program insemna: autonomia Principatelor, unfree for
sub un print strain si o constitutie reprezentativi.
220
www.dacoromanica.ro
: TARA ROMANEASCA 323(498.1)
4139 323 (498.1)
[Se anunta contopirea celor doua cluburi politice din
Bucuresti, care avea de scop a compune o programs pentru
timpul deschiderii divanurilor ad- hoc "]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 91: Principatele dela Dunire.
-
5tirea e data dupe gazeta germana din Brasov [Kronstadter Zeitung?].
Se comunica programul politic al comitetului clubului, rezultat din contopire.
4140 323 (498.1)
[Corespondenta de la Bucuresti, din 14 martie, cuprin-
zind stiri politice din Tara Romineasca]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 137.
-
Se arati ca cenzura devenise mai putin severs, ca Ia Bucuresti apareau
doul ziare unioniste sr ca se tineau intruniri In cluburi. De asemenea, se instiin-
teaza ca toata lumea era pentru unire, deli se raspindise zvonul cS Austria
introdusese multe milioane de florini in tall, pentru a sprijini pe antiunionisti.
4141
[Raportul trimis de S. Voinescu Comitetului central al
323 (498.1)
-
unirii din Bucuresti, referitor la activitatea Comitetului uni-
rii din Buzau]. CONCORDIA, I (1857), p. 46.
4142 323 (498.1)
[Se anunta ca o deputatiune a locuitorilor Capitalei a
rugat pe mitropolitul Orli sa aprobe sa. se tins un tedeum,
la care poporul ss se roage pentru regenerarea tarii].
CONCORDIA, I (1857), p. 46: tiri din intru.
-
4143 323 (498.1)
[Adresa prezentata de o delegatie de cetateni mitropoli-
tului, prin care 11 roaga sa dea ordinele trebuincioase ca
preotii de la orase si sate sa. Inalte rugaciuni pentru lumina-
rea cetatenilor in alegerea deputatilor din Divanul ad-hoc].
CONCORDIA, I (1857), p. 62.
4144 323 (498.1)
[Textul rugaciunii propuse de catre delegatia de ceta-
tru Divanul ad-hoc]. -
teni ca sa se citeasca in biserici, spre reusita alegerilor pen-
CONCORDIA, I (1857), p. 62, col. IL
4145 323 (498.1)
[Declaratia explicative data de Comitetul central al unirii
cu privire la articolele din programul national care se refe-
-
reau la dreptul de proprietate, Ia libertatea individual& si a
muncii taranului]. CONCORDIA, I (1857), p. 46.
Declaratia cuprinde si un jurnal" incheiat in sedinta din 15 martie
a Comitetului, clnd o delegatie a marilor proprietari de mosii se infatisase,
cerind lamuriri asupra acestui punt.
4146 323 (498.1)
Romani[l]or. -
Explicatia articolului proprietatii din programa: dorintele
OPINIUNE'A., I (1857), p. 13.
Se publics documentele trimise de Comitetul national din Bucuresti,
in urma interventiei marilor proprietari de mosii. Acestia cerusera sa se pre-
cizeze Intelesul propozitiilor: Respect la proprietatea de once nature. Liber-
tatea individuals a muncii taranului", din declaratia Comitetului. Intr-o
adunare comuna cu proprietarii, in 15 martie, s-a hotarit urmatoarea inter-
pretare: Stapin este proprietarul pe pamintul sau; stapIn este si taranul
pe bratele sale". S-a hotarit sa se aleaga reprezentanti ai marilor proprietari
in Comitetul national pentru unire.
4147 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1)
[Observatii asupra brosurii Apollo catre DD. alegatorl din
-
partea adunaril de proprietarl Intocmita In Bucuresti la 10
Martial. CONCORDIA, I (1857), p. 53: Bucuresti 23
Cretulescu observi es cele 8 puncte ale brosurii se apropie de dorintele
partidei nationale. In formularea for insa, constata o moliciune care o face
a semana mai mull a concesivae decit o dorinta serioasa". 5i adauga: Nicairi
insi nu vedem ca acea adunare de proprietari sa fi imbratisat acei 8 articuli
ca o profesiune de credinta a tor, cu figadurala de a-i sustine nestramutat".
323(498.1)
Comitetulii centralii ale Unirii din Bucuresti. Deslusiri
asupra celoril patru base din programa nationala. CON-
CORDIA, I (1857), p. 62-63.
Semneaza intreg comitetul.
323(498.1) POLITICA INTEItNA: TARA RONIANEASCA
4149 323 (498.1)
Scrisoarea unui boeril de Cara. CONCORDIA, I (1857),
p. 74-75.
Articol prin care se combate, in numelc micii boierimi, atitudinea dubi-
oasg manifestatA de marii proprietari de mopii prin bropura lor: Apel4 Is
DD. alegatori din panics adundril de proprietari ce s'a constituil in Bucureftt in
fedinta dela 10 Mantic 1857. La inceput, se subliniazg contrastul dintre
atitudinea aroganta a marilor proprietari In trecut pi comportarea for mie-
roasa de acum. Apoi se analizeaza bropura, demonstrindu-se cc, prin ea,
marii proprietari cautS sg-pi pgstreze o upg deschisg pentru vreme de tre-
buinta". De ad vine tonul ambiguu, echivoc, al bropurii, contrazicerile pe
care ea le cuprinde de la paging la paging. Se consider8 bropura ca o dovadg
a nesinceritatii marilor proprietari, care se prefAceau numai a sint de acord
cu dorinyele partidei nationals.
4150 Creteanu,. G. Z. 323 (498.1)
Respunsii. CONCORDIA, I (1857), p. 75.
Replica la Scrisoarea unui boer4 de lard. Afirmg el unii proprietari care
semnaserg apclul din 10 mantic, intelegind cg au Post amggi(i, sint gata a se
uni cu partida nationalg. Altii, dimpotrivg, se close cg an mers prey departe"
pi abia apteapta ocazia sg declare cg nu vor unirea. Ei 15i au candida(ii
lor Ia domnie pi se gindesc ss alcatuiasca liste de prescriptie", in viitor, pcntru
fruntapii unionipti.
4151 323 (498.1)
[Offs prin care se primeste demisia ministrului Trcbilor
bisericesti, Scarlat Cretulescu]. BULETIN [T.R.], 1857,
p. 89 ; ANUNT.R., IV (1857), nr. 17, p. 1.
Directorul departamentului este insarcinat cu conducerea acestui depar-
tament.
4152 323 (498.1)
[Corespondenta trimisa din Bucuresti, la 26 martie, foil
Daily News", despre retragerca trupelor de ocupatie si des-
pre situatia politica din Tara Romaneasca]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 155.
Se aratS ea austriecii se retraseserg lu linipte, dar ca nipte solda(i oto-
mani savirsiserg o crime ingrozitoare. Se dau amanunte privitoare la pre-
gatirile electoralc pi la diferitcle grupgri care se opuncau unirii. Se aratg,
In sfirpit, cc, in afara comisarilor Rusici pi Augliei, ceilalyi reprezentanti ai
puterilor garante acceptaserS sa albs castle intretinute din visticria Tarii
Romanqti.
323 (498.1)
4153
[Depesa trimisa din Bucuresti, la 9 aprilie, anuntind ter-
minarca evacuarii Tarii Romanesti de catre turci Si lucrarea
inccata a listelor electorale]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], (1857), p. 149: Nouvelles des Principautes.
4154 323 (498.1)
[Corespondents din Bucuresti, datata 11 aprilie, trimisa
foil Le Nord", tratind despre tergiversarea operatiunilor
electorale de catre Caimacamia Tarii Romanesti gi despre
demisia lui Scarlat Cretulescu din guvern]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 163-164.
Se publicg in Intregime nota adresatg de Scarlat Cretulescu comisarilor
puterilor garante pentru motiva demisia, 'Iota In care se denunta abu-
zurile caimacamului Ghica In privinfa pcolilor pi a biscricii.
4155 323 (498.1)
[Se anunta ca printul Bibescu a plecat de Ia Viena catre
Tara Romaneasca, spre a fi de fats la actul alegerilor"].
G. TRANS., XX (1857), p. 95: Austria.
4156 323 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru,
prin care comanda raspindirea pe ascuns a unui cuvint
litografisit", rostit de fostul domnitor Bibescu la locuinta sa].
BULETIN [T.R.], 1857, p. 137; ANUNT. R., IV (1857),
nr. 27, p. 1.
Adaugg cc acest oils trebuie sucotit ca o prevestire cc o recidivg nu
va mai fi trecutg cu vederca". In Anunliltorul Roman, teat roman pi francez.
www.dacoromanica.ro
23(498.1)
4157 323 (498.1)
Le discours de l'ex-hospodar Bibesco. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 189-190.
Se anuntg eg Le Nord publicase un fel de profcsiune de credintg a fos-
tului domnitor al Tgrii Romanepti pi se aratS ca guvernul caimacamului Ghica
luase atitudine impotriva litografierii acestui discurs al lui Bibescu. Redactia
se mentine pe o pozi(ie contrary atit lui Bibescu, cit pi lui Alexandru Ghica.
4158 323 (498.1)
[Corespondents de la Bucuresti, datata 2/14 aprilie, des-
pre partidele din Tara Romaneasca 5i despre abuzurile Cai-
macamiei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
163: Valachie.
Se aratS ca, pe Rugg partida nationalg, se ridicase partida proprieta-
rilor, formati din boierii partizani ai lui Bibescu. Se dau informatii asupra
compozitiel acestor partide pi se aratS ca oficiosul partidei nationale era gazeta
Concordia, condusg de Constantin Cretulescu. Se dau amanunte cu privire
la sosirca comisarilor puterilor garante la Bucurepti pi se anunta cl ministrul
Instructiei Publice, Scarlat Crctulescu, fpi daduse demisia. Se aratg el Alex-
andru Ghica pi familia sa cgutau sa-si mareasca averile pe toate cube pi in
legatura cu aceasta se publicg informatii privind afacerile lui Hagi Tudo-
rache, cu aducerea griului in Bucurepti.
4159 Dancovici, A. B. 323 (498.1)
Le controlcur general de Valachie, M. Theodoraki.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 195.
Scrisoare din Bucurepti, prin care Dancovici apArg persoana lui Hagi
Teodorachi, controlorul finan(elor din Tara Romaneasca, de acuza(ia de a
fi fgcut afaceri in dauna statului. Dancovici sustine cc Teodorachi fusese
chemat printre sfetnicii lui Ghica, tocmai pentru cc avea reputa(ia unui om
cinstit pi pentru ca ceilalti membri ai guvernului nu se bucurau de acelapi
renume.
4160 323 (498.1)
[tire cu privire la comitetele politico din Tara Roma-
neasca]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 16: Corespondintia.
Se aratA cu, comitetele sint trei, de fapt e vorba de unul
principal pi de doug ramuri ale sale: eel principal depi e compus din
oameni din toate clasele "; al doilea e format din negustori pi al
treilea din mari proprietari. Se remarcg lipsa de claritate pi fermitate
in atitudinea marilor proprietari fall de Divanul ad-hoc, citindu-se in acest
sens articolul publicat de C.A. Crctulescu in Concordia (p. 53), cu privire la
bropura Apel4 cdtr4 DD. alegatorl...
4161 Anghelescu, E. 323 (498.1)
Apelulu catre allegatori. SECOLULU, I (1857), nr. 27,
p. 1-3.
DiscutS pe larg apelul adresat de conservatori, de marii proprietari,
catre alegAtori, prin cunoscuta brosura. Infatipeazg lupta Intre progresipti
pi conservatori ca un fenomen firesc pentru acel moment politic: A credo
cg. apasatorul cu apasatul, nedreptul cu nedreptatitul, col tare cu col slab,
vor avea aceiapi dotting pf vor tinde la aceeapi (into, ar fi o absurditate".
Condamng apelul proprietarilor, caracterizindu-I drept o provocare de temere
pi de neincredere fn oamcnii partidului national".
4162 Filipescu, Gr. 323 (498.1)
[Scrisoare catre redactie In legatura cu articolul lui E.
Anghelescu Apelula catre allegatorl "]. SECOLULD, I
(1857), nr. 28, p.4, col. I.
Declarg ca se simte calomniat prin aprecierile fgcute de Anghelescu la
adresa familiilor marl boierepti, In general, pi indeosebi prin fclul cum mentio-
nase familia Filipescu. II acuzS pe Anghelescu cl 18i continua, prin ziare,
eternul salt imn Ia disdndie pi ura".
4163 Anghelescu, E. 323 (498.1)
[Raspuns scrisorii lui Gr. Filipescu]. SECOLULCI,
I (1857), nr. 28, p. 4.
Lamurepte ca, prin critica adusg apelului proprietarilor, nu s-a gindit
sA pung la fndoialg onorabilitatea personals a lui Gr. Filipescu. Ii core insg
acestuia sg fie tot atit de Leal pi sl retracteze injuriile Is adresa oamenilor
partidei progresiste pi Is adresa lui E. Anghelescu personal, din paginile ape-
lului marilor proprietari, pe care 11 semnase pi Gr. Filipescu.
221
323(198.1) POLITICA INTERNA. : TARA ROMANEASCA 323(498.1)

4164 Filipescu, Gr. 323 (498.1) tnlui central al unirii din Bucuresti, s-au ivit citeva nedumeriri in comite-
[Scrisoare catre redactor, in legatura cu raspunsul pe tul din Craiova, nedumeriri care au Post indepartate dupS explicatiile pri-
care i-1 adresase E. Anghelescu]. SECOLULU, I (1857), nr. mite de la centru. La Craiova n-au Post $i nu sint doua comitete $i doul pro -
30, p.4, col. II. grame, cum s-a scris, ci unul $i acelasi comitet, cu programul lausat de Comi-
tetul central din Bucuresti.
Dec tail c3 imputArile pe care lc cuprindea apclul proprietarilor nu se
adresau partidului zis national" in intregime, ci numai oarnenilor cu rele 4174 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
cugetSri care sub masca patriotismului cauta a ajunge la vinovatul for stop ".
exprimA uimirea a E. Anghelescu atribue aluziile din apel". men-
[Raspuns unei brosuri publicate de Emanoil Chinezu §i
tine insS convingerca cA partidul national se intituleazA de nedrept astfel.
Dimitrie Nenciu, precum §i unui articol publicat de I. Ma-
cescu in gazeta Vocea Oltului", cu privire la programul raz-
4165 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) let de Ia Craiova]. SECOLULU, I (1857), nr. 40, p.1-3:
Starea de fata. SECOLULU, I (1857), nr. 26, p. 1-2, BucurWl, 28 Main.
nr. 28, p. 1-2. Argumenteazii ci revolta celor trei publicisti fats de aprecierile Seco-
haul la adresa programului anonim de la Craiova nu erau nici serioase, nici
AratS ca opinia publics nu este inca formats $i c3 partidul national,
adicA majoritatea natiunii, trebuie sS lucreze mai activ pentru binele comun
indreptatite. AfirmA ca acel program anonim era ursit de cutare ex-gos-
podar", adicA lost domnitor, cu scopul de a stirni confuzie politica si neincre-
5i sa paralizeze planurile dusmanilor poporului.
dere fata de programul partidei nationale. Acest program anonim, continind
cereri exagerate, deci periculoase pentru patrie in acel moment, a lost Os-
4166 Costa-Foru, Gh. 323 (498.1) pindit in trei judete ale Olteniei. Insusi Nenciu it difuzase la Caracal. Bossue-
Ocaziunile zilei. SECOLULU, I (1857), nr. 28, p. 2-3. ccanu repeta parerea el nu poate fi unite intre clase eterogenc $i intro
AtacA pe oamenii dcgradati 5 slugarnici, care cauta 55 innegreasel carac. oameni carii au littera:se deosebite de ale natiunii", iar unirea cc unii propun
terele rile mai oneste; infiereaza pe aceia care lucrau pc ascuns. claselor de jos e numai u cursA, in care voiesc sa lc atraga, spre a putea pro-
fita de dinsele" aluzic la atitudinea marilor proprietari.
4167 Filipescu, I. I. 323(498.1)
[Articol despre viitorul regina politic al pant). CONCOR- 4175 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
DIA, I (1857), p. 77-78. [Raspuns unui articol de violent ton politic la adresa
CondainnA rcgimul oligarhic" $i pc eel biurocratic" din trccut $i c Sccolului", publicat de I. Macescu in SECOLULU,
de parere c3, in viitor, tara va fi condusS de trci clase, pc care le considers I (1857), nr. 47, p. 4, col. 1II.
sanAtoase", 5i anume: clasa proprietara, clasa comerciala clasa profesiu- Ironizeaza emfaza $i confuzia stilistica din articolul lui Stamen.
nilor libere. Numarul 11, in care a aparut acest articol al lui Macescu, lipseste diu colec-
tia B.A.R.
4168 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
Starca de fata. SECOLULU, I (1857), nr. 30, p. 1-2. 4176 323 (498.1)
AratA ca la Craiova comitetul electoral s-a impartit in data. 0 parte [Ofisul caimacamului catre Secretariatul Statului, prin
a rSmas credincioasA comitctului central de la Bucuresti, urmindu-$i lucra- care face cunoscut ca jurnalul Oltul", se suspends pe ter-
rile pe baza programului politic al acestuia; alt's parte $i -a formulat un pro- men de 3 saptamini]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 62, p. 1.
gram politic aparte. Pune in paralelA textele color cluta programa. In cun-
cluzie, Bossueceanu subliniaza cu ironic ca noul program se deosebca doar Suspendarea s-a facut in urma unei petitii semnate de 79 de craioveui.
prin neinsemnate schimbat-i de cuvinte, prin respingerca mandatelor impera-
Motivul: a publicat un articol in care insults, calomniaza $i amcninta o
parte intrcagS a societatii din Craiova, numai supt pretext, ca acele persoane
tive $i prin cererea ca romanii Si. trimita $i reprezentanti directi la Paris.
Condamta acest al doilea program, ca un gest nepolitic.
n'au iscalit un program, cc se intitula Program naponal". Text roman
francez.
4169 S. N. 323 (498.1)
[Condamna formarea unui nou comitet electoral la Cra- 4177 Cretzeanu, George Z. 323(498.1)
iova §i lauds recomandarea data de cpiscopul Rimnkului, Libertatea tiparului. CONCORDIA, I (1857), p.85-86,
ca sa se faca rugaciuni in toatc biscricilc cparhici, pcntru 105-106.
unirea Moldo-Romaniei]. SECOLULU, T (1857), nr. 30, AratA ca cenzura din tars nu este bazata pe nici o lege si nici pe tradi-
p. 2: Corespondenta particulara a Sccolului. tia nationals; toata tars ar binccuvinta suprimarea cenzurii, iar pentru Vms-
Trimisa din Craiova, in 15 aprilie. ticrie ar insemna o economie de vreo 30 000 de lei pc an.

4170 323 (498.1) 4178 323 (498.1)

Tirculare comitetulul electorath din Craiova, de la 26 [Corespondenta de la Bucuresti, din 7 mai, dcspre situa-
Aprilie 1857, catre comitetcle electorate ale orasclor distric- tia politica din Tara Romaneasca, in urma plecarii comisa-
telor din Romania mica. SECOLULU, T (1857), nr. 34, rilor puterilor garante in Moldova]. L'ETOILE DU D.
p. 2. [Bruxelles], T (1857), p. 178: Valachie.
Se declara ea nu exists decit un singur program national, col conceput Se arata ca guvernul hotiirise sa nu ingaduie Intruniri politico pins la
de comitetul din Bucuresti adoptat in toata tara. tcrminarea alcStuirii listelor clectorale $i cii prefectii comisesera abuzuri
fail de unionisti. Se dau informatii cu privire la press greutatile pe care
4171 323 (498.1) cenzura to facea unionistilor. In sfirsit, se arata a nu se autorizase reintrarea
[Se anunta ca. Ia Craiova, s-a retras din circulatie pro- in tars a unor emigrati din 1848 §i ca trupele ototuane nu se retrasesera
gramul publicat de citiva localnici]. SECOLULU, I (1857), din Giurgiu, Calarasi si Calafat.
nr. 34, p. 2: Nuvelle din intro.
tirea e cxtrasa dintr-o corespondents din Craiova, trimisa do Basile 4179 323 (498.1)
Caloianu. Corespondenta nu s-a publicat decit citeva numere mai tirziu. [Extras din Jurnalul de Constantinopol" Le Journal
de Constantinople" despre situatia politica. din Tara Ro-
4172 323 (498.1) maneasca]. SECOLULU, I (1857), nr. 38, p. 1-2.
[Se anunta ca la Craiova au disparut §i ultimele nein- Se aratS ci, in asteptarea alegerilor, partidele stau fats in falg. Ccl mai
telegeri asupra programei nationale]. CONCORDIA, 1 (1857), periculos grup c acela al unor boieri care, dupa imprejurSri, se rinduesc cind
p. 106: stiri din intru. sub stindardul unirii, cind sub cel opus", ca s5 turbure spa ca sa posts sl
pescueascii in delete". Aceasta particIA ar vat s5 mai mareasca drepturile
4173 Calloianu, V. C. 323 (498.1) boierilor sa pue pc terani intro conditiune nesuferitl". Despre partida
[Corespondenta din Craiova, datata 5 mai, cu privire la nationals se afirma ca urmareste un ideal nerealizabil", dar umbla pe fats
ncintelegerile ivite in comitetul electoral din Craiova]. si are inteinsa elemente de patriotism $i de sinceritate". Caimacamul este
SECOLULU, I (1857), nr. 37, p. 2. considerat ca teal e aparat de atacurile boierimii, care It acuzii ca ar fi Incu-
Sustine ca al doilea program, publicat de Secolula, n-a Post decit un vag rajat unele capete exaltate", tolerind cluburile abaterile preset. Caracte-
proiect, neavind pe el nici o semnatura. La primirea programului Comite- rizeaza gazetele din Tara Romaneasca.

22°

www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA
4180 Bosianu, C. 323 (498.1)
[Despre o corespondents, aparuta in Le Journal de
Constantinople", in care se criticasc partida boicrilor din
Tara Romaneasca, dar si intreaga presa. nationala], ROMA-
NIA [Bucuresti], I (1857), p. 57 -59; SECOLULU, I (1857),
nr. 42, p. 4, col. T-T1'.
Bosianu combate atitudinea corespondentului, pc care-I socotestc until
din acei venctici care au lost tottleauna in lupta cu orice progres soliale in
Romania". Afirma ca presa din Tara Romaneasca ti displacca coresponden-
tului in intregime, numai fiindca ea lupta 55 realizeze unirea, egalitatea
civilS si politica". -
In Romania, urmeaz5, dupa aceste aprecieri, traducerea
corespondentei aparute in Le Journal de Constantinople. Text roman ai
francez. In Secolula, se reproduce versiunea romaneasca a articolului
lui Bosianu.
4181 Angelescu, E. 323 (498.1)
[Articol cu privire la programele partidelor]. SECOLULU
I (1857), nr. 37, p. 1-2.
Arat5 ca partidul national sustine unirea ai domnitorul strain, fiind con-
vins c3 numai atunci Cara va fi puternica si respectata. Nu e de parcrc ca
puterea sa fie concentrata in miinile unui mic numar do aleti, care avcau
monopolul s3 exploateze poporul, ci doreste guvern reprezentativ al poporu-
lui. Despre conservatori, credo ca ei continua politica for do conservare a
vechilor privilegii.
4182 Bosianu, C. 323 (498.1)
[Consideratii despre alegerca vaunter deputati ai Diva-
nului ad-hoc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 41,
Core sa sc aleaga deputalii netinindu-se scama de treapta for socials,
-
ci doar de probitatea Si capacitatea Ion. Text roman si francez.
4183 Vernescu, G. D. 323 (498.1)
[Articol prin care cere sa nu fie alesi in Divanul ad-hoc
oamenii care, in ultimele zece luni, se aratasera ostili idealu-
rilor romanilor]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
45-46.
Text roman si francez.
4184 Costiescu, M. 323 (498.1)
[Articol cu privire la grija pc care trebuie sa o aiba ale-
gatorii in acordarea votului for pentru candidatii la Divanul
ad-hoc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 53-54.
Autorul cere, pc do o parte, sa se dea cea mai mare atentie alegerii can-
didatilor ; pe de alta, el core ca poporul sS -5i dovedeased in unanimitate, nu
numai in majoritate, parerile sale unioniste. - Text roman 51 franccz.
4185 323 (498.1)
Suplimenta la deslusirea celora patru baze din programa
nationals. CONCORDIA, I (1857), p. 114-115: tiri
din intru.
Acest supliment a lost dat publicitatii de Comitetul central al unirii
din Bucuresti, ai cSrui membri ii sernneaza. Prin el, se fac not precizari cu
privire la intelesul celor patru dorinte formulate de acest comitet.
4186 Amzulescu, Mihail 323 (498.1)
[Cuvintare in favoarea programului partidei nationale,
rostita in biserica Maica Domnului din Craiova, dup.& slujba
religioasa pentru unire savirsita In acel lacas]. OLTULU,
I (1857), p. 36 ; CONCORDIA, I (1857), p. 117-118: $tiri
din intru; ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 54-55, SE-
COLULU, I (1857), nr. 37, p. 3-4: Varietati.
4187 323 (498.1)
[Documents in legatura cu activitatea comitetului elec-
toral din Caracal]. OLTULU, I (1857), p. 32 ; SECOLULU,
I (1857), nr. 41, p. 3-4; Se citeste in Oltula.
Comitetul anunta cS programul partidei Rationale" e primit in una-
nimitate de Iocuitorii orasului districtului. Trimite spre publicare adresa
pe care a inaintat-o episcopului de Rimnic, pentru actiunea sa in favoarea
unirii. 0 semneazS toll membrit comitetului.
4188 Gazanfi, Hristodor 323 (498.1)
[Cuvintare pentru unire, rostita la Caracal]. OLTULIJ,
I (1857), p.32: Fratilorii.
www.dacoromanica.ro
323(408.1)
4189 323 (498.1)
Adresa comitetului alegerilor din Craiova catre Pr. Si.
Sa Episcopula de Rimnica. CONCORDIA, I (1857), p.
103, col.I-II.
Comitetul aduce multuntiri episcopului fiindca a dat ordin sa se faca
rugaciuni pentru unirc, in toatc bisericile din eparhia sa.
4190 323 (498.1)
[Adresa de multumire trimisa de Comitetul central al
partidului unirii, catre episcopul de Rimnic, pentru ca a im-
bratisat cu caldura cauza nationalal. CONCORDIA, I
(1857), p. 133: Still din intru.
4191 323 (498.1)
[Adresa de multumire trimisa de Comitetul central al
partidului unirii, care episcopul de Buzau, pentru masurile
patriotice luate in sprijinirea luptei politico pentru unire].
CONCORDIA, I (1857), p. 133: Stiff din intru.
4192
323 (498.1)
[Comentarii despre abuzurile antiunioniste ale adminis-
tratici caimacamului Ghica din Tara Romaneasca si despre
excesele cenzurii]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 193: Résumé des lettres et des journaux du pays.
4193 323(498.1)
[Articol de fond cu privire la atitudinea fats de unio-
nisti 4 caimacamului Alex. D. Ghica]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 193-194: Nouvelles des Principautes.
Articolul este provocat de pozitia adoptata de gazcta engleza Daily
News, care criticase in numarul sau din 1 iunie politica guvernului englcz
fata de Principatele Routine. Se arata c3 nu era destul ca Ghica sa devinS
impartial, subintelegindu-se ca era necesar ca el sa devina un luptator pentru
unirea Principatelor.
4194 323(498.1)
[Corespondent& de la Bucuresti, din 28 mai /9 iunie, despre
abuzurile antiunioniste ale guvernului caimacamului Ghica].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 203: Correspon-
dance particuliere de l'Etoile du Danube.
Sc aratS ca minim impiedica activitatea normalS a presei si cS liberta-
tea de intrunire nu era acordata in deplinatatca ei. Se senmalcaza faptul cS
cererea unei delegatii de a se autoriza iutrarea in Tara a exilatilor din 1848
fusese respinsa de caimacam. Dtlegatia prezentase o petilic acoperitS de o
mic de semnaturi.
4195 323(498.1)
[Corespondents de la Bucuresti, din 30 mai, in care se
dau amanunte privind masurile luate de caimacamul Ghica,
pentru a impiedica activitatea partidei nationale]. - L'ETOI-
LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 198: Nouvelles des Prin-
cipautds.
Sc aratS ca ceuzura functiuna din plin in Tara Rom:incased si se publics
corespondente din Slatina, Buzau, Ploiesti si Rimnicul Vilcca care au fost
cenzurate total sau partial, dcoarece dezvaluiscra abuzurilc organelor guver-
namentale fata de activitatea partidei nationale.
4196 Costaforu, G. D. 323(498.1)
D-loril Proprietari. SECOLULU, I (1857), nr. 36, p.
2-3, nr. 40, p.3, nr. 41, p. 2-3, nr. 42, p. 3-4.
AratS cS puterea politica a proprietarilor c mare. Vor avea juniatatc
din numarul membrilor Divanului ad-hoc, ai grozavS va fi raspunderea for
dacd nu vor sti sau nu vor voi sa intrebuinteze bine accasta putere. Prin
unire, taw va devoid puternica, proprietatca va fi respectata, iar cci marl
nu vor mai trai din sudorile color 'Wei. Mai departs, aratS ca autonomia tarii
trebuic garantata, cS este nevoic de un print strain si de un guvern consti-
tutional reprezentativ.
4197 N. N. 323(498.1)
[Despre activitatea politica din judetul Gorj]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 41, p. 3: tiri din intru.
- -
Autorul c convins cS dupa caderea tiraniei" poporul va subserie
liber programul partidei nationale. Numai o singur5 persoand stSruie in pla-
nurile sale infernale". Cirmuitorul N. Opran a adus unirc Intro orascni, care
ajunseserS la ura dczbinare, prin intrigile do mai 1naiutc.
223
32.3(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA.
4198 323(498.1)
[Corespondenta de la Bucuresti, din 7/19 iunie, despre
politica zisa. unionista." a caimacamului Ghica si despre
deznadcjdea romanilor, care vedeau ca protectoratul pute-
rilor garante ramine liters moarta]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 211-212: Valachie.
Se sustine ca Alexandru Ghica adoptase o anumita atitudine pro-unio-
nista numai pentru a-§i maxi numarul aderentilor.
4199 323(498.1)
[Coresponderrta de la Bucuresti, datata. 11/23 iunie 1857,
cuprinzind diverse stiri politice]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 213: Valachie.
Se critic& atitudinea lui Dim. Ghica, prefectul politiei, peutru ca savir-
sise acte de violenta fata de un supus francez, care ii datora bani. Se sustine
ca Hagi Teodorachi nu a dat dovada de cinste exemplar& primind in call-
tate de sef at finantelor comenzile statului.
4200 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1)
[Articol continind consideratii politice in legatura cu apro-
piatele alegeri pentru Divanul ad-hoc]. CONCORDIA, I
(1857), p. 142.
Autorul lauda pe acei oameni care i§i spun pe fata si cu glas tare parerile
politico, oricare ar fi accstca, si condamna pc cei care umbh1 in doi peri si
call a se da dupa imprejurari". Indeamna pe romani ca, in alegeri, sa no stea
indiferenti si sa nu se lase influentati do elcmentele lipsite de patriotism,
iar in Divan sa trimita oameni modesti, dar de caracter, indiferent de pozitia,
for socials, data a inalta sau nu.
4201 323(498.1)
[Se anunta ca partida boierilor isi trimite un delegat, pe
13arcanescu, la Constantinopol, ca sa Sc plinga la Poarta
de piedicile cc zice ca cearca la manifestarile sale si de fa-
voarea exclusive ce se da partidei nationale "]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 45, p. 3: Bucuresti.
Stirea e comunicata dupa jurnalul Le Pays.
4202 Bossueceanu, [G. R.] 323(498.1)
[Consideratii desprc formarea unci comisii de proprietari,
care va lucra impreuna cu comitetul central electoral al par-
tidei nationale]. SECOLULU, I (1857), nr. 45, p. 1: Bu-
curesti, 15 lump.
Autorul core ca comitetul central electoral at partidei nationale sa lamu-
reasca pentru ce a creat aceasta comisie de proprietari si la ce poate scrvi ea
comitetului si cauzei nationale. Cu cc drept comitetul, care reprezinta Cara,
iar nu numai o clasa, convoaca astazi o adunare numai dintre proprietari?
Cclelalte class, de meseriasi, comersanti si profesiunile libcre, nu slut in drep-
tul for oare a core sa se infiinteze si dintre ele cite o alts comisiune?".
4203 Filipescu, I. I. 323(498.1)
[Articol prin care subliniaza importanta comisiei pe care
au ales-o proprietarii, intr-o adunare, cu misiunea ca sa orga-
nizeze mai bine propaganda pentru alegeri]. CONCORDIA,
I (1857), p. 145.
Autorul combats un articol at ziarului Serolula, care condamnase for-
marea acestei comisii, pe motiv ca ar putea s& destepte gelozia intre claw-
4204 Bossueceanu, [G. R.] 323(498.1)
[Observatii cu privire la articolul lui T. I. Filipescu in
chestiunea comisiei proprietarilor]. SECOLULU, I (1857)
nr. 49, p. 2, col. I-II.
Gondamna stilul violent polemic at acestui articol. /1 pane in legatura
cu tonul general al gazetei Concordia, ai care' redactori i se pare a vor sa
pastreze necontenit absolutismul clasei de sus", iar cind binevoiesc a se
coborl pin& la noi, oamenii de jos", o fac numai cu insolenta. Mentioneaza
ca I.I. Filipescu declarase in public a expresiile violente din articolul sau
ar fi fost adaugate pe manuscris de catre redactia ziarului Concordia.
4205 Filipescu, I. I. 323(498.1)
[Scurt articol cu privire la raspunsul dat de Bossueceanu].
CONCORDIA, I (1857), p. 158, col. I.
Acura Serolula ca ar cauta ,,a atita patimi prin necurmate deosebiri
a claselor, din care jurnalul acela sistematic ataca pe uncle...". Sustine indrep-
tatirea existentei comisiei proprictarilor.
224
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
4206 Creteanu, G. Z. 323(498.1)
[Scurta nota polemic& in legatura, cu articolul lui Bos-
succeanu referitor la formarea unci comisii de proprietari,
din partea comitetului central al partidei nationale, publi-
cat in nr. 45 al Secoluluil. CONCORDIA, I (1857),
p. 158, col. I.
Acuza pe Bossueceanu ca ataea fara incetarc lucrarile partidei nationals,
ea a denigrat Concordia mai inainte de a ie§i la lumina si arunca desconside-
ratie asupra comisiei proprietarilor. Arata ce a adaugat la articolul lui I. I.
Filipescu.
4207 323 (498.1)
[Scurta nota polemica, adresata. gazetei Secolulfi].
CONCORDIA, I (1857), p. 158, col. I-II.
Nota, semnata Redactia", somcaza redactia ziarului Scrolul& sa - ;i
precizeze aluziile iacute cu privire la oamenii politici care unelteau din umbra.
4208 Bossueceanu, [G. R.] 323(498.1)
[Polemica cu I.I. Filipescu, G.Z. Creteanu si redactia
jurnalului Concordia "]. SECOLULU, I (1857), nr. 52,
p. 2-3.
Raspunde lui Filipescu ca nu face iusinuatii cu intentia de a discredita
oamenii clasel nationale" si adauga ca are credinta in patriotismul lui Fili-
pescu. Lui Cretcanu Ii raspunde ca el n-a atacat lucrarile partidului natio-
nal, dar pentru el nici programul in 16 articolc, nici programul craiovean
nu sint lucrari nationale. Apoi adauga ca mai ales pana lui Creteanu a con-
tribut sa crearca discordia intro Scrofula si Concordia.
4209 Serurrie, Gr. 323(498.1)
[Despre comisia proprietarilor, care s-a format in Bucu-
resti]. SECOLULU, I (1857), nr, 50, p. 2 -3; Domnule
Redactoril.
Arata ca a primit de la un mare proprietar din districtul Vlasea un apel
al comisiei, pe care I-a trimis la comitetul electoral central. Condamna crearca
unor astfel de comisii electorale pentru fiecare class de alegatori, cum s-4
inceput prin aceea a proprictarilor. Isi exprinta banuiala ca in acoasta comi-
sie a proprietarilor ar exists si persoane care au au o atitudine politica clara.
4210 Stoenescu, Ghita 323 (498.1)
Rugaciunea copiilorii Romani care parintzil lora.
SECOLULU, I (1857), nr. 46, p. 2.
Scriere politica in favoarea partidei nationale. Coplit roaga pe pants-
tii lor, care sint chemati sa-si dea votul, sa lucreze pentru regencrarea tarn
si sa formeze o patrie libera, far& suferinte, iar tinerctul va fi gata totdeauna
a-si versa singele pentru dinsa.
4211 Constantin anti Elenii 323 (498.1)
[Articol politic, sub forma de scrisoare catrc redactor].
SECOLULU, I (1857), nr. 47, p. 1-3: Bucuresti 11-29
Iuniu 1857. Piata Popa Soare.
Autorul isi expriina convingerea ca nu are rost sa se ceara renuntarea
la interesele personale, materiale, incetarea conflictelor de partide. Argumen-
teazil ca chiar §i cutare partida", care voiqte a avea comori marl, palaturi
stralucite, boiariile cele mai marl, c,avaleriile toate, posturile cele mai insem-
nate", trebuie sa se convinga ca e si in hateresul ei ca sa se rcalizeze unirea
Principatelor, pentru ca sa se creezc un stat puternic, prin care sl inceteze
starea de nesiguranta externs si interns: sinteti proprietari, boiari, neguta-
tori, inainte dar, mergeti si otariti a fi §i a trai ca natie si ca rominti, sau
cu rangurile, cu averile si cu decoratiile noastre a pieri, sclavi...".
4212 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1)
[Articol in care comenteaza cele patru puncte ale par-
tidei nationale]. CONCORDIA, I (1857), p. 149-150.
Lauda comitetul national, care a stint sa formuleze programa In patine
cuvinte, fara sa lase deoparte nimic din ceea ce ar putea dori un adevarat
roman. In comentariul color patru puucte, Cretzeanu be arata importanta.
Adauga a Tudor Vladimirescu eel dintii, patruns de suferintele tariff
sale, protest& in numele drepturilor ei de autonomie. Crcde ca in 1848 a avut
loo o explozie a sentimentelor comprimate ale rominilor; atunci s-a vazut
a partida national& era puternica. E de parere ea ea a comis atunci uncle
greseli, pe care a stiut sa le indrepte in 1857.
4213 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1)
[Despre invinuirile aduse partidei nationale]. CON-
CORDIA, I (1857), p. 153.
Autorul combate in articolul salt zvonurife fansate de dusmanii acestei
partide si care ca fiecare roman sail fats datoria la alegeri, trimitind deputati
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA 323(498.1)

care sa voteze pc fats, in Divanul ad-hoc, cele patru puncte din programa
nationala.
4214 323 (498.1)
[Corespondents. de la Bucuresti, din 30 iunie, cuprinzind
stiri politice in legatura cu lupta pentru unire, precum si un
protest impotriva jurisdictiei consulare, care paraliza actiunea
justitiei muntene]. L'ETorLE DU D. [Bruxelles], I (1857)
p. 217-218: Valachie.
Se anunta ca se publicasera instructiunile relative la convocarea Diva-
nului ad-hoc si se arata a se autorizase revenirea in tars a emigrantilor din
1848, dupa indeplinirea unor conditii destul de umilitoare. Se anunta, de
asemenea, ea arhirnandritul Scriban venise la Bucuresti. In legatura cu
problem jurisdictioi consulare, se publica un raport al pre§edintelui tribu-
nalului comercial din Braila, referitor la un caz de imiatiune consulara abu-
ziva, in lucrarile justitiei romanesti.
4215 G. C. 323 (498.1)
[Despre propaganda necinstita dusa de unii agenti im-
potriva partidei nationale, in judetelc Rimnicul Vilcea si
Tirgul Jiu]. CONCORDIA, I (1857), p. 161.
Comentcaza un articol publicat in nr. 18 al jurualului 011ula.
4216 323 (498.1)
[Apel in legatura cu lupta politica]. CONCORDIA, I
(1857), p. 167, Braila.
Semnat: Cadetzii Regimentului II-lea". Cadetii arata el, In Tara
Romancasca, circula spirite ce vocsc sa inabuseasea vocea si fericirea patriei",
individe care, sub masca patriotismului, ascund rauvoitoare uvragiuri"-
Indeamna pc romani sa se fcreasca de amagitorul idol de aur" si sa gra-
beasca destructiunea ratacitelor uvragiuri".
4222 Rucareanu, N. 323 (498.1)
[Articol de propaganda pentru concordia intre clase].
SECOLULU, I (1857), nr. 56, p. 2-3.
Core sa se inceteze lupta de clasa si toll romanii, de la boierul mare pins
la Oran, sä faca eauza comun8, ca sa sustina patria, ce se afla in dipole cele
mai grele. Articolul e preccdat do o nota a redactiei, in care se precizeaza
ed ea nu impart4e§te in totul vederile autorului §i ii reproseaza ea spiritul
lui de conciliere intre clase se pare a merge prea departe, in paguba parti-
dului national".
4223 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1)
[Articol cu privire la lupta electoral& pentru Divanul ad-
hoc si dorintele alegatorilor]. CONCORDIA, I (1857),
p. 176-177.
Creteanu arata ca o lupta crincena are loo intre oamenii trecutului,
oamenii ruginiti, dusmanii declarati ai oricarei reform; si oamenii viitorului
si ai progresului. In alcgeri trcbuie sä domneasea libertate si nepartinire
desavirsita. Mijloacele de coruptic, fagaduielile si amenintarile trebuie sa
dispard. Tudeamnd pe alegatori sa nu dea ascultare propagandei dusmanilor
patriei.
4224 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1)
[Articol continind considcratii politice in lega.tura cu ale-
guile apropiate pentru Divanul ad-hoc in Tara Romaneasca].
CONCORDIA, I (1857), p. 180-181: Bucuresti, 28 Tulle.
Autorul arata care sint dorintele romanilor, ce importanta au pentru
Cara alegerile pentru Divan, de ce alegatorii trebuie sa fie foarte atenti In
alegerea deputatilor. Incheie articolul aratind ca comitetul central si jur-
nalele nu trebuie sa recomande pe anumiti candidati si sa-i influenteze astfel
pe alegatori. Considers ca misiunea comitetelor elcctorale de la centru si din
districte s-ar fi incheiat prin cautarea color mai potrivite garantii materials,
ea deputatii nu vor desconsidera in viitor vointa alcgatorilor.

4217 Cretzeanu, G. Z. 323 (498.1) 4225 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
[Articol in care condamna pe cei care, deli au iscalit Domnulul Redactorfi allu Jurnalulu! Concordia. SECO-
programa nationala, totusi lucreaza pe fats in contra acelei LULU, I (1857), nr. 58, p. 1-2.
programe]. CONCORDIA, I (1857), p. 164: Bucuresti. La Inceput arata ca polemica dintre Secolula §i Concordia nu se datoreste
11 Iulie. unor cauze personale, ci unei lupte de clasa, adica de principii: Sccolule re-
prezinta clasele de jos, iar Concordia class de sus. Discuta apoi articolul lui
Este de parere ca nu trebuie sa se pastreze tacere asupra acestor per.
C. A. Cretulescu, publicat in p. 180-181 ale Concordici, cu privire la alegerile
SOMIC, ci din contra sä fie aratate natici, ca sa stie cc consideratie merits
pentru Divanurile ad-hoc. Combate ca gresita parcrea acestuia ca alegatorii
accsti samsari de voturi".
trebuiesc lasati de capul for in aprecierea candidatilor. Argumenteaza ca
tocmai comitetul central electoral trebuie sa-si recomande candidatii pc fats
4218 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1) si sa-i supuna dinainte discutiei publics.
Starca de fats. SECOLULU, I (1857), nr. 53, p. 1-2.
Autorul articolului e de parer° ca partida nationala nu-si face bine pro-
4226 Petrescu, Al. 323 (498.1)
paganda si ca unul din vitiurile sale este tendinta de dezbinare, care se observa Fanarulil lui Diogene. SECOLULU, I (1857), nr. 58,
intro oamenii sai. p. 2-4.
Afirma ea tam are nevoie pentru Adunare de 102 oameni ai da-
4219 Costaforu, G. 323 (498.1) torici. Pentru lamurirea poporului asupra candidatilor, luercaza jurnalele
si comitetul central electoral cu eels 17 comitote de districte. Vorbind de
Interesul comun si personalitatile SECOLULU, I rolul press!, se ocupd de fiecare din jurnalelc romitnesti care militau pentru
(1857), nr. 54, p. 1-2. programul partidei nationale.
Subliniaza ca alegatorii ant suverani ss aleaga pe clue vor, dar nu tre-
buie sa confundc persoana tor, interesele tor, cu datoria tor. Nu trebuie sa 4227 323 (498.1)
dea crezare color care afirmau cs oamenii partidului national ar fi razvra- [Comitetul central publica o instiintare prin care pofteste
titorl si comunisti, care vor despuierea proprietarilor in folosul taranilor. pe alegatorii din orasul Bucuresti sa se adune ca sa aleaga
Mai departe, autorul arata calitatile pe care trebuie si be Indeplineasca un un comitet electoral special]. CONCORDIA, I (1857),
candidat la deputatie. p. 176: Instiintare.
4220 Moglan din Grabicina, Const. 323 (498.1) 4228 323 (498.1)
Domniloril protector! si Romanilorii de bine doritori. [Alegatorii din Bucuresti, adepti ai programului national,
SECOLULU, I (1857), nr. 55, p. 2-3. sint invitati sa se stringa la 28 iulie in sala Bosel, pentru
a alege un comitet electoral special]. ROMANIA [Bucu-
Cere sa se puns cit mai repede in lucrare cele spre fericirea patriei, caci resti], I (1857), p. 121.
,,chinuirea poporului este mare si nesuferita". Mai departe, vorbeste de lega-
turele cele de fier, cu care norodul, clasul muncitorilor, fratilor mei plugari, 4229 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
este sugrumat de atitca ani".
[Articol cu privire la incercarea de a se alege un nou co-
4221 Costaforu, G. 323 (498.1) mitet central electoral, facuta in adunarea din 31 iulie].
SECOLULU, I (1857), nr. 59, p. 1-2.
0 combinatie de escamotare. Proiectil. SECOLULU, I Bossueceanu arata ca, in ajunul adunarii, se raspindisera manifesto li-
(1857), nr. 56, p. 1-2. tografiate, propunind drept candidati ai partidului national pe $t. Golescu,
Articol combatind prin ironic atitudinoa conservatorilor. Prezinta niste D. Bratianu, C. A. Rosetti, I. I. Filipescu, N. Golescu, C. A. Cretulescu,
reguli dupa care se pot povatui adevaratii conservatori ai privilegiilor si Gr. Ioranu, I. Bratianu, Gr. Ghica, D. Culoglu si Hr. Polihroniadis. La des-
ai starii actuale". Regulile acestea cuprind cele spuse, gindite sau sustinute chiderea adunarii, citiva juni" cerura lamuriri presedintelui cu privire la
de cei care nu vor intr-adevar binele tarii. aceasta chestiune. Presedintele raspunse ca nu stie nimic. Oratorii sustinura

225
www.dacoromanica.ro
.324('08.1) PoLITILA INTERNA: TARA ROMANEASCA
sa ramina vechml comitet. Adunarea aproba. Mai multi citira declaratti in
favoarea vecharlui cornitet. Dintro accstea, se publica ale lui V. Stilescu,
dr. Pulizu si prof. 1). Pavel.
4230 323 (498.1)
[Adrcsa comitetului districtului Buzau care comitctul
central al unirii]. SECOLULt, r (1857), nr. 63, p. 3.
Cotnitetuf din Buzau fgi aratd nemultumirea ca majoritatea a stiut sa
inlature incercarca facuta de unii ca sa indeparteze cotnitetul central si sa-1
inlocuiasca cu altul. Tot ad se publiea si o scrisoare semnata de intreg comi-
tetul districtului Buzau, prin care se solicits publicarea adresei catre comi-
tetul central.
4231 Crezzulescu, C. A. 323 (498.1)
[Reflexii asupra situatiei politicc in preajma alegerilor pen-
tru Divanul ad-hoc]. CONCORDIA, I (1857), p. 187: Bu-
curesti, 6 August.
exprima convingerca c.1
1si -
dupa cum, timp do 18 secoli, tara a scapat
de dusmani -
cauza romaneasca va triumfa si acorn. Cu toata puterca ad-
versarilor si cu toate mijloacelc intrcbuintate do acestia, majoritatea popuru-
lui va sprijini programul national.
4232 Costaforu, G. 323 (498.1)
Iar Natiunca a raspunsil. SECOLULU, I (1857), nr.
61, p. 1-2.
Comunica vrco citeva reguli dupa care crcde ca trebuie sa se cirmuiasca
toll rotnanii: sa senineze programul partidului national, sa indeparteze din
sinul partidului national pc toll arda care, pe 1.4a sau pe ascuns, vor fi contra
prinlului strain, toll sa fie egali inaintea legii etc.
4233 323 (498.1)
[Corespondenta de Ia Bucuresti, din 10 august, despre
ultimele pregatiri facutc inainte de efectuarca alegerilor
pentru Divanul ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p.241: Valachie.
Se afirma ea Alexandra Gliica se ar:itase liberal si drept in privinla al"
catuirii listelor electorate. Se anunta ca aproapc in unanimitate tara doreste
unirca. In sfirsit, se arata ca Dimitrie Ghica fusese inlucuit cu colonelul Ca-
ragea, in functia do prefect al politiei la Bucuresti.
4234 323 (498.1)
[Se anunta. din Bucuresti, la 20 august, ca guvernul cai-
macamului Alexandru Ghica a adoptat o atitudine mai into-
ligenta si mai patriotica fata de partidul national].L' ETO I-
LE DU D., [Bruxelles , I (1857), p. 245: Rosumti des corres-
pondances particulieres.
323 (498.1)
4235 Rossetti, C. A.
[ Dcspre vizita facuta de comisarul francez Talleyrand
in regiunca Prahovei si desprc pregatirile in vederca alege-
rilor pentru Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 3,
p. 1-2: Bucuresti, 16/28 August.
Semnaleaza acliunea craiovcnilor, care alesesera drept candidati pe
Plesoianu sf Lateanu.
4236 323 (498.1)
[Traducerea unui articol din Oesterreichische Zeitung",
intitulat O demonstratiune Masinatia Greciloril Cite-
va observatiuni pentru unire"]. SECOLULU, I (1857), nr.
64, p. 2-3: Jurnalistica streina.
Corespondentul ziarului austriac sustine ca manifestatiile pentru Napoleon
al 111-lea in Bucuresti au Post organizate do fralii negustori Coemgioglu,
care erau greci. Relateaza acest fapt ca o dovada a afirrnaliei sale ca grecii
vedeau cu bucurie in unirea Principatelor Romans un prim pas In sfehimarea
Imperiului otoman. Corespondentul mai afirma ca, dupa greci, se vor in-
-
curaja si bulgarii si sirbii. Articolul din Ocsiermichische Zeitung a aparut
in nr. 305 din 25 august.
4237 B.[ossueceanu, G. R.] 323 (498.1)
[Comentariu la corespondenta din Oesterreichische Zei-
tung", cu privire la manifestatia bucuresteana de ziva lui
Napoleon al III-lea SECOLULU, I (1857), nr. 64, p. 2-3.
Afirma ca accasta corespondenta se bazeaza pc rastalmacirea faptelor
Manifestatia s-a organizat prin contribulia adunata public, de la mai multi,
In sala Bossel.
226
www.dacoromanica.ro
323(418.1)
4238 Micsunescu, Grigorie Grig. Ioranu] 323 (498.1)
[Apel catre romani, in vedcrea alegerilor pentru Diva;
aurae ad-hoc, ce vor avca loc pcste citeva zile]. ROMA-
NUL, I (1857), nr. 2, p. 1-2,
Ii indeamna sa fie energici, patrioti si increzatori in viitorul poporului
roman. Ii sfatuieste sa fie cit se poate de atenti pe eine aleg deputa%i, ca aces-
tia sa nu tradeze programul de patru puncte al partidei nationale. Micsu-
nescu este pseudonimul lui Ioranu, cf. ROMANUL, I (1857), nr. 19, p. 1:
Bucuresti 11/22 Octombrie.
4239 Micsuneseu, Grigorie M. [ Gr. Ioranu] 323 (498.1)
[Articol dcspre insemnatatea alegerilor pentru Divanul ad-
hoc si necesitatea cunoasterii candidatilor]. ROMANUL,
j (1857), nr. 6, p. 1-3.
Autorul expune si programul partidei unirii.
4240 323 (498.1)
Lista de cei subscrisi in programa nationala cu ccic patru
punturi: Garantia autonomiel, Unirea, Printil streinii si Gu-
verna constitutional(' reprezentativa. ANUNT. R., IV
(1857), 4 pagini ancxate la nr. 52; CONCORDIA, I (1857), 4
pagini anexate la nr. 35.
Lista e publicata dupa Conclica Comitetului Ceutral din 13ucure4ti"
Cuprinde 879 de persoane (N-rcle 1-879).
4241 233(498.1)
Urmarea la cc' subscrisi in Programa Nationals cu cele
patru puncturi. SECOLULU, I (1857), p. 5-8 anexate
la nr. 89, la uncle colectiei.
Continuarea listei publicate in Aut:Moral Romdn si Concordia, cuprin-
zind n-rele 880-1810. Lista cuprinde seninaturile cetatenilor din Bucuresti,
grupati pe mahalale. Nu e completa. Unuarea ei lipseste.
4242 323 (498.1)
Lista de eel' subscrisf in Programa Nationals cu cele
patru punturi. Garantia autonomic'', Unirea, Print(' streina
si Guvernit constitutionala reprezentativii. Districtula Ro-
manati. SECOLULU, I (1857), p. 1-4 brosate la finele
colectiei.
4243 323 (498.1)
Urmarc la Programa Nationala cu cele patru punturi.
Districtula Romanati. SECOLULU, I (1857), p. 5-8 bro-
sate la uncle colectiei.
colinaudrea listei publicate in p. 1-4. - In culectia B.A.R. pagtaule
5-8 shit brosate inaintea paginilor 1-4.
4244 323 (498.1)
Lista de persoancle cc au subscrisi programul national('
(1) cu cele patru punturi adica: Unirea, Printii streind,
chezasuirea autonomiel si Guverna constitutionals. SECO-
LULU, I (1857), p. 1-6 si 1-4, ancxate Ia nr. 89, la uncle
colectiei.
Cuprinde listele cu semuaturi din districtele Buzau si Prahova, fiteare
cu paginatie separata.
4245 323 (498.1)
Lista de sumele cc au contribuita a sustine cheltuelile
Comitetului Central(' ails uniri pina acumu si de numele
generosilora patriotl ce le au data. SECOLULU, I (1857),
nr. 64, p.4, nr. 65, p. 4.
Cei care au dat sums mai marl slot: Costache Zefhari, 3150 de lei, fralii
Magi Teodorache, 3150 de Id, si Grigorie G. Glues, 1500 de Id. Totalul
sumei adunate este de 24 843 de Id.
4246 323 (498.1)
'Lista de numele candidatzilor Partitului Natzionalu.
SECOLULU, I (1857), nr. 65, p.2, nr. 66 p. 3, nr. 67, p. 3-4.
Din judetcle, Buzau, Prahova, Vlasca, Ilfov, Dolj, Gorj, Slam-Riumic,
Braila, Dimbovila, ArgeS, Mused, Telcormau, 1alomita, OR, Vilcea, Romanati.
323 (498.1)
4247
[,,Secolul" despre cadidatii partidei nationalel. SECO-
LULU, I (1857), nr. 65, p.2.
Arata cS publics lista candidatilor acestei partide, deli in accasta lista
slat trecute si numele lui Nicolae Golcscu, Nicolae Crelulcscu, Stefan Golcscu,
123(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA 323(498.1)

Dimitrie Bratianu, George Magheru si Hristodor Tell, care incl n-au semnat 4256 323 (498.1)
programul partidei. Secolul declare c8, dace numitele persoane nu vor fnde-
plini aceasta formalitate, candidaturile lor vor fi combatute. romani].
aprilie.
-
[Articol cu privire la chestiunea intoarcerii exilatilor
CONCORDIA, I (1857), p. 89: Bucuresti. 26
Articolul, semnat: Redactiunea", considers cA intrarea emigrantilor
Reinloarcerea exilatilor din Tara Rand:incased ar fi o mAstird buna si dreapta politica". Deplinge faptul ca unii dintre exi-
lati, veniti pinA la granitd, dupe chemarea ce li s'a facut si ell pasportul in
blind regula", en visa otomana si austriacA, nu pot incA intra In lard. Se
4248 323 (498.1) cere guvernului, in numele opiniei publice, sa is rnAsuri in favoarea intoarcerii
fLa Presse d'Orient" a anuntat ca Poarta pregateste celor exilati.
un firman prin care emigratii romani din 1848 vor fi auto-
rizati sa se intoarca in Principate]. L'ETOILE DU D. 4257 Filipescu, I. I. 323 (498.1)
[Bruxelles], I (1857), p. 95: Nouvelles de Turquie; GAZ. DE [Articol despre intoarcerea exilatilor romani]. CON-
MOLD., XXVM [recte XXIX] (1857), p. 43: Revista po- CORDIA, I (1857), p. 93, col. II-III.
litica. Autorul se intreaba de ce nu se da voie la patru exilati romani sa intre
in tars, clod au pasapoartele lor vizate in regulS, de catre ambasadele Turcici
4249 323 (498.1)
si Austriei si chid toll aceia care an luat parte Ia miscarea de la 1848 an fort
[Se anunta ca exilarea fruntasilor romani din 1848 va fi amnistiati.
considerata ca neavenita]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
323 (498.1)
I (1857), p. 98: Nouvelles de Turquie.
4250 323 (498.1)
4258 Bossueceanu, [G. R.]
[Articol despre emigratii romani].
nr. 33, p. 1: Bucuresti.
- SECOLULti, I (1857),

-
[Se anunta ca Poarta a renuntat la proiectul unei amnistii
pentru exilatii politici din Principate]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 46: Revista politica.
Arata ca au trecut 8 ani si acesti patrioti Inca ratAceau prin tAri strAine.
PledeazA pentru autorizarea reintoarcerii lor. - Articol in parte cenzurat.

Poarta a renuntat la acest proiect, dcoarece caimacamul Valahiei au 4259 Golescu, Alexandru Const. 323 (498.1)
apucat mai nainte a ingadui emigrantilor 55 se reintoarne pe la vetrile lor", [Scrisoare cu privire la Intoarcerea in tars& a exilatilor
cu alit mai mult cu cit miscarea de la 1848 totdeauna s'a privit ca s-ar fi romani]. CONCORDIA, r (1857), p. 94: Domnule Re-
facut in favorul Turcici". dactor].
4251 Cretzulescu, C. A. 323 (498.1) Arata eS Dimitrie Bratianu, C. A. Rosetti, Nicolae si Stefan Golescu au
[Articol referitor la Intoarcerea exilatilor]. CONCOR- -
sosit cu pasapoarte in regull la granita tarii, dar dintr-o simply neinte-
DIA, I (1857), p. 22. legere - autoritatile locale nu-i lasA sa intre in tara. Cere interventia cai-
macamului.
Salute cu bucurie intoarcerea in tarn a fratilor Alexandru si Radu Go-
lescu si adauga ca toll trebuie sa [num pentru binele patriei, farl deose- 4260 323 (498.1)
bire de opinii. [Corespondents de la Bucuresti, din 2 mai, despre situ-
atia politica. din Tara Rom'aneasca, in urma plecarii comi-
4252 323 (498.1) sarilor puterilor garante in Moldova]. L'ETOILE DU
Dorula de Patric. CONCORDIA, I (1857), p. 61. D. [Bruxelles], I (1857), p. 178: Valachie.
Articol, semnat Redactiunea", in care se pledeaza energic pentru amnis- La sfirsitul corespondentei se arata ca nu se autorizase reintrarea In tail
tierea fruntasilor romani din 1848, aflati In exil. Redactorul porneste de la a unor exilati din 1848.
paginile de durere si dor de patrie sense de un om al cAruia amor patriotic
s'a tradus prin versurile cele mai elegante si mai armonioase cu care s'a in- 4261 Costiescu, M. 323 (498.1)
zestrat literature romans" (D. Bolintineanu), In scrierea sa Calatorii in
Palestina fi gipt. Aminteste cA sint aproape zece ani de clod floarea junimii
romane, devenind prada luptei partidelor, fu smulsa din tail si aruncata pe
[Articol de fond, in care se cere guvernului Tarii Roma-
nesti sa autorizeze intrarea in tara a emigrantilor din 1848].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 33: Bucuresti, 7 Maui-
-
pAmintul exilului". Cere sA se punA carat spiritului de discordiA", si sa
li se acorde o amnistie exilatilor, ca sa poata reveni In patrie.
Partial, articolul este cenzurat. - Text roman gi francez.
4262 323 (498.1)
4253 323 (498.1) [Comentariu referitor la problema reintoarcerii in Tara
[Articol de fond In care, intre allele, se discuta cliesti- Romaneasca a emigratilor din 1848]. LT.TorLE DU D.
unea exilatilor din 1848 din Principate]. L'ETOILE DU [Bruxelles], I (1857), p. 188: Valachie.
D., [Bruxelles], 1 (1857), p. 132: Bulletin politique. Pornindu-se de la nitte articole din Secolul si Concordia, se condamnA
Se aratA ca deputatul Otway interpelase pe lordul Palmerston in chesti- atitudinea Portii si a caimacamului Alexandru Ghica in aceastA privinta.
unea exilatilor politici romani si ca barbatul de stat englez recunoscuse me-
323 (498.1)
ritele acestora, promitind interventia guvernului britanic pe linga Poarta,
in favoarea reintrarii lor in Principate.
4263
Petition pour le rappel des exiles valaques.
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 218.
- L'ETOILE
4254 323 (498.1) Se publics petitia adresata comisarilor puterilor ..arante la Bucuresti,
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti, aparuta
in Le Constitutionnel" din
I (1857), p. 16: Corespundintia.
11 aprilie]. - OPINIUNE'A,
prin care li se cere sa sprijine pe linga caimaramul Tarii Rom Anesti o cerere
semnata de citeva sute de cetateni, in favoarea reintrarii in Principate a
ernigrantilor din 1848. Cu putin inainte, caimacruril refuzase sa primeascA
Curespondentul se plinge eS orasul e tulburat de exilatii reintorsi in tars, aceastA cerere.
care si-au reinfiintat cluburile si discuta politica. Are impresia ca e aceeasi
4264 323 (498.1)
atmosfera ca in martie 1848, Ia Paris. Semnaleaza manevrele consului Aus-
triei. Cu privire la sosirea comisarilor etiropeni in Bucuresti, isi exprimit
impresia c5 ei ar fi cistigati pentru unirea Principatelor, dar nu si pentru
ideea principelui strain.
-
[Lista exilatilor din 1848 carora li se ingaduise reintoar-
cerea in Tara Romaneasa]. L'ETOTLE DU D. [Bruxe-
lles], r (1857), p. 221: Valachie.
Iata numele lor: Nic. si $t. Golescu, C. A. Rosetti, Dim. si Ion Bratianu,
4255 323 (498.1) gener. Chr. Tell, gener. Gh. Magheru, I. Heliade-Radulescu, Alex. Pa-
[Note cu privire la stirea ca se va permite intoarcerea leologu, arhim. Iosafat, Cerar Bolliac si Const. Balcescu.
emigrantilor romani de la 1848]. ISRAEUTULD R., I
(1857), nr. 2, p. 3: Revista interioara. 4265 C[reteanu], G. Z. 323 (498.1)
Se subliniazii cA izraelitii privesc stirea en bucurie, deoarece acesti na- [Notita prin care felicith pe locuitorii orasului Pitesti,
peni politici an proclamui in 1848 emanciparea lor. care i-au cumparat lui Dimitrie Bratianu o proprietate in

227
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA: TARA ROMANEASCA
acel oras, ca sa poata fi ales ca deputat in Divanul ad-hoc].
CONCORDIA, I (1857), p. 102: Stiri din intro.
4266 323 (498.1)
[Notita despre donatia facuta de comerciantul din Pi-
testi Panait Hagiulea lui Dimitrie Bratianu]. SECOLULU,
I (1857), nr. 37, p. 2: Stiri din launtru.
I-a donat o proprietate din acel oras" pentru ca sa alba dreptul de ale-
gator ,ai de ales, intre reprezentantii natiunii, in Divanul ad-hoc. Redactia
subliniaza cd, astfel, D. Bratianu va cumula calitatea de proprietar mare
cu aceea de proprietar mic. Elogiaza gestul lui Panait Hagiulea.
323 (498.1)
4267 Bratianu, D.
[Scrisoare adresata lui Nic. Apostolescu, prin care fi
multumeste lui si locuitorilor din Pitesti, pentru gestul de
a-i cumpara in acest oras o pravalie in valoare de 30 000 de
lei, ca sa-i dea astfel posibilitatea sa candideze pe lista pro-
prietarilor din acel oras, pentru Divanul ad-hoc]. CON-
CORDIA, I (1857), p. 126: Stiri din intru ; SECOLULU,
I (1857), nr. 41, p. 3, col. III.
Bratianu, care scrie din Rusciuc, la 3/15 mai 1857, arata ca spera sa
reintre in tars inainte de alegeri; mar Baca nu va reusi, ii roaga pe cetateni
sa -i dea totusi votul. Trimite si banii reprezentind valoarea pravaliei. Scri-
soarea este precedata de un scurt comentariu al redactiilor respective. In
Concordia, se arata ca ordsenii din Pitesti au fScut acest gest aflind c3 D.
Bratianu nu va putea fi ales ca proprietar de movie.
4268 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
Domnilor Redactori ai Israelitului Roman. ISRAE-
LITULD R., I (1857), nr. 12, p. 2-4.
Scrisoare din Rusciuc, datata 11/23 mai 1857. Ili exprima recunog-
tinta pentru gestul comunitatii izraelite spaniole din Rusciuc, care, la in-
demnul comunitatii din Bucuresti, a oferit ospitalitate emigratilor romani
revolutionari, ce se intorceau din exilul for de 9 ani. Vorbeste de vechea sa
prietenie cu R., un izraelit, pe care-1 numeste erou si martir. E
vorba, probabil, de pictorul revolutionar Rosenthal.
4269 323 (498A)
[Se anunta ca s-ar fi acordat amnistie tuturor exilatilor
romani]. SECOLULU, I (1857), nr. 45, p. 3, col. I-II.
Secoltd4 salut3 cu bucurie aceast3 stire.
4270 323 (498.1)
[Comentarii despre autorizarea acordata emigratilor
romani de a se reintoarce in Tara Romaneasca]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 94-95: Revista politica.
Se aduc multumiri pentru aceasta hot3rire caimacamului Alex. Ghica
si se aminteste cd trei dintre acesti emigrati murisera in exit, si anume:
loan Voinescu II, Nic. Bdlcescu $i I. Negulici. Se anunta publicarea unor bio-
grafii ale acestor adevdrati martini ai natiei".
4271 323 (498A)
[Se anunta 61, la 26 iunie 1857, au sosit in Bucuresti
patru din emigrantii romani: doi din fratii Golesti, Dimitrie
Bratianu si Constantin Roset]. SECOLULU, I (1857),
nr. 48, p. 3, col. I.
Se adauga ca, in curind, vor soli in tars Magheru, Tell $i altii, care ple-
casera de In Constantinopol,
4272 323 (498.1)
[Notita despre intoarcerea in lard a fratilor Stefan si
Nicolae Golescu, a lui Dimitrie Bratianu si a lui Costache
Rosetti]. CONCORDIA, I (1857), p. 153: Stiff din intro.
4273 323 (498.1)
[Comentariu Ia stirea ca s-a permis intoarcerea in Cara
a expatriatilor romani de la 1848]. ISRAELITULD R.,
I (1857), nr. 16, p. 3-4: Novelle interne.
Se exprima bucuria pricinuita de aceasta ,tire si se subliniazd cd /cm-
&Jul Rotmln a stdruit, cti trei luni inainte, pentru aceastd mAsurd.
4274 323 (498.1)
[Se publics o telegrama trimisa din Constantinopol, prin
care se anunta ca emigrantii sunt autorizati a se intoarce
228
www.dacoromanica.ro
323(/i98.1)
In tars far& nici o conditiune"]. CONCORDIA, I (1857),
p. 165, col. II: Depesa. Telegrafica.
4275 323 (498.1)
[Despre reintoarcerea la Bucuresti a fratilor Golesti,
a lui Dimitrie Bratianu si a lui C. A. Rosetti]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 223: Principatele de la Dunare.
Se arata cum s-a ajuns la reintoarcerea acestor emigranti. Corespon-
dents reprodusd din foaM G. N. " [Gazette Nationale].
4276 323 (498.1)
[ Stire in legatura cu reintoarcerea emigrantilor romani].
G. TRANS., XX (1857), p. 227: Teara Romaneasca si
Moldavia.
-
Se informeaza ca in urma interventiei printului caimacam at Tara
Romdnesti sultanul autorizase revenirea emigrantllor din 1848. Se anunta
ca fratii Golesti, D. Bratianu si C. A. Rosetti au sosit Is Bucuresti.
4277 B.[Adulescu, C. I.] 323 (498.1)
a unor exilati].
[Comentariu Ia reintoarcerea in tar
ANUNT. R., IV (1857), nr. 44, p. 1: Bucuresti, 28 Iunie.
Expatriatii intorgi sint fratii Stefan si Nicolae Golescu, C. A. Rosetti
si Dimitrie Brdtianu. AnuntS ca, peste putin, va intra In tars si C. Bolliac.
4278 323 (498.1)
[Notita cu prilejul reintoarcerii lui Cezar Bolliac in tara].
SECOLULD, I (1857), nr. 51, p. 2: Stiri din intru.
Se subliniazd valoarea lui en publicist si om politic,
4279 Bolliac, Cezar 323 (498.1)
Profesie de credinta. SECOLULU, I (1857), nr. 66,
p.2; ROMANUL, I (1857), nr. 9, p.3, col. n-rrr.
anuntindu-si candidature in colegiul proprietarilor marl din
Bolliac
districtul Ilfov se declara in favoarea celor patru puncte ale programului
partidei nationale. In acelafi timp, el anunta c3 va lupta pentru respectul
si consoltdarea proprietatii si familiei.
4280 323 (498.1)
[Comentariu la Intoarcerea generalului Gheorghe Magheru
in Vara]. SECOLULU, I (1857), nr. 62, p. 2: Stiri din intru.
Secolola saluta en bucurie intoarcerea lui in tars, dupl un exit de 9 ani.
4281 323 (498.1)
[Stiri si comentarii In legatura cu Intoarcerea emigran-
tilor anului 1848 in Tara Romaneasca]. G. TRANS., XX
(1857), p. 259-260: Teara Romaneasca si Moldavia.
Se arata ca ei fuseseri intimpinati cu bucurie de tineret si ca Rosetti,
Golescu si Bratianu primisera sarcini de frunte in miscarea unionist:). Infor-
matiile sint luate din Oesterreichische Zeitung, In care se precizeazd si motivul
pentru care Cezar Bolliac nu beneficiase de aceleasi favorttri.
4282 323 (498.1)
[Se anunta preluarea conducerii miscarii unioniste din
Tara Romaneasca de catre fostii emigranti ai anului 1848].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 263-264: Principatele
dela Dunare.
Se aratd ca elementele moderate fuseserA Inliturate. Stirea e reprodusa
dupd. Oesterreichische Zeilung.
4283 323(498.1)
[Informatii despre conflictul dintre grupul fostilor emi-
granti din 1848 si vechiul partid al unirii, din Tara Roma-
neasca]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 267: Princi-
patele dela Dunare.
Se comunicd informatii in aceasta privintd dupd Oestereichisrhe Zeilung,
artitindu-se cd grupul emigratilor alcatuise o partidA aparte, intemeindu -8i
o foale proprie: Ronulnuhl. Oesterreirhisrhe Zeilung primise o corespondentd
din Bucuresti datata 11 august st. v.
4284 323 (498.1)
[Corespondents din Bucuresti, de la 25 august, trimisa
gazetei Le Courrier de Paris", tratind despre urzirile parti-
dolor lui Stirbei si Bibescu, pentru a-i impiedica pe fosti
323(498.1) POLITICA. INTERNA: TARA ROMANEASCA 323(498.1)

exilati din 1848 sa devina membri ai Divanului ad-hoc].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 264.
Se arata ca adversarii fostilor exilati intentionau sa-i determine pe ale-
gatori sa le ceara acestora declaratii scrise ca nu vor accepts o schimbare
a legii nude.
4285 323 (498.1)
[Rezumatul unui articol din Oesterreichische Zeitung"
despre situatia politics si despre conflictul dintre emigranti
si clubisti" in Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 275 : Principatele dela Dunare.
Se dau informatii privind un articol publicat de Costaforu, reprezentant
al clubistilor" si amid al lui Talleyrand, comisarul francez, In care ii atacase
pe boieri si pe fostii emigranti.
4293 Badulescu, [C. I.] 323 (498.1)
[Articol despre alegerile pentru Divanul ad-hoc, ce vor
avea loc peste citeva zile in Tara Romaneasca]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 63, p. 3: Revista politics, nr. 64, r. . Re-
vista politick nr. 65, p. 2: Revista politica.
Arata importan(a alegerilor gt indeamna pe alegStori sa raspunda
cerin(elor vremii, cad de comportarea lor depinde viitoarea proprietate.
4294 I. R. 323 (498.1)
[Apel in lega.tura cu apropiatele alegeri]. SECOLULU,
I (1857), nr. 67, p. 3, col. TI -III.
Semnind ca un alegator din Ilfov", I. R. indeamna pe toll alegatorii
sa voteze fare partinire pentru cel mai destoinic a sustine programa nati-
°nail", cad de viitorul Divan ad-hoc attrna viitorul patriei.

4286 323 (498.1) 4295 Referendarul, preotul Grigore

[= Gr. Musceleanu] 323 (498.1)
[Notita comentind faptul ca mai multi emigranti n-au Fratilor Preoti! ROMANUL, I (1857), nr. 9, p.4, col.
semnat Inca programul national]. SECOLULU, I (1857),
nr. 64, p. 3: $tiri din Intru. "Jr.
Se arata ca mai multi membri ai comitetului central al unirii ti -au ma- Indemn adresat clericilor, cu prilejul alegerilor pentru Divanul ad-hoc,
nifestat mirarea gi regretul fats de aceasta abtinere, considerind ca ea ii va recomandfndu -li -se sa -ti dea votul acelora dintre ei care eras mai patrio(i
lipsi pe multi dintre exilati de votul concetatenilor lor. gi mai curajosi.
4296 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
4287 323 (498.1) Catre alegatori. ROMANUL, I (1857), nr. 10, p. 1-2.
[Notita cu privire la fostii exilati care nu semnasera pro- Apel adresat alegatorilor in preajma alegerilor. Alegatorii pentru Di-
gramul partidei nationale]. SECOLULU, I (1857), nr. 65, vanul ad-hoc sint indernnati sa nu se lase inselati de vorbele frumoase ale
p. 2: Still din intru. candidatilor, ci sa eintareasca faptele acestora.
Redactia Secolului afirma ca, printre acettia, erau N. Golescu, $t. Go-
lescu, Dim. BrAtianu, G. Niagheru si Hr. Tell. Declare ca, dada in citeva 4297Bitcoveanu, N. 323 (498.1)
zile nu va primi gtirea ca acettia au subscris programul, le va combate cu [Observatii cu privire la datoria alegatorilor pentru
hotarire candidaturile. Spell Insa ca acesti patrioti Incercati nu vor da pri- Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 10, p. 3.
lejitl unui asemenea scandal. Argumenteaza ca aceasta misiune a alegatorilor este molt mai complexa
decit a viitorilor alesi. Problema era complicate din pricina ca In expri-
4288 Radianu, B. 323 (498.1) marea dorintelor poporului roman s-a ocolit calea votului universal, care
[Scrisoarea catre redactorul Secolului", prin care anunta. era cea mai fireasca. S-a ajuns astfel la situatia ca viitorul a doua milioane
ca Hristodor Tell a subscris programa national-]. SECO- gijumatate de locuitori din Tara Romaneasca Si stea in miinile a 102 oameni,
LULU, I (1857), nr. 69, p. 4: Craiova, 3 Septembrif 1857. care trebuiesc alesi dintre candidatii despre care uneori alegatorii gtiu prea
putin.
Referindu-se la notita din nr. 65, arata ca Tell a subscris programa na-
tionals indata ce s-a intors in tarn. 4298 Rirnniceanu, C. N. 323 (498.1)
Apelu la alegatori. ROMANIA [Bucuresti]. I (1857),
p. 137-138.
Politica interns a Tririi Romanqti. Autorul cere alegatorilor sa se fereasca de reprezentantii partidelor
care sustin candidatura unor printi indigeni, parasind principiul printului
Sept.-dec. 1857. strain. Text roman si francez.
4299 Costaforu, [Gheorghe] 323 (498.1)
4289 323 (498.1)
Domnilorti alegatori ai Capitalei Bucuresti. SECO-
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru, LULU, I (1857), nr. 69, p.3.
prin care se face cunoscut ca s-a tiparit pe ascuns in Capitals Promite ca va sustine pe fall cele patru puncte ale programului nati-
brosura Apel catre alegatorii si alesii din Romania" si se onal, data va fi ales In Divanul ad-hoc.
core saa se is masuri impotriva tuturor persoanelor care in-
cearca si. constituie comitete de privighere asupra autori- 4300 Palla, Ioan I. 323 (498.1)
tatilor constituante"]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 269- Vocea unui Patriot. Catre voi ma adressii. SECOLULU,
270; ANUNT. R., IV (1857), nr. 60, p.l. I (1857), nr. 69, p. 3-4.
Text roman si francez. Palla indeamna pe alegatori sl lase la o parte interesele particulare si
sa-si face datoria, cad in miinile lor sta cupa fericirii P..
4290 Rosetti, C. A. 323 (498.1) 323 (498.1)
4301 Costiescu, M.
Catre alegatori. ROMANUL, I (1857), nr. 8, p. 1-2.
Inca un apelu, celii din urma. ROMANIA [Bucuresti],
Sfatuieste pc alegatorii pentru Divanul ad-hoc sa prefere pe candidatii I (1857), p. 142-143.
partidei nationale.
Cere alegatorilor sa-si aleaga cu grija deputatii. Face apel la unirea
tuturor claselor. Negustorilor be cere se dezminta acuzatia de nepasare pro-
4291 Francescu, Constantin [= C. A. Rosetti?] 323(498.1) Mica, ce li s-a adus. Adresindu-se taranilor, amititindu-le ca ei au suferit
Multi chemati, putinl aleI:ROMANUL, I (1857), mai mult, Bind pada" pe pamintul lor, ii indeamna la atitudine raspicata,
nr. 8, p. 2. alegind numai pe candidatii fare pats.
Cere ca cei ce vor fi alesi pentru Divanul ad-hoc sa corespunda dorintelor 4302Rosetti, C. A. 323 (498.1)
romAnilor. Face apel la unitatea intregii natiuni, subliniind importan(a is-
forica a alegerilor. [Ultim apel adresat chiar In ziva alegerilor alegatorilor
pentru Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 11,
4292 Cretulescu, Nicolae 323 (498.1) p.1, col. II -III.
C. A. Rosetti amintegte alegatorilor: Usile sint deschise, cutia In care
[Angajament rata de alegtitorii judetului Muscel]. veil arunca otarirea voastra sta Bata, mergeti, alegatori, si otariti. Lucrurile
ROMANUL, I (1857), nr. 8, p. 3. stint scum lamurite, oamenii stint cunoscuti, trecutul este Inca pe cerbicele
In angajament, Cretulescu arata ca este partinnul unirii Principatelor vostru, pe inimile voastre; viitorul este inainte-va, artincati biletul 9'a(i
si al celorlalte dorin(e ale romanilor. ales, ati °Unit".

229
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITIcA. INTERNA: TARA ROMANEASCA 323(498.1,

4303 Micsunescu, Grigorie [= Grig. Ioranu] 323 (498.1) Arata ea Nic. Golescu, Nic. Hristu si Grig. Ioranu isi luaserd sarcina de a
[tndemn catre alegatori, sa chibzuiasca bine inainte de a organiza subscriptii in toate districtele. Trimite 100 de galbeni pentru lista
alege pe deputatii pentru Divanul ad-hoc]. ROMANUL, de subscriptie a foil Ronufnul.
I (1857), nr. 11, p. 1-2. 4313 323 (498.1)
In acest indemn, Ioranu reaminteste marea insemnatate a alegerilor sl
aratd importanta realizarii color patru puncte ale partidei nationale.
Jertfa pe altarul Patril. ROMANUL, I (1857), nr. 14,
p. 4.
4304 Pretorian, A. 323 (498.1) Sub acest titlu, se publica patru liste de subscriplie pentru sustinerea
Catre alegatorii din Bucuresti, SECOLULt, I (1857), cauzei nationale atit induntru tit $1 in strainatate", trimise din Curtea de
nr. 70, p.2. Arge$, intrunind in total donatii in valoare de 717 lei. Listele sint precedate
de o scrisoare catre redactie, semnata de Zaharia Boerescu, until dintre casi-
Face apet la alegatorii din Bucure$ti sa se prezinte cu totii la alegeri
erii comisiei alese pentru adunarea fondurilor de cdtre cetAtenii din Curtea
sa chibzidasca bine pe cine vor alege in Divanul ad-hoc.
si
de Arge$. Scrisoarea se publica sub titlul Subscriere nafionald.
4305 Sihleanu, aga Alecu 323 (498.1)
4314 323 (498.1)
Ce vrea Populul vrea si Dumnezeu! SECOLUIXJ,
I (1857), nr. 70, p. 2-3. Subscriere Nationale.. ROMANUL, I (1857), nr. 15,
Sub acest titlu, se afla douA coloane albe, avind In sfirsit semnatura
p.3, col. III, nr. 21, p. 4, col. I, nr. 26, p. 4, col. I.
autorului; articolul n-a aparut din cauza cenzurii. Numele contribuitorilor si sumele donate pentru sustinerea cauzei
nationale".
4306 323 (498.1)
Corespondents a Seculului. SECOLULt. I (1857), 4315 323 (498.1)
nr. 78, p. 3. [Se anunta ca, la Bucuresti, s-au facut colecte pentru
Sub acest titlu, se publica un schimb de scrisori intre A. Sihleanu si trimiterea unor reprezentanti ai ideii unirii Principatelor la
G. R. Bossueceanu. Sihleanu declara cA ceea ce a vazut el in nr. 70 din St- Paris 5i la Londra]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 330:
coluld, sub titlul Ce sera Populul urea i Dumneseu / $i sub semnatura sa, Principatele dela Dunare.
este o enigma pentru el. Bossueceanu it lamureste ca redactor ed a Aeesti emisari urmau sa fie alesi dintre fostii emigrati. Stire redata
primit la ziar un articol trimis din Focsani cu titlul si semnatura care s-au (MO Le Constilutionuel.
vazur, relatind felul cum au decurs alegerile in Foesanii dloldaviei. Cenzura
insa a suprimat textul, lasind numai titlul $i iscalitura. 4316 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
4307 323 (498.1)
[Comentariu la apelul publicat in nr. 36 al ziarului Oltul",
prin care locuitorii Olteniei erau chemati sa participe la sub-
[Stiri politico din Tara Romaneasca]. L'ETOILE DU scrierea pentru sustinerea cauzei nationale"].ROMANUL,
D. [Bruxelles], I (1857), p. 257: Resume des correspondances I (1857), nr. 21, p. 1, col. IL
particulieres. In cadrul cronicii sale zilnice, C. A. Rosetti se plinge ea subscrierea pro-
Se anunta ea alegerile au fost aminate cu 10 zile, Indeosebi din pricina greseaza foarte incet si ca nu numai oamenii, dar nici ziarele no spripild
listelor electorate ale clerului, asupra alcatuirii carora existau discutii intre aceasta initiativa.
caimacam, mitropolit si Poarta. Se arata ea Bulwer plecase la Mehadia $i
se anunta aparitia gazetei Ronuinul.
4317 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
4308 323 (498.1) [Raspuns la observatiile lui C. A. Rosetti cu privire In
[Corespondents de la Bucuresti, din 14 septembrie, des- mersul subscrierii deschise prin ziarul sau]. SECOLULD,
pre atitudinea dubioasa a mitropolitului, care era banuit I (1857), nr. 80, p. 1: Bucuresti 19 Octomvrie.
ca favoriza planurilc Fanarului]. L'ETOILE DU D. Bossueceanu afirml ca imputarea facuta de C. A. R. ziarelor nu e juste,
[Bruxelles], I (1857), p. 265: Valachie. deoarece au fost jurnale in care s-a scris despre aceasta initiative in mod
cAlduros, dar cele scrise nu au putut al:area. Observe ea band orasenilor
4309 323 (498.1) romani se indreaptl mai molt spre lux: carete aurite, jocuri de noroc etc.,
[Corespondents de la Bucuresti, din 16 septembrie, despre decit spre scopuri patriotice serioase. Sperd insa ca imprejurdrile din ul-
pregatirea alegerilor in Tara Romaneasca]. L'ETOILE timid timp vor produce o alta constiinta.
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265: Valachie.
Se comunied amanunte asupra adunarii alegatorilor din Bucure$0, in 4318 323 (498.1)
sale Bosse'. Se condamna atitudinea mitropolitului in chestiunea listei elec- [Comentarea articolului publicat de Bossueceanu in nr. 80
torate a clerului, care nu fusese Fuca publicata, si se reproduce tin protest al ziarului Secolula" cu privire in apelul facut de Dimitrie
fn aceasta privinta al preotilor din Bucure$ti. Bratianu pentru Subscrierea nationala "]. ROMANUL, I
4310 323 (498.1) (1857), nr. 24, p. 1-2: Bucuresti 27 Octomvrie/8 Noem-
vrie.
[Corespondenta din Bucuresti, trimise foil Le Journal
de Constantinople", tratind despre refuzul mitropolitului
Tarii Romlincsti de a publica lista electorala a clerului].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265-266: Valachie.
- Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.

4319 Petrescu, G. In. 323 (498.1)

Se recta on fragment diutr-o scrisoare adresata de mitropolit caimaca- Subscriptiune nationald. SECOLULU, I (1857), nr. 81,
multd, in care inaltul prelat ref itra si publice lista membrilor clerului cu drep- p. 1-2.
turi electorale, dar, in schimb, propane ea ea sa fie trimise Portii spre apro- Incleamna pe toll romanii, flea deosebire de class, sa raspunda la sub-
bare ! scriptia nationale, anuntata de Dim. Bratianu, in Romdnul, $i anunta formarea
4311 323 (498.1) until comitet pentru primirea subscrierilor.
[Ofisul caimacamului care Departamentul din Nauntru,
prin care arata ca uncle adunari sau comitete electorale au 4320 323 (498.1)
lost intitulate in mod nelegal comitetul unirii" 5i se core [ Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru,
departamentului sa ia masurile necesare]. BULETIN prin care se core ca acest departament sa ia masurile cuvenite
[r. R.], 1857, p. 293. spre a opri subscriptia nationale" deschisa de ziarul Ro-
manul"]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 83, p. 1; ROMANUL,
4312Bratianu, Dumitru 323 (498.1) I (1857), nr. 29, p. 1, col. III.
Subscriere National's. ROMANUL, I (1857), nr. 10, Al. D. Ghica motiveaza ca a luat aceasta masura fiinclea nu se cunoa$te
p. 3 4: Bucure5ti, 1/13 August 1857. scopul bine hotarit al acestei subscrieri si nici persoanele care ar avea de
Scrisoare adresata redactoruliii Ronanisliii, in care ii cere sa:sprijine misie sprijinirea intereselor tad' in nduntru $i in strainatate", Text roman
actiunea pentru stringerea fondurilor necesare propagandei peste hotare. si francez.

230
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTE RNA. : TARA ROMANEASCA 323(498.1 )

4321 C.[ostiescu], M. 323 (498.1) 4329 323 (498.1

[Despre rezultatele alegerilor pentru Divanul ad-hoc, [Dare de seam& despre deschiderea Divanului ad-hoc din
privind pe proprietarii mari]. ROMANIA [Bucuresti], T Tara Romaneasca]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 71, p.
(1857), p. 145-146. 1-3.
Exprima nadejdea ea toll cei alegi, printi si plugari, meseriasi si boieri", Tot aci se publics ofisul de deschidere al caimacamului si discursul rostit
isivor face datoria, votind cele patru puncte. Comunica lista deputatilor de mitropolit. Text roman si francez.
alegi dintre proprietarii mari. Text roman si francez.
4330 323 (498A)
4322 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Ceremonia deschiderii Divanului ad-hoc din 29 Septern-
[Apel catre romani, ca sa lupte mai departe pentru in- brie. PREDICATORULU, I (1857), p. 289-294: Foi-
faptuirea programului partidului national]. ROMANUL, I leton.
(1857), nr. 13, p. 1-2: Catre Rumani! Se relateaza pe scurt ceremonia religioasa si se reproduce integral textul
Apelul este scris cu prilejul aflarii rezultatului alegerilor pentru Divanul tedeumului alcatuit pentru acest prilej de catre mitropolit. La fine, se re-
ad-hoc. In apel C. A. R. combate pe cei ce se opun ideilor nationale, dar in produce textul cuvintare rostite de mitropolit.
concluzie apeleaza la infratirea genera15.
4331 323 (498.1)
4323 Rosetti, C. A. 323 (498.1) [Aspecte de la deschiderea Adunarii Obstesti]. RO-
MANUL, I (1857), nr. 16, p. 1, col. I: BucurestI, 29/11 Sep-
Incredere in sine. ROMANUL, I (1857), nr. 13, p. 2-3, temvrie.
nr. 14, p. 2-3. Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. Subliniaza partici-
Sustine c3 toti oamenii fleosebire au aceeasi parte in spiritul universal parea maselor populare, care inconjurasera dealul Mitropoliei, in cea mat
si prin urmare toti oamenii sint d'o potriva" si cd ceeace face, zice si mare liniste.
Matte domnul si boierul, tot omul far' osebire, poate simti, zice si lucra, cind
va fi'n aceleasi imprejurari si conditii". Arata ca, deli toti oamenii sint egali, 4332 Bossueceanu, [G. R.] 323 (498.1)
ei nu sint semeni", avind tiecare propria sa misie", desi fiecare este deopo- [Articol scris cu prilejul deschiderii Divanului ad-hoc al
triva trebuincios societatii", deoarece o rail de lumina particulars strebate'n
ochiul fiecarui om si numai ochiul lui poate testa lumei despre raza aceea".
Tarii Romanesti]. SECOLULU, I (1857), nr. 74, p. 1:
Cere tinerilor romani s5-si recistige Increderea In ei, in fortele lor, si le da
Bucuresti, 29 Septembria.
sfaturi de comportare, cerindu-le sa nu uite trei legi mari: libertatea, unirea Subliniaza ca ziva deschiderii, 29 septembrie, a lost una din putinele
si reintregirea multi( In toata puterea si demnitatea sa". zile mar] si fericite din istoria romanilor. Incheie: Fie ca aceasta adunare,
care vine in urma atitor epoce de nenorocire, sa-si inteleaga bine misiunea
4324 323 (498.1) sa, si asigurind mai bine soarta acestui popol, atita timp in nenorocire, 55
[SOO despre compozitia politica. a Divanului ad-hoc din poata pune capat suferintelor sale".
Tara Romaneasca, pe baza unei depese din Bucuresti]. 4333 323 (498.1)
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 273: Valachie.
Se subliniaza faptul ca marea znajoritate a deputatilor sint partizanii
[Discursul rostit de mitropolitul Tarii Rominesti, la
unirii sub un print strain si se comunicA cifre privind gruparea politica a
deschiderea Divanului ad-hoc]. ANUNT. R., IV (1857),
celor alegi.
nr. 71, p. 2-3: Domnilor; ROMANUL, I (1857), nr. 26, p.
1-2: Cuvintii Eminentii sale Mitropolitul la deschiderea
adunarii generale; SECOLULD, I (1857), nr. 74, p. 2-3:
4325 323 (498.1) Domnilorid; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
[Polemics cu ziarul Ost-deutsche Post" din Viena, In 291: Valachie.
legatura cu o corespondents din Londra, reprodusa dupa o Prin expresii cu caracter vag general, subliniaza Insemnatatea acestei
foaie prusiana, in care se publicasera biografii tendentioase adunari si fndeamna pe deputati sa fie la Inaltimea momentului, dovedind
ale deputatilor progresisti ai Divanului ad-hoc din Bucuresti]. tact, seriozitate si patriotism. Textul din L'Eloile du Danube e reprodus
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 294: La presse din La Presse d'Orient.
europ4enne sur les Principautgs.
4334 323 (498.1)
4326 Creteanu, G. Z. 323 (498.1) Romans.
Natio. PREDICATORULU, I (1857), p.
[Articol despre semnificatia victoriei in alegeri a parti- 297-301: Foileton.
dei nationale si despre principiile dups care trebuiau sa se Articol scris cu prilejul deschiderii Divanului ad-hoc din Tara Roma.-
conduce deputatii acestei particle]. ROMANUL, I (1857), neasc5. In stil religios-retoric, se exprima bucuria: In locul nemarginitului
nr. 16, p. 3: Bucuresti, 27 Septemvrie (9 Octomvrie). Ocean de suferinte, ti se deschide inainte o cimpie 1ntinsa si plins de flori,
din care ai sa -ti alegi spre a-ti impleti cununa virtutilor"...
Principiile recomandate sint urmatoarele: moderatia In expresii; nea-
dincirea chestiunilor sociale si nedespartirea Adunarii in sectii, inainte de 4335 323 (498.1)
a se fi votat cele patru puncte ale partidei nationale. [Corespondent& de la Bucuresti, din 12 octombrie, despre
inaugurarea lucrarilor Divanului ad-hoc si despre atitudinea
4327 [Picleanu, Nicolae N.] 323 (498.1) antiunionista a mitropolitului]. L'ETOILE DU D. [Bru-
[Cuvintare adresata episcopului de Buzau, Filotei]. xelles], I (1857), p. 282: Valachie.
SECOLULC, I (1857), nr. 72, p. 3: Prea Siintel 4336 323 (498.1)
Exprima omagiile noilor deputati din judetul Buzau, alegi in Divanul
ad-hoc, si-1 maga pe episcop sa dea si mai departe sprijinul sau cauzei nationale.
[Corespondents din Bucuresti, In care se descrie deschide-
Cu privire la imprejurarile in care s-a rostit aceasta cuvintare a se vedea
rea Divanului ad-hoc si se redau cuvintarile rostite cu acest
reportajul din p. 2, sub titlul Onorabilei Redaqiunl a Set-ottani.
prilej]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 323-324, 326-
327: Principatele de la Dunare.
4328 Baclulescu, [C. I.] 323 (498.1) 4337 323 (498.1)
[Comentarii In legatura cu apropiata deschidere a dezba- [Corespondent& de la Bucuresti, din 1/13 octombrie,
terilor Divanului ad-hoc din Tara Romaneasca]. ANUNT. despre deschiderea Divanului ad-hoc si despre primele sale
R., IV (1857), nr. 69, p. 1 si nr. 70, p. 1: Revista politica. doua sedinte]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
Ysi exprimd speranta ca deputatii alegi, fiind insufletiti de un egal sen- p. 285: Valachie.
timent patriotic, vor lucra pentru fericirea si prosperitatea acestei tari". Se semnaleaza prezenta. astilor domnitori $tirbei si Bibescu si se elo-
Considers ca misiunea principals a acestui Divan va fi punerea unor baze giara talentul oratoric al dep ztatului Oran Moglan. Se publics numele depu-
stabile" vietii politice si o stabile reorganizare internal. Apoi, o Camera tatilor alegi in comisiile de validari si se semnaleaza faptul ca multi dintre
specials" va dezbate pe larg, In amanunt, organizarea administrative, ju- deputati, !rare care si reprezentanti al taranilor, au cotizat pentru stabilirea
decAtoreasca, socials, industrials si agricola". unui serviciu de legatura, prin curieri, cu Divanul ad-hoc din Moldova.

16 Bibliografia analitica c. 3102

231
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA. : TARA ROMANEASCA
4338 Rosetti, C. A. 323(498.1)
[Despre atitudinea demna a deputatului satean roan
Nicolescu din Olt, ce renuntase la mandatul lui in Javoarea
consateanului sau Tanase Constantin]. ROMANUL, I
(1857), nr. 17, p. 1, col. Bucuresti, 3/15 Octomvrie.
Arata ea Nicolescu, candidat al autoritatilor, cedase local sAu liti TA-
nase Constantin, alesul sAtenilor".
4339 323 (498.1)
[Corespondents de la Bucuresti, din 20 octombrie, despre
primele lucrari ale Divanului ad-hoc din Tara Romaneasca].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 285-286:
Valachie.
Se publica numele deputatilor alesi in comisia alcatuirii regulamentului
Adunarii si numele celor desemnali a fi membri ai biroului. Se dau amAnunte
cu privire la fruntasii color doua tabere: Alexandru Golescu si loan BrAtianu
de o parte, Bibescu si Stirbei de alta, subliniindu-se ca toti deputatii erau
de acord in chestiunea unirii Principatelor.
4340 323 (498.1)
[Sedintele de constituire ale Divanului ad-hoc din Bucu-
resti]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 1;
PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM.,
I (1857), p. 1-2.
Procesele verbale ale sedintelor I-I11. S-au ales doua comisii pentru
verificarea actelor deputatilor si o comisie pentru redactarea regulamentului
intern al adunArii.
4341 Cretulescu, Constantin A. 323 (498.1)
Raportul comisiei regulamentare catre adunarea ad-hoc
a Tarii Romanesti. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I
(1857), p. 2.
Prezinta proicctul de regulament intern pe care it elaborase comisia.
4342 323 (498.1)
[Discutii in Divanul ad-hoc din Bucuresti cu privire la
regulamentul intern al adunarii]. MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 2-3: Sedinta IV; PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 2-4:
Séance IV.
4343 323 (498.1)
Regulament din intru al divanului sail Adunarii Ad-hoc.
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 3-5.
4344 Bossueceanu, [G. R.) 323 (498.1)
[Articol cu privire la regulamentul intern al Divanului
ad-hoc]. SECOLULCJ, I (1857), nr. 76, p. 1.
DiscutA citeva articole din acest regulament si argumenteaz5 ca Divanul
ad-hoc este o adunare consultative numai in ccea ce se atinge de chestiunile
politice ale romanilor. Afirma ea, prin discutarea unor reforme sociale, s-ar
incurca discutia celor patru puncte, asupra carora a Post chemat sa se pro-
nunte Divanul ad-hoc.
4345 Bibescu, G.
323 (498.1)
[Discurs rostit in sedinta de la 7/19 oct. a Divanului
ad-hoc din Bucuresti, cu privire la art. 12 din regulamentul
intern al adunarii]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I
(1857), p. 5-6: Discursulii rostit de M. S. Pr. Bibescu ;
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 298-299: Vala-
chie.
Bibescu isi exprima parerea ca art. 12 (care prevedea ca, data In cursul
unei discutii se atingeau interesele speciale ale unei clase", deliberarea sa
urmeze in comitetele speciale) imparte Divanul ad-hoc in clase, ca cinci
tabere potrivnice". Deoarece aceasta dispozitie e cuprinsA Irma in firman, o
accepts. Pentru a i se evita insa consecintele sociale, propune ca fiecare depu-
tat sa nu uite ca niciuna din clasele ce compun aceasta adunare no
se aflA aicea pentru dinsa singura". In continuare, argumenteaza pe larg
de ce intreaga adunare trebuie sa voteze pentru unirea Principatelor, sub
-
un print strain, cu o dinastie ereditarn. Despre imprejurnrile in care s-a
rostit cnvintarea, a se vedea p. 3, col. I.
4346 323 (498.1)
[Depese din Bucuresti, de la 20 si 21 octombrie, despre
numele deputatilor alesi in biroul Divanului ad-hoc si despre
votarea in unanimitate, de catre adunare, a celor 4 puncte ale
232
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
partidei nationale]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1852), p. 281: Nouvelles des Principautes.
4347 Cretulescu, C. A. 323 (498.1)
[Propunere facuta in Sedinta din 8 oct. a Divanului ad-hoc
din Bucuresti, cu privire la modalitatea exprimarii dorintelor
adunarii]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857),
p. 6-7: Raportul d. C. A. Cretulescu din partea comisii de
urgenta ; ROMANUL, I (1857), nr. 19, p. 2-3: Propunere
urjenta.
Dupa o scurta argumentare asupra necesitAtii admiterii lor, Cretulescu
formuleazA concis cele 4 puncte ale programei nationale. Propune apoi:
1) adunarea sa declare aceste 4 puncte ca dorinta unanimA a natiunii romane;
2) ca r5spuns art. 24 din Tratatul de la Paris, s5 supunA aceasta declaratie
comisiei puterilor garante, ca expresia cea mai exacta a trebuintelor tutulor
claselor societAtii Si ca o conditie careia stint subordonate orice alte dorinte,
ce deosebitele clase ar mai putea fi chemate a mai exprima, in privinta refor-
melor din Intro" ; 3) O. exprime recunostintA fats de marile puteri straine
care au imbrAtisat mama romaneasca.
4348 323 (498.1)
Propunerea d. G. Magheru catre Adunarea Ad-hoc.
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 7.
Ca deputat al clasei proprietarilor color marl din districtul Gnrj", propane
o alta redactare a punctului 3, referitor la principele strain, din formularea
lui C. A. Cretulescu. Aceasta redactare urmeara sa prevadn c3 printul strain
va fi ales de natie".
4349 323 (498.1)
[Discutii in Divanul ad-hoc din Bucuresti, in legatura cu
propunerea lui C. A. Cretulescu]. MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 6: Sedinta V ; PROCES VERBAUX DE
L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 4: Séance V.
Adunarea voteazA urgenta. Tell propune ca chestiunea sa se trimita la o
comisie. Se alege, prin votare, o comisie de 9 membri, care este insArcinatA sl
prezinte a doua zi, 9 oct., tin raport asupra propunerii lui C. A. Cretulescu.
4350 323 (498.1)
Jurnalul comisiei pentru urgenta, citit in adunare de D.
Aricescu. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p.
8; ROMANUL, I (1857), nr. 19, p. 3: Procesul verbal al
Comisiei de Urgenta.
In jurnal se arata ca, in scare de 8 oct., comisia aleasa pentru cercetarea
propunerii lui C. A. Cretulescu s-a constituit, alegind ca presedinte pe episcopul
Buzaului si ca secretar pe C. D. Aricescu. Comisia hotAraste urmatoarele:
Admite urgenta. Propune sa se voteze nedespartit si numai in principiu"
cele patru puncte, rAminind a se face o chibzuire mai in urma despre for-
mularea for ". -Votarea principiala a acestor 4 puncte se va face cunoscutil
comisiei puterilor garante. Comisia nu incitviinteazn amendamentul lui
G. Magheru. Insarcineaza pe I. BrAtianu cu raportul asupra luernrilor sale.
4351 323 (498.1)
Raportul comisii de urgenta, citit in adunare de D. roan
Bratianu, raportorul astei comisii. MONIT. ADUN. AD-
HOC BUC., I (1857), p. 9; ROMANUL, I (1857), nr. 19,
p. 3 col. III; ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 178-179.
Dupa o scurtA argumentare istorica si politica asupra necesitAtii de a re
infiptui dorintele poporului roman exprimate prin cele 4 puncte ale progra-
mei nationale, I. BrAtianu propune in numele comisiei -
ca inteacest
minut chiar" sit aclame cele 4 puncte in formularea data de C. A. Cretulescu.
323 (498.1)
4352
[Dezbaterile din ziva de 9/21 oct., in Divanul ad-hoc al
Tarii Romanesti, cu privire la raportul comisiei alese in urma
propunerii lui C. A. Cretulescu]. MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 7-8: Sedinta VI; PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 5 -6:
Séance VI.
In urma dezbaterilor, adunarea hotarAste: In unanimitate, se uneste In
principiu cu cele 4 puncte. In Sedinta urmntoare, se va alege o comisie care sa
redacteze tin memorandum adresat comisiei puterilor garante, cu privire la
cele 4 puncte. Finn la redactare, cancelaria Divanului ad-hoc va instiinta comi-
sia printr-o adres1 despre votul adunarii. Se va trimite si o adresa de fetid-
tare entre Divanul ad-hoe din Moldova. Se va bate o medalie comemorativa,
 323(498.1) POLITICA. INTERNA : TARA ROMANEASCA 323(498.1)

4353 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1) 4363 Constantinescu, protopopul Nae 323 (498.1)
[Discurs rostit in sedinta din 9/21 oct. a Divanului ad-hoc, [Cuvintare rostita dupes slujba religioasa pentru sarbatori-
din Bucuresti]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), rea votului de la 9/21 oct.]. ROMANUL, I (1857), nr. 29,
p. 9-10: Discursul D. Ioranu ; ROMANUL, I (1857), nr. 19, p. 3: Pitesti 13 Octom. 1857.
p. 3-4; ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 179: Cuvantul Celebreaza ideea unirii Principatelor.
rostit de D. Ioranu.
IndeamnA adunarea sA voteze lard sovAire cele 4 puncte, cAci numai astfel 4364 Vladimirescu, Mih. 323 (498.1)
deputatii vor rdspunde increderii pe care poporul o pusese intr-insii si numai
astfel vor contribui efectiv la intdrirea nationalitatii romane, care i se pare [Scrisoarea prin care infatiseaza cum s-a manifestat
prima necesitate a momentului. Cu privire la Imprejurkile in care s-a rostit populatia din Rimnicul Vilcea la vestea votului in Divanul
cuvintarea, a se vedea p. 7, col. II III din Monitor. ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 22, col. I: Domnule
Redactor!
4354 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1)
[Extrase din discursul rostit in Divanul ad-hoc din Bucu- 4365 Bolliac, Cesar 323 (498.1)
resti, in ziva de 9/21 octombrie, in favoarea votarii celor patru [Despre viitoarele lucrari ale Divanului ad-hoc]. RO-
puncte ale partidei nationale]. - L'ETOTLE DU D. [Bru- MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 173: Bucuresti, 11 Octombre.
xelles], I (1857), p. 299: Divan ad-hoc de Valachie. Bolliac demonstreazd cd cele patru puncte ale programei nationale vor da
un caracter larg dezbaterilor Divanului, din ele decurgind o serie de chestiuni
4355 Turnavitu, S. 323 (498.1) secundare.
[Discurs rostit in Divanul ad-hoc din Bucuresti, in sedinta
din 9/21 oct., dupes votarea in unanimitate a celor patru 4366 Bolliac, Cesar 323 (498.1)
puncte]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p.
8: Propunerea D. Turnavitu. Sedinta a 7-tea a adunarii ad-hoc 11 septembre.
Isi exprimd entuziasmul Up de acest act, pe care 11 considers istoric.
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 178.
Adaugd convingerea ca, in urma proclamdrii for de catre Adunare, dupd ce fuse- Articol cenzurat in intregime. Este vorba in realitate de sedinta Divanu-
serd aprobate de populatie prin zeci de mii de semnAturi, dupa ce jurnalele lui ad-hoc dirt 11 octombrie.
romAnesti be acceptaserd unanim, cele patru puncte din programul partidei
nationale vor fi recunoscute si de Conferinta de la Paris. 4367 323 (498.1)
[Scrisoare care presedintele Divanului ad-hoc, prin care
4356 Bolliac, Cesar 323 (498.1) Barbu Stirbei isi anunta demisia din Divanul ad-hoc].
[Dare de seams asupra sedintei Divanului ad-hoc din MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 13; SECOLULU,
9 octombrie, in care se hotarise de catre deputati adoptarea I (1857), nr. 83, p. 2: Prea sfintitului Mitropolit.
celor patru puncte si proclamarea unirii]. ROMANIA B. Stirbei isi intemeiaza retragerea din adunare pe motive de sAnatate,
[Bucuresti], I (1857), p. 173, col. III-IV. trebuind s3 piece cit mai repede intr-o climb. mai caldd. Textul demisici se
Subliniazd entuziasmul care a domnit in adunare si cu care populatia de publicd in cadrul ddrii de seams despre sedinta a VIII-a, din 25 oct. In p. 19,
afarA a primit votul adunArii. col. III $edinia VIII, din Monitorul Arlunitrii, se repeta anuntarea demisiei
lui Barbu $tirbei.
4357 Badulescu, [C. I.] 323 (498.1)
[Notita prin care salutes cu bucurie votul unanim dat de 4368 323 (498.1)
Divanul ad-hoc din Tara Romaneasca pentru cele patru [Stire cu privire la retragerea fostului domnitor Barbu
puncturi din programa nationala."]. ANUNT. R., IV Stirbei din Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 22,
(1857), nr. 74, p. 2: Revista politica. p. 1, col. I II.
In cadrul cronicii sale cotidiene, C. A. Rosetti anunta scurt demisia lui
4358 Rosetti, C. A. 323 (498.1) B. $tirbei, menlionind cd acesta era deputatul marilor proprietari din Dolj
[Comentarii despre felul cum a Post sarbatorita ziva de si c3 merges peste granila pentru cdutarea sanatatii sale".
9 octombrie in judetele din Tara Romaneasca]. ROMANUL,
I (1857), nr. 21, p. 1: Bucuresti, 17/29 Octomvrie. 4369 323 (498.1)
4359 323 (498.1) [Se vesteste calatoria spre Paris a lui B. $tirbei]. G.
TRANS, XX (1857), p. 347: Tara romaneasca si Moldavia.
[Sarbatorirea zilei de 9 octombrie de catre negustorii din
Bucuresti]. Dusmanii sdi sustineau ca fostul domnitor adresase marilor puteri memorii
ROMANUL, I (1857), nr. 22, p. 1: Bucuresti, impotriva unirii.
20 Octomvrie/1 Noemvrie. Stud redate dupd Oesterreichische Zeitung.
Din cronica politicd, semnata de C. A. Rosetti. Indica pe cei care tinusera
toasturi cu prilejul banchetului, precum si cuprinsul acestor cuvintdri. 4370 323 (498.1)
[Stiri despre calatoria fostului domnitor Stirbei in afara
4360 Boruzescu, E. 323 (498.1) Principatelor]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 343:
[Scrisoare catre redactie, in care infatiseaza cum s-a mani- Principatele de la Dunare.
festat populatia din Caracal la vestea votarii celor patru Fostul domnitor este acuzat cd practica o politica dubioasa, pe fald in
puncte din programa nationala]. ROMANUL, I (1857), nr. favoarea unirii Principatelor, si in akuns, impotriva ei.
23, p. 3-4: Caracal, 18 Oct. 1857.
4371 323 (498.1)
4361 Izvoranu, Giorge 323 (498.1)
Discursula cititit... la 10 Octomvrie S -tel Adormiri din [Se anunta ca precipitata calatorie in Occident a lui
Giurgiu. SECOLULD, I (1857), nr. 79, p. 2. Barbu $tirbei a produs ingrijorari Portii]. TELEGRAFUL
Anunta cu bucurie vestea, primita telegrafic, ea Divanul ad-hoc din Bucu-
R., V (1857), p. 355: Turcia.
resti a votat in unanimitate cele 4 puncte. Considers aceasta ca o buns verifi-
care a intelepciunii politice dovedite de cetdtenii din Giurgiu in 17 sept. 1857, 4372 323 (498.1)
chid an ales deputat pe Gr. Serurie. Incheie cu urarea: SA trdiascd Moldo- [C. A. Rosetti propune in Divanul ad-hoc ca presedintele
Romania units, nedespArtitA si ferice!". adunarii sa faces o adresa catre guvern, cerind sa se ridice
cenzura cel putin pentru ceea ce priveste lacrarile adunarii"].
4362 Dragosescu 323 (498.1) MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 13, col. II.
[Scrisoare catre redactia ziarului Romanul", prin care C. A. Rosetti arata cd se cenzuraserd chiar procesele verbale ale sedinte-
arata cum a sarbatorit populatia din Pitesti actul din 9 lor Divanului ad-hoc. Subliniaza ca aceasta ar insemna cd nici mScar aceasta
octombrie]. ROMANUL, I (1857), nr. 29, p. 3, col. I. adunare nu are libera facultate de a vorbi in auzul natii".

233
www.dacoromanica.ro
:323(498.1) POLITICA INTERNA : TARA. ROMANEASCA
4373 323 (498.1)
Adresa E. S. Presidentulul Adunarii ad-hoc, cu No. 23
Octombrie 15, anul 1857, catre Onor. Secretariat de Stat.
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 14, col. I.
infati5ind plingerea facuta de C. A. Rosetti, in numele jurnali5tilor, mart;
politul Tarii Romane5ti, ca pre5edinte al Divanului ad-hoc, cere ca dezbaterile
adunarii sa fie scutite de interventia cenzurii.
4374 323 (498.1)
Raspunsul Secretariatului de stat cu No. 3465, anul
1857, Octombrie 17, care Eminenta Sa parintele Mitropolit
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 14.
Sub semnatura lui G.M. Ghica, Secretariatul rSspunde ca nu poate lua in con-
siderare plingerea lui C. A. Rosetti, fiindca n-a Post adresata direct forurilor
competente in ceea ce prive5te cenzura. Cit despre publicarea actelor oficiale
cu privire la lucrarile Divanului ad-hoc, afirma ca guvernul nu cunoa5te cazuri
cind asemenea publicari ar fi lost oprite de cenzura.
4375 323 (498.1)
[Divanul ad-hoc discuta neprezentarea la sedinte a deputa-
tilor din partea manastirilor inchinate]. PROCES VER-
BAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p.
24, 29: Séance XIV.
4376 323 (498.1)
[C. A. Rosetti demisioneaza din postul de secretar al Diva-
nului ad-hoc, rnotivindu-si retragerea prin preocuparile
sale negustoresti si publicistice]. PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 29.
4377 323 (498.1)
[Caracterizarea lui Ion Bratianu, Niculae Golescu si
Constantin Cretulescu de cfitre ziarul National Zeitung"].
G. TRANS., XX (1857), p. 343: Teara Romaneasc& si
Moldavia.
Caracterizarile sint nefavorabile. In ele se cuprind (late biografice amanun-
lite.
4378 323 (498.1)
[Ofisul prin care caimacamul Al. D. Ghica primeste
demisia ministrului de Finante C. A. Sutu]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 345; ANUNT. R., IV (1857), nr. 78, p. 1, col. I.
Demisia era motivata prin necesitatea de a supraveghea In persoana edu-
catia copiilor sai, aflati in Franta. In locul lui Sutu este numit N. Cretulescu.
4379 323 (498.1)
[Se anunta numirea lui Nicolae Cretulescu ca ministru de
Finante]. ROMANUL, I (1857), nr. 24, p. 1, col. I.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. Se mai anunta Inca doua
probabile schimbari de minittri gi doua inlocuiri printre directorii din ministere.
4380 323 (498.1)
[Corespondent& de la Bucuresti, din 12 noiembrie, cuprin-
zind stiri politice din Tara Romaneasca]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 306; Valachie.
Se comunica informatii asupra lucrarilor Divanului ad-hoc, semnalindu-se
incidentul provocat de Alexandru G. Golescu, care nu voise 55 accepte un pro-
ject de adresa ce trebuia trimis Divanului ad-hoc din Ia.5i, precum nu aprobase
nici demisia 5i plecarea lui Barbu $tirbei. Sc arata apoi ca Alexandru Ghica i5i
remaniase guvernul in sens liberal, Niculae Cretulescu ocupind departamentul
de Finante. Se anunta ca in acela5i timp comisia internationals i5i continua
ancheta asupra resurselor, administratiei 5i organizarii generale a Principatelor
Romane.
4381 323 (498.1)
[Alegerea comisiei insarcinate cu redactarea memoran-
dului desvoltator al celor patru punturi"]. MONIT. ADUN.
AD-HOC BUC., I (1857), p. 13: Sedinta VII.
Prin vot secret, se alege o comisie de noun deputati, avind misiunea de a
redacta un memorandum care sa explice pe larg dorintele Adunarii ad-hoc.
4382 323 (498.1)
[Dan de seam& si procese verbale infatisind discutiile din
Divanul ad-hoc al Tarii Romanesti cu privire la preg&tirea
memorandului asupra celor 4 puncte]. MONIT. ADUN.
AD-HOC BUC., I (1857), p. 13, col. I: Sedinta VIII, 14, 17
234
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
col. III, 20 col. I [sedinta a VIII -a], 21 col. III 22 [sedinta
a IX-a], 23-24: Procesulti verbal& $edinta IX.
4383
323 (498.1)
[Dan de seam& si procese verbale cuprinzind dezbaterile
Divanului ad-hoc din Bucuresti asupra textului memoran-
dului privitor la cele 4 puncte]. MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 24, col. III, 25: Inchierea raportului d-luf
D. Bratianu, 26: Sedinta XI, 26-28: Procesul verbal din
Sedinta X, 41: Sedinta XII, 41-44: Procesul verbal din
$edinta XI-a, 45: Incheerea procesulul verbal din sedinta
XI, 48: Sedinta XIII, 48: Procesul verbal din Sedinta XII-a,
49-51: Incheerea procesulul verbal din sedinta xrr, 72
[sedinta a XIII-a], 89-90: Urmarea Sedintei 13, 90: $edinta
XIV, 90-92: Procesulu verbal& al& Sedintei XIII.
4384 323 (498.1)
Act desvoltator votului Adunarii Ad-hoc, de la 9/21
Octombrie anul 1857. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC.,
I (1857), p. 14-16, 17; ROMANUL, I (1857), suplement la
nr. 36.
Textul memorandului redactat de comisia de deputati, citit in 5edinta
din 23 oct. a Divanului ad-hoc din Bucure5ti 51 propus deputatilor spre discu-
tare.
4385 BrAtianu, Dim. 323 (498.1)
[Raport cu privire la felul cum a lucrat comisia pentru
redactarea memorandului exprimind dorintele Divanului
ad-hoc din Bucuresti]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC.,
I (1857), p. 24-25.
4386 Ioranu, [Grig.] 323 (498.1)
[Cuvintare rostita in cadrul discutiei asupra memorandu-
lui] MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 25:
Discursul D-lui Ioranu.
Sustine ca dreptul la autonomie gi drepturile internationale ale Princi-
patelor Rom fine nu decurg din Tratatul de la Paris, ci sint concretizate to vechile
tratate dintre Principate gi Poarta, ca expresie a autonomiei for nationale.
4387 323 (498.1)
[Textul amendamentului la memorand propus de deputatii
sateni din Divanul ad-hoc al Tarii Romanesti . MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 25-26: Amendamentul
D-lui Lupescu.
Textul e semnat de: G. Lupescu, I. Roate5, M. Parcalabescu, I. Roibu 51
Tics loan. Ace5tia arata ca, stricindu-se cu timpul vechile traditii, s-a ajuns
ca in Ob5teasca Adunare sa fie numai boieri, iar celelalte stari, precum plu-
garii, me5te5ugarii 5i alte stari, an ramas fara drept 5i fii vitregi in casa Orin-
teased". AcuzA boierii ca an facut legi impovir3toare" pentru tarani, care
au adus multe nenorociri tarii", au provocat grele, razmirite". Cer ca in me-
morand sa se spuna hotarit, la punctul 4, Ca in Ob5teasca Adunare vor fi
reprezentanti ale5i de toate starile" astfel ca s1 se inteleaga larnurit ca
sa fie 5i sateanul cu dreptul de alegraor gi ales in viitoarea Obsteasca Adunare
a tarii".
4338 Rosetti, roan 323 (498.1)
[Cuvintare cu privire la textul memorandului propus
Divanului ad-hoc din Bucuresti, de cram comisia de redac-
tare]. MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 45:
Discursul D-lui Joan Rosetti.
Consider& acest text cu totul necuviincios, silt in forma cit 5i in fond".
4389 Turnavitu, [Scarlat] 323 (498.1)
[Propunere de amendament la memorand]. MONIT.
ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 45 46: Discursul rostit
de D. Turnavitu.
Propane sa se mentione7e epacile 1921 5i 1848 ca hind caracterictice pen -
tru raporturile rem:11111°r cu Poarta.
4390 323 (498.1)
Proect de un memorifi justiiicativ si desvoltator al pro-
punerilor Romanilor reprezentati in Adunarea ad-hoc. -
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 46-48.
Text pe care deputatii I. Brezoianu, N. RucSreanu, M. N.
1. I. lona5cu, C. Ciochinescu xi N. Stanescu 11 propus in local paginilor
1 19 din meinorandul redactat de cot:lisle,
323(498.1) POLITICA INTERNA : TAItA ROMANEASCA
4391 Bossueceanu, [G . R.] 323 (498.1)
[Articol in care comenteaza unele paragrafe din memorand,
care se discuta in Divanul ad-hoc din Bucuresti]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 83, p. 1: Bucuresti, 3 Noemvrie.
Arata ea uncle fraze nu sint bine formulate. Combate parerca acelura
care afirmau ea discupile asupra memorandului ce trebuia inaintat comisiei
putcrilor garante durau prea mutt. Elogiaza tactul si patriotismul cu care s-au
purtat aceste discutii. Cere ca nici unul din amendamentele propuse sa nu fie
trecut cu vcderea de catre adunare.
4392 323 (498.1)
Act desvoltator votului Adunarii Ad-hoc a Romaniei de
la 9/21 Oct., 1857. ANUNT. R., IV (1857), supl. la nr.
91, p. 1-2; MONIf. ADUN. AD-HOC BUC., 1857, p. 51-
54; ROMIiNUL, I (1857), supl. la nr. 36, p. 1-2.
Actul este votat in sedinta de la 6/18 noicmbric. In el, sint cuprinse dez-
voltarea si argumentarea color 4 punctc, votatc ca dorin(e ale poporului ro-
man, in sedinta din 9121 oct. Text dcfittitiv, conform en modificarile adu-
se In urma discutillor din Divanul ad -hoc.
4393 323 (498.1)
Acte qui developpe le vote do l'assemblee ad-hoc, de
9/21 du mois d'octobrc 1857. -- PROCES VERBAUX DE
LASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 25-28.
4394 323 (498.1)
[ Corespondenta din Bucuresti, do la 7/19 noiembrie 1857,
despre adoptarca memorandului de catre Divanul ad-hoc].
___L'ETorLE DU 13. [Bruxelles], I (1857), p. 310: Valachie.
4395
323 (498.1)
[Se anunta ca ziarul Oesterreichische Zeitung" vorbea de
un memorial" pe care partida ultraistica" din Tara Roma-
masa. 1-ar fi adresat puterilor garante si in care s-ar fi decla-
rat ca. Principatele Romano au drept a core tot ce le place"].
G. TRANS., XX (1857), p. 359: Tier'a romanesca si Mol-
davia.
4396
323 (498.1)
[Stiri despre memorandul votat de Divanul ad-hoc din
Bucuresti, in sedinta sa din 7 noicmbrie]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 368, 370-371: Principatele de la Dunare.
Sc instiintcaza ca mcmorandul acesta, care cuprindca dorintcle Divanu-
lui adrcsatc putcrilor giu-antc, fuscsc redactat de o comisic care a &flunk
de referent pe cunoscutul republican Dtmetriu Bratiatt". Sc publics catrase din
memorand, dupa Oestcrteichische Zcitung.
4397 323 (498.1)
[Mentiune despre adresata de principele
scrisoarea
Bibescu Adunarii ad-hoc din Bucuresti, cxplicind motivele
refuzului sau de a vota Actul desvoltator al color patru
puncte "]. PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC
DE LA ROUM., I (1857), p. 29, col. II.
4398 323 (498.1)
[Se mentioneaza demisia principelui Bibescu din func-
tiile sale de membru at adunarii"]. PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 31,
col. IT, 34, col. III.
Se arata ca demisionatul invoca interest: de familie care il chemau in
strainatate".
4399 323 (498.1)
[Se anunta ca principele Dimitrie Bibescu au pasit afara
din Divanul Ad-hoc si au si plecat la Paris"].TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 391: Principatele de la Dunare.
Coauzie intro principele G. Bibescu si logofatul D. Bibescu, ambii deputati
in Divanul ad-hoc din Bucuresti.
4400 323 (498.1)
[Corespondents de la Bucuresti, din 14/26 noicmbrie,
despre demisia lui Bibescu din Divanul ad-hoc si refuzul
Adunarii de a se ocupa de chestiuni de organizare internal
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
L'ETOILE DU D. [Bruxelles]., II (1857), p. 314-315:
Valachie.
In acccasi corespondenta ca un document asupra consecintelur nefaste
pc care lc avea regimul de protectie at supusilor straini impus prin Capitulmii
se relateaza ca in Bucuresti s-ar fi descoperit o vasty bands de asasini si
hoti, din care ar fi facut parte si oameni cunoscuti ca supusii unor puteri
straine.
4410 323 (498.1)
[Se anunta ca s-a descoperit la Bucuresti o bandy de vreo
80 de hoti, careia uncle jurnale-i dau o insemnatate politics "].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 379: Principatele de la
Dunare, 389-390: Transilvania.
Se anunta ea, prin cercetarilc intreprinse de autoritati, s-a dovedit ca
toata tesatura politica cc i se atribuise de uncle ziare acelci ban& fusesc
purl inventic. Sc anuuta pedcpse peutru cei ce vor mai raspindi asemcnca
zvonuri.
4411 323 (498.1)
[Articol in care se argumenteaza ca misiunca Divanului
ad-hoc este aceea de a discuta numai chestiunile politico
privind viitorul Principatelor Romano, iar nu si pe cele so-
ciale]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 181-182:
Bucuresti, 18 Octombre.
4412 323 (498.1)
[Divanul ad-hoc din Bucuresti is in considerare propune-
rea de a se proroga cu o lung lucrarile sale].
PROCES
VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857),
p. 29, col. III.
Se decide formarca unci cotnisii care sa studieze chestiunca si sa intoc-
nacasca, pentru sedinta urmatoarc, un raport asupra ei.
4413 323 (498.1)
[Scrisoare adresata presedintelui Divanului ad-hoc din
Bucuresti, de catre comisia puterilor garante, cerind prelun-
girea dezbaterilor acestei adunari]. PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 30, col.
I: Monseigneur; NATIONALULtJ, I (1857), p. 6: Sciri din
intru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], 1857, p.
394: Turciea; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 391: Princi-
patele de la Dunare.
Cotuisia declara a fi fost informata ca dupa cc a discutat documtutul
cc a format obiectul ultimelor sale sedinte (e vorba de Atha desvoltWor...)
Divanul ad-hoc a hotarit sa sc prorogc. Atragc aten(ia prcsedintelui cA po-
trivit cu art. 23 at Tratatului de la Paris si cu firmattul de convocare Divanul
ad-hoc trebuic sa sc ocupc si cu rcvizuirea statutelor si reglementclor" in
vigoare in tar.. Cere sa i sc trimita neintirziat Actul desvolkitor...
4414 323 (498.1)
[Discutii in Divanul ad-hoc din Bucuresti, in lcgatura cu
adresa comisiei puterilor garante]. PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 30-31:
Seance XV.
4415 323 (498.1)
[Divanul ad-hoc din Bucuresti discuta propuncrea facuta
de 30 de deputati , ca din motivele expuse in memorandul
votat In 6/18 nov. adunarea sa nu treaca la alto lucrari,
pins ce puterile garante nu se vor fi pronuntat asupra dorin-
telor votate in 9/21 oct.].
PROCES VERBAUX DE LASS.
AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 31-32: Seance XVI.
Propunerca fusese prczentata de D. Ghica.
4416 323 (498.1)
[Se vesteste ca Divanul ad-hoc din Bucuresti a hotarit sa
nu treacia la dezbaterea chestiunilor interne mai inainte de
rezolvarea problemelor politico]. TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 387: Principatele de la Dunare, 390: Turcia.
4417 323 (498.1)
[Corespondents do la Bucuresti, din 5 noiembrie 1857,
despre hotarirea nestramutata a Divanului ad-hoc de a nu se
supune dorintei comisarilor puterilor garante, care ii cereau
sa treaca la dezbaterea problemelor interne ale Tarii Roma-
nesti]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 324
[gresit: 224]: Valachie.
235
323(498.1) POLITICA INTERNA TARA ROMANEASCA
4418 323 (498.1)
[Adresa comisiei puterilor garante, prin care Divanul
ad-hoc din Bucuresti este invitat sa comunice dub persista
in hotarirea de a nu discuta problemele interne ale tarii].
PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM.,
I (1857), p. 31, col. III; NATIONALULCJ, I (1857), p. 6,
col. III: 28/16 Noembrie.
Adresa confirms primirea memorandului si staruie asupra faptului ca,
numai dupa incheierea lucrdrilor adundrii, se va intruni conferinta de la Paris.
4419 Bratianu, I. 323 (498.1)
[Cuvintare cu privire la situatia internationala a Princi-
resti]. -
patelor Romine si hotaririle Divanului ad-hoc din Bucu-
PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE
LA ROUM., I (1857), p. 32: Messieurs, 33-34: Séance XVI.
Expune motivele pentru care Divanul ad-hoc nu poate trece la discutarea
chestiunilor interne ale tarii.
4420 323 (498.1)
[Discutii in Divanul ad-hoc din Bucuresti premergatoare
raportului comisiei, cu privire la hotarirea de a nu mai expri-
ma, deocamdata, alte deziderate ale tarii]. PROCES
VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857),
p. 34, col. IIIII.
4421 323 (498.1)
[Raportul comisiei insarcinatc cu studierea propunerii ca
Divanul ad-hoc din Bucuresti sa nu discute chestiunile interne
pirta ce nu vor fi cunoscutc hotaririle puterilor garante cu
privire la dorintele exprimate prin votul din 9/21 oct.].
PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM.,
I (1857), p. 34-35: Séance XVII.
Comisia opiticazd el: Divanul ad-hoc nu are in prezent alte dorinte de expri-
mat si i¢i rezerva, dupes ce va cunoaste hotaririle Congresului do la Paris, sa
traseze bazele viitoarci constitu(ii si sa alcatuieasca legea electorald pe baza
careia se va intruni adunarea constituautd, ce va elabora aceasta constitutie.
4422 323 (498.1)
[Dezbaterile din Divanul ad-hoc al Tarii Romanesti, cu
privire la raportul comisiei insarcinate cu studierea chestiunii
prorogarii lucrarilor adunarii]. PROCES VERBAUX DE
L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 34-38: Séance
XVII, 38-42: Séance XVIII, 42-46: Séance XIX.
La filmic sedintei a XVII-a, din 25 noemv., se voteazd raportul comisici,
on 39 de voturi pentru si 37 contra.
4423 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
[Notita cu privire la ultimele lucrari ale comisiei puterilor
garante la Bucuresti]. ROMANUL, I (1857), nr. 31, p. 1,
col. III.
La sfir9itul cronicii sale politico cotidiene, C. A. Rosetti relateazd dezbail
terile din Divanul ad-hoc al Tarii Rominesti, la citirea adresei prin care co-
misia puterilor garante invita adunarea sa treats la dezbaterea chestiunilor
interne, conform art. 23 al Tratatului de la Paris. Arata el, in urma discursului
rostit de Ion Bratianu, Adunarea ad-hoc a hotarit din nou ca nu poate intra
in dezbaterea chestiunilor interne pind cind nu va cunoa8te mai intii care va
fi statul acela pentru care ea are a face legiuiri". C. A. R. crede a, in curind,
comisia puterilor garante I i va incheia lucrarile. Subliniaza nerndarea cu
care e a§teptat raportul comisie'.
4424 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
[Comentariu referitor la dezbaterile ce au avut loc in
Divanul ad-hoc din Bucuresti, cu privire la rapsunsul care
urma sa fie dat cererii comisiei puterilor garante de a continua
discutiilc, potrivit art. 23 al Tratatului de la Paris]. ROMA-
NUL, I (1857), nr. 33, p. 2, col. III.
In cadrul cronicii sale politico, C. A. Rosetti, analizeaza dezbaterile care
an urmat raportului comisici Insarcinate cu pregAtirea acestui raspuns.
Caracterizeazd 8cdin(a drept furtunoasa" si i9i exprima multumirca ca s-a
lncheiat cu bins. Explica cele cloud puncte de vedere care s-au ciocnit in aceste
dezbateri. Caracterizeaza pe unii dintre oratori. Cere ca aceste puncte de vedere
sa se comunice comisiei puterilor garante,
4425 323 (498.1)
[Propunerea a 30 de deputati ai Divanului ad-hoc din
Bucuresti ca adunarea sa-si incheie lucrarile printr-o adresa
236
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
catre puterile garante, exprimindu-le recunostinta tarii
pentru sprijinul acordat pina atunci si increderea in solici-
tudinea for viitoare]. PROCES VERBAUX DE L'ASS.
AD-HOC DE LA ROUM., I (1857) p. 46 Proposition urgente.
Propunerea e prezentata de catre deputatul A. Petrescu. Se alege o comisie
care si studieze propunerea.
4426 323 (498.1)
[Propunerea prezentata de catre deputatul A. Florescu
sustinuta de alti 30 de deputati, ca Adunarea ad-hoc din
Bucuresti sa nu mai primea,sca nici un tel de motiune din
partea membrilor sai si sa-si intrerupa lucrarile pina la hota-
rirea Congresului de la Paris cu privire la dorintele exprimate
in 9/21 oct.]. PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC
DE LA ROUM., I (1857), p. 46, col. III: Proposition urgente.
Propunerea lui Florescu era menita s-o anihileze pe cea prezentata de
A. Petrescu. Se alege o comisie care sa studieze aceasta propunere.
4427 323 (498.1)
[Discutii in Divanul ad-hoc din Bucuresti cu privire la
propunerea prezentata de catre deputatul A. Petrescu].
PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM.,
I (1857), p. 46-48: Séance XX.
4428 323 (498.1)
[Adresa comisici puterilor garante prin care so primeste,
ca dcfinitiva, declaratia Divanului ad-hoc din Bucuresti de
a nu mai exprima alto dezideratc]. PROCES VERBAUX
DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 48: Monsei-
gneur; NATIONALULU, I (1857), p. 6, col. III : 4/16 De-
cembre.
4429 Golescu, A.[G.] 323 (498.1)
[Cuvintare in legatura cu a treia adresa a comisiei puterilor
garante catre Divanul ad-hoc din Bucuresti]. PROCES
VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857),
p. 48: Messieurs, 49-50: Séance XX.
Argumenteaza necesitatea hotaririi baste in adunare, de a nu mai exprima
alte dezideratc. Explica hotarirea diferita a Divanului ad-hoc din Iasi prin
presiunca exercitata de care caimacamul Moldovoi.
4430 323 (498.1)
[Declaratia deputatilor sateni din Divanul ad-hoc al
Tarii Romanesti, in legatura cu hotarirea adunarii de a nu mai
exprima alte deziderate]. PROCES VERBAUX DE LASS.
AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 50-51.
Declaralia, semnata de 16 deputati, a Post citita de Tanase Constantin.
In declaratie se amintesc legile care an Post Mute Ord asentimentul tdrdnimii
si mereu impotriva ei. Taranii vad cu mare durere cum tam propaseste prin
munca si sudoarca lor, iu timp cc soarta le devine din ce in ce mai insuporta-
bild. poranii romani, care nu uita ca suferintele for atroce se datoresc injustitiei
pc care se bazeaza legile si institutiile tariff, stiu ca au Post chema(i, in aceasta
adunare care avea si misiunea de a se gindi la not institulii, bazate pe drop.
tate. Daces au tacut totusi, au f Scut-o ca sa nu adauge la suferintele tarii. Nime
ni sa nu considers aceasta tdccre ca o consimtire la prelungirea opresiunii.
Taranii romini cer cu hotarire dreptul de a Iua parte directs la viitoarea adu-
nare constituanta.
4431 323 (498.1)
[Declaratiile lui Magheru, in legatura cu absentele sale de
la sedintele Adunarii]. PROCES VERBAUX DE L'ASS.
AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 52, 53: Séance XXI.
Referindu-se la plecarea sa din 8edin(a a XVII-a, Magheru declares ca se
simtea bolnav, dar ca fl mihnisera si dezbaterile din acea zi. In sedinta urrnd-
toare, cind a lipsit, cineva din Adunare a Impdrtit-o In progresi5ti si conserva-
tors. Socoteste ca o astfel de impartire era normal sa se faces, dar iii exprima
uimirea ca col care Meuse caracterizarea nu pomenise mimic de propria-i po-
zitie politica.
4432 323 (498.1)
[Propunerea sustinuta de D. Bratianu, in numele a 30 de
deputati, ca Divanul ad-hoc s&-si suspende lucrarile de la
10 dec. 1857 la 3 ian. 1858, ca vacanta de sarbatori]. PRO-
CES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I
(1857), p. 52, col. I.
Se alege o noun comisie, ca sa studieze propunerile prczentate de A. Flo-
rescu si D. Bratianu,
2.3(408. POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323(4118.1)

4433 323 (498.1) ncsti, ce refuzase sa dezbat& chestiuni de organizare interna].

[Dare de scam& asupra lucrarilor Divanului ad-hoc L'ETOILE DU D. [Bruxelles], H (1858), p. 333: Valachiei
din Buduresti, de la 7/19 decembrie]. ROMANUL, I Pentru materialde priviloare to anal 1857 vere 5, :nand Oltul din ace! an.
(1857), nr. 36, p. 1-2: Bucuresti, 8 Dechemvrie/20 Dechem-
vrie.
1858
Din cronica politica semnatS de C. A. Rosetti. Arata ca se respinsese
propunerile lui Petrescu privind trimiterea unei adrese de mullumire dare 4442 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
puterile garante si ea A. Florescu si Dim. Bratianu au dcpus cite o propunere [Observatii polemice in leg5.tura cu o corespondent& din
privind viitoarea activitate a Divanului ad-hoc. Bucuresti apitrut5, in numarul de la 1 ianuaric al foii Le
4434 323 (498.1) Nord", in chesiunea revenirii si a activitatii politico a emigra-
tilor de Ia 1848 din Tara Romaneasca]. ROMANUL, II
[Raportul comisiei insarcinate cu studierea propuneri- (1858), p. 1, col. IIIII: Bucuresti, 3/15 Ianuarie.
lor prezentate de A. Florescu si D. Bratianu]. PROCES C. A. Rosetti publics, in acelasi loc, si extrase diu aceasta coresponden(S
VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857),
p. 53-54: Messieurs. 4443 323 (498.1)
Raportul a fost citit de Gr. Margbiloman. Comisia rccomanda respingerca [Corespondent& de la Bucuresti, din 5 ianuaric, trimisa
propunerii prezentate de A. Florescu si modificarca celel infalisate de D. Bra- foil L'Impartial de Smyrnc", despre abuzurile dregatorilor
tianu, in sensul ca adunarea sa se declare in vacanla pinS la 20 ian. 1858, Caimacamiei si afacerile savirsite de ci in dauna statului].
sperind c1 pita atunci V4 veni rSspunsul Congresului de la Paris. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 355-356: Vala-
chic.
4435 323 (498.1) Sc insira mai multe afaceri ale dregatorilor munteui, indeosebi adjudecari
[lliscutii la raportul comisiei insarcinate cu studierea privilegiate de arenzi.
propunerilor de prorogare, prezentate de A. Florescu si
D. Bratianu]. PROCES VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC 4444 323 (498.1)
DE LA ROUM., I (1857), p. 54, col. II-56. [Sc anunta ca a sosit firmanul pentru inchiderca Divanului
La sfirsitul sedinlci a XX1-a din 10 dec. 1857, raportul comisiei este apro- ad-hoc]. ROMANUL, II (1858), p. 12: Still din urma.
bat de catrc Divanul ad-hoc din Bucuresti cu 48 de voturi pentru si 38 contra. Elotlirirca Porlii a lost luall in urma declaratiei comisiei puterilor garante
Pcntru ziva de 12 dec. s-a hotSrit tinerca unei ultimo sedinte, in care sa se taco ca nu mai are de cerut nici o lamurire de la Divanurilc ad-hoc din Principate.
numai lectura proccsului verbal al sedifilei din 10 dec.
4445 323 (498.1)
4436 323 (498.1) Firmanul imperial. Tie Printule Alexandru Ghica, Cai-
[ Jurnalul de Constantinopol" prezinta hotaririle Diva- macamul Valahii. ANUNT. R., V (1858), nr. 4, p. 1;
nului ad-hoc]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] BULETIN [1. R.], 1858, p. 9.
(1857), supl. la nr. 101, p. 2, col. III: Jurnalul de Constanti- Firmanul de dizolvare a Divanului ad-hoe. Text roman si franccz,
nopoli. in Anunfalorul Roman.
Este vorba de hotarirea Divanului de la Bucuresti privind limitarca mo-
mentanS a disculiilor sale la recomandarea celor 4 puncte. 4446 323 (498.1)
[Firmanul prin care se declares inchis Divanul ad-hoc din
4437 Rosetti, C. A. 323 (498.1) Bucuresti]. ROMANUL, II (1858), p. 13: Firmanul Impe-
[ Despre lucrarile Divanului ad-hoc al Tarii Romanesti]. rial.
ROMANUL, I (1857), nr. 34, p. 2-3. 4447 323 (498.1)
Autorul trece in revistS lucrarilc Divanului ad-hoc, aratind apoi ca accsta [Ofisul caimacamului catre Consiliul Administrativ Extra-
nu prea $i -a adus militate totdcauna cS lucra in numele Lind naiii, care cu toate ordinar, prin care it anunta c5, ii trimite firmanul de dizol-
itenorocirile ci, este o italic cc a fost nebiruitS prin arum si care in drept este var.° a Divanului ad-hoc sill invites sa-i dea cuvenita publici-
libera si autunumina". Reda parti din discursul rostit de generalul Niseleff tate, spre cunostinta tuturor]. ANUNT. R., V (1858),
la desehtderea Adtuarilor Obstesti Extraordinare. nr. 4, p. 1: Firmanul Imperial; BULETIN []`. R.], 1858, p. 9.
4438 323 (498.1) In Anunialorul Roman, text roman si franca.
[Citeva amd.nunte asupra sedintelor din 10 si 12 dec. ale 4448 323 (498.1)
Divanului ad-hoc din Bucuresti]. ROMANUL, I (1857), [Notita cu privire la atitudinea politic& a ncgustorimii din
nr. 37, p. 2. Bucuresti]. ROMANUL, II (1858), p. 66, col. I
cadrul cronicii sale politice, C. A. Rosetti prezinta pc scurt aceste sc-
Iu In cronica sa zilnica obisnuitS. notind faptul c1 negustorii din Bucuresti
dinte, subliniind ea, in sedinta din 12 dec., o parte de deputali, auzind ca ar au oferit o sabie de onoare" prefectului politiei C. A. Rosetti obscrva:
fi vorba sa se prezinte o nouS moliunc, care sa dea nastere la not dezbateri,
Suntcm fericiti a putea constata ca comcrciantii romani au inceput a lua
s-au sculat indatd si au plecat, sprc a zAclarnici orice incercare de prelungire parte activa in lucrarile politice".
a lucrarilor.
4449 323 (498.1)
4439 323 (498.1) [Corespodenta din Bucuresti, de la 19 martie, trimisa foii
[Se anunta. ca la propunerea lui Dimitrie Bratianu Frankfurter Journal", tratind despre deturnarile de fonduri
Divanul ad-hoc din Bucuresti Ii-a prorogat lucrarile pin& la comise sub caimacamia lui Alexandru Ghica]. L'ETOILE
31 ianuaric 1858]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 3: DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 372: Affaires des Princi-
Principatele de Ia Dunare. pautds.
Se sustine co dcturnSrilc atingeau suma de 7 milioane de ducali.
4440 323 (498.1)
L'ETOILE DU D. 4450 Boerescu, B. 323 (498.1)
Correspondancc malintentionnee.
[Bruxelles], II (1858), p. 331: La presse europdenne sur les Junimea Romano. NATIONALULU, I (1858), P.
Principautes. 121-122.
Sc is atitudinc impotriva afirmaliilor dintr-o coresponden1A trimisa din Articol. Autorul arata importanta rolului pc care crede ca are sad
Bucuresti, la 22 decembrie 1857, foii Le Nord, in care se criticase activitatea joace tincretul, in reorganizarca politica si social& a jarii.
Divanului ad-hoc din Tara Romaneasca rise denigraserS coaducaterii parti- 323 (498.1)
dului democratic". 4451
[Ofisul caimacamului care Consiliul Administrativ Extra-
4441 323 (498.1) ordinar, prin care anunta numirea lui Grigore Filipescu in
[Corespondenta de la Bucuresti, din 29 decembrie 1857, functia de sef al controlului general"]. ANUNT. R., V
aprobind pozitia adoptata de Divanul ad-hoc al Tarii Roma- (1858), nr. 62, p. 1, col. I.

237
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA INTERNA : TARA ROMANEASCA 323(498.1)

4452 323(498.1) 4462 Rosetti, C. A. 323 (498.1)

[Se anunta cu osebita bucurie" numirea lui Grigore
Filipescu in functia de ministru al Controlului].ROMANUL,
n (1858), nr. 62, p. 245, col. III.
4453 323 (498.1)
[Ofisul caimacamului catre Consiliul Administrativ Ex-
traordinar, prin care Gheorghc Mihail Ghica este numit
in postul vacant de secretar al statului]. BULETIN LT.
R.], 1858, p. 249, ANUNT. R., V (1858), nr. 63, p. 1.
4454 323 (498.1)
[Grigore Bengescu este numit sef al Departamentului
Credirrtei si Instructiei Publice]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 261: Catre Ministerul din Nauntru ; ANUNT. R., V (1858),
nr. 67, p. 1 col. I.
4455 323(498.1)
[Sc anunta ca. Slatineanu, Haralamb yi Otetelesanu,
candidati la domnia Munteniei, se aflau la Viena]. G.
TRANS., XXI (1858), p. 261: Cronica streina.
4456 Vernescu, George D. 323 (498.1)
[Articol prin care indeamna pe proprictari sa nu dca crc-
zare zvonurilor care circulau ca junimca luminata ar dori sa
le ia proprietatile, ca sa le imparts taranilor, si ca ea lucreaza
ca sa alunge religiunea ortodoxa din Romanial. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 307-308.
4457 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
Revolutie si revolutionari. ROMANUL, IT (1858), nr.
72, p. 286-288, nr. 74, p. 294-296, nr. 77, p. 306-308.
Pentru C. A. Rosati, euvintul revolutie arata o treccre, mai mutt sau
mai putin roped; dar totdeauna fircasca, de la o stare la alta". Afirma ca nu
este prin putinta nimanui a face ca ieri sa fie astazi". In continuarc, combate
partida reactionara a boierilor, considcrindu-i pc accstia revolutionari, in
intelesul col rau al cuvintului" si aratind ca ei calcascra prevederile bune ale
Regulamentului Organic, abuzind, in schimb, de prevederilc favorabilc lor.
Discuta apoi evenimentele din 1848, aparind principiile revolu(ionarilor mun-
teni, si ataca principiilc partidului boicrilor. La sfirsitul articolului, Rosetti
core infratirca tuturor.
323 (498.1)
4458 Musceleanu, Pr. Gr.
[Predicts indemnind ceta.tenii sit lucreze cu patriotism
pentru unire]. ROMANUL, II (1858), supl. la nr. 74, din
18/30 Sept, p. 1.
In stil rcligios, autorul indeanina cetatcnii sa-si face datoria de patrio(i,
participind activ la lupta politica. Le core sa se inscrie in listelc electoral;
Lira a da crezare zvonurilor lansate de dusmani ca listele clectoarcie ar fi un
mijloc spre a se obtine urcari in contributiile fiscale pc avert.
4459 Lapaty, M. 323 (498.1)
Revolutionaril de la 48 sau impacuitori de astazi. RO-
MANUL, II (1858), nr. 75, p. 299-300.
Face apel la oamenii anului 1848, ca ci sa ia in mii ii i conducerea vietii
politico a rominilor. Sc adreseaza direct conducatorilor ziarului Romania,
considerindu-i Ca reprezentantii principali ai spiritului de la 1848. Exprima
convingerca ca prevederilc favorabile din Tratatul de la Paris sint rezultatul
stradaniei lor.
4460 Costa-Foru, G. 323 (498.1)
Natiunea iar nu partidele. NATIONALULU, I (1858),
p. 333.
Face apel la unire. Core sa fie alesi deputati numai aceia care infatiseaza
toate garantiile de capacitate si de patriotism. Cere sa incetoze inaintea
interesului patriei toate persoanlitatile", toate udle, toate afectiile do
familie, toate suvenirile de casts si de privilegii".
4461 Iernescu [=E. Winterhalder] 323 (498.1)
Situatia socials in timpul present. ROMANUL, II
(1858), nr. 28, p. 312.
Consideratii in legatura cu agita(ia premergatoare primelor alegeri, bazate
pe hotaririle cuprinse in Conventia de la Paris.
Catre alegatorii romani. ROMANUL, II (1858), nr.
80, p. 318-320.
Articol in care C. A. Rosetti arata deosebita importanta a apropiatelor
alegeri si a viitoarei componente a Adunarilor, pentru o juste aplicare a Con-
ventiei de la Paris si pentru rcalizarea nazuintelor nationals.
4463 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
Despre Adunare. DIMBOVITA, I (1858), p . 1.
Subliniaza importanta alegerilor pentru viitoarea adunare legislative.
Arata ca in once societate omeneasca binele coexists cu raulsi selupta intro ele.
In uncle tari, predomina rant ; in altele, binele. Crede ca Tara Romaneasei
e printre cele din urma. aici se lupta partida progresista cu cea retrograda.
Cimpul luptei, unde se va hotari soarta Tarii Romanesti, vor fi alegerile pentru
adunarea viitoare.
4464 Bratianu, Ion 323 (498.1)
Declararc. ROMANUL, II (1858), nr. 81, p. 323-324.
Prccizeaza pozi(ia partidei nationale fall do Conventia de la Paris si face
un apel catrc accia putini care capatasera drepturi electoral; indcinnindu-i
sa-si face datoria politica.
4465 323 (498.1)
[Textul demisiei lui Gheorghe Mihail Ghica din postul de
secretar at statului ].ANUNT. R., V (1858), nr. 83, p. 1;
ROMANUL, II (1858), p. 330, col. I.
Sint invocate motive de rudenie cu seful statului. Text roman si francez.
4466 323 (498.1)
[Ofisul caimacamului catrc Sfatul Administrativ Extra-
ordinar prin care bcizadeaua C. Gr. Ghica se sloboade din
fonctiile de set al Ministerului din Nauntrul. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 325: Catrc Ministerul din nauntru ; ANUNT.
R., V (1858), nr. 83, p. 1.
4467 323 (498.1)
[Ofisul prin care caimacamul Alex. Ghica anunta primirea
demisiei lui C. Balaceanu, din postul de sef al Departamen-
tului Dreptatii]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 329, col. I.
Ofisul e adresat Consiliului Administrativ Extraordinar.
4468 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
[Protest impotriva intentici Portii de a se amesteca in
afacerile interne alc Tarii Romanesti]. ROMAN UL, II
(1858), nr. 81, p. 322, col. III.
Discutind hatiseriful otoman referitor la schimbarea caimacamiei, care
urma sa villa, C. A. Rosctti arata ca Poarta n-ar avea nici un drept de a autoriza
Ilona caimacamic sa face schimbari in rindurile functionarilor. Subliniaza ca
art. 49 al Conventiei do la Paris preciza ca accasta comisie vremelnica" urma
sa functioneze conform prcvcderilor din Regulamentul Organic, care ii margi-
nea hotarit atributiile numai la expedierea lucrarilor curcnte. Din cronica
politica obisnuitl al lui C. A. Rosctti.
4469 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
[Elogiu at carmuirii printului Alex. Dim. Ghica si al ideii
de libertate]. ROMANUL, II (1858), nr. 81, p. 323, col. I.
La sfirsitul cronicii sale politico vorbind de cuvintarea prin care Ghica
anunlase incetarca cirmuirii sale peste citeva zile, cind va sosi hatiscriful
otoman in aceasta privinta C. A. Rosetti elogiaza spiritul liberal in care a
condus Ghica tara in ultimii doi ani.
4470 323 (498.1)
[Ofis catre Consiliul Administrativ Extraordinar, prin care
caimacamul Tarii Romanesti, Alex. Ghica, in ajunul incetarii
mandatului sau, multumeste publicului roman pentru concur-
sul pe care i 1-a dat in timpul guvernarii sale].BULETIN
T. R.], 1858, p. 321, col. T.
Caimacamul se declare multumit de coca ce a putut realiza in doi ani,
in sprjinul cetatenilor patriei.
4471 323 (498.1)
[Se anunta Ca a sosit in Bucuresti Niamil-Bei, care a
adus hatul imperial, prin care se impartb.seste conventia
organizatiei Principatelor "]. ANUNT. R., V (1858), nr.
82, p. 2: Bucuresti.

238
www.dacoromanica.ro
323(4381) tiOLITICA 1NTERNA : T 4RA ROMANEASCA. 3'23(438.1)

4472 323 (498.1) 4480 Bolintineanu, D. 323 (498.1)

[Stire despre solemnitatea prin care caimacamul Tarii Cronica interioara. DIMBOVITA, I (1858), p. 10-11.
Romanesti, Alex. Ghica, s]sa incheiat guvernarea]. GAZ. Litre alto stiri marunte, D. B. se opreste mai pe larg asupra ttoii Cainia-
DE MOLD., XXX (1858), p. 336: Dcpese tclegrafice, 347. camii, instalatA in unna inlucuirii lui Al. Ghica. Se intreaba data, potrivit
Conventiei, aceasta Caimacamie arc dreptul de a numi si schimba functio-
4473 323 (498.1) nari. Subliniaza ca ea trebuie sa fie impartiala, lasind liberc press si adunfirile
[Dare de seam& despre solemnitatea ce a avut loc la politice ale proprietarilor.
palatul de rezidenta din Bucuresti, cu ocazia incetarii manda- 4481 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
tului caimacamului Alexandru Ghica]. ANUNT. R., V
(1858), nr. 82, p. 2: Bucuresci, 13/25 Octomvrie 1858. [Despre ilegalitatea unor eventuate schimbari de functio-
nari de catre noua Caimacamie]. ROMANUL, II (1858),
Yn prezenta notabilitatilor Capitalei si a corporatiilor comertului, caimaca- nr. 82, p. 326: Bucuresci 16/28 Octomvrie.
camul a rostit o cuvintare al caret text se publica in intregime aratind
ca a Post instiintat telegrafic c3 mandatul sau inceteaza, urmind a fi instituita Discutind, In cronica sa politica, zvonurile in legatura cu hatiseriful pe
o noua cAimacknie. Multumeste publicului pentru concursul cc i I-a dat in care -1 adusese in Bucurcsti Kiamil-Bci, C. A. Rosetti isi exprima speranta ca
sfortarea sa de a prezenta in dcplina liniste dorintele tarii. In numele corpului Poarta n-ar intentiona sa calcc autonumia tarii si ca nici un roman nu va priori
comercial at Capitalei", Polihroniadi multumeste la rindul s3u caimaca- sa serveasca pentru asa ceva.
mului pcntru libertatea pe care a acordat-o negustorimii. Cuvintarca lui Sc 4482 Cornaneanu, I. 323 (498.1)
publica de asemenea in text.
A propos de Comissiunele Provisorii. ROMANUL, II
(1858), al doilca suplimcnt la nr. 82 din 16/28 Octomvrie.
4474 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
Argurnenteach ca nuii caimacand nu vor avea dreptul de a inlocui func-
[Dare de seam& despre solemnitatea in care s-a citit hati- tionarii.
seriful cc anunta promulgarea Conventiei de la Paris siporunca
sultanului prin care se instala Caimacamia de trci]. ROMA- 4483 Bolintineanu, D. 323(498.1)
NUL, II (1858), nr. 83, P. 330: Bucuresci 20 Octomvrie/1 Cronica. DIMBOVITA, I (1858), p. 22.
Noemvric.
Discuta chestiunea data Rolm Cliznacamie are dreptul dc a schimba func-
Cu acest prilcj, C. A. Rosetti clogiaza guvcrnarea fostului caimacam tionarii. Arata ca firmanul de intarire ii acorda acest drept, insa numai in cazul
Alexandru Ghica. cind acestia s-ar abate de la datoriilc tor.

4475 323 (498.1) 4484 323 (498.1)

Firmanul imperial relativ la nominatia caimacamiei Tarii [Ofisul prin care aga Constantin Brailoiu este numit
Romancsti. BULETIN [T. R.], 1858, p. 336; ANUNT. secretar al statului]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 337: Catrc
R., V (1858), supl. la nr. 83, p. 9. Slatul Administrativ; ANUNT. R., V (1858), nr. 84, p. 1.

Prin firman, sc precizeaza c3 aceasta Caimacamie se compune din 3 mem- 4485 Bratianu, Ion 323 (498.1)
bri, si anume: Em. Baleanu, loan Manu si I. Al. Filipescu. Tot aci se atrage Apel alegatorilor. ROMANUL, II (1858), nr. 82,
atcntia noilor membri ai Caimacamiei asupra exactei aplicari a regulamentului
electoral, in ceea ce priveste pe cei In drept de a fi alesi la domnic, ca si in Adu-
p. 327-328.
nare, precum si a drepturilor pe care le au alegatorii membrilor acestei Adunari. Autorul trecc in revista evennnentele insemnate ale isturici puporului
roman, in epoca de regenerare" (1821, 1848 etc.) aratind insemnatatea alegeri-
lor apropiate si facind apel la patriotismul alegatorilor.
4476 323 (498.1)
Firman imperial relativti la nominatia Caimacamiloru 4486 Sion, G. 323 (498.1)
Romania NATIONALULU, I (1858), p. 357; FOAIE PT. Despre alegeni. ROMANUL, II (1858), nr. 82, p. 328.
MINTE, XXI (1858), p. 161-162. Propune ca deputatii alesi sa-si ia angajamultul de a nu rezolva chesti-
In Reale pentru mince, inceputul titlului difera: Ftrmanula lurcescu... unea proprietafii agrarc, fara a avea consinitarnintul respectivilor alegatori.
Aceasta, pcutru a se curma ezitarile celur cc se temeau sa aleaga pc deputatii
4477 323 (498.1) partidei nationals.
[Ofis prin care noua Caimacamie anunta Sfatului Admi- 4487 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
nistrativ Extraordinar profcsia sa de credinta si linia de [Articol cu privirc la viitoarca Camera clectiva].
conduits "]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 336; ANUNT. R., DIMBOVITA, I (1858), p. 9: Bucurcsti.
V (1858), supl. la nr. 83, p. 9-10. Critica felul gresit in care se f3cca campania elcctorala pultru viituarea
In acelasi timp, inainteaza Sfatului proclamatia care fratii compatrioti", adunare legislativd. Considers ca se pierdea din vedere faptul ca ea va trebui
sa faca legi bune, nu numai sa aleaga pe viitorul domnitur. In lot sa Ii Sc reco-
4478 323 (498.1) mande alegatorilor oameni capabili sa fie deputati activi si cinstiti, se faced
[Proclamatia adresata Fratilor compatrioti" din Tara propaganda sa fie alesi doar accia dc care se stia sigur ca vor sprijini candi-
Romancasca, de catre noua Caimacamie]. BULETIN datura cuticula sau cutkuia, la domnic.
[T. R.], 1858, p. 336; ANUNT. R., V (1858), supl. la nr. 83, 4488 Rasti, loan 323 (498.1)
p. 10; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 88, p.
350; ZIMBRUL $I VULT., IV (1858), p. 11-12. Apel la popolul Romaniei. ROMANUL, II (1858),
Membrii Caimacamiei Em. Baleanu, I. Manu sf I. Al. Filipescuanunta ,
nr. 84, p. 235.
ca sultanul le-a incredintat provizoriu clrmuirea tsrii, potrivit art. 49 din Con- Face apel la alegatori sa trimita in Adunare pc cei mai nimeriti deputati.
ventia de la Paris, pina la alegerea domnitorului. Fac apel la linistea si Intelep- 4489 323 (498.1)
ciunea cetatcnilor, in alegerea deputatilor care vor desemna pe viitorul doinn-
tor. In Amin/Moral Roman §i Gazcta de Moldavia, text roman si francei-
[Ofisul Caimacflmici catre Departamentul din Nauntru,
prin care acest departament este chemat sa ia masurile nece-
sare gi sa impiedice orice adunare, inainte de a se publica
4479 323 (498.1) listele de alegatori legiuiti]. BULETIN [T. R.], 1858,
[ Ofisul Caimacamiei catre mitropolitul Ungrovlahiei, prin p. 337-338; ANUNT. R., V (1858), nr. 85, p. 1.
care core sefului bisericii sa indemne pe toti preotii ca, in accste
timpuri grele, sa se fereasca de orice inriuriri inselatoare, Rosetti, C. A.
4490 323 (498.1)
si sa nu se lac& propoveduitori de niscari uneltiri viclene", [Observatie cu privire la aduniirile preelectorale].
sa fie model de moderatie si de iubire, de liniste si concordie ROMANUL, II (1858), nr. 86, p. 242, col. II: Bucuresci, 30
publica"]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 337; ANUNT. R., Octomvrie/11 Noemvrie.
V (1858), nr. 85, p. 1. Socoate ca ofisul de interzicere a adunlirilor publice nu putca sa se refers
Se refers la alegerile ce vor avea luc pcntru Obsteasca Adunare. la aduuarile de cateteni in case particulare.

239

www.dacoromanica.ro
 323(4981) 1'OLITICA 1 NTE RNA : TARA 1tOMANEASCA
4491 323 (498.1)
[Precizari oficioase in legatura cu ofisul atingator de po-
prirea adunarilor publice ]. ANUNT. R., V (1858), nr. 86,
p. 1: Bucuresti 31 Octomvrie 1858; ROMANUL, II (1858),
nr. 87, p. 246-247: Anuntatorul Roman.
Se precizeaza ca gazeta Raintinul, in nr. 86, a interpretat gresit acest oils,
sustinind ca adunarile in casele particulare sint libere, potrivit libertatii indi-
viduale, chezasuita de Conventie: ,,Asemenca adunari nu se pot ingadui,
decit din partea alegatorilor cunoscuti si constatati si prin stirea autoritati-
lor".
Rosetti, C. A.
4492 323 (498.1)
[Despre chestiunea intrunirilor in preajma alegerilor.
ROMANUL, II (1858), nr. 87, p. 246-247: Bucuresci 3/15
Noemvrie.
Discuta un articol oficios aparut iu Anunlalorul Roman, in care se aratase
Ca gi intrunirile in casele particulare fara autorizatie erau oprite. Declarind
a se supune hotaririi Caimacamiei, observe insa ca ea nu respecta principiul
libertatii individuale si al libertatii cuvintului, mai ales ca si argumentarea
oficiosului Caimacamiei ca prin adundrile in case particulare s-ar putea
prilejui uneltiri anarhicc constituia in mod indirect o dovada cit de necesara
era libertatea intrunirilor publice.
4493 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
[Articol in legatura cu libertatea discutiilor clectorale].
DIMBOVrTA, I (1858), nr. 5, p. 15 bis: Bucuresti.
Propune: libertatea discutiilor cu privire la viitoarele alegeri, atit in presa
cit gi in adunarile electorale ale proprietarilor, cu conditia ca aceste dicutii
sa nu devind mijloc de insults gi denigrarc" personala.
4494 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
De cc s5. tern proprictarii. DIMBOVITA, I (1858),
p. 9-10.
Subliniaza ca proprictarii de mosii de la taro shit nelinistiti prin zvonul
lansat de candidatii retrograzi ca noua Camera va vota expropierea mosiilor.
Prin acest zvon, retrograzii cauta sa atraga simpatia alegatorilor asupra tor,
ca oameni M vechiului regim. D. B. arata ca in Conventie nu exists nici un
principiu impotriva proprietatii. Chiar cci mai progresisti oameni politici
romini igi dau seama ca deocamdata trebuie consolidate Conventia, ca sa se
poata aplica principille liberak pc care le cuprindca.
4495 Bolintincanu, D. 323 (498.1)
[Articol cu privire la rolul proprietarilor in viitoarele ale-
geri si raspunderea tor]. DIMBOVITA, I (1858), nr. 6,
p. 21: Bucuresti.
Subliniaza ca proprictarii constituind majoritatca color cu drept de
vot au devcnit elementul hotaritor in alegerile statornicitc prin Conventie.
Deci ei reprezinta clasa raspunzatoare de viitorul politic al tarii. Dace sc vor
lasa condusi de interese personale, proprictarii vor duce Cara la pierzare si se
vor pierde mai ales pe ei inigigi, fiindea numai ei au interesul de a apara
drepturile pnlitice noi ale Orli, care in fond sint drepturile tor; poporul nu
are sa apere decit lanturile sale".
4496 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
Cinesi cauta un stapan, slugs va muri. ROMANUL,
II (1858), nr. 86, p. 242-244, nr. 87, p. 247-248.
Combate atitudinca unor romani, care nu slujeau unui principiu binefa-
cator, ci doar unuia sau altuia dintre candidatii la domnie. Rosetti core cu
insistenta ca alegatorii sa trimita In adunare pe deputatii cei mai nimeriti
4497 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei care Consiliul Administrativ Extra-
ordinar, prin care i se aduce la cunostinta ca s-a primit demisia
marelui vornic Constantin Cantacuzino din postul de prezi-
dent al acestui consiliu]. BULETIN [T. R.], 1858, p.
341; ANUNT. R., V (1858), nr. 85, p. 1.
4498 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei catre Sfatul Administrativ, prin care
logofatul Barbu Catargiu este numit sef al Departamentului
Finantelor]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 345; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 86, p. 1.
In locul lui Nicolae Cretulescu.
240
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
4499 323 (498.1)
Caimacamiei catre Sfatul Administrativ, prin
[Ofisul
care logofatul roan Slatineanu este numit sef al Departa-
mentului Credintei si Instructiei publice]. BULETIN [T. R.],
1858, p. 345 ; ANUNT. R., V (1858), nr. 86, p. 1.
In locul clucerului Grigore Bengescu, demisionat.
4500 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei catre Sfatul Administrativ, prin care
logofatul Costache Stefan Falcoianu este insarcinat cu functia
de sef al Departamentului Controlului]. BULETIN [T. R.],
1858, p. 351, col. II; ANUNT. R., V (1858), nr. 86, p. 1.
4501 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
[Articol cu privire la rezultatul alegerilor viitoare].
DIMBOVITA, I (1858), p. 33: Bucuresti.
D. B. combats pesimismul color care credeau ca Adunarea va naufragia
din pricina egoismului deputatilor. Isi exprima convingerca ca accasta va fi
totusi in stare de ceva bun, dace va fi aleasa prin respectarea prevederilor
Conventiei de la Paris.
4502 S. C. 323 (498.1)
[Articol prin care arata de ce fel de sentimente trebuie
sa fie stapiniti alegatorii, in alegerea deputatilor pentru Adu-
nare, si cum ar trebui sa-si face datoria fat& de tarn depu-
tatii alesi]. NATIONALULD, I (1858), nr. 96, p. 380,
col. IIII.
4503 323 (498.1)
Profesiunea nostra de credinta. ROMANUL, II (1858),
nr. 87, p. 247; STEAOA D., III (1858), p. 219.
Manifest inaintea alegerilor, semnat de un grup de 22 de cetateni, intro care:
St. Golescu, loan I. Filipescu, C. Bolliac, D. Bratianu, N. Golescu, G. Sion.
In numele alcgatorilor proprietari de pamint marl si mici gi proprietari ora-
sani", acestia declare ca accepta Conventia de la Paris, considerind ca, pe baza
ei, se va obtine exercitarea deplina a autonomiei tarii. Insa accentueaza ca
aceasta conventie este o opera de transactiune si de incercare". Viitorul patri-
iei sta numai in miinile romanilor din cele cloud. Principate, care trebuie sa
lucreze uniti. Incheic cu un apel care alegatori, cerindu-le sa dea dovadd de
patriotism.
4504 323 (498.1)
[Lista de cetateni care au aderat la profesiunea de cre-
dinta a Romanului"]. ROMANUL, IT (1858), nr. 91,
p. 261.
Intro acestia : N. T. Ord§eanu, A. C. Golescu, Sc. Voinescu, N. latropulo
etc.
4505 G[h]ica, P. 323 (498.1)
Assupra profesiunelor5 de cugetti. DIMBOVITA, I
(1858), p. 45.
Comenteaza faptul ca, in compania pentru alegeri, se manifests o predi-
beetle pentru profesiunile de credinta din partea candidatilor. Insa intr-o tare
lipsita de o opinie publics stabile, cum era Tara Romaneasca atunci, majori-
tatea acestor profesiuni vor fi nesincere, demagogice. Propune dcci, ca criteriu
de alegere, opinia de care se buena candidatul in socictate. Deputatii vor fi
doctorii ce vor avea misiunea sa vindece tare. Profesiunea for de credintd tre-
buie sa fie trecutul for xi experience for practice.
4506 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
[Analiza a configuratiei politice interne, in preajma ale-
DIMBOVITA, I (1858), p. 37: Bucuresti.
gerilor].
Constata doua mari partide: retrograzii", oamenii care cred ca tara poate
fi fericita prin institutiile vechi, conduse de oameni vechi; progresistii", care
cred ce tarii ii trebuiesc institutii noi, reprezentate do oameni noi. Aceste marl
partide se farima in grupuri dupe interesele candidatilor la domnie. D. B.
credo ca e bine ca ambele partide O. fie reprezentate in Adunarea viitoare.
4507 [Bolintineanu, D.] 323 (498.1)
0 mica explicatie. DIMBOVITA, I (1858), p. 46.
Semneaza: Redac." Da uncle lamuriri in legatura cu articolul sau din p.
37, cu privire la partidele politico, Precizeaza ca, recomandind ca in viitoarea
Camera sa fie alesi oameni din toate partidele", s-a gindit numai la acele par-
tide care sint pentru drepturile Wei de autonomie".
323(498.1) PoLnicA INTE1tNA: TAItA ROMANEASCA 323(498.1)

4508 Dobrian, D. P. 323 (498.1) 4518 Rosetti, C. A. 323 (498.1)

Despre alegeri. ROMANUL, II (1858), nr. 90, p. 256. [Comentarii la atentatul indreptat impotriva vornicului
Apel calm alegatori, ca sa des intreaga for atenlie apropiatelor alegeri, roan Manu, unul dintre membrii Caimacamiei]. ROMANUL,
de rezultatul carora atirna viitorul Principatelor Romine. II (1858), nr. 92, p. 263, col. 111.
Yn cadrul cronicii sale politice obi$nuite, C. A. Rosati descrie incercarea
4509 B...[olintineanu], D. 323 (498.1) de atentat, condamnind fapta $i cerind o ancheta severs.
Cum va yeti asterne, asa yeti dormi. DIMBOVITA,
4519 Rosetti, C. A.
I (1858), p. 41: Bucuresti. 323 (498.1)
Cere sa se aleaga pentru Adunare barbati cu idei de progres, lush' in spiri- [Notita despre necesitatea de a vedea cit de curind la-
tul principiilor ceruli de mai multe on de Tara ", avind cuno$tinte sigure", murita ciudata chestie" a _atentatului impotriva caimaca-
simtiminte patriotice", caracter integru" si trecut nepatat". De alegerea for mului Joan Manu]. ROMANUL, II (1858), nr. 93, p.267,
depinde viitorul tarii.
col. M.
In cadrul cronicii politice obi$nuite, infatisind cum a decurs prima an-
4510 I.... m 323 (498.1) cheta judiciary cu privire la atentat, C. A. Rosetti isi exprima speranta cd
rezultatul se va publica in curind.
[Scrisoare catre rcdactie, in care arata interesul tarii
ca toti cei cu drepturi electorale sa fie activi in chestiunca 4520 323 (498.1)
alcgerilor si in care elogiaza atitudinea presei romanesti in [Comcntariu la stirea despre atentatul impotriva caima-
coca ce priveste agitatia dusa de ea in favorea alcgerilor]. camului Joan Manu].
ROMANUL, rr (1858), nr. 91, p. 259-260: Domnule CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 6, p. 1: Depcse telcgraficc.
Redactor.
Anuntind ca, iu seara de 16 nov. s-a aruncat in cabinetul lui Ion Manu
4511 323 (498.1) 0 bomba fulminantd", redactia observA: Iata prapastiea pe care vreau revo-
lutionarii a ni conduce, iata la ce-i imping reactionarii". I se pare ca acest aten-
[Ofisul Caimacamiei catre Ministcrul din Nauntru, prin care tat dovedestc cit progres au (dent in put ina vreme in Rontaniea ideile revolu-
anunta ca toti cei cu drept de a fi alesi la domnie trebuie tionare si socialiste", 5tiind ca reactinnia este pricing tuturor revolutiilor"
59. se inscrie pe lista ce se va deschidc in pretoriul Caima- Conshluponarini recomanda un regim constitutional.
camici]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 361 ; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 90, p. 1 ; ZIMBRUL 61 VULT., IV (1858), p. 75. 4521 323 (498.1)
Termenul de inscricre este dc la 15 noiembrie la 20 decembrie 1858. In [Corespondents in legatura cu atentatul asupra lui Iancu
Anunlatona Roman, text roman si francez. Manu]. STEAOA D., III (1858), p. 263-264: Bucuresti,
19 Noemvri 1858.
4512 B...[olintineanu], D. 323 (498.1) Corespondentul sustine ca atentatul n-a lost decit o inscenare din partea
[Articol cu privire la alcgerea viitorului domnitor]. Iui Mann insusi, spre a-i justifica masurile de represiune impotriva adversarilor
DimBovrTA, r (1858), p. 49: Bucuresti. politici. Relateazd amanuntit imprejurarile a$a-zisului atentat, precum si ale
lixplica motivele pentru care opinia publica e atit de preocupata de per- anchetei care i-a urmat, din partea procurorului Malta Curti.
soana viitorului domnitor. 4522 323 (498.1)
4513 Boerescu, B. 323 (498.1) [Traducerea unui articol din Wanderer" despre un asa-
zis atentat indreptat impotriva lui Iancu Manu].
Legalitatea. NATIONALULt, I (1858), p. 387-388. G. TRANS., XXI (1858), p. 297 [gresit: 296]: Romania.
Argumenteaza ca romanii trebuie sd lucreze numai in Iegalitate si sa caute
sd execute cu credinla si in pace Convenlia de la Paris. Ii indeamna sa declare 4523 323 (498.1)
in afara de legalitate pe oricine ar voi sa calce Convenlia, tie in bine, fie in ran. [Stiri asupra represiunii politienesti, in urma atentatului
impotriva lui I. Manu]. STEAOA D., in (1858), p. 264
4514 323 (498.1) [gresit: 260] : Bucuresti, 21 Noemvri 1858.
[Ofisul Caimacamiei catre Sfatul Administrativ, prin care Se anuntd cd Pantazi Ghica a lost perchezionat de pulitie, fiind bdituit
se indica masurile ce trebuie luate in urma tentative( de a fi autorul unei satire care s-a afisat pe locuinta Iui I. Mann.
asasinat asupra unuia din membrii Caimacamiei]. BULETIN 4524 323 (498.1)
[T. R.], 1858, p. 469, col. I; ANUNT. R., V (1858), nr. 91, p. 1:
De la Caimacamia Tarii Romanesti. Catre Sfatul Adminis- [Un numar de 96 de locuitori din orasul Tirgu-Jiului
trativ. trimit o adresa omagiala Caimacamiei, cu ocazia atentatului
incercat contra vornicului roan Manu]. BULETIN [T. R.],
In Anuniatorul Roman, text roman si francez. 1858, p. 402; ANUNT. R., V (1858), nr. 99, p. 1.
4525 323 (498.1)
4515 323 (498.1)
0 noua bomba rosie ! zrmsRur, SI VULT., IV (1858),
[Articol cu privire la imprejurarile in care s-a produs p. 124: Bondariulu.
incercarea de atentat asupra caimacamului Ion Maim]. Scurta satira in proza la adresa caimacamului Mann, scrisa cu prilejul
ANUNT. R., V (1858), nr. 91, p. 1-2. inccrcarii de atentat, prin bomba aruncata in casa lui. Se arata ca n-a Post
Se aminteste ca, cu citeva zile inainte, se lipise pe zidul caselor lui Em. ceva serios.
Baieanu si I. Manu o scriere razvratitoare", prin care cei doff caimacami erau
ameninlati cu moartea, pentru masurile de restringere a libertatii presei pe 4526 Valentineanu, I. G . 323 (498.1)
care le luasera. in 16 nov. a avut loc apoi Incercarea de atentat, prin zvirlirea [Articol cu privire la viitoarcle alegeri]. DIMBOVITA, I
unei stare de cristal umpluta cu iarba de pu$ca", in odaia de odihna a lui (1858), p. 49-50.
I. Manu. Text roman si francez. Atrage atentia ea in lupta se .1115 cloud principii: cel dintii poarta in sine
dreptatea, libertatea, fericirea pentru toti" ; at doilca, persecutiile, apasarea,
4516 332 (498.1) sclaviea".
[Se anunta incercarea de asasinat asupra lui Ioan Manu, 4527 Boerescu, B. 323 (498.1)
membru al Caimacamiei din Bucuresti]. STEAOA D., III Starea de fata. NATIONALULti, I (1858), p. 392.
(1858), p. 236: Sciri mai nouc. Articol de analiza a situatiei, V. B. arata care a lost stares politica si
Se dau citeva amanunte $i se dezaproba faptul. socials a tarii pins acum $i cum trebuie sa fie ea in viitor, in urma Conventiei
dc la Paris.
4517 323 (498.1) 323 (498.1)
4528 Iemescu [= E. Winterhalder]
[Se anunta ca, la Bucuresti, s-a facut o incercare de Ce'mi pass. ROMANUL, II (1858), nr. 94, p. 272-273.
omor asupra caimacamului loan Manu]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 372: Novitalele zilei. Articol in care combate iudifcrenta rata de campania electorald.

241
www.dacoromanica.ro
323(498.1) POLITICA. INTERNA: TAItA ROMANEASCA
4529 323 (498.1)
[Corespondent.). din Bucuresti, cu privirc la atmosfera
dinainte de alegcri]. STEAOA D., III (1858), p. 286.
Se discriu gcsturile dt. ostilitate fats de caimacamii Mann si Baleanu.
Se subliniaza teama tirgovctilor de a se inscrie in listele electorate: in Bucure-
sti, nu Sc inscrisesera decit 120. Se afirma ca, in urma accstei situatii, s-au dat
dispozitii administratorilor de judete sd nu mai astepte declaratiile alegatorilor,
ci sa fats ei listele, pc baza stiintelor" pc care le au.
4530 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
[Articol despre compozitia viitoarei Camere a Tarii Ro-
manesti]. DIMBOVITA, I (1858), p. 53-54.
Combate pesimismul acelora cart sc indoiau ea, intre toti proprietarii
care singuri aveau dreptul sa fie alcsi se vor putea gasi 40 de barbati lumi-
nati si patrioti, spre a aputea fl trinnsi cu incredere, ca deputati in Camera.
4531 Bolintineanu, D. 323 (498.1)
[Dcsprc patriotismul alegatorilor]. DIMBOVITA, I
(1858), p. 57: Bucuresti.
Argunicliteaza ca alcgatorilor nu li se core prea mutt in imprejurarile de
fats: nu c vorba de acel patriotism cc iti impune a da avere si viata pentru
patric", ci li se core numai a nu fi contra patriei".
4532 B...[olintineanu], D. 323 (498.1)
[Articol do indcmn pentru alegatori]. DIMBOVITA, I
(1858), p. 61: Bucuresti.
Ii indeanina sa-si dea votul ptntru candidatii care au duvedit in trecutul
for iubire de patric.
4533 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei cu privire la protestul contra actc-
lor guvcrnului, adresat de citiva fruntasi ai orasului Pitcsti,
consulilor putcrilor garantc J. BULETIN [T. R.], 1858, p. 381:
Catrc Sfatul Administrativ Extraordinar ; ANUNT. R., V
(1858), nr. 95, p. 1.
Caimacamia contesta fruntasilor pitestetti dreptul de reclamatic si anunta
masurilc de sanctionare pe care a intelts sa le is impotriva functionarilor ce
sprijinisera sau tolerascra acest protest adresat consulilor straini.
4534 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei catre episcopul Argesului, prin care
acesta c invitat sa indeparteze din eparhia sa pe toti preotii
care au semnat si inaintat consulilor puterilor garantc un
protest impotriva actclor guvcrnului]. BULETIN [f. R.],
1858, p. 389-390; ANUNT. R., V (1858), nr. 97, p. 1.
4535 323 (498.1)
[Circulara ministrului din Nauntru, M. Baleanu, catre
administratorii de judetc]. BULETIN [T. R.], 1858, p.
290-291 ; ANUNT. R., V (1858), nr. 97, p. 2-3; NATIONA-
LULU', II (1858), p. 7: Publicatii ministeriale.
Att.-1p atcntia ea dc vrco trei ani do Lite incoace" s-a introdus in Lard
tut fel de anarhic de idci si de tendintc", s-a revarsat saminta discordiei
intro deosebitcle class ale societatii" si insubordinatia care legile in flints"
etc. Vorbeste de piste novatori do contrabands, facindu-se eho teoriilor color
mai exaltate s,i mai absurde", facind cercari de asasinate politics ", proferind
amenintari dc tot fell ul prin foi volantc tiparitc"... Subliniaza ca fiecare admini-
strator de judo! este raspunzator pentru oricite se fac, sau se vorbesc, on sc
uncltesc in coprinsul acclui judet". Va trcbui deci sa raporteze despre toate
acestca la centru si sa is cu severitate mdsurile politicnesti necesare.
4536 323 (498.1)
[Se anunta ca Barbu Stirbei, in drum spre Bucuresti,
a sosit la Timisoara, undo s-a oprit pin. la insanatosirea
sa]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 194: Monarhia
Austriaca.
4537 323 (498.1)
[Amanunte din Bucuresti cu privire la intoarccrea in tar&
a lui B. tirbei]. STEAOA D., III (1858), p. 286, 308,
col. III.
4538 Enescu, G. 323 (498.1)
[Scrisoare prin care dezminte ca ar fi autorul unei scri-
sori politice care i se atribuic]. ROMANUL, II (1858),
nr. 100, p. 296, col. TV: Domnule Redactor!
Ofera 500 de galbeni cclui cc-i va dovcdi coutrariul.
242
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
4539 C. G. 323 (498.1)
[Corespondent& intre redactie si un cititor, in chestiunea
proprietatii mosiilor]. DIMBOVITA, I (1858), p. 65.
Semnatarul scrisorii ii core redactorului sa-I lamureasca cu chic sd voteze.
El c proprictar mic, de la tars, si ar vrea sa voteze cu progrcsistii, dar prictenii
sai ii spun a acestca, daca vor fi alcsi, vor face exproprierea mosiilor. D. Bolin-
tineanu, ca redactor, it linisteste, spunindu-i ea nici o prevedere din Conventie
nu ameninta proprietatea.
4540 B...[olintineanu], D. 323 (498.1)
[Articol referitor la consecintele alegerilor apropiate].
DIMBOVITA, I (1858), p. 69-70.
Afirma cS, dac5 cetatenii vor alege o Camera necorcspunzatoare misiunii
sale, faptul va putca avea doua consecinte: on se va compromite Cara intreaga,
on se va compromite acea clasa careia singurd i s-a dat dreptul de a alege:
clasa proprietarilor, care se va dovcdi astfel incapabila politiceste.
4541 Rosetti, C . A. 323 (498.1)
Alegatorul, dcputatul si domnul. ROMANUL, II (1858),
nr. 102, p. 303-305, nr. 103, p. 307-309; STEAOA D., III
(1858), nr. 106, p. 419 bis 420 bis, nr. 107, p. 427-428, supl.
nr. 107, p. 1-2.
C. A. Rosetti face un istoric al drepturilor electorate in Principate, ince-
pind cu anul 1831. Apoi arata ca misiunea alcgatorilor este de a contribui
la rcalizarca color patru puncte votatc do Divanurile ad-hoc. Sustine, in conti-
nuare, ca alegatorul are adevarata puterc, deputatul nefiind decit mandatarul
sau si ca, la rindul ci, alcgerea domnitorului dcpinde de deputati ; asa ca soarta
Principatelor se reazema, In ultima analiza, pe patriotismul alegAtorilor.
4542 323 (498.1)
Estractii Din protestatia facuta care putcrile garante,
adresata catre intiiulu consiliaril all& fie-caruia imparatil
sau rege. STEAOA D., III (1858), p. 308-309.
Sc reproduce protestul partidei liberate din Tara Romaneasca impotri% a
atitudinii Caimacamiei de acolo, in prcgatirea alegerilor.
4543 323 (498.1)
Copic de pe reclamatia ce au adresatil Caimacamiei vrc
o cite -va persoane, zise partitil national& moderatil. STEA-
OA D., III (1858), p. 309-310.
Textul protcstului inaintat Caimacdmiei din Bucuresti, cu privire la
abuzurile facute inaintc de alegcri.
4544 323 (498.1)
[Corespondenta, cu privire la situatia politica din Tara
Romaneasca, inaintea alegerilor]. STEAOA D., III (1858),
nr. 103, p. 316, col. Bucuresti.
Se arata ca puporul era nemultumit: el se gdsia indestul do lovit prin
hisasi legea clectorala, mai adaogind acum restrictiile si arbitrariul Caimaca-
mici, reprezentatia nationals ajunge a fi o dezidere".
323 (498.1)
4545
[Corespondenta cu privirc la atmosfera politic& din Tara
Romineasca, inainte de alegeri]. STEAOA D., III (1858),
nr. 105, p. 418: Bucuresti Dechemvrie...
Se rclateaza difcrite fapte semnificative: Climacamia din Moldova, si
mai ales A. Panu, a dcvenit foarte populara In Tara Romaneasca; toti functio-
uarii care semnasera protcstul pitestenilor impotriva abuzurilor guvcrnului
au Post destituiti; partidele Ghica, Cretulescu, Golescu si Cantacuzino au
Incheiat o intelegere ca in alegcri sa nu se combats, iar in Adunare sa-I aleaga
dumnitor pe acela dintre ci care va avea mai multe same.
4546 323 (498.1)
[Comcntarii asupra felului cum lucra cenzura in Tara Ro-
maneasca, fat& de presa]. ZIMBRUL sr VULT., IV (1858),
p. 94-95: Iasii 3 Dechem.
Rcdactia condamna aceste masuri.
4547 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
Instiintare catre d. d. abonati ai Romanului. RO-
MANUL, II (1858), foaie volanta, brosata intre p. 314 si 315.
Anunta cA va suspenda aparitia gazetei pins cind va fi autorizat sd pu-
blice lucrarile tribunalelor privind contestatiile electorate. Anuntul se publics
dupa nr. 104 din 18/28 dec. 1858, iar gazeta reaparc la 23 dec. 1858/4 tau.
1859.
 323(498.1) POLITICA. INTERNA: TARA ROMANEASCli
4548 323 (498.1)
[Secretariatul Statului despre protestul lui C. A. Rosetti,
redactorul gazetei Romanul", in contra cenzurii]. ANUNT.
R., V (1858), nr. 100, p. 1.
C. N. Brailoiu, secretarul statului, arata cd C. A. Rosetti a publicat pe
ascuns acest protest, fiinda cenzura nu i-a dat vole sA reproduca in gazeta sa
o reclamatie pe care o fnaintase Tribunalului civil de Ilfov si o hotarfre a aces-
tui tribunal, referitoare la inscrierea sa in listele electorate. Aminteste c3 o
asemenea procedare cade sub prevederile art. IV din regulamentulcu privire
la presit si e snpusd penalitAtilor prevazute in art. 220 din condica criminal&
4549 323 (498.1)
[Adresa Secretariatului Statului catre C.A. Rosetti, prin
care Ii face cunoscut ca prin publicarea, fara voia cen-
zurii, a protestului sau a savirsit o abatere, care se pe-
depseste, potrivit condicii civile].ANUNT. R., V (1858),
nr. 100, p. 2.
Totodat3, Rosetti este avertizat cd, in caz de recidivd, va fi silit guvernul
a se arms in contra nesupunerii ce ati ardta, cu toata rigoarea legii".
4550 B...[olintineanu], D. 323 (498.1)
Libertatea tiparului. DIMBOVITA, I (1858), p. 93-94.
Sustine urgenta necesitate a unei legi a presei, fiindca libertatea
tiparului nu e un dar gratios at guvernului, pe care acesta s3 -1 poata regle-
menta prin instructiuni, ci un drept al poporului. Face un scurt istoric at
cenzurii in Principatele Romane, ironizind felul cum functionau comisiile de
cenzurd ale cdrtilor medicate si religioase.
4551 323 (487.1)
[Se anunta ca. I. Eliade si Grigorie Gradisteanu s-au re-
intors in Cara]. DIMBOVITA, I (1858), p. 76.
Ultimul lipsise din tara 10 ani.
4552 323 (498.1)
[Se anunta cu bucurie sosirea in Capitala a lui Than Eliade,
numindu-1 parintele literaturei" romane si aparatorul na-
tionalitatii" romane]. NATIONALULU, II (1858), p. 2:
Principatele Unite.
4553 B...[olintineanu], D. 323 (498.1)
[Articol referitor la cei ce vor trebui sa fie alesi deputa-
ti). DIMBOVITA, 1 (1858), p. 77: Bucuresti.
Cere sd fie alesi barbati care au lucrat pentru binele tdrii", care
doresc progresul si care au cunostinte sigure" de culturd. Atrage atentia
c.l tocmai aces,tia ar putea sd rdmind nealesi, cad, merlin' este tot-
deauna modest si nemeritul cuteziltor".
4554 G[h]ica, P. 323 (498.1)
Despre partide si votare. DIMBOVITA, I (1858), p.78.
Pledeard pentru unirea tuturor progresistilor In vederea alegerilor, indi-
ferent din ce clasd ar face parte. Arata ca no sint In luptd decit cloud partide:
ei si retrograzii. Ii apdra pe oamenii de la 1848 de acuzatia de extremism si
si anarhism care li se aducea. Aminteste cd Intre ei au lost si boieri si negustori
progresisti. Afirmd cd retrograzii no formuleazd decit principii sofistice,
bazate pe nn sistem putred"; mai bine zis, nu an principii, ci numai dorinte
interesate de reusirea unuia din candidatii la domnire".
4555 Bolliac, Cesar 323 (498.1)
Candidatil de deputatI. ROMANUL, rr (1858),
nr. 105, p.315 -316.
Bolliac arata nepregdtirea politica a majoritAtii viitorilor deputati si con-
damna tendinta acelorasi de a-si asigura numai o bundstare materiald perso-
nal& Combate tendinta de a nu se da atentie decit problemei alegerii viitorului
domnitor. Mentioneazd calitdtile pe care le credo neapArat necesare unui bun
deplitat: sd nu fi lost omul cuiva, s3 aibd curajul convingerii, sd cunoascd isto-
ria si sa aibd idee de resursele materiale si morale ale tdrii.
4556 323 (498.1)
[Articol de elogiu pentru roan A. Filipescu, ministrul
Dreptatii in Tara Romaneasca]. STEAOA D., III (1858),
p. 248: Bucurestl 14 Noemvri.
I se aduc elogii pentru circulars pe care a adresat-o magistratilor, indem-
pindu-i s3 pulece eu rea maj mare impartialitate contestatiile electorate.
www.dacoromanica.ro
323(498.1)
4557 323 (498.1)
[Corespondenta cu privire la politica celor trei caima-
cami ai Tarii Romanesti]. STEAOA D., III (1858), p.263
264 : Curierul interioru. Bucuresti 15 Noemvri 1858,
Se arata ed I. Manu si Bdteanu lucreazd pentru G. Bibescu, iar at treilea
pentru B. Stirbei. Neunirea for se comunicd si ministrilor, care lucreazd fiecare
de capul lui. Se dA ca exempla confiscarea Dimbovilei de cAtre postelnic, dupd
ce Caimardmia aprobase aparitia uumerelor 7 si 8. Se relateazd incercdrile lui
land' Ghica si Billaceanu de a mijloci o noire intre partiturile oneste" ale lui
Golescu, Cantacuzino si Cretulestilor , spre a no fi infrinte de partiturile ultra
conservative" ale lui Stirbei si Bibescu.
4558 323 (498.1)
[Adresa din 24 decembrie, trimisa de caimacamul roan
Alex. Filipescu, ministrul Dreptatii, catre caimacamii m.Ba-
leanu, ministru din Nauntru, si roan Manu, prezident al
Inaltei Curti, in privinta amestecului Citimacamiei in lucra-
rile electorale ale tribunalelor]. BULETIN [T.R.], 1858,
p. 421 -422; ANUNT. R., V (1858), nr. 102, p. 1-2: Cores-
podenta intre DD. Caimacami.
Filipescu se declard in dezacord en ceilalti doi caimacami, si sustine, cd.
potrivit Conventiei de la Paris, tribunalele au functii de casatie in chestiuni
electorate si deci Climdcamia n-are nici un drept de a se amesteca in aceste
lucrari ale tribunalelor. In Anunfatorta Roman, text roman si francez,
4559 323 (498.1)
Respunsula DD. Caimacamilor Banu M. Baleanu, minis-
tru din intru si Vomicu Ioan Manu, prezidentul Inaltei Curti.
BULETIN [T.R.], 1858, p. 422-423; ANUNT.R., V
(1858), nr. 102, p. 2-4.
In rdspunsul tor, cei doi caimacami 1st argumenteaza opinia ca tribuna-
lele nu pot fi considerate curti de casatie, nici chiar in pricini electorale, si ca
deci hotaririle for ar fi supuse de drept controlului C3irn3cdiniei. Afirma ca
-
acest control trebuie sa existe, fiindca altfel avind dreptul de interpretare
- tribunalele ar putea fi supuse oricdror influente politice. In Anunfaforul
Roman, text roman si francez.
4560 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei din 27 decembrie catre Sfatul Ad-
ministrativ Extraordinar, prin care acest Sfat e chemat sa
examineze toate hotaririle judecatoresti, cite i se vor tri-
mite de Departamentul din Nauntru, si sa considere ca Re-
gale toate acele hotariri care sint afara din legiuita orin-
duiala si bazate pe interpretatii contrarii instructiilor Caima-
camiei sau pe acte de liberalitate frauduloasa"].BULETIN
[T.R.], 1858, p. 421; ANUNT.R., V (1858), nr. 103, p. 1-2.
Tot aid se precizeaza cd. Ion Bratianu, fiind osindit de tribunalul din
Paris, in anul 1852, la inchis.oare pe termen de 5 ani, pentru vind politic&
nu mai are dreptul de a vota, de a alege si de a fi ales. Deci hotdrirea datd. de
tribunalul Arges, pentru restatornicirea drepturilor sale electorate, este nut&
4561 323 (498.1)
[Se comunica stirea ea intro membrii Caimacamiei din
Tara Romaneasca s-a iscat un conflict]. DIMBOVITA, I
(1858), p. 90: Cronica interioara.
Din pricing decretului prin care se anula hottirirea tribunalului Ilfov,
sectia I, prin care se acordase dreptul de alegdtor lui C.A. Rosetti si V. Boerescu.
323 (498.1)
4562
[Oils din 31 decembrie 1858 al Caimacamiei care Sfatul
Administrativ, prin care precizeaza ca tribunalele nu pot
judeca decit calitatile alegatorilor, iar nu chestii de cligi-
bilitate "]. BULETIN [T.R.], 1858, p. 425, col. I.
4563 Niculescu, Mihail N. 323 (498.1)
Trebuinta de astazi. ROMANUL, II (1858), nr. 106,
p. 320.
Apel cAtre alegdtori, in care be core sd nu dea crezare oamenilor trecutului,
care vor s3 -i impiedice s3 aleagci pe cei ce intr-adet dr merita 51 fie depidatii
tor.
4564 323 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei catre Sfatul Administrativ, prin care
se indica persoanele care au calitatile cerute de Conventie
pentru a fi eligibile la clomnie]. BULETIN [T.R. , 1858,
p. 417 ; ANUNT. R., V (1858), nr. 103, p. 3.
Sint in total 11 persoane, intro care G. Bibescu, B. Stirbei, Lidleanu,
Constandin Ghica, Scarlat Cretilleseti.
243
323(498.1) POLITICA. INTERNA : TARA ROMA.NEASCA. MOLDOVA 323(498.3)

4565 323 (498.1) XXIII (1851), p. 29-30; Novitale din nauntru ; G. TRANS.,
la lista candidatilor la domnie].
[Comentarii DIM- XIV (1851), p. 53-54.
BOVITA, I (1858), p. 92. In cuprinsul darii de seams, se publics si textul adresei de felicitare fnain-
Se manifesta snrprinderea c3 pe aceasta lista nu se 013 nici o persoana tate de N. Istrati, in numele municipalit?itii din Iasi, precum si textul raspun-
dintre oamenii de clasa a doua sau cum zic unii din burghezie". Ii sului dat de domnitor.
indeamna pe acestia sa lase sfiala la o parte si sa candideze. fiindca altfel
ar Insemna ca nu merita drepturile politice care li s-au acordat, de vreme ce 4575 323 (498.3)
se feresc si se rusineaza de exercitarea lor. [Ofisul domnesc prin care logofatul Nicolae Canta (Can-
4566 G[h]ica, P.
Domnitoru, Deputati. - DIMBOVITA, I (1858), p. 94.
323 (498.1) -
tacuzino) e numit ministru din Nauntru, In local log. Cos-
tachi Sturza, demisionat]. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol.I, p. 53: Secretariatul de Stat a Moldaviei; GAZ. DE
Isi pune intrebarea daca deputatii vor alege tin domnitor care sa repre- MOLD., XXIII (1851), p. 60-61.
zinte tin principiu de reforme, de progres, de legalitate", sau until care sa dea Yn Gazela de Moldavia, text roman si francez.
posturi, gratificatiuni, onoare si favoare ?"
4576 323 (498.3)
4567 Rosetti, C. A.
Ordinul politic. - 323 (498.1)
ROMANUL, II (1858), nr. 107, p. 323.
Rosetti arata ca, pentru el, ordinul politic" este: deplina bucurie a
[Ofis domnesc adresat log. Constantin Sturza, cu prilejul
demisiei acestuia din postul de ministru din Nauntru].
BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol.I, p. 53 -54; GAZ. DE
-
autonomiei noastre.... egalitatea tutulor in drepturi, ca si in datorii.... contri- MOLD., XXIII (1851), p.61.
butie egala dupe venitul fiecOruia... canalizarea riurilor, deschiderea dromori In Garela de Moldavia, text roman si francez.
lor.... libertatea cuvintului s'a adunarilor... dreptatea, egalitatea, fratia, lu-
mina si viata...". 4577 323 (498.3)

4568 Prijbeanu, I. 323 (498.1)

[Ofis domnesc adresat printului Nicolae Sulu, cu prilejul
demisiei acestuia din postul de ministru al Dreptatii]. -
- [Scrisoare adresata colegiului alegatorilor din Bucuresti].
ROMANUL, II (1858), nr. 109, p. 333.
Prezentind scrisoarea lui Prijbeanu, Rosetti declare ca partida nationala
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 119-120.
Text roman si francez.

este pentru libertate. In epistola sa Prijbeanu afirma ca, pina la Conventie, 4578 323 (498.3)
intunerec predomina in tara". El cere ca s:i se desfaca toate relatiile de
servilism". partamentului Dreptatii].
p. 120.
-
[Ofisul domnesc prin care N. Ghica e numit jef al De-
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),

Sorcova. -
4569 Rosetti, C. A. 323 (498.1)
ROMANUL, II (1858), nr. 109, p. 332-333.
Articol cu prilejul Anului Nou. Rosetti adreseaza urari copiilor, junilor,
Text roman si francez.

4579 323 (498.3)

fecioarelor, sotilor, mumelor, parintilor si necunoscutului domn 1859".
In incheiere, descrie ceea ce se numeste amorul de Patrie". Ghica]. -
[Ofis de numire, ca mare logofat al Dreptatii, a lui Nicu
ZIMBRUL, I (1851), p. 293: Moldavia.
Ofisul e din 5 aprilie.
4570 Bujoreanu, loan M. 323(498.1)
Anul nou 1859 si ingroparca incetatului 1858. ANUNT.
R., V (1858), nr. 103, p. 2-3: Foileton.
- 4580
[Se anunta numirea vornicului Grigorie Crupenski In
323 (498.3)

Citeva reflexii spirituale asupra activitatii desfasurate de: oamenii poli-

tici, particularii bogati, functionari, avocati, negustori, arendasi etc. in 1858.
-
postul de prezident al Divanului domnesc, in urma retragerii
lui Constantin Sturza]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 143. Novitale din nauntru.
4581 323 (498.3)
(498.3) MOLDOVA [Traducerea firmanului prin care domnitorul Grigore
Ghica al Moldovei este instiin]at ca trupele otomane si ru-
1851 1855
aprilie]. -
sesti urmau sa evacueze Principatele Romane in cursul lunii
ZIMBRUL, I (1851), p. 309: Traducerea Firma-
nului Imparatescu, adresata Domnului Moldaviei Grigorie
4571
-
[Ginduri pentru anul 1851]. GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 1: Novitale din nauntru.
323 (498.3) Ghica Voevodfi.
Domnitorul este insarcinat prin firman sa vegheze cu autoritate asupra
mentinerii ordinii interioare.
Redaclia infatiseaza ceea ce ea crede ca se asteapta de la moldoven I
ajunsi la inceputul jumatatii a doua a veacului XIX": respectarea legilor, 4582 323 (498.3)
practicarea virtutilor publice. Consider& Ca -
dupa convulsii extraordinare [Ofis domnesc, prin care se comunica Sfatului Adminis-
si unite" in istorie va sosi o epoca de pace, in care omenirea se va consacra trativ Extraordinar traducerea firmanului vestind evacuarea
cultivarii cunostintelor si artelor folositoare.

4572 323 (498.3)

rilor imperiali privind aceasta evacuare]. ZIMBRUL, I
(1851), p. 308: Of isfi catra Sfatul Administrative Estraor-
-
Principatelor Romane si textul declaratiei oficiale a comisa-

Anul, o mie opt sute cinci-zeci ji unu.

GALATZ, II (1851), p. 97: Galatii.
- JURN. DE dinarii din 23 Apr. 1851.
4583 323(498.3)
Articol in care autorul saluta venirea anului non. Ti cere sa inlature rAr
aducind concordie; sa dea impuls stiintelor, imbelsugare producerii
[Se anunta ca domnitorul Grigore Ghica s-a stabilit, pe
pSmintului ", sa anime comertul.
timpul verii, la via sa de la Socola si ca palatul rezeden-
tei din Capitals au inceput a se repara"]. ZIMBRUL, I
(1851), p. 373, col. I : Iasi!.
-
4573 323 (498.3)

ian.]. -
[Stiri despre ceremoniile de la Iasi din zilele de 1 si 6
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 1, 9: Novitale
din nauntru.
4584
[Ofisul domnesc adresat hatmanului Anastasie Basota,
323(498.3)

Ceremoniile an avut Inc cu ocazia Anului Non si a Epifaniei.

4574
[Dare de seams cu privire la sarbatorirea zilei onomas-
tice a domnitorului Grigore Al. Ghica]. GAZ. DE MOLD.,
seful Departamentului Lucrarilor Publice din Moldova, refe-
ritor la o revizie prin orasele tarii de jos"1. BULETIN
[Mold.], XIII [XIX] (1851), vol. II, p. 28; GAZ. DE MOLD.,
-
323 (498.3) XXIII (1851), p. 227 : Novitale din nauntru.
Basota e rugat sa faca o inspectie personala prin orasele Moldovei de Jos,
cercetind lucrarile incepute pentru pavajul strazilor, repararea inchisorilor,

244
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

starea cladirilor publice, Intretinerea $oselelor etc. I se atrage In special aten- 4594 323 (498.3)
tia asupra lucrarilor de refacere a Birladului, care suferise un mare incendiu, [Articol cu privire la starea Moldovei sub domnia lui
$i asupra lucrarilor pentru ameliorarea portului in Galati. Grigore Ghica]. G. TRANS., XIV (1851), p. 291-292:
Tiara romaneasca shi Moldavia.
4585 323(498.3)
Gazela Transilvaniei is atitudine favorabila lui Grigore Ghica, punindu-1
[Ofisul domnesc adresat Divanului Obstesc al Moldovei, in contrast cu predecesorill Rau, Mihail Sturza, care petrece la Paris in mijlo-
in inchierea lucrarilor sale]. BULETIN [Mold.], XIII cul comorilor sale".
[XIX] (1851), vol. II, p. 25-28.
Dare de seams asupra activitatii diferitelor departamente, subliniind 4595 323 (498.3)
progresele Mute in administratia tarii. In introducere, domnitorul mentio- [Offs domnesc prin care postelnicul Alexandru Sturza
neaza ca nu a putut face aceasta dare de seamy la inceputul sesiunii, deoarece este inaintat la rangul de vornic, in urma demisiei sale din
aceasta s-a deschis Boar la citeva luni dupl venirea lui la domnie. postul de secretar de stat al Moldovei]. BULETIN [Mold.],
XIII [XIX] (1851), vol. II, p. 203, col. I: Partea adminis-
4586 323(498.3) trativa ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 355: Novitale
[Adresa de raspuns a Divanului Obstesc al Moldovei la din nauntru.
ofisul domnesc care infatisa realizarile diferitelor departa- In Gazela de Moldavia, text roman $1 francez.
mente]. BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), vol. II,
p. 31: Prea inaltate Doamne. 4596 323 (498.3)
Constata cu bucurie progresele realizate, subliniind ca ele s-all Mut in [Se anunta ca domnitorul 1-a inaintat pe post. Alex.
grelele imprejurari in care incepuse domnia Itil Grigore Al. Ghica. Sturza la rangul de vornic, pentru activitatea sa ca secre-
tar al statului, I:dna la demisia din acest post]. GAZ. DE
4587 323(498.3) MOLD., XXIII (1851), p. 367: Novitale din nauntru.
[Se anunta ca vorn. Constantin Sturza a fost numit 4597 323 (498.3)
mare logofat al Justitiei]. GAZ. DE MOLD., XXIII(1851),
p. 243: Novitale din nauntru : ZIMBRUL, IT (1851), p. 33: [Se anunta ca vorn. Raducanu Roset a fost numit se-
Moldaviea. cretar de stat, in urma demisiei vorn. Alex. Sturza din acest
post]. BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), vol. II, p.
323(498.3) 207, col. I: Secretariatul de Stat a Moldovei.
4588
[Ofisul domnesc adresat vornicului Costachi Sturza, anun- 4598 323 (498.3)
tindu-i numirea in postul de sef al Departamentului Dreptatii [Ofisul domnesc prin care vorn. Raducanu Roset e nu-
din Moldova]. BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851), vol.II, mit secretar de stat]. GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 55, col. I; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 247-248: p. 367: Novitale din nauntru.
Novitale din nauntru.
Text roman $i francez.
In Gazela de Moldavia text roman si francez.
4599 323 (498.3)
4589 323(498.3)
[$tire despre numirea lui Raducanu Roset ca secretar
[Ofisul domnesc adresat Sfatului Administrativ Extra- de stat in locul lui Alexandru Sturza]. ZIMBRUL, II
ordinar, cu ocazia plecarii domnitorului Moldovei spre a vi- (1851), p. 145: Moldaviea.
zita tinuturile"]. BULETIN [Mold.], XIII [XIX] (1851),
vol. II, p. 47; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 247: No- 4600 Vicol, N. 323 (498.3)
vitale din nauntru. [Cuvintare rostita la tedeumul slujit in Piatra, in ziva
Comunica instructiuni relative la felul cum vor lucra Sfatul Administrativ
onomastics a domnitorului Moldovei]. ZIMBRUL, II
si Divanul Domnesc in timpul lipsei sale din Iasi. In Gazela de Moldavia, (1851), p. 235-236: Cuvantii.
text roman $i francez.
4601 323 (498.3)
4590 323(498.3) [Se anunta ca fiul domnitorului, Costachi Ghica, este
[Se anunta. ca Alexandru Sturza, secretarul statului, pleaca numit secretar de stat, in locul vornicului Raducanu Roset,
la Galati, pentru a se intilni cu domnitorul Moldovei]. - care a demisionat]. BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 201:
ZIMBRUL, II (1851), p. 49, col. I: Moldaviea, DAM Secret. de Stat a Moldovei ; GAZ. DE MOLD., XXIV (1852),
nr. 47, p. 183: Novitale din nauntru.
4591 323(498.3)
[Stiri si dari de seam& cu privire la calatoria Intreprinsa 4602 323 (498.3)
de domnitorul Gr. Ghica in Moldova]. GAZ. DE MOLD., [Ofisul domnesc catre Gheorghe Sutu, cu prilejul retrage-
XXIII (1851), p. 255, 259-260 si 267: Novitale din nauntru ; rii sale de la conducerea Departamentului Finantelor].
ZIMBRUL, II (1851), p. 49-50: Husii 5 Augustu ; 53 si 57: BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 229, col. III; GAZ.
Moldavia. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 54, p. 111: Novitale din natin-
Se relateaza despre vizitele (acute la Basesti, Birlad, Husi, Focsani, tru.
Bacau si despre intoarcerea la Iasi. In Garda de Moldavia, text roman $i francez.

4592 Patin, A. 323 (498.3) 4603 323 (498.3)

[Scrisoare catre redactie, cuprinzind o dare de seamy
despre vizita facuta de Grigore Ghica Voda in orasul Ocna].
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), nr. 69, p. 275: Albina
Rom aneasca.
4593 A. 323 (498.3)
[Relatare asupra calatoriei 'acute de domnitorul Moldo-
vei in sudul tarii]. ZIMBRUL, II (1851), p. 69-71, 73-74,
77-78, 82-84, 85-87: Moldaviea.
Relateaza indeosebi despre vizitele domnitorului in localitatile: Vaslui, BA-
sesti, Husi, Birlad, Tecuci, Galati, Ocna $i Baran $i despre masurile de ordin
adtniniStrativ pe care Ie -a luat cu acest prilej.
[Of is domnesc adresat colonelului adjutant Mihail Kogal-
niceanu, cu prilejul retragerii sale din postul de director
al Departamentului din Nauntru]. GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 56, p. 155: Novitale din nauntru.
Text roman $1 francez.
4604 323 (498.3)
[Se anunta ca vornicul Vasile Ghica este numit sef al
Departamentului de Finante]. BULETIN [Mold.], XIV
(1852),p. 233: Secret. de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD.,
XXIV (1852), nr. 53, p. 107: Novitale din nauntru.
In urma demisiei lui Gh. Sutu.

245
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
4605 323 (498.3)
[Otis domnesc cii.tre Departamentul din Nauntru, cu pri-
vire la unii boieri care, intrunindu-se in Capita la, obisnuiau
a imprastie in public vorbe contra guvernului "]. BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 249: Secretariatul de Stat; GAZ.DE
MOLD., XXIV (1852), nr. 60, p. 135: Novitale din nauntru.
Pentru acest motiv, log. Petrachi Roset, log. Cotin Catargiu, vorn. Teodor
Ba Is si vistiernicul Nicu lai Roset-Rosnovanu vor sta la mosiile for sub paza
de jandarmi", neputind pleca de acolo si neingaduindit-li-se a primi persoane
din afarl, prin care sA mai peat& raspindi vorbele for dusm5noase. In Ga-
zeta de Moldavia, text roman si francez.
4606 323 (498.3)
[Mehtupul ministrului de Externe otoman, adresat dom-
nitorului Moldovei].BULETIN [Mold.], XIV (1852), p. 297:
Secret. de Stat a Moldovei; GAZ. DE MOLD., XXIV(1852),
nr. 72, p. 183: Novitale din nauntru.
Guvernul turc aproba mAsura luat5 de domnitor impotriva boierilor opo-
zitionisti: P. Roset, C. Catargi, T. Bats si N. Roznovanu. In Gazeta de Mol-
davia, text romAn si francez.
4607 323 (498.3)
[Stire din Iasi despre arestarea a patru boieri]. G.
TRANS., XV (1852), p. 271: Terra rommaneasca si Mol-
davia.
Se aratt c5 acestia s'au mArginit la mosiile for ". Stirea se comunicA in
cadrul unei corespondente, datatA 29 aug., in care se publicA si alte stiri cu
privire la viata politica $i economicA a Moldovei.
4608 323 (498.3)
[Stire despre aprobarea de &Are Poarta a masurilor de
arest luate de domnitorul Moldovei laps de unii boieri]. -
- G. TRANS., XV (1852), p. 302: Terra romaneasca si
Moldavia.
Stirea se comunicA in cadrul unei corespondente datate Iasi 22 Sept.
4609 323 (498.3)
[Demisia ministrului Lucrarilor Publice din Moldova,
anuntata intr -o corespondente din Iasi, din 29 august 1852].
G. TRANS., XV (1852), p. 271: Terra romaneasca si
Moldavia.
4610 323 (498.3)
[Ofisul domnesc adresat hatmanului Anastasie Basota,
la demisia lui din postul de tel al Departamentului Lucra-
rilor Publice]. GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), nr. 66,
p. 159: Novitale din nauntru.
Text romAn si trance?.
4611 323 (498.3)
[Se anunta ca, in urma demisici hatmanului Anastasie
Basota, postelnicul Petru Mavrogheni este numit tel al De-
partamentului Lucrarilor Publice]. BULETIN [Mold.],
XIV (1852), p. 265: Secret. de stat a Moldovei; GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), nr. 64, p. 151: Novitale din nauntru.
4612 323 (498.3)
[Se anunta ca Nicolae Sutu a lost numit tel al Depar-
tamentului din Nauntru]. BULETTN [Mold.], XXI (1853),
p. 29: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 25: Novitale din nauntru ; G. TRANS., XVI (1853), p.
39: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
In urma demisiei logof. Neculai Cantacuzino din acest post.
4613 323 (498.3)
[Stiri cu privire la boala de care suferea domnitorul Gr.
Ghica.] GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 29: Novitale
din nauntru ; G. TRANS., xvr (1853), p. 43: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
4614 323 (498.3)
[Ofis prin care domnitorul Gr. Ghica anunta Sfatul Ad-
ministrativ Extraordinar al Moldovei ca in urma bolii de
care sufera s-a hotarit sa incredinteze Sfatului, cltva
timp, conducerea tarii]. BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 29: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
246
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
supl. la nr. 7, p. 1: Secretariatul de Stat ; VEST. R., XVIII
(1853), p. 33; G. TRANS., XVI (1853), p. 39-40: Tier' a
romanesca si Moldavi'a.
In Gazeta de Moldavia, text rum An si francez.
4615 323 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Mol-
dovei, incheiat in urma comunicarii domnitorului Gr. Ghica
anuntind retragerea sa temporara de la conducerea tarii].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 29 : Jurnal ; GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 7, p. 1: Jurnal ; VEST.
R., XVIII (1853), p. 33.
Jurnalul cuprinde hotaririle luate in sedint5 cu privire la felul cum vor
decurge lucrArile Sfatului cit timp, in lipsa domnitorului, ii va fi incredintat5
conducerea tariff. In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
4616 323 (498.3)
[Din surse vieneza, se anunta ca circula zvonul numiri
unui regent in Moldova, In persoana lui , Luscav" (Lascar
Pascanu, boier foarte avut", care tine de sotie pe o prin
tesa Vogorides]. -- G. TRANS., XVI (1853), p. 87, col.I
4617 323 (498.3)
[Stiri din presa strains dezmintind retragerca domnitoru-
lui Moldovei de la conducerea tarii]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 98: Novissimii.
Se afirmA cA Poarta L$i exprimase rAspicat dorinta ca guvernul prezent
sA nu se stramute" si cA sAnAtatea domnitorului ar fi deplin restabilitt.
4618 323 (498.3)
[Ofisul prin care Gr. Ghica anunta Sfatul Administrativ
Extraordinar ca, in urma restabilirii sanatatii sale, intorcin-
du-se in Iasi, a reluat cirma tarii]. BULETIN [Mold.], XXI
(1853), p. 97: Secret. de Stat a Moldovel; GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p.97: Novitale din nauntru.
Invit5 Sfatul sa-si reia activitatea obisnuita si sa-i infatiseze liste de ches-
tiunile rezolvate si de cele pAstrate spre solutionare de cAtre domnitor. In
Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
4619 323 (498.3)
[Dare de seams cu privire 1a primirea facuta domnito-
rului Gr. Ghica la intoarcerea in Iasi, in urma insanatosirii
sale]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 97-98: Novitale
din nauntru ; VEST.R., XVIII (1853), p. 109-110.
Text roman si francez.
4620 323 (498.3)
[Coresponden]a cu privire la felul cum fusese primit la
Iasi domnitorul Gr. Ghica]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 105, col.I: Iasi, 21 Martin.
Entuziasmul manifestat de populatie e considerat ca un semn al dorintei
majoritatii ca el sA ramina la domnie. Se face aluzie la intrigile tesute la Con-
stantinopoli" si la sumele cele marl de bani impr5stiete" pentru a.1 inlAtura
de la domnie. Se afirmA cA domnitorul a declarat cA isi va preface bunAtatea in
fermitate, inbAturind uncle naztiinti ahuzive ".
4621 323 (498.3)
[Oils adresat Departamentului din Nauntru, prin care
domnitorul Gr. Ghica multumeste Sfatului Orasenesc si lo-
cuitorilor Capitalei pentru primirea facia& la intoarcerea sa
in Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 98: Ofisu
domnescii.
Text roman si francez.
4622 323 (498.3)
[Offs prin care domnitorul Gr. Ghica aduce multumiri
Sfatului Administrativ Extraordinar pentru felul cum a
condus treburile tarii in lipsa lui]. BULETIN [Mold.), XXI
(1853), p. 117: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 113: Novitale din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
4623 323 (498.3)
[Adrese omagiale trimise domnitorului Gr. Ghica, de ca-
tre obstiile din orasele Moldovei, cu prilejul insanatosiri
323(498.3)
sale]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 121-122, 141 si
153: Departamentul din nauntru.
Se publics adrese trimise din orasele Dorohoi, Vaslui, Botosani, Focsani,
Tecuci si Husi, cu rezolutiile puse de catre domnitor pe fiecare adresa.
4624
[Adrese omagiale catre domnitorul Moldovei, trimise In
numele obstiilor din orase si %inuturi, cu prilejul Insanatosirii
sale]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 117: Adresa co-
munitatel de Vaslul, 117: Adresa comunitatel de Botosenf,
121: Adresa comunitatel de Dorohoitt, 121-122: Raportul
Municipalitatef, adresat care Departamentul din Nauntru,
130: Adresa comunitatel din Husl, 140: Adresa comunita-
tel de Tecuciu, 145: Adresa comunitatel de Neamtil, 157:
Adresa comunitatel de Tutova, 157-158: Adresa comuni-
tel Vrancel.
Text roman si francez.
4625
[Scurt comentariu la adresele omagiale inaintate domni-
torului Gr. Ghica, cu prilejul revenirii lui la domnie]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 133: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Adresele slut considerate ca semne de apreciere.
4626
[Se anunta ca. domnitorul Gr. Ghica 1-a Insarcinat pe
principele Ion Ghica cu conducerea provizorie a Secretaria-
tului de Stat]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 105:
Novitale din nauntru ; G. TRANS., XVI (1853), p. 116:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Va tine locul prinfului Constantin Ghica, plecat In concediu.
4627
[Ofisul domnesc adresat lui Nicolai Sutu, la retragerea sa
din postul de ministru al Trebilor din Nauntru]. GAZ.DE
MOLD., XXV (1853), p. 129: Novitale di nnauntru ; G.
TRANS., XVI (1853), p. 137: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Acceptindu-i demisia, Gr. Ghica II numeste ministru al Averilor Biseri-
cesti si al invataturilor Publice. In Ca:eta de Moldavia, text roman si fran-
cez.
4628
[Ofisul domnesc adresat vornicului Grigore Cuza, la retra-
gerea sa din postul de sef al Departamentului Averilor Bise-
ricesti si al tnvataturilor Publice]. GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 129-130: Novitale din nauntru.
4629 323 (498.3)
[Ofisul domnesc adresat logofatului Costachi Sturza,
chemat iarasi la cirmuirea Departamentului din Nauntru"].
GAZ. DE MOLD., XXV (1953), p. 130: Cinst. Dumisale
Logofat si Cavaler Costachi Sturza.
Text roman si francez.
4630
[Comentariu asupra numirii logofatului Costachi Sturza
ca ministru din Nauntru al Moldovei]. G. TRANS., XVI
(1853)., p. 149: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Numirea e primita favorabil.
4631
[Ofisul domnesc de multumire adresat vornicului Iancu
Cantacuzino pentru activitatea depusa in calitate de membru
In Divanul Domnesc]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p.
145: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
4632
[Stiri cu privire la situatia din Moldova, in urma intrarii
trupelor rusesti]. TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74,
p. 286 bis-287 bis: Principatele dela Dunare.
Dupa o corespondeng din Iasi, publicata In Garda Timiparei
[Temeswarer Zeilung].
17 Bibliografia analitica c. 3102
POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)
4633 323 (498.3)
[Offs domnesc de multumiri, adresat logofatului Vasile
Ghica pentru activitatea depusa In postul de ministru de
finante]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 353: Secre-
tariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 329:
323 (498.3) Novitale din Nauntru.
In Gaxela de Moldavia, text roman si francez.
4634 323 (498.3)
[Ofisul adresat Sfatului Administrativ Extraordinar, prin
care domnitorul Gr. Ghica fi Incredinteaza conducerea fun].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 361: Secretariatul de
Stat ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 333: Novitale din
nauntru VEST.R., XVIII (1853), p. 341, col. II; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 341, col. I: Nol Grigorie Alexandru Ghica VV.
In Gaxeta de Moldavia, text roman si francez.
4635 323 (498.3)
323 (498.3) Jurnalul Sfatului Extraordinar fncheet asupra Domnes-
culuf offs cu No. 65. BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 361.
Sfatul Administrativ Extraordinar hotareste sa preia conducerea 1arii,
dupa regulile obisnuite.
323 (498.3) 4636 323 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovel
cu privire la felul cum Isi va duce lucrarile, In urma prelu-
arii conducerii Orli]. BULETIN [Mold.], XXI (1853), p.
361: Jurnal ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p.337 -338:
Novitale din nauntru, VEST. R., XVIII (1853), p. 354-355:
Moldavia; G. TRANS., XVI (1853), p. 352-353: Tier'a ro-
manesca si Moldavi'a.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
323 (498.3)
4637 323(498.3)
[Se anunta ca Grigorie Alex. Ghica, dupa ce a Incredintat
Sfatului Administrativ cirmuirea Moldovei, a parasit palatul,
retragindu-se in casele sale de la Socola]. GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 333: Novitale din nauntru ; G. TRANS.,
XVI (1853), p. 341, col. I.
In dimineafa de 21 oct. a plecat In strainatate.
323(498.3) 4638 323 (498.3)
[Se anunt5. plecarea domnitorului Moldovei In straina.-
tate]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 333: Novitale
din nauntru ; BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 342:
Donaufarstenthtimer ; VEST. R., XVIII (1853), p. 341,
col. II.
4639 323 (498.3)
[Scurt comentariu la stirea primita din Iasi ca Grigorie
Alex. Ghica a incredintat Sfatului Administrativ cirmuirea
Moldovei]. G. TRANS., XV (1853), supl. la nr. 86, p. 1:
Moldavia.
Se subliniaza faptul ca fostul domnitor si-a cautat azil in Austria.
323 (498.3)
4640 323 (498.3)
[Adresa generalului Gorceakov catre Sfatul Administrativ
al Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 361:
Novitale din nauntru.
Comunica Sfatului ca, In urma demisiei domnitorilor din Principate,
ocirmuirea Prii Romanesti si a Molodovei a fost Incredintata unui comisar
323 (498.3)
extraordinar si plenipotentiar, generalul Budberg. Acesta fsi va indeplini
atributiile sub directia printului Gorceakov. Text roman si francez.
4641 323 (498.3)
[Ofisul adresat de comisarul extraordinar Budberg catre
Sfatul Administrativ al Moldovei, la sosirea lui In tiara].
BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 377: Secretariatul de
323 (498.3) Stat ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 369: Novitale din
nauntru.
Aduce la cunostinta ca, In urma demisiei domnitorilor Moldovei si prii
Romanesti, I s-a Incredintat conducerea ambelor Principate. Vicepresedinte
pentru Moldova este principele Uruzov, care fn aceasta calitate va
prezida Sfatul Administrativ.
247
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

4642 323 (498.3) 4654 323 (498.3)

[Stiri despre situatia intern& a Moldovei]. G. TRANS., [Stiri in legatura cu fostul domnitor al Moldovei, Ghica].
XVI, p. 342: Stiri mai positive. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 282: Frankreich.
Sc comunica din Iasi Ca tara se alit sub inspectia generalului rus Uru- Se alit la bane Vichy 5i nu pare a manifesta nici o grabs ca sa-5i reia
sov". domnia In Moldova.

4643 323 (498.3) 4655 323 (498.3)

[Se anunta Ca printul Urusov a primit pe pre§edintii si [Corespondenta de la Ia0, din 5 septembrie st. v., despre
membrii Divanurilor si ai altor instance administrative st retragerea armatei ruse si ref uzul autorita]ilor de a permite
judecatoreti]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 173: reintrarea In Principate a exilatilor din 1848-1849].
Novitale din nauntru. G. TRANS., XVII (1854), p. 299-300.
4644 323 (498.3) 4656 323 (498.3)
[Corespondenta de la Ia0, din 5 nov., infatiOnd situatia [Adresa gen. Budberg catre Sfatul Administrativ al Mol-
interns a Moldovei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 357: dovei]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 277: Secre-
Tic r'a romanesca si Moldavi'a. tariatul de Statil; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 277:
Se arata ca printul Urusov a inceput sa se ocupe intensiv de adminis- Novitale din nauntru.
trarea tarii. Anunta ca. preda Sfatului cirmilirea iarii. In Garda de Moldavia,
text roman gi francez.
4645 323 (498.3)
[Se anunta ca generalul-maior contele Osten-Sacken a 4657 323 (498.3)
fost numit viceprezident al Sfatului Administrativ in Mol- [Jurnalul incheiat de Sfatul Administrativ al Moldovei,
dova]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 9: Novitale In edinta din 3 sept., In urma comunicarii gen. Budberg].
din nauntru; VEST. R., XIX (1854), p. 21: Moldova. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 277: Jurnalil ; GAZ.
Se infati5eaza solemnitatile care au avut loc la sosirea generalului la DE MOLD., XXVI (1854), p. 277: Novitale din nauntru.
Iasi. Sfatul is primele hotariri, in urma plecarii gen. Budberg. In Garda
de Moldavia, text roman 5i francez.
4646 323 (498.3)
[Amanunte cu privire la atributiile vicepreedintelui Sfa- 4658 323 (498.3)
tului Administrativ al Moldovei]. G. TRANS., XVII (1854), Nota Ex. Sale Comisarului Imp. Dervi-Pala adresata
p. 43, col. I: Ia0i, 2 Februariu. Sfatului Administ. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
Functiune exercitata de generalul-major Osten-Sacken. p. 294.
Dervi5-Papa anunta ca a fost insarcinat in mod special sa vegheze
4647 323 (498.3) mentinerea ordinii publice. In acest scop, a numit un Consiliu administrativ
[Secretariatul de Stat anunta c5. in urma demisiilor provizoriu, care St aiba functiunile unui guvern. Membrii acestuia vor fi:
date de Nicolae Suto §i Constantin D. Sturza comisarul C. Stnrza, $t. Catargiu, T. N. BaI5, A. Sturza 5i P. Mavrogheni, conducind
extraordinar Budberg a facut numiri de not min4tri in Mol- respectivele departamente. Text roman 5i francez.
dova]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 57: Novitale
din nauntru. 4659 323 (498.3)
Vorn. Petrachi Mavrogheni a fost numit $ef al Departamentului Ave- [Se anunta §tirea ca intoarcerea lui Grigore Ghica in
rilor Biserice9ti si Invataturilor Publice; logof. Stefan Catargiu a fost numit Moldova fiind anuntata printr-o proclamatie a lui Dervis-
5ef al Departamentului Dreptatii. Pap. Consiliul Administrativ a hotarit 55.-i adreseze feli-
citari fostului domnitor]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
4648 323 (498.3) p. 301: Novitale din nauntru.
[Vomicul Alecu Sturza e numit secretar de Stat]. GAZ. Adresa de felicitare a lost trimisa la Viena prin secretarul de stat
DE MOLD., XXVI (1854), p. 57: Novitale din nauntru. A. Sturza, insotit de Al. Mavrodi.
4649 323(498.3) 323 (498.3)
4660
[In urma demisiei logof. Vasile Ghica, vorn. Teodor Bali [$tiri In legatura cu reintoarcerea domnitorului Ghica in
este numit sef al Departamentului de Finante in Moldova]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 328:
BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 65: Secretariatul de Moldova].
Staff'. Neuestes.
Alecu Sturza, secretar de stat, 51 Alecu Mavrodi, unul dintre adjutantii
4650 323 (498.3) domne9ti, slut a5teptati in Viena spre a-I Insoti pe domnitor in calatoria sa
[Se veste#e ca aga Constantin Poliz e numit secretar de de reintoarcere.
stat si director al Secretariatului]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 77: Novitale din nauntru. 4661 323 (498.3)
[Nota colonelului Coronini, comandantul trupelor austriece
4651 323 (498.3) in Principate, adresata la 11/29 (sic !) octombrie Consiliului
[Se anunta ca prin hotarirea comisarului extraordinar Administrativ al Moldovei, cu privire la rechemarea domni-
Departamentul Lucrarilor Publice s-a transformat in directie, torului Grigore Ghica la cirmuirea Principatului]. GAZ.
§i colonelul Sungurov a fost numit la conducerea ei]. GAZ, DE MOLD., XXVI (1854), p. 313: Novitale din nauntru.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 109: Novitale din nauntru. Mentioneaza ca Gr. Ghica a fost rechemat de la Viena, in urma hotaririi
comune a Turciei 5i Austriei de a restabili in ambele Principate situatia poli-
4652 323 (498.3)
tica de mai Inainte. Text roman si francez.
[Corespondenta. de la Ia0, din 3 septembrie st. v., despre
un consiliu al min4trilor moldoveni si al lui Gorceakov si 4662 323 (498.3)
despre incercarea ministrului Costache Sturza de a scapa [Programul primirii domnitorului Grigore Ghica, la in-
de creditorii sai, arestindu-i]. G. TRANS., XVII (1854), toarcerea sa In Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 289-290. p. 313: Programs.
4653 323 (498.3) Text roman 5i francez.
[Articol trimis din Ia0 despre activitatea daunatoare in- 4663 323 (498.3)
tereselor reale ale Moldovei dusa de o seama de frunta§i
ai vietii publice moldovene]. G. TRANS., XVII (1854), [Potrivit programului primirii domnitorului Grigore Ghica,
p. 290: 141, 3 Septembre v, 1854, la intoarcerea sa in ]art, secretarul de stat A. Sturza pleaca.

248
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

la Galati, unde se afl& si P. Mavrogheni, ministrul Cultului].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 317: Novitale din
nautru.
4664
[Scutt& corespondent& din Iasi, vestind pregatirile acute
In capitala Moldovei pentru primirea domnitorului Grigore
Ghica]. G. TRANS., XVII (1854), p. 323: Iasii, 1 Oct.
SemneazS M.[ai] m.[ulti] intel.(igentir.
4665
[Se anunta ca domnitorul Grigore Ghica a parasit, la 12
octombrie, Viena, pleclnd spre Moldova]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 325: Novitale din nauntru.
4666
[Se vesteste ca., la 17/29 octombrie, domnitorul Grigore
Ghica a parasit Viena, plecind spre Moldova]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 333: Novitale din nauntru.
Consiliul Administrativ a trimls o delegatie din stnul lui, ca sa-I Intim-
pine la Galati.
4667
[Notita cu privire la sosirea domnitorului Grigore Ghica
la Iasi]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 337: Novitale
din nauntru.
4668
[Se anunta sosirea la Iasi a domnitorului Gr. Ghica].
G. TRANS., XVII (1854), p. 358: Cronica straina.
vitale din nauntru ; VEST. R., XIX (1854), p. 364: Mol-
davia.
Stefan Catargi, ministru din Nauntru; Raducanu Rosset, ministru al
Dreptatii; T. Mavrogheni, ministru de Finante; Constantin Ghica, secretar
323 (498.3) de stat; Dimitrie Rallet, vornic al Averilor Bisericesti si C. Negri, vornic
al Lucrarilor Publice.
4676 323 (498.3)
[Comentarii la noile numiri de ministri In Moldova].
G. TRANS., XVII (1854), p. 384-385: Tasii, 13 Noembre
323 (498.3) c. v. 1854.
Se caracterizeazt pe scurt personalitatea unora dintre noii numiti: Ste-
fan Catargiu (Interne), Petru Mavrogheni (Finance), Radu Rosset (Drep-
tate), Dimitrie Rallet (Culte), C. Negri (Lucrari Publice), C. Ghica (Secreta-
riatul Statului), Anastasie Panu (director la Justitie).
323 (498.3)
4677 323 (498.3)
[Corespondents din Moldova, de la 24 decembrie 1854,
In care se comenteaza ultimele numiri de dregatori acute de
domnitorul Ghica si se dau amAnunte biografice privitoare
la Dim. Rallet si Costache Negri]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 6-7: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
323 (498.3)
4678 323 (498.3)
[Acte de devotament adresate domnitorului Moldovei,
cu ocazia Intoarcerii sale In Cara]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 369, 373, 377, 381, 385, 389, 393: Novitale din
323 (498.3) nauntru.
De la Huai, Dorohoi, Bacau, Vrancea, Birlad, Vaslui, Suceava, Focsani,
Ocna si Piatra. Text roman si francez.

4669 G. S. 323 (498.3) 4679 323 (498.3)

[Scutt& corespondent& despre sosirea la Iasi a domnito-
rului Grigore Ghica]. G. TRANS., XVII (1854), p. 359:
Jassi, 10 Noembre n.
4670 323 (498.3)
[Descrierea sosirii domnitorului Grigore Ghica in Moldova].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 341-343: Novitale
din nauntru.
Solemnitatile de la Galati si Iasi. Domnitorul e salutat de Dervis-Pala,
contele Coronini si alti demnitari. In text, se publica cuvfntarile rostite de
aga Dim. Cracte, mitropolitul Sofronle si domnitorul Grigore Ghica.
4671 323 (498.3)
Primirea Domnului Moldovei Grigore Alexandru Ghica
in Patria, la re'ntorcerea Sa pe tronu... G. TRANS., VII
(1854), p. 367-368.
Dare de seama asupra manifestatiilor si ceremoniilor care au avut loc
cu acest prilej. In text, se reproduc cuAntarile rostite de aga Dim. Cracte,
mitropolitul Sofronie si domnitorul Gr. Ghica. Redactia comenteaza favo-
rabil primirea facuta domnitorului.
4672 323 (498.3)
[Stiri si comentarii In legatura cu intoarcerea in Moldova
a domnitorului Ghica]. TELEGRAFUL R., 11 (1854), nr. 75,
p. 298 si nr. 83, p. 326 bis: Intamplari de zi.
4673 323 (498.3)
[Ofisul adresat Sfatului Administrativ, prin care Grigore
Ghica fsi exprima recunostinta fats de manifestatiile ce i
s-au acut la Intoarcerea lui In tars]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 345: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
323 (498.3)
4674
[Corespondent& din Campulii lath ", de la 5 noiembrie,
In care se critic& luptele din publicistica moldoveana relative
la persoane si se cere ca fruntasii moldoveni s&-si dea contri-
butia in domeniul aparaxii prin scris a drepturilor Principa-
telor Rom&ne fat& de Poarta]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 369, 372.
4675 323 (498.3)
[Secretariatul de Stat anunta not numiri de ministri In
Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 353: No-
[Adrese omagiale trimise domnitorului Gr. Ghica, de ca.tre
obstile oraselor si tinuturilor din Moldova, cu prilejul reve-
nirii sale in tarn]. BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 409,
col. I, 433: Departamentul din Nauntru.
Din Vrancea si Botosani.
4680 323 (498.3)
[Zvonuri in legatura cu o cerere a Turciei de a se muta
capitala Moldovei de la Iasi la Roman]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 408, 412: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
4681 323 (498.3)
[Ofisul domnesc adresat Sfatului Administrativ Extra-
ordinar, cu privire la masurile cerute de Poarta fats de su-
pusii elini din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXII (1854),
p. 405: Secretariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 381: Novitale din nauntru.
Toti acesti supusi vor da chezasie ct vor petrece linistit In tart ". Poll.
Capitalei si administratiile de tinuturi vor face liste de cei care se vor luta-
tisa si vor da ceruta chezasie. Tot ele vor alcatui si fnainta domnitorului liste
de supusii elini care nu vor indeplini aceste Indatoriri si de aceia care au Mut
parte din corposul volontirilor". Acestia vor fi expulzati din tart.
4682 323 (498.3)
[Ofis domnesc In legatura cu departarea din tarn ", din
pricini politice, a cnezilor" Constantin si Panaite Moruz].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 393: Novitale din naun-
tru; BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 1: Secretariatul
de Stat.
In Garda de Moldavia, text roman si francez.
4683 323 (498.3)
[$tire despre refuzul Turciei de a Ingadui lui Panait si
Constantin Moruz sa se reintoarca in Moldova]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 189: Moldova.
Acestia se aflau refugiati in Rusia, din 1854. Cnejii Panait 0 Constantin
Moruz cereau aceasta permisie ca si-si sustind unele procese privitoare la
averea pe care o aveau aici si care se fntrerupsesera prin plecarea for.
4684 323 (498.3)
[Ofis domnesc referitor la averea cnejilor Constantin si
Panait Moruzi, din Rusia]. BULETIN [Mold.], XXIII
(1855), p. 85: Secretariatul de Stat.

249
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
4685 323 (498.3)
[Traducerea unui articol publicat in ziarul Ost-deutsche
Post", in care se critic& un raport tendentios al corespon-
dentului din Iasi al Gazetei de Temesvar"]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 19-20, 24, 27.
Raportul acestuia prezenta situatia generala a Moldovei intr-o lumina
defavorabilA. In articolul din ziarul austriac se arata eforturile guvernului
moldovean pentru intretinerea si construirea drumurilor, cautind sa le resta-
bileasca dupS stricaciunile cauzate de rSzboi, precum si imbunatatirile aduse
in administralie. Se subliniaz3 atitudinea binevoitoare flip de strain',
mentionindu-se cA biserica catolica se bucura de sprijinul guvernului.
4686 323 (498.3)
[Offs domnesc prin care se accepta demisia logof. Grigorie
Crupenschi de la presedintia Divanului Domnesc]. GAZ.
DE MOLD., XXVII (1855), nr. 41, p. 159: Novitale din
nauntru.
Text roman si francez.
4687 323 (498.3)
[Ofis domnesc prin care vorn. Teodor Silion este numit
presedinte al Divanului Domnesc]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), nr. 41, p. 159: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
4688 323 (498.3)
[Ofis domnesc prin care postelnicul Nastasachi Panu, di-
rector al Departamentului Justitiei, e insarcinat sa conduce
Departamentul, piny la numirea unui noel logofat al Dreptatii].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 171: Novitale din
nauntru.
Postul devenise vacant in urma demisiei lui R5ducanu Roseti. - Text
roman si francez.
4689 323 (498.3)
[Ofis domnesc cu privire la anularea rangurilor boieresti
a.cordate de comisarul extraordinar Budberg in Moldova].
BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 169, 177: Secretariatul
de Stat; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 44, p. 171-
172: Novitale din nauntru.
Ofisul a fost dat la cererea Portii. Alaturat, se publica o lista cu numele
celor in aceastA situatie si cu rangurile pe care le obtinusera in 1853-1854.
In Garda de Moldavia, text roman si francez.
4690 323 (498.3)
[Corespondent& din Iasi, cu data de 1 iunie, aparuta in
Ost-deutsche Post", cu privire la politica domnitorului Mol-
dovei]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 188, col. I.
La finele rubricii din p. 187-188: PrinciPedele de la Dunfire, se rezumS
aceasta corespondents, in care se is apSrarea domnitorului Ghica fall de
acuzatia ce i s-a adus cS, din interes personal, a permis Portii sa facS o nou3
incSlcare a suveranitatii Moldovei, dispunind ea de venitul importatiei".
Corespondentul II justifies, afirmind cS Poarta i-a cedat domnitorului acest
venit, deoarece Isi consumase averea In slujba intereselor tarii.
4691 323 (498.3)
[Redactia dezminte oficios zvonurile ca guvernul mol-
dovean ar fi planuind proiecte de oarecare prefaceri in ase-
zamintele fondamentale"]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 395, col. I.
4692 C. [odrescu, T.] 323 (498.3)
[Scurt comentariu in legatura cu interventia Prusiei pe
linga Rusia, in vederea eliberarii inchisilor politici moldo-
romani"]. ZIMBRUL, III (1855), p. 525-526.
Stirea aparuse in Le Constilulionnel. E vorba indeosebi de cSpitanul
de artilerie Gheorghe Filipescu.
1856
4693 Roset, P. 323 (498.3)
[Scrisoare catre redactor, lamurind vederile sale politice].
STEAOA D., II (1856), p. 5: Iassii 5 Ianuari.
Marturiseste convingerea cA o parte din literatura publicatA in toile
moldovenesti ar fi subversivS. Citeaza poezii tintitoare nu la spargere de
cosare si de hambare, ci dimpotrivS la oborirea a tot mijlocului putincios
de a se face cosare si hambare". Crede Ca niste asemenea proclamatii cobo-
250
www.dacoromanica.ro
323 (498.3)
rite din grosimea /naltilor nouri 4i duhurilor ideologilor, se pot face Winn,.
aprins". AfirmS cS a gSsit rSspindite in popor sentimente de revolts. Declara,
la sfirsit, a el on confundA principele subversive cu reformele iertate dupS
drepturile, timpul si pozitia tarii".
4694 323 (498.3)
[Raspunsul redactiei la scrisoarea lui Petru Roset].
STEAOA D., II (1856), p. 5-6: Iassii 5 Ianuari.
P. Roset e prezentat ca un conservator moderat" si, ca stare, accesi-
bil unor idei de progres. In generatia din 1830" conta ca bonjurist". I se
spune ins& cS frica sa cu privire la raspindirea ideilor prin press in popor nu
era justificata In acea vremp, din pricina lipsei de tiraj a revistelor si a lipsei
de stiuitori de carte: din cele 500 de exemplare ale Romdniei Lilerare si cele
300 de ale Zimbrultoi, nici 10 nu ajungeau sa fie citite de t Arani. Cit priveste
reformele necesare, ele nu trebuie sS fie iertate", cum zice P. Roset, ci ele
shit cerute" de noile imprejurSri din Principate.
4695 323 (498.3)
[Of is domnesc cu privire la libertatea presei]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 29: Partea administrative; GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 25: Novitale din nauntru.
Domnitorul atrage atentia Consiliului Administrativ asupra necesitatii
libertatii presei si-1 InsSrcineazS sS aleatuiasca, In aceasta privintS, un pro-
iect de lege. Recomancla o libertate intelept limitata".
4696 323 (498.3)
[Ioan Cantacuzin, fostul director al Departamentului Lu-
crarilor Publice, e numit secretar de stat, in locul lui
C. Ghica, demisionat]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 29: Novitale din nauntru.
4697 Roza, G. 323 (498.3)
[Descrierea festivitatilor din Iasi cu ocazia zilei onomas-
tice a domnitorului Grigore Ghica]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 22, p. 1.
Descrierea este facuta tntr-o scrisoare adresatS redactorului.
4698 Grigoresco, I. 323 (498.3)
[Descrierea serbarii la Vaslui a zilei domnitorului Moldo-
vei]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 23, p. 4, col. II: Vaslui,
26 Ianuarie 1856.
Descriere facuta Intr-o scrisoare adresatS redactorului.
4699 323 (498.3)
[Scrisoarea ministrului de Externe al Turciei, Fuad, a-
dresata domnitorului Moldovei, dezaprobind petitia unor per-
soane care s'au intrunit spre a petitiona la un loc asupra
BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
Divanului General "].
p. 41 ; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 41: Novitale
din nauntru.
4700 323 (498.3)
[Of is domnesc prin care se anunta ca, pe viitor, vor fi
sanctionati toti aceia care vor tulbura linistea publica].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 41: Secretariatul de
Stat; GAZ. DE MOLD., xxvrrr (1856), p. 41: Novitale
din nauntru.
Ofisul se retell la petitia unor boieri adresata sultanului, prin care se
contestau insusirile Divanului Obstesc". Petitia aceasta provocase inter-
ventia Portii pe linga domnitprul Moldovei.
4701 323 (498.3)
[Notita reprodusa din Le Moniteur", cu privire la chesti-
unea admonestarii unui grup de boieri moldoveni care se
plinsesera Portii asupra activitatii Divanului Obstesc].
LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 28, p. 2.
4702 323 (498.3)
[Rezumat al unei corespondente din Times", cu privire
la motivele plingerii adresate Portii de catre 61 de boieri
moldoveni, impotriva activitatii Sfatului Legislativ, instituit
prin Conventia de la Balta-Liman]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 53: 0 privire prin diurnale.
Informatia data de Times este luau de Gazeta Transilvaniei din Wan-
derer. Corespondentul foil engleze sustine cS plingerea avea la bars nemultu-
mires boierilor pricinuita de desfiintarea robiei, hotSritS de acest Slat,
323(488.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

4703 323 (498.3) 4713 323 (498.3)

[Se anunta numirca lui Grigore Bals ca membru al Di-
vanului Domnesc]: ZIMBRUL, IV (1856), nr. 32, p. 1,
col. I: Moldova.
Anuntul este insotit de citeva cuviute de prezentare, clogioase, ale redac-
tici.
[Despre suprimarea gazetei Steaoa Dunarii"]. LE
COURRIER DE B., I (1856), nr. 36, p. 3, col. I.
Se afirina, in legatura cu aceasta, ca la Iasi nu exists libcrtatca presci
si se arata ca insasi Gazeta de Moldavia recunoscuse ca era adevarata supri-
marea gazetei lui Kogalniceanu.

Sulu, N.
4704 323 (498.3)
[Scrisoare catre redactie, prin care dezminte zvonul, ras-
pindit de presa straina, ca ar candida la domnia Moldovei].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 52, p. 1-2.
Text in limba romaud si franceza. Publicarea c precedata de uu scurt
comentariu al redactici.
4705 323 (498.3)
[Se anunta ca Iancu Ghica este numit secretar dc stat
in Moldova, in locul lui I. A. Cantacuzin, demisionat].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 77: Secretarul de Stat ;
GAZ. DE MOLD., xxvm (1856), p. 77: Novitale din
nauntru.
4706 323 (498.3)
[Extrase si comentarii la un articol de De Saint Ange
aparut in Journal des D6bats" din 23 Maiu]. STEAOA
D., II (1856), p. 99-100: Presa strain& despre principatc.
4707 323 (498.3)
Tratatul de pace. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 88, p. 2-4.
Sc analizeima opiniile ziarclor germane Nona Gaze14 de Prusia [Neue
Pressische Zeilung] si Gazeta de Colonia [Kaluische Zeilung] in legatura cu
prevederile tratatului de pace de la Paris.
4708 323 (498.3)
[Depesa, trimisa din Iasi Ia 21 martic, si publicata in
La Pressc ", privind arestarca emisarului trimis la contele
Walewski, cu ccrerea de unire a Principatelor, si suprimarea
Stclei Dunarii". LE COURRIER DE B., I (1856), nr.
30, p. 4.
Emisarul fusese arestat de autoritatile austriccc, la Cernauti. Telegrama
c transmisa foii pariziene de Rosati, care o primise din capitala Moldova.
4709 323 (498.3)
[Scurta notita, in care, polemizindu -se cu Le Courrier
de Bucarest", se recunosc arestarca unui emisar politic mol-
dovean si suprimarea provizorie a Stelei Dunarii"]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 105.
4710 323 (498.3)
[Despre retinerea unui curicr at unionistilor moldoveni,
trimis la Congresul de la Paris]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 90: Cronica straina.
Sc eomunia stiri to aceasta privinta dupe Le Siecle §i Oeslerreichische
Zeilung. Romanii din Paris, in fruntc cu C. A. Rosati, protesteaza pe lingt
Walewski, far Austria sustitic ca autoritatile ci procedasera astfel in urma
unci cereri a guveruului moldovean.
4711 323 (498.3)
[Oesterreichische Zeitung" sustine ca domnitorul Ghica
se impotrivise petitiei unionistilor in modalitate" si nu in
principiu "]. G. TRANS., XIX (1856), nr. 24, p. 94 [gre-
sit : 96]: Cronica straina.
4712 323 (498.3)
[tiri din Oesterreichischc Zeitung" cu privire la arcs-
tarea la Cernauti a emisarului unionistilor moldoveni].
TRANS., XIX (1856), p. 131-132.
Dupa ce hotaririle Conferintel de la Constantinopol se aflasera la Iasi,
tincrii unionisti din Iasi, Impreuna cu citiva fruntasi mai in virsta, subsai-
sera o adresa de protest care doninitor. Totodata, se aleatui si o adresa catre
Walewski, ca presedinte al Congresului de la Paris. Aceasta adresa a fost
inminata tinarului Iancu Holban, sa o &Ica la Paris. El insa a fost
oprit de autoritatile austriece In Bucovina si intors inapoi. Domnitorul Ghica
I-a pus in libertate, dojenindu -1 numai. Domnitorul nu voia ca 55 se treaca
peste iuitiativa guvernului, in accasta chestiune.
4714 Eraclide, C. 323 (498.3)
Dorintele terii. FOILETONUL Z., II (1856), p. 113-
120.
Autorul prezinta aceste cloud dorinte concretizate in 8 puncte: o lege
fundamental care prin chibzuita ponderatie a tuturor puterilor sociale
sa indrepteze toate abuzurile, toatc utopiile" si sa introduce amelioratiile
morale si materials de care se bucura astazi popoarele civilizate"; print ere-
ditar crcstin, roman sau strain; armata nationals; repartitie proportionate a
contributiilor la toatc clasele socialc; organizarca invatamintului, ca sa aducS
luminarea treptata a claselor inferioare ale societatii"; organizarc munici-
pals, tinind scama de nevoile locale; reforma justitiei; unirea Principatelor.
4715 323 (498.3)
[lnformatie din L'Independance Beige", despre atitu-
dinea domnitorului Gr. Ghica]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 83: Cronica streina.
Se arata ca domnitorul chemase pe fruntasii moldoveni si lc citise un
memoriu, in care dinsul recomanda puterilur garante unirea Principatelor,
sub un print strain. Tit contrast cu atitudinca domnitorului Moldovei, se
subliniaza ca in Tara Romaneasca mai sustau abuzurile cele incuibate fare
fries si fare rusine de opiniunca publics ".
4716 323 (498.3)
[Mcmoriul domnitorului Moldovei, Gr. Ghica, referitor
la cele 30 de puncte ale protocolului incheiat in 11 febr. la
Constantinopol]. G. TRANS., XIX (1856), p. 127-128,
131: Memorialii scl.; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, p. 1-4:
rata observatiile citate.
Traducere din Oeslerreichische Zeilung.
4717 323 (498.3)
[Memorandul domnitorului Moldovei, Grigore Ghica, in
privinta hotaririlor conferintclor de la Constantinopol].
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 119, 123-124, 127-128:
Principatele dela Dunare.
Se rezuma pe larg acest memorandum, pe baza luta corespoudente pri-
mite din Iasi.
4718 323 (498.3)
[Comentarii asupra mcmoriului alcatuit de domnitorul Gr.
Ghica, cu privire la hotaririle conferintei de la Constanti-
nopol]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, p. 1: Iasi 24 Aprilie,
4 col. IIIII.
Comentariile preceda si incheie textul observatiilor lui Gr. Ghica. Uncle
shit facute de redactia Zimbrului, far altcic slat rcprodusc din presa vieneza.
In cle se elogiaza atitudinca domnitorului Moldovei si se subliniaza rolul
pe care I-a avut in pregatirea Tratatului de la Paris.
4719 323 (498.3)
[Traducerea unui articol publicat in Gazeta Austriaca"
Oesterreichische Zeitung" , n-rele 200 si 205, sub titlul
Memoriul Principelui Ghica"]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 123, col. II-124; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 86, p. 1:
Iasi 24 Aprilie.
In articol, as expun imprejurarile in care Grig. Ghica alcatuit memo-
riul si se caracterizeaza aceasta actiune politica a domnitorului moldovean.
Cele dome gazete romanesti publics versiuni difcrite ale articolului. Ambcle
G. versiuni sint preccdate de catre o scurta introduccre din partea redactici.
Articolul din Oeslerreichische Zeilung era in fond o corespondenta de la Iasi.
323 (498.3)
4720
[Ultimul pasaj din observatiile facute de domnitorul Gr.
Ghica asupra protocolului incheiat la 11 februarie 1856, Ia
Constantinopol]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 89, p. 1, col.
In rota redactici, se mentioneaza ea s-a uitat a se traduce dim ziarele
vicucze pasajul de inchciere al observatiilor.

251

www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
4721 323 (498.3)
[$tiri din Gazeta de Austriea" Oesterreichische Zei-
tung" cu privire la memoriul domnitorului Gh. Ghica].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 91, p. 2, col. I.
Se afirma ca memoriul fusese trimis la Constantinopol si Paris Inca din
28 februarie, dupa ce fusese facut cunoscut boierilor moldoveni. Se dezmint
zvonurile ca guvernul ar intentiona masuri prohibitive impotriva organiza-
tiilor unioniste din Moldova.
4722 323 (498.3)
[Se traduce din Oesterreichische Zeitung" un articol in
care este laudat domnitorul Grigore Ghica, aratindu-se, in
acelasi timp, ca el se declarase pentru unire]. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 124: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se reproduc fragmente din memoriul sau si se subliniaza a domnitorul
era pentru unire sub un print strain.
323 (498.3)
4723
[Stire despre eventuala inlocuire la tronul Moldovei a
lui Grigore Ghica prin Mihail Sturza]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 115: Intamplari de zi.
Stire cuprinsi intr -o corespondenta din Paris a foil Oesterreichische Zei-
lung, in care se mentioneaza si demisia domnitorului Ghica. Acesta moti-
vat demisia pe faptul cs termenul domniei lui se lmplineste curind, iar sana-
tatea nu li ingaduie sa ceara prelungirea.
4724 323 (498.3)
[Of is domnesc adresat Divanului General, la inchiderea
sesiunii, infatisind tabloul situatiei Iarii si a imbunatatirilor
ce s'au putut introduce in administratia ei, mai cu sama
in cursul acestei laborioase sesii"]. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 161-164; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 153-156, si supl. la nr. 39, p. 26.
Se infatiseaza: Statornicirea legiuirii din 1851 atingatoare de starea
locuitorilor sateni. Desfiintarea monopolului la aprovizionarea oraselor. Efo-
riile. Manualul In ramul administrativ, tiparit in 1855. Pompierii. Finantele.
Imprumuturile. Privilegiul infiintarii unei BSnci Nationale. Ostirea. Lucra-
rile de f otos obstesc. Invatamintul. Justitia. Inchisorile etc. In Garda
d e Moldavia, text roman st francez.
4725 . 323 (498.3)
[Raspunsul Divanului General la ofisul domnesc de in-
chidere a sesiunii sale]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 164: Adresa Divanului General ; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), supl. la nr. 39, p. 26-27: Adresa Divanului General.
Divanul recapituleaza elogios realizarile expuse in ofisul domnesc.
Incheie aducind multumiri domnitorului Gr. Ghica, pentru felul cum a
aparat drepturile tarii si a sprijinit inaintea Congresului de la Paris
unirea Principatelor Romine. In Gasela de Moldavia, text roman §i
francez.
4726 323 (498.3)
[Comentariu la adresa de raspuns a Divanului General
la ofisul domnesc de inchidere]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 102, p. 1, col. I: Iasil 12 Maia.
Se aduc multumiri celui care propusese Divanului textul acestei adrese,
precum si tuturor celor care 1-au votat. Se considers acest vot ca un act patrio-
tic care va avea urmari hotaritoare.
4727 323 (498.3)
[Notes despre un articol din Journal des Debats", prin
care Saint-Marc Girardin felicita Divanul General din Mol-
dova pentru atitudinea lui in chestiunea unirii]. STEAOA
D., II (1856), p. 97.
Divanul fi multumise lui Grigorie Ghica pentru propuuerea de unire
a Principatelor, facuta Congresului de la Paris.
4728 323 (498.3)
[Se anunta ca gazetele franceze La Patric" si Le Consti-
tutionnel", intr-o notes semioficiala, exprima satisfactie pentru
adresa Divanului General catre Gr. Ghica]. STEAOA D.,
II (1856), p. 104: Buletinul zilel.
Foile franceze subliniaza ca opinia publics In Principatele Romine
e cu desAvirsire pentru unire". Prezentind aceasta Sire, Sleaoa Dundrii dez-
minte afirmatia foil austriece Wanderer ca votul Divanului ar fi Post provocat
de guvernul francez.
252
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
4729 323 (498.3)
[Articol cu privire la lelul cum se ducea lupta politica
interns pentru unirea Principatelor]. STEAOA D., II (1856),
p. 113: TasiI, 4 Iuni.
Se constata ca lupta pentru unire se ducea pc fall si cistigase partea
cea mai inaintata din boierime, precum si majoritatea proprictarilor si comer-
ciantilor. Ca un exemplu, se publics scrisoarea logofatului Ghcorghi Sturza.
In schimb, propaganda impotriva unirii se purta subteran, dupa interesele
personale, de la persoana la persoana.
4730 Saint-Marc Girardin 323 (498.3)
[Articol in care comenteaza memoriul domnitorului Gr.
Ghica asupra protocolului conferintelor din Constantinopol].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 119, p. 1-2, nr. 120, p. 2-3:
Iasii, 5 Iunie, nr. 120, p. 2-3: Incheierea din N. de erl.
Traducere din Le Journal des Debar. Autorul comenteaza acest
articol favorabil unirii si arata ca, datorita lui, problema unirii Principatelor
este usurata mult In dezbaterile Congresului de la Paris. Articolul lui Saint-
Marc Girardin a Post scris cu prilejul publicarii In brosura a protocolului con-
ferinfelor din Constantinopol si a memoriului Jul Ghica, de cure Lantival,
pseudonim sub care gazetarul francez tl identific5 pe J. A. Valliant.
323 (498.3)
4731
[Scurt comentariu la articolul lui Saint-Marc Girardin,
publicat In Journal des Debats", cu prilejul publicarii me-
moriului In favoarea unirii inaintat in 8 martie st. n. Congresului
de la Paris, de catre domnitorul Moldovei]. STEAOA D.,
II (1856), p. 116: Buletinul zilel.
4732 323 (498.3)
[Scrisoarea ministrului de externe Fuad, catre Grigore
Ghica Voda, prin care it anunta ca nu i se accepta dorinta
de a nu mai ra.mine domnitor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 157: Novitale din nauntru.
In ntunele guvernului otoman, Ii exprima multumiri pentru activitatea
de pita atunci si fl invites sa o continue.
4733 323 (498.3)
[Domnitorul Moldovei raspunde ministrului de externe at
Turciei cu recunostinta, primind indatorirea de a urma
purtarea intereselor Principatuluil. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 165: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
4734 323 (498.3)
[Se anunta ca, in 30 mai, s-au adunat in casele spat. M.
Cantacuzino din Iasi mai multe persoane unite in ideea de
a constitui o societate" pentru propagarea unirii Principate-
lor sub un domnitor strain]. STEAOA D., a (1856), p. 108:
Buletinul zilel.
4735 Gusti, D. 323 (498.3)
[Articol despre adunarea tinuta In casele spatarului Miha-
lachi Cantacuzino, In ziva de 30 mai 1856]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 116, p. 1: Iasil 31 Malu.
In aceasta adunare, s-a votat, cu unanimitate, pentru unirea Principa-
telor. Autorul aplauda actiunea acestei adunari si Indeamna pe toti romanii
sa o sprijine.
4736 323 (498.3)
[Se anunta intemeierea la Iasi a unei societati pentru re-
alizarea unirii cu Tara Romineasca]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 178-179: Intamplari de zi.
Se Instiinjeaza ca initiativa apartinea spatarului Mihail Cantacuzino.
4737 323 (498.3)
[Procesul verbal al sedintei din 6 iunie a Societatii unirii"
din Iasi]. STEAOA D., II (1856), p. 138.
Tradus dupa gazetele strSine. In p. 139, col. I, redactia aminteste
cs acest proces-verbal se ails In pastrarea spatarului Mibalachi Cantacuzino,
in casele cSruia s-a tinut adunarea. Urma sA aibi loc a doua Intrunite, peste
trei rile, pentru alegerea comitetului si a secretarului. Dar aceasti tutrunire
5-a aminat sine die.
 323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

4738 323 (498.3) 4746 323 (498.3)

teloru. -
Protocolu Rcuniunei Moldovene pentru unirea Principa-
G. TRANS., XIX (1856), p. 185.
Se publiel protocolul redactat la intrunirea acestei societati din Iasi;
[Dare de scaras despre banchetul in cinstea maiorului Fi-
lipescu]. STEAOA D., II (1856), p. 98-99.
Banchetul a avut loc in via lui M. Kogalniceanu de la Copou. Se repro-
dupa Oeslerreichische Zeitung. duce textul cuvintarilor rostite de: Latescu, hatmanul militiei (pentru Fili-
pescu); ministrul Lucrarilor publice (pentru militia romineasca); M. Kogal-
4739 323 (498.3) niceanu (pentru unirea Principatelor si pentru Filipescu); Negri si Filipescu
[Comentarii la aminarea sine die a constituirii socictatii (multumind comesenilor); M. Kogalniceanu (pentru soldati); Negri (pentru
casa lui M. Cantacuzino].
110: Tashi, 1 Iunic.
-
pentru unire, carcia i se pusesera bazele la intrunirea din
STEAOA D., II (1856), p. 109-
militarii muzicanti); Ralet, ministrul Invataturilor publice (pentru viitorul
tarii); Malineseu (pentru aliati); Panu (pentru romanii din emigratie); M.
Kogalniceanu (pentru N. Baleescu); Leon Ghica (pentru publicistii St. Marc-
Sc regreta acest gest, cu alit mai Inuit cu cit urma a se discuta acolo Girardin si Edgar Quinet); Fotino (pentru Steaoa D.).
un project de constitutie. Aminarea s-a facut pe motiv ca trebuia sa se dea
4747 Gusti, D.
limp mai indelung for:Orli opinici publice asupra madularilor ce au a com-
pune comitetul". Ca un exemplu de staruinta a campanici antiunioniste, sc
analizedzfi punct cu punct un memoriu moldovean impotriva unirii si i se res-
-
Banchetu militaru. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 110,
p. 2-3; FOAIE PT. MINTE, XIX (1856), p. 85-86.
323 (498.3)

pingo argurnentatia. Articolul descrie sarbatorirea capitanului Gheorghe Filipescu, cu ocazia

intoarcerii lui in Moldova.
4740 323 (498.3)
[Cu privire la jurnalul" incheiat la Iasi, prin care se
cereau unirea Principatelor si un guvern provizoriu, conform
Regulamentului Organic]. NEPARTINITORUL, I (1856),
4748
[Comentariu cu privire la V. Alecsandri].
Il (1856), p. 104: Literatura.
- 323 (498.3)
STEAOA D.,
p. 5-6: Iasi' 25 Iunie. -
Se regreta absenta atit a persoanei, cit si a versurilor lui V. A. - la
Se dezminte ca textul care circula ca atare prin uncle ziare strain s-ar sarbatorirea ofiterului G. Filipescu.
fi redactat la Iasi. Se mentioneaza textul aflat in pastrarea spatarului Can-
4749 Brateanu, D.
tacuzino, de care pomeneste Steam: Dunarii, dar se subliniaza ca acolo se
cered sub un doninitor strain, iar de guvernul provizoriu nu se pomenea
nimic. - Alaturat, se publica si o versiune franceza a articolului.
Oaspetilor banchetului de la Copou.
(1856), p. 149-150.
- 323 (498.3)
STEAOA D., II
Scrisoare datata: Londra, 11/23 iunie 1856. Aproba manifestatia pentru
4741 323 (498.3) unire de la intrunirea organizata de M. Kogalniceanu.

municarile oficiale interne].

117: tasii 7 Tani.
-
[Observatii critice asupra felului cum erau rcdactate co-
STEAOA D., n (1856), p. 4750
[Texte de acte nationale" in favoarca unirii Moldovei cu
323 (498.3)

Pornind de la andliza unci circulars a 111inisterului Dreptatii - al carei Tara Romaneasca]. STEAOA D., II (1856), p. 129 [Bacau
text era obscur . se face o critics generals: Un set de departament nu si Tecuciu], 151 [Tutova], 154 [Bacilli], 171 [Botosani].
poate imbratisa toate. D. D. sefi de sectie ar trebui sa stie macar a redigia
o instructie sau o dislegare oficiala. Nu uite d-lor ea lamurirea este cea intii 4751 323 (498.3)
conditie a fiecarii legi, a fiecarii dispozitii a ocirmuirii dcstinatS cunostintii
p ublicului".
[$tiri in legatura cu manifestarile din Galati, Focsani,
Tecuci, Botosani, pentru unirea Principatelor]. STEAOA
D., II (1856), p. 129: Iasii, 14 Iuni; 129: Bacau, 11 Tunic;
-
4742 Ganea, G. si A. Varlinescu 323 (498.3) 129: Tecucia, 8 Iunie.
-
[Scrisoare catre redactor, ca raspuns la observatiilc din
Steaoa Dunarii".] GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 181: D-le Redactor!
Se fac adunari, se aleg comitete si se subscriu niste declaratii autnite
Act national".
4752 323 (498.3)
In calitatea for de sefi de sectie la Logofetia Dreptatii, sintlindu-se vizati
de ubscrvatiile facute in Steam Dunarii, cei doi arata e.4 textul incriminat
urma sa fie intregit printr-o circulars famuritoare, care a aparut in Adaosul
la Bulelin. In incheiere, ameninta gazeta lui Kogalniceanu cu un proses de
Moldovei]. -
[Stiri cu privire la atmosfera pentru unire in tinuturile
STEAOA D., II (1856), p. 151: Stiri din pro-
vincie; 153-155: Corespundinta din provincie; 158-159:
press. Tecuciii, 18 Tunic; 159: Doftana, 10 runic; 167-168: Cores-
pundinta provinciala. Botoseni, 26 Tuni.
4743 323 (498.3) *tiri din: Bacau, Piatra, Dorohoi, Birlad, Botosani. Corespondenta din

catre Ganea si Varlancscu].

la nr. 33: Adausu straordinariu, p. 1-2.
-
[Raspuns scrisorii adresate Gazetei de Moldavia" de
STEAOA D., II (1856), supl.
Tecuci e semnata de 1. Missail; cea de la Doi tana, de G. Stratilescu. Coresp.
de la p. 167-168 e semnata de T. Busdugan.

Se demonstreaza ca cei doi functionari adoptasera o atitudine gresita, 4753 323 (498.3)
amenintind cu procese de press, in loc sa recunoasca greseala, fie cl era a
lor, tie ca era a redactiei Bule inului. Adaosul pc care se sprijina cei doi a
aparut mult mai tirziu, dind impresia ea a fost tiparit ad -hoc, dat fiind ca
-
[Stiri en privire la manifestarile pentru unire din orasele
de provincie ale Moldovei]. STEAOA D., II (1856), p.
171: Corespundinta provinciala. Botosenii; 186: Corespun-
nu are paginatia in aerie, ca de obicei, ci dubleaza paginatia numarului 45, dinta noastra provinciala. Barladul, 2 Iuli 1856.
in care fusese publicat actul In discutie; iar In acest act, ca fi in fntreg
nr. 45, nu se facea nisi o mentiune cu privire Is existenta acelei circular% 4754 Nicoleanu, G. 323 (498.3)
[Scrisoare catre redactia Zimbrului", In care arata ca
4744 Virlinescu, A. si G. Gane

-
323 (498.3)
Respunsil la Adaosul Straordinaril al Stelei Dunarei din
14 Iunie 1856. ZIMBRUL, IV (1856), supl. la nr. 127,
dorint,a pentru unirea Principatelor].
nr. 125, p. 1: Domnule Redactor!
-
locuitorii din Tecuci si-au manifestat in scris, la o intrunire,
ZIMBRUL, IV (1856),

foaie volanta, p. 1-2; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), 4755 Gusti, D.

p. 194: Santem poftitl a publica urmator... 323 (498.3)

9i
Acuza Steaoa Dunarii ca ar cautasfada cu toatA lumea, provocind vrajba
neunire. -
[Comentariu in legatura cu initiativa locuitorilor din Te-
cuci, pentru unirea Principatelor]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 125, p. 1, col. IIM.
4745 323 (498.3) Indeamna pe toti rominii sa urmeze exemplul celor din Tecuci.
[Articol cu prilejul serbarilor civile si militare in legatura
cu intoarcerea capitanului Filipescu din Rusia]. BULETI-
NUL STELEI D., I (1856), p. 1: Mercuri 23 Mal [brosat in
- 4756
Acta nationalu. - STEAOA D., II (1856), p. 129.
323 (498.3)

colectia Stelei D., intre p. 92-93]; STEAOA D., II (1856), Textul deciaratiei in favoarca unirii, semnata de cetatenii orasului Bacau,
p. 95, col. II. far& nicio distinctiune do ranguri si titluri".

253
www.dacoromanica.ro
 323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

4757 323 (498.3) 4767 $tefanescu, D. 323 (498.3)

Acta national. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 128, p.
Actul prin care populatia din Bacau fsi exprima dorinta unirii Principa-
telor. Se precizeara ca iscaliturile au Post puse fara nicio distinctie de ran-
guri si de titluri". Textul este precedat de o scurta scrisoare a lui G. Gheor-
gbiu, adresata redactiei, cu privire la acest act.
4758 Roset-Tetcanu, C. 323 (498.3)
[Scrisoare insotind trimiterea unei copii dupa Actul de
unire" subscris de locuitorii din Bacau, cu prilejul trecerii
pe acolo a domnitorului Ghica]. STEAOA D., II (1856),
p. 153-154: Corespundinta provinciala.
4759 323 (498.3)
[Notita cu privire la dezvoltarca pe care o luase in Mol-
dova actiunea pentru unirea Principatelor Romane]. GAZ.
DE MOLD., XVIII (1856), p. 189: Novitale din na-
untru.
Se subliniaza mai ales corespondentele en privire la adunarile din pro-
vincie, in care se votau motiuni in favoarea unirii, mentionindu-se ca aceste
corespondente apareau mai ales in Steaoa Dundrii §i Zimbrul, gazete care
mai mult advocateaza cauza reunirci".
4760 323 (498.3)
[Stiri in legatura cu manifestatia pentru unire de Ia Ga-
lati]. STEAOA D., II (1856), p. 144: Buletinul zilei.
La vizita sa acolo, domnitorul Moldovei a Post primit cu manifestalii
pentru unire. Pe o petitie in favoarea unirii, s-au adunat in citeva ore 600
de semnaturi. Numai 2 persoane nu au voit 55 o subscrie.
4761 323 (498.3)
[Notita cu privire la dorintele locuitorilor din tinutul
Piatra, in legatura cu unirea Principatelor]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 133, p. 1, col. III.
Acestea slut: unirea Principatelur sub un print strain si o noua
capitals.
4762 Vitu, I. 323 (498.3)
[Serisoare din Galati, cu privire Ia cresterea sentimentului
populatiei pentru unire]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 137,
p. 1: Galati 21 Iunie.
Autorul instiinteaza redactia Zimbrului cS peste 200 de cetateni din
Galati au se mnat o adeziunc in favoarea unirii. Cetalenii 1-au primit pc domni-
torul Ghica prin manifestari unioniste.
4763 323 (498.3)
[Actul pentru unirea Principatelor, subscris de 250 de
persoane din Piatra, Tirgu-Neamt si de la man'astirea Neamtu].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 136, p. 1: Iasi 25 Iunie.
In acest act, se cer unirea Principatelor, sub o dinastic strains, si o timid
capitals, intre ambele tad".
4764 Missail, I. 323 (498.3)
[Scrisoare din Tecuci, datata 18 iunie, in care infatiseaza
aspectul de sarbatoare pe care 11 imbraca intreg tinutul
Falciu in decursul manifestatiilor pentru unire prilejuite
de vizita domnitorului Ghica].
ZIMBRUL, IV (1856), nr.
134, p. 1-3: Domnule Redactor
4765 Stamatinii, C. 323 (498.3)
[Scrisoare in care se arata dorintele cu privire la unirea
Principatelor, exprimate de populatia orasului Focsani].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 136, p. 1-2: Focsani 21
Iunie.
Scrisoarea adresatS redactiei Zimbrului. Dorintcle exprimate in ca slot:
unirea Intr-un singur stat Romania; dinastic strains; o constitutie libe-
rail si o Adunare Obsteasca, compusa din alesi din toate clasele".
4766 Raclis, C. 323 (498.3)
[Corespondents cu privire la actul pentru unire inminat
domnitorului Ghica la trecerea lui prin Birlad]. STEAOA
D., II (1856), p. 151: 5tiri din provincie.
Corespondentul care trimite actul subliniaza ea el a Post semnat de boieri,
negustori, preoti, privilegiati, mazili si locuitori razesi".
1. [Scrisoare prin care face cunoscut ca locuitorii din Odo-
besti s-au pronuntat pentru unirea Principatelor]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 145, p. 1: Odobesti, 1 Iulie 1856.
Ei adera la declaratia facuta de C. Stamatin In Zimbrul in numele locui-
torilor din orasul si tinutul Focsanilor.
4768 323 (498,3)
[Scurt comentariu cu privire la concordia in opinii spa
interesuri"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 193:
Novitale din nauntru.
Se subliniaza ca numai acest acord in sinul poporului roman poate sa-1
fereasca de nenorociri. Se face o aluzie la Egida scutitoare", subintelegin-
du-se trupele austriece care se Oscan in Moldova.
4769
323 (498.3)
[Polemics, cu G. Asachi). STEAOA D., II (1856), p.
144-145.
Redactia critics violent un comentariu ap.rut In Garda de Moldavia,
In continuarea textului notei lui Paar catre Catargiu. In acest comentariu
se pune intrebarea: O Egida scutitoare au lost indepSrtat de/a not
teatrul resbelului, dar tine ne va Teri de nenorocirile de un nou fel, de nu
concordia in opinii si interesuri...?" Steaua Dundrii subliniaza cS gazeta
lui Asachi e semioficialS, prin faptul ca ea primeste mai intii comunicatele
ocirmuirii, iar posturile administrative ei judecatoresti slot obligate a o
abona. De aceca, trebuie sa fie foarte precauta in articolele sale. Coca ce a
fScut In articolul citat ar cSdea sub penalitatea art. 44 lit. f, din legea presei,
ca o provocare la interventia strains ". AratS cS Asachi totdeauna a mani-
festat conceptia ca moldovenii 55 stea sub protectia puterilor straine ale
vremii. Cere o dezmintire.
4770 323 (498.3)
Steaua Dunarii. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 200.
Steaoa Dunarii e acuzat a, prin polemicile sale, ar da impresia ca iu
tarn exists o violeutS lupta de opinii, coca cc Gaseta de Moldavia considers
ca primejdios. DeclarS ca indemnul ei patriotic pentru concordie, in impre-
jurSrilc de lap, ar fi Post rastalmacit de Steaoa Dundrii, din purl sfado-
manic". Text roman si francez.
4771 323 (498.3)
[Cuvinte de aparare pentru G. Asachi].NEPARTINI-
TORUL, I (1856), p. 12, col. I.
Sleaoa Dundrii e acuzatS ca a rSstSlmScit cu rea-credinta apclul lui
Asachi la concordia de opinii si In interesuri. Poetut DiscAescu fustut
samis la Ispravnicia din Iasi" c acuzat c3 dcf alma pre cci cu posturile",
adica pe toti funetionarii, in versurilc publicate in Sleaoa Dundrii. Se consi-
ders cS atitudinea ziarului citat e un raiz exemplu de cum se poatc folosi
libertatea presei.
4772 323 (498.3)
[Pareri in leg'atura cu atitudinea politici cea mai justa].
NEPARTINFIDRUL, I (1856), p. 13-14: Iasii 2 Iulie.
Redactia subliniaza cS lupta pentru independenta Moldovei, spre a
putea combina institutiile potrivit cu nevoea si trebuintile tarii, de a aseza
un sistem uman de contributie asupra tuturor claselor societatii, si de a putea
liber introduce reformele interne In stare de a sprijini progresul Moldovci
in privinta morals si politica". Credo fuss cS toate acestea nu se pot realiza
decit prin moderatic si respect fats de suzeranul tarii, sultanul. Text
roman si francez.
4773 Un provincial [=-- D. Dascalescu] 323 (498.3)
Corespundinta provinciala. STEAOA D., II (1856),
p. 147-148.
Argumenteaza cS partida antiunlonistilor se compunc din trei categorii
do oameni: candidati la domnie,speriati de eventualitatea alegcrii unui domni-
tor strain; clientela for politica si oamenii for de cast; postulantii ce vor
sa devina functionari prin gratia viitorilor domni, sau acei functionari care
se tem ca fsi vor pierde privilegiile si foloascle. Pentru identificarca auto-
rului, vezi: nr. 52, p. 206.
4774 Un Biurocrat 323 (498.3)
[Articol cu privire la sentimentele functionarilor moldo-
veni pentru unire]. STEAOA D., II (1856), p. 179-180.
Protesteaza fats de afirmatia fScutS In articolul Coresitundintel provin-
ciala, de la p. 147-148, cS functionarii ar fi impotriva unirii. Arati ca

251
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
functionarii moldoveni sint tot asa dc doritori de unire ca si celelalte cate-
gorii sociale. Chiar sl cei din Iasi, care sint siguri ca unirea va aducc schimbari
dczavantajoase in posturilc tor, slut tot pentru unirea Principatclor.
4775 Dascalescu, D. 323 (498.3)
[Scrisoare in care polemizeaza cu Nepartinitorul", sus-
tinind ca nu defaimase pc functionari si acuzind foaia ad-
versa ca a trecut la personalitati, parasind principiile]. -
STEAOA D., II (1856), p. 195: Domnul meu!
4776 [Ganea, C.] 323 (498.3)
[Polemic& cu D. Dascalescu]. - NEPARTINITORUL, I
(1856), p. 48, col. IL
In calitatc de redactor raspunzator", C. Gatica replica acuzalici aduse
de Dascalescu in Steaoa Dundrii, ca Nelsketinitorul 1-ar fi calomniat, insi-
nuind ad in versurile sale defainia pe cei cu posturile", adic3 pe functionari.
Citeazl, spre a dovcdi ca a avut dreptate, insesi versurile lui D. D. publicate
in Steaoa Dundrii.
4777 323 (498.3)
[$tiri cu privire la activitatea desfasurata in Moldova
in favoarea unirii]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 204: Jur-
nalele Vienci despre Principate.
Se infatiseaza activitatea pc acest tarim a lui Costache Negri, observin-
du-se, pc de alts parte, ca domnitorul scotea din slujbc pe functionarii anti-
unionisti. Se mentioncaza aparitia unor brosuri in favoarea unirii. Stirile
acestea sint redate dupa 0st-deutsche Post.
4778 323 (498.3)
[Ofisul prin care Grigore Ghica incredinteaza Sfatului
Administrativ guvernarea %aril, pina cind va fi instituita
Caimacamia]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 196;
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 52, p. 1;
nr. 53, p, 209.
Ghica anunta Sfatul c3, potrivit masurilor pe care Poarta a g3s1t de cu-
vinta sa le ia dupa expirarea mandatului lui, o cirmuire provizorie va fi age-
zata in capul llrii, pina la definitiva ei organizare. Pins la numirea caimaca-
mului, incredinteaza guvernarea Sfatului Administrativ. Inainte de plecarea
sa din Cara, Gr. Ghica multumeste Sfatului pentru concursul dat si isi ex-
prima convingcrea ca suferintele 'aril se apropie de sfirsit si - dupa cum
arata fagacluielile puterilor garante - ea va avea un viitor fericit. - In
Garcia de Moldavia, text roman si francez.
4779 323 (498.3)
[Jurnalul Incheiat in sedinta din 3 iulie a Sfatului Admi-
nistrativ, la primirea ofisului lui Gr. Ghica]. - BULETIN
[Mold.], xxry (1856), p. 196: Jurnal; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), supl. la nr. 52, p. 1, nr. 53, p. 209: Jurnal.
Sfatul ia act de ofisul domnitorului si preia guvernarea MM, dupa re-
gulilc obisnuite in asemenea imprejurari. - In Garda de Moldavia, text
roman si francez.
4780 323 (498.3)
[ Ofisul adresat de Gr. Ghica tarii, la parasirea domniei].
- BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 196; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), supl. la nr. 52, p. 2, nr. 53, p. 210: Ofisul
adresat catra Cara,
Exprima aceleasi idei ca si fn ofisul catre Sfatul Administrativ. - In
Garcia de Moldavia, text roman si francez.
Gusti, D. 323 (498.3)
4781
[Comentariu la cele doua ofisuri date de Grigore Ghica,
cu prilejul plecarii sale de la domnia Moldovei]. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 142, p. 1-2.
Autorul are cuvintc de lauds pentru oleic doull ofisuri, care indcznuau
poporul la unite. Elogiaza pe fostul domnitor, pentru a a ridicat hotarit
glasul pentru uuire.
4782 323 (498.3)
[Scrisoare vizirala adresata. domnitorului Gr. Ghica, la
expirarea termenului sau de domnie]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 221: Novitale din nauntru ; ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 150, p. 1, col. 1.
Scrisoarea, semnata de Mohamed Emin Aali, a Post adusa de comisarul
imperial otoman, si inaintata fostului domnitor la Basasti, undo locuia Inca.
Prin ea, i se comunica lui Grigorie Ghica hotarirea guvernului otoman, ca,
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
dcoarece termenul domniei expira, sä numeasca o conducere provizorie a
tarii, in persoana lui T. Bals, pina la reorganizarea definitiva. - In Garcia
de Moldavia, text roman si trances.
4783 323 (498.3)
[Textul telegramelor adresate de care marele vizir domni-
torului Moldovei si vornicului Toderita Bals, in legatura cu
incetarea domniei lui Gr. Ghica]. - BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 217, col. I-II: Partea administrativa; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), supl. la nr. 53, p. 1, nr. 54, p. 213:
Novitale din nauntru.
Sultanul, descarcindu-1 de domnie pc Gr. Ghica, numeste caimacam al
Moldovei pe T. Bals. - In Garcia de Moldavia, text roman si francez.
4784 323 (498.3)
Jurnal. incheiat in Scansa Estraordinara a Consiliului
Administrativ la 7 Iulie 1856, prin asistenta urmatorilor
membri. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 217; GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), supl. la sir. 53, p. 2, sir. 54,
p. 213-214.
Consiliul ia act de comunicarile klegraficc din partea marclui vizir si
decide a transmits caimacamului T. Bals, in mod solemn, cirmuirea tarii. -
In Garcia de Moldavia, text roman si francez.
4785 323 (498.3)
[Scurt comentariu cu privire la domnia lui Grigore Ghica].
- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1865), p. 210.
Inceputa in iniezul invaluirilor sociale care amenintau chiar existenta
patriei", domnia lui Ghica prezinta o parte interesauta a istoriei".
4786 [Ionescu, N.] 323 (498.3)
[Comentariu la incetarea domniei lui Ghica]. - STEAOA
D., II (1856), p. 165-166: Iasi, 5 Iuli.
II priveste pe Gr. Ghica cu simpatie. Accentucaza totusi ca, o data cu
plecarea vechilor domnitori, trebuie 55 inccapa o noun cpoca politicl. Co-
menteaza scrisoarea adresata tarii de Ghica, la plecare. Discuta rolul
viitoarei caimacamii, ca faza de tranzitie.
323 (498.3)
4787 G.[usti], D.
[Nota critics la adresa ziarului Nepartinitorul", care a
trecut sub tacere semnificatia incetarii domniei lui Gr. Ghica].
- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 146, p. 1, col. III.
Autorul compara aceasta atitudine cu cca adoptata de ziarele Zsmbrul,
Steaoa Dundrii 0 Garcia de Moldavia.
4788 323 (498.3)
[Raspuns unui articol de M. Strajescu din Nepartini-
torul", nr. 7]. - STEAOA D., II (1856), p. 181-182.
Cu privire la comontarial asupra domnici lui Ghica, publicat fu Steaoa
Dundrii la p. 165-166, comentariu viu iucriminat de Ncpdrtinilorul, se
precizeaza urmatoarele: Articolul nu e de M. Kogalniccanu, ci de N. Ionescu;
Irma mice articol nesemnat din Steaoa Dundrii este expresia redactici co-
lective a jurnalului". Foaia a atacat abuzurile din timpul domniei lui Ghica
la timp, dar nu tutelage sa-i dea lovitura de copita a magarului, dupll ce a
cazat, ca Nepdrlinibrul. Ea recunoaste meritul lui Ghica de a fi fust favorabil
unirii. - Nr. 7 din Neptletinitorul lipseste din colectia B.A.R.
4789 323 (498.3)
[Stiri cu privire la plecarea din Cara a lui Gr. Ghica].
- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 210, 224: Depose
telegrafice; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 142, p. 2, col. I, nr.
153, p. 1: rasa 16 Iulie; G. TRANS., XIX (1856), p. 214:
Tier'a romanesca si Moldavi'a, 229: Monarchi'a austriaca.
Transsilvania.
Gr. Ghica a plecat mai intli la ruusia sa Basastii, iar de aici la Galati,
uncle s-a irnbarcat pentru Paris.
4790 323 (498.3)
[Se anunta ca, la 26 iulie/7 august, fostul domnitor Grigore
Ghica a sosit la Paris]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 244: Novitalele zilci.
4791 323 (498.3)
[Se anunta ca fostul domnitor Grigore Ghica a sosit la
Paris]. - STEAOA D., II (1856), p. 212: Buletinul zilel.
Stiri din Garda de Colomia (KoeJnische Zeitung) si Garda Universallt [Al-
lgeineine Zeilung]. - Inainte de a sosi la Paris, a facut un popas la Berlin,
uncle a avut o luuga audienta la regale Prusici.
255
 323(498.3) POLITICA. INTEItNik : MOLDOVA
4792 323 (498.3)
[Scrisoare in care se relateaza primirea facuta lui Grigore
Ghica la Paris, de romanii aflatori acolo]. ZIMBRUL, IV
(18561, nr. 170, p. 1: Corespondents particulars a Zimbrului,
4793 Hurmuzachi, C. 323 (498.3)
0 faima trista despre libertatea presei si despre banca
Moldovei. STEAOA D., II (1856), p. 166-167, 176; ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 147, p. 3-4, nr. 150, p. 2-4;
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 2-3, 6-7.
Igi exprima ingrijorarea fati de ivoitul ca se vor abroga legea presei
gi concesiunea data lui Nulandt pentru a infiinta Banca Moldovei. Argumen-
teaza ea, atit pe baza tratatelor ei cu Rusia, cit si pe baza Conventiei de la
Paris, Poarta nu poate sa is asemcnea masuri, caci ar atinge vechile drepturi
de libera conducere interns ale Principatelor. Versiunca franceza din
L'Etoile du Danube poarti titlul de: Bruits affilgemils concernal la loi de la
Presse a la Banque de Moldavie.
4794 323 (498.3)
[Stiri in legatura cu sosirea la Galati a lui Kiamil-Bei
introducatorul de ambasadori pe lingo sultan , care aducea
firmanul de investiture a lui T. Bals, caimacamul Moldovei].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 214; ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 147, p. 1, col. I.
4795 323 (498.3)
[Se vesteste Ca rcprezentantul sultanului, Kiamil-Bei, a
sosit la GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216:
Novitalele zilei.
4796 323 (498.3)
[Scurta dare de seams despre primirea lui Kiamil-Bei].
NEPARTINITORUL, I (1856), p. 29-30: Iasii 16 Iulie; 32.
Se reproduce textul scurtei euvintari de bun vcnit, rostita de aga lorgu
Sigara, in numefe delegatiei de 30 de persoane care I -a Intimpinat pe Kiamil-
Bei Ia bariera Socolci. Text roman gi francez.
4797 323 (498.3)
Firmanul rinparatesc adresat D-le Vornicului Teodor Balsu,
cu data de la giumatatea lunei Zilcade 1272 (giumatatea
lui Iulie 1856]. BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 221,
col. III; GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 217: Novi-
tale din nauntru; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 150, p. 1, col.
Sultanul afirma ca it considers pe T. Bals ca omul celei mai deosebite
nepartiniri" de care ar avea nevoie populatia Moldovei, in perioada dezba-
terii asupra noilor legi fundamentale, care urmau sa i se dea tariff, potrivit
hotaririlor din Tratatul Inchciat la Paris. Ii core, in primul rind, sa vegheze
la pastrarea ordinii in Tara. In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
4798
323 (498.3)
[Programul ceremoniei instalarii lui T. Bals, in calitate
de caimacam al Moldovei]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 148,
p. 4: Mai non.
4799 323 (498.3)
[Cuvintarea rostita de Kiamil-Bei si raspunsul Iui T. Bals,
la solemnitatea investiturii noului caimacam]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 222, col. IIIII; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 218.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
4800 323 (498.3)
[Dare de searns despre ceremonia instalarii caimacamului
T. Bals]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216-217.
In cadrul aril de seams, se publicA gi textul firmanului, precum ,ei al
cuviutarilor rostite. Versiune romans §i trauma.
4801 323 (498.3)
[Dare de seama oticiala despre solemnitatea investirii
lui Teodor Bals, noul caimacam al Moldovei]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 221: Secretariatul de Stan.
Se publics firmanul sultanului catre T. Bals, cuvintarea pe care a rostit-o
trimisul otoman Kiamil-Bei gi raspunsul caimacamului
256
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
4802 323 (498.3)
[Scurf& note despre ceremonia investirii caimacamului
Teodo.- Bals]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 149, p. 1: Iasi!
11 Iulic; nr. 152, p. 1: Iasil 14 Iulie.
4803 323 (498.3)
[Darea de seams si comentarii cu privire la ceremoniile
care au avut loc in Iasi, la instalarea caimacamului Bals, de
catre Kiamil-Bei]. STEAOA D., II (1856), p. 177-178:
Iasi, 12 Tune.
Se subliniaza din firtnauul otoman fraza: este trebuinta ca ucirmturea
terii sa fie celii mai desavirsite nepartiniri", precum gi promisiunea caima-
camului de a respecta legiuirile ce slut temelia orinduclii si a fericirii sociale".
4804 323 (498.3)
[Notita despre plecarca din Iasi a lui Kiamil-Bet]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 222.
Text roman si francez.
4805 323 (498.3)
[Ofis adresat de Teodor Bals Sfatului Administrativ cu oca-
zia ocuparii postului de caimacam al Moldovei]. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 225: Secretariatul de Stat; GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), supl. Ia nr. 55, p. 1, nr. 56,
p. 221-222.
Teodor Bali anunta ca se va fed de once inovalie pripita, va pastra ne-
stramutat institutiile existente si va pazi lack cu scumpAtate. In Gazela
de Moldavia, text roman gi francez.
4806 323 (498.3)
[Comentarii la ofisul nr. 1 al cairnacamului Bals]. STEA-
OA D., II (1856), p. 181: Iasi, 17 Iulie.
Se subliniaza cu satislactie cS Bali a promis respcctarea legilor existente.
Din aceasta, se trage concluzia ca zvonurile cu privire la desfinitarea pri-
vilcgiului Bancii Moldovei si introducerea cenzurii n-ar fi intemeiate. Pro-
babil, se face o referire la articolul publicat de C. Hurmuzachi in cursul
aceleiasi luni.
4807 323 (498.3)
[Scrisoare adresata redactiei de totii amploiatii Departa-
mentului din Nauntru", in legatura cu retragerea lui Stefan
Catargi din postul de ministru la acest departament].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p.211: Albina Romaneas.
ca; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 153, p. 1, col. III: Domnule
Redactora I
In scrisoare, se reproduc cuvintarile rostite de $t. Catargi i de cineva
din mijlocul functionarilor, la ceremonia de ramas bun a fostului ministru.
4808 323 (498.3)
[Numiri de sefi si directori ai departamentelor]. BU-
LETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 233; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 222.
Au fost numiti: Mexandru Sturza, secrctar de stat; Teodor Bali, minis-
tru din Nauntru; Costin Catargi, ministru al Dreptatii; Scarlat Roseti, mi-
nistru al Finantelor; D. Conte, director al Departamentului din Nauntru;
C. Negruzzi, director al Departamentului de Finanle; G. Asachi, director
at Departamentului de Cult si at Invataturilor Publice; aga A. Ruso, director
at Departamentului Lucrarilor publice.
4809 323 (498.3)
[Comentarii la constituirea noului minister moldovean].
STEAOA D., II (1856), p. 181, col. IIIII; L'ETOILE
DU D. [Iasi], I (1856), p. 3: lassy, le 2 aoat 1856.
Se atrage atentia cit rnajoritatea noilor demnitari slat cunoscuti ca anti-
unionist). Se pune Intrebarea dacS ei vor putea fi nepartinitori, aga cum li
se core. Nu se vor folosi de pozitia for °tidal& spre a Inriuri populatia si mai
ales funclionarii?
4810 323 (498.3)
[Articol cu privire Ia misiunea noului caimacam al Moldo-
vei]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 41-42.
Se aminteste ca, prin instalarea caimacamului, Moldova e indrepta-
tita sa paseasca pe calea reformei", dupe stipulaliile Tratatului de la Paris
gi dorintele pe care le va exprima populatia. Pita atunci, ar fi bine sa se me-
diteze asupra urmatoarelor reforme: modul imbunatatirei si a sporirei scoa-
lelor, pentru sidirea In duhurile junimei adevarata cunostinta morals" gi
323(408.3) POLITICA. INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

rnodul sporirei comertului". Se cautA a se infiltra ideea conservatoare
n-ar trebui sa se ceara reforme prea adinci, fiindca acestea nu vor fi consi-
derate ca legale" de cStre mantle puteri si moldovenii vor ajunge la pier-
derea dreptului de a vota".
323 (498.3)
4811
[Polemic& cu Nepartinitorul" cu privire la caracterul
noilor guverne din Principate]. L'ETOILE DU D. [Iasi],
I (1856), p. 28: Bulletin de la semaine.
Nepdrtinitorul publicasc un fel de program de gospodArie pe lunga du-
rata a noului guvern moldovean, chip& cc Vestitorul Ronutnesc fAcuse acelasi
lucru pentru guvernul noii climAcamii din Tara RomineascA. L'Etoile du
Danube ii reaminteste c& aceste guverne nu au decit un caracter provizoriu ;
ele trebuic sa pregAteasca doar alegerile, epnform Conventici de la Paris.
Abia guvernul urmator va putca pAsi la reforme de adincime.
323 (498.3)
4812
[Extras dintr-o corespondent& din Iasi, aparuta in Ost-
-deutsche Post"]. NEPARTINITORUL, 1 (1856), p. 54:
Ost daice post.
Gazeta germanl elogiaza activitatea caimacamului T. Bals.
4819 323 (498.3)
-
[Articol polemic in legatura cu o ordonanta privind cura-
tenia ulitelor]. ZIMBRUL, TV (1856), nr. 174, p. 1.
Observindu-se ca articolul I al ordonantei a pus in tniscare pc uarecare
persoane, zicind ca ordonanta ar fi prea asprA, nefAcind osebire intro mag-
nati si ceilalti locuitori ai Capitalei", se is apArarea prefectului de politic
G. Bals.
4820 323 (498.3)
[Polemic& cu Zimbrul", in chestiunea ordonantei poli-
tienesti a lui G. Ball]. STEAOA D., IT (1856), nr. 58,
p. 231-232 [gresit: 143-144].
Se reproduce mai filth articolul din Zimbrul, ce intervenise in apararea lui
Bals, impotriva criticilor aduse de &taco Dundrii, pe care le califica drept
insinuatii" pentru a se face osebire intre magnati si ceilalti locuitori".
Steaoa Dundrii raspunde ca ea nu e a magnatilor", ci vrea ca privilegiile
acestora, de a fi respecta(i in onoarea, in libertatea si in domiciliul tor, sa
devina privilegii" ale tuturor claselor sociale.
4821 323 (498.3)

4813 Ganea, C. 323( 498.3)

unionistilor].
Dorohoi 9 August.
-
[Corespondents din Dorohoi, despre activitatea anti-
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175, p. 1-2:
Iazu Domnul Grigorie Ghica. Ex Ospodar a Moldavi-
el si Steaoa DunareL NEPARTINITORUL, I (1856), p. 4822 323 (498.3)
49.
Afirma ca or. 7 din Nepdrtinitorul a Post confiscat prin interventia Stela
Dundrii si noilor sAi protectori", deoarece con(inea un atac la adresa lui
Moldova]. -
[$tiri si conaentarii despre agitatia antiunionistilor In
STEAOA D., II (1856), nr. 58, p. 230-231
[gresit: 142-143]; L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 21:
Grigore Ghica. Anunta ca, in numarul do fatA, va publica un articol si mai Iassy, 30 Aoilt 1856.
-
aspru cu privire la fostul domnitor. Text roman si traucez. Pornind de la o corespondent& din Iasi, aparuta in Gazeta Oftciald de
Viena [Wiener Zeitung], in care se afirma ca agitatia pentru unire a incetat
4814 M. 323 (498.3) in Moldova, Steaoa Dundrii lAtuurestc ca, intr-adevAr, de la sosirea firma-
[Articol despre domnia lui Grigore Ghica si elogiul adus nului de numire a caimacamului, partida unionists s-a hotarit s& pastreze
ei de catre Steaoa Dunarii"]. NEPARTINITORUL, I cea mai desavirsitA neinterventie. In schimb, antiunionistii nu respect&
(1856), p. 50-52. dorinta de liniste exprimata in firman. Ei fac demonstratii, de altfel nereusite,
IronizeazA afirinatia din Steaoa Dundrii ca, prin atitudinea sa politic& Impotriva unirii. Se descriu agitatiile for in Dorohoi, Galati, Botosani, Bacau -
de la sfirsitul domniei (adicA prin sprijinul dat ideii unirii Principatelor), dupa stirile date de Zimbrul.
Ghica si-ar fi cistigat un merit deosebit. Declara ca Gr. Ghica nu avea dreptul
sa mai promulge legi not Incepind de la 30 martie, cind s-a semnat Tratatul 4823 I. I. 323 (498.3)
de la Paris. Dupa autor, prin acest tratat, suveranitatea si autonomia Princi- [Corespondents din Galati, in care arat& masurile de bun
patelor Romine ar fi Post suspendate si depuse de catre moldoveni si mutt-
teni vremelniceste in paza puterilor subscriitoare tratatului", pin& cind
Principatele se vor reorganiza. -
Text roman si franccz.
trator" al orasului]
Corespondent& particulara.
-
gospodar pe care le-a luat Al. Cuza, In calitate de adminis-
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 180, p. 1-2:

4815
[Raspuns articolului semnat M..., din Nepartinitorull.
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 21-23.
323 (498.3)
- 4824 C-Iscu, Gr.
-
Redactiel Stelil Dunarii.
p. 243-244 [gresit: 155-156].
323 (498.3)
STEAOA D., II (1856), nr. 61,
Se demonstreaza juridic injustetea afirmatiei acestuia ca, de la 30 martie Cere sa i se explice do ce, venind din provincie la Iasi, ca sd asculte Hora
1856, autonomia Moldovei fusese suspendata sf deci toate leg& promulgate Unirii In gradina publicA, Herfner, capelmaistrul orchestrci, a refuzat ruga-
dui:4 acea data, de catre fostul domnitor, ar fi nule. miutea mai multora de a o executa, sub cuvint ca el c omul Cirmuirii".
4816 G.[usti], D. 323 (498.3) 4825 A. M. 323 (498.3)
[Articol de fond, in legatura cu felul cum s-a arb&torit
la Iasi, in 3/15 august, ziva lui Napoleon al III-lea. Z1M- - Respunsii la enigma prom's& in N. 61 al Stelei.
D., IT (1856), nr. 63, p. 252 [gresit: 164].
- STEAOA
BRUL, IV (1856), nr. 169, p. 1: Iasil 4 Avgustil. Prevesteste ca, chiar in primavara viitoare, publicul va putea iutona
Insists asupra manifestatiei fAcute la consulatul franccz si la redac(ia liber Hong Unirii.
gazetei Steaoa Dundrii. Consemneaza cuvintele rostite de M. Kogalniceanu
cu acest prilej. Subliniaza ca sarbatorirea a Post totodata si o manifestatie
pentru unirea Principatelor.
4817 323 (498.3)
4826 N. V.
Felurite.
168].
- STEAOA D., II (1856), nr. 64, p. 256 [gresit:
323 (498.3)

unionistilor moldoveni din Constantinopol]. STEAOA D.,

II (1856), nr. 55-56, p. 222 --223 [gresit: 134-135]: Bule-
-
[Corespondent& particular& cu privire Ia activitatea anti- Arata a nu numai muzica militara, condusa de Herfner, care e oarecum
oficiall, dar nici tarafurile de lautari nu au voie s3 cinte flora Unirii.

tinul zilei.
Corespondenta e datata; 7 august. Vorbeste de vornicul Milo si agentul
Moldovei, Fotiadi.
4827
Noi urmam inainte cearta noastrA. cu Steaoa Dunarii.
NEPARTINITORUL, I (1856), p. 78-80.
323 (498.3)
-
Traducerea integrall a unui articol aparut in Le Journal de Constanti-
4818 323 (498.3)
-
nople, n -rut din 25 august. In articol, se raspunde argumentatici lui C.
aga. al Tasilor, G. Bals].
p. 225 [gresit: 137].
-
[Observatii facute cu privire la ordonantele date de noul
STEAOA D., II (1856), nr. 57,
Hurmuzachi cu privire la justetea politicii lui Grigore Ghica. Se afirml ca
Ghica nu a avut dreptul de a face actele liberate din ultimul timp al domn1ei
sale, fiindcS nu mai avea aprobarea sultanului. Ghica a promulgat legea
Elogiindu-se energia noului aga st dorinta lui de a face bine, se obiecteaza presei ca sa dea libertate de propaganda amicilor sai personali, in favoarea
e4 nu e in caderea lui, ci a organelor judecbtore§ti, de a hotari pedepse cu unirii. A dat concesia BAncii Nationale a Moldovei, ca 51 ctstige simpatia
bataie, arest si munci publice", pentru contraventiile enumerate In ordo- Germaniei, si a dat privilegiul navigatiei pe Siret, ca as cistige finan(a Frantei.
nantele date de el. Se sus(ine eS toate aceste mAsuri slut nule. Sultanul nu ar fi suzeran", ci

257

www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
suveran", deci c nula once masura legislative din Principatele Romane,
care ar fi simple provincii ale Imperiului" otoman si nicidecum state tribu-
tare. Lui M. Kogalniceanu care, in Steaoa Dundrii, pusese in paralela cele
scribe de Nogues in 1848 si 1856 cu privirc la Principate, spre a-i dovedi in-
consecvenla i se raspunde ca numai omul absurd" nu se preface niciodata
si ca Nogues s-ar fi lamurit ca Principatele nu sint autonome din insesi do-
cumentele turcesti, din trecut, publicate de M. Kogalniceanu.
4828 323 (498.3)
[Articol de aparare pentru guvernul caimacamului T.
Bals]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 75-76.
Autorul anonim afirma ca guvernul urmareste sa fie impartial, sa respecte
legile, sa se ocupc de gospodsrie, sa mentina ordinca interns, sa nu tolereze
agitarea patimilor personals. Acuza guvernul fostului domnitor Ghica dc
urmStoarele fapte: a lasat un deficit de 10 milioane de In in vistieric; a
dcvastat pSdurile clerului, pentru a cladi cazarma de la Copou, lasind-o in
mine; a arendat abuziv veniturile ocnclor si ale municipalitatii Iasi. Men-
tioneaza si jaloba Vrincenilor", tiparita in brosura. Sustinc ca in Moldova
nu exists opinie publics, deoarcce toti abonatii ziarelor sint: cci 500 de am-
ploiati ai statului, citiva boicri si citiva negustori supusi strSini. Steaoa Du-
tiarti e amenintatA ca va suferi rigorile legii presci.
4829 323 (498.3)
[Raspuns gazetei Nepartinitorul", in privinta respectarii
legii presci]. STEAOA D., II (1856), nr. 63, p. 249-250
[gresit: 161-162].
Se arati ca tocmai antiunionistii, iu editarca brusurilor tor, nu respccta
prevederile acestei legi.
4830 323 (498.3)
[Polemics cu ziarul Nepcirtinitoritl", care, intr-un articol
al sau, ataca ziarele unioniste, insinuind ca cic nu respect&
legea presei si sint ostile guvcrnului]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 186, p. 1-3: Iasii 27 Augusta.
Acuza Nepifrtinitorul ca public& un alt program al guvernului decit
ccl anuntat oficial de T. Bals; ca se face aparatorul antiunionistilor, care
lucreaza din umbra, raspindind, fara indicarea tipografiei, brosuri pe care
lc atribuie apoi perfid partidci rationale, ptecum: Jaloba Vrincenilor de
C. Hriste si Revista Domniei prinlutui G. Ghica.
4831 Sion, Nicolae I. 323 (498.3)
Corespundinta noastra provinciala. STEAOA D., II
(1856), nr. 63, p. 251 [gresit: 163].
Protesteaza impotriva faptului ca una dintrc rudelc sale I-a subset-is pe
el si pe mai multi din familia sa pc un act impotriva unirii, alcatuit la
Iasi.
4832 Cuza, Ioan 323 (498.3)
[Scrisoare de protest rata de manoperele impotriva unirii].
STEAOA D., II (1856), nr. 64, p.254 [gresit: 166]: Cores-
pundinta noastra provinciala; L'ETOILE DU D. [Iasi],
I (1856), p. 30: Machinations contre 1'Union.
Scrisoarea e datata din satul Putredenil, la 27 aug. Relateaza ca
privighitorul" ocolului Pereschivului a dat porunca de sau strins din toate
satele atit pecetile cit si pe vornici, iar din satele razesesti pc toti priviligiatii"
si i-a obligat sa pecetluiasca si sa semneze o 'Artie in alb. Se spune ca pe
aceasta hirtie se va redacta un act impotriva unirii.
Iepureanu, Em. Costachi
4833 323 (498.3)
Panflete de zi. STEAOA D., H (1856), nr. 64, p. 253
[gresit : 165], nr. 66, p. 263 [gresit; 165].
Se tidied impotriva acelora care pretind ce remediaza incuria si abuzurile
din toate ramurile administratiei Moldovei, prin brosuri si pamtlete la adresa
trecutei guvernari a lui Grigorie Ghica.
4834 323 (498.3)
[Anunt al redactiei privind indepartarea din Capitals,
prin masuri politienesti", a girantului ei raspunzator,
Iancu Codrescu]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 194, p. 4,
col. HI.
4835 323 (498.3)
[Articol in chestiunea exilarii in provincie a tinerilor
Iancu Codrescu, Jorascu Si Agarici]. STEAOA D., II
258
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
(1856), nr. 68, p. 269-270 [gresit: 181 -182]: Iasii, 7 Sep-
temvri.
1. Codrescu, girant raspunzator al foil Zimbrul, si Jorascu, care scrisese
citeva articole unioniste in Steaoa Dundrii, au fost destituili de la posturile
for din cancelaria Secretariatului de Stat si, impreuna cu Agarici, au fost
exilati pentru atitudine politics ireverentioasa fag de guvern. Steam Dumb-if
se solidarizeaza cu Zimbrul, sustinind ca pedeapsa cu surghiunul a lost un
abuz al domnitorilor Mihail Sturza si Grigori Ghica.
4836 323 (498.3)
[Secretariatul de Stat core foilor oficialc moldovene sa
publice noile dispozitii cu privire la cenzura]. GAZ. DE
MOLD., xxvrrr (1856), p. 287: Novitale din launtru.
Restatornicindu-se cenzura dugs dispozitiile ofisului domnesc din 1848,
bunt numiti ccnzori vorn. Costache Negruzzi si post. G. Asachi. Text tornan
si francez.
4837 323 (498.3)
Exstract din depesa Ministeriulul trebilor streine a tnaltei
Porti, adrcsata Excelentiei Sale Caimacamului din 10 Sep-
tenvrie (29 August) 1856. BULETIN [Mold.], XXIV
(1856), p. 293; GAZ. DE MOLD., xxvm (1856), supl.
la nr. 71, p. 1, nr. 72, p. 287.
Fuad care sa se suspende legea presei promulgate de Gr. Ghica, revenin-
du-se la legiuirea anterioara. SA nu be mai dea nici o noun autorizatie de apa-
ritie pentru ziare. Gazetele vechi sa nu mai publice nici un tel de critics Is
adresa Imperiului otoman, a demnitarilor sal si a puterilor aliate.
4838 323 (498.3)
Ofisul supt No .16 al Exelentiei Sale Caimacamului, adresat
ca.tra Sfatul Administrativ Estraordinar. BULETIN
[Mold.], XXIV (1856), p. 293; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), supl. la nr. 71, p. 1, nr. 72, p. 287.
Caimacamul cere Sfatului 55 chibzuiasca masurile menite sa
mina in aplicare suspendarea legii presei, pe care o ceruse Poarta. In Ga-
zeta de Moldavia, text roman si francez.
4839 323 (498.3)
[N. Ionescu, M. Kogalniceanu si V. Malinescu, redactori
ai gazetei Steaoa Dunarii", anunta ca aceasta fyi intrerupe
aparitia, o data cu abrogarea legii presei din mai 1855 .
STEAOA D., II (1856), supl. la nr. 68, p. 1; LE COURRIER
DE B., I (1856), nr. 80, p. 1.
Ca introducere la acest anunt, redactorii publice textul unci achese prin
care seful politici lasilor, G. Bals, le facea cunoscuta restabilirca cenzurii.
Tot aci, se publica, dupe Garda de Moldavia, ofisul caimacamului si depesa
lui Fuad in aceasta chestiune.
4840 323 (498.3)
[Adresa politiei capitalei Iasi catre redactia Zimbrului",
cu privire la reintroducerea cenzurii si suspendarea legii pre-
sei]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 196, p. 1-2.
Redind adresa politiei, ofisul caimacamului in aceasta chestiune si un
extras din scrisoarea ministrului de extern al Turciei, redactorii T. Codrescu
si D. Gusti anunta incetarea aparitiei foil.
4841 323 (498.3)
[Se anunta ca partida celor potrivnici unirii ar creste in
Moldova]. LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 89, p. 1,
col. II: Nouvelles etrangeres.
Dupl Le Journal de Constantinople.
4842 323 (498.3)
[Corespondents din 24 noicmbrie, de la Iasi, In care se
dau ample informatii asupra situatiei interne din Moldova]. --
L' ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 41-42.
Despre situatia presei moldovene, In urma suspenclarii foil Steams Du-
ttdrii, scaderea influentei franceze ei schimbarile abuzive Mute In rIndurile
functionarilor. Se arata cA aderentii partidului care simpatiza cu Rusia fuse-
serA readusi la putere, ei afirmind ca scum sint prietenii Portii, lucru de care
a fost surprins chiar Dervis-Pala. Se comunicS apoi amanunte cu privire
la falsificarea alegerilor municipale si, Indeosebi, a celor din Iasi, undo minis-
trul din Launtru, Teodor Bals, se Ingrijise personal ca unionistii al on reu-
seasca. Se arata cA seful politiei din Iasi a fost destituit, pentru ca 19i Insu-
sise nista birth de valoare ale lui Grigore Docan. In sfirsit, se dau informatii
privind amestecul ministrului Justitiei in activitatca tribunalelor, In inter-
323(498.3) POLITICA INTERNA MOLDOVA
: 323(498.3)
pretarea sentinlelor acestora, fi se deplinge rezillerea contractului pe care-I
avusese Moldova cu Gaildry, pentru exploatarea salinelor In regie.
4843 323 (498.3)
[Stiri despre complotul ofiterului de jandarmerie Dimitriu,
Indreptat impotriva caimacamului si guvernului Moldovei].
G. TRANS., XIX (1856), p. 383: Tier'a romariesca si
Molda.vi'a.
Stirile asupra acestui complot stnt extrase din Oesterreichische Zeilung.
hare allele, se mentioneaza a lucrul ar putea fi o scornitura".
4844 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, in care se vorbeste despre ares-
tarea conspiratorului Dimitriu, Post ofiter de jandarmi,
care voia sa impuste pe toti ministrii si pe caimacamul Mol-
dovei]. LE COURRIER DU B., I (1856), nr. 96, p. 1:Prin-
cipautds Danubiennes.
Corespondentul povesteste ca. Dimitriu, vend sa se sinucida, s-a gindit
sa Inca vilva gi de aceea intentiona sa patrunda in sala Consiliului ci sa im-
puste pe toll aceia care se gaseau acolo; descoperindu-i-se intentiile, a Post
arestat, deli s-a constatat ca era nebun. Dupe riarul Correspondence Prustienne
[Preussisrhe Correspondensl.
4845 323 (498.3)
[Corespondent& din Iasi, de la 4 decembrie, in care se dis-
cuta eventualitatea unei schimbari a guvernului moldovean,
precum si o serie de abuzuri ale regimului caimacamului
Bats]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 45-46:
Correspondance rdguliere des Principautds.
Se publics informatii privind aleatuirea de tamale a guvernului moldo-
vean si se arata at Teodor Bals urmarea sa fad o schimbare de cabinet,
pentru a -ti salva pozitia de caimacam. Se mai informeaza a Austria marise
numarul trupelor sale de ocupatie, fn loc de a be retrage. Se comenteaza asa-
7iSnl proiect de atentat al unui lost subofiter de jandarmi, *tefanachi Dimitriu.
Se subliniaza unele transferari abuzive de tarani, din ordinul ministrului din
Launtru. Se anunta ca autoritatile vopsisera cu var niste bleanii din Iasi
care Isi pictasera firmele cu cele trei culori unioniste. Se dau amanunte pri-
vind binefacatorul testament al negustorului iesean loan Dimitriu. In sfirsit,
se explicit princinile dezorganizarii Colegiului National din Iasi, tot prin po-
litica abuziva a Caimaeamiei.
4846 323 (498.3)
[Corespondentii. din Iasi, de la 9 decembrie, privind cres-
terea misckrii unioniste si eventualitatea schimbarii guver-
nului]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 50-51:
Correspondance rdguliere des Principautds.
Se noteaza ca se resimtea In Print:4,ex lipsa unui gel al miscarii unio-
niste. Se dau informatii privind impresiile unui englez care vizitase Moldova
0 Tara Romaneasca gi care fusese izbit de forta curentului unionist din cele
doua lari, Se redau diferite zvonuri privind eventualele schimbari ale guver-
nului, dindu-se gi numele candidatilor la conducerea departamentelor. In
sfirgit, se comunica detalii privind incidentele de In Colegiul National din Iasi
gi demisia consiliului Fran
4847 323 (498.3)
[Numiri de ministri in Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 405: Secretariatul de Stan; GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 387, 391: Novitale din nauntru.
N. Cantacuzino, gel at Departamentului din Nauntru; N. Conachi-Vogo-
ride, sef at Departamentului de Finante gi N. 'strati, tel al Departamentului
Lucrarilor Publice.
4848 323 (498.3)
[Corespondent& de la Iasi, despre schimbarile din gu-
vernul Moldovei si un zvon at inlocuirii caimacamului Moldo-
vei, Teodor Bals, prin Muhlis-Pasa]. L'ETOILE DU D,
[Bruxelles], I (1857), p. 53-54: Moldavie.
Corespondenta e din 7 19 decembrie 1856. Se anunta at Niculae Canta,
Nicolae Vogoride gi Niculae Istrati devenisera minigtri si se arata ca in
urma unei indiscretii a directiei telegrafului se raspindise zvonul ca Bals
fusese Inlocuit la Caimacamie prin Grigore Sturza (Muhlis-Pasa). Ulterior, 5.3
ionstatat ca Gr, Sturza fusese numit In locul ltd Dervig -Paga.
www.dacoromanica.ro
4849 323 (498.3)
Le nouveau ministere moldave. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 66: Les Principautds sous le gouver-
nement provisoire.
Se formuleaza caracterizari ale celor trei not minigtri: Niculae Canta,
Niculae Vogoride si Niculae Istrati, dindu-se amanunte asupra carierei for
politico. Se arata ca numirea for nu se datoregte meritelor, ci pozitiei lor
antiunioniste. Se semnaleaza faptuf c5 insusi caimacamul igi datora numirea
la Caimacamie atitudinii sale antiunioniste.
4850 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 22 decembrie 1856, despre
situatia politick din capitala Moldovei]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 59: Nouvelles des Principautds.
Se arata a noul guvern moldovean nu avea nici un credit In fata opiniei
publice si se subliniaza at el era condus in secret de consulul Austriei si de
un triumvirat compus din Vogoride, Istrati si Gr. Bals. Se anunta demisii
in masa din magistrature si din posturile Insemnate ale statului. Se arata
ca guvernul nu reusea sa gaseasca oameni capabili care sa accepte sa-I ser-
veasea in diferite posturi insemnate. Se semnaleaza, in sfirsit, scumpirea plinii
cu 25°.
4851 323 (498.3)
[Scurtk dare de seamk asupra brosurii Quinze anndes
d'administration en Moldavie", aparuta la Paris, In 1856].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 55: Bulletin
bibliographique.
Se condamna aceasta brosura, care cuprindea un elogiu at lui Mihail
Sturza gi at domniei acestuia.
4852 323 (498.3)
[Postelnicul Panaite Bals este numit ministru ad interim
at Cultului si al Invktkturilor publice]. BULETIN [Mold.],
XXV (1857), p. 9: Secretariatul de StatiI; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 401: Novitale din nauntru.
4853 323 (498.3)
[Articol despre numirea lui Panaite Bals In lunctia de
ministru interimar al Cultului si al Instructiunii Publice
din Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 65: Bulletin politique.
1857
4854 323 (498.3)
[Caimacamul T. Bals primeste felicitari de Anul Nou].
GAZ. DE MOLD., xxvirr [recte XXIX] (1857), p.1: Novi-
tale din nauntru.
Felicitari Si aduc: o deputatie de ofiteri superiori, membrii municipali-
tAtii, comunitatile armeana si izraelita, reprezentanjii corpului diplomatic
gi ofiterii comandamentului austriac.
4855 323 (498.3)
[Comentariu despre impopularitatea caimacamilor din
Principate si necesitatea inlocuirii lor]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 73: Bulletin politique.
Se arata ca la receptia data de sarbatorile Cracitmului caimacamul
Toderita Bals nu fusese vizitat decit de functionarii publici,
4856 323 (498.3)
[Corespondents de la Iagi, in care se publica o scrisoare
de protest, adresata Portii, in privinta guvernkrii caimaca-
mului Bals, precum si textul demisiei Inaltului Divan].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 62-63.
-
Scrisoarea de protest, semnata de 50 de marl boieri, cerea inlocuirea lui
Bals. Inaltul Divan demisionase din pricina unor insulte pe care i be adresase
logofatul Niculae Canta. Se comunica numele noilor membri ai acestei su-
preme instante de justitie.
4857 323 (498.3)
Mendes antiunioniste en Moldavie. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 63-64.
Se infatiseaza abuzurile guvernului caimacarmillti Bals .si actiunea sa
politica impotriva unirii. Se semnaleaza ca acesta interzisese sa se cinte flora
Unirii de Vasile Alecsandri si sa se reprezinte piesa acestuiaTindala si Pa-
rata. Se arata ea antiunionistii impinzisera intreaga Moldova cu agents, care
stringeau iscalituri impotriva unirii, prin teroare gi fraudl. Se citeard exemple
fn aceastA privinta.
259
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
4858 323 (498.3)
[Corespondents din Iasi, datata. 7 ian.] L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 74: Nouvelles des Principautes.
Se arata ca, In Moldova, opinia publics dispretuia pe caimacamul Bal5
gi ca, In fiecare zi, un alt functionar public demisiona motivat, nevoind ss
slujeasca sub un regim de opresiune. Se dau informatii privind noua pozitie
unionists adoptata de fostul prim-ministru Todira5cu Bal5 5i se anunta
ca noul ministru al Cultului si al Instructiunii, Panait Baig, cauta 55 rea-
dna. (Ara succes ordinea In scoald. Se arata ca setninarul de la Socola era
amenintat de a fi inchis, din pricina unei cuvIntari patriotice gi unioniste,
rostita la inmormintarea colonelului Alexandru Kogalniceanu.
4859 323 (498.3)
[Corespondent& de la Tao, din 10 ianuarie, cuprinzfnd
diferite stiri politice]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 74-75: Autre correspondance.
Se dau amanunte privind conditiile pe care le pusesera profesorii de la
colegml din Iasi, pentru a-si retrage demisiile. Se anunta apropiata vizita
in Moldova a ministrului Belgiei la Ponta, Blondeel. Se arata ca Poarta in-
tentiona sa reautorizeze activitatea Sandi Moldovei. Se condamna intentia
partidului caimacamului de a cere o prelungire a ocupatiei austriece.
4860 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 15 ianuarie, referitoare la
situatia politica din Moldova]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 86: Moldavie.
Se arata ca guvernul caimacamului Bals intentiona sa intirzie reorgani-
zarea Principatelor Romane. Se comunica amanunte privind lipsa de alimente
pe plata Capitalei gi infiintarea unui nou batalion gi a unui nou escadron de
landed. Se protesteaza impotriva faptului ca doar taranii erau obligati as
dea oameni recruti, sau 55-i rascumpere. Se arata ea, de Anul Non, nici un
boier nu prezentase felicitari caimacamului, dar el, in schimb, colonelul
Scheletii Ii oferise o sable de onoare, in numele ofiterilor. Se anunta ca Blon-
deel, ministrul Belgiei la Poarta, a sosit la Iasi si ca multi puneau vizita sa
In legatura en chestiunea unirii.
4861 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 21 ianuarie, cuprinzind
diferite stiri politice]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 86: Moldavie.
Se arata ca Fotiade, reprezentantul Moldovei la Constantinopol, infor-
mace pe caimacam ca, la Poarta, se discuta posibilitatea inlocuirii conduca-
tornor Principatelor Romane. Se critics lipsa de ospitalitate aratata de auto-
ritatile moldovene membrilor Cornisiei europene a Dunarii. Se instiinteaza
CS imparatul Francisc Iosif ordonase retragerea trupelor austriece din
Principate si ca Blondeel, ministrul Belgiei la Poarta, i5i aminase plecarea
din Iasi, din cauza de boala. In sfirs,it, se arata ca din ce in ce mai multi anti-
unionisti treceau In tabara unionistilor.
4862 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 27 ianuarie, cuprinzind
informatii privitoare la viitoarea alcatuire a Divanului ad-hoc,
precum si stiri referitoare la plecarea lui Blondeel, reprezen-
tantul Belgiei la Constantinopol]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 90: Moldavie.
Se comunica numaru/ locurilor in viitoarea adunare reprezentativa a
Moldovei 5i se arata ca Blondeel plecase apse Constantinopol, lasind in urma
sa o impresie buns.
4863 Sihleanu, St. 323 (498.3)
Criza actuala in Moldova. TIMPULP, I (1857), nr. 12,
p. 2-3.
Afirma ca Moldova se atla intr-o stare de letargie $i e condusa de elemente
dwiane tarii, in timp ce barbatii care lucrasera cu atita energie pentru binele
ei au devenit simpli spectatori, in neputinta for de a -si urma activitatea politica.
Dar criza va trece si Moldova ii va chema pe toll fiii ei la sarbatoarea regenerarii
sale.
4864 323 (498.3)
[Extrase din corespondente trimise de la Iasi, in legatura
cu fnaintarile abuzive in armata, pe care le facuse caimacamul
Bays, si cu numirea lui Panaioti Bals la Departamentul Inva-
tamintului]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 91:
Moldavie.
Se arata ca Bals nu era indrituit, In calitatea sa de caimacam, sa faca
inaintari in armata 5i cu atit mai putin sa acorde titluri de boierie, cum se
260
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
pare a intentiona. Se aduc elogii lui Panaioti Bats si se arata ca Toderita
Bats Lsi numise ruda In guvernul sat' numai din pricina unui concurs de Im-
prejurari, In care fusese amestecat reprezentantul Angliei la Poarta.
4865 323 (498.3)
[Se condamn& actul abuziv al caimacamului Toderita
Bala de a ridica pe Teodorita Rascanu la rangul de postel-
nic]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 95: Mol-
davie.
Se arata ca unui caimacam nu-i sta In putere sa confere ranguri de boierie.
4866 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 5 februarie, cuprinend,
fntre altele, cfteva amanunte asupra abuzurilor antiunio-
niste ale Caimacamiei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 101-102: Moldavie.
Se arata ca se pregatea falsiticarea alegerilor de catre Caimacamie;
Austria hotarise sa Impiedice patrunderea In Principate a periodicelor apusene.
4867 323 (498.3)
[Se anunta ca Teodor Bays, Mihail Sturza si Niculae Ro-
set-Roznovanu doresc fiecare sa ocupe tronul Moldovei si
ca., din aceasta pricina, se opun unirii]. G. TRANS., XX
(1857), p. 51: Teara Romaneasca si Moldavia.
4868 323 (498.3)
Petition adressee aux puissances signataires du traite de
Paris. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 121-
122.
Se reproduce petitia din 7/19 februarie, semnata de un mare fulmar de
boieri (Stefan Catargi, Vasile Ghica, Grigore Cuza, Mihail Kogalniceanu,
Anastasie Panu etc.), In care se cerea puterilor garante sa is masuri pentru
asigurarea liberei exprimari a vointei Moldovei in Divanul ad-hoc, hotarind
inlocuirea caimacamului. Se publics 5i scrisoarea prin care petitia fusese Ina-
intata diferitilor consuli.
4869 323 (498.3)
[Corespondent& de la Iasi, din 9 februarie, In legatura cu
pregatirile facute de guvernul caimacamului pentru a falsi-
fica alegerile]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 110: Moldavie.
Se critics firmanul Porta pentru convocarea Divanurilor ad-hoc, soco-
tindu-se ca el in 1ngaduia tinerea unor alegeri cinstite. Se arata ca o data
cu apropierea convocarii Divanului toate nuantele de partid dispareau
Irate adevaratii patrioti.
4870 323(498.3)
[Corespondenta din Iasi, de la 13 februarie, cuprinzind
diferite informatii cu privire la masurile luate de caimacamul
Bays pentru a-si asigura succesul In alegerile pentru Divanul
ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 109
110 : Moldavie.
Se anunta ca mai multi mini5tri se retrasesera din guvern, pentru a putea
candida, gi ca magistratii unionigti erau destituiti, unul dupa celalalt. Se
mai comunica informatii privind un proces inscenat unionistului N. Millu,
precum §i altele referitoare la desfiintarea gcolilor manastirii Neamtu.
4871 323 (498.3)
[Ofisul prin care T. Bala, caimacamul Moldovei, multu-
meste postelnicului Neculai Istrati pentru activitatea depusa
in postul de sef at Departamentului Lucrarilor Publice, din
care demisionase]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 65: Secretariatul de Stan ; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 54: Novitale din nauntru.
Motivul demisiei este dorinta lui N. Istrati de a participa la viitoarele
alegeri de deputati, motiv indicat doar de Garda de Moldavia, intr-o scurta
nota care preceda textul ofisului. In Gazeta de Moldavia, text roman 5i
francez.
4872 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 21 februarie, cuprinzind
stiri politice din capitala Moldovei]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 123: Moldavie.
Sc anunta ca la 21 sau 22 februarie incepe evacuarea armatei
austriece din Moldova. In corespondents se mai vorbeste de o alegorie sa-
 23(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
3,
tirica, circulind la Ia$1, In care caimacamul era reprezentat printr-un cro-
codil (caiman), iar unirea sub chipul unui razboinic cu lancea, asernanator
sfintului Gheorghe.
4873 323 (498.3)
[Ofisul prin care caimacamul T. Bals instiinteaza Sfatul
Administrativ Extraordinar ca fi incredinteaza conducerea
treburilor publice]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 57: Secretariatu de Statii ; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 53: Novitale din nauntru.
Starea sanatatii caimacamului impunea aceasta hotarfre. In Gault:
de Moldavia, text roman francez.
323 (498.3)
4874
[Jurnalul prin care Sfatul Administrativ Extraordinar
fsi asuma conducerea tarii, in urma cererii caimacamului
T. Bals]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 57: Jurnal ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], (1857), p.53: Jurnal.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
4875 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 28 februarie, in care, intre
altele, se dau informatii cu privire la boala caimacamului
Bals]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 125:
Moldavie.
Se arata ca Bal$ era muribund si ca agentul Austriei nu-1 parasea rici o
clips. De asemenea se mai anunta ca Vasile Ghica era candidatul sus(inut
de Austria, in cazul unei vacante la Caimacamie.
4876 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 28 februarie, despre starea
gravy a sanatatii caimacamului Bals si incredintarea
conducerii Moldovei in miinile guvernului]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 126: Moldavie.
Se comunica informatii privind boala caimacamului $i se publica actele
prin care guvernul luase in mlinile sale conducerea Moldovei. Se arata ca mi-
nittrii caimacamului au refuzat sa cedeze presiunilor agentului Austriei,
care voise s.1 determine guvernul sa ceara o prelungire a ocupa(iei militare
austriece. Se mai arata ca guvernul a informat Turcia ca forta armata moldo-
veneascA era suficient3 pen tru mentinerea ordinii.
323 (498.3)
4877
[Stiri in legatura cu decesul caimacamului T. Ball]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 53-54: Novi-
tale din nauntru.
4878 323 (498.3)
[Depese telegrafice de la Iasi, primite la redactie la
28 februarie si 3 martie, cu privire la boala si moartea caima-
camului Bals si la evacuarea Moldovei de catre trupele aus-
triece]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 117:
Bulletin politique.
4879 323 (498.3)
[Depesa telegratica prin care I. Fotiades comunica Sfa-
tului Administrativ Extraordinar ca sultanul ii incredin-
teaza mai departe cirmuirea Moldovei, pins la numirea no-
ului caimacam]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 54.
Te:.t roman si francez.
323 (498.3)
4880
Programa pentru ceremoniea inmormintarei Eselentiel
Sale Caimacamulul Moldaviei vornicul Teodor N. Ball.
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 54-55.
4881 323 (498.3)
[Dare de seamy referitoare la inmormintarea caimaca-
mului T. Ball]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 57-58: Novitale din nauntru.
Membrii comisiei mortuare" au Post: vornicii Gr. Bal$ $i C. Negruzri,
aga V . Grigoriu $i col. Mironescu.
4882 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 2 martie, despre moartea
caimacamului Bals si speranta pc care o avea opinia publica
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
din Moldova ca Anglia va sprijini totusi cauza Principatelor].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 126: Moldavie.
Corespondentul afIrma a se pare c3 moartea lui Bal$ fuses° tinuta in
secret 24 de ore, din motive politice. El mai arata ca lumea manifestase indi-
ferenta la veatea mortii caimacamului.
4883 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 3 martie, despre moartea
caimacamului Bals si consecintele acestui fapt]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 126: Moldavie.
Se grata ca agentul Austriei cautase sa puna mina pe coresponden(a
fostului caimacam cu Poarta , dar ca o luase cumnatul lui Bal$, Alexandru
Moruzi. Se comunica detalii privind eforturile lui Vasile Ghica $i ale lui Vogo-
ride de a deveni caimacami si se arata ca partidul unirii sustinea formula cai-
macamiei de trei. Se mai comunica amanunte asupra cheltuielilor pe care
le facuse fostul caimacam Bals pentru a ob(ine Malta sa functie qi pentru a
$i-o pastra. Se critics purtarea sa, ca $i aceea a guvernului sau.
4884 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 8 martie, in care se pre-
zinta falsificarile de care se folosise Gazeta de Moldavia"
in darea sa de seamy asupra inmormintarii caimacamuluiBals].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137-138:
Moldavie.
4885 323 (498.3)
[Insemnari in legatura cu articolele consacrate defunc-
tului caimacam T. Bals in presa europeana]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 77-78: Novitale
din nauntru.
Text roman si francez.
4886 323 (498.3)
[Corespondenta In care se infatiseaza, dorinta de unire a
taranilor moldoveni]. G. TRANS., XX (1857), p. 68:
Iasi!, 15 Februariu c.n. 1857.
Se arata ca Hare Unirii de V. Alecsandri se imparnintenise in lumea sa-
telor ; taranii credeau ca unirea fi va scapa de nevoi de boieresc ¢i beilice".
4887 323 (498.3)
[Informatii despre faptul ca, intr-o corespondenta din
Iasi, datata 3 martie, Oesterreichische Zeitung" 11 acuza
pe mitropolitul Sofronie al Moldovei ca ar fi indrumatorul
unionistilor]. G. TRANS., XX (1857), p. 71: Cronica
strains.
4888 323 (498.3)
[Scurt articol despre situatia politic, din Moldova si even-
tualitatea alegerii unui print strain pe tronul Principatelor].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 125: Bulletin
politique.
Se arata ca, In Moldova, puterea continua sa fie In mlinile mlni$trilor
fostului caimacam Bal$ gi ca retragerea trupelor austro-turce de pe terito-
riul roman era In piing desfasurare. Un corespondent al lui Times vestise ca
marile puteri se gindeau sa rezolve problems prin(ului strain al Principatelor,
In eventualitatea admiterii unirii, intr-o conferinta specials. In sfir$it, redac(ia
declara ca nu crede in numirea lui Vogoride ca succesor al lui Bal$, lucru care
fusese dat ca sigur de un corespondent de Is Constantinopol al foil Le Canal-
tutionnel, lntr -un articol datat 27 februarie.
4889 323 (498.3)
[Articol de fond asupra situatiei politice din Principatele
Romane]. L'E.TOTLE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 129:
Bulletin politique.
Se argumenteaza ca numirea lui Vogoride In funclia de caimacam al
Moldovei ar constitui o mare greFala din partea Turciei. Se comunica cifre
privind cheltuielile la care fusesera supuse Moldova $i Tara Romaneasca
M urma ocupa(iei militare austriece $i se anunta ca potrivit zvonurilor
lansate de Oesterreichische Zeitung moartea caimacamului Bal$ ar fi avut
la origine si supararea produsa de atitudinea unionists a mitropolitului So-
fronie.
4890 323 (498.3)
[Depesa telegratica prin care Nicolai Conachi-Vogoride
e instiintat ca. sultanul I-a numit caimacam al Moldovei].
261
323(498.3) POLITICA. INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 61:
Novitale din nauntru.
Vogoride e solicitat s3 intre imediat in functiune. Firmanul de numire
-
Ii va fi adus de Fotiade. Text roman si francez.
4891
[Jurnalul prin care Sfatul Administrativ Extraordinar
fi incredinteaza lui N. Conachi-Vogoride, noul caimacam,
cirmuirea Moldovei]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 69: Sfatul Admins. Extraordinar; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 61: Sfatul Administrativ
Extraordinar.
In Gazeta de Moldavia text roman si francez.
4892
4900 323 (498.3)
Moldova]. -
[Articol cu privire la cariera politica a lui Vogoride in
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.157:
Resumd des lettres et des journaux.
Se subliniaza ca el nu era supus moldovean decit din timpul domniei
323 (498.3) lui Mihail Sturza, cumnatul sae, si ca, de altfel, el nici nu era trecut In arliondc-
logia Moldovei.
4901 323 (498.3)
[Firman adresat caimacamului Moldovei cu privire la
convocarea Divanului ad-hoc]. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 77-78; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 69-71: Novitale din nauntru; BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, p. 4, supl. 1, p. 1-2.
323 (498.3) In firman se precizeaza, prin 5 articole, care vor fi membrii de drept

nr. 9, p. 1: Depee telegralice.

-
[Se anunta ca beizadea Nicolae Conachi-Vogoride a Post
numit caimacam al Moldovei]. ANUNT. R., IV (1857),
ai Divanului ad-hoc, citi vor fi membrii alesi, cum se vor face alegerile si cine
va avea drept de a alege si de a fi ales.
si francez.
In Gazeta de Moldavia, text roman

4893 323 (498.3) 4902 323 (498.3)

[Firman adresat printului N. Conachi-Vogoride, numit
caimacam al Moldovei, in urma mortii vornicului Teodorita.
Bals]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 81; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 73-74.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
[Dare de seams referitoare la solemnitatea promulgarii
firmanului pentru convocarea Divanului ad-hoc]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 65: Novitale
-
din nauntru.
Descrierea solemnitatii; cuvintarea lui Cabuli-Effendi si a caimacamului

4894 323 (498.3)

Moldovei. - Text roman si francez.

[Dare de seams despre ceremonia citirii firmanului prin 4903 323 (498.3)

dovei]. -
care N. Conachi-Vogoride a lost numit caimacam al Mol-
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 73-74: Novitale din nauntru.
-
[Comentarii cu privire la firmanul de convocare a Diva-
nului ad-hoc]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 71.
In cadrul dant de seams, se publica si urmatoarele texte: firmanul de Comentariul se incheie cu date biografice asupra caimacamului Conachi-
numire; cuvintarea lei Fotiade, agentul Moldovei la Poarta si aducatorul Vogoride, nascut Ia Iasi si casMorit cu fata logofatuliii Conachi. Text -
-
firmanului; raspunsul noului caimacam. Text roman si francez. roman sf (ranee,.
4895 323 (498.3) 323 (498.3)
4904
[Se anunta ca hatmanul Fotiade, agentul politic al Mol- [Ofisul caimacamului Moldovei, adresat Sfatului Admi-
macamului Nicolae Conachi-Vogoridi].
IV (1857), nr, 15, p. 2: Moldavia.
ANUNT. R., -
clovei pe linga Poarta, a adus firmanul de instalatie a cai-
ad-hoc]. -
nistrativ Extraordinar, cu privire la convocarea Divanului
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 93; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 85: Novitale
Rezumat dupa darea de seams aparuta in Garda de Moldavia. din nauntru.
In Gaseta de Moldavia, text roman gi francez.
4896 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 8 martie, in care se con- 4905 323 (498.3)
damna actul de numire a lui Vogoride in functia de caimacam [Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Mol-
noului conducator al Moldovei ].
[Bruxelles], I (1857), p. 138: Moldavie.
-
si se afirma ca separatistii se vor alia cu unionistii impotriva
L'ETOILE DU D. dovei, cu privire la felul in care se vor desfasura lucrarile
sale de pregatire a alegerilor pentru Divanul ad-hoc].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 93-94: Jurnal; GAZ.
-
4897 323 (498.3)
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 86: Jurnal.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
[Corespondenta site la lat;i, din 9 martie, despre inceputul
caimacamiei Jul Vogoride]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], 323 (498.3)
I (1857), p. 132. Moldavie. 4906
Se comunica informatii privind sosirea Ia Iasi a stirii despre numire.
[Corespondents. de la Iasi, din 3 martie, criticind actul
Se arata ea Vogoride se consultase de indata cu Niculae !strati.
Ciocan, si nu lui Misa Anastasievici]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 133: Moldavie.
-
abuziv al Caimacamiei, care acordase monopolul sarii lui

4898
Le nouveau caimacan-bey de Moldavie.
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 143.
- 323 (498.3)
L'12TOTLE
Se arata ca. maiorul sirb Anastasievici avea o intreprindere bine organi-
zata pentru exploatarea sarii si se aminteste ca Anastasievici fusese totdea-
una aparatorul intereselor romtmesti.
Sub acest thin, se publica extrase din Morning Post (o corespondenta
din Constantinopol, de la 14 martie) si din Ost-deutsche Post (o corespondenta 4907 323 (498.3)
din Iasi), precum gi un fragment dintr-o scrisoare trimisa redactiei la 9 martie,
din Constantinopol, in care se prezinta personalitatea noului caimacam, se
dau amanunte asupra numirii sale si asupra efectului pricinuit de acest act
[Ofisul caimacamului, adresat vornicului A. Sturza, la
retragerea sa din postul de secretar de stat]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 77: Novitale din
-
al Portii.
nauntru.
4899 323 (498.3) Text roman si france7.
[Rclatii despre un articol aparut In numarul din 14 martie 323 (498.3)
in functia de caimacam al Moldovei]. L'ETOILE DU D.-
al gazetei Daily News", Cu privire la numirea lui Vogoride,
[Bruxelles], I (1857), p. 130.131: La presse europeenne stir
4908
[Se anunta numirea unor ministri]. GAZ. DE MOLD., -
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 77: Novitale din nauntru.
les Frincipaut6;. Sint numiti: Panaite Bals, secretar de stat; Costin Catargiu, ministru
Se combate puncttil de vedere conciliant at foil britanice fata de aceasta din Nauntru; N. Cantacuzin, ministru al Justitiei; Iordachi 13eldiman, mi-
numire abu7iva. nistru at Cultului si at Instructiei publics.

262
www.dacoromanica.ro
 323(498.3) POLITICA 1NTERNA.: MOLDOVA
4909 323 (498.3)
[Amanunte cu privire la noua forrnatie a guvernului din
Moldova]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.15: Sciri
din afara.
DupS La Presse d'Orient. Se arata ca Ministerul Finantelor si comanda
militiei erau Inca vacante si ca, in timp ce Costin Catargi fusese nurr.it la De-
partamentul Dreptalii, ,,contra oricarii asteptari", Canta primise Departa-
mentul din Nauntru. Se mai mentioneaza prezenta in cabinet a lui Panaiot
Bals si a lui George Beldiman.
4910 323 (498.3)
[Se anunta ca Nicolae Milu este numit sef al Departamen-
tului Finantelor, iar Alecu Ghica sef al Departamentului
Lucrarilor Pub lice din Moldova]. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 113: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97: Secretariatul de Stat a
Moldaviei.
In Gazeta de Moldavia se comunica in plus si numirea vorn. Iordachi
Beldiman ca get al Departamentului Cultului si invataturilor publice.
4911 323 (498.3)
[Comentarii cu privire la remanierea guvernului moldo-
vean]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 157:
Résumé des lettres et des journaux du pays.
Se fac caracterizari politice ale noilor ministri: Niculae Mavrocordat,
Alexandru Ghica si Niculae Millu, prezenttndu-i drept marl boieri, formali la
scoala fanariotismului.
4912 323 (498.3)
[Textul declaratiei din 10/22 martie 1857 a Comitetului
electoral al unirii pentru orasul si tinutul Iasi]. OPI-
NIUNE'A, I (1857), p. 9: Paris, 9 Aprile.
Intr-un scurt comentariu, redactia constati cu bucurie ca moldovenii
n-au rSmas In urma muntenilor In ceea ce priveste formularea dorintelor
for politice. Promite ca le va comenta pe larg, intr-un articol viitor.
4913 323 (498.3)
Programa Comitetului electoral alu unirii din Moldova.
CONCORDIA, I (1857), p. 54-55.
4914 323 (498.3)
Manifeste du comite electoral d'Iassy. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 149.
Se traduce acest manifest din 10/22 martie 1857, al fruntasilor unionisti
din Iasi (Stefan Catargiu, P. Mavrogheni, C. Rolla, Anastase Panu, V. Mali-
nescu, D. Rallet, C. Hurmuzachi, D. Cozadini si G. Sturza), prin care se ple-
deaza pentru unire si autonomic, dar nu pentru un print strain, ci doar pentru
un domn ereditar.
4915 323 (498.3)
Protestation des journaux liberaux d'Iassy adressee aux
consuls des puissances garants. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 155-156: Moldavie.
Protestul este semnat de Codrescu (pentru Zimbrul) si de Rogalniceanu
si Malinescu (pentru Steaoa Dundrii). In protest, se arata ca guvernul cal-
macamului Vogoride interzisese reaparitia ziarelor Zimbrul si Steaoa Dundrii
si se cere interventia puterilor garante.
4916 323 (498.3)
Doleances adresses par les boyards moldaves aux com-
missaires des puissances garantes reunis a Bucarest. L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 156.
Boierii se piing de numirea lui Vogoride In functia de caimacam 0 pro-
testeaza contra abuzurilor guvernului, care impiedica actiunea unionists.
Ei subliniaza libertatea, care exists in Tara Romaneasca si amintesc ca Vogo-
ride a refuzat sa restabileasca libertatea presei, lucru ce-i fusese cerut de o de-
legatie formats din Stefan Catargi, Mavrogheni, Kogalniceanu si Rallet.
4917 323 (498.3)
[Telegram& trimisa la 17/29 martie, din Baal', de care
serdarul Vasile Popovici, anuntind arestarea sa, din pricina
atitudinii unioniste pe care o adoptase]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 162: Moldavie.
Depesa este adresata unei persoane influente din Iasi,
18 Bibliografia analitici c. 3102
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
4918 323 (498.3)
[Adresa din 22 martie a Secretariatului Statului, referi-
toare la masurile pe care intelege sa le is Caimacamia im-
potriva partidei opozitioniste]. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 101; GAZ. DE MOLD., XXVITI [recte XXIX],
(1857), p. 93.
AnuntS masuri politienesti impotriva unei partide, care si-au 1nsusit
dreptul a sa constitua formal in comitet, a delibera asupra fiintei politice a
acestui Principat, a iscali jurnale 0 a publica programe si proclamatii li-
tografiate". In Gazeta de Moldavia, text roman 0 francez.
4919 323 (498.3)
[Instructiuni referitoare la desemnarea privighitorilor"
de ocoale]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105: Mi-
nisteriul din nauntru.
4920 Bratianu, D. 323 (498.3)
[Scrisoare care noul caimacam al Moldovei, Vogoride].
OPINIUNE'A, I (1857), p. 11: Corespundintia.
Datati: Londra, 25 martie. II provoaca sa dea dovada, prin atitu-
dine patriotica raspicata in favoarea unirii, ca intelege sa devina roman.
4921 Couparenco, G. §i N. Tourcouletz 323 (498.3)
Protestation adressee aux consuls des puissances garants.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 162: Moldavie.
Autorii acestui protest, scris la Iasi In ziva de 25 martie /6 aprilie, in-
fatiseaza arestarea abuziva la care fusesera supusi, timp de 3 zile, doar pentru
ca erau partizani ai unirii Principatelor.
4922 323 (498.3)
[Amanunte in chestiunea arestarii unor unionisti la Iasi].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 132: Principatele dela
Dunare.
Se publica, dupa Oesterreichische Zeitung, scrisoarea de protest adresata
consulilor puterilor garante, de catre unionistii moldoveni.
4923 323 (498.3)
[Lupta din Moldova dintre autoritatile potrivnice unirii
si unionisti, dupa o corespondent& a foii L'independence
Beige "]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 14-15:
Sciri din afara.
Se arata ca noul ministru de interne, Costin Catargi, fScuse arestari
abuzive, declartnd ea, in 3 saptamini, el va rade barba sf parul oriebruia
ar cuteza sa pronunle vorba unire". Se noteaza ca autoritatile moldovene
raspindeau zvonul ea , In urma unirii, Moldova va trebui sa treaca la cato-
licism si ca proprietarii vor fi despuia(i de catre tarani. ArStindu -se ca,
lipsiti de organe de press, unionists moldoveni ripostau cu greu acestor
zvonuri mincinoase, as mentioneaza, in contrast, guvernarea liberals din
Tara Romaneasca, a caimacamului Alexandru Ghica.
4924 323 (498.3)
[Protestul din 28 martie at Comitetului electoral din Iasi,
in legatura cu interzicerea activitatii sale de catre Caima-
catnie]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 162:
Moldavie.
Textul protestului.
4925 323 (498.3)
[Adresa Comitetului electoral moldovean pentru unirea
Principatelor, care Caimacarnia tarii]. SECOLULU, I
(1857), nr. 28, p.3.
Partidul national protesteaza impotriva hotaririi Sfatului Administrativ
din Iasi de a declara programul acestui partid ca nelegal. Textul adresei
este precedat de citeva cuvinte scrise de Bossueceanu, In care arata tirania
ce apasa asupra partidului national din Moldova, contrar hotaririlor Congre-
sului de la Paris.
4926 323 (498.3)
[Le Journal de Constantinopole" aproba masurile luate
de caimacamul Moldovei, Conachi-Vogoride, Impotriva pre-
sei unioniste si condamna atitudinea gazetei Steaoa Duna-
rii"]. SECOLULU, I (1857), nr. 29, p. 3.
Steaoa Dundrii e caracterizati drept plina de exagerSri, mai cu seams de
cind a Inceput 55 aparS la Bruxelles.
263
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA.
4927 323 (498.3)
[La presse d'Orient" semnaleaza atitudinea ciudata a
autoritatilor moldovene in privinta pregatirii alegerilor pentru
Divanul ad-hoc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 13:
Sciri din afara.
Combate atitudinea adoptata de autoritati, care cautau sa irnpiedice
activitatea preelectorala. Sernnaleaza plecarea BA D. Ballet, V. Alecsandri
gi M. Kogalniceanu la Bucuresti, pentru a Mmuri aceasta problems cu comi-
sarii puterilor garante.
4928 323 (498.3)
Presa streina despre Principate. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 17-18: Sciri din afara.
Se publics, in traducere, extrase din ziarele franceze Le Pays, Le Mani-
fear, Le Constilulionnel gi Le Journal des 131bals, cu privire la abuzurile anti-
unioniste ale Caimacamiei Moldovei.
4929 323 (498.3)
[Corespondents a ziarului L'Independance Belge", des-
pre arestarile abuzive acute de catre Caimacamia Moldovei].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 23.
Se arata es Vogoride ar fi declarat Jul Place ca cei arestali erau
pentru ca luerau in societate". Se publics memoriul adresat consulilor din
Iasi, de catre cei arestati.
4930 323 (498.3)
[Corespondente de la Roman, despre activitatea unio-
nistilor si abuzurile autoritatilor districtuale]. L'ETOIILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 161-162: Moldavie.
Se comunica amanunte cu privire Ia activitatea comitetului electoral
gi la silintele prefectului de a Impiedica propagarea ideii unirii. Se semnaleaza
trecerea prin Roman a delegatiei unioniste trimise din Iasi la Bucuresti, pentru
a duce un protest adresat comisarilor puterilor garante. Una din corespon-
dente e datata 25 martie J6 aprilie.
4931 Raclin, C. 323 (498.3)
[Corespondents din 29 martie/10 aprilie, de la Birlad,
despre abuzurile antiunioniste ale autoritatilor locale].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 165-166: Mol-
davie.
Comunica informatii asupra arestarilor abuzive savirsite de catre prefect
gi recta o telegram5 de protest trimisa caimacamului, precum si declaratia
lul Teodor Albu, care fusese Inchis de prefect timp de 98 de ore.
4932 323 (498.3)
[Corespondents trimisa din Iasi, la 31 martie, gazetei
franceze Le Moniteur universe)", tratind despre uneltirile
antiunioniste ale conducatorilor Moldovei]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 161: Moldavie.
Se arata c5 se Impiedica aparilia preset unioniste gi sc raspindea, in schimb,
un pretins program at unionistilor munteni, in care se cerea Impartirea pAmin-
turilor gi trecerea romanilor la catolicism. Se publics arnanunte cu privire
la pregatirile guvernului anti-unionist moldovean pentru a falsifica alegerile.
4933 323 (498.3)
[Corespondents din Iasi, de Ia 1/13 aprilie, cuprinzind
stiri asupra situatiei politice din Moldova]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 161: Moldavie.
Se comunlca amanunte asupra abuzurilor antiunioniste ale CAimaca-
miei, subliniindu-se ca, totusi, unionigtii se organizaserd to comitete electo-
rale. Se semnaieaza faptul ca guvernul cauta sa faca greutAti juridice frunta-
gilor unionigti amestecali In evenimentele de la 1898 (51Alinescu, Cosadini,
Lecca). Se arata ca avusese toe un conflict Intre Costin ('atargi, rninistrid
de Interne, autorul principal a exceselor antiunioniste, gi un Bals, secretar
at statului. Se dau amanunte privind fnlocuirea Jut Scheletti cu Niculae
Mavrocordat, la conducerea oastei. In sfirsit, se arata ca toata nadejdea moldo-
venilor era fn comisarii puterilor garante gi se semnaleaza trimiterea la Bucu-
resti a mid delegatii unioniste, formats din Alecsandri, Hogalnic,eanu gi
Ballet.
4934 323 (498.3)
[Corespondenta de Ia Iasi, din 4 aprilie, despre abuzurile
impotriva unionistilor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 155: Moldavie.
Se arata ca separatistii beneficiau de toate libertatile, in Blur ce acti-
vitatea unionistilor era fmpiedicata prin masurile abuzive ale guvernului,
264
www.dacoromanica.ro
323 (498.3
care an se sfiise sa ordone arestarea a doi cetateni din Iasi, sluiltorf al Weil
unirii. Se mentioneaza ca separatistii doreau ca partizanii unirii s5 declan-
sew miscari violente, pentru Ca astfel sa se poata trece la masuri extreme
impotriva lor.
4935 323 (498.3)
[ Caimacamul Moldovei isi exprima, printr-un ofis, mul-
timirea I ata de activitatea DepartanieutUhil de -Firtant,e.
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 105, col. II: Departa-
mentul de Finans.
4936 323 (498.3)
[Traducerea unui articol din Le Journal des D6bats"
despre abuzurile guvernului moldovean]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 26: Presa streina. despre Principate.
Se subliniaza ca abuzurile guvernului nu se margineau la persecutarea
miscarii unioniste, ci ele constau gi In uncle ,.deficite neesnlicate In tezaurul
mill tar".
4937 323 (498.3)
[Manifestatia unionists de la Bacau, cu prilejul vizitei
comisarului francez Talleyrand]. TELEGRAFUL R., V
1857), p. 128: itntamplari de zi.
Se arata ca reprezentantul Frantei fusese Intimpinat la Bacau de o mul-
time de 3000 de oameni, care an manifestat pentru unire gi pentru Franta.
Informatie redata daps foaia La Pair.
4938 323 (498.3)
Adresses de bienvenue prdsentees aux comissaires des
puisances signataires du traite du 30 mars 1856. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 169 -170: Moldavie, 173:
Moldavie.
Sub acest titlu se publics adresele Inminate de catre unionistii moldoveni
comisarilor Talleyrand-Perigord, Beni, Safv et-Effendi, Richthofen, pre-
cum gi raspunsurile acestora. Safvet-Effendi 4Pa manifestat dorinta de
a nu i se publics raspunsul.
4939 323 (498.3)
[Ofisul caimacamului Moldovei cu privire la manifesta-
tia public& de strada din ziva de 10 aprilie]. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 117; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XX1X] (1857), p. 113: Departamentul Trebilor din
Nauntru.
Conachi-Vogoride condamna aceasta manifestatie unionists, considertnd-o
ca Bind neiertata de legi". Cere Departamentului din NAuntru sa is
m5suri pentru Impiedicarea In viitor a unor asemenea manifestatii turhu-
rAtoare linistei publice gi doveditoare unor scopuri nepriincioase tarii".
Ofisul e datat 11 )23 aprilie.
4940 323 (498.3)
[Adresa Secretarului de Stat din Moldova, catre Depar-
tamentul din Nauntru, in care core impiedicarea oricarei
martilestari cu caracter unionist]. ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 26.
Adresa este tradusa dup4 L'Indtpendance Beige, care, la rindul ei,
o luase dintr-o corespondents din Jurnaiul German de Frankfurt (Frankfurter
Journal]. In acest act at Secretarului de Stat moldovean, se cereau intent-
cerea activitAtii comitetelor de alegatori gi distrugerea tipariturilor con-
tinind proclamatii gi programe unioniste.
4941 323 (498.3)
[Se condamna atitudinea lui Vogoride, care-si continua
actele arbitrare chiar in prezenta comisarilor puterilor ga-
rante in Principate]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 169: Resum6 des letters et des journaux du pays.
Se condamna, indeosebi, ofisul caimacamului din 29 aprilie, in care Vo-
goride a luat atitudine impotriva manifestatiilor cu care fusese Intimpinat
comisarul Piemontului, Benzi.
4942 323 (498.3)
[Corespondents, de la 12 aprilie, din Iasi, asupra situatiei
politice din Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 162: Moldavie.
Se arata ca atit caimacamul gi guvernul sau, eft gi unionistii "u +tau cu
energie pentru programele lor. Se dau amanunte cu privire la trimiterea unei
delegatii a partizanilor unirii la comisia europeana de la Bucuresti ti se semna-
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
leaza arestarea abuziva a unionistilor ievni Cuparenco si Turculet. Se instiin-
teaza ca Donici, capabilul reprezentant al Moldovei In comisla Dunarii, de
la Viena, fusese inlocuit cu un Sulu.
4943 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din [14] 26 aprilie, in legatura
cu primirea lacuta comisarilor puterilor garante]. L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 174: Correspondance
particuliere de L'Etoile du Danube.
Se dau amanunte asupra primirii Mute comisarilor Frantei, Turciei,
Sardiniei si Prusiei. Se Infatiseaza entuziasmul populatiei din Iasi pentru
unire si ezcesele autoritatilor, care conform dispozitiilor antiunioniste
date de caimacam cAutau SA Impiedice manifestatiile in favoarea unirii.
Se citeaza arestlri de unionisti, intre care si a lui Negura.
323 (498.3)
4944
[Scrisoare adresata de Dia, prefectul de Tutova, minis-
trului din Launtru, Costin Catargi]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 181: Moldavie.
In aceastA scrisoare datatA 18 aprilie, Dia denunta pe mai multi functi-
onari, ca avind tendinte unioniste, si expune planurile de frauds electorala ale
antiunionistilor.
323 (498.3)
4945
[Scrisoarea Iui Stefan Vogoride, ex-bei de Samos, catre
fiul sau N. Vogoride, caimacamul Moldovei]. CONSER-
VATORUL, II (1857), anexa 1, p. 4; L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 235.
St. Vogoride II sfAtuieste pe fiul sau sa atragA de partea sa In chip inte-
lept si precaut" pe comisarul Rusiei, Easily, cAci si el cultiva la Constanti-
nopol pe superiorii lui. De asemenea Ii arata cum 59-si procure banii necesar i
distrugerii partidei unioniste. Scrisoarea poarta data: Constantinopol, 13
aprilie 1857.
4946 323 (498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare, din 15 aprilie 1857, trimisa
din Londra de Alex. Vogoride caimacamului Niculae Vogo-
ride].CONSERVATORUL. II (1857), anexa I, p. 3-4;
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235, col. I-II;
G. TRANS., XX (1857), p. 251-252.
In aceastA scrisoare, caimacamul este sfAtuit sa urrneze orbeste sfaturile
si pretenliile consulului austriac, utilizind chiar persoane imorale si vicioase,
daca acestea erau impotriva unirii. Alex. Vogoride arata ca Anglia, ca si
Austria si Turcia, se opuneau unirii. Ataca apoi cu violentA politica unio-
nistilor.
4947 323 (498.3)
Au Mltropolitain de Moldavie, Cyrille, par la grace de
Dieu, patriarche oecumenique. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 236, col. III.
Scrisoare din Constantinopol, de la 19 apr. /1 mai 1857, prin carte mitro-
politul Moldovei este somat sa Inceteze o anumita activitate politica si 59 se
poarte in asa tel limit sa merite ca Vogoride sa-1 recomande" patriarhiei.
4948 323 (498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare, de la 23 apr. 1857, a Iui C.
Mussurus, ambasadorul otoman la Londra, catre caima-
camul Vogoride]. CONSERVATORUL, II (1857), anexa
I, p. 2; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234-235;
G. TRANS., XX (1857), p. 247-248.
Mussurus arata cumnatului sau ca Anglia ti sprijinea, ca si Poarta, poli-
tica antiunionistl. Apoi critics cu violenta partida unionists moldoveana,
socotind-o partida anti-nationalA.
4949 323(498.3)
[Se anunta numirea logof. Vasile Ghica in postul de mi-
nistru din Nauntru, in locul Iui Costin Catargi, demisionat].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 133: Secretariatul de
Stat.
4950 323 (498.3)
[Ofisul de numire a logofatului Vasile Ghica In postul
de ministru din Nauntru, In locul lui Costin Catargi, demi-
sionat]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 116: Novitale din nauntru,
Text roman si francez.
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
4951 323 (498.3)
[Vasile Ghica, numit sef al Departamentului din Nauntru
al Moldovei, adreseaza un apel administratorilor de %inuturi].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 125: Ministeriul din
Nauntru; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 118.
Anunta el a luat asupra-si conducerea acestui minister. Cere adminis-
tratorilor sa vegheze cu strasnicie la respectarea IWani publice". Condamn3
adunarile sub numire nepotrivita de clupuri, comiteturi si altele de asamine",
In Garda de Moldavia, text roman si francez,
4952 323(498.3)
[Scrisoarea lui $t. Vogoride, din 24 aprilie 1857, catre
fiul sau N. Vogoride, caimacamul Moldovei]. CONSER-
VATORUL, II (1857), anexa I, p. 5; L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 235; G. TRANS., XX (1857), p. 252.
Caimacamul Moldovei este certat pentru destituirea Iui Costin Catargi,
socotit pretios, in special de austrieci, ca fiind impotriva unirii. In continuare,
scrisoarea da amanunte privind politica binevoitoare a Angliei fats de Vogoride.
4953 323(498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare a lui Fotiade, insarcinatul
moldovean la Constantinopol, catre N. Vogoride, datata 24
aprilie 1857]. CONSERVATORUL, II (1857), anexa I,
p. 5; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235.
Fotiade raporteaza caimacamului despre felul cum a primit baronul
Prokesch ambasadorul Austriei la Poarta stirea destituirii Iui C. Catargi.
4954 323(498.3)
[Scrisoare de la 1/13 mai a lui Fotiade catre N. Vogoride,
caimacamul Moldovei, prin care ii comunica demersurile
facute de el la Constantinopol, in legatura cu destituirea lui
C. Catargi]. CONSERVATORUL, II (1857), anexa I,
p. 6; L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 235-236.
DA amAnunte privind atitudinea reprezentantilor Austriei, Portii, Fran-
lei si Rusiei. Arata conlucrarea dintre Austria, Turcia si Vogoride. DA detalii
referitoare la problema destituirii mitropolitului Moldovei.
4955 323 (498.3)
[Comentarii in legatura cu inlocuirea lui Costin Catargi
prin Vasile Ghica, la Departamentul din Launtru al Mol-
dovei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 173:
Resume des lettres et des journaux du pays.
Se arata ca Vasile Ghica se manifestase drept un partizan al unirii, dar
se observa ca 9i Panaiot Bats fusese eu citiva ani mai inainte un boier liberal.
Se aminteste un abuz savirsit de Vasile Ghica, in calitate de ministru de
Finante, sub domnia Iui Grigore Ghica.
4956 323(498.3)
[Comentarii referitoare la atitudinea nefavorabila inter-
reselor reale ale ]aril adoptata de noul ministru din Launtru
al Moldovei, Vasile Ghica]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 177: Nouvelles des Principautes.
4957 323(498.3)
[Ordinul de zi din 12 aprilie, al caimacamului Conachi-
Vogoride, prin care cornetul Alecu Cuza e Inaintat leitenant].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126.
0 data cu el, e Inaintat si ce/Alalt aghiotant domnesc, Costache Roset,
tot ca leitenant. Text roman si francez.
4958 323(498.3)
[Ordinul de zi din 16 aprilie, al caimacamului, prin care
leitenantul Alecu Cuza e Inaintat capitan]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 126.
Cuza e inaintat pentru activitatea sa ca aghiotant domnesc si pircalab
al portului Galati. Text roman si francez.
4959 323 (498.3)
[Ordinul de zi din 19 aprilie, prin care domnul adiutant
capitanul Alecu Cuza, pentru sirguinta catre slujba, se Inain-
teaza la rangul de maior"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 130.
Text roman 5i francez.
265
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
4960 323 (498.3)
Copie de la petition adressee par les Moldaves a la haute
commission europeenne siegeant a. Bucarest. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 182: Moldavie.
Se publict aceasta petitie din 22 aprilie/4 mai, semnata de citeva sute
de fruntasi unionisti moldoveni, prin care se cerea interventia puterilor garante
pentru a pune capat abuzurilor guvernului caimacamului Vogoride.
4961 323 (498.3)
Billet adresse au caimacam Vogorides par M. Goedel de
Lannoy, agent et consul general d'Austriche en Moldavie.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236, col. III.
Scrisoare din 4 mai 1857, ziva sosirii comisarilor puterilor garante la
Iasi, prin care Vogoride este invitat sa expedieze prefectilor, neaparat, chiar
In acea zi, instructiunile pentru alegeri.
4962 323 (498.3)
[Corespondenta despre situatia politica. din Moldova].
SECOLULU, I (1857), nr. 32, p. 3: Moldavia.
Corespondentul particular al Secolului la Iasi scrie despre primirea facuta
comisarilor de catre populatia cu sentimente unioniste si despre o petitie
semnatt de 63 de antiunionisti, in care se cerea interventia armatelor strain
In tars, ca sa pastreze statuquo-ul.
4963 323 (498.3)
[Despre manifestatiile si incidentele prilejuite de vizita
comisarului Sardiniei, Benzi, la SECOLULU, I (1857),
nr. 34, p. 4, col.
Dupa jurnalul Independenia Belgied [L'independance Beige] din 7 mai
1857.
4964 323 (498.3)
[Presa straina despre masurile luate de guvernul Moldovei
Impotriva partizanilor unirii]. CONCORDIA, I (1857), p.
86-87.
Se traduc: o nota din jurnalul La Prdrie, o scrisoare si o corespondentA
trimise din Iasi jurnalelor Le Pays 9i Monilorid [Le Monileur].
4965 323 (498.3)
[$tiri din presa franceza asupra masurilor antiunioniste
ale guvernului din Moldova]. G. TRANS., XX (1857), p.
118: Cronica straina.
4966 323 (498.3)
[Traducerea unei corcspondente din Iasi, cu privire la
manevrele Impotriva adeptilor unirii, aparuta in Le Moni-
teur" din 22 aprilie]. BUCIUMUL, I (1857), p. 21: Dumi-
nick 14/26 Aprilie, 1857.
Se enumera abuzurile savirsite de autoritati, ca sa impiedice reusita
unionistilor in Divanul ad-hoc, precum si zvonurile cu privire la alte masuri
arbitrare, pc care vor sit le punt in practica.
4967 323 (498.3)
[Comunicatul neoticial al guvernului Moldovei dat ca
raspuns atacurilor presei franceze]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 125: Novitale din nauntru.
Sub forma unui articol de fond, se afirma, din partea guvernului Mol-
dovei, ca libertatea presei a fost suspendata de Poarta si aceasta restringere
nu e folosita de guvern, care regrets numai ca presa franceza a devenit ecoul
unui mic numar de favoritori de neorindueli". Text roman 5i francez.
4968 323 (498.3)
[Corespondenta trimisa. la 2 mai, din Iasi, foii Le Moni-
teur universel", tratind despre masurile luate de caimacamia
lui Vogoride pentru a impiedica o buns primire a comisarilor
puterilor garante, de catre unionisti]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 185: Moldavie; SECOLULU, I (1857),
nr. 39, p. 3: Se scrie dela Iasi la 2 Maiti catre Monitoril.
Se dau amanunte referitoare la primirea lui Talleyrand si a lui Savfet-
Effendi la Iasi 5i in alte localittti de seamy ale Moldovei.
4969 323 (498.3)
[Fragment dintr-o scrisoare datata 4/16 mai 1857, prin
care Fotiade 11 Instiinteaza pe N. Vogoride, caimacamul
Moldovei, de acuzatiile pc care i le aduce Thouvenel]. CON-
266
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
SERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 6-7; L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 236; G. TRANS., XX (1857),
p. 252.
Fotiade arata lui Vogoride ca Poarta ii sprijinea, Ears rezerve, actiunea
sa antiunionista 51-1 maga sa grabeasca alegerile. Mai arata ca Austria 5i
Anglia erau, de asemenea, de partea acestei politici. Da amanunte asupra
tntrevederilor ce avusesera lot In capitala Turciei.
4970 323 (498.3)
[Traducerea unui articol apa'rut in Le Journal de Con-
stantinople" din 29 apr./11 mai, sub titlul Monitorul francez
si al sau corespondent din razi"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 143-144: Turciea.
Ziarul otoman Isi exprima dezamagirea pentru faptul et oficiosul francez
Le Moniteur, publicind o critics a actelor abuzive ale guvernului Vogoride,
luase atitudine In favoarea misctrii pentru unire din Moldova. CautA sit insi-
nueze ca unioni§tii ar constitui in Moldova o minoritate, care at cauta 55-91
impuna prin teroare punctul de vedere. Afirma ca acuzatia ea unii fruntasi
unionisti moldoveni ar avea legaturi cu comunismul poate sa fie adevarata:
Ogre nu se afla comunisti In Frantiea si In toata Europa? si de ce nu s-ar
afla 5i fn Principate, si dact acolo se afla, apoi nu-i indoials ca an trebuit
sa amestice ideile for cu proiectul reunirei".
4971 323 (498.3)
[$tiri politice din Iasi]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 172.
Se anunta ca Savfet-Effendi, comisarul otoman, avea o atitudine mai
rezervatit decit ceilalti reprezentanti ai puterilor garante 5i ca abuzurile admi-
nistratiei nu conteneau. In aceasta privinta, se semnaleaza arestarea arbi-
trary a unionistului loan Negura.
4972 323 (498.3)
[Scrisoare din 8/20 mai a lui Fotiade insarcinatul
Moldovei la Constantinopol prin care Vogoride este pre-
venit de atitudinea Portii lai<a de modul sau de a guverna].
CONSERVATORUL, II (1857), anexa I, p. 7-8; L'ETOI-
LE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 236; G. TRANS., XX
(1857), p. 256.
Fotiade arata lui Vogoride ca Poarta dorea o falsificare a alegerilor, dar
pe nesimtite 5i WA sa se stie cs Poarta ordonase acest lucru. De asemenea,
da amanunte privind negocierile diplomatice de la Constantinopol si subli-
niaza dusmania ambasadorilor Angliei si Austriei fats de unire.
4973 323 (498.3)
[$tiri despre faptul ca, un numar Insemnatoriu" de boieri
marl si proprietari au prezentat o petitie comisarului Portii,
cerind pastrarea privilegiilor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 137-138: Novitalc din nauntru.
4974 323 (498.3)
[Textul suplicei adresate lui Savfet-Effendi, catre anti-
unionistii moldoveni, cu ocazia vizitei acestuia la Iasi].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 175: Supplique
des antiunionistes d'Iassy; SECOLULU, I (1857), nr. 39,
p. 2-3: Citimii in jurnalulii Debats din 23 Math.
In L'Etoik du Danube, textul este urmat de semnaturile antiunioni5-
tilor. Acestia considers unirea celor doua Principate ca o procedare ile-
gala", care ar fi contraziclnd alit vechile privilegii de antonomie ale Moldovei,
cit si Tratatul de la Paris, care le recunoscuse.
4975 323 (498.3)
[Corespondent& din Iasi, in legatura cu adresa antiunio-
nistilor moldoveni catre Savfet-Effendi]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 174: Autre correspondance.
Se arata ca semnaturile pentru aceasta adresa fusesera adunate de M.
Strajescu 5i T. Codrescu, de pe la marii demnitari ai statulni. Pe cind se afla
spre semnare la Departamentul Justitiei, textul a disparut fara de urma.
In curind, o copie a semnaturilor de pe acea adresa a inceput ss circule prin
publicul lasilor, care ii dezaproba pe semnatari. Faptul acesta a pus in proasta
lumina si pe Savfet-Effendi, care it asigurase dinainte pe Talleyrand ca-i
va face dovada ca majoritatea notabililor moldoveni erau fmpotriva unirii.
Se mentioneaza ca Savfet-Effendi comunicase mitropolitului Moldovei ca
vointa sultanului e ca unirea sa nu se fact. Se subliniaza satisfactia produsa
prin inlocuirea antiunionistului Costin Catargi, de la conduceiea Departa-
mentului din Launtru.
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
4976 323 (498.3)
[Se dezminte stirea raspindita. de presa vieneza ca petitia
antiunionistilor moldoveni, adresata lui Savfet-Effendi, fusese
iscalita de 600 de persoane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 189: Résumé des Iettres et des journaux du pays.
Se arata ca petitia nu fusese semnata decit de vreo 60 de persoane.
4977 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 5 mai, in legatura cu situatia
politica. din Moldova, in momentul plecarii comisarilor pu-
terilor garante spre Bucuresti]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 181-182: Moldavie.
Se arata ca se ivisera divergente intre reprezentantii Frantci, Sardinici
§i Prusici pe do o partc si cei ai Turcici si Austriei, de alta. Se discuta chestiu-
nea adresci senmate de 63 de antiunionisti si este acuzata Austria ca voieste
sa provoace tulburari in Moldova.
4978 323 (498.3)
[Obscrvatii desprc inaltarea in grad a lui Alexandru Cuza,
pircalabul de Galati]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 185-186: Moldavie.
Scmnalind mcritcic dovedite de Cuza sub domnia lui Grigorc Ghica,
redactia isi exprima mirarca in legatura cu haltarea lui in citeva zile la gra-
dul de maior.
4979 323 (498.3)
[Sc anunta ca din Falticeni s-a inaintat la Savfct-Effendi
o adresa iscalita de 120 de cetatcni cu drepturi politico, soli-
citind mentinerea vechilor privilegii de autonomie ale Mol-
dovei]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857),
p. 179: Novitale din nauntru.
4980 323 (498.3)
[Sc anunta ca gazeta Le Monitcur" din Paris a publicat,
la 23 mai, o corcspondenta din Iasi privind arbitriul si stra-
ganarile administratiunii caimacamului de Moldavia, Vogori-
de"]. ROMANIA. [Bucurcsti], I (1857), p. 56: Buletinu
telegraficu.
4981 323 (498.3)
[Stiri marunte cu privire la lupta pentru unire in Moldova,
extrase din L'Independance Beige"]. OLTULU, I (1857),
p. 30-31: Francia.
4982 323 (498.3)
[Observatii cu privire la scinnificativa similitudinc dintre
parerile antiunionistilor moldoveni si corespondentele opuse
idcii unirii, trimise diferitclor foi curopene, din Iasi si Con-
stantinopol]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
190: Nouvelles des Principautes.
Se publics catrase, pentru a dovedi acest lucru.
4983 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 31 mai/12 iunic, desprc si-
tuatia politica. din Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 205-206.
Se comunica zvonul inlocuirii eventuale a lui Vogoride prin C. Negri sau
printr-o caimicamie de trei, compusa din C. Negri, St. Catargi 0 V. Sturza.
Se dau amanunte privind abuzurile guvernului impotriva unionistilor, pre -
cizindu -so ca toate aceste abuzuri se hotarau noaptea, in gradina editorului
Gazetei de Moldavia [G. Asachi], de catre caimacam 0 de catre mai multi
apropiati ai sai. Se subliniaza numarul mare al celor exclusi din listele elec-
torate ale clerului 0 ale marilor proprictari.
4984 Chitzu, G. 323 (498.3)
[Articol referitor Ia atitudinca guvernului din Moldova].
oLTuLe, I (1857), p. 33: Craiova 31 Ma[i]u.
Condamna actele de presiune politica ale guvernului moldovean, inaiute
dc alcgerile pentru Divanul ad-hoc. Subliniaza ca poporul roman are o natu-
rata aplccare catre civilizatiune si libertate".
4985 323 (498.3)
[Se anunta, sub toate reservele putincioase", ca printul
Vogoride, caimacamul Moldovei, ar fi plecat la Constantino-
pol, cu o suits numeroasa 'de boieri din protipendada].
SECOLULU, I (1857), nr. 41,.p. 3.: tiri din intru.
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
4986 323 (498.3)
[Se anunta, pe baza unei stiri din Iasi, de la 2 iunie, ca,
in consiliile Portii, se aprobase purtarca lui Vogoride, lucru
care bucura pe antiunionisti]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 193: Nouvelles des Principautds.
4987 323 (498.3)
[Corespondenta de Ia Iasi, din 2 iunie, despre abuzurile
savirsite de guvernul caimacamului Vogoride, in pregatirea
alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 197-198: Nouvelles des Principautds.
Se arata ca min de clectori erau eaclusi din listele de alegatori, care urmau
sa apara. Se dau amanunte asupra conflictului ce se nascuse intre Vogoride
si mitropolitul Sofronie, care era partizan al unirii, si se anunta ca Vogoride
cauta sa-1 destituic pc accsta. Se arata ca Scriban, conducatorul seminarului
de la Socola, luptator unionist, fuscse destituit do guvern. Sc comunica infer-
matii cu privire la cei 421 de semnatari ai protestului impotriva unirii si se
observa ca Vogoride isi pregatea partizani pentru alegeri, boierind In dreapta
si in stinga.
4988
323 (498.3)
[Protcstul mitropolitului Sofronic al Moldovci fat& de
incercarile guvernului de a-1 face sa modifice lista preotilor
care aveau drept sa alcaga dintre dinsii dcputati pentru
Divanul ad-hoc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 79:
Departamentulii averiloni bisericesti; L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 205: Nouvellcs des Principautes.
4989 323 (498.3)
[Se anunta, pc baza unei stiri din Iasi, de la 5 iunie, ca
rectorul seminarului din Socola fusese destituit, sprc indig-
narea generala]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 197: Demieres nouvelles.
Se observa ca Vogoride savirsca abuzurile cu aprobarea fares rczerve a
Porlii si ca, Intr-adevar, cousulul Austriei era stapinul Moldovei.
4990 323 (498.3)
[Scrisoarca trimisa de mitropolitul Sofronic al Moldovei
sefului Departamentului Bunurilor Clcrului, la 22 mai f3 iunic,
in semn do protest impotriva demiterii lui Filaret Scriban
de la conducerea seminarului din Socola si a inlocuirii sale
prin Suhopan.]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 201-202: Nouvelles des Principautes.
4991 323 (498.3)
[Se dezminte stirca destituirii mitropolitului Moldovei,
aratindu-se ca guvernului lui Vogoride nici nu-i era ingaduit
acest lucru]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
202: Nouvellcs des Principautds.
4992 323 (498.3)
[Corespondentul din Constantinopol al jurnalului francez
Le Pays" anunta ca mitropolitul Moldovei a adresat un
protest impotriva apasarii cc se exercita de caimacamul Vo-
goride asupra clerului Moldovei, ca sa-1 faces a se declara in
contra unirii]. SECOLULU, I (1857), nr. 45, p. 3-4: Din
Oriente.
4993 323 (498.3)
[Protestul adresat mitropolitului de rectorul Seminarului
Central din Moldova, referitor la demiterea sa si a egume-
nilor de pe listele electorale]. SECOLULU, I (1857), nr.
47, p. 3-4.
4994 323 (498.3)
Protestation adressde a LL. EE. MM. les membres de la
commision europeenne siegeant a Bucarest. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 209-211: Moldavie.
Se recta, in extenso, protestul din 8/20 iunic al unionistilor moldoveni
impotriva falsificarii listclor electorale de catre guvernul caimacamului Vogo-
ride. Se in0ra toate ilegalitatile comise, in aceasta privinta, de Caimacamie.
4995 323 (498.3)
[Ofisul din 8 iunie al caimacamului Moldovci, dat postel-
nicului Panaite Bals, la demisia lui din postul de secretar
de stat]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 201: Score-
267
323(498.3) POLITICA INTERNAt MOLDOVA
tariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), nr. 48, p.189 bis: Caimacamia Principatului Mol-
dovei.
In locul lui, este numit, provizorm, Alexandru Fotino.
4996 323 (498.3)
[Articol prin care ziarul Daily News", denunta, la 18
iunie, politica abuziva a caimacamului Vogoride, tats de
cler si fats de unionisti, deplingind in acelasi timp faptul
ca guvernul britanic nu se opunea activitatii caimacamului].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 207-208.
Se traduce articolul foii engleze in extenzo.
4997 323 (498.3)
[Polemics cu Frankfurter
Jurnalul de Frankfurt"
Journal" , care justificase, la 18 iunie, eliminarea unio-
nistilor din listele electorale pentru Divanul ad-hoc din Mol-
dova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 211:
Moldavie.
Foaia din Frankfurt suslinea ca unionistii fusesera eliminati pentru ca
aveau datorii si fiindca n-aveau titlurile proprietatilor for in regula.
4998 323 (498.3)
Circulara Ministerului din Nauntru cu No. 11. 949 din 13
iunie 1857, triimasa Administratiilor. GAZ DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 201-202.
Se atrage atentia sefului politiei din Iasi si administratiiior de tinuturi
ca felurili indivizi atit din nauntrul tern, cit si chiar de peste hotar, se poarta
In cuprinsul Principatului Para cuvenitele pasporturi si certificate". Li se
amintesc dispozitiile din Manualul Legilor si Condira criminald, cu privire
la controlul calatorilor prin tirguri si sate, si li se cere sa le aplice cu strictete.
4999 323 (498.3)
[Administratiile Moldovei si politia Capitalei sint chemate
a tine ordine la alegerile pentru Divanul ad-hoc]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857], p. 193-194:
Ministeriul trebilor din nauntru.
Circulara din 18 iunie. - Text roman si francez.
5000 323 (498.3)
[Corespondente trimise din Iasi foii Le Moniteur uni-
versel" tratind despre pregatirile guvernului caimacamului
Vogoride, ca sa, falsifice alegerile de deputati pentru Diva-
nul ad- hoc].- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201:
Nouvelles des Principautds.
Se aratS ca se smulsesera prin teroare iscaliturile starostilor de bresle
din Iasi, finpotriva unirii, si ca guvernul ante sa-si mareasca numSrul aderen-
lilor, prin inaltari de grad in armata (ajungind 60 de colonel la 2000 de sol-
deli) ;i prin boieriri. De asemenea, se semnaleaza faptul a se intention ca
alegatorii negustori din Iasi sa fie siliti sa-si dea voturile in alb.
5001 323 (498.3)
[Polemics cu ziarul Oesterrechische Correspondenz", in lc-
gatura cu dezmintirea pe care o daduse foaia austriaca unor
intormatii publicate in Le Moniteur universe!" cu privire
la abuzurile antiunioniste ale guvernului caimacamului Vo-
goride]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p, 207:
Valachie.
5002 323 (498.3)
[Se anunta ca, prin interventia ministrilor Austriei si
Angliei la Constantinopol, s-a reusit ca Vogoride sa ramina
mai departe caimacam in Moldova]. SECOLULU, I (1857),
nr. 46, p.4.
5003 323 (498.3)
[Se anunta ca of iciosul francez Le Pays" a dezmintit in
chip formal zvonurile despre demiterea caimacamului Vogo-
ride]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 90: Presa streina
despre Principate.
$tirea este redata dupi Le Siicle.
5004 323 (498.3)
[Extras din jurnalul francez Le Constitutionnel" despre
conduita neschimbata a caimacamului Vogoride din Moldova,
cu toate fagaduielile date]. CONCORDIA, I (1857), p. 153.
268
www.dacoromanica.ro
323(498.3
5005 323 (498.3)
[Unionistii moldoveni sustin ca 20 000 de persoane fuse-
sera lipsite, In mod arbitrar, de dreptul de vot in Moldova].
G. TRANS., XX (1857), p. 208.
tire redate dupa Oesterreichische Zeilung.
5006 323 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 17/29 iunie, in legatura cu
reactia moldovenilor fats de excluderea in masa a alega-
torilor din listele electorale pentru Divanul ad-hoc, publicate
de guvernul Vogoride]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 217: Moldavie.
Se arata ca numai In Iasi semnasera o petilie de protest 500 de ale*
tori exclusi din lisle si se anunta ca, In Intreaga lard, se alcStuiau astfel de
proteste. Se arata, de asemenea, ca Petre Mavrogheni fusese insircinat sa
duce protestul iesenilor /a Bucuresti, comisarilor puterilor garante. Se Instiin-
teaza ca, la Beau, Tecuci si Dorohoi, o parte dintre autoritati s-au alaturat
restului cetatenilor, aratindu-si indignarea pentru modul cum se alcatuisera
listele electorale.
5007 323 (498.3)
[Comunicat din 29 iunie, privind aminarea alegerilor pe
termen de 8 zile, pentru lndeplinirea unor lucrari pregati-
toare in operatiile alegerilor"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 201: Ministeriul din Nauntru catra.
Dior Administratorii.
Text roman si francez.
5008 323 (498.3)
[Despre aminarea alegerilor din Moldova, care trebuiau
sa se efectueze la 30 iunie, In urma abuzurilor guvernului
si a protestelor a patru dintre comisarii puterilor europene].
ROMANIA [Bucuresti], 1 (1857), p. 94: Revista politica.
Text roman si francez.
5009 323 (498.3)
[Traducerea unei corespondente aparute in gazeta L'Ob-
servateur beige ", cu privire la brosura lui Vergile Doze Un
mois en Moldavie"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 215.
Ziarul belgian subliniaza cu simpatie pledoaria pe care Vergile Doze o
facuse In brosura sa, pentru caimacamul Vogoride. Textul coresponden(ei
e precedat de o notila a Gazdei de Moldavia, care prezinta acest text drept
un raspuns binevenit la calumniile cele mai inegrite" care s-ar fi revarsat
asupra guvemului Moldovei, prin uncle gazete franceze.
5010 Saint-Marc Girardin 323 (498.3)
[Comentarii In legatura. cu viitoarea, alegere a domnito-
rilor din Principatele Roma.ne]. SECOLULtJ, I (1857), nr.
50, p. 3-4: Presa streina despre Principatele Dunarene.
Se traduce o parte dintr-un articol publicat de scriitorul francez cu pri-
lejul aparitiei CSrtii lui Vergile Doze: 0 fund In Moldavia, in care se susti-
ties candidature caimacamului Vogoride. Girardin argumenteaza ea un strain,
necunoscind situatia interns a Principatelor Romane, n-arc dreptul sa se pro-
nunte asupra candidatilor Ia domnie.
5011 323 (498.3)
[Depesa telegrafica, trimisa din Iasi la 13 iulie, In care
se dau informatii cu privire la situatia politica din Moldova].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 221: Moldavie.
Se anunta aminarea alegerilor cu opt zile si se vesteste a Alison, secre-
tarul ambasadorului Angliei la Poarta, sosise la Iasi.
5012 323 (498.3)
[Textul demisiei prezentate de maiorul A. Cuza, clrmui-
torul tinutului Covurluiului, caimacamului Moldovei].
CONCORDIA, I (1857), p. 164 -165; SECOLULU, I (1857),
nr. 53, p. 2.
Motivul: activitatca abuziva a samesului tinutului si a comitetului elec-
toral pentru Divanul ad-hoc.
5013 323 (498.3)
[Demission motivde du prdfet de Gallatz, M. Alexandre
Cuza, major aide de camp princier, adressde au caImacam
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

de Moldavie. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 5022 323 (498.3)

228. [Corespodenta de la Iasi, din 20 iulie, despre alegerile
Textul scrisorii de demisie. din Moldova si masurile luate de guvcrn pentru a asigura
323 (498.3)
izbinda antiunionistilor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
5014 I (1857), p. 230-231: Moldavie.
[Corespondents trimisa din Iasi, la 7 iulie, foil Le Moni- Se arata modul in care decursesera alegerile clerului din episcopia Roman,
teur universel", tratind despre abuzurile si actele de vio- al Orel titular era antiunionist. Se dau amanunte privind destituirea colo-
lenta ale colonelului Ranet, prefectul de Botosani, si despre nelului Alcaz, prefectul politiei din Iasi, gi altele refcritoare la desfasurarea
senzatia produsa do demisia lui Alexandru Cuza din functia fortelor militare de catre Caimacamie, in timpul alegerilor. In sfirsit, se arata
de perfect de Covurlui]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], ca se adresasera plingeri consulilor fats de abuzurile antiunioniste savirsite
I (1857), p. 229: Nouvelles des Principaute:s. de autoritati. Se reds un astfel de protest.
5015 323 (498.3) 5023 323 (498.3)
[Se dezminte stirea publicata de ziarele franceze ca doua [Corespondents de la Iasi, din 23 iulie, despre rezul-
petitii, cu sute de iscalituri, au fost adresate caimacamilor tatul alegerilor reprezentantilor marilor boieri pentru Di-
si membrilor comisiei puterilor garante, in legatura cu admi- vanul ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
terea repatrierii expulzatilor din 1848]. GAZ. DE MOLD., p. 233-234: Nouvelles des Principautds.
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 209-210: Novitale din Se arata ca, in afara citorva flume marl boieregti, indeosebi ale membrilor
nauntru. familiei Bala, nu se numarau printre deputatii marilor proprietari decit par-
La Iasi, eel putin, nu s-au facut ascruenea petitii, deoarece nu existau veniti, partizani ai lui Vogoride. Se comunica amanunte cu privire Is Niculae
exilati moldovcni in strainatate. Istrati si se ironizeaza pozitia adoptata de Gazeta de Moldavia, care Inregis-
323 (498.3) trase fara nici un comentariu rezultatul alegerilor.
5016
Concordia sail unirea cetateana. GAZ. DE MOLD., 5024 323 (498.3)
XXVIII [rcctc XXIX] (1857), p. 209-211: Albina Rom5.- [Adresa unui mare numar de patrioti moldoveni", tri-
neaSat. misa consulilor din Iasi, in chcstiunea terorismului din tim-
Articol In care se demonstreaza primejdia dezbinarii unui popor si se pul alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. G. TRANS., XX
face apel la unire, pentru lege, guvern gi patrie. (1857), p. 239: Teara Romaneasca si Moldavia; TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 239: Principatcle dela Dunare.
5017 323 (498.3)
Se traduce adresa dupa Oestereichische Zeitung.
La Cons[e]rvatorul. CONSERVATORUL, II (1857),
anexa I, p. 1-8: Ancxe. 5025 323 (498.3)
Se publics sub acest titlu scrisoarea trimisa caimacamului N. Vogoride [Le Siecle" anunta ca este probabil ca unionistii sa fie
de cumnatii sal Mussurus gi Fotiade, de tatal sau Stefanachi Vogoride, de in numar insemnat chiar in Divanul ales, prin atitea stra-
fratele sau Alex. Vogoride si de diplomatul austriac Prokesch-Osten. Din duinte si falsificari, de Vogoride]. ROMANIA [Bucuresti],
aceste scrisori, reiese politica abuziva, antiunionista a lui Vogoride si a tam's I (1857), p. 135: Presa streina despre Principate.
lici sale, precum gi sprijinirea acestei politici de catre Poarta si de catre Anglia
si Austria. Redactia preceda scrisorile de un comentariu, in care arata ea 5026 323 (498.3)
ea a semnalat Intotdcauna pericolul fanariot" si aminteste ca exista un [Corespondents de la Iasi, din 8 august despre dezorga-
alt fanariot din Bucuresti", tot de tipul lui Vogoride. Se aminteste gi faptul
ca, Inca din mai 1857, se publicase articolul Ydra fanariotd.
nizarea partidei antiunioniste si despre consecintele politice
ale mortii episcopului de Husi]. L'ETOILE DU D. [Bru-
5018 323 (498.3) xelles], I (1857), p. 241-242: Moldavie.
[Nota a redactiei Conservatorului", la inchierea publicarii Se arata ca multi dintre deputatii alesi prin frauds igi dadusera demi-
scrisorilor adresate lui N. Vogoride]. CONSERVATORUL, sia si ca indignarea opiniei publice izbucnea in manifestatii ostile indreptate
II (1857), anexa I, p.8. Impotriva capilor partidei antiunioniste. Se anunta ca fratele lui N. Istrati,
episcopul Husilor, era pe moarte si se discuta problems reprezentarii in Diva-
Nota ll caracterizeaza pc N. Vogoride ca agent secret universal", tra- nul ad-hoc a episcopilor de Husi si Roman, prin loctiitori de episcopi.
dind pe toata lumea si vinziud interesele Moldovei.
5019 323 (498.3) 5027 323 (498.3)
Extraits de lettres confidentiellcs adressees au caimacam de [Corespondents de la Iasi, din 10 august, continind dife-
Moldavie par diffdrents personnages politiques. L'ETOILE rite stiri politico]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234-236. p. 242: Moldavie.
Se publics scrisori trimise caimacamului N. Vogoride de cumnatul sau Se arata ca Alison, secretarul ambasadei britanice din Constantinopol,
Mussurus, de tatal ssu Stefanachi Vogoride, de fratele sau Alexandru Vogo- care it sprijinea pe Vogoride, fusese rechemat grabnic. Se anunta c.4 Vogoride
ride, de cumnatul sau Fotiade, precum si de Prokesch-Osten si de Goedel era in conflict cu ministrii sai si se dau amanunte privind operatiunile necin-
de Lannoy. Din aceste scrisori, reiese politica antiunionista a lui Vogoride stite facute de mai multi Inalti dregatori din tabara caimacamului si a guver-
si a familiei sale, precum gi sprijinirea acestei politici de catre Poarta si de nului.
catre Anglia si Austria.
5028 323 (498.3)
5020 323 (498.3) [Corespondents de la Iasi, din 5/17 august, despre abu-
0 corespondent& familiars secrets. G. TRANS., XX zurile savirsite de partizanii lui Vogoride]. L'ETOILE DU
(1857), p. 247, 251-252, 256. D. [Bruxelles], I (1857), p. 253-254: Correspondances parti-
Se traduc, dupa Oesterreichische Zeitung, un numar de scrisori de ale lui
culieres de l'Etoile du Danube.
Mussurus (ambasadorul Portii la Londra), Alex. Vogoride (fratele caimaca- Se !infra mai multe cazuri de afaceri ale sfetnicilor caimacamului, prin
mului Moldovei), Fotiade (agentul Moldovei la Poarta) etc...., din care se care se pagubise greu statul.
vadeste atitudinea nefavorabila unirii adoptata de caimacamul Moldovei
si de oamenii sal. 5029 323 (498.3)
[Depesa din 12/24 aug. a ministrului otoman at Trebi-
5021 323 (498.3) lor Straine, catre printul caimacam al Moldovei]. BUL.
[Comunicat prin care Secretariatul de Stat al Moldovei ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2;
dezminte autenticitatea unor fraze din scrisorile caimacamului BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55 ; GAZ. DE MOLD.
Conachi-Vogoride, publicate In ziarele strain]. GAZ. DE XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1, nr. 65,
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 249: Novitale din p. 253.
nauntru. Cere sa se analizeze alegerile gi sa se revizuiasca listelc electorale, luindu-se
Din Insircinarea caimacamului. Text roman si fraucez. ca model interpretarea data de Caimacamia Tarii Romanesti firmanului pentru

269

www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
convocarea Divanurilor ad-hoc. In Gaze la de Moldavia, text roman si
francez.
5030 323 (498.3)
Oftsul Exelentei Sale Printului Caimacam N. Conachi-
Vogoridi, adresat catra Consiliul Administrativ Extraordinar
din Moldova in 13 (25) August 1857 sub No. 93. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. 1 la nr. 1, p.2;
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1,
nr. 65, p. 253.
Comunici Sfatului eS, potrivit depesei primite de la ministrul otoman
de Externe, alegerile din Moldova se anuleaza. Invita Sfatul sa dispuna revi-
zuirea listelor electorate si sa is masuri ca autoritAtile 58 nu mai comita pre-
-
siuni asupra alegAtorilor. In Garcia de Moldavia, text roman 0 francez,
5031
[Stiri, indeosebi politice, din capitala Moldovei]. L'E-
323 (498.3)
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 241: Resume des cor-
respondances particulieres.
Se anunta ea Vogoride a plecat la Galati si ca ajunsese la neintelegeri
cu guvernul sAu. Se arata ca inca nu se fixase, pins la 14 august, data noilor
alegeri. Se veste8te moartea episcopului de Husi.
5032 323 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Moldovei
cu privire la pregatirea noilor alegeri]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2-3 ; BULET. OF.
EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., xxvni
[recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 2, nr. 65, p. 253-254.
FireazA, conform depesei otomane, data alegerilor la 29 aug.; dispune
aleatuirea de not liste electorate, avind ca model instructiunile pentru alegeri
elaborate in Tara Romaneasca. In Garcia de Moldavia, text roman si
francez.
5033 323 (498.3)
[Circulara Ministerului din Nauntru catre administratorii
de tinuturi din Moldova, cerindu-le sa se conformeze noilor
instruetiuni cu privire la listele electorate si sa procedeze
cu toata nepartinirea" in pregatirea alegerilor]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I Ia nr. 1, p. 4,
- Se arata ea Vogoride izbutise sA dejoace complotul urzit de Ghica sl
col. II; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 56; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 65, p. 254.
In Garda de Moldavia, text roman §i francez.
5034 323 (498.3)
[Instructiuni cu privire la pregatirea noilor alegeri in
Moldova, elaborate de Ministerul din Nauntru.] BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 4, supl.
- Sc elogiaza noile dispozitii date de caimacam in cc priveste pregAtirea
Il la nr. 1, p. 1; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p.
56-57; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p.
254-256.
In Garcia de Moldatna, text roman si francez.
5035 323 (498.3)
ad-hoc din Moldova]. -
[Diferite stiri privind anularea alcgerilor pentru Divanul
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p.245: Affaircs des Principautes.
Stiri date de Le Moniteur §i Times la 25 august, precum si o depesa din
Iasi de la 27 august.
5036 Baclulescu, C. I. 323 (498.3)
-
[Comentarii asupra anularii alegerilor din Moldova pentru
Divanul ad-hoc]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 59, p. 2:
Revista politick nr. 60, p. 3-4: Revista politica.
Considerl ca termenul de 15 rile peutru pregAtirea noilor alegeri este
prea scurt.
5037 323 (498.3)
[Comentarii cu privire la graba cu care guvernul caima-
-
camului Vogoride pregatea noile alegeri din Moldova, cu scopul
ascuns de a le falsilica]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 257: Resume des correspondances particulieres.
Se dau informatii asupra acestei chestiuni, pe baza unor scrisori din 28
si 30 august. Se cm destituirea lui Vogoride.
270
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
5038 323 (498.3)
-
[Observatii cu privire /a, pregatirea _noilor alegeri pentru
Divanul ad-hoc din Moldova]. ROMANUL, I (1857), nr.7,
p.1: Bucuresti, 31 August/12 Septemvrie.
Din cronies politica semnatl de C. A. Rosetti.
5039 323 (498.3)
[Se anunta ca ziarul francez La Patric" s-a pronun %at
ca puterile garantc n-au nici un drept sa ceara destituirea
lui Conachi-Vogoride, care va ramine caimacam]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 264: Depese tele-
-
grafice.
5040 323 (498.3)
[Se anunta ca actiile principelui Vogoride se urcarA
citva in Paris si aceasta se adscrie deslusirilor, ce le a dat
despre el sotia lui, care de prezent petrece la Paris"].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 279: Francia.
-
5041 323 (498.3)
[Offs prin care se anunta demiterea logofatului Vasile
Ghica din postul de ministru din Nauntru]. BULET. OF,
EXTR. MOLD., I (1857), p. 63: Ministeriul din Nauntru.
-
Ghica este demis din cauza abuzurilor cc au fort sAvirsite la alegeri.
Colonelul P. Scheliti este uumit interimar la conducerea departamentului.
5042 323 (498.3)
[Secretariatul de Stat anunta ca directorul Departamen-
tului din Nauntru, colonelul Petru Scheliti, a lost numit
interimar la conducerea acestui departament]. I3ULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 311; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 269: Secretariatul de Stat.
5043 323 (498.3)
[Corespondcnts de la Iasi, din 5 septembrie, despre con -
.flictul ce izbucnise Intro Vogoride si Vasilc Ghica, ministrul
din Launtru, sprijinit de consulul Austriei]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 262: Moldavie.
ca-I destituise, cu toad opozitia violenta a lui Goedel-Lannoy.
5044 323 (498.3)
[Articol de fond despre masurile administrative luate de
cut"]. -
caimacam in rnomentele cele grele prin care tram au petre-
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p.281: Novitale din nauntru.
-
alegerilor 9i se exprima speranta cl ole vor Insenina orizontul politic. Text
roman si frauccz.
5045 323 (498.3)
caimacamului]. -
[Articol cu privire la rezultatcle calatoriei prin tars a
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 286-287.
Se arata ca rezultatele au fort: reforme militare, masuri de urbanizare
la Galati, nemultumire fats de stares inchisorilor.
5046 323 (498.3)
[Corespondente de la Iasi, din 7 si 16 septembrie, despre
-
destituirea ministrului de Interne, Vasile Ghica, si despre
izbinda deplina a unionistilor In alegeri]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 266-267: Moldavie.
Se recunoaste ca guvernul se dovedise impartial In noile alegeri si se
subliniazS setrmificatia izbinzii unionistilor, care nu beneficiasera nici de
libertatea intrunirii si nici de libertatea preset. Se anunta cS Fotiade
reprezentantul Moldovei la Pout.% sosise la Galati si se arata ca °pinta
publicA se pregatea salt exprime indiguarea pentru atitudinea sa politica.
5047 323 (498.3)
pentru a-1 dobori pe caimacamul Vogoride]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 294: Moldavie.
-
[Comentarii cu privire Ia complotul urzit de Vasile Ghica,
Nu se da crezare scrisoril pe care o trimisese Ghica gazetei Le Nord,
dezmintind tirile despre uneltirile sale, dar recunoscind, Ears sa urea, ca
ceruse Portii revocarea caimacamului.
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

5048 323 (498.3) 5057 323 (498.3)

-
[Comentarii cu privire la rezultatele noilor alegeri pentru
Divanul ad-hoc din Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 261: Nouvelles des Principautes.
[Se anunta ca Divanul ad-hoc al Moldovei gba inceput
lucrarile si ca guvernul moldovean e in dezorganizare, ni-
meni nemaivrind sa-1 secondeze pe Vogoride]. L'ETOILE -
Se arata c3 aproape in unanimitatc deputatii crau unionist'. Sc clan DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 273: Resume.
informatii asupra modului cum fusesera alesi unii fruntasi unionists. Se da,
In sfirsit, un tablou al dcputatilor alesi, impartiti dupa parerile for fats de
ideea unirii.
5058
Convocatia Divanului Ad-hoc. -
GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 293: Novitale din nauntru.
323 (498.3)

5049 323 (498.3) Articol publicat cu prilejul inceperii lucrarilor Divanului ad-hoc al Mol-
Alegerile in Principatc. 1ELEGRAFUL R., V (1857), doviei. Se arata ca deputatii s-au ales conform instructiunilor firmanului
p. 311: Principatele dela Dunare. pentru convocarea Divanului ad-hoc dupre intalesul ssu ccl mai drept si
aplicatiea sa cea mai nepartinitoare". Li se recomanda cumpatare" si intelep-
Se prezinta o corespondents din Oeslerreichische Zeilung si alta din La
Gazelle Universe lle, in care se discutau rezultatelc si consecintele noilor alegeri
-
ciune" in lucrarile for ca sa se poata infaptui fara intirziere reformele civili-
din Moldova. In cea de-a doua corespondents, se descrie conflictul iscat intre
zatoare produse prin lucrari intclepte si patriotistnul cel luminos". - Text
roman si francez.
Vogoride si sfetnicii sai, in urma anularii alegerilor.
5059
5050
[Se anunta din Iasi ca se vorbea acolo de inlocuirea lui
323 (498.3) Solenitatea din 22 Septemvrie. -
GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 293-295.
323 (498.3)

Vogoride din functia de caimacam, Poarta reprosindu-i faptul
ca fusese impartial in noilc alegeri pentru Divanul ad-hoc].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 277: Résumé.
5051
[Foilc englezesti anunta ca. Vogoride ar fi trecut de partea
Dare de scams arnanuntita despre soletnnitatea deschiderii lucrarilor
Divanului ad-hoc al Moldovei. In cuprinsul ci, se reproduce textul ofisului de
deschidere dat de caimacam si al cuvintarii rostite de mitropolitul Moldovei,
ca presedinte. Se subliniaza entuziasmul iesenilor si ordinea desavirsita in
323 (498.3) -
care s-a desfasurat ceremonia. Text roman si francez.

(1857), p. 282: Transilvania.

-
celor cc luptau pentru unirea Principatelor, lucru care a
intarit mult partidul unionist]. TELEGRAFUL R., V
5060

temvrie. -
Convocatia Divanului Ad-hoc. Solenitatea din 22 Sep-
ANUNT. R., IV (1857), nr. 73, p. 1-3.
323 (498.3)

$tire data dupa Kolozsvdri KcizIony. Dare de seams.

5061 Sofronie, mitropolit 323 (498.3)
5052

-
[Polemica. cu Gazeta universals din Augsburg" Augs- -
323 (498.3)
-
[Cuvintarea rostita la deschiderea sesiunii Divanului ad-hoc
din Moldova, in calitate de presedinte]. BUL. ADUN.
burger Allgcmcine Zeitung" in legatura cu legalitatea ale-
gerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 301: La presse europdenne
- AD-HOC MOLD., I (1857), supl. II la nr. 1, p. 3; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 294; ANUNT.
sur les Principautes. R., IV (1857), nr. 73, p. 2.
Se combat(' articolul Adevdrul asupra Principaldor dundrene, aparnt Recomanda cea mai mare luare aminte" in vorbiri si lucrari, precum
la 30 octombrie, in care se cautase sa so demonstreze caracterul neregulat" si cea mai adinca cumpatare si intelegere in rostirea dorintelor" Divanului
al ultimelor alegeri din Moldova. ad-hoc. Incheie printr-un indemn la unirea Principatelor: Moldo-Rominii
de astazi sint toti una". In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
5053 323 (498.3) 5062 323 (498.3)
[Corespondenta de la Bucurcsti, din 18 septembrie, des- Ouverture du Divan Ad-hoc. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
pre inceperea in curind a Divanului ad-hoc din Moldova Si
pregatirea alegerilor in Tara Romaneasca]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 265: Valachie.
- les], I (1857), p. 277: Moldavie.
Corespondenta de la Iasi, din 23 septembrie/5 octombrie, in care se des-
cric deschiderea Divanului Moldovei, dindu-se anuanunte asupra manifestati-
Se anunla plecarea in Moldova a comisarilor Bulwcr si Basily. ilor unioniste ce insotisers acest eveniment.

5054 323 (498.3) 5063 323 (498.3)

[Stire cu privire la deschiderca Carnerci nationale" la
-
[$tiri din Iasi, in legatura cu apropiata deschidere a Di-
vanului ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],I (1857),
p. 265: Résumé des correspondances particulieres.
ROMANUL, I (1857), nr. 15, p. 1: Bucurestl, 27
Septemvrie/9 Octomvrie.
Se arata, pe baza unei telegrame trirnise la 27 septembrie din Iasi, ea Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
Bulwer si Basily erau asteptati In capitala Moldovei si ca victoria unionis- 5064 323 (498.3)
tilor In alegeri era mai dcplinS dccit se crcdea la Inceput, mai ales el mai
multi dintrc deputatii separatist', intre care Grigore Bals, trecusera in tabara
unionists.
a fost primit de comisarul Marii Britanii].
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 295-296: Novitale din
-
[Se anunta ca un grup de deputati ai Divanului ad-hoc
GAZ. DE MOLD.,

323 (498.3)
nauntru.
5055
Se publics cuvintarea vornicului M. Koglilniceanu si raspunsul
[Dare de seams despre vizita pe care deputatii Divanului
ad-hoc au facut-o comisiei puterilor garante, sosita la
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 289-
- rului britanic.
comisa-

290: Novitale din nauntru.

Se publics discursul vornicului Dim. Ballet si aspunsul comisarului
5065 Un cetacean 323 (498.3)
[Sarbatorirea deschiderii Divanului ad-hoc, la Husi].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 306:
-
rus Basily, presedintele comisiei. De la Hull ni scriu urmatoarele.
Text roman si francez.
5056 323 (498.3)
[Depesa de la Iasi, din 3 octombrie, con%inind stiri poli- 5066 323 (498.3)

ad-hoc]. -
tice in legatura cu apropiata intrare in activitate a Divanului
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 269:
Nouvelles des Principautes.
Otisul Ex. Sale Printului Caimacam adresat D-sale Vorn.
Tanen N. Cantacuzin la 7 Octomvrie 1857 sub No. 125.
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 363; GAZ. DE MOLD.,
-
Se anunta cs Divanul ad-hoc moldovean urma sa se deschida la 4 octom- XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 317.
brie si cs Basily, comisarul Rusici, daduse o seratS Inainte de reintoarcerea Iancu N. Cantacuzin e numit secretar de stat. - In Gazeta de Moldavia,
sa la Bucuresti. Se arata ca Bulwer rAminea Inca la Iasi. text roman si francez.

271

www.dacoromanica.ro
323(49 .3) POLITICA INTERNA :
5067 323 (498.3)
[Textul motiunii propose de M. Kogalniceanu in sedinta
din 7 oct. a Divanului ad-hoc din Iasi, formulind dorintele
fundamentale ale tarii]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 3, p. 1-3.
5068 323 (498.3)
[Procesul verbal al sedintei din 7 oct., in care s-a dez-
batut motiunea propusa Adunarii de M. Kogalniceanu si
alti dcputati cu privire la exprimarea dorintelor
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 3, p. 1-4;
moNrr. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 37-39: Se-
dinta din 7 Octomvrie.
Dupa ce se analizeaza relatiile dintre Principatele Romine §i Turcia,
motiunea se Incheie prin formularea urmatoarelor dorinte ale tarii: respectarea
autonomiei principatelor; unirea for sub numele de Romania; neutralitatea
pamhztului Principatelor Romane; alegerea unui domnitor strain; Incredin-
(area puterii legiuitoare unei Ob0esti Adunari, In care sa fie reprezentate
toate interesele flatlet". Impotriva motiunii voteaza episcopul Nectarie Her-
meziu §i logofatul Alccu Bala.
5069 Hurmuzachi, C. 323 (498.3)
[Cuvintare rostita in Divanul ad-hoc al Moldovei, in se-
dinta din 7 Oct., in favoarea motiunii cuprinzind dorintele
fundamentale ale taii, propusa de M. Kogalniceanu]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. Ia nr. 3, p. 1-3:
Anexe la procesul verbal VII; MONIT. ADUN. AD-HOC
BUC., I (1857), p. 39-40, 57.
5070 Half, A. 323 (498.3)
[Intimpinare impotriva unirii Principatelor]. BUL. A-
DUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 3, p. 3: In-
tampinarea D-lui A. Bays; G. TRANS., XX (1857), p. 363:
Tier'a Romanesca si Moldavi'a.
Aratind de la inceput ca este proprictariu a 80 miff falci in Moldova,"
A. Bala protesteaza impotriva dorintei de unire a Principatelor, exprimata
in motiunea propusa de M. Kogalniceanu. Cere sa se pastreze autonomia Mol-
dovei, cu toate privilegiile si imunitatile ei". Considers ca Divanul ad-hoc
nu are dreptul sa se ocupe de chestiunea unirii, ci numai de reorganizarea in-
terns.
5071 Kogalniceanu, M. 323 (498.3)
[Cuvintare in care critic& intimpinarea lui A. Bala impotri-
va Unirii]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl.
la nr. 3, p. 4: Cuvantul d-lui M. Kogalniceanu.
5072 323 (498.3)
[Demisia lui Alecu Bads, deputat al proprietarilor man din
tinutul Putna]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
supl. la nr. 12, p. 3: Anexa litera A.
Bala demisioneaza pc motivul cs netinind seams de protestul lui de la
inceput Adunarea au atlas o chestie politica de mare Insemnatate". Consi-
ders ca Divanul ad-hoc trebuie sa se ocupe numai cu revizia legiuirilor §i a
statutelor terii, pentru a ei organizare din launtru".
5073 323 (498.3)
[Depesit din 20 octombrie, de la Iasi, anuntind votarea
in aceeasi zi, aproape in unanimitate, de care Divanul ad-
hoc moldovean, a celor 4 puncte ale partidei nationale].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 281: Nouvelles
des Principaute:s.
5074 323 (498.3)
[Textul declaratiei din 7 octombrie a Divanului ad-hoc
al Moldovei, in legatura cu dorintele sale]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 350-351: Teara Romaneasca si Moldavia;
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 352, 356: Principatele dela
Dunare.
Textul este tradus din Oesterreichische Zeilung.
5075 323 (498.3)
[Textul motiunii votate de Divanul ad-hoc din Moldova].
SECOLULU, I (1857), nr. 80, p. 2-3.
5076 323 (498.3)
[Corespondent& de la Iasi, din 21 octombrie, despre sedin-
ta Divanului ad-hoc, in care se voteaza, dorintele partidei
272
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 323(498.3)
nationale]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 300:
Moldavie.
Se dau amanunte asupra desfasurarii §edintci.
5077 323 (498.3)
[Observatii despre memorandumul Adunarii ad-hoc din
Iasi, care puterile garante]. ROMANUL, I (1857), nr. 20,
p. 1: Bucuresti 14/26 Octomvrie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. Discuta si misiunea
Adunarilor ad-hoc.
5078 323 (498.3)
[Se redau, in rezumat, dezbaterile Adunai ii ad-hoc a
Moldovei, cu ocazia votarii dorintelor Principatului]. G.
TRANS., XX (1857), p. 359.
Discutiile slat redate dupa Zeitung, care Linea parte antiu-
nionistilor.
5079 323 (498.3)
[Vasile Alecsandri, fiind retinut de boala la Paris, de-
misioneaza din postul de deputat at tinutului Bacau]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 4, p. 1: Sedinta din
10 octomvrie; MONTT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857),
p. 59: Sedinta din 10 Octomvrie.
Mentiune in cadrul proccsului verbal or. VIII.
5080 323 (498.3)
[Alegerea comisiei pentru redactarca unui proicct al pro-
punerilor de interes general si lucrarile ei]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 4, p. 1-4, nr. 5, p. 1-4;
MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 59-64.
Proiectul are sa fie aprobat de Adunare si prezentat comisiei puterdor
garante din Bucuresti. Propunerile in legatura cu alegcrea comisiei si lucrarile
ei le citeste D. Ballet. Urmeaza cuvintarile lui P. Braescu, M. Costachi, C.
Virnav si 111. Kogalniceanu.
5081 323 (498.3)
[Textul proiectului citit in sedinta din 15 oct. a Divanului
ad-hoc din Moldova, de catre Manolachi Costachi, ca rapor-
tor al comisiei insarcinate a proiecta o scrie de chcstii de
interes general, din acele ce, fara jignirea autonomiei Prin-
cipatelor, se pot astern comisiei internationale, ca baza ale
viitoarei organizatii a Principatelor"]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 4, p. 3-4: Anexa la procesulii
verbalii IX.
La sfirOtul raportului se publica un .ira de chestil generale te swag a se
desbate de altra Adunare, cuprinzind 12 puncte. Atit raportul, cit si lista
celor 12 puncte s-au publicat si ca foaie volanta, bro§ata ca fila nr. 2 in colectia
B. A. R.
5082 323 (498.3)
[Anurgul funerar si ofisul caimacamului in legatura cu
moartea ministrului Justitiei, Niculai Cantacuzino]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 333: Novitale
din nauntru.
Text roman §i francez.
5083 Sion, G. 323 (498.3)
Starea lucrurilorii in Moldova. ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 190-191.
Subliniaza intcresul aratat de bucuresteni fall de evenimentelc din Mol-
dova. Prezinta diferite stiri tendcntioase date de Gazda de Moldavia, cu privire
la activitatea cairnacanului Vogoride, si comenteaza tacerea acestei foi in
ceea ce prive;te activitatea Divanului ad-hoc. Comunica informatii cu privire
la activitatea Adunarii de la Iasi. La urma, Sion isi pune Intrebarea de ce se
discutau in Divanul ad-hoc din Moldova chestiuni de reorganizare interns,
in afara celor patru puncte, Inainte de a se rcaliza unirea Principatelor Roma-
no?
5084 323 (498.3)
[$tire cu privire Ia activitatea Adunarii din Moldova].
ROMANUL, I (1857), nr. 23, p. 1, col. I: Bucuresti, 24 Oc-
tomvrie/5 Noemvrie.
Se precizeaza es adunarea din Moldova a fnceput si elaboreze princi-
piile generale a viitoarei constitutii a Printipatelor". Din cronica politica
semnata de C. A. Rosetti.
323(498.3) POLITICA INTERNA :
5085 323 (498.3)
[Reproducerea adresei inaintate Divanului ad-hoc al Mol-
dovei dc catre deputatii tarani, in ziva, de 26 octombrie
1857]. TELEGRAPUL R., VI (1858), p. 10-11: Prin-
cipatele dunarcne.
5086 323 (498.3)
[Proiectul de motiune cu privire la egalitatea inaintea
legii; accesibilitatca tuturor Romanilor la toate functiile
Statului; asazarea dreapta si generala a contributiilor ; su-
punerea tuturor la conscriptia BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), supl. la nr. 7, p. 1: Anexa li-
tera A.
Textul Proieclului de incheiere se mai afla publicat 51 ca foaie volanta,
brosata ca fila nr. 5 in coleclia B. A. R.
5087 323 (498.3)
[Raportul lui V. Malinescu si dezbaterile cu privire la
egalitatea inaintea legii, accesibilitatca tuturor Romanilor
la toate functiile Statului, asezarea dreaptA si generala a
contributiilor, supuncrea tuturor la conscriptia military"].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 7, p. 2-4,
supl. la nr. 7, p. 1-4 ; MONIT. ADUN. AD-HOC BUC., I
(1857), p. 82-87.
Procesul verbal at sedintei din 29 octombrie, cu anexele lui.
323 (498.3)
5088
[Textul proiectului prezentat in sedinta din 31 oct. a
Divanului ad-hoc at Moldovei, de V. Malinescu, in numele
comisiei nr. 2, cu privire la: respectul domiciliului si al liber-
tAtii individuals si interzicerea tribunalelor exceptionale].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 8, p. 4: Anexa
litcra A.
Proiectul mai e publicat 51 ca foaie volauta, brosata ca fila nr. 6 in culectia
B. A. R.
5089 323 (498.3)
[Dezbaterile in legatura cu proiectul comisiei nr. 2, pre-
zentat de V. Malinescu, cu privire la respectul domiciliului
si al libertatii individuals "]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
I (1857), nr. 8, p. 1-4: edinta din 31 Octomvrie, Procesil
verbalii XIII.
5090 323 (498.3)
[Depesa de la Iasi, din 11 noiembrie, despre lucrarile Di-
vanului ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 297: Moldavie.
Se insira dorintele" votate in sediuta de Ia 10 noiembrie si in cele prece-
dente.
5091 Kogalniceanu, M. 323 (498.3)
[Interpelare cu privire Ia mIsurile luate de guvern pentru
a impiedica raspindirea in Cara a Buletinului $edintelor
Adunarel Ad-hoc a Moldovei"]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), supl. la nr. 11, p. 1: Anexa litera A.
KogMniceanu arata cs, dupa ce presa In Moldova a Post desfiintata, redu-
cindu -so Ia un monopol oficial, exersat prin Gasela de Moldavia, acum guvernul
confisca, prin priveghetorii satelor jandarmi, exemplarele din Buledinul
Adundril Ad-hoc care patrund prin lard. Arata es tam trebuie sa cunoascS
lucrarile Adunarii, cad numai asa se pot pune capat zvonurilor primejdioase.
A t aca violent felul nepatriotic in care e redactati Garda de Moldavia. Propune
sa se protesteze Ia comisia puterilor garante.
5092 323 (498.3)
[Discutiile in legatura cu interpelarea lui M. Kogalniceanu,
cu privire la sechestrarea Buletinului" Adunarii de catre
guvern]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 11,
p. 1 -2: Sedinta din 11 Noemvrie. Procesula verbala XVI.
Se hotaraste sa se aleaga o comisie de trei, care sa redacteze un
protest catre comisia puterilor garaute, la Bucuresti.
5093 323 (498.3)
[Protestul Adunarii, adresat comisiei puterilor garante,
din Bucuresti, cu privire la oprirea de catre guvern a distri-
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 323(498.3)
butiei Buletinului" sedintelor sale]. BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 1-2.
Protestul e prezentat de Manolachi Costachi, in numele comisiei de ur-
genta".
5094 323 (498.3)
[Se vesteste ca abuzurile savirsite de caimacamul Vogoride,
fata de activitatea Adunarii ad-hoc, au provocat un protest
al acesteia la comisia puterilor garante, la Bucuresti]. G.
TRANS., XX (1857), p. 375: Tier'a roman6sca si Moldavi'a.
5095 323 (498.3)
[Proiectul de a se exprima dorinta ca sa se acorde drepturi
politice pamintenilor si impamintenitilor de mice religie cres-
tina, propus Divanului ad-hoc din Moldova]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 12, p. 4, Anexa C.,
supl. II la nr. 12, p. 1: Continuarea anexelora procesului-
verbala XVII din 12 Noemvrie.
Proiectul s-a publicat 5i ca bode volanta, broata ca fila or. 11 la anexcle
colectiei B. A. R. Prin 39 de voturi pentru si 35 contra, Adunarca hotareste
ca chestiunea nu e de competenta ei, respingind poiectul (nr. 13, p. 1).
5096 323 (498.3)
[Dezbaterile Adunarii cu privire la acordarea drepturilor
civile si politice painintenilor de once religie cresting].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 12, p. 3-4,
supl. I, p. 1-2 si 4, supl. II, p. 1-4, supl. III, p. 1-4,
supl. IV, p. 1-4, nr. 13, p. 1-3, supl. V, p. 1, nr. 14, p. 1.
Se publics discursurile lui G. Sturza, M. KogAiniceanu, C. Negri si pro.
testul lui Lazar Galiardi impotriva hotarkii Adunarii, in aceasta chestiune.
Procesele verbale XVII XIX ale sedintelor din 12 18 nov.
5097 Kogalniceanu, M. 323 (498.3)
[Discurs rostit in cadrul discutiilor cu privire la punctul
9 din lista chestiilor generale", privitor la acordarea de
drepturi politice pentru pamintenii de once religie cres-
final. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. II
la nr. 12, p. 3-4: Anexa Ia litera H, supl. III Ia nr. 12,
p. 1-4: Continuarea anexeloril procesulul-verbala XVII din
12 Noemvrie, supl. III Ia nr. 12, p. 1-2: Inchierca anexelora
procesului-verbalii XVII din 12 Noemvrie.
Pledeaza pentru proiectul de a se acorda aceste drepturi.
5098 Negri, C. 323 (498.3)
[Discurs in favoarea proiectului de a se acorda drepturi
politice tuturor pamintenilor de religie cresting din Moldova].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. III
la nr. 12, p. 2-4: Anexa litera J.
5099 323 (498.3)
[Se reds observatia critics adusa. de Jurnalul de Silezia"
Schlesische Zeitung" asupra unor manifestari de in-
tolerant& religioasa si nationala ale Divanului ad-hoc].
G. TRANS., XX (1857), p. 395: Tier'a roman6sca si Mol-
davi'a.
5100 323 (498.3)
[Stiri din Iasi cu privire la lucrarile Divanului ad -hoc
si despre dezorganizarea guvernului Vogoride]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 305: Résumé.
Se arata, hare altele, cs Divanul ad-hoc al Moldovei trebuia sa discute
in mod inevitabil chestiunea rurala, deoarece Europa nu se interescaza numai
de cei 5000 de Ivied, ci de cele 5 milioane de roman. Se anunta ca, prin moar-
tea lui Niculae Cantacuzino, guvernul moldoveau avea trei departamente
Para titular.
5101 323 (498.3)
Le programme des antiunionistes. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 306-307.
Articol in care se sustine ca antiunionihtii muldoveui uu repreziuta decit
o fractiune In slujba intereselor strain.
323 (498.3)
5102
[Se vesteste ca parintele Scriban a predicat la catedrala
din Iasi, in favoarea unirii]. G. TRANS., XX (1857), p.
359, col. II.
$tirea e redata dupa Oesterreichische Zeilung, in care se mai afirma ca la
slujba fusesera prezenji doi dintre comisarii puterilor garante In Principate.
273
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

5103 323 (498.3) 5112 323 (498.3)

-
[Se mentioneaza zvonul ca Poarta i-a cerut caimacamului
Vogoride sa demisioneze]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 368: Principatele dela Dunare.
[Ziartil Ost-deutsche Post" anunta o schimbare In ati-
tudinea politica a caimacamului Vogoride, care nadajduia
ca astfel sa obtina tronul Moldovei]. TELEGRAFUL R.,
Se spune ca succesorul lui Vogoride urma sa fie Grigore Sturza. V (1857), p. 391: Principatele dela Dunare.
5113 323 (498.3)
5104 Kogalniceanu, M. 323 (498.3)
Celebrarea Santului Nicolas. GAZ. DE MOLD., XXVIII
tiilor asupra chestiunilor de interes general]. BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 14, p. 4: Anexa litera B.
-
[Propunerea facuta in legatura cu largirca cadrului discu- [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 97, p. 1-2.
Descrierca amanuntita a sarbatoririi zilei onomastice a caimacamului.
Text roman 5i francez.
Propunerca s-a tiparit $i ca foaie volanta, brclata ca fila 14 din anexele
-
colectiei B. A. R. Kogalniceanu propune sa se discute: infiintarea sau 5114 323 (498.3)
completarea municipalitatilor; infiintarea consiliilor generale in toate dis-
trictele ; instructia publica gratuity 5i obligatorie in toate oracle si satcle;
stabilirca darii Principatclor catte Poarta; statornicirca relatiilor cu pute-
incheierea lucrarilor sale]. -
[Discutii in Divanul ad-hoc at Moldovei cu privire la
I (1857), supl. I la nr. 24, p. 1-2.
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
rile garante; chestiunea legii electorate. Adunarca votcaha in unanimitate actul de inchciere propus dc M. Kogal-
5105 323 (498.3) niceanu, diferite mullumiri pcntru mcmbrii biroului sin, hotara$te salt
incheie lucrarile, lasind biroului sarcina de a tine legatura cu cotnisia puterilor
[Discutii in Divanul ad-hoc at Moldovei in legatura cu garante.
propunerea de a dezbate not chcstii generate ", acute de
M. Kogalniceanu]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), 5115 323 (498.3)
nr. 14, p. 2-3. [Actul de incheicre a lucrarilor Adunarii, prin care se
Se hotara$te alegerea unci cotnisii de urginta" pentru deLbatcrea acelor
pullet° din propunerile lui Kogalniceanu care fusesera admise de Adunare
pentru discutie: darea Principatelur catre Poarta; statornicirea relatiilor
recunostinta fat& de putcrile garante]. -
cerea invierea Romaniei unite si autonome" si se exprima
HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 3-4, supl. I la nr. 24,
BUL. ADUN. AD-
cu putcrile garante in caz de calcare a drepturilor Romaniei"; viitoarca loge p. 1: Continuarea procesulul- verbal XXXI a sedintei din
electora13. 21 Dechemvrie 1857.
Prezeutat de M. Kogalniceanu. Adunarca II voteaza iu unattimitate.
5106 323 (498.3)
[Chestiunile principals care mai urmau sa fie dezbatute 5116 323 (498.3)
de catre Divanul ad-hoc din Iasi]. ROMANUL, I (1857),
nr. 33, p. 2: Bucuresti, 28 Noembrie/10 Dechemvrie.
Acestea ar fi: rcgularea tributului atm Poarta: chestiunca deltet Dunarii;
-
[Considcratii asupra anului 1857, in ce privcste situatia
politica interns si externs a Moldovei]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 407.
rascumpararea clacii. -Din cronica politica scmuata de C. A. Rosetti. In inchciere se exprima speranta ca atm' 1858 va educe ca roade dezvol-
tarea mijloacelor morale $i materiale ale patrici".
5107 323 (498.3)
[Discutii in Divanul ad-hoc al Moldovci, cu privire la 1858
propunerea facuta de C. Hurmuzachi de a se da un vot de
-
recunostinta at Adunarii pentru press si publicistii francezi,
care au aparat cauza Romaniei]. BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 16, p. 3-4.
5117
[Depesa de la Iasi, din 2 ianuarie, despre inchidcrea Diva-
nului ad-hoc si ultimcle lucrari ale Adunarii moldovene].
323 (498.3)

- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 329: Nouvel-

5108 323 (498.3) les des Principautds.
[Depesa de la Iasi, din 27 nov. 1857, despre lucrarile Di-
vanului ad-hoc si starea de spirit din Moldova]. L'ETOILE - 5118 323 (498.3)
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 309: Nouvelles des Princi-
pantos.
Sc publica lista ultimclor lucrari ale Adunarii, mentionindu-se ca prob..
- [Firmanul de dizolvare a Adunarii ad-hoc din Moldova].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 17; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 13: Novitale din nauntru.
ma rurala continua sa ramina prima pe ordinca zilci $i el In lard era litti$te, In Gazela de Moldavia, se publics $i o scurta dare de seamy a ceremo-
contrar zvonurilor lansate de guvernul lui Vogoride. nies citirii firmanului, care a avut loc la 13 ianuarie. De asemenea, $i o versi-
une franceza a firmanului.
5109 323 (498.3)
5119 323 (498.3)
-
[Comentariu cu privire la ultimele lucrari ale Divanului
ad-hoc din Iasi]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 383:
Principatele dela Dunare. -
[Precizarea datei firmanului cu privire la inchiderca Di-
vanului ad-hoc din Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXX
Dupa cc se in$ira aceste lucrari, se observa ca intrebaciunea despre
(1858), p. 25: Novitale din nauntru.
rescumpararea robotelor Inca tot nu se °tart, 5i poporul gteapta cu sete de- Se arata ca firmanul fusese emis la 8 ian. 1858, stil vechi.
ciderea Divanului asupra intrebarii acesteia". 5120 323 (498.3)
5110 323 (498.3) [Corespondenta de la Iasi, din 5 ianuarie, despre cere-
monia inchiderii Divanului ad-hoc din Moldova si atitudinea
[Corespondents trimisa din Paris gazetei Times", tra-
tind despre lucrarile Divanului ad-hoc din Moldova].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 315: La presse
- boierilor mars in aceasta adunare: unionisti in chestiunea
terne]. -
nationala si .retrograzi in privinta adoptarii reformelor in-
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], IT (1858), p. 339-
europeenne sur les Principautds. 340: Moldavie.
Se anunta ca Divanul ad-hoc moldovean se pronuntase pentru libertatile
ci$tigate pentru omenirc de revolutia franceza din 1789. Se enumera hota- 5121 323 (498.3)
ririle liberate ale Adunarii, insistindu-se asupra acelora referitoare la indepen- [Corespondents de la Iasi, din 9/21 ianuarie, in care se
denta bisericii romanc$ti fats de Patriarhia constantinopolitana.
5111 323 (498.3)
-
descriu, intre altele, urzirile_lui Vasile Ghica impotriva cai-
macamului Vogoride]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1858), p. 343: Moldavie.
privind chestiunea rurala].
II (1857), p. 325: Résumé.
-
[Comentarii la lucrarile Divanului ad-hoc din Moldova
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], 5122
[Ofisul adresat colonelului P. Scheliti, prin care caimaca-
(323 498.3)

Se condamna atitudinea retrograda a deputatilor din familiile Sturza yi

Catargi, care se opuueau justelor dorinte ale taranilor. pusa la Ministerul din Nauntru]. -
mul Conachi-Vogoride ii multumeste pentru activitatea de-
BULETIN [Mold.], XXVI

274
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
(1858), p. 17: Ofis No. 4; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 21: Novitale din nauntru.
Colonelul Scheliti condusese temporar Departamentul din Nauntru.
In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
5123 323 (498.3)
[Ofis prin care logofatul Bals este numit ministru la De-
partamentul din Nauntru din Moldova]. BULETIN [Mold.],
XXVI (1858), p. 17: Ohs; GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 17: Novitale din nauntru.
In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
5124 323 (498.3)
[$tiri telegrafice de la Iasi, din 24 si 25 ianuarie, despre
dizolvarea Divanului ad-hoc si situatia politica din !Mol-
dova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 339:
Résumé.
Se anunta numirea lui Alecu Bals in fruntea Departamentului din
Nauntru.
5125 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 26 ianuarie, despre fir-
manul otoman de dizolvare a Divanului ad-hoc si numirea
lui Alecu Bays in functia de ministru din Nauntru]. utTor-
LE DU D. [Bruxelles], II (1858)1 p. 343: Moldavie.
Se arata ca opinia publics a Moldovei era indignata de atitudinea sfi-
datoare adoptata de Poarta in terminologia actelor oficiale trimise caima-
camului Moldovei.
5126 323 (498.3)
[Corespondenta din 1/13 februarie, despre titlurile de boie-
rie acordate de Vogoride]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
II (1858), p. 356: Moldavie.
Caimacamul urmarea astfel sa-si inmulteasca partizanii pentru viitoarea
sa candidatura la domnie.
5127 323 (498.3)
[Corespondenta de la Iasi, din 2/14 martie, despre reaua
stare tinanciara si economics a Moldovei, din pricina proastei
administratii a guvernului lui Vogoride]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], II (1858), p. 362: Moldavie.
Se arata ca ministrul de finante blocase veniturile statului, depunindu-le
la bancl, pentru a acoperi deficitul. Se aduc actizari regimului In legatura cu
acordarea de adjudecari avantajoase diferitilor sai aderenti. In sfIrsit,
se arata ea singurul ministru activ era Alecu Bala, in afara celui de finante,
caci ceilalti murisera sau demisionasera.
5128 323 (498.3)
[Secretariatul de Stat anunta ca Dimitrie Cantacuzino
a Post numit sef al Departamentului Cultului si al Instructiei
Publice, iar Iordachi Beldiman logofat al Justitiei, in Mol-
dova]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 89: Secre-
tariatul de Stat ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 81:
Secretariatul de Stat.
5129 323 (498.3)
[Se vesteste ca, in urma inchiderii Divanului ad-hoc,
cenzura s-a inasprit in Moldova]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 163, col. II.
5130 323 (498.3)
[Se anunta ea Panaite Bals este numit ministru de Finante
al Moldovei, in locul lui Nicolae Milu, demisionat]. BULE-
TIN [Mold.], XXVI (1858), p. 327: Secretariatul de Stat;
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 241: Novitale din na-
untru.
5131 323 (498.3)
[Nota Secretariatului de Stat al Moldovei prin care se
condamna actiunea de protest la Poarta intreprinsa impo-
triva caimacanului Vogoride]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 347: Secretariatul de Stat; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 253: Buletin extraordinar.
Se arata ea o deputatie pseudonima" compusa din Gr. Crupenschi, C.
Trodorn: loan Cu7a, C. Grigoriu C, Posiades, constituindu-se drept organ
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
a dorintelor tuff", a solicitat o audienta marelui vizir. Dupa audienta, au tipa-
rit un inscris" cu privire la rezultatul audientei. Aali-Pasa a chemat la Poarta
pe subscriitorii inscrisului" gi i-a certat aspru, pe motiv ca ii atribuisera
cuvinte pe care nu le-a rostit. A decis publicarea unei dezmintiri In Le
Journal de Constantinople. Guvernul moldovean a ordonat confiscarea acelul
inscris". In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
5132 323 (498.3)
[Traducerea unui articol publicat in ziarul Le Levant",
cu privire la memoriul indreptat din Moldova la Constanti-
nopol impotriva caimacamului Vogoride]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 253-254: Gazeta Levantului publics ur-
matorul articol.
Se cauta a se minimaliea aceasta chestiune de protest, infatisind-o ca pe
un aspect banal al rivalitatilor personale permanente in conducerea Moldo-
vei. Se prezinta in mod favorabil realizarile administrative ale caimacamului
Vogoride.
5133 323 (498.3)
[Se reproduce dezmintirea din Le Journal de Constan-
tinople", publicata in legatura cu deputatia moldoveneasca
ce s-a prezentat marelui vizir]. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 257.
Text roman gi francez.
5134Rosetti, C. A. 323 (498.3)
[Comentariu la actiunea boierilor moldoveni impotriva
caimacamului Vogoride]. ROMANUL, II (1858), nr. 71,
p. 282.
C. A. R. anunta ca 4 boieri moldoveni dusesera Portii o petitie semnata
de alti 400 de insi, in care se aduceau grave acuzatii lui Vogoride. Condamna
atitudinea Gazelei de Moldavia, partizans a caimacamului, gi arata ca Vogoride
nu indraznise sa inter7ic3 reintrarea In tars a celor 4 boieri.
5135 323 (498.3)
partidei nationale din Moldavia.
Circulara NATIO-
NALULf1, I (1858), p. 308.
In revista politica" de la p. 307 se precizeaza ca aceasta circulars s-a
tiparit la Berlin gi s-a raspfndit in Moldova, deoarece moldovenii nu an jurnale
In care &Ili exprime opiniunea for In imprejurarile actuate". Circulara arata
ce hotariri a luat Conferinta de la Paris pentru reorganizarea Principate-
lor Romane gi cere ca partida nationals sa lucreze, lastnd la o parte interesele
particulare gi avfnd drept tel unirea Intre toti, spre a scoate din sinul natiei
o adunare demna de marea misie ce are a desavirsi".
5136 323 (498.3)
[Comentarii cu privire la feint in care urrneaza a se face
alegerea domnitorului Moldovei, stability prin conventia sem-
nata la Paris]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 302:
Revista politica.
Se afirma cA acel domn nezmintit exists ", Intrunind conditiile ce i se
cer dupa conventie. Urmeaza numai ca intelepciunea viitoarei adunari elec-
tive sa-I descopere gi s3-1 aleaga.
5137 G[hlica, P. 323 (498.3)
[Comentarii la framintarile politice din Moldova]. DIM-
BOVITA, I (1858), p. 2.
Descrie, cu pesimism, manevrele personale ale candidatilor pentru domnie
gi farimitarea partidelor politice in Moldova. Printre candidati, aminteste
pe fostul voda Sturza, pe Grigorie Sturza si pe Costache Negri. Comenteaza
activitatea politica a lui M. Kogalniceanu. Anunta ca D. Ballet s-a intors la
Iasi, din calatoria sa prin Franta si Italia.
5138 Sion, G. 323 (498.3)
Schite de suvenire. ROMANUL, II (1858), nr. 94,
p. 272, nr. 95, p. 275-276.
Amintiri despre un mare boier moldovean, care se credea doar pe sine
bun patriot, gi despre nefavorabila primire facuta, de multi dintre frun-
tasii moldoveni, conventiei de la Paris, deoarece fiecare se gindea la cite o
dispozitie a acestei conventii, care it leza interesele personale.
323 (498.3)
5139 Sion, G.
Memoriale contimporane. DIMBOVITA, I (1858), p. 6.
Articol neterminat. Critics politica interns a caimacamului: functil-
narii gi chiar ministrii se schimba cu lunile, uneori chiar cu zilele; decrete de
275
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
boierie se dau In fiecare zi; numirile de °Merl superiori se fac laza necesitate
(peste 40 de colonei si 60 de maiori). Aceasta politica a dus la cresterea partidei
In frunte cu Grigorie Sturza. Acum se cautli inabusirea acestei partide
prin teroare.
5140 323 (498.3)
[Ofisul caimacamului Vogoride, adresat Consiliului Ad-
ministrativ si poporului in ajunul depunerii puterii]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 81, p. 193-195.
Dupa ce insirl realizarile guvernarii sale, caimacamul Conachi-Vogoride
multumeste colaboratorilor, apeleaza la unirea cetajenilor si se declara gata
pentru sacrificii noi. Text roman si francez.
5141 323 (498.3)
[Raspunsul Consiliului Administrativ la ofisul caimacamu-
lui publicat in ajunul depunerii puterii]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 325-326, supl. nr. 82, p. 197-198: Exe-
lenta.
Elogiaza guvernarea lui Conachi-Vogoride exprima speran(a ca va
mai fi chemat in fruntea trebilor tarii. Text roman si francez.
5142 323 (498.3)
[Comentariul Gazetei de Moldavia" la schimbul de adrese
dintre Conachi-Vogoride si Consiliul Administrativ al Mol-
dovei]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 325, supl.
nr. 82, p. 197: Novitale din nauntru.
fsi exprimA simpatia pentru fostul caimacam.
5143 Curtu, Iorgu 323 (498.3)
Corespondents particulara a Constitutionariului (Doro-
hoi). CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 10, p. 4.
Sub acest titlu se public o scrisoare a lui I. Curtu, prin care acesta de-
clara ca, fara sa ceara, fara sa caute, s-a pomenit ca un necunoscut Ii aduce
un decret de sp3t3rie fabricat la 30 Sept. " de catre fncetata caimacamie a
lui beizade Vogoride". El a refuzat rangul, fiindca venea de la un govern ale
caruia decreturi mai mult degradeaza decit onoreazii".
5144 323 (498.3)
[Corespondent& particulara cu privire la activitatea dusa.
de administratorul Vasile Ursache In favoarea candidaturii
lui Neculae Conachi-Vogoride la tronul Moldovei]. ZIM-
BRUL $1 VULT., IV (1858), p. 14-15.
In p. 13 se publics un scurt comentariu asupra acestei activitaji a lui
Ursache, far in p. 14 se publica o declaralie a unor cetajeni care sprijineau
candidatura lui Vogoride.
5145 323 (498.3)
Firman atinga.toria de numirea Caimacamiei Moldovei.
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 466 [gresit: 366]; GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 86, p. 347; MON1T.
OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 2-3; MONITEUR
OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 2-3.
Firmanul prin care se instituie Caimacamia de trei, in care sint numili:
St. Catargi, seful Departamentului din Nauntru, V. Sturza, prezidentul Di-
vanului Domnesc, si Anastasie Panu, loc(iitor de logofat al Dreptajii.
In Garda de Moldavia, text roman si francez.
5146 323 (498.3)
Discursul adresat Comisariului Imperial de catra Ex. Lor
Domnii Caimacami si cetit de Ex. Sa Logofatul Stefan Ca-
targiu. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 345; MONIT.
OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 3; MONITEUR OF.
DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 3; CONSTITUTIO-
NARIUL, I (1858), nr. 2, p. 3.
Cei trei caimacami igi exprima recunostinta pentru 1ncheierea Tratatului
de la Paris, subliniind ca prin el se acorda Principatelor Unite garanjia insti-
tu(iilor stabile, care sa le deschida o era de prosperitate". Asigura ea igi vor face
datoria in postul ce li s-a incredintat. In Garda de Moldavia, text roman
si francez.
5147 323 (498.3)
[Dare de seams cu privire la solemnitatile care au avut
loc la Iasi, cu prilejul sosirii lui Afif-Bei, aducatorul firmanului
de instalare a Caimacamiei de trei]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 329: Novitale din nauntru.
276
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
5148 323 (498.3)
Instalarea Noulul Guvernamantii. STEAOA D., III
(1858), p. 190-191 [recte: 278-279].
Se critics felul pompos in care Niculae Vogoride gi -a Infasurat plecarea,
ca sa-si mascheze Infringerea. Se expun pe scurt ceremoniile instalarii Caima-
camiei. Se relateazA greutatile intimpinate in alcatuirea guvernului si se
caracterizeaza pe scurt, In general, noul guvern.
5149 323 (498.3)
GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
Procesil-Verbalii II.
p. 345; MONIT. OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 4;
MONITEUR OF. DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 2.
Cuprinde botaririle luate de cei trei caimacami cu privire la modul CUM se
vor organiza lucrarile Caimacamiei. In Garda de Moldatia, text roman si
francez.
5150 323 (498.3)
[Manifestul catre compatrioti", adresat de Caima'camia
de trei a Moldovei]. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 451 ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 333-334 ; MONIT.
OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 1-2; MONITEUR OF. DE
MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 3-4.
Afirma ca misiunea acestei comisii interimare" este: a mantinea
ordinea, legalitatea, si a introduce (eara pe calea desvSlirei noii sale Consti-
tulii". Cere funclionarilor sa Ii dea tot concursul In aceasta misiune. In
Gareta de Moldavia, text roman gi francez.
5151 323 (498.3)
[Comentarii elogioase cu privire la activitatea noii cai-
macamii a Moldovei, cu prilejul proclamatiei date de cei
trei caimacami la 21 octombrie 1858]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 281: Principatele Romania si Moldova.
5152 323 (498.3)
[Procesul-verbal nr. IV al Caimacamiei Moldovei, prin
care se hotaraste schimbarea ministrilor]. MONIT. OF.
MOLD., I (1858), nr. 10, p. 3.
Ministrii guvernului fostului caimacam Vogoride sint Inlocui(i, fiind
considera(i devotaji interesului personal al unui singur individ". Procesul-
verbal nr. IV, semnat de 5t. Catargi, V. Sturza si A. Panu, se publiedi drept
dovada ca fostii ministri an fost inlaturati dupa un vot unanim al noii caima-
camii. In Monitrur Of. de Moldavie, nr. 6, p. 2, versiunea franceza.
5153 323 (498.3)
[Ofisul Caimacamiei cu privire la numirea ministrilor].
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 475; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 334: Secretariatul de Stat; MONIT.
OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 1: Ministeriul Trebilor din
Afars.
Sint numi(i: V. Alecsandri, provizoriu, ca secretar de stat ; I. A.
Cantaucuzin, ministru al Finanjelor; G. Cuciureanu, ministru al Cultului ;
colonelul A. Cuza, hatman al Milijiei; P. Donici, ministru al Lucrarilor Pun-
ce. In Garda de Moldavia, text roman si francez.
5154 3231(498.3)
[Secretariatul Statului din Tara Romaneasca publica nu-
mele caimacamilor si ministrilor Moldovei]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 353.
5155 323 (498.3)
Referatul Ministeriului din afara. Consiliului Adminis-
trativ. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 2-3.
Sub acest titlu, se publics referatul secretarului de stat, V. Alecsandri,
cu privire la cererile pentru publicarea ziarelor TimPul si Zimbrul fi Vulturul,
adresate de C. Virnav si de I. Codrescu impreuna cu V. Alexandrescu. V.
Alecsandri propune Consiliului Administrativ acordarea unei depline libertati
pentru press, libertate suprimata in mod arbitrar de catre fostele caimacamii.
Argumenteaza necesitatea acestei libertati.
323 (498.3)
5156
Raportul Consiliului Administrativ Extraordinar cu No.
4979 din 25 Oct. 1858. BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
p. 455, col. I; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 337; MO-
NIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 2-3.
Consiliul isi insuseste in intregime propunerile Secretariatului Statului,
formulate de V. Alecsandri. In Garda de Moldavia, text roman si francez.
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

5157 323 (498.3) MOLD., I (1858), nr. 5, p. 2; STEAOA D., III (1858),
[Rezolutia Caimacamiei Moldovei asupra raportului nr. p. 225-226.
presei].-
4979 al Consiliului Extraordinar, cu privire la libertatea
BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 455: Secre-
tariatul de Stat; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 337:
Subliniaza gravitatea raspunderii ce apash Locotenenta Domneasch
face apel la patriotismul functionarilor.
gi

Secretariatul de Stat a Moldovei; MONIT. OF. MOLD., I 5167 323 (498.3)

(1858), nr. 2, p. 3: No. 4987.
In virtutea art. 47 din Conventie, se repune in vigoare legea presei din
12 mai 1956. - In Gazeta de Moldavia, text roman gi francez.
[Reportaj despre urarile prezentate caimacamilor, de ciltre
corpul profesorilor si al functionarilor judeteni, la
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 25: Iasil 10 Noem.
-
Se publicl gi un scurt rezumat al raspunsului lui Anastasie Panu, care
5158 323 (498.3) a vorbit in numele Locotenentei.

si lucrarile, spre mintuirea patriei "].

XXX (1858), p. 338: Revista politica.
-
[Scurt comentariu, In care gazeta doreste a uni cugetile
GAZ. DE MOLD., 5168 Alcaz, [Evghenie ?]
- 323 (498.3)
Domnti saii Adunare. STEAOA D., III (1858), p. 203-
204 [recte: 291-292], 210-211 [recte: 298-299].
5159
-
[Articol-program, la reaparitia gazetei].
III (1858), p. 189 [recte: 277]: IasiI 1 Noemvri.
323 (498.3)
STEAOA D.,
Extras dintr-o brosura a lui Alcaz. -
Autorul combate parerea acelora
(ca, de ex., Grigorie Baig) care credeau ca problema principals a momen-
tului era alegerea domnitorului. Demonstreaza c3 domnitorul nu putea fi
Se arath eh gazeta reapare o data cu repunerea In vigoare a legit preseb decit expresia adunarii de deputati, deci problema principals era ca acestia
abrogata de Toderita Bals gi de continuatorul ski, N. Vogoride. Se elogiaza sa fie potrivit alegi. CiteazA atit din circulara unionistilor, cit gi din cea a anti -
gestul Consiliului Administrativ gi al lui V. Alecsandri, secretarul de stat, unionigtilor, spre a arata ca ambele partide sint de acord cu privire la im-
de a repune legea in vigoare. Se recapituleaza greselile politice ale lui Bals portanta ce o vor avea viitoarele adunAri.
gi Vogoride. Se declarl ca Steaoa Dundrii igi urmeaza programul expus in pri-
mul ei nr., din 1855. Se exprima credinta ea, pe baza art. 46 din noua con- 5169 Valiant 323 (498.3)
stitutie, se vor face reformele sociale pentru care foaia a militat gi va milita. [Articol subliniind necesitatea alegerii unui domnitor ca-
pabil]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 2;
5160 Cod[r]escu, Iancu si V. Alexandrescu 323 (498.3)
[Expunere de program, cu ocazia reaparitiei ziarului].
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 1-2: Iassi 1 Noem.
- LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 2-3.
Autorul arata ca atentia publicului trebuie O. fie retinuta nu numai de
probleraele strict electorate, ci gi de alegerea noului domnitor, care va trebui
1858.
sa aplice legile fAcute de deputati. Versitinea franceza din Le Constitu-
Cei doi redactori arata ca ii reincep activitatea ziaristica prin cornba- tionnel e nesemnata.
terea prejudetului gi desvoltarea principiilor". Nu vor fi organul a niciunei
partizi" gi nici unealta niciunei fractiuni". Partida for este natiunea", iar 5170 323 (498.3)
unirea Principatelor este stindardul for politic.
5161
[Comentariu asupra unui protest adresat Portii si puterilor
323 (498.3) Constitutionariun.
p. 57-58: Iasil 20 Noem.
-
[Observatii critice la articolul publicat de Vaillant in
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858),
garante de o seams de oameni", protest in care, in mod Se exprimA regretul ca Vaillant, pArasindu-55i utilele lucrari generale des-

-
intentionat, se spunea ca, in Moldova, nu mai este sigura
nici viata si nici cinstea"]. ZIMBRUL $1 VULT., IV
(1858), p. 12, col. II.
pre romani, se alltura taberei ce cautA numaidecit sa-i dea tArii un stfiptn.
Se argumenteaza ca neexistind o personalitate atit de proeminentA, ca sa
intruneasca adeziunea unanima spre a fi ales domnitor gi sa dea speranta ca
Se precizeazA ca cei ce au scris acest protest an interesul, intro altele, sa va drawl singur Cara fArA gregeala - accentul trebuie pus pe alegerea unor
vadA tam ocupatA de trupe strAine. deputati capabili, cinstiti gi patrioti. Pe umerii for vor aphsa atit rhspunderea
alegerii domnitorului, cit gi cea a controlului asupra domniei lui viitoare.
5162 B.[olintineanu], D. 323 (498.3)
[Comentariu la un memoriu de protest al unor moldoveni, 5171Vaillant, J. A. 323 (498.3)
despre care se vorbea in Zimbrul si Vulturul").
BOVITA, I (1858), p. 46-47: Cronica interioara.
D. B. arata ca, sub pretextul cA viata, averea gi cinstea no mai sint in
DIM-
- [Raspuns la birfiturile" ziarului Zimbrul si Vulturul "].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 4, col. 2.
Autorul arata, In citeva cuvinte, ea acest jurnal nu era nascut pe cind
sigurantA in Moldova, se aseunde deziluzia fostilor privilegiati, care se tern el Vaillant se ocupa de Romania; jurnalul poate inceta din viatA, dar el se va
vor pierde posiblitatea de a se imbogAti in mod abuziv. consacra In continuare intereselor poporului roman.
5163
-
Partizile.
47, 54-56.
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 22, 46-
323 (498.3)
5172
Candidatulh Constitutionariului. - 323 (498.3)
ZIMBRUL $1 VULT.,
Se arata ce insemneaza cuvintul partid3" in isrile constitutionale. Se IV (1858), p. 75-76.
sustine ca, in aceste tad, partidele puteau fi ; moderate, progresiste $i democrate, Se ironizeaza asa-zisele calitati ale printului Gr. Sturza, candidatul la
gi ca mai exista de obicei gi cite o clic& de retrograzi. Se sustine ca in Moldova domnie sustinut de ziarul Constitulionaritol. Se polemizeazA cu Vaillant, asu-
no exista partide, ci de o parte se aflA natiunea gi de cealaltd clicile politice. pra insemnatAtii alegerii deputatilor 0 a domnitorului.
In continuare, articolul se ocupA de clica politica de la Consfitulionariul.
323 (498.3)
5164
[Secretariatul de Stat at Moldovei anunta Ca, prin ofisul
323 (498.3)
5173
Rispunsii D -lul Vaillant.
(1858), p. 81: Iasii 29 Noem.
- ZIMBRUL $I VULT., IV
Caimacamiei, Iordachi Pruncu, director in Ministend din Un abonat al foil ironizeaz& afirmatia lui Vaillant ca Zimbrul gi Cultural
Launtru, a Post inlocuit prin Alexandru Teriachiu]. MONIT. on era Inca nascut pe cind Valliant se ocupa de Romania.
OF. MOLD., I (1858), nr. 4, p. 3, col. II.
5165 323 (498.3) 5174 323 (498.3)

Consiliului Administrativ Extraordinar.

VULT., IV (1858), p. 79.
-
Ofisul Caimacamiei sub No. 26 din 9 Noemv. 1858 adresat
ZIMBRUL $1 nitorului]. -
[Articol de precizare in legatura cu problema alegerii dom-
STEAOA D., III (1858), p. 247.
Steaoa Du,,drii raspunde afirmatiei, fAcuta de mai multi, ea ar repre-
Se arata cum vor fi schimbate stampilele diferitelor autoritati adminis- zenta numai o atitudine negativa, criticind pe toll candidatii la domnie gi
trative din Moldova, in urma noii denumiri de Principatele Unite. nerecomandind isrii pe nimenea. Steaoa Dundrii precizeaza ca impresia e
eronata: ea face singurul lucru pozitiv ce trebuia sa se facA: intareste con-
5166 Panu, Anastasie 323 (498.3) vingerea cs numai Adunarea Nationale e in drept se aleaga pe fiecare dintre
[Textul cuvintarii rostite fn ziva de 9 nov., cu prilejul
raportului functionarilor catre Locotenenta]. - MONIT. OF.
cei doi domnitori ai Principatelor. Orice Incercare de a-i angaja de mai Ina
inte pe viitorii deputati este o eroare gi o nelegalitate politica.

277
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

5175
0 data pentru tot-de-a-una.
I (1858), nr. 6, p. 1-2.
- 323 (498.3)
CONSTITUTIONARIUL,
ales deputat de Dorohoi In Divanul ad-hoc, Kogalniceanu nu intereseaza In
discutie, fiindca nu e candidat la domnie. Steaoa Dundrii nu-1 va apara deci
pe el, ci-1 va ataca mereu pe Grigore Sturza, care ambitioneaza sit fie domnitor.
- dupa ce se exprima satisfactia pentru restabilirea liber-
Articol In care
tatii presei - sint atacate foile Zimbrul $i Steams Dundrii, care din timpul
adormirei lor, dupa espresiea unui vestit francez, nici an uitat, nici au inva-
tat nimica" si care trimit publicului detunete asurzitoare", duioase dole-
5184 X. Y. Z. 323 (498.3)
Sa. to fereasca D-zeii de arnica eel neghibaci",
BRUL 51 VULT., IV (1858), p. 88: Bondariulu.
ZIM- -
ante", provocari triviale", fantastice blesteme" etc. . Scrisoare in care se ironizeaza un articol aparut in nr. 8 din Constifidio-
nariul, in legatura cu continua lui preocupare pentru alegerea domnitorilor
5176
Ceva despre Constitutionarii.
p. 248.
- 323 (498.3)
STEAOA D., III (1858),
viitori to Principatele Romine.

5185 323 (498.3)

Steams Dundrii raspunde atirmatiei din Constittdionariul, ca foaia lui Corespondenta particulars a Constitutionariului (Falticeni)
Kogalniceanu nici au uitat, nici au invatat nimic in timpul adormirii", adica CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 2.
al suspendarii sale, Recunoa$te cA a$a e, cA ea Inpta pentru acelea$i principii Coresponden(a e precedata de un comentariu at redactiei, in care se afir-
ca $i in 1855 si 1856. In schimb, redactorii Constitutionariului an uitat si mai ma ca Steaoa Dundrii nu-5i anunta candidatul la domnie deoarece nu-1 are,
ales an invatat multe. De ex.: Gr. Bats, acum redactor-sef al ziarului, iar nu vrea domnitor in Moldova, ci o republics socialists 5i comunista". Se
odinioara sef al politiei, in care calitate a pus In aplicare masurile de su- aminteste ca ifalinescu, unul din redactorii la Steaoa Dundrii, depusese in
grumare a presei. Divanul ad-hoc un amendament din care reies,ea c3 proprietatea este o til-
harie".
5177
Libertatea individuald.
(1858), nr. 7, p. 3.
- 323 (498.3)
CONSTITUTIONARIUL, I 5186 [Hasdeu, B. P.]
Adunarea si candidaturile la domnie. - 323 (498.3)
ROMANIA [Iasi],
Se afirma ca libertatea individuals este calcata in Moldova. Dovada, I (1858), nr. 1, p. 2-6.
arestarea maiorului Iorgu Ghica din districtul Roman, pentru ea a iscalit, Critics regimul regulamentar 5i cel instituit prin conven(ia de la Balta-
Impreund cu altii, un rdspuns adresat ziarului Steaoa Dundrii. Ziarul Con- Liman si subliniaza faptul ca esentiala nu era problema alegerii noului domn,
stitufionariul is o atitudine fermi in aceasta chestiune: In numele liber- ci aceea a compozitiei viitoarei Adunari.
tatii individuale 5i a libertatii con5tiintei, not protestant In contra acelei ares-
tuiri".
5178 323 (498.3)
5187
Respunsil la Romdnie.
(1858), nr. 9, p. 2-4.
- CONSTITUTIONARIUL, I
323 (498.3)

[Articol in care se arata importanta alegerilor ce vor avea
-
loc in curind, indemnindu-se totoda.td alegatorii sa aiba in
vedere principiile si nu persoanelel. ZIMBRUL SI VULT.,
IV (1858), p. 65-66: Iasii 25 Noem.
5179 323 (498.3)
[Articol in care se discuta importanta alegerilor si se
arata datoria fiecarei categorii de alegatori]. ZIMBRUL
SI VULT., IV (1858), p. 73-74: Iasil 27 Noem.
- de a-1 impune deputatilor prin mandate". Spre deosebire de cele sense in arti-
Se accentneaza asupra rolului insemnat pe care it va avea Adunarea ce
urma sa fie aleasa.
5180 323 (498.3)
[Comentarii la atitudinea boierilor moldoveni fata de corn-
ponenta listelor electorate]. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858),
p. 70.
Duna spusele din Constiltdionariul, boierimca considera ea In listele
de cnrind afi5ate s-ar desemna majoritatea unui candidat rosietic". In adu-
nArile for mai alaltaieri la D. P.", boierii se hotarisera sa protesteze la
sultan. La aceste adunari, participa si Afif-Bei, trimisul Portii.
323 (498.3)
5181
Mandatele imperative. - CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 8, p. 1-2; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858),
nr. 2, p. 1: Les mandats imperatifs.
Se afirma ca mandatele imperative" pentru toti deputatii trebuie sa fie
problema central& a alegerii domnitorului. Pentru aceasta, fiecare partida
politica trebuie sa stie care ii este candidatul la domnie. Se aminteste ca insusi
M. Kogalniceanu - care astAzi be combate a introdus obiceiul ,,mandate-
lor imperative in Moldova". Se anunta cA, In numarul viitor, se va publica tex-
tul mandatului imperativ" pe baza earuia Kogilniceanu se alesese in anul
trecut deputat de Dorohoi.
5182 [Hasdeu, B. P.] 323 (498.3)
[Polemica. cu Constitutionariul", care sustine in nr. 6
principiul mandatului imperativ dat deputatilor].
MANIA [Iasi], I (1858), nr. 2, p. 10-11; STEAOA D., III
- RO-
(1858), p. 270.
De asemenea, combate sistemul atacurilor personale inaugurat de redac-
torul fef al Constitutionariului.
5183 323 (498.3)
-
[Polemica. cu Constitutionariul", In chestiunea candida-
turii lui Grig. Sturza]. STEAOA D., III (1858), p. 256:
Sciri mai noue.
Steaoa Dundrii declara ca nu se teme de amenintarea Constitutionariului
ca va publica mandatul imperativ pe care Kogalniceanu I-a subscris cind s-a
Se comenteaza articolul Adunarea ¢i randidalii la domnie, aparut in nr.
1 a1 ziarului Ronstinia, in care sint precizate atributiile domnitorului, de
/a care trebue a$teptat totul, de la el atirna binele 5i raid, numai lui ii este dat
a face legi, a desfiinta Camera". Se vorbeste apol de datoria alegatorilor, care
trebuie sa se inteleaga mai de nainte asupra candidatului for si sa fie hotariti
colul comentat, se arata ca na(ia nu asteapta totul numai de la domnitor,
ci de la toti. De la alegatori, ea asteapta o alegere de deputati buni; de la
deputati, votarea unui buget si a unor legi intemeiate pe o judecata dreap-
ta; de la membrii Comisiei Centrale, o priveghere asupra autonomiei; iar
de la domnitor, punerea In aplicare cu nepartinire a legilor, pastrarea si apa-
rarea drepturilor sacre ale patriei. Distribuirea acestor deosebite puteri trebuie
sa demonstreze ca puterea domnitorului nu este totul, ea el nu are sa lucreze
dupa placerea sa. De aceea, alegatorii trebuie sa se preocupe nu numai de ale-
gerea deputatilor, ci 5i de alegerea domnitorului.
5188
[Articol-program al gazetei].
p. 1: Iasii Noemvrie 27.
- 323 (498.3)
PATRIA [Iasi], I (1858),
Referindu-se la lupta politica pentru mentinerea Moldovei, gazeta arata
ca deviza ei este: infratirea min(ilor ", cu atit mai mutt cu cit Conventia de
la Paris garanteaza pastrarea statului Moldovei.
5189 323 (498.3)
[Despre aparitia noului ziar Patria"]. STEAOA D.,
III (1858), p. 256: Sciri mai noue.
Se subliniaza ca precit in chestia politica" diferA cu total de opinia Pa-
!del, pe atit Steaoa Dundrii se simte unita cu ea In parerea ea de compune-
rea viitoarei Adunari atirna viitorul tarii.
5190 Goncescu, Nicolae 323 (498.3)
Documente trebuitoare domnilor alegatori. CONSTI-
TUTIONARIUL,I (1858), foaie volanta brosatd Intre nr. 9
si 10 in colectia. B. A. R.
Autorul ataca redactia ziarului Steaoa Dundrii 5i mai ales pe M. Kogal-
niceanu, infatisindu-1 ca un om lipsit de orice morals, deoarece, in repetate
rinduri, 51-ar fi insti5it, sub diferite forme, diverse venituri ce nu-i aparti-
neau.
5191 323 (498.3)
[Comentarii asupra pamfletului publicat de serdarul Gon-
-
cescu impotriva redactorilor de la Steaoa Dundrii ", Kogal-
niceanu si Mdlinescu]. ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858),
p. 129: Iasi' 16 Dechemv.
Se afirma ea pamfletul cuprinde numai calomnii si merits dispretul si
reprobarea generals.

278
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

5192 323 (498.3) 5201 P. C. G. 323 (498.3)

[Sfaturi pentru alegatorii din Moldova, cu privire la feint [Articol despre modul abuziv al alcatuirii listelor electo-
cum trebuie sa se prezinte la alegeri]. ZIMBRUL $1 VULT., rate]. PATRIA [Iasi], I (1858), p. 9-12: rasa Dechem-
IV (1858), p. 89-90: Iasil 2 Dechemv. vrie 4.
Alegatorii sint Indemnati si no creadO vorbele de IuminA, de progres, P. C. G. aduce CAimAcArniei acuzatia de a fi favorizat pe liberali si a ft
de naciunalitate, de reforme, de moralitate" ale acelora care an dezbr3cat, persecutat pe conservatori. In articol, este atacat de mai multe ori Mill.
an insultat si au tradat natiunea. Kogalniceanu.

5193 323 (498.3) 5202 Kogalniceanu, M. 323 (498.3)

Profesie de credinta. STEAOA D., III (1858), p. 271; [Scrisoare cu privire la Inscrierea sa in listele electorale].
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 98-99; NATIONALULt, PATRrA, [Iasi], I (1858), p. 16.
II (1858), p. 15: Iasi 4 Decemvrie; G. TRANS., XXI (1858), Raspunzind la invinuirile gazetei, Kogalniceanu arata valoarea averii
p. 310: Cronica Straina. sale.
DatatA: Iasi, 26 nov. 1858. Semnatfi de 32 de insi, In frunte cu Costachi
Ghica, Lascar Roset, Lascar Catargi etc. Acestia declarA ci no an nici un 5203 Coce, Sofiea 323 (498.3)
candidat la domnie, deoarece inteleg c3 alegerea lui e tut drept exclusiv al Misiea Alegatorilorii. STEAOA D., III (1858), p. 279-
Adunarii elective. Subliniaza cA nu sunt nici reactionari, nici socialisti", 280: Curierul interioru.
deoarece sustin ca temelie a viitoarei legislatii familia si proprietatea". Apel catre alegAtorii deputatilor. Subliniaza justetea parerii cA mai
importantA e constituirea Adunarii decit cea a candidatilor la domnie. Ti
5194 323 (498.3) sfatuieste pe alegatori ca viitorilor deputati sa le ceara sa aibA inscrise trei
Profesie de credinta CONSTITUTIONARIUL, I cuvinte pe steagul tor: Patrie, Progres si Onestitate".
(1858), nr. 12, p. 1, col. III: Iasii in 5 Dechemvrie.
Reproducind manifestul celor 32, redactia Ii adauga un comentariu,
5204 Sihleanu, St. 323 (498.3)
In care afirma cA cei care au semnat aceasta profesie" reprezinta doar mica [Articol in legatura cu apropiatele alegeri]. STEAOA
partida cu program anonim"... Intarita cu un numAr de alegatori neindri- D., III (1858), p. 280: Domnule Redactorii.
tuiti". In numele celor din Tara RomAneascA, aproba politica moldovenilor.
RegretA insl a sub scutul numirei de conservatori, o partidA ce voieste a
5195 323 (498.3) face un Stat in Stat arunca plata si terinl in ochii Natiei, cSlcind autonomia
[Extrase din profesiunea de credinta a celor 32 de frun- si radicind stiagul discordiei in niste momente atit de cfitice".
tasi moldoveni]. G. TRANS., XXI (1858), p. 310, col. I.
5205 323 (498.3)
Dupa Kronstildter Zeitung.
[Articol de fond, in care se arata temeiurile politicii anti-
5196 I.... 323 (498.3) unioniste si se staruie asupra unot nereguli electorale].
PATRIA [Ta.si], I (1858), p. 13-16: Iasii Dechemvrie 8.
[Corespondent3 din Galati, cu privire la profesia de cre-
dinta a partidei nationale' "]. CONSTITUTIONARIUL, I 5206 323 (498.3)
(1858), nr. 16, p. 2-3, 0 parimie. (In pilda deosebitelor profisil de credinta).
Critics din aceasta profesie de credinta" punctul privitor la STEAOA D., III (1858), nr. 95, p. 283 bis-284 bis.
alegerea domnitorului. Autorul anonim observa ca toate profesiile de credinta accentueaza o
pozitie de mijloc: cei de la Consiiiulionariul se numesc nici conservatori
5197 323 (498.3) retrograzi, nici reformatori radicali"; cei de is Patric zic ca vor sa meargA
[Comentarii despre profesiunea de credinta iscaiita de cei inainte, dar cA nu pot sa alerge"; cei de la Stearn& Dundrii Isi spun
32 de alegatori si despre cea semnata de Grigore Sturza]. nici reactionari, dar nici socialisti"... Crede ca toti Jac o greseala cind cautA
ZIMBRUL $1 VULT., ry (1858), p. 97: Iasii 4 Dechemv. sa se aseze la mijlocul scindurii"; sa on uite ea scindura situatiei politice din
Se compara aceste doua profesiuni de credintA, scotindu-se in relief lipsa Principate are numai dou3 capete: al dreptAtii" 0 al strimbltatii". Cel at
de patriotism a lui Grigore Sturza , In comparatie cu oamenii din partidul strimbatatii" e infipt solid In parnint, actica In trecut. Trebuie deci ca tots
national. oamenii de bine sa pariseasca moderatia si sa se aseze la capatul unde sint
opintirile generoase si neat:drat inainte mergatoare ale cumpenei dreptatii"
5198 [Bolintineanu, D.] 323 (498.3)
5207 323 (498.3)
[Comentarii la profesia de credinta" a partidei nationale"
din Moldova, in legatura cu alegerile]. DIMBOVITA, I [Se anunta ca., in 9 dec., Locotenenta Domneasca a Mol-
(1858), p. 78-79: Cronic5. interioara. dovei a primit o depesa, telegrafick prin care guvernul oto-
man lua atitudine impotriva restabilirii libertatii presei].
D. B. declarA ea vederile politice exprimate In ea shit aceleati pe care
le propaga si cele trei foi politice de pe malurile Dimbovitei", tnsa on a lost
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 113: Iasii 10 Dechemv.
nici o inteiegere prealabila Intre ele si Steaoa Dundrii, asupra acestor princi- Guvernul otoman argumenta ca, legea presei Bind o lege constitutivA
pii. a statului, nu era de competenta unei comisii interimare sa is hotAriri asupra
ei. Locotenenta n-a lust in considerare aceasta depe§k, bazindu-se pe faptul
5199 I .... 323 (498.3) ca legea presei fusese votatA, promulgata si puss In lucrare in 1856, de un
Rafuiala. STEAOA D., III (1858), p. 265-266. guvernAmant statornic". Cel care a calcat prevederile Conventiei a Post
caimacamul Bals cind a suspendat-o.
AnalizeazA situatia politica interns, Inainte de alegeri. ConsiderA ea
exista douA grupe adversare, fiecare compusa din cite doua partide: separa-
5208 323 (498.3)
recrutati dintre: I Reactionari curati, II Conservatori cu tendinti
tistii
liberate", unionistii constind iarasi din doud partide: IUnionisti progre-
sisti, 1I Progresisti fnaintati". ConsiderA ca ar mai fi o a cincea partida, repre-
Libertatea cuvantului.
p. 118-119, 127-128, 131-132, 135-136.
ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858),

zentata prin grupul de la Constitulionariul, dar aceasta n-ar avea nici o sansa, Se analizeaza importanta pentru popor a libertAtii presei. Se redau cele
cu tot eclectismul ei separatisto-unionist", fiind strinsa in jurul lui Grig. spuse In aceasta probleml de Benjamin Constant si G. Creteanu si se anali-
Sturza. zeazA ultimele legiuiri din Moldova cu privire la libertatea presei.

5200 323 (498.3) 5209 323 (498.3)

Respectarea si desvoltarea Constitutiei, prin concursul
legalil a tustreleloril puterl constitutive: a Domnulul, a Co-
misiei centrale si a Adunarei. CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 12, p. 2 [neterminat].
Se arata ca datoria tuturor alegatorilor este sa se ocupe In egalA masura
de aceste trei probleme, nu numai de alegerea deputatilor.
Brosura subscrisa de d. D. Danu. ZIMBRUL $I VULT.,
IV (1858), p. 125-127.
Dare de seama asupra brosurii Masca giosa, scrisa In romaneste si Iran-
tuzeste si tipArita la Institutul Albinei. Se arata ca trebuie facuta 0 legAturi
fntre aparitia acestei brosuri, in care este atacata libertatea preset In Mol-
dova, si depesa guvernului turc, prin care se cere suspendarea legii preset.

19 Bibliografia analificA c. 3102

279

www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA 323(498.3)

5210 323 (498.3) va afirmatiei facute In nr. 203 al ziarului lui KogAlniceanu, ca si el Chisovicl
[Articol in care preotii §i calugarii sint indemna %i ca, ar fi semnat actul privind serviciile militare cc le-ar fi fAcut d-lui Hatmanul
in predicile tor, sa sustina partida nationals in alegeri]. Nicu Mavrocordat".
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 117-118: Iasii 11 5220 323 (498.3)
Decemv.
[Articol cu privire la nevoia consolidarii Constitutiei].
5211 323 (498.3) PATRIA [Iasi], I (1858), p. 22-24.
[Telegrama de protest a lui L. Catargi]. STEAOA D., 5221
III (1858), p. 286; ZIMBRUL Sr VULT., IV (1858), p. 323 (498.3)
124: DepeF telegrafice. Rataciri politice. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
Cere guvernului sa intervina, deoarece comiteturile din Iasi a candida-
nr. 16, p. 3-4, nr. 18 p. 3-4, nr. 21 p. 4.
tilor de domnie" au trimis emisari $i la Galati, ca s5 adune iscAlituri pentru Sint atacate ziarele: Steaoa Dundrii pentru articolele privitoare la
plingeri la puterile strAine. legea electoral5 $i Romania, pentru cele privitoare la alegerea domnitorulul.

5212 Coce, Sofia 323 (498.3) 5222 323 (498.3)

O spaima trecuta. STEAOA D., III (1858), nr. 97,
p. 292 bis.
Descrie situatia din FAIticeni, in urma intreruperii de 7 zile a sosirii zia-
nilui Sienna Dunarii prin pasta: marii boieri raspindisera zvonul ca Poarta
ar fi anulat toate Incrarile CAimAcAmiei Moldovei. Articolul e precedat
de un scurt comentariu al redactiei, in care se exprim5 bucuria pentru parti-
ciparea femeilor la manifestatiile de opinie publicA.
5213 Bojinca, Damaschin 323 (498.3)
Ape Hi la colegiul electoral din capitala Iasi. ZIMBRUL
SI VULT., IV (1858), p. 129-130.
Apelul poart5 data de 13 decembrie 1858. Autorul cauta sa dovedeasca
fraiietatea Adunarii asupra domnitorului. Ape lul este intovAr5$it de un
scurt comentariu al redactiei.
5214 323 (498.3)
Candidatil Partizei nacionale pentru Capita la Iassi.
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 125: Iassi 15 Dechemv.
Sc arata c5 acesti candidati sint: A. Panu, M. Kogalniceanu $i Ev. Alcaz.
Se atrage atentia alegatorilor ca aceasta este singura lipsa a partidei ratio-
nale $i ca voturile for no trebuie s5 fie impiirtite.
5215 323 (498.3)
[Despre partida nationala]. CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 17, p. 4.
Articol anonim, in care se incearca a se arguments ca partida nationals
nu reprezinta o majoritate in Moldova, ca ar reprezenta doar o societate
mica, legatA in ea prin simpatii, prietes,tig, rudire".
5216 Istrati, N. 323 (498.3)
Despre alegatori si despre deputati. PATRIA [Iasi],
I (1858), p. 5-8.
Articol in care discuta insemnatatea alegerii deputatilor $i face un apel
stAruitor la patriotismul alegatorilor, rugindu-i se nu Ora seama de interese
meschine, sau sa se lase cumpArati, ci sa se arate adevArati oameni", votind
sub semnul infrAtirii mintii $1 a unirii oamenilor". De asemenea, arate calita-
tile necesare unui deputat.
5217 Hasnai 323 (498.3)
[Articol de protest impotriva candidaturii lui N. Istrati].
STEAOA D., III (1858), p. 301: Onorabilel Redactil a
Stelei Dunaril.
Articolul porneste de la cele publicate de curind de N. Istrati in Parria.
Aminte$te trecutul aventuros si necorect, de om politic, urmarind doar ca-
riera, precum $i alegerea ilegal5 $i abuzivA, ca deputat, in 1857, a lui N. Istrati.
5218 323 (498.3)
[Articol in legatura cu candidatura lui Neculai Mavrocor-
dat, ca deputat al partidei lui Grig. Sturza, in tinutul Bo-
top.ni]. STEAOA D., III (1858), p. 305-306.
Se reamintesc simpatia manifestatA de N. Mavrocordat fats de Rusia in
1854 ca hatman al ostirii moldovene$ti si incercarile pe care le-a facut
pentru a o convinge sa lupte impotriva turcilor. Se reproduce textul Arta-
lui, prin care un grup de ofiteri relata in am5nunt aceasta atitudine a lui
N. Mavrocordat.
5219 Chisovici 323 (498.3)
[Scrisoare de protest catre redactia ziarului Steaoa Du-
narii"]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 3-4:
Onoratei Redactil a Stele! Dunaril.
Autorul scrisorii, cApitanul Chisovici, o trimite spre publicare ziarului Con-
stitufionarinl, deoarece Steaoa Duntlrii no i-o publicase. Protesteaz5 impotri-
[Articol in care se discuta rezultatul alegerilor din Mol-
dova]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 145-146:
Ia0I 20 Dechemv.
Se analizeaza felul cum au decurs alegerile. Se preci7eaz5 ca, din activi.
tatea AdunArii, se va putea constata dacA, in adevar, legea electoral5 este bra
na sau nu, dupa cum Adunarea va rilspunde Ia necesitatile intregii societAti
romanesti, sau se va ocupa numai de intereselc unei anumite fractiuni".
5223 323 (498.3)
[Comentariu cu privire la rezultatele alegerilor de depu-
tati in Moldova]. STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 315
316.
Se subliniaza ca biruinta partidei nationale, in imprejurArile grele in care
s-a implinit, e pindit5 inc5 de multe primejdii. Va reu$i, dac5 va p5stra
disciplin5 $i unire.
5224 323 (498.3)
[Comentarii la rezultatul alegerilor pentru Adunarea Elec-
tives in Moldova]. DIMBOVITA, I (1858), p. 85: Scire
importanta.
Comentatorul anonim subliniaz5 cu bucurie cit dintre 34 de deputati
alesi pins Ia 22 dec., 21 erau progresisti", iar restul milialieni $i grigorieni".
Afirma c5 aceasta victorie ar fi pentru Moldova un semn de vials, de patrio-
tism, de progresare", cu atit mai mult cu cit conditiile noului mod electiv"
nu erau favorabile.
5225 323 (498.3)
[Articol cu privire la datoria dintii a viitoarei Adunari
a deputatilor]. STEAOA D., III (1858), nr. 105, p. 417:
Ia01 24 Dechemvrie.
Se subliniaza cA, desi s-a dat dreptul de a vota numai oamenilor instAriti
Mind la o parte inteliginta, preutimea, toatd negutitorimea de a doua
mina, razesimea, taranimea" spre a se asigura independenta votului,
totusi unii dintre alegatorii cu avere s-au dovedit in alegeri ca foarte corup-
tibili. Se cere deputatilor se -i exclud5 din Adunare pe cei care s-au ales prin
coruptie.
5226 323 (498.3)
[Analiza situatiei politice din Adunarea Legislative moldo-
veana, in ajunul alegerii domnitorului]. STEAOA D.,
III (1858), nr. 106, p. 418 bis 419 bis: Iasii 29 Dechemvri.
Se subliniaza ca taria partidei liberate" sta tocmai in faptul ca no $i-a
precizat candidatul la domnie. In cazul ea grigorienii" se vor uni cu mihAi-
lenii", vor pierde o parte dintre deputatii care au crezut sincer ca Gr. Sturza
va fi un om nou. MihAilenii", adic5 credinciosii lui Mihail Sturza, s-au compro-
mis prin protestul mitropolitului Moldovei Ia Poarta.
5227 323 (498.3)
[Se anunta ca a inceput sa circule browra Raportula
Consiliului Administrativii Extraordinaril atingatoriii de sta-
rea de fatil. a Finanselora Principatului Moldovir]. ZIM-
BRUL SI VULT., IV (1858), p. 157: Iasi!, 24 Dechemv.
Se precizeaz5 ce, la sfirsitul acestei brosuri, se afla o topic dupA raportul
Departamentului de Finante cu privire la sume'e date de Vistierie pentru
intretinerea politiei tainice".
5228 323 (498.3)
Copie de pe raportulii Departamentulul de Finanse adre-
satu Onorabilei Caim'acamil a Principatului Moldovei.
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 157-158.
Raportul cuprinde sume'e varsate de Vistierie pentru intretinerea poll-
tiei tainice". Sint specificate $i persoanele c5rora le-au Post date. Uncle sume

280

www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA. : MOLDOVA 323(498.3)

slot date Inca din timpul caimacamiei lui Is, iar celelalte sub caimacamia 5238 323 (498.3)
lui Vogoride. Cvestiea dzilei. PATRIA [Iasi], I (1858), p. 35-36.
5229 323 (498.3) Articol in care se expun consideralii generale asupra noii situatii politice
a Principatelor.
[Scrisoarea Caimacamiei Moldovei adresata mitropolitului,
referitor la aminarea deschiderii Adunarii Elective, fixata 5239 323 (498.3)
la 28 decembrie]. MONIT. OF. MOLD I (1858), nr. 19, [Articol in care se precizeaza atitudinea Constitutiona-
P. 3. riului" facia de noua constitutie pe care trebuia sa o primeasc&
Motivul invocat pentru aminare este apropierea sarbatorilor de Craciun Moldova]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 22,
5230 Miclescu, mitropolitul Sofronie 323 (498.3) p. 1-2: Iasii in 31 Dechemvrie [neterminat].
Dupa ce aminteste imprejurarile Internationale in care s-a alcatuit Con-
[Scrisoarea din 20 dec. 1858, prin care anunta Caima.c&mia ventia de la Paris, Conslitutionariul subliniaza insemnatatea momentului
c5, el nu poate deschide Adunarea, din pricina neregulilor istoric in care Adunarea Moldovei se intruneste pe baza acestei conventii.
electorale care stateau la baza ei]. MONIT. OF. MOLD., Sustine ca imbunatatirea tarii nu se poate face decit prin reforme progresi-
I (1858), nr. 21, p. 3; PATRIA [Iasi], I (1858), p. 34 -35; ve, prin reforme facute dupa adevaratele trebuinti, iar nu dupa teoric; prin
STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 425-426. reforme facute prin organe legate, iar nu prin silnicii faptuite contra institu-
Mitropolitul exprimase acelasi punct de vedere intro scrisoare din 13 tielor".
dec. 1858.
5240 323 (498.3)
5231 323 (498.3) [Articol in leg:a:Aura cu deschiderea Adunarii Elective a
Protestatiea mitropolitului. STEAOA D., III (1858), Moldovei]. ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 153:
nr. 105, p. 417-418. Iasii 23 Dechemv.
Articol prin care se infiereaza atitudinea mitropolitului Moldovei, care. In vederea apropiatei deschideri a Adunarii, se face un apel la partida
dupa ce inainte luptase pentru unire, semneaza si inainteaza la Istambul un nationals, ca sa sprijine activitatea acesteia. Se afirma ca despotismul si
protest fats de rezultatul alegerilor din Moldova, in care biruise partida coruptia f5i au ochii atintiti asupra reprezentantilor partidei nationals, dar ei
nationall". vor fi la Inaltimea misiunii tor.
5232 323 (498.3) 5241 323 (498.3)
[Raspuns adresat mitropolitului Sofronie Miclescu de [Dare de seam& asupra deschiderii Adunarii Obstesti].
caimacamii Panu, Cantacuzino si Sturza, la 26 dec. 1858, CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 1-2: Iasii
prin care-I vestesc ca nu avea dreptul, in calitate de prese- In 29 Dechemvrie.
dinte al Adunarii, sä conteste validitatea alegerilor sau sa In cadrul darii de seams, se publics si programul oficial at solemnitatii
refuze sä deschida Adunarea]. MONIT. OF. MOLD., I de deschidere, precum si ofisul Caimacamiei, citit de V. Alecsandri, ca
(1858), nr. 21, p. 3-4; STEAOA D., III (1858), nr. 107, secretar al statului, la deschiderea Adunarii.
p. 426: malt Presfintite Parinte I
5242 323 (498.3)
5233 323 (498.3) [Descrierea deschiderii AdunArii Elective a Principatului
[Scrisoarea mitropolitului Moldovei, prin care cere Caima- Moldovei]. PATRIA [Iasi], I (1858), p. 33: Iasii.
camiei aminarea deschiderii Adunarii pentru data de 7 ian.
1859]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 4 ; STEAOA 5243 323 (498.3)
D., III (1858), nr. 107, p. 426: Inaltei Caimacamil a Princi- [Dare de seam& si comentarii cu privire la intiia sedinta
patuluI Moldova. a Adunarii Elective]. STEAOA D., III (1858), nr. 106,
Motiveaza cererea prin starea de oboseala, din cauza serviciilor biseri- p. 430: Iasii 29 Dechemvri.
ce$ti. Se relateaza cererea deputatilor A. Panu, I. Cantacuzin si M. Rogalnicea-
nu, de a fi departati din Adunare locotenentii episcopilor de Roman si Hu5i.
5234 323 (498.3) Se comenteaza cu satisfactie respingerea demisiei lui C. Negri. Rezultatul
Adresa Caimacamiei car& inaltu prea Sfintitul Mitropolitil votarii comisiei de verificare: liberalii" 32, grigorienii" 15, mihailenii"
din 27 Decem. 1858 sub no. 484. MONIT. OF. MOLD., 11.
I (1858), nr. 21, p. 4; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 323 (498.3)
426. 5244
La a doua scrisoare a lui Sofronie, i se raspunde ca nu se poate amina [Dare de seam& asupra primei sedinte a Adunarii Elective
deschiderea Adunarii, ce amine fixata irevocabil pentru 28 dec. 1858. din Moldova]. ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 161-
162: Iasii 29 Dechemv.
5235 323 (498.3) Se remarca atitudinea mitropolitului, care on a voit sa deschida sedinta.
[Articol in care se arata necesitatea intocmirii listelor Sc mentioneaza aminarea discutiei asupra candidatilor la domnie, 5i, in
cu candidata la domnie din Moldova]. ZIMBRUL $I general, atmosfera de intelegere, care s-a desprins din aceasta sedinta.
VULT., IV (1858), p. 89: Iasi! 2 Dechemv. 323 (498.3)
5245
5236 323 (498.3) [Scutt& dare de seam& asupra sedintei a doua, tinuta de
[La.muririle Caimacamiei Moldovei cu privire la felul cum Adunarea Obsteasca a Moldovei]. CON STITUTIONARIUL,
s-a alcatuit lista celor ce aveau dreptul de a candida la dom- I (1858), nr. 22, p. 3.
nie]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 21, p. 2; CONSTI- Se mentioneaza ca Anastasia Panu 5i Alecu Cuza au dat dovada de patrio-
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 2; PATRIA [Iasi], I tism, In felul cum au participat la disculii. Se elogiaza tinuta patriot ica a
(1858), p. 33; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 425; ZIM- Intregii Adunari.
BRUL $1 VULT., IV (1858), p. 163-164: Secretariatului
de Stan.
Se precizeaza i modul in care se pot face contestatii din partea celor ne Conflicted dintre caintacanti
trecuti pe lista.
5246 323 (498.3)
Seulescu, G.
5237 323 (498.3) [Jurnalul nr. 1, cu privire la lucrarile din sinul Caimaca-
Investitura domnilor Moldovei ab antiquo. ZIMBRUL miei]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 3, p. 3-4;
$I VULT., IV (1858), p. 166. ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 7: Jurnal No. 1.
Arata cum erau alesi domnii in vechime, In Moldova, si-si exprima spe- Se precizeaza ca armonia si principiul majoritatii trebue pururea sa pre-
ranta CS cu asemine ceremonial si rat ab antiquo se vor introna domnii 5i zideze la toate lucrarile Caimacamiei ". Versiunea franceza, in Moniker
de acum inainte si vor primi semnele Investiturei trimise de la Poarte. Of. de Moldavie, nr. 3, p. 1.

281

www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA: MOLDOVA
5247 323 (498.3)
[Comentariu asupra felului cum Se iau hotaririle de catre
Locotenenta Domneasca]. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858),
p. 5: Iasil 3 Noem. 1858.
Este salutata cu bucurie m3sura luata de LocotenentS ca hotaririle in
sinul ei sA fie luate cu majoritatea voturilor si este condamnatA atitudinea
adoptatl de un membru at Locotenentei, care no vrea sa admit& inlocuirea
lui A. Catargi, administrator la Tutova, si a lui I. Pruncu, administrator la
Putna. Se argumenteaza c3 masura adoptatA de majoritatea Locotenentei
este reclamata obsteste".
5248 323 (498.3)
[Amanunte cu privire la manifestatia boierilor la Stefan
Catargi]. STEAOA D., III (1858), p. 197-198 [recte:
285-286]: Iasii 6 Noemvri.
In cadrul articolului despre conflictul din Locotenenta DomneascA, se
dau ample detalii cu privire la cererile boierilor: prin capitalul fonciar" sa
se inteleaga numai proprietatea de parnint, no si cea baneasca. Ei voiau ast-
fel sA restringa conditiile electorate, inlaturindu-i pc negustorii de vite si de
producte", si mai ales pe arendasii de mosii, de la dreptul de a fi alesi printre
cei 19 deputati ai tirgurilor. Spre a le demonstra ca gresesc, Steaoa Dundrii
reproduce definitia capitalului din Coque lin si Guillaumin: Dictionnaire de
l'econornie politique.
5249 Danu, D. 323(498.3)
Anti - critics sau raspunsil Ste NI Dunarel. STEAOA
D., III (1858), p. 230-231.
Boierul din Iasi, Dimitrie Danu, unul dintre cei care fusese in vizitA la
Stefan Catargi cind incepuse conflictul acestuia cu restul CaimacAmiei, isi
exprimA supararea fats de critics adusa de Stettoa Dunarii cererilor boieri-
lor de a nu se da drept de vot in tirguri arendasilor de mosii. ArgumenteazA
ca, in cazul acestora, no capitalul e esentialul, ci domiciliul, conform preve-
derilor Conventiei de la Paris. Locuind la tars, dar neavind proprietati de pi-
mint, ei nu pot intra deci in categoria negustorilor de la orase si nici in
cea a proprietarilor de la tarn.
5250 323 (498.3)
Raspunsil la raspunsil. STEAOA D., III (1858),
p. 231-232.
1235puns la A nticritica lui D. Danu. I se contests acestuia pregatirea ne-
cesarA ca sa diseute probleme de economie politicA. Se afirma ca articolul nu
e scris de el, ci insuflat" de altii. Totusi se subliniaza CA e un semn al pre-
facerilor vremii faptul ca un bStrin boier intra in arena publicistica, pentru
a-si apAra privilegiile, cind intr-un trecut apropiat el condamna pur si simplu
la inchisoare sau exit pe aceia care cereau drepturi si pentru boierii de starea
a doua. Se argumenteaza ca legea electorala trebuie sa dea drept de vot nu
numai proprietarului de mosii, ci si capitalistilor care si-au investit banii in
industria agricolA", adica In arendSri.
5251 323 (498.3)
[Procesele verbale nr. VXIII ale sedintelor Caimaca-
miei, dintre 12 si 18 noiembrie st. n., cu privire la neparti-
ciparea lui St. Catargi la aceste sedinte]. MONIT. OF.
MOLD., I (1858), nr. 4, p. 2-3.
Versiunea franceza, in Moniteur Of. de Moldavie, nr. 3, p. 2.
5252 323 (498.3)
[Comentarii cu privire la abtinerea logofatului Stefan Ca-
targi de a mai participa la lucrarile Locotenentei Moldovei].
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 17: Iasil 6 Nom.
1858.
Se anunta ca, in curind, se vor reproduce actele oficiale lamuritoare asu-
pra acestei abtineri.
5253 323 (498.3)
Scrisoarea logofatului Stefanil Catargiu membru Caima-
camiei Moldovei catra Vornicii Vasile Sturza si Anastasie
Panu, membrii aceliasi Caimacamii. MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 4, p. 3-4; CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 3, p. 2; STEAOA D., III (1858), p. 217-218: ZIMBRUL
$1 VULT., IV (1858), p. 34.
Scrisoare datatA 3/15 nov. $t. Catargi nu se declarii de acord cu aplicarea
principiului majoritatii in hotAririle CaimAcAmiei. ContestA CaimScarniei
dreptul de a lua hotAriri peste capul salt in chestiuni administrative care tin
de competenta sa, ca ministru din Nauntru. Versiunea francezA, In Mo-
niteur Of. de Moldavie, nr. 2, p. 4.
282
www.dacoromanica.ro
323(1198.3)
5254 323 (498.3)
Scrisoarea Vornicilora Vasilie Sturza si Anastasie Panu
catra Logofatulil Stefan Catargiu. MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 5, p. 3-4; CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 3, p. 3-4: STEAOA D., III (1858), p. 226-227: ZIM-
BRUL $1 VULT., IV (1858), p. 34-35.
It invita, pentru cea din urma oarA, sS is parte la lucr3rile CaimScamiei.
Versiunea francezA, in 3fonifeur Of. de Moldavie, nr. 4, p. 1-2.
5255 323 (498.3)
[Articol referitor la conflictul din sinul Locotenentei Dorn-
nesti din Moldova]. STEAOA D., III (1858), p. 197-
199 [recte: 285-287]: Iasil 6 Noemvri.
Se relateaza pe larg desfasurarea conflictului dintre Stefan Catargi si
V. Sturza impreuna cu A. Panu, in legAtura cu inlocuirea administratorilor de
judete. Se critics aspru atitudinea lui Catargi si se argumenteazA de ce
era necesara schimbarea acelor administratori, inainte de a se alcStui listele
electorate.
5256 323 (498.3)
A doua scrisoare a Logofatului Stefan Catargiu, membru
al Caimacarniel catre Vornicii Vasilie Sturza si Anastasie
Panu membrii Caimacamiel. MONIT. OF. MOLD., 1 (1858)
nr. 6, p. 2-3; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 4;
STEAOA D., III (1858), p. 233 -234; ZIMBRUL SI VULT.,
IV (1858), p. 50.
Catargi declara cS, netinindu-se scama de protestul formulat prin in-
tiia Iui scrisoare, el inceteaza a mai lua parte la lucrarile CaimacSmiei, astep-
tind hotarlrea curtii suzerane si a puterilor garante. Explica inca o d..tA
motivele atitudinii sale. Versiunea franceza, In Moniteur Of. de Moldavie,
nr. 4, p. 2-3.
5257 323 (498.3)
Proces-Verbal XIV. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 6, p. 34: Caimacamia Moldovii; STEAOA D., III (1858),
p. 234-235; ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 51-52.
Se reproduce textul procesului verbal incheiat de cei doi membri ai CAima-
cAmiei Moldovei, in 6 nov., ca rAspuns la scrisoarea lui $efan Catargi din
5 nov.. Cei doi precizeaza a nu vor mai urma discutia cu el, lAsInd s1 -i judece
tara, prin viitoarea Adunare Nationals. Consemneaza imprejurarile conflic-
tului cu St. C., pentru ca acesta le denaturase in scrisorile protestele lui.
Versiunea francezA, in Monittur Of. de Moldavie, nr. 4, p. 3-4.
5258 323 (498.3)
[Comentariu asupra zvonurilor ca autoritatile turcesti ar
fi trimis o depesa la Iasi, cu privire la neintelegerile dintre
membrii Locotenentei Domnesti]. ZIMBRUL $1 VULT.,
IV (1858), p. 25: Ia.,;;' 10 Noem.
Se precizmza ca Poarta, potrivit art. 2 din Conventia de la Paris, nu mai
are dreptul sa trimitA olacuri cu firmane, cu tescherele, cu depese oficiale sau
oficioase" in Principatele Unite.
5259 323 (498.3)
[Documentele din 9/21 noiembrie in legatura cu Incunosti-
intarea facuta de comisarul otoman cu privire la actele Cai-
maca.miei Moldovei, considerate ca fiind in contradictie cu
firmanul sultanului si Regulamentul Organic]. MONIT.
OF. MOLD., I (1858), nr. 5, p. 1.
Se publicA o Instiintare semnata de caimacamii Sturza si Panu, adr. sat
Iui Afif-Bei, comisarul otoman, si rispunsul acelorasi caimacami. e-
siunea franceza, in Moniteur Of. de Moldavie, nr. 3, p. 3-4.
5260 323 (498.3)
[Adresa Caimacamiei Moldovei catre Statul Administra-
tiv, aratind cum a decurs sedinta in care Afif-Bei a citit
depesa sultanului prin care Caimacamia era acuzata ca a
facut acte in contradictie cu lirmanul imparatesc si Regula-
mentul Organic]. ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 30.
Tot aci se publicl traducerea romana a depesei sultanului 5i raspurs11
caimacamilor V. Sturza si A. Panu la aceastA depes.i.
5261 323 (498.3)
[Articol in care se discuth sititatia si se exprima parerea
de rau ca Afif-Bei a calcat Ccoventia de la Paris, prin adresa
pe care a trimis-o Locotenentei]. ZIMBRUL $1. VULT.,
IV (1858), p. 29 - -30: Principatele-Unite.
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3

5262 323 (498.3) 5271 X. 323 (498.3)

[Comentarii la adresa Portii, cu privire la aplicarea prin- [Corespondents din Tecuci, cu privire la calcarea art.
cipiului majoritatii in lucrarile Caimacamiei]. CONSTI- 2 din Conventiune, de catre caimacamul St. Catargi]. CON-
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 3: Revista Politica. STITUTIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 2-3.
Se sere ca, In caz de divergente in interpretarea Convenlici, Caimacamia Autorul arata cum Catargi prin protestatia" sa catre Poarta otomana,
sa refere Portii. In legatura cu neintelegerile ivite in sinul Caimacamiei a calcat acest arti-
col, care prevede suveranitatea Principatelor Roraane.
5263 323 (498.3)
[Actele cu privire la incercarea ministrului din Launtru, 5272 Rosetti, C. A. 323 (498.3)
caimacamul St. Catargi, de a-1 inlatura pe directorul acestui [Comentariu asupra starii politics din Moldova]. RO-
departament, A. Tereachiu]. MONIT. OF. MOLD., I MANUL, II (1858),nr. 92, p. 263.
(1858), nr. 5, p. 2-3. ComunicS informatii asupra primelor masuri luate de noua CaimIcAmie
Se publics raportul lui A. Tereachiu si rezolutia caimacamilor V. Sturza de trei, salutind rcnasterea libertatii in Moldova si indeosebi libertatea presei.
si A. Panu. Versiunea franceza, in Moniteur Of. de Moldavie, C. A. Rosetti deplinge conflictul lui Stefan Catargi cu ceilalti doi caimacami.
or. 3, p. 4, nr. 4, p. 1.
5273 323 (498.3)
5264 323 (498.3)
[Comentariu la situatia politico in urma conflictului din Caimacamia Moldova. Protes-verbal XVII. MONIT.
sinul Caimacamiei Moldovei]. STEAOA D., III (1858), OF. DE MOLD. , I (1858), nr. 9, p. 1-2; MONITEUR. OF.
p. 209 [recte: 297]: Iassii 11. Nocmvrie. DE MOLD., 1858, nr. 5, p. 2-3; STEAOA D., III (1858),
p. 261: Acte oficiale.
Sc arata CS nelinistea opiniei publicc moldovene al carei ecou se Meuse
si Steaoa Dundrii, In articolul anterior nu e justificata. Caimacamia va pu- Proces verbal din 18/30 noiembrie, incheiat in urma celei de-a treia comu-
Mari orate a lui Afif-Bei.
tca lucra foarte bins pe baza principiului constitutional at supunerii minorita-
tii la hotarirea majoritatii.
5274 323 (498.3)
5265 323 (498.3) [Cele 5 puncte comunicate Locotenentei Donn-testi a Mol-
[Articol referitor la atitudinea lui Stefan Catargi, in urma dovei, din partea Portii, de catre Afif -Bei]. CONSTITU-
comunicarii facute Locotenentei Princiare de catre Afif-Bei]. TIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 1: Iasii 19 Nocmbrie.
STEAOA D., III (1858), p. 212 [recte: 300]: Sciri mai Aceste puncte constituic raspunsul Ia interventia pe linga Poarta facuta
none. de caimacamul $t. Catargi, cu privire la neintelegerile ivite intro cairnacami.
Sc relateaea si se vestejeste incercarea lui 5t. Catargi de a-1 scoate cu Prin acest text, Poarta pretinde: rcintegrarea directorului Pruncu; abrogarca
forts din functiune pc Teriachiu, directorul numit de Locoteneuta. Se rela- destituirii lui Fotiade; inlocuirea directorului telegrafului; recunoasterea
tcaza, de asemenca, comunicarca facuta de Afif-Bei si rSspunsul negativ pc lui Afif-Bei, din partea Locotenentei, ca persoana oficiala.
care i I-a dat Locotenenta Princiara.
5275 323 (498.3)
5266 323 (498.3) [Se anunta' ca Afif-Bei ar fi citit caimacamilor o noua
[Articol referitor la sansele unei impacari in sinul Loco- depesa, trimisa. din Constantinopol]. ZIMBRUL SI VULT.,
tenentei Domncsti a Moldovei]. STEAOA D., III (1858), IV (1858), p. 52: Ultima oara.
nr. 78, p. 221: Iasi' 15. Noemvri. Prin acea depesa, guvcrnul otoman ar pretinde: reclicmarea lui Pruncu
Se analizeaza sansele unei impacari, prin inediMia lui Lascar Catargiu, in pustul de director al Departamentului din Natintru, inlocuirea directorului
sostt de curind in Cara. Se subliniaza insa ca aceastS inmacare nu Sc poate telegrafului si nerecunoasterea suspendarii salariului lui Fotiade, fost agent
rcaliza dccit prin renuntarea lui Stefan Catargi la atitudinea adoptata. al Moldovei la Constantinopol.

5276 323 (498.3)

5267
[Proccsul verbal nr. XVI din 14/26 noiernbric, semnat de
caimacamii V. Sturza si A. Panu, cu privire la a doua comu-
nicare facuta for de Afif-Bei]. MONIT. OF. MOLD., I
(1858), nr. 7, p. 1-2: Caimacamia Moldovii; STEAOA D.,
III (1858), p. 245: Acte oficiale.
Caimacamii protesteaza impotriva felului neobisnuit in care se contests
legalitatea actiunilor Caimacamiei de catre comisarul otoman.
franceza, in Moniteur Of. de Moldavie, nr. 5, p. 1-2.
323 (498.3)
[Dare de seams cu privire in a treia audienta a lui Atif-
Bei la Caimacamie]. STEAOA D., III (1858), p. 232:
Sciri mai noue.
Afif-Bei a venit cu Stefan Catargi. A comunicat oral ca Poarta care rein-
tegrarea lui Fotiade, fostul agent al Moldovei la Constantinopol, a lui Pruncu,
fostul director al Depart. din Nauntru, si a lui Strigel, directorul austriac
al telegrafului. Caimacamia a cerut hotarire scrisa a Portii in acord cu ccle-
Versiunea Mite puteri europene. Este vorba de audienta din 18/30 noiembrie.

5268 323 (498.3) 5277 Hasdeu, B. P. 323 (498.3)

[Dare dc scams asupra audientci lui Afif-Bei Ia Locote- [Comentariu in legatura cu conflictul din sinul Caimaca-
nenta Moldovei]. STEAOA D., III (1858), p. 224: Sciri miei Moldovei]. ROMANIA [Iasi], I (1858), nr. 1,
mai noue. p. 8: Revista jurnalelor din t6ra..
Sc anunta ca Afif-Bei a comunicat cuprinsul a doua depose de la Poarta, Reproseaza foilor Skoog Dundrii, Zimbrul gi Vultstrul faptul ca se mul-
In legatura cu lucrarile Locotenentei, dar n-a vrut sa-i lase textul. Se subli- tumisera doar a relata faptele, lasind publicul 55 le iuterpreteze.
niaza atitudinea dirza a Locotcnentei. Este vorba de audienta de la 14/
26 noiembrie. 5278 323 (498.3)
[Articol cu privire la atitudinea lui Stefan Catargi].
5269 323 (498.3) STEAOA D., III (1858), p. 237-238: Iasil 20 Noemvrie.
[Articol despre neintelegerile ivite in sinul Locotenentei Se compara formula lui de supunere la Poarta ototnana din 1858 uncle
Domnesti]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. este ordin no Incape deliberatie" cu sole rostite cu privire Ia dreptul de
1-2; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 3-4. autonomie al Principatelor, in 10 martie 1857, ca intiiul subscriitor al Comi-
Se critics gestul lui Stefan Catargi, care pentru a pone capSt acestei tetului Unirii.
neintelegeri s-a adresat Portii otomanc.
5279 Grigoriu, D. 323 (498.3)
5270 Un Bacauand 323 (498.3) Autonomiea ten!. STEAOA D., III (1858), p. 241-242.
[Scrisoare catre redactie, criticind actiunea intreprinsa Discuta si condamna atitudinea lui Stefan Catargi in exercitarea functiei
in Constantinopol de caimacamul St. Catargi]. ZIMBRUL sale de caimacam. Prin pozitia pe care s-a asezat, primejduieste autonomia
SI VULT., IV (1858), p. 49-50. tarii.

283
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA. INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

5280 323 (498.3) dovei drept o dovadS cal ea a avut dreptate cind a combatut politica fostului

interne ale Moldovei].

Iasii, 24 Noemvri.
-
[Articol de protest fata de amestecul Portii in treburile
STEAOA D., III (1858), p. 245-246:
ministru de Externe al Prusiei, Manteuffel, care sprijinea silinlele Rusiei
Si Frantei de a promova autonomia Principatelor RomSne si unirea lor. AfirmS
cd noua CditnacAmie, in ambele Principate romSne, a sporit confuzia pelt-
Ilea, deoarcce n-a putut sta deasupra color doul partide in lupta: unioni9tii
In legSturS cu atitudinea lui Stefan Catargi gi interventiile lui Afif-Bei. antiunionistii. Socoteste ca aceasta ar fi o dovada a necesitatii puterilor
Rosetti, C. A.
5281 323 (498.3) garante de a interveni, dind dreptate apelului fScut, in acest sens, de St.
Catargi si justificindu-i intreaga atitudine tap. de ceilalti doi caimacami.
[Comentarii despre gresita atitudine adoptata de Stefan Koelnische Zeitung in comentariul cu care insoteste articolul, aproba in totul
Catargi, unul din caimacamii Moldovei, care se arata prea aceste afirmatii.
cipatelor]. -
supus Porch si nepasator fata de principiul autonomiei Prin-
ROMANUL, II (1858), nr. 93, p. 267.
5290 323 (498.3)
5282 323 [498.3) [Puterile garante si activitatea Locotenentei Princiare
[Se redau din Oesterreichische Zeitung" stiri privind din Iasi]. ZIMBRUL $I VULT., IV (1858), p. 69: lash
conflictul dintre cei trei caimacami ai Moldovei]. G. TRANS., 26 Noem.
XXI (1858), p. 284: Austria, 285: Principatele Romania Se anuntA ca reprezentantii de la Constantinopol ai marilor puteri au
si Moldova. recunoscut dreptul pe care-/ are majoritatea Locotenentei de a hotari in toate
Redactia gazetei rominesti comenteaza: O ne'ntelegere in epoca ca cazurile privitoare la aducerea la indeplinire a Conventiei. De asemenea,
aceasta ar fi o mina a binelui public". in lipsa unui membru, Locoteneuta poate fi completatA cu unul din membrii
Consiliului.
5283 323 (498.3)
[Notita relatind ca ziarul parizian La Patric" 1-a comba- 5291 323 (498.3)
-
tut pe caimacamul Stefan Catargi, acuzindu-1 ca este anti-
unionist]. ROMANUL, II (1858), nr. 96, p. 279. -
[Dispozitiile Portii si ale puterilor garante, cu privire
la administratia Principatelor Romane]. PATRIA [Iasi],
I (1858), supl. la nr. 1: Ministerul Intereselor Streine.
5284 323 (498.3)
Se core ea autoriatile 55 arate respectul cuvenit Portii.
[Comentarii asupra intimpinarii facute de Stefan Catargi
Caimacamiei]. -
la Poarta otomana, cu ocazia neintelegerii ivite in sinul
CONSTITUTIONARFUL, I (1858), nr. 9, 5292 323 (498.3)
1.-) 4.
Se publicA aceasta intitnpinarc in intregime si se precizeazd cd tot cuprin-
sul ei este lipsit de demnitate, iar tristele invAtaturi ale trecutului trebuc
lui Afif-Bei].
portanta.
-
[Comentariu la notificarea facuta de Adosides, in numele
STEAOA D., III (1858), p. 252: Scire im-

sA ne slujasca de povSluiri ". Intimpinarea este tradusa din Independenia Se subliniazS cd aceasta comunicare, consfiiutind valabilitatea princi-
Belgicd [L'Independance Beige]. piului majoritatii in lucrarile Caimacamiei, it va face poate pe Stefan Catargi
sa-ni recunoasca grescala.
5285 323 (498.3)
[Scurt comentariu la scrisoarea de protest a lui Stefan
Catargi, aparuta In L'Independance Beige "]. STEAOA
D., III (1858), p. 253: lash 27. Noemvri.
- 5293
[Procesul verbal nr. XVIII, din 26 nov./8 dec. al Cai-
macamiei, in care se consemneaza depesa guvernului turc,
323 (498.3)

Publicindu-se textul traducerii integrals, i se promite lui $t. Cat. cd

aceastA protestatie it va fi scrisA pe piatra mormintului. Se arata ca textul
ei fusese trimis marelui vizir, iar o topic pornise, prin curier special, la Viena,
-
dezaprobind actiunile Caimacamiei, dar admitind princi-
piul majoritatii in lucralile curente]. MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 10, p. 1-2: Caimacamia Moldovii; ZIMBRUL
a beizade Calimachi, care a predat-o contelui Buol. $1 VULT., IV (1858), p. 90-91.
Dema fusese prezentata de Adosides, in nuclide ltd Afif-Bei. - Versiu-
5286 Rosetti, C. A. 323 (498.3) ties franceza, in Monsieur Of. de Moldavie, nr. 6, p. 1.
[Comentariu cu privire la atitudinea patriotica a doi
de col de-al treilea, Stefan Catargi].
nr. 97, p. 283.
-
dintre caimacamii Moldovei si la pozitia gresita adoptata
ROMANUL, II (1858),
5294
[Procesul verbal nr. XIX din 27 nov./9 dec., in care se
323 (498.3)

Publics extrase din scrisorile schimbate lithe membrii CSimScSmiei

Moldovei.
-
explica lipsa lui St. Catargi de la sedinta Caimacamiei, cind
s-a dat citire depesei otomane]. MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 10, p. 2: Caimacamia Moldovii; ZIMBRUL
SI VULT., IV (1858), p. 91.
5287 [Bolintineanu, D.] 323 (498.3) Versiunea francezS, in Monileur Of. de Moldavie, ta. 5, p. 4.

Cronica. interioara...
-
[Comentarii la protestul logof. St. Catargi, aparut in
L'independance Beige "]. DIMBOVITA, I (1858), p. 70-72: 5295 323 (498.3)
Condamnd fn termeni aspri acest protest. Subliniazd aprobativ politica
[Procesul verbal nr. XX din 28 nov./10 dec., din care
noii CSimScSmii din Moldova.
-
rciese atitudinea caimacamilor fata de dezaprobarea expri-
mata de guvernul turc]. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 10, p. 2-3: Caimacamia Moldovei; ZIMBRUL $1 VULT.,
5288 323 (498.3) IV (1858), p. 91.
[Comentariu asupra conflictului dintre Stefan Catargi sj
ceilalti membri ai Locotenentei Princiare din Moldova].
NATIONALULO, II (1858), p. 1: Revista politica.
- St. Catargi propune anularea tuturor actelor CSimScSmiei, fiind In deza-
cord cu V. Sturza si A. Panu, care au camas pe pozitia e5 actele acestea au
o deplina legalitate, iar interpretarea depesei, propusa de $t. Catargi, nu e
Se condamna atitudinea lui Stefan Catargi si mai ales faptul cl a recurs justa. Nu se admit nici cererile demnitarilor destituiti de CSimScSmie, de a
la interventia strains, ca 01-6i atingd scopul. -
fi reintegrati In posturi. Versiunea franceza, In Monileur Of. de Moldavie,
nr. 6, p. 1-2.
5289

-
[Comentariul Gazetei de Colonia" Koelnische Zei- - 323 (498.3)
5296 323 (498.3)
tung"
-
cu privire la un articol publicat in Gazeta semi-
oficiala a Prusiei" Preussische Staatszeitung" cu pri-
vire la disensiunile din Caimacamia Moldovei]. PATRIA --
[Comentarii cu privire la rolul jucat de Atif-Bei in con-
flictul intervenit in sinul Caimacamiei Moldovei]. ZIM-
BRUL $1 VULT., IV (1858), p. 85-86: lash, 1 Dechemv.
-
[Iasi], I (1858), supl. la nr. 3, p. 1. Se preciseazi ca Stefan Catargi, In calitatea sa de caimacam, este Watt-
In cadrul acestui comentariu, se reproduce in intregime articolul din zit, In toate actiunile sale, de sugestiile date de Afif-Bei gi cl atit $t. Catargi,
gazeta prusiand. AceastA gazetA considers conflictul din Caimacamia Mol- cit gi Afif-Bei sint instrumentele fostului domnitor Mihai Sturza.

284
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTE1tNA : MOLDOVA.
5297 323 (498.3)
[Comentariu asupra atitudinii lui Stefan Catargi fats
de destituirca unor administratori]. ZIMBRUL SI VULT.,
IV (1858), p. 93: Iasii 3 Dechemv.
Stefan Catargi este acuzat de lipsa de patriotism in activitatea sa. Sc
adauga ca romanii doresc respectarca Conventici.
5298 323 (498.3)
[Articol cu privire la textul dcpesei primite de Afif-Bei
de la Constantinopol si publicate mai intii in Patria" si
apoi in Monitorul Oficial"]. STEAOA D., III (1858),
p. 265: Iasii 3 Dechemviie.
Se arata diferentele de amanunt ei interpretare intre acest text $i acelea
pe care le-au primit reprezentantii celorlalte puteri straine, ce luasera parte
la consfatuirea comuna de Ia Constantinopol, in care s-au hotarit aceste norme
pentru caimacamii Moldovei.
5299 323 (498.3)
[Comentariu cu privire la depesa primita de Afif-Bei,
de la Poarta, in legatura cu obligatiile Principatelor Rom5.ne
fata de Imperiul otoman si puterile garante]. ZIMBRUL
$1 VULT., IV (1858), p. 97-98.
Se subliniaza deosebirile dintre afirmatiile cuprinde in depe$1 ei cele
din comunicarile primite in aceasta chestiune de catre consulii din Principate
ai puterilor garante, de la reprezentantii din Constantinopol ai acestor puteri.
5300 B. [olintineanu], D. 323 (498.3)
[Aprecieri favorabile fat& de politica noii caimacamii din
Moldova]. DIMBOVITA, I (1858), p. 65-66: Cronica
interioara.
5301 323 (498.3)
[Notita in care se combat uncle stiri publicate in ziarul
Ost-deutsche Post" cu privire la Caimacamia Moldovei].
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 111: Cronica streina.
Ziarul viencz afirmase despre Caimacamia Moldovei ca ar fi ajuns un
duumvirat terorist, brutal $i cu toate defectelc posibile ale anarhiei.
5302 323 (498.3)
[Proccsul verbal nr. XXII din 7/19 dec., reproducind
memorandul puterilor garante adresat Porta, cu privire
la actele Caimacamiei]. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 16, p. 1-2: Caimacamia Moldovii.
Memorandul e din 6 18 noiembrie.
5303 323 (498.3)
Memorandul adresat inaltei Port! de catra Reprezentan-
til Puterilor subscriitoare Tratatului de Paris, cu data din
16 (28) Noemvrie 1858. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 16, p. 1-2; PATRIA [Iasi], I (1858), supl. Ia nr. 5, p.
17-18; ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 1.
Memorandul cuprinde 8 puncte $i se refera la activitatea caimacamilor
din Principatele Romano. Se precizeaza ca ei au manifestat tendinta de a
depa$i atributiite ce li s-au fixat prin f irmane. Li se recomanda sa acorde
Porta respectul cuvenit". Caimacamii pot lua hotartri pe baza principiului
majoritatii numai in chestiuni obipuite de administratie, RU 91 in ceea ce pri-
ve$te intcrprctarea tratatului $i a firmanului. Consider& cit $t. Catargi a
avut dreptate in conflictul iscat de atitudinea functionarilor din Ministerul
din Launtru. In Pattie, text roman ei francez; titlul difera intrucitva.
5304 323 (498.3)
[Textul proceselor verbale XXIIXXXI, in care sint
consemnate discutiile care au avut loc in Caimacamia Mol-
dovei cu privire la memorandul adresat Portii de catre repre-
zentantii puterilor garante, in 16/28 nov.]. MONIT. OF.
MOLD., I (1858), nr. 16, p. 1-4: Iassi 17 Dechemvrie;
ZIMBRUL $I VULT., 1V(1858), p. 133-135: Acte oficiale.
5305 323 (498.3)
Reproducem, dupa Monitorul Oficial, urm5.toarele acte
atingatoare de desbaterea Memorandului. CONSTITU-
TIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 2-3.
Sub acest titlu, se publica procesele verbale nr. XXIV XX XI ale Cai-
macamiei Moldovei, dresate in $edinta din 8 dec. 1858, cind s-a citit $i
s-a dezbatut, articol cu articol, memorandul otoman cu privire la
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
atitudinea Si activitatea acestci caimacamii. De fiecare articol al memoran-
dului, s-a dresat cite un proces-verbal, in care se consemneaza hotarirea
majoritatii V. Sturza $i A. Panu $i opinia scparata a lui St. Catargiu.
Actele se public& Lira nici un comentariu.
5306 323 (498.3)
[Procesele verbale din 8/20 si 9/21 dccembrie 1858, cu
privire Ia atitudinea caimacamilor fart de memorandul pute-
rilor garante]. PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la nr. 5,
p. 18-20.
Vcrsiunea franceza, in Mondeur Of. de Moldavie (1859), nr. 7.
5307 323 (498.3)
[Procesul verbal nr. XXVI din 8/20 dec. 1858, cu privire
la atitudinea caimacamilor fat& de Afif-Bei]. MONIT. OF.
MOLD., I (1858), nr. 16, p. 2-3: Caimacamia Mol-
dovii.
V. Sturza $i A. Panu contesta insusirea de comisar al Portii atribuita
lui Afif-Bei.
5308 323 (498.3)
[Scurt comentariu cu privire la atitudinea celor trei cai-
macami in chestiunea atributiilor tor]. ZIMBRUL SI
VULT., IV (1858), p. 113: Iasii 10 Dechemb.
Este laudata atitudinea majoritatii Locotenentei Si e condatnuata coin -
portarea lui Stefan Catargiu.
5309 323 (498.3)
[Articol cu privire la mersul lucrarilor Caimacamiei Mol-
dovei]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 1:
Iasii in 10 Dechemvrie.
Sc vorbeste, printre altele, despre: felul cum caimacamii Moldovci, au
primit memorandul trimis de Poarta $i 1-au citit in $edinta de la 8 decembrie
$i despre dorinta caimacamului Stefan Catargi de a prelungi termenul pentru
titterea alegerilor.
5310 323 (498.3)
Scrisoarca logofatulul Stefanil Catargiu catra Vornicil Va-
silie Sturza si Anastasie Panu. MONIT. OF. MOLD., I
(1858), nr. 20, p. 1-2; CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 17, p. 4: Protestatic!; PATRIA [Iasi], I (1858), supl.
la nr. 5, p. 21.
Datata: 10 dec. 1858. $t. C. acuza pe ceilalti caimacami ca, nesoco-
tind memorandumul puterilor garante, continua a refuza sa modifice listele
electorate. Iu Palria, text roman $i francez.
5311 323 (498.3)
[Scrisoare din 21 dec. 1858/2 ian. 1859, a caimacamilor
V. Sturza si A. Panu, adresata vornicului I. Cantacuzino,
invitindu-1 sa ocupe postul de membru al Caimacamiei].
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1: Caimacamia
Moldovii.
5312 323 (498.3)
[Scrisoare din 21 dec. 1858/2 ian. 1859 a caimacamilor
V. Sturza si A. Panu, prin care i se aduce la cunostinta lui
$t. Catargi inlocuirea sa din postul de membru al Caima-
camiei]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1.
5313 323 (498.3)
[Procesul verbal nr. XXXII din 20 dec. 1858/1 ian. 1859,
cu privire la actele Caimacamiei, in special dupa retragerea
lui St. Catargiu din sinul ei]. MONIT. OF. MOLD., I
(1858), nr. 19, p. 1-3: Caimacamia Moldovii.
Semneaza: V. Sturza $i A. Panu, care declara al treilca post de cal-
macam vacant, urmind ca functiile de caimacam sa le indeplineasca ministrul
de Finance. Hotarirea se is in conformitate cu articolul 8 din memorandul
puterilor garante. Text roman francez.
5314 323 (498.3)
[Consiliul Administrativ Extraordinar este instiintat, prin-
tr-un ofis, ca Iancu Cantacuzino, ministru de Finante, va
indeplini functia de membru al Caimacamiei]. MONIT. OF.
MOLD., I (1858), nr. 20, p. 1: Caimacamia Moldovii.
285
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA 323(498.3)

323 (498.3) 323 (498.3)

5315

-
[Scrisoarea lui Henry A. Churchill, consulul Marii Britanii
la Iasi, catre $t. Catargi]. PATRIA [Iasi], I (1858), supl.
5323
Profesiea de credinta a fostulul Domnii Mihail Sturza.
STEAOA D., III (1858), p. 191 [recte: 279].
-
la nr. 8, p. 31: Domnul meu! Se reproduce drept curiozitate", textul scrisorii lui M. Sturza. Se subli-
copia scrisorii sale adresate celorlalti doi caimacami ai niaza ca nu se intilneste, in autolaudele exagerate pe care le confine, tactul
Moldovei, consulul britanic exprima regretul cS $t. Catargi nu a ascultat renumit" al fostului domnitor.
sfatul sau de a conlucra mai departe cu ceilalti, in sinul Caimacamiei. - Text 5324 323 (498.3)
roman si englez.

5316
[Scrisoarea lui H. A. Churchill, consulul Marii Britanii
323 (498.3)
la Iasi, cb.tre caimacamul V. Sturza si A. Panu]. PATRIA
[Iasi], I (1858), supl. II la nr. 8, p. 31-32: Domnilor!
Dezaproba hotarirea celor doi caimacami de a-I demite pe colegul for
$t. Catargi si de a-1 Inlocui prin I. Cantacuzino. Declara ca it va considera
mai departe pe $t. Catargi ca al treilea caimacam al tarsi, raminind la con-
vingerea ca a fost nedreptatit de colegii sal.
[ Comentariu in legatura cu candidatura probabila a lui
Mihail Sturza, ca domnitor al Moldovei]. ZIMBRUL $I
VULT., IV (1858), p. 17-18: lasil 6 Noem. 1858.
-
Se subliniaza pregatirite pe care vechii amici politici ai fostului domnitor
le faceau pentru o primire demonstrative, In Iasi, a acestuia. Redactia declara
ca nu va discuta persoane, ci principiile. II va Intreba pe Mihail Sturza ce
voieste, dcsi s-ar putea sa raspunda ca Alexandru Lapusneanu.
5325 323 (498.3)

5317 323 (498.3)

-
[Articol referitor la apropiata reintoarcere a lui Mihail
Sturza in Moldova]. STEAOA D., III (1858), p. 205-206
[mete: 293-294] : Iasii 10. Noemvri.
[Procesul verbal nr. XXXIII din 22 dec. 1858/3 iari. Tntr -un ton violent, i se reproseaza lui Sturza ca cei peste 10 ani de pri-

-
1859, prin care Caimacamia, in noua ei compunere, paseste
la implinirea lucrarilor]. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 20, p. 1.
Senmeaza: V. Sturza, A. Panu si I. A. Cantacuzino.
Candidalurile la domnie ale lui Mihail ,ci Gr. Sturza
begie in strainatate nu 1-au invatat nimic. In loc de a se fi pocait, el Isi pre-
gateste o reintrare triumfala, cu pretentii de noun domnic. Se face bilantul
domnici sale din 1834-1848: coruptia boierimii, nesiguranta In care se aflau
negustorii, prigonirea clerului nccorupt, jefuirea pamintului razesilor, stoar-
cerea taranilor prin impozite, arestarea tinerimii liberale. Articolul se incheie:
Acum ce mai vrei, fiica intunericului si a pieirei? Pieri, retragc -te lnnapoi
in haosul uitarii. Tara vrea lumina, progres, via(a!"
5326 B.[olintineanu], D. 323 (498.3)

5318 323 (398.3) 42: Cronica interioara..

-
[Comentarii in legatura cu intoarcerea fostului domnitor
Mihail Sturza in Moldova]. DIMBOVITA, I (1858), p.
[Articol in care se arata motivele pentru care redactia D. B. subliniaza ca Sturza a salutat Moldova cu o proclamatie ce
ziarului nu sustine candidatura la domnie a lui Mihail sau a circula chiar pe la noi. Coprinderca ei este atit de potxivita, Welt vine a crede
lui Grigore Sturza]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), ca este falsa".
p. 118. 5327 323 (498.3)
Mihail si Grigore Sturza slot considerati periculosi pentru aspiratiile
Romaniei", primul din pricina despotismului sau, iar cel de-al doilea pentru [Dare de seams amanuntita cu privire la primirea fostului
ca ar corupe forma de stat constitutional reprezentativ care s-a creat prin
Conventia de la Paris. Viena]. -
domnitor Mihail Sturza in portul Galati, la sosirea sa de la
STEAOA D., III (1858), p. 215-216: Corespon-
dinta regulata a Stelei Dunarel.
5319 323 (498.3) Semnata: Revizorul Stelei, din portul Galatii. - N. B.: paginile 213-216
slut brosate hare p. 220-221.
celor doi Sturza].
bis.
-
[Articol cu privire la manevrele electorate ale partidelor
STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 291 5328 323 (498.3)

Se subliniaza ca partida foii Conslitujionaritd, partida lui Grigore Sturza,

cauta sa reuseasca prin manifestatii violente si intimidatoare; partida lui
Sturza]. -
[Se anunta sosirea Ia Iasi a fostului domnitor Mihail
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 4.
Se precizeaza ca, Ia iutrarea in Iasi, a fost intovarasit de fostul ministru
Mihail Sturza, alcatuita din vechi politicieni, manevrcaza in umbra, cautind
Alecu Bals.
sa izbuteasca prin coruptie. Ambele aduna material pentru a contesta ale-
gerile ca ilegale, in cazul a nu vor rcusi. 5329 323 (498.3)

5320
-323 (498.3) -
[Se anunta sosirea la Iasi a fostului domnitor Mihail
Sturza]. ZIMBRUL $I VULT., IV (1858), p. 42-43.
D., III (1858), nr. 97, p. 291 bis 292 bis. -
Presa in fata candidature! tatalui si a fiului. STEAOA

Se arata motivele care au determinat redactia sa inceapa o campanie

Se mentioneaza indifcrcnta cu care a fost primit de populatie.
5330 323 (498.3)
puternica impotriva candidaturilor lui Grigore si Mihail Sturza.
Sturza la Iasi]. -
[Dare do seams si comentarii despre primirea lui Mihail
STEAOA D., III (1858), p. 224: Sciri
5321 323 (498.3)
[Comentariu la rezultatul alegerilor din Iasi]. STEAOA
D., III (1858), p. 307: Iasit 10 Dechemvri.
- mai noue.
Se subliniaza ca, prin aceasta primire, oamenii reactiei din 1848" au
tinut sa faca o manifestatie de forts. Ca sa simbolizeze reintoarcerea feuda-
Se subliniaza cS, fata de cei 50 de alegatori ai partidei unioniste, cci 32 1 smului", marii boieri au adus plaiesi de la tars, sa le facS straja la porti.
si 29 de sprijinitori ai celor doui particle din familia Sturza au trebuit sa se
uneasca, spre a putea avea majoritatea. Se arata ca, prin accasta, se dovedeste
ca diferenta de principii politice dintre Grigore si Mihail Sturza nu a lost
5331
Estractil din o corespondint5. a Stele! Dunkei.
BRUL 51 VULT., IV (1858), p. 44: Bondariulu.
-
323 (498.3)
ZIM-
dealt un joc politic, menit sa-i atraga pe naivi in cursa.
Aluzii ironice in legatura cu reintoarcerea la Iasi a fostului domnitor
Mihail Sturza. Nu este vorba de un extras propriu-zis din cealaltS foaie
ieseana.

5322 323 (498.3) 5332 323 (498.3)

[L'Independance Beige" afirma ca. aderentii lui Mihail
Sturza doreau ca Austria sa combats candidatura acestuia,
stiind ca astfel fostul domnitor ar ti avut reusita asigurata].
Sturza, fostul domnitor al Moldovei].
XXX (1858), p. 361: Novitale din nauntru.
-
[Descrierea si comentarea intoarcerii la Iasi a lui Mihail
GAZ. DE MOLD.,
ROMANUL, II (1858), nr. 75, p. 298. Intoarcerea lui M. Sturza e considerate drept un eveniment. Relatarea
Din cronica semnata de C. A. Rosetti. asupra felului in care acesta a fost Intimpinat In diferitele localitati din Mol-

286
www.dacoromanica.ro
323(498.)) POLITICA INTERNA : 'MOLDOVA 323(498.3)

dova si in Iasi e astfel facuta Inch sä dea impresia ca numcroase delegatii 5342 323(498.3)
de boieri, dame si negutitori" s-ar fi ingramadit exprime devotamentul [Ama.nunte despre fclul cum s-a dus campania electoral&
fats de fostul domnitor. pentru Mihail Sturza]. STEAOA D., III (1858), nr. 107,
5333 323 (498.3) p. 427: Curierul interioriu [corespondents din Piatra].
Oamenii lui an raspindit in lard zvonul cS alegerile shit numai o forma-
[Comentariu la articolul publicat de Gazeta de Mol- litate, pentru ca fostul domnitor sa verifice cine i-a rams credincios. Promi
davia" privind primirea la Iasi a fostului domnitor Mihail teau ca acesta icrta pe 7 ani birul taranilor, al razesilor si at mazililor";
Sturza]. STEAOA, D., III (1858), p. 239. In acest timp nu va lua in oaste".
Se reproduce articolul Garda de Moldavia si apoi se ironizeaza alit exa-
gerarile din articol, cit si oportunismul foil adverse.
5343 323(498.3)
5334 323 (498.3)
[Protest impotriva ziarului Steaoa Dunarii", care con-
[Se reproduce comentariul din Steaoa Dunarii" asupra tinua sa.-1 numeasca in coloanele sale pe Grigore Sturza cu
articolului publicat de Gazeta de Moldavia" cu prilejul numele de Muhlis-Pasa]. CONSTITUTIONARIUL, I
Intoarcerii fostului domnitor Mihail Sturza in Iasi]. Z1M- (1858), nr. 4, p. 4, col. I.
BRUL SI VULT., IV (1858), p. 63. Redactia adauga a este poftita sa publice acest protest nesemnat. Iii
Redactia Zi,nbrului adauga ca acest comentariu este just. protest se afirma ca toll generalii crestini care au servit in armata otomana
in razboiul din Orient au purtat ascmcnea nume de resbel".
5335 323 (498.3)
Raspuns. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 372. 5344 323(498.3)
Ultima 'Iota din ultiinul numar al gazetei; redactia afirma ca nu ras [Articol cu privire la lupta pentru domnie intre Mihail
punde la imputarile ziarului Steaoa Dundrii, din respect lap de Imprejura- Sturza si fiul sau Muhlis-Pasa]. STEAOA D., III (1858), p.
rile grave prin care trece Tara. linputarile se datorau faptului ca Gluck de 227: Iassii 17. Noemvrie.
Moldavia a consacrat citeva rinduri pentru sosirea Printului M. Sturza in Steaoa Dundrii raspunde observatiei unora ca ca dovedeste totusi par-
Iasi". tinire, condamnind numai manevrele Iui Mihail Sturza si trecind sub ticere
5336 agitatia lui Grigorie Sturza, alias Muhlis-Pala. AratA ca 1-a combatut pe
323 (498.3) M. St. deoarece candidatura lui ar avea sane, fiind sprijinita de oamenii
[Articol despre Mihail Sturza]. STEAOA D., III (1858), rcacliunii. Candidatura lui Muhlis-Pala ar contraveni insasi legii electorate,
p. 257-258: Iasi! 29 Noemvrie. el fiind functionar otoman si neindeplinind nici celelalte prevederi ale legii
Se reamintesc toate abuzurile lui Mihail Sturza, in cursul domniei sale: spre a-i fi admisa candidatura. Vezi si polemics cu Consiiisilionariul in
a suspendat Aldula Ronsdneascd, Dacia Lilerard §i Propdfirea; 1-a surghiunit chestiunea lui Muhlis-Pala: Scirf mai none, p. 236.
pe C. Negruzzi pentru un singur vers; pe Alecu Rusu (Russo) I-a Inchis la
Soveja pentru o pica nevinovata; a impilat boicrimea. I se aminteste Irma 5345 323(498.3)
ca tinerii pe care i-a batut, legat si exilat la 1848 shit acum barbati copti", Raspunsil Stele! Duna.rei in cauza candidature! Printu-
care an familii de (mit, averi de pastrat, o tarn de aparat". Se declare ca lui Grigorie Sturza. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
toata generatia de la 1840", strips units, e hotarita sa-i combats pe Stur- nr. 5, p. 3-4.
zesti. Sc recapituleaza manifestatia boierimii din 12 iunie 1848, chid i-a pre - Atac impotriva ziarului Steaoa Dundrii peutru ostilitatca cc aceasta
zentat lui Talaat-Effendi memoriul referitor la abuzurile lui M. Sturza. foaie o arata lui Grig. Sturza. Se insinueaza posibilitatea mituirii foii adverse
si se ironizeaza sfaturilc ci pulitice.
5337 323(498.3)
Memorialii. STEAOA D., III (1858), p. 258-260 si 5346 323(498.3)
sup!. la nr. 88, p. 261-262 bis; ZIMBRUL $I VULT., IV [Scrisoare catre Constitutionariul", prin care mai multi
(1858), p. 92, 95, 97, 100, 103-104. alegatori sustin candidatura la domnie a lui Grigore Sturza].
Se reproduce integral textul plingerii adresate in 12 Wide 1848, de catrc CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 4; LE CON -
boicrimea inoldoveana, Iui Talaat-Effendi. ST1TUTIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 1-2.
Cei iscaliti sint: Scarlat Russet, C. Hurmuzachi, Alecu Mavrocudat,
5338 323(498.3)
Iorgu Scortiscu, Nicu Ghica, Costachi Luca, D. Conic, Alecucortatcu,
[Comentariu cu privire la sprijinul dat de marea boierime Nicu Virnav, Costin Virnav, Mihalachi Buzdugan, Dimitrie Mic scu, Iorgu
moldovean& candidaturii lui Mihail Sturza]. STEAOA D., Ghica, Mihail Cerchez, Nicolae lamandi Dim. Gherghel si Iorgu Gane. GH.
III (1858), p. 262-263: Iasil 2 Dechemvri. gore Sturza este aparat de acuzarile de instrainare ce -i fuses erli aduse intr-un
Se ironizeaza situatia morals a acestei boicrimi, aceeasi care odinioara articol din p. 227 a ziarului Steaoa Dundrii.
umpluse lumea cu plingerile ei impotriva domnici lui M. Sturza.
5347 323(498.3)
5339 323(498.3) Raspunsti la Grigorieni. STEAOA D., III (1858), p.
Restauratia unui domnitor. STEAOA D., III (1858), 239-240.
p. 275. Se subliniaza ca foaia Considulionariul s-a demascat ca ziar al lui Mulia
Articol impotriva candidaturii la domnie a fostului domnitor Mihail lis-Pala (Grigorie Sturza), publicind in nr. 5 o declaratie colectiva, subscrisa
Sturza. Se atrage atentia proprietarilor si negustorilor singurii carom de 17 insi, in favoarea candidaturii acestuia la domnie. Arata ca, Inca inainte
legea electorala le daduse drept de vot a au o mare raspundere: restul de a fi acceptat macar in calitatea de candidat, Grigorie Sturza fagaduieste
tarii intregi, care a fost lipsita de drepturi politice, Ii va judeca aspru, Baca masuri politica rcactionare.
o vor da din nou pe mina fostilor ei tirani.
5348 323(498.3)
5340 H. 323(498.3) [Raspuns unui articol din Constitutionariul"]. STEAOA
Reactiea'n agonie! STEAOA D., III (1858), p. 301: D., III (1858), p. 246-247.
Curierul interioriu. Consgitutionariul protestase, Intr -un lung articol, fats de afirmatia ca
eventuala candidatura a lui Muhlis-Pala (Gr. Sturza) a nelegall. Declarase
Trimite spre publicare si comenteaza ironic o scrisoare a logofatului
articolul ziarului Steaoa Dundrii drept calumnie si glod". Steaoa Dundrii
A. Sturza din Birlad, prin care acesta cauta s.1-1 angajeze pe un prieten sa-I
raspunde a, in afara de invective, articolul adversarului ei no aduce nici
aleaga domnitor pe Mihail Sturza.
un argument pozitiv. Ea va lupta pins Is capat impotriva candidaturii lui
Gr. Sturza la domnie. Este vorba de o replica la articolul Rdspustsd Stelei
5341 Sturza, [logofat Ale xandru] 323(498.3) Dundrei, in chestiunea candidaturii printului Grigorie Sturza, publicat in
[Scrisoare in care se plinge ca 1-a jefuit Mihail Sturza]. nr. 5 p. 3-4 a Constitulionariuliti.
STEAOA D., III (1858), p. 301, col. III.
Se publics textul acestei scrisori din 14 iulie 1849, spre a se vedea tine 5349 323(498.3)
e omul care, In 1858, sprijina public in Birlad candidatura to domnie a lui [Traducerea si comentarea unui pasaj dintr-o corespon-
Mihail Sturza. dent& din Paris, adresata, ziarului Nordul" Le Nord"

287
www.dacoromanica.ro
323(498.3) POLITICA INTERNA : MOLDOVA
in 8 nov.]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 6,
p. 3; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 2,
col. II.
In corespondenta, se afirma a Franta ar avea simpatii pentru candida-
tura primilor Bibescu si Ghica pentru tronul Tarii Romanesti si a printului
Grigore Sturza pentru Moldova. Comentind acest pasaj, Constaultonariul
subliniaza ca si el sprijina candidatura lui Grig. Sturza, cu convingerea ca
el va contribui la realizarea unirii Principatelor in viitor.
5350 323(498.31
Aspirantif la domnie. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 7, p. 2-3; LE CONSTITUTIONNEL, I (1858), nr. 2,
P. 3.
pupil cc arata ca, intre candidalii la domnie, se dcosebesc trot catcgorii
si anume: conservatorii retrograzi si reactionari", socialistii radicali" si
cei ce doresc renasterea Romaniei", se precizeaza a domnitorul trebuie sa
fie ales din aceasta ultima categoric si cei mai indicat ar fi printul Grigore
Sturza.
5351 323 (498.3)
Candidatura Jul Miha.1 Sturza. STEAOA D., III (1858),
p. 253.
Se reproduce un fragment dintr-un articol aparut in Constauiionariul,
foaia lui Grigori Sturza. Sc noteaza a, daea ar fi stiut ca va aparea acest
articol, Steaoa Dundrii ar fi renuntat sa mai publice articolul sau violent
impotriva lui Mihail Sturza, fiindca fiul a ajuns sa-si caracterizeze tatal mutt
mai aspru si mai just decit toti ceilaiti adversari. Este vorba de articolul
Aspiranlii to domnie, publicat in nr. 7, p. 2-3, in care se recoruanda candi-
datura lui Grigore Sturm.
5352 323(498.3)
Candidatura printului Grigorie Sturza.CONSTITUTIO-
NARIUL, I (1858), nr. 7, p. 3; LE CONSTITUTIONNEL,
1 (1858), nr. 2, p. 3-4.
Sint al-State actiunile politics din trecut ale logontului Gheorghits
Sturza. De ascmenea, este laudata initiativa acestuia de a sprijini la domnia
Moldovei candidatura printului Grigorie Sturza. Comcntariu la scrisoarea
lui Gheorghies Sturza, publican in pagina urinatoare.
5353 323(498.3)
[Depesa telegralica, in care logofatul Gheorghe Sturza
arata ca subscrie la raspunsul dat ziarului ,.Steaoa Dunarii",
in problema candidaturii printului Grigorie Sturza]. CON -
STITUTIONARIUL, I (1858), nr. 7, p. 4; LE CONSTITU-
TIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 3.
5354 Sturza, logofat G. 323 (-198.3)
[Raspuns la adresa colectiva a unui numar de alegatori
din Iasi, care-1 felicitau pentru initiativa politica luata si-1
invitau sa villa in mijlocul tor]. CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 7, p. 4: Fratilor 1
Raspunde ca virsta si pregatirea alegerilor la Roman it impiedica a vent
la Iasi. 1st exprima plrerea el barbatul indicat de el pentru domnia Moldovei
va fi un aparator al nationalitatii, al autonomiei si un amic al progresului".
Din comentariul redactiei do la p. 3, se vedc ca persoana de care vorbeste
in acest raspuns e Grigorie Sturza.
5355 V. 323(498.3)
[Scrisoare din Falticeni, cu privire la atitudinea ziarului
Steaoa Dunarii" fats de candidatura lui Grigorie Sturza].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 2: Domnule
Redactor!
Intreaba de ce Steaoa Dundrii se napusteste cu atita furie asupra lui
Gr. Sturza, data ea nu are nisi un candidat la tronul Moldovei, asa precum
afirma? Crede c3 cei de la acest ziar s-ar teme de asprimea firii lui Gr.Sturza,
stiind ca el nu le va mai totera abuzurile ce le exersau sub guvernurile trecute".
5356 323(498.3)
Apeld la toate partizile. CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 9, p. 1-2.
Se face un apel catre alegatori, Ca sa voteze pe aceia care sustin candi-
datura la domnie a printului Grigorie Sturza. In comentariul redactiei,
care preceda apelul, se precizeazA a el a fost alcatuit de un grup de persoane
foarte respectabile" din Iasi si a a fost incuviintat, prin semnaturi, de peste
1000 de alegatori din provincie. Semnaturile se vor publica ulterior.
288
www.dacoromanica.ro
323(498.3)
5357 Sturza, Grigorie M. 323(498.3)
Profesie de credinta. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
sup!. la nr. 9, p. 1, nr. 10, p. 2; LE CONSTITUTIONNEL, 1
(1858), nr. 2, p. 4; DIMBOVITA, I (1858), p. 75 -76; NA-
TIONALULU, II (1858), p. 15-16.
Profesia c datata: 30 noiembrie 1858. Autorul indica felul In care se
obliga sa conduca tara, daca va fi ales domnitor.
5358 Sturza, Grigorie M. 323(498.3)
Profesie de credinta. STEAOA D., III (1858), p. 266.
Sc reproduce textul din Constiiiitionariut, cu un scurt comentariu: Arvona
aceasta n'ar fi rea in sine, daca nu s'ar tome oamenii ca ar lasa-o perdutl
dupa ce si-ar lua marfa".
5359 Hurmuzachi, C. 323(498.3)
Profesie de credinta a Printului Grigorie M. Sturza.
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 10, p. 1-2.
Comenteaza favorabil profesia de credinta a lui Grigore M. Sturza, gasind
ca el ar fi cei mai indicat pentru a fi ales domnitor In Moldova. Se repro
duce in intregime si Profesie de Credinjd a lui Gr. M. Sturza, din nou.
5360 * I. * * s. 323(498.3)
[Consideratii in jurul atitudinii foii Constitutionariu1"].
STEAOA D., III (1858), p. 263.
In calitate de vechi amic politic" si literar al redactorilor Wei Dundrii,
autorul intervine in polemica dintre aceasta foaie si Constitutionarint. If
acuza pc acesta ca, sub masca apararii constitutiei, o submineazii, pregatind
anarhia, lovirea de stat (coup d'etat) si revolutia", prin faptul c3 sustine
un candidat nelegal, a carui alegere, chiar daca se va intimpia, va fi anulatl.
Se mint ca Hurmuzachi si-a parasit principiile liberate, ca sa-i slujeasca lui
Grig. Sturza.
5361 X.... 323(498.3)
[Despre profesia de credinta a lui Grigorie M. Sturza].
ZIMBRUL $1. VULT., IV (1858), p. 104.
Sc publica un extras dintr-o corespondents trimisa din Bac3u. Autorul
este contra candidaturii lui Gr. Sturza la domnie.
5362 '323(498.3)
[Comentatii la profesiunea de credinta a lui Grigorie
Sturza]. STEAOA D., III (1858), p. 278-279.
Sc recunoaste ca textul promisiunilor e frumos, dar Grig. Sturm, chiar
daca ar vrca sa le realizeze, nu va putca, deoarece nu are dreptul de a fi can-
didat la domnie. Contravine art. 13 si 10 ale Conventiei, fiindca mare 10
aM de functiuni publice in Moldova si a nesocotit dreptul Adunarii Elective
de a hotari ca sine va fi viitorul domnitor; Grig. Sturza i-a anticipat lion-
rirea, prin mandatele imperative" pc care a cerut ca alegatorii sl le impuna
deputatilor.
5363 Hurmuzachi, C. 323(498.3)
Candidatura Printului Grigorie Sturza. CONSTITU-
TIONARIUL, I (1858), nr. 11, p. 1 -3: Iasi! in 3 Dechemvrie.
Autorul polemizeaza cu Steaoa Dundrii in privinta eventualci alegeri
a lui Grigorie Sturza ca domnitor al Moldovei. Dc asemenea, precizeaza ca
A. Golescu a venit la Iasi pentru a propune alegerca in Moldova a Jul $tirbei
iar in schimb, in Tara Romaneasca O. fie ales Grigorie Sturza.
5364 323(498.3)
Candidatura Printului Grigorie Sturza. ZIMBRUL
$I VULT., IV (1858), p. 105-107.
Se comenteazd articolul lui Costachi Hurmuzachi, publicat in Consti-
tufionarifd din 3 dec. sub titlul de mai sus. Articolul lui H. este socotit o
lungs panahicla", dupa care, zice autorul, nu mi-ar amine decit a-i intona
si din parte-ne o vecinica lui pomenire".
5365 323(498.3)
[Scrisoare deschisa catre partasii miscarilor din martie
1848, la Iasi]. STEAOA D., III (1858), p. 277: Iasi! 8
Dechemvri.
Raspuns la articolul Candidatura prinjului Grigori Sturm, publicat de
Const. Hurmuzachi In Constiltdionariul. C. H. afirmase ca, In 1848, Grig.
Sturza a dat revolutionarilor moldoveni o lectie pentru care cei mai multi
i-au ramas recunoscatori. Steaoa Dundrii respinge epitetul de revolutionari,
aratind ca cei in cauza erau mai toti membri ai clasci privilegiate, mai toll
323(498.3) POLITICA INTERNA. : MOLDOVA 323(498.3)

proprictari, mai toli prin nastere, prin crestere si prin interese meniti de a 5375 Miclescu, D. Sc. 323 (498.3)
fi conservatori". Descrie actiunea revolutionara a lui Const. Hurmuzachi [Scrisoare care redactie, in care arata ca este pentru
In martie 1848, la Iasi. alegerea lui Grigorie Sturza ca domnitor al Moldovei].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 13, p. 4.
5366 323(498.3)
[Comentariu asupra unui articol al lui Hurmuzachi, publi- 5376 A. C. 323(498.3)
cat in Constitutionariul", in care acesta a cautat sa dove- [Corespondent& din Birlad, in care protesteaza impotriva
deasca tarii ca oamenii de la 1848, lusesera numai niste ziarelor ce it atacau pe Grigorie Sturza, sustinut de redactie
nebuni"]. ZIMBRUL $I VULT., IV (1858), p. 121-122: ca viitor domnitor al Moldovei]. CONSTITUTIONARIUL,
Iasii 13 Dechemb. I (1858), nr. 14, p. 2-3: Barladu, 4 Dechemvrie.
Se reproduce, dupe Steaoa Dundrii, §i o scrisoare a lui D. Rosetti, in Precedata de o scrisoare catre redactie.
care acesta spunc ca Hurmuzachi nu a spus adevarul in articolul amintit,
atribuind altora simlirile sale". 5377 323 (498 .3)
Iar Don Bazilio ! CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
5367 Rosetti, D. 323 (498.3) 15, p. 1: Iasii 12 Dechemvrie.
[Depesa telegrafica adresata redactiei]. STEAOA D., Se reaping acuzatiile aduse lui Grigorie Sturza de redactorul ziarului
III (1858), nr. 95, p. 283 bis: Iasii 10 Dechemvri. Steams Dundrii, in legatura cu actiunea lui Grig. Sturza in 1848, impotriva
Dezminte, In numele lui si al fralilor sai, parerile pe care i le atribuise revoluliei din Moldova. Redactorul foil adverse e fnfatisat ca un Don Bazilio.
C. Hurmuzachi In Conslitulionariul. 5378 323(498.3)
5368 323(498.3) Una nos Dulcamara. STEAOA D., III (1858), p.
276.
[Depesa lui M. Costachi, prin care el confirm& ca a ramas
tot omul de la 1848"]. STEAOA D., III (1858), nr. 97, Compara programa pe care Constilutionariul o face pentru Grigorie
p. 292 bis: Depeche Telegrafice; ZIMBRUL 5I VULT., Sturza prezentind persoana lui ca un panaccu universal pentru toate relele
IV (1858), p. 128: Depesa telegrafica. de care suferea tara cu autolauda ce si-o face ridicolul personaj Dulca-
mara, din opera italiana Elisir d'amore.
hr telegrama catre redactia Stelii Dundrii, M. Costachi arata ca ccle
de la 1848 vor raminea nesterse in inimile tuturor adevaratilor patrioti". 5379 323(498.3)
Mai adauga: aceasta spre respuns la lasile calomnii ale Constdulionarfului F'uiiile Constitutionariulur. STEAOA D., III (1858),
din 5 Decemvrie". nr. 95, p. 283 bis.
5369 Romalo, A. 323(498.3) Sleaoa Dundrii subliniaza ca violentele de ton impotriva redactorilor
sal pe care Constilutionariul ii califica de nebuni" si inselatori" denota
[Telegrama de protest fata de afirmatiile lui Hurmuzachi ca lucrurile nu mcrg bine in privinta candidaturii lui Grigorie Sturza.
din Constitutionariun. STEAOA D., III (1858),
p. 299: Depeche Telegrafice. 5380 Hasnasii, G. 323(498.3)
In numcle Iui si al fratelui sau, victima evenimentelor din 1848" in [Scrisoare de protest impotriva manifestatiilor de la Doro-
Moldova, declare ca afirmatiile lui Hurmuzachi slut calomnioase. hoi ale partidei lui Gr. Sturza]. STEAOA D., III (1858),
nr. 95, p. 284 bis 285: Curierul interioru.
5370 Filipescu, D. 323(498.3) Autorul protesteaza, in numcle posesorilor" [ arendasilor], impotriva
[Scrisoare de protest rata de articolul lui Hurmuzachi din impilArilor pe care proprictarii marl, impreuna cu cei mici, continua sa li
Constitutionariun. STEAOA D., III (1858), p. 303: le faca. Da ca exemplu cele ce s-au petrecut la Dorohoi, uncle proprietarii
Iasil 15 Dechemvrie. de mosii au mers in corpore la tribunal, cerind cu violenta modificarea listelor
Semneaza ca: Una revolutionarifi de la 1848". de alegatori, prin stergerea mai multor posesori si tirgoveti, intro care a
lui Kogalniceanu, Hermcziu, Tigara etc. intr-o rota, redactia subliniaza
5371 Cuza, loan 323(498.3) ca manifestatia s-a facut chiar inainte do afisarea listelor electorale.
[Telegrams de protest fata de articolul lui C. Hurmuzachi]. 5381 X.... 323(498.3)
STEAOA D., III (1858), p. 307: Depeche Telegrafice. [Despre propaganda facuta de Panait Pavlov, fost is-
Declare ca u-a uitat suvenirul Macinului, fringhiei si cruziilor de la pravnic, in favoarea candidaturii la domnie a lui Grigorie
1848". Sturza]. ZIMBRUL 5I VULT., IV (1858), p. 116.
Se public& un extras dintr-o corespondenla particulars a accstui ziar.
5372 Miller, A. 323(498.3)
[Scrisoare cu privire la aprecierile lui C. Hurmuzachi la 5382 323(498.3)
adresa revolutionarilor de la 1848). STEAOA D., III Depesa telegrafica. Luminarei Sale Printului Grigorie
(1858), p. 308: Domnule Redactor] Sturza. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 1.
Ca un partas al miscarii din 1848, afirma ca in acel an natica au dat D. Gheorghiadi din Piatra-Neamt comunica manifestatiile care au avut
o lectie de care cred ca au trebuit sa profiteze toll acei ce au cazut impreuna roc in oral dupe alegerile de dcputati. Populatia si-a exprimat dorinta de a
cu guvernul de atunci". fi ales Gr. Sturza ca domnitor al Moldovei. Gr. Bala, redactorul Conslilu-
lionariului, a fost aclamat pentru activitatea Iui.
5373 Rossetti, L. 323(498.3)
[Scrisoare in legatura cu articolul lui C. Hurmuzachi]. 5383 323(498.3)
STEAOA D., III (1858), p. 308: Curierul interioru. Act de pret5.1uire. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
Crede ca se da o nemeritata atentie articolului lui C. Hurmuzachi, care nr. 22, p. 2-3.
nu fusese decit o usuratica manevra electorale, mult prea neinsemnata fata Act scmnat de 7 proprietari si posesori", care invitati de Grigorie
de complexitatea evenimentelor de la 1848. Sturza evalucaza venitul proprietatii acestuia, mosia Duda din tinutul
Falciu, la suma de 5128 de galbeni anual.
5374 323(498.3)
5384 323(498.3)
[Articol cu privire la candidatura lui Grigori M. Sturza].
STEAOA D., III (1858), p. 269-270: Iasi! 4 Dechemvri); [Jurnalul incheiat de judecatoria din Falciu cu privire
ZIMBRUL 5I VULT., IV (1858), p. 101-102. la contestatiile aduse dreptului de a fi alegator si ales al lui
In acest articol, se demonstreaza ca Gr. Sturza nu are nici un merit Grigorie Sturza]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20,
care sa-i justifice candidatura la domnie: reputatia sa militara e fabricate p.4 ; STEAOA D., III (1858), nr. 107, p. 246: Judecatoriea de
ad-hoc; in taie nu s-a ilustrat decit prin arendarea de mosii manastiresti; Falciu.
In politica interne, a fost cel mai inversunat partas al abuzurilor tatalui sau, Se estimeaza averea lui Gr. St. si situatia Iui de general in armata oto-
de care se desolidarizeaza acum. maul

289
www.dacoromanica.ro
 323098.3/ CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1(436)(=59)

5385 323(498.3) special, inlauntrul Monarhiei austriece. Recunoaste ea temerile germane

Lista candidatilor la domnie. CONSTITUTIONARIUL, erau indreptatite prin puternicul sentiment national care se dezvolta la popoa-
I (1858), nr. 22, p. 2. role slave.
Protest impotriva omiterii lui Grig. Sturza din lista oficiald a candida-
tilor la domnie. Se face apel la spiritul de nepartinire al caimacamului Panu
si se sustine ca Sturza avea tot dreptul de a fi trecut intre candidatii la dom- (436) ( =59 ) Romdnii din Austria in general
uie. Se publica si protestul din 29 decembrie adresat de fostul Muhlis-Pala
Caimacamiei Moldovei.
Vezi si: 323.1(439.2) (=59) Romanii
din Transilvania si Ungaria.

323.1 CHESTIUNEA NATIONALITATILOR

1-4.
5390
Petitione generale. - MAG. IST., tom. VII (1851),323.1(436) (=59)
p.
(0) Generalitati Petitie semnata de 13 fruntasi romani din Transilvania, Banat si Buco-
(436) Austria vina, adresata la 13/25 februarie 1849 Imparatului, prin care se cere
(439.2) Transilvania acordarea de drepturi egale pentru toti cctatenii si toate natiunile. Ara-
(496) Turcia. Imperiul otoman tindu-se ca romanii nu s-au solidarizat in 1848 cu ideile separatiste ale
(498) Principatele Romanc ungurilor, se core unirea tuturor romanilor din Austria intr-o singura nali-
(=...) Popoarc raspinditc in diferite tari. une, care sa se bucure de diverse drepturi.

(0) GENERALITATI
5391
Respunsulu Imperatoriului.
(1851), p. 5.
- MAG.
323.1(436) ( =59)
IST., tom. VII
5386 Bratianu, I. C. 323.1(01)
Acceptind cu bucurie asigurarea de credinta a romanilor, imparatul
Nationalitatea. REPUBLICA R., nr. 2, (1853), p. promite ca petitia natiunii roman se va lua in dezbatere si se va solutiona
3 -54; ROMANUL, I (1857), nr. 21, p. 3, nr. 24, p. 2-3, in ccl mai scurt timp spre multumirca ei". Semnat la 25 februarie 1849.
nr. 26, p. 2-3, nr. 29, p. 1-2, nr. 33, p. 2-3.
Lung articol in care autorul discuta chestiunca nationalitatilor si a natiu-
nilor. Arata el vrea a face pe Romani sa'nteleaga ca a trai ca natie este
cca dintii conditie de prosperitate si de libertate a unui popor". Da am5-
5392
Memorandu cOtra Ministeriu.
(1851), p. 6-12.
- 323.1(436) (-59)
MAG. IST., tom. VII
nunte privind studierea omenirii din punctul de vedere al gintclor, al fami- Memoriu prezentat la 5 mantic 1849 guvernului Austriei, prin care frun-
Iiilor s'al nationalitatilor". Discuta modul in care au loc dezvoltarea si pro- tasii romani din provinciile romancsti ale imperiului cer pentru romani drep-
gresul societatii umane, aratind ca revolutiile se datorau faptului ca insti- turi egale cu cele ale altor natiuni conlocuitoare, dezvoltind astfel ideile expos,
tutiile fundamentale ramin nestramutate fail de progres. Sustine ca gintele, in petitia adresata imparatului.
familiile Si natiunile europenc sint inca priincioasc de modificari tirmuitc,
dar nu insa d'o formatie flora". Analizeaza existenta natiunilor in cursul
istorici, fiind de parere ca progresul neamului omenesc se face in folosul
dezvoltarii nationalitatilor". Subliniaza gradul mare de dczvoltare al con-
5393
Plansoria dupa cssirea constitutionci.
torn. VII (1851), p. 13-15.
-
323.1(436) (
MAG. 1ST.,
59)

stintei individualitatii, valorii si demnitatii la natiunile europenc. In con-

Plingerea fruntayilor romani din provinciile austriece, adresata la 12
cluzie, pledeaza pentru o striusa legatura a romanilor cu popoarele Wine.
martie 1849 imparatului, in care se arata ca noua constitutie lass pe roman'
supusi natiunilor privilegiate mai ['mint; desi ale s-au asezat pe aceste parnin-
turi dupa romani.
(436) AUSTRIA
323.1(436) (=59)
(436) (-59) Romanii din Austria in general
(437.5) (=---59) Romanii din Bucovina
5394
Dislucirc ditra Ministcriu.
p. 16-17.
- MAG. IST., tom. VII (1851),

Memoriul din 23 martie 1849 prin care fruntasii romani din provinciile
5387
Unitatea limbei (Dupa Ocsterreichische Zeitung").
G. TRANS., XX (1857), p. 59-60.
323.1(436)
- romanesti ale imperiului lainuresc guvertrul din Viena asupra situatiei roma-
uilor si sasilor din Transilvania.
5395 323.1(436) (=59)
Traducerea unui articol in care se pledeaza pentru respectarea limbil Protestu incontra demarginarii voivodatului serbescu.
diferitclor nationalitati din Monarhia austriaca. MAG. IST., tom. VII (1851), p. 18-19.
Protest adresat guvernului din Viena, la 15 aprilie 1849, de fruntasii
5388 323.1(436) romani din provinciile romanesti ale imperiului.

de Augsbourg" -
[Stiri despre sfaturile date guvernului austriac de Gazeta
Augsburger Allgemeine Zeitung" cu - 5396 323.1(436) (-59)

-
privire Ia populatiile conlocuitoare din Monarhia austriaca].
ROMANUL, II (1858), p. 89: Bucuresci 20 Martie/1
Aprilic.
-
Representationca Omenilolu de incredcre ai nationei
Romane. MAG. 1ST., tom. VII (1851), p. 20-22.
Petitie adresata la 14/26 iunie 1849 imparatului, in care se sustin drep-
I se recomanda toleranta rcligioasa si reforme socials, politice si admi- turile romanilor in spiritul raspunsului imperial de la 25 februarie.
-
nistrative. Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.

5389 323.1(436)
5397
Respunsulu Imperatoriului.
(1851), p. 23.
- 323.1(436) (= 59)
MAG. IST., tom. VII

panslavica. -
Congresul literatilor slavi pentru a defige o limba scrisa
0. TRANS., XIV (1851), p. 177-178.
In prima parte a articolului, se rezurna, cu numeroase citate traduse, uu
considerfnd ca noua constitutie garanteaza drepturile romanilor, lmpa-
ratul ape/eart1 la conlucrarea for cu intelepciune ii eurnpatare.
articol aparut In Reichszeitung nr. 120, cu privire la proiectul initiat de filolo-
gii slavi de atinc un mare congres, intr-o localitate din afara Monarhiei aus-
triece, In care sa se discute data e posibila formarea unci limbi literare unice
pentru toate popoarele slave. Ziarul german exprima tcama ca acel congres
5398 323.1(436) (=59)
Repetirea petitionei deputationei Romane.
tom. VII (1851), p. 24-30.
MAG. 1ST., -
ar avea si un substrat politic si ca ar fi Indreptat, sau cel putin ar avea Petitie adresata la 6/18 iulie 1849 imparatului, In care se arata ca, In
consecinte, Impotriva unitatii imperiului. In a doua parte a articolului, redac- sinul poporului roman, slot destui barbati demni de a ocupa dregatoriile
tia Gizzetei Transilvaniti examineaza problems sub aspectul echilibrului tarii si ca dreptul romanilor de a li se pastra nationalitatea trebuie as se rea-
dintre diferitele nationalitati, atit in general, in rasaritul Europei, cit si in lizeze printr-o unire a tuturor intr-un corp national".

290
www.dacoromanica.ro
323,1(436)(=59) CIIESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1(436)( 59)

5399
Respunsulu Imperatoriului.
(1851), p. 30.
- MAG.
323.1(436) (=59)
IST., tom. VII
romani si organizare judecatoreasca special* pentru ci, inclusiv un senat ro-
man la Viena.
323.1(436) (=59)
5410
Incredinteaza ca dorinlele drepte ale romanilor vor fi implinite.
Petitiunea, asternuta Maiestatii in primele zile ale anului
curgatoriu prin deputatiunea roman petrecatOre in Viena...-
5400
Descoperirea Ministeriului.
(1851), p. 31-32.
- MAG.
323.1(436) (-59)
IST., tom. VII FOAM PT. MINTE, XIV (1851), p. 39-40.
Textul petitiei din 31 dec. 1850, intr-o versiune deosebita intru citva, ca
limb*, de tea publicata in Magazinul isloric pentru Dacia.
La 18 iulie 1849, Bach comunica, In numele guvernului din Viena, epis-
coptilui Andrei Saguna, ca imparatul a dat guvernului pentru solutionare 5411 323.1(436) (=59)
petitia romanilor, ale caror drepturi sint garantate de constitutie, iar viata
culturala se va dezvolta neimpiedicata.

323.1(436) (-59)
Supplica pentru adjudecarea Romaniloru lipsiti prin
resbellu si pentru unu imprumutu d'in tesaurulu statului.
MAG. IST., tom. VIT (1851), p. 107-108.
-
5401
Reflessioni asupra respunsului Ministeriului. MAG.
/ST., tom. VII (1851), p. 33-37.
- Petitie adresata la 31 decembrie 1850 imparatului, prin care se cere aju-
torarea celor pagubiti in timpul luptelor din anii 1848 1849.
In acest memoriu, adresat guvernului din Viena, se arata temeiurile 323.1(436) (=59)
convingerii ca romanii nu se bucura, dupa constitutie, de drepturi egale cu
celelalte natiuni conlocuitoare din provinciile austriece, urmind ca cererile
for de la 25 februarie si de mai tirziu sa fie solulionate.
5412
Respunsulu Imperatoriului.
(1851), p. 116.
- MAG. IST., tom. VII
Recunoscind meritele natiunii romane, promite sa implineasca dreptele
5402 323.1(436) (=59) si cuviincioasele ei dorinte.

lui. - MAG. IST., tom. VII (1851), p. 49-51.

Omagiulu si petitionea Romaniloru d'in diecesea Aradu-
La 15 noiembrie 1849 romanii cer imparatului solutionarea petitiei
for de la 25 februarie.
5403 323.1(436) (-59)
Plans6ria Romaniloru d'in Banatulu Temisianu. MAG.
IST., tom. VII (1851), p. 52-53.
Petitie semnata In decembrie 1849, de 600 de romani, care cer imparatu-
lui sA solutioneze doleantele for de la 25 februarie.
323.1(436) ( =59)
5404
Petitionea Romaniloru d'in diecesea Urtei-mari.
IST., tom. VII (1851), p. 54-61.
- MAG.
In ianuarie 1850, Basiliu Erdelyi, episcopul greco-catolic din Urbea-
Mare, cere Imparatului, In numele populatiei romanesti, drepturi egale pentru
toate nationalitatile conlocuitoare. Aratind situatia diverselor natiuni, cere
pentru romani un guvernator si o administratie a lor.
5405 323.1(436) (=59)
-
Representatione despre starea presente a nationei Romane
cdtra Ministeriu. MAG. 1ST., tom. VII (1851), p. 62-70.
La 10 imuarie 1850, deputatii natiunii romane semneaza un memoriu
adresat guvernului din Viena, In care este expusa situatia romanilor in raport
cu situatia eglorlalte natiuni conlocuitoare, sustinIndu-se drepturile revendi-
cate prin petitia de /a 25 februarie: egalitate in drepturi, in administratie,
in folosirea limbii s. a.
5406 323.1(436) ( -59)
Petitionea Romaniloru d'in Banatulu Temisianu pentru
realisarea drepturiloru nationali promisse prin constitu-
tione si pentru restaurarea mitropoliei Romane.
IST., tom. VII (1851), p. 112-115.
MAG. - ca sus(ine ca romanii ar fi renuntat, prin ultima for petitie, la reunirea lor
Petitie adresata la 19 februarie 1850 imparatului.
5407 323.1(436) (-59)
Repetirea petitionei generale si ursoriu pentru deslega-
rea ei. MAG . IST., tom. VII (1851), p. 74-78.
La 11 martie 1850, imputernicitii natiunii romane arata Imparatului
nedreptatea la care sint supusi romanii, recapitulind revendicarile tor, printre
cite xi dregatori na(ionali, folosirea oficiala a limbii romane s. a.
5408 323.1(436) (-59)
Respunsulu Imperatoriului. MAG. IST., tom. VII
(1851), p. 79.
Asigura ca va implini cuviincioasele cereri ale natiunii romane.
5409 323.1(436) (-59)
Plansciria asupra organisationei judiciarie cellei strica-
tidse pentru nationea Romana. MAG. IST., tom. VII
(1851), p. 103-106.
Petitie adresata la 31 decembrie 1850 Imparatului, prin care romanii
cer abolirea legilor maghiare xi sases,ti, introducerea legilor austriece pentru
5413 323.1(436) (=59)
[Reflectii in legatura cu deputatii na]:ionalitatii romane
-
trimisi la. Viena si cu demnitarii romani ai guvernului imperial].
G. TRANS., XIV (1851), p. 7, col. II: Reflexiune.
Se deplinge faptul ca autoritatile habsburgice faceau deosebiri intre man-
datarii nationalitatii romane si oficialii publici romani.
5414 323.1(436) (=59)
ministrului austriac Bach].
col. I: Monarchia austriaca.
-
[Stire despre o ultima prezentare a doleantelor roma'nesti
G. TRANS., XIV (1851), p. 26,
Fruntasii romani, condusi de cei doi episcopi transilvani, an inaintat
ministrului Bach, la Viena, o petitie rezumativa a tuturor suplicilor for incepind
din februarie 1849.
5415 323.1(436) (=59)
[Articol tradus din gazeta ministerial& austriaca Reichs-
zeitung" asupra petitiei deputatiilor nationalitatii romane,
adresata imparatului Austriei in chestiunea judiciara].
G. TRANS., XIV (1851), p. 38: Monarchia Austriaca.
-
In acest articol, foaia oficioasa austriaca arata ca romanii nu se pot Inca
bucura de o deplina egalitate cu celelalte natiuni, dar ca, in curind, ei, ridi-
cfndu-si nivelul cultural, vor ajunge pe aceeasi treapta cu celelalte natiunl.
323.1(436) (=59)
5416
Petitiunea Romanilor In Sieb. Bote.
XIV (1851), p. 51-53.
- G. TRANS.,
Sub acest titlu se public* traducerea integrala a unui articol aparut In
foaia Siebettbiirger Bote, cu data de 11 februarie. In articolul s£u, foaia saseas-
politics (a tuturor romanilor din Imperiu), cerind Ina pe cea judecatoreasca,
punct combatut de ziarul sasesc. In continuare, foaia germana elogiaza omenia
pravilelor sasesti. Foaia saseasca Isi incheie observatiile declarindu-si
nemul(umirea lap de tendinta rominilor de a crea un stat. Garda Transit-
vaniei precedeaza textul articolului cu un scurt comentariu negativ.
5417 323.1(436) ( -59)
[Corespondents din Ungaria, despre noua situatie politics
a romanilor din Imperiul austriac 5i despre viitorul tor].
G. TRANS., XIV (1851), p. 55-56: Din Ungaria, 1 Fevr.
-
1851.
Se afirma ca, din nefericire, multi dintre fruntasii romani nu corespund
misiunii ce be revine acum. Se analizeaza problema s,colilor romane. Se dau
sfaturi in legAtura cu activitatea romanilor, cerindu -se incetarea apatiei politi-
ce pe care o manifestau.
5418 323.1(436) (=59)
1848 incdce.
104.
-
Lista petitiunilor natiunii romane, substernute dela a.
FOAM PT. MINTE, XIV (1851), p. 103-
Lista confine 26 de Whirl si e extras* dintr-un articol aparilt in Orsterrei-
ehischer Correspondent, in care fusesera discutate critic cererile romanilor ca-
tre imparatul Austriei.

291

www.dacoromanica.ro
323.1(436)( =59) CHE STIUNEA NATIONALITATILOR 323.1(439.2)

(439.2) TRANSILVANIA
5419
Consulate le in tarile dela Dunare.
(1851), p. 121-122.
- 323.1(436) (=59)
G. TRANS., XIV
(439.2) (=3) Sasii din Transilvania
Se observa ca Austria a inteles ca trebuie sa priveasca spre Rasarit si se (439.2) (=59) Romanii din Transilvania si Ungaria
anunta ca ea a purees la reorganizarea consulatelor sale din prile dunare-
ne lucru important pentru proprietarii de of transilvani, care au investit 5428 323.1 (439.2)
in Bulgaria 14 milioane de florini. Se recomand5, pentru atragerea roma- [Informatii din Foaia constitutionals din Boemia" des-
nilor si slavilor de sub stapinirea turceasc5, acordarea celei mai depline libertati
raligiel si limbii fralilor for din Austria. -
pre atitudinea antiguvernamentala si antiromaneasca a foii
Mesagerul Transilvan" Siebenbilrger Bote" din Sibiu].
G. TRANS., IV (1851), p. 3: Viena.
-
5420 323.1(436) (-59) Se arata ca aceasta foaie reprodusese articole din presa mondiala privind
[Informatie referitoare la apropiata rezolvare a trebilor chestiunea Transilvaniei, care erau parte in contra masurilor guvernului,

-
bisericesti si .colare ale romanilor, de catre consiliul imperial].
G. TRANS., XIV (1851), p. 212, col. I: Viena, 26 Iuniii.
parte In contra nAzuintelor romanilor". La cererea autoritalilor, foaia inceta-
se sa publice astfel de articole. De astfel, editorul foii, Theodor Steinhaussen,
fusese chemat in judecata, pentru ca retiparise programa xi alocutiunea"
Institutului Bibliografic din Hildburghausen privind prenumeratiunea pen-
5421 323.1(436) (-59) tru atlasul de jurnale al lui Meyer".

Viena].
10 Iuliu.
-
[Se anunta ca deputatii natiunii romane mai ramin la
G. TRANS., XIV (1851), p. 227: Austria, Viena,
5429 323.1 (439.2)
Se insists asupra necesitatii ca deputatii sa mai r5mina in capitala Imps-
riului, menlionindu -se prezenta la Viena a mandatarilor sari .si maghiari. -
[Informatie si scurt comentariu despre zvonul impartirii
Transilvaniei in trei tari de coroana]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 26, col. II.
Se inregistreaza acest zvon, lansat de toile germane, si se arata ingrijo-
5422 323.1(436) (-59) rarea romanilor.
[Comentariu la cifrele statistice privitoare ]a numarul
-
romanilor din Imperiul austriac, publicate in Zimbrul"
dupa. Schwaebischer Merkur"]. STEAOA D., II (1856),
nr. 60, p. 238-239 [gresit 150-151].
5430
[Informatie referitoare la preocuparile romanilor din Arad
323.1 (439.2)

Se considers c5 numarul de romani indicat de acea statistics era exagerat, in chestia limbii nationale]. G. TRANS., XIV (1851),
cuprinzind intr-insul de buns seams si poporatiunea italiana a Lombardo- p. 54, col. II.
Venetiei, despre care nu se pomeneste nimic in statistics. In continuare, se Se informeaza c5 sirbii incercau sa introduca limbs for in catedrala din
combate afirmatia din Le Journal de Constantinople cs unirea celor doua oral si in scoala de pe lingo aceasta biseriell.
Principate romAne ar constitui o primejdie pentru Austria, pentru ca i-ar
aduce pe romanii de acolo in stare de agitatie. Se intreaba ce primejdie pot 5431 323.1 (439.2)
reprezenta cele 3 milioane si ceva de romani de acolo pentru un imperin alit
de puternic ca al Austriei?
-
[Articol in care se combate o corespondents aparuta in nr.
17 at foii sasesti Satellit"]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 87, col. I: Brasov, 15 Marte.
5423 323.1(436) (-59) Garda Transilvaniei considerl faptul ca o dovada a atitudinii dux-
[Stiri din Viena cu privire la intentia guvernului austriac manoase fats de romani a foii Satellit.
de a da provinciilor romanesti ale Imperiului habsburgic
barde]. -
o constitutie asemanatoare celei acordate provinciilor lom-
ANUNT. R., IV (1857), nr. 14, p. 2: Austria.
5432
Catra unii scribenti.
p. 161-162.
- G. TRANS., XIV 323.1 (439.2)
(1851),

Redactia rsspunde violent gazetei sasesti Salellit, care pusese pe seama

(437.5) (=59) Romcinii din Bucovina populatiei romanesti unele incendii lzbucnite In Sighisoara. Articolul este
semnat: Red.
5424 -
scu 323.1(437.5) (-59)
[Corespondents despre vizita imparatului Austriei la 5433 D.. 323.1 (439.2)
Radauti si vinatorile facute in sudul Bucovinei]. G. TRANS., [Corespondenta despre cererea romanilor din Sebes,
XIV (1851), p. 354: Din Bucovina, 24 Oct.
Comunica multe amanunte, aratind in special modul intimpinarii impa-
ratului de catre populatia romans, alaturi de maghiari si lipoveni. La vinatoa-
comunitate].
27 Aprilie.
-
adresata comitelui Salmen, de a fi primiti in Senat si in
G. TRANS., XIV (1851), p. 146: Sebes,
re a participat si familia de boieri romani bucovineni Goian.
5434 323.1 (439.2)
5425 t 323.1(437.5) (-59)
[Scrisoarea de multumire adresata de episcopul Hacman, lilor vechi in raport cu romanii].
(1851), p. 151-152: Pesta, 5 Maiu.
-
[Articol despre programul partidului maghiar at libera-
G. TRANS., XIV

-
consistoriului Bucovinei, pentru felul cum a lost organizata
primirea facuta imparatului]. G. TRANS., XV (1852),
p. 59, col. Dela Prut, 1/13 Febr.
Se descriu punctele din programul acestui partid, care se refers xi la teri-
toriile locuite de romani. In general, programul este comentat defavorabil.

5426 323.1(437.5) (=59) 5435 323.1 (439.2)

[Stire despre ultimele recomandari facute pe patul de
Ludovic, care viziteaza Galitia].
XXVI (1854), p. 35: Austria.
-
[Delegati ai romanilor bucovineni saluta pe arhiducele Carol-
GAZ. DE MOLD., Wohlgemuth]. -
moarte, in privinta Transilvaniei, de fostul ci guvernator
G. TRANS., XIV (1851), p. 155, col. I:
155, col. I: Nautati diverse.
Intre delegati se ails: ep:scopul F.ugen Haman, baronul N. Petrino,
Mesta recomandari priveau indeosebi chestiunea nationalitatilor din
baronul I. NIusteata, Iordachi Vasilco si altii.
aceasta provincie. Informalii luate din Allgemeine Zeitung.

5427 323.1(437.5) (-59) 5436 323.1 (439.2)

[Se anunta ca, in foaia Wanderer", aparuse o corespon-
dents in care se defaima populatia romaneasca]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 247: Din Bucovina.
-
[Articol cu privire la raporturile civile si religioase dintre
romani si sirbi in Banat. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 173-174: Din Banat, Maiii in 10[22 1851.

292
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1(439.2)

5447 323.1 (439.2)

5437 323.1 (439.2)
[Corespondent& cuprinzind informatii In legatura cu
genii" din Cluj -
[Polemica unui corespondent din Borgo-Prund cu Mesa-
Magyar Futar" asupra informatiei din
foaia clujeana in legatura cu populatia romaneasca din regi-
impartirea politics administrative si cu situatia politics
a romanilor si ungurilor din comitatul Satmarelui]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 334-335: De sub codrul Satmarelui,
unile nord-estice ale Transilvaniei]. G. TRANS., XIV 7 Septembr.
(1851), p. 190-191: Borgo-Prund, 5 Se arata, intre allele, disproportia numArului demnitarilor romani fall
5438 323.1 (439.2) de cei maghiari.
[Comentariu la dezmintirea publicata in Siebenbbrger 5448 323.1 (439.2)
calatorilor in Ardealul de nord-est].
(1851), p. 203.
-
Rote" cu privire la zvonurile mincinoase asupra nesigurantei
G. TRANS., XIV
Bucovina, si Inca ceva. -
Unele date din omagiile presentate Maiestatii Sale in
G. TRANS., XIV (1851), p. 361-
Se aratA ca, silitA de evidentA , foaia aceasta dezmintise zvonurile pe care
362.
le publicase cu un numAr mai inainte. Se relateazA pe larg primirea (della de imparatul Austriei in cursul
vizitei sale in Bucovina - delegatiei sasesti din Transilvania si celei maghiare
5439 323.1 (439.2) din orasul Cluj, Dej si Gherla, venite sA-1 intimpine. Redactia arata cA publics
[Stire despre indignarea populatiei din nord-estul Transil- aceste lucruri ca sA arate pinA in cit se stiu folosi unii de toatA ocaziunea de

-
vaniei fat de informatia ca., din sinul ei, s-ar recruta banditi,
informatie difuzata de unele gazete]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 231, col. I: Borgo Tiha, 13 Iuliu.
a-si reprezenta natiunea si de a-i ridica vaza el". Aminteste romanilor pro-
verbul ardelenesc: Dace nu-i sari, nu-i sorbi".

Fragment dintr-o corespondentA.

5449 Tobias, D. 323.1 (439.2)
5440
[Polemic& intre Gazeta Transilvaniei" si foaia saseasca
323.1 (439.2)
[Scrisoare din Abrud despre imprejurarile privind mutarea
bisericii evanghelice din centrul orasului]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 382: Abrud, 30 Septemvrie 1851.
-
Mesagerul" Siebenbiirger Bote" in legatura cu acu-
zatiile de comunism" aduse romanilor].
XIV (1851), p. 240.
- G. TRANS.,
Tobias se apArA de acuzatiile ce i se adusesera de a fi alcAtuit un memoriu
jignitor la adresa romanilor in aceasta chestiune.

5450 323.1 (439.2)

5441 323.1 (439.2)
[Stire despre cererea Inaintata de locuitorii maghiari ai
district Klunker de la Alba-Iulia]. -
[Scurta corespondenta despre mutarea comisarului de
G. TRANS., XIV
(1851), p. 247, col. I: Alba-Iulia, 17 Iuliu. autoritatile].
Stiri indesuite.
-
Dejului ca sa le fie permisa corespondenta in limba for cu
G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II:
Se omagiaza atitudinea lui dreapta fats de romani.
5451 323.1 (439.2)
5442
sa ne impacam. - 323.1 (439.2)
G. TRANS., XIV (1851), p. 157-158.
Sub aceast titlu, se publicA traducerea integrals a unui articol aparut
[Instiintarea guvernului Transilvaniei cu privire la scu-
Transilvaniei din Alba-Iulia]. -
tirea de taxe postale a corespondentei Rabinatului tarii
G. TRANS., XIV (1851),
in gazeta maghiara Pesti Naplo nr. 343. FAcind bilantul revolutiei din 1848- p. 417, col. I: Insciintiarea.
1849, gazeta pestana exprima convingerea cA lupta dintre nationalitAti
Se precizeaza ca, in conformitate cu dispozitiile Ministerului de Finante,
in cursul acestei revolutii nu a folosit nici uneia dintre ele. Propune In conse- corespondenta Rabinatului cu autoritAtile, in ceea ce priveste chestiunie de
cinta, tuturor nationalitatilor si partidelor din Ungaria si Transilvania o cult si vale comunale izraelite, este scutita de taxe postale.
impAcare durabilA, pe baza respectului nationalitatii si libertAtii. Crede ca
aceasta ar fi posibila in cadrul unei vieti constitutionale. Principala dificul- 5452 323.1 (439.2)
tate o considers impacarea intre natiuni, c3ci despre partide crede ca anti
revolutiei le-au dizolvat aproape cu totul. Astfel, va inceta lupta de uzura
[Scurt comentariu despre aprobarea data de guverna-
dintre nationalitSti, ale cArei cruzimi amintesc evul mediu. In note, Gazeta
Transilvaniei aminteste cA tocmai epoca modern5 a cunoscut cele mai Inver-
sunate lupte !titre natiuni.
ungara]. -
torul Transilvaniei orasului Dej de a coresponda In limba
G. TRANS., XV (1852), p. 10-11.
Se manifests credinta ca si romanii, majoritari In atitea orase, vor capita
o satisfactie identica. Stirea este lupta din jurnalul austriac Presa Die -
5443
Respuns la un articol din Pesti Nap16".
XIV (1851), p. 241-242.
- 323.1 (439.2)
G. TRANS.,
Presse.

5453 323.1 (439.2)

Se combat acuzatiile aduse romanilor in legatura cu atitudinea for din [Interzicerea foii slrbesti Albina meridionala" din pricina
1848. De asemenea, se combat afirmatiile cu privire Ia scAzutul nivel de civili- atitudinii ei sovine]. G. TRANS., XV (1852), p. 166-167:
Salle al romanilor din Transilvania. Aradu.
5444 N. I. 323.1 (439.2) Se aratA ca aceast ziar fusese interzis, deoarece raspindise zvonul unei
crud misterioase a tarului Dusan, purtata de c5lugAri prin teritoriile locuite
legatura cu impacarea ungaro-romana]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 249-250: Milova, 20 iuniii 1851.
-
[Articol in care discuta atitudinea foii Pesti Nap16" in de sirbi. Se mai arata c3 foaia sirbeascA polemizase cu Magyar Hirlap, in ches-
tiunea incorporArii Voivodinei Ia Ungaria.

Arata cA este necesara recunoasterea drepturilor egale ale nationalitAtii 5454 323.1 (439.2)
romfine. Discuta chestiunea limbii oficiale in districte. [Stire despre o iluminatie simbolizind impacarea germano-
5445
Ce avem, ce facem mai lute? - 323.1 (439.2)
G. TRANS., XIV (1851),
Mare]. -
ungara, cu ocazia vizitei Imparatului Austriei la Oradea
G. TRANS., XV (1852), nr. 46-47, p. 183, col. I.
Se mentioneazA transparentele" cu acest simbol, instalate in casa
p. 401-402. pretoriala".
Schimb de pAreri cu Pesti Napld, in legatura cu un articol in care se suge-
rase imp5carea dintre natiunile conlocuitoare, sub oarecare conditii. Gazeta 5455 323.1 (439.2)
Transilvaniei cere sinceritate din partea foii din Pesta. [Comunicat al guverna.mintului Ardealului privind intre-
5446 I. I. 323.1 (439.2) justitiefl. -
buintarea diferitelor limbi vorbite in Transilvania, in fata
G. TRANS., XV (1852), p. 189, col. I: Officioase.

314-315, 318: Timisora, 13 Sept.

-
[Corespondents despre situatia politics de la Timisoara,
In pragul noii organizari]. G. TRANS., XIV (1851), p. Se pune accentul pe limba germana.
5456 Criqianu 323.1 (439.2)
Arata efectul negativ produs asupra maghiarilor de inlocuirea lui Mayer- [Stiri din Abrud, asupra legaturilor dintre romani si
hofer cu Cnronini. In general, corespondenta e ponderata. Se arata ca romA-
nii lupt5 pentru independenta bisericeasca. maghiar]. -
unguri si asupra atitudinii Bovine a directorului de politie
G. TRANS., XV (1852), p. 207-208; Abrudu.

293

www.dacoromanica.ro
323.1(439.2) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1(439.2)(=3

5457 323.1 (439.2) 5467 Un 'Astoria sufletesc 323.1(439.2)

[Despre o populatie sirbeasc& a Banatului germanizata
prin catolicism]. G. TRANS., XV (1852), p. 338-339:
Foiletonul.
Informatii cuprinse in insemnarile intitulate: Suvenire din calatoria
meta.
5458 V. 323.1 (439.2)
[Observatii cu privire la atitudinea sovina a rectorului se-
minarului catolic din Oradea Mare, care interzicea teologilor
romani, elevi ai seminarului, sa vorbeasca romaneste Intre ei].
G. TRANS., XVI (1853), p. 17-18: Din tienutul Satma-
relui, Ian. 1/13-1853.
5459 323.1 (439.2)
0 corespondent& asupra diferentelorit intru romani si
sarbi in Pest-Ofner-Zeitung", nr. 29, 1853. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 46, 50.
Sub acest titlu, se traduce in intregime insotindu-se cu comentarii
introductive gi finale, precum gi cu observatii in subsol
un articol asupra
diferendelor religioase sirbo-romane. Pen tru curmarea divergentelor se propune
ca toti clericii sa tie bine gi sirbeste gi somaneste, jar serviciul religios sa se
of icieze in ambele limbi. Redactia Gasclei Transilvaniei adauga un comenta-
riu.
[Corespondent& in care discuta chestiunea izraelita in
Transilvania]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 234: Dela
marginea apusean& a Ardealului. 20 Iulie.
Autorul, dupS ce redS un extras govin din Rolm:marl Kaslany, it combate
luind atitudine binevoitoare fata de evrei, laudind zelul gi activitatea for gi
recomandind romanilor sa le urmeze exemplul.
5468 323.1(439.2)
[Discutie in legatura cu diferitele procese de asimilare
national& in Transilvania]. G. TRANS., XX (1857), p.
234-235: Austria, 246: Transilvania.
In legatura cu observatiile preotului reformat Ludovic Medves, cu puI-
vire In acest proces de asimilare in linutul Dejului, In SScuime, intr-o cores-
pondenta din Tg. Mures, publicata in Oesterreichische Zeitung.
5469 323.1(439.2)
[Observatii In chestiunea asimilarii ungurilor din Transil-
vania]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 241-242: Cluj.
Reproducindu-se In rezumat doua corespondente, una din Kolo:svdri
Kastany gi alta din Oesterreichische Zeitung, in care se sustine ca maghiarii
ardeleni igi pierdeau cu incetul nationalitatea, se combate aceasta pArere,
socotind-o necorespunzatoare cu realitatea.

5460 323.1(439.2) 5470 323.1(439.2)

[$tire despre protestul unui corespondent din Abrud [Comentarii in legatura cu un citat al ziarului Kolozs-
impotriva afirmatiei facute de Ladislau Kovacs ca ungurii vari Kozlony" scos din ziarul Wanderer", in care se afirma
din Abrud ar cam uita sa-si vorbeasca limba for nationals "]. ca romanii nu prea invata usor limbi straine, pe cind ungurii
G. TRANS., XX (1857), p. 6, col. II: Ungaria. printre romani" invata limba acestora]. TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 286.
5461 323.1(439.2) In comentariu se dezminte prima afirmatie, aratindu-se cit de mare
[Gazeta Transilvaniei" se alatura protestului facut de este numarul tinerilor romani care invata la scale unguresti gi germane, cu
gazeta Magyar Futar" din Cluj in legatura cu un incident rezultate foarte bune, aratind totodata ca afirmatia a doua se explica prin fap-
petrecut la inmormintarea unui copil calvin in satul Inoc]. tul ca romanii slot poporul cel mai numeros in Ardeal".
G. TRANS., XX (1857), p. 70 : Transilvania.
Gazeta romaneasca cere o ancheta locals, 5471 323.1(439.2)
[Se instiinteaza ca se hotarise de care corpul profesoral
[Muresanu, Iamb]
5462 323.1(439.2) al liceului maghiar din Cluj ca elevii sa poarte din nou sur-
Susceptibila propunere a Telegrafului Romanu". G. tucul national, numit Atila"]. TELEGRAFUL R., V
TRANS., XX (1857), p. 94. (1857), p. 290, col. II: Intimplari de zi.
Articolul e semnat: Redactorula. Combate afirmarea Telegrafului
Roman in privinta confesiunii greco-catolice a preotului care participase la 5472 323.1(439.2)
actiunea de impiedicare a inmormintarii din satul Inoc. [Corespondents din Pesta despre chestiunea raporturilor
dintre romani si unguri]. TELEGRAFUL R., V (1857),
5463 [Badila, Ioan] 323.1(329.2) p. 337-338, 342-343: Ungaria.
[Polemic& cu Gazeta Transilvaniei" pricinuita de incidentul Se discutS diferite probleme in aceasta chestiune, pe un ton destul de
din satul Inoc]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 113-114: polemic, raspunzindu-se, Indeosebi, unor corespondente gi articole din Koloss-
Sibiiii 11 Aprilie. vdri Kcislany. In acestea, se dezbAtuse, in special, chestiunea descresterii
Articolul este semnat: Redactorul. Discuta incidentul gi modul cum fu- numArului ungurilor in Transilvania.
sese el redat in presa ardeleanA a diferitelor nationalitali gi acuza foaia roma-
neascA din Brasov de intoleranta. 5473 323.1(439.2)
[Se elogiaza atitudinea studentilor de la Academia de
5464 323.1(439.2) drepturi din Sibiu, care participaser& cu totii, indiferent de
[Traducerea unui articol din gazeta maghiara. Kolozsvari nationalitate, la inmormintarea unui coleg de-al for maghiar].
Kozlony", cu privire la fenomenul de pauperizare a populatiei TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 194: Intimplari de zi.
satesti romane si maghiare din Transilvania]. Z ELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 229-230: Epistole din tinutul Somesului.
5465 323.1(439.2)
(439.2) (=3) Sai din Transilvania
[Stire cu privire la o adresa a Ministerului de Justitie
austriac catre Tribunalul apelativ" din Sibiu, prin care se 5474 323.1(439.2) (-3)
atrage atentia ca se mentine interzicerca legal& ca evreii sa [Notita despre atitudinea ziarului sasesc din Sibiu lata
achizitioneze mosii]. G. TRANS., XX (1857), p. 234, col. de reformele politice de dupa. 1849]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 22, col. II: Sibiiii.
Stirea e luatS dintr-o corespondents din Sibiu publicatA in Wiener Zei- Se arata ca acest ziar aprobase masurile guvernului, deli in acelasi timp
lung. se plinsese de faptul dl. sasii fuseserA lipsiti de o parte din privilegiile lor.
E vorba de Siebenbiirger Bole.
5466 323.1(439.2)
[Se anunta ca se mentine interdictia ca evreii sa stapi- 5475 323.1(439.2) (-3)
neasca bunuri nemiscatoare]. TELEGRAFUL R., V [Scurta stire despre activitatea dieter sasesti din Sibiu].
(1857), p. 238: Transilvania. G. TRANS., XIV (1851), p. 32, col. II: Sibiiu, 1 Febr.
Se reproduce emisul Ministerului de Justitie catre Tribunalul suprem din Se observa ironic: In toata monarhia Austriei numai o diets, cea din
Sibiu in aceasta privinta. Sibiu este deschisa"!

294
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)(=3) CHE STIUNE A. NATIONALITATILOR
5476 323.1(439.2) ( =3)
[Stire despre o cerere adresata. Imparatului Austriei de o
deputatie saseasca, solicitind pentru comitele sasilor dreptul
sa-si pastreze titlul si in viitor]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 164, col. I: Viena (dupa Loid [= Lloyd]).
5477 323.1(439.2) ( =3)
[Rezumat si comentarii la o corespondents din Mesa-
gerul transilvan" - Siebenbilrger Bote" - cu privire la
problema Incorporarii Bistritei si a Reghinului sub admini-
stratie saseasca]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 215, col.
II: Brasov, 4 hint.
5478
323.1(439.2) ( =3)
[Stire despre sedinta din 27 iunie a scaunului din Sibiu si
completarea sa]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 215, col. II.
Se arata c& fusesera alesi ca deputati ai scaunului Conrad Schmidt si
Iosif Schneider.
5479 323.1(439.2) (-3)
[Se mentioneaza ca magistratul" si comunitatea" din
Sighisoara nu voiesc restaurarea veche a comunitatii, dupa
propunerea comesului, ci voiesc sa astepte organizatiunea
definitive' "]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 216, col. I.
5480 323.1(439.2) ( -3)
[Stiri cu privire Ia Casa Nationala" a comunitatii sase-
sti]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 318, col. I:
Se anunta ca nationala universitate sass" a hotartt 5& se ceara tuturor
debitorilor Casei Nationale, aflati In afara de teritoriul cercurilor sasesti,
sA depuna f&ra tnttrziere dobInzile restante la capitalurile luate cu imprumut.
In caz contrar, vor fi deferiti dregAtoriilor judiciare ce se vor infiinta.
5481 323.1(439.2) ( =3)
[Stire despre tiimiterea unei deputatii sasesti pentru a-1
saluta pe Imparatul Austriei]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 334, col. II.
Dupe Siebenburger Bole.
5482 323.1(439.2 (=3)
[Stire despre reintoarcerea la Sibiu a delegatiei sasesti
trimise sa-1 salute pe Imparat In Bucovina]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 351, col. I: Sibiiu, 29 Oct. n.
5483 323.1(439.2) (=3)
[Comunicat din 1 oct. 1851 al comitelui natiunii sasesti,
vestind interzicerea primirii de not oferte, dupa incheierea
licitatiilor]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 352, col. II.
5484 323.1(439.2) (=3)
Daruirea mosiilor si a realitatilor comunale la biserici si
stole. - G. TRANS., XIV (1851), p. 357-358.
Se combate aceast& actiune intreprins8 de sari in favoarea scolilor si
bisericilor for si in dauna conlocuitorilor romani.
5485 323.1(439.2) ( =3)
[Sarbatorirea de catre sari la Sibiu a consilierului minis-
terial Rosenfeld]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 359-360.
Comentarii la o stire data de Siebenbilrger Bole.
5486
[Se mentioneaza un articol aparut In 27 nov. in Mesa-
gerul nemtesc din Sibiu" - Siebenbiirger Bote" In care,
323.1(439.2) (=3)
se ironizau familiile sasesti care primisera titluri nobiliare si
se contopisera cu aristocratic maghiara]. - G. TRANS., XIV
(1851), p. 381, col. II.
5487 323.1(439.2) ( =3)
[Stire despre nereguli la Casa National& saseasca, desco-
perite de publicistul sas Enric Schmidt]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 14, col. I: Sibiu.
5488 323.1(439.2) ( =3)
[Se anunta probabila numire a comitelui Amade In
functia de comae al natiunii sasesti"]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 60, col. II: Sciri mai pr6spete.
Informatie dupa Siebenbiirger Bole.
20 - Bibliografia analitic8 c. 3102
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)(= 5 9
5489 323.1(439.2) (--=3)
[Despre straduintele sasilor de a obtine mentinerea vechii
for constitutii]. - G. TRANS., XV (1852), p. 85-86: Bra-
siovu.
Se aratS c3 sasii din Sibiu trimisesera In acest stop o delegatie la Im-
parat. Informatii cuprinse Intr-o corespondent& din Cor. B. at Boemiei",
republicat& in nr. 49 al foii Siebenburger Bose.
5490 323.1(439.2) (=3)
[Stire despre alegerea de catre universitatea saseasca."
a lui Iosif Wachter In functia de curator al averii nationale
sasesti]. - G. TRANS., XV (1852), p. 93, col. II: Sibiii,
2 Aprile.
5491 323.1(439.2) ( =3)
[Informatii din foaia Satellit" cu privire la situatia fos-
tilor functionari sari, inlaturati din slujbe prin noua organi-
zare a tarii]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 11, col. II.
Se reproduce parerea foii sasesti, care cerea ca 58 fie pensionati de catre
stat numai functionarii bAtrini.
5492 323.1(439.2) ( =3)
[Sasii de contesiunea evanghelica. de Augsburg" din
Transilvania au trimis o delegatie la Imparatul Austriei,
cerind scutirea de dijma si sprijinirea unei dotatii facute de
universitatea saseasca" in folosul scolilor sasesti]. - RO-
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 32: Austria.
5493 323(439.2) (=3)
[Stire despre sarbatorirea memoriei lui Honterus de catre
scolile evanghelice din Brasov]. - G. TRANS., XX (1857),
p. 190, col. H.
Se mentioneaza ca, prin 1540-1550, Honterus a fondat o tipografie Ia
Brasov, reorganizind in acelasi timp scolife sasesti.
(439.2) ( =59) ROMANII DIN TRANSILVANIA
SI UNGARIA
5494 B.[arnutiu], S. 323.1 (439.2 ) ( =59)
Unu documentil pentru limba romans din 1842. 0 tom-
neala de rusine si o lege nedreapta. - FOAIE PT. MINTE,
XVI (1853), p. 285-288, 295-298.
Motto din Cicero. Numele autorului e mentionat intreg In tabla de materii
de la finele anului. Manuscrisul e dat spre publicare de Joan Dragomiru, pro-
topop, dupa cum aratS nota redactiei. - Polemic& In legaturl cu incercarile
maghiare din 1842 de a legifera limba maghiara ca limb& of iciala In Transit-
vania. Barnutiu aduce argumente de ordin istoric, politic, si juridic Impotriva
acestor tendinte. Memoriul lui BArnutiu, datat: Blaj 25/13 Faurariu 1842,
nu fusese Inca publicat.
5495 323.1(439.2) (= 59)
Adresa privitore la comunicatiunea respunsulul catra
deputati scl. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 287.
Document datat: Olmutz, 16 oct. 1848. Aghiotantul imperial, principele
Lobkovicz, comunica deputatiei din regimentul al II-lea graniceresc roman
din Nasaud ca cererile for - cu privire la concesiunea proprietatii de pamint,
slobozirea de robote si Inlesnirea la arendarea proventelor" - se vor lua in
considerare curind dupa restaurarea legiuitului curs al guvernului central"
si vor fi rezolvate in armonie cu ale celorlalte regimente de granite.
5496 323.1(439.2) ( =59)
Respunsul Maiestatil Sale descoperit catr& deputatiI din
al doilea regiment granitariti romanesc din Transilvania.
- FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p.287.
Document datat: Olmtltz 20 Octomvrie 1848. - PrIncipele Lobkowiczi,
aghiotant al ImpSratului Austriei, comunica raspunsul imperial la memoriu
populatief roman din tinutu/ grAniceresc, cerind respectarea vechilor drepturl
de oameni liberi ale grAnicerilor nasaudeni. Imparatul rAspunde cd se primesc
cererile, dar imprejurArile nu Ingadue, ba fac cu neputinta, a Ina singurate
cele puncte la esamen gi cuviincioasele masuri a !Asa".
295
 323.1(439.2)(=59) CIIESTIUNEA NATIONALITATILOR
5497 323.1(439.2) (=59)
Protestu incontra concluseloru facute de universitatea
nationei sassesci in cestionea territoriale. MAG. IST.,
torn. VII (1851), p. 71-73.
Protestul din 25 februarie 1850 al deputatilor natiunii romane din Tran-
silvania, care aratS cS universitatea slseasca" continua sS se adune cip&
datina veche, numai din deputati sari, ceea ce nu corespunde prevederilor con-
stitutiei noi.
5498 323.1(439.2) (=59)
Plansoria asupra proiectatei despartiri si subordinari a
nationei Romane. MAG. IST., tom. VII (1851), p. 96-
102.
Petitie adresatS, la 30 decembrie 1850, imparatului, de cStre delegatii
natiunii romane din Transilvania , in care se protesteazi fmpotriva proiectu-
lui formArii unei [Sri sasesti in tare de coroanS Transilvania", precum si impo-
triva altor hotAriri ale ocirmuirii regionale, repetindu-se vechile revendicari
ale populatiei rominesti.
5499 323.1(439.2) ( =59)
[Scurt comentariu referitor la nedreptatirea romanilor
cu prilejul numirilor in lunctii publice]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 10: Alba-Iulia.
Reflectii prilejuite de o corespondenta din Alba-lulia, in care se protes-
tase impotriva numirii mai virtos" a maghiarilor decit a romanilor in func
Ole de consilieri de tribunate.
5500 323.1(439.2) ( =59)
[Despre hotarirea consiliului ministerial austriac ca la
scrierea limbii romane sa se intrebuiasca literele latine"].
G. TRANS., XIV (1851), p. 11.
Se precizeaza cS se hotlrise ca slovele chiriliane Inca sS se pAstreze pe
unde core trebuinta particularilor" ca ele sa se Invete, mai departe, prin
sec.
5501 323.1(439.2) ( =59)
[Comentariu despre dreptul nationalitatilor din Imperiul
austriac de a se folosi de limba lor]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 15: Noutati diverse.
5502 323.1(439.2) ( =59)
Loidul si constitutiunea din 4 Martie. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 22-23.
Dupa ce se prezinta punctul de vedere absolutist al foil austriece Lloyd,
care pleda pentru abrogarea constitutiei din 1849, se aratS cS aceastS plrere
nu putea conveni romanilor, care n-ar admite decit o revizuire a constitutiei,
prin DietA.
5503 323.1(439.2) ( =59)
[Despre un articol al foil Lloyd", in care se combatuse
intrebuirrtarea limbii romane in administratie]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 26, col. II.
Se discuta afirmatia fScutS de Lloyd in privinta marii deosebiri care ar
exists intre limba romlna scrisS si cea vorbitA, deosebire pe care se bazase
foaia amintita pentru a demonstra inutilitatea folosirii limbii romane in admi-
nistratie.
5504 323.1(439.2) (=59)
[$tire despre trecerea prin Pesta a unei delegatii romane
din Lugoj in drum spre resedinta imparatului Austriei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 38, col. II: Ungaria.
Delegatia aceasta voia sl ceara interventia imperial pentru incetarea
conflictelor locale cu autoritatile bisericesti si scolare sirbesti.
5505 323.1(439.2) ( =59)
[Notita cu privire la nerabdarea romanilor din Medias,
in asteptarea rezultatelor misiunii deputatiei plecate sa ceara
audienta, imparatului Austriei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 44, col. II: Medias.
5506 323.1(439.2) (=59)
[Scull& intormatie despre probabila trimitere a unei
deputa.]ii romane din Arad la Viena, in cauza nationala si
ierarhical. G. TRANS,, XIV (1851), p. 54, col, II,
296
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)( 59)
5507 323.1(439.2) (-59)
[Stiri despre noile drepturi ce vor capita romanii din
Transilvania si Banat]. ZIMBRUL, I (1851), p. 261-262:
Banat.
Este vorba de infiintarea unei mitropolii 5f trei episcopii, precum si a
unor scoli superioare medii in limba romans.
5508 323.1(439.2) ( =59)
Publicare pentru populatiunea imbelor regimente romane
de granita. G. TRANS., XIV (1851), p. 67: Partea offi-
ciosa.
Guvernatorul Transilvaniei, Wohlgemuth, anunta populatia grAnicereas-
ea romana cS, prin rezolutia din 22 ian. 1851, impSratul Austriei a hotSrit
desfiintarea asezamintului militar de granita in Transilvania, pe data de
1 aprilie 1851. La aceastS data, va inceta administratia militara a tinuturilor
graniceresti va intra In vigoare administratia civilS obisnuita. Cele 5 regimen-
te granicere§ti intro care 2 romlnesti se vor transforma In regimente
dc linie. Ca multumire pentru slujbele Mute in trecut, se acordS obstilor celor
douS foste regimente grAniceresti romane dreptul de a se folosi de muntii
recistigati" $i de aci inainte.
5509 323.1(439.2) ( =59)
[Hotaririle romanilor din regiunea Nasaudului, privind
muntii si fondurile fostului regiment graniceresc]. G.
TRANS., XIV (1851),p. 95-96.
Se aratS cS rominii au hotSrit ca muntii sa rAmlna mai departe impartiti
Intre comunitati, jar fondurile O. fie destinate pentru scoli gi pentru intro-
tinerea unor tineri studiosi la universitSti, ba chiar, eventual, pentru crearea
unei universitati romane. Garda Transiluaniei felicity pe nasaudeni pentru
maturitatea for politica.
5510 323.1(439.2) ( =59)
Petitiunea granitarilor romani din regimentul al II-le,
asterriuta. Maiestatil Sale, dupa straformarea regimentului
in regiment de linia. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851),
p. 285-287.
Prezinti diferite revendicSri ca: steagul yi decoratiile fostului regiment
graniceresc sa se pSstreze in biserica romSnS din NSsSud; sl nu se desfiin-
teze Icoala din NSsSud, pentru fogtii graniceri; 55 se respecte drepturile vechi
asupra pSmfntului si padurilor ; sA se acorde din nou vechiul drept al clr-
ciumaritului, negotului 1i al tirgului" ; sS fie despagubiti cei ce suferiser1
in cursul luptelor din 1848-1849. La petitie se anexeaza doul adrese de
rSspuns, date la cereri similare ale grSnicerilor, fn numele imparatului, de cAtre
aghiotantul sSu, principele Lobkowicz, in 16 si 20 oct. 1848.
M. 323.1(439.2) ( =59)
5511
De sub carpatii Nord Transilvaniei 1851. FOAIE PT.
MINTE, XIV (1851), p. 305-307.
Starea populatiei dui:a desfiintarea regimentului de granita si reintrodu-
cerea administratiei civile. Avantajele si deficientele regimului graniceresc
din trecut. Cauzele decAderii scolilor graniceresti din NSsSud.
5512 323.1(439.2) (-59)
[Comentariu in legatura cu nedreptatirea romanilor din
Banat si Voivodina, din punct de vedere politic]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 77-78: Transilvania.
Se comunica date statistice luate din A gramer Zeilung in care se aratS,
intro altele, ca, fats de 309 functional publici sfrbi, sint doar 6 oficiali poll-
tici" de nationalitate romans. Se critics aceastS stare de lucruri.
5513 323.1(439.2) ( =59)
[Stire despre trecerea lui Avram Iancu prin Arad in drum
spre ca,sa]. G. TRANS., XIV (1851), p. 84, col. II.
Fruntasul ardelean venea de la Viena.
5514 323.1(439.2) ( -59)
[Stire si scurt comentariu despre destituirea notarului
aradean I. Nichita pe motivul ca a redactat protocoalele of i-
ciale in limba romana]. G. TRANS., XIV (1851), p. 84,
col. II.
Sc cere guvernului ca sS des un termen de pregatire pentru functionarii
ce nu cunosc limbs germana.
5515 323.1(439.2) (=59)
[Scurta corespondenta din Abrud, in legatura cu nemul-
Iumirea ronVa.nilor de aci, pentrn ca Inca nil se a,seult4
323.1(439.2)(=59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR
cererile natiuneil. G. TRANS., XIV (1851), p. 87, col. II,
Abrud, 21 Fevr.
5516 Negrutiu 323.1(439.2) (=59)
[Amp la dare de seam& cu privire Ia primirea facuta. in
Cluj guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 167-168: Noutati diverse.
Corespondentl datata: Clujiu, 20 Maiu. Negrutiu, care semneaza, aratA
ca a Post seful delegatiei romanesti de intimpinare. Muzica regimului I grSni-
ceresc a intonat Defteaptil-te Romane §i marsul roman national", iar muzica
orasului a cintat marsul lui Rakoczi". Subliniaza cu bucurie si el si
redactia (in nota) cuvintele guvernatorului ca se va nevoi a vindeca toate
ranele poporului, venind la cunostinta for ". Relateaza pe larg cum a decurs
audienta delegatiei romane si plingerile pe care i le -a infatisat ea.
5517 Dorgo, Gavrile 323.1(439.2) (-59)
Adresa de buns- venire catra Serenitatea Sa principele Carol
de $vartenberg, guvernator al Transilvaniei, feld-maresal-
locotenent, comandante al corpului 12 de armata scl.
FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 169.
Sub acest titlu, se publics o cuvintare rostita de Gavrile Dorgo, referintc
de cult si invatamint, la Sibiu in 26 mai 1851, in numele deputatiei romane,
si o adresS anonima, prezentata la Brasov In 16 iunie 1851, in numele locui-
torilor romani si al negutatorimii.
5518 Popescu, protopop I. 323.1(439.2) (=59)
Cuvantarea ce sau rostit In Sibiili de... In 27. Maiu a.c.,
Yn numele preotimel, la bineventarea Serenitatii Sale princi-
pelui Carol de Svartenberg. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 175.
Impreuna cu scurtul raspuns al lui Schwarzenberg.
5519 u 323.1(439.2) (=59)
G. TRANS., XIV (1851), p.
Corespondinte. 189.
Corespondents datata: M. Riicl, 6 IuniO, descriind pe larg ceremoniile
primirii facuteIn corn. Riciu guvernatorului Schwarzenberg. Corespondentul
noteaza cu satisfactie promisiunea guvernatorului ca va cauta 55 se foto-
seasca de intelectualii romani to administratie. Care ca aceasta folosire sa fie
In proportie cu numSrul populatiei.
5520 323.1(439.2) (=59)
[Cuvintele de raspuns ale guvernului Schwarzenberg la
adresele de bunavenire prezentate de romanii din Sibiu si
Brasov]. G. TRANS., XIV (1851), p. 202-203.
5521 323.1(439.2) (=59)
[Comentariu la calatoria prin Transilvania a noului gu-
vernator, Schwarzenberg]. G. TRANS., XIV (1851), p.
202-203.
Redactia gazetei subliniaza declaratiile f5cute de guvernator catre demni-
tarii romani care it intimpinasera, In fruntea delegatiilor national°, In diferite
orase. E notate cu deosebita bucurie promisiunea ca posturile oficiale se vor
ocupa dupa proportia fiecarei nationalit5ti si ca romanii vor fi considerati
in egalitate politica cu celelalte popoare. Sc subliniaza folosul pe care 1-au
adus poporului tntr-un an noii demnitari romani numiti in diferitele regiuni
ale Transilvaniei.
5522 323.1(439.2) (=59)
[Observatii cu privire la atitudinea lap. de romani a prin-
tului Schwarzenberg, noul guvernator al Transilvaniei].
G. TRANS., XIV (1851), p. 202-203.
Se analizeaza diferitele luSri de pozitie si deelaratii ale guvernatorului in
privinta problemei romanesti din Ardeal, fScute cu prilejul vizitci sale prin
orasele provinciei.
5523 323.1(439.2) (=59)
[Corespondent& din Turda, despre atitudinea romanilor
de aci fats. de situatia politica a Imperiului]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 185-186: Dela marginile Campiei.
Se arata indeosebi care era parerea romanilor fats de legile privitoare
la curtile cu jurati si reforma comunala. Se mai dau amSnunte privind Rennin-
nea femeilor romane si examenele scolare.
5524 Pop, G. 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondenta de la Aries, din 13 iunie, cu privire la
rolul intelectualilor In opera de luminare celateneascii a
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)(=59)
poporului]. G. TRANS., XIV (1851), p. 201-202: Monar-
chia austriaca.
Corespondentul argumenteaza ea legea noii organiz5ri politice si judecl-
toresti a Transilvaniei publicatS de curind In traducere romaneasca
trebe nesmintit sa intereseze pe tot poporul, sa i se explice si lui eft mai
ISmurit, ca O. nu mai zaca in orbie". DiscutS apoi pe larg felul In care ar
trebui reorganizate biserica si scoala, pentru ca sa-si poatS indeplini bine
rolul lor de a lumina poporul si a-I ridica la constiinta cetateneasca.
5525 Catone Censoriul 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondent& din Biharia, in legatura cu situatia ro-
manilor din aceasta regiune]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 242-243, 245-247: Din Biharia, Iuliii 1851.
Mentioneaza tensiunea create de faptul cS, in comunele romanesti, s-au
numit mai ales notari unguri. Critics nivelul moral si cultural al preotimii
romane. Discuta chestiunea catedrei infiintate la Oradea Mare, pentru preda-
rea limbii romane, precum si situatia gimnaziului de la Beius. Vesteste tine-
rea unei apropiate conferinte, In vederea creSrii episcopatelor de la Gherla
si Lugoj. Comunica hotSririle luate de profesorul de romans de la Oradea si
de cci din Beius privind predarea limbii romane.
5526 S. 323.1(439.2) (=59)
[Corespondent& despre primirea solemn& Ia Orastie a
guvernatorului Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 251, col. I: Orastie, 5
Arata desfasurarea solemnitstii, participarea romanilor si atitudinea
guvernatorului fats de romani.
5527 G. P. 323.1(439.2)(=59)
[Corespondents din Ilieni asupra situatiei romanilor din
regiune]. G. TRANS., XIV (1851), p. 254-255: Silvania,
Iliesfalau, 23 Iuniu a.c.
AratS ca simtamintele nationals romanesti skit In plina renastere.
DiscutS problems scolilor romanesti si a folosirii limbii romane.
5528 M. P. 323.1(439.2) (=59)
[Dare de seam& despre sarbatorirea zilei imparatului de
catre romanii din Reghin]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 278-279: Sas-Reghin, 22 Aug.
Descrie desfasurarea solemnitatii, subliniind absenta sasilor.
5529 323.1(439.2) (=59)
[Corespondenta din Biharia]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 277 278, 282-283: Din Biharia, luna Iuliu 1851.
Despre noua orinduire administrative si judiciara a Bihariei si despre
divergentele romano-maghiare, In legatura cu micul numSr al dregStorilor
romani. Comunica date statistics In aceasta privinta.
5530 323.1(439.2) (=59)
[$tire despre nade]dile puse de intelectualii romani din
Medias In noua organizare politica a Transilvaniei, pentru
a putea avea si ei un rol la conducere]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 286, col. II: Medias.
Fragment dintr-o corespondents.
5531 323.1(439.2) (=59)
[Observatii in chestiunea drepturilor romanilor din sca-
unul Mediasului" asupra bunurilor comune]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 286: Medias.
Intr-o corespondents in care se discuta diferite probleme ale vietii locale
din scaunul sSsesc al Mediasului, se care lamurirea grabnica a modului de
folosire a averilor scaunului. Se mentioneaza ca venitul a doua man pSduri
si al unei lunci cu fin, proprietatea orasului Medias, fusese destinat exclusiv
sprijinirii gimnaziului sSsesc din localitate. AceastS procedare e considerata
nejusta.
5532 Munteanu, S. 323.1(439.2) ( =59)
Dela polele muntilor Apuseni. Iulid 1851. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 289-290, 294-295, 298-299.
Descrie situatia socials si economics a romanilor din Muntii Apuseni,
precum si nazuintele for politice. Comunica amSnunte privind trecutul acestor
romani si tinutul locuit de el. DiscutS problema invatamintului In aceasta
regiune a Muntilor Apuseni. SubliniazA doleantele locuitorilor In ceea ce pri-
ve§te dreptul de a exploata tu mod liber padurile.
297
3 23.1(439.2)(- 59) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR
5533 323.1(439.2) (=59)
[5tire despre supararea tinerilor romani din Abrud, pen-
tru faptul ca jandarmii le interzisesera portul pintenilor]. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 290.
Informalie cuprinsa In corespondenla lui S. Muntcanu Dela polele mun-
jilor Apuseni, lulin 1851.
5534 X. Y. 323.1(439.2) ( =59)
[Mentiune despre nemultumirea intelectualilor ban5.teni
fata de opozitia mitropolitului sirb la adoptarea de catre ro-
mani a alfabetului latin]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 299,
col. II.
Fragment dintr-o corespondenta de la Timi5oara, din 12 sept. 1851.
5535 323.1(439.2) ( =59)
0 reflexiune la petitiunile vechi si nos ale natiunil romane
din Transilvania. - FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p .302-
303.
Se amintesc cererile formulate prin Supplex libellus Valachorum din 1790,
spre a se face dovada ca doleantele din 1848-1850 corespund nevoilor reale
5i vechi ale poporului.
5536 N. I. 323.1(439.2) ( =59)
[Observatii in legatura cu demiterile de functionari pu-
blici din comitatul Carasova]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 306: Vale mare, 12 Aug.
Indeamna pe funclionarii romani sa fie eft se poate de scrupulo9i in ser-
viciul tor, caci de felul cum se comports ei acum va depinde in viitor problema
reprezentArii elementului romanesc In administratie. Le cere sa lase la o parte
orice gind de chiverniseala personals, pentruca deregatorii slut pentru popor,
Para on poporul pentru deregatori". Daca nu vor fi corecti, vor compromite
principiul reprezentarii proportionate, pe baza caruia sint numiti acum In
functii, ca reprezentanti ai poporului roman din Transilvania.
5537 323.1(439.2) (=59)
[Discutii privind reforma legii comunale]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 307-308: Noutati diverse.
Redactia observa cu bucurie ca, poate cu aceasta ocazie, se va modifica
in bine 5i regimul romanilor in aceasta privinta.
5538 N. I. 323.1(439.2) ( =59)
[Polemic& a corespondentului din Capruta cu unii inte-
lectuali maghiari, in legatura cu nerecunoasterea de catre
acestia a drepturilor nationalitatii romane]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 310, col. I: Capruta, 1 August.
5539 323.1(439.2) ( =59)
0 politizare. - G. TRANS., XIV (1851), p. 325-327.
Autorul anonim discuta necesitatea ca romani ardeleni sa politizeze",
adica sa se ocupe de politica. Arati ca situatia politica cerea acest lucru.
Aminte5te de dorinta unui magnat publicist ca Austria sa redevina monarhie
absoluta, precum 5i de aceea a foii Lloyd ca Austria sa se contopeasca cu
Germania.
5540 323.1(439.2) (=59)
[$tiri in legatura cu calatoria lui Andrei $aguna in Buco-
vina, spre a-1 intimpina pe imparatul Austriei, venit in vizita
in aceasta provincie]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 334,
col. II: Sibiiu 17 Oct., 351, col. I: Sibiiu 29 Oct., 353, col.
II: Sibiiu; ZIMBRUL, II (1851), p. 142, col I: Revista po-
litica.
5541 323.1(439.2) ( =59)
[Zvon lansat de gazeta Pesti Naplo" despre prinde-
rea unei corespondente tradatoare fata de imparat a unor
dregatori romani din tinutul Reteagului]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 379, col. I.
Se arata neincredere in acest zvon, socotit o intriga a presci maghiare.
5542 323.1(439.2) ( =59)
0 minciuna cornurata, iarasi demascata si rusinata. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 396, col. I: Brasov.
Despre dezmintirea oficiala a zvonului lansat de gazetele Pesti Nap16
*i Siebenbiirger Bole, cu privire la o a5a-zisa conspiratie a unor frunta5i roman'
din Reteag.
298
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)(-59)
5543 323.1(439.2) (=59)
[Scurt comentariu exprimind satisfactia cauzata prin
dezmintirea oficiala a zvonurilor privitoare la o actiune
conspirativa a romanilor din cercul Rateagului]. - G.
TRANS., XIV (1851), p. 397, col. II: Din districtul Braso-
vului, 1/13 Dec.
5544 A 323.1(439.2) (=59)
[Coresponden]a din Arad, despre situatia romanilor ar-
deleni Inainte de revolutia din 1848-1849 si despre avintul
politic si cultural ce urmase anului 1849]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 387, 390-391: Arad, 11 Noemvrie nou.
ComunicI date precise in aceasta privinta, referindu-se indeosebi la tinu-
tul
5545 323.1(439.2) (=59)
Din tinutul Satmarelui. Indolenta nostra. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 391, 394-395, 402, 405-406 [neterminat].
Dupa ce se rememoreaza grelele condilii in care se aflau romani ardeleni,
din punct de vedere economic 5i cultural, Inainte de revolutia din 1848 -
1849, se infatiseaza perspectivele care li se deschid prin schimbarile politico
5i sociale care an urmat. Se cere vointa, munca 5i lepadarea indolentei. Se
sugereaza unificarea mai multor comune din punct de vedere administrativ,
religios 5i 9colar, adica sa no mai fie comune de 30-70 de case, ci de 400 -
500 de case. Prin aceasta masura, romani vor putea fi mai cu usurinta
indestulati" cu 5coli. Se sugereaza darea unei contributii minime de catre
romani, care se va putea folosi la ridicarea scalar.
5546 323.1(439.2) (=59)
[Stire despre chemarea urgent& a lui Avram Iancu si
S. Balint de care comanda districtuale la Balgrad"]. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. II: Zlatna, 6 Dec.
Se arata ca Iancu no s-a putut Inca duce la Alba-Iulia, din pricina bolii
tatalui sau. Se observa ca ambii fruntasi din luptele de la 1848-1849 fuse-
sera chemati pentru o chestiune ramasa Inca neprecizata.
5547 323.1(439.2) ( =59)
[$tire despre sederea lui Avram Iancu si a lui Balint la
Sibiu si despre primirea for de care guvernatorul Transil-
vaniei]. G. TRANS., XIV (1851), p. 413, col. I: Sibiiu,
23 Dec.
Se veste9te ca cei doi frunta5i au prinzit la guvernator.
5548 323.1(439.2) (=59)
[5tire despre depunerea jur5.mintului de credinta fata de
imparat, la 11 decembrie 1851, de catre corpul prolesoral
roman din Blaj]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 406, col. II.
5549 Un Zarandean 323.1(439.2) (=59)
Starea Zarandului dupa venirea Esselentei Sale Domnu-
lui Guvernator de Volgemut. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 416, 418, col. II.
Comentariu cu privire la consecintele politicii lui Wohlgemuth. Arata
a, la inceput, se numisera romani In dregatorii, dar ca apoi ace5tia au Post
lnlocuiti. Astfel s-a intimplat cu Nicolau Nobili, comisarul cercului, 5i sub-
comisarii Iosif St. Sulutiu si Lupu Lung. Discuta soarta functionarilor care an
Post concediali pentru ca nu cuno5teau limba germana. Cere ca protopopii sa
adune bani pentru suslinerea unor 9coli in oraple Brad 5i Halmagiu. Cere sa
se refaca situatiile tabulare, tinindu-se seama de modificarile de proprietate
survenite prin impartirea paminturilor Intro copii. Solicita infiintarea tribuna-
lelor cu jurati.
5550 [Mureseanu, Iacob] 323.1(439.2) (=59)
Anul nou MDCCCLII. - G. TRANS., XV (1852), pl.
Semneaza: R. [edactorul]. - I,si manifests credinta ca anul 1852 va aduce
numai bine romanilor ardeleni.
5551 Ronsalina Banatica 323.1(439.2) (=59)
Resuflarea unei babe romane banatiene, la brosura es-
data de Serbi sub titlul Antwort auf die Angriffe". - G.
TRANS., XV (1852), p. 10-11, 13-14: Foiletonul.
In acest foileton, se analizeaza broqura amintita, combatIndu-se acuzarile
cuprinse In ea 5i aratindu-se gre5elile istorice flagrante din cuprinsul ei. Bro-
sura, aparuta la Viena, in 1851, se referea la diferite chestiuni de ordin biseri-
cesc si cuprindea 5i un atac la adresa lui Andrei Saguna.
323.1(439.2)(=50) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR
5552 323.1(439.2) (=59)
[Chestiunea limbii romane si a intrebuintarii ei la Oradea
Mare]. - G. TRANS., XV (1852), p. 14-15, 18-19: Foile-
tonul. Urbea mare, Dec. 1851.
Se arata situatia de la gimnaziu. Se critics profesorii maghiari, care dis-
pretuiau limba si nationalitatea romans.
5553 323.1(439.2) (=59)
[Stire de la Petegu, comitatul Bihariei mezinale", despre
arestarea unui preot ortodox, care indemnase la neplata unor
impozite]. - G. TRANS., XV (1852), p, 20, col. II: Noutiiti
diverse.
$tirea e reprodusa, cu semne de Indoiala, din gazeta Magyar Hirlap.
- Probabil, e vorba de comuna Petegd sau Petid.
5554 323.1(439.2) (=59)
Un discuss. - G. TRANS., XV (1852), p. 21-22, 25-
27: Foiletonul.
In acest foileton, un corespondent arata situatia romanilor deznatio-
nalizati, redInd o convorbire pe care o avusese cu niste jarani romani.
5555 323.1(439.2) ( =59)
[Despre dezamagirea romanilor din partite Reteagului
si Clujului, din pricina neintrebuitarii limbii romane de care
oficialii regiunii]. - G. TRANS., XV (1852), p. 25, col. I:
Blasiti, 22 Ian.
Fragment dintr-o corespondenta.
5556 G. M. 323.1(439.2) ( =59)
Mai Multe. G. TRANS., XV (1852), p. 33-35, 37-
39: Foiletonul.
In aceasta corespondenta de sub Heniii", din 10 ianuarie 1852, se ana-
lizeaza urmAtoarele probleme: 1. Atmosfera din sinul fostei populatii grani-
ceresti, nelinistea ei si dorinia ei de a recapata fostul ei statut juridic. 2. Da-
toria romanilor de a contribui la ridicarea scolilor si de a nu aitepta totul de
la guvern. 3. Reformele Intreprinse de episcopul Sulutiu. 4. Sugestia fnfiin-
jarii unui seminar mixt al celor doua confesiuni romanesti. 5. Problema rezol-
vSrii casatoriilor mixte dintre anti si ortodocsi.
5557 323.1(439.2) ( =59)
[Despre necesitatea controlarii stirilor detaimatoare la
adresa romanilor]. - G. TRANS., XV (1852), p. 54: Dela
Sibiiu.
Se arata a episcopul Sulutiu, bazat pe o informatie falsa, in care se sus-
tinea ca romanii dintr-un sat nu ajutasera pe consatenii for sari la stingerea
unui incendiu, adresase o dojana credinciosilor sai. Cercetarile intreprinso
de episcopul $aguna dovedisera netemeinicia acuzarii, de ad_ cererea Garetei
Transilvaniei Ca astfel de informatii sa fie controlate.
5558 Unii Lugosanil 323.1(439.2) (=59)
[Articol de critic& cu privire la felul in care M. R., locti-
itor de comisar regese in comitat, isi indeplinea functia]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 57: Din Lugosiu.
Corespondentul arata ea M. R. persecuta pe functionarii romani de curind
nurniji, destituindu-i sau provocind darca for In judecata, far& viva; el refuza
sa primeasca cererile in limba romans 8i nu Linea seama, la numirile de dre-
gatori, de proportia populatiei.
5559 323.1(439.2) (=59)
[Redarea unei stiri din Pesti Nap16" despre arestarea
unor romani clujeni in urma unor cuvintari prea libere"]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 64, col. II: Noutati diverse.
5560 323.1(439.2) (=59)
[Corespondents in care se dezminte stirea arestarii unor
romani la Cluj, stire data in nr. 90 din Pesti Naphr]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 101-102: Clusiu, 26 Martin.
5561 323.1(439.2) (=59)
[Comentarea unei corespondente din gazeta Ost-deu-
tsche-Post", in care se dezbatuse problema folosirii oficiale
a celor trei limbi in Transilvania]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 98-99: Din Transilvania".
Se combate parerea ca limba romani n-ar fi destul de evoluata
pentru a fi si ea Intrebuintata ca limba oficiala.
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)(=59)
5562 323.1(439.2) (=59)
[Vizita guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg, la
Brasov, la 11 aprilie 1852]. - G. TRANS., XV (1852), p. 105,
col, I: Brasiovii, 14 Aprile.
Se descrie vizita, accentuindu-se Indeosebi, cu acest prilej, asupra rapor-
turilor sale cu romanii.
5563 323.1(439.2) (=59)
[Comentariu in legatura cu jalbele inminate de romani
cu ocazia calatoriei imparatului Francisc Iosif prin Transil-
vania in vara anului 1852]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 106-107: Sibiiil.
Dupa ce se arata c5 an fost prezentate peste 4000 de jalbe, ceea ce dove-
deste ca poporul roman este Inca tare impilat", se face observatia ca multe
din acestea nu au fost intocmite cum ar fi trebuit, din lipsa de avocati si
intelectuali romani cunoscatori ai legilor.
5564 323.1(439.2) ( =59)
[Stire despre acordarea de catre imparatul Austriei a
24 500 de florini spre impArtire intre ductorii ostirilor roma-
ne carii s'au distins prin deosebita eroicitate qi jertfire "]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 116, col. I: Novissimil.
5565 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondent& despre solemnitatea prin care s-a inminat
conducatorilor romani ai revolutiei de la 1848-1849 o parte
din fondul de 24 500 de florini acordat de imparat]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 125: Sabiniu, 18 Aprile.
Se descriu ceremoniile ce avusesera loc cu acest prilej, In aprilie, la Sibiu.
5566 323.1(439.2) (=59)
[Corespondent& din Sibiu in legatura cu suma alocata
de imparatul Austriei pentru restaurarea bisericilor romane
distruse in 1848-1849 si despre semnificatia acestui fapt]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 134: Sibiu in 25 Aprilie 1852.
323.1(439.2) ( =59)
5567
[Se anunta ca imparatul Austriei a dispus s& se doneze
populatiei romane din Transilvania suma de 60 000 de flo-
rini]. - BUKURESTER DT. Z., VIII (1852), p. 113: Donau-
fiirstenthiImer.
Pentru refacerea gospodariilor distruse in tulburarile din 1848/1849.
5568 323.1(439.2) (=59)
Ce a lost& romanulil ? Ce este aquum? Ce p6te si trebue
sa fie in viitoriii ?. - G. TRANS., XV (1852), p. 133, 136,
141, 145.
Articol in care, dupa ce se evoca trecutul de apasari al romanilor ardeleni,
li se cere 55 depuna toate straduintele, pentru a realiza averi si a nu se lasa
depasiti din punct de vedere economic de celelalte nationalitati. In acelaii
timp, se cere ca 58 se dezvolte inteligenta" romaneasca, adica numarul
intelectualilor si pregatirea tor.
5569 323.1(439.2) (=59)
De meditat. - G. TRANS., XV (1852), p. 156, col. II.
In legatura cu vizita imparatului Austriei la Pesta si dorinta nobilimii
ungare de a i se fixa un loc unde sa aduca omagiul ei suvcranului, se hitreaba
rind unde va veni Imparatul 55 primeasca otnagiul conducatorilor romani?
5570 Una Corresp.[ondent] 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondents din Ungaria, in care se exprima nadejdea
ca, cu ocazia vizitei imparatului, conducatorii romanilor
vor sti sa promoveze interesele natiunii lor]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 161: omagiu, 10 Maiu st. v. 1852.
In restul corespondentei se discuta problema scolilor si a asociatiilor pentru
progresul industriei si at comertului.
323.1(439.2) ( =59)
5571
[Apel facut conducatorilor romanilor sä se pregateasca
pentru primirea imparatului Austriei]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 158-159: Brasov, 4 Iuniti n. Venirea imparatului.
323.1(439.2) ( =59)
5572 $andorii, At.
[Corespondent& din Arad, in care relateaza despre vizita
facuta de imparatul Austriei in acest oral, intre 16 si 18
299
323.1(439.2)(=59) CHESTItINEA NATIONALITATILOR 323.1(439.2)( = 59)

iunie 1852]. G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 181-182:

Aradu, 18 Iuniu c.n. 1852.
Descrie in amanunt primirea fmparatului si subliniaza Indeosebi atitudinea
sa fats de romani.
5573 Popescu, Patrichifi 323.1(439.2) (-59)
Allocutiunea Preasf. Sale Arhimandritului..., Adminis-
tratoriul diecesel romanesti gr. rasaritene drept credin-
dose a Aradului, tinuta catrb. Maist. Sa. imparatul si regele
Frandsen Iosifil in 17/5 Iuniu a.c. tradusa din nemteste.
G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 181: Foiletonul.
- consilier intim, scutindu-I de plata taxelor.
5574 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondent& despre punerea pietrei fundamentale, de
catre imparatul Austriei, la monumentul destinat sa se ridice
la Timisoara in cinstea aparatorilor cetatii din 1848-1849].
G. TRANS., XV (1852), nr. 46-47, p. 181-182: Foiletonul.
Se descrie ceremonia, aratindu-se atentia deosebita acordata de monarh
soldatilor si ofiterilor romani din regimentul graniceresc ban3tean. Se 1nfa-
tiseaza si felul cum el a primit delegatia romanilor din Timisoara, decorind
pe mai multi dintre ei, cu prilejul vizitei sale. Unul dintre cei decorali a fost
invatatorul Pavel Mersici.
5575 323.1(439.2) (=59)
[Dare de seams despre vizita din 19 iunie 1852 a impara-
tului Austriei la Oradea si primirea ce i-au facut-o romanii]. - 5586
G. TRANS., XV (1852), nr. 46, p. 183-184: Urbea-mare,
19 Iuniu 1852.
Se descrie In amanunt vizita, redindu-se cuvintarea in latineste a episco-
pului Erdeli si subliniindu-se atentia aratata de monarh delegatiilor poporu-
lui roman.
5576 Saguna, Andrei 323.1(439.2) ( =59)
conducatorii politici maghiari].
p. 219: Jula, 12 Iuniu.
- G. TRANS., XV (1852),
5583 323.1(439.2) (=59)
tolice. -
Prea inaltu biletil de mand. alu Maiestatel Sale c.r. apos-
G. TRANS., XV (1852), p. 221, col. I: Officiose.
Versiunea romaneasca a scrisorii adresate catre guvernatorul Schwar-
zenberg, prin care imparatul Austriei daruieste lui Andrei Saguna rangul de
5584 323.1(439.2) (=59)
[Decorarea lui Axente Sever si a lui Simeon Balint cu
crucea de cavaler a ordinului Francisc Iosif]. G. TRANS.,
XV (1852), p. 221, col. I.
Se publics comunicatul oficial al guvernamintului transilvan.
5585 323.1(439.2) (=59)
[Comunicatul oticial al biroului guvernatorului Transil-
vaniei, anuntind decorarea cu crucea de our si de argint a
mai multor fruntasi transilvaneni, de diferite nationalitati].
G. TRANS., XV (1852), p. 222, col. I: Pres. Nr. 4570. 1852.
-
Litre acestia, se aflau clench Nicolae Manu, loan Ursu, judecatorul
loan Moldovan, taranii Georgie Lucaci si Teodor Tiocu etc.
323.1(439.2) ( =59)
-
[Stire despre petitiile date imparatului Francisc Iosit, cu
prilejul vizitei sale in Transilvania]. G. TRANS., XV
(1852), p. 222.
Se arata ca prin aceste petitii se cerea Indeosebi reorganizarea politica
si judecatoreasca a Ardealului, o lege comunala bunk dreapta, inteligenta,
fericitoare", 55 inceteze necontenitele diferinte si neinvoeli ale fostilor iobagi
si jaleri cu fostii for proprietari" si, in sfirxit, se ridica problems

Transilvania]. -
[Cuvintare rostita la intrarea imparatului Austriei in
G. TRANS., XV (1852), p. 206: Maies-
tate c.r. Apostolic& 1
5587
[Comunicate din 15 aug. 1852 anuntind decorarea si
323.1(439.2) ( =59)

inaltarea in grad a multor fruntasi ardeleni, in urma vizitei

Versiunea romana a cuvIntarii, care fusese rostita in limba germana. imparatului Austriei in Transilvania]. G. TRANS., XV
5577 Saguna, Andrei Barone de 323.1(439.2) (=59) (1852), p. 233, col. I: Officiose.
Cuvintul zisil de catre Prea-Sfintia Sa Episcopul bise- 5588 323.1(439.2) (= 59 )
ricii greco- rasaritean in Ardeal..., consiliariu intim cesaro- [Corespondenta din 2 august despre vizita imparatului
regale si cavaler al ordinului Leopold, la sosirea Maestatii
Sale Imparatului Austriei la hotarele Transilvaniei. VEST.
R., XVII (1852), p. 149.
- romanii].
tonul.
-
Austriei la Teaca si la Bistrita si primirea ce i-au facut-o
G. TRANS., XV (1852), p. 249-250: Foile-
5578 323.1(439.2) (= 59 ) Se comunici multe amanunte. Se remarca escortarea monarhului pe o

-
Intimpinul, sosirea si petrecerea Maiestatii Sale Impera-
tului la Brasovin. G. TRANS., XV (1852), p. 209-210.
portiune de drum de catre 40 de fete romance calirete.
5589 N. 323.1(439.2) (=59)
Se descrie In amanunt primirea imparatului la Brasov, In zilele de 27 si
28 iulie, punindu-se accentul pe vizita facuta la biserica romana. triei, in zilele de 2 si 3 august 1852]. G. TRANS., XV
(1852), p. 254, col. II: Clujiu, 18/8.
-
[Corespondenta despre vizita la Cluj a imparatului Aus-

5579
Despre calatoria Maiestatii
TRANS., XV (1852), p. 208.
Sale imperatului... -
323.1(439.2) ( =59)
G. Arata ca romanii, in frunte cu protopopul Negruti si 85 de preoti, SI pri-
misera pe monarh in mod sarbatoresc.
Se anunta ca Avram Iancu scoase la tale" ca imparatul sa-si schimbe 5590 V. 323.1(439.2) ( -59)
itinerarul de la SacArImb, pe la Halmagiu, peste muntele Gaina la Vidra -
-
locul nasterii lui Iancu si de aci la Cimpeni. Simeon Balint I-a intimpinat
pe fmparat linga Deva.
Mare, in zilele de 4 si 5 august 1852]. G. TRANS., XV
(1852), p. 253-254.
-
[Corespondenta despre vizita imparatului Austriei la Baia

5580 Balint, Simeon 323.1(439.2) ( =59) Comunica mai multe amanunte In legatura cu primirea imparatului de
Cuvintarea protop.... cu carea primi pe Maiestatea Sa catre roman, subliniind ca maghiarii nu -1 primisera cu steagurile imperiale,
Imp. Austriei Francisc Iosif I in varful Gainii. In 20 rutin ci numai cu cele unguresti.
1852.G. TRANS., XV (1852), p. 209: Foiletonul. Valleanu, Stefan
5591 323.1(439.2) (=59)
Se reproduce scurta cuvintare de bun sosit, In latineste si in traducerea
ei romana.
5581 Moldovan, Stefan 323.1(439.2) ( =59)
Mare]. -
[Cuvintare rostita cu prilejul vizitei imparatului la Baia
G. TRANS., XV (1852), p. 235: Foiletonul.
Text roman si latin.
Cuvintarea cu care saint& poporul Hategului pe Maies-
tatea Sa Imperatul in calatoria la Deva, rostita In limba
roman& prin nou denumitul vicariu al Hategului... G.
TRANS., XV (1852), p. 213: Foiletonul.
- 5592
[Dezmintirea descoperirii unui complot al romanilor la
Beius si Beliu]. G. TRANS., XV (1852), p. 319, col. I.
323.1(439.2) (=59)

Se reds cuvintarea de bun venit in-extenso. Informatie cuprinsa Intr -o corespondenta din Biharia, din oct. 1852.

5582 Vasilievici, G. 323.1(439.2) (=59) 5593 M. 323.1(439.2) (=59)

[Corespondenta din comitatul Bichisului, despre unele [Corespondenta din Oradea Mare, despre acuzatiile aduse
abuzuri savirsite fat& de populatia romaneasca de care unor iruntasi romani din Beius si despre deschiderea proce-

300
www.dacoromanica.ro
343.1(439.2)( =59) efit STIUNEA NATIONALITATILOR
sului impotriva acestora]. G. TRANS., XV (1852), p. 387,
col. II: Urbea mare, 1 Dec. 1852.
Arata ca aceste acuzatii erau de ordin politic, implicind pe fruntatii poli-
tici romAni In conspiratii imaginare.
5594 323.1(439.2) ( =59)
Spunem ce ai castigat, aratam bucuria din castigul facut?
G. TRANS., XV (1852), p. 362 [neterminat].
Se arata cd trecutul servette la adoptarea celei mai juste atitudini fata de
prezent si viitor. Se cere ca romanii sa-ti manifeste prezenta politica, pentru
ca guvernul austriac sa le poata fi favorabil. Motto: Da modo lucro mihi,
da facto gaudio lucro". (Ovid).
5595 0 0 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondenta despre persecutarca preotului roman Sora
Noac pentru zelul sau national, manifestat Inca din 1840].
G. TRANS., XV (1852), p. 369: Dintre teri, 12/24 Noemvre.
In aceasta corespondenta, se descriu luptele politice purtate de numitul
preot si conflictele sale, indeosebi cu tvabii. De asemenea, corespondentul
protesteaza fata de desconsiderarea principiului proportionalitajii in raport
cu populatia, In ceea ce privette numirile de functionari in comunele compact
rominetti. Citeaza nume de sate in acest caz si cere ca Intr-insele sa fie numiti
demnitari roman.
5596 I. T. 323.1(439.2) ( =59)
Lugosiu. G. TRANS., XV (1852), p. 369-371, 379-
380: Foiletonul.
Sub acest titlu, se publics o aspra critics a comportarii politice si culturale
a intelectualitAtii romane din Transilvania. I. T. care semneaza ca roman
din Caransebet" se intreaba care sa fie cauza descretterii frumosului elan
politic ti cultural manifestat de poporul roman din Transilvania dupa luptele
din 1848-1849? Rdspunde CA vina o poarta intelectualii, conducatorii in care
8i -a pus in zadar poporul nadejdiile. Multi dintre conducatorii din 1848-1849
s-a dovedit ca nu-ti merits gloria atribuita, cd erau simpli meteori, care au
disparut grabnic on s-au stins. Conducatorii politici de mai tirziu s-au mul-
Omit sa alcatuiascd petitii catre imparat si guvern, pe care s-au grSbit ei
dintii sa le uite.
cei
5597 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondents asupra situatiei din regiunea fostului regi-
ment I graniceresc roman]. G. TRANS., XV (1852), p.
374, 388-389: De pe Oltii, 15 Dec. [neterminat].
Sc descrie situatia socials si economics a locuitorilor regiunii ti se discuta
chestiunea tcolilor In aceste parti.
5598 Unu Juristu 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondenta din Oradea Mare, in care exprima dezi-
luzia fata de putinul progres realizat in imbunatatirea situa-
%iei populatiei romanesti din regiune]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 5, col. II: Urbea mare, Ian. 9. 1853, c.n.
Roaga redactia sa publice doua epistole particulare care-i fusesera adresate
ti in care se vedeau bine preocupArile populatiei comitatului Satmarelui.
Acestea se publics in p. 5-6 ti 9-10, ca o continuare a corespondentei juris-
tului.
5599 323.1(439.2) ( =59)
[Circulara judecatorului Szerdahelyi Pal, din Satu-Mare
catre subjudetele" sale, cerind respectarea limbii romane
In afacerile judiciare]. G. TRANS., XVI (1853), p. 29
Szerdahelyi emisese aceasta circulars la 9 decembrie 1852, In urma unei
ordonante a arhiducelui Albrecht, care ceruse ca plingerile In limba romana
sa fie luate In considerare. Circulara fusese trimisd redactiei, fntr-o corespon-
dents din Oradea Mare. Ea se publics In limba maghiara ti romana, ca anexa
la corespondenta datata: Urbea mare, Februariu, 3.
5600 323.1(439.2) (=59)
[Articol de fond despre situatia romanilor ardeleni inainte
de 1849]. G. TRANS., XVI (1853), p. 37, 41: Transsil-
vania. Brasiovu.
Se scbiteaza situatia rea In care traise populatia Ardealului, timp de
veacuri, ti se scot In relief progresele fnregistrate sub noul regim. Se descrie
testa stare a romanilor pins la 1848, din punctul de vedere al tcolilor, al
vietii politice ti judieiare.
5601 323.1(439.2) (= 59 )
[Adresa de felicitate catre imparatul Austriei, in urma
neizbutirii atentatului incercat asupra sa]. G. TRANS.,
www.dacoromanica.ro
3'23.1 (439.)( =56)
XVI (1853), p. 63, col. II; BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 67, col. II: Hermannstadt.
Semneazd: Andrei $aguna.
5602 323.1(439.2) ( =59)
Adres'a consistoriului romanu gr. n. un. din Aradu catra
Maiestatea Sa c.r. apostolica Franciscu Iosifu I, Imperatulu
Austriei scl. esprimit6ria de sentimentele omagiali facia cu
spurcatulu atentatu din 18. Febr., intOrsa pe romanesce.
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 73.
Semneaza: Patrichie Popescu.
5603 323.1(439.2) (=59)
Cerculariulu Episcopului Vasiliu Erdely catra Clerulu
Seu, dupa primit'a scire de atentatului din 18. Februariu.
FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 76.
5604 323.1(439.2) (=59)
Cerculariulu administratorului diecesei Aradului pentru
savarsirea rugatiunilorfi cu ocasiunea atentatului dela 18.
Feb. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 77.
Semneaza: Patrichie Popescu.
5605 323.1 (439.2) (=59)
Adres'a omagiala a Ilustritatei Sale d. eppu alu Foga-
rasiului, data in numele diecesei, prin in c.r. guberniu catra
Maiest. Sa c.r. apost. Franciscu Iosifu I. FOAIE PT.
MINTE, XVI (1853), p. 88-89.
Semneaza: Alexandru St. 5ulutio. Protesteaza Impotriva atentatului
din 18 febr.
5606 Brindusianu, Iacobu 323.1(439.2) ( =59)
[Dare de seams despre tedeumul of iciat de catre episcopul
Erdely la Oradea, cu ocazia salvarii imparatului de la 18
februarie 1853]. G. TRANS., XVI (1853), p. 65-66:
Urbea mare, Februarie 28, 1853.
Descrie ceremonia, observind apoi ca, in aceeati semi, fusesera ilumina(ii
In intreaga cetate.
323.1(439.2) ( =59)
5607 T. R.
[Despre adresa trimisa de romanii din partite Abrudului,
in frunte cu Simion Balint, imparatului Austriei, in legatura
cu neizbutirea atentatului din 18 februarie]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 82, col. I: Abruda, 4 Martiii.
In textul corespondentei, se reproduce adresa In intregirne.
5608 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondente cu privire la solemnitatile care au avut
loc in bisericile din Transilvania in legatura cu nereusita
atentatului incercat asupra imparatului Austriei, in febr.].
G. TRANS., XVI (1853), p. 66, col. I: Nasauda 23 Febr.
7 Martin, 69 col. II: Unedoara 10/3 c.n., 73: Aradu 1 Mar-
tiii 1853, 78 col. I: Transsilvania. Brasovii 21 Martin, 78
col. II: Sibiiu 5 Marcia, 91 col. II: Hatiegu 18 Mart., 92
col. I: Zernesti 15 Martin, 95: Chioriii. De sub Petrisiii in
27 Martin st. n., 96 col. II: Zlatna 22 Martin col. II, 115:
Dela calea lui Traianu. Becleanii 29 Martiii.
In subcercul Copalnic-Monastiur ti in comuna Becican, s-a hotarit Infiin.
'area unor societati pentru sprijinirea tcolilor romanetti, in amintirea acestel
sarbatori.
5609 323.1(439.2) (=59)
[$tire despre plecarea la Viena a delegatiei romanilor
ortodocsi din Transilvania, condusa de episcopul $aguna
si insarcinata sa -1 felicite pe imparat pentru ca scapase neva.-
tamat din atentatul de la 18 februarie 1853]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 86, col. I: Brasova, 29/17 Martin.
5610 323.1(439.2) ( -59)
[Adresa omagiala prezentata de delegatia de romani,
avind in frunte pe episcopul Andrei $aguna, imparatului
Francisc Iosit, in urma insanatosirii lui dupa atentatul care
a avut loc putin mai inainte].TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 102: Siblia.
301
 323.1(439.2)( =59) CHE STIUNE A NATIONALITATIL 0 R
5611 323.1(439.2) (= 59 )
[Scurta dare de seams referitoare la primirea delegatiei
romanilor ortodocsi din Ardeal, condusa de episcopul Saguna,
de catre tmparatul Austriei]. - G. TRANS., XVI (1853), p.
104: Despre Deputatiunea...
Se reproduce textul adresei de felicitare, semnata de toti membrii dele-
gatiei it citita de Saguna.
5612 323.1(439.2) ( =59)
Provocare la confaptuirea redicarii monumentului natio-
nalu in etern'a memoria a scaparei Maiestatei Sale c.r. apos-
tolice Franciscu Iosifu I de periclulu atentatului din 18
Februariu a. c. - G. TRANS., XVI (1853), p. 111, col. I.
Redactia anunta c5 - pentru a comemora In mod durabil acest eveni-
ment - deschide subscrieri de fonduri servind la Intemeierea unei societati
pentru Imbunatatirea stSrii scolilor romane din Transilvania si pentru ridi-
carea bisericii de la Viena, initiata de cStre arhiducele Ferdinand Max.
5613 323.1(439.2) (-59)
[Subscrierile din Ardeal pentru ridicarea bisericii de la
Viena, In amintirea nereusitei atentatului din 18 februarie
1853]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 114, col. II, 130 col.
II, 142, 146, 150, 162 col. II, 166, 174, 182 col. II, 186, 190
col. I, 194, 198, 202, 206 col. II, 210 col. II, 214 col. II, 218
col. 1T, 222 col. II, 226, 230 col. II, 262 col. II, 266 col. II,
306, 310, 314, 318, 322, 326 col. II, 338 col. II, 350 col. I.
5614 V. 323.1(439.2) (=59)
[Corespondent& din Baia Mare, in care condamn& atitu-
dinea sovin& a unor demnitari unguri si comportarea nero-
maneasca a mai multor fruntasi romani]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 69, 73-74: Lunga Baiea-mare, 13/25 Febru-
ariu 1853.
Insists Indeosebi asupra abuzurilor savirsite de pretedintele comita-
tului, Gabanyi, Impotriva fruntasului roman Iosif Chereches.
5615 323.1(439.2) (=59)
[Corespondent& despre atitudinea unor preoti romani in
problema nationals]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 81:
De lung& Dubricinu.
5616 323.1(439.2) ( =59)
[$tire despre aprobarea preliminary acordatb. comunelor
roma.nesti din Brasov, de a colecta un fond clerical si unul
scolar]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 86, col. I: Brasovii,
29/17 Martiii.
Se arata ca a sosit timpul unei astfel de actiuni si din partea romanilor
ortodocsi, mai ales cA slrbii, sasii romSnii uniti luasera mai de mult o astfel
de initiative. Se adauga ca romani din pArtile Brasovului intentionau sa
face apel si la stat, precum si la fondul bogat al Bucovinei.
5617 Moldovanu, M. 323.1(439.2) (=59)
nobililor romani din regiunea Hategului]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 95, col. I: Hatiegu, 18 Mart.
-
[Observatii cu privire la procesul de deznationalizare a
Vorbind de situatia din tara Hategului, M. M. arata c5 interesele acum
agonizindei vechi aristocratii" au facut ca nobilii romani din tinut, dupe ce
hu fost numiti In diverse functiuni, de la notar satesc pins la comite, sa uite
de nationalitatea for N sa Imbratiseze politics cercurilor conducAtoare ma-
ghiare.
5618 F. 323.1(439.2) (=59)
[Corespondent& de la Pocea vestind inlaturarea judelui
roman din aceast& comuna.' si inlocuirea sa cu unul maghiar].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 95, col. II, 99-100: Pocea
(Pocsaly) in Ungari'a lunga Dubritinu.
Povesteste abuzurile dregatorilor nou-numiti.
5619 0 323.1(439.2) (-59)
[Corespondents despre acuzatiile aduse romanilor din
p&rtile Beiusului c9. ar complota contra guvernului]. - G.
TRANS., XVI (1853), p. 103-104: Crisiann'a.
Protesteaza Impotriva acestor acuzatii.
302
www.dacoromanica.ro
323.1(439.2)( =59)
5620 Satmareanu 323.1(439.2) (=59)
[Corespondents din comitatul Satmarelui, despre situatia
material& si cultural& a romanilor]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 107-108, 111: Din comitatulu Satumare, 13/1
Martiu.
AratS ca romSnii din regiune Isi cistigasera o stare materiall destul de
buns, fiind influentati si de exemplul svabilor. In privinta stSrii culturale,
polemizeazA cu un corespondent dela Margini".
5621 Balint, Simeon 323.1(439.2) ( =59)
[Polemics in jurul celor care au dreptul de a reprezenta
poporul roman din Ardeal]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 119-120: Abrud 30 Martie.
Balint respinge argumentarea dintr-un articol apSrut in nr. 22 al Tele-
grafului Romeln, in rubrica Sibiiu. In acest articol, se arata ca delegatia comu-
nelor romanesti din tinutul Abrudului, care II felicitase pe imparat, fScuse
o greseala vorbind In numele nationei romane" din Transilvania. Balint
afirma a nu numai cei doi episcopi an dreptul de a reprezenta natiunea
romans din Transilvania. - NumSrul in care a aparut articolul la care se
refer& Balint lipselte din colectia B.A.R.
5622 323.1(439.2) (=59)
[Comentariul redactiei la scrisoarea lui Simeon Balint].
- TELEGRAFUL R., I (1853), p. 119-120.
Redactia considers c5 autorul corespondentei citate de Balint avea drep-
tate, deoarece locuitorii cltorva comune nu pot vorbi In numele Intregii natiuni.
Cei doi episcopi nu vorbesc abuziv In numele ei, ci o reprezintA In virtutea
Inaltei dregAtorii pe care o Indeplinesc.
5623 323.1(439.2) (-59)
[Comentariu in leg5.tura cu arestarea far& yin& a unui
preot roman si transportarea sa sub paza, la Oradea]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 167: De la Margini.
-
5624 Saguna, Andrei 323.1(439.2) (=59)
[Scurta cuvintare rostith in cadrul serbarilor de la Sibiu,
de ziva aniversar& a lui Francisc Iosif]. - TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 247: Monarhia Austriaca.
Textul e publicat in cadrul 'lath de seams despre aceste serbari.
5625 5ulufiu, AI. Sterca 323.1(439.2) (=59)
[Cuvintare rostit& cu ocazia sarbatoririi zilei onomastice
a Imparatului Austriei, la Rodna Veche] - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 256: Rocna vechia. 18/6 Augustii.
Textul se publics In cadrul dlrii de seams despre aceasta s9rbStorire.
5626 Siesanu, A. A. 323.1(439.2) ( =59)
[Corespondents despre felul cum s-a serbat in localitatea
Beclean ziva de nastere a Imparatului Austriei].- G. TRANS.,
XVI (1853), p. 259: Transilvani'a Dela Calea lui Traianu.
Povesteste cum demnitarii, devil si o mare multime de popor" an asis-
tat la solemnitatile din biserica romana units, cea evanghelic- luteranS si
cea izraelita, mergind de la una la alta, pe rind. - Autorul semneaza ca
teolog.
5627 Unu pravoslavnicu romanu Pecicanu
323.1(439.2) (= 59)
[Corespondent& referitoare la convietuirea romanilor si
sirbilor in comuna Pecica Roman& si la activitatea intelec-
tualilor romani din localitate]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 263, 268: Ungari'a. Din Pecica romana, Iuliu 30 c.v.
5628 323.1(439.2) (=59)
[Comentariu cu privire la nepasarea pe care romani trans il-
vaneni o manifestau fats de amintirea celor cazuti in luptele
din 1848-1849], - G. TRANS., XVI (1853), p. 376, col.
II: Transilvania. Brasovu.
Se exprima regretul ca s-a pSrSsit obiceiul de a se face slujbe religioase
in memoria acestora, asa cum s-a procedat in 1850. Se afirma ca un popor
care se pArAseste pe sine-si, fi-va pSrSsit de toata lumea".
5629 323.1(439.2) ( =59)
[Articol polemic in legatura cu un comentariu publicat
In nr. 96 al Gazetei Ttansilvaniei" privitor la serviciile de
39-3.1(439.2)(=59) CHE S TI UNE A NATIONALITATIL 0 It
pomenire a celor cazuti in 1848-1849, care au fost neglijate
In acest an]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 394.
323.1(439.2) ( =59)
5630
[Observatii cu privire la propunerea de a se face slujbe
religioase in memoria romanilor transilvaneni cazuti In lup-
tele din 1848-1849]. G. TRANS., XVI (1853), p. 392,
col. I: Sibiiu, 21 Decembre 1853.
Se critics aspru aceastA propunere, pentru motivul ca nu ar trebui sA
se mai rSscoleasc5 un trecut plin de fat alitati".
323.1(439.2) (-= 59 )
5631
[Polemics. cu Gazeta. Transilvaniei" in legatura cu eveni-
mentele din 1848]. BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 405: Oeterreichische Monarchic.
Reproducere din SVebenbdrger] B.[ote]. Se reproseaza gazetei romanesti
cA nu se cuvenea sa mai retnvie, cu ocazia sarbatorilor Craciunului, arninti-
rea singeroasA a trecutului apropiat (1848).
5632 n n-- 323.1(439.2) (=59)
Corespundintia. De pe tiermii Dunarei. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 13, 17, 21.
Autorul descrie Marmalia 1Mararauresull. Zugraveste caracterul taxa-
nului maramuresean. Trece la consideratii asupra intelectualilor de acolo,
cautInd sa-si explice de ce nu participS la miscarea literarA romSneascS din
Ardeal? CaracterizeazS pe aristocratii romini, aratind cS ei s-au identificat
totdeauna cu class conducatoare a statului maghiar. Fruntasii bisericii au
aceeasi atitudine ca ti nobilimea. Deplinge numIrul mic al scolilor. Face elo-
giul figurii de cSrturar a lui Laurentiu Mihali.
5633 323.1(439.2) ( =59)
[Se comenteaza cu bucurie faptul ca vice-colonelul"
Kampfner a ordonat companiei stationate in Zlatna, din
regimentul Jivcovici, de sub comanda sa, sa is parte la slujba
religioasa de Boboteaza de la biserica ortodoxa]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p.18, col. II: Zlatna 7 Ian.
Pentru a exprima satisfactia enoriasilor romani fruntasi, curatorul bise-
richt, loan Iancu, a cinstit pe fiecare soldat din companie cu cite o jumState
runt de came ti o jumState cupA de vin".
5634 323.1(439.2) ( =59)
[Se anunta a A. $aguna a fost invitat la nunta impara-
tului, la Viena]. TE LEGRAFUL R., II (1854), p. 98:
IntimplarI de zi.
5635 323.1(439.2) (=59)
[Lista de clerici si demnitari decorati cu ordine austri-
ece, cu prilejul casatoriei lui Francisc Iosif]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 119: /ntimplari de zi.
Intre ei, se mentioneaza Platon Atantcovici, episcopul ortodox de
Bacica; Al. Sterca Sulutiu, episcop gr. cat. de Fagaras; Eugcniu Hacman,
episc. ortodox In Bucovina; Iosif Pop Silaghi, canonic gr. cat. in Oradea;
Ioane Carabet, presedinte al tribunalului suprem din Ardeal; Moise Fulea,
directorul scolilor ortodoxe, si alti multi demnitari, proprietari etc.
5636 aguna, Andreiii Barone de 323.1(439.2) ( =59)
Circulariulu Escelentiei Sele Parintelui Episcopil greco-
rasaritenu... cu ocasiunea Serbatoriloril Pastilorii si a Cu-
nuniel Maiestatil Sele c. r. apostolice Frantiscil Iosifii I cu
Inaltia Sea regesca Elisabeta princesa de Bavaria.
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 112-113.
Exprims sentimente de fidelitate fats de monarh, amintind cSlStoria
acestuia In Transilvania din 1852 5i sustinind ca, prin legile acestuia, ar fi
scos biserica ortodoxa din Ardeal din jugul robiei". Indeamna dericii ti
credinciosii sS dSruiascS pentru fondul fundatiei Francisc- IosifianS.
5637 $ululiu, Alexandru Sterca 323.1(439.2) (=59)
[Circulara episcopului de Fagaras... catre preoti, cu pri-
lejul casatoriei lui Francisc Iosif I]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 77: Blasiu, 16 Martiu 1854.
323.1 (439.2) (=59)
5638
[Se anunta ca deputatiunea romana care a participat
la nunta lui Francisc Iosif urmeaza sa se prezinte impara-
tului vineri, 28/16 aprilie]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 122: Austria.
www.dacoromanica.ro
323.1(439.:;(=58)
5639 323.1(439.2) (=59)
[Fragment dintr-o corespondent& privind lupta dusa pen-
tru folosirea unei limbi nationale curate, in biserica de la
Lipova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 153, 157: Dela
Danubiu superiore, 4 Febr. 1854.
Se discutt chestiunea dezvoltSrii limbii romSne in partite Transilvantet.
5640 [323.1(439.2) ( =59)
2 Decembrie urdire de fericire 5i unu avisu catra. frati.
G. TRANS., XVII (1854), p. 371.
Articol ocazionat de aniversarea a 6 ani de domnie a lui Francisc Iosif
Se amintesc imbunatajirile aduse stSrii rominilor din Ardeal si se cere ca,
avind in vedere aniversarea, sS sc facS Insemnate subscrieri pentru infiintarea
Kola agronomice romanesti si a fermei model de pe linga ea.
5641 [Vasici, Dr. P.] 323.1 (439.2) (=59)
[Comentarii la scrierile calatorilor straini despre poporul
roman din Transilvania]. TELEGRAFUL R., III (1855)
p. 65-66, 69-70: Monarhia Austriaca, Sibiiu 24 Fevruarie.
Protesteaz5 impotriva superficialitatii ti injustejii cu care sint judecati
romSnii in majoritatea acestor scrieri. AratS cS In ele poporul roman e cri-
ticat aspru ironizat. AratS cA a vorbi astfel inseamnA a ignora grelele impre-
jurari istorice in care a trait acest popor. Statul austriac a fost mai mult
un staul si o ingradire ca sS nu fugS, declt o so;ietate omeneascA, In care si
el sa-si facA invatatura si cresterea sa, In care ti el sa se cultive si sS se
fericeascA ". Incheie cu speranta cS noile legi ale Imperiului Ii vor da
aceastS posibilitate.
5642 323.1(439.2) (= 59)
[Stiri in legatura cu banchetele oterite de Andrei Saguna
guvernatorului Transilvaniei, Schwarzenberg]. TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 338: Intimplari de zi; G. TRANS.,
XIX (1856), p. 14, col. II: Sibiiu 9-lea Ianuarie.
5643 8aguna, Andrei 323.1(439.2) (=- 58)
[Circulara data... cu prilejul incheierii tratatului de pace
de la Paris]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 129-130 :
Monarhia austriaca. Trasilvania.
Subliniaza contxibutia impSratului Austriei la tratativele de pace. In
deamnd populalia sA foloseasca din plin binefacerile pAcii, printr-o viata de
muncS si de crutare", adica economic. Indeamna pe taranii mai avuti 5A-si
dea copiii ,,la invalaturi, la negulatorii si la mettetuguri ".
5644 M[ariene]-scu, At. 323.1 (439.2) (= 59)
[Corespodenta cu privire la audientele unor delegatii ro-
ma.nesti la imparatul Austriei]. G. TRANS., XX (1857),
p. 133, col. II: Pesta, 11 Maiu n. 1857.
RelateazS felul cum au fost primite delegatia comunitSlii romanesti
din Pests, in frunte cu Emanoil Gojdu, ti delegatia romand din Belintiu
linga Lugoj. TotodatA, anunta ca, de curtnd, corporalia avocajilor din Pests
a ales o deputajie" de 45 de insi, avind de conducStor pe Em. Gojdu.
5645 323.1(439.2) (= 59)
Jurnalistica si stirile din Ora. G. TRANS., XX (1857),
p. 134: Transsilvania. 1
Articol in care se condamna nepasarea unei bune pArti a publiculu
romfinesc din Transilvania tap de stirile to legatura cu viaja socialA, civilS,
religioasa" locals, care se publicau in Garda Transilvaniei. Se aratS ca acest
public manifesta in acelati timp o mare curiozitate pentru stirile din afarS,
fie ele chiar din Peru, Australia sau oazele Africii. AceastS atitudine e con
sideratS ca izvorita din nepasarea lap de bincle public ti tats de patrie. Se
aratS ca, din aceastS cauzS, gazeta nu poate gAsi corespondenjii de care are
nevoie, pentru a fi informatS despre toate imprejureirile mai importante ale
vietii locale din Transilvania.
5646 323.1(439.2) (= 59)
[Dare de seam& referitoare la vizita facuta la Oradea
Mare de imparatul Austriei]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 158-159: Oradea Mare 14-lea Maiu 1857.
Se comunleA detalii, insistindu-se asupra primirii sale de cStre romani
5647 323.1 (439.2) (= 59)
Ceva pentru iubitorii de sciintia. G. TRANS., XX
(1857), p. 345-346: Viena, in 24 Octobre 1857.
Intr-o corespondenta din Viena, un ziar din capitals monarhiei e acuzat
ca ar fi plAsmuit nitte deciaratii atribuite istoricului Mommsen ti statisti-
303
3t3.1(439.2)(=59) CHi STIUNE A NATI ONALITATIL 0 R
cianului baron de Rheden, In care se diminuase importanta romanilor arde-
leni. Mommsen ar fi afirmat cA toate semnele de anticitate dela Densug
In Teara Hategului aunt numai adunaturi de ici de colea, prin urmare nimica
nu e original", iar Rheden ar fi spus ea romanii ardeleni n-ar numara decit
250 000 de suflete.
5648 323.1(439.2) (= 59)
[Comentariu la o corespondenta din portul Calarasi, pu-
blicata in nr. 3 al gazetei maghiare din Cluj Kolozsvari
Kozlony "]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 18, col. II: De pe
la Clujii.
Se resping - in ceea ce priveste romanii din Transilvania - afirma-
liile corespondent...
5649 R. - u. 323.1(439.2) (- 59)
[Corespondenta de pe malul Murasului", in care se de-
plinge lipsa de armonie dintre romani si atitudinea oare-
cum indiferenta a inteligentei" fata de literature si fata de
Telegraful Roman"]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), nr.
7, p. 26 [gresit: 24], p. 30-31: Transilvania.
Inceputul acestei corespondents se MIA In nr. 7, care lipseste din colec-
lia
323.1(439.2) (= 59)
5650
[Corespondenta din Banat, afirmind necesitatea trezirii
romanilor la o viata noua, mai active, si discutind parti-
ciparea lor la viata religioasa]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 34 -35: Banat. Dela delta Timisului si a Begheiului.
5651 R. 323.1(439.2)(= 59)
[Discutie in legatura cu caracterizarea taranului roman
facuta in nr. 166 al ziarului Kolozsvari Kozlony "]. - TE-
LEGRAFUL R., VI (1858), p. 38, coLI-II, 42: Balgrad 22
Februarie.
Cu prilejul implinirii a zece ani de la ridicarea legilor feudale", intr-o
corespondenta din Alba-Iulia se discutA daca taranimii roman ii place munca
sau daca se poate justifica acuzatia de lene care i se aduce. Corespondentul
anonim afirma ca pranul roman din Transilvania lucreazA de dimineala
pins seara, fie pe pAmintul lui, fie in parte", fie la altii. La secerS, merg si
femeile cu copii de numai doul luni, ba chiar mai mici, cad n-au cu tine -r
Asa acasa.
5652 I. R. 323.1(439.2) ( =59)
Ca 6meni avem deosebite trebuinte si datorinte.- TELE-
GRAFUL R., VI (1858), p. 46-47, nr. 13, p. 51-52, 59,
62, 78: Balgrad. 15 Martie.
Articol In care autorul analizeaza - dintr-un punct de vedere teologic
si In trAs5turi generale - necesitAtile si datoriile romanilor ardeleni.
5653 C 323.1(439.2) (= 59)
[Despre progresul inregistrat de romani incepind din
anul 1849]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 82-83:
Din Valea Murasului 17 Main.
Combate afirmatiile unor inmate asupra asa-zisei inertii a romanilor.
infAtiseara eforturile romanilor pentru a-si marl numarul scolilor 5i pentru
a-si dota satele cu InvAtAtori gi cu preoti buni.
323.1(439.2) (= 59)
5654
[Se adreseaza un apel intelectualilor romani din Transil-
vania, sa nu uite ca pe umerii lor apasa sarcina ridicarii
culturale a conationalilor lor, prin infiintarea cit mai multor
institutii de cultura]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 90;
Brasovii, 30 Marti!".
5655 - U -U - 323.1(439.2) (= 59)
[Corespondenta din Banat, despre izolarea unor preoti si
invatatori din Ardeal fata de mersul veacului si despre o
calatorie intreprinsa de corespondent la Pesta, Oradea, S, iria
si Arad]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 105-106, 112: Din
Banat, 1858.
Corespondentul aminteste Intre allele ca s-a intilnit In cAlAtoria sa cu
Atanasie Marienescu gi Nicolau Zsiga.
304
www.dacoromanica.ro
32 .1(496
5656 D. P. 323.1(439.2) (=59)
[Articol cu privire la problemele poporului roman din
Transilvania in epoca moderna]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 98-99, 101-102: Ighiel 16 Iun.
Autorul arata cA marile inventii moderne, a prafului de puscA 1i a tipa-
rului mai ales, au avut urmari Insemnate In ceea ce priveste propisirea ome-
nirii. In ultimul timp, s-au petrecut si In Transilvania marl schimbiri sociale.
Cu toate acestea, unii romani par a regrets timpurile trecute, and trebuiau
sa lucreze pe sAptArninA trei zile de slujba, una de camAta, alta de claca si
alta de restantie In brazda domnului, care ne platea cu alunul". Sursa acestor
regrete neindreptatite, D. P. o vede In procesul de pauperizare a taranimii.
5657 Fulgianu 323.1(439.2) (= 59)
[Corespodenta in care discuta lipsa de interes pentru cul-
tura a intelectualilor romani din Transilvania si necesitatea
dezvoltarii spiritului de asociere]. - G. TRANS., XXI (1858),
p. 110, col.I: Hatiegu, in 28 Martie 1858.
5658 323.1(439.2) (= 59)
[Articol de indemn pentru romanii transilvaneni, sa dea
mai multa atentie progresului ce se poate realiza prin aso-
ciatie]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 125-126: Transil-
vania. Brasovii, 18 Aprilie.
Rezumindu-se un articol din Kronstadter Zeitung, cu privire la realizA-
rile culturale, economice, edilitare etc. obtinute de sa5i in Brasov, prin Infiin-
tares si dezvoltarea diferitelor lor asociatii, se enumera si realizArile rornA-
nesti din localitate: gimnaziul ortodox, baia de aburi, fabrics de Wale din
ZArnesti, ca o dovada de ceea ce ar putea realiza romAnii transilvaneni daca
si-ar uni eforturile prin asociere.
5659 323.1(439.2) (= 59)
[Corespodenta cu privire la viata locals a romanilor din
Transilvania]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 141-142,
144-145: De supt p6la muntelui, 28 Aug.
Despre lipsa de interes a romanilor ardeleni fata de comert si meserii;
despre situatia invatArnIntului romSnesc, jocurile nationale si lecturile publi-
cului cult romanesc.
(47) RUSIA
5660 Sion, G. 323.1(477.24) ( 59)
Intrebare nationala. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 91,
94: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Yn articol, autorul reproduce o scrisoare deschisA trimisA foil La Prase
d'Orient de on moldovean, ca raspuns la opiniile exprimate de un emigrant
polonez in brosura intitulatA Lettre a l'Empereur". - Articolul lui Sion este
reprodus din ziarul Paints [Buc.], din care In B.A.R. lipseste numarul respectiv.
(496) TURCIA. IMPERIUL OTOMAN
5661 323.1(496)
[In Blaj, se propune organizarea unei colecte pentru aju-
torarea crestinilor din Siria si Alep, prigoniti de turci]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 14, col.I: Blajiu, 29 Dec.
5662 323.1(496)
Starea Crestinilor in Turcia. - TELEGRAFUL R., 1
(1853), p. 225.
Relatarea, dupe rapoartele consulului grec din Ianina titre Ministerul
de Externe din Atena, a unor cazuri de prigonire a crestinilor (greci) din
Turcia.
5663
[Extrase dintr-un articol aparut in Journal des De-
323.1(496)
bats", cu privire la soarta populatiilor crestine din Imperiul
otoman]. - TELEGRAFLTL R., II (1854), p. 79-80: Frantia.
Jurnalul francez pledeazi pentru independenta lor, dind ca exemplu
propasirea Greciei de la eliberarea ei de sub turci. Subliniaza ca nationalita-
tile serbicA 1i moldavo-romina" au Post recunoscute prin tratate ca de sine
statatoare.
323.1(496) CHESTIUNTA NATIONALITATILOR 323.1(498)(=92.4 )

5664
[Se anunta ca Klapka si principele Sturza negociaza cu
Mehmed Pasa In problemele crestinilor din Turcia].
GRAFUL, R., II (1854), p. 90: Intimplarl de zi.
TELE-
5665
[Se vesteste ca numerosi greci din Constantinopol, amenin-
tati de turci cu evacuarea, au primit sa fie raiale, iar citeva
Serbiei si Principatelor Romane].
(1854), p. 155, col.I.
-
sute, cu Invoirea Portii, s-au pus sub protectia cancelariilor
GAZ. DE MOLD., XXVI
5666
[Textul tradus al firmanului turcesc prin care se acorda
323.1(496) Zeitung. Dupe o scurta descriere geografica, se evoca istoria poporului bulgar,
- spre a se demonstra caracterul sau patriotic, industrios si tenace. Se arata
ca, la vestea hatihumaiumului, Sc produsese o miscare de redesteptare natio-
nals In Bulgaria. Autoritatile otomane, alarmate, au cautat sa o Inabuse
de la inceput, prin marl persecutii. Acestea lima au Indirjit poporul bulgar.
323.1(496) Numarul revoltatilor si al haiducilor a crescut. Tirania turceasca creeaza
astfel o stare prerevolutionara.
5675 323.1(496)
pene. -
Inca un adaos la caractei istica pop6relor Turciei euro-
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 81.
Se dau informatii despre greci, slrbi , bosniaci si albanezi. Informatiile
323.1(496) privesc situatia acestor popoare, precum si relatiile for cu turcii. Se comunica
detalii referitoare la viata lor zilnica. Traducere din Oesterreichische Zei-

manii]. -
crestinilor din Peninsula Balcanica drepturi egale cu musul-
TELEGRAFUL R., II (1854), nr. 27, p. 107:
tung.

Turcia.
5667 323.1(496)
5676
Asupra unei societati litterarie Bulgare.
I (1857), nr. 10, p.2-3, nr. 11, p. 2-3.
- 323.1(496)
TIMPULU,

-
Ntiri cu privire la raul tratament al populatiei bulgaresti
din partea turcilor]. TELEGRAFUL R., II (1854), p.202:
Din campulii resboiului.
Se traduce un articol din Presa Orientului La Presse d'Orient , In
care este vorba de infiintarea unei societati literare bulgare. Se arata pro-
gramul ei si cine sint fondatorii ei. Redactia Timputui salute cu bucurie aceasta
Se anunta ca numeroase deputatiuni din satele bulgaresti s-au prezent societate a prietenilor bulgari si Indeamna pe bulgarii din tall sa vine In
tat principelui Gorciakov, i-au Infatisat tiraniile turcilor 1-au rugat 55 ajutorul ei.
salveze populatia. In urma acestor cereri, li s-a dat vole bulgarilor sa treats
peste pod In Muntenia. Peste 5000 de familii au trecut astfel.
PRINCIPATELE ROMANE
5668 323.1(496)
[Traducerea unor articole aparute In Oesterreichische (Minoritatile national e)
-
Zeitung" din 16/4, aug., cu privire la situatia supusilor cres-
tini din Turcia]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 264,
268: Turcia.
(498.1) Tara Romaneasca
(498.3) Moldova

5669
Hatti-i-Humaioum.-
nr. 22, p. 1-2, nr. 23, P. 3-4.
LE COURRIER DE B., I (1856),
323.1(496) 5677 Ilaru, G. [= G. Bossueceanu]
Grecii si Principatele Danubiane.
(1854), p. 258, 262, 266.
- 323.1(498) (= 77.4)
G. TRANS., XVII
Firmanul imperial prin care se proclama libertatea cultului si drepturi 5678 323.1(498) (= 92.4)
politice si civile egale pentru toate nationalitatile din Imperiul turcesc.
Versiune franceza.
5670 323.1(496)
- -
[Rezumatul unui articol din Constitu]ionalul din Paris"
Le Constitutionnel" cu privire la drepturile izrae-
litilor din Principatele Romane]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 683, col.II: Revista.
reprezentanti in divanul otoman]. -
[Se exprima regretul ca romanii din Turcia nu aveau
G. TRANS., XIX (1856),
p. 159, col.II: Cronica straina.
Se observe ca ei vor fi reprezentati de grecii Vogorides si Vartalidis.
1,
Israel
p. 1.
-
5679 Aser, Aaron [0] I. L. Veinberg 323.1(498) (= 92.4)
romani'. ISRAELITULU. R., I (1857), nr.
5671 323.1(496) In calitate de geranti", lamuresc programul ziarului: va arata izrae-
[Se anunta ca, la Vidin, au inceput sa bats clopotele In litilor trecutul 'ardor romanesti; va combate prejuditiile" qi va contribui
urma libertatii cultului, acordata de sultan bulgarilor]. la apropierea dintre izraeliti si romani ; va prezenta comisarilor europeni
ANUNcATORUL, IV (1856), p. 297: Serbia. dorintele izraelitilor din Principate. Jurnalul va fi redactat, paralel, In
limbile romans 5i franceza.
5672 323.1(496)
[Se anunta c5.
acces la Invatatura].
Revista politica.
-
inalta Poarta a acordat si crestinilor
ANUNT.R., IV (1857), nr.4, p.3 : Emanciparea Israelite.
nr. 6, p. 1.
-
5680 Ascher, Aaron [si] I. L. Weinberg 323.1(498) (= 92.4)
ISRAELITULG R., I (1857),

S-a poruncit capeteniilor religioase crestine si izraelite sa aleaga fiecare Amintesc ca, dupe emancipare, evreii din Principate vor trebui sa-si
cite zece tineri, ca sa urmeze scoala de ingineri sau cea ostaseasca. crate puternic devotamentul catre tara adoptive. Aceasta insa n-o vor putea
face decit data vor fi capabili. Vor trebui deci infiintate multe scoli izraelite.
5673
Catre jurnalul Soarele d'Atena".
R., I (1857), nr. 11, p. 1-3.
- 323.1(496)
ISRAELITULU
Emanciparea izraelitd nu stA intru a elibera individul, ci Comunitatea".
Deci vor trebui 55 se infiinteze societati izraelite de binefacere, spitaluri
izraelite etc.
-
Se traduce dupe reproducerea facute In La Presse d'Orient un arti--
col aparut in ziarul Soarele din Atena, in care se criticau aspru unele gesturi
liberale facute de sultanul otoman, sub motiv ca stirbesc demnitatea patriar-
hului din Constantinopol, care guverneaza 100 milioane de crestini ortodocsi.
5681 Leon, L.
Coreligionarilora nostri din Moldo-Romania.
LITULD R., I (1857), nr. 8, p. 1-2.
-
323.1(498) (= 92.4)
ISRAE-

Se trachic apoi comentariile facute la acest articol de catre ziarul La Presse
d'Orient, dezaprobind fanatismul religios manifestat de ziarul grec. La stir-
;it, redactia Israelitutui Roman Ili adauga propriile comentarii, aratind ca
grecii, care sint o natiune mica numericeste, nu trebuie 55 dispretuiasca alte
popoare putin numeroase.
5674
Bulgarii din Turcia si miscarile din Balcan.
GRAFUL R., V (1857), p. 65, 77.
-
323.1(496)
TELE-
Articol prilejuit de starea politica si socials din Bulgaria, In urma heti-
humaiumului prin care se acordasera drepturi civile si politice popoarelor
crestine din Imperiul otoman, tradus din Gaseta Austriard - Oesterreichische
Articolul e prezentat de redactie ca al unui savant israelit din Ungaria".
- Arata izraelitilor din Principate ca locul for este IMO aceia ce lupta
pentru ideile de progres, de imbunatatire socials, de dreptate si de umanitate".
Yi indeamna 51 lac& educatia tineretului, pregatindu-I pentru miscarea
intelectuala siindustrials care sa caracterizeze epoha noastrA". Fiecare comu-
nitate trebuie sa organizeze o scoala izraelite.
5682 Milo, M. 323.1 (498) (= 92.4)
Onorabilel redactiuni a Israelitulul Romani'. ISRAE- -
LITULU R., I (1857), nr. 11, p. 3.
Face un apel catre romani, pentru unire si patriotism. SublIniaza ca
evreii romani urmaresc atent lupta pentru unire, deoarece 1 i dau seaMa ca

305
www.dacoromanica.ro
323.1(498)(=-92.4) CI-1ESTIUNEA NATIONALITATIL011 323.1(498.1)( =92.4)

prosperitatea Rom8niei va fasemna si prosperitatea for. Dac8 romani vor
fi slabi, vor fi si evreii lipsiti de drepturi depline. Textul scrisorii e prece-
dat de o 'iota a redactiei, cu privire la Millis.
5683 Bosianu, C. 323.1(498) (= 92.4)
[Observatii cu privire la Indatorirea evreilor romani de
a se identifica din punct de vedere politic cu romanii]. -
sa se dusmaneascl, fiind cloud popoare marl, dintre acelea citeva care au
contribuit In mod hotaritor la propasirea omenirii.
5692 323.1(498.1
[Scurt comentariu In legatura cu stirea data de Israe-
litul Roman", cu privire la incidentul din Giurgiu].
CORDIA, I (1857), p. 106, col.II-III.
- CON-

ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 33-34. Reproducindu -se stirea, se condamna atitudinea marinarilor greci, art-
Arata ci - din punct de vedere politic - evreii trebuie sa fie romani tindu-se ca In Tara Romaneasca a existat Intotdeauna respectul pentru liber-
de religie izraelita. - Text roman si francez. tatea tuturor cultelor si a constiintei religioase. Se indeamna populatia tariI
la toleranta religioasa deplina. In ceea ce priveste raporturile politico dintre
5684 323.1(498) (= 92.4) izraeliti si statul roman, se accept& In intregime parerea lui C. Bosianu, repro-
Datoriile Israelitului catre patria adoptiva. ISRAE- ductudu-se articolul accstuia din Romania, p. 33-34, prin care cerea Ca,
LITULU R., I (1857), nr. 15, p. 2-3. din punct de vedere politic, izraelitii din Romania sa se identifice cu natiu-
Se subliniaza datoria for de a ayes o profesiune atilt, productive, dintre nea romana.
acelea care le erau interzise in trecut. 5693 323.1(498.1) (= 77.4)
5685 323.1(498) ( 92.4) [Ofisul domnesc catre Sfatul Administrativ, prin care se
[Despre precizarea publicata de Israelitulii Romanir anunta ca toti supusii greci din Tara Romaneasca vor fi
pusi sub protectia autoritatilor guvernului romanesc]. -
%iunea romana]. -
privind dorinta izraelitilor romani de a face parte din na-
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 59.
Se saluta cu bucurie aceasta precizare, regretindu-se doar faptul ca
VEST.R., XIX (1854), p. 361.
Toti supusii greci trebuie 55 se prezinte la autoritatile romanesti ca sa
foaia izraelita nu luase o pozitie categoric& fats de programul national ti, se Inscrie si sa dea chezasuiri a se vor ocupa in liniste de ale for trebi", iar
-
Indeosebi, fats de unire si fata de chestiunea printului strain. Text roman aceia care vor fi descoperiti c& au facut parte din corpul de volintiri vor fi
scosi peste granite.
5i francez.

5686 Vlaclescu, G. 323.1(498) ( = 92.4) 5694 323.1(498) (= 77.4)

litilor din Principatele Romane].

I (1857), p. 165-167, 173 [erata].
-
[Despre chestiunea acordarii de drepturi politice izrae-
ROMANIA [Bucuresti], - [Ynstiintarea politiei catre toti supusii greci din Capitala].
VEST.R., XIX (1854), p. 361-362.
Ei sint invitati ca, In termen de o tuna, sa se prezinte spre a se Inscrie
Articol exprimtnd un pullet de vedere sovin. si a da chezasuiri ca se vor ocupa in liniste de treburile tor, spre a se putea
bucura de ocrotirea guvernului roman.
323.1(498) (= 92.4)
5687
-
Evreimea in Romania.
p. 57-62, 65-70, 73-78: Foileton.
PREDICATORULU, II (1858), 5695
[Un numar de 20 de ionieni, supusi britanici din Giurt
32 3.1(498) (= 77.4)

giu, ofera viceconsulului britanic, Et. Ioanidis, din aces-

Articol cu caracter sovin.
5688 323.1(489) (= 92.4)
Nuvela din veacul al 19-lea si din anul 1858. PRE - p. 4.
-
oras, un ceasornic, ca semn de recunostinta pentru zelul ara-
tat in apararea intereselor tor]. TIMPULU, I (1857), nr. 8,

DICATORULU, II (1858), p. 161-164: Foileton. 5696 Conorti 323.1(498.1) (= 92.4)

Fara comentarii, se traduce o corespondenta din Iasi, aparuta In ziarul Oratie facuta de D-nu..., Rabinul Israelitilor Spanioli,
vicnez Ost- deutsche Post, nr. 184, In care se polemiza cu ziarul parizian La
Presse. Corespondentul din Iasi combatea dorinta ziarului parizian ca, in
Principatele Romane, toti locuitorii sa devina egali Inaintea legilor, desfiin-
cu ocazia inaugurarii Templului celui mare spaniolesc din Bu-
curesti, la 1 mai 1853, la deschiderea St. Secriu. VEST.
R., XVIII (1853), p. 204.
-
tIndu-se privilegiul supusilor straini de a fi judecati numai de catre consulii Traduccrea In limba romana este Mut& de Aaron Aser.
tor. Dadea ca argument cazul unui izraelit din Moldova, care ar fi fost con-
damnat fara vina, doar pe motive de fanatism religios crestin, dace nu 1-ar 5697 323.1(498.1)(= 92.4)
fi aparat consulul Austriei Goedel de Lannoy. [$tiri In legatura cu situatia izraelitilor in Tara Roma-
5689 Boerescu, B. 323.1(498) (= 92.4) neasca]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 266: Tntim-
[Articol prin care condamna atitudinea revistei Predica-
plad de zi.
Se anunta ca guvernul a respins demersul pe care ei 1 -au facut pentru
torula", afirmind ca ea este pentru conservarea juris- Imbunatatirea situatiei tor. In urma acestui fapt, s-au hotartt sa trimita
dictiei consulare" in Principate]. NATIONALULU, I
o deputatie la Imparatul Frantci, solicitIndu-i sprijinul.
(1858),p. 312.
Boerescu se refera la corespondenta din 0st-deutsche Post publicata 5698 323.1(498.1) (= 92.4)
de Predict:10m4.

5690 [Benescu, El.] 323.1 (498) (= 92.4)

[Informatii cu privire la ceremonia fnminarii petitiei iz-
raelitilor catre caimacamul Tani Romanesti]. ISRAELI-
TULU R., I (1857), nr. 3, p.2: Petitiunea
-
- Explicatie la nuvela din veacula al 19 din anula 1858.
PREDICATORULU, II (1858), foileton, p. 177-179 ;
NATIONALULU, I (1858), p. 321.
Se noteaza numele delegatilor si cele patru limbi in care fusese rcdac-
tata petitia.
Raspunde acuzatiei aduse de Nalionalula ca, prin publicarea fAra comen-
tarii a articolului In legatura cu jurisdictia consular& pentru supusii straini,
ar fi facut un act nepatriotic. Arati ca el considera ea si-a facut destul dato-
ri a, semnalind publicului romanesc ceea ce se discuta prin presa strain& in
5699
Petitiunea lsraelitilora.
nr. 3, p.2.
- 323.1(498.1) (= 92.4)
ISRAELITULU R,. I (1857),

a ceasta chestiune.
Textul petitiei inminate caimacamului Tariff Romanesti, cerind egali-
tate de drepturi cu ceilalti locuitori ai patriei si declartnd ca se vor supune
tuturor indatoririlor comune.
(498.1) TARA ROMANEASCA 5700 323.1(498.1) ( =92.4)
[Peti]ia izraelitilor din Tara Romaneasca Inminata. lui
5691 Asher, Aaron [vi] I. L. Vainberg ISRAELITULU R.
-
323.1(498.1)
Israelitzil, Grecil shi Romanif. ISRAELITULU R.,
I (1857), nr. 7, p. 1-3.
Safvet-Effendi, comisarul otoman].
I (1857), nr. 3, p.2.
Izraelitii cer egalitate de drepturi in Principate, In viitoarea reorganizare.
Pornind de la stirea despre un incident dintre marinarii greci si popula- Amintesc ca Poarta, prodamind in Imperiul otoman egalitatea fara deose-
tia izraelita, la Giurgiu, autorii arata ca izraelitii si grecii n-au nici un motiv bire de religie, a dat un exemplu hotaritor In Orient.

306
www.dacoromanica.ro
323.1098.0(=92.4) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR 323.1(498.1)(=94.511)

5701 323.1(498.1) (= 92.4) 5710 Bossueceanu, [G. R.] 323.1(498.1) (= 92.4)

[Adresa izraelitilor din Tara Romaneasca inminata. lui [Despre articolul Egalitate in Romania" publicat In
Talleyrand-Perigord, comisarul francez]. ISRAELITULU Israelitul Roman"]. SECOLULU, I (1857), nr.75, p. 1-2.
R., I (1857), nr. 3, p. 2-3: Domnule Baronii. Combate argumentarea din acest articol, cu privire la necesitatea de
Exprima speranla ca Franta, care a Mut atita pentru emanciparea a "e acorda drepturi politics egale.
izraelitilor, o va sprijini ai In Principatele Romane.
5711 323.1(498.1) (= 92.4)
5702 323.1(498.1) (= 92.4) [Starostia Israelitilor Lehi paminteni", prin raportul
[Adresa izraelitilor din Tara Romaneasca prezentata cava- nr. 262, anunta Vorniciei ca fabricarea turtelor trebuincioase
lerului Benzi, comisarul Sardiniei]. I SRAELITULOi pentru sarbatorirea Pastelui se vinde prin contract]. BU-
R., I (1857), nr.3, p. 3: Domnule Cava lett. LETIN [T.R.], 1858, p.7: Vornicia Capitalei Bucuresti.
II roaga sa arate poporului roman cit patriotism au aratat izraeliti
fu Piemont, In cei 8 ant care s-au SCLI 75 de cind li s-a acordat acolo egalitatea 5712 323.1(498.1) (= 92.4)
de drepturi. [Proestosii comunitatii Izraelitilor Lehi din Bucuresti aduc
multumiri vornicului orasului, Grigorie Cantacuzino, pentru
5703 323.1(498.1) (= 92.4) sprijinul dat la alegerea membrilor epitropiei acestei comu-
[Adresa izraelitilor din principatul Tarii Rominesti catre nitati]. ANUNT. R., V (1858), nr. 21, p. 4: Recunostinta.
Buiwer, comisarul Marii Britanii]. ISRAELITULU R., I Se publics si numele noilor epitropi ale$i, In frunte cu doctorul Wer-
(1857), nr. 3, p. 3: Excelintia. theimer.
Subliniaza ca emanciparea israelita este slobozirea in folosul tarii a 5713 323.1(498.1) (= 92.4)
unui capital care mai inainte nu producea ohmic" si in fiecare drept ce dobin-
deste Israelitul, gaseste cu securanta un mijloc mai mult de a fi folositor Raspunsul d-lor epitropi $i alegi, catre d-lor proestosii
tarii ce da". comunitatii Izraelitilor Lehi paminteni. ANUNT. R., V
(1858), nr. 23, p. 3.
5704 323.1(498.1) (= 92.4) Arata ca vor lucra fare preget si no vor cruta nici tot sacrificiu, pentru
[Adresa izraelitilor din principatul Tarii Romanesti catre a duce la bun sfirsit mislunea tor.
Richthofen, comisarul Prusiei]. ISRAELITULU R., I
(1857), nr.3, p. 3: Domnule Baront. 5714 323.1(498.1) (= 92.4)
Amintesc ca, In urma emanciparii, izraelitii au dat Prusiei oameni afs
[Ofisul caimacamului Care Ministerul din Nauntru, prin
In filozofie, literature, stiinte bi arts. care cere ca politia Capitalei sa string& de la librari bro-
surile care ataca religia mozaica, tiparite sub titlul Prastia"
5705 323.1(498.1)(= 92.4) gi Alcatuirea aurita" in Tipografia Mitropoliei]. BULETIN
[Adr esa izraelitilor din principatul Tarii Romanesti catre [T.R.], 1858, p. 233: Catre Ministerul din Nauntru ; ANUNT.
Basily, comisarul Rusiei], ISRAELITULU R., I (1857), nr. R., V (1858), nr. 60, p. 1 ; NATIONALULU, I (1858), p. 268:
3, p. 3: Excelentia. Sciri din Intru ; GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 259 : Tara
Romaneasca.
Exprima bucuria pentru acordarea de drepturi izraelitilor din Rusia
al speranta ca acest act va inrluri In bine si situatia celor din Principatele Caimacamul mai cue ca mitropolitul 55 indepartcze pc directorul tipo-
R om ane. grafiei. Ofisul a fost dat in urma plingerilor comunitatilor evreiesti.

5706 323.1(498.1) (= 92 .4 ) 5715 Boerescu, B. 323.1(498.1) (= 92.4)

[Adresa izraelitilor din principatul Tarii Romanesti catre [Articol prin care condamna tiparirea brosurii Prastial.
Liehmann, comisarul Austriei]. ISRAELITULU R., I NATIONALULU, I (1858), p. 259-260.
(1857), nr. 3, p. 3: Excelentia. Declare a el este pentru toleranta religioasa, libertatea politica si civila,
Arata ca protectia pe care Austria o acorda in Principate unui mare egalitatea Inaintea legilor. Aproba masura luata de guvern ca sa opreasca
numar de izraeliti ii face sa spere ca ea va vedea cu placere emanciparea" circulatia acestei scrieri, ba chiar cere ca guvernul 55 opreasca si scrierea
izraelitilor din Wile romanesti. Alcaluisea auri14, care se afla Inca In circulatie.

5707 323.1(498.1) (= 92.4) 5716 Rosetti, C. A. 323.1(498.1) (= 92.4)

[Scrisoarea adresata in numele izraelitilor din princi- Literatura calugareasca. Prastie. ROMANUL, II (1858),
patul Tarii Rominesti catre consulii puterilor europene]. nr. 59, p. 234-235.
ISRAELITULU R., I (1857), nr. 3, p. 3-4: Domnule Con- Combate cuprinsul acestei anti Bovine, publicata de tipografia Nifon,
sulii. 51 aminteste ca, In Moldova, cartea fusese interzisa.
Consulii shit solicitali sa sprijine prin experienta for politics, In Tara
Romaneasca, petitia Inaintata caimacamului, prin care cer sa inceteze ca
5717 Rosetti, C. A. 323.1(498.1) (= 92.4)
deosebirea de religie sa mai fie un obstacol pentru exercitiul drepturilor civile 0 calomnie. ROMANUL, II (1858), nr. 61, p. 243.
si politics, iar izraelitii supu9i straini sa alba egalitatea legii Indigenatului". Dezminte cu indignare insinuatia calomnioasa facuta de adversarii
sai, ca ar fi fost determinat de interese materiale clod a scris articolul Impo-
5708 Barrie 323.1(498.1) (= 92.4) triva brosurii cu caracter sovin Pra§tia. Aduce laude patriotismului izrae-
Comunitatea israelita. ISRAELITULU R., I (1857), litilor.
nr. 9, p. 1. 5718 Penescu, I. 323.1 (498.1) (= 92.4)
Iuliu Baras analizeaza raportul dintre comunitatile religioase dintr-o [Scrisoarea adresata redactorului foil, prin care arata
lard cu statul. In lumina acestui raport general, precizeaza pozitia izraeli- ca nu mai este directorul tipografiei Nifon]. ROMANUL,
tilor in Tara Romaneasca, cetateni ai statului bi membri ai comunitatii toto- II (1858), nr. 64, p. 256.
data.
Penescu face aceasta precizare, deoarece multi ii imputasera tiparirea
5709 323.1(498.1) (= 92.4) scrierii Praflia.
Egalitatea in Romania. ROMANUL, I (1857), nr. 15, 5719 Davicion 323.1(498.1) (= 92.4)
p. 3-4. [Scrisoare adresata redactiei, in care exprima vii multu-
Articol reprodus din Israelitul Roman. Se analizeaza art. 16 dintr-o miri pentru premierea la scoala gimnaziala a fiului sau Isac
ordonanta a caimacamului Tsrii Romanesti prin care izraelitii veniti Davicion]. ROMANUL, II (1858), p. 207.
inainte de Regulamentul Organic In Principate grit autorizati se se inscrie
In listele electorale rezultatele ce decurg din aceasta dispozitie. Se dez- 5720 323.1(498.1) (= 94.511)
bate mai Inainte chestiunca libertatii cultului si se insists asupra necesitatii [Se anunta ca ungurii din Bucuresti si-au organizat o
egalitatii Inaintea legit. Numarul din Israelitul Roman in care a aparut casina. sub numele Hunnia"]. TELEGRAFUL R., V
acest articol lipselte din colectia B.A.R. (1857), p. 379: Intamplari de zi.

307
www.dacoromanica.ro
323.1(498.3) C HE STIU NE A NATI ONAL 'TAM° R
(498) MOLDOVA
5721 323.1(498.3
[Se anunta ca refuzul Divanului ad-hoc din Iasi de a
prevedea in doleantele sale acordarea de drepturi pamintenilor
neortodocsi a produs In Moldova neodihna si intaritarel.
- TELEGRAFUL R., V (1857), p. 371, col. I.
Dupa o corespondenta din Iasi, publicata de gazeta Le Levant.
5722 323.1(498.3) (= 91.45)
anunta ca s-a ales noua Eforie a comunitatii ar-
[Se
mene din Roman]. - BULETIN [Mold.], XXM (1855),
p. 181: Departamentul cultului si al invataturilor publice.
5723 [Buicliu, earninarul] 323.1(498.3) (= 91.45)
[Scrisoare catre redactie, in legatura cu populatia ar-
meana din Moldova]. - STEOA D., IT (1856), nr. 59 p. 233-
234 [gresit :145-146] : Domniloril Redactori.
In numele comunitatii armene din Moldova, multumeste redactiei pen-
tru cuvintele bone pe care le-a rostit pentru aceasta populalie, in articolul
cu privire la procesul dintre Zimbrul §i izraelitii supusi austrieci din Moldova.
Protesteaza Impotriva afirmaliilor defavorabile facute la adresa armenilor
din Moldova de catre Neofit Scriban, in Zimbrul. Arata ca populatia armeana
are o vechime de 8 secole in Moldova. Citeaza publicatiile istorice romanesti
care o mentioneazi. Vorbeste de organizarea din 1841 a scolilor armene. -
E vorba de articolul lui Neofit Scriban intitulat Foloasele unirii PrinciPa-
(dor Romane.
5724 323.1(498.3) (= 91.45)
[Documente in legator& cu alegerea unor not efori si sin-
did ai Eforiei comunitatii armene din Iasi]. - BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 17, col. I: No. 6752, col. I-II: Nr. 135 ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [rccte XXIX] (1857), p. 22: De-
partamentul Cultului si al Instructiei Publice.
5725 323.1(498.3) (= 91.45)
[Arhiepiscopul Sarchis si comunitatea armeana multumesc
caimacamului Moldovei pentru bunavointa]. - GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 37: Novitale din nauntru.
Intr-o nota introductiva, redactia gazetei vorbeste despre toleranla
religioasa din Moldova.
Sihleanu, A.
5726 323.1(498.3) (= 91.45)
[Corespondenta din Focsani, cu privire la excluderea ar-
menilor din listele electorale]. - CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 15, p. 3-4.
Precizeaza ca art. 46 din Convenlia de la Paris prevede ca toti moldo-
venii si muntenii, de toate riturile crestine, au drepturi politice si, deci, in
aceasta categoric pot intra si armenii.
5727 323.1(498.3) (= 91.45)
Confirmarea alegerii membrilor Eforiei comunitatii ar-
mene din trgul Ocna]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 102, p. 245: Ministeriul cultului si al instructiei
publice.
5728 323.1(498.3) (= 91.45)
[Spatarul Melidon Melidonovici este confirmat efor la Efo-
ria armeana din Iasi]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858),
adaos la nr. 102, p. 245: Ministeriul cultului si al instructiei
publice.
323.1(498.3) (= 91.45)
5729
[Noua Eforie aleasa de comunitatea armeana din Ro-
man]. - BULETIN [Mold.], XXVI (1858), p. 295: Ministe-
riul culturii si al instructiei publice.
5730 323.1(498.3) (= 91.45)
[Raport cu privire la alegerea Eforiei comunitatii armene
din Iasi]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 350: Minis-
teriul Cultului si al lnstructiet Publice.
Preedinte a fast ales spatarul Garabet Hagi Markarov. - Text roman
si francez.
5731 323.1(498.3) (= 92.4)
[Hrisovul din 1 februarie 1823, prin care Ioan Sandu
Sturza Voevod instiinteaza pe toti izraelitii din Iasi ca tre-
308
www.dacoromanica.ro
323.1(498.3)( -92.4)
buie sa dea supunere si ascultare" lui Haim Haham basa
si celorlalti fruntasi izraeliti, pentru toate hotaririle ce vor
lua privitoare la rinduielile lcgilor lor]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 166, p. 2.
Reproducere din Uricariu, vol. III, p. 275, si din Manualtil Adminis-
(rally, vol. II, p. 42.
5732 323.1(498.3) (= 92.4)
[Proiectul legiuirii pentru modul recrutarii izraelitilor in
Moldova]. - BULETIN [Mold.], XXII (1854), p. 57-59:
Secretariatul de Stat.
5733 323.1(498.3) (= 92.4)
[Circular& cu privire la aplicarea pravilei din 1852, prin
care s-a invoit izraelitilor sa tin& arenzi in sate]. - BULE-
TIN [Mold.], XXII (1854), p. 133: Departamentul de Finansii.
5734 323.1(498.3) (= 92.4)
[$tiri in legatura cu diferite probleme ale vietii izraelitilor
in Moldova]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 213;
Donauftirstentht mer.
Dupa Wiener Zeilung.
5735 323.1(498.3) (- 92.4)
[Comentarii la stirea ca Poarta a intervenit pe ling& gu-
vernul Moldovei, in favoarea izraelitilor stabiliti In acel
principat]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 264: Turcia.
Se publics aceasta stire drept dovada a amestecului Turciei In trebu-
rile interne ale Moldovei.
5736 323.1(498.3) (= 92.4)
[Stiri in legatura cu demersul izraelitilor din Moldova].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 287: Principatele dela Du-
nare.
Dupa o corespondenta a Gazetei de Silesia - Schlesische Zeitung. Dom-
nitorul Ghica a Inaintat cererea Por(ii In favoarea izraelitilor, spre discutare
In Divanul Extraordinar. Acesta a respins In unanimitate intervenlia otomana,
ca un amestec in treburile interne ale tarii.
5737 323.1(498.3) (= 92.4)
[Comentariul redactiei asupra atitudinii izraelitilor moldo-
veni, fata de obligatiile militare, in comparatie cu a celor
munteni]. - STEAOA D., I (1855), p. 15, col.I-II: Facte di-
verse.
Arata ca izraelitii din Tara Romaneasca cerusera domnitorului Bibescu
sa formeze o companie in oastea nationals.
5738 Feldman, Marcu 323.1(498.3) (= 92.4)
Cum se crescil astazi Israilitii in Moldova. - ZIMBRUL,
III (1855), p. 738-740.
Yi indeamna sa-si trimita copiii la invatatura, fie in scale publice roma-
nesti, fie In scolile izraclite, care trebuiesc infiintate. El se ridica impotriva
cheltuielilor marl ce se fac cu Intretinerea cultului religios, in lac de a se intre-
buinta acesti bani pentru instruirea stiintifica a tineretului.
5739 Rjusso], A. 323.1(498.3) (= 92.4)
[Interven %ie in polemica dintre Steaoa Dunarii" si Ga-
zeta de Transilvania"]. - STEAOA D., II (1856), p. 17-18:
Iasii, 14 Ianuari.
Pornind de la articolul Critica. Gazeta de Transiivania si Domani Lau
rianu, aparut In Sleaoa Dundrii, I (1855), p. 131-132, A. R. raspunde si
el acuza(iilor pe care Gazeta Transilvaniei le adusese publicisticii moldo-
vene. Arata ca ardelenii carturari au parasit linia lui Petru Maior si au alu-
necat In pedantism steril, departInd limbs literara de popor, prin latini-
rare. Respinge insinuatiile Gazetei Transilvaniei In privinta izraelitilor, afir-
mind ca, pe linga romanii ortodocsi si romanii catolici, Moldova considers
ca fii ai ei §i pe romanii izraeliti.
5740 323.1(498.3) (= 92.4)
[Articol care trateaza despre suplica izraelitilor din Iasi,
impotriva ziarului Zimbrul "]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 163, p. 1-3.
Se reproduc mai multe documente si un pasaj din articolul arlaimanctri
tului Scriban Foloasele Uniriti Principalelor Romane.
323.1(498.3)(=92.4) CHESTIUNEA NATIONALITATILOR
5741 323.1(498.3) (= 92.4)
[Suplica izraelitilor din Iasi, adresata agen]iei si consula-
tului austriac din Moldova, prin care se cere sa intervina pen-
tru darea in judecata a lui Teodor Codrescu care publicase
in Zimbrul" un articol instigator]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 163, p. 2.3.
Este vorba de articolul arhimandritului Neofit Scriban Foloasele Uniri
Principatelor Romdne.
5742 323.1(498.3) (= 92.4)
[Nota nr. 7651 prin care agentul Austriei in Moldova cere
Secretariatului de Stat ca urmare a plingerii izraelitilor
din Iasi sa traga la raspundere redactia Zimbrului", pen-
tru un articol cu caracter instigator]. ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 163, p. 2, col.II.
Este vorba de articolul publicat in nr. 142 al ziarului, Foloasele Unirii
Principatelor Romane, de arhimandritul Neofit Scriban.
5743 323.1(498.3) (= 92.4)
[Nota in legatura cu numarul izraelitilor stabiliti in Iasi].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 171, p. 1, col. I-III.
Nota cu caracter eovin.
5744 Meledon, G. 323.1(498.3) (= 92.4)
[rn jurul procesului intentat de comunitatea izraelita din
Iasi ziarului Zimbrul "]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 175,
p. 2-3.
Autorul crede ca mai corect este sa se vorbeasca numai de natia mol-
doveneasca", din care o parte este de religie mozaica. Cauta sa argumenteze
ca, din aceasta cauza, procesul intentat gazetei Zimbrul ar fi lipsit de obiect.
5745 323.1(498.3) (= 92.4)
[$tiri si documente in legatura cu procesul dintre comuni-
tatea izraelita din Iasi si gazeta Zimbrul "]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 177, p. 1: Iasii 16 Augusta, nr. 178, p. 1, col. I-II.
E vorba de avocatii pledanti, Intre care Dim. Sturza, Gr. Sion ei C.
Daciadi.
5746 F...1 323.1(498.3) (= 92.4)
[Propuneri pentru acordarea de drepturi egale izraeliti-
lor moldoveni]. STEAOA D., II (1856), nr. 65, p. 257-258
[gresit: 169-170], nr. 68, p. 271 [gresit: 183].
Sub form& de scrisoare catre redactie, intervine in discutia situatiei
evrcilor In Moldova. De la 1790 incoace, de clod li s-a dat libertate in tarile
civilizate, ei s-au identificat cu natiunile in mijlocul carora traiau. Cere sa
li se dea gi izraelitilor din Moldova drepturi egale politice, culturale etc. ei
e sigur ca se vor dovedi buni patrioti.
5747 323.1(498.3) (= 92.4)
[Nota rcdactorilor la articolul in care se cereau drepturi
pentru izraelitii moldoveni]. STEAOA D., II (1856), nr. 65,
p. 257 [gresit: 169]: Iasii, 1 Septemvri.
Aproba argumentarea din articol. Arata ca, Inca din 1848, redactorii
au fost pentru acordarea de drepturi izraelitilor, cerind, prin art. 27 al Darin-
friar parfidei nationale, emanciparea for graduals, ca sa devina cetateni folo-
sitori statului.
5748 Aqer, Aaron [0] I. L. Vainberg 323.1(498.3) (= 92.4)
Fratilora nostrl Israelitj din Moldavia. ISRAELITULD
R., I (1857), nr. 4, p. 1.
Se sugereaza 58 lupte pentru unirea Principatelor Romane. Subliniaza
a Moldova a fost totdcauna ospitaliera fats de izraeliti ei le cere sa raspunda
cu sentimente bune la aceasta ospitalitate; sa se ataeeze de profesiunile
folositoare gi cu adcvarat producatoare".
5749 323.1(498.3) (= 92.4)
Ofisul Ex. Sale PrintuluI Caimacam adresat Depart. din
Nauntru in 15 Septemvrie 1857 supt No. 97. BULETIN
[Mold.], XXV (1857), p. 319; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 285: Novitale din nauntru.
Atrage atentia departamentului ca pentru a pune capat unei sari
de lucruri nepotrivite cu intentiile guvernului" trebuie sa dea cea mai mare
atentie alegerii functionarilor, In gazefa 4e Moldavia, teict rowan si fraacea,
www.dacoromanica.ro
323.1( - 92.4)(52)
5750 323.1(498.3) (= 92.4)
[Comentarii cu privire la modul cum izraelitii din Iasi au
sarbatorit deschiderea Divanului ad-hoc]. GAZ. DE MOLD.
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 297: Novitale din nauntru.
Se observa ca atitudinea comunitatii izraclite a lost loiala ei conforma
cu spiritul timpului". S-au facut rugaciuni publice In sinagoga cea mare.
5751 323.1(498.3) (= 92.4)
[Se vesteste, ca, la 22 septembrie, izraelitii din Iasi au sar-
batorit solemn deschiderea Divanului ad-hoc], G. TRANS.,
XX (1857), p. 319, col. II: Iasii.
5752 323.1(498.3) (= 92.4)
[$tiri cu privire la manifestarile izraelitilor din Iasi, cu
ocazia deschiderii Divanului ad-hoc]. TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 324: Principatele dela Duna..re.
Se arata ca se oficiase o slujba la sinagoga mare ei ca izraclitii isi ilumi-
nasera in mod sarbatoresc casele gi pravaliile.
5753 323.1(498.3) (= 92.4)
[Proiectul lui A. Fatii cu privire la asezarea izraelitilor
meseriasi in tara]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 24, supl. 1, p. 4, supl. 2, p. 1.
Ii urmeaza propunerea lui V. Malinescu, care consider& chestiunea aee-
zarii izraelitilor de competenta municipalitatilor 4i necorespunzatoare pro-
blemelor cc trebuiesc prezentatc Congresului din Paris.
5754 323.1(498.4) (= 92.4)
[$tire, dupa Kronstadter Zeitung", despre unele tulbu-
rani cu caracter sovin ce avusesera loc la Iasi]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 343, col. II: Teara Rom aneasca si Moldavia.
Se core Gazetei de Moldavia sa lamureasca informatiile ce le publicase
foaia saseasca.
5755 323.1(498.3) (= 92.4)
[Se anunta masuri cu privire la tinerea registrelor de stare
civil& la comunitatile izraelite]. BULETIN [Mold.], XXVI
(1858), p. 403: Ministeriul cultului si al instructiei publice.
Popoare roispindite in diferite fdri
Pentru situatia evreilor din Principatele Romane ei Transilvania, vezi
subdiviziunile respective ale Chestiunii nationalitatilor.
5756 Aser, Aaron 323.1(= 92.4)
Patriotismul israelit. ISRAELITULt R., I (1857), nr. 2,
p. 1-3.
Fxplica in ce consta iubirea de patrie a izraelitilor si legatura ei cu
religiagi amintirile istorice.
5757 Baraq, [Iuliu] 323.1(= 92.4)(09)
Raportula Economiei politice cu causa noastra. ISRA-
ELITULtj R., I (1857), nr. 13, p. 1-2.
Infatieeaza situatia negustorilor si bancherilor in antichitate ei evul
mediu, precum ei pricinile care i-au determinat in trecut pe izraeliti sa im-
brAtieeze cu deosebire aceste ocupatii.
5758 Baraq, [Iuliu] 323.l(=92.4)(42)
Chestia Israclita In parlamentula englesu. ISRAE-
LITULU R., I (1857), nr. 15, p.1-2.
Comenteaza atitudinea reactionara a Camerei Lorzilor care se opunea
legii pentru anularea profesiei de credinta pe care deputatii izraeliti erau
obligati s-o faca la intrarea for In Camera. Arata ca, In Camera Comunelor,
legea accasta a trecut cu o mare majoritate. Explica atitudinea lorzilor prin
opozitia dintre Imprejurarile in care s-a nascut aristocratia feudala euro-
peana si traditia democratica a poporului izraelit.
5759 Baras, I. 323. 1(= 92.4) (42)
Bilulu Juramintului la Camera Lorzilorii. ISRAELI-
TULU R., I (1857), nr. 19, p. 1-2.
Comenteaza lupta dintre Camera Comunelor ei Camera Lorzilor din
Anglia, in legatura cu abolirea unei fraze din juramintul religios pe care tre-
buiau ea-I prestexe uoit deputati. aceast4 fraza facea ca fiecare deputat care
309
323.1(=92.4)(42) CHE STIUNEA NATIONALITATILOR 323.2(43)

on era crestin sa on poat§ pronunla juramintul, deci si nu poati infra in

parlament. Subliniaza atitudinea intoleranta gi invechita a Camerei Lorzilor,
(4) Europa
care refuza sa admits abolirea acestei fraze.
5760 323.1(= 92.4) (42) Romania. -
5768 Bratiano, I. C.
REPUBLICA R., I (1851), p. 24-49.
323.2(4)

Autorul cauta sa defineasca in general caracterul revolutiei de la 1848

[Se anunts ca. In Camera Comunclot din Londra se ho-
arise abolirea piedicilor formale la intrarea izraelitilor In par-
lament]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 88: Intimplari
de zi.
Se instiinteaza ca Rotschild urma sa -gi ocupe locul in Camera Comunelor
5761 323.1(= 92.4) (439.1)
[Se anunt'a interzicerea unei secte izraelite din Pesta, care
urnarea s5. reformeze vechile prescriptii religioase]. G.
TRANS., XV (1852), p. 306, col. II: Pesta.
- Italia. Romania trebuie deci sa reprezinte in Europa Orientals democratia.
5762
Inaugurarea templului israelitean in Paris. GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852) p. 105-106: Albina Romaneasca.
-
323.1(= 92.4)(44)
in Europa: Ea are un caracter mult mai larg decit toate cele precedente.
In trecut, oarnenii luminati de stiinta erau einem de pulini; de aceea mis-
chile initiate de ei erau numai acceptate de popor, care era cufundat in Into -
nericul nestiintei. Prin progres insa, poporul ajunge gi el la cultura gi deci
la constiinja politica. Democratia trebuie sa se bazeze pe Apoi face
analiza imprejurarilor In care s-a niscut poporul roman: prin gestul unor
colonisti, care, preferind libertatea, au fugit de despotismul cezarilor, din
Considers revolutia romans de la 1848 ca o reinnoire a traditiilor demo-
cratice" din vremea colonistilor romani.
5769
[5tiri din Karlsruher Zeitung" despre straduintele comi-
tetului de la Londra al emigrantilor revolutionari europeni].
323.2(4)

Dare de seams. G. TRANS., XV (1852), p. 274, col.II.

323.1(= 92.4)(44) Se reproduc stiri asupra activitalii revolulionarilor europeni la Londra
5763 (Ledru Rollin, Mazzini, Kossuth, Kiss, Bratianu).
-
[Se semnaleaza cu satisfactie egalitatea politics acordata
izraelitilor in Franta]. G. TRANS., XV (1852), p. 292,
col. II: Franca.
5770
Asilul refugiatilorti in Englitera. TELEGRAFUL R.,
323.2(4)

Redactia gazetei observa: Ce va sa zits libertatea confesionala! Evreii I (1853), p. 93, 97-98, 101-102.
din Franja au astazi din natiunea for un ministru, un procurator general, Articol in care este condamnata politica Angliei de a oferi azil revolu-
mai multi judecatori, 24 profesori de facuitAti, 200 ofiteri, mai virtos de geniu tionarilor din Wile europene. Articolul oglindeste atitudinea guvernului aus-
gi de artilerie, gi o multime de advocali, medici, notari g.a. Luali exemplu!" triac in aceasta privinta. Este probabil o traducere.
323.1(= 92.4)(45)
5764
Ernanciparea israelita in Statele Sarde.
R., I (1857), nr. 20, p. 2-3.
ISRAELITULU
5771 Bratianu, I. C.
Nationalitatea. - 323.2(4),
REPUBLICA R., I (1853), nr. 2
p. 3-54 ; ROMANUL, I (1857), nr. 21, p. 3, nr. 24, p. 2-3,
Se relateaza, pe baza de document; felul cum s-a facut emanciparea, nr. 26, p. 2-3, nr. 29, p. 1-2, nr. 33, p. 2-3.
in 1848. In capitolele II gi III ale studiului sau despre problema nationalitatii,
323.1(= 92.4)(47) I. C. Bratianu face o serie de considera(ii despre natura revolutiilor in gene-
5765 ral gi despre revolutia din 1848 in Europa In special. El vede cauza revolu-
[Se vesteste desfiintarea ghetoului din Brodi si se aduc tillor in conflictul inevitabil dintre schimbarile sociale aduse de netncetatul

-
laude tarului Alexandru al II-lea pentru acest act de liber-
tate"]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 234: intimplari
de zi.
men al omenirii spre progres gi tendinta de permanentizare a institutiilor
fundamentale create de societate. La un moment dat, aceste institutii, prin
invechirea tor, nu mai corespund stadiului la care a ajuns societatea gi ii
Se afirma ca, prin aceasta faptd, jarul igi va ridica un monument in stinjenesc progresul. Atunci se impune necesitatea de a le sfarima cu violenja,
inimile tuturor supusilor sai israeliteni". prin revolutie. Dupa rniscarea distructiva, urmeazi miscarea creatoare a
revolu(iei: crearea noilor institutii corespunzatoare. Apoi, enumera voile
5766 323.1(= 92.4) (47) condi(ii sociale din Europa, care au dus la revolutia din 1848.

xandru al II-lea fata, de izraeliti].

(1857), nr. 20, p. 3.
-
[Articol cu privire la masurile liberale ale tarului Ale-
ISRAELITULU R., 5772
Derapenulu si infricosiatele propuneri ale ligei comunistice.
323.2(4)

Articol tradus din Le Constilulionnci. - Se subliniaza contrastul cu G. TRANS., XIX (1856), p. 189-190.
politica tarului Nicolae I. -
Dupa Ktronstadier] Z.[eitung]. Intr-o scurta introducere, se exprima
spaima produsa de cresterea miscarii revolutionare din Europa: Pe rind ame-
nintatoriul ordinei legate gi turburatoriul pacii Mazzini gi Manin igi aruncl
sagetile gi fulgerile nedumeritului for spirit spre a agita in Italia, diurnalul
323.1 LUPTE SI TULBURARI POLITICE. hanoveran oficial impartaseste ca de la liga seau societatea comunistica din
RA.SCOALE. REVOLUTII London s'au tramis sodalilor meseriagi din Hanovera gi Brunsvic (Braun-
schweig) prochiama(iuni revolujionare de cuprins Infiorator". Apoi se traduce
(4) Europa textul proclama(iei: Proletarilor (oameni fara capatiiu) din toate terns:
(43) Germania -
intruniti-va! Curagiu gi unirc nu vorbe, ci fapte aici. Catre toti care se
(436) Austria tiranesc gi se belesc de cane principi, popi, uzurari (camatari) gendarmi gi
(437) Galicia. Bucovina. tot astfel de servi carneficiali. Timpul letargiei a trecut. Focul revolu(iunii
(438) Polonia -
iarasi a inceput a arde; lupta cu toti cei ce ne tiranesc se apropia. Stati
(439.1) Ungaria darn la posturile voastre. Cetatianii limita(i Ma cap gi advoca(ii nu ne vor
(439.2) Transilvania mai tamanda gi incurca revolu(iunea cea noun. Pregatiji pentru astadata
(44) Franta o cale curata gi in momentul rascularii impliniji urmatoarele masuri far& tra-
(45) Italia ganare gi preste tot". In continuare, se traduce textul din manifest care cu-
(47) Rusia prinde indicajii cu privire la felul cum se va desfasura revolutia proletaria-
(495) Grecia tului gi reformele sociale pe care le va realiza imediat.
(496) Turcia. Imperiul Otoman
(497.3) Muntenegru
(498) Principatele Roma.ne (43) Germania
(5) Asia 323.2(43)
5773
5767
Girardin asupra revolutiilor.
(1857), p. 247, col.II.
TELEGRAFUL R., V
323.2
1848-1849].
mania.
-
[$tire despre o Incercarea de a comemora revolutia din
GAZ. DE MOLD., XXIV (1852), p. 153:Ger-

Fragmente dintr-o scrisoare a lui Emile de Girardin trimisi ziarului In 10 Mai au cercat la Dusseldorf citiva oameni a serba noaptea bari-
Ind.[ipendance] Beig.[e], in care acesta lgi expune opiniile sale despre revolutie. cadelor din 1849", adunindu-se la mormintul zugravului Milevski.

310
www.dacoromanica.ro
323,2(436) REVOLUTII : AUSTRIA UNGARIA 323.2(439.1)

(436) Austria (437.4) Galifia

5784 323.2(437.4)
5774 323.2(436) [5tiri despre recenta revolts a taranilor galitieni]. RO-
[Stire referitoare la publicarea la Viena a unei liste a tu- MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 80: Fapte diverse.
turor condamnatilor politici ai revolutiei de la 1848-1840]. Se a/Irma cS, in Galilia, tAranii, crezind in viitorul finit al lumei, xi-au
ZIMBRUL, II (1851), p. 150, col. III: Revista Politica.. permis numeroase excese xi calclri pre propriet5tile strAine".
5775 323.2 (436)
[$tire despre condamnarea la moarte si executarea acu-
zatului politic Mihail Piringer]. G. TRANS., XV (1852), (437.5) Bucovina
p. 39, col.II.
5785 323.2(437.5)
5776 323.2(436) [Stire despre decorarea unui grup de romani din comu-
[Articol cu privire la cei doi revolutionari executati la nitatea Borsei pentru meritele cistigate in 1848-1849].
Viena: Piringer si Goslar]. G. TRANS., XV (1852), p. 43: G. TRANS., XIV (1851), p. 272.
Viena.
DupS jurnalele oficiale", Mihail Piringer fusese locotenent in armata
lui Bern in 1848-1849 xi apoi mentinuse legAturi conspirative cu Kossuth.
FAcuse propaganda revolutionare in armata. Iulian sau Johann Goslar luase
(438) Polonia
parte la revolutia din 1846 In Galilia; fusese condamnat pentru aceasta la
temni;5 grea, fiind eliberat In 1848. Luase parte activ8 la revolutia din Viena, 5786 323.2(438)
de asemenea In legiunea polonA. In ultimui timp, Meuse propaganda revo- [Se anunta trecerea prin Oradea, in drum spre Lemberg,
lutionare in Tirol, Salzburg xi Galilia. a 18 membri ai legiunii polone]. G. TRANS., XIV (1851),
5777 323.2(436)
p. 188: Noutati diverse.
Acextia, fugiti din Turcia, cApfitasera autorizatia a se reintoarce la ale
[Comentariu in jurul condamnarii a 39 de insi in Aus- sale".
tria, pentru tendinte socialist destructive "]. BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 50: Oesterreichische Monarchie. 5787 323.2 (438)
Se subliniaza frecventa mixcarilor revolutionare subterane xi rolul actiu- Politica lui Potto di Borgo in interesulil Rusiei. G.
nii lui Kossuth, refugiat in Anglia. TRANS., XVII (1854), p. 54, 58, 66.
DupS un scurt comentariu at redactiei, asupra documentelor cu privire
5778 323.2(436) la tnSbulirea revolutiei poloneze din 1830 publicate de revolulionarii po-
[Comunicat ()tidal privitor ]a masurile adoptate fata de lonezi in ziarul Porlofolio si apoi de Urquhardt , se dau extrase ample din ra-
orice tentative revolutionare]. G. TRANS., XVI (1853), portul secret din 1825 al ambasadorului Rusiei la Paris, Pozzo di Borgo,
p. 52, col.II: Publicatiune. c8tre Nesselrode, infAtixind politica pe care trebuia sS o urmen Rusia tala de
Se republicA traducerea comunicatului oficial din 15 ianuarie 1852, prin coalitia do interest a puterilor occidentale.
care se enumerau delictele socotite revolutionare xi sanctiunile prevAzute
pentru aceste delicte. Se precizeaza in comunicat cS republicarea e determi-
Data de tulburarile de la Milano xi de atentatul incercat impotriva Impara-
WWI, la 18 februarie 1853.
(139.1) Ungaria
5779 323.2(436) 5788 323.2(439.1)
[Comunicat al tribunalului martial din Viena asupra con- [Corespondents din Pesta, referitoare la moartea genera-
damnarii a patru uneltitori revolutionari], G. TRANS., lului Bern]. VEST.R., XVI (1851), p. 22-23.
XVI (1853), p. 70-71, 75: Viena. 5789 323.2(439.1)
5780 323.2(436) [Mentiune despre persoanele care it insotesc pe Kossuth
in exil]. ZIMBRUL, II (1851), p. 87-88: Revista Politica.
[Condamnari de complotisti revolutionari In Viena]
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 106-107: Oester- 5790 323.2(439.1)
reichische Monarchie. [Se anunta ca un numar de 85 de refugiati politici ma-
Importarea, punerea In circulatie xi pSstrarea semnelor monetare emise ghiari, intre care si Meszaros, s-au imbarcat la Dardanele, pe
de grupArile revolutionare ale lui Kossuth xi Marzini vor fi considerate crime un vas englez, spre a merge in America]. VEST. R., XVI
de inalta tradare. (1851), p.201.
5781 323.2(436) 5791 323.2(439.1)
[Stiri in legatura cu mentinerea sub stare de arest a 280 [Se anunta ca vasul american Missisipi" a sosit la Con-
de insi, arestati cu ocazia atentatului de la 18 februarie 1853, stantinopol si are a scoate afara din Imperia otomana pe
Incercat impotriva. imparatului Austriei]. G. TRANS., Kossuth si companionii sar] VEST. R., XVI (1851), p. 274.
XVI (1853), p. 184. 323.2(439.1)
Se aratS cS unele din aceste persoane au recunoscut ca primiserS bani 5792
pentru a ajuta la rAsturnarea regimului politic. [Se anunta refugiatii politici maghiari din Kiutaia
ca
vor merge la Dardanele, spre a se imbarca pe vasul ame-
5782 323.2(436) rican Missisipi", ca sa mearga in Anglia sau in America].
VEST.R., XVI (1851), p. 286.
[Scrisoare de mina a imparatului Austriei, prin care amnis-
tiaza un mare numar de revolutionari de la 1848-1849, 5793 323.2(439.1)
din intreg imperiul] TELEGRAFUL R., V (1857), p. 142: [Se publics numele revolutionarilor maghiari de la 1848
Transilvania. care an fost condamnati, la 23 sept. 1851, la Pesta]. VEST.
Scrisoarea e publicatS in traducere. R., XVI (1851), p. 296: Austria.
Intre acextia : Ludovic Kossuth, Ladislau Teleki, Iuliu Andrassy etc.
5783 323. (436)
[Lista a 15 emigranti politici din 1849, din Ungaria, Boe- 5794 323.2(439.1)
mia si Ardeal, carora li s-a ingaduit revenirea in monarhie. [$tire In legatura cu condamnarea lui Kossuth In Un-
G. TRANS., XX (1857), p. 367: Austria. garia]. ZIMBRUL, II (1851), p. 93: Revista politica..

21 Bibliografia analitici c. 3102 311

www.dacoromanica.ro
 323:2(439.1) REVOLUTII: UNGARIA 323.2(1i39,1)

5795 323.2(439.1) 5805 323.2(439.1)

[Se arata imprejurarile in care a fost scrisa si se public& [$tiri in legatura cu actiunea a 8 revolutionari maghiari
textul scrisorii adresate de Kossuth prefectului din Marsala, si cu condamnarea si executarea for in Ungaria]. - G.
de pe vasul Missisipi"]. - VEST.R, XVI (1851), p. 303: TRANS., XVI (1853), p. 3: Tribunalulii martiale din Pesta
Austria. public& urmatoarele sentinte.
Cere aprobarea guvernului francez ca sa-si continue drumul spre Anglia, Se arata ca acegtia incercasera sa strInga fonduri pentru o viitoare revolu-
prin teritoriul francez. tie, prin violenle asupra persoanelor fnclinate politice5te spre Austria.
5796 323.2(439.1)
5806 323.2(439.1)
[Stire despre arestarea la Oradea Mare a propagandistu-
lui revolutionar new-yorkez Charles Bruce]. - G. TRANS., [$tiri despre condamnarea a 8 membri ai unei societati
XIV (1851), p. 196, col.I: Noutati diverse. revolutionare maghiare, in Ungaria]. - BUKURESTER DT.
Raspindirea scrieri revolutionare". Z., IX (1853), p. 6-7: Oesterreichische Monarchic.
intre acegtia era gi unul originar din Tg. Mures. Acuzati ea au format o
5797 323.2(439.1) asociatie seereta de fosti luptatori revolutionari In 1848-1849, in frunte cn
Kaspar Rosslapi, avind ca stop procurarea de fonduri, prin jefuirea celor care
[Lista fruntasilor revolutionari ungaro-transilvani" din au avut in timpul revolutiei o atitudine pro-monarhied, au fost condamnati
1848-1849, condamnati in G. TRANS., XIV (1851), la moarte prin gtreang.
p. 312, col. I.
5807 323.2(439.1)
5798 323.2(439.1)
[$tire despre neincetatele condamnari pronuntate de
[Liste de revolutionari condamnati de tribunalul martial curtile martiale ale Ungariei]. - G. TRANS., XVI (1853),
din Pesta]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 347 -348; ZIM- p. 32, col.II: 5tiri amarunte.
BRUL, IT (1851), p. 154-155: Ungaria.
DupA Pester Zeitung. - Dintre acestia, 38 au lost osInditi pentru parti-
ciparea la dieta maghiara nelegall gi pentru ca ar fi fost comisari ai guvernu-
5808 323.2(439.1)
lui revolutionar maghiar din 1848-1849. Alti 36 de fruntasi revolutionari, [Stire cu privire la unele manitestari revolutionare de la
In aceeasi categorie, fusesera judecati gi condamnati In lipsa. Budapesta]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 55, col. I: Un-
garia.
5799 Se vestegte ea s'au aflat oameni turburatori de pace, care au lipit pe
Urmarea sentintelor tribunalului marcial din Pesta.
G. TRANS., XIV (1851), p. 352, col. II.
323.2(439.1)
- 1311.0 provocari revolutionare..."

5809 323.2 (439.1)

5800
[Stire despre prinderea unui agent revolutionar maghiar
la Semlin]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 359, col.II: Sem-
lin, 25 Oct.
Acest emigrat fusese trimis din Vidin.
323.2(439.1) [Informatii despre amestecul lui Kossuth la actiunea din
ultimul timp a haiducilor din Ungaria]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 65, col.II.
Informatii cuprinse In articolul 0 privire repede Makes dupa rum avert
not lipsa de ea.

5801 323.2(439.1) 5810 323.2(439.1)

[Stire despre arestarile savirsite in ziva de 24 ian. 1852
la Mures-Osorhei]. - G. TRANS., XV (1852), p. 25, col.II.
Se arata c3, in ziva de 24 ian. 1852, politia arestase circa 13 insi, din
motive politice, gi a din aceastA cauza oragul areta posomorlt a doua zi. Se
subliniaza c8 cei arestati fusesera in legAtura cu activitatea comitetului revolu-
tionar maghiar din strainatate. - Stirea e data dupa o corespondent& a foil
Siebenbilrger Bole.
5802 323.2(439.1)
[Stire despre inasprirea regimului celor inchisi in forta-
reata Arad, din pricina surprinderii unei legaturi existente
intre ei si revolutionarii emigrati]. - G. TRANS., XV
(1852), p. 28, col. I: Brasov, 3 Febr. n.
Totodata, s-au trimis in aceastA Inchisoare Inca 38 de arestati politici
din Transilvania.
5803 323.2(439.1)
Sentinte de judecata belied. - G. TRANS., XV (1852),
p. 152-155, 157-158, 161-163: Foiletonul.
Se reproduc sentintele date de tribunalul de razboi din Pesta impotriva
urmAtorilor: Moise de Berde, Alexiu Dersa, contele Mihail Eszterhazy,
Dann Fabian, Mihail de Mike, Ladislau Berzenczey, Ladislau Decei, Nicolae
Catana, contele Alexandru Teleki, Francisc Pulszky. Dupe Pester Zeitung.
- Cei condamnati slot originari din Ungaria si Transilvania.
5804 323.2(439.1)
[$tiri cu privire la sentintele de condamnare a numerosi
participanti la revolutia din 1848-1849].-G. TRANS., XV
(1852), p. 139, col. II, 253-255: Foiletonul, 258, col. II:
Ungaria.
Se comunicA sentin(e pronuntate de tribunalele militare din Pesta, Casa
(Cagovia) si Pressburg (Bratislava), numele celor condamnati, pedepsele date
etc.
[Stire despre circulatia unei harti a impArtirii Ungariei si
a Ardealului dupa stilul Kossuthian" si a unei proclamatii
revolutionare, adresate femeilor ungare]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 65, col. II.
Informatie cnprinsa In articohil 0 PliVirt reprd poldira dupa cum anon
not libsa de ea.
5811 323.2 (439.1)
[Stire despre arestarea la Budapesta a vreo 500 de per-
soane, din motive politice, pins in seara zilei de 23 februarie
1853]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 66, col. II: Ungaria.
Se arata ca, In ziva de 23 februarie, trupele de la Budapesta facuset&
manevre, spre a arata revolutionarilor taria tor.
5812 323.2(439.1)
[Stire despre intentia atribuita revolutionarilor maghiari
de a surpa piny si creditul tarii prin folosirea banilor de
- G. TRANS., XVI (1853), p. 74, col. II: Pesta
hirtia."].
5813 323.2(498.1)
[Articol cu privire la legaturile dintre atentatorul Li-
benyi si miscarea revolutionare maghiara. - BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 66: Oesterreichische Monarchie.
Se arata ea autorul atentatului impotriva imparatului Austriei lucrase
ca croitor In atelierul armatei revolutionare maghiare din Arad. in 1850
venise la Pesta gi intrase in legatura cu cercuri:e muncitoregti revolutionare
de acolo. La Viena, in aceleasi cercuri, igi exprimase speranta ca imparatul
va fi asasinat in calatoria sa prin Ungaria si Transilvania.
5814 323.2(439.1)
[Amanunte despre executarea la Pesta a patru revolu-
tionari]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 74, calf : Pesta

312

www.dacoromanica.ro
 323.2(439.1) REVOLUTII:
5815 323.2(439.1)
[Comentarii in legatura cu vastul complot revolutionar
descoperit in Ungaria]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 75-76: Oesterreichische Monarchie.
Se subliniaza legaturile cu miscarea lui Kossuth din strainatate si cea a
revolutionarilor italieni. Se face alwie la planurile revolutionare ale lui Kossuth
cu privire la Transilvania.
5816 323.2(439.1)
Siepte lectiuni pentru Ludovicu Kossuth scrise de Dr.
Vildner-Maithstain. - G. TRANS., XVI (1853), p. 81, col.I:
Brasiovu.
Se analizeaz5, aprobinnu -se oarecum, pSrti dintr-o brosura a lui Ign.
Wildner-Maithstein, aparuta Ia Viena, brosura in care autorul it atacase pe
Kossuth.
5817 323.2(439.1)
Intrebatiunea emigrantilor. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 83-84: Cronica straina.
Se condamns activitatea emigrantilor europeni si in special maghiari,
precum si atitudinea IngAduitoare a lui Palmerston fall de acesti emigrati.
- Fragment dintr-o mai dezvoltata trecere In revista a primelor luni ale anti-
lui 1853.
5818 323.2(439.1)
[*tin despre condamnarea a 8 complici ai complotistilor
revolutionari din Ungaria]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 97,
col.I.
5819 323.2(439.1)
[Stiri din Pesta cu privire la masurile regimului pentru
nimicirea cetei revolutionare a lui Rozsa Sandor, partizan
at lui Kossuth]. -BUKURESTER DT. Z., IV (1853), p. 103,
col.I.
5820 323.2 (439.1)
[Condamnari de revolutionari in Ungaria]. BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 194-195: Oesterreichische Mo-
narchie.
0 grupare In frunte cu Blanks Teleki de Szek din districtul KOvar (Chioar),
din Transilvania, Klara Love/ din Sighet (Maramures) si Elisabeth Erdelyi,
camerista, au fost condamnate pentru: educarea fetelor, ca viitoare mame,
to spirit revolutionar; r5spindire de carti si ilustratii subversive In popor;
adunare de informatii asupra st5rii de spirit a poporului, pentru revolutionarii
unguri din strainatate; alcatuirea de biografii ale eroilor revolutiei maghiare;
publicare de brosuri politice; adapostire de revolutionari.
5821 323.2(439.1)
[Se anunta c& tribunalul de razboi din Pesta a condam-
nat pe contesa Blanka Teleki, originara din Transilvania,
tiindca a intrebuintat toata influenta sa ca sa aduca o noun
revolutie in Ungaria "]. - VEST. R., XVIII (1853), p. 218:
Austria.
5822 323.2(439.1)
[Stiri si comentarii cu privire la demersul lui Kossuth pe
linga Poarta]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 199-200:
Anglia.
Din gazeta berlineza !Crests Zeilung, se traduce si se comenteaza stirea
cA revolutionarul Kossuth ar fi oferit Portii un corp de 10 000 de voluntari,
sub comanda lui Klapka.
5823 323.2(439.1)
0 noun nenorocire pentru Turcia. - TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 207-208.
Articol In legatura cu incidentul provocat de Martin Costa, agentul lul
Kossuth, care fusese sechestrat In portul Smirna de echipajul corvetei austriece
Huharn" gi cAruia ti luase apSrarea comandantul unei corvete americane,
sub motiv ca ar fi avut pasaport american. Se relateaza de asemenea pe larg
si incidentul sIngeros dintre echipajut ofiteresc at corvetei austriece si unii
dintre emigrantii kossuthisti aflati In Smirna.
5824 323.2(439.1)
[La Sibiu se zvoneste ca in orasul Petrovaradin a fost
adusa coroana Ungariei, care se pierduse in timpul revolu-
tiei]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 272, col. II: Sibiu, 12
Septembre.
www.dacoromanica.ro
UNGARIA 323.2(439.1)
5825 323.2(439.1)
[$tiri in legatura cu gasirea la Orsova a coroanei si a
celorlalte insigne ale vechiului regat maghiar]. - BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 272: Neuestes; 278, 281-282, 287,
290: Oesterreichische Monarchie.
5826 323.2(439.1)
[Stiri cu privire la Imprejurarile in care au fost Ingropate
ling& Orsova, in timpul revolutiei din 1848-1849, odoarele
coroanei maghiare si cum au fost regasite in 1853]. - G.
TRANS., XVI (1853), 284-285: Austria ; TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 276, 277: Depese telegrafice, 279: /ntimplari
de zile ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p.302, 307: Aus-
tria; VEST.R., XVIII (1853), p. 297, 298, 314: Austria.
5827 323.2(439.1)
Cortina Ungariei si celelalte semne ale domniel. - TELE-
GRAFUL R., I (1853), nr. 71, p. 277, bis - 278 bis, nr. 72,
p. 281-282.
Se relateaza ImprejurArile In care au fost ingropate, lInga Orsova, In
timpul revolutiei din 1848 -1849, odoarele coroanei maghiare si feint cum
au fost regasite, in 1853. - Vezi si articolul din p. 286-287: Austria.
5828 323.2(439 .1)
[Internuntiul austriac Iii reinnoieste demersul pe ling&
Poarta, cerindu-i sa elimine din rindurile armatei turcesti
de Ia Dunare pe refugiatii politici maghiari]. - BUKURES-
TER DT. Z., IX (1853), p. 371, col. I.
5829 323.2(439.1)
[Condamnari de revolutionari din 1848, la Pesta]. - BU-
KURESTER DT. Z., IX (1853), p. 400.
Unul dintre ei era originar din Transilvania.
5830 323.2(439.1)
[Textul romanesc al sentintei din procesul celor trei con-
spiratori kossuthisti din Transilvania]. - TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 70-71: Publicatiune ; G. TRANS., XVIII (1854),
p. 69: Publicatiune.
Se expun motivele pentru care loan Torok, profesor de teologie In M.
Osorheiu (Tg. Mures), Carol Horvath de Nagy Varad, din Telek (Teleac),
proprietar, si Mihail Gaw, avocat, au fost condamnati la moarte prin streang,
pentru complot revolutionar dupa Invatatura lui Kossuth; ei au fost in lega-
tura, In 1851, cu emisarii kossuthisti Rusiczka yi Makk, dupa care s-au orga
nizat in 1852, in vederea unei rSscoale. Sentinta data de tribunalul militar
din Sibiu.
5831 323.2(439.1)
[Stiri amanuntite In legatura cu condamnarea la moarte
prin streang a unor complotisti maghiari la Tg. Mures]. -
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 73-74: Donaufars-
tenthCimer.
Dupa Siebenbarger Bole. - Condamnatii fusesera acuzati ca, Rind sub
ordinele organizatiei de la Londra a lui Kossuth, au creat o organizatie secrets
pentru rSsturnarea guvernului din Ungaria si Transilvania.
5832 323.2(439.1)
[Sentinta de condamnare a membrilor organizatiei revolu-
tionare kossuthiste de la Odorhei, din Ardeal]. -TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 91-92, 96, 99-100, 103: Publicatiune.
Se aratA acuzatiile aduse celor 4 conducStori de subcercuri: Bereczky,
Dane, Bedo si Banyai, precum si celorlalti 39 de membri ai complotului.
5833 323.2(439.1)
[Extract dupes sentinta de condamnare a Inca 43 de ma-
ghiari participanti la conjuratia kossuthista din Ardeal].
- G. TRANS., XVII (1854), p. 85: Sciri Oficiese.
Cu urmatoarea situatie In organizarea conjuratiei: sefi subcercuali, sefi
comunali, membri activi conducatori, membri subordonati, tSinuitori etc.,
in regiunea Odorhei.
5834 323.2(439.1)
[Versiunea romaneasca integrall a sentintei prin care
Tribunalul militar din Sibiu condamna la diferite pedepse
pe cei 43 de participanti la complotul kossuthistilor din
313
323.2(439.1) REVOLUTII: UNGARIA - TRANSILVANIA 323.2(439.2)

Ardeal]. - G. TRANS., XVII (1854). p. 93-94: Publica- 5846 323.2(439.4)

tiune.
Condamnalii se organizasera fn regiunea Odorhei.
5835 323.2(439.1)
[Condamnari de partizani ai lui Kossuth in Transilvania].
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 143.
Dupa Siebenburger Bole, se anunta ea instanta de justitie rainfall din
Tg. Mures a condamnat 14 insi, (kind parte dintr-o ceatii de guerille a
lui Kossuth.
5836 323.2(439.1)
[Condamnari de revolutionari kossuthisti in Transilvania].
- G. TRANS., XVII (1854), p. 151-.152: Publicatiune;
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 143, 147, 151, 154-155:
Publicatiune.
Se publica actul de acuzare si comunicarea sentintei in procesul a 14
revolutionari maghiari, in frunte cu Iosef Vtlradi si Francisc Bartalis. Erau
acuzati ea au participat la complotul dirijat de L. Kossuth, tamarind
rasturnarea guvernului, prin organizarea de cete de guerila" In Wild.
Majoritatea erau tarani. Procesul s-a judecat la Tg. Mures.
5837 323.2(439.1)
[Trei aderente la miscarea conspirativa a lui Kossuth sint
condamnate in Transilvania, la Sibiu]. - BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 159.
5838 323.2(439.1)
[Se anunta condamnarea a inca 14 participanti la conju-
ratia kossuthista organizat5. de Makk in Transilvania]. -
G. TRANS., XVII (1854), p. 249: Monarchia austriaca.
5839 323.2(439.1)
Transilvania].
col.I.
-
[Condamnari de participanti la complotul lui Kossuth in
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 263,
Pronuntate de curtea de justitie military din Sibiu.
5840
[Se anunta ca Gazeta germana din Sibiu" Sieben-
burger Bate" - a publicat sentinta de condamnare a 10
-
323.2(439.1)
persoane implicate in complotul cel nou al lui Kossuth"].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 270: Intamplari de zi.
[Notita despre modul cum a comentat Oesterreichische
Zeitung" arestarea colonelului emigrat maghiar Tarr]. - G.
TRANS., XVIII (1855), p. 350-351: Viena, 14 Noembre.
Tarr, aflat in slujba guvernului britanic, fusese arestat In Principate
de catre comandamentul trupelor austriece.
5847 323.2(439.1)
[$tiri si comentarii in legatura cu cazul Turr].- TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 370, 374-375: Intimplari de
zi, 383-384: Principatele dela Dunare.
5848 323.2(439.1)
[$tiri din presa engleza si franceza cu privire la ares-
tarea fruntasului emigrat maghiar Turr in Tara Romaneasca
de catre trupele de ocupa%ie austriece]. - G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 372: Marea Britanie.
5849 323.2(439.1)
[Se anunta ca Turcia inca a reclamat la cabinetul Aus-
triei pentru arestarea lui Turr, pentru ca el avea ferman dela
sultanul "]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 381, col.II: Posta
cea noua...
5850 323.2(439.1)
[Lista unor revolutionari din 1848-1849 gratiati prin
scrisoarea de mina imperials din 3 aprilie 1856].-G.TRANS.,
XIX (1856), p. 105, col. I: Partea oficiosa.
Revolutionarii fusesera condamnali de tribunalele din Ungaria.
5851 323.2(439.1)
[$tiri si documente referitoare la gratierea partiala sau
totala a unor revolutionari din 1848-1849, din Ungaria si
Transilvania, cu prilejul nasterii arhiducesei Gisela]. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 205, 209, 213, 220, 224, 228, 236,
240, 244.
Se publica actele de gratiere si listele beneficiarilor.
5852 I. N. 323.2(439.1)
[Corespodenta din Pesta, cu privire la viata publica din
capitala Ungariei]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 14:
Transilvania.
Intro altele, se relateaza despre felul cum fusesetl primite in opinia
publics maghiara gratierile de revolutionari hotarite de imparatul Austriei.

5841 323.2(439.1) 5853 323.2(439.1)

[Tribunalul militar din Sibiu condamna 7 maghiari din
Secuime, pentru sprijinirea actiunii de guerila a lui Varadi,
partizan al lui Kossuth]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 364:
Monarchia austriaca. Transilvania.
5842
[Se anunta ca fostul revolutionar din 1848-1849 Ber-
zenczey a fost in Tara Romaneasca, dar ca n-a putut fi
prins, deli se pusese mina pe efectele lui"]. - G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 147, col. II.
5843
[Nota despre arestarea la Bucuresti, de catre trupele aus-
triece, a emigrantului maghiar Stefan Tarr]. - STE AOA D.,
I (1855), p. 58: Tera Romaneasca.
Se publica si citeva date biografice.
5844
[Se anunta probabila punere in libertate de catre aus-
trieci a emigrantului maghiar Tarr]. - STEAOA D., I (1855),
p. 90, col.II: Stampa Strain& despre Principate.
tire data dupa Gaze& de Foss - Vossische Zeitung.
5845
de Augsburg" -
[Se anunta, dupa o corespondents. din Viena a Gazetei
Augsburger Allgemeine Zeitung", ca
emigrantul maghiar Tarr a fost adus in arestul militar din
capitala Austriei si ca se presupune apropiata sa punere
in liberate]. - STEAOA D., I (1855), p. 147, col. II.
[Se anunta. ca Roja $andor [ = Rozsa Sandor] a fost
pornit din Transilvania, sub paza, a buns sama ca sa
arate mai multe averi ascunse in pamint pe timpul revolu-
tiei"]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 263: Intimplari
de zi.
323.2(439.1) 323.2(459.1)
5854
[Notita despre activitatea revolutionala si procesul lui
Emeric Hatvani]. - G. TRANS., XX (1857), p. 234: Un-
garia.
Se infatiseaza, dupa Oesterreichische Zeitung §i Wanderer, faptele acestui
323.2(439.1) fruntas revolutionar, dupa capitularea de la Vilagos (Sala) piny la prinderea
sa, in 1856. Se mentioneaza ell el murise in inchisoarc, inainte de a se fi pro-
nuntat justitia in procesul sati.
(439.2) TRANSILVANIA
323.2(439.1) Pentru partizanii din Transilvania ai miscarii revolutio-
nare kossuthiste dupa. 1849, vezi: 323.2(439.1) MiFairi
revolulionare din Ungaria
5855 323.2(439.2)
Ridicarea Transilvaniei - JUNIMEA R., I (1851),
323.2(439.1) p. 6-7.
- Se evoca adunarea de la Blaj, din 3/15 mai 1848, si ridicarea armata
a romanilor ardeleni. Se is atitudine impotriva Austriei, aratindu-se ea ea
ii amagise pe romini. Se redau uncle pasaje din declaratia de la Blaj, spre
a se dovedi caracterul national si popular" al ridicarii romanilor. Se trimite
un salut ardelenilor, amintindu-se de viitoarca zi a unirii tuturor romanilor

314
www.dacoromanica.ro
323.2(439.2) REVOLUTII: TRANSILVANIA
5856 Balcescu, Nicolae 323.2(439.2)
[Discurs rostit la banchetul patriotilor romani din Paris,
cu ocazia aniversarii a trei ani de la adunarea din Blaj de
la 3/15 mai 1848]. JUNIMEA R., I (1851), p. 11-13.
In acest discurs, Balcescu ii apara pe revolutionarii romani din Transil-
vania fata de acuzatiile ce li se adusesera si justifica lupta for sub steagurile
austriece, prin revolta provocata de oprimarea for seculars de catre patura
conducatoare a Transilvaniei. Evoca diferite scene din timpul revolutiei
romatie§ti ardelene. Arata ca, in viitor, romanii vor lupta alaturi de unguri
impotriva despotismului gi incheie amintind strigatul din 1848 al celor de
la Blaj: Noi vrem sa ne unim cu Tara!"
5857 Dela Olt [= G. Barit] 323.2(439.2)
Istoria razboiului ungaro-transilvan scrisa de Rusi.
G. TRANS., XIV (1851), p. 86.
Autorul prezinta rezultatele a doul lucrari ruselti asupra acestui con-
flict (una din de a colonclului Tolstoi), Incrari in care se considerase ca ncim-
portanta contribu tia Austrici la inabu0rea revolutici maghiare. Comentin-
du-le, autorul e de parere cs tarul, ajutind Austria, s-a ajutat pe sine insuli,
caci altfel revolutia maghiara s-ar fi intim §i la el in tars. In alcatuirea arti-
colului, autorul pare a lua ca baza date publicate in Oesterreichische Reichs-
reilung.
5858 Dela Olt [= G. Bari[] 323.2(439.2)
Bataliile ruso-austriace cu maghiarii descrise de austriaci.
G. TRANS., XIV (1851), p. 94.
Sub acest titlu, autorul rezuma $i discuta o lucrare a colonelului aus-
triac Ramming: Campania din Ungaria 1i Transilvania in vara anului 1819,
aparuta in neintqte. Subliniaza atitudinea ernigratiei maghiare, care soco-
tea in scrierile sale despre revolutia din 1848-1849 atitudinca politica
a romanilor din Transilvania ca o simpla consecinta a politicii perfide a Habs-
burgilor.
5859 0. 0. 323.2(439.2)
Campania in Transilvania. FOAIE PT. MINTE, XIV
(1851), p. 148-151 ; VEST. R., XVI (1851), p. 159-160,
163-164.
Schita asupra campaniei generalului rus Luders, In 1849, cu date sta-
tistice asupra bataliilor, pierderilor sufcrite §i asupra munitiilor consumate.
Traducere din ruse0e.
5860 n n 323.2(439.2)
Comitatul Satmarelui dela 18-18 G. TRANS., XIV
(1851), p. 329-330, 389-390.
Descrie situatia politica a romanilor din aceste regiuni, indeosebi in
1848-1849, precum gi eveniinentcle din accst comitat in anii revolutiei §i
in cei urmatori.
5861 323.2(439.2)
Din cele din urma zile ale razboiului revolutionar din
Transilvaniea, amarunte culese duprin impartasirile inscrisu
pastrate d'atunci. VEST.R., XVI (1851), p. 22.
Mai ales este vorba de activitatca generalului revolutionar Bern.
5862 323.2(439.2)
[Citre referitoare la pierderile suferite de populatia din
Transilvania in timpul revolutiei din 1848-1849. VEST.
R., XVI (1851), p. 58-59: Aust ria.
Cifrele sint !nate dupa Insemnarea desIu0toare asupra lucrarilor §i
uneltirilor insurgentilor in Transilvania", publicata la Viena. In fruntea
pierderilor, se all romanii, cu 4425 de m orti.
5863 323.2(439.2)
[Scurta corespondenta despre pomenirea la Medias a
luptatorilor romani cazuti in 1848-1849]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 10, col.I: Medias, 12 Ian.
5864 323.2(439.2)
[Multumiri publice adresate calugarilor de la schitul Pre-
deal pentru purtarea for fata de romanii ardeleni fugiti din
patrie, in timpul revolutiei de la 1848-1849]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 12, col. I: Brasov, 7 Ian. 1851.
5865 Un jurist roman la universitatea din Viena 323.2(439.2)
[Dare de seams referitoare la solemnitatea decorarii la
Viena a lui Alex. Papiu Ilarian, pentru comportarea sa in
www.dacoromanica.ro
323.2(439.2)
1848-1849. G. TRANS., XIV (1851), p. 19-20: Viena,
9 Ian.
Se descrie in amanunt desfa§urarea acestei solemnitati, dupa jurnalele
Vienei".
5866 323.2(439.2)
[Stire despre anumite atacuri rauvoitoare, ale foilor ma-
gliiare din Pesta si Cluj, in legatura cu decorarea mai multor
romani pentru atitudinea for din 1848-1849]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 31, col. I.
5867 323.2(439.2)
[Stire despre o scrisoare a emigrantului maghiar Dobokai
care guvernatorul Transilvaniei]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 36, cold': Varietati.
Acest fost ef al politiei Orli in Ardeal" ccre guvernatorului sa auto-
rizeze ca familia sa, aflatoare in Sibiu, sa poata emigra.
5868 323.2(439.2)
[Se anunta ca Eftimie Murgu se afla la inchisoarea Neu-
gebaude din Pesta]. G. TRANS., XIV (1851), p. 38, col.
II: Ungaria.
Stire data din gazeta vieneza Lloyd.
5869 323.2(439.2)
[Corespodenta despre decorarea la Blaj a unor fruntasi
romani, pentru atitudinea for din 1848-1849.]. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 87: Blaj, 18 Febr.
Sc descrie ccremonia §i se rezuma cuviutarile.
5870 323.2(439.2)
[Comentariu la dezmintirea data de Reichszeitung", in
nr. 76, unor corespondente din Cluj si Sibiu publicate
de Foaia Constitutionala din Boemia"]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 117-118: Monarchia austriaca. Transilvania. Bra-
sov, 8.
In prima dintre aceste doua corespondente care se traduc in intre-
gime in textul articolului se afirma ea proprietarii cei mici (neme0i)
puteau fi securi incai de vista lor, daca din partele da pace satenilor sa be
manince gradinile, sä be pustiiasca semlnaturile, sa be taie padurile". Ca dovada,
se arata ca in Dobica taranii romani au darimat casa contelui E. Miko §i au
omorit un nerves; in Madara§ul de Cimpie (Mezomadaras), an batut pe Pataki,
deregatoriul contelui Bethlen", 0 au vrut sa-1 omoare. Reichszeitung declara
ca toate aceste relatari ar fi false. Gazela Transilvaniei is act cu mare satis-
lactic de aceasta dczmintire.
5871 323.2(439.2)
[Publicatie a guvernamintului Transilvaniei anuntind avan-
tajele fiscale acordate celor ce-si vor reface pina. in 1853
cascle avariate in timpul revolutiei]. G. TRANS., XIV
(1851), p. 149, col. I: Instiintare.
5872 323.2(439 .2)
[Comunicat in legatura cu un incident petrecut intre po
por si jandarmi la Abrud, in ziva de 5 mai 1851]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 152, col. II.
Se arats ca, in urma opozitiei unor tineri cheflii la arestarea a doi insi,
carii facusera exces", jandarmii an lost nevoiti sä traga in popor.
5873 323.2(439.2)
[Comentarii la o corespondenta din Bucuresti, cu data
de 27 iunie, publicata in gazeta Magyar Hirlap" din Ungaria.
G. TRANS., XIV (1851), p. 238: Monarchia austriaca].
Ungaria, 2 Iuliu.
Consemnind diferite zvonuri cu privire la refugierea in Tara Roma-
masa a unora dintre oamenii din 1848 ai lui Avram Tanen, ziarul din Pesta
afirmase ca in Principatele Romane se raspindisera pareri false despre com-
portarea revolutionarilor maghiari In luptele din 1848-1849.
5874 A. B. 323.2(439.2)
[Corespondenta cu privire la imprejurari locale]. G.
TRANS., XIV (1851), p. 266: De la Somes, 13 August.
Intre altele, corespondentul arata ca s-au Inmultit conflictele intro
foltii jaleri gi fo0 proprietari". Aminte0e ca In satul Feleac a fost un gray
conflict, iscat dintr-o invoiala propusa de proprietar satenilor, invoiala pe
care ace§tia n-au acceptat-o. In urma conflictului, 22 de tarani au fost arun-
cati In temnita.
315
323.2(439.2) REVOLUTII: TRANSILVANIA
5875 323.2(439.2)
[Corespondents in care se polemizeaza cu gazeta Ma-
gyar Hirlap", in legatura cu un zvon lansat de acesta foaie].
- G. TRANS., XIV (1851), p. 238 -239: Ungaria, 2 Iu lia.
Se denuntA ca Pals zvonul privind o bander de pradAtori din armata
lui Iancu" si se polemizeaza in legatura cu problema atrocitatilor comise
in timpul revoluliei din 1848-1849.
5876 323.2 (439.2)
[Mandat imperial referitor la decorarea drapelului batalio-
nului I din regimentul al II-lea de graniceri romani, pentru
faptele si atitudinea for din 1848-1849]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 288, col. I.
5877 323.2(439.2)
[Cifre in legatura cu datoriile Austria fats de Rusia,
pentru ajutorul dat in razboiul ungaro-transilvan din 1849].
- G. TRANS., XIV (1851), p. 291, col.II.
5878 323.2(439.2)
[Corespondents despre decorarca solemner a arhimandri-
tului Patrichie Popescu din Arad, pentru atitudinea sa in
1848-1849]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 299-300: Arad,
4 Sept.n.
Se descrie ceremonia.
5879 323.2(439.2)
[$tire despre apropiata judecare la Pesta a profesorului
Eftimie Murgu]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 306, col. II.
5880 323.2(439.2)
[Lista fruntasilor revolutionari ungaro-transilvani" din
1848-1849, condamnati in ]ipsa]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 312, col.II.
5881 323.2(439.2)
[$tire despre lasarea la vatra a soldatilor" din regimen-
tele ungare si transilvane, care si-au pastrat credinta supt
timpul revolutiuner]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 336,
col.II: Noutati Diverse.
5882 323.2(439.2)
[Publicatie despre mai multe lazi de maghnezie" aflate
la Dcva, unde ar fi lost parasite de revolutionarii din 1848-
1849]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 337, col.I: Insciin-
tiare.
Se cere eventualului proprietar a le reclame cu dovezi valabile de pro-
prietate, aratind a nu le (Muse de buns voie.
5883 323.2(439.2)
[$tire din Germania, cu privire la faptul lucrareaca,
generalului Klapka asupra razboiului din Ungaria si Transil-
vania a lost confiscate de cirmuirea din Lipsca]. - ZIM-
BRUL, II (1851), p. 146, col. III: Revista Politica.
Din Jurnalut german de Franfurt - Frankfurter Journal. Este vorba de
cartea lui Klapka: Der Nationalkrieg in Ungarn and Sietenburgen in den
Jahren 1848 unit 1849, apAruta in 1851 la Leipzig.
5884 323.2(439.2)
[Liste de condamnati la tribunalul din Pesta in legatura
cu revolutia din 1848-1849]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 347-348, 352, col. II.
Sc publics numele celor condamnati, subliniindu-se prezenta intre ei
a romanilor Gavriil Mihali gi Eftimie Murgu. Dutra Pester Zeitung.
5885 323.2(439.2)
[Lister de revolutionari din 1848-1849 condamnati de
tribunalul din Pesta, intre care figureaza. Gavr. Mihali ssi
Eftimie Murgu]. - ZIMBRUL, II (1851). p. 154 -155: Re-
vista politica.
5886 323.2(439.2)
Sentinte de judicata bellica. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 329, 333, 425, col. I.
Sentinte de condamnare a unui mare numar de revolutionari din Ardeal
pentru Imparasirea la crima MaiestAtii", in anii 1848-1849.
316
www.dacoromanica.ro
323.2(439.2)
5887 323.2(439.2)
[Sentinta data impotriva revolutionarului roman Gavriil
Mihali, pentru faptele sale din 1848-1849]. - G. TRANS.,
XIV (1851), p. 356, col. II.
Se publicA sentinta in intregime, cu expunerea de motive, In vcrsiune
romans.
5888 323.2(439.2)
[Sentinta si expunerea de motive a tribunalului din Pester
impotriva revolutionarului roman Ettimie Murgu]. - G.
TRANS., XIV (1851), p. 360, col.I; GAZ. DE MOLD., XXIII
(1851), p. 376: Austria; ZIMBRUL, II (1851), p. 172, col.I:
Revista politica.
5889 323.2(439.2)
[Instiintare prin care Departamentul Cultelor din Mol-
dova face apel care populatie - la rugamintea adresata
de arhiereul Andrei $aguna - sa subscrie pentru refacerea
bisericilor din Transilvania, distruse in urma evenimentelor
din 1848 si 1849]. - ZIMBRUL, II (1851), p. 161: Molda-
viea.
5890 323.2(439.2)
[Instructiunile comisici din Buda, de la 21 iulie 1851,
privind modalita.tile de despagubire a celor pagubiti in lup-
tele din 1848-1849]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 373:
Off icioase,
Comunicat dat la Sibiu, in ziva de 30 august.
5891 323.2(439.2)
[$tire despre prinderea la Arad a membrilor tribunalu-
lui de singe" din 1848-1849]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 396, col. 11: $tiri indesuite.
5892 323.2(439.2)
[$tire despre prinderea la 9 nov. 1851 a capitanului de
trupe in revolutia din 1848-1849, Iosif Oroszhegyi]. - G.
TRANS., XIV (1851), p. 396, col. II: $tiri indesuite.
5893 323.2(439.2)
[$tire din gazeta Presea" - Die Presse" - despre re-
f uzul guvernatorului Transilvaniei de a admite reducerea con-
tributiei belice" a orasului Dej]. - G. TRANS., XV (1852)
p. 10-11: Austria.
Se arata c3 acest refuz fusese facut cu motivarea c3 un asemenea caz
DU putea fi rezolvat decit de Imparat cu observarea ca purtarea orasului
in timpul revolutiei indrituise aceasta pedeaps8. Se anunta ca diu Dej s-a
fAcut o noun interventie.
5894 323.2(439.2)
[Decretul nr. 254 din 15 ian., dat de guvernatorul Tran-
silvaniei, Carol de Schwarzenberg, cu privire la pedepsirea
agitatorilor revolutionari). - G. TRANS., XV (1852), p. 17:
Publicare.
Se pedepsesc cu moartca prin streang cei care rAspindesc proclarnatii
tipArite sau scrise, sau aria fel de puneri la tale cu scop revolutionar". Se
pedepsesc cu inchisoare de diferite grade: cei la care au ajuns asemenea
publicalii si nu le-au depus la autoritali; cei care n-au denuntat pe raspin-
ditorii sau delinatorii tor; cei care pastreazA brosuri tiparite, cu atacuri la
adresa guvernului, sau gazete interzise; cei care multiplies asemenea scrieri,
fie chiar numai pentru cistig banesc; cei care gAzduiesc ,,persoane compro-
mise politiceste",fAra sa be denunle; cei care tci fmprumuta ale for c.Articele
de pelerinat, paspoarte au revase de drum" altora; cei care tree peste vama
acme de mice soi.
5895 323.2(439.2)
[$tire data de gazeta Fremdenblatt" despre lucrari ini-
tiate la Sibiu, pentru compunerea istoriei campaniei tran-
silvane" din octombrie 1848 pins in martie 1849]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 21-22.
5896 323.2(439.2)
[$tire cu privire la ultimele hotariri ale guvernului aus-
triac, referitoare la felul cum se vor evalua in mod oficial
despagubirile cuvenite celor sinistrati in luptele din anii
1848-1849]. - G. TRANS., XV (1852), p. 27, col. I.
323.2(439.2) ltRVOLUTII : TRANSILVANIA
5897 323.2(439.2)
[Stire despre ridicarea unui monument la Timisoata, in
cinstea aparatorilor orasului in 1848-1849]. G. TRANS.,
XV (1852), p.36, col.I.
- s-a dat o masa festiva.
5898 323.2 (439.2)
[Textul sentintei de condamnare a mai multor locuitori
din Silvasul Superior, acuzati de Incercare de rascoale].
G. TRANS., XV (1852), p. 37: Monarchia austriaca.
Sentinla tribunalului militar din Sibiu e comunicata public de Schwar-
zenberg, guvernatorul Transilvaniei. - Go la Iozsa, judo mic", in Si 'vas,
cercul Hateg, a indemnat pe Csura Gaspar 55 traga clopotele de alarms,
pentru a-i intimida pe funclionarii fiscali, iar pe Csura Iozsa 1-a sfatuit sa-i
impiedice a intra in vinarsaria" (distileria de rachiu) pe care o poseda.
Priinul a lost coudamnat la 6 luni, ceilalti la 4 luni temnita grea.
5899 (323.2(439.2)
[Stire despre ordonarea unei anchete cu privire la spinzu-
rarea lui loan Buteanu in timpul revolutiei din 1848-1849].
- G. TRANS., XV (1852), p. 53, col.II: Brasiovu.
5900 0
323.2(439.2)
[Corespondents despre anchetarea ordonata in privinta
vietii, faptelor 5i mortii lui I. Buteanu], - G. TRANS., XV
(1852), p. 65-66: Bihariu, Februariu,
Inregistrcaza cu satisfactie stirca despre initierca acestei anchcte. Con-
dania pe accia cc nu-si evoca prietenii cazuti in revolutie.
5901 323.2(439.2)
Decretul Serenitatii sale Principelui Gubernatoriu catra
parohul Simeone Balint, Ductorul de cete romane de sub
revolutiunea Transilvano-Maghiara din annii 1848-1849.
- FOAIE PT. MINTE, XV (1852). p. 65.
Yi aducc la cuuostinta ca guvernul i-a acordat 9500 de fiorini, ca despa-
gubire pentru pierderilc suferite in timpul luptelor din 1848-1849. - Teat
roman si german.
5902 323.2(439.2)
[Stir° despre acordarea unui termen de prezentare Ia ju-
decata insurgentilor din 1848-1849 ; Ioan Tel (Czetz), Alex.
Gal $i Iosit Dobokai]. - G. TRANS., XV (1852), p. 92,
col. II.
Se arata ca cal mentionati trcbuiau sa se preziute in termen de 90 de
rile la tribunalul militar din Sibiu. Czctz fuscse general, iar Gal colonel in
armata revolutionary maghiara.
5903 323.2(439.2)
Sentinta de judicata belied. - G. TRANS., XV (1852),
p. 152-155, 157-158, 161-163, 178-179, nr. 46, p. 181-
183, nr. 46-47, p. 182 bis - 183 bis, 185-186, 191, 193-
-194 : Foiletonul.
Sub acest titlu, se publics, in versiune romaneasca, o seric de sentinte
pronuntate de tribunalcle de razboi iwpotriva unui mare numar de fruutasi
si participanti la revolutia din 1848-1849, in Ungaria si Transilvania.
5904 323.2(439.2)
[,,tire despre arestarca mai multor galitieni la Cluj,
tocma pe cind ei voiau a vinde carti, care se cunosteau a
ti din biblioteca Aiudului, ce se deprada subt revolutiune]".
- G. TRANS., XV (1852), p. 167, col.I.
5905 323.2(439.2)
[Stire despre ridicarea a dota monumente in Transil-
vania in legatura cu evenimentele din 1848-1849]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 167, col.II.
Se arata ca monumentele sc vor ridica la Sibiu si Sighisoara de catra
corpul armatei transilvane". Primul era dedicat colonelului de Losenau,
iar celalalt generaului rus Skariatin.
5906 323.2(439.2)
[Not& despre solemnitatea punerii pietrei fundamentale
la monumentul care urma sa se ridice in Timisoara, Intru
suvenirea asediei si a bombardarii cet:9.1ii In curs de 107
zile" In 1848-1849]. G. TRANS., XV (1852), p. 175, col. I:
15 Iuniu.
Solcmnitatca s-a desfasurat In prezcnta imparatului Austriei; fostii
militari din timpul ascdiului au primit gratificatii;pcntru ofiterii regimentelor
www.dacoromanica.ro
323.2(439.2)
romino-banatic si Straccoldo, ca si pentru corpul de geniu din garnizoana,
5907 323.2(439.2)
[Stire despie cererea adresata imparatului de catre co-
munitatea germano-romans a Lipovei, pentru gratierea pro-
topopului Petrovici, amestecat In revolutia din 1848-1849].
- G. TRANS., XV (1852), ni. 46-47, p. 182, col. I: Foile-
tonul.
$tire cuprinsa intr-o corespondents din Timisoara.
5908 323.2 (439.2)
[Sure despre iertarea unei parti a pedepsei date protopo-
pului Dimitrie Petrovici, pentru purtarea sa din 1848-1849].
- G. TRANS., XV (1852), p. 202: Foiletonul.
Se arata cs imparatul Austriei a redus condamnarea protopopului de
Ia 12 Ia 4 aui. Sure cuprinsa intr-o corespondents din Arad.
5909 323.2 (439.2)
[Stire despre gratierea unui insemnat numar de revolu-
tionari din 1848-1849]. - G. TRANS., XV (1852), nr. 46,
p. 814, col. 1.
Se dau cifre, aratindu-se ca hare toate aceste categorii de gratiati se
afla Y citiva ardeleni".
5910 323.2 (439.2)
[Se anunta ca tarul Rusiei a acceptat sa se esaloneze in
termen de 5 ani suma de 5 milioane de tlorini, ce era
datorata de Austria Rusiei pentru actiunea ei din 1849, in
Ungaria Transilvania]. - G. TRANS., XV (1852), p. 188,
col. I: Viena.
5911 323.2(439.2)
[Comunicat al guvernului Transilvaniei, asupra punerii
pietrelor fundamentale a doll& monumente cc se vor ridica
la Alba lulia si Sighisoara in legatura cu evenimentcle din
1848-1849]. - G. TRANS., XV (1852), p. 193, col.I: Offi-
cioase.
Se precizeaza ca insusi imparatul Austriei va male pictrele fundamentale
la 23 si 29 iulic.
5912 323.2(439.2)
[Corespondenta din Arad, de la 13 iulie, despre deco-
rarea fostilor juzi din 1848 -1849, de la 5iria si Covasintiu
de linga Arad, pentru purtarea for in cursul razboiului civil].
- G. TRANS., XV (1852), p. 201 -202: Foiletonul.
Se descrie cu amanunte ceremouia.
5913 323.2(439.2)
[Publicatia nr. 4570, prin care se anunta numele de 48
de persoane decorate de imparat pentru purtarea for in
timpul revolutiei din 1848-1849]. G. TRANS., XV (1852),
p. 221, col.I: Olficioase.
5914 323.2(439.2)
[Stiri in legatura cu punerea pietrei fundamentale la un
monument al generalului rus Grigore Iakovlevici Skariatin,
la Sighisoara]. - G. TRANS., XV (1852), p. 227, col.I;
VEST.R., XVII (1852), p. 230: Austria; G. TRANS., XV
(1852), p. 236, col. I.
Generalul cazuse in cursul razbuiului civil din 1848-1849, in Transil-
vania. Totodata se va inalta, la Alba-Iulia, un monument colonelului austriac
Losenau.
5915 [Popoviciu, loan] 323.2(439.2)
Cuvintul parohuiui din Tintariil rostitil cu ocasiuna
decorarii sale, la 18/6 Aug. a.l. in sala Magistratului din
Brasovil. - G. TRANS., XV (1852), p. 234: Foiletonul.
Preotul roman loan Popoviciu multumeste pentru decorarea sa, in urma
faptelor savirsite in 1848 -1849.
5916 323.2(439.2)
[Comunicat privind gratierea, la 5 aug. 1852, a unui
numar de ofiteri ardeleni, participanti la revolutia din 1848-
1849]. - G. TRANS., XV (1852), p. 237, col. I; Officioase.
317
323.2(439.2) REVOLUTII: TRANSILVANIA
5917 323.2(439.2)
[Din Arad se anunta ca s-a inasprit regimul arestatilor
politici din fortareata de acolo 5i ca s-au mai adus 38 de
not prizonieri politici"]. - ZIMBRUL, II (1852), p. 247,
col. III.
Aceste masuri s-au luat in urma faptului ca s-ar fi descoperit o corespon-
denta Intre arestalii din fortareata si emigratii politici.
5918 323.2(439.2)
[Condamnari pronuntate de tribunalul militar din Ora-
dea impotriva unor revolutionari din 1848-1849]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 258, col. II.
5919 323.2(439.2)
[Comitetul Reuniunii Femeilor Rom ane din Brasov anunta
ca va destina dobinzile pe anul in curs ale fondului Reu-
niunii, pentru ajutorarea celor mai sarace dintre orfanele lup-
tatorilor romani cazuti In luptele din 1848-1849].
TRANS., XV (1852), p. 272, col. II: Provocare.
- G.
5920 323.2(439.2)
[$tire despre iertarea arestantelui de forterata Dr. de
drepturi Alexiu DOzsa" de executarea restului pedepsei]. -
G. TRANS., XV (1852), p. 331, col. II.
5921 323.2(439.2)
Sentinte de judecata belica. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 5: Monarchi'a austriaca.
Textul sentintei de condamnare date de tribunalul militar din Sibiu
cu privire la fruntasii revolutionari ardeleni Iosef Dobokai, Carol Kabos
gi contele Ludovic Bethlen.
5922 323.2(439.2)
[$tire despre condamnarea unor revolutionari din 1848-
1849, la Sibiu]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 7:
Hermannstadt.
Textul german al sentintei de coudamnare a revolutionarilor Dobokai,
Kabos gi Bethlen, - dupa Sicbenburger Bole.
5923 323.2(439.2)
[$tire cu privire la inaugurarea in Timisoara a unui mo-
nument in cinstea aparatorilor orasului in 1849]. - BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 16: Neuestes, 17-18: Oester-
reichische Monarchic.
5924 323.2(439.2)
[Se anunta ca s-au acordat din partea cirmuirii 2000 de
florini pentru restaurarca bisericilor romane incendiate in
1848-1849, din tinutul Halmagiului din Zarand].-G.TRANS.,
XVI (1853), p. 18, col. II: Sibil 13 Ian.
5925 323.2(439.2)
[Se anunta ca, la Sibiu, s-a format in 1851 o comisie de
ofiteri, care au luat parte la luptele din 1848 si 1849 in
Transilvania, ca sa alcatuiasca o lucrare asupra evenimen-
telor la care au participat]. - VEST.R., XVIII (1852), p. 47:
Austria.
Lucrarea este terminata si se va da la tipar.
5926 323.2(439.2)
[$tire despre dezvelirea la Alba-Iulia a monumentului
colonelului austriac Losenau, cazut in luptele din 1848-1849].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 92, col.I: Sibilu, 4 April°.
$tire din Stiebenbiirger Bate.
5927 323.2(439.2)
Estraptil din o ordinatiune imperateasca. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 107, col. I.
Extras din ordonanla imperiala din 23 martie 1853. In termen de 6
Mai cei daunati de catre aceia dintre revolutionarii din 1848-1849, ale caror
averi fusesera confiscate, urniau sa Inainteze cereri de despagubire din aceste
averi. Pentru aceste chestiuni, s-a format o comisiune lichidatorie", cu se-
diul la Sibiu.
318
www.dacoromanica.ro
323.2(439.2)
5928 323.2(439.2)
[Condamnari politice in Banat]. - TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 138; Banatii.
Andrei Zelici din Subotita a fost condaranat la moarte pentru port de
arme si munitii, iar 19 insi, nenumiti, au fost condamnati la Inchisoare pentru
pitularea armelor, pentru calcarea legilor de arme, Impartasirea vorbelor
slabe gi renitentia catre giandarmi".
5929 323.2 (439.2)
[$tire despre prinderea revolutionarului Decsey, fostul
comis. plenipotinte sub revolutiune peste partile Silvaniei gi
ale Chioarului"]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 147, col.I1:
Nanda, 7 Maiu.
5930 323.2(439.2)
[Stiri cu privire la reconstruirca Timisului de Sus, in
urma distrugerii sale in 19 iunie 1849]. - BUKURESTER
DT. Z., IX (1853), p. 165: Donaufdrstenthilmer.
5931 323.2(439.2)
[Stiri cu privire la monumentul ridicat la Predeal, pe lo-
cul unde cazuse in 1849 polcovnicul de cazaci Ivan Vasiliev
Kordin]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 165:
Donauhdrsteirthtimer.
In partea transilvancana.
5932 323.2(439.2)
[Stire despre comemorarea luptei de la podul Simeriei,
din 9 febr. 1849, de catre primul batalion al regimentului
Bianchi, in treacat catr& Temisoaral. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 166, col. I: Noutati diverse.
Se arata ca au fost evocati, de catre colonelul regimentului cci cazuti
din regiment la 9 februarie 1849.
5933 323.2(439.2)
[La Timisoara se comeraoreaza scaparea din asediu din
1849"]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 260: Transsilvania
Se tinu requiem asemene pentru cei cazuti" din garnizoana, alcatuita
in cea mai mare parte din romani.
5934 323.2(439.2)
[Se anunta ca, la Sighisoara, se va tine solenela desco-
perire a monumentului generalului rus Skariatin"]. - G.
TRANS., XVI (1853), p. 272, col. II.
5935 323.2(439.2)
[Se vesteste ca Andrei Saguna a fost invitat la Sighi-
soara la dezvelirea monumentului generalului rus Skariatin]
- TELEGRAFUL R., I (1853), p. 286: Monarchia Austriaca.
Transilvania.
5936 323.2(439.2)
[Se anunta ca Andrei $aguna a plecat la Sighisoara, fiind
invitat la dezvelirea monumentului generalului rus Skariatin].
- VEST. R., XVIII (1853), p. 301: Sibiiu.
5937 323.2(439.2)
[Corespondenta referitoare la solemnitatile care au avut
loc la Sighisoara cu prilejul dezvelirii monumentului generalu-
lui rus Skariatin, cazut acolo in 1849]. - TELEGRAFUL
R., I (1853), nr. 74, p. 286 bis, col. I. Sighisoara in 16 Sept.
323.2(439.2)
5938
[Corespondent& de la Sighisoara, din 2 oct., descriind so-
lemnitatile care au avut loc in acel oras cu prilejul dezvelirii
monumentului inchinat lui Skariatin]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 299 col. I: Monarchi'a austriaca.
Au participat guvernatorul Transilvaniei, Schwarzenberg, episcopii
Andrei $aguna si Al. Sterca-Sulutiu. Armata rusa din Principatele Romano
a trimis o delegatie in frunte cu generalul Urusov.
5939 323.2(439.2)
[Descrierea monumentului ridicat pe locul unde a cazut,
in 1849, la Sighisoara, generalul rus Skariatin]. - BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 299.
Monumentul este opera sculptorului vienez [Johann] Meixner.
323.2(439.'2) REVOLUTII: TRANSILVANIA MANTA ITALIA 323.2(45)

5940 323.2(439.2) 5950 323.2(439.2)

[Dare de seams despre inaugurarea monumentului inal-
tat generalului rus Skariatin la Sighisoara]. VEST. R.,
XVIII (1853), p. 323.
Monumentul a fost lucrat de sculptorul Meixner din Viena.
5941 323.2(439.2)
[Se comunica oficial ca , In districtul Odorheiului, in lo-
cul judecatoriilor de stat civile paseste in lucrare activi-
tatea judecatorielor statari militare"]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 327, 351: Partea Oficiosa.
Publicarea comunicatului se repeta in n-rele 84 si 90.
5942 323.2(439.2)
[Scurta stire referitoare la tulburarile din Sacuime].
G. TRANS., XVI (1853), p.329: Brasovu, 1 Noembre.
Din Sacuime [in Trei Scaune] se and gtiri suparatoare despre turburarea
sigurantei publice si ca s'a pornit mina armata sprc reinfrbiarea si infringerea
blastamatielor. Se aflai si despre o comisiune urbariala ce s'a trimis in Trei
Scaune, spre a cerceta nenumaratele diferinte si calamitati ce s'au escat de
4 ani Incoace intre proprietarii impilatori si intre taranii impilati".
5943 323.2(439.2)
[Condamnari de participanti la revolutia din 1848-1849,
in Transilvania]. BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 35,
col. I, 79: Oesterreichische Monarchic.
Condamnarile au fost pronuntate de curtea martiala din Sibiu.
[Dare de seams despre cclebrarea apararii Timisoarei, in
1849, fata de asediul trupelor revolutionare]. TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 237 -238: Transilvania.
Solemnitatea a avut loc la garnizoana unui batalion din regimentul
Baron Kohler, In preajma Sibiului, In prezenta guvernatorului Schwarzen-
berg si a episcopului Saguna.
5951 323.2(439.2)
[$tire despre sinuciderea unui preot roman din comuna
Sardul Unguresc, care ar fi participat la revolutia maghiara
din 1848-1849]. G. TRANS., XX (1857), nr. 71, p. 289,
col. I: Brasovii, 18 Sept.n.
Numcle preotului nu se publics.
Dupa K. [ronstridter] Z.[citung].
5952 323.2(439.2)
[Stire cu privire la o nota a ambasadorului Prokesch-
Osten data Portii, cu privire la propaganda revolutionara
din Transilvania]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 348: Austriea.
Baronul Prokesch-Osten, internuntiul Austrici la Constantinopol, se
plinge guvernului turc cum ca, din afara, s-ar incerca sa se faca propaganda
si in Transilvania. Stirea se publics in legatura cu discutiile despre o fier-
bore politica semnalata in provinciile slave din Turcia in Priucipatele
Romane. Printre refugiatii politici a caror repatriere a incuviintat-o guver-
nul austriac, figureath Francisc Arol, din Transilvania.

5944 323.2(439.2)
[Carol de Schwarzenberg, guvernatorul Transilvaniei, im- (44) Franta
parte soma de 1 200 de fiorini locuitorilor din comunele Do-
bra si Spinu]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 129: Monar-
hia Austriaca. 5953 323.2(44)
Banii s-au dat ca rasplata pentru comportarea acestor comune in revo- [Stiri cu privire la miscarile subterane revolutionare din
lutia de la 1848-1849. Dobra tinuse inainte de regimentul secuiesc de husari, Franta]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 322: Intim-
iar Spinu, de Intiul regiment romanesc de granita. plan de zi.
Se vorbeste de organizatia secretd Marianna si de r rocesul soda--
5945 323.2(439.2) tilor din Angers.
[$tiri cu privire la impartirea ajutoarelor imperiale pentru
familiile celor cazuti in luptele din 1848-1849, in Transil- 5954 323.2(44)
vania]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 261-262: Intim- [Traducerea unei coresponden]e din Franta, aparuta in
plan de zi ; III (1855), p. 135: /ntimplari de zi. ziarul Wanderer", cu privire la dczvoltarca societatilor re-
volutionare secrete din Franta]. NEPARTINITORUL, I
5946 323.2 (439 .2) (1856), p. 43-44: Cronica streina.
[Anuntul guvernatorului Schwarzenberg cu privire la Se descrie nelinistea pricinuita In cercurile conducatoare ale Frantei
activitatea comisiei numite pentru a lichida liferatiele tie- In urma dezvaluirilor din procesele societatilor secrete Marianna", Comuna
rane gi prestatiile la trupele imparatesti c.r. austriace gi cele revolutionara" 5i Militanta". Se arata ca cea mai primejdioasa" s-a dovedit
imparatesti rusesti, in anii 1848 si 1849"]. G. TRANS., Marianna", care se recruteaza din clasa muncitorilor de la cetatile cele marl
XIX (1856), p. 53, col. I: Publicatiunea. si se tine de invataturile comunismului egalitariu, pe care-I invata $i it pro-
Anunta ca aceasta comisie va incepe sa lucreze la Sibiu, de la 26 febr. paga cunoscutul barbat Bianchi" [= Blanqui]. Se descrie apoi organizarea
1856. La trebuie sa lamureasca cererile de plata ale furnizorilor, ramase societatii secrete Militanta".
inca nerezolvate.
5955 323.2(44)
5947 323.2(439.2) [C.A.Rosetti anunta ca stralucitul scriitor J.P.Proudhon
[Instiintare a guvernamintului Transilvaniei, privitoare a fost osindit de tribunal, pentru cartea sa din urma, la
la doua potire de argint aunt predate autoritatilor de 4000 franci straf gi la 3 ani de intemnitare"]. ROMANUL,
catre maiorul insurgintilor Hauk, In anul 1849"]. G. II (1858), p. 165, col. I: Bucuresci, 29 Maiiii10 Iunie.
TRANS., XIX (1856), p. 100: Buletinulu Oficialu.
Se precizeaza ca pe un potir stria: Diteratus Remetey Berl fecit propter
memoriam Michaelis' 1596.
(45) Italia
5948 323.2(439.2)
[Stiri despre gra %ierile acordate de impa.ratul Austriei unui 5956 323.2(45)
numar de fosti revolutionari din 1848-1849]. TELE- [Despre activitatea secreta a partidului lui Mazzini la
GRAFUL R., IV (1856), p.210: Transilvania; GAZ. DE MOLD., Roma]. VEST.R., XVI (1851), P. 3.
XXVIII (1856), p. 215: Austriea.
5949 323.2(439.2) 5957 323.2(45)
[Textul actului imperial, dat la Buda in 23 mai 1857, in [$tire despre un complot la Roma]. G. TRANS., XVI
legatura cu restituirea averilor confiscate de la fostii revolu- (1853), p.275: Partea Neoficiosa.
tionari din 1848-1849, din Ungaria gi Transilvania, care In Roma se descoperi, Inca in 15 August, un complot, care se zicea
fusesera gratiati pin& atunci].G. TRANS., XX (1857), p. 155: el a avut de stop, ca in serbarea zilei lui Napoleon, sa arunce casina ofite-
Acta de gratie imperateasca ; TELEGRAFUL R., V (1857), rilor frantozesti is aer, subtermininduo, si in sgomot se decoale dela Papa
p. 162-163; ANUNT.R., IV (1857), nr. 35, p. 2-3: Austria pins la ultimulu cardinal".

319
www.dacoromanica.ro
323.2(45) RE VOLUTII: ITALIA RUSIA GRECIA 3'23.2(595)

5958 323.2(45) 5968 323.2(495)

[Traducerea unui articol din Morning Post", in care
este aspru criticata activitatea revolutionary a lui Mazzini].
ANUNT R., IV (1857), nr. 46, p. 3: Italia.
Atribuindu-i lui organizarea recentei revolte din regatul Sardiniei,
ziarul englez evoca participarea lui Mazzini la miscarile revolutionare din
1833, 1837, 1844, 1848, 1849 si 1853, prevIzind ca si ultima lui miscare po-
l.tica va avea acelasi sfirsit.
5959 323.2(45)
[Traducerea unui articol din Le Journal des Ddbats"
cu privire la complotul revolutionar de Ia Genua din iulie
1857]. ANUNT.R., IV (1857), nr.50, p. 2-3: Italia.
Se arata cS, prin aceasta conspiratie, se urmSrea izbucnirea simultana
a revolutiei in aproape toate statele italiene, astfel ca ca ar reprczenta cea
mai amply organizare revolutionara de la revolu(ia din 1848 in Italia. Se
subliniaza ca recenta conspiratie revolutionara 11U a cru(at nici guvernul
constitutional si liberal al Piemontului.
[Noua Eterie gieco-slavona]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 55, 58-59 [neterminat]: Tier'a roamanesca si Moldavi'a.
Rezumat al unui articol cu acelasi titlu, apSrut in foaia Wanderer din
Viena, exprimind punctul de vedere austriac fats de sprijinul pe care Rusia
1-a acordat miscArilor de rascoala impotriva turcilor, Incercate de popoarele
din Balcani incepind din 1814, cu specials privire asupra imprejurSrilor din
Principatele RomSne. Articolul a fost prilejuit de stirile cu privire la organi-
zarea de corpuri de voluntari balcanici impotriva turcilor, In 1853, in Princi-
pate.
5969 323.2(495)
[$tiri din izvor otoman despre noua Eterie din Princi-
pate]. G. TRANS., XVII (1854), p. 79: Cronica straina.
Se noteaza activitatea fratilor Musurus. Fondurile necesare se colec-
teaza prin calugarii greci, condusi de Kilos. Generalii Sofas si Kostanda or-
ganizeaza legionul de volintiri greco-slavi". Tot in acest scop, ofiterul Ko-
rouos a veldt din Grecia la Bucuresti.

(47) Rusia 5970 323.2(495)

[$tiri in legatura cu uniforma voluntarilor noii Eterii din
5960 323.2(47) Moldova]. G. TRANS., XVII (1854), p. 91: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a.
[Se publics stirea ca in Ucraina ar fi izbucnit o rascoala
a taranilor asupra proprietarilor", care se intinde necontenit].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 127: Intimplari de zi, 5971 323.2(495)
140: Rusia. [$tiri in legatura cu denciersul iacut de Testa, consulul
Austriei Ia Iasi, cu privire la voluntarii noii Eterii]. G.
5961 323.2(47) TRANS., XVII (1854), p. 91, 95-96: Tier'a romanesca si
[$tiri din Wanderer" si La Patric" cu privire la rascoale Moldavi'a.
taranesti in Rusia]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 282, Testa s-a plies baronului Budbcrg de anumite persecutari ale supusilor
col. II: Rusia. austrieci din partea voluntarilor eteristi. Budberg a ordouat o anchetA si
cei vinova(i au lost pedepsiti si magi din corpul eteristilor.
5962 323.2(47)
[Se anunta ca democratul rus" Bakunin s'au iertat, dupa
mijlocirea facuta de catra unchiul sau, generalul Muraviev, 5972 3232(495)
la imparatul Alexandru"]. TELEGRAFUL R., IV (1856), [Discutii asupra scopurilor cu care au fost facute in tre-
p. 178: Intimplari de zi. cut donatiile catre manastirile inchinate din Principatele Ro-
mane] G. TRANS., XVII (1854), p. 91, 95-96: Tier'a
5963 323.2(47) romanesca si Moldavi'a.
Bakunin. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 205 Se contests egumenilor greci dreptul de a intrebuinta veniturile mosiilor
206 ; Feuilleton. manastirilor inchinate din Moldova, pentru sprijinirea null Eterii.
Scurt articol cu prilejul gratierii sale de catre tar. Subliniaza mai mull
caracterul aventuros al vietii sale. 5973 323.2(495)
5964 323.2(47) [$tiri cu plivire Ia ceremonia sfintirii stindardului volun-
[Se publics stirea ca, in Rusia, spiritele sint foarte inta- tarilor eteristi]. G. TRANS., XVII (1854), p. 105: Tier'a
ritate in obiectul reformelor pentru imbunatatirea pozitiei te- romanesca si Moldavi'a.
ranilor"]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 138: Rosiea si Ceremonia a avut loc la mSn3stirca Trci lerarhi, In Iasi. Se subliniaza
Poloniea. ca tot acolo s-a fScut si in 1821.
Se vorbeste chiar despre niste neorinduieli urmate in guberuiile Orel,
Minsk si Grodno, precum si de masurile ce s'au luat spre a se restatornicii 5974 323.2(495)
linistea".
[$tiri despre rascoalele grecilor din Imperiul otoman,
impotriva Portii]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 52:
(495) Grecia Turcia, 55: Intamplari de zi, 56: Turcia, 57: Depese telegra-
lice, 59: Intamplari de zi, 60: Anglia, 60: Grecia, 61: Depese
telegrafice, 62-63: Intamplari de zi, 64: Grecia, 68: Turcia,
5965 323.2(495) 69: Depese telegrafice, 71: Intimplari de zi, 76: Grecia, 76
[Se anunta descoperirea unui complot pentru rascularea si 80: Turcia, 82: Monarhia Austriack 84: Franta, 85: Depese
grecilor din Imperiul otoman]. BUKURESTER DT. Z., X telegrafice, 86-87: Intimplari de zi, 87-88 si 90-91: Din
(1854), p.50. cimpulu resboiului, 93: Depese telegrafice, 94-95: Intimplari
!rare cei arestati la Constantinopol, se ally si lauko Psamopulo, negus-
de zi, 99: Turcia, 128: Depese telegrafice, 130: Frantia, 130
tor din Dobrogea.
131 : Anglia, 133-134: Din campulii, resboiului, 134-135:
Grecia, 136: Depese telegrafice, 142-143: Turcia, 144: Depese
5966 323.2(495) telegrafice, 146: Din cimpulil resboiului, 152: Depese telegra-
[ Traducerea unui articol din Ost deutsche Post" des- lice, 165: Intamplari de zi, 170: Grecia, 176, 180, 184, 188,
pre rascoala grecilor din Epir]. TELEGRAFUL R., II 200, 232: Depese telegrafice.
(1854), p.56: Turcia.
5975 323.2(495)
In cuprinsul articolufui, se traduc In intregime proclama(ia locuitorilor
rasculati din Radovili 0 formula de juramlnt a rasculatilor. [$tiri despre sprijinul dat, de grecii din Principate si din
Rusia, rascoalei grecesti din Peninsula Balcanica]. TELE-
5967 323.2(495) GRAFUL R., II (1854), p. 135, col. I, 138: Intamplari de zi,
[Proclamatia rasculatilor greci din Balcani, catre popoa- Se creeaza comitete locale, pentru adunarea de fonduri In sprijinul
rele de acolo]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 64: Grecia.

320
www.dacoromanica.ro
323.2(496) REVOLUTII: TURCIA TARA ROMANEASCA 323.2(498.1)

(496) Turcia. Intfieriul °Ionian neintelese de popor, care era cufundat in intunericul ne*tiintei. Prin progres
insa, poporul ajunge la cultura, deci la o fermi con*tiinta politica. Consider&
revolutia roman& de la 1848 ca o reinviere a traditiilor politico din epoca cu-
5976 323.2(496) ccririi Daciei de romani.
[$tiri despre rIscoala impotriva Portii, in Epir]. TE.
LEGRAFUL R., II (1854), p. 51: intimplari de zi. 5984 [Berindei, Dimitrie] 323.2(498)
Se subliniaza c1 populatia cre*tina din Rumelia *i Macedonia nutre*te
simpatii din ce in ce mai puternice pentru Rusia.
Trecutul si presentul. JUNIMEA R., I (1851), p. 3-5.
Moto din Mirabeau. In articol se arata ca pricina adormirii poporului
roman era lipsa de libertate *i de egalitate. Se afirmA c& istoria omenirii
5977 323.2(496) nu ne infati*eaza decit lupta necontenita a dreptului In contra tiraniei: a
[$tiri despre o nou& circular& diplomatica turceasca]. unei dace desmoftenita de dreptul salt in contra uzurpatorilor ei", si ci lupta
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 348: aceasta se urmeaza *i se va urma pins cind va mai fi umbra de tiranie".
Austriea. Se argumenteaza ca Romania a inceput a scadea din gloria ei, de cind
Guvernul turc ar fi intentionat sa dea ni*te lamuriri cu privire la impre- poporul incepu a pierde din vechile lui drepturi; de cind se ridica clasa boierilor
jurarile fierberii revolutionare din provinciile slave din Turcia *i care ar avea sirobi pe (Aran; de clod taranul fu despuiat de proprietate". Se afirml ca
legatura cu agitatia din Principatele Romane. omenirea nu e stationara" *i cA desvoltarea ci se urmeazA regulat clima
legile fixe ale progresului", cu toate silin(elc contrare ale tiranilor. Se afirma
GA revolu(ia roman& din 1848 fusese facuta pentru popor de atm ord*eni
5978 323.2(496)
*i de cAtre junimea luminata". Sc declara ca poporul nu urmase pint la urma
[$tire cu privire la organizarea unei armate turcesti la guvernul, deoarece acest guvern era *ovaitor.
Dunare]. ROMANUL, II (1858), p. 21: Bucuresti, 19 la-
nuarie/31 Ianuarie.
Aceasta armata ar avea rostul de a potoli revoltele din Imperiul otoman, 5985 323.2(498)
provocate in urma publicarii ucazului rusesc cu privire la emanciparea ber- Manifest al Comitctului Revolu %ionar Roman. REPU-
bilor. 5tirea este din Journal des Debais. Din cronica politica semnata de BLICA R., I (1851), p. 89-99.
C. A. Rosetti. Manifest adresat cAtre membrii Comitetului Central Democratic Euro-
pean. Prezinta democra(ia din Principatele Romane, ciao& se va tnfaptui,
drept una din verigele" menite sa uneascA in viitor activitatea culturii
(497.3) Muntenegru greco-latine cu aceea a culturii slave 1i maghiare. AratA cA marea grepala
a revolutiei din 1848 a fost neintelegerea intro natiunile in revolu(ie. AsigurA
cA, in viitor, ele vor lupta impreuna pentru revolu(ic. Textul manifestului
5979 323.2(497.3) e precedat de o scurtA scrisoarc a lui Dim. Bratianu, care fl trimisese spec
Evenimentele din Montenegro. TELEGRAFUL R., I publicare.
(1853), p.34.
Cu prilejul luptei de eliberare a muntenegrenilor cu turcii, se descrie
tam si locuitorii ei.
(498.1) TARA ROMANEASCA
5980 323.2(497.3)
[$tiri yi comentarii cu privire la rIscoala muntenegrenilor
impotriva stapinirii turcesti]. TELEGRAFUL R., II (1854), 5986 Rosetti, C. A. 323.2(498.1)
p. 127: Montenegro, 131: Turcia, 136, 144, 152: Depese tele- Revolutie gi ROMANUL, II (1858), nr.
revolutionari.
gratice, 153 -154: Intimplarl de zi, 171 si 235: Montenegro, 72, p. 286-288, nr. 74, p. 294-295, nr. 77, p. 306-308.
258-259: Intimplarl de zi. Pentru autor, cuvintul revolu(ie arata o trecere, mai mult sau mai putin
repede, dar totdeauna fireasca, de la o stare la atta". AfirmA, ca nu este prin
5981 323.2 (497.3) putinta nimanui a face ca ieri sA fie astAzi ". In continuare, autorul combate
Montenegrinii gi miscarile lore. TELEGRAFUL R., IT partida reactionara a boierilor, considerindu-i pe ace*tia ca rAsturnitori
(1854), p. 144-145. i u inlelesul col ran at cuvintului" aratind cA ei calcasera prevederile buno
ale Regulamentului Organic, abuzind, in schimb, de prevederile tele, favora.
Articol cu privire la rlscoala muntencgrenilor. Se arata legatura dintre
bile lor. DiscutA apoi evenimentele din 1848, aparind principiile revolutio
aceasta rascoala yi trecerea trupelor ruse*ti peste Dunare. Se subliniaza in-
narilor munteni. Ataca principiile partidului boicrilor. La sfir*itul articolului,
teresul Austriei de a o inabu*i, prin hotarita ei actiune diplomatica. Ca dovada
Rosetti core infrAtirea tuturor.
cA rascoala muntencgrenilor putea deveni periculoasa prin amploarea el re-
volutionara, se public& textul integral, tradus, al proclamatiei principelui
Danilo cAtre locuitorii Hertegovinei. 5987 Rosetti, C. A. 323.2(498.1)
Cronica politics. REPUBLICA R., I (1851), p. 103-
128.
Aualizeaza condi(iile politice din Principatele Romane, in ajunul revo-
(498) PRINCIPATELE ROMANE lutiei de la 1848. La guvern se afla o minoritate care se men(inca prin fortA,
prin tiranie. In fats, ii stAtea o opozitie liberala, de aceca*i factura socials
(498.1) Tara Romaneasca. cu guvernul, care nu urmArea altceva decit sA ajungA la putere; era toleratS
(498.3) Moldova de guvern 51 numai ea se bucura do oarecarc liberatate in press *i In dczba-
terile publice. In rest, exista partida republicans", pe care C. A. R. o con-
5982 323.2(498) sider& drept organul politic at poporului in acea vremc, recunoscind insa
Revolutiile romane. JUNIMEA R., I (1851), p.10-14. a ea nu era clarificatA asupra misiunii ei politico. Jos, apAsat, neintrebat,
Articol a cArui parte centrals o constituie discursul rostit de Niculae se afla poporul. Revolutia a quat, fiindca a cAzut in miinile liberalilor",
BAlcescu la aniversarea revolutiei din Transilvania si in care se caracterizeaza adios ale opozitiei tolerate de guvern.
revolutiile romanc*ti din 1848 (Banat, Moldova, Transilvania 9i Tara Roma-
neasca). 5988 Rosetti, C. A. 323.2(498.1)
Doamnei * REPUBLICA R., I (1851), p. 99-103.
5983 Bratiano, I. C. 323.2(498) Scrisoare in proza cAtre rominca necunoscuta care, inainte de 12 scpt.
Romania REPUBLICA R., I (1851), p. 24-29. 1898, fi trimisese colierul gi cerceii de mireasA, ca dar pentru sprijinirea revo-
Articol In care I. C. BrAtianu cant& sA defineascA In general caracterul lutiei. C. A. R. vede in acest gest anonim simbolul virtutilor politico ale femcii
revolutiei de la 1848 In Europa. Ea ar fi avut un caracter mutt mai larg dectt romine. AnuntA c& un artist roman, la Paris, a cautat sa o Inchipuie pe
toate cele precedente. In trecut, oamenii lumina(i de *tiinta erau extrem de aceasta donatoare anonima intr-un tablou, ca o imagine simbolica a revolu-
putini; de aceea, I. C. B. crede ca miKarile initiate de ei erau acceptate, dar tiei. Tabloul e litografiat gi sta. la dispozitia doritorilor.

321

www.dacoromanica.ro
323.2(498.0 RE VOL UTII: TARA ItO A1ANEASCA 323.2(498.1)

5989 Bolliac, Cesar 323.2(498.1) multor cetateni (Intre care a ieromonabului Isaia) acuzati de a fi In legaturi

-
Regulamentul, Arhondologia, Pravila lui Caragea, Condica
criminals dela 1851. REPUBLICA R, I (1851), p. 50-
--88.
cu Eliade si C. A. Rosetti. Corespondentul din Bucuresti al Gazetei Transit-
vaniei nu crede in existenta acestor legaturi.

articol, autorul se adreseaza mai ales categoriilor a II-a si a I1I-a 5997 323.2(498.1)
In
de boieri, cautind sa le demonstreze ca se Inseala atunci cind cred ea legiu- [Stire despre distrugerea a 55 000 de pusti de tot felul,
irile enumerate in titlu ar contine prevederi folositoare pentru ei. Cu atit
mai mutt cu cit ei, /mpreuna cu negustorii si meseriasii, au inceput revolutia
in Tara Romaneasca. Arata, la fiecare dintre legile citate, motivele care au
si otomane, sa nu se produca rascoale].
(1851), p. 100, col. II.
-
in Tara Romaneasca, pentru ca, dupa retragerca trupelor ruse
G. TRANS., XIV
!lupins pe revolutionari sa le arda in public.
5998 323.2(498.1)
323.2 (498.1)
5990

-
[Corespodenta cu privire la judecata locuitorilor din Tcle-
ga cu manastirile Margincni si Brebu]. G. TRANS., XIV
retragerea trupelor ruse]. -
[Stire despre agitata stare de spirit din Muntenia, dupa
G. TRANS., XIV (1851),
p. 164, col. I: Tiara romaneasca si Moldavia.
(1851), p. 44-45: Tiara romaneasca si Moldavia. Se arata ca guvernul Tarii Romanesti a trebuit s& is masuri de paza
Datata: Dintre Prahova, 29 Ian. v." Se arata ca Telcga apartiuea pentru stavilirca unei eventuate miscari revolutionare.
manastirii inchinate Marginenii. Cita vreme locuitorii au fost pulini mai -
-
toti ciocanasi" la °elide de sare , manastirea nu ii dijmuise. Ajungind insa
mai tirziu la 800 de familia, m4n5stirea ii supusesc /a claca si la toate indato-
ririle proprietatii". Sub domiiia lui Bibescu, aparindu-se pe baza hrisoavelor,
5999
[Se arata ca. foaia Impartialul" - L'Impartial"
Smirna anuntase, la 6 iunie, ca mai multi refugiati din Tara
-
323.2(498.1)
din
au fost scutiti de aceste obligalii. Fiindca insa, in revolutia din 1848, au pornit
o gloat& de 400 insi" catre Bucuresti si au hail's hotarele pamintului for
peste mosia manastirii Brebu, li s-a facut proces. Picrzind procesul, ei n-au
-
Romaneasca, aflati la Smirna si la Brussa, urmau 51. se in-
toarca in patrie]. ZIIVLBRUL, I (1851), p. 355: Turcica.
Se precizeaza ca ei urmau sa fic iertati de cirmuirca donuntorului Stirbei,
voit sa se supuna scntinlei. Miscarea for a fost reprimata aspru: 2 locuitori
au lost raniti si 23 au lost arcstati, ca fiind corifei" ai razmeritci, de catre fiind primiti cu bunavointa uitarc".
ocirmuitor si dorobantii sal.
6000 323.2(498.1)
323.2 (498.1)
5991
[Cu prilejul adresarii unor multurniri catre gazeta Dim-
bovita", pentru simpatia manifestata fats de Romanul"
la Londra de emigrantul Bratianu]. G. TRANS., XV
(1852), p. 274, col. II.
-
[Comentariu dezaprobator fat5. de actiunile intrcprinse

In imprejurarea inundarii tipografiei acestuia, se evoca In legatura cu activitatea lui [D.] Bratianu, in raport cu actiunea co-

pe Dunare, a revolutionarilor munteni]. ROMANUL, H

(1858), nr. 96, p. 282.
-
intimplari din anul 1848 si indeosebi transportarea in gimii, mitetului revolutionar curopean de la Londra, se inscamnd: ... unuia din
fratii Bratianu (de la Pitesti) i-a plesnit prin cap sa reprezinte el pe Roman,
atita numai ca reprezentantele fara pleniputinti nu poate fi recunoscut ni-
caieri".
5992 323.2(498.1)
[Acuzatii formulate in gazeta Ost-deutsche Post" impo-
triva politicii lui Ion Bratianu si a lui C.A. Rosetti in 1848].
G. TRANS., XIX (1856), p. 355, col. II.
- 6001
[Stire din Ost-deutsche Post", despre descoperirea
323.2(498.1)
si

In articolul foil germane, cci doi erau acuzati ca ar fi dus o politica anti- confiscarea la Constantinopol a unor lazi cu brosuri revolu-
turceasca in timpul revolutiei si in timpul emigratiei. tionare, alc5.tuite de C. A. Rosetti si Bratianu si destinate
Principatelor Romane]. G. TRANS., XV (1852), p. 296,
5993 323.2(498.1) col. I: Turcia. Constantinopol, 15 Sept.
[Extrase dintr-un articol aparut in Magyar Futar",
Romane]. -
privind desfasurarea evenimentelor din 1848 in Principatele
G. TRANS., XX (1857), p. 319, col. I.
Se comunica amanunte privind dezbinarile dintrc aderenlii conduca-
6002
[Se anunta ca. Ion Ghica e trimis la Samos, spre a paci-
fica insula]. TELEGRAFUL R., II (1853), p. 91: Turcia.
323.2(498.1)

torilor revolutiei din Muntenia (Eliadistii, Rosetestii, Ionestii etc.). -

Frag-
ment din articolul Principalele Romcfne§ti, trectaula ;i viiiorula lora.
5994 Rosetti, C. A. 323.2(498.1)
[Notita cu privire la scrisoarea fostului ministru maghiar
Szemere, publicata in gazeta Le Siècle", in legatura cu o
serie de articole publicate in aceasta gazeta de catre Ubicini,
sub titlul Valahia in 1848. Suvenire si episoade de cala-
tonic"). - ROMANUL, II (1858), p. 25, col. II.
In cadrul obisnuitei sale rubrici politice, C. A. R. face extrase din aceasta
scrisoare, in care Szemere ti reprosa lui Ubicini ca a fost nedrept fats de po-
porul maghiar In articolele sale. C. A. R. considers ca fostul ministru re-
volulionar maghiar se dovedise din non patimas in judecatile sale.
Daca va must, Ion Ghica va fi numit caimacam al ambelor principate
roman. Generalul Magheru ar merge in Principate, spre a lucra pentru
Poarta.
6003 323.2(498.1)
[Se anunta apropiate masuri pentru izgonirea din Imperiul
otoman a refugiatilor politici romani, italieni si maghiari].
G. TRANS., XVI (1853), p. 145, col. II: Turcia.
-
Aceste masuri urmau sa se is In urma presiunii exercitate mai ales de
-
guvernul austriac. E vorba de fruntasii revolutionari din 1848.

5995 323.2(498.1)
6004
[Stiri in legatura cu unele miscari taranesti in Oltenia].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 3: Principatele dela Dunare.
323.2(498.1)
-
[Se anunta ca articolele publicate de Ubicini in gazeta
Le Siècle" sub titlul Valahia in 1848, suvenire si episoade
de calatorie", au produs multa intiparire"]. ROMANUL,
II (1858), p. 105, col. II.
- 6005

-
[Comentariu redactional la stirile cu privire la o revolt&
a taranilor din Oltenia]. G. TRANS., XVII (1854), p. 7:
323.2(498.1)

Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. Din campulii resboiulul.

5996 323.2(498.1)
[Corespondents despre arestarca unor cetateni munteni,
acuzati de a fi in legatura cu emigiantii revolutionari ro-
man)). - G. TRANS., XIV (1851), p. 53, col. I: Bucuresti,
2 Fevr.
In urma stirii despre apropiata plecare a trupelor ruse si otomane, se
ivisera diferite zvonuri de tulburari, a caror consecinta a fost arestarea mai
Ziarele austriece anuntasera ca, In Romania Mica, de-a lungul Dunarii,
taranii s-au revoltat Impotriva proprietarilor si a arendasilor. Guvernul
provizoriu 1-ar fi trimis pe colonelul Solomon, ca unul ce fusese odinioara
capitan de panduri 5i camarad cu Magheru Ciupagea, ca sa-i potoleasca,
Uri Insa a fi reusit. Comentariul redactiei e diversionist, cautind a demons-
treze ca taranii din Principate n-ar avea nici un motiv sa se revolte Impotriva
boierilor roman, starea taranilor fiind acolo foarte buna, ci s-ar fi risen-
lind Impotriva arendasilor strain, mai ales greci.

322
www.dacoromanica.ro
323.2(498.1) REVOLUTII: TARA ROMANEASCA
6006 323.2(498.1)
[Stiri din Constantinopol in legatura cu rascoala tara-
neasca din Oltenia]. G. TRANS., XVII (1854), p. 34-35:
Cronica straina.
T5ranii fi duc legati pe boicri si pe amploaiati la Calafat.
6007 323.2(498.1)
[Vesti in legatura cu rascoalele taranesti din Oltenia]
G. TRANS., XVII (1854), p. 144: Din campulii resboiulul.
6008 323.2(498.1)
[Se anunta ca, in Bucuresti, au fost judecati cei saptc:
Craioveni" care incercasera a forma un guvern provizoriu
in Oltenia]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 154: Din
campula resboiulul.
$tirea c data de o depesa telegrafica trimisa din Bucuresti ziarului Presa
[Die Predesse?]. Se mai adauga ca cei sapte au fost condamnati de un tribunal
de razboi si fmpuqcati.
6009 323.2(498.1)
[Stiri in legatura cu demersurile refugiatilor politici ro-
mani din Imperiul otoman, cu privire la soarta Principa-
telor Romane]. G. TRANS., XVII (1854), p. 87: Cronica
streina.
E vorba de actiunile Intreprinse de Golesti, Tell, Eliade, Magheru, Im-
preuna cu Grigorie Sturza, Ion Ghica si Cretulescu.
6010 323.2(498.1)
[$tire despre emigran]ii revolutionari romani]. TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 98: Intamplari de zi.
Se anunta a au primit ordin sa paraseasca $umla, unde se adunasera
toti, afara de Eliade, si sa se intoarca la Constantinopol.
6011 323.2(498.1)
[Stiii in legatura cu activitatea din Turcia a emigran-
tilor revolutionari romani]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 144: Din campula resboiulul.
Se dezminte stirea din Siebenbiirger Bole ca Tell, Golescu si altii ar or-
ganiza revolte In Oltenia. Dimpotriva, Magheru si Golestii stilt retinuti la
Constantinopol, iar Eliade la Sumla si Tell la Smirna, fiind banuiti ca ar
simpatiza cu rusii si grecii. Se afirma ca exists neintelegeri intre toll acestia.
6012 323.2(498.1)
[Stiri in legatura cu reintoarcerea emigrantilor romani].
G. TRANS., XVII (1854), p. 247: Din campulli resboiulul.
In avangarda otomanl condusa de Iskender Bei, care a intrat In Bucu-
resti la 6 aug., ar figura si trupe romanesti, organizate de maiorul Cretulescu.
Eliade s-ar fi Intors in Tara Romaneasca, In calitate de secretar al lui Omer-
Pasa. Au mai venit: Nicolae Golescu, C. A. Rosetti si maiorul [D.] Cretu-
lescu.
6013 323.2(498.1)
[Se anunta ca N. Golescu, Rosetti si fr. I.] Filipescu au
plecat cu un vapor la Paris], G. TRANS., XVII (1854),
p. 255: Cronica straina. Turcia.
Ar fi ramas la Constantinopol, dintre emigrantii romani, doar generalul
Magheru. Stirea e luata din gazeta Wanderer.
6014 323.2(498.1)
[Se anunta ca, dupa sosirea lui Dervis-Pala la Bucuresti,
refugiatii politici carii faceau agitatii intr'un sens dusma-
nese asupra Austriei" an fost indepartati din capitala Tarii
Romanesti]. GAZ. de MOLD., XXVI (1854), p. 281:
Tara Romaneasca.
6015 323.2(498.1)
[Informatii in chestiunea revenirii lui Eliade Radulescu
in Tara Romaneasca], G. TRANS., XVII (1854), p. 295:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Informatii extrase dintr-o corespondents a foil Wanderer.
6016 323.2(498.1)
[Corespondenfa de Ia Iasi, din 5 septembrie st. v., in care
se vorbeste, intre altele, despre refuzarea aprobarii cererilor
de reintrare in Principate ale exilafilor din 1848-1849].
G. TRANS., XVII (1854), p. 299-300.
www.dacoromanica.ro
323.2(498.1)
6017 323.2(498.1)
[Se vesteste ca Eliade a plecat din Bucuresti la Constan-
tinopol]. G. TRANS., XVII (1854), p. 308, col. II: No-
isiMii.
Se °firma ca Eliade se dusese de vreo trei saptamini Ia Constantinopole".
In aceeasi corespondents, se anunta ca Omer -Papa a sosit la Bucuresti.
6018 323.2(498.1)
[Articol cu privire la atitudinea emigrantilor romani de
la 1848 fata de Turcia]. L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856),
p. 25-26.
6019 Constantinescu 323.2(498.1)
[Corespondente din Paris, comentind activitatea roma-
nilor emigrati in Fran]a si evenimentele interne franceze
care puteau interesa Principatele Romane]. STEAOA D.,
II (1856), p. 27, 38-39, 47, 75-76.
6020 323.2(498.1)
[Stiri in legatura cu problema amnistierii revolufionarilor
romani din 1848]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 67:
Principatele dela Dunare.
Se vesteste ca Poarta raspunsese Angliei in aceasta privinta ca autorie
zarea reintrarii in patrie a fostilor revolutionari nu putea fi data declt de viitorii
domnitori ai Principatelor Romane.
6021 Constantinescu 323.2(498.1)
[Dare de seams despre sarbatorirea de catre romanii
din Paris a celei de a 8-a aniversare a revolutiei din 1848].
STEAOA D., II (1856), p. 155-156: Francia.
Sarbatorirea a avut loc la Meudon, in 11/23 iunie. Intre cei 70 de partici-
panti, se amintte de: arhim. 1osafat, Zoe Golescu si francezul Bataillard.
6022 * 323.2(498.1)
[Comentariu din Bucuresti la circulara secretarulu i
statului. A. Plagino, cu privire la felul cum an voie taranii
sa-si inainteze plingerile]. STEAOA D., II (1856), p. 171
172 : Bucuresti.
Circulara arata ca locuitorii unor sate, crezindu -se napastuiti in drepturile
lor, isi parasesc plugarestile lor Indeletniciri, precum si orIcare sateasca In-
datorire, si scullndu-se toti dela casele lor, vie sa se jaluiasca...". Corespon-
dentul adauga ea aceasta circulara a lost prilejuita de revolta de la Potlogi.
Cauta sa minimalizeze proportiile revoltei, insa recunoaste dreptatea ei:
satenii de acolo lucrau 70 de zile pe an pentru arendas.
6023 323.2(498.1)
[Stire cu privire la rascoale taranesti in judetul Dimbo-
vita]. STEAOA D., II (1856), p. 172: Buletinul zilel.
Dupa o corespondents din Bucuresti cu data de 30 ionic publicatil
In Garda de Colonia [Koelnische Zeitung].
6024 323.2(498.1)
[Stiri despre rascoala iscata in cercul Dimbovi]a" din
Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
210-211: intamplari de zi.
Se Instiinteaza ca rascoala fusese pricinuita de tractarea cea neome-
noasa §i tirana a poporului din partea unui arendator sau, dupa cum zic
unii, din partea unui dregator al Statului". Pentru restabilirea linistei, s-au
trimis la fats locului un comisariu politic" si un escadron de cavalerie ro-
m aneasca".
6025 Magherro, G. 323.2(498.1)
Lettre a S. Ex. Fuad-Pacha, ministre des affaires &ran-
Ores de la Sublime Porte. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 123.
Prin aceasta scrisoare, adresata la 18 octombric 1856, generalul Magheru
cere autorizarea ca exilatii romani din 1848 O. se reintoarca in Principate.
6026 323.2(498.1)
[Se anunta ca Poarta a gatit un firman de amnestie
pentru toti expatriatii din Moldova si Romania"]. TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 39: Intimplari de zi.
6027 323.2(498.1)
[Se mentioneaza zvonul ca Poarta ar fi aplecata a da
amnestie pentru exilafi "]. G. TRANS., XX (1857), p. 40,
col. I: Teara Romaneasca. si Moldavia.
323
323.2(498.1) REVOLUTII: TARA ROMANEASCA - MOLDOVA - ASIA
6028 323.2(498.1)
[Se anunta ca deputatul Otway a cerut in Camera Comu-
nelor interventia guvernului britanic in favoarea a doazeci
sau treizeci refugiati romani din anul 1848 sau 18491. -
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 2: Sciri din alara.
Anglia.
6029 323.2(498.1)
[Stire despre o interventie a emigrantilor romani, pentru
a fi autorizati sa se reintoarca. in Principate]. - G. TRANS.,
XX (1857) ,p. 207, col. II: Team Romaneasca si Moldavia.
Stirea e redata dup3 Oeslerreichische Zeilung. Gazeta austriacS apreciaza
numArul acestor emigrati ca la 1200 insi".
6030 323.2(498.1)
[Se traduce, din Oesterreichische Zeitung", adresa tri-
misa de exilatii romani din 1848, caimacamilor Principate-
lor Romane, in chestiunea revenirii for in Cara]. - TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 207: Principatele dela Dunare.
6031 323.2(498.1)
[Lista exilatilor din 1848 carora li s-a ingaduit intoarcerea
in Tara Romaneasca]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 221: Valachie.
IatA numele lor: Niculae si Stefan Golescu, Constantin A. Rosetti, Di-
mitrie si Ion Br5tianu, generalul Christian Tell, generalul Gheorghe Magheru,
loan Heliade-Radulescu, Alexandru Paleologu, arhimandritul Iosafat, Cesar
Bolliac si Const. Balcescu.
6032 323.2(498.1)
[La Presse d'Orient" a anuntat, la 27 iunie, ca Poarta
a acordat dreptul de reintrare in Principate tuturor emi-
grantilor romani din 1848]. - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 217: Nouvelles des Principaut6s.
6033 323.2(498.1)
[Comentarii in legatura cu autorizarea acordata emi-
grantilor romani de a se reintoarce in Tara Romaneasca]. -
ROMANIA [Bucuresti] , I (1857), p. 94-95: Revista poli-
tics.
Se aduc multumiri pentru aceastS hotirire caimacamului Alexandru
Ghica si se aminteste ca trei dintre acesti emigranti muriserA in exil, 5i anume:
Ion Voinescu II, Niculae Meese.. 5i I. D. Negulici. Se anuntA publicarea unor
biografii ale acestor adevarati martini ai natiei".
6034 Rosetti, C. A. 323.2(498.1)
Domnilor Redactori ai Israelitului Roman. - ISRAELI -
TULU R., I (1857), nr. 12, p. 2-4.
Scrisoare din Rusciuk, datata 11/23 mai 1857. - 11i exprima recunos-
tinta pentru gestul comunitatii izraelite spaniole din Rusciuk, care, la In-
demnul comunitatii din Bucuresti, a oferit ospitalitate emigrantilor revolu-
tionari romani, ce se reintorceau din exilul for de 9 ani.
6035 323.2(498.1)
[Dezmintire in legatura cu stirea publicata de gazeta
Wanderer" ca pe mosia printului Milos s'a facut o rascoala,
ce nu s-a putut potoli decit printr-o mare putere armatal. -
ROMANUL, II (1858), p. 140, col. II: Felurimi.
E vorba de una din mosiile din Tara Romineasca ale printului Milos
Obrenovici. - Romdnul observer: corespondintele ziarului Wanderer stie
bine cS ostirea noastrA nu s-a miscat din locul ei, dar sint corespundinti
5i ziaristi . care scriu cc le place a fi, iar nu ce este". - Dezmintirea e publicatS
in p. a IV-a a ziarului, destinatA anunturilor si reclamelor comerciale.
(498.3) MOLDOVA
6036 323.2(498.3)
[Scrisoare deschisa catre partasii miscarilor din martie
1848, la Iasi], - STEAOA D., III (1858), p. 277: Iasii, 8
Dechemvri.
Raspuns la articolul Candidatura prinfului Grigorie Sturm, publicat
de Const. Hurmuzachi fn Constdulionariut. C. H. afirmase ca, in 1848, Grig.
324
www.dacoromanica.ro
323.2(51)
Sturza a dat revolutionarilor moldoveni o lectie pentru care cei mat multi
i-au ramas recunoscAtori. Steaoa Duudrii respinge epitetul de revolutionari,
aratind ca cei in cauza erau mai toti membrii ai clasei privilegiate, mai toll
proprietari, mai toti prin nastere, prin crestere si prin interese meniti de a
fi conservatori". Descrie actiunea revolutionara a lui Const. Hurmuzachi
In martie 1848, la Iasi.
6037 323.2(498.3)
[Articol despre Mihail Sturza]. - STEAOA D., III (1858),
p. 257-258: Iasil 29 Noemvrie.
Se reamintesc toate abuzurile lui M. Sturza, In cursul domniei sale
din 1834-1849: a suspendat 'Dania Romdneascd, Dacia Literard §i Propd-
firea; 1-a surghiunit pe C. Negruzzi pentru un singur vers; pe Alecu Russo
1-a Inchis la Soveja pentru o piesa nevinovata; a impilat boierimea. I se
aminteste insa ca tinerii pe care i-a bAtut, legat si exilat la 1848 ant acum
barbati copti", care au familii de ferit, avert de pastrat, o tars de aparat".
Se declarer cS toata generatia de la 1840", strins units e hotArItA sa-i combatA
pe Sturzesti. Se recapituleaza manifestalia boierimii din 12 iunie 1848, clad
i-a prezentat lui Talaat-Effendi memoriul referitor la abuzurile lui M. Sturza.
6038 323.2(498.3)
- STEAOA D., III (1858), p. 258-260 si
supl. la nr. 88, p. 261-262 bis; ZIMBRUL 51 VULT., IV
(1858), p. 92, 95, 97, 100, 103-104.
Se reproduce integral textul plingerii adresate, In 12 iunie 1848, de c5tre
boierimea moldoveana, Ini Talaat-Effendi.
323.2(498.3)
6039
[Articol cu privire la atitudinea din 1848 a parintelui
Iustin, locotenent de episcop la eparhia de Roman]. - STEA-
OA D., I (1855), p. 93; Iassil 24 Noemvri.
Scris la primirea vestii ca, dind semne de grava maladie nervoasS, Justin
fusese trimis spre vindecare la mAnastirea Neamt. Se aminteste ea, in 1848,
el avusese curajul 51 se roage In public pentru cei distarati", fapt pentru
care a fost surghiunit pe un an.
6040 323.2(498.3)
Extract dintr'o scrisoare de la Iasi. 30 August, 1857. -
ROMA-NUL, I (1857), nr. 13, p.3.
Intre altele, se anuntA a, la Botosani, s-au prins Intr-o cArutA 17 streini
armati cu maciuci si cu pumnare; ei voia 0, vie la Iasi ca 55 tacit revAutitme".
6041 323.2(498.3)
[Se anunta ,dupa ziarele germane, ca in Moldova s-ar
fi descoperit o sotietate mica de oameni mituiti, carii ar fi
Post trimisi ca cu orice pret sa scorneasca o revolter in Iasi "]
-G. TRANS., XX (1857), p. 331, col. I.
(5) ASIA
6042 323.2(51)
China. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 255-256.
Se InfatiseazA rascoala chineza din acel an, mai mult sub latura sa aneef
dotica, subliniindu-se feint putin singeros in care se desfAsura, in urma frt..
ternizarii trupelor imperiale, a micilor functionari 5i a populatiei cu rebeliL
Se arata cS ea era indreptatA cu deosebire impotriva dinastiei imperiale
5i a mandarinilor ei. Se exprimA ipoteza cS rAscoala ar fi fost organizata de
misionarii protestanti europeni.
6043 323.2(51)
Revolutia in Hina. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854),
p. 171, 173-175: Albina Romaneasca.
Traducere de A. 0. [bregia]. - Articol despre 13 brosuri tipArite din
ordinul sefului revolutionar chinez Tai-Ning-Vang si trimise bibliotecii din
Paris.
6044 323.2(51)
China (tncurcaturile Imperiului Chineza cu Europenii.
Revolutiunea de acolo. Privire in viitoria). - G. TRANS.,
XX (1857), p. 322-323, 326-327, 335, 342-343.
Articol cu caracter de studiu. Probabil, o traducere.
323.2(54) REVOLUTII: ASIA - ALEGERI
6045 323.2(54)
Rascoala in India rasariteana. - TELEGRAFUL R., V
(1857), p. 320, 324, 328, 331, 335-336, 339, 347-348, 351.
Consideralii asupra istoriei moderne a Indiei. Se insista indeosebi asupra
rSscoalei din 1857.
324 ALEGERI
(498) PRINCIPATELE ROMANE
(498.1) Tara Romaneasca
(498.3) Moldova
324(498)
6046
[Stiri marunte in legatur& cu convocarea Divanurilor ad-
hoc]. - STEAOA D., II (1856), nr. 68, p. 272 [gresit 184]:
Buletinul zilei.
6047 324(498)
[Rezumat al unui memoriu trimis de generalul Magheru
reprezentantilor puterii garante la Constantinopol, in ches-
tiunea dispozitiilor electorale prevazute in firmanul pentru
convocarea Divanurilor ad-hoc]. - L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 124.
Rezumatul este reprodus dupS foaia La Presse din Paris. Memoriul
lui Magheru se refers la stipulatiile electorale ale firmanului, care puteau
da naltere la confuzie.
6048 Magherro, J. 324 (498)
Memoire adresse... a son Altesse le grand vizir de la Porte
otomane. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 127-
128.
In acest memoriu, adresat la 15 februarie marelui vizir, generalul G.
Magheru face unele observalii asupra lacunelor si erorilor ce s-au strecurat
in stipulaliile electorale din firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc
din Principate.
6049 324 (498)
[Deslusiri date de Sfatul Administrativ Extraordinar al
Moldovei asupra unor puncte din firmanul pentru convo-
carea Divanului ad-hoc]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 21,
p.1: Bucuresti, 9 Aprilie.
Gazeta din Bucuresti reproduce aceste deslugiri din Bulelinul Oficial
al Moldovei, pe motivul ca in Tara Romaneasca n-au Post date Inca astfel
de lamuriri.
6050 Bosianu, C. 324(498)
[Despre strainii din Principatele Romane care an drep-
turi electorale]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 13-14.
AratS ca doar trei categorii de straini pot pretinde aceste drepturi: cei
casatoriti cu o paminteana, inaintea Regulamentului Organic; cei ce-si ci$-
Cgasera impSmintenirea pe tale legala, potrivit celor stipulate in Regulamentul
Organic, $i cei nAscuti $i crescuti pe teritoriul Principatelor Romane. - Text
roman $i francez.
6051 324(498)
[Yntr-o corespondenta publicata fn gazeta La Presse
d'Orient" se critic& privilegiul acordat boierilor de clasa
intii de a fi alesi si in alte districte decit in acelea unde au
proprietati]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 114:
Presa streina despre Principate.
6052 324 (498)
[Corespondents trimisa din Bucuresti foil Times", la
28 august, in care se discuta chestiunea alegerii de reprezen-
tanti in Divanurile ad-hoc de catre manastirile inchinate]. -
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 266: Valachie.
6053 Rosetti, C. A. 324(498)
[Comentariu in legatura cu legea electorala hotarita pentru
Principatele Romane de catre Conferinta de la Paris]. -
ROMANUL, II (1858), nr. 69, p. 274.
!rare altele, Rosetti recomanda celor cu drept de vot sa nu -$i vindS
averile, caci ar risca astfel 0.51 pierde dreptul de a alege $i de a fi and.
www.dacoromanica.ro
324(698)
6054 324 (498)
[Schimb de scrisori intre C. Balcescu si C. A. Rosetti in
care se ironizeaza sistemul cenzitar, ce sta la baza noii legi
electorale]. - ROMANUL, II (1858), nr. 69, p. 276.
6055 [Petrescu], A. 324(498)
[Analiza stipulatiilor electorale anexate la textul Conven-
tiei de la Paris]. NATIONALULU, I (1858), p. 327-329,
336.
6056 324(498)
[Articol In legatura cu aplicarea instructiunilor pentru
alegeri]. - NATIONALULU, I (1858), p. 359: Bucuresci
22 Octombrie; STEAOA D., III (1858), p. 289 [recte: 201]:
Iassii 7 Noemvrie.
Dupa ce se discutS menlinerea de catre PoartS a vechii legislatii a Princi-
patelor Romane $i numirea comisiilor provizorii, se examineaza legea electo-
rata. Se pune problema: cum vor fi reprezentate ora$ele unde nu se afla oa-
meni care sa aiba averea de 6000 de galbeni certita pentru a fi alegator?
6057 Vernescu, G. Dimitrie 324(498)
Ceva asupra unor articole din legea alegatoare. - NATIO-
NALULU, I (1858), p. 380-381.
Discuta art. 3, 4 $i 9, in care este vorba de drepturile alegStorilor.
6058 324(498)
[Nota introductiva la reproducerea textului instructi-
unilor electorale publicate de Caimacamia Tarii Romanesti].
- STEAOA D., III (1858), p. 213: Iassii, 12 Noemvri.
Se subliniaza a, In timp ce instructiunile elaborate Ia Ia$i stnt liberale
$i conforme cu textul $i spiritul legii electorate", cele din Bucure$ti sunt reac-
tionare $i contrare aceleia$i legi electorate". - Se reproduce apoi textul
instructiunilor, la p. 213-214. Pagina 213 e bro$ata dupa p. 220.
6059 Rosetti, C. A. 324(498)
Esplicari despre alegeri. - ROMANUL, II (1858), nr. 92,
p. 263-264, nr. 93, p. 267-268.
DS explicatii asupra legii electorale, asupra numSrului deputalilor,
asupra cenzului etc.
6060 324(498)
[Scurt comentariu in legatura cu aparitia instructiunilor
pentru aplicarea legii electorale in Moldova]. - NATIONA-
LULU, I (1858), p. 383, col. Bucuresci, 15 Noembre;
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 74-75.
In comentariu, se is o pozitie favorabilS acliunii guvernului moldovean,
afirznindu-se ca instructiunile sunt demne de observat atit In forma, cit $i
In fondul tor" gi ca toate articolele acestor instructiuni sunt atitea prevederi
Intelepte gi patriotice".
6061 324(498)
[Notita introductiva la textul reprodus din Nationalula"
referitor Ia instructiunile electorale alcatuite de Locotenenta
Princiara din Moldova]. - ZIMBRUL 51 VULT ., IV (1858),
p. 74, col. II
Redactia considers aprecierile gazetei muntene ca pline de cSldurS
$i de patriotism" $i descopera in ele ceva $i mai mult: un fel de protestant
tacuta in contra starei de lucruri de la fratii din Romania".
324(498)
6062 Ionescu, I.
Despre Dispozitiile Noului sistema Electoralii. - STEAOA
D., III (1858), p. 281-283, 290-291.
Studiu. AratS legatura de la cauzS la elect, dintre alcStuirea corpului
electoral 5i Adunarea pe care el o alege. Subliniaza ca, prin Conventia de la
Paris, principiul limitarii sferei alegatorilor prin tens ", valabil in rnajori.
tatea tirilor europene, fusese Inlocuit prin clauza proprietatii financiare".
E de pSrere ca aceasta reprezinta totusi un progres pentru Principatele Ro-
mane, deoarece Inainte aveau drept de vot numai boierii. Demonstreaza
statistic ca - data fiind mSrimea capitalului ce li se cere tirgovetilor ca sa
poata fi alegStori - sistemul electoral e in favoarea proprietarilor de mosii
de Ia tars, deci a boierilor, cu interese deosebite de ale tarii.
6063 Rosetti, C. A. 324(498)
domnul. - ROMANUL, II (1858),
Alegatorul, deputatul 3i
nr. 102, p. 303-305, nr. 103, p. 307-309; STEAOA D .
325
324(498) ALE GERI: TARA ROMANEASCA
III (1858), nr. 106, p. 419 bis 420 bis, nr. 107, p. 427-
428, supl. la nr. 107, p. 1-2.
Face un istoric al drepturilor electorate to Principatele Romane incepind
cu anul 1831; apoi, arata ca misiunea alegatorilor este de a promova cele
patru puncte votate de Divanurile ad-hoc. Sustine, in continuare, ca alegatorul
are adevarata putere, deputatul nefiind cleat mandatarul ski si ca, la rindul
ei, alegerea domnitorului depinde de deputati ; asa ca soarta Principatelor
se reazema, in ultima analiza, pe patriotismul alegatorilor.
6064 Sihleanu, A. 324(498)
Articolul 48 din reorganizarea Principateloru. CONSTI-
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 4.
Protesteaza impotriva unor dispozitii ale hatiserifului otoman care
trebuia sa intregeasca art. 25 al tratatului din 30 martie 1856, conform art.
48 din Conventia de la Paris. Afirma ca prevederea din hatiserif potrivit
careia contractele incheiate dupa 19 aug. 1858 (data Conventiei) nu shit
valabile la alcAtuirea listelor electorale ar fi contrarie prevederilor Con-
ventiei.
6065 B...[olintineanu], D. 324(498)
Actele de improprietarire. DTMBOVITA, I (1858),
p. 89-90.
Discuta interpretarea acelui paragraf din firmanul cu privire la prega-
Brea alegerilor In care se cerea ca actele frauduloase de proprietate, facute
de la incheierea Conventiei, pentru a inlesni Inscrierea in listele de alegatori,
sa fie anulate. D. B. argumenteaza ca e abuziva si antipatriotica interpretarea
ca ar fi de anulat toate actele de vinzare sau donatie incheiate de atunci.
Iar data aceasta interpretare ar fi impusa prin vreo scrisoare viziriala"
secrets, poporul roman nu e obligat sa tins seams de ea.
6066 324 (498)
[Se cere moditicarea legii electorale, de catre viitoarea
Adunare]. STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 315: IasiI
22 Dechemvri.
Se arata ca prevederile asupra alegerilor din Conventia de Is Paris fusesera
alcatuite lard cunoasterea exacta a realitatilor din Principatele Romane.
Astfel, in tinutul Vaslui n-au putut avea drept de vot decit 4 alegatori: 2 au
votat pentru tin candidat si 2 pentru celalalt.
6067 B...[olintineanu], D. 324 (498)
[Articol referitor la datoria viitoarei Adunari de a modi-
fica restrictiile dreptului de a fi alegator]. DIMBOVITA,
I (1858), p. 85: Bucuresti.
Afirma ca prima datorie a viitoarei Adunari va fi sa intareasca autono-
mia tariff, deoarece Conventia 1111 este de natura a uzurpa drepturile noastre",
ci le recunoafte. Ca atare, va trebui sa ia hotarire cu privire la dreptul de
a fi alegator, deoarece in trecutul tarilor romanesti nu ar fi existat restrictia
ca numai proprietarii au dreptul de a alege deputati.
(498.1) Tara Ronzancasca
1857
6068 Ioranu, G. 324 (498.1)
[Articol cu privire la alegerea Divanului ad-hoc].
CONCORDIA, I (1857), p. 21.
Arata ca toti romanii care tin la interesele nationale si sociale ale tarii
trebuie sa ia parte la reorganizarea ei. Pentru ca Divanul ad-hoc a fie cu
adevarat expresia natiunii, trebuie sa nu se feel asupra alegatorilor nici un
tel de presiune si sa alba loc adunari premergatoare, in care sa se discute ca.
litatile candidatilor.
6069 324(498.1)
[Ofisul caimacamului catre mitropolit si Consiliul Admi-
nistrativ Extraordinar, prin care se arata ca lucrarile pre-
gatitoare pentru alegerile Divanului ad-hoc trebuie sa in-
ceapa]. BULETIN [T.R.], 1857, p. 62-63; ANUNT. R.,
IV (1857), nr. 9, p.1, nr. 10, p. 2-3.
Totodata, se arata ca alegerile trebuie sa tie expresia liberei vointe a
tuturor claselor sociale.
326
www.dacoromanica.ro
324(498.1)
6070 Crezzulescu, C. A. 324 (498.1)
[Articol In care comenteaza ofisul prin care caimacamul
interzicea functionarilor administrativi sa exerseze cea mai
mica influent& asupra alegerilor de deputati pentru Divanul
ad-hoc]. CONCORDIA, I (1857), p. 93: Bucuresti, 30
Aprile.
Aproba cu caldura acest ofis 51 adauga ca, dupa cum este poprit etc-
muitorilor de a influenja alegerile, asemenea nu este iertat nici particularilor
de a influenta mai dinainte spiritul public".
6071 324(498.1)
Traductia Inaltului Imparatesc Firman, relativ la con-
vocarea Divanului ad-hoc. BULETIN [T.R.], 1857, p. 61
62 ; ANUNT. R., IV (1857), nr. 10, p. 1-2.
6072 324(498.1)
Instructii Pentru aducerea la Indeplinire a Inaltului
Fermana privitor la convocarea Divanului Ad-hoc, precizate
dupa Inalta Autorizatie, de catre Onor. Consiliu Adminis-
trativ Extraordinar prin jurnalul urmatora,aprobat de Maria
Sa Printul Caimacam. BULETIN [T.R.], 1857, p. 73-74;
ANUNT .R.. IV (1857), nr. 12, p. 1-3; TIMPULU, I (1857),
nr. 25, p. 4.
6073 324 (498.1)
[Publica]ie referitoare la alegerile Divanului ad-hoc].
BULETIN [T.R.], 1857, p. 74; ANUNT. R., IV (1857), nr. 12,
p. 1: Ministerul Interior.
Ministerul din Nauntru face cunoscut acelora ce poseda calitati si averea
ceruta spre a fi alegatori sau alesi 55 se prezinte in termen de 20 de zile la
administratiile respective, spre a.. dovedi dreptul de alegatori sau de a fi
alesi. In Anunfdlorul Ronan, text roman si francez.
6074 324(498.1)
[Deslusirile date de Ministerul Trebilot din Nauntru
pentru alcatuirea listelor de alegatori]. BULETIN [T.R.],
1857, p. 89-90: Ministerul din Nauntru ; ANUNT. R., IV
(1857), nr. 16, p. 1-2.
In Annul Mosul Roman, text roman si francez.
6075 324 (498.1)
[Articol de fond, in care se aduc laude lui Alexandru
Ghica pentru masurile luate spre a ocroti libertatea alegeri-
lor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 141:
Bulletin politique.
Totodata, se condamna politica abuziva a Portii fats de Principate'e
Romane.
6076 Ioranu, [Grig.] 324 (498.1)
[Articol in legatura cu condi %iile pe care trebuiau sa be
indeplineasca in alegeri candida]ii la Divanul ad-hoc].
CONCORDIA, I (1857), p. 65.
6077 Crezzulescu, C. A. 324(498.1)
[Articol in care indeamna pe acei romani care nu voiau
sa se osteneasca a se inscrie in listele electorale]. CONCOR-
DIA, I (1857), p. 69: Bucuresti, 5 Aprile.
Argumenteaza ca nepasarea manifestata de cetateni fata de lucrul
obstesc arata ca ei nu cunosc inriurirea pe care o exercita starea politica a
unei lari asupra starii particulare a indivizilor.
6078 324 (498.1)
[Deslusiri date de Sfatul Administrativ Extraordinar al
Moldovei asupra unor puncte din iirmanul pentru convo-
carea Divanului ad-hoc]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 21,
p. 1: Bucuresti, 9 Aprilie.
Gazeta din Bucuresti reproduce aceste deslusiri din Bulelinul Oficial
al Moldovei, pe motivul ca In Tara Romaneasca, n-au fost date Inca astfel
de lamuriri. Deslusirile privesc domiciliului legal al alegatorilor, precum 5i
censul cerut electorilor.
6079 Crezzulescu, C. A. 324 (498.1)
[Comentariu cu privire la greutatile pe care le intimpina
ceta.]enii la inscrierea In listele electorale pentru Divanul
ad-hoc]. CONCORDIA, I (1857), p.. 85.
324(498.1) ALE GERI: TARA ROMANEASCA.
6080 Crezzulescu, C. A.
-
[Articol despre chezasuirea pe care trebuie s-o dea ale-
gatorilor candidatii la Divanul ad-hoc]. CONCORDIA, I
324(498.1)
(1857), p. 97-98.
Discuta pe larg un pasaj din programa partidului unirii, in care se afirma
ca deputalii in Divanul ad-hoc trebuie sa garanteze prin inscrisa indatorire"
ca vor sustine pe fall programa partidului unirii.
6081 Ioranu, [Grig.]
-
324(498.1)
[ Articol despre cluburile politice si participarea tinerimii
la alegeri]. CONCORDIA, I (1857), p. 109.
Se ridica Impotriva acelora care sustineau Inchiderea cluburilor. Le soco-
teste niste adunari pregatitoare" utile. Arata a no este admisibil ca tinerimea
sa no participe la alegeri si spell ca Poarta puterile garante vor admite ca
virsta legall, in viitoarele alegeri, sa fie cea de 25 de ani, in loc de 30 de ani.
6082 Ioranu [Grig.] 324(498.1)
[Comentariu referitor la felul cum se facea propaganda
politics pentru Divanul ad-hoc, in Tara Romineasca].
CONCORDIA, I (1857), p. 113.
- 6092
324(498.1)
6083
[ Ofisul nr. 715 din 18 mai, al caimacamului Al. D. Ghica,
adresat Departamentului din Nauntru al Tani Romanesti,
In legatura. cu nepartinirea pe care trebuiau s-o observe
administratorii de judete In pregatirea alegerilor]. BULE-
TIN [T. R.], 1857, p. 157; ANUNT. R., IV (1857), nr. 34, p.1.
Deoarece primise plingeri ca unii administratori ar fi intrebuintat
autoritatea for spre a sustine cutare sau cutare opinie", caimacamul amin-
teste ofisul sau nr. 270, prin care cerea administratorilor sa se ablina de la
mice act de influentare a opiniei alegatorilor, prin autoritatea de care dis-
-
puneau in judet. In A nut:Morn: Romdn, text roman $i francez.
6084 324 (498.1)
[Ofisul nr. 820 din 23 mai, al caimacamului, catre Depar-
tamentul din Nauntru, prin care cere ca administratiile lo-
cale sa-i lamureasca pe alegatori ca ei vor alege numai deputatii
pentru Divanul ad-hoc, far& sa poata impune deputatilor ce
sa voteze in Divanul ad-hoc]. BULETIN [T.R.], 1857;
p. 157, ANUNT. R., IV (1857), nr. 34, p. 1.
In Anunidiorul Romdn, text roman gi francez.
6085 [Costaforu, G.] 324 (498.1)
Despre Indatorirea deputatilor catre allegatori. SECO-
LULU, I (1857), nr. 42, p. 2-3.
- Lista de boerl
Arata ca deputatii trebuie in mod normal sa indeplineasca, dupa alegeri,
promisiunile Mute alegatorilor. Dar fiindca unii deputati s-ar putea influenta
usor, partidul national a hotarit ca toll candidatii sa se oblige In scris catre
alegatorii for ca vor sustine cele patru puncte din programul unirii.
6086 Bossueceanu, [G. R.] 324 (498.1)
[Articol cu privire la indatoririle deputatilor fats de ale-
gatori]. SECOLULU, I (1857), nr. 44, p. 1-2.
Discuta chestiunea angajamentelor pe care trebuiau sa $i be is viitorii
deputati fat& de alegatori. Propune ca ei sa dea aceste angajamente cu clteva
rile fnainte de alegerea Tor, cu prilejul unei adunari pregatitoare; aceasta,
pentru ca un ofis interzisese trecerea unor astfel de angajamente in jurnalul
alegerii.
6087 324(498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru,
cu deslusiri privitoare Ia alegerile pentru Divanul ad-hoc].
BULETIN [T.R.], 1857, p. 185-186; ANUNT. R., IV
(1857), nr. 40, p. 1-3.
Se precizeaza categoriile de persoane care au dreptul de a lua parte la
alegeri si de a fi alese. Listele electorale trebuie sa fie Intocmite pina la 30
iunie, spre a fi publicate. - In Anuniellorul Romdn, text roman $i francez.
6088 Mariu, E. 324(498.1)
[Comentariu referitor Ia candidatura depusa de logofatul
C. Sulu, pentru alegerile Divanului ad-hoc]. SECOLULla,
I (1857), nr. 51, p. 2.
- 6097
Proprietatile logofitului C. Sulu Insumau 119 500 de pogoane.
22 - Bibliografia analitick c. 3102
www.dacoromanica.ro
324(498.1)
6089 Cre(eanu, G. Z.
- 324(498.1)
Un Candidatu. CONCORDIA, I (1857), p. 161-162.
Discuta cu ironic apelul adresat de marele logofat Cost. Sulu catre ale-
gatori, ca sa-1 aleaga in Divanul ad-hoc.
6090 324(498.1)
[Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru,
referitor la listele celor in drept de a fi alegatori gi alesi in
-
Divanul ad-hoc si la Intocmirea comitetelor Insarcinate cu
cercetarea reclamatiilor electorale]. BULETIN [T. R.],
1857, nr. 56, p. 217; ANUNT. R., IV (1857), nr. 50, p.l.
In A nunfillorul Ronan, text roman 5i francez.
324 (498.1)
6091
matiilor asupra listelor electorale.
p. 228; ANUNT. R., IV (1857), nr. 51, p.3.
-
Publicatie. Comitetul intocmit pentru cercetarea recla-
BULETIN [T.R.], 1857,
Se arata unde si cum trebuiau Inaintate reclamaliile.
Lista de Boerif de India class caril avand proptietati
324(498.1)
cu intinderea de 300 Falce eel putin, libere de ipoteca, gi
cerand a fi insciisf pentru alegerile deputatilor Divanulul
tul Impa.ratesc Firman. Anul 1857.
1857, p. 225.
-
Ad-hoc, pot fi alesi in orf ce district, potrivit Art. 2 din Inal-
BULETIN [T.R.],
In total, 59 de persoane.
6093 324 (498.1)
Lists de boeril si fit de boerl proprietarl de mosif cu in-
tindere eel putin de 300 falce lucratoare si cu venit fiber de
ipoteca, can au drept de alegatori si din carif numal se pot
-
alege doi deputati ai districtulul pentru Divanul Ad-hoc.
Anul 1857. BULETIN [T.R.], 1857, p. 221: Districtul
Myth 226: Districtul Dolju, 227: Districtul Gorju, 229:
Districtul Vlasca, 230: Districtul Ialomita 230: Districtul
Braila, 231: Districtul Muscel, 232: Districtul Buzail, 234:
Districtulii Rimnicu Saratil, 234: Districtula Argesil, 235:
Districtul Oltu, 236: Districtulil Romanatf, 237-238: Dis-
trictul Dimbovita, 238: Districtul Mehedintl, 238-239:
Districtul Vilcea, 239: Districtul Teleorman, 239: Districtul
Prahova.
6094 324 (498.1)
Si fii de boerl proprietarl de mosil in acest
district cu intindere cel putin de 100 falce lucratoaresi cu venit,
can sant in drept a alege dot deputati pentru Divanul Ad-hoc,
numal dintre proprietari de o asemenea conditie care all
mosii cu intindere de 300 falce lucratoare gi cu venit dupa.
art. 2 din Inaltul tmparatescil Firman Anul 1857. BULE-
TIN [T.R.], 1857, p. 221 [Ilfov], 226 [Dolj], 227 [Gorj], 229
-
[Vlasca], 230 [Ialomita], 230 [Braila], 231 [Muscel], 232 [Bu-
zau], 234 [Rimnicu-Sarat], 234 [Arges], 235 [Olt], 236 [Roma-
nati], 238 [Dimbovita], 238 [Mehedinti], 239 [Vilcea], 239-
240 [Prahova].
6095 324 (498.1)
Lista De locuitorif capitalef Bucurestf ce Potrivit art. 5
din Inaltul Imparatesch Firman, au drept a alege dintre
dansif patru deputati la Divanul Ad-hoc, 1857. BU-
LETIN [T, R.], 1857, p. 222, 224, 225, col. III.
Tot ad slot trecuti: avocatii, profesorii public!, doctorii, inginerii, ne-
gutatorii patentari, starostii 5i delegalii eorporatiilor de industriasi, In total
1309 persoane.
6096 Crezzulescu, C. A. 324(498.1)
electorala din Bucuresti].
Bucuresti. 1 August.
-
[Articol In care comenteaza cum a Post Intocmita lista
CONCORDIA, I (1857), p. 184:
Sustine ca, In aceasta lista, figureaza persoane care, potrivit legii, n-au
acest drept. Cere stricta aplicare a legit.
Lista definitive de locuitorif capitalel BucurestI, calif
324(498.1)
potrivit Art. 5 din Inaltul Imparatesc Firman, ati drept
327
324(498.1) ALE GE RI: TARA RO MANE ASCA. 323(498.1)

a alege dintre dansil patru deputati pentru Divanul Ad-hoc. 6106 Orescu, AL. 324(498.1)
Anul 1857. BULETIN [T. R.], 1857, p. 289-292, Supl. [Cuvintare pronuntata in adunarea de la 30 august,
la nr. 73, p. 1-2. in care da socoteala, in calitate de secretar al comitetului
In total, 1431 de persoane. central electoral, de cele lucrate]. SECOLULU, I (1857),
6098 324(498.1)
nr. 67, p. 2-3.
[Liste de locuitorii oraselor rezidente de district care, 6107 324 (498.1)
dupa art. 5 din firman, au dreptul do a alege deputati pentru [Ofisul caimacamului catre Departamentul din Nauntru,
Divanul ad-hoc al Tarii Romanesti, in 1857]. BULETIN prin care se fixeaza data alegerilor pentru Divanul ad-hoc].
[T. R.,], 1857, p. 226-227 [Craiova], 227-228 [Tirgu-Jiu], BULETIN [T. R.], 1857, p. 269; ANUNT. R., IV (1857).
229-230 [Giurgiu], 230 [Calarasi], 230.231 [Braila], 231- nr. 61, p. 1-2.
232 [Cimpulung], 232 [Buzau], 234 [Focsani], 234-235 [Pi- Totodat5, sc aratS cum vor proceda diferitele categorii de alegatori la
testi], 235-236 [Slatina], 236 [Caracal], 238 [Tirgoviste], alegerea deputatilor. In Antiniatortil Romein, text roman si francez,
238 [Severin], 239 [Rimnic], 239 [Turnu], 240 [Ploiesti].
Listele cuprind: proprietari de case, ingincri, medici de stat, profcsoti 6108 324(498.1)
publici, avocali publici, negustori patentari din toate trei clasele, starostii [Caimacamul cere Departamentului din Nauntru sa is
si delegatii deosebitelor corporatii de mescriaxi. masuri impotriva persoanelor care cauta sa constituie comi-
tete de priveghere si sa formeze autoritati nelegale, in timpul
6099 324 (498.1) alegerilor]. BULETIN [T. R.], 1857, p. 269-270 ; ANUNT.
Lists de proprietarii de mosil alegatori in al 2-lea grad R., IV (1857), nr. 60, p.1.
din districtul... cu intindere de la 10 falce pins la 99 inclusiv Aceste persoane au tiparit pe ascuns, in Capitall, broiura Apel mitre
lucratoare si cu venit, care sant in drept a alege dintre dansif alegftorii Si alefil din Romdnia.
un deputat pentru Divanul Ad-hoc, dupa art. 3 din Inaltul
imparatescil Firman. Anul 1857. BULETIN [T. R.], 1857, 6109 324(498.1)
p. 242 [gresit: 226] 243 [gresit: 207]: Districtul Ilfovu, Crisea electorale. SECOLULU, I (1857), nr. 65,
243 [gresit: 207],: Districtul Doljil, 243 [gresit: 207]: p. 1-2: Bucuresti, 28 Augustil.
Districtul Braila, 243 [gresit: 207] 244 [gresit 228]:
Articol de fond, semnat Redactiunea", in care se analizeazd chestiunea
Districtul Ialomita, 244 [gresit: 228]: Districtul Ramnicu- alcgerilor pentru Divanul ad-hoc, facindu-se recomanddri alegatorilor, dintre
Sarat, 246: Districtul Oltu, 246-247: Districtul Dambo- care cea mai InsemnatS este aceea de a pretinde candidatilor subscrierea
vita, 247-248: Districtul Muscelu, 250-252: Districtul mandatului national". Se arata cS trebuie preferati candidatilor subscriitori
Teleorman, 254-256: Districtul Mehedinti, 258-260 [gre- ai mandatului, chiar dacS sint de un caracter slab, de un patriotism proble-
sit: 256]: Districtul Argesu, 262-264: Districtul Gorja, matic", fatA de candidatii integri" si patrioti", dar care refuza sa semneze
267-268, 271-272: Districtul Valcea, 283-284: Distric- mandatul.
tul Buzau, 287-288, 295: Districtul Prahova.
6110 Rosetti, C. A. 324 (498.1)
6100 324(498.1)
Alegere intre dol candidati 1 ROMANUL, I (1857),
[Circulara Ministerului din Nauntru care toate ad- nr. 8, p. 1.
ministratiile, prin care se arata cum trebuie sa lucreze co- Combate principiul sustinut intr-un articol din Secolula, nr. 65, gi anume
mitetele pentru cercetarea reclamatiilor electorale].ANUNT. ca intre un candidat cunoscut ca bun patriot, dar care nu vrea ss iscaleasca
R., IV (1857), nr. 58, p. 1. programul, si intre un patriot problematic, dar care a iscalit acest program,
sd fie preferat cel din urma.
6101 324(498.1)
[Ordinul circular al Ministerului din Nauntru catre ad- 6111 Costa-Foru, G. 324(498.1)
ministratiile districtelor, prin care se anunta ca se prelun- Naivitatea unui ziaru. SECOLULU, I (1857), nr. 67,
geste cu inca 10 zile termenul pentru reclamatii asupra lis- p. 1-2.
telor electorale]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 59, p. 1. Polemizeazd cu C. A. Rosetti si sustine ca toti candidatii la Divanul
ad-hoc trebuie neapdrat 55 semneze cele patru puncte ale programului par-
6102 324(498.1) tidului national.
[Reclamatiile rezolvate de comitetele insarcinate cu cer-
cetarea listelor electorale pentru Divanul ad-hoc]. BU- 6112 Rosetti, C. A. 324 (498.1)
LETIN [T. R.], 1857, p. 225-226, 249-250, 253-254, [Precizare in legatura cu un articol publicat de G. Cos-
257-258, 265-267, 270-271, 273-276, 277-283, 285- taforu in Secolulii", in care acesta combatuse parerile lui
287, 293-295, 297. Rosetti asupra candidatilor ce urmau sa fie alesi in Divanul
ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 10, p.2-3.
6103 324(498.1) Rosetti este impotriva ideii ca semnarea programei nationals putea face
[Persoanele admisc de catre comitetele speciale sa fie pe un patriot incloielnic demn O. fie ales. El aratS cs an rdspunde articolului
inscrise in listele de alegatori sau in cele de eligibili]. injurios al lui Costaforu, acesta nerAmInind pc tdrimul principiilor. Articolul
ANUNT. R., IV (1857), nr. 54, p. 1-2, nr. 56, p. 1-2, nr. lui Costaforu apSruse In nr. 67 al Secoluliti, sub titlul Naivitatea until ziara.
57, p. 1-2, nr. 59, p. 1-2, nr. 60, p. 1-3, nr. 62, p. 1-3,
nr. 63, p. 1-3, nr. 64, p. 1-2, supl. la nr. 65, p. 1-2: Minis- 6113 Costaforu, [G.] 324(498.1)
terul Interior. Domniloril allegatori ai Capitalei Bucuresti. SECOLU-
LD, I (1857), nr. 69, p.3.
6104 Georgescu, I. 324 (498.1) Promite ca va sustine pc fats cele patru puncte ale programului national,
[Cuvintare rostita la Ploiesti, la o adunare a locuitorilor data va fi ales in Divanul ad-hoc.
acestui oral, cu prilejul desemnarii candidatilor pentru Di- 6114 Bossueceanu, [G. R.] 324 (498.1)
vanul ad-hoc]. SECOLULt1, I (1857), nr. 61, p. 3.
Indemnuri pentru unire.
[Dare de scaras despre adunarea furtunoasa. din 5 sept.
a comisiunii centralc clectorale]. SECOLULff, I (1857),
6105 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1)
nr. 68, p. 1.
Principalii adversari au lust Costaforu xi Rosetti, care au sustinut pd-
[Despre importanta desemnarii candidatilor pentru Di- rerile for contrarii asupra programului pe care trebuiau s1-1 semneze depu-
vanul ad-hoc in adunari preparative]. SECOLULU, I tatii.
(1857), nr. 62, p. 1-2: Bucuresti, 18 Augustil.
Aratl ca, astfel, alegAtorii vor lua de la viitorii for deputati toate asigu- 6115 Bossueceanu, [G. R.] 324 (498.1)
rarile posibile cA In Divanul ad-hoc acestia vor sustine pe fall cele patru [Comentarii in legatura cu obligatia subscrierii progra-
puncte ale programei national°. mului celor patru puncte de catre toti candidatii partidului

328
www.dacoromanica.ro
324(498.1) ALE GERI: TARA ROMANEASCA. 324(498.1)

national, inainte de a se prezenta la alegeri]. SECOLULtr, 6127 324 (498.1)

I (1857), nr. 69, p. 1. [Amanunte despre actiunea alegatorilor din Tirgoviste
Sustine cS, deoarece Divanul ad-hoc nu este o adunare legislative, ci o si a celor din Giurgiu, in favoarea candidatilor tor, I. Pe-
adunare consultative, candidatii n-au de ce sa uu semneze programul parti- trescu si Gr. Serurie]. ROMANUL, I (1857), nr. 11, p. 1:
dului national. Bucuresti 13/25 Septemvrie.
Giurgiuvenii cumparasera o case si platiserS datoriile lui Serurie, pentru
6116 Bosianu, C. 324(498.1)
ca acesta sa ports candida.
[Apel adresat alegatorilor, ca sa-si aleaga cu mare grip.'
deputatii si sa nu acorde increderea oricaror candidati, nu- 6128 Bosianu, C. 324 (498.1)
mai pentru ca isi luasera angajamente scrise]. ROMANIA [tndemn adresat alegatorilor din Bucuresti, sa frecven-
[Bucuresti], I (1857), p. 141-142. teze adunarile electorale din sala Bossel]. ROMANIA
Text roman 5i francez. [Bucuresti], I (1857), p. 137.
Text roman si francez.
6117 324(498.1)
[Fragment dintr-o corespondent& din Bucuresti a foii 6129 324(498.1)
Le Journal de Constantinople", din 1 septembrie, in care [Ofisul din 11 sept. 1857 al caimacamului, care Depar-
se arata ca alegerile se aminasera cu 10 zile si ca numarul tamentul din Nauntru, prin care arata ca unele adunari
total al alegatorilor din Tara Romaneasca ar fi atins cifra sau comitete electorale au Post intitulate in mod nelegal
de 250 000]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), comitetul unirii" si cere sa se is masurile necesare].
p. 266: Valachie. BULETIN [T. R.], 1857, p. 293.
6118 Micsunescu, Grigorie [= Grig. Ioranu] 324 (498.1) 6130 324(498.1)
Tot despre aduna'ri pregatitoare. ROMANUL, I (1857), [Corespondents din Bucuresti, trimisa foii Le Journal
nr. 7, p. 2-3 de Constantinople", tratind despre refuzul mitropolitului
Staruie se se facS adunari pregatitoare, prin care candidatii propusi Tarii Romanesti de a publica lista electoral& a clerului].
pentru Divanul ad-hoc sä fie MO cunoscuti masei de alegatori. Ar ticol L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 265-266: Vala-
in parte cenzurat. chie.
6119 324(498.1) Se redi un fragment din scrisoarea adresatS de mitropolit caimacamului,
in care inaltul prelat refuza si publice lista membrilor clerului cu drepturi
[Comitetul electoral al Capitalei anunta 0 adunare pentru electorale, dar, in schimb, propune ca ea sa fie trimisS Portii spre aprobare
31 august, in sala Bossel]. ROMANUL, I (1857), nr. 7,
p. 4, col. II. 6131 324(498.1)
Aceasta adunare urma 55 fie prima dintre adunarile electorale prega-
titoare pentru desemnarea candidatilor orasului Bucuresti la Divanul ad-hoc. [Preotii din Bucuresti inainteaza Adunarii o adres& cu
privire la alegerile deputatilor clerului]. MON1T. ADUN.
6120 Calenderoglu, Lazar 324(498.1) AD-HOC BUC., I (1857), p.2.
[Cuvintare rostita intr-o adunare de negutatori alegatori 6132 324(498.1)
din Bucuresti, in care ceruse acestora sä aleaga. pentru Divanul
ad-hoc pe candidatii fideli programei nationale]. ROMA- Lista de numele candidatzilor Partidului Natzionalu.
NUL, I (1857), nr. 9, p. 3, col. II. SECOLULCJ, I (1857), nr. 65, p. 2, nr. 66, p. 3, nr. 67, p. 3-4.
Din judetele Buzau, Prahova, Vla9ca, Ilfov, Dolj, Gorj, Slam- Rlmnic,
6121 324(498.1) Braila, Dimbovita, Argq, Muscel, Teleorman, lalomita, Oltul, Rimnicul
[Populatia din Capital& alege pe candidatii ei, intr-o Vilcea, Romanati.
adunare electorale]. SECOLULU, I (1857), nr. 66, p.2.
Cei alesi sint: Nicolae Golescu, George Costaforu ,ci Constantin Ruset. 6133 324 (498.1)
Grigorie Argintoianu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3.
6122 Bolliac, Cezar 324(498.1) Prezentare fScutS pentru alegatorii sal din judetul Slam-Rimnic; este
Profesie de credinta. ROMANUL, I (1857), nr. 9, candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraseni.
p. 3, col. IIIII, SECOLULCT, I (1857), nr. 66, p.2.
6134 324(498.1)
6123 324 (498.1)
Costache Aricescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4.
[Se recomanda candidaturile lui Dimitrie Bratianu si Prezentare fScutS alegatorilor sSi din judetul Muscel; este candidatul
Ion Bratianu, in judetul Arges, pentru Divanul ad-hoc, partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraseni.
sub rezerva ca vor subscrie programul national]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 68, p. 4. 6135 324(498.1)
6124 324(498.1) Serd. Antonie Anion. SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 2.
[Se recomanda candidaturile lui Stefan Golescu, Alexan- Prezentare facuta pentru alegatorii sat din judetul Prahova; este candi-
dru Gheorghe Golescu sl Alexandru C. Golescu in judetul datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mart.
Muscel, pentru Divanul ad-hoc, sub rezerva ca vor subscrie 324(498.1)
programul national]. SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 4. 6136
Cesar Bolliac. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4.
6125 324(498.1) Prezentare facuta alegatorilor sSi din judetul Ilfov; este candidatul
[Comentariu in legatura cu pregatirea alegerilor din partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii marl.
Tara Romaneasca]. ROMANUL, I (1857), nr. 9, p. 1,
col. III: Bucuresti 6/18 Septemvrie. 6137 324(498.1)
Se dau amanunte privind pregatirile din Bucuresti si se aratS cS nu Zamfir Brosteanu. SECOLULtJ, I (1857), nr. 68, p. 2.
se putea publica o lista generall de candidati, redactia necunoscind cu pre- Prezentare fScutS alegatorilor sai din Gorj; este candidatul partidului
cizie numele candidatilor din districte. national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprictarii marl.

6126 324(498.1) 6138 324(498.1)

[Informatii cu privire la pregatirea alegerilor pentru Di- Pahar. Costache Butculescu. SECOLULU, I (1857),
vanul ad-hoc In districtul Ilfov]. ROMANUL, I (1857), nr. 68, p. 3.
nr. 10, p. 1, col. I: Bucuresti, 9/21 Septemvrie. Prezentare fScutS pentru alegatorii sal din judetul Teleormari; este
Fragment din cronica politica semnatS de C. A. Rosetti. Acesta critics candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii
faptul cS marii proprietari nu se IntruniserS spre all desemna candidatii. marl.

329
www.dacoromanica.ro
324(498.1) ALEGERI: TARA ROMANEASCA. 324(498.1)

6139 324(498.1) 6152 324(498.1)

Petrache Cernatescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, Ioan Goruneanu. SECOLULU, I (1857), nr. 69, p.3.
P. 4. Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Ilfov; este candidatul
Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Dolj; este candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici.
partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici.
6153 324(498.1)
6140 324(498A) Major loan Greceanu. SECOLULU, I (1857), nr. 68,
Stanutb. Ceziano. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4. P. 4.
Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Romanati; este candidatul Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Dolj; este candidatul parti-
partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari.
6154 324(498.1)
6141 324(498.1)
Dimitrie Chirculescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, Logofat Dimitrie Haralambie. SECOLULU,I (1857),
nr. 68, p. 4.
P. 3. Prezentare Mena alegatorilor sai din judetul Dolj; este candidatul parti-
Prezentare facuta pentru alegatorii sal din judetul Prahova; este candi-
dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad.
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.
6155 324(498.1)
6142 324(498.1) Ioan Ionascu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4.
Gheorghe Costa-Foru. SECOLULU, I (1858), nr. 69, Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Olt; este candidatul parti-
p. 2-3. dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.
Prezentare facuta alegatorilor sai din Bucureati; este candidatul parti-
dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni. 6156 324(498.1)
Triandafil Juvara. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 2.
6143 324(498.1) Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Prahova, este candidatul
Costica Cotescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3. partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mid.
Prezentare Mena pentru alegatorii sal din judetul Slam-Rimnic; este
candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii 6157 324(498.1)
mid. D. Grigorie La.ceanu. SECOLULU, I (1857), nr. 68,
p. 4.
6144 324(498.1) Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Dolj; este candidatul par-
Constantin Cre %ulescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, tidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.
P. 3. 6158 324(498.1)
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Braila; este candi-
George Magheru. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 1-2.
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii marl,
Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Gorj; este candidatul par-
6145 324 (498.1) tidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad.
Nicolae Cretulescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4. 6159 324(498.1)
Prezentare facuta alegatorilor saidin judetul Muscel; este candidatul George George Magheru SECOLULU, I (1857),
partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad. nr. 68, p. 2.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Gorj; este candidatul
6146 324 (498.1) partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.
Pitar Caloianu Catanescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, 6160 324(498.1)
p. 2.
Nicolae Manolescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68,
Prezentare facuta pentru alegatorii sal din judetul Buzau; este candida-
tul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. P. 3.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Dimbovita; este can-
6147 324(498A) didatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad.
Ispas Fa.garb.sanu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4. 6161 324(498.1)
Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Ialomita; este candidatul Capitan Grigore Marghiloman. SECOLULU, I (1857),
partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad. nr. 68, p. 3.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Slam-Rimnic; este
6148 324(498.1) candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii man.
Costica Fusea. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3. 6162 324(498.1)
Prezentare facuta pentru alegAtorii ski din judetul Dimbovita; este candi-
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mid.
Mihail Marghiloman. SECOLULU, I (1857), nr. 68,
P. 3.
6149 324(498.1) Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Braila; este candi-
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.
Prinlrulu Grigorie Ghica. SECOLULU, I (1857), nr. 68,
p. 4. 6163 324(498.1)
Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Ilfov; este candidatul Grigore Mihaiescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4.
partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad. Prezentare Malta pentru alegatorii sal din judetul Rimnicu-Vilcii; este
candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.
6150 324 (498.1)
6164 324(498.1)
Nicolae Golescu. SECOLULU, I (1857), nr. 69, p. 2-3.
Prezentare facuta alegatorilor sai din Bucureati; este candidatul parti-
Iosafat Niculescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3.
dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni. Prezentare facuta pentru alegatorii sal din judetul Braila; este candi-
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici.
6151 324(498.1) 6165 324(498.1)
loan Gorjan.. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3. Alexandru Orbscu. SECOLULU, I (1857), nr. 69, p. 3.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Prahova; este candi- Prezentare facuta alegatorilor sal din Bucureati; este candidatul parti-
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni. dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraaeni.

.330
www.dacoromanica.ro
 324(498M Alt GERI: 1AIi,A ROMANEASCA H4(498.0

6166 324(498.1) 6179 324 (498.1)

Serd. Vasilache Paapa. SECOLULtT, I (1857), nr. 68, Costica Valeanu. SECOLULtY, I (1857), nr. 68, p. 4.
p. 2. Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Olt; este candidatul parti-
Prezentare facuta pentru alegAtoril sai din judetul Prahova; este candi- dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad.
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad.
6180 324(498.1)
6167 324(498.1)
Scarlat Voinescu. SECOLULtT, I (1857), nr. 68, p. 2.
Pah. N. Nicolae Pacleanu. SECOLULU, I (1857), Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Buzau; este
nr. 68, p. 2.
candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Buzau; este candi- mad.
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii maxi.
6168 6181 324(498.1)
324 (498.1)
Pitar Pangalu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3. Maioril Nicolae Zadariceanu. SECOLULU, I (1857),
nr. 68, p. 3.
A fost candidat al partidului national in judetul Vlasca pentru Divanul
ad-hoc; a murit in timpul campaniei clectorale. Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Teleorman; este
candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii marl.
. 6169 324(498.1)
Stolnicu Petrache Peretti. I (1857), 6182 324(498.1)
SECOLULU,
nr. 68, p. 3. Lists de toti d-nii deputati ce s'au ales pentru Divanul
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Vlasca; este candi- Ad-hoc. BULETINUL [T. R.], 1857, p. 305.
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii marl. Se publics numele deputatilor, pe judete.

6170 324(498.1) 6183 324(498.1)

Alecu Petrescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3. [Liste de deputatii alesi pentru Divanul ad-hoc din
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Teleorman; este candi- Tara Romineasca]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 67, p. 1-2,
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraseni. nr. 68, p. 1-2.
Texte diferite de eel din Buletin.
6171 324(498A)
Mihail Petrescu. SECOLULO, I (1857), nr. 68, p. 3. 6184 324(498.1)
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Dimbovita; este Numele deputatilor Divanului Ad-hoc din Romania.
candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraseni. SECOLULtT, I (1857), nr. 72, p. 4.
Sint trecuti deputatii alesi din judetele:Slam- Rlmnic, Buzau, Ialomita,
6172 324(498.1) Braila, Ilfov si Bucuresti, Vlasca, Dimbovita, Arges, Teleorman, Olt, Vilcea
D. Nicolae Plesoianu. SECOLULO, I (1857), nr. 68, Romanati, Dolj, Mehedinti gi Gorj.
p. 4.
Prezentare facuta alegatorilor sai din judetul Dolj; este candidatul parti- 6185 324(498.1)
dului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraseni. Lista de deputatii alesi din cler pentru Divanul Ad -hoc.
BULETIN [T. R.], 1857, p. 309, col. III; ANUNT. R., IV
6173 324(498.1) (1857), nr. 71, p. 3, col. I.
Evghenie Predescu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, 6186 Dragosescu 324.(498.1)
Ia. 3.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Dimbovita; este [Corespondents despre felul cum au decurs alegerile pentru
candidatul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii Divanul ad-hoc in judetul Arges]. SECOLULU, I (1857),
mad. nr. 73, p. 1-2.
Arata ca alegerile an decurs in cea mai mare ordine si a fost o deplina
6174 324(498.1) intelegere intre cele patru clase, care au ales pe deputatii tor: Ion Bratianu,
D. Grigorie Racovitza. Scarlat Turnavitu, Teodosie Mungescu si Dimitrie Bratianu.
SECOLULU, I (1857), nr. 68,
p. 2.
6187 Turnavitu, Scarlat 324(498.1)
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Buzau; este candi-
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre orateni. [Discurs tinut cu ocazia alegerii sale ca deputat din partea
proprietarilor mici, din districtul Arges]. SECOLULU,
6175 324 (498.1)
(1857), nr. 73, p. 2.
Face elogiul clasei micilor proprietari.
Grigorie Seruriu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 3.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Vlasca; este candi- 6188
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre oraseni.
324(498.1)
[Amanunte despre alegerile din judetul Buzau pentru
6176 Divanul ad-hoc]. SECOLULU, I (1857), nr. 70, p. 1.
324(498.1)
Colonelii Stefan Stoica. Au fost alesi Nicolae Picleanu, cu 49 de voturi, si Scarlat Voinescu, cu
SECOLULO, I (1857), nr. 68, 44 de voturi; se arata si voturile obtinute de ceilalti candidati, printre care
p. 4. printul Bibescu 11 voturi si printul Stirbei 5 voturi.
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Ialomita; este candi-
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mari. 6189 Chirculescu, G., D. Marinescu si Sc. Donici 324(498.1)
6177 324 (498.1)
[Corespondents despre felul cum au decurs alegerile la
Buzau gi despre vizita comisarilor Basily si Bulwer]. SECO-
Hristoduril Tellii. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 2. LULU, I (1857), nr. 72, p. 2: Onorabilef Redactiunl a Seco-
Prezentare facuta pentru alegatorii sai din judetul Gorj; este candidatul lulul.
partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mad.
6190 Moglan, Costache 324(498.1)
6178 324(498.1) [Discurs de multumire catre alega.tori]. SECOLUUT, I
Scarlat Turnavitu. SECOLULU, I (1857), nr. 68, p. 4. (1857), nr. 72, p. 3.
Prezentare facutd pentru alegatorii sai din judetul Arges ; este candi- Deputatul Oran multumeste alegatorilor din judetul Buzau, care I-au
datul partidului national pentru Divanul ad-hoc, dintre proprietarii mici. ales ht Divanul ad-hoc.

331
www.dacoromanica.ro
324(498.1) ALEGERI: TARA ROMANEASCA 324(498.1)

6191 Cretulescu, Scarlat 324(498.1) 6202 Serrurie, Gr. 324(498.1)

[Scrisoare catre redactia ziarului Romanul", in care da
amanunte in legatura cu alegerile din Ialomita].
NUL, I (1857), nr. 13, p. 3.
ROMA- - -
[Cuvint rostit la 17 septembrie in sala alegatorilor oraseni
din Giurgiu]. SECOLULU, I (1857), nr. 72, p. 4.
Face apel la alegatori sA se dezbrace, cel putin acum, de once ura, de orice
Scrisoarea e partial cenzurata. Cretulescu aratA c3 el nu intrunise decit pizma, de mice patima, de mice interes personal, si sA se gindeasca numai la
8 voturi, dar semnaleaza faptul c3 rezultatul alegerilor era totusi in favoarea mintuirea 'Aril, end se vor prezenta la alegeri.
unionistilor.
6203 324(498.1)
6192 324(498.1) [G. Isvoranu anunta ca orasenii din Giurgiu au ales in
[Cuvintarea rostita de administratorul judetului Ilfov cu
ocazia deschiderii sedintei colegiului electoral]. - ROMANUL,
Serrurie]. -
unanimitate deputat pentru Divanul ad-hoc pe Grigorie
SECOLULU, I (1857), nr. 71, p. 2.
I (1857), nr. 15, p. 3. 6204 324(498 .1)

6193 324(498.1) la Giurgiu]. -

[Comentariu in legatura cu alegerea lui Grigorie Serrurie
SECOLULU, I (1857), nr. 69, p. 4.
Divanul ad-hoc]. -
[Amanunte cu privire la alegerile din judetul Ilfov pentru
SECOLULti, I (1857), nr. 70, p. 1.
Au fost alesi printii Grigorie Ghica si Dimitrie Ghica, cu 45;i 44 ie
Secolulfi felicity pe patriotii giurgiuveni pentru aunt& alegere.
6205 324(498.1)
voturi din 74; se aratA apoi si voturile obtinute de ceilalti candidati: printul [Fragment dintr-o corespondents trimisa. foil La Presse
tirbei 23, loan Manu 18, Cesar Bolliac 12 etc.

6194 324 (498.1)

in Divanul ad-hoc].
p. 286: Valachie.
-
d'Orient", despre alegerea lui M. Polichroniade, din Ploiesti,
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),

Divanul ad-hoc] . -
[Amanunte despre alegerile din judetul Prahova, pentru
SECOLULtJ, I (1857), nr. 70, p. 1.
Au fost alesi I. Cantacuzino si Constantin Filipescu, care nu semnasera
Se arata ca Polichroniade a fost ales dupA ce electorii trasesera la sorti
numele sail, la biserica.

6206 324(498.1)
programul national.

Popescu, Stanica Divanul ad-hoc]. -

[Amanunte despre alegerile din orasul Tirgoviste, pentru
SECOLULtr, I (1857), nr. 70, p. 1.
6195
-
[Scrisoare catre redactie]. STEAOA D., III (1858),
nr. 104, p. 326: De pe malurile Prahovii, 15/29 Dechemvri
324 (498.1)
Au fost alesi Evghenie Predescu si Costache Costescu; amindoi au semnat
programa nationals.
1858. 6207 324 (498 .1)
Semnatarul, lost amploaiat In administratia districtului Prahova, rela-
teaza Imprejurarile In care a fost persecutat, in timpul trecutelor alegeri pentru
Divanul ad-hoc, de catre actualii oameni politici influenti din Prahova.
-
[Comentariu la rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc
din Tara Romaneasca]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
(1857), p. 265: Rdsume des coirespondances particuliers,
6196 S. N. 324(498.1) Se dau amanunte, pe baza unei depese trimise redactiei la 27 septembrie
din Bucuresti, din care reiesea izbinda unionistilor.

(1857), nr. 72, p. 3.

-
[Comentarii despre felul cum an decurs alegerile pentru
Divanul ad-hoc in judetul Teleorman]. SECOLULU, I
Alegerile an decurs in cea mai deplina ordine. Au fost alesi deputatii
C. Butculescu, E. Lapati, M. Panco sf Preda Cernatu, dintre tArani. Aduce
laude cirmuitorului de judet, capitanul D. Stefanopolu.
6197 324(498.1)
6208 Rosetti, C. A. 324(498.1)
[Articol cu privire la rezultatele inregistrate in Cara in
alegerile pentru Divanul ad-hoc].ROMANUL, I (1857) nr. 12,
p. 1: Bucuresti 16/28 Septemvrie.
Noteaza numele celor anuntati ca alesi, mentionind la unii si voturile
obtinute. Adauga foarte putine comentarii.

-
[Epistola locuitorilor orasului Braila care deputatii tor,
alesi pentru Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr.
15, p. 3.
6209 C.[ostiescu], M. 324(498.1)
[Articol despre rezultatele alegerilor pentru Divanul
ad-hoc, privind pe proprietarii mari].ROMANIA [Bucuresti],
6198 324(498.1)
I (1857), p. 145-146.
Exprima nadejdea ca toll cei alesi, printi $i plugari, meseriasi 91 boieri",
ad-hoc]. -
[Amanunte despre alegerile din Bucuresti, pentru Divanul
SECOLULU, I (1857), nr. 70, p. 2.
.Au fost alesi Nicolae Golescu, Constantin Rosetti, Dimitrie Culoglu si
isi vor face datoria, votind cele patru puncte. DA lista deputatilor alesi dintre
proprietarii marl. - Text roman xi francez.
Grigorie Ioranu. 6210 324(498.1)
6199 Geranu, S.
Tn numele sf-Treiml si al Patrief. - 324(498.1)
ROMANUL, I (1857),
[Corespondenta de la Bucuresti, din 17/29 septembrie,
despre deputatii alesi in Divanul ad-hoc]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 273-274: Valachie.
-
nr. 14, p. 3. Se publici o lista a celor alesi; apoi autorul anonim al corespondentei
Cuvinte rostite In numele cetAtenilor cu ocazia alegerii deputatilor bu- caracterizeaza pe fiecare dintre deputati, dind, uncori, amAnunte biografice.
cure9tenl pentru Divanul ad-hoc.
621 1 Bossueceanu, [G. R.] 324(498.1)
6200 Rosetti, C. A.
[Raspuns la cuvintarea lui S. Geranu].
(1857), nr. 14, p. 3, col. II.
- 324(498.1)
ROMANUL, I
[Articol in legatura cu rezultatul alegerilor pentru Divanul
ad-hoc si lucrarile pe care acesta le are de indeplinit].
LULU, I (1857), nr. 71, p. 1.
SECO- -
Raspunde in numele deputatilor alesi. Declara ca vor cAuta sA -9i arate
recunostinta fats de aleg5tori prin fapte, sustinind programa national& in 6212 324 (498.1)
primul rind. [Depesa de la Bucuresti, din 2 octombrie, vestind izbinda
unionistilor in alegerile pentru Divanul ad-hoc si comuni-
6201 Petrescu, I. D. 324(498.1) cind lista truntasilor unionisti ales']. L'ETOILE DU D.

p. 3-4: 1857 Septemvrie 17.

-
[Scrisoare adresata deputatilor din Cimpulung, alesi
pentru Divanul ad-hoc]. ROMANUL, I (1857), nr. 16,
[Bruxelles], I (1857), p. 269: Nouvelles des Principautes.

6213 ' 324 (498.1)

I. D. Petrescu aerie In numele junimii", multumind si alegatorilor pentru [Corespondents de la Bucuresti, din 24 septembrie/6
patriotismul aratat cu ocazia alegerilor. octombrie, despre rezultatele alegerilor pentru Divanul

332
www.dacoromanica.ro
324(498.0 ALEGERI: TARA ROMANEASCA
ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 281-
282: Valachie.
Se subliniaza infringerea vechilor particle, arAtindu -se a nu se inregis-
treaza decit data incidente In legatura cu alegerile, ti anume: plingerea unor
membri ai cleruliti, omisi din listele electorate de catre mitropolit, oi o Incercare
de a anula alegerea profesorului Cernatescu Ia Craiova. Se publics tabloul
deputatilor aleoi.
6214
324 (498.1)
[Corespondent trimisa din Bucuresti, la 2 octombrie,
foii Le Journal de Constantinople", despre efectuarea alege-
rilor pentru Divanul ad-hoc din Tara Romaneasca].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 286: Valachie.
Se arata ca, In general, alegerile se desfaourasera in deplina ordine. Se
dau amanunte asupra incercarii de a modifica rezultatul alegerii deputatului
Cernatescu din Craiova asupra efectuarii alegerilor la colegiul oraoului
Bucureoti oi la cel din districtul Ilfov.
6215 324(498.1)
[Ofisul caimacamului care Departamentul din Nauntru,
prin care cere sa se aleaga un nou deputat in Divanul ad-hoc,
in locul principelui Barbu Stirbei, demisionat]. BULETIN
[T. R.], 1857, p. 361; ANUNT. R., IV (1857), nr. 84, p. 1.
6216 324(498.1)
[Notita cu privire la alegerea lui Constantin Haralambie,
ca deputat de Do lj, in locul printului Stirbei, demisionat].
ROMANUL, I (1857), nr. 32, p. col. II: Bucuresti, 24 Noem-
vriej6 Dechemvrie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
Pentru materialele privitoare la anal 1857, vezi ¢i diary! Oltul.
1S58
6217 Balasescu, I. 324 (498.1)
[Observatii cu privire la dificultaile in aplicarea legii
electorale, anexata Conventiei de la Paris]. NATIONALU-
Le, I (1858), p. 323: Revista politica.
6218 324 (498.1)
[Redactia anunta ca 271 de tineri in Virsta de 30 de ani
sint gata a se casatori cu fete, sau vaduve, avind un venit
de 400 de galbeni, pentru ca astfel sa capete drepturi elec-
torale]. ROMANUL, II (1858), nr. 73, p. 292.
6219 Bolintineanu, D. 324 (498 .1)
[Scurt articol in legatura cu incercarile de a restringe
numarul alegatorilor]. DIMBOVITA, I (1858), p. 6.
D. B. arata ca numarul alegatorilor pentru elccliunea viitoare fiind
limitat prin conventie la cci ce posecla o anumita avere anumiti inoi incearca
o martevra pentru a miesora oi mai mult numarul tor, spre a li se inlesni com-
binatiile de culise. Anume, trimit agenti pe la sate, care sa raspindeasca zvonul
ca micii proprietari de pamint vor fi puoi la not impozite de catre Camera
viitoare, In raport cu averca. !nspaimintati, aceotia vor declara mai putina
avere oi vor renunta astfel la inscrierea in listele electorale.
6220 324 (498.1)
[Articol in legatura cu aplicarea instnictiunilor pentru
alegeri]. NATIONALULU, I (1858), p. 359: Bucuresci
22 Octombrie; STEAOA D., III (1858), p. 289 [gresit: 201]:
Iassii 7 Noemvrie.
Dupe ce discuta mentinerea de catre Poarta a vechii legislatii a Princi-
patelor Romane ti numirea comisiilor provizorii, se examineaza legea electo-
rala. Se pune problema: cum vor fi reprezentate oraoele uncle nu se and oameni
care sa aiba averea de 6 000 de galbeni ceruta pentru a fi alegator?
6221 324(498.1)
[Circulars data de Secretaiiatul Statului cu privire la
alcatuirea listelor electorale]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 341: Care Consiliul Administrativ Extraordinar.
6222 324 (498.1)
[Ofisul caimacamiei care Ministerul din Nauntru, prin
care se cere ca acest departament sa, is masurile cuvenite pen-
www.dacoromanica.ro
324(498.0
tru intocmirea listelor electorale]. BULETIN [T. R.],
1858, p. 341; ANUNT. R., V (1858), nr. 85, p. 2.
Se arata de asemenea cum trebuie facuta inscrierea alegatorilor pc aceste
liste.
6223 324(498.1)
[In legatura cu viitoarele alegeri, se traduce o circulara
a guvernului spaniol privind respectarea libertatii alegerilor].
ROMANUL, II (1858), nr. 84, p. 235.
Redactia isi exprima parerea ca circulara spanioll va fi citita cu interes
de romani".
6224 Rosetti, C. A. 324(498 .1)
[Observatii cu privire la gresita intelegere a unui ofis
referitor la intrunirile in preajma alegerilor]. ROMANUL,
II (1858), nr. 86, p. 242.
Rosetti arata ca acest ofis nu se refer& of nu se poate referi la Intrunirile
din casele particulare.
6225 Rosetti, C. A.
324(498.1)
[Propunere in legatura cu stabilirea drepturilor_electorale
ale comercian]ilor si ale industriasilor]. ROMANUL, II
(1858), nr. 86, p. 242.
Rosetti propune ca o comisie aleasa de fiecare corporatie sa cerceteze
averile membrilor oi sa precizeze care din tre ei ar avea dreptul de a fi alega-
tori oi
6226 324(498.1)
[Vornicia orasului Bucuresti invite pe toti aceia care an
calitatile cuvenite de a fi inscrisi in listele electorale pentru
constituirea Adunarii Generale sa se prezinte neintirziat la
cancelaria acestei vornicii, cu actele necesare]. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 345; ANUNT. R., V (1858), nr. 85, p. 4.
6227 324 (498.1)
Instructii dupa care au a proceda carmuitorii de judee,
subcarmuitorii de Plasi si Vornicul de oral in capitala Bucu-
resti, asupra alegerilor deputatilor viitoarei obstesti Adunari
si asupra cercetarii actelor ce se vor infatisa de alegatori si
eligibili spre constatarea cualitatilor cerute de Ia fiecare,
in conformitate cu art. 49 al conventiei din 7/19 August si cu
dispozitiile anexului cu No. 2, ale zisei Conventii. BULETIN
[T. R.], 1858, p. 351; ANUNT. R., V (1858), nr. 87, p. 1-4.
In A nun/a/oral Roman, text roman oi francez.
6228 G.[hica] P. 324(498.1)
[Comentarii cu privire la instructiunile Caimacamiei
asupra felului in care sa se alcatuiasca listele electorale].
DIMBOVITA, I (1858), p. 29-30: Cronica interioara.
6229 324 (498.1)
[Circulara Ministerului Dreptatii catre tribunalele tad].
ANUNT. R., V (1858), nr. 88, p. 1.
Se atrage atentia membrilor tribunalelor, care vor cerceta reclamatiile
in privinta listelor electoralc, O. nu partineasca pe nimeni, ci miocati
numai de iubirea de dreptate oi de paha legii sa cerceteze oi sa botarasca
Intocmai dupa stipularile electorate anexate la Conventia de Ia 19 august 1859.
6230 324 (498.1)
[Circulara Ministerului Dreptatii catre procurorii tribuna-
lelor]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 353-354; ANUNT.
R., V (1858), nr. 88, p. 1.
Se atrage atenjia procurorilor ca sint obligati sl urmareascl cu mart bagare
de seamy atit activitatea tribunalclor In privinta reclamatiilor ce se vor ivi
impotriva listelor electorale, cit of activitatea autoritatilor administrative in
privinta alegerilor, iar pentru abateri, sa raporteze Indata ministerului, cAci
altfel vor fi tra9i Ia raspundere.
6231 Rosetti, C. A. 324(498.1)
[Despre circularele trimise de ministerul Dreptatii autori-
tailor judecatoresti, pentru asigurarea libertatii alegerilor
si pentru stirpirea abuzurilor administrative in chestiunile
electorale]. ROMANUL, II (1858), nr. 88, p. 250.
Ioan A. Filipescu, ministrul Dreptatii, este elogiat pentru initiative sa.
333
324(498.1) ALE GERI: TARA ROMANEASCA 324(498.t)

6232 324 (498 .1) [T. R.], 1858, p. 373, col. III: Vornicia Capitalei; ANUNT.
[Comentariu la ordonantele Ministerului Dreptatii, adre- R., V (1858), nr. 91, p. 2.
sate tribunalelor din Tara Romineasca si procurorilor, cu Vornicia adauga cS vede cu parere de rail ca pins acum, In urma mai

tele electorale]. -
privire la reclamatiile pentru felul cum au fost intocmite lis-
p. 3: Revista Politica.
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 6,
multor publicari ce au facut, s-a aratat un prea mic numar din acele persoane
carora li se acordA meritul de a exersa dreptul de alegatori ,ci eligibili In Adu-
narea Generals ".

6242 324(498.1)
6233
Profesiunea n6stra de credinta. -
ROMANUL, II (1858),
nr. 87, p. 247 [gresit: 447]; STEAOA D., III (1858), p. 219.
324 (498.1 )
for de tribunale la alegeri]. BULETIN [r.
p. 369: Ministerul din Nauntru.
-
[Circulars cu deslusiri asupra indatoririlor procurori-
R.], 1858,
Aceasta declaratie este semnata de urmatorii: I. Mihailescu, Niculae
si Stefan Golescu, Arghiropol, Mache Faca, I. I. Filipescu, P. I. Cernatescu, 6243 324 (498.1)
Cesar Bolliac, D. Bratianu, J. I. Cojescu, Antonie Anion, Ioranu, D. Porfiri- [Ministerul Dreptatii aduce la cunostinta tribunalelor
dis, A. Costescu, G. Vernescu, G. Sion, V. Constantin, A. Paleologu, Dinu bazele pe care se intemeiaza circularele sale cu privire la
Iancu, I. I. Melic, D. Budisteanu si A. Petrescu. In profesia for de credinta, alegeri]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 373-374.
cei mai sus amintili declarl ca vor fi fideli Conventiei si cs se vor stradui sa
determine o buns alegere de deputati la prima adunare a Tarii Romanesti. 6244 Palls, loan I. 324(498.1)

6234 Bolintineanu, D. 324 (498.1) -

Numai prin Bunula-Simt& p 6te quine-va deslega Ques-
tiunile judiciaril?. DIMBOVITA, I (1858), p. 45-46.
- [Observatii cu privire la alegerile stabilite prin Conventie].
DIMBOVITA, I (1858), p. 29: Bucuresti.
Aminte9te el felul in care Conventia a prevAzut alegerile e discutabil,
Subliniind marele rol jucat de mintea sanatoasa a unui om cinstit In
judecarea unei pricini, autorul e de pArere ca cel ce judeca sau face legi judici-
are trebuie sa aiba si o pregatire teoreticA. Vezi si p. 49: Observaiiune
fiindca nu da drept de vot decit proprietarilor. Crede ca totusi acestia vor rectificind unele greseli de tipar.
cauta sa corecteze rani, dindu -9i seama ca hotarasc In numele intregului popor
qI facind deci dovada cA sint in stare sa aiba o atitudine patriotica. 6245 [Bolintineanu, D.] 324 (498.1)
[Raspuns unui cititor cu privire la articolul lui I. I. Pall&
asupra bunui simt in chestiunile judiciare].
6235
Model de lista pentru alegatori.
(1858), p. 32.
- 324(498.1)
DIMBOVITA, I I (1858), p. 50: Domnule Redactor.
DIMBOVITA,

D. B. raspunde la scrisoarea unui cititor care, citind in articolul lui .1.P.

Se publics un model de felul cum trebuie completate formularele listei de la p. 45-46 fraza ca trebuie sA fie alesi in viitor oameni cu cunostinte
electorale. juridice, pune intrebarea: articolul respectiv reprezinta vederile ziarului?
D. B. aratA ca linia ziarului e fixata prin articolele semnate de redactor. I. I
Rosetti, C. A. 324(498.1) Palls a vrut sa spuna cl In viitoarea Camera vor trebui sa fie alesi ,ci oameni.
6236
cu pregatire juridica.
[Apel catre cei cu drepturi electorale, ca sa nu uite sa-si
-
valorifice aceste drepturi, inscriindu-se In listele electorale].
ROMANUL, II (1858), nr. 88, p. 250.
Rosetti observa ca unii negustori se sfiau sa-si declare capitalurile. -
6246 Bolintineanu, D. 324(498.1)
[Comentarii cu privire la listele de alegatori din Bucuresti]
DIMBOVITA, I (1858), p. 50-51: Cronica. interioara.
La finele cronici, D. B. noteaza cA inscrierea In listele electorale merge
6237 [Petrescu], A. 324 (498.1) foarte incet. Unii ar fi de parere ca aceasta se intimpla din pricina ca negustorii
[Observatii critice In legatura cu dificult5.tile intimpinate
de alegatori la inscrierea for in listele electorale].
NALULU, I (1858), p. 375, 379: Revista. politica.
NATIO- - 03vaiesc sa se inscrie, deoarece, trebuind sail declare starea materials pentru
a fi trecuti in liste, be e teama ca aceasta va aduce marirea impozitului la care
sint supusi. D. B. crede ca negustorii se vor dovedi mai presus de asemenea
bAnuieli.
6238 Boerescu, B. 324 (498.1)
6247 B.[olintineanu]. D. 324(498.1)
- [Articol de indemn pentru Inscrierea in listele electorale].
NATIONALULla, I (1858), p. 249-250; STEAOA D.,
III (1858), p. 249-250.
[Articol de Indemn catre cetateni, ca sa se inscrie In
listele de alegatori]. DIMBOVITA, I (1858), p. 57.
Constata ca multi nu s-au inscris Inca in listele electorale din teama de
a nu-si declara toata averea, expunindu-se astfel la marirea impozitelor.
CondamnA aceasta atitudine ca rusinoasa", cu atit mai mutt cu cit venea
din partea unora care in trecut no avuseserA nici un fel de drepturi politice
6248 Ghica, Aristide.
Profesie de credintza.
403.
- NATION ALULU, I
324(498.1)
(1858),

ar fi trebuit acum sa se bucure ca li s-au dat. Ar. Ghica anunta ca fsi va pune candidatura in apropiatele alegeri Si 19i
face profesiunea de credinta asupra unor probleme care intereseaza tars.
6239 Rosetti, C. A. 324(498.1)
6249 324 (498.1)
[Critica atitudinii politice a unor cetateni] ROMANUL,
II (1858), nr. 91, p. 259, col. I: Bucuresci 15127 Noemvrie.
Ironizeaza nepasarea manifestata de cetatenii cu drept de a fi alegatori
-
[Ofisul Caimacamiei catre Sfatul Administrativ Extra-
ordinar, privitor la listele electorale]. BULETIN [T. R.]
1858, p. 389; ANUNT. R., V (1858), nr. 96, p. 1-2.
mai ales dintre comercianti mici industriasi , care intirziau sa se inscrie
Referitor la publ icarea listelor, cercetarea reclamatiilor, felul cum se vor
In listele electorale, cu toate apelurile ce li s-au adresat.
da hotaririle etc. In Anunfatosul Roman, text roman gi francez.
6240 324 (498.1) 6250 [Bolintineanu, D. 324 (498.1)
[Ofisul Caimacamiei catre Ministerul din Nauntru, prin [Scurt comentariu la instructiunile Caimacamiei din
care se arata ca. cei In drept de a fi inscrisi in listele electorale
nu trebuie s& se prezinte personal la clrmuiri si subcirmuiri,
Principatul Tarii Romanesti catre Sfatul Administrativ
Extraordinar, cu privire la listele electorale]. DIMBO- -
vechili]. -
spre a-si arata titlurile si calitatile, ci se pot inscrie si prin
BULETIN [T. R.],
R., V (1858), nr. 90, p. 1.
1858, p. 361; ANUNT.
VITA, I (1858), p. 70-71: Cronica interioara.
Noteaza cu bucurie ca, prin art. 7, li se cla dreptul de a se Inscrie in listele
electorale si acelor or aseni care domiciliaza In orasele ce no shit capitale de
In Anunlatorul Roman, text roman si francez. judet, daca au averea de 6000 de galbeni ceruta prin art. 4 al Conventiei.
6241 324(498.1) 6251 324(498.1)
[Vornicia Capitalei invita din nou pe cei ce au dreptul de [Circular& prin care secretarii Administratiilor slut che-
alegatori si de a ii alesi in Adunarea General& sa se prezinte
neintirziat, ca sa. se Inscrie In listele electorale]. BULETIN -
mall a contribui la cinstita realizare a operatiilor electorale]
BULETIN [T. R.], 1858, p. 391: Ministerul Finantelor.

334
www.dacoromanica.ro
324(498.1) ALE GEM: TARA ROMANEASCA 324(498.1)

6252 Rosetti, C. A. 324 (498.1) Capitalei, Gr. Cantacuzino, pentru esactitatea si nepartinirea cu care
d-lui a procedat la Inscrierea In liste".
[Comentatii In legatura cu protestele impotriva abuzuri-
lor privind Inscrierile in listele electorate]. ROMANUL, 6259 B...[olintineanu], D.
II (1858), nr. 97, p. 283, nr. 98, p. 287, nr. 100, p. 295, nr. 324(498.1)
103, p. 307. [Discutii dupa aparitia listelor de alegatori]. DIMBO-
324 (498 .1)
VITA, I (1858), p. 73: Bucurestl.
6253 D. B. subliniaza In acest articol numarul mic de alegatori Inscrisi si admisl
Lista de alegatorii primarI cu venit In pamant ce1G putin in jud. Ilfov, 40 de alegatori primari si 43 directi, total 83; 7 fusesera scosi din
de 100 galbenl, potrivit Art. 3 din anexul No. 2 al Conventii lista. Moldova, in total, a dat 1476 de alegatori pentru 1 800 000 de oameni.
si lit. A. de la Art. Mil al instructiunilor publicate.De cel Se pare ca Tara Romaneasca, pentru populatia sa de 2 500 000 de suflete,
directi cu venit in pamant cel putin de 1000 galbeni, potrivit va avea nu numar proportional mai mic de alegAtori. Se Intreaba: care sa
Art. 4 din anexul No. 2 si lit. B. de la Art. 1 -ill din instruc- fie cauzele acestui fapt ?
tii. De alegatoril directi In oral cu capital de 6000 galbeni,
potrivit Art. 4 din anexul No. 2 al Conventil si lit. C. de la 6260 B...[olintineanu], D. 324(498.1)
Art. 1-iii al instructiilor. Si de persoanele cu drept de a fi [Articol in legatura cu micul numar de alegatori Inscrisi].
ales' fara. osebire In on -ce parte si in toate colegiurile, potrivit D1MBOVITA, I (1858), p. 81; Bucuresti.
art. 9 din Conventie si 4 din instructii, anal 1858 Dechem-
vrie. BULETIN [T. R.], 1858, p. 401: Districtul Vlasca, Subliniaza ca e cel mai redus numar de alegatori pe care-I cunoaste din
401-402: Districtul Dimbovita, 405-406: Alegatoril di- trecut. Cind a fost ales domnitorul Bibescu, dupa prevederile Reg. Organic,
recti ai orasului Bucuresti cu capital de 6000 galbeni, 406- votasera 12 000 de alegatori pentru 190 de deputati. Se miry ca nu au fost
407: Judetu Ilfovu, 410-411: Districtul Mehedinti, supl. Inscrisi nici 3000 de negustori. Ii indeamna pe toti cei cu drept si omisi
pe liste 51 faca apel la tribunale, conform Conventiei.
la nr. 106, p. 1-2: Districtul Buzau, 2-3: Districtul Pra-
hova, 3-4: Districtul Romanati, nr. 107, p. 428: Districtul
Braila, 428: Districtul Muscelit 6261 324(498.1)
In aceste liste, se publics numai numele aleg5torilor, dupa categoriile [Ofisul Caimacamiei din 8 Dec. 1858 catre Ministerul din
stabilite in titlu. Nauntru, prin care se arata temeiurile ce vor observa in
revizuirea listelor electorate]. BULETIN [T. R.], 1858,
6254 324 (498.1) p. 409; ANUNT. R., V (1858), nr. 101, p. 3.
Lista de alegatoril primari cu venit In pamant cel putin
100 galbeni potrivit Art. 3 din anexu No. 2 al Conventil 6262 Boerescu, B. 324(498.1)
si litera A de la Art. 1.-iii al instructiilor publicate. De Timpul reclamatzielor. NATIONALULU, II (1858),
cel directs cu venit in pamant cel putin de 1000 galbeni po- p. 1-2, 6, 10-11, 22.
trivit Art. 4 din anexu No. 2 si litera B. de la Artic. Ida Autorul se buena de dreptul pe care fl are fiecare cetacean sa faca recla-
din instructil si de persoanele cu drept de a fi ales1 fara ose- matie, data n-a fost trecut In listele electorale, sau In contra acelora care au
bire In on ce parte si In toate colegiurile potrivit Artic. 9 lost trecuti pe nedrept. De asemenea, discuta cum si de cine se rezolvii aceste
din Conventie si 4 din instructii, anul 1858, Dechemvrie. reclamatii si pe ce consideratii se fac.
BULETIN [T. R.], 1858, 17 foi volante, brosate la finele
colectiei. 6263 324(498.1)
Pentru judetele: Ilfov, Ialomita, Braila, Rimnicu- SSrat, Buzau, Prahova,
Dimbovita, Mused, Arges, Vilcea, Gorj, Mehedinti, Dolj, Romanati, Olt,
[Hr. Polihroniade protesteaza pentru omiterea sa din
Teleorman si Vlasca. La alegatori se indica: numele tor, numirea si felul
listele electorate, sub pretextul ca nu ar fi pamintean].
proprietatii, districtul si venitul anual nesupus la nici o Imprejurare".
ROMANUL, II (1858), nr. 101, p. 300.
6255 324 (498 .1) 6264 Rosetti, C. A. 324 (498.1)
Listele de alegatori primari cu venit in pamant cel putin [Comentarii despre stergerea lui Cesar Bolliac din listele
de 100 galbeni potrivit art. 3 din anexu No. 2 al conventiei electorate si despre greutatile intimpinate de Stefan si Nico-
si litera A de la articolul 1-iu al instructiilor publice. De cei lae Golescu cu ocazia inscrierii for in aceste liste]. RO-
directi cu venit in pamant cel putin de 1000 galbeni potrivit MANUL, II (1858), nr. 103, p. 307.
articolul 4 din anexu No. 2 si litera B. de la articolul 1-iu din Area ca celor doi Golesti li se ceruse de catre administratia de Muscel
instructii si de persoanele cu drept de a fi alesi fara osebire in dovada Inscrisa ca an virsta de 30 de ani", ceea ce ei nu puteau dovedi decIt
once parte si in toate colegiile potrivit articolul 9 din con- cu pArul for cel alb".
ventie si din instructii. ANUNT. R., V (1858), nr. 98, p.
2-4, nr. 99, p. 1-4, nr. 100, p. 2-4, supl. la nr. 100, p. 1. 6265 324(498.1)
Sint trecuti alegatorii din judetele Ilfov, Vlasca, Ialomita, Braila, orasul [Comentariu asupra excluderii lui Cesar Bolliac si a rot-
Bucuresti, judetele DImbovita, Mehedinti, Arges, Mused, Buzau, Prahova, maistrului Caramanlau din listele electorale ale judetului
Oltul, Gorj, Teleorman, Dolj, Rimnicul Sint si Romanati. Ilfov ]. NATIONALULU, II (1858), p. 9: Revista poli-
tica..
6256 324(498.1)
Alegatoril directi al orasului Bucurestl cu capital de 6000 6266 324(498.1)
galbeni. 1858. BULETIN [T. R.], 1858, supl. la nr. 107, [Se anunta ca. Mihalache Marghiloman s-a scos din lista
foaie brosata la finele colectiei. eligibililor, neputindu-i-se considera venitul de 400 galbeni
Contine: numele, adresa, proprietatile, pretul proprietatilor, In parte si in mosia Boboci, dupa actul de danie a irate -sau, facut dupa
pretul proprietatilor In total, la fiecare alegator. 19 August"]. BULETIN []'. R.], 1858, p. 402, col. III:
6257 324(498.1) Ministerul din Nauntru.
Lista generala de toate persoanele cu drept de a fi alese in
on ce parte a tariff si in toate colegiurile, potrivit art. 9 din 6267 B...[olintineanu], D. 324(498.1)
anexulti 2-lea al Conventii. BULETIN [T. R.], 1858, supl. [Articol cu privire la felul cum se executa in provincie dis-
la nr. 107, p. 1-4. pozitiile Caimacamiei in legatura cu alegerile]. DIMBO-
Lista alfabetica, indicind numele persoanelor, districtul unde isi an pro- VITA, I (1858), p. 69: Bucurestl.
prietatea si eventualele ranguri de boierie. E convins ca dispozitiile Caimacamiei stilt adesea gresit interpretate
sau, In mod intentionat, ran aplicate de catre functionarii din tinuturi.
6258 324(498.1)
[Comentariu asupra Intocmini listelor electorale in Bucu- 6268 324(498.1)
resti]. NATIONALUM II (1858), p. 1: Revista. politics. [Se vesteste tinerea primei adunari electorate din Bucu-
Se arata ca numarul alegatorilor Inscrisi este prea mic (290) feta resti in sala Slatineanu, pentru ziva de 14/26 decembrie
de populatia Capitalei (150 000 de suflete). Se aduc multumiri vornicului 1858]. ROMANUL, II (1858), nr. 103, p. 307.

335

www.dacoromanica.ro
 3":4(408.4) ALEGERI : TARA ROMANEASCA 324(498.1)

6269 324(498.1) 6280 324(498.1)

[Se anunta. aminarea pentru 18/30 decembrie a adunarii [Se face cunoscut ca. V. Boerescu, C. A. Rosetti si
electorale din sala Slatineanu, deoarece la 14/26 decembrie C. Bolliac, infatisindu-se la tribunal, li s-a recunoscut dreptul
fusesera de fats doar 60 de alegatori]. ROMANUL, II de a fi electori si eligibili]. NATIONALULD, II (1858),
(1858), nr. 104, p. 311. p. 17: Revista politica.
6270 Rosetti, C. A. 324(498.1) 6281 324(498.1)
[Sfaturi date alegatorilor]. ROMANUL, I (1858), nr. [Caimacamia declara iesite din rindueala legala" hota-
104, p. 311. ririle tribunalului civil din Ilfov prin care lui Cesar Bolliac,
Staturile se refers la inscrierile In listele electorale si la acordarea vo- C. A. Rosetti si V. Boerescu li s-a recunoscut dreptul de eli-
turilor. gibilitate]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 413-414: Ca.tre
Ministerul Dreptatii; ANUNT. R., V (1858), nr. 101, p. 2-3:
6271 324(498.1) Catre Ministerul Dreptatii.
[ Comentariu asupra listelor electorale publicate]. In Anunldlorut Roman, text roman si francez.
NATIONALULC, H (1858), p. 13, 17, 21: Revista Politi-
ca; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 22, p. 3: Revista 6282 324 (498.1)
politica. [Adaosuri si rectificari la listele electorale]. BULETIN
AratA persoanele care au Post scoase dintre eligibili in Bucuresti si distric- [T. R.], 1858, p. 402, col. III; 409, col. III, 414, 417-418
tele Romanati, Mehedinti, Buzau, Muscel, Teleorman, Ialomita, Arges, si 426: Ministerul din Nauntru.
Oimbovita, Ilfov, Olt, Gorj, Dolj, Rimnicul Sarat, VfIcea .5i Braila. In
Constitulionariul se reproduce doar partea I a articolului din Nalionalula, 6283 324(498.1)
publicatd in p. 13. Lista generala de alegatori din toata Ora dupe listele
oficiale s'afisate. ROMANUL, H (1858), nr. 105, p. 317.
6272 324 (498.1)
Se publica un tablou statistic.
LCirculara Ministerului Justitiei catre tribunalele din
tarn, prin care cere ca, in rezolvarea reclamatiilor cu privire 6284 324(498.1)
is listele electorale, sa se tina seams de Conventia de la
Paris, de Pravila Orli si de Regulamentul Organic]. NA- (Comentariu asupra excluderii lui Caramanlau si a prin-
TIONALULU, II (1858), p. 15, col. I. tului Brincoveanu din listele electorale, ca fiind In serviciu
strain, si asupra Inscrierii ilegale a lui loan Ghica, deli era in
6273 324(498.1) serviciul Turciei]. NATIONALULD, II (1858), p. 17, 21:
[Se anunta. ca. Cesar Bolliac a dobindit la tribunal dreptul Revista politica.
de a fi inscris in lista alegatorilor]. DIMBOVITA, I (1858),
p. 78: Cronica interioara. 6285 324(498.1)
Onorabilel Caimacamil a taril Romanestl. NATIO -
6274 Rosetti, C. 'A. 324(498.1) NALULD, II (1858), p. 19.
[Despre restabilirea lui Cesar Bolliac In drepturile sale N. BAleanu, A. Sulu, I. E. Florescu, V. Ple§oianu, C. Vdcarescu, $t.
electorale, prin hotarirea tribunalului de Ilfov, sectia I]. D. Greceanu 5i Stan Georg i u protesteazd fmpotriva friscrierii lui loan Dimitrie
ROMANUL, II (1858), nr. 104, p. 311. Ghica In listele de alegAtori directi In districtul Dimbovila, pe motivul cd este
C. A. Rosetti fagAduieste sd publice frumoasa sentintd a tribunalului". funclionar salariat In serviciul unui alt govern.

6275 Rosetti, C. A. 324(498.1) 6286 324 (498.1)

Instiintare catre d. d. abonati ai Romanului. ROMA-
NUL, II (1858), foaie volanta lcgata dupa nr. 104 in colectia
B. A. R.
Anunta fncetarea aparitiei ziarului pfna clod va fi autorizat a publica
lucrarile gi cercetdrile tribunalelor in materie electoral3.
6276 324(498.1)
[Secretariatul Statului adreseaza un avertisment lui
C. A. Rosetti, pentru ca publicase, taxa voia cenzurei",
o protestatie impotriva faptului ca nu fusese autorizat sa
publice dezbaterile de la tribunalul Ilfov asupra reclamatiei
sale electorale]. ROMANUL, II (1858), nr. 105, p. 315.
6277 324 (498.1)
[Adresa Secretariatului de Stat catre redactorul jurna-
lului Nationalula", prin care i se face cunoscut ca nu mai are
permisie sa publice acea espunere a impregiurarii protes-
tatiilor pentru care vi s'a acordat voie de catre censure a o
tipari"]. NATIONALULD, II (1858), p. 17: Secretaria-
tula Statului.
Rectificdrile In listele electorale, dupd hotaririle judeatoresti, vor fi
(acute de catre Ministerul din L3untru Si publicate in Buletinul Oficial. Numai
dupd acest buletin vor putea fi publicate si In ziarele particulare.
6278 324(498.1)
[Se comunica Inscrierea lui V. Boerescu, redactorul foii
Nationalula", In listele de alegatori, prin hotarirea tribuna-
lului de Ilfov]. DIMBOVITA, I (1858), p. 82: Cronica
interioara.
6279 324(498.1)
[Se anunta ca tribunalul de Ilfov a admis cererea lui C. A.
Rosetti de a fi trecut pe listele electorale]. DIMBOVITA,
I (1858), p. 82: Cronica interioara.
[Comentariu la stirea ca Ion Ghica, principe de Samos,
si-a dat demisia din functiunile sale, spre a candida in jud.
Dimbovita]. DIMBOVITA, I (1858), p. 94: Cronica inte-
rioara.
I. Ghica e felicitat pentru aceasta hotarire, declartndu-se cd Adunarea
are nevoie de oameni cu cuno0inte politice vaste ca el.
6287 324(498.1)
[Printul Grigore Bibescu-Brincoveanu, demisionat din
serviciul militar austriac, este inscris in listele alegatorilor
din districtul Romanati]. BULETIN [T. R.], 1858, p. 414:
Ministerul din Nauntru.
6288 324(498.1)
[Se anunta ca, la 18 decembrie 1858, va avea loc o adunare
a alegatorilor din Bucuresti, in sala Slatineanu, si ca persoa-
nele care nu au calitatea de alegatori nu pot lua parte la aceasta
adunare]. NATIONALULD, II (1858), p. 13, col. I.
6289 324(498.1)
[Lista comitetului desemnat de adunarea de alegatori din
Bucuresti, In seara de joi 18 dec.]. DIMBOVITA, I (1858),
p. 82: Cronica. interioara.
Comitetul avea misiunea sa revizuiascA lista alegatorilor din Bucure0i.
Fac parte: C. A. Rosetti, V. Boerescu, D. Ghica, D. Bosianu, Hagi-Teodorache,
log. Herdscu, Romanov, N. Golescu, Arion, Costaforu, V. Paapa. Se publica
si nurndrul voturilor pe care le-a obtinut fiecare in aceasta adunare.
6290 324(498.1)
[Amanunte cu privire la alegerea comitetului electoral din
Bucuresti]. ROMANUL, II (1858), nr. 107, p. 323.
Se aratd ca s.a ales un comitet electoral format din 11 membri, printre
care se numard: C. A. Rosetti, Boerescu, C. Bosianu, Dim. Ghica, Niculae

336
www.dacoromanica.ro
 324(498.1) ALEGERI : TAIL& ROMANEASCA MOLDOVA 324(498.3)

Golescu, G. Costaforu etc. Se comunica numarul voturilor Intrunite de fiecare

membru at comitetului.
(498.3) Moldova
6291 324 (498.1) 1857
[ Ofisul din 23 Dec. al Caimacamiei catre Sfatul Administra-
tiv, prin care arata c3 se vor efectua operatiile electorate pentru 6300 324(498.3)
alegerea deputatilor in viitoarea Obsteasca Adunare]. BU- [Referatul Ministerului din Nauntru care Sfatul Adminis-
LETIN [T. R.], 1858, p. 413; ANUNT. R., V (1858), nr, trativ Extraordinar cu privire la cele don& orase din Mol-
101, p. 1-2. dova care aveau dreptul de a alege cite doi deputaci, In be
Irt Anuniatorul Roman, text roman si francez. de unul].BULETIN [Mold,], XXV (1857), p. 18, col. III.
Ministerul cere sa se rectifice decizia anterioara, prin care se acordase
6292 324 (498.1) acest drept oraselor de resedintil Botosani gi Focsani. Constatindu -se, prin
Corespondents !nue D. D. Caimacami. BULETIN alcatuirea listelor electorate, ca portul Galati are mai multi locuitori cu drept
[T. R.), 1858, p. 421-423; ANUNT. R., V (1858), p. 1-4; de vot decit Focsanii, propune sa se acorde acestui oral dreptul de a alege
ROMANUL, II (1858), nr. 108, p. 327-328. doi deputati pentru Divanul ad-hoc, urmInd ca Focganii sa trimitA numai un
Schimb de adrese cu privire la dezacordul intervenit Intre I. A. Filipescu deputat, la fel cu celelalte orate de resedinta.
si colegii sai M. Baleanu si I. Manu, In legatura cu modul de completare a
6301 324(498.3)
listelor electorate. In Anunlaiorul Roman, text roman gi francez.
[Sectetariatul de Stat comunica Ministerului din Nauntru
6293 324(498.1) ca Sfatul Administrativ Extraordinar a aprobat propunerea de
a se acorda orasului Galati dreptul de a alege doi deputati],
[Lista celor care, potrivit art. 13 al Conventiei, au dreptul GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1858), p. 179:
de a candida la domnie In Tara Romaneasca]. BULETIN Novitale din nauntru.
[T. R.], 1858, p. 417: De la Caimacamia Tarii Romanesti
catre Sfatul Administrativ. Text roman gi francez.

6294 324(498.1)
[Ordinul Caimacamiei cu privire la gradele ostasesti care
au dreptul de a lua parte la alegeri]. BULETIN [T. R.],
1858, p. 417: D-lui sef al ostiril Barbu Vladoianu.
6295 Rosetti, C. A.
324 (498.1)
[Comentariu cu privire la rezolvarea contestatiilor In
chestiunea omiterilor din listele electorale]. ROMANUL,
II (1858), nr. 107, p. 323.
Exprima satisfactia sa pentru justa rezolvare de catre instantele judiciare
a plingerilor celor omisi si mentioneaza reintroducerea In liste a lui Melic gi a
lui Ion Bratianu. Reproduce un fragment din adresa de multumire Inaintata
de colegiul electoral din Bucuresti ministrului Justitiei, pentru activitatea
ins tantelor judiciare.
6296 324(498.1)
[Ofisul Caimacamiei, din 27 dec. 1858, catre Sfatul Admi-
nistrativ Extraordinar, prin care acest sfat este chemat sa
examineze toate hotaririle judecatoresti si sa considere ca
ilegale toate aceste hotariri, care sint afara din legiuita orin-
duiala si bazate pe interpretatii contrarii instructiunilor
Caimacamiei sau pe acte de liberalitate frauduloasal. BU-
LETIN [T. R.], 1858, p. 421; ANUNT. R., V (1858), nr.
103, p. 1-2.
Tot aci se precizeaz5 ca Ion BrStianu, hind osindit de tribunalul din Paris,
in anul 1852, la inchisoare pe termen de 5 ani, pentru viva politica, nu mai
are dreptul de a siege si de a fi ales. Deci, hotSrirea data de tribunalul Argeg,
pentru restatornicirea drepturilor sale electorate, este nula.
6297 Rosetti, C. A. 324(498.1)
Calauza eleptorala. ROMANUL, II (1858), nr. 109,
p. 331-332.
LSmuriri privind pregatirea alegatorilor gi combaterea abuzurilor In
materie electorala.
6298 324(498.1)
[Otis din 31 dec. 1858 al Caimacamiei catre Sfatul Admi-
nistrativ, prin care precizeza ca tribunalele nu pot judeca
decit calitatile alegatorilor, iar nu chestii de eligibilitate"].
BULETIN [T. R.], 1858, p. 425, col. I; ANUNT. R.,
V (1858), nr. 103, p. 2-3.
In nunlittorul Roman, text roman si francez.
6299 324(498.1)
[Se anunta ca Cesar Bolliac a fost trecut din greseala ca
alegator si eligibil in Capitala]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 426, col. I: Ministerul din Nauntru.
, Se precizeaza ca Bolliac este alegator primar in Ilfov si eligibil in once
colegiu.
6302 324(498.3)
[Firman adresat caimacamului Moldovei cu privire la
convocarea Divanului ad-hoc]. BULETIN [Mold,], XXV
(1857), p. 77-78; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
(1857), p. 69-71: Novitale din nauntru; BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, p. 4, supl. 1, p. 1-2.
6303 324(498.3)
[Ofisul caimacamului Moldovei, adresat Sfatului Adminis-
trativ Extraordinar, si jurnalul Sfatului en privire la convo-
carea Divanului ad-hoc]. BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 93; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 85: Novitale din nauntru ; ANUNT. R., IV (1857), nr. 21,
p. 1: Bucuresti 19 Aprilic.
6304 324 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 12 martie, cuprinzind infor-
matii privitoare la silintele Caimacamiei de a falsifica alegerile)
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 137: Moldavie.
Se arata ca se preg5teau mart abuzuri, in legatura cu chestiunea domiciliu-
tui celor cu drepturi electorate, si ca administratia r5spindea zvonuri alarmiste,
antiunioniste, printre Omni. Se mai Instiinteaza ca se zvonise ca agentii
consulari austrieci primisera bani pentru cumpararea alegatorilor.
6305 324(498.3)
[Secretariatul de Stat aduce la cunostinta publics mai
multe hotariri ale Sfatului Administrativ, referitoare la ale-
geri]. BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 101, col. I:
Partea Administrativa ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857,) p. 93: Novitale din Nauntru.
Hotariri luate In urma primirii unor depese de la PoartS. Aceste decizii
privesc domiciliul gi averea alegatorilor. Comunicatul e din 21 martie. In
Garda de Moldavia, text roman gi francez.
6306
324(498.3)
[Circulars din 21 martie, adresata de ministrul din Naun-
tru al Moldovei administratorilor de tinut, referitoare, intre
altele, la alegerile deputatilor pentru Divanul ad- hoc]. BU-
LETIN [Mold.], XXV (1857), p. 113; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 97-98.
Costin Catargiu recomanda administratorilor 55 vegheze la indeplinirea
datoriilor de catre sSteni si la apSrarea acestora de mIrsavii speculanti".
Le mai cere sa acorde Intreaga for grija alegerilor ce se apropie, priveghind
ca, In cuprinsul tinuturilor tor, sa nu aiba loc manifestatii, agitatii sau inri-
uriri". In Garda de Moldavia, text roman si francez.
6307 324 (498.3)
[Porunca mitropolitului Moldovei, data Duhovnicestii
Dicasterii, cu privire la participarea clerului la alegerile
pentru Divanul ad-hoc]. GAZ. DE MOLD., XVIII [recte
XXIX] (1857), p. 93-94: Novitale din nauntru.

337

www.dacoromanica.ro
 324(498.3) ALE GERI :
6308 324(498.3)
[Anunt prin care doctorii cu drept de alegatori pentru
-
Divanul ad-hoc sint rugati a-si prezenta diplomele legale].
BULETIN [Mold.], XXV (1857), supl. la nr. 30, p. 39,
col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 114: Comitetul Sanatatii.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
6309 324(498 .3)
Instructil povatuitoare pentru aducerea intru intocmal
inplinire a Tnaltului Firman Imparatescii atingator la con-
vocarea Divanulul ad-hoc. BULETIN [Mold.], XXV
129-130; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
(1857), p.
XXIX] (1857), p. 122-123
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
6310
[Circulars din 28 aprilie, prin care se stabileste termenul
de 30 de zile pentru declararea domiciliului unor alegatori cu
324 (498.3)
proprietati in diferite localitati]. BULETIN [Mold.], XXV
(1857), p. 141, col. III: Ministerul din Nauntru ; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 134.
In Garda de Moldovia, text roman si francez.
6311
[Corespondente trimise din Iasi, la 19 si 21 mai, foii Le
Moniteur Universel", tratind despre pregatirile caimacamului
324(498.3)
ad-hoc]. -
Vogoride pentru a falsiiica alegerile deputatilor la Divanul
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 201:
Nouvelles des Principautes.
Se arata a se smulsesera, prin teroare, iscaliturile starostilor de bresle
din Iasi, Impotriva unirii, si ca guvernul cauta sa-si mareasca numarul ade-
renlilor, prin inaltari de grad in armata (ajungind 60 de colonel la 2000 de
soldati) si prin boieriri. De asemenea, se semnaleaza faptul a se intentiona
ca alegatorii negustori din Iasi sa fie siliti sa-si dea voturile in alb.
6312 324(498.3)
- Le Moniteur Universel" , in legatura cu falsificarea, de
[Corespondenta din 21 mai, trimisa. din Iasi Monitorului"
-
catre Caimacamia Moldovei, a listelor de alegatori ai corpo-
ratiilor]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 79--80:
Presa streina despre Principate.
Corespondenta este tradusa din Le Siecle.
6313 324(498.3)
[Comunicat din 26 mai, al Ministerului din Nauntru,
pt ivitor la publicarea listelor pe clase, indicind persoanele
care au dreptul de a alege deputati la Divanul ad-hoc]. - lucratori de pamint", care se totalizeaza apoi pe fiecare tinut.
BUL. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 1; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 167-168: Departamentul
din Nauntru.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez. In Buldinul Oficial, publi-
carea comunicatului se repots in n-rele 2-5.
6314 324(498.3)
[Protestul mitropolitului Sofronie al Moldovei fata de
incercarile guvernului de a-1 face a modifice lista preotilor
Divanul ad-hoc]. -
care aveau drept sa aleaga dintre dinsii deputati pentru
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 79:
Departamentulii averiloril bisericestl; L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 205: Nouvelles des Principautes.
Argumenteaza ca interpretarea data de Mitropolie firmanului otoman
pentru convocarea Divanurilor ad-hoc e justa, ieromonahii avind acelasi
drept ca si preotii de mir, daca Indeplinesc oficiul de preot.
6315 324(498.3)
[Lista clericilor avind dreptul de a alege deputati in
Divanul ad-hoc]. BUL. OF. EXTR. MOLD., I (1857),
p. 1-3: Ministeriul din Nauntru.
6316
-
[Comentariu favorabil in legatura cu publicarea listei
clericilor alegatori]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
324(498 .3)
XXIX] (1857), p. 168.
Text roman si francez.
338
www.dacoromanica.ro
MOLDOVA 324(498.3)
6317 324 (498.3
[Observatii critice cu privire la modul In care guvemul)
lui Vogoride calcase dispozitiunile firmanului pentru convo-
-
carea Divanurilor ad-hoc in Principate, in ceea ce priveste
inscrierea clerului in listele electorale]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 211: Moldavie.
6318 324(498.3)
[Protestul adresat mitropolitului de rectorul Seminarului
Central din Moldova, referitor la omiterea sa si a egumenilor
de pe listele electorale]. SECOLULO, I (1857), nr. 47,
p. 3-4.
Numele rectorului nu este publicat.
6319 324(498.3)
Lista 2. Proprietarii marl de mosil din toata Moldova,
ipoteca. -
pam'anteni seau legiuit impamantenitl si slobozi de orice
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 5-9.
Pentru tinuturile Iasi, Dorohoi, Botosani, Suceava, Neamt, Roman,
Bacau, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui si Falciu.
6320 324(498.3)
Estract. Proprietarilor (sic !) marl de masa, inscrisI prin
lista de mai sus, care ne avand suma de trilsute falci, potri-
vit cu Art. 2 din Inaltul Firman au dritul de alegatorl ear
nu si acel de a fi alesl deputati la Divanul Ad-hoc.
OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 9-10.
- BULET.
Liste pentru tinuturile: Iasi, Dorohoi, Botosani, Suceava, Neamt, Roman,
Bacau, Putna, Tecuci, Tutova, Vaslui, Falciu.
6321 324 (498.3)
Lista 3. Proprietarii mid de mosil din toata Moldova,
pamanteni seau legiuit imparnanteniti, si slobozi de on ce
ipoteca. BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 11-22.
Pentru tinuturile: Iasi, Dorohoi, Botosani, Suceava, Neamt, Roman,
Bacau, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Falciu etc.
6322 324 (498.3)
Lista 4. Satele fie-caruia Omit, impartite pe ocoale aca-
rora lacuitorI pontasi inscrisi in tablitele Oficiale a Visteriei
sant cu dritul de alegatori si de a fi alesi deputati la Diva-
nul Ad-hoc.
24-30.
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p.
Pentru tinuturile: Iasi, Dorohoi, Botosani, Suceava, Neamt, Roman,
-
Bacau, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Falciu etc. Satele sint
grupate pe ocoale. Nu se indica numele, ci numai numarul color cu acest
drept, in fiecare sat. La fiecare ocol, se indica numarul total al locuitorilor
6323
Adunarea tuturor alegatorilor sateni din Moldova.
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 30.
324(498.3)
-
Statistics a locuitorilor de la tars cu drept de alegatori, pe tinuturi si In
total, pentru intreaga Moldova.
6324 324 (498.3)
Lista 5. De fetile cu dritil de alesi si de alegatori in capi-
talia Iasii si celelalte targurl a rezidentiilor tinutale dupa
Art. 5 a Imparatesculul Firman. BULET. OF. EXTR.
MOLD., I (1857), p. 32-39.
Cuprinde: boierii de diferite ranguri; persoanele dedate unei profesii
liberate "; negutitorii patentari cu proprietati"; acei cite trii delegati din
fiecare corporatie de meseriasi, alesi dupa intalesul art. al 5-le punctul at
-
4-le"; starostii deosebitelor corporatii de meseriesi" din orasele: tali,
Dorohoi, Botosani, FSlticeni, Piatra, Roman, Bacau, Focsani, Tecuci, Galati,
Birlad, Vaslui, Husi etc.
6325 324 (498.3)
[Completari si rectificari la listele electorale]. BULETIN
[Mold], XXV (1857), p. 185, col. I: Ministeriul din Nauntru.
6326 324 (498.3)
Moldovei],
p. 175-176.
-
[Comentariu la listele electorale publicate de guvemul
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX],
Se fac totalizari in privinta numarului alegatorilor din diferite clase si
se anunta termenul alegerilor. - Text roman si francez.
324(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324(498.3)

6327 324 (498.3) 6337 324(498.3)

[Comentariu privitor la excluderea din listele electorate,
publicate de Caimacamia Moldovei, a unui important numar
de alegatori]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
205: Résumé des lettres et des journaux du pays.
Se dau amanunte.
6328 324(498.3)
[Polemic& cu Jurnalul de Frankfurt" Frankfurter
Journal" , care justificase la 18 iunie eliminarea unio-
n4tilor din listele electorate pentru Divanul ad-hoc din Mol-
dova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 211:
Moldavie.
Foaia din Frankfurt sustinea ca unionistii fusesera eliminati pentru ca
ar fi fost grevati de datorii gi n-ar fi avut titlurile proprietatilor In regula.
6329 324 (498.3)
[Corespondent& de la Ia§i, din 17/29 iunie, in legatura cu
reactia moldovenilor fat& de excluderea in masa a alegatori-
lor din listele electorate pentru Divanul ad-hoc, publicate de
guvernul caimacamului Vogoride]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 217: Moldavie.
Se arata ca, numai in tagi, semnasera petitia de protest 500 de alegatori
exclusi din liste si se anunta ca, in Intreaga tail, se alcatuiau astf el de pro-
teste. Petre Mavrogheni fusese insarcinat sa duca protestul moldovenilor la
Bucuresti, la comisarii puterilor garante. La Bacau, Tecuci §i Dorohoi, o
parte dintre autoritati se alaturasera restului cetatenilor, aratindu-si indig-
narea pentru modul cum se alcatuisera listele electorale.
324(498.3)
6330
[Unioni§tii moldoveni sustin c& 20 000 de persoane fuse-
sera lipsite, in mod arbitrar, de dreptul de vot]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 208.
$tire redata dupa Oesterreiehische Zeitung.
6331 324(498.3)
[Comunicat din 1 iunie al comitetului cercetarii recla-
matiilor din tanut §i Capitaliea privitor la intrarea sa
in activitate §i la rezolvarea contestatiilor electorate].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 173.
Semneaza prezidentul, aga G. Draghici, secretarul, C. Pangrati. Con-
testatiile urmau a fi infatisate in curs de 30 de zile. Text roman gi francez.
6332 324 (498.3)
[Comunicate ale comitetelor din tinuturi, instituite pen-
tru cercetarea reclamatiilor electorate]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 176, 179, nr. 48, p. 190.
Din tinuturile: Bacau, Dorohoi, Focsani, Roman, Covurlui etc. Text
roman gi francez.
6333 324(498.3)
[Comunicate oficiale ale comitetelor pentru cercetarea
reclamatiilor electorate ], BULETIN [Mold.], XXV (1857),
p. 200, col. III.
Din Roman, Bacau, Putna, Galati etc.
6334 324 (498.3)
[List& de persoanele ale caror reclamatii in legatura cu
listele electorale s-au cercetat de catre comitetele de apel,
instituite in Ia§i *i in tinuturi].BULET. OF. EXTR. MOLD,.
I (1857), nr. 6, p. 40-41, nr. 8, p. 43-44, 45-46, 47-48,
49-50 §i nr. 12, p. 51: Ministeriul din Nauntru.
6335 324 (498.3)
[Comentarii §i informatii referitoare la rezolvarea contes-
tatiilor la inscrierea In listele electorate]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 194, 197-198, 202, 205.
Text roman gi francez.
6336 324 (498.3)
[Informatie statistic& privind numarul total al alegatori-
lor din Moldova, dupa rezolvarea contestatiilor electorate].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX], p. 209.
Text roman si francez.
[Stiri de la Ia§i, din 24 iunie, despre desconsiderarea reclama-
tiilor facute de cei in drept de a fi inscri§i in listele electorate
§i despre protestarile numeroase ale alegatorilor, impotriva
silniciei caimacamului Vogoride].L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 209: Résumé des lettres du pays.
6338 324 (498.3)
Circulate la toate Administratiile Principatului Moldovei
§i Politiea Capitalei. BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857),
p. 42 [gre§it: 41].
Circulars din /8 iunie 1857 a lui Vasile Ghica, ministrul din Nauntru,
prin care cere sa nu se ingaduie cea mai mica turburare" cu prilejul alegeri-
lor. Totodata, da amanunte instructiuni privitoare la desfasurarea apropiate-
lor alegeri.
6339 324 (498.3)
[Porunca adresata tuturor administratorilor §i eforilor din
Moldova, cu privire Ia alegerea deputatilor Divanului ad-hoc].
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 7, p. 43:
Ministeriul din Nauntru.
Porunca priveste domiciliul alegatorilor si grija ce trebuia avuta pentru
a-i impiedica pe electori sa voteze In mai multe colegii.
6340 324(498 .3)
[Comunicat din 29 iunie, privind aminarea alegerilor pe
termen de 8 zile, pentru indeplinirea unor lucrari pregati-
toare in operatiile alegerilor"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 201: Ministeriul din Nauntru catra
Dlor Administratorii.
Text roman si francez.
6341 324(498.3)
[Comunicat din 3 iulie, prin care se anunta ca alegerile
vor incepe neintirziat in ziva de 7 iulie]. BULET. OF.
EXTR. MOLD., I (1857), p. 48: Ministeriul din Nauntru ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 205.
In Gazeta de Moldavia, text roman gi francez.
6342 324(498 .3)
[Corespondent& de la Ia§i, din 12 iulie, despre incercarile
din Moldova de a continua cu falsificarea alegerilor elec-
torate §i cu pregatirea unor alegeri necinstite]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 227.
Se dau amanunte cu privire la rezolvarea reclamatiilor celor neinscrisi
in listele electorale, precizindu-se ca unioniftii se abtinusera sa reclame pe
calea oficiall Se comenteaza In mod favorabil gestul lui Alexandru Cuza,
care a demisionat din functia de pircalab al Galatilor, nevoind sa se preteze
la falsificarile electorale. Se anunta ca guvernul a hotarit sa acorde o indemni-
zatie alegatorilor de gradul [nth si al doilea, care trebuiau sa-i aleaga pe de-
putatii tarani lucru socotit in corespondents drept un mijloc de coruptie.
6343 324 (498.3)
[Se anunta., pe baza unei corespondente de la Ia§i, din 15
iulie, ca - dupa toate probabilitatile data alegerilor ur-
ma sa. fie aminata, pentru a se completa listele electorale].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 225: Résumé
des lettres du pays.
Se arata ca Alison, secretarul ambasadorului britanic Ia Poarta, sf8tuise
si el pe Vogoride sa procedeze in acelasi sons.
324(498.3)
6344
[$tiri partiale despre rezultatul alegerilor pentru Divanul
ad-hoc in Moldova]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 209: Novitale din nauntru.
6345 324(498.3)
[Informatie referitoare la deputatii clerului ale§i pentru
Divanul ad-hoc]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 209: Novitale din nauntru.
Text roman si francez.
6346 324(498.3)
Lista deputatilor d'intre proprietarii marl, alel in rezi-
dentiile tinutale Lunt in 8 Iulie. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p.214, 218 ferataa.
Text roman si francez.

339
www.dacoromanica.ro
 324(498.3) ALE GERI: MOLDOVA
6347 324(498.3)
Alegerea deputatilor Capita lief. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 217: Novitale din Nauntni.
Se anunta a au fost alesi la Ia9i: C. A. Sturdza, G. Asachi, V. Draghici,
9i T. Burada. Se indica 9i numarul voturilor intrunite de fiecare. Text
roman si francez.
6348 324 (498.3)
Deputatil ales! pentru Divanul Ad-hoc dupre dispozitiile
Firmanulul Imperial. BULETIN [Mold.] XXV (1857), adaos
la nr. 59, p. 65; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 225-226.
In Gazela de Moldavia, text roman si francez.
6349 324(498.3)
[Se anunta ca la alegerile pentru Divanul ad-hoc din
Moldova, n-au participat o mare parte din alegatori, fiindca
cei mai multi din reprezentantii partidului national au fost
stersi din liste, sub diferite pretexte]. CONCORDIA, I
(1857), p. 164: $tiri din intru.
6350
324(498.3)
[Doug documente dovedind falsificarea rezultatului ale-
gerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 242-243: Moldavie.
Unul din documente este o plingere din 17/29 iulie a alegatorilor orarni
din Iasi 91 altul este un raport adresat de un slujba9 prefecturii de Roman,
la 10/22 iulie. Din amindoua aceste piese, reies metodele de care se folosise
administratia pentru a smulge electorilor un rezultat antiunionist, precum si
opozitia acestora fats de presiunile guvernamentale.
6351 324 (498.3)
[Corespondent& din 19 iulie, din Iasi, despre rezultatul
alegerilor clerului pentru Divanul ad-hoc]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 229-230: Moldavie.
Se mentioneaza abtinerea de la vot a marii majoritati a membrilor cleru-
MI,inscrisi in listele electorale, si se dau amSnunte cu privire la abuzurile
guvernului cu ocazia alegerii deputatilor clerului pentru Divanul ad-hoc.
6352
324(498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 20 iulie, despre rezultatele
alegerilor pentru Divanul ad-hoc din capitala Moldovei si
protestele razesilor pentru omitcrea ]or totals din listele
electorale]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857), p. 230:
Moldavie.
Se dau amSnunte cu privire la raze9i, referitoare la originea for si la starea
for economics.
6353 324(498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 20 iulie, despre alegerile
din Moldova si masurile luate de guvern pentru a asigura
izbinda antiunionistilor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 230-231: Moldavie.
Se arata modul in care decursesera alegerile clerului din episcopia Roman,
al ctrei titular era antiunionist. Se dau amSnunte privind destituirea colonelu-
lui Alcaz, prefectul politiei din Ia9i, si altele referitoare la desfa9urarea fortelor
militarc de afro Caimacamie, in timpul alegerilor. In sfirsit, se arata ca se
adresaserS plingeri consulilor fats de abuzurile antiunioniste savir9ite de
autoritati. Sc publics un astfcl de protest.
6354 324(498.3)
[Corespondent& de la Iasi, din 21 iulie, despre demna
atitudine unionists adoptata de mitropolitul Moldovei si ab-
tinerea majoritatii electorilor moldoveni de la alegeri].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 213: Moldavie.
6355
324(498.3)
[Adresa unui mare numar de patrioti romani moldoveni",
trimisa consulilor din Iasi, In chestiunea terorismului din
timpul alegerilor pentru Divanul ad-hoc]. G. TRANS., XX
(1857), p. 239: Teara Romaneasca si Moldavia; TELEGRA-
FUL R., V (1857), p. 239: Principatele dela Dunare.
Traducere dupa Oesterreichische Zeilung.
340
www.dacoromanica.ro
324(498.3)
6356 324 (498.3)
[Le Siècle" anunta ca este probabil ca unionistii sa fi
patruns in numar insemnat chiar in Divanul ales, prin atitea
staruinte si falsificari, de Vogoride]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 135: Presa streina despre Principate.
6357 324(498.3)
[Despuierea scrutinului din 19 iulie in Moldova]. L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 233: Nouvelles des
Principautes.
Se public& un tablou statistic privind numarul alegatorilor Inscrisi In
listele electorale si participarea for la vot, conchizindu-se ca In9i9i electorii
treculi ca siguri pe listele lui Vogoride se ablinusera, in majoritate, de la votare.
6358 324 (498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 29 iulie, despre rezultatuf
alegerilor pentru Divanul ad-hoc din Moldova]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 234: Nouvelles des Princi-
pautds.
Sc anunta ca se zvonea in capitala Moldovei ca alegerile urmau sa fie
anulate. Se arata ca vajnicul unionist ie9ean Cuparencu fusese arestat 9i se
dau amSnunte In legatura cu abtinerea in mass a tuturor categoriilor de alega-
tori de la vot. Sc comunica amSnunte cu privire la refuzul taranilor din distric-
tele Galati 9i BacSu de a-9i alege delegati 9i se salutS cu bucurie dorinta for
de a-9i da votul direct, nu prin intermediari.
6359 324(498.3)
[Corespondent& trimisa, din Iasi, la 1 august, foii Times",
in legatura cu rezultatul alegerilor pentru Divanul ad-hoc
al Moldovei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 237: Affaires des Principautes.
Corespondentul comunicS cifre in legSturS cu abtinerea alegatorilor de
la vot si observS cS, in cazul unor alegeri libere, victoria ar fi apartinut unionis.
tilor. Redactia corecteazS cifrele date de corespondent, in privinta partici.
path la vot a micilor proprietari si a tSranilor.
6360 324(498.3)
[Corespondents de la Iasi, din 8 august, despre diferitele
abuzuri ale administratiei cu prilejul alegerilor pentru Divanul
ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 246
247 : Moldavie.
Se enumerS diferite cazuri concrete.
6361 324 (498 .3)
[Corespondent& de la Iasi, din 8/20 august, despre stirile
inventate de ziarul Die Presse" din Viena asupra alegerilor
de deputati ai clerului din Iasi]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 249: Moldavie.
Se dezminte cu indignare zvonul ca mitropolitul i-ar fi amenintat cu rade-
rea bSrbii pe preotii care ar fi IndrSznit sS participe la alegeri, ca si acel zvon
ca doi preoti ar fi fost pedepsiti din aceastS pricinS. Se observS cu satisfactie
cS foaia vieneta a recunoscut ca episcopii recomandasera preotilor sS voteze
Impotriva unirii.
6362 324 (498.3)
Scrutin du 19 juillet 1857. Extraits des correspondances
des districts. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 249-251, 258-259, 262: Moldavie.
Se publics extrase din corespondente privind abuzurile guvcrnului lui
Vogoride, in timpul alegerilor pentru Divanul ad-hoc, la Galati, Tecuci, Bacati,
Piatra, Roman, Ia9i, Hu9i, Vaslui, Boto9ani 9i Birlad.
6363 324 (498.3)
[Depesa din 12/24 aug. a ministrului otoman al Trebilor
Strain, catre caimacamul Moldovei]. BUL. ADUN. AD-
1-10C MOLD., I (1857), supl. 1 la nr. 1, p. 2; BULET. OF.
EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1, nr. 65, p. 253.
Cerc sS se anuleze alegerile si sS se revizuiascS listele electorale, luindu-se
ca model interpretarea data de CSimScSmia 7Srii Romane9ti firmanului
pentru convocarca Divanurilor ad-hoc. In Gazeta de Moldavia, text roman
si francez.
6364 324 (498.3)
Ofisul Excelentiei Sale Printului Caimacam N. Conachi-
Vogoridi, adresat catra Consiliul Administrativ Extraordinar
324(498.3) ALE GERI: MOLDOVA
din Moldova In 13 (25) August 1857 sub No. 93. - BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2;
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 1,
nr. 65, p. 253.
Comunica Sfatului cã, potrivit depegei primite de la ministrul otoman do
Externe, alegerile din Moldova se anuleaza. Invita Sfatul sa dispuna revizuirea
listelor electorate gi at is masuri ca autoritatile at nu mai comity presiuni
asupra alegatorilor. - In Gazeta de Moldavia, text roman gi francez.
6365 324 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar al Mol-
dovei cu privire la pregatirea noilor alegeri]. -
BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), supl. I la nr. 1, p. 2 -3; BULET.
OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 55; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 2, nr. 65.
p. 253-254.
Fixeaza, conform depegei otomane, data alegerilor la 29 aug ; dispune
alcatuirea de not liste electorate, avfnd ca model instructiunile pentru alegeri
elaborate In Tara Romaneasca. - In Gazeta de Moldavia, text roman gi
francez.
6366 324 (498.3)
[Ofisul caimacamului Tarii Romanesti, Al. Dim. Ghica,
din 14 iunie 1857, cuprinzind instructiunile pentru alegeri
gi lamurirea firmanului]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), supl. la nr. 64, p. 3-4.
Aceste instructiuni au fost adoptate pentru noile alegeri din Moldova,
conform dispozitiilor Portii.
6367 324 (498.3)
[Instructiunile Ministerului din Nauntru, din 14 august,
cu privire la alegerile pentru Divanul ad-hoc]. - BULET.
OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 56-57: Ministeriul din
Nauntru ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
nr. 65, p. 254-256: Ministeriul din Nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman gi francez.
6368 324 (498.3)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar din 14 au-
gust, prin care se stabileste revizuirea listelor electorate].
- BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2,
p. 2, col. I; BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 57,
col. II: Jurnal; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), supl. la nr. 65, p. 1.
In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
6369 324(498.3)
RAndueala zileloril de alegere, definitivil regulate prin
Incheierea Ministeriului din Launtru din 18 Augustil. - BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 2, col. I;
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), p. 62, col. III; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), supl. la nr. 65,
P. 1.
In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
6370 324(498.3 )
[Circular& din 19 august, cu privire la participarea proprie-
tarilor de pamint la alegeri]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 2; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 257: Ministeriul din Na-
untru.
6371
[Circulara din 19 august, adresata comitetelor tinutale, in
legatur& cu revizuirea vechilor si noilor liste de alegatori]. -
324 (498.3)
BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 14, p. 57; GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 257-258:
Ministeriul din Nauntru.
6372 324(498.3)
[Ofisul din 20 aug. al caimacamului Conachi-Vogoride
catre Departamentul din Nauntru, comunicind feint cum
vor fi prezidate alegerile diferitelor colegii]. - BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 2; GAZ. DE
www.dacoromanica.ro
324(498.3)
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), nr. 66, p. 257: No-
vitale din nauntru.
Text roman gi francez.
6373 324 (498 .3)
[Lucrarile comiteteler electorate pentru primirca recta-
matiilor din partea persoanelor ce s-ar socoti cu dreptul de
a se numa'ra intre alegatori]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 259: Depes& telegrafica, 261: Minis-
teriul din Nauntru, 262; Depese telegrafice 266: Novitale
din nauntru.
6374
[Se anunta ^9. lista alegatorilor clerici a 'limas aceea pu-
blicat& la 30 mai]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
324(498.3)
(1857), p. 258: Novitale din nauntru.
6375 324(498.3)
[Completari la lista clericilor cu drept de alegatori si
ales]. - BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 16,
p. 63, col. I; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 261: Ministeriul din nauntru.
Se adauga Inca patru clerici, fntre care Neofit Scriban gi Iosif Bobulescu,
6376 324 (498.3)
Lista proprietarilor marl din toata Moldova, carii dupa
noua reveduire a listelor electorate, pe temciul dizlegaril
Inaltei Port:!, s'ar gasi cu driturl de aleg&tori 5i ar urma a
luoa parte la din noua alegire ce are a sa. face Vineri la 30 a
curentel luni Avgust, impreuna cu acei publicati prin Buletinile
Oficiale Estraordinare de mai Inainte dup& Intelesul of iciel
circulare de mai sus ; osabit de acei carii sa vor priimi dup&
reclamatii pan& la 29 curentel la Comitetile respective si caril
sa vor publica succesiv. BULET. OF. EXTR. MOLD.,
I (1857), nr. 14, p. 57-59.
Pentru tinuturile: Ia$i, Dorohoi, Botogani, Suceava, Neamt, Roman,
Back:, Putna, Tecuci, Galati, Tutova, Vasilui gi Falciu. - Se indica numele
gi proprietatea.
6377 324(498.3)
Lista Proprietarilor Mici. Alegirea acestui clas are a fi
Duminica in 1 Septemvrie 1857. - BULET. OF. EXTR.
MOLD., I (1857), p. 60.
Pentru tinuturile: Dorohoi, Neamt, Roman, Bacau, Tecuci, Tutova,
Vaslui gi Mein. - Indict numele persoanei gi al proprietatii.
6378 324(498.3)
Proprietarii Othseni. Alegirea acestui clas are a fi Jo! In
5 Septemvrie 1857. - BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857),
p. 61-62.
Pentru maple: Iagi, Dorohoi, Botogani, Falticeni, Piatra, Roman, Back],
Focgani, Tecuci, Galati, Birlad, Vaslui gi Hugi.
6379
324 (498.3)
[Hot&iiri ale Ministerului din Nauntru pentru includerea
in listele electorate a celor ce inainteaza plingeri indreptatite].
- BULET. OF. EXTR. MOLD., I (1857), nr. 16, p. 63,
nr. 16, p. 65-66, nr. 17 p, 67: Ministeriul din Nauntru.
6380 324 (498.3)
Lista alegatorilor, caril ae luatil parte la alegerile din 29
si 30 Auguste, 2, 4 si 5 Septemvrie 1857. - BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, supl. 2, p. 3-4, supl. 3,
p. 1-4, supl. 4, p. 1-2.
6381
-
[Notit& despre alegerea deputatilor cicrului].
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 265: Novitale
324(498.3)
GAZ. DE
din nauntru.
Se anuntt el au fost alegi Filaret gi Neofit Scriban, precum gi Calinic
al Slatinei.
6382 324(498.3)
[Liste cuprinzind rezultate partiale In noile alegeri pentru
Divanul ad-hoc In Moldova]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 270, 273; Ministeriul din Nauntru.
Text roman gi francez.
341
324(498.3) ALE GERI: MOLDOVA 324.(498.3)

6383 324 (498.3) 6393 324 (498.3)

hoc in Moldova]. -
[Rezultatul complet al noilor alegeri pentru Divanul ad-
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 277-279: Ministeriul din Nauntru, 288, col. III:
[Se anunta c5, suma de 2000 de galbeni, cu care s-a in-
cercat coruperea clerului in alegeri, se va utiliza pentru zidirea
unui institut de crestere a fetelor sarmane]. SECOLULU,
Errata. I (1857), nr. 70, p. 2: Moldova.
Lista e alcatuita pe colegii gi apoi pe tinuturi. Se indica numele celor
numarul votantilor gi cel al voturilor obtinute. 1858
6384 324 (498.3)
6394 324(498.3)
17 septembre.
p. 260.
-
Les nouvelles elections en Moldavie. Scrutin du 10 au
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), [Ofisul Caimacarniei cu privire la alatuirea listelor elec-
torale pentru Adunarea Electiva. din Moldova]. MONIT. -
Se publics lista unora dintre deputatii clerului gi ai marilor proprietari, OF. MOLD., I (1858), nr. 2, p. 4.
subliniindu-se ca o exceptie pozilia antiunioniste a lui Grigore gi Alexandru Versiunea francezi, in Moniteur of. de Moldavie, nr. 2, p. 1-2.
Bala, alegi dintre marii proprietari.
6395 324 (498.3)
6385 324(498.3) [ Ofisul Caimaca.miei, adresat administratorilor de tinu-
septembre.
Moldavie.
-
Liste des deputes au divan ad-hoc. Scrutin du 10 au 17
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 267: lor]. -
turi, cu privire la sarcinile ce li se impun in vederea alegeri-
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 2-3, p. 1.
Versiunea franceza, in Moniteur of. de Moldavie, nr. 2, p. 2.
Se publics o lista incomplete a deputatilor al s
6396 324(498.3)
6386

Divanul ad-hoc din Moldova]. -

[Comentarii cu privire la rezultatele noilor alegeri pentru
L'ETOILE DU D. [Bruxel-
324(498.3) Anexa a doua. Stipulatiile electorale anexate Ia Con-
BULETIN
ventiea incheiata. In Paris in 7 (19) August 1858.
[Mold.], XXVI (1858), p. 465-466 [gresit: 366]; GAZ. DE
-
les], I (1857), p. 261: Nouvelles des Principautes. MOLD., XXX (1858), supl. la nr. 1, p. 1 -2; MONITEUR OF.
DE MOLD., I (1858), supl. la nr. 1, p. 1-2.
Se arata ca aproape in unanimitate deputatii erau unionigti. Se dau
In Garda de Moldavia, text roman gi francez.
informatii asupra modului cum au Post alegi unii fruntasi unionisti. Se de,
In sflrgit, un tablou al deputatilor alesi, Impartiti dupa parerile for fall de
ideea unirii. 6397 324 (498.3)
Instructii pentru aplicarea stipulatiilor electorale anexate
6387 Rosetti, C. A. 324 (498.3) la actul Conventiei din 7 (19) Augustil 1858. MONIT.
Moldova]. -
[Comentariu in legatura cu rezultatul noilor alegeri din
ROMANUL, I (1857), nr. 9, p. 1, col. I: Bucu-
resti 6/18 Septemvrie.
OF. MOLD., I (1858), nr. 3, p. 1-3; GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 349-350. supl. Ia nr. 88, p. 349; ANUNT.
R., V (1858), nr. 89, p. 1-2.
Arata ea alegerile s-au terminat in Moldova, sfirsindu-se rumaneste". Instructiunile sint date de Consiliul Administrativ gi Intovarasite de
Subliniaza faptul ca Romdnul nu se indoise niciodata de izbinda unionistilor -
ofisul de intarire al Caimicamiei. In Garda de Moldavia se publics gi o
moldoveni. Semnaleaza alegerea lui Hurmuzachi bucovineanul". versiune franceza. In Moniteur of. de Moldavie, nr. 2, p. 2-4, se publics numai
versiunea franceza.
6388 Costiescu, M.
Revist5. politics.
138-139.
- 324(498.3)
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 6398
[Se anunta cs instructiunile pentru intocmirea listelor
324(498.3)

Pe linga diferite stiri externe, anunta cu bucurie ea, la alegerile din

Moldova, au lost alegi 85 de deputati unionisti, tap de alti 5 opusi ideii unirii;
aceasta, cu toate silintele antiunioniste ale lui Vogoride. Text roman gi
administratiilor din tinuturi].
(1858), p. 5: Iasil 3 Noem. 1858.
-
electorale au fost trimise de Departamentul din Nauntru
ZIMBRUL BSI VULT., IV

francez.
6399 324 (498.3
6389
[Lista deputatilor unionisti, reusiti in Moldova].
COLULU, I (1857), nr. 67, p. 4.
-
324 (498.3)
SE-
$1
[Comentarii in legatura cu felul intocmirii listelor elec-
torale pentru Adunarea Electiva din Moldova].
VULT., IV (1858), p. 9: Iasii 4 Noem. 1858.
- ZIMBRUL

6390 324(498.3) 6400 324(498.3)

[Corespondent& din Botosani, din 12 septembrie, despre
-
[Scurt comentariu in legatura cu apropierea §i preg5.-
tirea alegerilor]. ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 21,
toani].
Moldavie.
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 266:
alegerile pentru Divanul ad-hoc din judetele Dorohoi si Bo- col. I: Iasii 7 Noem. 1858.
Se prevede ca izbinda in alegeri nu va ti a vreunei clici, caci alegatorii
au mai multi independinta, mai multi demnitate in inima, decit 55 se Masa
Se dau amanunte cu privire la alegerile colegiului marilor proprietari,
la picioarele unui stapin".
to care fusesera alegi candidatii unionisti M. Kogalniceanu, I. Docan,
D. Ralet si Cananau.
6401 324(498.3)
6391 324(498.3) [Circulara C5.imacamiei, prin care administratorii de tinu-
turi sint invitati s5. alcatuiasca listele electorale]. MONIT.
scrutins.
p. 278-279.
-
Election des deputes de Iassy. Comparaison des deux
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), OF. MOLD., I (1858), nr. 6, p. 1.
Versiunea franceza, in Moniteur of. de Moldavie, nr. 3, p. 3.
-
Se dovedegte cu cifrele furnizate chiar de Garda de Moldavia gra-
6402 324(498.3)
solana falsificare a alegerilor din iulie 1857.

6392
[Fragment dintr-o scrisoare adresata. de Alexandru Moruzi,
324 (498.3)
[Comentariu asupra ordinului Caimacamiei cu privire la
introducerea In listele electorale a persoanelor omise].
STITUTIONARIUL, I (1858), nr. 4, p. 1: Iasi' 17 Noemvrie.
- CON-

deputat ales In alegerile falsificate din iulie, foii Le Journal coastitutionariul comenteaza ironic nepartinirea" guvernului.
de Constantinople", in care recunoaste modul cinstit in care
-
se desfasurasers noile alegeri si elogiazs pe unii dintre can-
didatii partidei nationale]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 282: Moldavie.
6403 Donici, Alecu,
[Cuvintare rostits in calitatea de prim membru al Diva-
nului Obstesc, in adunarea magistratilor, prezidata de Ca.i-
324(498.3)

342
www.dacoromanica.ro
324(498.3) ALEGERI : MOLDOVA 324(498.3)

macamie]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 2; aratind ca el nu are dreptul de a se amesteca la alcatuirea listelor electorale
ZIMBRUL 5I VULT., IV (1858), p. 59. decit dupa publicarea lor, 5i nici de a ameninta pe amploaiati". Se preci-
1nffiti5seaza noile indatoriri patriotice ale functionarilor din tribunalele zeazi c3 ccl care 11 reclamase pe C. Sturza era colonelul D. Miclescu.
moldovene.
6413 324 (498.3)
6404 Panu, A. 324(498.3) Nepotul dela Tacuta. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
[Raspuns in numele Caimacamiei la cuvintarea lui Alecu nr. 10, p. 2-3.
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 7, p. 2-3 ;
Donici]. Sub acest titlu, sint publicate diverse plingeri Impotriva unor nereguli
ZIMBRUL 5I VULT., IV (1858), p. 59. care ar fi lost savirsite in districtul Vaslui de Costachi Stuns, zis si Tacuteanul,
Declara ca membrii Caimacamiei igi vor face datoria pins la capat. Cere cu ocazia intocmirii listelor electorale. Se precizeaza ca acesta era nepotul
functionarilor sa dea tot concursul straduintelor Caimacamiei. Subliniaza unuia dintre caimacami. Ziarul Conslitufionariul is o atitudine fermi in aceastA
importanta viitoarei Adunari. chestiune si cere grabnica indreptare a abaterilor administratorului, deoarece
purtarea lui Sturza ar fi culpabila".
6405 324(498.3)
[Circulara Caimacamiei in care administratorii de tinuturl 6414 Botez, G. 324 (498.3)
sint invitati sa inscrie in listele electorale pe cei care au fost [Raspuns foii Constitutionariul" in chestiunea listelor
exilati pe la monastiri, sau arestati"]. MONIT. OF. MOLD., electorate de la Bacau]. STEAOA D., III (1858), nr. 97,
I (1858), nr. 7, p. 2; ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858), p. 59. p. 292 bis 293: Onorabilel Redactil a SteleI Dunaril.
YI apara pe Costachi Sturza de acuzatia cA ar fi Incercat sa intimideze pe

6406 Iepureanu, Grigori Costachi 324(498.3)
[Scrisoare catre redactie]. CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 8, p. 4: Domnule Redactoru!
Roaga sa i se publice niste observatii asupra instructiunilor date adminis
tratorilor de tinuturi cu privire la aplicarea stipulatiilor din Conventia de la
Paris referitoare la alegeri. AratS a se adreseazi acestui ziar, deoarece el are
In program, ca punct principal, apararea constitutiei. In cele citeva rinduri
introductive, redactia observS ca li va publica articolul, deli on e de
acord cu el.
6407 Iepureanu, Grigori Costachi 324 (498.3)
Observatil asupra instructiiloril date administratoriloril
de tinuturl pentru aplicarea stipulatiiloru electorale. CON-
STITUTIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 4, nr. 13, p. 4, nr. 14,
p. 3-4.
Contests dreptul Consiliului Administrativ de a da o interpretare anumi-
tor articole din Conventia de la Paris, prin aceste instructiuni. AfirmS c3 aceas-
ta interpretare e numai de competenta tribunalelor si ca unele din aceste
instructiuni contravin prevederilor Conventiei.
324(498.3)
6408 A.
[Corespondent& din Vaslui, cu privire la actiunea de in-
fluentare a viitoarelor alegeri dusa in tinut de Costache
Sturza, nepotul caimacamului Vasile Sturza]. CONSTI-
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 3, p. 1, col. I; LE CONSTI-
TUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 4: Depeche Tel6graphique.
324 (498.3)
6409
[Se anunta ca o parte din alegatorii tinutului Bacau an
fost stersi de pe listele electorale]. CONSTITUTIONARIUL,
I (1858), nr. 3, p. 1: Depecha Telegrafica; LE CONSTI-
TUTIONNEL, I (1858), nr. 1, p. 4: Depeche Teldgraphi-
que.
Tare ace0a, era si hatmanul A. Asian.
324 (498.3)
6410
[Articol cu privire la abuzurile electorale din Baal" si
Vaslui]. STEAOA D., III (1858), p. 328: Curierul inte-
rioru.
Polemici cu Consitulionariul din 14 nov.
functionarii care alcatuiau listele. Contests dreptul de alegatori la 9 proprietari
de mosii, sprijiniti de Constitulionariul.
6415 Z. 324(498.3)
[Corespondenta din Husi cu privire la felul cum an
fost aplicate instructiunile electorale in tinutul Falciu].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), m. 4, p. 3, col. II.
Autorul arata ca schimbarea functionarilor a adus indoiala asupra aplicarii
sincere a ordinelor date, cAci pe eft sensul instructiunilor nu confine nici un
spirit de partid, pe atlt functionarii slot oameni de partid. Exemplifica prin
fapte concrete.
6416 324(498.3)
[Observatii critice cu privire la felul cum calca legea elec-
toral& amploiatii Locotenentei Domnestil. CONSTITU-
TIONARrUL, I (1858), nr. 5, p. 1.
Se da ca exemplu omiterea lui Grigore Sturza de pe lista tinutului Husi,
desi indeplinea toate conditiiie cerute.
6417 324(498.3)
[Corespondents din Husi cu privire la neregulele savir-
site de Lambrino, administratorul tinutului Falciu, In alca-
tuirea listelor electorale]. LE CONSTITUTIONNEL, I
(1858), nr. 1, p. 4.
6418 324(498.3)
[Corespondents din Husi cu privire la felul cum au fost
alcatuite comisiile ce au intocmit listele electorate]. CON -
STITUTIONARIUL, I (1858), nr. 11, p. 3.
Precizeaza ca aceste comisii an fost alcituite numai din partizani
cunoscuti ai guvernului de fats".
6419 S. M. 324(498.3)
[Scrisoare in legatura cu schimbarile de privighetori de
ocoale facute in tinutul Falciului]. STEAOA D., ITI (1858),
p. 285: Domnul mai I
Dezminte afirmatiile din Constifutionarifd cA ar fi fost Indepartati multi
privighetori din serviciu; arata ca s-au fAcut numiri In locurile vacante si
unele suspendAri temporare. Subliniaza cA Muhlis-Pala a fost trecut In listele
electorale ale tinutului cu un venit de 3100 de galbeni, and pe mosia sa el lua
cei mull 900 de galbeni pe an, de obicei.

6411 324(498.3) 6420 324 (498.3)

[Depesa telegrafica, semnata G. Racovita, protestind im- [Hotarirea judecatoriei tinutului Falciu cu privire la con-
potriva calcarii driturilor proprietarilor prin influentia d. testatiile acute impotriva inscrierii printului Grigore Sturza
Costachi Sturza "]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), in listele electorate]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 20.
nr. 6, p. 1: Depese telegrafice. p. 4: Judecatoria de Falciu.
Protestul se face in legatura cu o reclamatie a lui Miclescu. Prima contestatie, cu privire la venitul mosiei Duda, as rezolva In sensul
ca acest venit ti dAdea dreptul de a fi Inscris, conform art. 4 anexa a II-a a
6412 Sturza-Ti.cuteanul, C. 324 (498.3) Conventiei. A doua contestatie se rezolva In sensul a Gr. Sturza, Hind ofiter
Raspunsulii Dlul C. Sturza la No. 3. CONSTITUTIO- otoman, on are dreptul de a fi alegAtor 5i ales pins ce nu se va face dovada
NARIUL, I (1858), nr. 6, p. 4. formals a demisiei sale. HotArlrea e subscrisA de cAtre D. Rallet, ca presedinte.
Scrisoare adresatS redactiei Constitulionariului, In care C. Sturza -TAcu-
6421 324(498.3)
teanul raspunde acuzatiei aduse in nr. 3 al acestui ziar, cu privire la amestecul
sat/ In alcatuirea listelor electorale, spunind cA art. 8 din anexa a 2-a a Conven- [C. Miclescu si A. A. Sturza anunta, printr-o telegrama, cs
tiei ii di acest drept. Scrisoarea este Intovarasita de un comentariu al redactiei, la Doroboi administratorul Iorgu Holban ar fi Intocrnit In

23 Bibliografia analitica r. 3102 343

www.dacoromanica.ro
 324(498.3) ALE GERI : MOLDOVA 324(498.3)

mod nedrept listele electorale]. CONSTITUTIONARIUL, 6432 324(498.3)

I (1858), nr. 7, p. 1: Depese telegrafice; LE CONSTITU- [Comentariu asupra listelor electorate publicate in Mol-
TIONNEL, I (1858), nr. 2, p. 1: Dipeche T6I6graphique. dova]. NATIONALULU, II (1858), p. 5: Revista poli-
Ei precizeaza c3 Holban a aspirat el insusi Ia deputatie. tica..
6422 324(498.3) Se arata el numarul alegatorilor este mic, 1576 la o populatie de peste
doul milioane, $i cu toate acestea reactionarii" nu sint multumiti sf fac
[Protestul unor boieri din tinutul Dorohoi, datat 30 noiem- intrigi si protestari injuste".
brie, prin care cer revizuirea listelor electorate]. CONSTI-
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 2: Onoratel Judea- 6433 Rosetti, C. A. 324(498.3)
torit a tinutului Dorohoi. [Observatii referitoare la numarul mic al celor Inscrisi
Protestul este intovarasit de hotArirea tribunalului Dorohoi, sub titlul: in listele electorale din Moldova]. ROMANUL, II (1858),
Nadpis (pont 6 a seriei 1. Dechern,). nr. 96, p. 279.
6423 324 (498.3) Autorul exclama: ...Multi chemali si putini ale$1, zice biserica ; d'astA
data, de vor merge lucrurile tot astfel, ne pare ca, va fi: citi chemati atiti
Fagaduinti si fapte. I. CONSTITUTIONARIUL, I alegi ".
(1858), nr. 14, p. 1.
Se protesteaza 1mpotriva felului cum s-a rezolvat, de catre Mit:Sarnia 6434 Veisa, T. 324(498.3)
Moldovei si tribunalul din Vaslui, reclamatia electorala a colonelului
D. Miclescu.
Interpretatie doctrinara. ZIMBRUL SI VULT., IV
(1858), p. 61-63.
6424 324(498.3) Analiza de drept a articolelor 4 si 5 din instructiunile date de CaimacAmia
Moldovei privind aplicarea prevederilor electorale ale Conventiei.
[Corespondenta dintre tribunalul districtului Vaslui si co-
lonelul Dimitrie Miclescu]. CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 20, p. 2-3: Adaos la Fagaduinti si fapte No. 1. 6435 324 (498.3)
Corespondenta se ref era la judecarea protestului" colonelului Miclescu. Apreciatil asupra instructiiloru. CONSTITUTIONA-
Se publicA jurnalur din 13 dec. al Caimacamiei din Moldova, care prevede RIUL, I (1858), nr. 15, p. 4, nr. 16, p. 2, nr. 18, p. 2-3.
inscrierea colonelului intre alegatorii directi, deoarece s-a constatat din par- Se afirma ca legea electorala nu a Post respectata in aplicarea ei in Moldova
tea comisiei de ancheta CA are venit de peste 1000 de galbeni. ci Caimacamia i-a dat interpretAri personale. Se apreciaza ca 0 lege nu poate II
interpretata decit din trei puncte de vedere, si anume: legislativ, judecStoresc
6425 gi doctrinar. Sint expose pe larg aceste trei puncte de vedere in legaturl cu
324 (498.3)
Fagaduinti si fapte. II. articolul Interpretalia doctrinard, publicat de Veisa In Zimbrul gi se argu-
CONSTITUTIONARIUL, I menteaza ca interpretarea datA de Caimacamie legii electorale nu se incadreaza
(1858), nr. 15, p. 1-2.
to nici unul din acestea.
Comentariu asupra hotaririlor tribunalului Dorohoi cu privire la protestul
unor boieri pentru felul cum au Post intocmite listele electorale. Se afirma cA 6436
prevederile Convenliei sint nesocotite fiindcA, sub inriurirea vechilor deprin-
324(498.3)
deri, nici legile gi nici asezamintele nu an putere. [tnstiintare cu privire la reclamatiile celor nelnscrisi in
listele electorale]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 9,
6426 324(498.3) p. 4: Ministeriul din Nauntru; ZIMBRUL SI VULT., IV
(1858), p. 79: Ministeriul din Nauntru.
[Se anunta ca listele electorale se vor alisa In ziva de 24
noiembrie]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 6, Reclamatiile se vor inainta administratiilor tinutale si judecatoriilor.
p. 3: Revista politica. Versiunea franceza, in Moniteur of. de Moldavie, nr. 5, p. 4.

6427 324(498.3) 6437 Panu, A. 324(498.3)

[Ofis cu privire la listele electorale ce s-au publicat].
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 8, p. 1-2: Caimacamia
Moldovii.
Ofis adresat Departamentelor din Lluntru gi celui al Dreptatii. Textul
romAnesc este semnat de V. Sturza $i A. Panu, pe cind textul francez mai
poarta. gi semnatura lui St. Catargi. Versiunea franceza, in Moniteur of.
de Moldavie, nr. 5, p. 2.
6428 324(498.3)
Listele alegatorilor din Principatul Moldovii. MONIT.
OF. MOLD., I (1858), supl. la nr. 8, p. 1-14; STEAOA
D., III (1858), supl. extr. brosat intre p. 256-257.
6429 324(498.3)
[Se reproduce, dupa Steaoa Dunarii", un tablou al ale-
gatorilor primari si directi, de tinut si de °rase]. ZIMBRUL
SI VULT., IV (1858), p. 72.
Se observA ca, dintre 1000 de locuitori, numai unul are drept s3 is parte
la alegeri.
6430 324(498.3)
[Comentariu in legatura cu afisarea listelor electorate].
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 61: Iasi! 24 Noem.
Redactia felicity Locotenenta PrinciarA pentru afisarea listelor electorale,
care au fost ridigeate dupa toata legalitatea".
6431 324 (498.3)
Apreciatie asupra listeloru electorale. CONSTITUTIO-
NARIUL, I (1858), nr. 8, p. 2-3.
Se afirma a au Post (Acute abuzuri cu ocazia intocmirii listelor electorale.
Se analizeaza ca exemplu situatia din tinutul Covurlui.
[Cuvintare adresata magistratilor cu privire la urrnarile
publicarii listelor electorate]. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 9, p. 4, col. II; ZIMBRUL SI VULT, IV (1858), p.79 -80.
In numele CaimacAmiei Moldovei, Panu cere judecatorilor ca reclamatiile
ce li se vor adresa in legatura cu listele electorale sa le rezolve cu dreptate, ca
cetAteni care fsi iubesc patria.
6438 Sihleano, A. 324(498.3)
Cine-a face ca mine, ca mine sa pateascal CONSTITU-
TIONARIUL, I (1858), nr. 8, p. 3-4; STEAOA D., III
(1858), p. 285.
Autorul arata, fntr-o forma de poveste, nedreptatea ce i s-a facut, nefiind
trecut pe listele electorale. Il acuza pe D. Dascalescu, administratorul distric-
tului Putnei, ca a Post in trecut un functionar incorect, iar acum face abu7uri
electorale.
6439 Discalescu, D. 324(498.3)
[Raspunde acuzatiilor aduse de A. Sihleanu]. STEAOA
D., III (1858), p. 285-286: Domnule Redactor !
AratA ca a Post cinstit toata viata; de aceea, dupa ce a ocupat trei functi-
uni, e Inca plin de datorii", asa cum arata chiar A. S. Nu 1-a persecutat pe
acesta, deoarece i-a admis plingerea si a dat dispozitii O. fie trecut ca alegStor.
Roaga redactia sa-i publice anexele Ia scrisoare, care sint si reproduse in
p. 285 -286: plingerea Ini. A. Sihleanu, Onorabilei starostil a linutului Putnel !,
Impreuna cu rezolutia pe care i-a pus-o D. Dascalescu si textul adresei de
raspuns catre A. Sihleanu. Se mai publics si adresa din 1850 a Vistieriei catre
D. DAscalescu, multumindu-i pentru serviciile (Acute.
6440 324(498.3)
[Raport al Sfatului Administrativ prin care se recomancla
ca Departamentul din Launtru sa ceara administratiilor sS
respecte strict" instructiunile pentru inscrierea in listele elec-

344

www.dacoromanica.ro
324(498.3) ALE GERI : MOLDOVA 324(498.3)

torale].
MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 9, p. 4, col. I; mini listelor electorale]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858), p. 83, col. I. nr. 9, p. 1: Depes& Telegrafica.
Raportul, Incuviinlat de Caimacamie, fusese provocat de o reclamalie a Afirma ca judecatorul Iacovachi Goroveiu a declarat c,5 nu va face nici
comisului Grig. Soroceanu. o tndreptare In listele electorate si nu va Inscrie nici un alegAtor, cu toate drep-
Write ce le are, daca nu este de partida for ".
6441 324 (498.3)
[Articol cu privire la necesitatea Impiedicarii inscrierii 6451 324 (498.3)
in listele electorate a celor cu averi inchipuite" si domicilii [Depesa din 1 dec. 1858 a Caimacamiei, adresat& adminis-
fictive"]. PATRIA [Iasi], I (1858), p. 2. tratorului din Bacau cu privire la reclamatiile electorate].
Text roman si francez. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 11, p. 2, col. I: Caimacamia
Moldovei.
6442 Istrati, N. 324 (498.3) Versiune franceza, in Moniteur of de Moldavie, nr. 5, p. 4. Depesa e
Despre Alegatori si despre Deputat. PATRIA [Iasi], data in legatura cu pliugerile lui Alex. Asian, P. Cosmita si Dim. Sacara.
I (1858), p. 5-8.
Articol In care sint arAtate alegatorilor trasaturile necesare unui candidat 6452 324(498.3)
pentru deputatie; trasatura principals ar fi independenta. [Reclamatie telegrafica, semnata: Costisanu, cu privire
la alcatuirea listelor electorate din Bacau]. CONSTITU-
6443 P. C. G. 324 (498.3) TIONARIUL, I (1858), nr. 13, p. 1.
[Scrisoare adresata redactiei, cu privire la neinregistrarea 6453 324(498.3)
numerosilor cetateni cu drept de alegatori si la alte nereguli].
PATRIA [Iasi], I (1858), p. 9-12: Iasii Dechemvrie 4. [Scrisoare catre redactie, in care roan Ivascu protesteaza
ca, desi este mare proprietar in tinuturile Bacau si Iasi, nu
6444 S. 324(498.3) a fost trecut in listele electorate]. CONSTITUTIONARIUL,
[Corespondents din Focsani, in care autorul se plinge I (1858), nr. 14, p. 4; PATRIA [Iasi], I (1858), supl. la
a nu a fost trecut in listele electorate]. CONSTITUTIO- nr. 5, p. 22: Domnule Redactor.
NARIUL, I (1858), nr. 11, p. 4. 6454 324(498.3)
6445 324 (498.3) [Depesa de protest, semnata Braescu, impotiiva contesta-
Depesa telegrafica din 1 Dechemvrie catra Onor Minis- tiitor electorate facute de marii proprietari din Bacau].
teriu din Launtru. MONIT. OF. MOLD., 1 (1858), nr. 11, STEA0A D., III (1858), p. 286: Depeche Telegrafice.
p. 1, col. I; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 3. 6455 324(498.3)
D. Dascalescu, administratorul tinutului Putna, cere ministerului sa Fagaduinti si fapte. IV. CONSTITUTIONARIUL, I
decida sub ce conditii sa se primeasca reclamatiile electorate, deoarece majori- (1858), nr. 18, p. 1-2.
tatea for nu sint Intemeiate pe dovezi si Intirzie in mod inutil mersul alcatuirii
listelor definitive. Versiunea franceza, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 6, Se comenteaza o noua depes3 telegrafica de protest, impotriva alcatuirii
p. 2-3. listelor electorate din Baal', inaintata Caimacamiei din Moldova. Textul
depesei, semnat de Iancu Xanti, se reproduce In cadrul articolului.
6446 324 (498.3)
6456 324 (498.3)
[Depesa circulars din 2 dec., a Caimacamiei Moldovei,
catre administratiile de tinuturi]. MONIT. OF. MOLD., [Protestele la Caimacamie a doisprezece alegatori din
I (1858), nr. 11, p. 1; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), tinuturile: Falciu, Bacau, Dorohoi si Neamt, cu privire la
nr. 12, p. 4, col. 1. intocmirea listelor electorate]. CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 13, p. 1-2: Iasii in 8 Dechemvrie.
R5spunzind la cererea lui D. Dascalescu, caimacamii V. Sturza si A.
Panu cer sa nu se is in considerare reclamatiile Impotriva inscrierii in listele Se publics cuvintarea linuta de vornicul Grigore Bats In rata caimacamilor,
pentru a sustine aceste proteste, in numele celor 12 delegati. Se rezuma raspun-
electorate a anumitor cetateni, dacS nu sint Intemeiate pe dovezi ; 55 nu se
ingAduie protestele neintemeiate, Mute numai pentru a tulbura linistea. sul lui A. Panu, In numele Caimacamiei Moldovei, si observatia facuta de Dim.
Miclescu.
Versiunea franceza, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 6, p. 3, col. I.
6457 324(498.3)
6447 324 (498.3)
Protestatia tinutului Neamtu. CONSTITUTIONARIUL,
[Depesa circular& a Caimacamiei Moldovei care adminis- I (1858), nr. 13, p. 2-3.
tratii si judecatorii]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 11,
Dintre protestaliile tnaintate Caimacamiei Moldovei de catre cei 12 alegA-
p. 1: Depesa telegrafica, 1 Dechemvrie 1858; CONSTITU- tori, se publics textul celei din Neamt, adAugindu -i -se o lista de Alegalorii
TIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 4, col. I. prirnari neinscrisi in lista si avind venitul cerut de Convenfie.
Caimacamii V. Sturza si A. Panu cer administratorilor si judecatorilor ca
nepartinirea cea mai mare, legalitatea cea mai strictA sA -i povAtuiasca In 6458 324(498.3)
toate lucrarile, care ei sant chemati a savir5i in terminul de trei septamini a Unti alta nepotu l CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
reclamatiilor".
nr. 12, p. 3, col. I.
6448 324(498.3) Se protesteazA Impotriva ilegalitatilor pe care le-ar fi fAcut in tinutul
Neamt postelnicul Mihail Jora, nepotul administratorului acestui 'Mut, la
[Comentarea unui pasaj din depesa circulars" tritnisa Intocmirea listelor electorate. Se afirmS ca astfel de ilegalitati nu au fost cunos-
de Caimacamie tuturor administratorilor din Moldova, cu cute in alegerile din timpul lui Vogoride. Se cere sa se facit cuvenitele fndrep-
privire la reclamarea stergerii sau inscrierii in listele elec- tart, iar administratorul sa fie dat in judecata.
torate"]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 12, p. 3.
Se precizeazA ca aceastA circularA, din 2 decembrie, prevAzind ca once 6459 324 (498.3)
reclamalie, din partea alegatorilor, trebuie 55 se sprijine pe dovezi, calca Fagb.duinti si fapte. III. CONSTITUTIONARIUL, I
art. 8 at Conventiei de la Paris, care nu prevede astfel de stipulatiuni. (1858), nr. 15, p. 2-3.
6449 324 (498.3) Se comenteaza raportul privighetorului ocolului Piatra cu privire la abuzu-
rile facute de Mihai Jora la alcatuirea listelor electorate. Se publica si raportul
[Protest telegrafic, semnat de Gheorghe Racovita din privighetorului.
Vaslui, impotriva atitudinii judecatorului de acolo fats de
contestatiile electorate]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858),
nr. 12, p. 4: Depesa telegrafica. 6460 Iuga, stolnicul M. 324(498.3)
Marturie. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 3.
6450 324(498.3) Autorul afirma ca, desi avea dreptul sa fie trecut in lista marilor proprie-
[Protest din Bacau, semnat de Al. Asian, P. Cosmita si tari, a fost inserts In aceea a micilor proprietari, pentru ca a refuzat sa promita
G. Gorgos, cu privire la neregulile savirsite cu ocazia intoc- cs it va vota pe Tanen Cantacuzin..

345

www.dacoromanica.ro
324(498.3) ALE GE RI: MOLDOVA 324(498.3)

6461 Sihleanu, A. 324(498.3)
[Corespondent& din Focsani, cu privire la excluderea ar-
menilor din listele electorate]. CONSTITUTIONARIUL, I
(1858), nr. 15, p. 3-4.
Autorul precizeazi a art. 46 din Conventia de la Paris prevede ca toti
moldovenii si muntenii, de toate riturile crestine, au drepturi politice, si deci
to aceasta categoric halal armenii.
6462 324(498.3)
[Banul V. Dimitriu din Folticeni protesteaza Impotriva
rapirii drepturilor sale politice]. PATRIA [Iasi], I (1858),
.p 24: Domnule Redactor.
6463 324 (498.3)
[Scrisoare din Galati semnata P. Papadopulo, condamnind
feint In care an fost alcatuite listele electorale in tinut].
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), in. 19, p. 3.
6464 Panu, Anastasie 324 (498.3)
[Cuvintare rostita catre functionarii tribunalelor, in ziva
de 7 dec.]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 14, p. 3-4;
STEAOA D., III (1858), p. 304-305; ZIMBRUL 51 VULT.,
IV (1858), p. 123-124.
Functionarii acestea urmau a merge la colegiile electorate, pentru a supra-
veghea alegerile de deputati. Le core sa dea dovada de patriotism si de
cunoastcre a raspunderii istorice care le incumbA.
6465 324(498.3)
[Instiintari ale Ministerului din Nauntru cu privire la re-
clamatiile electorale]. MONIT. OF. MOLD., I (1858),
nr. 10, p. 4, nr. 12, p. 3-4, nr. 13, p. 2-4, nr. 14, p. 4,
nr. 15, p. 1-4, nr. 17, p. 2-3, nr. 20, p. 2.
6466 324 (498.3)
[Corespondent& a Cainfacamiei referitoare la contestatiile
electorale]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 12, p. 1-3.
Depesele adresate administratorului din Falticeni si judecatoriei din
Roman, precum si administratiilor si judecatoriilor tinutale. Versiunea
franceza, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 6, p. 3-4.
electorale din tinutul Vaslui]. MONIT. OF. MOLD., I
(1858), nr. 18, p. 2: Ministeriul Treburilor Streine.
Raportul e semnat de I. A. Cantacuzin, V. Alecsandri, A. Cuza, P. Donici:
si Dulcescu.
6472 324 (498.3)
[Jurnalul incheiat de aghiotantul domnesc, C. N. Mavrichi,
revizorul Ministerului din Launtru, Iancu Rolin, si adminis-
tratorul tinutului Vaslui, A. Strajascu, referitor la reclamatia
electoral& a colonelului D. Miclescu]. MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 18, p. 2-4: Jurnal.
6473 324 (498.3)
[Diverse hotariri anuntate de Ministerul Dreptatii cu pri-
vire la alcatuirea listelor electorate]. MONIT. OF. MOLD.,
I (1858), nr. 17, p. 4, nr. 19, p. 3-4, nr. 20, p. 2-4, nr. 22,
p. 1-4.
6474 324(498.3)
Noutate importenta. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858),
p. 84.
Comentarii despre felul cum redactorul ziarului Constilulionariul intelege
sa faca propaganda electorala: si-a umplut un geamantan cu exemplare din
ziarul sau s-a dus sa le imparta, In persoana, alegatorilor tinutasi.
6475 324(498.3)
[Adresa Caimacamiei Moldovei catre Departamentul din
Launtru, prin care cere ca administratorii sa anunte publi-
cului, far& intirziere, zilele hotarite pentru alegeri]. MONIT.
OF. MOLD., I (1858), nr. 10, p. 1: Caimaca.rnia Moldovii;
PATRIA [Iasi], I (1858), p. 25-26; ZIMBRUL SI VULT.,
IV (1858), p. 90: Acte oficiale.
Se fixeaza termenele pentru alegerea diferitelor categorii de deputati.
Versiunea franceza, In Moniteur of. de Moldavia, or. 5, p. 4, col. II.
6476 324 (498.3)
[Ofisul Climacamiei, adresat Ministerului din Launtru,
reteritor la secretul alegerilor]. MONIT. OF. MOLD., I
(1858), nr. 13, p. 1.
Versiunea franceza, in Moniteur of de Moldavia, nr. 6, p. 3-4.

6467 324(498.3) 6477 324 (498.3)

[Corespondenta a Caimacamiei cu privire la interpretarea [Observatii referitoare la felul cum sint alcatuite buletinele
instructiunilor si la contestatiile electorale]. MONIT. OF. de vot]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 16, p. 4,
MOLD., I (1858), nr. 13, p. 1-2, nr. 14, p. 2-3. col. II.
Versiunea franceza, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 7, p. 1-2. Se precizeaza ca acestea poarta un numar de ordine, dupa care se poate
identifica persoana care a votat. Prin aceasta, se calca libertatea secretul
alegerilor.
6468 324(498.3)
[Procesul verbal nr. 21, din 6 decembrie, at sedintei Cai- 6478 324 (498.3)
macamiei Moldovei, In care se stabilesc dispozitiunile cu Intrerumperile telegrafulul. STEAOA D., HI (1858),
privire la intocmirea listelor electorate]. MONIT. OF. p. 294.
MOLD., I (1858), nr. 14, p. 1-2: Caimaca'mia Moldovii; Se noteaza ca cei care aveau interese sa tulbure campania electorala au
ZIMBRUL 51 VULT., IV (1858), p. 122-123: Acte ofi- recurs pins si la Intreruperea comunicatiilor, prin taierea firelor de telegraf
ciale. din Moldova. Cetatenii sint indemnati sa-i descopere sa-i denunte pe fap-
Versiunea franceza, In Moniteur of. de Moldavie, nr. 7, p. 2-3. tuitori.

6469 324 (498.3) 6479 324 (498.3)

[Se anunta numele comisarilor extraordinari numiti de
Caimacamie in tinuturi, pentru rectiticarea listelor electo-
rale]. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 14, p. 2: Caima-
camia Moldovii; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 15,
p. 4, col. II; ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 123, col. II
6470 324(498.3)
[Jurnalul din 4 dec. al Caimacamiei Moldovei, prin care
se aproba hotarirea tribunalului din Vaslui in privinta recta-
matiei electorate a colonelului D. Miclescu]. CONSTITU-
TIONARIUL, I (1858), nr. 14, p. 1-2: Jurnal.
Tribunalul respinge cererea lui Miclescu, de a fi trecut de la colegiut alega-
torilor prirnari la col al alegatorilor directi, pe baza averii sale.
6471 324(498.3)
[Raportul din 8 dec. al Consiliului Administrativ Cu pri-
vire la reclamatia colonelului D. Miclescu imVotriva abuzurilor
[Scrisoarea caimacamilor V. Sturza si A. Panu, adresata
mitropolitului, In legatura cu apropierea alegerilor]. MONIT.
OF. MOLD., I (1858), nr. 17, p. 1-2.
Mitropolitul este indemnat a chiema lumina cereasca in cugetele alega-
torilor, de a deslega de juramintele cu care ar fi putut fi Impovarate prin
vicleana uneltire de partida". Urmeazi raspunsul mitropolitului si Cartea de
deslegare adresata catre protoiereii rezidentiilor de tinuturi". Documents
din 10/22 si 11/23 dec. 1858.
6480 324(498.3)
[Articol in care se comenteaza favorabil scrisoarea catre
mitropolit a caimacamilor A. Panu si V. Sturza, precum si
cartea de deslegare" data de mitropolit la cererea tor].
ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 125: Iasil 15 Dechemv.
6481 Ghica, N. 324(498.3)
[Scrisoare catre redactia ziarului, cu privire la cartea de
deslegare" data de mitropolitul Moldovei tuturor protoiereilor,

346
www.dacoromanica.ro
324.(498.3) ALEGERI: MOLDOVA 324.1(498.3)

prin care dezleag& pe alegatori de once legaminte acute cu 6494 324(498.3)

ocazia alegerilor]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), [TelegramS. de protest fata de felul cum s-au desfasurat
nr. 17, p. 1-2. alegerile din BacAu, semnata de A. Asian]. CONSTITUTIO-
Scrisoarea este Intovarapita de un comentariu al redactiei, In care se pre- NARIUL, I (1858), nr. 17, p. 1: Depese Telegrafice.
cizeaza c3 aceasta carte" se refera la alegatorii cinstiti care au ptiut sa pre-
tuiasca importanta chemArii lor" asupra alegerii persoanei pe scaunul domniei. 6495Briescu 324 (498.3)
6482 324(498.3)
[Precizare In legatura cu felul in care s-au efectuat alege-
rile la Bacau]. STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 318,
Candidatii Partizei nacionale pentru Capitala Iassi. ZIM- col. III.
BRUL SI VULT., IV (1858), p. 125: rasa 15 Dechemv. Raspuns afirmatiilor Mute de A. Asian, In Constitulionariul.
Se aratS ca acepti candidati shit: A. Panu, M. Kogalniceanu pi Ev. Alcaz-
Se atrage atentia alegatorilor ca aceasta este singura lista a partidei nacionale 6496 324(498.3)
pi voturile lor nu trebuie 55 fie Impartite.
[Depesa din Bacau catre redactia foii Constitutionariul",
6483 324(498.3) in care delegatii proprietarilor primari arata felul cum s-a
[Amanunte cu privire la mersul alegerilor]. ZIMBRUL facut alegerea deputatului Costachi Lupascu]. CONSTI-
SI VULT., IV (1858), p. 125, col. II. TUTIONARIUL, I (1858), nr. 18, p. 2: Depesa Telegrafica.
Pentru a dovedi ca alegerea s-a facut In mod legal, anexeaza jurnalul"
6484 324 (498.3) Incheiat cu prilejul alegerilor, de catre delegatii proprietarilor cu drept de
[Stiri marunte cu privire la rezultatul alegerilor]. alegatori primari.
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 21, p. 4, col. II:
ZIMBRUL BSI VULT., IV (1858) p. 132, 140: Ultima ors. 6497 324(498.3)
[Protestul unei parti dintre alegatorii primari din distric-
6485 324(498.3) tul BacAu]. STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 316:
[Redactia Constitutionariului" anunta c& doi din redac- Jurnal.
torii ski au fost alesi deputati]. CONSTITUTIONARIUL, Declara ca nelegal felul cum s-a facut alegerea deputatului Costachi
I (1858), ne. 18, p. 1: Iasil in 19 Dechemvrie. Lupapcu In colegiul lor.
Este vorba de Costachi Hurmuzachi pi D. Cornea.
6498 Vilner, A. 324(498.3)
6486 324(498.3)
[Corespondent& din Bacau, in care face o dare de seam&
[Despre felul cum au decurs alegerile in Moldova]. ZIM- amanuntita asupra felului cum s-au desfasurat alegerile].
BRUL $I VULT., IV (1858), p. 141: Iasil 19 Dechemv. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 2-3: Cores-
Scurt comentariu asupra alegerilor In general pi asupra celor din Iapi, In pondents. particular& a Constitutionariului (Bacau).
special.

6487 324 (498.3)

6499 324(498.3)
[Corespondent& din provincie, cu privire la alegeri]. [Depesa telegrafica din Bacau, semnata de spatarii Vasiliu
ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 151: Corespondint& pi Milicescu, protestind impotriva neregulilor petrecute la
particular& a Zimbrului si Vulturului. alegeri]. CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 1:
Depesa. telegrafica.
Se ironizeaza atitudinea de superioritate pe care o adopt& cei din Capitals
fats de provinciali, atitudine parasita cu ocazia alegerilor, cind candidatii veniti
din Iapi ii lingupeau pe alegatorii provinciali. 6500 324 (498.3)
[Depesa telegrafica din Bacau, prin care mai multi dele-
6488 324 (498.3) gati ai proprietarilor primari 11 felicita pe Grigorie Sturza
[Primele stiri cu privire la rezultatele alegerilor din Mol- cu ocazia alegerii sale ca deputat la Iasi]. CONSTITUTIO-
dova]. ROMANUL, II (1858), nr. 105, p. 315. NARIUL, I (1858), nr. 18, p. 1: Depesa.
Se anunta c1 au fost alepi 34 de deputati, dintre care 21 membri ai par- Depepa este precedata de un scurt comentariu al redactiei, elogiind atitu-
tidei nacionale, 8 aderenti ai lui Mihail Sturza, 3 ai lui Grigore Sturza pi 2 cu dinea acestor delegati pi amintind de protestul lor impotriva ilegalitatilor ce
apartenenta politica neprecisa. s-ar fi comis in colegiul lor, la Bacau.
6489 324 (498.3)
6501 324(498.3)
[Stiri cu privire la alegerile din Moldova]. ROMANUL,
II (1858), nr. 106, p. 319. [Telegrama de protest fat& de atitudinea administra-
torului de Botosani, Pisoschi]. STEAOA D., III (1858),
Se anunta a, din 54 de deputati alepi, cunoscuti pia. la plecarea curieru- p. 306: Depesa. telegrafica. Redactiel Stelei Dunarel.
lui, 29 sint membri ai partidei nacionale, 15 mihaileni" pi 7 grigorieni".
Un grup de unionipti care demiterea lui, sub motiv ca tolereaza violentele
6490 324 (498.3) pi partinepte partida adversa, care manevra sa-I Indeparteze din orap pe
DD. Deputatl alesi pan& acumil. STEAOA D., III 51. Kogalniceanu.
(1858), p. 307.
6502 324(498.3)
6491 324 (498.3)
[Doti& depese de protest din partea alegatorilor din Bo-
Complectarea listelorii DD. DeputatI alesl. STEAOA tosani]. STEAOA D., M (1858), p. 307-308: Depeche
D., III (1858), nr. 103, p. 315-316: Iasil 22 Dechemvri. Telegrafice; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 19,
6492 324 (498.3) p. 1-2.
Lista deputatilor alesi pentru Adunarea ElectivA a Mol- In prima, se protesteazS pentru faptul ca ispravnicul de Botopani s-a
dovei. MONIT. OF. MOLD., I (1858), nr. 18, p. 1, nr. 21, proclamat singur ales, cu 20 de voturi, chid majoritatea cerutS era 23. In a
p. 4; CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 19, p. 4. doua, se cere ca data celui de-al doilea scrutin sA fie fizata mai ttrziu, ca sa se
poata aduna alegatorii.
In Constitujionariul, lista e Insotita de un scurt comentariu al redactiei,
ftrattnd ca mai multi candidati au Inaintat contestatii, care urmau a fi judecate
de catre viitoarea Adunare, potrivit prevederilor Conventiei. 6503 324(498.3)
[Protestele alegatorilor din Botosani], STEAOA D., III
6493 324 (498.3) (1858), nr. 103, p. 318: Depeche Telegrafice.
Rezultatula definitivti alil scrutinulul din 16, 17 pi 18 Se publics o depepl adresata redactiei Stelei Dundrii, prin care alegatorii
Dechemvrie. PATR1A [Iasi], I (1858), p. 29-30: Numele declara a nu se vor prezenta la al II-lea scrutin dacA nu va fi inlocuit admi-
deputatilor; ZIMBRUL $1 VULT., IV (1858), p. 144. nistratorul Pisoschi. Se mai publics un protest Inaintat de aceiapi Caimacamiel,
In Pullin, text roman pi francez. in privinta numirii ilegale a lui A. Motoc ca priveghetor de ocol.

347

www.dacoromanica.ro
324(498.3) ALEGERI : MOLDOVA COLONIZARI. MIGRATIUNI 325.1(439.1)

6504 Un Focsanean 324 (498.3) STEAOA D., III (1858). nr. 102, p. 413-414: Curierulu
[Corespondents din Focsani, in legatura cu alegerea ca interioru.
deputat, in acest oras, a lui Mihail Kogalniceanu]. CONSTI- Se comunica numele celor 8 alegatori care au fost curnparati, fiecare cu
TUTIONARIUL, I (1858), nr. 15, p. 4. cite 300 de galbeni austrieci, pentru a-I vota pe candidatul Mihail Sturza.
Iii pune in mod ironic intrebarca cum Kogalniceanu al carui venit
fonciar de 1900 de galbeni ii dadea dreptul de a fi ales la colegiul proprietari-
6514 324 (498.3)
lor marl a preferat sa fie deputatul orasenilor din Focsani? [Corespondents de la Tecuci, cu amanunte asupra alegerii
deputatului Constantin Iacovachi]. ZIMBRUL $1 VULT.,
6505 Costachi, V. 324(498.3) IV (1858), p. 147.
[Scrisoare prin care protesteaza fats de felul cum s-au
alcatuit listele electorale la Galati]. PATRIA [Iasi], I 6515 324(498.3)
(1858), p. 28: Corespondente particulare. [Stire despre localitatile uncle alegerea urma sa se faces
din nou]. STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 315: Iasii
6506 Gheorghiu, M. 324 (498.3) 22 Dechemvrie.
Declaratie. STEAOA D., III (1858), nr. 97, p. 291 Se indica orasele: Botosani, Bacau, Vaslui.
bis: Iasi' 12 Dechemvrie.
In calitatea de privighitor de ocolul Codrului, tinutul lasii", declares ca 6516 324(498.3)
serdarul Costachi Nicolau a cautat sa -1 corupa, cerindu-i sa forteze alegerea [Redactia anunta ca a primit o scrisoare din Moldova,
astfel Melt sa reuseasca el si laudindu-se ca e omul lui Mihail Sturza, care va cu numele celor 15 deputati retrograzi care se alesesera prin
fi in mod sigur domnitor. coruptie]. DrMBOVITA, I (1858), p. 94: Cronies inte-
rioara.
6507 324 (498.3)
Le trece insa numele sub Were, ironiziudu-le numai vechiul narav perso-
[Comentariu la alegerea lui Grigore Bals, redactorul sef nal al coruptiei.
al ziarului, ca deputat al tinutului Neamt]. CONSTITU-
TIONARrUL, I (1858), nr. 17, p. 1: Iasii in 17 Dechemvrie. 6517 324(498.3)
Se face clogiul lui Gr. Ball ca om politic, schitindu-i-se si biografia. [Articol cu privire la viitoarea Adunare Electives a Mol-
dovei]. ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 149-150:
6508 324(498.3) Iasii 22 Dechemv.
[Dour telcgrame de protest din Piatra, impotriva felului Se arata ca, la alegerea acestci Adunari, in fond, nu a participat intreaga
cum autoritatile pregateau alegerile]. PATRIA [Iasi], I populatie, ci numai un numar foarte restrins de cetateni, datorita proastei
(1858), nr. 6, p. 21: Depose telegrafice; ZIMBRUL SI VULT., intocmiri a legii electoralc. Se exprima nadejdea ca, dcoarece in accasta Adu-
IV (1858), p. 141: Depese Telegrafice. nare au intrat reprezentanti ai partidei nationale", aceste nedreptati vor fi
A doua c semnata G. Roznovanu. Redactia ii adauga un scurt comentariu, inlaturate prin legile pe care be vor alcatui ei.
subliniind ca delegatii trimisi de guvern sa supravegheze alegerile erau ei
insisi amatori sa fie alesi. Text roman si francez. In Zimbrul 3i Vu/turul,
se reproduce a doua telegrams. 325 COLONIZARI. MIGRATIUNI.
6509 324 (498.3) STRAMUTARI
[Plingerea mai multor alegatori din tinutul Neamt catre 325.1 (.) COLONIZARI tN DIFERITE TARE
Caimacamia Moldovei si catre ispravnicia tinutului Neamt,
cu privire la abuzurile acute de administratorul acestui 325.33 Migrajiuni. Transhumaniii
tinut, Mihai Jora, cu ocazia alegerilor de deputati]. CON- 325.331 Strolmuldri
STITUTIONARIUL, I (1858), nr. 20, p. 1-2: Iasil in 24
Dechemvrie. 325.1 () COLONIZARI IN DIFLRITE TARI
Plingerea c intovarasita de un comentariu al redactiei. Sc afirma ca astfel
de abuzuri nu s-au comis nici in timpul fostului caimacam Vogoride. In conti-
6518 325.1(436)
nuare, redaclia se intreaba: cum poate Tara a mai avea incredere ca oamenii [Din Viena, se anunta. ca dupes ce se va cfectua organi-
guvernului de astazi vor raspunde la adevaratele dorinti a natiei? " zatiunea politica a Monarhiei, se va lua inainte colonizarea
provintelor cite una, precum Ungaria, Slavonia, Transilvania
6510 324 (498.3) si Bucovina"]. G. TRANS. XV (1852), p. 75, col. T.
Estrasil din o corespondents particulars a Stela Dunaril. 6519 325.1(439.1)
STEAOA D., III (1858), nr. 103, p. 316. [5tiri cu privire la planul austriac de colonizare in Ungaria].
Se comunica amanunte cu privire la felul cum au decurs alegerile pentru BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 17: Ocstcrreichi-
deputalii micilor proprietari la Roman. Se noteaza cazuri concrete de coruptie sche Monarchic.
electorala.
6520 325.1(439.1)
6511 C. T. 324(498.3) Planuiri si sfaturi noes despre colonizarea Ungariei. G.
[Scrisoare catre redactie, despre alegerile la colegiul mici- TRANS., XVIII (1855), p. 82: Ungaria.
lor proprietari din districtul Roman]. STEAOA D., III Se rezuma, luindu-se o atitudine potrivnica, un articol din Die Donau,
(1858), nr. 104, p. 326: Curierul interioru. in care se propusese anexarea Principatelor Romine de catre Austria si colo-
Arata cum a cazut candidatul micilor proprietari, Gb. Rezmirita, prin nizarea acestor tari, a Ungariei si a Transilvaniei, cu coloni germani.
lipsa unui singur vot: al 1M Gr. Obreja, care fusese cumparat cu bani de catre
partida adversa. 6521 325.1(439.1)
Colonisatia Ungariel si a terilor el invecinate. TELE-
6512 324 (498.3) GRAFUL R., IV (1856), p. 401-402, 405.
[Telegrams de protest din Tecuci, semnata de N. A. Ra- Plecindu-se de la un articol din Oesterreichische Zeitung, se expune pro-
covita, despre modul in care au decurs alegerile in tinut]. blema colonizarilor in Ungaria si In regiunile invecinate.
CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 17, p. 1: Depese
telegrafice; ZIMBRUL SI VULT., IV (1858), p. 141: De- 6522 325.1(439.1)
pese Telegrafice. Legea de colonisatiune. TELEGRAFUL R., IV (1858),
p. 205.
6513 324(498.3) Se reproduce ordonanta imparateasca din 11/23 decembrie 1858, prin
[Corespondents in legatura cu iniprejurarile in care s-a care se statueaza colonizarile in Ungaria, Transilvania, Croatia, Banat si
facut alegerea deputatului micilor proprietari in Tecuci]. Voivodina.

348

www.dacoromanica.ro
325.1(439.2) COLONIZARI. 511 GRATIUNI 325.1(498)

6523 325.1(439.2) 6533 325.1(439.2)

[Stire despre stramutarea in Transilvania a unei colonii Emigratia in Transilvania. TELEGRAFUL R., IV
de mustra" de lucratori, din Predazzo-Fremdenthal]. G. (1856), p. 61.
TRANS., XIV (1851), p. 100: Noutati diverse. Sc redau sfaturi ale guvernamintului Transilvaniei, cuprinse intr-o iustint-
tare, in legatura cu posibilitatile de imigrare in Transilvania. In instiintare
6524 325.1(439.2) se arata categoriile de emigranti, precum st conditiile pe care li le ufera Trait.
[Se anunta asezarca a 1000 de colonisti elvetieni in re- silvania.
giunea Lugoj]. G. TRANS., XIV (1851), p. 132: Noutatl 6534 325.1(439.2)
diverse.
[Comentaiii pe marginea unui articol din Wanderer",
6525 325.1(439.2) in care se ataca ideea colonizarii cu germani a Ungariei si
Transilvaniei]. G. TRANS., XIX (1856), p. 106, 110:
Despre colonisatiuni si emigratiuni G. TRANS., XV Monarchi'a Austriaca.
(1852) ; p. 290-291: Viena, 29 Sept. Se arata ca, in foaia germana, se combatea ideea colonizarii nu din punct
Se arata ca. dezvoltindu-se in uncle state o class numeroasa de oameni de vedere national (teama de deznationalizare), ci din punct de vedere eco-
calica si fugara pe pamint, sau cum ii zicem, class de proletari" s-a eau- nomic, populatia fiind suficienta in aceste parti si ncexistind nici un motiv
tat in acele state sa se remedieze rani printr-o propaganda de emigrare, mai de a se aduce ,,proletari".
ales spre America. Apoi se trece la problema imigrarilor germane In Transil-
vania, aratindu-se ca atezarile de svabi incercate de la 1845 incoace nu au 6535 325.1(439.2)
izbutit. Se fac extrase dintr-un articol aparut in foaia Corespondinia austriacd [Notita despre o brosura publicata in Lipsca de A. Tigler
Oesterreichische Correspondenz, in care doritorii de a emigra din Germania Ziegler in lavoarea imigrarii germanilor in Transil-
erau indemnati sa se indrepte spre tinuturile Austriei. Redactia Gazetei Tran- vania]. G. TRANS., XIX (1856), p. 226: Monarchi'a aus-
silvaniei critics aceste indcmnuri, aratind ca in Ungaria gi Transilvania exists triaca. Transsilvania.
suficienta populatie, iar pamintul de vinzare era (carte rar. Brosura e intitulata Calehismuld pentruemigranli.

6526 325.1(439.2) 6536 325.1(439.2)

[Se anunta ca s-a dat o noua dispozitie, conform carcia [Stire despre asezarea mai multor colonii nemtesti in par-
strainii ce voicsc a se stabili in Ungaria si Transilvania trc- tile Aradului si ale Timisoarei]. G. TRANS., XIX (1856),
buie sa depuna mai intii jura.mintul de credinta, ca cetateni p. 236: Monarchi'a austriaca. Ungaria.
ai statului austriac]. G. TRANS., XV (1852), p. 291, Se precizeaza ca acc9ti colonisti ar fi cumparat mosioare spre a le cultiva".
col. II. 6537 325.1(439.2)
6527 325.1(439.2) Dojaniri catra cei cc vreaa a emigra la Ardeala. G.
O Privire prin Diurnale. G. TRANS., XV (1852), TRANS., XIX (1856), p. 362: Boemia.
p. 305. Se anunta, dup5. Wanderer, ca guvcrnul din Boeinia ceruse supusilor sal
sa nu mai piece spre Ardcal, Para a fi luat in prcalabil informatii asupra con-
Trecere in revista a tutor articolc privind probleme maghiare, aparute
ditiilor de colonizare. Se depling accste colonizari pripite, care duccau la un
in ziarele Magyar Hirlap, Pesti Naptd, si a unci corespondents din Tara Birsci,
adevarat dezastru pentru colonisti.
publicata fu ziarul austriac Ost-deutsche Post. Accasta corespondents e cri-
ticata aspru, aratindu-se ca ea infatiseaza fats situatia din aceasta regiune, 6538 325.1(439.2)
facind propaganda pentru o colonizare prin wurtemburghezi si prezentind
[Observatii despre lipsa de organizare a imigrarii colonis-
Tara Birsei ca fiind lipsita de orice ally populatie locals. Se arata ca economia
rcgiunii brasovene nu mai poate suporta alti colonisti si ca acolo exists popu-
tilor boemi in Transilvania]. TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 371: Transilvania.
latie romaneasca numeroasa.
6539 325.1(498)
6528 325.1(439.2) [Stiri despre o emigrare bulgara in Principatelc Romane,
[Scurt comentariu la un articol din jurnalul Die Donau", din pricina apasarii turcesti]. BUKURESTER DT. Z.,
in care se atinsese problema colonizarii in Secuime]. G. X (1854), p. 217: Donaufiirstenthiimer.
TRANS., XVIII (1855), p. 19: Austria. Emigrarile sint in legatura cu razboiul ruso-turc.
Se is atitudine lmpotriva unor not colonizari in Transilvania.
6540 Alesandrescu, G. 325.1(498)
6529 325.1(439.2) [Comentarii la doua articolc in care se forinulau planuri
[Sc anunta ca din Moravia se pregatesc 72 familii, ger- germane de colonizare in Principatele Romane, publicate in
mani si slavi, spre a lua drumul catra Ardcal, ca sa colonizeze Dunarea" Die Donau" si Lexiconul de conversatie"
si se inaintcze horticultura si economia de cimp"].G. TRANS., Conversations Lexikon der Gegenwart"]. ZIMBRUL,
XVIII (1855), p. 86: Austria. III (1855), p. 274-276.
Articolele acestea fusesera facute cutioscute publicului roman prin Gazeta
6530 325.1(439.2) Transilvaniei. G. Alexandrescu analizeazd continutul tor, ironizeaza preten-
[Observatii cu privire la problema colonizarii in Transil- tiilc nejustificate formulate de autorii for si declara ca poporul roman vrca
vania]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 110: Transsilvania, sa se dezvolte si sa se guverneze singur si nu are nevoie de tutela colonistilor
germani.
Pornindu-se de la informatia data de Siebenburger Bole in legatura cu
sosirea unor colonisti moravi, se discuta in general chestiunea colonizarilor, 6541 325.1(498)
opinindu-se apoi pentru asezarca colonittilor, bine priceputi in cultura pamin- [Articol in chestiunea colonizarii cu germani a Principa-
tului, nu in masa, ci cite o familic in fiecare sat, spre a servi drept exemplu. telor si despre soarta unei colonii germane din preajma Bra-
De asemenca, se pledeaza pentru infiintarca unei scoli agrottomice. ilei]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 274.-275: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
6531 325.1(439.2) Extras dintr-o foaic germana. Colonia germana din preajma Brailei
[Corespondenta din Teaca, de la 1 mai, despre trista se descompusese, din pricina abuzurilor administrative 9i fiscale la care fusesera
situatie a 300 de colonisti moravi veniti la Faragau, linga supusi
Reghin, inselati de promisiunile unui mosier]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 138: Transsilvania. 6542 325.1(498)
Despre colonisatia germana si vinderea productelor ger-
6532 325.1(439.2) mane in principatele danubiane. TELEGRAFUL R.,
[Se anunta ca un nuor mare de emigranti colonisti boemi III (1855), p. 277-278.
trecusera prin Pesta, indreptindu-se spre Banat"]. G. Traducerea unui articol aparut in Oesterreichische Zeitung, ca 0 cores-
TRANS., XVIII (1855), p. 355: Austria. pondenta din Bucuresti. Pledeaza pentru o colonizare masiva germana in

349

www.dacoromanica.ro
 325.1(498) COLONIZARI. MIGRATIUNI 325.1(498.5)

tarile danubiene fndeosebi In cele romane§ti, pe motiv ea elc ar fi Area putin
populate, In raport cu bogatia solului. Discuta apoi perspectivele agricultu-
rii, aratind a ea se face foarte primitiv, din pricina indolentei multimii de
clacasi, care stiu cS rodul muncii nu va fi al lor. PrezintS, in contrast, ca Inflo-
ritoare situatia mosnenilor. Enumera garantiile care ar trebui sa li se dea
colonistilor. Examineaz& apoi problema negotului de import 51 export:
aratS ce produse finite strSine se aduc In Principate si de unde. Arata
perspectivele de export ale unor bune culturi de vita de vie.
6543
325.1(498)
[Traducerea unui al doilea articol din Oesterreichische
Zeitung", cu privire la problema colonizarii in Principatele
Romane]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 287-288,
291-292: Principatele de la Dunare.
Corespondenta din Bucuresti. Insists asupra necesitatii de a se face cola-
nizari de-a lungul drumului comercial pe Dunare Marea NeagrA, cStre Asia
Mica 5i Caucaz. Subliniaza bogatia Principatelor Romane in cereale, dind
amanunte statistice cu privire la exportul de cereale, prin porturile Braila,
Galati Giurgiu. Arata insa ca exists o mare piedica pentru colonizare:
strSinii nu pot cumpara bunuri imobile; iar dacS devin suspusi romani, cu
mid proprietati, risca sa intre in categoria asuprita a jaranilor.
6544 325.1 (498)
[$tire despre initiativa lui Selenski si a cofetarului Carl
Seegher, In legatura cu emigrarea unor familii din Wtirtem-
berg, in Principate]. STEAOA D., I (1855), p. 12: Facte
diverse.
AceastS initiativa personal& a fost Para rezultate, pentru ca a fost impie-
dicatS de guvernul respectiv. Steaoa Dunarii aprobS atitudinea guvernului
wurtemburghez, afirmind c5. este bine ca fiecare sa sada la casa lui".
6545 325.1(498)
[Comentariu in legatura cu eventualele colonizari germane
la Dunare]. STEAOA D., I (1855), p. 85-86: Iassil 19
Noemvri.
Se subliniaza forta de asimilare doveditS de populatia romaneasca fatA
de asemenea Incercari de colonizare in Principate.
6546 325.1(498)
La Rasarit I GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p.
141-142: Albina Romaneasca.
Comentarii la un articol al Gazetei Universale Allgemeine Zeitung
In care se propunea o nouS colonizare sistematicS a Ungariei 5i a Principatelor
Romane, cu germani. Autorul anonim declara ca romSnii au in adevar tre-
buinja de braje si de capital, Insa nu braje ca s& -i incatuseze, nici bani ca
sa-i cumpere.
6547 325.1(498)
[Foaia Le Progrds International" din Bruxelles cere colo-
nizarea Principatelor Romane, cu locuitorii excedentari ai
Apusului Europei si lndeosebi cu valoni]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 139-140: La Presse europdenne
sur les Principautes.
6548 Rosetti, C. A. 325.1(498)
[Observatii cu privire la emigrarea colonistilor germani In
Principate]. ROMANUL, rr (1858), p. 209.
Mentioneaza ca dieta de la Frankfurt hotartse sA ingaduie plecarea ger-
manilor In Principatele Romane, Ungaria si America, deoarece exists con-
vingerea a, in aceste pSrji, ei si-ar putea pAstra nationalitatea. Rosetti is
atitudine °still acestui punct de vedere si semnaleaza cu ingrijorare ca, In
iarna anului 1857/1858, patrunsesera in Principate aproape 50 000 de germani.
Tara Romaneasca]. G. TRANS., XIV (1851), p. 45:
Din Predeal 3/15 Febr.
Autorul anonim ironizeazS propaganda care se facea to acel articol pentru
o colonizare masivS prin germani si sasi, In Valahia. Descrie conditiile peni-
bile in care a trait poporul In Tara Romaneasca ptna atunci: La noi acum
vorbesc prea putini, soptesc mai mutt, suspinS ofteaza totul, afarS numai
din o parte a ciocoilor". Vorbeste de egoismul, capritul, tirania 5i toate
irnpilarile" ciocoilor. Aminteste cum au trait cultivatorii pamtntului, clacasii
desarmaji pins la secure 5i topor, zalogiti de singura caldare de mSmSligS
ce o mai avea, una [la] cite 5-6 gazde". Incheie: Sub acest fel de conditii
sa vie la noi deodata 200 000 colonisti sari si In 25 ani Imi dau capul de va
mai raminea urma
6551 325.1(498.1)
[Articol tradus din Corespondenta prusiana." Preus-
sische Correspondenz" referitor la problema emigratiei
germanilor in Tara Romaneasca]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 726-727.
In articol, se relateaza ca guvernul muntean s-ar fi arStat dispus sa
acorde unor eventuali colonisti germani o scutire totals de dari tirnp de 3 ani
5i partials pentru alti 5apte ani. Se mai dau amSnunte privind avantajele
5i dezavantajele emigrarii In Principatele Romine.
6552 325.1(498.3)
[Departamentul de Finante din Moldova anunt.i. c& pro-
prietarii de mosii ce ar voi a primi prin satele d-lor, Bulgarii
din acii trecuti sau carii vor trece in partea aceasta din partile
Turciei, s& se infatoseze la Visterie"]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 222: Novitale din nauntru.
6553 325.1(498.3)
[Se anunta ca probabil ca valea Sucevei va fi colonizata
cu germani]. G. TRANS., XIX (1856), p. 330: Partea
Neoficiasa.
6554 325.1(498.5)
[Se anunta ca 1400 de familii bulgare vor sa se intoarca
la vetrele for In Dobrogea, dup. ce se refugiaserk in timpul
razboiului ruso-turc]. TIMPULU, I (1856), supl. la nr. 4,
p. 1: Tulcea.
6555 325.1(498.5)
[Din sursa otomana, se anunt.b. ca 1400 de familii bulgare,
care emigraser& din Dobrogea in timpul razboiului purtat,
de Rusia impotriva turcilor, voiau sa, se intoarca la casele
or]. G. TRANS., XIX (1856), p. 359, col. I: Turcia.
Se mai vesteste ca Strogonov, aghiotant al guvernatorului Noii Rusii
a sosit la Rusciuk, pentru a-i core lui Said-Pasa sa dispuna retrocedarea pro-
prietatilor acestor familii, proprietati confiscate de autoritatile otomane.
6556 325.1(498.5)
[Corespondents din Tulcea, cu privire la Intoarcerea fa-
mililor bulgare emigrate din Dobrogea in timpul razboiului].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 399, col. II:
Tultscha, 5 Dezember.
Se subliniazS fertilitatea solului Dobrogii de lInga Dunfire 5i eforturile
guvernului otoman de a Incuraja stabilirea emigratilor ce ar vrea sa se ocupe
cu agricultura.

6549 325.1(498) 6557 325.1(498.5)

[Notit.s prin care se combate tendinta romanilor transilva-
neni de a emigra In Principate]. G. TRANS., XXI (1858), [Se vesteste c& guvernul otoman a ordonat a se Impopora
p. 218, col. II: Transilvania. partile Dunarii cu colonii turcestil. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 140: Novitalele zilei.
Se arata ca nu tot e our ce straluceste" si ca, In Principatele Romane,
placintele nu erau pe garden I Se dau amanunte privind emigrarea ardele-
nilor peste munti, arStindu -se ca aci ei sufereau exploatarea proprietarilor si 6558 325.1(498.5)
a arendasilor, cazind ei si familiile for lntr -o si mai cruntS mizerie. [Se anunta ca Sadyk-Pala a fost insarcinat de catre gu-
vernul otoman sa pregAteasca o colonizare militara a Dobro-
6550 325 .1 (498.1) gei]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 144: Turcia.
[Observatii cu privire la un articol aparut in ziarul sasesc Se arata ca generalul otoman plecase In acest scop in Dobrogea, fiind
din Brasov in 1849, cu privire la problema colonizarii In Insotit de trei ingineri.

350

www.dacoromanica.ro
325.33(498) MIGRATIUNI. TRANSHUMANTA 325. 33(498)

325.33 MIGRATIUNI. TRANSHUMANTA 6568 325.33 (498)

6559
[Comentariu cu privire la felul cum procedau autoritatile
militare din Transilvania fat& de acei recruti dati lips& la
apel pe care ii banuiau a fi in Principatele Ron:tine].
TRANS., XIV (1851), p. 383: Tiara romaneasca shi Mol-
G.
[Stiri in legatura cu raspindirea oierilor transilvaneni].
325.33 (498) G. TRANS., XVII (1854), p. 117, col. I: Austria.
Dupa Wiener Zedung, se anunta ca, futr-una din insulele Dunarii, volon-
- tirii turci nAvalira asupra mocanilor austrieci si ucisera 30 de ciobani, rSpin-
du-le 7000 de oi. Internunliul austriac la Poarta a protestat oficial.

6569
davia. 325.33 (498)
Se afirma ca aceste autoritati obligau pe batrinii parinti ai acestor recruti [Se anunta, c& trupe de basibuzuci au pus mina pe 10 000
sa mearga In Tara Romaneasca ¢i sa ii caute la Intimplare. Se propunc ca oi, din niste turme ale romanilor austrieci ce pasteau In Do-
cercetarile sa le faca Insusi statul austriac, prin consulat sau prin comisii
speciale. -
brogea, si cu aceasta ocazie au ucis 25 pastori Transilvani"].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 118: Turcia.
6560 325.33 (498) 6570 325.33 (498)
[Amanunte cu privire la pagubele suferite de crescatorii [Guvernul austriac trateaza cu guvernul otoman, prin
nesti].
Maiu.
-
de vite transilvaneni din pricina iernii tirzii din Tarile Roma.-
G. TRANS., XV (1852), p. 146: Brasov, 23/11
internuntiul de la Constantinopole, o conventie cu privire
-
la dreptul de pasune peste Dunare al economilor de vite"
din Ardeal] . TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153, col. II:
Se descriu pagubele suferite de acegti transilvaneni in Tara Romaneasca, Austria.
cu prilejul revenirii iernii In martie aprilie 1852. Mii de cai, vaci si zeci de
mil de oi au pierit de frig din pricina lipsei de adAposturi pentru vite din aceste 6571 325.33(498)
parti. Se apeleaza la boierii din Principate sa construiasca astfel de adapostun.
[Se anuntt din Viena c& Ministerul de Finante austiiac,
6561 325.33(498) in intelegere cu cel al Comertului, desfiinteaza taxa vamilor
[Date statistice In legatura cu numarul oilor si al vitelor
crescatorilor transilvaneni aflate in Tara Romaneasca].
G. TRANS., XV (1852), p. 154.
- Ardeal].
Austria.
-
de drum si a podurilor, pentru crescatorii de vite din
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 153, col. II:
MSsura s-a luat pentru a-i ajuta sa iasa din criza pe care o adusese raz-
Se da cifra de 2 000 000 dc oi si 25 000 de vite si cai.
boiul. Scutirea de taxe era valabilA pentru crescatorii care se intorceau cu
6562 325.33 (498) vitele for din Turcia sau se duceau cu ele In Ungaria si Banat.
[Observatii referitoare la greseala pastorilor ardeleni de 6572 325.33 (498)
a nu lua in arena. dajdia anuala a oieritului si cornaritului [Se anunta ca arhiducele Albrecht, guvernatorul civil
din Tara Romaneasca., lasindu-se speculati de altii] G. militar al Ungariei, a decis ca oile crescatorilor ardeleni
TRANS., XV (1852), p. 215: Terra romaneasca si Molda-
via.
Se arata ca dajdia se arenda cu vreo 15 000 de florini, dar cA arenda-
de vama].
plait de zi.
-
ce se retrag din provinciile turcesti sa fie scutite de taxele
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 178: Intim-
torii realizau 40 000.
6573 325.33(498)
6563 325.33(498)
[Observatii cu privire la defavorabilele perspective deschi-
se crescatorilor de oi din Transilvania, din cauza progresului
agricultuiii in Principate, care va reduce spatiile de pasunat].
rilor Mirza Beiu, in Dobrogea]. TELEGRFUL R., H
(1854), p. 338: Intimplari de zi.
-
[Stire despre ciobani ardeleni maltratati de hanul tata-

G. TRANS., XV (1852), p. 330-331: Foiletonul. Ei s-au plins la Poarta, obtinfnd o despAgubire de 15 000 de lei.
Observatiile se fac In cadrul capitolului al II-lea din articolul Suvenire 6574 325.33(498)
din caldioria Inca.

6564 325 .33 (498)

Intimplari de zi.
-
[$tire despre maltratarea unor oieri transilvaneni in
tara turceasca."]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 3:
[Circular& a Departamentului Vistieriei din Tara Roma-
neasca prin care se lac cunoscute punctele de trecere a vitelor 6575
-
pastorilor ardeleni, atit la suirea, cit si la coborirea din mun]i].
BULETIN [T. R.], 1853, p. 79, 83: Departamentul Vis- [Departamentul Finantelor anunta cele 3 poteci pe unde
325.33(498)

tieriei.
La aceste puncte se face numaratoarea vitelor de catre slujbasii stapfnirii.
pastorii din Transilvania pot trece, numai in timpul verii,
cu vitele si productele lor, in Tara Romaneasca]. BULE-
TIN [T. R.], 1855, p. 190; VEST. R., XX (1855), p. 185.
-
6565 325.33 (498) Aceste poteci slut: la virful muntelui Voineagu, In vIrful muntelui Coe
[Se anunta ca Vistieria din Tara Romaneasca a interzis si la virful muntelui Ludilorul.
patrunderea oierilor transilvaneni in Prinicipat prin alte
puncte de granita decit cele oficiale stabilite].
XVI (1853), p. 128-129: Tier'a romanesca
- al
G. TRANS.,
Moldavi'a;
6576 325.33(498)
Decretulii ministeriulul trebiloril esterne de la 1 Iulie
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 131. 1855 pentru tot& cuprinsulti imperiului, prin care se public&
Se anunta ca, daca se va calca aceasta dispozitie, pastorii respectivi vor regulamentulii de p'asciune asezatii intre gubemulii cesareo-
fi osInditi, fiind socotili calcatori de granite". Se comunica lista punctelor austriacu gi tram Poarta otomana pentru pastorii austriaci
de granita pe uncle se putea patrunde In mod legal In Tara Romineasca. de oi in Bulgaria. G. TRANS., XVIII (1855), p. 206,
210-211.
6566 325.33 (498)
[Guvernamintul Ardealului anunta punctele de granita. 6577 325.33(498)

nesti]. -
pentru numarai ea vitelor stabilite de guvernul Tarii Roma-
G. TRANS., XVI (1853), p. 275: Partea Oficiasa.
6567 325.33 (498)
Dela Dunarea romandsa. G. TRANS., XVI (1853),
p. 281, col. I: Tier'a romandsca si Moldavi'a.
Se Infatiseazi situatia grea a oierilor transilvaneni: mocani, tutuieni,
In Bulgaria ti Tara Romfineasca, provocata de starea de razboi, care-i Impie-
dica sa treaca sa ierneze in Turcia.
[Informatii in legatura cu conventia austro-turca cu pri-
-
vire la situatia mocanilor ardeleni, care treceau anual Dunarea,
pentru iernat, cu oile]. TELEGRAFUL R., II (1855),
p. 201: Monarhia Austriaca. Sibiiil 29 Iunie.
Se expun mai Intii imprejurarile in care s-a facut necesarl aceasta con-
ventie, din pricina multimii abuzurilor autoritatilor otoman din Bulgaria.
Se expun apoi punctele principale ale conventiei: durata dreptului de a sedea
In Bulgaria (de la 6 luni pin& la 4 aril), taxele ce vor plati, solutionarea dife.
rendelor, dreptul la pAlunare etc.

351

www.dacoromanica.ro
 325.33(498) MI GR.VrIUNI. TRANSHUMANTA. STRAMUTARI
6578 325.33(498)
[Stiri despre conventia turco-austriaca cu privire la regi-
mul oicrilor transilvancni, trecuti la pasunat in Bulgaria]. -
TELEGRAFUL R., III (1855), nr. 86, p. 332 bis -
333 bis: Intimplarl de zi.
Conventia s-a redactat in patru limbi: germanS, tuna, romans si italianS.
6579
325.33(498)
[Hotarirea luata de Camera de Comer si Industrie din
Brasov, cu privire la plingerea mocanilor ce tree cu turmele
de of in Principate]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 76, p. 2-3:
Transilvania.
Sc arata cS, din cercetarca fdcuta de Camera de Comer( din Brasov, s-a
constatat cS mocanii erau in mod abuziv obligati, de cAtre organele Depare
tamentului de Finante din Tara Romaneasca, sa plateasca de cite 2 sau 3
on taxa fixata pentru pAsunatul turmelor. Mocanii ce au (Scut plingere slot
din comuna Torzburg (Bran) si au Post reprezentati de Gheorghe Barit gi
Nicolae Tataru. - Stire din Wnderer.
6580 325.33(498)
Lists de toti acei supusi Austriaci care sint ceruti pentru
armia c.c. - BULETIN [T. R.], 1856, p. 335-336, 339 -
340, 343-344, 348, 351: Ministerul din Nauntru.
Cci mai multi slut romani din Transilvania care s-au ascuns in Tara
RomAneascA. Se publics aceasta lista spre a fi recunoscuti arestati de auto-
ri LAO.
6581 325.33(498)
leni, supusi austrieci, in Principate].
p. 21, col. III.
-
[Stiri despre numarul si tegimul juridic al pastorilor arde-
BUCIUMUL, I (1587),
In cadrul unui articol cu privire la incalcarile austricce de frontierS in
dauna Principatclor, se vorbeste de regimul de favoare al pastorilor trans-
humanti din Transilvania. NumSrul capctelor de of in posesia for se estimeazil
la 2 milioanc.
6582 325.33(498)
[Se anunta Ca sorocul hotarit, in care se pot aduce
indarat, fara vama, vitele trecute poste cordon in Principatele
dunarenc... nu este icrtat a se prclungi de catra dregatoriile
de la vama mai mutt de patru ani"]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 50: Transilvania.
325.331 STRAMUTARI
6583 325.331(498.1)
[Sfatul Administrativ din Tara Romaneasca stabileste,
printr-un jurnal, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
taranii ce vor sa se aseze in orase]. - BULETIN [T. R.],
1851, p. 273-274.
6584 325.331(498.1)
[Departamentul din Nauntru al pail Romanesti anunta
conditiile pe care trebuie sa in indeplineasca taranii ce vor
sa se aseze in orase]. - BULETIN [T. R.], 1851, p. 275.
6585 325.331(498.1)
[Circularca Dcpartamentului din Nauntru catre toate ju-
detele, cu priviro la stramutarea satenilor]. - BULETIN
[T. R.], 1852, p. 178.
6586 325.331(498.1)
[Ofisul domnesc din 22 iulie, catre Departamentul din
Nauntru, referitor la stramutarea satenilor]. - BULETIN
[T. R.], 1852, p. 253; VEST. R., XVII (1852), p. 232; G.
TRANS., XV (1852), p. 229-230: Foiletonul.
Dispune Ca sStenii sS alba vole O. se stabileascA acolo unde conditille
de lucru li s-ar pArea mai avantajoase, dar numai pins in ziva dc sf. Dumitru.
Dupa acest tcrmen, cei rAmasi pc loc vor trebui sa accepte o invoiala pe dud
ani cu propietarii sau vechilii tor, pentru pSmintul dat in lucru.
6587 325.331(498.1)
[Comentarea cu satisfactie a masurii adoptate la 22 iulie
1852, de guvcrnul Stirbei, in favoarea posibilitatii de stra-
mutare a taranilor]. -G. TRANS., XV (1852), p. 231-232:
Terra romaneasca si Moldavia.
352
www.dacoromanica.ro
325.331(498.3)
6588 325. 331(498.1)
[Raportul Depaitamentului din Nauntru catre domni-
torul B. Stirbei in chestiunea stramutarii taranilor in Bucu-
resti]. - BULETIN [T. R.], 1853, Fevr. 20, p. 14, col. III
Afirmind ca operatiile obstestii catagrafie" shit ingreuiate de faptul ca
multi locuitori de la sate se strainuta in Capitals - sub motivul cS ar avca
cite un petec de pSmint -,propune ca aceastS chestiune O. fie dezbAtutS
in Sfatul Administrativ Extraordinar.
6589 325.331 (498 .1)
[Rezolutia domneasca la raportul Depaitamentului din
Nauntru reteritor la stramutarea satenilor pe la orase].-
BULETIN [T. R.], 1853, Fevr. 20, p. 14: Rezolutii domnesti.
Dispune ca toti sStenii ce vor fi apucat a se stabili prin orase, indepli-
nind formele precise, sa fie ldsati in pace si inscrisi printre oraseni. Cei ce vor
voi de ad inainte sS se aseze la orase vor trebui 55 corespuna conditiilor sta-
bilite prin jurnalul Sfatului Administrativ.
6590 325.331(498.1)
Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar atingator
de stramutarea locuitorilor de pc la sate in orase.
BULETIN
[T. R.], 1853, Fevr. 20, p. 14-15; G. TRANS., XVI (1853),
p. 87-88: Tier'a romanesca si Moldavia.
S-au luat masuri pentru a-i impicdica pc tarani a se mute in orase, fiindcS
- dupa publicarea legii pentru datoriile drepturilor reciproce intro propric-
tari si clacasi - un mare numSr de sSteni au (Scut cerere de str5mutare in
Capitald si pe la orasele de prin judete.
6591
[Comentariu rcferitor la masurile luate de catre guvcrnul
muntean pentru a stavili afluxul taranilor in lumea oraselor
325.331(498.1)
si a tirgurilor]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 87: Tier'a
romanesca si Moldavia.
6592 325.331(498.1)
[Ordin circular al Ministcrului din Nauntru, prin care se
atrage atentia administratiilor de judete ca stramutarea
taranilor la orase si tirguri se poate face numai data acestia
poseda proprietati si cunosc o mescrie sau au o intreprindere,
care poate sa le asigurc o existenta]. - BULETIN []'. R.],
1858, p. 77: Ministerul din Nauntru: ANUNT. R., V (1858),
nr. 21, p. 1.
6593 325.331(498.1)
[Circulars cu privire la dreptul satenilor de a se stramuta
de pe o proprietate pc alta]. - BULETIN [T. R.], 1858,
p. 77-78: Ministerul din Nauntru.
6594 325.331(498.1)
[Circulars cu priviro la ordonarca chestiunii stramutarii
satenilor si a vechilor dajnici emancipati, ai statului si ai
rnanastirilor]. - BULETIN [T. R.], 1858, p. 89: Minsterul
din Nauntru.
6595 325.331(498.1)
[Circular& cu privire la s5.tenii care au dobindit invoire
pentru schimbarea locuintei si s-au asezat in bordeie, pe locu-
rile unde isi au araturile]. - BULETIN [T. R.], 1858, p. 141:
Ministerul din Nauntru.
6596 325.331(498.1)
[Of is domnesc adresat dregatorilor tinuturilor, cu privire
la pribegirea locuitorilor dintr-un loc in altul]. - BULETIN
[Mold.], XIV (1852), p. 397: Departamentul de Finansi
6597 325.331(498.1)
[Hotarirea Sfatului Cirmuitor al Moldovei la caz cind
proprietarii sau posesorii mosiilor nu ar sta in rafuire cu lo-
cuitorii dup5. intelesul Art. 19 din noul asezamint pentru
stramutarel. - BULETIN [Mold.], XXI (1853), p. 225:
Departamentul de Finansii.
6598 325.331(498.3)
Circular& adresata ispravniciilor cu privire la stramu-
tarea lacuitorilor"I. - BULETIN [Mold.], XXII (1854),
p. 122: Departamentul de Finansii.
Se recomandS masuri care ar opri stramutarea satenilor primavara,
cind se incep muncile agricole.
326 SCLAVI. IOBAGI. CLACASI 326.3(439.2)

326 SCLAVI. IOBAGI. CLACASI. 6606 Hurmuzachi, A. 326.3(437.5)

Despre urmarile desfiintarei Boieresculul in Bucovina.
EMANCIPARE ROMANIA LIT., I (1855), p. 281-284, 293-297.
326.1 Sclavi. Comerful cu robi Ca un indemn pentru conducatorii Priucipatelor Romane, autorul demon-
326.3 lobagi. Cldcaisi streaza ca dcsfiintarea iobagici in Bucovina, infaptuita in 1848, departs de
326.8 Dczrobire, emanicpare. Dezrobirca figanitor a adcvcri prezicerile pcsimistc, a adus foloase vielii economise.
Vezi 321. Class socials.

6599 K.[ogalniceanu], M. 326 (439.1) Ungaria

Sclavie, vecinatate si boieresc. ROMANIA LIT., I
(1855), p. 69-73, 81-84, 96-98. 6607 Papiu Ilarianu, Al. 326.3(439.1)
Caracteristicile sclavajului. Istoricul lui din antichitate pins la desfiin- Evolutiunea istorica a iobagiei in Ungaria. FOAIE PT.
tarea sclaviei, in Europa. Probabil, articolul nu a fost terminat. MINTE, XIV (1851), p. 325-327 [continuarea lipseste].
Fragment din Istoria Romanilor din Dacia superiare.

326.1 SCLAVI. COMERTUL CU ROBI 6608 326.3(439.1)

Patenta imperateasca din 2 Marta 1853 pentru regularea
6600 326.1 referinteloru de legatura urbariale si de drepturile collegate
cu dansa intre domnii de pamantu de mai inainte si intro
Fioroasa Tragedie la Nasetu. GAZ. DE MOLD., XXVI fostii loru sudditi (supusi ci cat pentru persona si cat pentru
(1854), p. 74-75: Albina Romancasca. pamantu) si coloni (supusi numai cat pentru pamantu) in
Articol in care se nareaza si se comenteaza ueiderea unui itegru do cdtre Ungaria. FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 237-244)
multime, intr-o localitate din Mississippi, In Statcle Unite din America, pentru Valabila si pentru Banat.
faptul de a fi lovit un alb. Extras de T. C. [odrescu].
6609 326.3 (439.1)
6601 326.1 Patenta imperateasca din 2. Martil 1853, despre punerca
[Se anunta ca guvernul turc a luat masuri pentru ince- in fapta a desdamna.ciunei urbariali si a desercinarei pamin-
tarea comertului cu sclavi in Marea Neagra]. VEST. R., tului in remnul Ungaria. FOAIE PT. MINTE, XVI
XIX (1854), p. 333: Turcia. (1853), p. 245-249.
Valabila si pentru Banat, cu cxceptia §5 si 6.
6602 326.1
[Comentarea stirilor cu privire la sclavia in Statele Unite 6610 326.3(439.1)
si la desfiintarea acestei legiuiri atit de barbarel. GAZ. Estractil, scurtil din preanalta patents Imperatdsca prin
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 196: America. care se elibera si se descumpara. Taranii Croatiei si ai Slavo-
niei. G. TRANS., XVI (1853), p. 96.
6603 326.1
[Articol cu privire la grava problems a sclaviei in America 6611 326.3(439.1)
de Nord, in legatura cu razboiul civil din statul Kansas. Patenta imperateasca din 16 Ianuarie 1854. G. TRANS.,
BUKURESTER DT. Z.,XII (1856), p. 207: America. XVII (1854), p. 74-75, 78, 82, 86, 90, 95, 100.
Subtitlu: prin care se statorescu pentru reinnul Unguriei dispusacitinile
6604 326.1 despre modul cum si despro mijldcele de uncle sa se respunda celor cu drept,
[Observatii in legatura cu prigonirea ncgrilor in statul Lira cca mai mica intirziere, desdamnarea escalculata pentru prestaciunile
Virginia din Statele Unite, pentru ca ei voiau 53. invete sa urbariali si pentru decima, cu sustinerea drepturilor tuturor color interesali
scric si sit citeasca]. TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 152: la aceasta, precum si despre desfiintarea moratoriului".
America.
.....Iata darn cit de pc fats dovedeste despotismul celor albi, mina acesti
ncgrii nenorociti an un instinct atit de mare spre cultura, dela care
stapinii for numai prin putere si paza ii pot abate, ca nu cumva, luminindu-se
(439.2) Transilvania
sa le faca nacaz".
6612 326.3(439.2)
[Adresa din 11 iunie 1850 a guvernatorului Transilvaniei
326.3 IOBAGI. cLAEA$1 Wohlgemuth, catre comanda rnilitara de district a Odor-
heiului, cerindu-i sa admonesteze sever pe toti dregatorii
(Relatii intre proprietari si tarani) de care si subcerc care continuau a sili pe fostii supusi la
(437.5) Bucovina domni la vreo munca." pentru fostii for stapini]. G. TRANS.,
(439.1) Ungaria XIV (1851), p. 349. col. II.
(439.2) Transilvania Text german si roman. Documentul se publics in cadrul unci cores-
(47) Rusia pondente De pa Murk" din 19 oct. 1851, in care se relata ca aceste incercari
(398) Principatele Romano abuzive impotriva fostilor iobagi continuau.
Vezi 333 C,hestiunca agrara
6613 326.3(439.2)
[Comunicare a comisiunii provincials in trebile des-
(437.5) Bucovina daunarii urbariale"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 253,
col. I: Partea officiosa..
Se annuls a, pita la uncle lui iulic 1851, se constatasera in Transilvania
6605 326.3(437.5) in total 11 '208 proprietari indreptatiti la despagubiri pentru pierderea robo-
[Se anunta terminarea statutelor pentru despagubirile telor" ; aceasta despagubire se ridica pentru toti la suma globald do 818 524
urbariale In Bucovina "]. G. TRANS., XV (1852), p. 135, de fiorini.
col. I: Statutele.
Redactia adauga: Intre cc °Bari doioase mai asteapta si taranii Tran- 6614 326.3(439.2)
silvaniei Infiintarea acestui feliu de Statute". Precizeaza ea, pina cind [Dupa ziarul vienez LLoyd", se anunt'a ca in curind
despagubirile urbariale nu se vor lamuri definitiv, ca astfel fiecare Wan ministerele austriece de Interne si Finante vor mite not
sa-si simta asigurata proprietatea, satenii vor fi nelinistiti. decrete cu privire la modalitatile descarcarii sau descumpa-

353

www.dacoromanica.ro
326.3(439.2) IOBAGI. CLACASI
ririi fostului pamint iobagesc 5i jalerescl. G. TRANS.,
XIV (851), p. 304, col. I.
Totodata, se combate un articol din Oesierreichische Correspondens prin
care se sustineau pastrarea marii proprietati gi masuri pentru Impiedicarea
inmultirii proletarilor tarani". Redaclia constata ca exista o contrazicere
de fond hare aceste doul cereri ale gazetei austriece.
6615 326.3(439.2)
Impaciuirea diferintelor urbariale. G. TRANS., XIV
(1851), p. 337-338.
Se descriu diferite contradictii in legatura cu situatia taranilor rapor-
turile for cu proprietarii.
6616 326.3(439.2)
[Corespondenta in care se discuta necesitatea ca si presa
romaneasca din Transilvania sa is in dezbatere situatia
taranilor, pentru a se preciza clar raporturile dintre fostii
proprietari si fostii servi-iobagi, jaleri"]. 0. TRANS.,
XIV (1851), p. 339: De la Muras.
6617 326.3 (439.2)
[Instructiuni din partea guvernamintului Transilvaniei
privind slobozirea din vistieria statului a unei noi anticipatii
pe socoteala despagubirii ce se cuvine pentru stersele slujbe
iobagesti In Ardeal "]. G. TRANS., XIV (1851), p. 341;
col. I: Publicare.
6618 326 .3 (439 .2)
[Corespondenta de pe Mures ", datata 19 oct., prin care
se cere numirea unei comisii compusa din membri cunosca-
tori si directi, care sa stie si sa voiasca a lamuri cauza curialis-
tilor" in Transilvania]. G. TRANS., XIV (1851), p. 349:
Corespondenta.
Se arata ca aceasta situatie nelamurita da pretext fostilor stapinitori ai
iobagilor sa reinfiinteze, sub forme noi, vechile robote. Pentru a se arata ca
aceasta procedare era aspru condamnata de guvern, se reproduce textul
roman si german al unei adrese din 11 iunie 1850 a guvernatorului Transil-
vaniei Wohlgemuth, catre comanda militara a Odorheiului, oprind categoric
ca fostii supusi la domni" sa mai fie scosi la munci cu sila.
6619 326.3(439.2)
[Corespondents cuprinzind lamuriri in privinta problemei
taranesti ardelene si in special a curialistilorl. G. TRANS.,
XIV (1851), p. 349-350: Dintre Tarnavi, 22 Oct. n.
Curialigtii erau cei ce stateau in case apartinInd proprietarului, primeau
preminda" si ajutoarc de la nobil, era intrebuintati in slujbele curtii si nu
plateau dajdie pe cap decit 18 creilari.
6620 B.[arit, G.] 326. 3(439.2)
Despre contractele urbariale. G. TRANS., XIV (1851),
p. 365-366, 369-370.
Arata ca din pricina nepregatirii, in acest sons, a dregatorilor sate
Intregi sint din nou aruncate in starea de iobagie, prin mecanismul contrac-
telor urbariale, desi acestea se puteau incheia In mod legal doar pe un numar
limitat de ani. Sustine ca jalerii nu sint curialisti gi ca taranii romfini ardeleni
avusesera timp de mai multe veacuri drept de proprietate asupra pamintului
locuit de dinsii.
6621 326.3(439.2)
[Articol cuprinzind indemnuri ca atit comunele, cit
taranii sa nu neglijeze a-si inscrie cel mai mic petit de
pamint la oficiile cadastrale]. G. TRANS., XIV (1851),
p. 378, col. II: Brasov, 24 Noemb.
Cu deosebire, li se atrage atentia fostilor iobagi ca li se vor da cartile
de mosie" numai pe baza inscrierii cadastrale.
326.3(439.2)
6622
[Notita ironic& despre un aristocrat care scrisese un articol
In care luase atitudine impotriva ridicarii iobagiei].
TRANS., XIV (1851), p. 381-382: Deva.
Fara a-I numi, se arata ca e unul din aceia carii In toata, viata for nu
fac gi n'au facut altceva decit ce trag cu pipa, bat la biliard si la carii"...
,,unul din aceia carii In veci au trait numai din gala ". La unul ca acestia,
scopul incriminarii Impilatului popor este clar si invederat".
354
www.dacoromanica.ro
326.3(13i'.2)
6623 0 0 326.3(439.2)
[Corespondent& de ling& partile Ardealului, Crasna Si
Solnoc", cu privire la asuprirea pe care o sufereau taranii
din partea domnilor"]. G. TRANS., XIV (1851), p. 406-
407: Nanda 18/30 Noemv., Dela Margini.
Corespondentul arata a, in partile vecine, domnii" ti bat pe oameni
ii pun in catusi de fier si Ii silesc a da scrisoare ca ei sed pe curie si ca vor fi
iaragi robi, unde nu-i alta nimic numa ea locurile prin betai gi foamete deser-
tate, le Impartira domnii la alti oameni". Afirma ca, dace lucrurile vor merge
tot asa, peste putin mai tot Salagiul se iobageste de iznov". Cere o comisie
de ancheta. Citeaza gi cazul unui domn roman" din Sincrai, care iobagea
pe oameni din sat.
6624 326.3(439.2)
[Comentariu la articolul In legatura cu desfiintarea ioba-
giei, aparut la 27 ian. 1852 In foaia Abendpost"]. G.
TRANS., XV (1852), p. 27, col. II.
Se subliniaza cu satisfactie ea, to acest articol, desfiintarea iobagiei era
considerate ca o masura salutara.
6625 326.3(439.2)
Pentru despagubirile urbariale. G. TRANS., XV (1852),
p. 158, 162, 166.
Cu ocazia aparitiei In Pesii Naplo a unui articol in aceasta privinta,
se dezbate problema despagubirilor urbariale, opinindu-se pentru solutia
ca acestea se se plateasca din vistieria statului, ian nu de catre fostii iobagi.
6626 326.3(439.2)
[Amaiaunte cu privire la felul cum s-a aplicat legea urba
riala, pentru emanciparea iobagilor, In comuna Cianul Mare]
G. TRANS., XV (1852), p. 201: Foiletonul.
Intr-o corespondenta datata Cianu-Mare 26 iuniu v., se arata. Intro
altele ca in acea comuna, din 360 de familii, abia 30 erau limpede eman-
cipate de slujba iobagiei", restul sau slujesc sau se afla cufundati In proce-
suri" cu fostii for stapini.
6627 M. 326.3(439.2)
[Consideratii generale cu privire la dorinta poporu-
lui ca sa-si vada odata descurcate pe vecie raporturile
desrobirii sau desgreunarii pamintului "] G. TRANS., XVI
(1853), p. 391: Monarchi'a austriaca. Gurginu, 24 Decembre.
6628 326.3(439.2)
[Articol In legatura cu situatia fostilor iobagi din Tran-
silvania]. G. TRANS., XVII (1854), p. 37: Monarchi'a
austriaca. Din fostulu Comitatu alu Unedorei, 30 Dec. 1853,
Articolul raspunde unei corespondents din Gurginu, publicata In 1853.
care continea plingeri In legatura cu despagubirile pe care trebuie sa be pia-
teasel fostii iobagi. Arata ca ei sint de trei feluri: fosti iobagi (Coloni, Urba-
rialbauer), jeleri (Inquilini, Haussler) si subjeleri (Subinquilini, unbehauste
Inwohner). Enumera felurile de pamint pentru care nu trebuie ca fostii iobagi
se plateasca despagubiri si acelea pentru care trebuie. Exprima speranta ca
guvernul va veni cu facilitati si in ordonarea acestor despagubiri.
6629 326.3 (439.2)
[$tiri in legatura cu demersurile granicerilor din Valea
Rocnei pentru a nu li se da numele de fosti iobagi"].G.
TRANS., XVII (1854), p. 53: Monarchi'a austriaca. Naseud.
Se relateaza pe scurt demersurile for de a se inlocui termenul de
iobagi" din ultimele liste de conscriptiune cu acela de liberi" sau con-
tribuinti" avind in vedere ca ei au Post intotdeauna oameni liberi.
gi 6630 326.3(439.2)
[Informatii despre patenta imperial& din 21 iunie, prin
care se rinduesc dispozetiunile pentru redicarea relatiunelor
urbariali Si desarcinarea pamintului" in Transilvania].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 201-202: Monarhia Aus-
triaca. Sibiiu 28 Innin.
Se subliniaza ca, prin aceasta, se vor regula gi schimbatele relatiuni intro
fostii domnii pamIntesti gi supusii sau clacasii for ". Preotii gi invatatorii vor
primi portiuni canonice". Operatia se va Indeplini de catre o comisiune de
G tears ", sub presedintia baronului de Lebzeltern, si de mai multe comisii
cercuale.
6631 326.3(439.2)
Desdamnarea, desrobirea, scaparea taraniloril de neau-
zitele sicane invechite ale fostilorti domnl, eat& ca sail
326.3(439.2) IOBAGI. CLACASI 326.3(47)

facutil lege, si va. bucurati G. TRANS., XVII (1854), 6641 326.3(47)

p. 207. [Se anunta a Academia Imperial& ruseascs acorda un
Se anunta cu bucurie ca in Foaia Legilor Imperiale din Viena a aparut premiu de 500 de galbeni pentru cea mai buns lucrare asupra
patents" din 21 iunie, pentru stergerea iobagiei si a legaturilor urbariale. deslegarii problemei serbiei" in felurite state europene].
In curind, Garda Transilvaniei va publica traducerea ci oficiala, facuta de ROMANUL, II (1858), p. 22-23: Felurite.
I. Maiorescu gi Florian [Aaron] la Viena.
Redactia adauga: desigur, tinara boicrime roman& va cistiga acest
premiu".
6632 326.3(439.2)
Patenta imparateasca din 21 lunie 1854, pentru marele 6642 326.3(47)
principatu Ardealulu. FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), [Rescriptul imparatesc adresat guvernatorului general de
p. 149-152, 153-159, 161-164. St. Petersburg, in care se stabilesc conditiile principale ale
Traducere de I. Maiorescu gi A. Florian. Patenta cuprinde dispozilii regulamentului ce se va intocmi referitor la imbunatatirea
in legatura cu aplicarea desfiintarii legamintului urbarial, reglementind noile starii taranilor din aceasta gubernie].NATIONALULC, f
raporturi intre nobili si fostii for iobagi, in ceea ce priveste pamintul si formele (1858), p. 35 -36: Sant-Petersburg, 25 Decembre.
de imposesuire, precum si felul in care se va face rascumpararea. Proprietarul isi conserva dreptul sat' de proprietate asupra pAmintului
6633 326 .3 (439.2) intreg; taranii pastreaza dreptul asupra terenului din jurul locuintei lor ; ei
pot dobindi mice proprietate, prin rascumparare, cu plata intr-un timp deter-
[Date asupra saraciei fostilor iobagi]. G. TRANS., XVII minat. Proprietarul trebuie sa be puns la dispozilie pamintul necesar existen-
(1854), p. 261-262: Din Valea Capalnicu-Monasteriului, 20 tei for $i plata darilor catre stat. In schimbul acestui drept, taranii vor plati
Augusta 1854. proprietarilor in bani sau In munca. Taranii pot sa tr. imparta in comune
6634 326.3 (439.2) rurale"; politia rurala ramine in sarcina proprietarului.
[Se anunta acordarea unor despagubiri preotimii sasesti, 6643 326.3(47)
pentru decimele pe care ar ii trebuit sa incaseze de Ia
persoanele de alte confesiuni, intre 1848-1856]. G.TRANS., Despre inriurirea nobletei teritoriale in Russia in ches-
XX (1857), p. 106: Transsilvania. tia emanciparii. ROMANUL, IT (1858), p. 43-44 ; tntiia
epistola.
6635 326.3(439.2) Articol In care se arata c& clasa nobililor din Rusia trebuie s& is exemplu
[Masuri luate printr-un emis guvemial din 14 august pri- de la cea engleza si sa sprijine masura luata de guvern in privinta desfiintaril
vind plata dijmei catre preotii luterani]. TELEGRAFUL serbiei. Traducere din foaia Nordul [Le Nord] din 6 fcbruarie.
R., V (1857), p. 266: rntamplari de zi.
S-a hotarit a se dalatura sila prin diregatorii; insa sa se conscric cazurile 6644 326.3(47)
de obligatie pentru a plati dijma si sa se lira in evidenta acurata". Un banchet la Moscova. ROMANUL, II (1858), p. 52.
Dare de seams despre banchetul dat la Moscova de profesori si
6636 326.3(439.2) oameni de litere", pentru sarbatorirea emanciparii taranilor. Traducere
Ce misiune au judetele urbariale in Ardealii ? G. din foaia Nordul [Le Nord].
TRANS., XX (1857), p. 280, 284, 288-289, 294, 298, 302.
Se discuta problema despagubirilor urbariale. Se arata care va fi misiu- 6645 326.3(47)
nea judecatoriilor urbariale. Se precizeaza care este deosebirea dintre pamin- [$tiri despre desfiintarea serbiei in Rusia]. NATIONA-
tul urbarial si cel alodial. Se face un scurt istoric al raporturilor dintre LULU, I (1858). p. 59: Sant-Petersburg, 127, 175, 329-
iobagi gi proprietari. 330 si 337: Rusia.
6637 326.2(439.2) 6646 326.3(47)
Cercul activitatii judetelor urbariale in Transilvania. [Despre brosurile lui $edo Ferotialias consilierul de stat
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 277, 281, 285, 289, 309, 313, Firks Asupra viitorului Rusiei", publicate in limba fran-
317, 321, 325. ceza la Berlin]. ANUNT. R., V (1858), nr. 23, p. 2-3:
Dupa Sieb[enbilrger] Bole. Judetele urbariale au sarcina de a judeca Rusia.
procesele iscate de folosirea in comun a unor parninturi de catre domnii de
Se arata, dupa Jurnalul de Augsburg [Augsburger Posheilung?) ca aceste
parnint si fostii iobagi, de efectuarea comasatiei si de o noun impartire a
brosuri trateaza chestiunea emanciparii taranilor in Rusia, precum si despre
proprietatilor.
principiile ce trebuiesc adoptate in administratie In general. Brosurile au
6638 326.3(439.2) produs chiar miscari la Moscova, care au dat de gindit guvernului. Nobilii
considerau ca, prin emanciparea taranilor, le va scadea averea pe jumatate.
[Corespondents in care se discuta problema existentei E vorba de scrierea Eludes sur l'avenir de la Russie.
iobagiei in regiunile locuite de secui]. G. TRANS., XXI
(1858), p. 172, 175 -176: De langa Muresiu, in 29 Maiu 1858. 6647 326.3(47)
Se dau detalii si citate din documente si texte de legi referitoare Ia aceasta [$tiri gi comentarii despre emanciparea taranilor din
problema gi In legatura cu rezolvarea chestiunii urbariale in Secuimc. Rusia]. ANUNT. R., V (1858), nr. 32, p. 3 nr. 33, p. 2,
nr. 37, p. 2, col. I, nr. 40, p. 2 si nr. 59, p. 1: Rusia, nr. 60,
6639 326.3(439.2) p. 3: Revista politics.
Patenta imperat6sca din 15 Septembre 1858 despre des- Se arata cu ce greutate se aplica aceasta reforms in diferite gubernii
fiintarea si desdamnarea decimeloril in Marele Principata ale Rusiei.
Ardealulu. G. TRANS., XXI (1858), p. 247-248: Partea
oticiosa. 326.3(47)
6648
Se desfiinteaza perceperea decimelor urbariale fiscale gi preotesti.
[$tiri si scurte comentarii in chestiunea emanciparii ta-
ranilor gi a reformei rurale in Rusia]. TELEGRAFUL R.,
(47) Rusia VI (1858), p. 182: intamplari de zi, 183, 191 si 203-204:
Rusia.
6640 326.3 (47)
[$tiri comentarii in legatura cu emanciparea serbilor in 6649 326.3(47)
Rusia] STEAOA D., II (1856), p. 3-4: Rusia. [Traducerea cuvintarii adresate de imparatul Alexandru al
Dupa Journal des Dibals. Se anunta cs imparatul Alexandru s-a pro- II-lea al Rusiei catre maresalii nobilimii din Moscova, in ches-
nuntat pentru eliberarea In masa a taranilor iobagi, dupa ce s-a consultat cu tiunea emaniciparii si improprietaririi taranilor]. STEAOA
nobilimea si marii proprietarl. Se crede ca ucazul In aceasta chestiune se va D., III (1858), p. 208 [recte: 296] : Curierul esterioru. Rusia.
publica in curind. Proprietarii sint interesati pentru emancipare, deoarece Intr-un scurt comentariu introductiv, redactia subliniazil Insemnatatea
Qt1 mai puteau face fata obligatiei de all hrani terbii, ICi justetea reformelor urmarite de Alexaadru gt II-lea.

355

www.dacoromanica.ro
326.3(47) IOBAGI. CLACASI
6650 326.3(47)
[Traducerea unui articol aparut in ziarele L'Inddpen.
dance Beige" si Oesterreichische Zeitung" cu privire la con-
secintele emanicparii taranilor din Rusia]. STEAOA D.,
III (1858), p. 242-243: Curierul esterioru.
6651 326.3(47.)
[Comentariu asupra emaniciparii taranilor din Rusia].
NATIONALULU, II (1858), p. 10: Revista politica.
Se arata ca emanciparea taranilor coroanei intimpina greutdti.
(498) PRINCIPATELE ROMANE
6652 326.3(498)
[0 precizare a Stelei Dunarii" pentru gazetele germane
in chestiunea serbiei]. STEAOA D., II (1856), p. 30, col. I.
Subliniind ca gazetele germane afirma mereu In ultimul timp ca in Mol-
dova si Tara Rom fineasca s-a desfiintat de curind Serbia (die Leibeigenschaft),
precizeaza ca aceste gazete dovedesc lipsa de cunostinte istorice, deoarece
Serbia in Principatele Romane s-a desfiintat cu 100 de ani inainte, iar
acum s-a sters ultima ramasita a sclaviei, prin eliberarea tiganilor robi la
particulari.
6653 326.3(498)
[Notita aparuta in Times", cu privire la brosura lui
A. G. Golescu Desfiintarea boierescului in Principate"].
STEAOA D., II (1856), p. 106: Presa strains despre prin-
cipate.
E vorba de lucrarea: De l'abolilion du servage dam les Principautes Danu-
biennes, apAruta la Paris, in 1856.
6654 Russo, N. 326.3(498)
Annexu. La § XIV 2° din scrierea: Romani'a shi Turci'a
Despre Dreptul de proprietate. Que e Claca? CONSER-
VATORUL, 1856, nr. 1, Sectia I, Nov.-Dec., p. 165-187.
Autorul combate paragraful XVIII al protocolului de la 18 februarie,
prin care Poarta otomand declara emanciparea clacii fArd improprietarirea
taranului. Arata CA aceasta ar insemna deposedarea taranului de acele 2 din
3 parti pe care locuia si la care avea drept din vechime. Spre a demonstra
acest drept face o schita a istoriei de proprietate asupra pamintului in Prin-
cipatele Romane, afirmind ca, la inceputul organizarii tor, toti taranii ar
fi avut pamintul tor. Expune apoi originea clacii". Incheie cu propuneri prac-
tice: Improprietarirea comunelor sau satelor gradual, prin Banca Rurala.
Asociatii agricole pentru proprietarii luminati". Dacd marii latifundiari n-ar
voi nici una nici alta, atunci sa li se is inapoi, prin constringere, pamintul
comunal".
6655 326.3(498)
[Insemnare cu privire la impozitele si angaralele" pe
care le plateau preotii romani cu 30 de ani mai inainte].
PREDICATORULtl, I (1857), p. 408.
La sfirsitul apelului Caere fraiii preoff romiini, se amintesc: bird, claca,
podvada, banii bastonului, banii inscaun5rii, banii hramului si o multime de
alte angarale". Se subliniaza ca acum nu mai pl5tesc nimic din toate acestea.
6656 St. 326.3(498)
Cate-va observatii asupra unorti cestiuni de Economia
rurala.. 1857. DIMBOVITA, I (1858), p. 25-26, 30-31,
34-35, 38-39, 42-43, 47, 51-52, 54-55.
Discuta problems taranimii din Wile romanesti, din punctul de vedere
al proprietarilor: contests ca proprietatea for a fost °Minna prin insusirea
abuziva si vinzarea fortata a micilor proprietati tardnesti. In ceea ce priveste
starea materials din aces epoca a taranilor, cauta sa o infatiseze ca buns, elo-
giind pretinsa marinimie a proprietarilor. Combate pe larg o serie de propuneri
Mcrae anterior pentru ameliorarea starii taranilor, prin improprietarirea
tor. Crede ca mizerabila for stare, pe care o recunoaste, s-ar datora exclusiv
faptului CS toate greutfitile materiale ale tarsi cad in sarcina tor. Propune deci:
egalitatea socials" a taranimii en celelalte clase; uncle mid modificari la
legea din 1851, indeosebi la art. 144, cu privire la stramutarea taranilor si
incheierea invoielilor agricole.
6657 326.3(498)
[.$tire cu privire la alcatuirea unui project de lege al Por-
tii otomane pentru imbunatatirea conditiilor de trai ale ta.-
356
www.dacoromanica.ro
326.3(498.1)
ranilor din Principate]. ROMANUL, II (1858), p. 37: Bu-
curesti, 3;15 Fevruarie.
Din cronica semnata de C. A. Rosetti.
6658 326.3(498)
[Mercurulu Suaviei" Schwaebischer Merkur" pu-
blics stirea ca Malta Poarta a lucrat un prbiect de reform&
pentru conditiunea taranilor din Principate, prin care se
proclama desfiintarea servajului si emanciparea taranului,
insa gradat"]. NATIONALULD, I (1858), p. 65: Revista
politica, 68: Austria.
In comentariul sau, I. Petrescu adauga ca se rvajulnu mai exists in. Prin-
cipate, fiindca iobagia s-a desfiintat de mult, dar exists datoria taranului
de a lucra proprietarului, care la not se numeste obligatiune reciproca si cores-
punzatoare obligatiunii proprietarului de a da pamintul necesar taranului.
Afirma ca doreste din toata inima ca sa se desfiinteze aceasta obligatie pen
tru tarani.
6659 Rosetti, C. A. 326.3(498)
[Observatii despre necesitatea rezolvarii problemei taxa-
nesti]. ROMANUL, II (1858), nr. 78, p. 310.
Citeaza cuvintele tarului Rusiei, care declarase nobilimii moscovite ca
aceasta reforms trebuie sa vie de sus, data nu voim 55 vie de jos". Observa-
tiile lui Rosetti sint facute cu prilejul infatisarii stadiului in care ajunsese
chestiunea emanciparii taranilor in Rusia.
6660 Rosetti, C. A. 326.3(498)
Proprietatea. ROMANUL, II (1858), nr. 79, p. 316.
Arata ca n-are nimic impotriva proprietatii, ci doar impotriva privile-
giilor legate de proprietatea agrara din Principatele Romane.
6661 Aurelian, P. S. 326.3(498)
Consideratiuni asupra importantei de a imbunatati starea
actual& a cultivatorului. NATrONALULU, I (1858),
p. 320-321.
Afirma ca sint necesare mai multe reforme, dar reforms principals, care
trebuie facuta, este aceea care sa Indrepte starea taranului, si anume: 1)
se desfiinteze toate sarcinile care impiedicS pe (Aran sa mearga inainte, 2)
sa se dea taranului o bucata de pamint si 3) guvernul sa dea toate inlesnirile
taranului, ca s3 -si imbunatateasca starea lui intelectuala, morald si material.-i.
(498.1) Tara R 0 Ill tineasca
6662 326.3(498A)
[Firman imparatesc din 21 martie 1851 intaritor modifi-
catiilor Regulamentului Organic in privinta clacii]. BU-
LETIN [T. R.], 1851, p. 125; VEST. R., XVI (1851), p. 109.
Sultanul 11 anunta pe Barbu $tirbei ca, spre a se da mai multi dez-
voltare fericirii proprietarilor si clacasilor", s-a hotarit a se aduce modificari
articolelor 138-146 din Regulamentul Organic, privitoare la indatoririle
reciproce dintre clacas si proprietari. De acord cu Rusia, puterea protectoare,
s-a hotarit sa se primeasca propunerile Comitetului de revizie din Bucuresti
privitoare la modificarea acestor articole si sa se pinta imediat in aplicare.
6663 326.3 (498.1)
[Ofisul domnesc catre Departamentul din Nauntru prin
care se atrage atentia acestui departament de a povatui
pe sateni sa indeplineasca in natura munca legiuitelor 22
zile"]. BULETIN [T. R.], 1852, p. 162; VEST. R., XVII
(1852) p. 156.
Se retell la Indatoririle satenilor catre proprietari.
6664 326.3(498.1)
[Ofisul domnesc care Departamentul din Nauntru prin
care se stabilesc unele dispozitii penttu aplicarea noii legiuiri
cu privire la indatoririle reciproce dintre clacasi si proprie-
tari]. VEST. R., XVI (1851), p. 193; FOAIE PT. MINTE,
XIV (1851), p. 217-218: Pentru istoria.
6665 326.3 (498.1)
[Circulara Departamentului din Nauntru catre cirmuiri
cu instructii deslusitoare pentru chipul cum se va pune in
aplicare .noua legiuire cu privire la indatoririle reciproce
dintre clacasi si proprietari]. VEST. R., XVI (1851),
p. 218-219; FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 218-219,
 326.3(498.1) IOBAGI. CLACASI
6666 326.3(498.1)
[Departamentul din Nauntru, printr-o ciiculara catre cir-
muirile judetelor, face cunoscut ca impliniri de bani pentru
ramasite de claca dupa o trecere de multi ani, sa nu se
urmeze cumva din partea administrative, ci ivindu-se aseme-
nea Imprejurari, sa se indrepteze la judecatal. BULETIN
[T. R], 1853, p. 69 -70; G. TRANS., XVI (1853), p. 125:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
6667
326.3(498.1)
[Departamentul din Nauntru instiinteaza cirmuirile ca
prin legiuite vite" ale unui satean nu se inteleg numai boii,
ci si caii]. BULETIN [T. R.], 1853, p. 82.
Aceasta, pentru legiuitele pogoane de araturi, fineata 9i izlaz, pe care
avea dreptul de a le primi taranul de la proprietar, In raport cu mijloacele
de munca.
6668 326.3(498.1)
[Se anunta ca Sfatul Administrativ Extraordinar din
Tara Romaneasca a hotarIt ca toate clacele sau beilicurile
sa se pretuiasca dupa o invoire a ambelor parti si sa se pla-
teasca in bani"]. G. TRANS., XIX (1856), p. 53: 0 pri-
vire prin diurnale.
Dupe foaia Siebenbiirger Bole.
6669 326.3(498.1)
I. Gazetele Transilvane §i claca. STEAOA D., II (1856).
p. 83: Spectatorul din Iassl.
In legatura cu discutia dintre Gaze/a de Transilvania §i Siebenbiirger
Bole, cu privire la desfiintarea obagiei sau dacei (boierescu") in Principate,
se precizeazA cs jurnalistii ardeleni nu cunosc bine situatia din Tara Roma-
neasca, traducind gre9it termenii de podvoada", havale" si beilic" prin
iobagie", claca" 9i boieresc". Se aratt ct in Tara Romaneasca claca sta
Inct in picioare". Domnitorul $tirbei a aprobat numai ca lucrul in nature la
drumuri sa poata fi platit in bani; de asemenea si podvezile", adict trans-
porturile pentru trebuintele o9tirii.
6670 326.3(498.1)
Legiuirea pentru pirjoale. BULETIN [T. R.], 1856,
p. 175-176.
Se aratt ct nici un Oran nu va putea da pirjol tarinii sau livezii sale pint
nu va lua in scris vole de la sttpinul mosiei.
6671 326.3(498.1)
Explicatia articolului proprietatii din programa: Dorin-
tele Romani[l]or. OPINIUNE'A, I (1857), p. 13.
Se publics documentele trimise de Comitetul National din Bucuresti,
In urma interventiei marilor proprietari de mosii. Acestia cerusert O. se pre-
cizeze intelesul propozitiilor: Respect la proprietatea de orice naturt. Liber-
tatea individuals a muncii ttranului ", din declaratia Comitetului. Intr-o
adunare comunt cu proprietarii, in 15 martie, s-a hottrit urmatoarea inter-
pretare: Stapin este proprietarul pe pamintul sau; sttpin este si taranul
pe bratele sale". S-a hottrit sa se aleagil 4 reprezentanti ai marilor proprietari
in Comitetul National.
6672 326.3(498.1)
Proletariatul in Romania. CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 si 4, Sectia II, p. 155-159.
Articol prin care se combate violent formularea raportului dintre pro-
prietarii de mosii si tarani facuta in Dorintele Romanilor", programa par-
tidttlui national". Se aratt ca. formula stapin este proprietarul pe mo9ia sa,
sttpin e ttranul pe bratele sale" inseamna jefuirea ttrtnimii de toate dreptu-
rile sale si aducerea ei la proletarizare. Se aratt ca, pint atunci, proprietarul
era obligat SA dea taranilor spre cultivare cite 9 pogoane din mo9ia sa, pri-
mind ca plata a treia sau a patra parte din valoarea arendtrii tor. Subliniazt
ca. proprietarii nu au nici un drept st decidd soarta taranimii, care Ii tine si
pe boicri ci toatt Cara, prin munca bratelor ei. Citeazt pe: Bosianu, Costaforu,
OrAseu ci Ncnovici, ca exemple de oameni ridicati prin sudoarea ttranilor.
6673 326.3(498.1)
[Scrisoarea Care redactor a autorului anonim al artico-
lului Proletariatul in Romania "]. CONSERVATORUL, II
(1857), nr. 3 si 4, Sectia II, p. 159-162.
Continuind demonstratia impotriva programei partidei nationale, cu
privire la raportul dintre proprietari si Omni, autorul anonim subliniaza ea
www.dacoromanica.ro
326.3(498.3)
de aici s-a iscat ruptura dintre emigrantii romtni. Aminteste ca Golestii au
propus in 1848 satenilor de pe mo9ia for al fie liberi, plttind in schimb arenda
manta pentru paminturile de care ar avea nevoie 9i ca taranii an refuzat cu
indignare aeeasta oferta neavantajoasa. Aminte9te ea Ion Ghica, in 1849,
Meuse un proiect de a reduce pe Oran, din elaeas sau demi-proprietar, in
stare de chirias si proletar".
6674 326.3(498.1)
[Rezumatul unei cuvintari a lui Dim. Ghica, in care acesta
vorbeste despre nevoia unei intelegeri cu privire la dreptu-
rile proprietarilor si datoriile taranilor]. PROCES VER-
BAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 51.
In polemics oratories cu Ion BrAtianu, Dim. Ghica fi cere acestuia at
nu mai dea sfaturi boierimii, ci mai bine sa-i indemne pe tarani sa nu mai
pronunte discursuri, pe care Ghica le considers ca un apel adresat strainilor:
veniti de ne faceti legi, cad aristocratic nostri nu vor st ne fact dreptate".
Prezintt atitudinea marii boierirni ca izvor1nd din preocuparea de a con-
serva drepturile sacre de autonomie ale Orli", far nu din dorinta de a
frabuO glasul ttranilor. Insinueaza ca e necesar un regulament precis asupra
drepturilor proprietatii si a datoriilor taranilor, ca st se sting& o chestiune
pe care unii o exploateaza cu perfidie, sustinind cA proprietatea e un rapt".
6675 326.3(498.1)
[Ordin circular al Ministerului din Nauntru catre adminis-
tratori prin care li se face cunoscut ca. legea pentru relatiile
reciproce intre proprietari §i sateni, din 1851, este valabila
si trebuie respectata lntocmai]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 101; ROMANUL, II (1858), p. 103.
Conform art. 140 9i 141 ale legiuirii din 1851, Invoielile decurgind din
obligatiile 9i datoriile reciproce dintre sateni 9i proprietari urmau sa fie comu-
nicate la Casa Sfatului cu ocazia catagrafiei. Or, Invoielile au fost depuse
firs acordul ambelor ptrti si asa au aparut abuzuri.
6676 326.3(498.1)
[Libraria G. Ioanid anunta ca are de vinzare bilete de
zilele lucrate ale taranilor catre proprietari sau arendasi, cu
miini, doi boi si patru boi, tiparite pe hirtie alba, groasa, cu
un pre foarte ieftin"]. ROMANUL, II (1858), p. 156.
6677 326.3(498.1)
[Eforia $colilor anunta mai multe cazuri din Roma-
nati cfnd Invatatorii satelor sint scutiti de munca in natures
fats de proprietarul de pamint]. BULETIN [T. R.], 1858,
p. 314: Eforia Scoalelor.
(498.3) Moldova
6678 326.3(498.3)
[Ofis domnesc adresat Sfatului Extraordinar al Moldovei
In legatura cu propunerile comitetului de revizie pentru mo-
diiicarea relatiilor dintre proprietari §i taranii lucratori de
pamint].BULETIN [Mold.], XIX (1851), vol. I, p. 121 122) ;
GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 133-.434.
Cere Sfatului sa is in Considerare felul cum s-ar putea aplica mai bine
dispozitiil e cuprinse In firmanul sultanului, alcatuit pe baza propunerilor
comitetului de revizie, aprobate de cele Bona cnrti protectoare. In Gazeta
de Moldavia, text roman si francez.
6679 326.3(498.3)
[Traducerea firmanului prin care domnitorul Moldovei
Grigore Ghica, e instiintat ca s-a aprobat proiectul de lege
alcatuit de comisia de revizie de la Iasi spre a inlocui art.
118-132 din Regulamentul Organic, privitoare la relatiile
dintre proprietari si taranii lucratori de pamint]. BULETIN
[Mold.], XIX (1851), vol.I, p. 122: Traducerea imparatesculid
Ferman ; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 131-132: Tin-
paratescii ferman.
In Gentles de Moldavia, text roman si francez.
6680 326.3(498.3)
Giurnalul Sfatului administrativ extraordinariu din 23
April 1851 supt. No. 1092. BULETIN [Mold.], XIX (1851),
vol. I, p. 123-124, supl. la nr. 31, p. 125 126; GAZ. DE
357
326.3(498.3) IOBA GI. CLACA$I
MOLD., XXIII (1851), supl. la nr. 32-33, p. 135-138,
nr. 34, p. 140.
Cuprinde hotarkile referitoare la aplicarea proiectului comisiei de revizie
din Iasi, cu privire la relaliile dintre proprietari si taranii lucratori de pamtnt,
precum si propuneri pentru acoperirea deficitului din bugetul ran. - In
Garda de Moldavia, text roman si francez.
6681 326.3 (498.3)
[Anaforaua din 31 oct. a Sfatului Administrativ al Mol-
dovei, catre domnitor, cu privire la felul cum urmeaza sa
se rezolve problemele iscate intre proprietari, arendasi si tä-
ran ii lucratori de pamint, in unna desfiintarii dejmei", prin
noul asezamint al boierescului]. - BULETIN [Mold.], XIX
(1851), vol. II, p. 183: Secretariatul de Stat a Moldovei.
Tot aci se publica si rezolutia domneasca aprobatoare. Sfatul Adminis-
trativ propune sa se puns In vigoare dispozitiile elaborate de catre Departa-
mentul din Niuntru.
6682 326.3(498.3)
Lamurire de taxuirea facuta, de catra Ispravniciile tinutu-
rilor pentru scaderea dejmii, in urmarea poroncii Departamen-
tulul din 14 Mai No. 10672. - BULETIN [Mold. ], XIX
(1851), vol. II, p. 183, col. II -III.
Se publics echivalentele In bani ale dijmei, stabilite de ispravniciile
din diverse tinuturi.
6683 326.3(498.3)
Lamurirea de taxuirea facuta de catra Ispravniciile Su-
ceava, Tutova ¢i Tecuci pentru scaderea dejmei in urmarea
poroncil Departamentului.- BULETIN [Mold.], XIII (1851),
vol. II, p. 239: Departamentul din nauntru.
6684 326.3 (498.3)
[Amanunte despre noua reglementare a raporturilor din-
tre proprietari si tarani in Moldova]. - G. TRANS., XV (1852),
p. 119-120.
Se indica usurarile mici care s-au adus obligatiilor prescrise pentru tarani.
6685 326.3(498.3)
Legiuirea votata in 8 April 1852, de Divanul obstesc
pentru Indeplinirea unor articule a noului asezamint a lu-
crului lacuitorilor catra proprietari.-BULETIN [Mold.], XIV
(1852), vol. II, p. 329-330.
Se precizeaza conditiile In care vor prirni pamint de lucrat de la proprie-
tari (Annul cu un cal si cu doua vaci ; obligatia proprietarilor de a da pamintul
necesar pentru hrana familiei taranilor pe Insusi terenul mosiei pe care ei
slut stabiliti; definitia a ceca ce se intelege prin vii si livezi.
6686 N-[egru]tti, C. 326.3(498.3)
[Articol privitor la emanciparea taranilor, desfiintarea
boierescului si impartirea pamintului]. - ZIMBRUL, III
(1855), p. 285-286: Moldova.
Combate afirrnatia lui Proudhon ca proprietatea e o tilharie", citindu-1
pe Thiers. Sustine ca proprietatea taranului e munca sa, prin urmare crede
el problema Intreaga s-ar putea solutiona prin tnvoieli Intre proprietari si
tarani. - Text roman si francez. La textul roman, redactia adauga urmatoarea
notita: Articulul de sus 1 -am publicat dupa o inadinsa poftire".
6687 326.3(498.3)
[Secretariatul de Stat al Moldovei dezminte zvonurile cu
privire la desfiintarea boierescului" si a zacelnicilorl. -
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), p. 5, col.I ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 1: Novitale din nauntru.
In Gaseta de Moldavia, text roman si francez.
6688 326.3(498.3)
[Extrase din Regulamentul Organic" din Moldova refe-
ritoare la problema raporturilor dintre tarani si proprietari].
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 321: Nouvel-
les des Principautes.
6689 326.3(498.3)
[Propunerea deputatilor sateni cu privire la improprie-
tarire, ridicarea bataii, desfiintarea beilicurilor si a tuturor
havalelelor, alegerea dregatorilor satelor, caderea boierescului,
358
www.dacoromanica.ro
326.3(498.3.
dreptul de a lucra pamintul faxa a fi alungati de pe dinsul].
-BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21, p. 3-4
si o foaie volanta legati la finele colectiei, fila 22.
6690 326.3(498.3)
Motion des deputes paysans. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], II (1857), p. 321-323: Moldavie. Session du Divan
ad hoc.
Versiune francez3 a propunerii adresate Divanului ad-hoc din Iasi, la
26 octombrie/7 noiembrie 1857.
6691 326.3(498.3)
[Diverse propuneri in legatura cu impropriethrirea tara-
nilor si desfiintarea boierescului]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 1, p. 1.
Printre altele, Adunarea respinge propunerea lui C. Roset [Tetcanu] de
a desfiinta boierescul, a se da fiecarui satean 15 prajini de parnInt, Impreuna
cu o casa in vatra satului, a se Infiinta comune s.a.
6692 326.3(498.3)
[Motiunile majoritatii si minoritatii proprietarilor mari
cu privire Ia propunerea deputatilor sateni si in legatura cu
stabilirea relatiilor dintre proprietarii de mosii si taranii lu-
cratori de pamint]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 21, supl. 1, p. 2-4, supl. 2, p. 1-4, supl. 3, p.
1-3, si foi volante legate la finele colectiei, filele 23-31.
Se publicl fn continuare socotintele deosebite" ale lui C. Roset-Tetzanu,
V. Zaharia si C. Hurmuzachi, In aceeasi chestiune.
6693 326.3(498.3)
[Amendament Ia propunerea cu privire la ra.scumpararea
boierescului si Infiintarea comunelor]. - BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 21, supl. 3, p. 3-4, supl. 4, p. 1-3.
6694 326.3(498.3)
[Cuvintaxile lui C. Negre, C. Roset-Tetcanu, Gr. Bals,
A. Panu si M. Kogalniceanu, in legatura cu improprietarirea
satenilor, desfiintarea boierescului si stabilirea lucratorilor de
pamint]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 21,
supl. 5, p. 4, supl. 6, p. 1-4, supl. 7, p .1-4, supl. 8, p. 1-4
6695 326.3(498.3)
[Cuvintarea lui N. Bosie, prin care sprijina desfiintarea
boierescului si improprietarirea taranilor]. - BUL. ADUN.
AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 22, p. 3-4.
6696 326.3(498.3)
[Votul Adunarii cu privire la propunerile in legatura cu
stabilirea relatiilor dint e proprietarii de mosii si satenii lu-
cratori de pamint]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I
(1857), nr. 22, p. 1-3.
6697 326.3(498.3)
[Dezbaterile comitetului proprietarilor mari cu privire la
propunerile locuitorilor sateni, in legatura cu chestiunea re-
latiilor dintre sateni si proprietari]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 1, p. 2-4, apendice 2,
p. 1-4, apendice 3, p. 1.
6698 326.3(498.3)
[Fragmente suprimate din raportul comisiei comitetului
proprietarilor man, primit de majoritatea acestui comitet,
cu privire la propunerea deputatilor sateni, in legatura cu
relatiile dintre sateni si proprietari]. - BUL. ADUN. AD-
HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p. 2.
6699 326.3(498.3)
[Contrapropunerea lui P. Mavrogheni la raportul comisiei,
in comitetul proprietarilor man, cu privire Ia propunerea
deputatilor sateni, in legatura cu relatiile dintre sateni si
proprietari]. - BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
nr. 24, apendice 3, p. 3.
6700 326.3(498.3)
[Dezbaterile comitetului proprietarilor mari In legatura cu
raportul comisiei insarcinate cu studiul propunerii deputati-
326.3(498.3) CLACA$I DEZROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.1)

for sateni, cu privire la relatiile dintre sateni si proprietari]. PRINCIPATELE ROMANE

-dice 3, p. 3-4, apendice 4, p. 1 3.
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apen-
(498)

6709 326.8(498)
cuvintarea lui Gr. Bals, moliunea lui M. Kogalniceanu, cuvintarea lui
Gr. Costachi si propunerea lui D. Rallet. [Se anunta de vinzare, la Paris, in editura Sartorius, pu-

6701 326.3(498.3)
biennes"].
graphic.
-
blicatia Les Esclaves modernes dans les Principautes danu-
FOILETONUL Z., I (1855), p. 368: Biblio-
[Amendamente la raportul comisiei comitetului proprie-
tarilor mari cu privire la propunerea deputatilor sateni, in
legatura cu relatiile dintre sateni 5i proprietari]. BUL.
ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, apendice 3, p.
- 3-4, 6710 Papadopol-Calimah, A.
Desrobirea sclavilor.
p. 33-36, 41-44.
-
FOILETONUL Z.,
326.8(498)
II (1856),
apendice 4, p. 3-4. Studiu asupra tiganilor robi. In introducere, autorul condamna energic
robia, aratInd ca notiunile de rob §i drept se desfiinteaza una pe alta. Ia apoi
6702 326.3(498.3) In dezbatere problema vechimii tiganilor In Europa. Citind numerosi autori
[Raportul comitetului proprietarilor mici cu privire la antici si eercetAtori moderni, is atitudine impotriva teoriei ea tiganii ar fi

-
chestiunea relatiilor dintre locuitorii de pe mosii cu proprie-
tarii]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), foi vo-
lante legate la linele colectiei, filele 32-37.
venit In Europa pe la 1400 e.n. si argumenteaza o vechime de 3000 de ani.
SchiteazA apoi situatia for In Principatele Romane, IncepInd de la Alexandru
cel Bun. Elogiaz5 eliberarea for din robie In Principate, ca pe un act prin care
se Verge una din petele cele mai rusinAtoare.
6703 326.3(498.3) 6711 326.8 (498)

I (1857), p. 325: Résumé.

-
[Comentarii la lucrarile Divanului ad-hoc din Moldova
privind chestiunea rurala]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
Se condamnA atitudinea retrograd5 a deputatilor din familiile Sturm
si Catargi, care se opuneau justelor dorinte ale tAranilor.
[Apelul arhimandritului Iosafat, parohul capelei romine
dova]. -
din Paris, pentru sarbatorirea dezrobirii tiganilor din Mol-
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 29: Novitale
din nauntru ; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 20, p. 1, col. 111.
Text roman si francez.

6704 326.3(498.3) 6712 326.8 (498)

[Corespondenta de la Iasi, din 30 decembrie 1857, des- [Sari cu privire la slujba tinuta in capela roman& de la
pre sedinta Divanului ad-hoc de la 29 decembrie, in care Paris, pentru eliberarea tiganilor robi din Principate].
se discutase chestiunea agrara]. --L'ETOILE DU D. [Bruxel- STEAOA D., II (1856), p. 32; Sciinti mai noue ; 38 -39: Fran-
les], II (1858), nr. 75, p. 331: Moldavie. cia. Corespondintia particulars; ZIMBRUL, IV (1856),
Rezumat al dezbaterilor, cu unele comentarii In favoarea punctului de nr. 20, p. 1, col. II, nr. 22, p. 1-2.
vedere al Pranilor si al celorlalti deputati cu vederi inaintate.
6713 Iosafat, arhimandritul
6705
[Consideratii despre cuvintul vecin" si despre gresita
326.3(498.3)
326.8(498)
Cuvintu rostith in 15 Ianuari C.V. 1856. STEAOA D.,
II (1856), p. 44; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 22, p. 2-3: Cu-
-
yana'.
(1858), nr. 75, p. 333-334.
-
interpretare pe care i-o dadusera unii deputati ai Divanului
ad-hoc al Moldovei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II Textul cuvintArii rostite la capela romaneasca din Paris, cu prilejul
sarbatoririi emancipArii tigardlor. -
In Zimbrul, text roman si francez, sub
Se arata ea acest cuvint nu Inseamna venit din awl.", ci c3, probabil, un titlu intrucitva diferit.
este un cuvint derivat din latinescul vicus". Se combats p5rerea marilor pro-
prietari moldoveni corn ea tAranii ar fi niste intrusi. 6714 C. 326.8(498)
[Comentariu la felul cum foaia Le Courrier de Bucarest"
6706 Asachi, G. 326.3(498.3)
-
a reprodus cuvintarea arhimandritului Iosafat la sarbatorirea
liberarii tiganilor]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36, p. 1-2.
-
Cvestiea Relatiilor dintre proprietarii de mosii din Mol-
dova cu lucratoril de pa.mant. GAZ. DE MOLD., XXX
(1858), p. 5: Novitale din nauntru.
SubliniazA ca se omisese tin pasaj
dovei, Grigore Ghica. -
-
citat din ofisul domnitorului Mol-
N-rul 19 al ziarului bucurestean lipseste din B.A.R.
Articol de elogiu privitor la lucrarea lui N. [strati, avfnd acelasi titlu. -
Text rom an si francez.
(498.1) Tara Romaneasca
6707
[Parerile Gazetei Levantului" - Le Levant" ,si alto
aprecieri cu privire la brosura lui N. Istrati despre rela-
326.3(498.3)
6715
[Secretariatul Statului din Tara Romaneasca da publi-
326 .8 (498.1)

tiile dintre proprietarii de mosii si lucratorii de paining. --

GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 115: Novitale din nauntru.
Gazeta Le Levant elogiaza lucrarea lui N. Istrati, aparuta In versiune
-
citatii rezolutia domneasca asupra jalbei inaintate de unii
boieri in privinta robilor tigani]. BULETIN [T. R. ], 1851,
p. 93 -94; VEST. R., XVI (1851), p. 81: Secretariatul Sta-
franceza, si recomanda opiniei publice europene solutiile pe care le propunea tului ; ZIMBRUL, I (1851), p. 294: Tara Romaneasca;
autorul ei. - Text roman si francez. G. TRANS., XIV (1851), p. 119-120.
Domnitorul constata ca fondul constituit la Vistierie pentru ras-
cumpararea robilor tigani de la particulari nu realizeaza scopul pentru
326.8 DEZROBIRE. EMANCIPARE. DEZROBIREA care fusese constituit, deoarece nu acoperise toate ofertele de vinzare. In
TIGANILOR consecinta, aminteste ofisul Om din 1850, prin care se interziceau vinarile
de robi, de la una la cinci familif, /ntre particulari. De asenienea, anunta ea
- -
la cererea sa Sfatul Administrativ a chibzuit ca statul sA rascumpere
6708
Un efectil a reforrnelor moderne. GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 299: Albina Romaneasca.
- 326.8 (436) pe acei tigani robi care suferA maltratari de la stAptnii lor. Garda Transilva-
mitt insoteste textul rezolutiei cu un comentariu favorabil.

- -
Scurt articol probabil o traducere In care se aratA cum in Monar- 6716 326.8 (498.1)
hia austriaca tiganii nomazi nu se mai simt bine, in urma noii organiz5ri [Se anunta ca medicul Dross din Londra, venit la Bucu-
administrative a statului, care le limiteaza libertatea. Ei IncearcA sa piece
din Austria, emigrind spre RasArit, spre a reveni in stravechea for patrie
originarA.
-
resti, emancipase niste tigani, ce-i fusesera daruiti pentru un
tratament reusit]. G. TRANS., XV (1852), p. 228: Terra
Romaneasca si Moldavia.

24 - Bibliografia analiticl - c. 3102 359

www.dacoromanica.ro
326.8(498.1) DEZROBIRE. EMANCIPARE
6717 326.8(498.1)
[Publicatie referitoare la vinzarile de tigani]. - BULETIN
[T. R. ], 1852, p. 274: Departamentul Vistieriei.
Se arata ca nimeni nu este volnic a despArti o familie de tigani prin daruire
sau prin vinzare. Toate vinzarile de tigani, de la o familie pina la trei, se vor
rascumpa'ra de Vistierie.
6718 326.8(498.1)
[Jurnalul incheiat de catre Sfatul Administrativ Extraor-
dinar al Tarii Romanesti referitor la eliberarea tiganilor]. -
VEST. R., XX (1855), p. 389; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 2; STEAOA D., I (1855), p. 150, col. I-II; TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 412: Principatele dela Dunare.
6719 326 .8 (498.1)
[Comentarii la jumalul Sfatului Administrativ Extraor-
dinar al Tarii Romanesti cu privire la rascumpararea tiga-
nilor robi]. - VEST. R., XX (1855), p. 389; TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 412: Principatele de la Dunare.
6720 326.8(498.1)
[Comentarii la jurnalul Sfatului Administrativ Extraordi-
nar, pentru eliberarea robilor tigani]. - BUKURESTER
DT. Z., XII (1856), p. 1: DonauftIrstenthilmer.
Se exprima admiratia pentru aceasta masura - o actiune umana,
care corespunde spiritului epocii". Se arata ca dificultAti diferite au intirziat
timp de 3 ani realizarea acestui project.
6721 326.8(498.1)
Legiuire pentru emantiparea tuturor %iganilor din Prin-
tipatul Romanesc. - BULETIN [T. R. ], 1856, p. 49; VEST.
R., XXI (1856), p. 42-43; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 36,
p. 2-3 : Tara Romaneasca.
Tot ad se publics si ofisul domnesc prin care se intareste aceasta legiuire.
Acesta lipseste din Zimbrul.
6722 326.8(498.1)
[Comentarii la legea pentru emanciparea %iganilor din
Tara Romaneasca]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856),
p. 57-58: Donauftirstenthamer.
Cu prilejul publicarii legii in Bulelin.
6723 326.8(498.1)
[Extrase dintr-o coresponden%a a.parutil. in Foaia Stra-
inilor" - Fremdenblatt" - din Viena, cu privire la opo-
-
zi%ia boierilor munteni la eliberarea robilor tigani].
STEAOA D., II (1856), p. 54: Tera Romandsca.
In timp ce boierii moldoveni au renuntat la despagubire, cei din Mun-
tenia nu vor sa-i elibereze nici pentru despagubirea cuvenita, de 10 galbeni
pentru fiecare rob. Proiectul guvernului in acest sons ar fi Post aminat cu un
an de zile de catre Divan.
6724 326.8(498.1)
[Se critics atitudinea boierilor munteni, care, spre deo-
sebire de cei moldoveni, nu vor sa elibereze pe robii lot]. -
G. TRANS., XIX (1856), p. 59: Tier'a romanesca si Molda-
via.
6725 326.8(498.1)
[Comentariu amplu la legea pentru emanciparea %iganilor
particulari din Principatul Tarii Rom anesti]. - STEAOA D.,
II (1856), p. 74: T6ra Rominesca.
La inceput, se subliniazt ca, din pricina dificultatilor de comunicatie
dintre cele dour Principate, In Moldova s-au raspindit zvonuri false cu pri-
vire la respingerea sau aminarea legii eliberarii tiganilor din Tara Roma-
neasca. Aceste zvonuri si-au gasit loc si in Zimbrul si Steam Dundrii. Acum
sint dezmintite prin publicarea legii. Se critics art. 7 al legii, care lipea pe
tiganii eliberati de locul unde se facuse eliberarea. Se arata ca se putea gasi
o solutie mai liberals la problema vagabondajului tiganilor, asa cum
o aflase legea din Moldova. Se afirma ca numarul color eliberati in Tara Ro-
maneascA ar fi de 70 000.
6726 326.8(498.1)
[Jurnalul Sfatului Administrativ Extraordinar privitor
la executarea catagrafiei tiganilor emancipati]. -BULETIN
[T. R.], 1856, p. 57-58; VEST. R., XXI (1856), p. 53-54.
360
www.dacoromanica.ro
326.8(498.1)
6727 326.8(498.1)
[Departamentul din Nauntru invita pe toti proprietarii de
tigani sa depuna pina la 1 iulie 1856 o lista exacta a tiga-
nilor pe care li posed& fiecare]. - BULETIN [T. R. ], 1856,
p. 61-62.
Tot ad, se publics un formular de catagrafie.
6728 326.8(498.1)
[Diferite persoane anunta ca elibereaza pe tiganii lor
far& vreo pretentie de despagubire]. - BULETIN [T. R.],
1856, p. 33, 41, 61, 89, 98, 101, 105, 110, 113, 118, 121, 127,
129, 130, 134, 137, 141, 145, 149, 153, 157, 161, 165, 169,
173, 177, 185, 189, 201, 209, 213, 217, 225, 229, 234, 250,
257-258, 290, 293, 305, 309, 320, 325, 329, 333, 341, 350,
357-358, 365, 369, 373, 377, 381, 385, 389, 393, 397, 401, 405:
Ministerul Finantelor.
6729 326.8(498.1)
[Departamentul Finantelor public& numele si cererile mai
multor fosti posesori de robi tigani care au renuntat la despa-
gubirea cuvenita pentru emanciparea lor]. - VEST. R., XXI
(1856), p. 29, col. III, 57, 85, col. I-II, 93, 101.
6730 326.8(498.1)
[Ministerul Finantelor face cunoscut administratiilor de
districte ca ultimul termen pentru depunerea declaratiilor
de catre fostii posesori de tigani este 8 august 1856]. -
BULETIN MR.], 1856, p. 241.
Dupa expirarea acestui termen, sa nu mai primeasca astfe de declaratii.
6731 326.8(498.1)
[Declaratiile persoanelor care renunta la pretul fostilor
robi tigani emancipati]. - BULETIN [T.R.], 1857, p. 2, 5,
9, 13, 17, 21, 25, 33, 42, 53, 57, 78, 85, 90, 101-102, 109,
117, 121-122, 125, 128, 146, 157, 173, 209, 217, supl. la
nr. 58, p. 1, supl. la nr. 62, p. 1, supl. la nr. 68, p. 1, supl. la
nr. 69, p. 1, supl. la nr. 71, p. 1, 314, 321, 325, 333, 337, 385,
390.
6732 326.8 (498.1)
[Jurnalul comisiei pentru emanciparea tiganilor privitor
a despagubirea celor in drept]. - BULETIN [T.R.], 1857,
p. 41-42; ANUNT. R., IV (1857), nr. 5, p. 1-2.
Se arata cum se va face plata despagubirilor.
6733
[Ministrul Finantelor invita pe toti fostii proprietari de
326.8(498.1)
tigani sa se prezinte la comisia pentru emancipare cu acte
legalizate, ca sa-si primeasca plata dupa numarul robilor
ce s-au gasit in proprietatea lor]. - BULETIN [T.R.], 1857,
p. 125,
De la 1 iunie, vor fi chemati fostii proprietari de robi din Romania Mica
(Oltenia).
6734 326.8(498.1)
[Ministerul Finantelor invita pe toti citi au avut In pose-
sia lor peste 50 de robi tigani ca, in termen de 40 zile,
sa se prezinte la minister si sa arate unde se afla acum per-
soanele declarate si negasite]. - ANUNT. R., IV (1857),
nr. 33, p. 1-2.
Privitor la plata ce se va face fostilor posesori de robi.
6735 326.8(498.1)
[Raportul Ministerului Finantelor prin care se arata ca
au Post despagubite 1692 de persoane pentru 7373 de robi
tigani emancipati]. - BULETIN [T.R.], 1857, p. 253.
Suma totals platita se ridica la 73 730 de galbeni.
6736 326.8(498.1)
Lista de numarul indivizilor negasiti pang astazi din to-
talul reclamat de fiecare esposesor. - BULETIN [T. R.],
1857, p. 321-322.
Se publics numele fostilor posesori de robi, numarul de robi indieati
in cererile pentru despagubire si numarul color aflati lipsft.
326.8(498.1) DE2ROBIRE. EMANCIPARE 326.8(498.3)

6737 326.8(498.1) 6746 326.8(498.3)

Clas[s]ification de la population dans ses rapports avec
le fist. 1857. - ISIS, II (1857), p. 340-341.
Text francez si roman. - Pe judete, se dau date statistics cu privire
la: proprietMi (particulare, bisericesti, mosnenesti); numMul mopenilor, bi-
sericilor, clericilor, boierilor, scutitilor, mazililor, meseriasilor patentari, fami-
Iiilor de tarani contribuabili, de tarani scutiti. Date despre tiganii dezrobili
In 1832, 1847 si 1856. Numarul supusilor straini. Totalul familiilor. - Intr-o
Nola, redactia declata ca aduce la cunostinta publics aceste date prin buna-
vointa Ministerului Finantelor.
6738 326.8(498.1)
[Ministerul Finantelor aduce mul %umiri celor care fac
ofranda statului pretul unor robi tigani emancipati]. - BU-
LETIN [T.R.], 1858, p. 14, 17, 38, 81.
6739 326.8(498.1)
[Lists, de fosti proprietari de tigani robi, invita]i de Mi-
nisterul Finantelor sa se prezinte spre a-si primi despagubi-
rea cuvenita]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 26.
[Act de vesnica vinzare catre stat a unor robi ai postel-
nicului Panaite Bals]. - BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
adaos la m. 28, p. 25 -27: Divanul intariturilor.
Ba/s vinde statului - pentru a fi emancipati - 360 de robi, pentru soma
totals de 1080 de galbeni.
6747 326.8(498.3)
[Act de eliberare dat de cneazul Leon Cantacuzino unui
rob al sau]. - BULETIN [Mold.], - XXIII (1855), sup!.
la nr. 53, p. 105: Departamentul de Finansii.
6748 Alecsandri, V. 326.8(498.3)
[Petitie catre Consiliul Administrativ al Moldovei, prin
care cere eliberarea robilor tigani ai familiei sale].-ZIMBRUL,
III (1855), p. 553 -554: IasiI 6 Iulie.
Petitia - !mpreuna cu rezolutia Consiliului - se public& In cadrul edi-
torialului obisnuit, In care se comenteaza elogios gestul lui V. A. vi se exprima
speranta ca el va fi urmat si de allii - spre a se sterge odata din Tara noastra
aceasta sclavie rusinoasa".

6740 326.8(498.1) 6749 Alecsandri, V. 326.8(498.3)

[Ordin circular al Ministerului din Nauntru, prin care se
arata ca, potrivit hotarlrii Consiliului Administrativ, daj-
nicii emancipati vechi ai statului si monastiresti n-au drept
de stramutare decit dupa trecerea a doua perioade catagra-
ficesti de la emanciparea lor]. - BULETIN [T.R.], 1858, p. 85:
Ministeriul din Nauntru ; ANUNT. R., V (1858), nr. 24, p. 1.
[Scrisoare catre Sfatul Administrativ, pentru dezrobirea
] iganilor]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 227: Princi-
patele dela Dunare.
Se reproduce - probabil din Zimbrul - textul scrisorii. I se adauga o
nota a Telegrafului Roman, In care se lauds gestul lui V. A., cunoscut si ceti-
torilor nostril ca unul din cei mai fnsemnati literati prin Doinele ;i Baladele sale
si multe alte poezii frumoase, precum si ca redactorul Romaniei Literare"

6750 326.8(498.3)
(498.3) Moldova [Se public& - Insotit de critica ledactiei - un act de
vinzare de robi tigani, incheiat in Moldova la 10 noiembrie
6741 326.8(498.3) 1855]. - STEAOA D., I (1855), p. 95: Egiptul.
[Stire cu privire la fondul pentru rascumpararea tigani- Critica redactiei este Insotita de o stire din Journal des Debars, care anunta
lor robi]. - GAZ. DE MOLD., XXIII (1851), p. 95: Novitale ea in Egipt s-a desfiintat sclavia.
din nauntru.
Divanul General al Moldovei a adoptat In unanimitate aplicarea proiectu- 6751 326.8 (498 .3)
lui de lege cu privire la formarea unui fond pentru rascumpararea tiganilor robi [Ofisul din 28 nov. 1855, al domnitorului Gr. Al. Ghica,
la particulari. cu privire la emanciparea %iganilor robi la particulari, in
Moldova]. - BULETIN [Mold.], XXIII (1855), p. 377: Se-
6742 326.8(498.3) cretariatul de Stat& ; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl.
Legiuiri pentru slujbasil volnicI dintre dizrobitiI clerulul si a la nr. 94, p. 1: Ofisul domnesc; ZIMBRUL, III (1855),
Statului votata de obstescul Divan si Intarita de Prealnal- p. 1013 -1014: Ofis domnesc; TELEGRAFUL R., III (1855),
tatul Domn cu Oiisul supt No. 28 din 31 Mart 1851. - BULE- p. 392: Principatele de la Dunare.
T1N [Mold.], XIII (1851), vol. II, p. 2 : No. 1888; GAZ. DE In Gazeta de Moldavia §i Zimbrui, text roman si francez.
MOLD., XXIII (1851), col. II: Nouvelles de l'interieur ;
BULET1N [Mold.], XIV (1852), p. 93, col .I -II; GAZ. DE 6752 326.8(498.3)
MOLD., XXIV (1852), p. 77. Jurnal incheiat in seansa Sfatului Administrativ extraor-
Pentru a nu se micsora fondul pentru rascumpArarea tiganilor robi de la dinar la 28 Noemv. 1855... - BULETIN [Mold.], XXIII
particulari, potrivit art. 3 al legii din 1844, se hotaraste ca foltii robi ai cleru- (1855), p. 377, col. III; GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl.
lui dezrobili sa nu poata ajunge slujbasi volnici" Ora ce nu se va Implini la nr. 94, p. 378; ZIMBRUL, III (1855), p. 1015; TELEGRA-
emanciparea tuturor robilor de la particulari, din tars. FUL R., III (1855), p. 392.
Sfatul Administrativ Extraordinar al Moldovei accepts In mod sarba-
6743 326.8(498.3) toresc hotarirea de emancipare a robilor tigani, anuntata prin ofisul domnesc;
Catagrafie de totimea Tiganilor laesi a casai raposatului Int iinteaza o comisie compusa din ministrul de finante si cel de justitie, cu
Vist. Alecu Stuiza. 7 Maiu 1851. - BULETIN [Mold.], sarcina de a elabora un proiect de lege In aceasta chestiune. - In Zimbrul,
XIII (1851), vol. II, p. 107-109. text roman si francez.
Lista a citeva sute de robi tigani, Intocmita cu prilejul inregistrarii averii 326.8(498.3)
lui Alecu Sturza, in vederea platirii unor datorii. 6753 C.[odrescu, T.]
[Comentariu la hotaxirea cirmuirii Moldovei de a de-
creta emanciparea robilor ]igani). - ZIMBRUL, III (1855),
6744 326.8(498.3) p. 1013: Iasi 29 Noemvrie.
[Actul prin care Departamentul de Finante al Moldovei Considers actul din 1855 ca ultima etapa a procesului istoric Inceput in
a rascumparat numerosi robi de la casa raposatului - 1749, prin emanciparea vecinilor".
nic Alecu Sturza]. - BULETIN [Mold.], XXI (1853),
p. 51-53. 6754 326.8 (498.3)
[Articol de entuziast comentariu In legator& cu ofisul
6745 326.8(498.3) domnesc pentru dezrobirea tiganilor robi ai particularilor].
[Olga Giers, nascuta Cantacuzino, vinde cirmuirii Moldovei - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 377: Novitale din
251 de suflete de robi tigani]. - BULETIN [Mold.], XXI nauntru.
(1853), adaos la nr. 87, p. 55 -56: Departamentul de Fi- Indeamna pe proprietarii de robi se renunte la despagubire.- Text roman
nansa. si francez.

361
www.dacoromanica.ro
326.8(498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE
6755 Rosit Tetcanu, Costachi 326.8(498.3)
[Scrisoarea prin care face cunoscut Departamentului Fi-
-
nantelor dezrobirea, far& despAgubire, a 34 de robi tigani].
ZIMBRUL, III (1855), p. 1015; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 377: Novitale din nauntru.
In Garet° de Moldavia, text roman 0 francez.
6756 K.[ogalniceanu], M. 326.8.(498.3)
[Despre desfiintarea robiei in Moldova]. - STEAOA D.,
I (1855), p. 101-103: Iassii 29 Noemvri; TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 392: Principatele de la Dunare.
Articol in care autorul face elogiul ofisului domnesc prin care se elibereaza
jiganii robi, aratind ce insernnatate mare pentru progresul tarii are acest act.
Reproduce un fragment dintr-un articol al sau, publicat In Propasirea (1844),
in care aducea laude pentru hotarirea guvernului de a emancipa pe tiganii robi
ai manastirilor $i ai statului.
6757 I.[onescu, I.] 326.8(498.3)
[Comentariu la ofisul domnesc al lui Gr. Al. Ghica prin
care dispune eliberarea tiganilor robi particulari]. - ROMA-
NIA LIT., I (1855), p. 539-540: Hronica; TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 408: Principatele de la Dunare.
Autorul saluta acest gest ca inceputul unei ere de libertate, prin desfiinta-
rea feudalismului boieresc". Serbul aramiu si plebeianul roman"... s'au
imbratosat $i au purtat impreuna greutatile pamintului acestuia". Dupa des-
fiintarea sclaviei negre, va trebui sA urmeze a cadea ci $erbia alba", resturile
iob5giei.
6758 326.8(498.3)
[Articol de fond in care se anunta, cu satisfactie, eman-
ciparea tiganilor din Moldova]. - ZIMBRUL, III (1855),
p. 1025-1026: Iasii, 2 Dechemvrie.
Se cere proprietarilor de robi ca, tirmind pilda unui Alecsandri sau unui
Rosetti, in loc de despagubire, O. se multumeasca drept rasplata cu minim
cea grey facuta de Tigani in timp de mai multe secule $i pina astazi".
6759 Sion. G. 326.8 (498 .3)
Causa Sclaviloru. - ZIMBRUL, III (1855), p. 1026-1028.
Articol in care, primind cu satisfactie vestea hotaririi domnitorului $i a
guvernului referitoare la emanciparea tiganilor, critics atitudinea retrograde
a boierilor care no voiau sa renun(e la acest asa-zis drept de proprietate. In
incheiere, el cere ca boierii patrioti sa-si elibereze robii tigani, refuzind orice
despagubire.
6760 326.8(498.3)
[Adres5. a Secretariatului de Stat al Moldovei catre re-
dactia Zimbrulni"]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 1041: Se-
cretariatul de Statii al Moldovei.
Dezaproba unele expresii din articolul Cauca srlaviei, de G. Sion, publicat
Intr-un numar trecut al sus-citatului ziar, Para a indica precis despre care
pasaje e vorba.
6761 326.8(498.3)
[Of isul din 30 nov., prin care domnitorul Gr. Al. Ghica
convoaca Divanul General, spre a discuta emanciparea ti-
ganilor robi la particulari]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p.381: Novitale din nauntru ; ZIMBRUL, III (1855), p.
1037-1038: Iasi 7 Dechemvrie.
Text roman $1 francez.
6762 R.[usso], A. 326.8(498.3)
[Articol in chestiunea desprigubirii pentru fostii proprie-
tari de robi tigani]. - STEAOA D., I (1855), p. 109-110;
Iassil 3 Dechemvri, 118-119.
Propune ca aceasta despagubire sit se transforme intr-un venit (rental
potrivit, de $ase, $apte sau opt la suta.
6763 326.8(498.3)
[Natalia Bals, nascuta Ghica, anunt5. Departamentul de
Finante a elibereaza pe tiganii sai robi, de pe mosia
Basasti, districtul Falciu, fara pretentii de despagubire].
- GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 381: Novitale din
nauntru.
Text roman $1 francez.
362
www.dacoromanica.ro
326.8(498.3)
6764 326.8(498.3)
[Comentariu la gestul Nataliei Bals de a-si emancipa robii
tigani, !Ara despagubire].- STEAOA D., 1(1855), p. 110, col. I.
Elogiindu-se acest gest, se men(ioneaza si fapta neomenoasa a unei alte
posesoare de robi tigani, care - la vestea emanciparii - 1-a adunat pe toti
robii sai, i-a dezbracat complet $1 i-a azvirlit In Oita, pe un ger de -25°.
6765 326.8(498.3)
[Notita condamnind actul de barbarie comis asupra unor
tigani robi de catre proprietara lor, cu ocazia emanciparii].
- ZIMBRUL, III (1855), p. 1033: Iasii, 5 Dechemvrie.
Pe baza celor relatate de Sleaoa Dundrii, p. 110, col. 1.
6766 K.[ogalniceanu], M. 326.8(498.3)
0 noun afirmatie - STEAOA D., I (1855), p. 124.
Scurt articol in care infiereaza fapta acelei boieroaice moldovene care $1-a
gonit robii tigani, batuti si dezbrAcati, in zina emanciparii lor. AratA motivele
care -1 faceau sa nu dea numele nemilioasei boieroaice.
6767 326.8(498.3)
[Se anunta ca Divanul General a discutat proiectul Con-
siliului Administrativ pentru emanciparea tiganilor robi].
- GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novitale din
nauntru.
Proiectul a Post aprobat, cu un singur amendament, la art. 4, privitor la
invalizi si copiii sugari. S-au stabilit $i fondurile din care se va face
despagubirea.
6768 326.8(498.3)
[Postelnicul Iancu Cantacuzino declara ca emancipeaza
faro despagubire cele citeva familii de robi tigani care ii
apartin]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novi-
tale din nauntru ; STEAOA D., I (1855), p. 117 ; Iassil 8 De-
chemvrii ; ZIMBRUL, III (1855), p. 1041: Departamentul de
Finante N. 8062.
El se obliga a le plati birul pe 3 ani retied ca statul sa-i scuteasca de
celelalte impuneri, pe 10 ani.
6769 326.8(498.3)
[Colonelul Mihail Kogalniceanu renunta la banii ce i se
cuvin drept despagubire pentru scutelnicii la care are drep-
tul pentru rangul de caminar]. - ZIMBRUL, III (1855),
p. 1041: Departamentul de finante; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 385: Novitale din nauntru.
Kogalniceanu renunta la acesti bani in folosul Vistieriei, pentru marirea
fondului destinat spre rascumpararea tiganilor robi la particulari.
6770 326.8(498.3)
[Comentariu cu privire la importanta emanciparii tigani-
lor robi]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385-386:
Novitale din nauntru ; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 404:
Principatele dela Dunare.
Se aproba. hotarirea Divanului General at Moldovei. - In Garda de
Moldavia, text roman si francez.
6771 Asian, Alecu 326.8(498.3)
[Suplica prin care hatmanul Asian cere ca fostii lui robi
tigani sa fie scutiti, pe timp de cinci ani, de orice dare, el
renuntind la despagubire]. ZIMBRUL, III (1855), p. 1045,
col. I-II: Depart. de Finante N. 8116.
6772 326S(498.3)
[Documente in legatura cu legalizarea actelor prin care
consiliera de colegie" Elenco $ubin, nascuta Ghica, vinde
statului moldovean, 936 de robi tigani, stabiliti pe mosia ei
din districtul Vaslui]. - BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
adaos la nr. 90, p. 123-129 [gresit: 229] Divanul: Intaritu-
rilor.
Se publics: actul de vinzare (p. 129) $i lista nominalS a robilor vindu(i,
pe salase $i cete, indicindu-li-se virsta $i ocupa)ia, impreuna cu Coate formele
judecatore$ti de legalizare.
6773 326.8(498.3)
[Act prin care reprezentantul Elencai Subin declara ca
ea renunta la pretul cuvenit pentru cumpararea de cltitre
326.8(498.3) DEZRO.BIRE. EMANCIPARE
Vistierie a robilor ei, pe care fi oferise spre rascumparare
Inca din 1853, multumindu-se cu despagubirile prevazute
in legiuirea pentru emanciparea robilor tigani din Moldova].
- GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 385: Novitale din
nauntru ; ZIMBRUL, III (1855), p. 1045: Depart. de finantc
N. 8116.
Text roman or francez, In Gasela de Moldavia.
6774 Dubin, Elenco 326.8(498.3)
[Scrisoare catre Departamentul de Finante al Moldovei,
prin care declara ca recunoaste actul de renuntare la pre -
ttrl vinzarii robilor sai facut in numele sau de ginerele ei
Emanoil Hrisoverghi]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 389: Novitale din nauntru ; ZIMBRUL, III (1855), p.
1053: Iasii 11 Dechemvrie.
Adauga ca - pentru robii nedeclaraji fiscului prin actele de vinzare
Incheiate anterior - nu care nici o despagubire de la ocirmuire. - Text roman
si francez, in Gazda de Moldavia.
6775 326.8(498.3)
[Adrese catre Departamentul de Final* al Moldovei prin
care fostii proprietari de robi tigani declara Ca renunta la
despagubirea cuvenita pentru emanciparea tor]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 389-390, 395, 397, 405: Novitale
din nauntru.
Text roman oi francez.
6776 326.8(498.3)
Lista declaratiiloril de renunciare la despagubirea fostilo-
ru sclavi. - STEAOA D., I (1855), p. 129.
Declarajiile mai multor Wed moldoveni de renunjare la dtspagularilc
cuvenite pentru liberarea jiganilor robi.
6777 326.8(498.3)
[Departamentul de Finante al Moldovei public& decla-
ratii ale proprietarilor de robi tigani ca renunta la despa-
gubirea cuvenita]. - ZIMBRUL, III, p. 1049: Onoratel
Rcdactil Zimbru N. 8117, 1053-1054: fasil 11 Dechemvrie,
1061-1062, 1065-1066: Depart. de Finante M. 8265, 1069:
Depart. de Finante, 1074, 1089, 1101-1102, 1109-1110:
Iasii 29 Dechemvrie.
6778 K. [ogalniceanu], M. 326.8(498.3)
[Comentariu la declaratiile mai multor boieri moldoveni
care au renuntat Ia despagubirile cuvenite pentru emanci-
parea robilor tigani]. - STEAOA D., I (1855), nr. 31,
p. 121-122: Iassil 10 Dechemvri.
Kogalniccanu aducc laude color ce consimjisera la o adevarata injuma-
tajire a avujiei materiale".
6779 326.8(498.3)
[Comentariu cu privire la emanciparea robilor tigani].
- GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 390: Novitale din
nauntru.
Se arata ea In sarcina guvernului std of deschiderea porlilor la aoezamintele
de Invajatura In fata junimei %igane de ambe scxe".
6780 L. 326.8(498.3)
Chestiea Robilor. - ZIMBRUL, III (1855), p. 1054-1056.
Elogiaza actiunea guvernului, care a hotarit emanciparea jiganilor,
subliniind ca ea nu mai putea Intirzia: A suferi sclavia, asta monstruoasa
anomalie"... ar fi a impovara cu ruoine o Cara ce no merits aceasta". Cere ca
statul sa se ocupe serios de Indrumarea spre munca a robilor emancipaji, caci
interesul proprietajilor oi al unei Intelepte econoraii de Stat e a Inmulji
numarul muncitorilor liberi, nu Insa numarul ceroitorilor".
6781 326.8(498.3)
[Comentarii in legatura cu scrisoarea logofatului Petru
Roset Balanescu, trimisa spre publicare, in care se apreciaza
hotarirea guvernului de a desfiinta sclavia tiganilor]. -
STEAOA D., I (1855), p. 125-126: Iassil 13 Dechemvri.
Se arata ca actul guvernului trebuie interpretat ca o reforms socials
necesara, far nu ca o tendinja spre comunism. Se publics gi scrisoarea logofa-
tului P. Reset, in Intregime. In scrisoare, P. Roset afirma ea, dupa 1844, iii
Invajase jiganii robi diferite meseril oi-i eliberase din propric inijiativa. El mai
observe ca no c ostil progresului trcptat ", ci doar doctrinelor ce prcconizau
reformele radicale.
www.dacoromanica.ro
326.8(498.3)
6782 326.8(498.3)
[Traducerea unui articol aparut in foaia La Presse
d'Orient" din 17 dec., cu privire la problema robilor tigani din
Principatele Romane $i rezolvarea. ei].- GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 397: Novitale din nauntru ; STEAOA D.,
1 (1855) p. 142, col. I.
Se anunja masurile de emancipare deplina initiate de guvernul Moldovei,
subliniindu-se necesita tea tor. Se face un scurt istoric al silintelor de a se rezolva
aceasta problema in Moldova, incepind din 1844, mentionIndu-se rolul jucat de
tinerimea progresista. Se exprima speranta ca un asemenea act de guverna,
mint va urrna in curind of in Tara Romancasca oi ca domnitorul B. .5tirbei-
unul din cal mai marl proprietari, va da exemplu. - In Garcia de Moldavia,
text roman of francez.
6783 326.8(498.3)
Raportul Divanului obstesca No. 2, din 10 Dechemvrie
1855 care Prea Inaltatul Domnii stapinitoritt. - BULETIN
[Mold.], XXIII (1855), nr. 100, p. 397; GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 393; VEST. R., XX (1855), p. 397-398:
14-
Inotiinjeaza ca, dupa dcliberarile cc au avut loc, a adoptat proitctul de
lege pentru emanciparea robilor din Moldova, cu o singura modificare, la
art. 4, aliniatul 1. - In Garcia de Moldavia, text roman §i francez.
6784 326.8(498.3)
Ofis Domnesc adresat catre Divanul General cu data
din 11 Dechemvrie 1855 supt No. 49. - BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), nr. 100, p. 397: GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 393; VEST. R., XX (1855), p. 398.
Domnitorul Gr. Al. Ghica cere Divanului sa dca redactia definitiva proiec.
tului de lege pentru emanciparea robilor jigani, adoptat in unanimitate de
catre Divanul Obotesc al Moldovei. - In Garcia de Moldavia, text roman of
francez.
6785 326.8(498.3)
Legiuire pentru desfiintarea sclaviei, regularea despagubi-
rel, 5i trecerca Emancipatilor la dare. -BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), nr. 100, p. 397-398; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 393 -395; STEAOA D., I (1855), p. 137 -138;
ZIMBRUL, III (1855), p. 1077-1079; VEST. R., XX (1855),
p. 398-399.
Thant legii, in forma definitiva, data de Divanul General. In Garcia do
Moldavia, text roman of francez.
6786 326.8 (498.3)
[Comentariu la legea pentru emanciparea robilor tigani
din Moldova]. - STEAOA D., I (1855), p. 138-139.
In acest articol, se supun unei critici riguroase: forma in care a lost redae-
tata legea oi mai ales textul care trebuia sa o preceada or sa o incheie; felul
in care a foot publicata legea; felul cum a Post tradus textul ci In limba franceza.
6787 326.8(498.3)
[Circulara Departamentului din Nauntru catre adminis-
tratiile de tinuturi din Moldova, cu privire la proiectul de
lege al Sfatului Administrativ Extraordinar referitor la eman-
ciparea robilor tigani]. - BULETIN [Mold.], XXIII (1855),
p. 385, col. II-III: No. 24986 ; GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 395; STEAOA D., I (1855), p. 139-140.
Pune in vedere administratorilor ca, Ia sfiroitul celci de-a trcia luni de la
publicarea legii, toate persoanele indrituite vor primi hirtiile de rascumparare
ce li se cuvin; din acea zi, toll robii tigani vor fi recunoscuti liberi Si vor incepe
sa plateasca dare, pentru care vor fi inscrigi de c,omisiile catagraficesti anume
instituite. Pine atunci, robii trebuie sa ramina la stapini oi sa continue a lc da
ascultarc.
6788 326.8(498.3)
[Scurt comentariu la circulara Departamentului din Naun-
tru cu privire la data emanciparii robilor tigani]. STEAOA
D., I (1855), p. 139.
Comentariul preceda textul comunicarii. Redactia observe: Aceasta
circulara va servi a linioti pre spiritile spariate despre note pericole mai mutt
decit iluzorii".
363
 326.8(498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE
6789
[tnstiintarea Departamentului de Finante al Moldovei cu
326.8(498.3)
privire la catagrafiea sclavilor"]. - BULETIN [Mold.],
XXIII (1855), nr. 101, p. 401: Departamentul de Finans.
Pentru aplicarea legii de emancipare a robilor tigani, Departamentul
Instiinteaza pe toti proprietarii de robi cA se va face o catagrafie a emancipa-
lilor. Pentru pregatirea acestei catagrafii, proprietarii sint obligati a da decla-
ratii scrise despre numarul robilor, virsta, meseria etc., pe un formular al carui
model se publics alaturat.
6790 326.8(498.3)
[Departamentul de Finante precizeaza ca termenul pro-
mulgarii legii cu privire la emanciparea tiganilor se socoate
dela 18 Decembrie anul contenit"]. - BULETIN [Mold.],
XXIV (1856), p. 5, col. I: Departamentul de Finansii ; GAZ,
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 5: Novitale din nauntru.
In Gazeta de Moldavia, text roman si franeez.
6791 326.8(498.3)
[Adrese ale fostilor proprietari de robi tigani, prin care
declara ca renunta la despagubiri pentru eliberarea robilor
/or].- GAZ DE MOLD., XXVIII (1856), p. 2, 5, 9, 21, 33,
37, 46, 53, 57, 61, 65, 69, 73, 77, 81, 89-90, 93, 97, 101, 105,
109, 113, 169: Novitale din nauntru.
6792 326.8 (498.3)
[Departamentul de Finante al Moldovei public& decla-
ratii de renuntare la despagubirile cuvenite tor, din partea
fostilor proprietari de robi tigani]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 3, p. 1: Iasi 3 Ianuarie, nr. 6, p. 1: Iasi 9 Ianuarie, nr. 7,
p. 1: Iasi 10 Ianuarie, nr. 10, p. 1: Depart. de Finante N. 297,
nr. 12, p. 1: Iasi 15 Ianuarie, nr. 14, p. 1: Iasi 19 Ianuarie,
nr. 16, p. 1: Iasi 21 Ianuarie, nr. 19, p. 3-4, nr. 21, p. 1, col.
II, nr. 28, p. 2-3, nr. 29, p. 1-2, nr. 30, p. 1: Iasi 10 Fe-
vruarie, nr. 31, p. 1, nr. 42, p. 1, nr. 47, p. 1, nr. 63, p. 1,
nr. 64, p. 1, nr. 65, p. 1, nr. 69, p. 1 si nr. 112, p. 1: Depar-
tamentul de Finans.
6793 326.8(498.3)
Lista declaratiilor de renunciare la despagubirea fostilor
sclavi .-VEST. R., XXI (1856), p. 9-10: Iasi.
Se publics 6 declaratii semnate de: aga Damaschin, Sandu Bonciu, A.
Catargiu, Iancu Donici, Dimitrie Buznea si Elencu $ubin.
6794 326.8(498.3)
Lista declaratiiloril de renunciare la despagubirea fosti-
lora sclavi. - STEAOA D., II (1856), p. 10, 17.
Se publics declaratiile de renuntare la despagubirile cuvenite pentru
dezrobirea tiganilor robi ale urmatorilor: Neculai Burchi, Ecaterina Fotino,
Alecu Fotino, Zoita Sion, P. Cazimir, Iorgu Ganea, D. C. Lupu, Alecu Donici,
Costin Stamatin, D. Meleghe, Iordachi Teodoru, N. Miclescu, Elena Draghici,
Alecu Curt, Gheorghie Lupu, Ionita Sion, fratii Romalo.
6795 C. [odrescu, T.] 326.8(498.3)
[Comentariu la declaratia logofat. Gh. Sturza ca renunta
la despagubirea cuvenita pentru cei 900 fosti robi tigani ai
sai, cu conditia ca ei sa fie scutiti, timp de zece ani, de once
dare sau prestatie]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 10, p. 1,
col. II.
Codrescu arata ca Zimbrul a publicat pe larg articole si mai ales declaratii
In legatura cu emanciparea robilor tigani ai particularilor din Moldova, deoa-
rece consider6 acest fapt ca un pas mare catrA renasterea socials si morals a
patriei". Il felicita pe Gh. Sturza pentru gestul sat' si isi exprima speranta ca
el va fi urmat si de altii dintre marii boieri.
6796 326.8(498.3)
[Comentariu elogios la hotarirea logof. Gh. Sturza din
Moldova de a renunta la despagubirea cuvenita pentru eman-
ciparea robilor sai]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 27:
Tier'a romans sca si Moldavi'a.
6797 326.8(498.3)
[Extras din gazeta Presa din Orient" - La Presse
d'Orient" - cu privire la emanciparea robilor tigani din
364
www.dacoromanica.ro
326.8(498.3)
Moldova]. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 3, p. 2, col. II;
G. TRANS., XIX (1856), p. 31: Cronica straina.
Gazeta straina considers ea acest act social va atrage multe simpatii ez-
terne pentru Moldova. Sustine c3 boierii ar trebui sa renunle la despagubirea
pentru robii ernancipati, deoarece aceasta despagubire a fost introdusa In
lege doar in mod simbolic, pentru a nu jigni principiul proprietatii. A primi
despagubirea inseamna a face mai departe vinzare de oameni.
6798 K.[ogMniceanu], M. 326.8(498.3)
[Polemics cu foaia La Presse d'Orient", in legatura cu
emanciparea robilor tigani]. - STEAOA D., II (1856), p.
37-38.
Ziarul La Presse d'Orien1 publicase o corespondents din Iasi in care se
ironizau zgomotul facut si atitudinile teatrale !nate de proprietarii moldoveni
prin declaratiile Ion de renuntare la despagubirile cuvenite. M. K. le is apa-
rarea, subliniind ea au facut un gest laudabil. Lamureste ca el, Kogalniceanu,
care fusese citat printre cei ce renuntasera la o oensie" despagubitoare pen-
tru tiganii liberati, in realitate renuntase la despagubirea pentru scutelnici.
6799 326.8(498 .3)
[Scurt comentariu elogiindu-se frecventa gesturilor de
renuntare la despagubiri ale fostilor pioprietari de robi din
Moldova]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 23: Tiefa roma-
nesca si Moldavi'a.
6800 326.8(498.3)
[Informatie in care se relateaza criticarea de care Times"
a unei plingeri adresate Portii de catre 61 de boieri moldo-
veni, impotriva activitatii Sfatului Legislativ, instituit
prin conventia de la Balta Liman]. - G. TRANS., XIX
(1856), p. 53: Partea Neoficiasa.
Times arata ca plingerca trebuie sa fi lost izvorit3 din supararea
toierilor pricinuita de desfiintarea robici, hotarita de catre acest Sfat.
6801 326.8(498.3)
[Se anunta ca. Visteria nu poate aproba vreo alts conditie
pentru sclavi, decit acele ce sunt publicate prin legiuirea din
18 Decembrie 1855 "]. - BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
nr. 15, p. 65: Departamentul de Finansii.
6802 326.8(498.3)
[Instiintari ale Departamentului de Finante cu privire
la categoria tiganilor robi si la abolirea sclaviei in Moldova].
- BULETIN [Mold.], XXIV (1856), adaos la nr. 19, p. 29,
p. 81-82, adaos la nr. 25, p. 45, adaos la nr. 48, p. 97,
p. 249, 301.
6803 326.8(498.3)
[Se anunta ca Institutul Albinei a tiparit idila Tiganii"
in o mie de exemplare]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 117: Institutul Tipo-Litogiafic al Albinei Romane.
Totodata, se arata ca, din vinzarea acestei lucrari, se va forma un stipen-
diu, destinat unui Uttar dintre cei eliberati, ca sa Invete arta litografiei.
6804 326.8 (498.3)
Programa Conditiilor pentru cresterea unui giune emanci-
pat in arta Litogratiel... - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 120.
Conform apostilei domnesti puse pe cererea lui G. Asachi, Departamentul
$coalelor din Moldova a hotarit ca - din dobInzile sumei depuse de Institu-
tul Albinei - 55 intretina la studii teoretice si practice un tinar dintre tiganii
emancipati. Se enunta in amInunt Wu! cum va fi pregatit acest bursier si cei
care vor urma dupA el.
6805 326.8(498.3)
[Not& a redactiei, prin care felicita ziarul Gazeta de
Moldavia" pentru proiectul de a inipa In arta litografica
pe unii din tinerii tigani emancipati]. - LE COURRIER
DE B., I (1856), nr. 38, p. 3: Moldavie.
Mai adauga ca problema viitorului tiganilor emancipati preocupa must
guvernui si opinia publics in Moldova.
6806 326.8(498.3)
[Regule pentru statornicirea desrobitilor Tigani, ai par-
ticularilor" in Moldova].-BULETIN [Mold.], XXIV (1856),
p. 145: Departamentul din Launtru; ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 101, p. 1.
326.8(498.3) DEZROBIRE. EMANCIPARE - POLITICA EXTERNA
6807 326.8(498.3)
[Stiri despre hota'rirea Sfatului Administrativ Extraordi-
nar, din sedinta prezidata de domnitorul Gr. Al. Ghica, cu
privire la despagubirea fostilor proprietari de robi]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 185: Novitale din nauntru,
6808 326.8(498.3)
[Raportul Departamentului de Finante al Moldovei catre
domnitor si incheierea Sfatului Administrativ Extraordinar,
cu privire la despagubirea fostilor proprietari de robi tigani].
BULETIN [Mold.], XXIV (1856), supl. la nr. 49, p. 97-98:
- NUL Z., I (1855), p. 81-83.
Departamentul de Finansii ; GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 193-194: Novitale din nauntru.
Din raport, reiesc ca 334 de food proprietari de robi au cerut dcspagubiri
iar 264 an renuntat la de; numilrul celor pcntru care se va plati despagubire c
de 16 023 vatraoi gi 4 566 laicoi ; al celor emancipati faro despagubire, de 10 424.
- In Gazela de Moldavia, text roman gi francez.
6809 326.8(498.3)
[ Caimacamul T. Bal§ renunta la plata incuviintata de
legea pentru emanciparea robilor tigani, pentru tiganii care
au apartinut raposatei sale manse]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 372.
Text roman gi francez.
6810 326.8(498.3)
[Departamentul de Finante anunta lichidarea datorici
create prin legea dezrobirii tiganilor]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recto XXIX] (1857), p. 65: Novitale din nauntru.
Text roman gi francez.
6811 326.8(498.3)
[Vistieria Moldovei anunta ca actele de emancipare ale
robilor tigani - ai caror proprietari au renuntat la despa.gu-
bire, cu conditia ca fostii robi sa fie scutiti de impozit pc
un termen dat - vor fi distribuite prin fostii proprietari]. -
BULETIN [Mold.], XXV (1857), p. 117, col. II; GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recto XXIX] (1857) , p. 110: Departa-
mentul de Finans.
Iu Gazeta de Moldavia, text roman gi francez.
6812 326.8 (498.3)
[Banca Nationala a Moldovei dezminte zvonurile ca obliga-
title Vistieriei pentru rascumpararea tiganilor vor ti achi-
tate de catre banca]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 184: Aviz catra publica.
327 POLITICA EXTERNA. SITUATIA
INTERNATIONALA
(4) Marile puteri europene
(4...) Diferite sari europene
(496) Chestiunea Orientului
(498) Principatele Romine
Vezi 9i: 341 Drept international.
(1) Marile puteri europene
Vezi 9i: 341.224 Chestiunea Dundrii
355.48(4) Rdsbeitel Crimeii
6813 327(4)
Corespondinta diplomatica din anulti 1783. - G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 214, 218, 219, 222, 226, 330-231, 234.
Extrasc din corespondenta schimbata Intre ministrul de extern° al Fran
tei din 1783, de Vergennes, gi reprezentantii accstei puteri in capitalcle Euro-
pci. In corespondenta se discuta situatia internationals gi indeosebi chestiunile
Orientului apropiat. Cuprinde gi amanunte In legatura cu politica Rusiei gi
Austriei fail. de Principatele Romine.
6814 327(4)
[Rezumat at depesei din 19/31 octombrie 1829, trimisa
de lordul Aberdeen contelui Nesselrode, in legatura cu tratatul
www.dacoromanica.ro
327(4)
de la Adriartopole]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 198:
Anglia.
Rezumatul e publicat cu ocazia depuncrii textului accstci depeoe confi-
dentiale, in parlamentul englez. Intre altele, in depeoa, se subliniaza cu nemul-
tumire ea, prin acest tratat, Principatele Romine ar deveni independent-.
6815 327 (4)
Din esplicatia tratatulul de Adrianopoli. - FOILETO-
T. Codrescu traduce din Suplententul Jurnalului de Francfort [Frank-
furter Journal] din anul 1854 textul notei diplomatice ruse9ti din 21 ianuarie
1830, Ca raspuns la depeoa lordului Aberdeen cu privire la opinia Anglici tap
de tratatul de la Adrianopol. Raspunsul confine 7 articole gi se refers la orga-
nizarca Principatelor Romane.
1851
6816 327(4)
Cum se judeca starea politica a Europei si a nOstra nainte
cu doi ani. FOAIE PT. MINTE, XIV (1851), p. 356-
357.
Se traduce un articol aparut iii Times, apoi in uncle jurnale netutestl"
[0st-deutsche Yost ?] §i in Magyar Hirlap. - In acest articol se arata ea, dupa
1848, Europa a fost pacificata doar la suprafata, prin forta military; au ram's
clasele ini mice" ; trebuic ca puterea guvernului sa se uneasca cu a populi-
lor". Se trece po scurt in revista situatia din statcic europene, in lumina aces-
tor principii. La fine, se face analiza situatiei politico din Ungaria, dupa
Magyar Hirlap.
6817 327(4)
Orisontele politic (Dupes Lloyd). - G. TRANS., XIV
(1851), p. 149-150.
Se comenteaza situatia lui Ludovic Napoleon Bonaparte, a partidelor
revolutionare europene gi se opineaza ca, spre sfiroitul anului 1851, conserva-
torii din Europa se vor vedea consolidati.
1852
6818 327(4)
O ochire despre starea politica. a Europei. - GAZ. DE
MOLD., XXIV (1852), p. 13-14, 19.
Articol reprodus din Garcia Romdno-Germand [But urester Deutsche lei-
tang] spre a da cotitorilor o idee de Cinema gi lucrarca gazetei". - Numarul
din care e reprodus articolul lipsefte din colectia B.A.R.
6819 327(4)
O privire politico. - G. TRANS., XV (1852), p. 9.
Articol in care se analizeaza, din punct de vedere conservator, consecitt-
tele europene ale loviturii de stat din Franta gi ale caderii guvernului Palmer-
ston in Anglia: Amindoul aceste evenimcnte stain legate intre sine au frint
cea din urma proptea a revolutiunii, au intarit conservatismul", iar barbatii
ordinei n'au a se mai teme de demagogia gi socialism. Napoleon le-a strivit
In culcu9 ". Pacea nu se va turba din partea anarhiotilor". Situatiunca
prezinte a Europei e de natures incit naivele prachiamatiuni ale comitetului
centrale din London gi alto demustratiuni ale emigratilor no mai pot avea nici o
influinta...". Pe de alts parte, se subliniaza lust temerile pe care le ridica ceza-
rismul vizibil al lui Ludovic Napoleon.
6820 327(4)
Lordu Palmerston, Anglia si continintele", de comitele
C. L. Ficquelmont. - G. TRANS., XV (1852), p. 33, 37,
45, 49.
Amply prezentare a lucrarii lui Ficquelmont cu titlul do mai sus, aparuta
la Paris gi la Viena, in 1852. In consideratiile despre autor de la Inceput
subliniaza marea experienta politica dobindita de Ficquelmont ca ambasador
at Austriei la Constantinopol gi Petersburg, precum gi preocuparca lui de a
explica fenomenele revolutionare europene din ultimul timp. Se prezinta apoi
cuprinsul tomului I, insistindu-se asupra criticii pc care autorul lucrarii o aduce
organizatiei de stat austriece gi birbatilor conducatori ai revolutici maghiaro
din 1848-1849.
365
 327(4) POLITICA EXTERNA : 31ARILE PUTERI 327 (4)

6821 327(4) rile lui slat luate din presa austriacS. Considers de o deosebitA importantA
Politica internationals de arum. - G. TRANS., XV moartea sultanei valid°, §efa partidei conservatoare otomane.
(1852), p. 266-267. 6830
Se dezbat mai multc probleinc: aceea a tulerautei religioase, introduse iu
327(4)
relatille internationale prin pacea westafalica din 1648, aceea a schimbArilor [Traducerea a trei firmane atingatoare de locurile sfinte].
produse in lume de revolutia din 1789 si de urrnarile ei si aceea a caractcrului - GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 189-191, 194-195,
retrograd al unor state. 198-199: Rossia; VEST. R., XVIII (1853), p. 197-198,
203.
6822 327(4) Este vorba de un firman din ianuarie 1852, dat grecilor, si de alte douS
Anulu MDCCCLII privitu mai de parte si mai d'aprope. - din aprilie 1853, capatate" de printul Mencikov. Gauges de Moldavia
G. TRANS., XVI (1853), p. 1. le-a tradus din Journal de St. Petersbourg. - In Garda de Moldavia, text
Se trece in revista situatia Europei in anul 1852, punindu-se accentul roman si francez.
pe desfasurarea evenimentelor din Franta. 6831 327(4)
6823 327(4) Ultimatula Rusiei. Apropierea flotei britanice. -
[Articol cu privire la situatia politica a tarilor europene G. TRANS., XVI (1853), p. 152.
in 1852J. - BUKURESTER DT. Z., IX (1858), p. 1-3: Se aratS cS Mencikov adresase Portii un ultimatum, dar ca puterile
Donauftirstenthfimer. apuscne ordonaserS flotelor for sa se apropie de Constantinopol, spre a-I
Cu specials atentic asupra mi;carilor revolutionin-e si a reprimarii tor. apara. Se considerl ca imposibilS izbucnirea unui conflict, socotiadu -se cA
Rusia nu va risca un razboi contra vointei celorlalte puteri.

1853 6832 327(4)

[$tiri gi comentarii cu privire la nota principelui Menci-
6824 327(4) kov, din 6/18 mai, catre Poartal. - TELEGRAFUL R.
Starea politica a lumii pe la inceputula anului 1853. - 1(1853), p. 174.175: Prusia, 176 si 180: Turcia.
G. TRANS., XVI (1853), p. 3-4, 12.
Se analizeazS situatia politica mondialS, aratindu-se ea fenomenele raz- 6833 327(4)
boinice si revolutionare erau destul dc rIspindite. [$tiri comentarii in legatura cu negocierile lui Men-
to
6825
cikov la Constantinopol]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
327 (4) p. 163-164: Turcia.
O privire repede politica dupa cum avemu not lipsa de Stirile slot culcse din presa occidentals.
ea. - G. TRANS., XVI (1853), p. 65.
Se trece pc scurt in revistS situatia mondialS din punctul de vedere 6834 327(4)
austriac, observindu-se ca - in tot cursul lunii februaric calamitAtile nu
conteniscra pentru Monarhia anstriaca: revolutia de la Milano, luptele din
Muntenegru, uneltirilc lui Kossuth in Ungaria si atentatul impotriva impara-
[Articol din Gazeta Universals" - Allgemeine
tung" ? - relativ la politica lui Nicolae I lap. de Turcia].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 167 -168: Rusia.
-
Zei-

tului Austriei.
6826 327 (4)
Cronica strains. - G. TRANS., XVI (1853), p. 79-80,
83-84.
Se analizeaza urmatoarele chestiuni: I. Razboiul intro turci si Munte-
negru. II. Despre cauza mormintului stint. III. Situatia cmigrantilor politici
din Anglia. In cca din urmA clicstiunc, se subliniaza ca guvernele continentale
erau profund ingrijorate de actiunea comitctului central revolutionar din Lon-
dra §i cereau guvernului Angliei sA is m8suri irnpotriva Iui. Autorul anonim al
articolului no se declarA satisfacut cu raspunsul dat de Palmerston in accasta
chestiune. Autorul pune atentatele din Milano, comploturile descoperitc in
Mantua si in casa d-nei Meszleny din Pesta, precum si atentatul neizbutit impo-
triva monarhului Austriei, drept actiuni ale acestui comitet revolutionar din
Londra.
6827 (327(4)
Causa rasaritului. - G. TRANS., XVI (1853), p. 120.
Articol in care se infAtiseaza insemnAtatea chestiunii oriental° pentru
locuitorii Imperiului austriac si indeosebi pentru romini. In textul lui, se
traduce un articol din Oesterreichische Correspondens, In care se pledeazS
pentru mentinerea Turciei si in care se exprimA Ingrijorari pentru soarta
crestinilor din Imperiul otoman, amenintati de a fi masacrati de unii musul-
mani fanatic).
6828 327(4)
Inca odata causa ra.sariteana. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 136, 140, 144.
AmpIS analizS a problemci bisericilor crestinc din Imperiul otoman si
a tuturor implicatiilor politice international° pe care le creease interventia
viguroasA a Rusiei pentru apararea drepturilor crestinilor ortodocsi din acest
imperiu.
6829 B.[ari[, G.] 327(4)
Unit stadiil nou ale causci rasaritene, luminatu cu da-
turi istorice. - G. TRANS., XVI (1853), p. 148.
Autorul e de pSrere cS Mencikov trebuia sS se intoarcS to Rusia fArS
rezultatele scontate, In urma presiunilor exercitate de Franta asupra Portii,
de a nu ceda In chestiunea reorganizSrii patriarhatului. Atribuie Rusiei inten-
tii razboinice fats de Persia §i Principatele Romane, preciand InsS cA sti-
6835 327 (4)
[$tiri si comentarii din presa strains referitoare la pre-
gatirile de razboi ale Turciei]. TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 168 si 187-188: Turcia, 193: Situatiunea in Constan-
tinopole, 200: Turcia.
6836 327(4)
[$tiri comentarii din presa strain& cu privire la inten-
gi
tia Rusiei de a declara razboi Imperiului etoman, in urma
ruperii negocierilor cu Mencikov]. - TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 167: Frantia, 175: Rusia, 179: Anglia, 179: Frantia,
179-180: Rusia, 182-183: Austria.
6837 327(4)
[$tiri din presa strain& cu privire la pregatitile puterilor
occidentale de a-i da ajutor Turciei, In cazul unui conflict
cu Rusia]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 167: Anglia,
171: Frantia, 175-176: Anglia, 179: Frantia, 179: Anglia,
182-183: Austria, 200 col. I: London(' 28 Iuniu, 200: Fran-
tia, 200: Rusia.
6838 327(4)
[$tiri si comentarii In legatura cu misiunea internunciului
austriac Bruck la Constantinopol]. -TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 174: Austria, 195.-196: Frantia, 196: Turcia.
6839 327(4)
[Textul notei adresate In 26 mai de catre Mustafa Resid
catre reprezentantii puterilor europene]. - TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 187-188: Turcia.
Larnureste pozitia Portii In negocierile cu Mencikov.
6840 327(4)
Urmarirea mai departe a causei orientale. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 180-181.
Se infAtiseaza mares Insemnatate a chestiunii orientate si interesul acor-
dat ei de toate tSrile yi popoarele Europei. Se ironIzeaza nestiinta din trecut
a apusenilor fats de imprejurarile Orlentului. Se aratS Interesul mare al
rominifor ardeleni fats cu desf4urarea chestiunii orientate, atit ca supu§i

366
www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA EXTERNA: AIARILE PUTEI(I
ai Austriei, cit si din punct de vedere religios si national. Se demonstreaza
insemnatatea pentru politica europeana a cererii tarului de a veghea asupra
ortodocsilor din Imperiul otoman, aratindu-se ca Austria se temc ca ;arid
sa nu mita in curind cereri similare fata de ortodocsii din Imperiul austriac.-
Grmare la articolele: Ina odald causa rdsdritend §i Una stadia noes ala cau-
ses rasetritene, luminata en daturi istorice.
6841 327(4)
Opiniuni de mare important& in causa raskritului. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 188.
Se arata ca apusenii ignorasera mult timp problemele rasaritene. Se
aduce aceeasi acuzatie ardelenilor. - Se schiteaza desfasurarea imprejura-
rilor diplomatice In legatura cu misiunca lui Mencikov la Poarta. Sc prezinta
evolutia Angliei, de la bunavoinla lap. de politica rust la alaturarea de poli-
tica Franiei.
6842 327(4)
[ Articol cu privire la atitudinca Rusici fata de Turcia]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 189-190: Monarhia Aus-
triaca.
In articol, se aproba politica Rusiei, argumentindu-se ca ca are drepjul
de a-i proteja pe crestinii ortodocsi din Imperiul otoman fara a-i jigni inde-
pendenta, tot asa cum Franta i-a protejat pe catolicii de acolo. Se traduce,
ca dovada, protocolul asupra causei Greciei din 3 Febr. 1830 nr. 3", prin
care se stipula acest drept at Frantei. Se fac extrase dintr-un articol aparut
in Oeslerreichische Correspondenz, In care sc elogia atitudinea lui Nesselrode.
6843 327(4)
[Circulara lui Nesselrode, ministrul de externe al Rusiei,
catre ministrii si agentii sai diplomatici, in chestiunea mi-
siunii printului Mencikov la Constantinopol, pentru apararea
otoman]. -
intereselor religioase ale crestinilor ortodocsi din Imperiul
BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 177-
180: Russland; FOAIE PT. MINTE, XVI (1853), p. 187-
192 ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), supl. la nr. 46, p. 1 -6;
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 185-186: Monarchia Austri-
aca, 190-191, 194: Nota lui Nesselrode; VEST. R., XVIII
(1853), p. 189-192.
6844 327(4)
Project de nota.. GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
supl. la nr. 46, p. 7-8: Anexa..
Proiect de r3spuns al guvernului otoman la demersurile printului Men-
cikov. Proiectul este alcatuit de Ministerul de Externe al Rusici.
6845 327(4)
[$tiri si comentarii in legatura cu atitudinea Austriei
in conflictul ruso-turc]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 194-195: Austria, 211-212: Principatele dela Dunaie.
6846 327(4)
[$tiri despre scaderile la bursa din Paris, cauzate de even-
tualitatea unui fazboi ruso-turc]. - TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 199: IntimplarI de zile, 200: Frantia, 209, 249,
265: Depese telegrafice, 266: Intimplari de zile.
6847 327(4)
[Nota cu caracter de ultimatum, din 19/31 mai 1853,
adresata. de Nesselrode guvernului otoman si raspunsul din
4/16 iunie al lui Resid-Pasa]. - VEST. R., XVIII (1853),
p. 202-203, 221-222.
6848 327(4)
Ultimatisimulu Rusiei. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 198-199.
Sub accst titlu, se publics textul ultimatutuului rustsc (nota lui Nasscl-
rode catre Resid) si sc comenteaza ceased:101e refuzului otoman, citindu -se
pareri din presa strains.
6849 327(4)
[Comentarii la textul raspunsului dat de Resid-Pala la
ultimatumul lui Nesselrode, din 19/31 mai]. - TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 201-202: Viena 7 ruliu [Monarhia
austriaca].
www.dacoromanica.ro
6850 327(4)
[Despre nota sultanului adresat& lui Napoleon al III-lea,
caruia-i cere ajutor, in cazul cind rusii ar trcce Prutul]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 200: Franta.
6851 327(4)
[Articol de combatere a zvonurilor ca trupele rusesti
vor intra si in Transilvania]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 207: Monarchia austriaca; TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 205: Monarchia Austriaca.
Articolul, datat: Sibiu 12 iulie, enumera mai intii pubhcatiile care au
dat crezare acestor zvonuri: Gazeta Transilvaniei, Gaeta germand din Bra-
sov [Kronstaedler Zeitung], Mesagerul din Sibiu [Siebenburger Bole]. Arata
apoi ca aceste zvonuri, deli au impresionat mutt populatia, nu sint Interne-
late, deoarece nici un fapt de politica internationals nu impure aceasta mis-
care military si nici o miscare 'Mena nu dovedeste ca Austria s-ar astcpta
is asa ceva.
6852 327 (4)
[Traducerea notei circular° din 20 iunic/2 iulie - a
ministrului de externe al Rusiei, Nesselrode, catre ambasa-
dorii si agentii diplomatici ai tazii in capitalele europene,
referitoa.e la intrarea trupelor rusesti in Principatele Romane].
- BUICURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 53, p. 205-207:
Russland; GAZ. DE MOLD., XXV(1853), p. 213-216:
Rossia; G. TRANS., XVI (1853), p. 208-209; 212; VEST.
R., XVIII (1853), p. 222-223.
Cere diplomatilor rusi sa aduca la cunostinta guvernclor pe lieges care
sint acreditali intrarca trupelor ruse in Principatele Romane, iinprejurarile
care au determinat-o, precum si intentiile politice ale Rusiei in legatura cu
acest act. - In Garda de Moldavia, text roman si franccz.
6853
[5tiri si comentarii cu privire la eforturile diplomatiei
europene de a aplana conflictul ruso-turc]. - TELEGRAFUL
327(4)
R., I (1853), p. 208: Turcia, 209: Depesc telegrafice, 211-
212 : Principatele dela Dunare, 213: Depese telegrafice,
231: Anglia.
6854 327(4)
[5tiri si comentarii in legatura, cu circulara lui Nessel-
rode cu privire la ocuparea Principatelor Romane]. - TE-
LEGRAFUL R., I (1853), p. 212: Frantia, 212: Rusia, 215-
216 : Anglia, 216: Frantia.
6855 327(4)
Respunsula lui Droucn de l'Hiui (ministru frantuzesca)
la a doua depesa cerculara a contelui Nesselrode. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 216.
Ocuparea Principatelor Dunarene a considerate de catre Drouyn de
Lhuys ca o calcare a tratatelor.
6856 327(4)
[Traducerea unui articol din foaia Ost-deutsche Post"
cu privire la argumentatia din circulara contelui Nessel-
rode, din 20 iunie/2 iulie]. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 210-211.
6857 327(4)
Ziurnalula Tirnesu" despre aclOa depesa cerculara. a
Rusiei. - G. TRANS., XVI (1853), p. 220.
Se discuta problcma ocuparif Principatelor Romane si atitudinca Rusie
fats de Turcia.
6858 327(4)
Responsulti lorduluI Clarendon, ministru de esterne
anglicii, la a doua nota circular& a Contelul Nesselrodii. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 284, 288, 292.
Subtitle:: S. Carl of Clarendon catra Sir G. H. Seymour, 10 Julie 1853".
- Traducerea adrcsci lui Clarendon catre ambasadorul Angliei la Peter-
sburg. Intro altele, vorbeste si de ocuparea Principatelor Romane de catre
ostirile rusesti.
6859 327(4)
[5tiri si comentarii cu privire la atitudinea politic& a
Frantei fat& de intrarea trupelor rusesti in Principatele Ro-
367
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI
mane]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203-204: Fran-
via, 209: Depese tclegrafice, 212: Frantia.
6860 327(4)
[Stirisi comentarii cu privire la atitudinca Angliei in
urma intrarii trupelor rusesti in Principatele Rom5.ne]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203: Anglia, 203-204:
Frantia, 205 si 209: Depose telegrafice, 215-216: Anglia,
259-260: Tntimplari de zile, 264 si 267: Anglia, 271-272:
Austria.
6861 327(4)
Causa Orientului dupa ocuparca Principateloiii si dupa
nota din urma a lui Nesclrode. - TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 221.
Analiza a atitudinii putcrilur europene Pala de intrarea trupelor rusesti
in Principatcle Routine.
6862
327(4)
Schimbarea ministeriului in Constantinopolii. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 225: Cronica straina.
Articol prin care se argutnenteaza ca motivul principal at schimbarii
de guvern ar fi intrarca trupelor rusesti in Principatele Romane. Resid-Pala
era acurat de partida fanatics si belicoasa ca s-ar fi lasat amagit de diplo-
matul francez de La Cour, declarind ca Rusia nu va ocupa Principatele. Insusi
Resid-Pala cere acum masuri energice, ca, de exemplu, trimiterca lui Omer-
Pasa, cu armata, in Principate.
6863 327(4)
[ Comcntarii iranceze la politica Rusiei]. - TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 230-231: Frantia.
Sub forma unci corespondente din Paris, se subliniaza ca larul Rusiei
nu vrea sa darime cu totul Imperiul otoman, insa e iritat de faptul ca Turcia
a devenit in timpul din urma azilul revolutionarilor europeni. Mai ales ches-
tiunea revolutionarilor unguri ref ugiati in Turcia a nemultumit profuud
cercurile conducatoare rusesti. Ele nu vor sa distruga Imperiul otoman, ci
sa-I faca mai ascultator fats de dorintele Rusiei.
6864 327(4)
Manifestul Sultanului catra popOrale sale. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 248.
Sub acest titlu, se publica traducerea manifestului, prin care sultanul
preciza atitudinea Turciei fata de ruperea ncgocierilor de catre Rusia si tre-
cerea trupelor rusesti peste Prut.
6865 327(4)
Manifestul Turciei. - TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 216-217.
Se traduce un rezumat at manifestului sultanului, cu privire la conflictul
ruso-turc, aparut in Wanderer. Se noteaza si uncle comentarii, dupa mai
mute ziare austricce.
6866 327(4)
[Observatii cu privire la interesele divergente ale tarismului
si ale comertului britanic in Principatele Romane, tarile
balcanice si Orientul apropiat]. - TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 231: Rusia.
6867 327(4)
[Stire dcspre publicarca unui lung articol in Times"
cu privire la chestiunea orientala, in care se marturisea, intre
altele, neputinta. Angliei de a impiedica Rusia sa. ocupe
Piincipatele Romine]. - GAZ. DE MOLD., XXV (1853),
p. 228, col. I: Mare-Britaniea; VEST. R., XVIII (1853),
p. 231: Marea Britanie.
6868 327(4)
[Articol cu privire la succesul politicii rusesti, de prote-
jare a intereselor populatiei crestine din Imperiul otoman].
- TELEGRAFUL R., I (1853), p. 231-232 [gresit: 252]:
Turcia.
6869 327(4)
Lupta intereselorti in causa orientale. - TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 233-234, 237.
Se examineaza pozitia fiecarei marl puteri curopene fata de problem
orientala, deschisa prin ocuparea Principatelor Romine.
368
www.dacoromanica.ro
27(4)
6870 327(4)
Desbaterile politice in parlamentula Anglici asupra cause'
rasaritului in 18 si 22 Iullu a. c. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 228-229, 233-234: Cronica straina.
Se infatiseaza pc larg accstc dezbateri, in care a Post discutat si punctul
de vedcre englez asupra zvonurilor care circulau in legatura cu intentiile
Rusiei fates de Principatele Romane.
6871 327(4)
[Articol referitor la dezbaterile din parlamentul englez
cu privire la atitudinea Angliei in cauza orientala]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 236, 241; TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 239-240: Anglia.
Dezbatcrile au pornit dc la o intcrpclarc facuta In 2 aug., in legatura
cu stirea ca domnitorii din Principatele Romane au refuzat sa mai platcasca
tribut Turciei.
6872 327(4)
[Stiri din ziarele britanice cu privire la atitudinca guver-
nului englez fates de chestiunea parasirii Principatelor Ro-
mane de catre ostirile rusesti, ca o conditie pentru incheicrea
pacii intre Rusia si Turcia]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 249-250: Cronica straina, 258: Anglia, 260-261: Cro-
nica straina.
Se insista indeosebi asupra dezbaterilor de politica externa din parla
mentul englez.
6873 327(4)
-
Critics asupra purtarii ziurnalelora europene in reporta
catra causa rasaritena. G. TRANS., XVI (1853), p. 240.
De fapt, un articol in care se explica linia redactionala a Gazetei Tran-
silvaniei. Analizind atitudinea profund inconsecventa a presei franccze si
engleze fala de chestiunea orientala - Inainte si dupa manifestcle Rusiei
se arata ca inconsecventa accasta se datoreaza faptului ca gazetele occiden-
tale nu pot fi obiective in comentariilc lor: Multe jurnale marl stau de-a
dreptul In soldul bancherilor, actionarilor, milionarilor, jurnale care Baca
pierd patronii for pierd si de". Alte gazetc traiesc din exploatarea senzatio-
nalului, ocupindu-se doar cu politica conjecturala". Fates de toate acestea,
datoria Gazetei Transilvaniei este de a apara publicul ei de explicatiuni
gicite, oarbe, care astazi se par ca ar avca ceva adevar, iara mine se prefac
in fum si in ceata"... Mai bine stiri cevasi mai tirzioare si adeverite, decit
pripite si unilaterale".
6874 327(4)
[Stiri si comentarii cu privire la mediatia austriaca in
conflictul ruso-turc]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853),
p. 255: Frankreich; TELEGRAFUL R., I (1853), p. 239-
240: Anglia, 240: Turcia, 241: Depese telegrafice, 242: Mo-
narhia Austriaca, 245: Depese telegrafice, 247-248: Liam-
plarf de zile, 248: Rusia, 251: Austria; 254: Monarhia Aus-
triaca, 257-258: Depese telegrafice, 259: Austria, 261:
Depese telegrafice, 261-262: Monarhia Austriaca, 263,
267, 272: Frantia, 272: Anglia, 272: Turcia.
6875 327(4)
[Textul proiectului de notes alcatuit la Viena , in cauza
Orientului, si modificarile propuse de Poatta]. - GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 281-282: Turcia; VEST. R., XVIII
(1853), p. 294: Constantinopol.
Versiune romaneasca.
6876 327(4)
[Stiri si comentarii straine cu privire la modificarile pe
care Poarta le-a adus propunerilm de pace ale Austriei]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 259: Austria, 261-262:
Monarhia Austriaca, 263, 267, 272: Frantia, 272: Anglia,
272: Turcia, 275-276: Anglia, 276: Turcia, nr. 71, p. 278
bis: Frantia, nr. 71, p. 279 bis: Anglia, nr. 71, p. 280 bis:
Turcia, 281: Depese telegrafice, nr. 74, p. 287 bis: Frantia.
6877 327(4)
Causa orientale. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 261.
Consideratii asupra pozitiei diferitelor state europene In legatura cu
problema orientala: Prusia plinuic4te sa o Ioloseasca pentru a realiza un
stat german unitar si puternic. Revolutionarii doresc ca Rusia sa inceapa
razboi cu Turcia.
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI
6878 327(4)
Ziurnalcle de Deb'a" in privinta causei orientall. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 265, 269-270.
Rezumarea unui articol de Saint-Marc Girardin. - Compare atitudi-
nea Rusiei din 1853 cu aceea a Frantei din 1840. Franta de atunci voia s5
pun5 capat amortirii din Orient, dind sprijin acelor tali care manifestau
tendinte de desteptare, cum erau Egiptul, Grecia Principatele Romane.
Restul Europei era ins5 ostil acestei idei, fiindcS el cuprindea o societate
abia consolidatl, care voia 55 mentina statu-quo si sa inlature once prilej
pentru revolulie. Franta a trebuit sS cedeze, ca 55 salveze pacea Iumii. La
fel a Wilt §i Rusia in 1853, renuntind la cucerirea Constantinopolului.
6879 327(4)
[rntr-un comentariu asupra situatiei internationals, se
spune ca generalul Prim a pornit la Sumla, unde vor fi
ajuns si consulii Angliei si Frantei din Bucuresti"]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 275: Partea NeoficiOsa.
6880 327(4)
[$tiri si comentarii cu privire la atitudinea Rusiei fats
de modificarile acute de Poart5. la propunerile Austriei]. -
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 279: intamplari de zile, 279:
Principatele dela Dunare, 279-280: Rusia, 282: Monarhia
Austriaca, 283: Intamplarl de zile, 287-288: Rusia.
6881 327(4)
[Se anunta ca, la Viena, continua tratativele in legatura
cu conflictul ruso-turc si evacuarea Principatelor Romane]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 287: Monarchi'a austriaca.
6882 327(4)
[$tiri si comentarii cu privire la nota din 26 aug. a lui
Nesselrode, prin care acesta anunta ca Rusia nu accept&
modificarile turcesti in propunerile vieneze de pace]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 296-297: Raspunsulu Rusiei;
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 287-288: Rusia, 288: Tur-
cia, nr. 74, p. 287 bis: Anglia.
6883 327(4)
[$tiri si comentarii in legatura cu proicctul anglo-francez
de a debarca trupe in Turcia europeana, sub motivul de a
garanta linistea in Imperiul otoman si a-I feri de anarhie si
dezmembrare]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 287:
Anglia.
6884 327(4)
[Stiri si comentarii cu privire la intrevederea de la 01-
mtitz, dintre imparatii Rusiei si Austriei]. - TELEGRAFUL
R., I (1853), nr. 74, p. 286 bis: Austria, 286 bis: Intamplarl de
zile, 290-291: Moravia, 291: titan:105.d de zile, 294: Monar-
hia Austriaca, 294: Austria, 294-295: Intamplari de zile,
299: Frantia, 299-300: Anglia, 300: Rusia.
6885 327(4)
[$tiri si comentarii in legatura cu atmosfera razboinica
creates in Turcia de conducatorii fanatici ai bisericii musul-
mane]. - TELEGRAFUL R., I (1853), nr. 74, p. 287 bis
288 bis: Turcia, 289: Depese telegrafice, 290: Austria, 291-
- 6894
292 : Anglia, 292: Turcia, 295-296: Rusia, 296: Turcia, 298:
Austria, 298-299: Itntimplarl de zile, 300, 311-312: Turcia.
6886 327(4)
[Vesti si comentadi in legatura cu sosirca vaselor de raz-
boi anglo-franceze la Constantinopol]. - TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 290: Austria, 291: Frantia, 291-292: Anglia,
294: Monarhia Austriaca, 294: Austria, 294-295: Inta"mplarl
de zile, 295: Frantia, 298-299: Intamplari de zile.
Toate accste stiri si comentarii subliniazS, pc ling5 motivul intern -
actiunea de pacificare a Constantinopolului - si un motiv extern: situatia
din Principatele Romane.
6887 327(4)
Ziurnalulu Timesu" despre intrarea floteloiii in Darda-
nele. - G. TRANS., XVI (1853), p. 304-305.
Articol in care se comenteazS ultima atitudine a oficiosului englez lap
de Turcia. Se ironizcazS dibScia ziarului acesta intru a masca bine planurile
patronilor sAi". Expunind apoi felul cum Times infa1i5eaza In ultimtd limp
www.dacoromanica.ro
327(4)
motivele politicii marilor puteri europene fall de Turcia - ca izvorind din
necesitatea ca acest imperiu 55 no disparA, dar nici 55 no devinS puternic
redactia incheie cu ironic: SA traiascl Inaba diplomatica a lui Times
cad a inccput a se mai descurca".
6888
327(4)
[Publicatiune catre locuitorii imparatiei turcesti", cu
prilejul declaratici de razboi a Portii catre Rusia]. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 328-329.
Traducere din Le Journal de Constantinople.
6889 327(4)
[Comentarii cu privire la stadiul conflictului turco-rus].
- BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 318-319: Ocstcr-
reichische Monarchic.
Dup5 gazeta Orsterreichische Corresponden: din Viena. Se exprima pare-
rea ca rSzboiul se va amina, deoarcce se apropie limile de lama, in care limp,
pins prim3vara tirziu, drumurile impracticabile din t5rile de pe lingd cursul
inferior al Dullard fac imposibile operatiile marl de rSzboi. Litre timp, pule-
rile europene vor exercita influenta for mediatoarc.
6890 327(4)
[Pasaj extras din ziarul Times" cu privirc la statorni-
circa Rossiei pe Dunarea de jos"]. - GAZ. DE MOLD., XXV
(1853), p. 330.
6891 327(4)
[Ziarele germane dczmint stirea ca Rusia intentioneaza sa
lanseze un manifest de razboi]. - BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 340: Deutschland.
Se afirmS ea Rusia va astepta linistita in Principatele Romaine sS vadS
cc atitudine vor lua turcii la Duitarc.
6892
327(4)
[Manifestul tarului Nicolae I, anuntind ca Rusia a lost
nevoita sa is armele in urma provocarilor dusmanoase ale
Turciei oi pentru a apara popoarele crestine din Imperiul
otoman]. - BUKURESTER DT. Z., IX (1853), p. 346:
Manifest Seiner Majestat des Kaisers von Russland ; GAZ.
DE MOLD., XXV (1853), p. 345-346: Rossia; VEST. R.,
XVIII (1853), p. 346.
6893 327(4)
Rasunetele ziurnalelorii dupa batalia do la Isaccea. -
G. TRANS., XVI (1853), p. 340.
Articol in care se analizeazA atitudinea Frantei si Angliei, dup5 ince-
perea ostilitatilor ruso-turce, prin lupta de la Isaccea. Analiza se face pe
baza unor articole si corespondentc din prcsa francezA, germanS 5i englez5.
Franta considers lupta de la Isaccea ca un eveniment serios gi se gindeste
sS vinA cu armele in apArarea Turciei. Presa englez5, dimpotrivA, reflects
o atitudine de compromis. Morning Herald anunta ca se va propunc ca Prin-
cipatele Romane sa fie cedate Rusiei, in schimbul Georgiei, care ar reveni
turcilor.
[Traducerea notei circulare din 19 oct. 1853 c. v., a minis-
327(4)
trului de externe Nesselrode, catre agentii diplomatici ai
Rusiei in strainatate]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 358:
Rusia.
AfirmS - cu toate provocarile otomane - Rusia iii va continua
politica sa de pace 5i nu va trees la actiuni ofensive peste DunSre, Baca nu
va fi constrins5. Considers mai departe ocuparea Principatelo: Rointute drept
o garantic materiala In vedcrea ajungerii la o intelegere cu Turcia in ches-
tiunea orientala.
6895 327(4)
[Comentarii franceze la provocarile facute de Nesselrode cu
privire la Principatele Romane in circulara sa diplomatica
din 19 oct.]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 354, col. I: Franta.
6896 327(4)
[Se anunta ca functionaiii ambasadei ruse au parasit Con-
stantinopolul]. G. TRANS., XVI (1853), p. 368, col. II:
Posta novissima.
Dintre acesti functiouari, Arghiropolo a sosit la Bucumti.
369
32/(4) POLITICA E X TERNA : AI A RILE PUTERI 327(4)

6897 327(4) 6908 327(4)

[Se relateaza buna impresie si sentimentul de usurare in
lumea financiara de la Viena, Londra si Paris, la vestea retra-
gerii trupelor turccsti pe malul drept al Dunarii]. BUKU-
RESTER DT. Z., IX (1853), p. 370: Oesterreichische Monar-
chic.
6898 327(4)
[Se subliniaza ca, in Occident, ziarele ce stau in soldul
Burselor si at capitalistilor milionari" creeaza iluzii despre
1ncetarea razboiului din Principate]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 368-369: Din campula resboiului peste tota.
6899 327(4)
[Problema Orientului si evacuarca Principatelor Romane
in discutia presei engleze] G. TRANS., XVI (1853), p.
381: Cronica straina.
6900 327(4)
[Se anunta ca ambasadorul Austriei Ia Constantinopol cere
trimiterea unui emisar turc la Bucuiesti, pentru inceperca
tratativelor de armistitiu]. BUKURESTER DT. Z., IX
(1853), p. 392: Turkel.
6901 327(4)
lloa corespondinte diplumatice prea inseinnate.
G. TRANS., XVII (1854), p. 2.
Comentariu la schimbul de note intro ministrul de extern° al Turciei
pe de o parts, si ambasadorii Marii Britanii si Frantei, de alta, cu privire
la ciocnirca dintre vaselc turcesti si rusesti la Sinope, in 30 nov. 1853. Subli-
niazS incercSrile Turciei de a atrage in conflict pe cele doua puteri si rezorva
manifestata de ambasadorii lor, care precizeaza ca flota britanicS si franceha
nu vor interveni decit dud ostilitatile vor ajunge la Bosfor.
6902 327(4)
Intrebarea oricntale dupes documentele din cartea cea
albastra. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 41-42, 45-46,
49-50, 53-54.
Amplu rezumat al CLIO ulbastre engleze in care se prozonta, pe baza
de documente diplomatice, atitudinea puterilor europene in conflictul ruso-
turc, de la inceputul lui pins la intrarea flotei anglo-franceze in Marea Neagra.
6903 327(4)
[Traducerea unei corespondents din Daily News" cu
privire la consfatuirile otomane din 5-8 dec. 1853, relative la
conditiile in care se putca hotari incheierea armistitiului].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 3-4: Turcia.
Prima conditie era evacuarca Principatelor Romane.
6904 327(4)
Protocolulu celoru patru putcri mari. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 380.
Articol cu privire la hotarirea marilor putcri de a mijloci pacca intro
Rusia si Turcia si evacuarea Principatelor Romane.
6905 327(4)
Textul actelora din Viena de la 5 Decembre. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 397.
Se public& textul protocolului si al notei colective incheiatc de reprezen-
tantii Austriei, Frantei, Angliei si Prusiel in legatura cu conflictul dintre
Rusia si Turcia.
6906 327(4)
[Nota din 12 dec. 1853, catre Poarta, a ambasadorilor Ia
Constantinopol ai celor patru puteri]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 7-8: Cronica straina; VEST. R., XIX (1854), p.
21-22: Turcia.
Ambasadorii declares ca ccle patru puteri nu consider& firul negocie-
rilor cu totul rupt prin manifestul de razboi al Iarului. Se indica 7 puncte
Intro care evacuarea Principatelor Romine pe baza cSrora s-ar putea
duce In viitor negocierile.
6907 327(4)
[Traducerea textului depesei circulare a Ministerului de
Externe francez cu privire la motivele intrarii flotei anglo-
franceze in Marea Neagra]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 7-8, 11-12: Frantia.
Respunsulu lui Resida Pasa. G. TRANS., XVII (1854),
p. 26: Cronica straina.
Traducerea raspunsului din 3I dec. 1853 Ia adresa celur patru puteri
6909 327 (4.)
[Revista principalelor evcnimente internationale din anul
1853]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 406: Monarhia
Austriaca.
Bilant incheiat la sfirsitul anului. Se subliniaza incordarca internatio-
nail, prin izbucnirea razboiului ruso-turc, si se exprimS speranta ca el va
lua curind sfirsit, prin medialia celorlalte puteri europene.
1854
6910 327(4)
[Comentarii cu privire la motivele si efcctele intrarii
flotei aliate in Marea Neagra]. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 8: Turcia, 9: Depese telegrafice, 10: Monarhia
Austriaca, 12: Rusia, 15: Austria, 19-20: Rusia, 20: Tur-
cia, 22: Monarhia Austriaca, 26: Austria, 28: Frantia, 29:
Depese telegrafice, 31-32: Turcia, 38-39: Monarhia Aus-
triaca.
6911 327(4)
[*tiri yi comentarif despre miscarile flotei anglo-franceze
in Marea Neagra]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 10-
11: Intamplari de zile, 11: Anglia, 17: Depese telegrafice, 35:
Intamplarl de zi, 111 col. I, 115: Rusia, 119: Intamplari de zi.
6912 327(4)
[Destainuirile ziarului englez Chronicle" cu privire la
conditiile de pace asupra carora ar fi cazut de acord cele patru
puteri]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 16, col. I.
Aceste conditii ar fi: Hu Sustinerea integritatii teritorillor. II-le Con-
cesiile de la Olmiitz si Nota Vieneza modificata sa se iee de baza a negotia-
tiilor pentru un nou tratat de pace. Ill-le Toate tratatele turco-rosiene
d'inainte si se suslie. IV-le Principatele Dunarene se vor deserta de indata
dupes subscrierea tratatului de pace".
6913 327(4)
0 convorbire cu Imperatula Nicolal. TELEGRAFUL
R., I (1854), p. 23-24: Rusia.
Se relateaza dupes un ziurnale englezesc numit Presa" [Press] o
convorbirc a tarului Rusiei cu un personaj francez. Convorbirea s-a purtat
asupra cauzelor rSzboiului, asupra ocupSrii Principatelor Romane si asupra
hotaririi Rusiei de a apara ferm cauza supusilor crestini din Imperiul otomau.
6914 327(4)
[$tire din L'Independance Beige" despre nemultumirea
Austriei rata de intrarea flotei franco-engleze in Marea Neagra].
VEST. R., XIX (1854), p. 31, col. II: Austria.
6915 327(4)
[Comentarii cu privire la interesele comerciale care impun
Angliei si Frantei o atitudine hotarita de sprijinire a Turciei].
BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 25-26: Oesterrei-
chische Monarchic.
Negustorii englezi au marl cantitati de marfuri In porturile turcesti
si nu le pot transporta, din cauza ostilitatilor ruso-turce.
6916 327(4)
[Treceri in revista a comentariilor presei strain cu privire
la evenimentele de la Dunare]. G. TRANS., XVII (1854), p.
30: Privire generals, 41-42: Date din diurnale cu mare in-
teresu istoricu, 48: Lloydul austriacu despre miscarile Slavi-
lora, 57: Revista de diurnale, 73-74: Brasiovu 4 Martiu,
89: Brasiovu, 19 Martiu v. 0 privire repede prin diurnale,
96-97: Esinta din ziurnale.
aiid si comentarii cu privire la eveuimeutele militare de la Dunare,
situatia creata prin ajungerea trupelor rusesti la acest fluviu si implicatiile
ei internationale.
6917 327(4)
[$tiri si comentarii cu privire la misiunea printului Or-
lov]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 30-31: Monarhia

370
www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI
Austriaca, 35: Tntamp lari de zi, 38-39 si 43: Monarhia
Austriaca, 47: Rusia, 52: Anglia.
6918 327(4)
Date din diurnale de mare interesu istoricu. - G. TRANS.,
XVII (1854), p. 41-42.
Se comenteaza, din punctul de vedere austriac, ecourile stirnite M can-
celariile marilor puteri de misiunea contelui Or lov la Viena si Inriurirea pe
care ar putea-o avea asupra situatiei Principatelor Romane.
6919 327 (4)
[Traducerea scrisorii din 29 ian. a lui Napoleon al IIT-lea
catre Nicolae I]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 50; TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 77 -78; VEST. R., XIX (1854),
p. 62-63.
Imparatul Frantei explica motivele care au determinat intrarea flotei
anglo-franceze M Marea Neagr3. Argumenteaza punctul de vedere anglo-
francez, ca tensiunea internationala ar fi fost cauzata prin ocuparea Princi-
patelor Romane. Promite retragerea flotei anglo-franceze din Marea
Neagra, in schimbul evacuarii Principatelor si al inceperii tratativelor de
pace. - In Gazeta Transilvaniei, textul e insotit de un scurt comentariu
al redactiei, in care se exprima dorinta de pace intre popoare.
6920 327 (4)
[$tiri si comentarii referitoare la scrisoarea lui Napoleon
al III-lea catre tarul Nicolae I, cerindu-i retragerea trupelor
sale din Principatele Romane]. - TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 45, 49, 53: Depese telegrafice, 55: Austria, 59:
Intimplari de zi, 60: Frantia.
6921 327(4)
[$tiri in legatura cu felul cum a fost discutata chestiunea
Orientului intr-un meeting" de catre liberalii din Manchester].
- VEST. R., XIX (1854), p. 47: Marea Britanie.
6922 327(4)
[Discutii in parlamentul din Londra cu privire la pozitia
Angliei fata de razboiul ruso-turc]. - VEST. R., XIX (1854),
p. 47-48, 56, 59-60, supl. la nr. 20, p. 1, 83-84, 88, 92.
6923 327(4)
[$tiri si comentarii cu privire la pregatirile militare ale
Frantei si Angliei pentru razboiul din Orient]. - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 52: Anglia, 57: Depese telegrafice,
59: Tntimplarl de zi, 61, 77: Depese telegrafice, 82-83: Aus-
tria, 86-87: Tntamplari de zi, 87: Din campula resboiuluI.
6924 327 (4)
[Comentarii din diferite surse cu privire la interventia
armata a Frantei si Angliei in razboiul ruso-turc]. - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 55: Austria, 57: Depese telegrafice,
60: Anglia, 60: Franta.
6925 327(4)
[Extrase dintr-un articol al lui Emile de Girardin cu pri-
vire la perspectivele interventiei armate anglo-franceze]. -
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 60: Frantia.
Articolul fusese publicat In La Presse. Emile de Girardin se indoieste de
succesul unei astfel de interventii, pentru lungs durata. Subliniaza tulburarea
pe care o va aduce comertului european si industriei. E de parere ca numai
interventia Austriei poate solutiona problema.
6926 327(4)
[Cateva cuvinte ale unui veteran din 1812 spre raspuns
la ultimatum cel nuou al D. Emil de Girarden"]. - VEST. R.,
XIX (1854), p. 55, col. I: Rusia.
Traducerea unei scrisori primite din Petersburg si publicati sub titlul
de mai sus in Frankfurter Journal. Autorul ei raspunde lui Emile de Girardin,
care cerea intrarea Frantei si Angliei in r5zboi impotriva Rusiei. - Sfirsitul
articolului nu s-a publicat.
6927 327(4)
Neutralitatea Austriei. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 61-62, 65-66, 69-70, 73-74.
Pornind de la incercarile engleze de a atrage in r3zboi, impotriva Rusiei,
-
pe eeJe doti:1 puteri germane pe Prusia prin lingusire si pe Austria prin
www.dacoromanica.ro
327(4)
intimidare - autorul articolului, care pare a fi doctorul P. Vasici, redactorul
ziarului, demonstreazg necesitatea neutralitatii celor doua state germane.
Subliniaza ca Austria se va misca atunci cind integritatea imperiului otoman
va fi amenintata in apropierea hotarelor ei de sud.
6928 327(4)
[Traducerea rb.spunsului dat de tarul Nicolae I la scrisoa-
rea lui Napoleon al III-lea]. - G. TRANS., XVII (1854),
p. 70-71; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 81-82; VEST.
R., XIX (1854), p. 63-64.
Nicolae I expune punctul sau de vedere In chestiunea ocuparii Principa-
telor Romane, aratind ca Rusia ar fi ajuns la intelegere cu Turcia - urmSrind
politica sa de pace - daca nu s-ar fi amestecat puterile europene In conflict.
- In Gazda Transilvaniei, traducerea e insotita de unele comentarii ale redac-
lid, sub forma de note in subsol.
6929 327(4)
[Traducerea manifestului dat de tarul Nicolae I dupa ru-
perea relatiilor diplomatice ale Rusiei cu Anglia si Franta].
- G. TRANS., XVII (1854), p. 68; TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 67: Rusia; VEST. R., XIX (1854), p. 57.
In Gazeta Transilvaniei, redactia precizeaza printr-o notita Ca - nefiind
multumita cu traducerea publicata In Vestitorul Ronuinesc - a facia o flora
talmacire a manifestului. In Vestitorul Ronulnesc p. 65, se publica n versiune
franceza a manifestului.
6930 327(4)
[Comentarii la manifestul tarului Nicolae I dupa ruperea
relatiilor diplomatice cu Anglia si Franta]. - TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 64: Mal noa, 67-68: Rusia.
6931 327 (4 )
[Documentul diplomatic rus din 18 febr. 1854]. - BUKU-
RESTER DT. Z., X (1854), p. 77-78, 81-84: Memorandum;
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 85-86, 89-90, 93-94,
97-98, 101-102: Memora.ndula Rusiei; VEST. R., XIX
(1854), p. 69-80: Memorandum.
Traducerea integrala a textului notei adresate de cabinetul rus trimisilor
sai diplomatici din toate tarile. In nota, se expune pe larg punctul de vedere
al Rusiei cu privire la chestiunea rasariteana. Se analizeaza cauzele conflic-
tului ruso-turc. Se subliniaza ca Rusia nu urmareste intinderea teritoriului,
ci a ocupat Principatele Romfine ca sa poata impune inceperea negocierilor
cu privire la garantarea libertatii crestinilor ortodocsi din Imperiul otoman.
De aceea a si desfasurat la Dunare operatii defensive, neintentionind sa o
treaca. Daca, totusi conflictul va lea proporpi, vina e a puterilor occidentale,
care s-au amestecat. - In Bukurester Deutsche Zeitung, versinne germana.
In Vestitorul Ronanesc, text roman si francez.
6932 327(4)
Privire seri6sa. - G. TRANS., XVII (1854), p. 81: Monar-
chi'a austriaca.
Insusindu-si punctul de vedere austriac, gazeta comenteaza defavorabil
atitudinea Rusiei in chestiunea apararii credinciosilor ortodocsi din Imperiul
otoman.
6933 327(4)
Publicitatea Vienei despre planurile Rusiei. - G. TRANS.,
XVII (1854), p. 90-91.
Se expune punctul de vedere austriac in chestiunea orientala, asa cum
reiese el din gazetele austriece.
6934 327(4)
[Comentarii si reproduceri din presa straina asupra noii
pozitii a Austriei In chestiunea orientala]. - G. TRANS.,
XVII (1854), p. 107, col . II: Brasiovu 3 Aprilie, 127: Austria,
133: Monarchi'a austriaca.
6935 327(4)
[$tiri cu privire la r5.spunsul tarului Nicolae I la scrisoarea
-pe care i-a adresat-o regele Prusiei]. - TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 101: Depese telegrafice.
Dupa Kreuz- Zeilung din Berlin. - Tarot raspunde ca nu va evacua
Principatele Romane pint{ ce soarta crestinilor din Imperiul otoman nu va fi
garantata prin tratate 5i flota anglo-franceza nu se va retrage din Marea
Neagra si Bosfor.
371
 27(4) POLITICA. EXTERNA: MARILE PUTERI
6936 327(4)
Dechiaratiunea de resboiii din partea Angliei. TELE-
GRAFUL R., II (1854), nr. 27, p. 104-105.
Se publics traducerea in intregime a declaratiei de razboi a Angliei cadre
Rusia, dupa Gazeta oficiale din Englitera" din 29 martie.
6937 327(4)
Descoperirea secretulul diplomaticil Intre Anglia si Rusia.
- G. TRANS., XVII (1854), p. 91-92: Cronica straina.
Se subliniaza indeosebi acele pasaje din documente care privesc situatia
In viitor a Principatelor Romane.
6938 327(4)
Corespondin%a secret& intre guberniulii Angliei si alu
Rusia - G. TRANS., XVII (1854), p. 104-105, 108, 112,
116, 120, 126-127, 130, 134-135, 138, 142, 146.
Dupa un comentariu introductiv, in care se subliniaza importanta acestor
documente $i marea senzatie pe care au stirnit-o in lame, se incepe publicarea
for sub forma de extrase.
6939 327(4)
[Articol aprtrut in Le Journal de St. Petersburg", In
31 martie, cu privire la conversatiile dintre Imparatul Rusiei
si H. Seymour]. - GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl.
/a nr. 29, p. 15-16: Rosiea.
Ziarul rus protesteaza impotriva publicarii de catre britanici a documen-
telor secrete cu privire la aceste conversatii si mai ales impotriva interprearii
pe care Seymour a dat-o cuvintelor imparatului. - Text roman $i francez.
6940 327(4)
Monitorulil Frantei" despre depesele secrete intre Anglia
si Rusia. - G. TRANS., XVII (1854), p. 97.
Se prezinta pozitia Frantei fats de aceste tratative, asa corn reiese ea din
foaia franceza Le Moniteur.
6941 327(4)
Noue descoperiri ale lui Timesu" cu privire la puterile
germane s.a. - G. TRANS., XVII (1854), p. 99-100.
Dupa ziarul Times, se examineazd reactia statelor germane la dezvalitirea
tratativelor secrete dintre Rusia si Anglia.
6942 327(4)
[Traducerea unui articol din Frankfurter Journal" referia
tor la rrtzboiul ruso-turc]. - VEST. R., XIX (1854), p. 114-
115.
Ziarul german aproba interventia Rusiei pentru apararea ortodoxismului
si condamnil politica franco-engleza.
6943 327(4)
[125.spunsul guvernului rus la declaratia de razboi franc°.
englezal. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 121-123:
Russland ;GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 29,
p. 16-18: Declara %ie.
In Bulsurester Deutsche Zeitung, versiunea germana; in Gazela de Mol.
davia, text roman si trances. Toate, dupa Le Journal de SI. Petersburg.
6944 327(4)
[Traducerea protocolului conferintei de la Viena, din
9 aprilie 1854]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 141; TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 132-133.
Examinind noua situatie treats prin declaratia de razboi a Angliei si
trantei, reprezentantii Austriei si Prusiei, intruniti in conferinta cu ai celor
dour puteri occidentale, declard ca ramin mai departe solidari cu cele dons
chestiuni: integritatea lmperiului otoman (avind corolar evacuarea Principa-
telor Romane) si respectarea drepturilor crestinilor din Turcia. - In Gazeta
Transilvaniei, se adauga si unele comentarii extrase din presa straina.
6945 327(4)
Manifestuhl celil ma! non alt Rusiel. - TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 132; VEST. R., XIX (1854), p. 133-134.
Se publics traducerea manifestului din 11/23 aprilie 1854, dat de tar&
Nicolae I, la primirea declaratiei de rasboi a Frantei si Angliei. Manifestul
subliniaza ca. Rusia lupta pentru crestinatate si e convinsa ca acest stop ii
va aduce victoria. - Textul e tradus din Jurnalul de St. Petrograd [Le Journal
de Saint Petersbourg].
372
www.dacoromanica.ro
327(4)
6946 327(4)
[Traducerea scrisorii lui Francisc Iosif care ministrul
de interne, Ed. de Bach, ordonind recrutarea a 95000 de
oameni]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 145-146 :
Austria.
Motivul: concentrarile de trupe rusesti la hotarele Austriei.
6947 327(4)
Austria In causa resaritdnrt. - TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 152-153.
Autorul anonim descrie mai intii impresia adinca pe care a facut-o to ON
cident hotarirea de mobilizare a Austriei. Arata motivele politice ale acestui
act, In dorinta de a evita atft o fnfringere a anglo-francezilor, eft si o victoria
a for fara de participarea Austriei. Analizeaza apoi politica Prusiei, aratind
cd, cu toate nuan(ele diferite, va merge paralel en cea a Austriei.
6948 327(4)
Situatiunea de astral. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p 164-165.
Se analizeaza criza in care au intrat In Europa comertul si meseriile, nu
attt din pricina razboiului, cit din sentimentul ca el abia a inceput si va dura
foarte mult, far mozaicul de natiuni din care se compune Turcia va profita
de ocazie $i va prilejui tulburari, ce vor cere o rezolvare radicals a chestiunii
Orientului. In urma acestui razboi, se vor ivi noi forme, atit in politica cit
$i in economie", la fel ca dupd rizboiul de 30 de ani si revolutia franceza.
6949
Starea de astazi a cause! rasaxitene.
(1854), p. 166.
- G. TRANS., XVII
327(4)
Extrase dintr-un articol aparut In ziarul Wanderer, precedate de un scurt
comentariu al redac(iei, care tai exprima ingrijorarea fats de amploarea pe
care o is razboild.
6950 327(4)
Tractatulil de aliant5. Incheieth intre Anglia, Franta si
Turcia. - G. TRANS., XVII (1854), p. 166-167.
Versiune romaneasca.
6951 327(4)
Tractatu de alianta ofensiva si defensiva intre Austria si
Prusia. - G. TRANS., XVII (1854), p. 170.
6952 327(4)
[Versiune romomeasc5, a conventiei militare Incheiate in
20 aprilie 1854, la Berlin, Intre Austria si Prusia]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 19: Mare-Britaniea.
Articolul I stabileste efectivele armatei anstriece in Principatele Romane
si Transilvania. Dupa Morning Chronicle.
6953 327 (4)
[Textul tradus al conventiei militare dintre Austria si
Prusia]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 19: Austria.
Prin acest tratat, din 20 aprilie 1854, Austria se obliga ss mareascA cu
100 000 armata sa din Ungaria, de la Duntire si Sava.
6954 327(4)
Articululu adausu la ttactatulii de ofensiva si defensiva
incheietu intre Austria si Prusia. - G. TRANS., XVII (1854),
p. 170-171.
Adaosul se retell la demersurile pe care ambele puteri se obliga sa be intre-
prinda pe linga guvernul rus, in legatura cu ocuparea Principatelor Romane.
- Versiune romaneasca.
327(4)
6955
Articululu aditionale la tractatulti de alianta ce s'a inche-
lath intre Austria si Prusia in 20 Aprile 1854. TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 168-169.
Traducerea textului.
6956 Forcade, Eugene 327(4)
Politica cabinetului Vienei In causa fasariteanri. -
G. TRANS.. XVII (1854),p. 199, 206-207, 210-211, 214-
215, 218, 226-227, 230-231, 234-235, 238-239, 242,
246.
O serie de 5 articole, traduse din Revue des Deux Mondes, precedate de
Presentare explicelloare din partea redac(iei Gazeta Transilvaniei.
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PETER! 327(4 )

6957 327(4) 6965 327(4)

Causa rasaritena dupa borsura lui Forcad. TELEGRA- [Extrase dintr-un articol aparut in Ost-deutsche Post" cu
FUL R., II (1854), p. 204-205. privire la atitudinea Angliei in dezlegarea chestiunii orientate].
Articol de fond. Se rezurnA memoriul publicistului Forcade, aparut TELEGRAFUL R., II (1854), p. 265: Monarhia Austriack
intreg in Revue des Deux Mondes. Memoriul analizeaza gi justifies politica Ziarul austriac ironizeazS atitudinea presei engleze fats de intrarea tru-
Austriei in chestiunea rAsariteanA. Arata cl aprehensiunile Austriei fats de pelor austriece in Principatele Romane, subliniind ca atitudinea ei protectoare
Anglia din cauza atentiei pe care aceasta o acorda revolutionaruld Kos- e cu totul deplasatS. Invita pnterile apusene sit intervinS in chestiune on fapte
suth abia au plant fi potolite prin diplomatia francezA. Subliniaza motivele hotarite, nu cu vorbe gi cu tarAganari. LAmureste cum interpreteael Austria
strategice care nu i-au ingaduit Austriei prea devreme o intervenlie military cele 4 puncte ale propunerilor de pace stabilite Ia Viena, In 27 iulie.
In Principatele Rom Ane.
6966 327(4)
6958 327(4) [Comentarii germane la protocolul celor 4 puteri cu privire
Rusia si Englitera in privinta Austriei. TELEGRA- la chestiunea orientala]. BUKURESTER DT. Z., X
FUL R., II (1854), p. 200-201. (1854), p. 267-268: Deutschland.
Articol de fond. ExprimS punctul de vedere austriac fats de politica Dupl Preussiche Coresp[ondenz]. Se subliniaza necesitatea de a se
externs a Angliei gi Rusiei in ceea ce priveste chestiunea orientalS in general mentine integritatea structurii anterioare a Imperiului otoman, inclusiv cea
si problema Dun8rii de jos in special. Se subliniaz1 cA, In 1848-1849, Anglia a Principatelor Romane.
a pierdut marea simpatie de care se bucura in Austria, din pricina felului in
care a pArAsit-o in imprejursrile grele ale revolutiei. 6967 327(4)
327(4).
[Notele schimbate Intre guvernele Angliei si Austriei
6959 asupra chestiei Orientului]. VEST. R., XIX (1854)
Ziurnalistica de Viena fats cu causa rasaritena. G. p. 270-272: Austria.
TRANS., XVII (1854), p. 222. Schimb de note Intre 22 iulie gi 8 august 1854.
Sub acest titlu, se prezintS extrase din ziarul Wanderer, subliniindu-se
ca gi alte ziare austriece, Lloyd §i Ost-deutsche Post, sustin acelasi punct de 6968 327(4)
vedere. Wanderer sustine ea Austria, ca stat compus din elemente romanice, [Discursul ministrului de externe englez, Clarendon, In
germane gi slavone, nu poate afla in viitor nicio securitate" fats de o Rusie parlamentul din Londra, privitor la alianta turco-austriaca si
puternicS. In consecintA, pledeaza pentru o politicA de forts a Austriei fatA la ocuparea Principatelor Romane de catre Austria]. VEST.
de Rusia. R., XIX (1854), p. 273-276.
6960 327(4) Text roman gi francez.
Unit resboia mare sea unit resboiit micit. TELEGRA- 6969 327(4)
FUL R., II (1854), p. 236-237. [Ziarul Times", intr-o corespondentO de la Viena din 28
Articol de fond. Se analizeazA perspectivele pe care le arAta razboiul aug., arata ca intirzierea expeditiei impotriva Crimeii se dato-
rnso-turc de a se transforma, dintr-o conflagralie localS, intr-una europeana. reaza intirzierii intrarii austriecilor in Principate, holerei si
6961 327(4) incendierii orasului Varna]. GAZ. DE MOLD., XXVI
insemnatate strategica a Constantinopolef. TELE- (1854), p. 279: Austria.
GRAFUL R., II (1854), p. 252-253. 6970 327(4)
Se infStigeaza rolul strategic jucat de fosta capitals a Bizantului in tre- [ Jurnalul de Francfort" Frankfurter Journal"
cut, pins la cucerirea ei de catre turd gi dupS. aceea. Se analizeaa apoi marile comenteaza raspunsul Rusiei la propunerile de pace, subli-
ganse pc care le-ar avea armatele rusesti, intr-o masurare izolatS cu cele oto- niind ca, prin rettagerea trupelor rusesti din Principatele
mane, 55 cucereascS Constantinopolul. InfAtiseaza interesul celorlalte puteri Romane, s-a inlaturat motivul imediat al razboiului]. GAZ.
maritime europene de a impiedica aceasta victorie gi a mentine Turcia. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr. 72, p. 33: Austria.
6962 327(4) Traducerea a (lona corespondente din Viena, cu data de 4 si 5 sept.
Rusia si Germania. TELEGRAFUL R., II (1854), 327(4)
p. 256-257. 6971
Articolul reflects dezamSgirea Austriei gi a unei pArti dintre germani in [Comentarii vieneze cu privire la inarm5.rile austriece
urma noii atitudini a Prusiei, care s-a arAtat satisfacutA de gestul de pace fScut impotriva Rusiei, sustinute prin concentrari masive de trupe
de Rusin prin retragerea trupelor sale din Principatele Romane. In plus, in Galitia, Bucovina si Transilvania] . GAZ. DE MOLD.,
Prusia cautA sa determine statele germane la neutralitate stricta pentru restul XXVI (1854), p. 292, col. I: Presa Vieneza,
conflictului. In articol, se aratA ca, in statele germane, sint dota partide: una DupS o corespondentA din Cracovia.
liberals, care vrea slSbirea tarismului, si alta reactionary, care igi pune toatA
nadejdea in larism. Partida reactionary e formatd din multimea de printi- 6972 327(4)
gori, in frunte cu regele Prusiei, ce -ti dau seams ca nu mai pot stApini poporul Unde sauna cu causa rasaritena ? G. TRANS., XVII
tars ajutorul tarn.. (1854), p. 302.
327(4) Comentarii Ia un articol din gazeta austriaca Wanderer, urmArind cu teams
6963
politica maritirna a Rusiei, care se dovedise in ultimul timp o putere mondialli
[$tiri si comentarii despre conferinta din 27 iulie, la Viena, de primal rang pe mArile deschise ale lurnii. In aceasta lumina, se afirma
a reprezenta.ntilor puterilor aliate]. TELEGRAFUL R., ca problema Sulinei gi a Kiustengei (Constantei) isi pierdeimportanta atribuitA
II (1854), p. 261: Monarchia Austriaca. de diplomatia englez5.
Conferinta a Post convocata dupa primirea raspunsului adus de principele
Gorciakov la somalia austriaca. Reprezentantul Prusiei nu a hiat parte. 6973 327(4)
Reprezentantii Angliei, Austriei gi Frantei au cAzut de acord asupra rAspunsu- [Din Viena se anunta Ca Prusia si Confederatia Germany vor
Ini, redactind fiecarc cite o notS. Se public& textul in romitneste al notei austrie- sprijini Austria in caz ca ea va fi atacata de Rusia din pricina
ce, semnata de contele Buol. Nota subliniazA ca, pentru pace, sint necesare: ocuparii Principatelor Dunarene de trupele habsburgice].
punerea Principatelor RomAne sub protectoratul:puterilor aliate,:libertatea pe GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 299: Austria.
Dunare, revizuirea tratatului din 13 iulie 1841, trecerea protejarii cresti-
nilor din Imperiul otoman asupra puterilor europene la un loc. 6974 327(4)
6964 327(4) [Versiune romaneasca a circularei Ministerului Afacerilor
[Comentarii si vesti referitoare la raspunsul Rusiei fats de Straine al Prusiei catre ambasadorii sai din strainatate, cu
propunerile puterilor aliate, in urma conferintei de la Viena privire la chestiunea orientate si ocuparea Principatelor Ro-
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 261-262: mane]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 303 304:
din 27 iulie].
rntamplari de zi, 270: Sibiiu 27 Aug., 273: Monarhia Austriaca, Prusia.
273; Intamplarl de gi, 275; Frantia. Circulara e semnatA de Mantenffel gi datatA 3 sept.

p
373
www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI 327(4)

6975 327(4) 6985 327(4)

[Versiune romaneasca a depesei circulare austriece din
17 septembrie, adresata catre aliatii Confederatiei Germane,
cu privire la ocuparea Principatelor de trupele habsburgice].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 306-307, 311: Austria.
6976 327(4)
[Nota ministrului de externe al Prusiei, Manteuffel, catre
cabinetul austriac, in chestiunea ocuparii Principatelor Ro-
mane]. BUKURESTER DT, Z., X (1854), p. 309-311:
Deutschland.
Datata 21 sept. 1854.
6977 327(4)
Despre cele mai nóä note cerculare. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 320, 324.
Analiza notei circulare a Austriei din 17 septembrie, privind politica ei
fata de Rusia $i lap de chestiunea ocuparii Principatelor Romane de catre
trupele habsurgice; precum si a notei circulare prusiene din 21 septembrie,
referitoare la dorinta Prusiei de a nu se aPinge la un conflict armat Intre Rusia
si tarile germane.
6978 327(4)
[Versiunea romaneascii a depesei din 30 sept. pe care
ministrul austriac, contele Buol-Schauenstein, o adreseaza
ambasadoiului Austriei la Berlin, Eszterhazy, comentind
ocuparea Principatelor Romane si interesele Prusiei la Duna. -
re]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 315: Austria.
6979 327(4)
[Raspunsul austriac la nota Prusiei in legatur& cu ocuparea
Principatelor). BUKURESTER DT. Z., X (1854), p.
314-315: Oesterreichische Monarchic.
Textul german al depesei din 30 sept. a contelui Bunl catre ambasadorul
F.s7terhazy.
6980 327(4)
Depesa austriaca secret& tali' din 30 Septembre a. c.
G. TRANS., XVII (1854), p. 332; GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 326-327: Austria.
Se publica in extenso traduccrea unei depefe trimise de ministrul de ex-
terne Buol, ambasadorului Eszterhazy, In chestiunea divergentelor austro-
prusiene referitoare la ocuparea Principatelor Romane $i la chestiunea izbuc-
nirii unui conflict ruso-austriac.
6981 327(4)
Glasuri germane. In privinta neutralitatci, la care va sa
Induplece Prusia pe ceealalta Germania in crisa orientale de
astazi. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 324-325, nr.
83, p. 324 bis 325 bis.
Traducerea unui amplu articol aparut in presa germana, pupa cc se
defineste pozitia $i obligatiile unui stat neutru NO, de statele beligerante,
se arata cll statele germane nu pot ramine absolut neutre in acest conflict.
6982 327(4)
Austria si Prusia. G. TRANS., XVII (1854), p. 331:
Brasiovu, 16 Optobre v.
Observatii cu privire la divergentele austro-prusiene in chestiunea ocuparii
Principatelor Romane de Mitre Austria si in aceea a unui eventual conflict
armat ruso-austriac. Posibilitatile izbucnirii unui astfel de conflict.
6983 327(4)
Austria si Rusia. In referintele ]or istorice pan& in timpulti
de fata. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 332-334, 336-
337, 340-341, 344-346, 349-350.
Studiu istoric asupra raporturilor dintre Rusia $i Austria Incepind din
1291 $i pins in 1854. Studiul e scris din punctul de vedere austriac $i cauta
sit demonstreze ca, intro cele dolla imperil, exists n dusmanie fireasca, ce pu-
tea duce la un non ra7boi, in urma ultimelnr actiuni politico militare ale
Austriei,
6984 327(4)
Vointa Rusiei G. TRANS., XVII (1854), p. 344.
Politica Rusiei in chestiunea orientala e privity din punctul de vedere
austriac.
Descursulti diplomatiel germane si ruse. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 356.
Articol In care se tree In revista comentariile ziarelor germane in chesti-
unea Dunarii si a Principatelor Romane,
6986 327(4)
[$tire cu privire la propunerile Confederatiei Germane
pentru a se ajunge la pace in Rasaxit]. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 355: Intamplari de zi.
Prusia a propus, intre altele, urmatoarele: Confederatia aproba intrarea
austriecilor in Principatele Romane; Austria se declarasatisfacuta cu pri-
mirea de catre Rusia a cunoscutelor 4 puncte de garantie; Confederatia pro-
pune Rusiei primirea color 4 puncte; Prusia va da ajutor Austriei, in
cazul clad vor fi atacate trupele el din Principatele Romane.
6987 327(4)
[Gazeta de Breslau" Breslauer Zeitung" comen-
teaza relatiile austro-prusiene In legatur& cu manifestarile
rusesti si austriece fata de Principatele Romane]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 358-359: Austria.
Extras.
6988 327(4)
Desvoltare mai departe a diferentelorti austriaco-prusiene.
G. TRANS., XVII (1854), p. 360, 364.
Extrase $i rezumate din gazetele Die Zeil (Berlin), IVanderer (Viena)
§iFrankfurter Postseitung, cu privire la divergentele austro-prusiene referi-
toare la politica ce trebuia dust de tarile germane In Principatele Romane.
Redactia Gazttei Transilvaniei 1st insuseste punctul de vedere al foil din
Frankfurt care reprezenta pozitia anstriaca.
6989 327(4)
[Versiune romaneasca a instructiilor trimise de guvernul
austriac imputernicitului Austriei, la presedintia Dietei ger-
mane]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 366 , 370:
Austria.
Dup3 Garda de Silesia [Sehlesische Zeilling]. In instruc(ii, se explicit ati-
tudinea Austriei, ca putere federalS germana, tap de conflictul oriental, Cu
referire la tratatul de alianta din 20 aprilie, se justifica politica Austriei fata
de Principatele Romane.
6990 327(4)
[Ziarul vienez Ost-deutsche Post" anunta c& Prusia s-a
obligat, impreuna cu Austria, a ceara. Confederatiei Germane
sa apere Austria, in caz c3 Rusia va ataca trupele austriece din
Moldova]. -- GAZ. DE MOLD. XXVI (1854), p. 374-375:
Austria.
6991 327(4)
[Comentarii in legatura cu adaosul din 26/14 noiembrie
la tratatul de alianta austro-prusian]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 371, 374-375: Monarhia Austriaca, 375-376:
Anglia, 376: Prusia, 383: Frantia.
Prin acest adaos, Prusia se obliga sa intervina cu armata dart Austria
va fi atacata In Principatele Romane.
6992 327(4)
Timesul" in contra Austriei. TELEGRAFUL R., II
(1854), p. 377-378.
Traducerea raspunsului dat de ziarul austriac Lloyd articolului din Ti-
mes. Ziarul austriac respinge acuza(ia de perfidie adusa politicii austriece. Afir-
ma ca. Anglia $i, sub influenta ei, $i Fran(a au pregatit si au purtat cu neserio-
zitate razboiul in Orient $i acuma, vazind nereusita, ar vrea sit -1 termine cu
singele soldalilor Austriei. Aceasta nu poate fi Insa tot atit de imprudentit:
to cazul ca pierde razboiul , ea Psi pune in joc tnsa$1 existen(a. Deci trebuie sit
se pregateasca bine. Pe de altit parte, Austria nu mai poate da Inapoi; ea tre-
buie sit is parte In incheierea tratatului de pace, reclamind protectnratul Prin-
cipatelor $i libertatea navigatiei pe Dunare.
6993 327(4)
Tratat de Alieatie, Incheiet !Titre Austriea, Frantiea si
Angliea, in 2 Dechemv. la Viena, a caruia acte de ratificatie

374
www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI
s'au pieschimbat acolo in 14 (26) Dechemv., 1854. - GAZ.
DE MOLD., XXVI (1854), p. 393-394.
Se public& textul original francez versiunea romancasca. - Priu acest
tratat, Franta si Anglia incuviinteaza ocuparea Principatelor Romane de ca-
tre Austria, facuta pc baza intelegcrii anterioarc dintre aceasta si Turcia.
Se pune ntunai condilia ca prin aceasta ocupare sa nu se stinjeneasca
miscarile eventuate ale trupelor anglo-franceze sau otomane in Prin.
cipate.
6994 327(4)
[Textul tratatului de alianta intre Austria, Franta si Anglia,
incheiat la 2 dec. 1854].- BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 398-399: Oesterreichische Monarchie; G. TRANS., XVII
(1854), p. 400; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 390-391.
In Bulturester deutsche Zeitung, versiune germana, in celelalte versiune
romaneasea. - Se refers la chestiunea orientala, inclusiv problemea Princi-
patelor Romine.
6995 327(4)
[Comentarii cu privire la tratatul de alianta dintre Austria
si puterile apusene, incheiat la 2 dec. 1854]. - TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 379, col. II: Sibiiu 30 Noem., 379-380:
Intimplari de zi, 385: Depese telegratice, 386-387, 391:
Monarhia Austriac5.: 395-396: intimplarf de zi.
6996 327(4)
2. Decembre anulu 1854 cu tractatulu de alianti'a intre
Austria, Francia si Angli'a in caus'a orientara, a 2-a constela-
tiune de fericire pentru orientu. - G. TRANS., XVII (1854),
p. 383.
Articol in spiritul atitudinii obisnuite - proaustriaca - a Gazetei Tran-
silvaniet. Se elogiaza hotarirea Austriei $i se fac extrase din comentariile gaze-
telor strain.
6997 327(4)
[Traducerea unui articol din Journal des Delats", cu data
de 11 dec., cu privire la consecintele aliantei din 2 decem-
brie]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 386-397: Monarhia
Austriaca.
Ziarul francez saluta alianta Austriei cu puterile occidentale. Spera ea
acest tratat va impiedica transformarea razboiului oriental intr-un razboi
mondial, ca sa nu devinA un razboi de revolutiune, in care se vor desfasura
cele mai cumplite patemi". ExprimS teama cat printr-o astfel de revolutie se
arneninta guvernilc regulate si se pune organizatiunea prezenta a Europei
peste tot la Intrebare", afirmInd ea un astfel de razboi asteapta revolutionarii
cu cel mai mare zel".
6998 327 (4)
[Comentarii la cele 4 conditii de pace propuse Rusiei, in
urma Incheierii aliantei dintre Austria si puterile europene].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 381-382: Monarhia
Austriaca., 383: Rusie, 388: Anglia.
6999 327(4)
[Traducerea textului faspunsului dat de Nesselrode la
propunerile de pace ale Prusiei, In urma Intaririi tratatului
ei de alianta cu Austria]. - TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 383: Rusia.
Nesselrode 11 autorizeazS pc baronul Budberg sa comunice la Berlin ca.
Rusia a gata sa Inccapa negocieri de pace pe baza urmatoarelor puncte:
protectorat comun al celor 5 puteri asupra crestinilor din Imperiul otoman ;
protectorat comun al celor 5 puteri asupra Principatelor Romane, In conditiile
stipulate In tratatele dintre Rusia 5i Turcia; revizuirea conventici din 1841;
libertatea navigaliei pe Dunare.
7000 327(4)
[Stiri cu privire la aspunsul Rusiei la nota Prusiei, cuprin-
zind conditiile pentru negocierea pacii]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 387: Mare-Britaniea.
Times anuntS din Berlin conditiile in care va trata Rusia, Intre care:
Protectoratul Principatelor de catre 5 puteri, colectiv, potrivit cuprinderii
tratatelor fiintatoare acum Intre Rosiea 5i Poarta; reviziea tratatului dela
1841; si libertatea navigarii Dunarii".
25 - Bibliografia analitici - c. 3102
www.dacoromanica.ro
327(4)
7001 327(4)
[Depesa din 7 dec. 1854, a Ministerului de Externe al
Prusiei, catre Franta si Anglia, prin care anuntg, ca Rusia
primeste cele patru puncte propuse de aliati, ca baza a nego-
cierilor de pace]. - VEST. R., XIX (1854), p. 399: Austria.
7002 327(4)
[5tiri si comentarii despre misiunea la Berlin a principelui
Gorceakov, in urma perfectarii aliantei austro-prusiene]. -
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 386-387: Monarhia Austri-
ack 387-388, 395-396: rntimplarI de zi, 396: Frantia, 407:
Sibiiu 28 Decem.
7003 327(4)
[Amanunte cu privire la dezbaterile din 22 dec. 1854, In
Camera Lorzilor, in legatura cu cele 4 puncte ale propunerilor
de pace In chestiunea orientala.]. - VEST. R., XX (1855),
p. 7-8, 11: Marea Britanie.
In text, se traduc si cuvintarile rostite de John Russel, in cursul carora
s-a referit gi la problema Principatelor Romane.
7004 327(4)
[Extras din ziarul englez Standard" referitor la decla-
ratia facuta de J. Russel, in sedinta din 22 dec. a Camerei
Comunelor, cu privire la conditiile sub care va fi Incheiala
pacea]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 7: Marea
Britanie.
7005 327(4)
[Comentarii cu privire la conferinta din 26 dec. a ambasa-
dorilor celor patru puteri: Rusia, Franta, Anglia si Austria,
la Viena]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 6, col. II,
7: Sibiiu 3 Tanuariti, 12: Frantia, 12: Anglia, 19: Anglia,
22, col. 11-23: Sibiiu 18 Ian.
7006 327(4)
[Memorandul comunicat la 28 decembrie 1854 de Austria,
Franta si Marea Britanie principelui Gorceakov]. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 369-370: Revista.
Se refer& ,vi la Principatele Romane.
1855
7007 327(ti)
[5tiri si articole cu privire la tratativele de pace dintre
Rusia si puterile apusene]. - G. TRANS., XVIII (1855), p.
1: Partea NeoficiOsa, 2-3: Austria, 7-8: Cronica straina, 10
-11: Austria, 13, 17: Partea Neoficidsa, 18-19: Austria,
23-24: Cronica straina, 28: Cronica straina, 46, 54, 58 si
62 : Austria, 62: Cronica straina, 70: Austria, 70-71: Cronica
straina, 78, 82, si 86: Austria, 90: Cronica straina, 94 si 98:
Austria, 100: Posta din urma, 102-103: Austria, 104: Cro-
nica straina, 104: Posta din urma, 106-107: Austria, 109:
Bucuresti, 111: Cronica straina, 112, 114, 118, 122, 126, 134-
135 si 138: Austria, 139: Cronica straina, 140: Posta din urma,
142: Austria, 143 si 146: Conferintele dela Viena, 147: Cronica
straina, 149-150, 154-155 si 157-158: Conferintele dela
Viena, 159: Cronica straina, 161: Conferintele dela Viena,
163-164: Cronica straina, 165: Conferintele dela Viena,
166: Austria, 168: Cronica straina, 169-170: Conferintele
dela Viena, 171-172: Cronica straina, 187: Ceva despre In-
chiderea conferintelorii dela Viena, 188: Cronica straina.
7008 327(4)
Acte diplomatice a cvestiei Orientale. - GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 25-27, 29-30, 33-34.
Documents din perioada dec. 1854 - ian. 1855 st. v., in versiune ro-
ut Aneasca.
7009 327(4)
[5tiri cu privire la conditiile puse Rusiei de catre puterile
apusene, pentru a se Incheia pacea]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 2-3: Austria.
Intre acestea: punerea Principatelor RomAne sub garanlia colectiva a
puterilor europene asigurarea libertAtii de navigatie pe DunAre. - DupS
L'Indlpendance Beige.
375
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI 327(4)

7010 327(4) 7019 327(4)

[Fragment dintr-un articol din Wanderer" cu privire la
acceptarea de care Rusia a negocierii pacii cu puterile apu-
sene]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 1: Partea Neofi-
ci6sa
Se afirma ca Gorceakov ar fi acceptat ca Principatele Romsne sA devina.
un antepost european".
Ce va sa zica o potere mare. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 37-38.
Articol de fond. Se reproduce argumentarea dintr-un articol aparut
intr-o gazeta din Viena, nenumita, prin care se demonstra ca, prin inter-
ventia sa in conflictul din Orient, Confederatia Germans nu trebuie sa piarda
ocazia de a se manifesta ca mare putere in Europa.

7011 327(4)
7020 327(4)
[Se anunta ca Rusia a acceptat sa negocieze pacea pe baza
celor 4 puncte propuse de Franta si Anglia]. G. TRANS., Manifestul guvernulul M. S. Regelui de Sardiniea Vitorio
XVIII (1855), p. 18-19: Austria. Emanuele II. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 78.
Intre aceste puncte, se enumerS punerea Principatelor Romine sub Sub acest titlu, se public.% in versiune romineasca, manifestul semnat
garantia puterilor europene si statuarea libertatii de navigalie pe Dunare. de Cavour in numele regehd, expliclnd participarea Sardiniei la razboiul
Crimeii. Aceasta participare cauta si o justifice prin ocuparea Principatelor
7012 327(4) Romine de mitre armata rusa gi prin victoriile militare si diplomatice
ale Rusiei in Orient. Anunta inceputul starii de razboi intre Sardinia
[Textul interpretarii rusesti a celor 4 puncte pe baza carora 5i Rusia.
s-a intrunit conferinta de la Viena din 7 ianuarie]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 21-22: Rosiea; ZIMBRUL, III
(1855), p. 24: Revista politica. 7021 327(4)
Versiune roman& a textului redactat de Gorceakov si aprobat de Nico- Situatiunea. TELEGRAFUL R., III (1855), p.
lae I. In Gazeta de Moldavia, se publica si o versiune franceza. Textele publi- 77-78.
cate in cele doui gazete diferA. Cel din Zimbrul e tradus dupa Gazeta de Aug- Se analizeaza situatia treats in rSzboiul din rasarit prin moartea (arului
sburg [Allgemeirse Zeitung?] ai e insotit de un scurt comentariu at lui Teodor Nicolae I. Se subliniaza ca ea rAmine aproape aceeasi. Problema acceptarii
Codrescu. In Gazeta de Moldavia, se publica textul oficial. celor 4 puncte, mai ales In chestiunea protectoratului asupra Principatelor
Routine, a ramas tot atit de greu de solu(ionat.
7013 327(4)
Acte diplomatice ale cvestiei orientate. GAZ. DE 7022 327(4)
MOLD., XXVII (1855), p. 29 .30. Comentare asupra manifestului imperatul[ui] Alexandru
Sub acest titlu, se publics in versiune romina si francezS inter- II. G. TRANS., XVIII (1855), p. 78-79: Cronica straina.
pretarea oficiala din partea celor trei puteri aliate a celor 4 mulct.. care an Se infatiseaza parerile mai multor ziare europene asupra manifestului
stat Is baza conferintei de la Viena. care este 5i el publicat in traducere si se fac unele observa(ii explica-
tive de catre redactor.
7014 J. [Ionescu, N.] 327(4)
Hronica. ROMANIA LIT., I (1855), p. 28. 7023 327(4)
Expune discu(iile diplomatice dintre puterile europene interesate prin [Comentarii la manifestul noului tar al Rusiei, Alexandru
tratatul de la Viena, din 2 dec. 1854, cu privire la bazele pacii in Orient. Trece al II-lea]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 69: Depese
pe scurt in revistS punctele ce ating soarta Principatelor Romine. telegrafice, 76: Rusia, 83: Frantia.
7015 327(4)
[Comentarii in legatura cu cele 4 puncte stabilite la Viena 7024 327(4)
de catre puterile semnatare ale tratatului din 2 dec. si contra- [Textul romanesc al circularei din 26 febr. a contelui
propunerile Rusiei]. ZIMBRUL, III (1855), p. 153-155: Nesselrode catre reprezentan]ii diplomatici ai Rusiei]. GAZ.
Revista. DE MOLD., XXVII (1855), p. 85-86: Acte diplomatice ;
Dupa Gazeta de Fos [Vossische Zeitung]. Se insists indeosebi asupra
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 87-88: Rusia; ZIMBRUL,
pArtilor privitoare la Principatele RomAne. III (1855), p. 206-208: Revista.
Nesselrode declarS ca noul tar, Alexandru al II-lea, va continua poli-
7016 327(4) tica de pace a tatAlui sau, Nicolae I, pe baza urmatoarelor puncte: asigura-
Schimbarea notelor intre Austria si Prusia asupra mobili- rca soartei crestinilor din Orient ; a5ezarea vechilor privilegii ale Principatelor
&Aril armatel prusiene. TELEGRAFUL R., III (1855), p. Dundrene sub o garantie colectivl ; libera navigatie pe Dunare; 'Amu-
25-26. rirea chestiunii strimtorilor. In Gazeta de Moldavia, text roman si
francez.
Articol de fond. Se analizeazA fric(iunile dintre Austria si Prusia pe
tema aplicarii conven(iei militare inchciate intre de.
7025 327(4)
7017 F.[otino], A. 327(4) [Rezumatul circularei din 26 febr. a lui Nesselrode]. G.
[Comentariu asupra motivelor pentru care Rusia nu se TRANS., XVIII (1855), p. 83-84: Rusia. St. Petersburgu.
Invoia la semnarea tratatului din 2 decembrie 1854]. ZIM- Rezumatul e precedat de un scurt comentariu al redac(iei.
BRUL III (1855), p. 42-43: Revista politica.
Comenteaza stirea data de ziarul Ost-deutsche Post din 22 ian. cu privire 7026 327(4)
la opunerea Prusiei. AratS ca motivul invocat de Prusia cA no se poate
da un ajutor efectiv Principatelor Romane tits vreme nu se MIA pe terito-
[$tire din Iasi cu privire la cauzele aminarii deschiderii
riul for armatele prusace necesare nu este valabil. E de parere ca Prusia
conferintei de pace de la Viena]. ZIMBRUL, III (1855),
are alte motive, pe care le tine secrete. Unul din motive este acela de a nu p. 156: Still Telegrafice.
aparea fntr-o pozitie dependents fats de Austria. Aminarea s-a facia din pricina cA ambasadorii Angliei si Fran(ei au
cerut ambasadorului Prusiei sa semnere mai intii tratatul incheiat la 2 dec.
7018 327 (4) cu Austria.
[Comentarii referitoare la aten]ia acordata de publicistica
europeana chestiunilor politice ale zilei si despre indiferenta 7027 327(4)
rom5.nilor in aceasta privinta]. G. TRANS., XVIII (1855), [Rezumatul unui articol aparut in ziarul Times" din
p. 21-22: Brasiovu 21 Ianuariu v. 20/8 martie cu privire la conferin]a de la Viena]. TELE-
In cursul articolului se semnaleazA aparitia a does broguri germane in GRAFUL R., III (1855), p. 91: Anglia.
legatura cu evenimentele politice europene, una purtind titlul Ce a lost si Times subliniaza cu surpriza vointa pentru pace manifestatI de Rusia
ce e agi Rusia si alta: Uri rdzboi al statului impardtesc austriac e us TA:1mi si isi exprima convingerea ca m- gocierile cu privire la Principatele Romane
gasman. vor avea de intirnpinat multe dificultati.

376

www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI
7028 327(4)
[Articol de fond in legatura cu conferinta de la Viena]. -
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 89-90:Monarhia Austriaca.
Sibiiu 18 Maitie.
Se relateazi gi se comenteaza indeosebi disculiile stirnite de brosura
Patea, tiparita de curind de publicistul Saint-Marc Girardin in Franla, in
legatura cu misiunea conferintei.
7029 327(4)
Instructiunile Partel pentru representantulfi sau la confe-
rintele de Viena. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 106-107:
Austria.
Instructiunile sint redate dupa Observatory' Triestin. Ele privesc, In
parte, chestiunea Dunarii gi viitorul statut de organizare al Principatelor
Rotnane.
7030 327(4)
[Amanunte din sursa britanica cu privire la conditiile de
pace pe care Anglia ar fi vrut sa le impuna Rusiei]. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 219, col. II-220, col. I.
Prin aceste conditii, Anglia urmarea sa anihileze forta navall a Rusiei
In Marea Neagra. De asemenea, sa reduca. gi rolul ei politic, sub cererea de
garantii cu privire la accesul pentru corabille tuturor naliunilor In Mares
Neagra gi pe Dunare. - Amanunte In buns parte din Times.
7031 327 (4)
[Versiune romaneasca a protocoalelor conferintei de la
Viena]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), supl. nr. 37,
p. 151-152, supl. nr. 38, p. 153 bis - 154 bis, supl. nr. 39,
p. 155-158, supl. nr. 40, p. 159-162, supl. nr. 41, p. 163-164,
supl. nr, 42, p. 167-170, supl. nr. 43, p. 171-172: Acte
diplomatice ; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 145-146,
149-151, 153-155, 157-158, 161-162, 165-166, 169-
170, 173-174, 177, 181-182, 185-186, 189-190, 193-194,
197-198: Protocoalele conferintelor din Viena; VEST. R.,
XX (1855), p. 147-148, 150-151, 155-156, 159-160,
163-164, 167-168, supl. nr. 42, p. 1, 171-172, supl. nr. 44,
p. 1, 179-180, 184, 188, 197, sup!. nr. 51, p. 1-2, 212, supl.
nr. 53, p. 1-2, 216, 220, supl. nr. 56, p. 1-2, 227-228, 235-
236: Documente relative la negotiatille Vienel asupra chestiei
Orientulul.
7032 327(4)
Conferintele dela Viena. - G. TRANS., XVIII (1855), p.
143, 146, 149-150, 154-155, 157-158, 161, 165, 169-
170 [neterminat].
Rezumat Insotit de comentarii gi texte.
7033 327(4)
Acte diplomatice. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 65, 76-78, 85-86, 108-109, 123-124, nr. 38, p. 151-153,
nr. 39, p. 151-153, nr. 41, p. 160-161, nr. 42, p. 164-165,
nr. 43, p. 168-169, nr. 44, p. 173, 183-184, 187-188, 191-
192, nr. 50, p. 195, 217-218, 221-223, 225-227, 229-231,
233-235, 237-239, 241-243, 245-246, 249-251, 261-
262.
Sub acest titlu, se publics - In versiune romaneasca, uneori gi in cea
franceza originals - diferite documente internationale In legAtura cu con-
ferinla de la Viena.
7034 327(4)
[Vesti gi comentarii despre conferinta de la Viena a celor
cinci puteri]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 79, 82-
83, 86-87: tntimplari de zi, 87: Anglia, 87-88: Rusia, 89-
90: Monarhia Austriaca, 90: Intamplari de zi, 91, 95: Anglia,
98, col. II-99: Sibiih 25 Martie, 106-107: Monarhia Austria-
ca. Sibiiu 5 Aprilie, 107: tntamplarl de zi, 114: Monarhia
Austriaca. Sibiiu 12 Aprilie, 114: Intamplarl de zi, 115;
Rusia, 119: Austria, 120: Principatele dela Dunare, 124:
Tntamplarl de zi, 127: Sibiiu 22 Aprilie, 135, 143-144:
Intamplari de zi, 146-147: Monarhia Austriaca..
7035 327(4)
Nadejdile de pace. - TELEGRAFUL R., III (1855), p.
101-102.
Traducerea unui articol din Garda Universale [Ailgemeine Zeitung?]
despre mersul conferintei de la Viena. In articol se subliniaza ca, prin accep-
www.dacoromanica.ro
327(4)
tarea protectoratului european asupra Principatelor Roman gi prin garan-
tarea libertatii de navigatie pe Dunare, Rusia a facut posibila pacea, dove-
dind sincer ea vrea eliberarea popoarelor cregtine din Imperiul otoman. Engle-
zii staruie loss pentru modificarea tratatului din 1841, ca sa poata face In
Mares Neagra ce vor, prin flota for de razboi. Pentru aceste interese insa,
statele germane, inclusiv Austria, nu slot dispuse 55 se bats cu Rusia.
7036 327(4)
[Extrase dintr-o coiespondenta aparuta in Journal des
D6bats" cu privire la sedintele din 17 si 25 martie ale conferin-
tei de la Viena]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 103-
105 : Revista politica.
Sint comentate pe scurt consecinlele ce le-ar avea pentru Rusia Inche-
ierile la care se ajunsese cu privire la: Principatele Romane gi respectarea
privilegiilor tor, navigatia pe Dunare, in Mares Neagra gi In strimtori.
7037 Saint-Marc Girardin 327(4)
[Comentariu in jurul discu %iilor din conferinta de la Viena
cu privire la protectoratul Tarilor Romine gi al Serbiei, navi-
ga%ia pe Dunare gi protectia crestinilor din Orient]. - ZIM-
BRUL, III (1855), p. 405-407: Revista.
Traducere din Le Journal des Mias.
7038 327(4)
Proectulil austriach cetitti de D. Proches In ledinta din 25
Mart. - ZIMBRUL, III (1855), p. 420.
Dupa Gazeta Transilvaniei. - Versiunea romaneasca a primelor 7 puncte
din propunerile lui Prokesch-Osten. Ele cuprind dispozitii nu privire la prin-
cipatele chmarene: Moldova, Tara Romaneasca gi Serbia.
7039 327(4)
Expeditiea de Orient. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 116-117, 120-121, 124-125, si 129-130: Frantiea,
132-133, 137-138.
Articol tradus de Voino [v], din gazeta Monitore [Le Moniteur Universal.
Trateaza despre campania din Orient 0 urmerile ei politice.
7040 327 (4)
Expeditiea de Oriente. - FOILETONUL Z., I (1855),
p. 115-120, 125-127, 134-136, 137-139.
Traducere de G. Meledon. - Se infatiseaza actiunea military a arma-
telor franco-engleze in razboiul Crimeii, necesitatea formSrii bazei militare
de la Galipoli gi apoi a debarcarii in Crimeea.
7041 327(4)
[Reproducerea unei corespondente din Paris, aparuta in
foaia Patric" din Principate, in care se dau diterite informatii
In legator& cu desfa.urarea situatiei internationale]. - G.
TRANS., XVIII (1855), p. 119-120, 123: Cronica straina.
Unele in(ormatii privesc Principatele Romane. - Numarul din Petrie
de la Bucuresti, in care se gaseste aceasta corespondents, lipse9te din colec-
tia B.A.R.
7042 Napoleon III 327(4)
Cuventarea lui Napoleon In Citi". - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 121.
Traducerea cuvintarii rostite de Napoleon al III-lea la Londra, afir-
mind dorinta sa de a imbrinatati situatia popoarelor din Marea Bahia
pans la Pont".
7043 327(4)
[Comentariu in legatura cu situatia internationala]. -
G. TRANS., XVIII (1855), p. 122; Austria.
In legatura cu desfasurarea negocierilor de pace dintre marile puteri
se fac diferite aprecieri, vorbindu-se de o ciocnire de interese tntre Wile roma-
nice gi cele slave.
7044 327(4)
[Dupa Oesterreichische Zeitung", se anunta ca anglo-
-francezii in cautare de soldati din alte popoare, pentru pla-
nurile for de ofensiva pe uscat, de la sud-vest, impotriva Seva-
stopolului, incearca sa creeze o unitate military din romanii
macedoneni]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 130: Austria.
377
327(4) POLITICA. EXTERNA: MARILE PUTERI
7045
0 privirc preste ton. - G. TRANS., XVIII (1855), p.
131-132.
Cronica evenimentelor europene, alcatuita de redaclie dui:a Wanderer
Ost-deutsche Post §i alte foi. Confine diferite amanunte; intre altele, asupra
razboiului Crimeii.
7046 327(4)
[Scurt extras dintr-un articol aparut in Ost-deutsche
Post" cu privirc Ia atitudinea Austriei in razboiul oriental]. -
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 144, col. II.
7047 327(4,
Unii and resboiu $i de lupte diplomatice. - G. TRANS.
XVIII (1855), p. 143-144, 147-148.
Extras din articolul lui Xavier Raymond din Revue des Deux Mondes
cu privire la desfAzurarea razboiului Crimeii, pe teren militar zi diplomatic.
Este atinsa problema viitoarei organizari a Principatelor Romane, precum
zi aceea a operafiunilor militare de la Dunare.
7048 327(4)
[Traducerea notei lui Nesselrode, din 30 aprilie, catre
ambasadorul rus, Glinka, cu privire la regimul Principatelor
Romine si la navigatia pe Dunare]. - ZIMBRUL, III (1855),
p. 395-396, 444.
7049 327(4)
[Traducerea textului circularei lui Nesselrode, din aprilic
1855, cu privire la intreruperea conferintei de la Viena].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), nr. 38, p. 151-153, nr.
- Corpul expedifionar de 40 000 de ostazi se imbarca In Franfa.
39, p. 151 bis - 153 bis: Acte diplomatice; TELEGRAFUL.
R., III (1855), p. 156, 159-160, 163-164, 167-168: Rusia.
Circularea explicit punctul de vedere al Rusiei, expus prin imputerni-
cifii sAi la conferinf a de la Viena.
7050 327(4)
[Depesa adresat5. de Walewski, ministrul de externe al
Frantei, atre legatiile franceze, ca raspuns la circulara lui
Nesselrode]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 160-161,
164-165 si 168-169: Acte diplomatice.
Cuprinde §i referinfe la Principatele Romane.
7051 327(4)
[$tiri si comentarii despre raspunsul lui Walewski la cir-
culara lui Nesselrode]. - TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 195-196: Frantia.
Intro altele, discuta §i situafia Principatelor Romane raporturile
for cu Poarta in urma retragerii trupelor rusezti.
7052 327(4)
[Traducerea unui articol aparut in Le Journal de St.
Petersbourg" din 11 iunie, referitor la raspunsul lui Walewski
la circulara lui Nesselrode]. GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 192-193, 196, 205-206: Rosiea.
Intro altele, se cetera zi la problema Principatele Romine.
7053 327(4)
[Comentarii si vesti cu privire la a 14-a conferinta de Ia
Viena, din 23 mai/4 iunie]. - TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 170: Monarhia Austriaca. Sibilu 1 iunie.
7054 327(4)
[Protocolul final al conferintei de la Viena]. - GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 187-188, 191-192 si 195: Acte
diplomatice.
7055 327(4)
[Stiri si comentarii relative la intreruperea conferintei de
la Viena si tratativele diplomatice care i-au urmat]. - TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 146-147: Monarhia Austriaca.
Sibiiti 10 Maid, 153: Depese telegrafice, 158-159: Monarhia
Austriaca. Sibiid 20 Maid, 159: Frantia, 166: Monarhia Aus-
triaca. Sibiid 27 Maiu, 175: Tntamplarl de zi, 178: Sibiid, 7
iunie, 192: Turcia, 219: Intamplari de zi.
378
www.dacoromanica.ro
327(4)
7056
[Dezbaterile din parlamentul englez, de la stirsitul lunii
mai, in legatura cu ruperea negocierilor de pace cu Rusia si
politica Angliei in Orientul apropiat]. - G. TRANS., XVIII
(1855), p. 163, 168, 171-172 [neterminat].
Amplu rezumat al acestor dezbateri, in care se discutasc §i chestiunea
Principatelor Romane.
7057 327(4)
[Circulara lui Clarendon, din 19 iunie, cu privire la lucr5.-
rile conferintei de la Viena]. - GAZ. DE MOLD., XXVII
(1855), p. 222-223, 226-227, 230-231.
7058 327(4)
[Dup5. Corespondenta de Havas", se anunta ca rez-
belul de fats va avea de urmare Deschiderea Dunarii,
precum si relatii mai adese cu Marea Neagra gi Principa-
tele"]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 193: Prusiea.
Se subliniazit cit aceasta imprejurare va aduce corm nicalii directe intro
sud-vest zi nord-est, pentru marfurile ce via din parfile Dunarii §i pentru
transportarea for pe la Viena, la Hamburg, In Anglia, Ia Stetin sau in
Haltica".
327(4)
7059
[Scurt extras din Gazeta Dunarea" - Die Donau" -
despre proiectul unei diversiuni franceze la gurile Dunarii].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 227: Austriea.
7060 327(4)
[Scurt rezumat al unui articol de Saint-Marc Girardin,
publicat in Le Journal des Debats", cu privire la chestiunea
orientala]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 227: Frantia.
Argumenteaza ca e necesar ca, pins la incheierea pacii, Austria sit fin&
ocupate Principatele Romane, iar flota anglo-franceza sit stafioneze in Marea
Neagra.
7061 Saint-Marc Girardin 327(4)
[Articol cu privire la cauzele interventiei puterilor occi-
dentale in contlictul dintre Rusia si Turcia]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 589-591, 593-595: Revista.
Articol tradus din [Le Journal des] Debals, de P. - Publicistul francez
aratit cit puterile occidentale urmitreau sit impiedice intarirea influenfei ruse
in Principatele Romane 5i realizarea unei situafii preponderente a Rusiei
in Balcani, prin lupta pe care o incepuse impotriva Imperiului otoman.
7062 327(4)
Cartea albastra. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 238,
248.
Fragmente §i rezumate din Cartea Albastrit a Angliei, in privinja raz-
boiului Crimeii zi a negocierilor de pace.
7063 327(4)
Predica de pedeaps5. a "Timesulul" asupra iubitorilor de
pace. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 245-246.
Se traduce textul articolului in care Times atacit discursul pacific rostit
de Gladstone, ca nepatriotic. - Citeva rinduri la sfirzit, care par ale redac-
fici Telegrafului, prezinta concluzia cit Gladstone are totuzi dreptate cerind
ca razboiul din Orient sit nu se mai prelungeascit.
7064 327(4)
[Traducerea unui articol din Ost-deutsche Post", cu
privire la contrazicerile dintre politica Angliei si Austriei in
razboiul oriental]. -TELEGRAFUL R., III (1855), p. 246-
247: Sibiid 5 Aug.
In articol, se discutit zi chestiunea ocupitrii Principatelor Romatie. -
La inceputul articolului se MIA o scurta noti despre dezbaterile in Camera
Comunelor, asupra aceleiazi chestiuni.
7065 327(4)
[Extrase din articolele aparute in presa strain& cu privire
la culisele rechemarii lui Omer -Pala din Crimeea]. -TELE-
RAFUL R., III (1855), p. 259-260: Turcia.
Din: Gazeta Triestului [Triester Zeitung], Po$ta Levantei [Le Courtier
de Levan] 0 Gazeta Militard. Intre allele, se afirma cit Omer -Pala ar milita
327(4) POLITICA. EXTERNA: MARILE PUTERI
pentru o ocupare de catre trupele otomane a Principatelor Romine, sus-
tirand ca aceasta ar aduce Portii mai mutt lobos decit luptele din Crimeea
si Asia Mica.
7066
[Extras dintr-un articol aparut in ziarul american "Daily
Union", asupra propunerilor de pace facute de Austria la con-
ferinta de la Viena]. TELEGRAFUL R., III (1855), p.
262: Monarhia Austriaca. Sibiiu 19 Aug. [al doilea articol].
I se alaturi un comentariu al ziarului Ost-deutsche Post.
7067 Gusti, D. 327(4)
Te-Deum 5i iluminatiunea. ZIMBRUL, III (1855), p.
769-771.
Scrisoare din Paris, In care descrie CUM s-au sarbatorit, In capitala Fran-
lei, succesele armatei franceze In razboiul oriental.
7068 Gusti, D. 327(4)
Pace sail Resbelii. ZIMBRUL, III (1855), p. 785-787,
Comentind implicatiile politice internationale In legatura cu faza In
care intrase razboiul oriental, D. G. exprima dorinla de a se incheia mai
curind pacea, dar si Indoiala ca aceasta dorinla s-ar implini in scurt timp.
7069 327(4)
Despre resbelul din Orientii in raportii cu libertatea Euio-
piana. ZIMBRUL, III (1855), p. 817-819.
Articol tradus de G. Meledon. Se argumenteaza ca evenimentele din
Crimeea nu trebuie sa fie privite ca o simply ciocnire military, ci ca o cioc-
nire Intre sistemul feudal in descompunere si noul sistem social din apusul
Europei.
7070 Gusti, D. 327(4)
[Scrisoare din Londra, in care comenteaza ultimele eve-
nimente militare din rasaritul Europei si felul cum le sar-
batorise oficialitatea britanica]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 921-923.
7071 327(4)
[Extrase din presa strain& si comentarii ale redactiei cu
privire la stirile de tratative pentru pace, dupa caderea Sevas-
topolului]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 290-291:
Sibiiil 13 Septem., 295: Sibiiu 16 Septem., 298: Sibiiu 21 Sep-
temvrie, 306: Sibiiu 27 Septem., 326: Sibiiil 14 Octom., 334:
Sibiiil 22 Octomvrie, 337-338: Sibiiil 26 Octomvrie, nr.
86, p. 332 bis: Sibiiil 29 Octomvrie, 352-353: Sibiiu 8 Noem-
vrie, 358: Sibiiu 11 Noemvrie, 366-367: Sibiiil 18 Noem-
vrie, 370: Sibiifi 23 Noemvrie, 374: Sibiiu 25 Noem., 380:
Prusia, 387, col. II-388: Sibiiu 7 Dechemvrie, 399-400:
Sibiiu 16 Dechem., 404: Prusia, 410, col. II-411: Sibiiii,
30 Decemvrie.
Articolele se afla toate In rubrica Monarhia Austriaca. Transilvania.
7072 327 (4)
[Vesti si comentarii straine referitoare la tratativele de
pace, in urma caderii Sevastopolului]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 298: tntamplari de zi, 299: Frantia, 299-300:
Rusia, 304 si 348: Frantia.
7073 Cessena 327(4)
Constitutionalul asupra situatiel. TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 301-302.
Traducerea unui articol din ziarul Le Constitutionnel, semnat de unul
dintre redactorii sai, Cessena. Examineaza consecintele politice si diplo-
matice europene ale caderii Sevastopolului. Afirma ca rolul de mijlocitoare
pentru pace al Austriei a Incetat, prin eguarea conferintei de la Viena, iar
de col al Prusiei nici nu poate fi vorba, deoarece puterile apusene vor sa dic-
teze singure pacea.
7074 327(4)
[Comentarii la articolul din Le Constitutionnel" cu pri-
vire la consecintele caderii Sevastopolului]. TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 302: Monarhia Austriaca. Sibiiu 23
Septemvrie.
Se ironizeaza incintarea premature ce domina articolul, subliniindu-se
ca e cu ant mai neoportuna, cu at se ;tie ca acest articol a Post scris la suges-
tia ministrului de externe al Frantei. Se aminteste ca luptele de la Sevas-
www.dacoromanica.ro
321(4)
topol au dovedit bravura si hotarIrea de a lupta a armatei ruse. Ea mai poate
fi Inca un factor important in continuarea razboiului; de aceea, puterile apu-
sene n-ar trebui sa fie atit de trufage lap de straduinlele altora pentru pace.
7075 3 S7 (4)
[Extrase din discutiile presei engleze dupa caderea Sevas-
topolului]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 308: Anglia.
In Anglia, se accentueaza. dorinla de pace, deoarece o continuare a rAz-
boiului pe cimp deschis ar intari prea mutt prestigiul militar al Frantei. Anglia
e convinsa ca Rusia va accepta renuntarea la protectoratul Principatelor
Romane si at crestinilor ortodocsi din Imperiul otoman. Times e de parere
ca gi rolul Turciei in Europa s-a sfIrsit; Iocul ei ar trebui sa -1 is influenta
puterilor europene, in mod direct, asupra popoarelor crestine din sud -estul
Europei.
7076 327(4)
[Stire cu privire la vizita lui Prokesch-Osten Ia Paris].
STEAOA D., I (1855), p. 6: Francia.
$tirea este luati din Ost- deutsche Post, care spune ca, intre alte misiuni
pe care le-a avut diplomatul austriac in vizita de la Paris, a Post gi aceea de
a se ratelege cu Napoleon at III-lea asupra Principatelor Romane.
7077 327(4)
[Comentariul presei straine in jurul vizitei la Paris a lui
Prokesch-Osten]. STEAOA D., I (1855), p. 33: Iasil 20
Octomvri.
Comentariul este facut Intr-o corespondenta din Viena, publicata In
Gazeta Crucii [Kreux-Zeitung]; printre altele, spune ca aceasta vizita e In
legatura si cu chestiunea Principatelor Romane. Autorul comentariului mai
arata ca, In aceasta chestiune, urmeaza 55 se stabileasca 4 puncte privitoare
la reorganizarea Principatelor Romane.
7078 Teulescu 327(4)
Revista Politics. PATRIA [Bucuresti], I (1855), p. 281.
Analizeaza pozitiile partidei pacii si ale partidei razboiului, In Europa
si mai ales in Rusia, In urma misiunii lui Prokesch-Osten la Paris.
7079 327(4)
Despre libertatea comerciului Dunarii si al Marii Negre.
STEAOA D., I (1855), p. 10-11, 13-14, 17-18, 21-22.
Articol tradus din ziarul Ministerului de Comert din Vicna. Se afirma
ea, interesele comerciale germano-austriece si turcesti la Dunare si Marea
Neagra fiind identice si opuse intereselor rusesti, politica pe care ar trebui
sa o duct' Austria ar fi urmatoarea: schimbarea starii cultural° si sociale a
populatiei de la Dunare, prin reforma Regulamentului Organic si prin sus-
tinerea unei politici de colonizare germane in aceste linuturi.
7080 327(4)
[Corespondent& de la Viena, din 2 noicmbrie, despre situa-
fia internationala si putinele sanse de a se incheia pacea intro
Rusia si adversarii ei din apus]. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 334: Austria.
7081 327(4)
[Articol in legatura Cu noile tratative de pace, initiate prin
misiunea ambasadorului austriac din Londra, Colodero, la
Paris]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 334: Monarhia
Austriaca. Sibiiu 22 Octomvrie, 337-338: Monarhia Aus-
triaca. Sibiu"' 26 Octomvrie. -
Se relateaza amanuntele ultimelor actiuni diplomatice ale Rusiei, Ans
triei si Prusiei. Se exprima dorinta profunda de pace a popoarelor. Se subli
niaza cy puterea ofensiva a Frantei ar putea fi slabita prin criza sa interns
financiara-alimentary si prin neodihna socialistilor".
7082 327(4)
[Fragment dintr-un articol aparut in Times", dezvaluind
planurile anglo-franceze de a smulge, prin pacea care va
urma, parti din teritoriul Rusiei europene, de la vest si sud).
G. TRANS., XVII (1855), p. 344, col. I: Marea Britanie.
7083 327(4)
Greutatile punctului al treilea de garantie. TELEGRA-
FUL R., III (1855), p. 349.
Se prezinta In extras si apoi se comenteaza un articol (corespondents
din Paris) aparut in Gest erreichische Zeitung. In articol se afirma ca, In urma
ultimelor evenimente ale razboiului din Crimeea, discutiile cu privire fa punr-
tol 3 al propunerilor de pace pot fi reluate cu mai multe sanse de Intelegere
379
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI 327(4)

din partea Rusici. Redactia Telegrafului igi exprimd dezamdgirea fata de
laptul a se vorbea de pace, dar se faceau preg3tiri de r3zboi. Cere sa se dis-
cute gi punctul 4: situatia crcstinilor din Orient.
7084 327(4)
[Extras dintr-un articol aparut in foaia engleza The
Press", cu privire la conditiile britanice de pace referitoare
la navigatia pe Dunare $i pe Marea Neagra si la situatia
provinciilor danubiene"]. - TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 370: Sibiiu 23 Noemvrie.
7085 327(4)
[Extrase din ziarele engleze Globe" si Post", cu privire
la noile conditii de pace la care se gindea Anglia]. - TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 383, col. I.
Yn continuarea articolului inceput In col. II a p. 382, cu data Sibiia 2
Dechemvrie, se dau extrase din ziarele engleze menlionate.
7086 327(4)
[Rezumatul unui articol din Le Constitutionnel", ara-
tInd intentia aliatilor a prelungi razboiul prin inceperea
unor operatii militare din Principatele Romine, spre gurile
Dunarii]. - TELEGRAFUL R., III (1855), p. 384: Frantia.
7087 327(4)
[Comentariu asupra brosurii Necessite d'un Congres pour
pacifier ]'Europe, par un homme d'Etat", aparuta la Paris]. -
STEAOA D., I (1855), supl. nr. 38, p. 153-155: Francia.
Autorul brosurii se descoperise a fi publicistul francez Ch. Duvensicr.
Brosura facuse vilva mare la Paris, prin tonul sau pacific. - Redaclia zia-
rului Steaoa Dundrii semnaleaza atitudinea prieteneasca a autorului brosurii
fata de toate puterile beligcrantc. Socotegte ca textul brosurii merita a fi
cunoscut gi de romani gi de aceea anunta ea it publica in traducere.
7088 327(4)
[Desp e pozitia Austriei fata de Rusia in chestiunea Prin-
cipatelor, oglindita in misiunea contelui Eszterhazy]. - G.
TRANS., XVIII (1855), p. 392: Marea Britanie.
Se arata ca, In misiunea sa la Petersburg, Eszterhizy primise sarcina
de a convinge Rusia s3 incheie pacea, renuntind la proteetoratul asupra Prin-
cipatelor RomSne.
7089 327(4)
[$tiri gi articole cu privire la misiunea de pace a contelui
Eszterhizy la Petersburg]. - TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 399-400: Sibiiu 16 Dechem., 410, col. II -411: Monarhia
Austriaca. Sibiiu 30 Dechemvrie.
7090 327(4)
[$tire despre un ultimatum austriac adresat Rusiei]. -
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 400, col. I.
Dupa Morning Post, se anunta a Austria a adresat Rusiei un ultima-
tum, cerind ca pacea sa fie incheiata. Se enunta conditiile pScii cu privire
la Principatele Romano gi gurile Dun3rii.
7091 327(4)
[Comentarii cu privire la atitudinea probabila a Rusiei fata
de ultimele propuneri de pace]. - G. TRANS., XVIII (1855),
p. 403: Rusia.
Dupa gazetele Le Nord gi Wanderer, se enunta conditiile sub care ar
accepta Rusia sa incheie pace.
1856
7092 327(4)
Starea Chestiel Orientulul la inceperea anulul non. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 1, p. 3-4.
Articol tradus din Ost-deutsche Post. - Dupa ce face darea de scowl
asupra evenimentclor politice gi militare din cursul anului 1855, ziarul ger-
man se Intreaba care va fi atitudinea, in chestiunea Orientului - In noul
an - a Rusiei, Angliei, Franlei Si statelor germane, dupa cSderea Carsului?
7093 327(4)
[$tiri si comentarii in jurul discutiilor diplomatice cu
privire la cele 4 puncte propuse Rusiei pentru pace]. - BUKU-
RESTER DT. Z., XII (1856), p. 6: Oesterr. Monarchie, 7:
Deutschland. Berlin, 14: Deutschland, 14-15: Frankreich,
15-16: Die vier Punkte, 98: Oesterr. Monarchie.
7094 327(4)
Privire resprospectiva [sic] asupra celoru patru punturi. -
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 12, p. 3-4.
Articol in care se Infltiseaza tratativele diplomatice ce s-au dus, de la 6
noiembrie 1854 pins la 16 ianuarie 1858, pentru fixarea color patru puncte
din propunerile de pace.
7095 327(4)
[Textul celor cinci puncte propuse Rusiei, prin intermediul
Austriei, ca baza pentru incheierea pacii]. - BUKURESTER
DT. Z., XII (1856), p. 19: Autentischer Text der funf Frie-
densbedingungen; STEAOA D., H (1856), p. 9: Depessa.
telegrafica; VEST. R., XXI (1856), p. 10-11.
Primele puncte se refea la Principatele DunSrene gi la chestiunca navi-
gatiei pe Bunke.
7096 Gusti, D. 327(4)
Puncturile de pace. - ZIMBRUL, IV (1856) nr. 5, p.
1-2.
Autorul traduce din L'Independance Beige cele patru puncte - proba-
bile - din propunerile supuse Rusiei. Apoi eomenteaza primul punct refe-
ritor la problema Principatelor.
7097 327 (4)
[Despre propunerile de mediatie facute de Austria Rusiei,
pentru a se ajunge la o incetare a razboiului]. - TELEGRA-
FUL R., IV (1856), p. 2: Transilvania.
Se mural acestc propuneri, dintre care o parte priveau Principatele
Roman gi viitorul regim al DunSrii.
7098 327(4)
Cum stain cu pacea. - TELEGRAFUL R., IV (1856),
P. 9.
Articol rcprodus din Gaxela Militard, in care se analizeaza In ce coudi-
lii 5. putca pune capat razboiului.
7099 327(4)
[$tiri din gazetele germane si austriece din care ieiese ca
Rusia ar fi dispusa sa accepte propunerile de pace care i s-au
facut]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 9-10: Monarhia
Austriaca.
7100 327(4)
austriece]. -
[Se anunta ca. Rusia a primit, farce rezerve, cele 5 propuneri
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 9-10:
Novitale din nauntru. Cvestiea Orientals.
Urmeaza cele cinci puncte, cu privire la Principate, Dunare gi Marea
Neagra. Acelasi text, insa in frantuzeste, se da in nr. 6 at gazetei, p. 21-22.
7101 327(4)
Refusul propositiiloru de pace. - STEAOA D., H (1856),
p. 13.
Articol de fond in care se comenteaza diferitele stiri in legatura cu accep-
tarca conditionata din partea Rusiei a propunerilor de pace ale Austriei.
7102 327(4)
[Articol din presa strains cu privire la tratativele duse pe
baza propunerilor Austriei]. - STEAOA D., II (1856), p.
22: Francia [articol din Le Siecle"], 22-23: Anglia [articol
din Times"], 23: Austria [articol din Oesterreichische Zei-
tung"], 26 [articolul lui St. Marc-Giraidin din Journal des
Debats"], 27: Prusia.
7103 327 (4)
[$tiri si comentarii in legatura cu protocolul semnat la
Viena, sub auspiciile ministrului de externe austriac, contele
Buol, cu privire la preliminariile pacii]. - STEAOA D., II
(1856), p. 36, 40: Sciintl mai noue; 42-43, 55: Rusia;
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 70, p. 1-2.
7104 327(4)
[$tiricomentarii referitoare la localitatea unde se va
tine congresul pentru pace]. - STEAOA D., II (1856), p.
28: Revista politica, 36: Sciinti mai noue.
Se vorbeste de Frankfurt-am-Main gi Paris.

380
www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA. EXTEIMA: AlAkIL PUTE'RI 327(4)

7105 327(4) 7115 327(4)

[.$tiri comentarii in legatura cu viitoarea conlerinta Pacea din Paris. ZIMBRUL, TV (1856), nr. 73, p. 2-4.
de la Paris]. STEAOA D., II (1856), p. 40, 44 si 48: Sciinti
mai noue, 54-55: Francia, 60: Sciinti mai noue, 63-64:
Traduccre din Constitulionalul [Le Conslautionnel]. -
Articol In care se
arata importanta pentru Europa a tratatului de pace de la Paris. Se accen-
Austria, 66-67: Francia. tucaza asupra rolului Principatelor Romine, care vor forma un stat despar-
titor intre Rusia yi Turcia.
7106 Saint-Marc Girardin
- 327(4)
Tractativele de pace. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 29,
p. 2, nr. 30, p. 2.
7116 327(4)
Articol tradus din Le Journal des Debuts. -Vorbind despre confcrinta
de pace care Psi va incepe activitatea la Paris, autorul se ocupa In special
[Cele noun dispozitii principale cuprinse in Tratatul de la
Paris, dupa ziarul Opinione" din Torino].
IV (1856), nr. 74, p. 2-3.
- ZIMBRUL,
de ultima propunere a marilor puteri, yi anume: Puterile razboiului... tyi
pastreaza dreptul a.51 adAoga In interesul Europei, conditii particulare pe Stirea despre aceste puncte principale ziarul italian afirm3 ca o are din
linga cele patru garantii". El arata cut aceasta au poate aduce nisi o schim- izvor sigur. Totuyi Zimbrul le publics cu rezerve.
bare situatiei Principatelor Roniane.
7107
[Biografiile reprezentantilor diplomatici ai puterilor euro-
327(4)
7117
[Textul Tratatului de la Paris, din 30 martie 1856].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 115-116.
-
327(4)

pene la congresul de la Paris]. TELEGRAFUL R., IV Reprodus din Le moniteur Universel.

(1856), p. 52, 56, 60: Foileton; VEST. R., XXI (1856), p.
59-60. 7118 327(4)
Biografiile din Vesistorul Romduesc sint traduse din Le Journal des Debuts. Tratatul de pace incheiat la Paris in 18 (30) Martie 1856.
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 126-127.
7108 327(4)
Sub acest titlu, se publics cele 34 de articole ale tratatului. Vezi yi
[Articol din Gazeta Crucii" cu privire la personalitatea,
caracterul si vederile politice externe ale contelui Orlov].
STEAOA D., II (1856), p. 71: Rusia.
- Erotic din p. 132, col. III.

7119 327(4)
Cu prilejul trimitcrii sale ca reprezentantul Rusici la congresul de Ia Congresul de Paris. Tratat de pace din 18 (30) Martie
Paris.

7109 327(4)
(1856), supl. la n-rele 33-37 si 46.
-
1856. Conventil-Anexe. Declaratil regulatoare a deoscbitelor
punturi a dreptului maretimil GAZ. DE MOLD., XXVIII

Rusia.
-
[Articol din Gazeta Crucii" cu privire la atitudinea Rusiei
in congresul de la Paris]. STEAOA D., II (1856), p. 78: Sub acest titlu in nr. 33 si sub titlul: Tratatul de pace in n-relc urmA-

celor
- -
toare, se publics in versiune roinitna yi francezA tcxtul tratatului, al
trei anexe yi al protocoalelor IV. Publicarca s-a intrerupt cu
Sc arata c3 Rusia nu a fost itivinsl in rAzboi, deoarece mantle Wahl supl. nr. 46.
trebuiau s3 inceapa abia dupa campania de la Sevastopol. Ceea ce a dus
Rusia la tratative a fost sincera sa dorinta de pace. 7120 327(4)
7110
Timesul gi Pacea.
105-106.
- TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
327(4) Tractatul de stat intre Austria, Frantia, Marea Britanie,
Prusia, Rusia, Sardinia si Turcia din 30/18 Martie 1856.
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 129, 133, 137-138.
-
Sc prezinta atitudinea foil britanice fall de chestiuuea incheierii pacii Tcxtul tratatului, in traduccre romineascA.
cu Rusia yi fats de problema Priucipatelor Romine.

7111
Memorandul lui Aali-Pasa. - ZIMBRUL, IV (1856), nr.
327(4)
7121
Anexele la instrumentul de pace.
IV (1856), p. 141.
- TELEGRAFUL R.,
327(4)

nr. 101, p. 2-3. Se publica ccle trei anexe ale Tratatului de is Paris, din 30 martie 1856
Traducerea protcstului prezentat de Aali-Pasa puterilor apuscue si - in traducere romineasca, cu un comentariu final at redaclici.
Austriei, Inainte de deschiderea congresului de la Paris. - Memorandul se
incepe cu un istoric al atitudinii observate de sultanii otomani fata de popu- 7122 327(4)
latia crestina cucerita, cAutindu-se a se dovedi toleranta lor. Se respinge apoi
ideea unei garantii colective cu privire la libertatea religioasa a crestinilor
din Imperiul otoman, sub motivul el aceasta ar constitui un atac impotriva
- VEST. R., XXI (1856), p. 125-128.
Tractat general al pacii iscalit la Paris, la 30 Martio 1856.

Versiune romineasa.
demnitAtii yi suveranitAtii Porlii yi o paralizare a actiunii sale administrative.

7112 327(4)
7123
Tratatul de pace din 30 Martie 1856. - ZIMBRUL, IV
327(4)

Paris]. -
[Stiri marunte in legatura cu dezbaterile congresului de la
STEAOA D., II (1856), p. 75-76: Francia. Cores-
pondintia particulars a Stele! Dullard, 76: Sciinti mai noue,
(1856), nr. 84, p. 1-3, nr. 86, p. 4.
Tratatul este publicat in traducere, dupa Gazeta de Catania [Koelnische
77-78: Francia, 81: Depess5. telegrafica, 82-83: Situatiea Zeitung],
Conferintiiloru, 84: Sciinti mai noue, 88: Austria, 88: Sciinti
mai noue.
7113 327(4)
7124
Conventzia strimtorilor.
128, 129.
- VEST. it. XXI (1856), p. 327(4)

-
[Dari de seams in legatura cu sedintele congresului de
la Paris]. STEAOA D., II (1856), p. 87-88: Francia.
Dupa: Le Constitutionnel, Le Sikle, La Gazette Nationale, Gazeta Ass-
Versiune romimeasca a conventici semnate la Paris, la 30 mantic 1856,
cu privire la interzicerea trecerii vaselor de razboi prin strimturile Darda-
uelelor yi ale Bosforului, iu timp de pace.
triaccl [Oesterreichische Zeitung].

7114
Congresul Parisului. - VEST. R., XXI (1856), p. 130-139
327(4)
7125
Conventzia Marei Negre.
129-130.
- VEST. R., XXI (1856), p.
327(4)

141-143, 145-147, 150-151, 154-156, 158-159, 163-164, Versiune romineasea a conventici semnate la Paris, Ia 30 martic 1856,
167-168, 171, 174-175. intre reprezentantii Turcici yi Rusici; fixeazA numarul yi puterca bastimen-
-
Se publics in versiune romineasca - protocoalele nr. IXXIV ale telor de rAzboi nccesare fiecireia dintre ambele puteri, pentru paza linuturi-
Tratatului de la Paris. lur lur in Marea Neagra.

381
www.dacoromanica.ro
327(4) POLITICA EXTERNA: MARILE PUTERI 327(4)

7126 327(4) 7135 Saint-Marc Girardin 327(4)

[Versiune romaneasca a declaratiei publicate de plenipo-
tentii puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris, referi-
toare la navigatia vaselor neutre si la transportul marfurilor
neutre]. - VEST. R., XXI (1856), p. 130: Declaratie.
Declaratia reprezinta o completare a dreptului maritim, pentru cazurile
de rAzboi.
327(4)
7127
Le Traitd de Paris. - LE COURRIER DE B., I (1856),
nr. 41, p. 1-3.
Se analizeaz5 Tratatul de pace de la Paris, insistindu-se asupra artico-
lelor privitoare la navigatia pe Dunare si situatia crestinilor din Imperiul
otoman. - Reproducere din La Presse.
[Articol despre neutralitatea Marii Negro Si libera navi-
gatie pe Dunare, in lumina Tratatului de la Paris]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 108, p. 2-4.
7136 327(4)
[Se anunta ca general-maiorul Omer -Pala s'a rinduit
din partea Turciei la conferentiile Dunarii"]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 324: Turciea.
7137 327(4)
Garantie sur garantie. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1856), p. 40.
Comentariu juridic la art. 1 si 2 ale Tratatului de la Paris, din 15 aprilie
1856, cu privire la garantarea integritItii Imperiului otoman.

7128 327(4) 7138 327(4)

[Scurta dare de seam& asupra lucrarii Descrierea Europci
dupo tractatul din Paris", de Ioann Prosdociu, aparuta la
Londra si in Piemont]. - CONSERVATORUL, I (1856),
sectia II, Noembrie, p. 17.
Redactia afirma ca autorul acestei lucrari se manifestA de fiu al Roma
niei". - Este vorba de lucrarea lui I. Eliade RAdulescu: Descrierea Europei
dupolractatul din Paris.
7129 327(4)
[Scurta dare de seams asupra lucrarii lui Edouard Gour-
don, aparuta la Paris, cu titlul Histoire du congres de Paris"].
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 55: Bulletin
bibliographique.
Lucrarea este socotita ca incomplete si se aratA ca face parte din genul
asa-zis histoire journal".
7130 327(4)
Tratatul din Paris. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 91, p.
2-4.
Articol tradus din Constitutionals(' [Le Constitutionnel]. - Dui:a cc se
face prezentarea situatiei politice se Incheie cu concluzia ca paces de la Paris
reuseste sa asigure integritatea Imperiului otoman.
7131 327(4)
[Traducerea tratatului incheiat la Paris, la 15 aprilie, 1856
intre Anglia, Austria si Franta, prin care se garanteaza nea-
timarea si integritatea Imperiului otoman]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 137 -138, VEST. R., XXI (1856),
p. 145, col. II.
Dui:4 Jurnalul de Constantinopol [Le Journal de Constantinople]. In Ga-
zeta de Moldavia se publicA si o versiune francezS.
7132 327 (4)
[Comentarii la tratatul din 15 aprilie, incheiat intre Anglia.
Austria $i Franta]. - STEAOA D., II (1856), p. 97-98.
Se inregistreaza zvonul co tratatul ar avea si o parte secrets i ca Austria
ar fi propus se cedeze Lombardo-Venetia in schimbul Principatelor Romane.
Se exprima convingerea ca acest zvon, care circula totugi insistent in Apus,
no era intemeiat, deoarece Austria nu putea se ducA in Orient o politica con-
trarie intereselor si planurilor celorlalte doua puteri.
7133 327(4)
[Se anunta ca se hotarise ca fiecare dintre marile puteri
sa tins cite un vas de razboi la gurile Dunarii]. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 82, p. 4, col. I-II.
Din Gazela de Colonia. - Aceasta hotkire a fost luatA prin tratatul de
pace, cu scopul de a asigura libera navigatie pe Dunare.
7134 327(4)
[Se anunta ca la gurile Dunarii va stationa o not& de
razboi, compusa din cite un vas al fiecarei natiuni care sem-
nase Trataiul de la Paris]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 96,
p. 2, col. I.
tirea e luatA din Corespondentul din Hamburg [Hamburgischer Corres-
pondent and Hamburgische Barsen-Halle]. - Totodata, se anunta ce vechile
taxe de navigatie pe DunAre ramln Inca in vigoare.
[Traducerea unui articol aparut in gazeta Le Nord"
cuprinzind analiza situatiei politice din Europa, dupa Tra-
tatul de la Paris]. - NEPARTINITORUL, I (1856), p.
55-56, 59.
Articolul se incheie cu convingerea cl nici una dintre chestiunile gingase
ale momentului - intre care si cbestiunea Principatelor Romine - nu poate
duce la un conflict armat.
7139 327(4)
[Extras din ziarul Nordul" - Le Nord" - lamurind
politica Rusiei in Marea Neagra]. - NEPARTINITORUL,
/ (1856), p. 76, col. I.
Intr -o corespondentl din St. Petersburg, publicata in n-rele din 16 si
17 august ale acestui ziar, se pusesera la punct afirmatiile tendenlioase ale
gazetelor franceze 5i engleze.
7140 327(4)
[Extras dintr-un articol din ziarul Le Nord" in legatura
cu raspunsul lui Gorciakov la nota de protest a cabinetului
britanic cu privire la indeplinirea conditiilor de pace de
catre Rusia]. - BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p.
281-282.
7141 327(4)
Propaganda ruseasca 5i jurnalistica apuseana. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 339-340: Cronica straina.
Se rezuml un articol din Morning Post - In care se critics politica ru-
seascA - altul din Le Constitutionnel, In care se apAra In mare mdsura
aceastA politics.
7142 327(4)
[Ziarul Morning Post" declare ca transformarea Insulei
5erpilor intr-un Gibraltar ar apara Turcia in Marea Neagra
mai mult decit o armata de 200 000 de oameni]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 350: Depese telegrafice.
7143 327(4)
[Stiri despre incidentul diplomatic franco-turc, pricinuit
de Dervis-Pasa, care nu Meuse vizita de rigoare consulului
Frantei la Iasi]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 379:
Int Amplari de zi.
Se arata cA, fats de protestele ambasadorului Thouvenel, Poarta or-
donase lui Dervix-Paxa 55 viziteze pe consulul Frantei, coca ce apoi s-a qi
intimplat.
1857
7144 T. T. 327(4)
Revista politics. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
37-38.
Trecerea in revistA a ultimelor evenimente internationale. - Text ro-
man si francez.
7145 Vernescu, G. D. 327(4)
Revista politics. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
65-66.
Diferite stiri externe, prezentate sub forma de articol. - Text roman
§i francez.

382
www.dacoromanica.ro
 327(4) POLITICA EXTERNA : MARILE PUTERI 327(42)

7146 Costiescu, M. 327(4) 7156 Rosettii C. A. 327(4)

Revista politica. ROMANIA [Bucuresti], 1 (1857), p. 73.
Cronica a evenimentelor zilei, In politica international& si cea interns.
7147 327(4)
[Rezumatul unei corespondente ae pe termurile Dunarii",
datata 6 martie, publicata in ziarul Independentia", pro-
babil L'Indipendance Belge"]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[recte XXIX] (1857), p. 83: Turciea.
In corespondentA se explicA Incetineala cu care inaintau lucrArile comi-
siei statelor riverene ale Dunarii, prin marile interese contrarii care se cioc-
neau. Marile puteri apusene, de la Anglia la Germania, vedeau In DunSre
mai ales dupes legarea ei cu Rinul printr-un canal cea mai ieftina cale
spre Orient pentru transportul de marfuri. Deci pledau pentru deplina liberta-
te a navigatiei. Austria, dimpotriva, o considers ca o cale proprie pentru ez-
pansiunea ei In sud-estul european, prin presiunea unei marine militare puter-
nice, al diet drept sA-1 aiba numai ea.
7148 327(4)
Reprivire pentru semestrula dintalu alu anului curgatora.
G. TRANS., XX (1857), p. 202-203: Cronica straina.
Se tree In revistA principalele evenimente politice, diplomatice si mili-
tare din Intreaga Iume.
[Scurta dare de seams asupra articolului lui Lion Plee,
Europa in 1858 Rusia", aparut in ziarul Le Siecle"].
ROMANUL, II (1858), p. 58, col. I: Bucurescl , 20 Februarie/
4 Martie.
7157 327(4)
[Se subliniaza ca rostirea cuprinsa in brosura Napoleon
III si Anglia, semnaleaza intelegerea" marilor puteri in cies-
tiunea Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 84, col. III.
7158 Rosetti, C. A. 327(4)
[Notita asupra brosurii Napoleon III si alianta engleza",
de La Gueronniere, aparuta. la Paris]. ROMANUL, II
(1858), p. 77, col. I: Bucuresci 10/22 Martie.
7159 [La Gueronniere] 327(4)
tmpa.ratul Napoleon III si Englitera, ROMANUL, II
(1858), p. 82, 87-88.
Traducerea paragrafelor I XII din brolura lui La Gueronniere; in mt.
minarea relatiilor anglo-franceze, atinge In mod critic si problema atitudinii
versatile a Angliei fats de chestiunea Principatelor Romane.

7149 327(4) 7160 [La Gueronniere] 327(4)

Intrevederea de la Stutgarchl ROMANIA [ Bucuresci],
I (1857), p. 158-159.
Articol tradus din Le Slide. Cuprinde o dare de seams asupra intreve-
derii dintre Napoleon al III-lea si Alexandru al Ii -lea la Stuttgart. Se
trag diferite concluzii, subliniindu-se insemnatatea acestei Intrevederi pen-
tru viitoarea solulionare a chestiunii Principatelor Romane.
7150 Rosetti, C. A. 327(4)
[Scutt comentariu cu privire la intrevederea de la Stut-
tgart]. ROMANUL, I (1857), nr. 15, p. 1.
In cronies politicl obisnuitA.
7151 327(4)
[Ziarul prusian Die Zeit" considers intrunirea monarhilor
la Stuttgart si Weimar ca o consolidate a pacii de la 30 martie
1856, In urma dezbinarii de la 15 aprilie 1856 si a celei cu
privire la Principate]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 307: Revista politica.
[Traducezea unui fragment din brosura intitulata. tmpa-
ratul Napoleon III si Anglia"]. NATIONALULD, I (1858),
p. 107, 111-112.
Referitor la atentatul impotriva lui Napoleon.
7161 Rosetti, C. A. 327(4)
[Observatii critice cu privire la articolul lui Veuillot, publi-
cat in foaia franceza L'Univers", cu privire la brosura Napo-
leon III si Englitera", atribuita. lui La Gueronniere].
ROMANUL, II (1858), p. 81: Bucuresci 13/25 Martie.
7162 327 (4)
[Amanunte cu privire la greutatile ivite in rezolvarea
problemelor nelichidate prin Tratatul de la Paris, din martie
1856]. ROMANUL, II (1858), p. 94: Bucuresci 27 Martie/
8 Aprilie.
Printre acestea, se indicA si problema Principatelor Romane. Din cro-
nies politicA semnata de C. A. Rosetti.

7152 327(4) 7163 Rosetti, C. A. 327(4)

[Se anunta ca., la Constantinopol, an inceput in 30 oct. Repede ochire asupra intaiului trimestru al anului 1858.
lucrarile comisiei europene infiintate pentru stabilirea gra- ROMANUL, II (1858), p. 102-103.
nitelor ruso-turcesti]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte CronicA politics externs si interns privind primele trei luni din anul
XXIX] (1857), p. 354-355: Revista politica. 1858.
7153 327(4) 7164 327(4)
Revista politica. G. TRANS., XX (1857), p. 398-399 [$tire cu privire la chestiunile ce trebuie rezolvate de
si 402-403: Cronica straina. conferinta de la Paris, dupa cum le intatisa ziarul L'Echo
Se analizeazA situatia politica interns din principalele tari ale Europei de la frontiere]. ROMANUL, II (1858), p. 109: Bucuresci
si din Principatele Romane, cu prilejul terminSrii anului 1857. 10/22 Aprilie.
Se enumerl 19 chestiuni. Printre acestea, se Ala §i aceea a Principatelor
Romane. Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
1858
7165Rosetti, C. A. 327(4)
7154 327(4) [Comentatii pe marginea stirilot din presa strains cu
[Extrase dintr-un articol publicat in Frankfurter Jour- privire la rezerva unora dintre marile puteri in ceea ce priveste
nal" cu privire la discutiile in jurul conventiei incheiate intre angajamentele luate prin Tratatul de la Paris]. ROMANUL,
statele riverane ale Dunarii]. GAZ. DE MOLD., XXX II (1858), p. 183: Bucuresci 16/28 Iun.
(1858), p. 10: Austria.
7166 327(4)
Ziarul german apAra punctul de vedere al Austriei, fata de eel al Frantei,
care sustinea ca aceasta convontie trebuie supusa discutiei in Conterinta de [Articol in care evenimentele istorice trecute si contem-
la Paris. Austria se opune, sustinind ca aceasta conventie e o afacere care porane din Europa sint privite ca rezultat al Iuptei dintre
priveste numai statele riverane. Ea a fAcut destule sacrificii, renunlind la mo- cele trei familii" de popoare: Latina, slava, si germana].
nopolul societatii privilegiate de navigatie pe DunAre. Protestele reprezentan- ZI1VIBRUL SI VULT., IV (1858), p. 18-19: Studil politice.
tilor Moldovei, Tacit Romanesti si Serbiei cllrora li se daduse doar vet
oonsultativ sint privite cu simpatie, dar se argumenteaz8 ca aceste tari
nu pot semna tratate internationals. (4...) Diferite trlri europene
7155 327(4) 7167 327(42)
[Despre stadiul chestiunii Dunarii]. TELEGRAFUL R., Rasboiul Anglilor cu Birmanii. G. TRANS., XV (1852),
VI (1858), p. 15: Parisi', 12 Ianuarie. p. 108.
Se prezinta divergentele care existau in aceasta privinta Intre cabinetele Se comunica date in legatura cu politica imperialist& a Angliei in India
de la Paris si Londra pe de o parte si cel de la Viena, pe de altA parte. si se aratA motivele conflictului anglo-birman.

383
www.dacoromanica.ro
 327(42) POLITICA EXTERNA: DIFERITE TARI EUROPENE 327(47)

7168 327(42) 7178 327(436)

[Traducerea unui articol publicat in ziarul Times" din
26 iulie, cu privire la nccesitatea ca Anglia sa forteze gurile
Dunarii printr-o actiune militara]. - ZIMBRUL, III (1855),
p. 613: Rcvista.
Se argumentraza necesitatea acestei actiuni pentru Anglia, pentru a
drachide drum corabillor sale de comer( pe Bunke si a pure mina pe bogatele
rezerve de cereale din tarile dunarene. Se expune parerea ca aceasta actiune
a flotei de razboi, sprijinita eventual §i de o armata de uscat, ar avea toate
sansele de reusita.
7169 327 (42)
Intrarea M. S. Reginei Victoriea in Paris. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 269-270 si 273-274: Albina
Rom'aneasca.
Extras" de N. V. loinov]. - Infati§caza primirea facuta reginei Angliei,
serbarile care au avut lac cu acest prilej §i felul cum a lost impodobita capi-
tala Frantei.
7170 327(43)
[Corespondcnta din Dresda despre conferinta domnito-
rilor Germaniei' si probabila intrare a Austriei, cu toate pro-
vinciile sale, in confederatia statelor germane].-G. TRANS.,
XIV (1851), p. 66: Germania, Dresda, 20 Fevr.
Se arata c3 Prusia §i statele mici germane se opuncau intrarii Austriei.
7171 Dela Olt [= G. Barit] 327(43)
Conferintele dela Dresda - G. TRANS., XIV (1851),
p. 90.
Arata ca aceste conferinte au decurs cu incurcaturi si cu intrigi. Multi se
tem cA rezultatul for va fi generalizarea in toate statele participants a unui
tip de administratie despotica. Franta republicana c socotita de suveranii
germani un exempla rau. Subliniaza dczbinarea germanilor, asa cum a reie§it
la aceasta conferinta a statelor tor.
7172 327(43)
[Stiri si comentarii in legatura cu conferinta de la Dresda,
pentru unificarea Germaniei]. - G. TRANS., XIV (1851),
p. 127-128: Chronica strains.
Se mentioneaza doriuta printului Schwarzenberg ca Austria, impreuna
cu toate provinciile ci, sA intro in aceasta Germanic units.
7173 327(43)
[Sc noteaza ca, la Viena, se vorbea mai mult despre intra-
rea intregului imperiu austriac in Confederatia Germano]. -
G. TRANS., XIV (1851), p. 291, col. IL
7174 327(43)
Conferinta de la Bamberga. TELEGRAFUL R., H
(1854), p. 184-185.
Articol cu privire la conferinta statclor mici germane, in urma propuncril
Austrici §i Prusici de a semna si acestea tratatul definitiv pc care 1-au incheiat
amindoua. Intre propuncrile conferintei micilor state, se afla §i aceea de a se
asigura deplina libertate de navigatie §i comert. pe Bunke.
7175 Sasy, S. de 327(43)
Confederation Germanique. LE COURRIER DE B.,
II (1856). nr. 97, p. 1-2.
Reproducere din Le Journal des Debuts. - S. de Sasy indcamna Confe-
deratia Germans sy militeze pentru libera navigatie pe Dunare §i Marea Neagra
si sa impiedice o suprematie engleza, pentru cs Dunarea este si un fluviu
german.
7176 327(43)
[Se anunta ca Prusia a trimis la Sulina corveta cu vapor
Danzig" ]. - STEAOA D., 11 (1856), nr. 68, p. 272 [gresit : 184] :
Buletinul zilei.
7177 327 (436)
Consulatele in tarile dela Dunare. - G. TRANS., XIV
(1851), p. 121-122.
Se observA a Austria a Patsies ca trcbuie sa priveasca spre Rasarit §i se
anuntA ca ea a purees la reorganizarea consulatelor sale din Wile dunarene,
Se recomanda, pentru atragerea rominilor §i slavilor de sub stapinirea tur-
°easel, acordarea celei mai depline libertatI religiei si limbii fratilor for din
Austria.
Pusetiunea din naunttu §i din afara a Austria - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 239 bis 240, 243-244, 248-249.
Articol do fond. - Incepe prin cxprimarca convingerii ca. Austria, pc care
multc state o considerau intrata intr-o criza lungs si adinca, in urma revolu-
tiei din 1848-1849, a dezmintit aceasta judecata si s-a afirmat in ultimul
timp ca o mare putcre europeana. Analizeaza apoi politica Austriei fat.1 de
Rusia, in secolul al XIX-lea. Printr-o scurta schita istorica, autorul anunim
cautS apoi sa argumentrze ca Ungaria nu are dorinta de a se desparti de Aus-
tria. Incheie cu convingerea ca recentele reforme interne vor intari Imperiul
habsburgic.
7179 327(436)
Die Donau. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p.
402-403.
Reproducere din primul numar al nou aparutului ziar viencz Die Donau.
a carui reclama fusese publicata in p. 384. - Autorul anonirn al articolului
descric rolul istoric al Dunarii inn civilizatia europeana si cautS sa argumentcze
ca ar °sista o misiune a Austrici, de a da o nouS inflorire acestei vechi regiuni
a Europei, in care locuicsc atitea popoare deosebitc.
7180 327(439.1)
[Extras din cuvintarea comitctului suprem Augus din
Seghedin, argumentind parerea ca Ungaria este inconjurata
de state vrajmase]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 207.
Se arata cS dregatorul maghiar propuscsc, peutru apararea Ungariei
de statele vcciue vrajma§e, unirea cu Austria.
7181 327(44)
[Extras° dintr-un articol cu privire la apropiata procla-
mare a lui Napoleon al III-lea ca imparat al Frantci]. - G.
TRANS., XV (1852), p. 341: Brasiovu, 19/1 N.
Articolul fusese publicat In Corespondintele Austriae [Oesterreichische
Correspondents] §i reprezenta punctul de vedcre al guvcrnului Austrici fats de
proclamarea celui de-al II-lea imperiu francez. Subliniaza cu multuniire
cS seful statului francez s'a stricat pentru totdeauna cu partida rasturnatoa-
re", adica revolutionary.
7182 Saint-Marc Girardin 327(44)
Civilisatie sau resboiul.- TELEGRAFUL It., III (1855),
p. 313-314, 317-318.
Articol tradus din Le Journal des Debuts. - Cupriude consideratii pri-
lejuite do cxpozitia universall din Paris. St. M. G. cautS sa analizeze structura
socials a Frantei. Afinna cS ea a fost fixata prin revolutia de la 1789, care
singura ar fi fost o revolutie socials. Celelalte revolutii": din 1799, 1814,
1815, 1830, 1848 si 1851, be considers numai revolutii politice". Cele mai
serioase i se par cele din 1814 - incercarea de a schimba structura Frantei
printr-o mi§care de sus" - 5i 1848, incercarea venita de jos". Prevede cS,
In urma dezvoltarii economics, bancherii si industriasii vor pretinde drcptul
de a conduce 8i politica. Subliniaza unitatea societatii curopeue a timpului.
Accentueaza insa ca unitatea Europei" trcbuie 55 se traduca prin pace, nu
prin subjugarea popoarelor mici sub influenta Anglici sau Frautci.
7183 E. Z. 327(47)
[Corespondenta in care comenteaza rasunetul politic al
donatiei tacute de tarul Rusici pentru biscrica sirbeasca din
Banat]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 302, col. II: Timisora,
1 August.
7184 327(47)
Ntiri cu privire la colecta facuta in Rusia spre a ajuta
refacerea bisericilor sirbesti din Banat, ce suierisera strica-
ciuni in timpul luptelor din 1848-1849]. - G. TRANS.,
XV (1852), p. 42, col. II: Banat, 186-187, 191, col. I.
7185 327(47)
Politica lui Potto di Borgo in inteiesula Rusiel. - G.
TRANS., XVII (1854), p. 54, 58, 62, 66.
Dupa un scurt comentariu al redactiei asupra documentelor cu privire
la inabusirea revolutiei poloneze din 1830 - publicate de revolutionani
polonezi §i ziarul Poriofolio §i apoi de Urquardt -, se publics extrase ample
din raportul secret din 1825 al ambasadorului Rusiei la Paris, Pozzo di Borgo,
calm Nesselrode, InfAti§ind politica pe care trebuia s-o urmeze Rusia fats de
coalitia de interese a puterilor occidentale.

384
www.dacoromanica.ro
327(47) POLITICA EXTERNA: DIFERITE TARI EUROPENE 327(497.1)

7186 327(47) 7195 327(493)

[Imperatorul tutulor Rusiilor si gazetele revolutionare"].
VEST. R., XIX (1854), p. 98-99: Germania.
Articol tradus din N. [cue] Preu [ssische) Z. [eifung]. In el, se aratd
cum priveau gazetcle revolutionarilor de la 1848 amestecul Rusiei in aceasta
revolulie; se face o comparatie intro intrigile Internationale de la 1848 si cele
de la 1854, cu privirc la rSzboiul ruso-turc.
7187 327(47)
[Comentarii cu privire la manifestul %arului Nicolae I
asupra propunerilor de pace]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 2: Monarhia Austriaca. Sibiiu 30 Decem., 3-4:
Rusia, 14, col. II-15: Sibiiu 10 Ianuarifi.
7188 327(47)
[Traducerca manitestu]ui impa.ratului Alexandru al II-lea
al Rusici, prin care face cunoscut supusilor sai iscalirea
tratatului de pace]. VEST. R., XXI (1856), p. 111: Rusia;
ZIMBRUL, IV (1856), ni. 77 , p. 3-4: Rusia.
7189 327(47)
Manifestul Rusiei. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 79, p.
2-4: Rusia.
Traducerca unui articol din Gazda nidionald de Prnsia [National Zeilung
din Berlin ?]. In articol, se comenteaza in mod polemic manifestul din 31 martie,
adre,at de tarul Alcxandru al II-lea poporului rus, la incheierea pAcii. Sc fac
consideratii asupra politicii Rusici fata de Imperiul otoman, incepind din
1850.
7190 327(47)
[Traduccrea discursului pronuntat la Moscova de Alexan-
dru al II-lea, prin care anunta incetarea razboiului]. VEST.
R., XXI (1856), p. 115.
7191 327(47)
[Scrisoare adiesata de Alexandru al II-lea al Rusiei con-
telui Orlov, primul plenipotent al Rusiei Ia congres, cu prilejul
ratificarii Tratatului de la Paris]. VEST. R., XXI (1856),
p. 122-123.
7192 327(47)
Perderile Rusiei la Dunare §i Prut. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 149, p. 1-3.
Articol in care se analizeaza datele politice si gcografice privind teritoriul
pe care Rusia urma sa-1 cedeze, date cuprinse in lucrArile: Dezvollarea Rusiei
plod la pacea din 30 Mart. [Russlands Entwickelung bis sum Frieden von 30
Akin 1856. Leipzig, 1856] de Adolf Bock 5i a patra brosurA despre Imparta-
sirile geografice a lui Petermann din 1856" [Petermann Milleilungen] de I.
V. Sidof probabil o eroare, flind vorba de Th. E. Sydow. Se cxamineazS
consccintele politice, militate, economice, comcrciale etc. ale acestei cedAri
de teritoriu la gurile DunSrii si la mare. Articolul e tradus din G. de Colo-
nia [Koelnische Zeitung]§i are data de 10 iulie.
7193 Rosetti, C. A. 327(47)
[Scutt comentariu la polemica dintre ziaiele Le Nord"
§i Ost-deutsche Post" cu privire la noua politics internatio-
nal& a Rusiei]. ROMk. 1UL, II (1858), p. 94, col. I.
C. A. R. subliniaza afirmatia categories din Le Nord, nr. 28, ca Rusia
concentrIndu-si atentia asupra problemelor sale interne nu va pierde din
vedere ce se face afarA" si mai ales va veghea la respectarea Tratatului de la
Paris.
7194 327(47)
[Extrase dintr-o serie de articole din Le journal de Saint
Petersbourg" cu privire la pozitia europeana a Rusiei].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 199: Rosica §i Polonica.
Din aceste extrase, reiese atitudinea potrivnica a ziarului fatA de proiec-
tele de o confeder4e a staturilor italiene in peninsula Apeninilor; a statu-
rilor slavo-elenice in peninsula Balcanului sau slavo-maghiare Intro Germania
si Rosia, ¢i aceasta dupS forma Confederaliei Germane". ConsiderA aceste
planuri drept visuri", iar realizarea for drept o sursA de revoltante intrigi"
ginestabilitate internationals. Pledeaza pentru un echilibru european, bazat
pc intelegcrea dintre marile puteri din intreaga EuropS.
Ceva despre neutralitatea Belgici. G. TRANS., XVI
(1853), p. 184.
Se unit& c3 Belgia se pregatea dc raztxd din decembrie 1851, temindu-se
de o ittterventie bruta1.1 a lui Napoleon at III-lea.
7196 327(495)
Pusetiunea grecilora fata cu intrebarea orientale. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 401, 405-406.
Se infatileaza sperantele pe care lc punca Grecia Intr-un rdzboi ruso-
turc. Se aratS ca, in timp ce pAtura conduatoare so orienta cAtre puterile
europene, masa poporului isi astepta mintuirea de la Rusia.
7197 327(495)
[Traducerea proclamatiei catre elini si toti crestinii, data
in 25 ian. in numele Eteriei generale a elinilor]. GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), supl. Ia nr. 18, p. 8-9: Greciea.
ChcamS pe toti el' ', de pretutindeni, sa contribuie la cliberarca patrici,
sfarimind prin luptS jugul otoman.
7198 Eamvos, N. 327 (495)
Motivele rezbelului at doilea a Grecilor pentru credinta
§i libertatea. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), supl. la nr.
18, p. 9-10: Atena din 3 Fcvruarie.
AratS ca sporirea cruzimilor stSpinirii otomane i-a silit pc greci sS is
armele, pentru a dobindi libertatea. Exprima tiddejdea ca grecii din orasele
bogate de poste hotare ca Moscova, Odesa, Galati, Viena etc.vor jertfi
o parte din averea for pentru a sprijini accst rAzboi drept. Demonstreaza
tansele de reusita ale luptei incepute impotriva jugului turcesc.
7199 327(495)
[Notita Infatisind opinii predominatoare in Grecia in lega-
tura cu sfirsitul razboiului din Crimeea]. ZIMBRUL, IV
(1856), ni. 30, p. 4: Greciea.
Dintr-o corespondentl din Atena. Se aratd ca 110130rUi grec asteapta
cu marl sperante sfirsitul razboiului, intrebindu-se; Moldo-Romanii fi-vor
oare singuri numai a se folosi din el?"
7200 327(497.1)
Principatele dela Dunare. TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 238-239.
Se rezumS si se comenteaza circulara pc care fustul principe Mihail Obre-
novici a trimis-o autoritatilor sirbe0ti, in legaturl cu situatia balcania, in ur
ma intrarii trupelor rusesti in Principatele Romine.
7201 327(497.1)
[Se anunta. ca cneacul sirb Milos, ajutat de serdarul Evan-
ghelie, ar fi incei cat sa creeze un corp de volontiri in Princi-
patele Romane]. G. TRANS., XVI (1853), p. 249: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Se mentioneaza cu ironic ca aceasta stire in Tara Romineasca este vor-
bita pe toate potecutele, mai inainte de a o vedea cineva in jurnale" ca Frem-
dentaall din 14 august.
7202 327(497.1)
[Se anunta ca Austria i§i propunea sa tiimita in Serbia
un corp de armata, pentru a-i asigura pacea launtlica].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 255: Turcia.
Austria afirmA ca dorcste sa asigure paces ht Serbia, uncle prevedea tul-
burSri, incercAri de luptA impotriva turcilor, in urma intrArii trupelor rusesti
In Principatele Romane.
7203 327(497.1)
[Se inregistreaza zvonul ca batrinul Milos Obrenovici,
care a trecut prin Sibiu spre Bucuresti, va incerca sa ajunga
din nou, cu ajutorul rusilor, la domnia Serbiei]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 368-369: Din campula resboiulul peste tote.
7204 327(497.1)
[$tiri despre atitudinea neutral's a Serbiei fata de conflictul
dintre Turcia §i Rusia]. TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 371-372.
Se publicA schimbul de note diplomatico dintre Turcia, Serbia si Rusia.
7205 327(497.1)
[Se anunta ca Serbia iii formulase dorinta ca tratatele
de la Bucuresti, Akerman §i Adrianopol sa fie respectate].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 51: intamplarl de zi.

385
www.dacoromanica.ro
327(497.1) POLITICA E XTERNA: DIFERITE TARI EUROPENE CHE STIU1sit A ORIENTULUI 327(496)

7206 327(497.1) 7217 327(496)

[Se anunta din Belgrad ca Senatul sirb a respins cererea Turcia dupa pacea de la Adrianopole. TELEGRAFUL
consulului Austriei de a se acorda in Serbia libertatea cultului R., II (1854), p. 17-18.
pentru toate confesiunile crestine, precum sint in Princi- Se relateaza imprejurarile In care s-a Incheiat pacea de la Adrianopol
patele Romanesti]. TELEGRAFUL R., III (1855), 5iconsecintele ei militare §i politice, pentru Turcia In mod direct si pentru
p. 195: Tntamplarl de zi. Principatele RomSne In mod indirect.
7207 327 (497.1)
7218 327(496)
[Corespondents de la Belgrad, din 12 septembrie, despre O privire. G. TRANS., XV (1852), p. 253: Monarchia
linia politica externa a Serbiei]. G. TRANS., XVIII (1855), austriaca.
p. 294-295: Cronica straina.
Se examincaza situatia din Imperiul otoman, in legatura cu cre§terea
Se clogiaza abilitatea cu care era puss in practica aceasta politica. influentei diplomatice a Rusiei, marcata prin caderea marelui vizir Re5id--
7208 327(497.1) Pap In dizgratia temporary a sultanului. Se subliniaza fierberea care se resimte
[Comentarii la o proclamatie a lui Kossuth si Mazzini, printre popoarele crqtine din Peninsula Balcanica.
din septembrie 1855, in care se sustine ca Serbia, Bosnia, 7219 327(496)
Moldavia si Tara Romaneasca se vor face o Elvetie orientala."].
G. TRANS., XIX (1856), p. 367, col. IT: Cronica straina. Drama in Oriente. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 90.
Extras din Garcia Universala [Allgenteine Zeitung]. Se analizeaza
7209 327(497.1) situatia in Balcani a Turciei, in urma infringerilor militare suferite in Monte-
[Corespondenta de la Belgrad, din 13 noiembrie, despre negru. Se explica prin f aptul cS Turcia este un stat In care economia natu-
politica externa a Serbiei si chestiunea manastirilor in accost& rii nu s'a indeplinit Inca prin economia de bani". Cad uncle stapIne§te eco-
Cara]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 351: Cronica straina. nomia de bani, acolo se poate duce In vreme de nevoie toata puterea poli-
Se elogiaza tactul cu care conducerea Serbiei a ltiut sa evite ca aceasta tica in clmpul de batalia". Se da ca exemplu Franca. Se arata ca Turcia e
tars sa devina teatru de rAzboi. Se subliniaza ca guvernul sirb a interzis de lipsita de capitaluri.
la Inceput adunarile stavroforilor", astfel cS cei care voiau sa se inroleze
ca volontiri" impotriva turcilor au trebuit sa treaca in Principatele Romano 7220 327(496)
§i sa participe la adunSrile stavroforiei" in Bucure§ti, Iasi, Ploietti, Galati, Causa rasaritulul. G. TRANS., XVI (1853), p. 120.
Braila 1.c.l. Cit prive*te manastirile inchinate, se arata ca in Serbia problema Articol in care se infatipaza insemnatatea chestiunii orientale pentru
nu se pune atit de acut ca in Principatele RomSne, deoarece acolo aceste locuitorii Imperiului austriac §i Indeosebi pentru romSnii din Transilvania.
manastiri sint foarte putine §i cu totul sarace. in textul lui, se traduce in parte un articol din Oesterreichische Correspon-
dent, In care se pledeaza pentru mentinerea Turciei §i In care se exprima
7210 327(497.1) ingrijorarca pentru soarta cre§tinilor din Imperiul otoman, amenintati de
[Proclamatia printului Alexandru Caragheorghevici catre a fi masacrati de unii musulmani fanatici.
poporul sau]. VEST. R., XXI (1856), p. 222.
Lamurqte importanta garantiilor obtinute de Serbia la Congresul de 7221 327 (496)
la Paris. Potrivit art. 17 §i 18 din tratat, Serbia va trimite, ca §i Principatele [Articol din B[uda]-P.[esti] Hirlap" si comentarii privind
Romane, un delegat la comisia IntocmitA pentru a reglementa navigatia chestiunea oriental& si iolul catolicilor si ortodocsilor in
pe Dunare. legatura cu aceasta chestiune]. G. TRANS., XVI (1853),
7211 327 (497.1)
p. 123-124, 127-128: Ungaria, 12 Prieru.
[Se anunta ca Milos Obrenovici, fostul domnitor al Ser- 7222 327(496)
biei, se pregateste s& piece din Bucuiesti, In Rusia, spre a [Opinia ziarului Times" despre situatia popoarclor crestine
asista la incoronarea tarului]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. supuse Turciei]. G. TRANS., XVI (1853), p. 145-146
182, p. 4: Telegrafia straina. [gresit: 142] : Cronica straina. Anglia.
7212 Crezzulescu, C. A. 327(497.1) Se arata ca foaia engleza sustine ca aceste popoare erau doritoare de
[Articol cu privire la pozitia Serbiei fata. de Poarta]. independents §i cS In cazul prabuOrii Imperiului otoman ele ar putea
CONCORDIA, 1 (1857), p. 110. forma o confederatie.
Arata ca pozitia Serbiei lap de Poarta nu este aceea§i cu a Principatelor 7223 327(496)
RomSne. Prin unire, romSnii nu capita nisi un nou privilegiu, fats de ce
aveau mai Inainte, 1i nu se schimba cu nimic situatia for fats de Poarta. Inalta Porta. in Constantinopolc. TELEGRAFUL R.,
I (1853), p. 162, 165-166.
7213 327(497.1) Se descrie cum se infAtipaza vederii inalta Poarta", adica Ministerul
[Traducerea unei corespondents trimise din Viena jurna- de Extern° al Imperiului otoman. Se subliniaza dczordinea, lenea 5i saracia
lului francez Le Courricr du Dimanche", cu privire la situatia ce domnesc In interiorul ei, ca o imagine a decSderii faimosului Irnperiu oto-
moral& si politica. a Serbiei, in comparatie cu aceea a Prin- man, de care tremura lumea odinioara, §i ca o explicare a dificultAtilor pe
cipatelor-Unitel.NATIONALULla, I (1858), p. 353: Serbia. care be intimpina ambasadorii curopeni in negocierile cu privire la proble-
7214 mele extcrne ale actualitatii.
327(497.3)
rntrebatiunea orientate. G. TRANS., XVI (1853), p. 42. 7224 327 (496)
Se tree In revistS, dui:4 presa europeand, in special austriaca 9i engleza, [Scurt comentariu cu privire la atitudinea mitropolitului
problemele care complicau chestiunea orientala 5i indeosebi chestiunea Mun- Moldovei in chestiunea protectoratului asupra crestinilor
tenegrului. otodocsi din Imperiul otoman]. G. TRANS., XVI (1853),
7215 327(497.3) p. 163: Transsilvania.
Muntenegru si a lui independent& istorica. G. TRANS., Se aproba gestul mitropolitului Moldovei, care se alaturase la protestul
XIX (1856), p. 302-303, 306, 310. patriarhului din Constantinopol, cerind ca chestiunea O. fie hotarita printr-un
Articol tradus din gazeta austriaca Wanderer. congres al tuturo r puterilor cre§tine europene.

7225 327(496)
(496) Chestiunea Orientului Trebile din Turcia. TELEGRAFUL R., I (1853),
p. 181, 185, 189.
7216 327 (496)
Traducere din foaia Ausland. Se examineaza problema mentinerii
Ce au sa faca poterile cele marl in crisa da fatil a Turciei ? pe picioare a Imperiului otoman, subliniindu-se cS englezii vreau sa repete
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 377-378, 381-382, politica genovezilor, care s-au substituit puterii bizantine, mentinindu-i
385-386. forma de stat la Constantinopol. Se analizeaza consecintele masurilor In
Prezentarea unor ipoteze in legatura cu rezolvarea chestiunii orientale. favoarea cre§tinilor luate de sultan In ultima vreme: ele Inseamna, pentru

386
www.dacoromanica.ro
327(496) POLITICA E XTERNA: CHESTIUNEA ORIENTULUI
turcii traditionalisti, desfiintarea insAsi a bazei juridice a statului otoman,
deoarece, dupA Coran, numai el avea drept de proprietate asupra pArnintului.
Se exprima credinla ca descompunerea Imperiului otoman e inevitabilt.
7226 327(496)
Judecat'a lui Napoleon celu mare despre caus'a orientara.
G. TRANS., XVI (1853), p. 359.
Se redau, comentindu-se, p5rerile exprimate de Napoleon Bonaparte
la Sf. Elena in legaturA cu evolutia viitoare a chestiunii orientate. Intre altele,
combAtindu-se previziunile napoleonienc, se afirma ca interesele Europei
Occidentale cer un stat roman independent.
7227 327(496)
Sinodulii grecescii. FOAIE PT. MINTS, XVI (1853),
p. 257-258.
Se traduce un articol din foaia vienezt 0.[st] d.Feutsche] P.[ost], cu pri-
vire la organizarea bisericii ortodoxe, in legAtura cu miscarea de protcjare
a credinciosilor ortodocsi din Imperiul otoman de cAtre Rusia. Comenta-
riul romfinesc at acestui articol subliniaza cA teama statelor din Occident
isi are cauza in propria for slSbiciune, in urma rniscarilor revolutionare din
ultimii ani.
7228 327 (496)
Pusetiunca grecilorti fat& de intrebarea oricntalc. TE-
LEGRAFUL R., I (1853), p. 405-406.
Incheierea unui articol apArut In n-rele anterioare, care lipsesc din colee
tia B.A.R.. InfAtiseaza sperantele pe care le punea Grecia Intr-un rSzboi
ruso-turc. Aran. ca, in timp ce patura conducttoare se orienta catre puterile
curopene, masa poporului Psi astepta mintuirea de la Rusia.
7229 327 (496)
Aus Graf Ficquelmont's: Die religiose Seite der orien-
talischen Frage. Wien 1854. BUICURESTER DT. Z., X
(1854), p. 106-107.
Fragment in care Ficquelmont povesteste o intimplare a sa de calAtorie
prin Bulgaria, spre a dovedi ce mare rol joact problema religioasa la popoa-
rele balcanice. DemonstreazS insa cS ele considerA crestinismul ca un intreg
fag de turd, fArA a face deosebire intre confesiunile crestine.
7230 327(496)
Partea religiosa. a Intrebarel orientali. TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 116-117, 120-121, 124-125, 128-129,
Extrase din brosura contelui Ficquelmont. In scurta introducere care
le precedA, se subliniaza c3 Ficquelmont e reprezentantul partidei conserva-
toare din Austria, care era de parere sa se pAstreze alianta cu Rusia cita vreme
nu slut atinse interesele Monarbiei habsburgice. A doua partida care era pentru
alianta cu Rusia e tocmai opusA: e cea revolutionara. Isi are centrul in Praga
si Agram si vrea 55 descompuna Monarhia austriacA cu ajutorul Rusiei.
7231 327 (496)
Chestiea Orientului. ZIMBRUL, III (1855), p. 929-930,
Traducere de G. Meledon, WI a i se indica sursa. Articol reprezen-
tind punctul de vedere at puterilor apusene, cu o vAdita pSrtinire pentru
Imperiul otoman si punctul sau de vedere in aceasta chestiune. Turcia e
prezentata ea un factor de civilizalie si se pledeazA pentru ajutorarea ei,
ca sa se mentina.
7232 Saint-Marc Girardin 327(496)
[Articol publicat in Le Journal des Ddbats" cu privire
la viitorul tarilor crestine de sub suzeranitatea Porta].
STEAOA D., II (1856), p. 67.
Ideea de bazA a articolului este: noi dispretuim starea diplomaticA
a Orientului ; ins& starea lui agricolA, industrialA si comerciala, starea lui
civilt si morala, fiats ce ne intereseazS Inca mai mutt. Inainte de a face sta-
turi in Orient, sA facem o societate, o agriculturA, un comcrciu, o industrie...".
Citeaz3 pArerea unui mosier milionar din Franta, care admira pAmintul
agricol al Orientului Europei si cerea 55 se asigureze" acolo munca euro-
peana".
7233 327(496)
[Lung articol din foaia Nordului" Le Nord" cu
privire la problema international& a Imperiului otoman].
STEAOA D., II (1856), p. 107-108 [Presa strain& despre
Principate].
Se arata ca, In epoca modernA, Imperiul otoman este o anomalie tot
de odata religioasa, politica si economics ". Trebuie gAsitA o solutie care sA
www.dacoromanica.ro
327(496)
asigure o data pentru totdeauna populatiilor Turciei conditiile neap3rate
ale neatirnArii, ale civilizatiei, ale prosperitatii industriale si comerciale si ale
libertatii politice si religioase...". Se propunc o coufederatie (analogs Elvetiei)
din Moldova, Valallia, Serbia, Bosnia, Bulgaria, Albania si Muntenegru.
Se afirmA cS aceasta solutie ar larnuri si problema liberei intrtri in Marea
Neagra.
7234 327(496)
[Articol din Nordul" Le Nord" cu privire la pro-
blema international& a succesiunii Imperiului otoman].
STEAOA D., II (1856), p. 131-132: Turcia.
RAspuns la articolul publicat itt aceeasi gazetS si reprodus de Steaol
Dundrii in p. 107-108. Autorul anonim sustine cS, in partea europeanS a
Imperiului otoznan, slut dour naliorzalitkti puternice: slava si grecii".
Acestea se Inteleg bine intre de, in urma suferintelor comune din partea
turcilor, in trecut. Ele ax putea fi baza a doua state puternice, care sa is
locul turcilor in Europa.
7235 327(496)
[Comentariul redactiei la articolul din Nordul" Le
Nord" cu privire la solutionarea crizei otomane].
STEAOA D., II (1856), p. 132.
La sfirsitul articolului citat, redactia adauga observatiile sale, subli-
niind mai ales a, In regiunea europeanS discutatA, numArul romanilor e
Indoit decit al grecilor si cu ceva mai mare decit al sirbilor si bulgarilor la
un loc, asa cS trebuie sa se tins seams si de poporul roman in orice planurl
se vor face.
7236 327(496)
[ Comentariul redactiei la un articol din Times" referi-
tor la influenta pe care Franta si-a cistigat-o in treburile
interne ale imperiului otoman]. STEAOA D., II (1858), nr.
54-55, p. 220-221 [gresit: 132-133] : Turcia.
Dupe ce traduce in intregime articolul, in care se arata cum, sub influ-
enta francezA, Imperiul otoman incepe sA se modernizeze, redactia Sc
intreabS ce nu s-ar putea face in Principatele Ron-lane, data inriuririi civi-
lizatiei I s-ar deschide cale libera si la ctrma for ar fi adusi neste bArbati
care ar voi si ar sti".
7237 327(496)
[Polemics intro Gazeta Nationale" National Zei-
tung" din Berlin si Frankfurter Journal", asupra poli-
tica Austriei fats de Imperiul otoman]. NEPARTINI-
TORUL, I (1856), p. 2-3.
Frankfurter Journal dezminte afirmatia fAcuta intr -o corespondents
din Constantinopol, aparuta in foaia din Berlin, cA Austria ar duce o politicl
de slabire a Turciei. Afirma ea, dimpotriva, opunindu-se unirii Principatelor
Romane, Austria ar mentine integritatea Imperiului otoman. Unirea Princi-
patelor si independenta for ar indemna la rascoala Serbia, Bulgaria, Bosnia,
Croatia turceascS, Albania, Epirul si Macedonia. In majoritatea acestor
tad se vor trezi simpatii puternice pentru Rusia. Prin independenta tor,
Imperiul otoman se va dezmembra in Balcani, iar Austria va fi inconjuratA
de state amice Rusiei. De aceea, Principatele Romane trebuie sa raminA
despArtite si conduse fiecare de guverne puternice si necrutatoare fats de
partida unirii.
7238 327(496)
[Adresa guvernului otoman catre patriarhul grec din Con-
stantinopol, comunicind deciziile luate cu privire la pri-
vilegiile si imunitatile" ce se vor acorda comunitatilor cre§-
tine si celorlalte nemusulmane" din imperiu]. ANUNT.R.,
IV (1857), nr. 26, p. 1-2: Turcia.
Patriarhul e invitat 51 formeze o comisie care sa studieze chestiunea,
in ceea ce priveVe biserica ortodoxA. Traducerea adresci se publics in ea-
drul unei corespondent° referitoare la aceasta chestiune, rezuinatS diva
Le Journal de Constantinople.
7239 327(496)
[Dare de seam& critic& asupra lucritrii turcofile L'Eu-
rope et la Russie", scris& de publicistul H. Lamarche si apa.-
rut& la Paris in 1857]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 239-240: Varietds.
Se combate cu hotArire proiectul confederarii Imperiului otoman, propus
de Lamarche.
387
 27(496) POLITICA E XTERNA: CHESTIUNEA ORIENTULUI - PRINCIPATELE ROMANE
7240 327(496)
[Comentariu In legatura cu scrisoarea de raspuns a lui
H. Lamarche in chestiunea darii de seam& ce aparuse In
L'Etoile du Danube", in legatura cu lucrarea sa L'Europe
et la Russie"]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 252: Au Redacteur.
Publicind scrisoarea de raspuns, redactia III pastreaza punctul sSu de
vedere, opus ideii transform3rii Imperiului otoman intr-un stat federal,
lansata de Lamarche.
7241 Rosetti, C. A. 327(496)
[Comentarii cu privire la capitolul despre Turcia din
studiul lui Lon Plee: Europa in 1858", publicat in ziarul
Le Siecle"]. - ROMANUL, II (1858), p. 86, col. I-II.
Comentariul se face In cadrul cronicii politice obisnuite. C. A. R. reco-
manda acest capitol celor ce-I pot citi gi in original. Rezumindu-I, subliniaza
ca Plee considera ca. 3 chestiuni dominau actualitatea: soarta crestinilor din
Orient; dreptul pozitiv al Principatelor Romine; problema Dunarii. Pik
nu era mullumit cu Tratatul de la Paris - pe care l-ar fi dorit mai intins,
mai bun" - , totusi credea c3 singura solulie, deoc.gmdatil, era respectarea
lui cu severitate.
(498) PRINCIPATELE ROMANE
1851
7242 327(498)
[Se anunta ca retragerea trupelor otomane din Princi-
sesti].
resti.
-
patele Romane se va face o data cu aceea a trupelor ru-
ZIMBRUL, I (1851), p.286: Se scrie de la Bucu-
7243 327(498)
[Firman imparatesc din 6 aprilie vestind retragerea tru-
pelor turcesti si rusesti din Principate]. - BULETIN [T.R.],
1851, p. 126 -127; VEST. R., XVI (1851), p. 109.
7244 327(498)
[Firmanul imparatesc catre domnitorul Moldovei, In care
i se aduce la cuno§tinta retragerea trupelor otomane si ru-
sesti, in cursul lunii aprilie 1851]. - BULETIN [Mold.],
XIX (1851), p. 127-128; GAZ. DE MOLD., XXIII (1851),
p. 132 -133; ZIMBRUL, I (1851), p.309.
In Gazeta de Moldavia gi Zimbrul, text roman si francez.
7245 327 (498)
[Ofisul domnesc din 23 aprilie 1851, catre Sfatul Admi-
nistrativ, In legatura cu retragerea trupelor de ocupatie].
- BULETIN [Mold.], XIX (1851), p. 127; GAZ. DE MOLD.,
XXIII (1851), p. 140; ZIMBRUL, I (1851), p. 308.
Arata ca fnaltele curti an restatornicit linistea In ambele Principate.
Spell ca nu va avea prilejul a intrebuinta puterea ce ni se (la spre chizes-
mrea sigurantei si bunei petreceri a locuitorilor Printipatului". - In Gazeta
de Moldavia §i Zionbrul, text roman si francez.
7246 327(498)
[$tiri in legatura cu retragerea trupelor de ocupatie din
Principatele Romane]. - G. TRANS., XIV (1851), p. 167
si 179: Tiara romaneasch shi Moldavia, 180, col. II: Bucu-
resti, 20 Maia.
7247 327(498)
[Stire despre concentrarile militare fiicute de turci pe li-
nia Dunarii si de nisi pe a Prutului]. - G. TRANS., XIV
(1851), p. 216, col. II: Noutati diverse.
Dupa o corespondents a Jurnalului din Pella.
7248 327 (498)
[Informatie dcspre trupele imperiale aflatoare la granita
de nord-est a Transilvanici]. - G. TRANS., XIV (1851),p.
231, col. I.
Stire cuprinsa Intr-o corespondenta din Borgo Tiha.
388
www.dacoromanica.ro
327(498)
7249 327(498)
[Se afirma ca Turcia era logrijorata de faptul ca, in
cazul unui conflict european, Principatele Romane ar putea
deveni o vatra de intrigi"]. - G. TRANS., XIV (1851), p.
380 [gresit: 375], col. II: Tu rcia.
Probabil, extras din Journal de Constantinople.
1853
7250 327(498)
[Se mentioneaza ca. in Viena vorbesc multi de respectarea
in viitor a teritoriilor neutrale", intre care se enumera si
Principatele Romane]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 31,
col. I: Austria.
Se observa ca se aude vorbindu-se mai mutt despre contrariul unei
asemene masure".
7251 327(498)
[5tiri in legatura cu efectul produs pe piata Brasovului
de zvonurile cu privire la o noun ocupatie militara a Prin-
cipatelor Romine]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 38-39:
Brasova. 4/16 Fevr.
Se subliniaza ca piata Brasovului are legaturi comerciale pita in cele
mai indepartate piste ale Turciei europene". De aceea, casele marl negustoresti
au considerat cu mare seriozitate luptele din Muntenegru si zvonurile despre
o noun ocupare a Principatelor Romane. In urma acestora, agiul iarisi
se suie gi pogoara ca si argintul viu In termometru".
7252 327 (498)
Soli'a principelui Mencikofu in Constantinopole. - G.
TRANS., XVI (1853), p. 77: Monarchi'a austriaca. Brasiova.
Dupa ziarul 0st-deutsche Post, se expun diferite supozilii si zvonuri
In legatura cu misiunea printului Mencikov. Se vorbeste si de o nota data
de Ozerov sultanului, cerind numirea unui succesor al domnitorului Moldovei,
pinA ce acesta se va insanatoi, on se va dovedi ca boala lui e incurabill.
7253 327(498)
[Se anunta ca Mencikov a lost insarcinat sa obtina unele
satisfactii de la Poarta, in privinta ultimei ocupatii a Prin-
cipatelor]. G. TRANS., XVI (1853), p. 84: Turcia, Con-
stantinopolii 7 Martin.
Dupa un articol din Corespondenla Austriaca [Osterreichische Correspon-
dent].
7254 327(498)
[$tire asupra cererii adresate de printul Mencikov Portii,
ca Rusia sa primeasca 40 de milioane de lei drept despagu-
bire pentru cheltuielile avute prin ocupatia Principatelor
Romane]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 87, col. I.
Stirea e data dupa gazeta Oesterrjeichischer] Zuschauer.
7255 327 (498)
[Se semnaleaza ca - in Cartea albastra" britanica in
legatura cu izbucnirea razboiului Crimeii - se arata ca Men-
cikov ceruse Portii, la 8 martie 1853, ca aceasta sa achite
-
Rusici 40 de milioane de lei, drept speze ale ocupatiei Prin-
cipatelor Romane din 1848-1849]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 7: Cronica straina.
7256 327 (498)
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti, datata
28 iunie si publicata intr-un ziar german, cu privire la problc-
ma despagubirilor care s-ar cuveni Rusiei pentru cheltuielilc
facute prin interventia militara in -rincipatele Romane,
in anii 1848 si 1853]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 212-
213 : Tier'a romanesca si Moldavi'a.
E vorba de foaia germana A. [ugsburger] A.[allgemeine] Z. [eitung].
7257 327 (498)
[Zvon despre o propunere facuta de printul Mencikov
Turciei, ca trupele tariste sa ocupe Principatele Romane
pentru a sugruma spiritul revolutiunii in simburele lui"].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 114, col. I: Cronica straina,
149 si 172: Tier'a roamanesca si Moldavi'a.
Redaclia Gazelei de Transilvania isi exprima neincrederea fats de acest
zvon.
327(493) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7258 327(498)
[Ziarele ungare si problema expansiunii austriece in Prin-
cipatele Romaine]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 117.
Se arata c3 toile maghiare - indeosebi Pesli Nap la - suslineau dreptul
teoretic al Austriei de a lua In stapinire mostenirea Turciei, dar ca, in acelasi
timp, ele observau ea Imperiul austriac nu avea nevoie sa se intinda in Princi-
pate, ci numai ca Dunarea sa fie deschisa comerjului austriac; Principatele
de la Durare sa-si poata dezvolta independenja si comerjului cu Orientul
sa i se ingacluie deplina libertate".
7259 327(498)
[Spicuiri din presa strains cu privire la consecin]ele rupe-
rii negocierilor dintre Mencikov si Poartal.- TELEGRAFUL
R., I (1853), p. 171-172: Turcia, 179-175: Prusia.
Ziarele prusiene subliniaza ca Austria are cu privinja la ocuparea Prin-
cipatelor danubiane, ca o urmare netagaduita a unui caz de resbel, nemijlocite
interese, ca sa intinda si sa susjina Invingerea diplomatica, ce nu de mult
a cistigat-o, si sa de comerciului Oat socoteala". Se arata ca negustorii austrieci
sint ingrijoraji.
7260 327(498)
[Spicuiri din presa puterilor occidentale cu privire la
eventualitatea intrarii trupelor rusesti in Principatele Ro-
mane, in urma ascutirii conflictului ruso-turc]. - G. TRANS.,
XVI (1853), p. 171: Transilvania, 174, col. I, 175: Transil-
vania, 181-182: Cronica straina.
7261 327(498)
[Traducerca unui articol din Times" In legatura cu pro-
blema ocuparii Principatelor Romane]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 177: Cronica straina.
7262 327(498)
[Extrase din Times" cu privire la situatia Principatelor
Romane in lumina tratatelor ruso-turce din 1826, 1829 si
1848]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p. 175: Anglia.
7263 327(498)
[$tiri si comentarii cu privire la eventualitatea ocuparii
Principatelor Romine de catre Rusia, In urma conflictului
diplomatic ruso-turc]. - TELEGRAFUL R., I (1853), p.
177-178: Monarchia Austriaca. Sibiiu 7 Iuniu, 184: Anglia.
Se subliniaza ca, in timp ce nelinistea cercurilor economice occidentale -
caracterizatA prin scaderi de bursa - a cuprins si o mica parte dintre romani,
majoritatea populajiei transilvanene asteapta linistita, fiind cony insa ca
turcii nu vor considera ocuparea Principatelor de nisi ca un caz de ritzboi.
7264 327 (498)
Ultima parere in privin%a nouel ocupatiunI a P-patelorii.
- G. TRANS., XVI (1853), p. 181: Brasovu, 12/24 Iuniu.
Sc spicuesc din ziarele straine informajii privind aceasta chestiune.
Indeosebi, se folosesc presa engleza si franceza. Se arata ca unele ziare engleze
cereau inceperea imediata a razboiului, in cazul ocuparii Moldovei.
7265 327(498)
[Corespondent5. din 6 iunie 1853, de la Ploiesti, despre
eventualitatea ocuparii Principatelor]. - G. TRANS., XVI
(1853), p. 184: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Corespondentul isi manifests credinja ea Rusia vrea numai sa apere
Principatele Romane si nu sa le cucereasea ; el credo, de altfel, ca nu se va
ajunge la ocuparea lor.
7266 327(498)
Intra-vorii Rusii in P-pate si cu ce dreptii, si intrandil
Casus belli e? - G. TRANS., XVI (1853), p. 185-186.
Folosindu -so presa franco-anglo-austriaca, se discuta problema ocuparii
Principatelor Romane, infajisindu-se punctele de vedere ale Rusiei, Franlei
si Angliei.
7267 327 (498)
[$tiri si comentarii cu privire la discutiile diplomatice du-
se de ambasadorul Rusici, Kiseleff, la Paris, in problema
trecerii trupelor rusesti peste Prut si eventual pette Dunare,
spre a sili Imperiul otoman la o atitudine mai concilianta
in chestiunea orientala]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 193-
194: Franta, TELEGRAFUL R., I (1853), p. 183: Franta.
www.dacoromanica.ro
327(498)
7268 327 (498)
[$tiri din Moldova in legatura cu probabila intrare in tara
a trupelor rusesti]. - G. TRANS., XVI (1853), p. 188 -189:
Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Stire din Focsani, de la 18 iunie, despre agitajia opiniei publice in legatura
cu viitoarele evenimente; alts ;tire, referitoare la trecerea spre Bucuresti
a unui curter rus, care vestise ca iminenta trecerea Prutului, si, In sfirsit, o
stire despre plecarea spre Rusia a consulului rus din Bucuresti Halcinski.
7269 327(498)
Opiniuni de ale cabineteloril despre Principatele Danu-
biane (Dupa ziurnalele Vienci). - G. TRANS., XVI (1853),
p. 192, 196.
Se arata ca, In ultimele decenii, Principatele Romane se impusesera
atenjiei publice mondiale, dar ca, totusi, situajia for reala no era Inca bine
cunoscuta in cercurile diplomatice. Se trece In revista atitudinea guvernelor
Franlei si Prusiei faja de eventuala intrare a trupelor rusesti in Principate.
Diplomajia europeana e acuzata pentru faptul ca - din cauza spiritului ei
conservator - a refuzat In ultimele decenii sa is In discujie serioasa cazul
Turciei, care a rilmas la o parte de incercarea facuta prin tratatul de la 1815
de a se lamuri problemele europene. Se care ca situalia Principatelor Duna-
rene sa fie lamurita prin congrese diplomatice europene.
7270 327(498)
[Traducerea unui articol din ziarul oficios Corespondenta
Austriaca" - Oesterreichische Correspondenz" - cu pri-
vire la situatia intemationala creata prin hotarlrea Rusiei
de a ocupa Principatele Rornine]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 203-204: Monarchia austriaca.
Oficiosul austriac Igi exprima speranja ca pacea va fi pastrata prin ac-
jiunea diplomajiei europene. Redactia Gazelei Transilvaniei adatigA stiri si
comentarii din alte gazete straine, in acelasi sens.
7271 327(498)
[Ultimatumul semnat de contele Nesselrode, pe temeiul
caruia generalul Gorceakov a intrat in Principatele Romane].
- G. TRANS., XVI (1853), p. 197: Cronica straina.
7272 327 (498)
[Traducerea manifestului catre popor al tarului Nicolae I
prin care motiveaza intrarea trupelor rusesti In Principatele
-
Romane, ca o masura impusa prin nestatornicia politicii
externe a Imperiului otoman]. BUKURESTER DT. Z.,
IX (1853), p. 193: Donaufurstenthfimer ; GAZ. DE MOLD.,
XXV (1853), p. 201 - 202 ; G. TRANS., XVI (1853), p. 204;
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 204; Rusia, VEST. R., XVII
(1853), p.201.
7273 327(498)
[Comentarii la manifestul lui Nicolae I Cu prilejul trece-
rii trupelor rusesti in Principate]. - TELEGRAFUL R., I
(1853), p. 201: Monarhia Austriaca, 204: Rusia.
Redaclia subliniaza ca manifestul clarifies intr-un fel situajia, fiind
aproape o declarajie de razboi ; ramine scum ca Turcia, prin atitudinea sa
ponderata, sa inlesneasca sforjarile de impacare pe care le facea Austria
7274 327(498)
[Comentariu la manifestul %arului Nicolae I cu privire la
ocuparea Principatelor Romane]. - G. TRANS., XVI (1853),
p. 204, col. II.
Se trag doul invajaturi": ca imparajii Rusici sint juraji" din vechime
sa apere credinla ortodoxa si ca pentru vinele Porjii au sa raspundil si sa
serveasca de garanjie Principatele Romane.
7275 327(498)
[Traducerea notei circulare - din 20 iunie/2 iulie - a
ministrului de externe al Rusiei, Nesselrode, catre ambasa-
dorii si agen %ii diplomatici ai tarii in capitalele europene,
referitoare la intrarea trupelor ruse in Principatele Roma' ne].
- BUKURESTER DT. Z., IX (1853), nr. 53, p. 205-207:
Russland ; GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 213-216:
Rusia ; G. TRANS., XVI (1853), p. 208-209, 212; VEST.
R., XVIII (1853), p. 222-223.
Cere diplomajilor rusi sa aduca la cunostinja guvernelor pe linga care
erau acreditaji intrarea trupelor ruse in Principatele Romane, imprejurarile
care au determinat-o, precum si intenjiile politico ale Rusiei in legatura cn
acest act. - In Garda de Moldavia, text roman si francez.
389
327(498) POLITICA. E XTERNA: PRINCIPATELE ROIVIANE
7276 327(498)
[Traducerea unui articol din foaia Ost-deutsche Post", cu
privire la argumentatia din circulara lui Nesselrode din 20
iunie/2 iulie]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. 210-211.
7277 327 (498)
[$tiri si comentarii in legatura cu circulara lui Nesselrode
cu privire Ia ocuparea Principatelor Romane]. TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 212: Frantia, 212: Rusia, 215-216:
Anglia, 216: Frantia.
7278 327(498)
Raspunsulti lui Drouen de 1'Hiui (ministru fratuzescil)
la a doua depesa cerculara a contelui Nesselrode. G.
TRANS., XVI (1853) p. 216.
Traducer°. E vorba de nota din 20 iunie/2 iulie a ministrului de
externe al Rusiei la care rSspunde Drouyn de Lhuys.
7279 327 (498)
[$tiri si comentarii cu privire la atitudinea politica a
Frantei fata de intrarea trupelor ruse in Principatele Romane].
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 203-204: Frantia. 209:
Depese telegrafice, 212: Frantia.
7280 327(498)
Responsulii lordulul Clarendon, ministru de esteme an-
glicit la a doua not& circular& a Contelul Nesselrode. G.
TRANS., XVI (1853), p. 284, 288, 292.
Subtitlu S. Carl of Clarendon c8trS Sir G. H. Seymour. 16 Iulie 1853".
Traducerea adresei.lui Clarendon cStre ambasadorul Angliei la Petersburg.
7281 327(498)
[$tiri si comentarii cu privire la atitudinea Angliei in
urma intrarii trupelor ruse in Principatele Romane]. TELE-
GRAFUL R., I (1853), p. 203: Anglia, 203-204: Frantia,
205 si 209: Depese telegrafice, 215-216: Anglia, 259-260:
tntamplarl de zile, 264 si 267: Anglia, 271-272: Austria.
7282 327(498)
Ziurnalulil Times" despre a dos depesa cerculara a Ru-
siei, G. TRANS., XVI (1853), p. 220.
Se discutS problema ocup3rii Principatelor Routine si a atitudinii Rusiei
fall de Turcia.
7283 327(498)
[$tiri si comentarii cu privire la atitudinea Turciei fata
de intrarea ostirilor rusesti in Principatele Romane]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 213: Cronica straina ; TELEGRA-
FUL R., I (1853), p. 208: Intamplarl de zile, 216 si 240:
Turcia.
7284 327(498)
[Traducerea protestului Portii fats de intrarca trupelor
ruse In Principatele Romane]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 228; TELEGRAFUL R., I (1853), p. 229-230.
7285 327(498)
[Nota redactiei gazetei Ia textul protestului otoman fata
de intrarea ostilor rusesti in Principatele Romane]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 228, col. II [subsol].
7286 327(498)
[$tiri din Constantinopol cu privire la politica Rusiei in
Principatele Romane]. G. TRANS., XVI (1853), p. 229:
Turcia. Constantinopole, 21 Iuliu.
DupS o corespondenja apSrutS in 0.[st] d.[eutschc] P.[ost], se arata
ca in Constantinopol se vorbea ca domnitorilor din Principatele Romine
li s-ar fi interzis continuarea IegSturilor politice cu Poarta gi ca tarul Nicolae I
ar fi proclamat nedependinta Moldaviei gi a Valahiei sub Stirbeiu". Unii
turd afirmau cS Poarta a avut mai de mult in cuget astfel de project ". Re-
dactia gazetei observi c5 aceste stiri seamana In parte gi unor preocupari".
7287 D. N. 327(498)
ScrisOrea until doctorti de medicina. G. TRANS., XVI
(1853), p. 232-233.
Traducerea din Ost-deutsche Post a unel scrisori in care se analizeaza
politica ruseasca in Balcani, In legatura cu soarta Principatelor Romane.
390
www.dacoromanica.ro
327(498)
I 7288 327(498)
' [Comentarii la o corespondcnta, datata Bucuresti 21 iu-
lie, publicata in ziarul austriac Wanderer", cu privire la
problema crearii unui nou stat roman]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 237: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se traduce mai intii corespondenta din Wanderer, in care se afirma ca nu
se poate crea un stat romanesc la gurile DunSrii, fiindcS acesta n-ar avea
elementele necesare: Tara e proprietatea boierilor si o parte a proprietatii
acestia sty din posturi care dui:4 un sir de ani se schimba si le capita numai
acela care plateste mai mult"... Legile se schimbi foarte des. Populatiunea
e dedatS sa priveasca legea ca pe o voie individuals ". Se arata apoi ca un
asemenea stat ar fi o primejdie pentru Austria. In comentariu, redactia
Gazetei Ttransilvaniei cauta sa argumenteze ca si Austria, in utlimul timp,
si-ar fi cistigat simpatii in Principatele Romane, prin reformele ei consti-
tutional°.
7289 327 (498)
[Corespondent& din Constantinopol, datata 25 iulie, cu
privire la situatia din Principatcle Romane ]. G. TRANS.,
XVI (1853), p. 237: Cronica straina.
In Principate ar fi intrat de zece on mai multe trupe decit se credea.
Tributul cStre Poarta e oprit. Relaliile domnitorilor cu Poarta stilt Intrerupte.
Sultanul a cerut domnitorilor sa paraseasca Principatele, trecInd pc teritoriul
turcesc. Consulii englez gi francez ar fi plecat din Principate.
7290 327(498)
[$tiri din Bucuresti in legatura cu situatia politica. din
Tara Romaneasca, in urma intrarii trupelor ruse]. G.
TRANS., XVI (1853), p. 240-241: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
DupS Kronst.[iidter] Zeit.[ung]. Poarta a chemat, prin finnan, la Con-
stantinopol, pe domnitorul Stirbei, impreunA cu Iancu Mann gi Ioanid. $tirbei
insa a adunat Divanul Obstesc, care a opinat ca el sa rSminS la cirma jarii.
Stirbei si-a reluat atunci In mod oficial guvernarea. Ostirile ruse nu au in-
trat Inca in Oltenia. La Bucuresti se afla o mica. garnizoana. Se crede ca osti-
rea romans va coopera cu armatele ruse. Directorul lucrarilor publice Lalann,
cu oamenii lui, e gata de plecare la Paris. Consulii Angliei gi Frantei ar fi
rupt relaliile cu domnitorul gi asteapta ordinul de plecare din partea guver-
nelor tor.
7291 327(498)
[Se anunta ca ziarele din Constantinopol sint interzise in
Principate]. G. TRANS., XVI (1853), p. 243: Monarchi'a
austriac'a.
7292 327(498)
[$tiri din ziarele germane cu privire la situatia politica
din Principatele Romane]. G. TRANS., XVI (1853), p.
245: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Se arata cl gencralul Gorceakov, la intrarea sa in Bucuresti, a arStat
mai molt respect episcopilor decit domnitorilor. Se mentioneaza pe scurt
atitudinea consulilor Austrici, Frantei si Angliei faja de Gorceakov. Se arata
cl Rusia a lisat deplina libertate domnitorilor $tirbei gi Ghica, spre a urma
cererii Portii de a merge la Constantinopol; despre Ghica, se ;tic precis ca
nu va urma cererca; despre Stirbei, nu se tie nimic sigur. In Bucuresti dom-
neste o mare teams ca in ziva de sf. Maria vor incepe ostilitajile intre ostile
ruse 5i cele otomane. DupS Bresl.tauer] Zeit.[ung], Wanderer §i K .[reuz]
Z.[eitung].
7293 327(498)
[Extrase din ziarul prusian Die Zeit" cu privire Ia pro-
blema Principatelor Romane]. G. TRANS., XVI (1853),
p. 247, col. II: Novissimii; TELEGRAFUL R., I (1853), p.
252: Prusia.
Ziarnl prusian afirma: cel mai dorit lucru, atit pentru Principate cit
gi pentru pacca Europei, ar fi firs indoiali clod ele s'ar dechiara de teritoriu
neutrale (ceea ce si este in citva) aga precum e Belgia gi Elvetia, gi ca
astfel s'ar pune sub garanjia tuturor puterilor europene".
327 (498)
7294
Documente diplomatice privitore la starea de astazI
a Principatelorii romanestl. G. TRANS., XVI (1853), p.
248-249.
Depega lui Nesselrode titre consulul general al Rusiel In Principate,
Halcinski. Scrisoarea lui Halcinski catre domnitorul Moldovci. Scrisoarea
327(498) POLITICA. E XTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

domnitorului catre ministrul de externe al Turciei. Scrisoarea ministrului 7303 327(498)

turc Otre domnitorul Tarii Romine§ti. La sfIrsit, redactia gazetei comenteaza [$tiri din Iasi cu privire la ultimele evenimente politice].
semnificatia politica a acestor documente. G. TRANS., XVI (1853), p. 281, col. I: Iasil, 5 Septembre.
7295 327(498) Nu se mai vorbeste despre Intoarcerea in patrie a trupelor rusesti din
Principate. Consulii Angliei gi Frantei asteapta ordinul de plecare. In urma
[$tiri din ziarele britanice cu privire la atitudinea guver- cererii locuitorilor, Poarta a automat pe domuitori Si remind in Principate;
nului englez fats. de chestiunea parasirii Principatelor Ro- ei au primit din Rusia adresd mdgulitoare".
mane de catre ostirile rusesti, ca o conditie pentru incheierea
path intre Rusia si Turcia]. G. TRANS., XVI (1853), p. 7304 327(498)
249-250: Cronica straina, 258: Anglia, 260-261: Cronica [Stiri despre cresterea influentei partidei razboinice in
straina. Turcia]. G. TRANS., XVI (1853), p. 309, col. I: Turcia,
Se insists fndeosebi asupra dethaterilor de politica externs din parla- Constantinopole, 26 Sept.
mentul englez. Se afirmd ca turcii ar fi fost convinti ca e necesar Si inceapa un razboi
pentru cucerirea Principatelor Romane.
7296 327(498)
[Traducerea unei corespondente din Smirna, publicata de 7305 327(498)
foaia Ost-deutche Post" din aug., cu privire la chestiunea [Extrase din manifestul Portii, in care se arata ca ocu-
orientala]. G. TRANS., XVI (1853), p. 257: Cronica stra- parea Principatelor Romane e consideratA ca un gest de
ina. razboi din partea Rusiei, iar Omer -Pala a primit misiunea de
Corespondentul opineazd: Ar fi de dorit, ca toate trei Principatele a comunica termenul pentru retragerea trupelor rusesti].
Danubiene O. fie declarate de staturi neatirnAtoare, pentru ca cearta intre TELEGRAFUL R., I (1853), p. 310: Monarhia Austriaca.
Rusia gi Turcia sa sa Inceteze odatd. Ar mai trebui sa se sape gi canalul de
la Dunare pins la Kiustenge". 7306 327(498)
[$tiri din ziarul Corespondinta Austriaca". Oester-
7297 327(498) reichische Correspondenz" cu privire la ultimatumul tur-
[Se anunta ca imparatul Frantozilor a cerut de-a drep- cesc in lega' tura. cu Principatele Romane]. G. TRANS.,
tul din Petrupole desartarea Principatelor"]. G. TRANS., XVI (1853) ; p. 318: Novisima.
XVI (1853), p. 257: Cronica straina. Turcia. Constantinopole Se afirma ca Omer-Pap ar fi comunicat generalului Gorceakov ca Turcia
15 Augusta. va Incepe ostilitatile In termen de 15 zile, data pretentiile ei cu privire la
Principatele Romane nu vor fi satisfacute.
7298 327(498)
[Din Serbia, se transmite Gazetei de Breslavia" Bres- 7307 327 (498)
lauer Zeitung" stirea ca domnitorii Principatelor si col Articolula Cor. Aust." despre care s'a aieptatti in prece-
al Serbiei au primit scrisori de la Nesselrode, pline de in- dintele N., in privinta puseturei tinandc de Austria in causa
credintarile cele mai amicale]. G. TRANS., XVI (1853), ruso-orientala. G. TRANS., XVI (1853), p. 320.
p. 260: Tier'a romanesca si Moldavi'a. Sub acest titlu se publicA traducerea integrals a unui articol apdrut in gaze-
ta Oeslerreichische Correspondenz, in care se explica punctul de vedere austriac
7299 327(498) fats de nova fazd, deschisa prin ultimatumul lui Omer -Papa, in chestiunea
[Stiri cu privire la consecintele ocuparii Principatelor Ro- Principatelor Romane. Austria afirmd ed va duce o politica de pace gi in-
mane de catre Rusia]. TELEGRAFUL R., I (1853), p. deamni sultanul sd nu se lase antrenat pe panta razboiului.
263: Principatele dela Dunare.
Se arata ea muntenegrenii, bulgarii gi sirbii, incurajati, vreau sa porneased 7308 327 (498)
rascoale impotriva turcilor. Se mentioneaza lamuririle publicate de principele [$tiri din Principatele Romane, in ajunul expiarii ulti-
Ghica in Le Journal des Detain, cu privire la incetarea pldtii tributului catre matumului dat de Omer-Pasa]. G. TRANS., XVI (1853),
Poarta din partea dlodovei. p. 320-321: Brasovu, 24 Oct.n.
7300 327(498) 7309 327(498)
[Articol despre situatia internationals a Principatelor Ro- [Comentarii din punctul de vedere austriac cu privire la
mane, in urma propunerilor de pace stabilite la Viena]. starea Principatelor Romane in ajunul inceperii ostilitatilor].
G. TRANS., XVI (1853), p. 267: Transilvania. Brasiovu, 9 G. TRANS., XVI (1853), p. 325, col. II.
Septembre.
7310 327(498)
Se arata ca ziarele franceze au inceput dezbaterea asupra viitoruluf
Principatelor Romane, punind Intrebarea data e cazul sa se declare indepen- Ziurnalele despre Principatele dela Dunare. G. TRANS.,
dent°. lor. Turcia e sfatuita sa declare ea InsAsi independenta Principatelor XVI (1853), p. 332.
Romane. Redactia Gazelei Transilvaniei observa: Locuitorii din Principate Extrase din gazetele: Chronicle, Le Constilulionnel, Trieste, Zeitung,
pindesc en d'amanuntul la toti pasii gi la toate fibrele tendintelor cabinetale Allgemeine Zeilung gi Wanderer, cu privire la situatia Principatelor RomAne
fats cu viitorul tor; ei vreau sa -gi cunoasca pe prietenii gi neprietenii fericirii in urma declaratiei lui Omer-Pasa.
for ".
7311 327(498)
7301 327(498) [Se anunta ca Poarta a trecut la represalii fat& de decre-
[Corespondente din Principatele Romane cu privire la tul prin care Rusia a hotarit indepartarea supusilor oto-
situatia for internationals, si interns, publicate in ziarele mani din cetatile cu porturi, chiar si din cele ale Principa-
vieneze]. G. TRANS., XVI (1853), p. 276-277: Tier'a telor Romane]. G. TRANS., XVI (1853), p. 353: Cronica
romanesca si Moldavi'a. straina. Turcia.
Se traduc o amply corespondents datata: Iasii 30 august, gi una mai Ca represalii s-au scos toti suditii rusi din Bulgaria gi din Belgrad, ca.
scurtA, datata: Galati 29 august. Se adauga gi alte gtiri din ziarele vieneze. pitala Serbiei.
In introducerea cu care le precedd, redactia Gazelei Transilvaniei igi exprimd
7312 327(498)
banuiala ca ziarele franceze gi engleze scriu prea cu patima" despre Princi-
patele Romane. [Comentariu cu privire la atitudinea boierimii din Prin-
cipatele Romane fats de eventualitatea izbucnirii unui nou
7302 327 (498) razboi la Dunare]. G. TRANS., XVI (1853), p. 344-345:
[$tiri si comentarii cu privire la atitudinea consulilor Fran- Brasova. 15 Noembre n.
tei si Angliei din Principatele Romane, in favoarea Turciei]. Se constatd cd nu s-a mai inregistrat acea fuga masiva a familiilor bole-
G. TRANS., XVI (1853), p. 277, col. I: Iasi!, 30 Augusta ; re§ti din Tara Roma:leased in Transilvania, care se putuse observa In 1820-
TELEGRAFUL R., I (1853), p. 279-280: Rusia. . 1821, 1828-1829 gi 1848.

26 Bibliografia analitici c. 3102 391

www.dacoromanica.ro
 327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

7313 327(4931 7322 327(498)

[Comentarii ain punctul de vedere austriac si otoman,
asupra situatiei politice ain Principatele Romane, in urma
patrunderii ostirilor turcesti in Oltenia]. G. TRANS., XVI
(1853), p. 346: Cronica straina.
7314
327(498)
[$tire cu privire la rechemarea consulilor Angliei si Fran-
tei din Principatele Romane].
G. TRANS., XVI (1853),
p. 349 ; col. I: Constantinopole.
Anglia ti-a rechemat consulii, iar Franta mai asteapta un rAspuns de Is
Petersburg $i apoi ti va rechema.
7315 327(498)
[Extrase din ziarul britanic Herald", in care se exprimy
punctul de vedere al conservatorilor cu privire la actiunea
military a lui Omer -Pala in Oltenia]. G. TRANS., XVI
(1853), p.349: col. II: Anglia.
Ziarul englez manifests bucuria fats de actiunea lui Omer-Pap 8i
arata sperantele care se legau de reusita acestei actiuni.
7316 327(498)
[Din stirs& otomank Se anunta ca proclamatii revolu-
tionare s'au rrispindit sub numele lui Omer -Pala Intre popo-
rul si militiea Tarii Romanesti, IntaritIndu-i a se ridica cu
totii spre a alunga pe Rosiieni din Principate"]. GAZ. DE
MOLD., XXV (1853), p. 358, col. II.
Se crede cA proclamatiile au fost lansate de partida anarhicA, care la
1848 au agitat Principatele $i c5rora fiinta in Turcia a refugiatilor de prin
toate natiile le da o noun impulsie".
7317 327(498)
[Observatiile gazetei austriece Lloyd" cu privire la re-
tragerea turcilor din Principate si posibilitatea mijlocirii
GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 378-379: Austria.
Foaia austriaca opineaza cS pacea va fi grAbita prin invederarea slAbi-
ciunii militare a Turciei.
7318 327(498)
[Extras dintr-un articol aparut in 12 nov., in Jurnalul
de Frankfort" Frankfurter Journal" cu privire la sta-
diul chestiunii orientate in urma ocuparii Principatelor Ro-
mane de catre ostirile rusesti si a inceperii ostilitatilor la
Dunare]. GAZ. DE MOLD., XXV (1853), p. 379: Ger-
mania.
7319
327(498)
Ost-deutsche-Post despre Principate. G. TRANS., XVI
(1853), p. 395-396.
Traducerea unui articol despre cirmuitorii rusi din 1828-1829 si cei
din 1853. Articolul e scris de pe pozitia Austriei. Se discuta politica Rusiei
fats de Principatele Romane in 1828-1833 si in 1853.
1854
7320 327 (498)
Dunerea.
FOAIE PT. MINTE, XVII (1854), p. 53-55.
Descrierea geografica a regiunilor strObAtute de intreg cursul Dun5rii.
Se subliniaza necesitatea mai ales pentru Austria de a se crea un stat
neutru la gurile DunArii. Cuvinte de simpatie pentru roman). Traducere
dintr-un almanac Italian" de E. U. [Simeone Barnutin, cf. tabla de materii
de la finele anuluil.
7321 327(498)
[Traducerea scrisorii din 29 ian. 1854, a lui Napoleon al
III-lea ca.tre Nicolae I]. G. TRANS., XVII (1854) p. 50;
TELEGRAFUL R., IT (1854), p. 77 -78; VEST R., XIX
(1854), p. 62-63.
ImpAratul Frantei explica motivele care an determinat intrarea flotei
anglo-franceze in Marea NeagrA. ArgumenteazA punctul de vedere anglo-
francez, ca tensiunea internationals ar fi fost cauzatA prin ocuparea Princi-
patelor RomAne. Promite retragerea flotei anglo-franceze din Marea NeagrA,
in schimbul evacuSrii Principatelor si al inceperii tratativelor de pace.
In Gaseta Transilvaniei, textul e insotit de un scurt comentariu al redactiei,
in care se exprimA dorinta de pace intre popoare.
[Stiri si comentarii referitoare la scrisoarea lui Napoleon
at III-lea atre tarul Nicolae I, cerindu-i retragerea trupelor
sale din Principatele Romane]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 45, 49, 53: Depese telegrafice, 55: Austria, 59:
Tntimplarl de zi, 60: Frantia.
7323
327 (498)
[Traducerea raspunsului dat de tarul Nicolae I la scri-
soarea lui Napoleon al III-lea]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 70-71 ; TELEGRAFUL R., II (1854), p. 81-82; VEST.
R., XIX (1854), p. 63-64.
Nicolae I expune punctul sail de vedere In chestiunea ocupArii Princi-
patelor RomSne, arAttnd ca Rusia ar fi ajuns la intelegere cu Turcia, urma-
rind politica sa de pace, daca nu s-ar fi amestecat puterile europene in con-
flict. In Gazeta Transilvaniei, traducerea e insotita de uncle comentarii
ale redactiei, sub forma de note in subsol.
7324 327(498)
[Comentarii la brosura nou aparuty a contelui Ficquel-
mont, intitulata Latura religioasa a chestiunii orientate "].
BUKURESTER D.Z., X (1854), p. 79: Oesterreichische
Monarchie.
Se subliniaza ca, pentru Austria, ar fi caz de rAzboi numai chid Rusia
ar incorpora Principatele RomSne, lucru care e cu totul in afara intentiilor
politice ale Rusiei. Este vorba de brosura Die religiose Seite der orienta-
lische Frage (Viena, 1854).
7325 327(498)
[Comentarii franceze cu privire la intentia Turciei de a
proclama unirea Principatelor Romane sub un singur dom-
nitor]. G. TRANS., XVII (1854), p. 83-84: Chronica
straina. Turcia.
7326 327(498)
[Stiri in legatura cu demersurile emigrantilor rom'ani In
Imperiul otoman, cu privire la soarta Principatelor Romine].
G. TRANS., XVII (1854), p. 87: Cronica straina.
E vorba despre: Golesti, Tell, Eliade, Magheru, Grigorie Sturza, Ion
Ghica, Cretulescu.
7327 327(498)
[Stiri si comentarii referitoare la nota puterilor europene
prin care se cerea evacuarea Principatelor Romane].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 86: Austria, 86-87: Intam-
plarl de zi, 88: Frantia.
7328 Lerq, contele de 327(498)
[Scrisoare catre redactia ziarului Frankfurter Journal"].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 98-99: Germanica.
In aceasta scrisoare, datata Bucurelti 3 martie 1854, Lens i$) exprimA,
ca roman, indignareafatA de fetid corn diplomatia din Paris 8i Londra, precum
8i ziarele occidentale, tratau Principatele RomSne, ca pe o simply provincie
turceasca. Roaga redactia sA publice o copie de pe adresa pe care Lent o
inaintase lui Palmerston, in martie 1850, si care apSruse in Times, pe cind
Lens era la Londra.
7329 327(498)
[$tirien privire la raspunsul tarului Nicolae I la scrisoarea
pe care i-a adresat-o regele Prusiei]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 101: Depese Telegrafice.
Dupa Kreuz Zeilung din Berlin. Tarul rSspunde ca nu va evacua
Principatele Romane pita ce soarta crestinilor din Imperiul otoman nu va
fi garantata prin tratate $i Rota anglo-francera nu se va retrage din Mama
NeagrA $i Bosfor.
7330 327 (498)
[Se anunta sosirea in Brasov a agentilor consulari ai
Frantei si Anglici din Tara Romaneasca]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 107, col. II: Brasiovu, 2 Aprilie.
In urma ruperii relatiilor diplomatice dintre ISrile for $i Rusia, an sosit
agentii Frantei din Bucuresti, Hory ti Gauthier, $i consulul englez St. Iort-
nicks, de la Giurgiu.

392

www.dacoromanica.ro
327(498) POLITICA. EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7331 327(498)
Englitera si cvestia Orientului. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), supl. la nr. 33, p. 20-22: Gerrnaniea.
Traducerea unui amplu articol, publicat In Gazeta de Frankfort [Frank-
furter Journal] din 19 aprilie. In articol, se justifica ocuparea Principatelor
Romane de catre Rusia, prin necesitatea de a impune Portii respectarea pro-
misiunilor de a da oarecare libertati crestinilor din Imperiul otoman. Se
geloasA de cre5terea puterii influ-
analizeaz5 intrigile prin care Anglia
entei Rusiei in Europa a atitat spre rAzboi Turcia $i a cautat sä-i procure
cit mai multi aliati.
7332 327 (498)
[Despre consulii Prusiei 5i Belgiei din Bucuresti, se anunta
ca au primit ordin, de la ministerele respective, sa-si ince-
teze activitatea in Tara Romaneasca]. TELEGRAFUL R.,
II (1854), p. 111, col. II: MaI noa.
7333 327(498)
[Traducerea protocolului conferintei de la Viena, din 9
aprilie 1854]. G. TRANS., XVII (1854), p. 141 ; TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 132-133.
Exprimind noua situatie creata prin declaratia de razboi a Angliei 5i
Frantei, reprezentantii Austriei si Prusiei, intruniti In conferinta cu ai celor
doua puteri occidentale, declara ca ramin mai departe solidari In doua ches-
tiuni: integritatea Imperiului otoman (avind drept corolar evacuarea Princi-
patelor Romane) respectarea drepturilor crestinilor din Turcia. In
Gazeta Transilvaniei se adauga si uncle comentarii extrase din presa straina.
7334 [Saint-Marc Girardin] 327(498)
Viitoria pusetiune a principatelorii de la Dunare. TE-
LEGRAFUL R., II (1854), p. 140-141.
Traducerea celui de-al doilea articol publicat in Journal des Dlbats,
In chestiunea orientala. ArgumenteazS pentru libertatea deplina de navi-
gatie in Mares Neagra 5i la gurile DunSrii, precum 5i pentru crearea unui
stat romanesc, prin unirea celor doua Principate, sub protectorat european,
pentru a se mentine si In Rasarit echilibrul european, a5a cum se mentine el
In Apus, prin respectarea neutralitatii Belgiei gi Olandei.
7335 [Saint-Marc Girardin] 327(498)
Saint-Marc Girardin despre sortea Principateloril dupa.
Desbateri". G. TRANS., XVII (1854), p. 159-160, 162.
Traducerea unui articol al lui Saint-Marc Girardin, aparut in Journal
des Dam's. PledeazA pentru independenta Principatelor Romine absoluta
libertate de navigatie prin strimtorile Bosforului si Dardanelelor, in Mares
Neagra si pe Dunare. 0 scurta notita a redactiei, la sffr5itul articolului,
exprima dorinta ca vederile autorului 59 se realizeze.
7336 327(498)
[Discutii in presa strain& cu privire la problema evacuarii
Principatelor Romane]. TELEGRAFUL R., 1I (1854), p. 166
si 183: Anglia.
7337 327 (498)
[Extras dintr-un articol publicat In Nona Gazeta de
Prusia" Nene preussische Zeitung" ,In care se justifica
politica tarului Nicolae I fats de Principatele Romane].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 179, col. Noua
Gazeta de Prusiea.
Ziarul prusiancunoscut 51 sub numele de Kreuz Zeitutsg califica drept
izvoritS din nestiinta gi ura afirmatia cercurilor occidentale ca razboiul iz-
bucnit ar fi Post cauzat numai prin ocuparea Principatelor Romane. Amin -
te9te ca, in trecut, While rusesti an purtat campanii victorioase impotriva
puterii turcesti nu numai In Principate, ci peste Dunare, adinc in inima
Imperiului otoman, fail ca macar o sabie francezS 55 se traga afarA din
teaca, sau 55 se fi aprins fitilul de la vreun tun englez".
7338 327(498)
[$tiri cu privire la planurile lui Magheru de a organiza o
armata de romani in Oltenia]. G. TRANS., XVII (1854),
p. 188, col. II.
Zvonuri, dupa ziarul Wanderer. Planurile ar fi e5uat din pricing rivali
tatii dintre Franta 5i Anglia, care voiau fiecare sA alba influenta In organi-
zarea acestei armate, ce urma s9 alba un rot In razboiul Crime,
7339 327(498)
[Comentarii din ziarele straine cu privire la viitorul re-
gim al Principatelor Rcmane]. G. TRANS., XVII (1854),
www.dacoromanica.ro
327(498)
p. 194 -195: Austria, 243: Despre Principate, 302: Unde stamil
cu causa rasaritena ? 302: Despre ocupaciunea Principatelora
si despre Protectoratula.
7340 327(498)
[$tiri si comentarii referitoare la conventia turco-austriaca
pentru ocuparea Principatelor Romine de catre Austria].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 167: Turcia, 189: intam-
plari de zi, 190-191: Frantia, 194-195: Prusia, 195: Frantia,
198: Anglia, 214: Monarhia Austriack 226: TntImplarl de
zi, 238: Anglia.
327(498)
7341
[Se anunta ca Gazeta de Viena" Wiener Zeitung"
din 14 iulie a publicat conventia dintre Austria si Turcia
cu privire la Principatele Romine, Incheiata In 14 iunie
la Boiadji-Kei, ling& Constantinopol]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p.226: Austria.
7342 327(498)
[Traducerea textului conventiei incheiate in 14 iunie 1854,
intre Austria si Turcia, cu privire la ocuparea Principatelor
Romane de trupele austriece]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 285-286: Conventie ; G. TRANS., XVII (1854),
p. 204: Novissimii.
In Gazeta de Moldavia, text roman 5i francez.
7343 327 (498)
Doue depesie telegrafice importante si opiniunea unui diur-
G. TRANS., XVII (1854), p. 197.
nalu germanu.
Se comenteaza declaratia °Udall el Austria va ocupa Principatele,
In urma conventiei cu Poarta. Se analizeaza raporturile dintre aceastS decizie
5i prevederile tratatelor de la Adrianopol si Balta Liman. Se infatiseaza ar-
gumentarea adusa de Austria, ea ea ar ocupa Principatele Romane tot pe
baza prevederilor Tratatului de la Balta Liman.
7344 327 (498)
[Traducerea depeselor trimise de Austria si Prusia guver-
nului de la Petersburg, prin care 11 Indeamna sa retraga ar-
matele din Principatele Romane si sa faca pace]. VEST.
R., XIX (1854), p. 230-231: Austria.
327 (498)
7345
[Zvonuri cu privire la o conventie Intre Austria si Poarta,
pentru ocuparea Principatelor Romane]. BUKURESTER
DT. Z., X (1854), p. 242: Deutschland.
Potrivit acesteia, trupele austriece ar urma sS ocupe In cel mai scurt
timp Principatele.
327 (498)
7346
[$tiri comentarii in legatura cu cererea Austriei adresata
Rusiei de a-si retrage trupele din Principatele Romane].
G. TRANS., XVII (1854), p. 196: Novissima, 200: Ger-
mania, 207: Rusia, 211: Austria, 212: Cronica straina, 215:
Respunsula la somatiune, 223: Din campulu resboiulul,
239-240: Cuma stair trebile cu somatiunea ?
327 (498)
7347
[$tiri Si comentarii referitoare la nota prin care Austria
a cerut la Petersburg evacuarea Principatelor Romane].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 186-187: Frantia,
187: Anglia, 193-194: Monarhia Austriaca, 194: Intamplarl
de zi.
327 (498)
7348
[$tiri si comentarii in legatura cu raspunsul tarului Nico-
lae I la cererea Austriei de a evacua Principatele Romane].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 206, 209: Monarhia Aus-
triaca, 210-211: Frantia, 215: Prusia, 217-218: Monarhia
Austriaca, 218: Frantia, 221: Monarhia Austriack 226:
Depese telegrafice, 226: Tritamplari de zi.
327(498)
7349
[$tiri din Constantinopol In legatura cu sfortarile lui Ma-
gheru de a organizaun corp de armata romanesc in Turcia].
G. TRANS., XVII (1854), p. 202: Cronica straina.
Se vesteste ca generalul Magheru s-a prezentat In audienta cu acest
plan, impreun9 cu alti trei compatrioti, la Napoleon al III-lea. Magheru re!
393
327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
fuze rangul de pasa si salariul turcesc. In schimb, cere conducerea supreme,
militara si civilA, a tArii, in perioada primei organizari. Turcii nu se invoiesc,
deoarece - la stdruintele lordului Redcliff, prieten cu Ion Ghica - ei
rezerva climacamia pentru Ghica, acesta vrind sO scape de misiunea lui
in Samos.
7350 327(498)
[Stiri cu privire la atitudinea Angliei si Austriei fata de
fostii domnitori ai Principatelor]. - TELEGRAFUL R., II
(1854), p.230: Frantia.
Anglia ar dori demiterea lui Ghica gi a lui Stirbei; Austria, din contra,
rea$ezarea for la domnie.
7351 327(498)
[$tiri despre negocierile Intre Austria si Poarta cu privire
la administrarca Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XVII (1854), p. 219: Din ciimpula resboiului, 235-236:
Cronica straina.
Opinia Austriei ar fi ca Stirbei $i Ghica 55 fie readu$i ca domnitori.
Poarta susline pe Ion Ghica si LascOr Cantacuzino.
7352 327(498)
[Stiri in legatura cu reIntoarcerea diploma]ilor stra.ini la
Bucuresti]. -BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 242, col. II.
Colquhoun, consul general al Marii Britanii ; Hory, cancelar, gi Gradowicz,
dragoman, ai consulatului Frantei; von Popowitsch, consul general austriac,
se reintorc in Bucuresti.
7353 327(498)
[Comentarii din presa straina cu privire la viitoarea si-
tuatie internationals a Principatelor Romane]. - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 240-241: Austria, 254-255: Prin-
cipatele dela Dunare, 258-259: Intamplari de zi.
7354 327(498)
[Comentarii cu privire la nova situatie internationals create
prin retragerea trupelor rusesti din Principatele Romane].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 245: Sibiiu 5 Augustu,
249-250, 253-254: Monarhia Austriaca, 258: Intimplari
de zi, 277-278: Monarhia Austriaca.
7355 327(498)
[Articol din periodicul austriac Der Wanderer", in care
se proclama dreptul Austriei de a ocupa Principatele Ro-
mane]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 243: Oester-
reichische Monarchic.
7356 327 (498)
[Se vesteste ca Poarta ar fi cazut si ea de acord cu pri-
vire la propunerea Austriei de a-i reinscauna pe Stirbei si
Ghica in Principate]. - G. TRANS., XVII (1854), p. 243:
Despre Principate".
Motivul: Nicolae Golescu, sprijinit de lordul Redcliffe, e prey putin
maleabII.
7357 327 (498)
[Se anunta ca Gorceakov a notificat cabinetului austriac
ca tarul a ordonat retragerea trupelor sale din Principatele
Romane]. - TELEGRAFUL R., II (1854), p. 240: Depese
telegrafice.
In retragerea tor, trupele ruse au fost semnalate la Prut.
7358 327 (498)
D. contele de Nesselrode catre printul Gorceakof, trimis
al Rusiei la Viena. - BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 258; VEST. R., XIX (1854), p. 251, 254: Franta.
Traducerea notei datate 17/29 iunie, prin care ministrul de externe rus
declarA ea trupele rusefti vor pdrAsi Principatele Romane indata ce se vor
da Rusiei toate garantiile necesare ce acest gest pacific nu va fi folosit do
catre inamici pentru stinjenirea intereselor sale strategice si economice.
7359 327(498),
D. Drouyn de Lhuys catre D. baronul de Bourqueney.
trimisul Imparatulul la Viena. - VEST. R., XIX (1854).
p. 254 -256; BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 258-260,
Traducerea notei din 22 iulie 1854, prin care ministrul de extern francez
exprimA punctul de vedere al Frantei fatit de problema Principatelor Romane
gi a Serbiei, precum $i fatd de cea a navigatiei pe Dunare, in legOttirO cu nota
contelui Nesselrode.
394
www.dacoromanica.ro
327(498)
7360 327(498)
[Versiunea romaneasca a notei ambasadorului francez
Bourqueney, adresata. Austriei la 8 august, in legatura cu
protectoratul Principatelor Dunarene si navigatia pe Dunare].
GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 283: Germania.
7361 327(498)
[Reproducerea unui articol din Allgemeine Zeitung" cu
privire la schimbul de note austro-rus in legatura cu Prin-
cipatele Romane]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p.
250-251: Deutschland.
7362 327(498)
[Omer -Pala anunta Sfatul Administrativ Extraordinar
ca trupele austriece vor intra in Tara Romaneasca]. - BU-
KURESTER DT. Z., X (1854), p. 245: Donaufarstenthtimer.
In urma conventiei din 14 iunie, Intre guvernul turc $1 cel austriac.
7363 327(498)
[Proclamatia adresata romardlor de comisarul turc general
de divizie Dervis-Pala] - BULETIN [T.R.]. - 1854, p. 245:
Proclamatie; GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 285: Novi-
tale din nauntru.
Anuntd ca vor intra provizoriu in Principatele Romane puteri militare
austriace", care nu vor fi o sarcind pentru locuitori, fiindca vor plati in bani
gata tot ce vor avea trebuintO sa cumpere in tars. - In Gatela de Moldavia,
text roman si francez.
7364 327(498)
[Stire despre proclamatia lui Dervis-Pala, comisarul sulta-
nului, publicata la sosirea sa in Bucuresti]. - GAZ. DE
MOLD., XXVI (1854), p. 281: Tara Romaneasca.
7365 327(498)
[Comentarii austriece asupra noii situatii din Principatele
Romane]. - BUKURESTER DT. Z., X (1854), p. 251:
Oesterreichische Monarchie.
Yn urma ocuparii Tarn Romane$ti de catre trupele otomane gi a patrun-
derii flotei vestice la Sulina, se preconizeaza o actiune militar,1 comma,
turco-austriaca, in Moldova.
7366 327(498)
[Extrase dintr-un articol aparut In foaia Ost-deutsche
Post" asupra noii situatii a Principatelor Romane] - TELE-
GRAFUL R., II (1854), p. 253-254: Monarhia Austriaca.
Articolul reprezinta interesele Austriei. Cautd sa convinga ca cea mai
bund solutie internationald pentru Principate ar fi protectoratul austriac.
7367 327(498)
[Le Moniteur" anunta ca Napoleon al III-lea 1-a trimis
pe generalul Letang la Viena, intr-o misiune militara pe linger
comandantul suprem al trupelor austriece din Principate].
- TELEGRAFUL R., II (1854), p. 260: Depese telegrafice,
265: Intimplari de zi.
7368 327(498)
[Informa]ii despre intimpinarea la Baneasa a armatelor
austriece, de catre generalul Omer -Pala, comisarul Dervi.s-
Pasa si autoritatile romane]. - VEST. R., XIX (1854), p.
269: Bucuresti.
Text roman $i francez.
7369 Clarendon, lord 327(498)
[Discursul ministrului de externe englez, in parlamentul
britanic, privitor la alian%a turco-austriaca si In ocuparea
Principatelor Romane de catre Austria]. - VEST. R., XIX
(1854), p. 273-276: Marea Britanie.
Text roman $1 francez.
7370 327(498)
[Articol trades din ziarul austriac Lloyd", nr. 195, in le-
gatura cu viitoarea organizaro a Principatelor Romane]. -
G. TRANS., XVII (1854), p. 282: Tier'a romanesca si Mol-
avi'a.
DupO ce fac, un sc irt mode al situatici internatio male a Priaepatelnr,
Incepind cu tratitnl de Id 1393 inch iat de Mircea $1 pins Ir tratatul de Is
327(198) POLITICA E XTE RNA
Adrianopol, autorul anonim propunc pentru viitor unirea for intr-un singur
stat, sub conducered unui domnitor roman. Cu privire la persoana acestuia,
autorul nu are incredere decit in Stirbei, care s-a dovcdit a privi mai mutt catre
Austria.
7371
327(498)
[Extrase dintr-un articol aparut in ziarul austriac "Lloyd"
in legatura cu viitoarea situatie a Principatelor Romane].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 266-267: Principatele
dela Dunare.
Articolul c prezentat ca o corespondenta din Bucuresti, datata 22/10 aug.
Pornefte de la brofura din 1848 a lui A. G. Golescu: Poz4iunea politica a
Ronuinilor fald cu Turcia. Subliniaza suveranitatea si autonomia Principa-
telor, pe baza tratatclor cu turcii din 1393 si 1513. Pentru a li se intari inde-
pendenta, propune unirea color cloud Principate. Discuta problema viitorului
domnitor, cerind sa nu fie ales dintre romanii cu simpatii pentru Rusia, nici
din cei cc inclines catre odaia de danci socials democratica", adios revolu-
tionara de la 1848. Propune ca domnitor pe Barbu Stirbei.
7372 327(498)
[$tiri despre sedintele consiliului ministerial otoman cu
privire la situatia din Principatele Romanc]. TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 270-271: Turcia.
S-a discutat chestiunca viitorilor domnituri si mai ales chestiunea ucu-
patici militare a Principatelor. Urmarind rctragerea trupelor rusesti, unitatile
otomane au trecut in Principate. Lisa Austria a cerut retragcrea tor, conform
conventiei incheiate cu Poarta cu privirc la ocuparea Principatelor.
7373 327(498)
[Dezmintiri relative la informatiile inexact° aparute in
presa german& despre situatia din Principatele Romane].
BURVRESTER DT. Z., X (1854), p. 270.
Ziarele germane sint indenmate 5a uu dea crezarc tuturor scrisorilor ce
le viii din Principatele Romane, dcoarece 'unite par a proveni de la turisti
rau informati". Sc citcaza o sums de ftiri false in legatura cu plecarca trupelor
rusesti din Tara Romineasca gi intrarea ostilor otomane austricce.
7374 327(498)
[Comandantii otomani din Bucuresti au incercat sa impie-
dice afisarea proclamatiei date cane populatie de generalul
austriac Hess]. TELEGRAFUL R., I1 (1854), nr. 71, p.
281-282: intamplari dc zi.
7375 327(498)
[Traducerea unui articol dino Journal de St. Petersbourg",
cu data de 8 aug., cu privire la felul cum s-au desfasurat
operatiile militare ale Rusiei in Principatele Romano si pri-
cinile for politico]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 262,
265: Rosica.
In polemics cu fuaia franceza Journal des 'Mats, gazeta ruses afirma
ca ocuparca Principatelor Romane a fost o miscare dictates de scopuri pur
politico, urmarind clarificarea mai rapids a chestiunii orientate. De asemenca
parasirea Principatelor de atm ()stile Rusiei a avut tot cauze politico, tar
nu militare, decurgind in primul rind din schimbarea de atitudine a Austriei.
Cu toata laudarosenia tor, turcii s-au ferit de o batalie in fata Bucureftilor,
pe care Gorceakov era gata sa o accepts.
7376 327(498)
[Depesa lui Nesselrode, din 14/26, august 1854, cane
principele Gorceakov, in Viena]. GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 289-290: Novitalo din nauntru ; G. TRANS.,
XVII (1854), p. 285.
In legatura cu pozitia Rusiei fats de problemele sud-estului, fats de
Principatele Romane, In general, fats de problema Incheierea pacii cu
puterile apusene. In Gazeta de Moldavia, text roman si francez.
7377 327(498)
[Sc anunta ca domnitorii Principatelor Romine urmau
sa revina la cirma tarilor respective]. G. TRANS., XVII
(1854), p. 292.
Se arata ca Ghica primise la Baden hatiseriful Portii in acest sons §i ca
Stirbei urma sa porneasca la 25 septembrie spre Bucuresti.
327(498)
7378
[Traducerca unei corespondent° din Viena, datata 19 sept.,
publican., in Jurnalul de Frankfort" Frankfurter Jour-
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE It 0 MANE 327(498)
nal" , cu privire la viitorul regim international al Princi-
patelor Romane]. GAZ DE MOLD., XXVI (1854), p. 303:
Austrica.
Corespondeutul vienez combate afirmatia tacuta de Gazeta Universala
de Augsburg [Allgenteine Zeitung] ca amestecul puterilor occidentale Si
indeosebi al Angliei In trebirile interne ale Principatelor va atrage in viitor
consecinle periculoase. Combate de asemenea si pArerea ziarelor germane CA,
prin viitoarca pace, se va stabili un protectorat colcctiv european asupra
Moldovei, Tarii Rorninesti Serbici; afirma ca se va da numai o garantie
din partea marilur puteri ca privilegiile acordate de sultani, in trecut, acestor
Principate, vor fi respectate.
7379 327 (498)
[$tiri despre intoarcerea pc tronurile for a domnitorilor
Ghica ii Stirbei, intro 25 si 30 septcmbric]. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 298: Austria
Comentindu -se accasta botarirc a cabinetelor europene, se arata a ca
era intcleapta.
7380 327(498)
[Comentarii in legatura cu ocuparca Principatelor Romane
de catre Austria si renuntarea din partea Frantei si Angliei
la planul for initial, de a ataca armata ruses prin Principate].
G. TRANS., XVII (1854), p. 300: Cronica straina, Pa-
rish, 15 Sept.
7381 327(498)
[Se anunta ca Said-Pasa, comandantul otoman at cetatii
Bucuresti, s-a retras din aceasta functie] TELEGRAFUL
R., II (1854), p. 302: Intk.mplarf de zi.
Functia a fost preluata de generalul austriac Timoteiu Popovici.
7382 327(498)
[Se anunta ca Poarta ar fi cerut Austriei sa-si limitezo
la 25 000 de soldati corpul sau do ocupatie in Principate].
TELEGRAFUL R., II (1854), p. 303: Frantia.
7383 327(498)
[Comentarii la un articol din nr. 432 al foii vieneze Wan-
derer", prin care se dezvaluiau planurile germane de subju-
gare economics si politica a Principatelor Romano]. G.
TRANS., XVII (1854) p. 302-303: Austria.
Se prczinta un rezumat al acclui articol, prin care se recomanda Germa-
niei, si mai ales Austriei, sa se grabeasca a o lua inainte englczilor Sl france-
zilor in subjugarea economics a Principatelor Romane; se amintea de pro-
iectul anglo-francez de a sapa canalul Rasova-Kinstenge si de a exploata
minele fi agrii Moldovo-Romaniei cu capitalurilc for "; pentru impletirca
lantului economic in care sa fie prinse Principatele, se cereau prelungirea grab-
nicA a liniei ferate de la Szcgedin la Sibiu, instalarca telegrafului austriac In
Principate si unificarca postelor din Principate cu ccic austricce. In comen-
tariul sau, rcclactia Gazetei Transilvanici ironizeae1 acestc planuri, considc-
formulate pe
rindu-le ca fanteziste, deoarece se bazau pe premise gresite
1 arg in articolul din Wanderer.
327(498)
7384
Principatele Danubienc, Transilvania si Bucovina. (Dupes
grafulti Fikelmontil). G. TRANS., XVII (1854), p. 306,
310.
Prezentare a unui sir de articole din Wanderer. In primul se analizcaza
lucrarea generalului contc de Ficquelmont: Politica Rusiei ¢i Principatele
danubiane. In celelalte, se discuta politica Rusici in sud-est si pozitia Austriei,
Frantei si Angliei fates de imperiul larist, opinindu-se pentru un razboi total
intre cele cloud tabere.
7385 327 (498)
[Versiunea romaneasca a circularei Ministerului Afaceri-
lor Straine al Prusici catre ambasadorii sai din strainatate,
cu privire la chestiunea orientala si ocuparca Principatelor
Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 303-304:
Prusia.
datata 3 sept.
arculara e semnatl dc Manteuffel si
7386 327(498)
[Versiunea romaneasca a depesei-circulare austricce din
17 septembrie, adresata catre aliatii Confederatiei Germane,
395
 327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

cu privire la ocuparea Principatelor]. GAZ. DE MOLD.,
XXVI (1854), p. 306-307, 311: Austria.
7387 327(498)
[Nota ministrului de externe al Prusiei, Manteuffel,
catre cabinetul austriac, in chestiunea ocuparii Principatelor
Roman]. BUKURESTER DT.Z., X (1854), p. 309-311:
Deutschland.
Datata 21 Sept. 1854.
7388 327(498)
Despre cele mai n69. note cerculare. G. TRANS., XVII)
(1854), p. 320, 324.
Analiza notei circulare a Austriei din 17 septembrie, privind politica ei
fats de Rusia gi fata de chestiunea ocuparii Principatelor RomSne de catre
trupele habsburgice, precum gi a notei circulare prusiene din 21 septembrie,
referitoare la dorinta Prusiei de a nu se ajungr la un conflict armat intre
Rusia gi tarile germane.
7389 327(498)
[Versiunea romaneasca a depesei din 30 sept., pe care
ministrul austriac Buol-Schauenstein o adreseaz& ambasado-
rului Austriei la Berlin, Eszterhazy, comentind ocuparea
Principatelor Romane si subliniind interesele Prusiei la Du-
nare]. GAZ. DE MOLD., XXVI (1854), p. 315: Austria.
7390 327(498)
[Raspunsul austriac la nota Prusiei, in legatura cu ocu-
parea Principatelor]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 314-315: Oestereichische Monarchic.
Textul german al depesei din 30 sept. a lui Buol-Schauenstein catre am-
basadorul Eszterhazy.
7391 327(498)
Depesa austriaca secret& loth din 30 Septembre a.c.
G. TRANS., XVII (1857), p. 332; GAZ. DE MOLD., XXVI
(1854), p. 326-327: Austria.
Se publics in extenso traducerea unei depese trimise de miuistrul de
externe Buol, ambasadorului Eszterhazy, in chestiunea divergentelor austro-
prusiene referitoare la ocuparea Principatelor Romine si la chestiunea iz-
bucnirii unui conflict ruso-austriac.
7392 327(498)
Raspunsulil Austriei la nota prusiana din 21 Septembre
a. c. G. TRANS., XVII (1854), p. 328-329.
Comentariu in legatura cu problema evacuarii Principatelor Romane.
7393 327(498)
[Stiri in legatura cu incercarile diplomatice de rezolvare
a chestiunii Principatelor Romine]. G. TRANS., XVII
(1854), p.319: Novissimu.
Un corespondent din Bucuresti anuntase foaia 0st-deutsche Post cA, in
acest stop, urma 55 se IntruneascA la Constantinopol o comisiune statatoare
din deplinii imputernicitii Austriei, a puterilor apusene si a Turciei".
7394 327(498)
Austria si Prusia. G. TRANS., XVII (1854), p. 331:
Brasiovii, 16 Optobre v.
Observatii cu privire la divergentele austro-prusiene in chestiunea ocu-
pSrii Principatelor RomSne de catre Austria si In aceea a unui eventual con-
lict armat ruso-austriac. Posibilitatile izbucnirii unui astfcl de conflict.
7395 327(498)
[Rezumatul unui articol al lui Saint-Marc Girardin, pu-
blicat in Journal des De bats" cu privire la soarta viitoare
a Principatelor Romane]. TELEGRAFUL R., II (1854),
p. 347: Principatele dela Dunare.
Afirma ca gi in urma rSzboiului, vechile capitulatii moldo-romine cu
Poarta ramin In vigoare. Principatele Romine trebuie sl ceara protectoratul
intregii Europe. Pentru aceasta, li se cere romSnilor sa renunte la luptele
interne gi 55 dea dovadS cl au rupt cu totul comunitatea cu spiritul revolu-
tionar".
7396 St. Marc Girardin 327(498)
[Extras dintr-un articol publicat in Le Journal des De-
bats"] G. TRANS., XVII (1854), p. 352-353: St. Marcu
Girardin.
Saint-Marc Girardin e de parere ca Principatele Romane nu-si pot asi-
gura viitorul dealt prin unirea lor. Redactia gazetei romanesti se arata sceptics,
in scurtul ei comentariu final, cu privire la posibilitatea acestei uniri.
7397 Saint-Marc Girardin 327(498)
Principatele danubiene. G. TRANS., XVII (1854), p.
372-373, 377.
Traducerea integrals a articolului, din care se reprodusese un extras In
Gaseta Transilvaniei, p. 352 353.
7398 327(498)
Decursulii diplomatiel germane si ruse. G. TRANS.,
XVII (1854), p. 356.
Articol in care se tree in revistS comentariile ziarelor germane in ches-
tiunea Dundrii gi a Principatelor Romine.
7399 327 (498)
[Rezumat gi comentarii cu privire la dour articole din
ziarul Wanderer" in chestiunea Principatelor Ron-tame].
G. TRANS., XVII (1854), p. 357: Tier'a romanesca si Mol-
davi'a.
7400 327(498)
Desvoltare mai departe a diferinteloril austriaco-prusiane.
G. TRANS., XVII (1854), p. 360, 364.
Extrase gi rezumate din gazetcle Die Zeit (Berlin), Wanderer (Viena)
§i Frankfurter Postseitung, cu privire la divergentele austro-prusiene referi-
toare la politica ce trebuie dusa de Wile germane in Principatele Romfine.
Redactia Gaitetei Transilvaniei igi Insumte punctul de vedere at foii din
Frankfurt, care reprezcnta pozitia austriacA.
7401 G. I. 327(498)
[Corespondenta din 5 noiembric 1854, in care se sustine
nevoia unei mai intense activitati publicistice pentru a se
face cunoscuta situatia internationals a Principatelor].
G. TRANS., XVII (1854), p. 369, 372: Din Cimpul lath.
7402 327 (498)
[Comentarii germane in legatura cu situatia Austriei in
Principatele Romane]. BUKURESTER DT. Z., X (1854),
p. 362-363: Deutschland.
Se reproduce un articol din Frankfurter Postseilung, in care se condamna
acele state germane care incepeau 55 fie ingrijorate ca, prin ocuparea Prin-
cipatelor Romane, Austria s-ar marl gi s-ar intAri prca mult. Autorul cornea-
tariilor cant& 55 demonstreze cA, ocupind Principatele, Austria asigurS inte-
resele intregii Germanii.
7403 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Articol din Journal des Debats", de la 1 noiembrie,
referitor la situatia politica a Principatelor Romane si la
drepturile de autonomie ale acestor tan, care nu erau in
iunctie de anularea tratatelor ruso-turcesti]. G. TRANS.,
XVII (1854), p.372 -373, 377: Cronica straina.
7404 327(498)
[Scurt extras dintr-un articol impotriva politicii austriece
in Principatele Romane, aparut in Times "]. TELEGRA-
FUL R., II (1854), p. 375-376: Anglia.
Austria e acuzatS cS, prin interventia ei military In Principate, a stins
flacSra rSzboiului acolo unde era mai firesc sa arca si a reaprins-o cu mult
mai tare in Crimeea, in dauna Angliei si Frantei.
7405 327(498)
[Mic articol cu privire la rezultatul tratativelor austro-
otomane in vederea viitoarei organizari a Principatelor Ro-
mane]. TELEGRAFUL R., II (1854), p. 380: Principa-
tele dela Dunare.
Domnitorii vor amine In acelea,si raporturi fall de Poarta. Se vor face
reforme administrative insemnate: ameliorarea finantelor, prin modificarea
sistemului de impozite gi preluarea veniturilor agrare si ale mSnSstirilor" de

396
www.dacoromanica.ro
327(498) POLITICA E XTE RNA : PRINCIPATELE ItOMANE 327(498)

catre slat. Manastirile se vor despagubi prin pensiuni". Chestiunea protec- 7416 327(498)
toratului Austriei asupra Principatelor a ramas sa se rezolve dupa termi- [Critica unui articol neclatit si disordonat", cu privirc
narea razboiului.

7406 327 (498)

tebruarie]. -
la Principate, aparut in Ioaia vieneza Die Donau", din 11
G. TRANS., XVIII (1855), p. 43, col.I.
Articolul este intitulat Prezentut ci viitorid Principatelor. In comentariu,
Romane]. -
[Stiri in legatura cu viitoarea organizare a Principatelor
G. TRANS., XVII (1854), p. 385: Austria.
-
Dupa gazetele Voss.[ische] Zeititng ;i [Die] Presse. Comisarulaustriac
se ironizeaza teoriile din acel articol, teorii sub care se ascundea dorinta
de dominatie a Austriei asupra Tarilor Romano. Autorul articolului din ga-
zeta vieneza sustine ca, dupa o frumoasa propasire do 30 de ani, Principatele
Bach va sosi la Viena, ca sa raporteze rezultatul negocierilor sale cu Dervis- Romane se aflau intr-o stare de provizorat, ele ne mai fund sub ocrotirca
Pasa, plenipotentul otoman, cu privire la viitoarea organizare a Principatelor. vreunei puteri, deci ar fi fost o bursa ocazie pentru Austria sa le is in stapi-
S-ar fi ajuns la urmatoarea intelegere: raporturile domnitorilor lap de Poarta fire.
vor ramine neschimbate; asupra puterii protectoare, nu s-a hotarit Inca
nimic, desi Poarta n-ar fi impotriva protectoratului Austriei. Se vor reforms 7417 327(498)
finantele, modificindu-se sistemul impozitelor si luindu-se de catre stat,
contra unei despagubiri, venitul mosiilor manastiresti.

7407 327 (498)

[Corespondents din Bucuresti, de la 12 februarie, cuprin-
zind diterite vesti din Principatele Romine]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 47: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
-
Se vorbeste de importanta reluarii legaturilor comerciale cu strainatatea,
[Articol in legatura cu tratatul de la Nuciuk-Kainardgi]. in urma ridicarii blocadci do la gurilc Duniirii; de pieirea a 600 000 de vito
G. TRANS., XVII (1854), p. 397-398: Cronica straina. cornutc in timpul razboiului si a ocupatici Principatclor; dcspre dccorarca
Autorul, care sc bazcaza mai mult pc comcutariile presci austriece, in- de catre Austria a mai multor demnitari romani (intro care, colonelul loan
susindu-si atitudinea ei, analizeaza situatia internationals a Principatelor Voincscu).
Romane si a Moldovei, in special, in lumina prevederilor tratatului de la
Kuciuk-Kainargi.
7418 327(498)
7408 327(498) [Se vesteste ca la Viena s-au incheiat deliberarile prega-
[Declaratia ministrului de externe at Angliei, Clarendon,
-
in Camera Lorzilor, cu privire la ocuparea Principatelor
Romane de catre Austria]. VEST. R., XIX (1854), p.
-
titoare asupra situatiei viitoare a Principatelor Romane].
GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 75: Austriea.
Au participat Riza-Bei si E. Bach, fostul comisar civil al Austriei In
399-400. Principate.
7409 327 (498)
[Stiri despre o intrevedere Ia Focsani intro Coronini si 7419 327(498)
Omer-Pasa]. G.TRANS., XVII (1854), p. 399, col.II: Iassi, [Comentarii in legatura cu cele 4 puncte stabilite Ia Viena
4 Dec.
7410 327(498)
contrapropunerile Rusiei].
1555: Revista.
-
de care puterile semnatare ale tratatului din 2 dec. si cu
ZIMBRUL, III (1855), p. 153-
[Se anunta ca s-a denumit" la Viena comisiunea cu Dupa Gazeta de Fos [Vossische Zeilung]. - Se insists indeosebi asupra
insarcinarea asupra provisorului Principatelor"]. G.TRANS., partilor privitoare la Principatele Romane.
XVII (1854), p. 401, col. I: Viena, 10 Decembrie.
Din ea vor face parte si baronul Bach si Dervis-Pasa.
7420 327 (498)
[Observatii critice in legatura cu un articol din publicatia
1855 vieneza Conversations-Lexikon der Gegenwart", in care s-a
7411
[Stiri si articole privind chetiunea Principatelor Romine,
327(498) -
afirmat ca adevarata cauza a razboiului Crimcii ar Ii fost
stapinirea Principatelor Romane]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 83, col. I.
puterile apusene]. -
in legatura cu negocierile de pace dintre Rusia, Turcia si
G. TRANS., XVIII (1855), p. 83-84:
Cronica straina, 86: Austria: 90: Cronica straian, 94, 98 si
Fuaia vieneza propuscsc Austriei ca ea, luind inaiutea celorlalto puteri,
sa anexeze Principatele. Rezumind articolul, redactorul Garnet Transit-
tumid arata ca articolul era tendentios mica ziarele din Bucuresti si Iasi
102-103: Austria 111: Cronica straina, 122: Austria, 159; sa fl combats.
163, 168, 188, 190 si 199: Cronica straina, 238: Austria.
7412
[Se anunta ca Bach, comisarul Austriei in Principatele
Romane, va participa la dezbaterile din Viena ale conterin-
327 (498) 7421 Melidon, G.
Cauza Romano si publicitatca Germano.
III (1855), p. 257-259.
- 327 (498)
ZIMBRUL,

cipatelor"]. -
tei insarcinate cu intocmirea statutelor organice ale Prin-
VEST. R., XX (1855), p. 3: Austria.
Critica articolul aparut in Conversations-Lexicon der Gegenwart, in care
se spunea ca razboiul Crimeii ar fi fost iscat din problema Principatelor Ro-
mane. Pornind do la rezultatul citatele date de Gazeta Transalmniet, G.
7413 327(498) Melidon stigrnatizeaza neseriozitatea fclonia do care daduse dovada autorul
[Se anunta ca, pentru citeva zile, va pleca la Bucuresti
baronul Bach, comisar civil pentru Principate]. VEST.R.,
XX(1855), p. 10: Austria, Viena, 4 Ghenarie.
- articolului viencz: a-si da o opinie istorica cu asa ncpasare si a lovi In exis-
tenta unor tad vcchi cu asa cutezarc, a face aceasta in plin vcacul XIX"...
e o fapta ce u'are nume".
Se mai adauga ca dezbaterile asupra raporturilor dintre Principatc
Poarta s-au aminat si nu se vor mai tine la Constantinopol, ci la Viena. 7422 Saint-Marc Girardin 327 (498)
[= Ionescu, N.] 327(498) [Fragment dintr-un articol tratind despre chestiunea orga-
7414 J.
Hronica - ROMANIA LIT., I (1855), p. 12.
Comenteaza tratatul de la Viena din 2 dec. 1854, Intro Franta, Austria
conferinta de la Viena].
Revista.
-
nizarii pe care ar urma so o dea Principatelor Romane viitoarea
ZIMBRUL, III (1855), p. 217-218:
Marea Britanie. Afirma ca ocuparea Principatclor Romane de catre armatele Traducers de T. C. [odrescu]. Saint-Marc Girardin afirma ca scris
austriece ar fi o consecinta a acestui tratat ar avca de scop protejarea tor. articolul pe baza mai multor brosuri memorii manuscrise, care i-au fost
trimise de patriotii romani. Subliniaza ca viitoarea conferinta trebuie sa
7415 J.** [= Ionescu, N.] 327(498)
Hronica. -
ROMANIA LIT., I (1855), p. 28.
Expunere asupra discutiilor diplomatice dintre puterile europenc in-
aduca tarilor din sud-estul Europei pacea 51 un regimen social conform cu
civilizatia europeana". Argumenteazi vechea independents a Principatelor
Romane, pc baza tratatelor cu turcii din 1392, 1460 si 1512. Propune ca
teresate prin tratatul de la Viena, din 2 dec. 1854, cu privire la bazele plea Principatele sa fie declarate neutre, sub protectia europeana. Afirma ca a
In Orient. Trece pe scurt In revista punctele cc ating soarta Principatelor primit un memoriu asupra proprietatii in Principatc, pc care it considers
Romane. Insi ca atingind o problema strict interns.

397
www.dacoromanica.ro
 327(498) POLITICA E XTE RNA PRINCIPATELE ROMANE
7423 Saint-Marc Girardin 327(498)
Principatele dunarene. Din Calltorii in Orient" de
D.M. S. Jirarden. - ROMANIA [Iasi], I (1858), nr. 3, p. 17-
19, nr. 4, p. 27-31.
Saint-Marc Girardin prezinta memorandul din 26 martie 1855, infatisat
Ia Viena de Franta in sustinerea cauzei unirii Principatelor li constata esecul
straduintelor depose pentru realizarea unitatii color doul tAri romAnesti
la Conferinta de la Paris. Incheie insa optimist, arAtind ca, deli guvernul
francez Muse concesii, ili rezervase eventualitatea unei redeschideri in
viitor a problemei Principatelor. Traducerea acestui capitol din articolul
lui Saint-Marc Girardin, apArut In Revue des Deux Mondes, este semnatA cu
initialele C. G., desigur ale traducAtorului.
7424
327(498)
Ceva despre inchiderea conferinteloru de la Viena. -
G. TRANS., XVIII (1855), p. 187.
Extras din protocolul ledintei de inchidcre, din 4 iunie.
7425 327(498)
Conferintele de la Viena. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 143: Cronica straina, 146: Monarchi'a austriaca, 149-150,
154-155: Monarchi'a austriaca, 157-158, 161: Monarchi'a
austriaca, 165 si 169-170: Monarchi'a austriaca.
Sub acest titlu, so publica, in versiune romancasca, extras° din textul
protocolului secret at conferiutei de la Viena, dat la lumina de guvernul en-
glcz, care it dcpuscse in parlament.
7426 327(498)
[Versiune romaneasca a protocoalelor conferintei de la
Viena]. - VEST. R., XX (1855), p. 147-148, 150-151,
155-156, 159-160, 163-164, 167-168, supl. nr. 42, p.1,
171-172, supl. nr. 44, p. 1, 179-180, 184, 188, 197, supl.
nr. 51, p. 1-2, 212, supl. nr. 53, p. 1-2, 216, 220, supl. nr. 56,
p. 1-2, 227 228, 235 236: Documents relative la nego-
tiatiile Vienei asupra chestiel Orientulul; GAZ. DE MOLD.,
bis -
XXVII (1855), supl. nr. 37, p. 151-152, supl. nr. 38, p. 153
154 big, supl. nr. 39, p. 155-158, supl. nr. 40, p. 159-
162, supl. nr. 41, p. 163-166, supl. nr. 42, p. 167-170, supl.
nr. 43, p. 171-172: Acte diplomatice; TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 145-146, 149-151, 153-155, 157-158,
161-162 165-166, 169-170, 173-174, 177, 181-182,
185-186, 189-190, 193,-194, 197-198: Protocoalele con-
ferintclor din Viena.
7427 327(498)
Proectulu austriacil cetittt de D. Proches in sedinta din
25 Mart. - ZIMBRUL, III (1855), p. 420.
Fragment din extrasele protoculului conterintei de la Viena, publicat
in Gasela Transilvanici. Versiunea romaneasca a primelor 7 puncte din pro-
puncrile lui Prokcsch-Osten. Ele cuprind dispozitii cu privirc la principatele
dunArene: Moldova, Tara Romaneasca si Serbia.
7428 327(498)
[Se anunta ca primul act al conferintei de la Viena, din
26/14 martie, a fost stabilirea principiilor pe baza cArora sa.
se organizeze administratia Principatelor si plutirea pe Du-
nare]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 245-146: Revista.
Stirea este reprodusA din Times 1i este insotita de un comentariu al
ziarului englcz. La locul semnAturii, so aflA initiala G. [D. Gusti].
7429
327(498)
[$tiri despre activitatea diplomatic& a generalului Mavru,
la Viena]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 98: Austria.
Lean ziarcle germane, se anunta ca la conferinta din Viena participau
ca diplomati secundari ai Rusiei si gen. Mavru, socrul lui Ion Gbica 1i fost
inspector general al carantinelor de la Dunare, precum Ii fostul consul ge-
neral in Principate, Halcinski.
7430 327(498)
[Se mentioneaza ca oficiosul lrancez Le Moniteur Univer-
sal" a declarat intr-un articol ca era imposibila o campanie
militara in Principatele Romane far& conlucrarea Austriei].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 101: Depesia telegrafica.
- la navigatia pe Dunare]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 395-
398
www.dacoromanica.ro
327(498)
7431 327(498)
[Corespondent& din Viena, datata 12 aprilie, cu privire
la desfasurarea negocierilor de pace dintre puterile europene
si pozitiile ocupate de marile state, in aceste negocieri].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 102-103: Austria.
-
Se subliniaza rolul filoromanilor - St. Marc Girardin, Colson, Ubicini,
Vaillant, Michelet. - in incercArile Frantei de a atrage Principatele Romane
fn sfera de interese a puterilor apusene, depArtindu-le de Rusia, cu care aveau
puternice legaturi, mai ales religioase.
7432 I.[onescu, N.] 327(498)
Mi - Suveranitatea Principatelor. - ZIMBRUL, III
(1855), p. 261-263.
Autorul core ca Principatele Romane sa iasa din situatia de state semi-
suvcrane fats de Imperiul turcesc, adicA sa-si capete deplina libertate, pAstrind
legaturile cu Poarta.
7433 327(498)
[Comentarii cu privire Ia felul cum a procedat Poarta
in chestiunea desemnarii celor doi reprezentanti ai Princi-
patelor Romane, pe ling& Aali-Pala, in tratativele de la Viena].
- G. TRANS., XVIII (1855), p. 117: Iasii, 8 Aprilie.
Procedeul de a se trimitc domnitorilor cite o lista, din care sa-si aleagA
reprezentantul, e considerat ca o IncAlcare abuzivi a suveranitatii Princi-
patelor Romine.
7434 327(498)
[Se anunta ca., in ziarul Oesterreichische Zeitung", s-a
publicat o relatie asupra convorbirilor dintre domnitorii
Principatelor Romano]. - TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 120: Principatele dela Dunare.
Convorbirile s-ar fi purtat asupra trimiterii unor agenti pentru Princi-
pate" la conferinta de la Viena, in intelegere It cu printul Serbici.
7435 I.[onescu, N.] 327(498)
Autonomia Principatelor. - ZIMBRUL, III (1855), p.
317-319, 321-322.
Analizeaza pc Iarg situatia Principatelor Romano fall de Turcia li celelalte
puteri europene.
7436 A.[Iecsandri], V. 327(498)
Prietenil Romanilor. - ROMANIA LIT., I (1855), p. 141-
144 ; TELEGRAFUL R., III (1855), p. 133-134.
EnumerA scrierile in legAtura cu Principatele Romano 1i in favoarea tor,
publicate de catre: Saint-Marc Girardin, Felix Colson, J. A. Vaillant, H.
Desprez, Arthur Baligot de Beyne, A. Billecoq, Michelet, Ubicini. Reproduce
un articol al lui Saint-Marc Girardin, din Journal des Dads, din 18 III 1855,
in favoarea crearii unui stat romanesc, prin congresul de la Viena.
7437 Meledon, G. 327 (498)
Gurile Dullard din privirea Romanil. - ZIMBRUL,
III (1855), p. 385-388, 389-390.
FAcind o schita istorico-politics a rAzboaielor intreprinse de Rusia impo-
triva Imperiului otoman, autorul cants sA prezinte existenta unui stat roma-
nese puternic la DunArea inferioara ca un factor favorabil politicii puterilor
occidentals.
7438 327(498)
[$tiri din presa europeana asupra stadiului chestiunii
Principatelor Romane]. - G. TRANS., XVIII (1855), p.
139: Cronica straina.
Se arata ca, Inca din 1854, Napoleon al III-lea gi Redcliffe se pronunfasera
pentru unirea Principatelor Romano sub un vicerege dintr-o familie domni-
toare a Europei. Se comunicA amanunte asupra dorintelor pe care voiau 5s
le formulcze, la conferintele viitoare de pace, domnitorii Principatelor, ma-
joritatea boicrilor 1i aproape totalitatea poporului.
7439 327 (498)
[Depesa lui Nesselrode din 30 aprilie, catre ambasadorul
rus, Glinka, cu privire la regimul Principatelor Romane si
396: Revista.
Traducere dupa ziarcle germane.
 327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7440 327(498)
[Textul autcntic" al notei lui Nesselrode catre ambasa-
dorul rus Glinka, cu privire la regimul Principatelor Romane
si la navigatia pe Dunare]. ZIMBRUL, III (1855), p. 444:
Revista.
Traducere din Le Conslitutionnel.
7441
327 (498)
Cercularele lui Neselrode. G. TRANS., XVIII (1855),
p. 150-151: Cronica straina.
In aceste circulati, se expune punctul de vedere rusesc, favorabil pro-
gresului Principatelor Romfine si respectarii autonomiei si neutralitatii tor.
Prima este o circular& din aprilie 1855, iar cea de-a doua e depesa trimisa
ambasadorului Glinka la 30 aprilie.
7442 327 (498)
[Extrase dintr-o corespondents din Bucuresti, publicata
in Ost-deutsche Post", cu privire la imprcjurarile in care
Principatcle Romane au trimis reprezentanti la confcrinta
de la Viena]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 155-
156: Principatele dela Dunare.
Corespondentul subliniaza mai intii a coca cc a facut ca, in sec. XIX,
Turcia sa respecte oarccum independenta Principatelor Romane, a Post Mama
de Rusia. Acum, prinzind euraj, Poarta vrca sa distruga mice urtna de inde-
pendenta a Principatclor, dovada rescriptul in chestiunea trimisilor romani
la Viena. Noteaza c3 invitatia de a-i trimite fusese facuta do care Ministerul
de Externe al Austrici catre domnitorii romani, cu condilia de a instiinta
is Poarta.
7443 327 (498)
[Al doilea articol din Ost-deutsche Post" in chestiunea
reprezentantilor romani la conferinta de la Vicna]. - TE-
LEGRAFUL R., III (1855), p. 159: Principatcle dela. Dunare.
In al doilea articol, corespondentul din Bucuresti demonstreaza, pe baza
vechilor tratate dintro Principate si Poarta. si mai ales pc baza tratatulul
din 1513, intre Bogdan Voda si sultanul Selim, independenta tarilor ro-
manesti, dcci si dreptul de a avca rcprezentanti. Inclicie cu nadeidea ca pu-
terile curopene nu vor 'Asa Poarta sa izbuteasca in planul de a nimici ncatir-
narea Principatelor Romane.
7444 327(498)
[Corespondenta. din Bucuresti, de la inceputul lui mai,
in care se prezinta doua. articole aparute in Ost-deutsche
Post" in chestiunea dreptului de reprezentare al Principa-
telor Romane Ia conferintcle marilor puteri de la Viena].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 156, 162-163, 170-171, 179.
Se demonstrcaza dreptul de reprezentare at Principatelor, semnalizin-
du-se pozitia abuziv& a Portii in accasta chestiuue.
7445
327(498)
[Al treilca articol din Ost-deutsche Post" referitor la
problema independentei Principatclor Romane]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 162-163: Principatele dela
Dunare.
Sc examineaza problana in lumina tratatclor ruso-turcc, incepind cu
pacea do la Kuciuk-Kainargi.
7446 327 (498)
[Al patrulca articol din Ost-deusche Post" in chestiunea
suveranitatii Principatelor Romane].
TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 175-176: Principatele dela Dunare.
In acest articol, se examineaza problema capitulaliilor cu Poarta, din
punct de vedere istoric si at dreptului international. Se subliniaza ca, desi
euprinsul lot e cunoscut si existenta for e consfintita prin tratatele ruso-turce
ulterioare, textul originar at acestor capitulatii n-a putut fi 054. Din in-
arcinarea consiliertilui de stat rus Mavros, agentii Principatelor au autat
In arhivele otomane textele, dar n-au putut ajunge la ele. Colson a publicat
textul capitulatillor din 1513. Se citeaza opiniilc lui Colson, Valle] si
Martens, dupa care capitulatiile dovedesc suveranitatea Principatclor.
7447
327(498)
[Al cincilea articol din Ost-deutsche Post" cu privire
la independenta Principatelor Romane]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 179-180: Principatele dela Dunare.
Articolul porneste de /a intrebarea: no stat care null exercita drepturile
sale de stat independent in relatiile cu alte state, afar& de puterea protec-
toare, mai poate fi considerat independent? Constata a, de la pacea de la
www.dacoromanica.ro
327(498)
Kuciuk-Kainargi, desi aceasta lc recuttostea neatirnarca, Principatcle Romane
nu au mai facut nici un act de politica extern& care sa dovedeasca macar
voinla de a fi neatirnatc. Raspundc Ia aceasta c3 cle erau in imposibilitate sa
o faea, deci prin aceasta nu au pierdut dreptul de a intretinc relatii exter-
ne. Acest drept trebuie sa li se acordc reprezentantilor Principatelor 14
Viena, peste vointa Turciei.
7448 327(498)
[Articol de comentariu asupra importantci publicarii
protocoalelor conferintei de la Viena]. GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 156.
Se afirma ea epoca de lap" este pentru moldo-romani una din cele
mai interesante. Press romaneascl nu-si poate asuma responsabilitatea
discutarii protocoalelor, dar publicarea for ar trebui sa trezeasca recunos-
tinta tuturor fat& de cei care se intereseaza de soarta Principatelor Romane.
7449 327(498)
[Comcntariu cu privire la ncgocicrilc pacii si viitorul
Principatelor Dunarcnc]. GAZ DE MOLD., XXVII (1855),
p. 161: Revista politica'..
Sc obscrva ca la Viena a susit C. Negri, dar lipseste, Inca, reprezentan-
tul Tarii Romanesti, incit toatc cite se raspindesc despre viitorul acestor
provintii, trebue a se socoti ca stiri pripitc".
7450
327 (498)
[Scutt& stire retcritoare la declaratia lordului Palmers-
ton cu privire la proclamarca rcgimului legilor martiale in
Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVII (1855),
p. 161: Mare Britaniea.
Judecata ostAseasca proclamata in Principatele Dunarene de catre
Austriea, priveste numai pc acci ce s'ar incerca a stimuli' pc vreunii din Um
pele de ocupatie aflatoare acolo".
7451 327(498)
[Extras privitor la politica Rusici fats de Principatele
Romane, din nota circular& a lui Walewski, publicata in
Le Moniteur Universel", ca raspuns la notele lui Nessel-
rode in chestiunea intreruperii negocicrilor do pace de la
Vicna]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 159: Cronica straina.
7452 327(498)
Pentru notelc ccrcularc a gr. Ncsclrode si a gr. Walewski.
G. TRANS., XVIII (1855), p. 164: Vicna.
Comentariu al ziarului Wanderer asupra politicii Frantei si Rusici fata
de Principatele Romane. Foaia austriaca socoate ca lupta cclur cloud puteri
era o lupta de principii. Adoptind o atitudine antirma, IVanderer sustine
proiectele Ratite' tatl de Principatele Romano si indeosebi acela at unirii
for intr-un singur slat.
7453 327(498)
[Traducerca unci corcspondente din Galati, tratind pro-
blcma unirii Principatclor, aparuta in Ost-deutsche Post"].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 167: Principatcle dela
Dunare.
Autorul anonim isi exprima parerea ca un protcctorat colectiv at cclor
5 puteri ar fi ineficient, caci va da administratia local& prada intereselor
divergente ale acestor puteri, mice chestiune va trebui rezolvata prin con-
ferinte ale puterilor, care se vor aduna cu grcu. Solutia o vedo in unirca ambelor
Principate sub o dinastie straina. Principatele vor avca menirea de a apara
Turcia, printr-un sir de fortificatii pe malul sting at Dunarii. Banii nccesari
so vor lua print catinderea impozitelor asupra tuturor claselor, no nuntai
asupra clasei muncitoare; economia rezultatI prin contopirea administra-
tiei celor doul Principate; secularizarea averilor mAnastiresti.
7454 I.[onescu, N.] 327(498)
La sfirsitul lui Main. ROMANIA LIT., I (1855),
p. 265-268, 277-280: Hronica.
Expunere si comentariu in atnanuat asupra dethaterilur conterintei
do la Viena a color patru puteri, cu privire Ia Principatcle Romine. Expu-
ncrea se incheie cu un citat din St. Marc Girardin, dintr-un articol in favoa-
rea Principatelor.
7455 327(498)
[Textul circularii din 30 mai a lui Nesselrode, ca raspuns
la nota ministrului de externe at Frantei, Walewski]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 188, 191-192: Rusia.
Nesselrode descrie situatia Principatelor Romine inainte de tratatul
de la Adrianopol, aratind cumplita for exploatare din partea turcilor, umi-
399
327(498) POLITICA E XTE RNA : PRINCIPATELE ROMANE
linta st venalitatea boierimii fanariote, lipsa ei totala de patriotism in fata
lacomiei otomane. Discuta apoi punctele 3 4i 4 ale propunerilor de pace.
7456 327(498)
Contele Walewski si contele Nesselrode asupra Moldovei
sia Tem! Roma.nesti (Dupes Wannerer]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 194, 198-199, 202-203.
Articol in care se rezurna mai multe circulare ale lui Nesselrode, intre-
gindu-le apoi cu observatii, din punctul de vedere austriac, asupra politicii
Rusiei lap de Principate. Se insista indeosebi asupra circularei lui Nessel-
rode din 11 iunie.
7457 327(498)
Deputatii moldo-romani la conterintele diplomatice din
Viena. G. TRANS., XVIII (1855), p. 190: Austria.
Se rezuma un articol din Wanderer, in care se dezbatuse pe larg aceasta
chestiune si in care se explicasera motivele care-I facusera pe Stirbei sa nu
se conformeze dispozitiilor Portii, do a trimite un delegat at Tarii Rornanesti
la Viena. Se aduc critici, in acelasi articol, carturarilor din Principate, care
s-ar tine.de intrigi, In loc sa se preocupe de inaintarea poporului.
7458 327(498)
[Se anunta ca mai multe curti germane considerau ca
farce rost prezenta armatei austriece in Principatele Romine,
in urma declaratiei Rusiei ca ea renunta la protectoratul
acestora]. ZIMBRUL, III (1855), p. 568, col. I.
Stirca este din Viena.
7459 327(498)
[Se anunta ca cei doi generali apuseni, unul franccz
si celalalt englez, atasati pc ling& comandantul armatei
austriece Hess, au plecat din Viena, dupa ce avusesera o
intrevedere cu acesta, privind ocuparca Principatelor Ro-
mane de catrc Austria si eventualitatea unei campanii por-
nite de pe teritoriul tor]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 211:
Monarchi'a austriaca.
7460 327 (498)
[Se anunta ca Times" a reprodus zvonul cedarii Principa-
telor Romane catre Austria, in schimbul renuntarii acesteia
la stapinirile ei din Italia, in favoarea Sardiniei].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 219, col. I: Austria.
7461 327(498)
[Stire din Viena, referitoarc la protestul unor romani
ce traiesc la Londra si Paris fats de hotaririle luate la con-
ferinta de la Viena cu privire la Principatele Romane].
ZIMBRUL, III (1855), p. 659-660: Viena, 8 Aug.
Dupes Siebenburger Bole.
7462 327(498)
[Stiri despre un conflict local, austro-turc, la Braila].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 250: Intimplari de zi.
Dupa La Gaulle du Midi [?]. Hasan-Pasa a debarcat in Braila, impre-
una cu 150 de soldali turci. Comandantul austriac at orasului i-a cerut expli-
catii. Pasa i-a raspuns ca e necesara acolo prezenta acestei trupe turcesti,
pentru supravegherea transporturilor de provizii ale armatei otomane de
la Niacin gt Isaccea. Comandantul austriac i-a declarat a se va opune cu
armele la once debarcare de trupe otomane in Braila.
7463 327 (498)
[Stiri despre planurile dusmanoase lap. de Principatele
Romane dezvaluite de gazetele din Berlin]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 278: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Dupa Wanderer 5i alto lot vieneze, se infatiseaza in ton ironic atitudinea
dutmanoasa a gazetelor prusiene fata de Principatele Romane 0 de Serbia:
sustinind ca aceste tart n-ar putea fi independente, deoarece le-ar lipsi con-
ditiite istorice gi sociale nccesare, gazetele prusiene cereau put si simplu incor-
porarea for la Austria. Yn schimb, Prusia ar urma sa fie sprijinita do Monar-
bia austriaca in cererile ci de a-si mart teritoriul In detrimentul alter state,
eventual al celor germane vecine.
7464 327(498)
[Traducerea unui articol din Times" referitor la chesti-
unea Principatelor Romane]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 275-276: Principatele dela Dunare.
Pornindu-se de la dezbaterile din sfatul %hint la Ministerul de Razboi
englez, cu privire la continuarea campauiei orientate, se fac sugestii In legs-
400
www.dacoromanica.ro
327(498)
tura cu viitoarea organizare a Principatelor. Se constata de la inceput ca
ocupalia austriaca a devenit nesuferita. Pentru viitor, credo ca sistemul
voievodal nu trebuie sa mai dureze, deoarece voievozii s-au dovedit rat admi-
nistratori, urmarind numai sa se imbogateasca. Se combate ideea domnito-
rului ereditar strain. Se propune unirea Principatelor sub un domnitor roman,
care sa stea sub suzeranitatea sultanului. Redactia Telegrafului Roman subli-
niaza ca public& acest articol fiindca arata cum se joaca aliatii cu Principa-
tele". La sfirsitul traducerii, afirma ca tine asteapta imbunatatirea Prin.
cipatzlor de la puterile apusane, acela nu cunoaste tendinta for ".
7465 327(498)
[Articol tradus din Times" in legatura cu problema adu-
cerii unui print strain pe tronul Principatelor Romane].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 278-279: Eats si pe Times.
Foaia britanica se pronunta pentru un print german de tipul regclui
Leopold I al Belgici.
7466 327(498)
[Raspunsul ziarului Oesterreichische Zeitung" la arti-
colul din Times" dcspre Principatele Romano]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 276, col. I.
Arata ca englezii vor sa intareasca dependenja Principatelor Romane
de Poarta prin numirea unui singur domnitor, avindu-I ca suzeran pe sul-
tan , fiindca astfel Anglia s-ar putea amcsteca in trcburile for interne,
prin presiunca pe care o poate exercita oricind la Constantinupol, cu flota
sa de razboi. Austria insa nu a intrat in Principate ca un voiager" ti va
curge multa apa pe Dunare in gios" ping clod va parasi pozitia". Se spune
ca B. $tirbei ar fi plata agenti englezi.
7467 327(498)
[Extrase dintr-un articol din Times" despre problema
Principatelor Romane]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 283:
Marea Britanie.
Foaia engleza core retragerea trupclor austriccc din Tarile Romane 8i
punerea acestora sub un regent cult $i drept" $i loial fata de Poarta.
7468 327 (498)
[Extrase dintr-un nou articol aparut in Times" cu privire
la Principatele Romane] TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 283-284: Principatele dela Dunare.
Cere evacuarea trupclor austriece, pe motivul ca scopul interventiei
for at fi atins si nici o primejdie externs nu lc mai ameninta. E de parere ca
mandatul celor doi domnitori nu mai trebuie prelungit. Pe Stirbei II conside-
rs impopular, deli capabil; pe Ghica fI considera nestricacios", insa lard
energie. Core unirea Principatelor Romane sub un domnitor strain, sub pro-
tectoratul celor patru puteri si sub suzeranitatea Turciei. Argumenteaza
aceste propuneri.
7469 Gusti, D. 327(498)
[Sevastopolul au picatu]. ZIMBRUL, III (1855), P.
781-782.
Face o prezentare a fazelor politice si militate ale actiunii cotrupitoare
a puterilor apusene in Crimeea. Apoi formuleaza uncle pronosticuri cu pri-
vire la viitorul Principatelor Romane, in urma ultimelor evenimente militarc
gi politice.
7470 327 (498)
[Extras din ziarul La Presse d'Orient", aratind simpatia
negustorilor greci din Galati pentru Rusia]. ZIMBRUL,
III (1855), p. 888, col. I.
Se arata ca, in ziva de 30 sept., in cadrul serbarilor organizate in oraf
la vestea caderii Sevastopolului, negustorii greci au refuzat ss ilumineze fes-
tiv un cazino at for din Galati.
7471 327(498)
[Traducerea depesei ministrului de externe britanic Cla-
rendon, catre agentul Angliei in Tara Romaneasca, expri-
mind satisfactia fata de uncle manifestari din Principatele
Romane la vestea caderii Sevastopolului]. GAZ. DE
MOLD., XXVII (1855), p. 329: Novitale din nauntru.
Text roman gi francez.
7472 327(498)
[Presa spaniola anunta. ca Principatele vor trebui sa-si
puns armata la dispozitia aliatilor, pentru a-ti putea dobindi
autonomia]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 310: 'Iler'a
romanesca si Moldavi'a.
327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANI: 327(498)

7473 327(498) 7481 327(498)

[Se anunta ca se asteapta sosirea la Constantinopol a
noului ambasador austriac, care, impreuna cu ambasadorii Osten]. -
[Comentarii in jurul vizitei la Paris a lui Prokesch-
STEAOA D., I (1855), p. 33: Iasii 20 Octomvri.
telor Romane]. -
Frantei si Angliei, sa is anumite masuri in privinta Principa-
ZIMBRUL, III (1855), p. 850, col. I.
Dupe Garda Bursei [Boersen-Zeitung].
Sc aratd, ea intr-o corespondentd din Viena, publicata in Garcia Crucii,
printre altele se spunea ca aceasta vizita ar fi in legatura cu chestiunea Prin-
cipatelor Romine. Gazeta prusiana amintea ca, in aceasta chestiunc, urmeaza
sa se stabileasca 4 puncte privitoare la reorganizarca Principatelor, puncte
7474 [Kogalniceanu, M.] 327(498) care privesc politica interns a acestora. Corespondenta se incheie cu o scurta

torul Principatelor Romane]. -

[Articol cu privire la atitudinea presei straine fata de vii-
STEAOA D., I (1855),
p. 9-10: Iassil 6 Octomvri 1855; ZIMBRUL, III (1855),
nota a redactiei foil Steams Dundrii, care mentioneaza ca aceste patru puncte
shut si temeiul programului gazetei moldovene.

p. 853-854. 7482 327(498)

Kogalniceanu subliniaza cs presa romans are datoria ss urmareasca
ceea ce scriu ziarele straine cu privire la Principatele Romane, deli ele nu
exprima cu certitudine parerile si planurile guvernelor respective. Ea trebuie
sa atraga atentia poporului roman asupra planurilor expuse In acele ziare,
sa combats pe cele care ameninta existenta nationals a romanilor si ss spri-
jine pe acele care propun desvoltarea politica si respectul autonomies Prin-
cipatelor". Critics apoi pc larg atitudinea luata impotriva intereselor vitale
-
ale poporului roman de cdtre presa germane. Zimbrul atribuie acest arti-
col lui M. Kogalniceanu.
7475
-
Despre libertatea comerciulul Dunaril si al Mara Negre.
327(498)
STEAOA D., I (1855), p. 10-11, 13-14, 17-18, 21-22.
Articol tradus din ziarul Ministerului de Comert de la Vieua: Austria.-
In el se afirma punctul de vedere austriac ca, interesele comerciale germano-
austriece si turcesti la DunSre si Marea Neagra fund identice, politica pe
care ar trebui sa o duce Austria ar fi o politica de ridicare socials a popu-
latiilor de la Dunare, prin reforma Regulamentului Organic. In acelasi timp,
se recomanda o politica de colonizare germane in aceste tinuturi.
7476 327(498)
[Comentariu la o fraza din articolul Despre libertatea
comerciulul Dunarei si at Mari); Negro ", aparut in Steaoa
Dunarii", at carui sfirsit este reprodus in Foiletonul Zim-
- FOILETONUL Z., I (1855), p. 301-302 [notita
in subsolul paginii].
Comentind acest articol din mas germane, redactia opineaza cA, pentru
a pune capat starii inapoiate in care se all& populatia Principatelor Romine
- -
fapt relevat de autorul articolului singurul remediu este unirea Prin-
cipatelor sub un domnitor ereditar, conform propuuerii lui Bourqueney la
conferinta de la Viena.
7477 Meledon, G.
Viitoriul Dunarel.
862, 865-866.
- ZIMBRUL, III (1855), p. 861-
327(498)
Analizeaza importanta pe care o prezinta Dunarea pentru comertul
si echilibrul european; arata apoi ca viitorul tarilor rominesti este legat de
viitorul Dunarii.
7478
[Stire din Constantinopol cu privire la Principatele
Romane]. G. TRANS., XVIII (1855), p. 340: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Se afirma cd si la Constantinopol se lucreaza pentru un congres in pri-
vinta Principatelor, a cdror soartd definitive Planta o pretinde acme, si
Austria o concede numai in capetul razboiului".
7483 327(498)
[Stire din 11 octombrie, ae la Pera, despre schimbarea de
-
atitudine a aliatilor apuseni fat& de ocupatia Principatelor
de catre Austria]. STEAOA D., I (1855), p. 43, col. II:
Turcia.
Franla si Anglia con scum evacuarea Prilor Romdue.
7484
Stampa straina despre principatele romane.-
D., I (1855), p. 47, 58, 74-75, 84, 87, 90, 103, 110-111,
327 (498)
STEAOA
130.
Stiri din gazetele straine cu privire la reorganizarea Principatelor, prin
pacea care va urma razboiului Crimeii.
7485 327(498)
[Traducerea unei corespondents din Paris, publicata in
ziarul Ost-deutsche Post" din 15/3 octombrie]. TELE-
GRAFUL R., III (1855), p. 323-324: Frantia.
-
In curespondenta, se discutd brosura Alemoriele asupra imparalutui
Austriei, publicata la Paris de Bratianu. Sc combate parerea lui Brdtianu
ca Austria va continua politica ei de 40 de ani incoace, de a nu se certa cu
Rusia, si ca ea n-a inriurit cu nimic hotaritor in rdzboiul oriental: Ne pare
ran ca Rominii an aflat sa politiccasca intro vreme cind ar trebui sa taca".
Ca au scris d. Bratianu o astfeliu de brosura asupra Austrici nu au facut
niciun folos patriei sale, dar poatc mutt sa-i strice". I se atrage atentia lui
Bratianu ca puterilc occidentale nu au !dent rdzboiul de dragul Principate-
lor, ci fiindca asa be dictau interesele; Anglia it intituleaza agent" pe domni-
-
torul roman. E vorba do lucrarca lui I. C. Bratianu: Alimoire sur l'Emp:re
d'Autriche dans la question d'Orient, 1855.
7486 327(498)
[Comentariul redactiei asupra unui articol de critics,

-
[Extras dintr-un articol aparut in Constitutionelul"
Le Constitutionnel" , in care se diSCut.d chestiunea orien-
327(498)
- -
aparut in Ost-deutsche Post", privitor la o brosura a lui
Bratianu]. STEAOA D., I (1855), p. 53-54: Iassi 1 No-
tala, vorbindu-se si de Principatele Romane]. GAZ. DE emvri.
MOLD., XXVII (1855), p. 331: Frantiea. Este vorba de brosura Alemoirc sur L'Empire d'Autriche dans la ques-
tion d'Orient, In care I. C. Bratianu suslinea ca, in chestiunea Orientului,
Austria nu va fi alaturi de putcrile apusene, intrucit ea nu are intones sa se
7479

-
[Se anunta ca generalul austriac Paar comandant al - 327 (498)
dusmaneasca cu Rusia. Gazeta germane combatea cu tarie aceasta idee.
Comentatorul roman e de aceeasi parere cu redactorul ziarului german, af ir-
stantinopol].
Tntamplari de zi.
-
trupelor austriece din Principate a facut o vi, its la Con-
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 330-331:
mind ca Bratianu judeca gresit politica Austrici in chestiunea Orientului.
II scuts totusi, afirmind ca unul din motivelc cc an inriurit asupra ideilor
d-lui Bratianu este si atitudinea luata de orescare organs ale presii austriace
Se credo ca vizita a avut un scop diplomatic. in privirea tarilor romanesti". In text, se publicd st traduccrea unui fragment
din articolul publicat in Ostdeutsche Post.
7480 327(498)
[Se anunta ca generalul austriac Paar a sosit la Constan- 7487 327(498)
tinopol, venind de la Iasi, si se arata ca. in Kronstadter [Din sursa germane se anunta ca guvernul francez inten-
Zeitung" se afirmase ca unii romani se straduiau sa obtina tioneaza sa-1 trimita pe generalul Letang la Constantinopol,
la Poarta restaurarea imperiului daco-roman"].G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 327: Cronica straina.
Redactia Gimlet Transilvaniei claseaza afirmatia ziarului german din
-
pentru a realiza o intelegere cu guvernul turc in privinta
Principatelor Romane]. ZIMBRUL, III (1855), p. 930-
931: Revista.
Brasov printre cele menite sa creeze o atmosfera defavorabila cauzei roma- Guvernul francez ar urmari o intelegere cu caracter provizoriu, inainte
nesti. de terminarea razboiului. -
Dupd Boersen- Zcitung.

401
www.dacoromanica.ro
327('49A) POLITICA 1 XTERNA: PRINCIPATELE ROMINE
7488 327 (498)
[$tire despre hotarirea Frantei de a-1 trimite pe generalul
Ldtang la Constantinopol, pentru a asista la deliberarile
privitoare la reorganizarea Principatclor]. STEAOA D.,
I (1855), p. 58: Stampa strains despre principate.
$tire din Gringo Bursei [Boersen-Zeitung] din Berlin.
7489 327 (498)
[Stiri diferite de la Bucureti]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 342-343: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Despre concentrari de trupe turcesti si franceze la Dunare; despre apro-
piata sosire a 3 comisari la Bucuresti, pentru a se ocupa de viitorul statut
de organizare al Principatelor (comisarii urmau 55 fie delegati de Franta,
Anglia si Turcia); despre indiferenta boicrimii din Tara Romaneasca fata
de problema scolitur.
7490 327(498)
[Gazeta Crucii" asigura ca, in curind, vor sosi in Bucu-
rcti cite un comisar englcz, francez gi otoman, sprc a studia
Ia fata locului starca lucrurilor Si, totodata, pentru a proiecta
viitoarca organizare a Principatelor]. STEAOA D., I (1855),
p. 60: Sciinti mai none.
7491 327(498)
[Corcspondenta din Vicna, cu privire Ia Principatele
Rom5.nc, aparuta in Ncue Prcussische Zcitung" din 1917
oct.]. TELEGRAFUL R., III (1855), p. 332: Principatele
dela Dunare.
Comcntariu iu legatura cu naisiunea lui Prokesch-Osten la Paris. In
corespondenta se arata ca Austria c preocupata de noua organizare cc s-ar
putca da Principatelor, cu ocazia ezpirarii tcrmenului de domnie al lui Stir-
bei si Ghica. Austria ar vrea sa mic.soreze puterea boicrimii. 1n acest scop,
ar propune urmatoarelc: domnitorul sa fie ereditar ; oricine sa alba accts
la dregatoriile publice; impozitele sa fie obligatorii pentru toate clasele,
nemaifiind scutiti boierii ; desfiintarea robiei ; deschiderea Principatelor
Romane pentru industria si capitalurile strains. Se sublimaza rolul pc care
1-ar putea juca mreaja latita de consulatele" create de Austria in
Principate.
7492 327(498)
[Extrasc dintr-un articol despre Principatcle Romane,
aparut in Gazeta de Duminica "]. TELEGRAFUL R.,
III (1855), p. 351-352: Principatcle dcla Dunare.
Gazela de Durninicd [Le Cormier du Dimanche?] anunta ca, in legatura
cu viitoarea organizare a Principatelor Romane, Coronini a plccat do Ia I3ucu-
resti la Viena. Domnitorul Stirbei ar fi capatat dispozitii de la Poarta sa
pregateasca in Bucurc8ti trci palate luxoase, pentru comisarii curopeni care
vor veni. Redactia Trlegralului Roman aminteste ca Anglia continua intri-
gile impotriva lui Stirbei, in favoarca candidatului sau, Ion Ghica.
7493 327(498)
[Extras dintr-o corespondenta vieneza, aparuta In foaia
Pester Lloyd", in care se dau arnanunte cu privire la viitoarea
politica de izolare a Principatelor Romane fata de influenta
Rusiei, pe care intentionau sa o practice puterile apusene].
G. TRANS., XVIII (1855), p. 354: Austria.
7494 327(498)
[$tiri date de gazeta austriaca "Fremdenblatt" cu privire
Ia noua organizare a Principatelor Romane]. G. TRANS.,
XVIII (1855), p. 362, col. II: Viena.
Foaia austriaca aratase ca se vorbea la Bucuresti ca Poarta ar voi sa
dea un domn roman Principatclor, iar puterile apusene pe unul fanariot,
In timp ce Austria si Prusia s-ar fi pronuntat pentru un print german.
7495 327(498)
[Articol tradus din Gazeta. de Foss" Vossische Zei-
tung" despre chestiunea Principatelor Romine, a ocu-
patiei lor de catre Austria si a atitudinii puterilor occiden-
tale fata de organizarea lor viitoare]. STEAOA D., I
(1855), p. 87: Stampa strain& despre Principate.
Partial cenzurat.
402
www.dacoromanica.ro
327(498)
7496 M.[eledon, G.] 327 (498)
[Comentariu critic la nota ziarului Vossische Zeitung"
relatives la adresa puterilor apusene, trimisa. la Viena].
ZIMBRUL, III (1855), p. 989-990.
Ziarul german anunta ca puterile apusene trilnisesera la Viena o nota
in care aratau ca negocierile asupra noii situatii a Principatelor Romane vor
avea ca principiu inlaturarea influentei rusesti asupra lor. Autorul comenta-
riului critics tonul cu care ziarul german impartasestc ;Urea, subliniind igno-
ranta istorica si reaua credinta politica a acestui ziar.
7497 327 (498)
[Rezumatul unui articol aparut in Gazeta Duminecii"
cu privire la viitoarea organizare a Principatelor Romane].
TELEGRAFUL R., III (1855), p. 374 -375,: rntimplari
de zi.
Domnitorii se vor alcgc pc vials. Boierii vor plati impozit pc proprie-
Utile lor. Robotele, ca si sclavia tiganilor, se vor desfiinta. Capitalistilor straini
li se va permit° achizitionarea do bunuri trilobite. Poarta vrca ca domnitorii
sa se alcaga dintre romani, Anglia si Franta shit pentru fanarioti, iar Austria
si Prusia pentru un print german. E vorba, probabil, de foaia franceza
Le Courrier du Dimanche.
7498 327(498)
[Extrasc dintr-un articol cu data de 21 nov., din Oester-
reichische Zcitung", cu privire la proiectele europcne referi-
toare la Principatele Romano]. TELEGRAFUL R., III
(1855), p. 379-380: Principatcle dela Dunare.
Diferitcle stiri cu privire la intentia de a se introna in Principatc o dinastie
strains shit calificate ca fanteziste, deoarece o asemenea dinastie n-ar putca
sta sub suzeranitatea sultanului. Sustinc ca, in discutiile diplomatice do
pica atunci, n-a Post vorba dc indopendenta Principatclor. Subliniaza hart-
gile lordului Rcdcliffe pentru aducerea la domnie a lui Ion Ghica, pc care
foaia hl numeste turcitul guvernator din Samos", atribuindu-i intents ca
sa schimbe suzeranitatea Semilunei in Romania intr'o suveranitate adevarata"
7499 327(498)
[Extrase dintr-o corespondenta din Viena, datata 22 nov.,
aparuta intr-o gazeta germana, precut si din Gazeta Uni-
versal-&" Allgemeinc Zeitung" in legatura cu instruc-
tiunile primitc de Prokesch-Osten la Viena cu privire
la Principatele Romane]. TELEGRAFUL R., III (1855),
p. 384.
Se afirina ca intelegcrea austro -turca cu privire la coca organizare a
Principatelor merge grcu, din cauza dificultatilor pc care le ridica Poarta,
instigates do ambasada engleza. Prokesch-Osten a primit instructiuni sa Sc
intalcaga gf cu Thouvenel, pentru un aranjament provizoriu, invingind piedi-
cite pusc de lordul Stratford-Redcliffe. Corouiui se va intoarcc in 8-14 zilo
la postul sau.
7500 327 (498)
[Traducerea aparut in Oesterreichische
articolului
Zeitung", cu data de 24 nov., referitor Ia prclungirea tcrme-
nului de domnie pentru $tirbei gi Ghica]. TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 383: Principatele dcla Dunare.
In accst articol, se argumenteara ca ar fi de lipsa sustinerea statului
quo, dintr'o parte pentruca nu este temciu imbulzitoriu pentru tulburarea
lui, din alta parte pentruca periodul de trcccre de acuma poate sa dispara
numai la un stat definitiv, sub garantia tuturor puterilor". Se cere ca domnia
color doi sa se prelungeasca in Principate gi dupa expirarea termenului do.
7 ani, deoarece acest tension au.si avea justificarea decit in Tratatul de la
Balta-Liman, pe care gazeta II considers iesit din vigoare o data cu inceperea
razboiului.
7501 327(498)
[Rezumat al unui articol din Wanderer" cu privire la
eventualitatea ocuparii tronului Principatclor Romane de
catre un print din dinastia de Savoia]. G. TRANS., XVIII
(1855), p. 368: Peste tail.
7502 327(498)
[$tiri din gazetele germane cu privire la unirea Princi-
patelor Romine, sub un principe din dinastia de Savoia].
STEAOA D., I (1855), p. 103: Stampa Strain& despre Prin-
cipate.
327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7503 327(498)
[Zvonuri despre unirea Principatelor Romane intr-un
regat]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 378: Austriea.
La Viena se anunta din Bucuresti ca puterile apusene ar fi dorit pe un
print de Savoia ca rege ambelor Principate Dunarene". Allgemeine Zeilung
din Augsburg publics o scrisoare de la Viena, relatind ca austriecii propun
candidatura arhiducelui Albrecht. Redactia Gazetei de Moldavia adauga:
Precurn se stie, ideea unirii ambelor Principate" s'a sprijinit in Conferin-
tiile de Viena de c9tre ambasadorul Frantei numai cu un vot, fait sd fi spri-
jinit Austriea ideea".
7504 M.[eledon] 327(498)
[Traducerea xi comentarea unei notice din ziarul L'Irt-
dependance Beige" cu privire la viitoarea organizare a Princi-
patelor Romane]. - ZIMBRUL, III (1855), p. 1053, col.
Sc discuta ;tires apSrutS in presa germana, cu privire la eventualitatea
unirii Principatelor sub un principe de Savoia. De asemenea, se vorbeste
de numirea unui regent pe vials", de cStre PoartS, cu avizul Austriei, Fran-
tei si Angliei. M. declarl ca igi rezerva comentariile pentru timpul cind lucra-
rile vor lua o mars mai serioas3 si mai pozitiva".
7505 327(498)
[Gazeta de Augsburg" a anun]at di se vorbea de o pro-
punere austriaca de a se reuni Principatele Romane sub
coroana unui arhiduce austriac]. - STEAOA D., I (1855),
p. 105: Iassi 1 Decemvri.
Se dau amSnunte. Este vorba de un scurt articol publicat de Allge-
tneine Zeilung din Augsburg. Redactia Zimbrului it traduce din Ost-deutsche
Post, uncle fusese reprodus.
7506 327(498)
[Zvon cu privire la instituirea unei regente in Principa-
tele Romane]. - GAZ. DE MOLD., XXVII (1855), p. 382:
Turciea.
Discutind chestiunea organizarii Principatelor, un ziar german propune
candidatura unui print din casa de Savoia, pe cind gazeta Boersenhalle sus-
tine inlocuirea domnitorilor actuali printr-un regent pe viatA, carile se va
intitula de I. Poarta si in privirea caruia, Austriea, Frantiea gi Angliea
vor avea tot acel drept de escluzie, ca 5i acel ce se Intrebuinteaza de Fran-
tiea, Austriea si Spaniea in alegerile papale".
7507 327(498)
[Rezumatul unei corespondente din Constantinopol, apa-
ruta in ziarul Independenta" din 28 nov.]. - TELEGRAFUL
R., III (1855), p. 407 : Intimplari de zi.
E vorba, probabil, de ziarul L'Indlpendance Beige. - Se anunta c3,
In Constantinopol, dccurg asiduu tratativele pentru viitoarea organizare
a Principatelor Romane. Se discuta un proiect englez, cu urm9toarele pre-
vederi: suzeranitatea Turciei amine aceeasi, ftr3 dreptul de a se amesteca
in administratia tarilor romanesti; Principatele se vor uni, sub un principe
ales pe toatS viata; noul stat va avea guvern reprezentativ, doua Camere,
o armata nationals; fortdretele se vor reclddi, iar cele mai importante vor
avea garnizoane turcesti; tributul care Poarta se va fixa la fnceputul dom-
niei fiecdrui principe.
7508 327(498)
[$tiri cu privire la locul unde se va tine conferinta puteri-
lor occidentale cu Poarta, pentru organizarea Principatelor
Romane]. - STEAOA D., I (1855), p. 120 [grqit: 116]:
Sciinti mai noue.
Devi la Bucuresti se 5i pregatisera casele pentru primirea comisarilor
insarcinati cu aceast1 conferinta, in ultimul moment s-a hotarit ca ea sa se
tins tot la Constantinopol. - Stirea este redata dupa Gazeta Ceuta.
7509 H. 327(498)
[Corespondents particulars de la Paris, din 5 decembrie,
despre desfasurarea evenimentelor interna]ionale in legatura
cu Principatele Romane si problema viitoarei for organi-
zari]. - STEAOA D., I (1855), p. 127-128: Francia.
Corespondentul comunic3 un program de 16 puncte, in legaturS cu vii-
toarea organ'zare a Principatelor.
7510 327(498)
[Traducerea unci corespondente din Berlin, publicata
jn Gazeta de Augsburg" - Allgemeine Zeitung" -, des-
www.dacoromanica.ro
327(498)
pre viitoarea organizare a Principatelor Romane §i primej-
dia latirii razboiului in partite tor]. - STEAOA D., I (1855),
p. 130: Stampa Strains,.
7511 327 (498)
[$tire din Constantinopol despre viitoarea organizare a
Principatelor Romane].- G. TRANS., XVIII (1855), p. 392:
Turcia. Constantinopole, 10 Decembre n.
Se arata ca. Principatele RomSne se vor uni sub un print pamIntean
ales pe vials 5i sub suzeranitatea sultanului, cu tin guvern reprezentativ,
Insa cu douS Camere, pentru fiecare principat una; se va organiza o militia
nationals; fortaretele se vor restaura 9i in cele principale se vor fixa garni-
roane turresti; tributul se va fixa o data pentru toata dnrata domniei rebut
ales.
7512 327 (498)
[Se anunta de la Constantinopol ca, din cauza compli-
catiilor rezbelului", discu %iile cu privire la organizarea Prin-
cipatelor Romane au fost aminate]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVII (1855), p. 390, col. III.
Cei patru comisari extraordinari - ai Anglici, Austriei, Frantei si Tur-
ciei - care urmau sd soseasca la Bucuresti pentru documentare an primit
ordin sa nu se mai deplasese Intr-acolo.
7513 327(498)
[Dupa gazeta austriaca. Wanderer", se anunta pregatiri
diplomatice in vederea reluarii ostilita]ilor militare in Prin-
cipatele Romine]. - G. TRANS., XVIII (1855), p. 407:
Din campulu resboiului.
Se afirma ca, in caz de imparteala, Austria ar ramine cu Principatele"
Romane, a cSror granita s-ar Impinge spre est, Sardinia ar lua o parte din
Italia, iar Suedia ar anexa Finlanda.
7514 327(498)
[Amanunte asupra ultimelor atitudini ale celor patru
-
puteri cu privire la principiile de baza pentru viitoarea orga-
nizare a Principatelor Romane]. ZIMBRUL, III (1855),
p. 1085: Revista.
DupS L'Indipendance Beige. - Yn timp ce Anglia, Franta gi Turcia
erau gata sa cads de acord asupra unirii Principatelor sub un domnitor pe
vials, Austria se tine in rezerva. In proiectele occidentale, se mai prevedea
ca fortaretele mai fnsemnate ale Principatelor sa fie ocupate permanent
de trupe turcesti.
327 (498)
7515
[Stiri diferite in legatura cu apropiata conferinta de la
patelor Romane].
Revista.
-
Constantinopol, cu privire la viitoarea organizare a Princi-
ZIMBRUL, III (1855), p. 1106-1108:
Totodata, se comunica 5i ultimele discutii de presa cu privire la problema
navigatiei pe Dundre 5i se mentioneaza atitudinea de ostilitate a presei fran-
ceze si otomane fats de intentiile statelor germane marunte de a core dreptul
sl se amestece 5i ele in organizarea Principatelor Romane.
1856
7516 327(498)
Semaine politique. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1856), p. 41, 45, 49, I (1857), p. 53.
Buletin de stiri politico, privind Principatele Rornilne $i atitudinea
puterilor europenc fats de ele.
7517 ** 327 (498)
Lettres sur la question moldo-valaque. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 49; I (1857), p. 57-58, 61-
62, 77-78, 97-98, 105-106, 117-118, 122-123, 133-
134, 141-142, 145-146, 158-159, 166, 172-173, 179-
180, 183-184, 191-192, 195-196, 199-200, 214 215,
218-219, 231-232, 243-244, 251 252, 255-256 [grqit:
256-256], 272-273, 275-276, 283-284, 295-296, 300,
303-304, 312; TI (1857), p. 327-328; II (1858), p. 334,
338, 342, 350, 357-358, 366, 368 369 [gre,it: 268 369].
Titlul arestor scrisori se schimbd m Genres moldo valaques.
403
327(498) POLITICA. E X TE RNA: PRINCIPATELE ROMANE
7518 327(498)
[Presa europeana despre situatia politica si organizarea
asezamintului Principatelor Romane]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 122, 130, 158, 162, 182: Revista politica,
268: Frantiea, 318: Mare-Britaniea, 325: Austriea.
7519 327(498)
[$tiri si comentarii cu privire la negocierile dintre
Rusia si puterile apusene in legatura cu Principatele Ro-
mane]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 7, 10, 23, 26, 30-31,
39-40, 46-47, 50, 54-55, 68, 75, 86-87, 90-92, 94, 99,
102-104, 106-107, 110-111, 114-115, 119, 121-124,
126-127, 133, 135, 138, 141, 145, 146-147, 150, 158.
7520 327 (498)
[Stiri si comentarii despre planurile pentru reorganiza-
rea Principatelor Romane, in urma congresului de la Paris]. -
G. TRANS., XIX(1856), p. 163: Tier'a romanesca si Molda-
via, 168: Cronica straina, 187-188: Tier'a romanesca si
Moldavi'a, 194: Monarchi'a austriaca, 198 si 210: Austria,
227: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 242 : Austria, 244:
Oglinda istorica, 255, 263-264 si 270: Cronica straina
272: Stiri felurite, 276 si 283: Cronica straina, 283: Depesa
telegrafica, 291: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 303. 306 si
311: Cronica straina, 317: Novissimu, 331: Cronica straina,
334-335: Causa Orientului si a Ppatelora, 335, 339-340,
346-347 si 355: Cronica straina, 355: Tier'a romanesca si
Moldavi'a, 366-367 si 387: Cronica straina, 393: Depesia
telegrafica, 395: Novissimu.
7521 327(498)
[Stiri si comentarii privitoare la chestiunea Principatelor
Romane si dezbaterea ei internationala, in cursul anului
1856]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 2: Transilvania,
18 si 22: Intimplari de zi, 28: Turcia, 46-47: Principatele
dela Dunare, 51, 54 si 63: Intimplari de zi, 66-67 si 75:
Principatele dela Dunare, 79: Frantia, 81-82: Transil-
vania, 83-84 si 87--88: Principatele dela Dunare, 91: In-
timplari de zi, 91-92: Principatele dela Dunare, 94-95:
Intimplari de zi, 95-96: Principatele dela Dunare, 99:
Intimplari de zi, 102: Transilvania, 103-104: Principatele
dela Dunare, 105: Depese telegrafice, 106: Transilvania,
106: Intimplari de zi, 106-107: Principatele dela Dunare,
115: Intimplari de zi, 115-116: Principatele dela Dunare,
118: Intimplari de zi, 119: Principatele dela Dunare, 122
si 126: Intamplari de zi, 131-132: Principatele dela Dunare,
135 si 143: Intimplari de zi, 143-144: Foileton, 178: Intim-
plari de zi, 182: Principatele dela Dunare, 190: Intimplari
de zi, 201: Transilvania, 214: Intimplari de zi, 215-216:
Principatele dela Dunare, 219, 234, 243 si 252: Intimplari
de zi, 252: Principatele dela Dunare, 255-256, si 259: In-
tamplari de zi, 269, 279: Intimplari de zi, 282: Transilvania,
282, 302-303, 311 si 314: Intimplari de zi, nr. 79, p. 316:
Anglia, nr. 80, p. 318-319: Intimplari de zi, nr. 82, p. 317:
Transilvania, nr. 83, p. 320-321: Intimplari de zi, nr. 84,
p. 323-324: Transilvania, nr. 84, p. 324: Intimplari de
zi, 332-333: Transilvania, 336-337, 345-346 si 349-
350: Intimplari de zi, 366: Transilvania, 375, 387-388
si 391: Intimplari de zi; 393 394: Transilvania, 395: Intim-
plari de zi, 397-398: Transilvania, 398: Intimplari de zi.
7522 327(498)
[Diferite stiri referitoare la chestiunea reorganizarii Prin-
cipatelor Romane]. VEST. R., XXI (1856), p. 197: Cons-
tantinopol, 201 si 210: Austria, 242: Constantinopol, 250:
Austria, 251: Noutati diverse, 257: Constantinopol.
7523 327(498)
[Stiri si comentarii din presa straina cu privire la discu-
tulle purtate asupra Principatelor Romane, cu ocazia congre-
sului de la Paris]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 4, p. 3, nr. 6,
p. 2-3, nr. 8, p. 1-2, nr. 9, p. 1-3, nr. 54, p. 3, col. I-II,
nr. 63, p. 2, nr. 64, p. 2, nr. 66, p. 2, nr. 67, p. 3, nr. 68,
p. 2-3, nr. 77, P. 2, nr. 80, p.3, nr. 81, p. 3-4, nr. 87, p. 3-4.
7524 327(498)
- [Presa europeana despre unirea Principatelor Romane].
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 192: Austria, 222-
404
www.dacoromanica.ro
327(498)
223: Revista politica, 276, 280: Frantiea, 406: Revista
politica.
7525 327(498)
[Stiri si articole despre chestiunea unirii Principatelor
Romane]. - G. TRANS., XIX (1856), p. 90-92, 94 [gresit:
96] si 99: Cronica straina, 102-103: Austria, 103: Tier'a
romanesca si Moldavi'a, 103-104, 114 si 121-122: Cronica
straina, 123-124: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 130 si
135: Cronica straina, 141: Din protocolele conferinteloril
dela Parisi", 142: Cronica straina, 154-155, 163 si 187-
188: Tier'a romannesca si Moldavi'a, 194 si 198: Monarchia:
austriaca, 202-203: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 204:
Jurnalele Vienei despre Principate, 206: Austria, 227: Tier'a
romanesca si Moldavi'a, 237-238, 242, 243: Tier'a romanesca
si Moldavi'a, 251, 255, 263-264 si 270: Cronica straina, 272:
Stiri felurite, 276, 283, 303 si 306: Cronica straina, 317:
Novissima, 331, 346 si 367: Cronica straina, 370: Austria,
373: Monarchi'a austriaca, 381-382 si 389-390: Partea
Neoliciosa, 395: Novissima.
7526
-
[Chestiunea unirii Principatelor]. TELEGRAFUL R.,
IV (1856), p. 22: Intimplari de zi, 47: Principatele dela Du-
327(498)
nare, 59: Intimplari de zi, 75, 83-84, 87-88 si 91-92:
Principatele dela Dunare, 95: Intimplari de zi, 95-96:
Principatele dela Dunare, 102: Transilvania, 116: Principa-
tele dela Dunare, 118: Intimplari de zi, 119: Principatele
dela Dunare, 178, 214, 219, 252, 279 si 311: Intimplari de
zi, nr. 72, p. 316: Anglia, nr. 80, p. 318-320, nr. 82, p. 317:
Transilvania, p. 349: Intimplari de zi.
7527 327 (498)
Principatelor]. -
[Stiri din presa straina, cu privire la chestiunea unirii
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 16, p. 4, col. II,
nr. 20, p. 3, col. I ,nr. 32, p. 2, col. I, nr. 42, p. 1-2, nr. 50,
p. 1-2, nr. 51, p. 1, col. I-II, nr. 63, p. 1, nr. 64, p. 1-2,
nr. 67, p. 1, nr. 68, p. 1-4, nr. 69, p. 1-2, nr. 78, p. 3-4,
nr. 79, p. 1-2 si 4, nr. 114, p. 1-2, nr. 127, p. 2-
3, nr. 129, p. 2, nr. 135, p. 2-4, nr. 137, p. 3, nr. 138,
p. 2-4, nr. 144, p. 3-4, nr. 146, p. 3-4, nr. 151, p. 3, nr.
153, p. 1-3, nr. 156, p. 1, nr. 158, p. 3, nr. 159, p. 1-3,
nr. 160, p. 3-4, nr. 65, p. 2-3, nr. 171, p. 1-2, nr. 173,
p. 3-4, nr. 175, p. 3-4, nr. 176, p. 3-4, nr. 185, p. 3-4, nr.
186, p. 3, nr. 187, p. 3, nr. 188, p. 1 2.
7528 327(498)
[Stiri si comentarii in legatura cu problema aducerii
unui print strain pe tronul Principatelor Romane]. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 68, 71 si 83: Cronica straina, 86-
87 si 124: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 138: Austria,
251: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 255: Cronica straina,
335: Causa Orientului si a Ppatelora.
7529 327(498)
[Chestiunca printului strain].- TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 22: Intimplari de zi, 47: Principatele dela Dunare,
59: Intimplari de zi, 102 si 282: Transilvania.
7530 327 (498)
[Stiri din presa straina cu privire la candidatii pentru
tronul Principatelor Romane]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 125, p. 4, col. I, nr. 128, p. 2, col. II, nr. 175, p. 2,
col. I, nr. 190, p. 2, col. II-III.
7531 327 (498)
Textula austriaca al propunerilorii de pace. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 11, p. 1-2.
Se extrag din text Orilla ce privesc Principatele Romane, precum si
problema navigajiei pe Dunare si Marea Neagra. Textul este publicat in
limba francera si in traducere romaneasca. Duca gazeta Wanderer.
7532 327(498)
[Extrase ample dintr-un articol aparut in Gazeta de
Augusburg" - Allgemeine Zeitung" - cu privire la pro-
punerile de pace ale Austriei, in legatura cu soarta viitoare
327(498) POLITICA E XTE RNA :
a Principatelor Romfine]. - STEAOA D., II (1856), p 11:.
Austria.
Stnt citate gi parerile contelui de Ficquelmont, exprimate In Le Cole
religieux de la Question d'Orient, Paris, 1854, cu privire la atitudinea Austriei
fata de soarta Principatelor.
7533 Gusti, D. 327(498)
Puncturile de pace. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 5, p. 1-2.
Infatiseaza - dupa foaia L'Independance Beige - o versiune neoficiala
a celor 4 puncte propuse ca baza a tratativelor pentru pace. Comenteaza
apoi primul punct, referitor la Principatele Romane. incheie exprimindu-si
speranta intr-un viitor mai bun pentru poporul roman.
7534 327 (498)
[Stiri si comentarii cu privire la dezbaterile din presa
strain& in legatura cu partea referitoare la Principatele
Romane din propunerile de pace ale Austriei]. - STEAOA
D., II (1856), p. 15: Austria, 15-16: Corespondinti& parti-
cular& a Stelei Dunarei, 16: Sciinti mai noue, 18-19: Re-
flexii la refusul rusesca.
7535 327(498)
Cuprinderea punctului atingatoril de Principate. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 12, p. 1-2.
Comentarii in legatura cu diferenta ce exists intre textul propunerilor
de pace aparut in Independenla Belgicd [L'Inclipendance Beige] 0 eel aparut
in ziarele austriece.
7536 327(498)
[$tire despre o lista de subscriere, facuta la Iasi, pentru
ranitii armatelor apusene]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 14,
p. 1-2.
Se indica suma subscrisa: 50 000 de franci; se publics scrisoarea adre-
satS consulilor Frantei si Angliei de catre comitetul de subscriere". - Text
roman si francez.
7537 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Consideratii cu privire la angajamentele luate de marile
puteri pentru imbunatatirea starii politice si sociale din
Moldova si Tara Romaneasca]. - ZIMBRUL, IV (1856),
nr. 15, p. 2.
Extras dintr-un articol publicat in Le Journal des Debals, privitor la
problema Rasaritului si la incheierea tratatului de la Paris. Autorul discuta
chestiunea neutralizarii Dunarii si a Principatelor, precum gi aceea a refor-
melor necesare Tarilor Romane.
7538 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Consideratii in legatura cu acceptarea preliminariilor
de pace cu privire la Principatele Romane]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 26: Revista politica.
Despre principiile care trebuiau sa stea la baza tratatului de pace ce
se va pregati la Paris: neutralizarea MArii Negre, a Dunarii si a Principatelor
Romano gi despre datoria Europe' de a acorda romanilor reforme politice
si sociale.
7539 327 (498)
Stampa Strain& despre Principate. - STEAOA D., II
(1856), p. 30-31.
Extrase ample din articolele aparute in ziarele prusiene care se aratau
favorabile Principatelor Romane: Gazela de Fos [Vossische Zeiiiing], Gazela
Nalionald din Berlin [National Zeilung] gi Garda Crucii Wrests Zeilung].
7540 327(498)
[Se anunta ca., in curind, vor Incepe negocierile privitoare
la Principatele Romane, negocieri importante, fiindca chesti-
unca. Principatelor va forma un punct in tratatul de pace].
- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 26, p. 1, col. I.
*tire din Independenla Belgicd [L'Independance Beige].
7541 327(498)
[Stiri si comentarii in legatura cu dezbaterile conterintei
din Constantinopol cu privire la viitoarea organizare a Princi-
patelor Romane]. - STEAOA D., II (1856), p. 26: Organi-
satia principateloril, 28: Revista politica, 31 [corespondents
din Viena si stiri din Constantinopol], 36: Parisi", 28 Ianuari,
36; Sciinti mai noue, 43: Turcia, 44, 48: Sciinti mai noue,
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE R 0 MANE 327(498)
56: Turcia, 57: Iassif 14 revruari, 60: Sciinti mai noue,
67-68: Austria, 68:Sciinti mai none, 71: Turcia, 71, 76:
Sciinti mai noue.
7542 327 (498)
[Traducerea unui articol cu privire la viitoarea organi-
zare a Principatelor Romane, aparut in Gazeta Austrians" -
Oesterreichische Zeitung"]. - STEAOA D., II (1856), p.
45-46: Iassif 4 Fevruari.
Cere pentru Principate independenta, sub suzeranitatea formals a Tur-
ciei, dreptul de a avea o suficienta forts militara. Cere sa se creeze un organ
politic international, care sa garanteze aici interesele mercantile ale Europei",
printr-un sistem colectiv de consulate ale puterilor, ce sa supravegheze corner-
tul in general si navigatia pe Dunare in special.
7543
327(498)
[Stiri cu privire la un memorandum al moldo-muntenilor,
trimis ziarului Osservatore Triestino" de catre corespon-
dentul shit din Conatantinopol]. - STEAOA D., II (1856),
p. 65-66: Stampa Strain& despre principate.
$tirile stilt date din ziarul austriac Dundrea [Die Donau]. - Se afirma
ca, in acel memoriu, s-ar fi cerut unirea Principatelor sub un domnitor ereditar,
ales dintre candidatii propusi de aliati, printr-o adunare nationals, precum si
stapinirea intregului teritoriu al gurilor Dunarii. Proiectul ar fi fost sprijinit
de ambasadorul francez la Viena, Bourqueney.
7544 327 (498)
[ Traducerea memoriului cu privire la viitorul Princi-
patelor Romane, compus In numele poporului roman" si
prezentat la conferinta ambasadorilor europeni la Constan-
tinopol]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 58, 62:
Acte diplomatice; G. TRANS., XIX (1856), p. 54-55: Tier'a
romanesca si Moldavi'a ; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 38, p. 1-2:
Una memuara in chestia Moldo-Romaniloril.
Traduceri diferite. In toate trei Toile, ele stilt precedate de scurte intro-
duceri, In care se arata ca acest memoriu fusese prezentat mai Intl' Conferintel
de la Viena, de catre ambasadorul francez Bourqueney, gi apoi - intr-o
forma refacuta - a lost Inaintat, In numele poporului roman, conferintei
ambasadorilor la Constantinopol. - In memoriu se cerea unirea Principatelor
Romane, sub un principe Wind parte dintr-una din familiile domnitoare in
Europa.
7545 327(498)
[Memoriul adresat ambasadorilor puterilor europene
la Constantinopol este combatut pentru lipsa de deferent&
aratata fats de religia ortodoxa]. - TELEGRAFUL R., IV
(1856), p. 55, col. II.
7546 327(498)
Telegraful romans si memuarul romanesca din Oserva-
tore Triestino. - STEAOA D., II (1856), p. 83: Specta-
torul din Iassf.
Redactia pune la punct cu ironie iesirea violenta a Telegrafului Roman,
provocata de o fraza In legatura cu religia ortodoxa din memoriul anonim
inaintat Portii in numele poporului roman si publicat de Osservatore Tele-
slino. La judecata aspra, pe care ziarul ardelean o facea tineretului din Princi-
patele Romane, ca face jocul anumitor ambasadori strain', insinuind ca
religia ortodoxa ar reprezenta un pericol pentru Principate, deoarece ea ar fi
sprijinita de Rusia fats de Poarta mahomedana, Sleaoa Dundrii raspunde ca
autorul memoriului era un batrin: G. Magheru.
7547 327(498)
[Redactia isi mentine declaratia impotriva memoriului
adresat puterilor europene, facuta intr-un numar de dinainte
al foii, pe cind redactia nu-1 cunostea pe Magheru ca autor].
- TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 75-76.
Redactia condaranase memoriul pentru un pasaj pe care it considera in-
sultator la adresa religiei ortodoxe.
7548 327(498)
[Articol din Le Constitutionnel", relativ la rezultatele
conterintei ambasadorilor la Constantinopol]. - STEAOA D.,
II (1856), p. 50: Turcia.
Se inseamna cu satisfactie rezultatele pozitive asupra punctului IV al
propunerilor Frantei, Angliei gi Austriei: chestiunea raialrlor. Se anunta ca
405
327(498) POLITICA E XTERNA.: PRINCIPATELE ROMANE
se va trece la discutarea punctului I: organizarea Principatelor. Intr-o scurta
not la sfirsit, redactia Stelei Dundriti 41 exprima Indoiala ca lucrurile vor mer-
ge #i aici tot atit de 14or.
7549 327(498)
[$tiri din presa strain& cu privire la tratativele de la
Constantinopol privind chestiunea Principatelor Romane].
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 40, p. 3, col. II-III: $tiri atinga-
toare de Principate.
7550 327(498)
[$tire despre un proiect in treizeci articole, care ar fi
fost tntocmit in conferinta de la Constantinopol, cu pri-
vire la situa]ia Principatelor Romane]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 42, p. 2, col. II.
Acest proiect va fi pre7entat la conferinta de la Paris.
7551 327(498)
[Articol cu privire la rezultalele tratativelor de la Con-
stantinopol]. STEAOA D., II (1856), p. 77: Iassil 25
Fevruari.
Se subliniaza ca aliatii s-au marginit 55 cerceteze doar punctele esentiale
ale chestiunii. Se expune partea politica a proiectului otoman: Cara sa nu -gi
aleaga domnitorul direct, ci sa propuna Portii spre numire 3 candidati ; acestia
vor fi numiti pe vial& ; o data cu numirea, li se va fixa gi
lista civila ; tributul catre Poarta se va fixa o data pentru totdea-
una. Noua constitutie va fi elaboratA de o comisie mixta din Principate, care
se va intruni la Constantinopol, apoi va fi cercetata de reprezentantii marilor
puteri gi la urma intaritA de sultan. Puterea legislativa va cuprinde gi un senat.
Tratatele lncheiate de Poarta vor fi obligatorii gi pentru Principate. Cetatile
de pe malul sting al Dunarii nu se vor mai recladi.
7552 I *** [Ionescu, N.] 327(498)
[Articol de comentariu cu privire la rezultatele confe-
rintei de la Constantinopol]. STEAOA D., II (1856), p. 85-
86: Iassii 1 Mart.
Comentariul pornette de la traducerea unei corespondente publicate de
Times in 14 febr. In ea se relata ca la Constantinopol nu s-a putut lua nici o hota-
rire cu privire la Principate, fiindca, daca toti voiau inlaturarea Regulamentu-
lui Organic, in schimb fiecare ambasador propunea ca model organizarea tariff
sale: Anglia propune legiferarea printr-o Camera de Sus", ereditara gi nere-
tribuita, gi o Camera de Jos", aleasa gi retribuitA; Franta propunea un Senat
numit gi o Camera legislativa aleasa; Austria propunea un corp consultativ
din cei mai inalti functionari. Ionescu cere sa fie intrebat poporul roman. caci
el nu voiegte nici experimentarea ingliezeascA, nici chiar frantuzeascA, nici
orice alta straina gi neinteleasa poporului intreg".
7553 327(498
[Corespondenta din 12 febr., de la Constantinopol, cu pri-
vire la rezultatul tratativelor pentru viitoarea organizare
a Principatelor Romane]. STEAOA D., II (1856), p. 90-
91: Stampa strains despre principate.
Se anunta ca s-a cazut de acord ca: s.1 se numeascS o caimacamie dmY
paminteni, aleti de marile puteri impreuna cu Poarta ; caimacamii, cu agentil
puterilor gi cu reprezentantul otoman, vor alege 12 moldoveni gi 12 munteni,
care vor merge la Constantinopol, uncle, sub privegherea guvernului otoman,
vor alcatui o noua constitutie. Punctele acestei constitutii s-au stabilit in parte
in conferinta de la Constantinopol: se va alege o adunare nationala, in fiecare
Principat, care va propunc Portii trei candidati pentru domnie. Se mai prevAd:
reforma justitiei, suptinerea boierilor la impozite, dreptul de proprietate 1i pen-
tru straini.
7554 327(498)
[Extrase din ziarele occidentale cu privire la proiectul
unirii Principatelor, discutat Ia Constantinopol, care urma
sa fie cercetat in conferinta de la Paris]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 66: Revista
7555 327 (498)
Protocols des dispositions concertos a Constantinople
le 11 fevrier 1856 a regard des Principautes danubiennes.
LE COURRrER DE B., I (1856), nr. 43, p. 3-4.
Sub acest titlu, se public:1 protocolul cuprinzind 30 de articole in-
tocmit de membrii conferinlei de la Constantinopol gi supus apoi congresu-
lui de la Paris.
406
www.dacoromanica.ro
327(498)
7556 327(498)
Protocole des conferences de Constantinople en date du
11 fevrier 1856. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 303.
Se redA protocolul in intregime, observindu-se c3 partea sa politica nu
convenea partidului national din Principatele Romane.
7557 327(498)
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti, publicata.
in Oesterreichische Zeitung" din 23 martie, cu privire la
protestele stirnite in Principatele Romano de prevederile
protocolului incheiat in 11 febr. la Constantinopol, in urma
tratativelor dintre ambasadorii europeni si Poarta]. G.
TRANS., XIX (1856), p. 91-92: Bucuresti 14 Martia.
Dupe ce rezumS prevederile referitoare la viitoarea organizare a Prin-
cipatelor Romane, cuprinse in acest protocol, se infatiseaza migcSrile de pro-
test pe care le-au produs In Tarile Romanesti. Se insista indeosebi asupra
energicului protest al lui B. Stirbei, care este amplu rezumat, aratindu-se gi
imprejurarile In care s-a produs. Cu privire la Moldova, se arata ca in Iasi
au avut loc mai multe adunari, in urma carora M. Kogalniceanu a formulat in
protest, care s-a acoperit de semnaturi. Actiunea MO. a fost interzisa de cAtre
domnitorul Grig. Ghica, despre care se afirma c. ar fi impotriva unirii Princi-
patelor.
7558 327(498)
[Extrase dintr-un articol aparut in Independentiea"
L'Independance Belge" cu privire la ultimul stadiu
al chestiunii Principatelor Romfine]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 95, col. II: Independentiea.
Se reamintesc unele din punctele intelegerii de la Constantinopol, dintre
ambasadorii puterilor aliate gi Poarta: indatS dupe incheierea p.ciff, domni-
torii ambelor Principate vor fi inlocuiti prin cite un caimacam, care va guverna
tarsi in intelegere cu un comisar otoman ; o comisie moldo-romana se va eon-
voca la Constantinopol, spre a lucra sub privigherea Portii o notia constitutie,
identica pentru ambele Principate; dup. aceasta, Senatul fiecarui principal
ce se va compune din Intiii notabili ai - va alege cite trei candidati,
din familiile domnitoare, dintre care Poarta va numi cite un domnitor pe viata.
Se arata ca aceste prevederi au stirnit o vie miscare de protest in Principate.
Domnitorii tirbei gi Ghica au intocmit memorii.
7559 327(498)
[$tire din Ost-deutsche Post" referitoare la principiile
de organizare viitoare a Principatelor si la apropiata
retragere a trupelor austriece, treptat cu propasirea organi-
zarei oastei pamintene"]. GAZ. DE MOLD., XVXIII
(1856), p. 109: Novitale din Nauntru.
7560 327(498)
[Traducerea protocolului compus din 30 de articole, cu
privire la Principatele Romane, incheiat in 11 febr. 1856,
in urma tratativelor de la Constantinopol]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 125-126: Acte diplomatice;
G. TRANS., XIX (1856), p. 139-140: Protocolula conferin-
teloril din Constantinopole; TELEGRAFUL R., IV (1856),
131-132: Principatele dela Dunare; ZIMBRUL, IV
p.
(1856), nr. 85, p. 2-4: Protocola.
In Ganda de Moldavia, textul e tradus dept Gazeta Austrian/1
[Oesterreirhische Zeitung]. In celelalte, dup5. L'Independance Beige.
7561 327(498)
[Traducerea unei corespondente din Bucuresti cu data
de 14 martie, aparuta in ziarul Ost-deutsche Post", aratind
ecoul hotaririlor conferintei de la Constantinopol cu privire
la Principatele Romane]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 67,
p. 1-2.
Sc arata ca aceste hotariri trebuira sa produce o impresie cu atit mai
supArAcioasA" In Bucuresti, cu cit ele sint in opozitie directa cu principiile
agezate de printul Stirbei". Dupa ce se sfatui cu divanul sat', $tirbei trimise
indata un protest la PoartS, declarind el acele hotariri loveau in autonomia
Principatelor: de anulau de fapt Regulamentul Organic, gi aceasta imprejurare
Stirbei o considerd ca un izvor de anarhie pentru tars, deoarece da iarAsi
curs luptelor pentru domnie; contests cu totul dreptul Portii de a numi domni
gi caimacami in Principate.
327(498) POLITICA EXTERNA:
7562 327(498)
[$tiri cu privire la actiunile romfinesti de protest impotriva
hotaririlor cuprinse in protocolul de la 11 febr., incheiat
In urma tratativelor de la Constantinopol]. - G. TRANS.,
XIX (1856), nr. 24, p. 94 [gresit: 96]: Cronica straina.
Frantia.
Se insists asupra memoriului trimis de domnitorul B. Stirbei, prin fiul
sau, contelui Walewski. Se infAtiseaza pe smut un articol din Desbaterile [Le
Journal des Debats] in aceasta chestiune. Se mentioneazA si atitudinea de pro-
test fats de ideea unirii Principatelor Romane, pe care o luasera cercurile fana-
tice musulmane din Constantinopol.
7563 327 (498)
Autonomiea principateloril romine. STEAOA D., II
(1856), p. 53-54: Iassii 9 Fevruari, 58.
Dupa ce se subliniaza ca primul punct al dezbaterilor congresului de la
Paris va fi noua organizare a Tarilor Romanesti, se accentueaza cA ea va tre-
bui sa se intemeieze pe recunoaeterea autonomiei inlauntrul Principatelor.
Se demonstreaza, prin documentare istorica, faptul ca aceastA autonomie a
fost intotdeauna recunoscuta de Poarta otomana.
7564 327(498)
[Observatii cu privire la campania ziarului Gazeta
Nationala" - National Zeitung" - din Berlin impotriva
Principatelor Romine]. - STEAOA D., II (1856), p. 61:
Iassii 16 Fevruari.
7565 327(498)
Tntelul Puntu. - STEAOA D., II (1856), p. 69-70.
Articol tradus in intregime din Gazeta Nalionald din Berlin [National
Zeitung]. - Pentru a neutraliza efectele politicii istorice a Rusiei, de prote-
guire a crestinilor din Orient si de aparare a Principatelor Romane indeosebi,
ziarul propune 55 se Intareasca si mai mult supunerea Principatelor fats de
sultan. - Vezi si comentariul redactiei skid D. la p. 69: Iassii 21 Fevruari.
7566 327 (498)
[Polemics intre ziarele Germania" si Gazeta Crucii",
cu privire la viitorul domnitor al Principatelor Unite]. -
STEAOA D., II (1856), p. 66; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 39,
p. 2, col. I-II: $tiri atingatoare de Principate.
Germania, reprezentind cercurile catolice germane, cerea guvernului seu
IA pretinda unirea Principatelor Romane sub un domnitor din familia de Habs-
burg, precum si supravegherea directs a armatei si comertului for de cAtre
Austria. Gazeta Crucii observe CA aceasta ar contrazice categoric punctele
I si II din propunerile de pace.
7567 327 (498)
[Extrase dintr-un articol aparut in Revue Contempo-
raine", cu privire la viitoarea organizare a Principatelor
Romfine]. - STEAOA D., II (1856), p. 66, col. II; ZIM-
BRUL, V (1856), nr. 39, p. 2, col. II-III.
Dupa Gazeta Austriard [Oesterreichische Zeitung]. - Se afirma ca articolul
a lost sugerat de cercurile conducAtoare franceze: Principatele se vor uni sub
un domn ereditar ; puterea legislativS va fi exercitata de dour camere - una
a boierilor, cealalta a poporului", aleasa cu vot universal ; nu li se va da insa
prea mare putere - de care ea de hula seams ar abuza si din care s'ar isca
un cuib permanent de nelinistiri in contra Austriei si a Turciei"; statul va fi
si in viitor sub suzeranitatea Portii, careia fi va da tribut de bani gi trupe".
7568 327 (498)
Reorganisatia Principateloru. - STEAOA D., II (1856),
p. 69-70.
Articol tradus in intregime din gazeta Dundrea [Die Donau] din Viena
(n -rut din 23 febr. 1856). - AfirmA ca boierimea romans nutrea simpatii
pentru Rusia. Austria va sprijini proiectul otoman, care prevede ca Principa-
tele Romane sa rArnina mai departe despartite gi supuse Turciei, la fel ca Ser-
bia. Subliniaza ca bogata aristocratic moldo-munteana - care desfAsura
sudoarea serbilor ei in elegantele cercuri din Paris si Londra" - se agita pen-
tru o dinastie ereditara in Principate, pentru ca familiile boieresti mai impor-
tante spera astfel sa ajunga printre regii Europei. - Vezi comentariul redac-
tiei Steaoa D., p. 69: Iassil 21 Fevruari.
7569 I *** [Ionescu, N.] 327(498)
Viitorul. - STEAOA D., II (1856), p. 62-63.
Analizind situatia internationalA a Principatelor gi dorintele formulate
de roman cu privire la modificarea ei, prin acordarea autonomiei, subliniaza
27 - Bibliografia analiria - c. 3102
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327(498)
ca aceastA chestiune nu se va putea separa de cea a reformelor sociale interne.
Aran ca insasi societatea statelor celor mai marl este acum In crizA de trans-
formare": in capitals sultanului se proclama principii de regenerare socials";
America are in sinul ei sclavia neagra si vrea sa o desfiinleze "; in Rusia se
anuntA desfiintarea robiei tArAnesti"; Austria realizeazA o multime de idei
economice". Cere gi romanilor 55 inteleaga semnele timpului" si sa inlocuias-
eA vechile institutii, ruginite. [Pentru numele autorului, vezi p. 77].
7570 I *** [Ionescu, N.] 327 (498)
[Articol cu privire la autonomia Principatelor Romane]. -
STEAOA D., II (1856), p. 73: Iassii 23 Fevruari.
Autorul e de plrere ca, in loc de terrnenul de autonomic, romAnii sA intre-
buinteze in cererile for notiunea de autocratic in administratia din launtru",
spre a defini si mai precis natura raportului intre Principate gi PoartA. - Au-
torul se numeste Ionescu, dui:4 cum reiese din articolul datat Iasi 25 febr.,
p. 77.
7571
Principatele Dunarene.- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 44,
p. 1-2, nr. 45, p. 1-2, nr. 47, p. 1-2, nr. 48, p. 2-3.
327(498)
Traducerea unui articol din Pressa [La Presse? Die Presse?]. - In el
se analizeaza cele 4 puncte ale propunerilor de pace, din punct de vedere isto-
ric si sociologic, in ceea ce ele se refereau la Principatele Romane. Articolul
se incheie prin reflectii cu privire la cea mai buns forma de organizare poli-
tica pe care le-ar putea-o da viitorul congres de la Paris.
7572 Lavertujon, Andre 327(498)
[Articol despre situatia Principatelor Romane publicat
in foaia La Gironde" din 29 febr.]. - STEAOA D., II
(1856), p. 89, col. II-111-90.
Articolul continua un altul, din 22 febr., despre memorandumul lordului
Redcliffe cu privire la Principate. - Polemizeaza cu Times, care respinsese
propunerile lui Redcliffe, de unire gi independents a Principatelor si o sta-
pinire romans asupra gurilor Dunarii. Dezbate problema creditelor parti-
culare in Moldova, subliniind dobinzile exagerate care se cer gi felul cum au
ajuns sa greveze mafile mosii de acolo.
7573 327 (498)
[Se vesteste ca ducele de Cambridge si printul de Carig-
nan de Savoia ar fi refuzat coroana Principatelor Romane].
- TELEGRAFUL R., IV, (1856), p. 59, col. I.
7574 327 (498)
Stampa strain& despre principate. - STEAOA D., II
(1856), p. 86-87.
Extrase din gazetele: Le Nord, Le Pays, Morning Chronicle gi Gazeta
Nalionald [National Zeitung]. Ultima dintre aceste gazete anunta cA Napo-
leon al III-lea ar fi propus aceastA solutie: pe tronul Principatelor Unite sa
vine ducesa de Parma, care in felul acesta va renunta la Ducatul de Parma,
ce se va putea uni cu Sardinia. - Steaoa Dundrii adauga ca scrisori particu-
lare, pe care le-a primit din Paris, vorbesc de acelasi gen de combinatie, insa
cu ducele de Modena.
7575 327(498)
[$tiri despre un plan al fostului reprezentant al Sardiniei
la Poartil, Tecco, in privinta Principatelor Romane]. -
TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 84, col. I.
In acest plan, neadmis de Poarta, se propunea ca tronul Principatelor 55
se ofere Bourbonilor din Parma, care, in schimb, sl cedeze Sardiniei ducatele
Parma, Piacenza si Guastalla.
7576 327(498)
[$tiri din gazeta Wanderer" asupra discutiilor dintre
diploma]ii de la Paris in privinta oferirii tronului Principa-
Parma]. -
telor Romane ducelui de Modena, sau Bourbonilor din
G. TRANS., XIX (1856), p. 86-87: Tier'a
romanesca si Moldavi'a.
Se mentioneaza ca, in schimb, Sardinia trebuia se primeascl ducatele
de Parma, Piacenza gi Guastalla.
7577 327(498)
[Se anunta ca, in editura librarului Ioh. Urban Kern
din Breslau, a aparut Die Moldau-Wallachen oder Romanen
and der russische Schutz"]. - FOAIE PT. MINTE, XIX
(1856), p. 28: Bibliografie; STEAOA D., II (1856), p. 56:
Bibliografie.
407
327(698) POLITICA. EXTERNA:
7578 327 (498)
[Se anunta ca va aparea scrierea Les Principautds Danu-
biennes devant le Congres", de Paul Bataillard]. - STEAOA
D., II (1856), p. 75, col. IT'.
Stirea e comunicata de Constantinescu, in Corespondentid particular&
trimisa din Franta. Titbit complet al lucrarii este: Les Principaulis de Mo lda-
vie d de Valachie del ant le Congas. Premier point de la question.
7579 327(498)
[Se anunta ca publicistul francez Edmond Texier a pus
sub tipar o brosur& in favoarea romanilor]. - STEAOA D.,
II (1856), p. 75, col. III.
Stirea e data de Constantinescu, in corespondenta sa din Francia. E
vorba, probabil, de brosura Appel an Congas en faveur des Roumains, aparuta
la Paris In 1856.
7580 327(498)
[Se anunta aparitia, la Paris, a brosurii Apelii la con-
gresii in favorulil Ronaniloril" de Edmond Texier].
BRUL, IV (1856), nr. 46, p. 2, col. I.
- ZIM-
Se extrage un paragraf din brosura in care se rezuma dorintele pe care
le-ar avea romanii in acel moment.
7581 Texier, Edmond 327(498)
[Scrisoare catre domnitorul Moldovei Grigore Ghica].-
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 145, p. 2, col.I.
Traducerea in romaneste a scrisorii lui Texier, cu data de 3 ionic 1856,
publicata In Le Constitutionnel. - E. T. declara ca - fiind acorn mai bine
informat despre caracterul si administratia lui Grigore Ghica - regrets pagi-
nile pe care le-a scris despre el in brosura sa Appel an Congels.
7582
[Traducerea unui articol aparut in foaia Patric" -La
Patrie" - din Paris, cu privire la noua organizare ce se va
327 (498)
da Principatelor Romane]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 53,
p. 1-2.
Articol favorabil cauzei romanesti. Se subliniaza interesul ce se observa
in presa europeana pentru soarta Principatelor Rom.lne.
7583 327 (498)
[$tire despre banchetul dat de principele Mihail Sturza
- fostul domnitor al Moldovei - la Paris, in onoarea mare-
lui vizir si a suitei sale]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 55,
p. 2, col. II.
Din Gaut° de Cydonia [Koelnische Zeitung].
7584 327(498)
[Corespondent& din Oesterreichische Zeitung", nr. 189,
despre probabila suire pe tronul Moldovei a lui Mihai Sturza
si mentinerea lui Barbu Stirbei la dornnia Tarii Rominesti].
- G. TRANS., XIX (1856), p. 123: Tier'a romanesca si
Moldavi'a.
Se mentioneaza ca Sturza era bun prieten cu Drouyn de Lhuys si ido-
latru" al lui Napoleon al III-lea.
7585 327 (498)
[Stire cu privire la propunerile Angliei ca Turcia sa tina
garnizoane puternice In orasele din dreapta si stinga Duna-
rii, de la Vidin pins la Marea Neagra]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 57, p. 1, col.I-II.
Aceasta propunere a Post combatuta de Franta, care admitea garnizoane
intarite numai in cetatile de pe malul drept al Dunarii.
7586 327 (498)
[Amanunte despre discutiile de la Paris cu privire la gu-
rile Dunarii si la organizarea Principatelor Romane].-VEST.
R., XXI (1856), p. 79, col. I: Franta.
Corespondents din L'Indlpendance Belge asupra celci de-a saptea sedinte
a congresului de la Paris.
7587 327 (498)
[Se anunta c5. gazeta Le Siècle" a facut un apel catre
Congres in favoarea romanilor, cerind unirea Principatelor
sub protectia puterilor Europei].-GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 88: Novitalele zilei.
408
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327(498)
7588 327(498)
Drepturile Principatelor Dunarene. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 101-102, 105-106.
Traducerea unui articol din Gaseta Universal(' [Allgemeine Zeitung], con-
siderat de redaclie ca cel mai argumentat articol in areasta privinta, conti-
nind date asupra situatiei politice internationale a Principatelor, incepind en
secolul al XVIII-lea.
7589 327 (498)
[Se anunta ea, in a doua perioada a dezbaterilor, Con-
gresul de la Paris se va indeletnici cu reorganizarea Princi-
patelor Romane]. - VEST. R., XXI (1856), p. 102: Revista
politica.
7590 327(498)
[Din Paris, se anunta hotarlrea congresului ca Principa-
tele Romane vor fi guvernate de domnitori alesi si, treptat,
pe masura organizarii ostirii pamintene trebuitoare pentru
-
siguranta. Principatelor, trupele austriece se vor retrage din
aceste tari]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 109:
Novitale din nauntru.
0 comisie va veni in Principate, pentru a incepe organizarea for pe
temeiul noului tratat.
7591 327(498)
Pacea din Paris. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 73, p. 2-4.
Traducere din Le Constitutionnel. - Articol in care se arata importan(a
pentru Europa a tratatului de pace de la Paris. Se accentueaza asupra rolului
Principatelor Romane, care ar urma sa formeze un stat despsrlitor Intre
Rusia si Turcia.
7592
[Principatele Dunarene].
(1856), p. 116.
- GAZ. DE MOLD., XXVIII 327 (498)
Traducerea unui articol din Le Constitutionnel, in care se arata ca,
la Paris, congresul aparase interesele Principatelor fats de Turcia, subliniin-
du-se faptul ea Franca dorea sa se (ins seama de dorintele romanilor. Se dis-
cuta apoi chestiunea reprezentarii Principatelor in conferinta de Ia Viena si
chestiunea unor comisii mixte in Principate.
7593 327(498)
[Se anunta ca membrii congresului de la Paris s-au inteles
asupra tuturor articolelor privitoare la reorganizarea Prin-
cipatelor Romane].-VEST. R., XXI (1856), p. 110: col.II-III:
Corespondinta Particular& a Inde. Belgice.
7594 327(498)
[Articol din Times" despre incheierea lucrarilor congre-
sului de Ia Paris si cuprinsul tratatului de pace]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 74, p. 2; Frantia.
Intre altele, se anunta ea probabil urma sa se declare neutralitatea Princi-
patelor Romane si se observa ca lipsa de suzeranitate" insemna indepen-
denta" pentru aceste Iari
7595 327 (498)
Din tratatul de pace. - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 83,
p. 4.
Sub acest titlu, se publics, dupa Wanderer, traducerea articolelor 20-27
din tratatul de pace, semnat la 30 mantic 1856, la Paris. Articolele acestea se
refers la Principatele Romane.
759
Articolele tratulul din 30 Martie si Protocoalele Congre
sului de Parisii, relative la Principatele Romane dela Dunare
- BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 1, p. 2-4.
7597 327(498)
[Extrase din protocolul 21 al congresului de la Paris, in
legatura cu Principatele Romane]. - GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 133: Novitale din nauntru.
Se reproduc declaratiile contelui Buol. Se extrag hotaririle congresului
cu privire la numirea comisarilor puterilor garante la Bucures,ti si misiunea pe
care o vor avea. Se mentioneaza propunerile lui Walewski cu privire Ia instruc-
liunile ce urmau sa fie redactate pentru acesti comisari.
327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7598 327 (498)
[$tiri si scurte comentarii cu privire la numirea viitorilor
reprezentanti ai puterilor garante In comisia european& de
la Bucuresti]. - BULETINUL STELEI D., I (1856), p. 1
[brosat In colectia Stelei D., Intre p. 92-93] ; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 125: Novitale din nauntru, 160: Novitalele
zilei; G. TRANS., XIX (1857), p. 163; Tier'a romanesca si
Moldavi'a; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 81, p. 1: Telegrafia
locals, nr. 87, p. 4, col.III, nr. 89, p. 4, col. I-II, nr. 91, p. 2,
col, I, nr. 104, p. 1, col.II.
$tiri din gazetele strain Observer, Neue Preussische Zeitung, Koelnische
Zeitung etc. referitoare la numele reprezentantilor de curind numiti si activi-
tatea for diplomatica In trecut.
7599
[Comentarii din presa strain& cu privire la conditiile
tratatului de pace in ceea ce priveste organizarea Princi-
327(498)
patelor Romane si problema navigatiei pe Dunare]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 90, p. 1-3.
Se traduc comentarii din toile Palria [La Petrie] gi Nordul [Le Nord].
7600 327(498)
[Comentariu despre falsele informatii pe care le-a avut,
in repetate rinduri, presa, cu ocazia comunicarilor facute
pentru congresul de la Paris]. - ZIMBRUL, IV (1856), nr.
96, p. 2-3, nr. 97, p. 2-3: Frantia.
Sint aratate nepotrivirile Intre cele publicate in press si hotaririle congre-
sului cu privire la Principatele Romane. Comentariu tradus din Le Pays.
7601 Saint-Marc Girardin 327 (498)
[Pozitia politic& a Principatelor Romfine fata de Turcia
Rusia, in urma razboiului Crimeii]. - ZIMBRUL, IV
si
(1856), nr. 87, p. 1-3: $tiri ating&toare de Principate.
Articol tradus din Le Journal des Debals.
7602 327(498)
[Proiecte austriece in legatur& cu Principatele Romine].
- STEAOA D., II (1856), p. 103, col. II.
Gazetei Poftelor i se comunica de la Viena: Principatele Romane vor
amine despartite; domnitorii nu vor mai fi alesi; se va infiinta o puternica
armata romaneasca ; se va numi o comisie pentru alcatuirea unui cod civil
gi criminal, ca sa indrepte abuzurile administratiei; se va desfiinta boierescul,
printr-o reforms similara celei aplicate de austrieci in Galijia ; se vor reforma
gi legile cu privire la comert, navigatie gi raportul Intre biseriel gi stat. -
Steaoa Dunitrii afirma ca toate acestea sint fantezii.
7603 327(498)
[Traducerea celor scrise in ziarul Times" cu privire la
scrierile lui Poujade despre romani, publicate In Revue des
Deux Mondes" si Revue Contemporaine "]. - STEAOA D.,
II (1856), p. 106: Presa strain& despre principate.
Se noteaza ca Poujade, fost multa vreme consul al Frantei in Tara Roma-
nease.3, era considerat ca cel mai bun cunoscator al poporului roman dintre
diplomatii occidentali.
7604 327(498)
[ Gazeta Universal& din Lipsca" - Leipziger Allge-
meine Zeitung" - cu privire la atitudinea Austriei si Turciei
fata de Principatele Romane]. - STEAOA D., II (1856),
p. 107, col. I.
Se subliniaza ca ele sint de acord In a tmpiedica unirea Principatelor,
care le contrazice interesele.
7605 327 (498)
[Articol reprodus din Ost D. [eutsche] Post" privitor la
unirea Principatelor]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
206-207: Sibibl.
In articol se expun motivele pentru care Austria, spre deosebire de Prusia
gi Franja, se opune unirii Principatelor Romane.
7606 327(498)
[Se reproduce o corespondent& trimisa din Moldova Cores-
pondintei prusiane" [Neue Preussische Korrespondenz"],
privitoare la agitatia pentru fmpreunarea ambelor Princi-
www.dacoromanica.ro
327(498)
paturi romfinestil. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p.
208.
La sfirsitul corespondentei, ziarul german Igi exprima parerea sa favora-
bill unirii.
7607 327(498)
[Corespondent& din Londra, apb.ruta. In National Zei-
tung", ce subliniaza cercul vicios In care politica engleza a
adus problema evacuarii Principatelor Romane]. - STEAOA
D., II (1856), p. 122-123: Presa strain& despre principate.
7608
327(498)
[Extras amplu din articolul publicat de Saint-Marc Girar-
-
din, in Journal des Debats", In legatura cu atitudinea Tur-
ciei fat5. de Principatele Romane]. STEAOA D., II (1856),
p. 123.
Saint-Marc Girardin subliniaza contrastul dintre propunerile Turciei
admise de conferinta de la Constantinopol hotaririle Congresului de la Paris,
pe baza memoriilor prezentate de domnitorul Gr. Ghica, in 28 febr. gi 8 martie
1856.
7609 327(498)
[Articol din gazeta Nordul" - Le Nord" - cu privire
la problema international& a succesiunii Imperiului otoman].
- STEAOA D., II (1856), p. 131-132: Turcia.
Raspuns la articolul publicat in aceeali gazeta gi reprodus de Steaoa Duna-
'it in p. 107 -108. Autorul sustine ca, In partea europeana a Imperiului oto-
man, sint doua nalionalitati" puternice: slavii gi grecii. Acestea se inteleg
bine Intre ele in urma suferintei comune Indurate din partea turcilor, in tre-
cut. Ele ar putea fi baza a doua state puternice, care sa is locul turcilor fn
Europa.
7610 327 (498)
[Comentariul redactiei la articolul din gazeta Le Nord",
cu privire la solutionarea crizei otomane]. - STEAOA D.,
II (1856), p. 132.
La sfirsitul articolului citat, redactia adauga observatiile sale, subliniind
mai ales ca, in regiunea europeana discutata, numarul rominilor e Indolt decit
al grecilor si cu ceva mai mare decit al sirbilor gi bulgarilor la un loc, asa ca
trebuie sa se tins seams gi de poporul roman in once planuri se vor face.
7611 327(498)
[Comentariu cu privire la anumite despagubiri pe care
le-ar cere Austria statelor germane, pentru ocuparea Princi-
patelor Romane cu armata austriaca]. - ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 93, p. 3, col. I.
Austria pretinde aceasta despagubire, sustinind ca ocuparea Principate-
lor s-a fAcut in folosul Intregii familii germane. Aceasta pretentie va produce
not complicatii. - Comentariul este tradus din ziarul Petrie; [La Patrie].
7612 327(498)
[Not& despre brosura Congresul de Parish"]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 95, p. 1: $tirl atingatoare de Principate.
Se afirma ca la Paris circula o brosura intitulata Congresul de Parisi;
care nu are numele autorului, Insa care vine de la un diplomat vechiu". Se
subliniaza ca in ea se pledeaza pentru alianta franco-engleza gi pentru unirea
Principatelor Romane.
7613 327(498)
[Corespondent& din Paris, despre un articol al lui Saint-
Marc Girardin din Journal des Debats", aparuta In foaia
Independents Belgica.". - L'Independance Belge"].-ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 99, p. 1: $tiri atingatoare de Princi-
pate.
Corespondentul releva ca - dupe cum arata Saint-Marc Girardin -
numai Austria 0 Turcia au rezerve to privinja unirii Principatelor Romane
0-0 exprima parerea ca situatia Principatelor trebuie neaparat consolidate
gi asigurata.
7614 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Despre dorinta romanilor de a-si uni Intr-un singur stat
cele dou& Principate, Moldova si Tara Romineasa]. -
409
 327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

ZIMBRUL, IV (1856), nr. 100, p. 1-3, nr. 101, 13." 1-2:

atingatoare de Principate.
Principatelor Romane].
p. 2-3.
- ZIMBRUL, IV (1856), nr. 105,

Articolul este tradus din Le Journal des Dibals. -

Autorul arata motivele Articol tradus din Gasela de Colonic [Koelnische Zeitung]. Autorul -
pentru care Turcia a sustinut in congresul de la Paris cS romanii nu ar dori comenteazS faptul cS nici unul dintre reprezentantii din comisie nu cunoa$te
unirea Principatelor. Dezbate pe larg politica otoman fan de Principate realitatile din Principate, iar lipsa unor reprezentanti roman in aceasta,
comisie, II face sA tragA concluzia ca, in Principate, totill are a rAmine mai
7615
Catre D. St. Marc Girardin. - CONSERVATORUL, I
327(498) tot cum an lost".

(1856), Sectia II, Noembrie, p. 55-64.

Scrisoare cStre Saint-Marc Girardin, in care se combat cele suslinute
de acesta intr-un articol publicat in Jorunal des Dibals din 20 aprilie, cu pri-
7623
Desbaterile asupra Principatelora danubiene. G.
TRANS., XIX (1856), p. 187: Tier'a romanesca si Moldovi'a.
-
327 (498)

vire la unirea Principatelor Romane. Scrisoarea este insojitl de o non a redac- Sub acest titlu, se traduce un articol din gazeta vienen Wanderer, in care
tiei, in acelasi spirit antiunionist. - Ea este datatS: Constantinopole 30 se discuta ultimele complicajii in chestiunea unirii Principatelor, provocate
Maiu 1856. de intentia Portii de a-I numi pe Muhlis-Pap, alias Grigore Sturza, in functia
de comisar otoman.
7616 327(498)
7624 327(498)
[Scrisoarea adresata redactiei Conservatonilui", in care
autorul critics felul cum i s-a publicat, in Journal des De- Necesitatea reformelor in Principatele Danubiene. G.
-
bats", scrisoarea din 30 mai 1856, adresata lui Saint-Marc
Girardin].
brie, p. 64-71.
CONSERVATORUL, I (1856), Sectia II, Noem-
TRANS., XIX (1856), p. 194, 198: Monarchi'a austriaca.
Se traduce in intregime acest articol din gazeta austriaca Wanderer, in
care se combate unirea Principatelor $i se pledean pentru reforme structurale
Autorul aratS cS scrisoarea i-a Post publican trunchiat, denaturindu-i-s0 in Principatele Romane.
astfel continutul.

7617 [Saint-Marc Girardin] 327(498) blema

7625
[Comentariul ziarului Patna"
unirii Principatelor Romane].
- La -Patrie"
ZIMBRUL, IV
327 (498)
in pro-

-
[Articol in legatura cu o scrisoare adresata lui de catre un
roman din Constantinopol]. STEAOA D., II (1856), p.
202-203: Presa straina. despre Principate.
(1856), nr. 121, p. 1-2.
ComenteazA opiniile ziarelor austriece, cum cA romanii din Principate no
ar dori unirea, $i aratA staruintele pe care le depun Austria $i Turcia pentru
Articolul pare a fi tradus din Journal des Dibals. In scrisoarea din Constan- a influenta Congresul de la Paris spre a no hotAri unirea celor dons Sri surori.
tinopol se afirmS cA romanii ar dori sa ramina separati, sub suzeranitatea
Turciei, fluid foarte multumiti cu unitatea pe care o da aceasta suzeranitate
comuna asupra ambelor Principate. Saint-Marc Girardin precizean ca, desi
vrea sa ramina anonim, autorul scrisorii ii este cunoscut: are o leaf A grasun,
7626
Principatele Dunarel.
105-106.
- STEAOA D., II (1856), p.
327(498)

sa este explicabila.
-
dimpreuna cu toatS familia sa, de la guvernul otoman" a$a ca atitudinea Extras din stenograma dezbaterilor din ziva de 27 mai, in Camera Lor-
zilor. S-a discutat pins chid vor functiona hospodarii" Principatelor Romano
$i daca ei, °data plecati din domnie, ar putea fi numiti caimacami? S-a nspuns
7618 327(498) c3 se Ian aceasta chestiune la hotarirea guvernului otoman.
Strainii romanofili. CONSERVATORUL, I (1856),
Sectia II, Noembrie, p. 51-54. 7627 327(498)
Atac impotriva scriitorului francez Saint-Marc Girardin, care este prezen-
tat ca un filoroman de ocazie $i despre care se spune ca, inainte de 1848, era
ostil cauzei Principatelor Romane.
-
[Traducerea unui articol din Times" in care se argumenta
impotriva unirii Principatelor]. STEOA D., II (1856), p.
110, 115-116: Bucuresti 22 Maiu.
Ziarul britanic afirmS: obstacolul de cApetenie no e numai impotrivirea
7619 [Saint-Marc Girardin] 327(498) Austriei 1i Turciei, ci insusi faptul ca, dupA ce au dus un razboi pentru intari-

[Al doilea articol cu privire la chestiunea dunareana,
publicat in Journal des Debats" din 15 mai]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 158-159, 161-162: Revista
politica; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 102, p. 1-3: Iasil 12
Mail .
Traducere. - Publicistul francez discutS chestiunea puterii care va
guverna Principatele Romane in lipsa domnitorilor $i susline ca ele sa fie
supuse autoritAjii comisiei europene. Pledeaz8 pentru revenirea exilatilor de
la 1848 in Principatele Romane.
7620 327 (498)
[Traducerea comentariului din gazeta La Patrie" despre
hotarirea luata de puterile europene ca Principatele Roma-
-
ne sa se rosteasca singure asupra reformelor de ordin politic
si administrativ]. ZIMBRUL, IV (1856), nr. 105, p. 1-2.
Comentatorul aprobA aceasta hotArire si ureaza ca Principatele Romane,
rea Turciei, puterile europene nu pot sa o slabeasca, luindu-i Principatele.
Un domnitor pamintean pentru Principate ar fi greu de gAsit. Ccl mai indicat
ar fi Ion Ghica, dar nici aceasta nu-i o solutie. Taranii totusi ar prefera sat fie
guvernati de un craiu dintre dinsii". Ei sint asa de jefuiti de boieri, incit
nu mai au decit o dorinn, in mizeria lor: aceea de a nu fi storsi $i mai nu.
Ideea unirii ar fi agitata deci mai mull de cAtre oamenii de la °rase, care an
venit in contact cu civilizatia moderns. Puterile europene nu s-au angajat
la Paris sA fan unirea Principatelor, ci numai sa consulte dorintele populatiei.
Aceste dorinte ale intregii populatii merg mai cu seams spre reformele socials.
SA se fan aceasta $i, in primul rind, sa se decreteze responsabilitatea functio-
narilor $i eligibilitatea pentru orice fel de functie. Numai clupa ce Principatele
i1i vor asimila noile institutii, se va deschide un drum larg cAtre deplina
neatirnare".
7628
[Se precizeaza ca nu congresul de la Paris, ci fiecare govern
si-a ales comisarul sau, spre a fi trimis in Principatele Roma-
327(498)

prin Divanurile ad-hoc, sa rinduiasca tit mai intelept si fericit problemele ne]. STEAOA D., II (1856), p. 108: Buletinul zilei.
lor. De asemenea, se aratA partizan al inlocuirii celor doi domnitori, prin cai-
macami.

7621 327(498)
7629
Cvestia Moldo-Romani.
(1856), p. 183.
- GAZ. DE MOLD., XXVIII
327(498)

[Se mentioneaza ca foaia engleza. Advertiser" a vestit Articol precedat de urrnatoarea notita: 0 pans diplomatica scrie asupra

care s-ar atribui Austriei Principatele Romane].

XIX (1856), p. 154: Monarchi'a austriaca.
-
ca ar exista o intelegere secret& anglo-franco-austriaca, prin
G. TRANS.,
acestei cvestii importante urmatoarele". Articolul cuprinde generalitAti asu-
pra situatiei Principatelor RomAne fan de problema stizeranitatii Portii.
- Urmarea mt s-a publicat.
7630 327(498)
7622 327(498) [Dezbateri in Camera Lorzilor relative la felul in care
[Articol in care se comenteaza numirile de reprezentanti
ai puterilor garante, in comisia europeana de la Bucuresti,
si faptul ca lipsesc din aceasta comisie tocmai reprezentantii
Romane]. -
comisarii europeni an a-si indeplini misiunea in Principatele
STEAOA D., II (1856), p. 112: Presa strains
despre principate.

410

www.dacoromanica.ro
327(498) POLITICA E XTE RNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(408)

7631 327(498) Romano. Sublinia, dimpotriva, ca Aali-Pasa a avut o singura intrevedere cu

[$tiri marunte in legatura cu sosirea comisarilor europeni Buol si atunci a evitat sa discute chestiunea Principatelor. Redactia Stelei
in Principate]. STEAOA D., Il (1856), p. 108, 116: Bule- Dundrii subliniaza si ea ca zvonurile pornite de la Viena in defavoarca Princi-
tinul zilei, 123: Austriea. patelor sint neintemciate si conferinta de la Paris se va aplica.

7632 327(498) 7641 327(498)

Instaiatiea viitoare a Comisief Europiene la Bucurestr. [$tiri Si comentarii din presa strains despre intrevederea
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 121, p. 2-4. de la Viena dintre ministrul Buol, Aali-Pala gi reprezentantii
Traduccre din Le Constitutionnel. Sc arata sarcinile comisiei europene Rusiei, Frantei, Angliei Si Prusiei]. STEAOA D., II (1856),
de Ia Bucuresti, asa cum au fost prevazute in articolele 23, 24 si 25 ale Tra- p. 141-142: Presa strains despre Principate; 144: Buletinul
tatului de la Paris. zilel; 147: Presa strain& despre Principate.
7633 Gazeta Bursei de is Berlin [Biirsen-Zeitung] subliniaza ca buna intelegere
327(498)
intre Rusia 0i Austria e mult mai adinca dectt se pare. Printul Gorceakov
Atitudinea Austriei in privirea Prusiei. STEAOA D., si-a lntirziat calatoria pentru a lamuri chestiunea Principatclor. Vossische
II (1856), p. 117-118. Zeitung arata ca Aali-Papa a declarat ca Turcia nu va admite unirea Principa-
Traducerca unui articol aparut fn Gazda Austriacil [Oesterreichische Zei- telor, dar a lasat a se intelcge ea se va invoi ca domnitorii for sa fie ereditari.
tung] datat: Paris, 3 iunie. Sc subliniaza rolul jucat de Austria in favoarea Rusia a sprijinit unirea Principatelor. Gazetele franceze La Pairie $i Le Pays
admiterii Prusiei si Sardiniei in comisia pentru organizarea Principatclor arata ea Franta nu si-a modificat atitudinea. Gazda Crucii anunta ca Aali-
Romanc. Austria admiscsc corersa Sardinici numai spre a nu stinjeni demer- Pa0a 5i Buol au discutat atitudinea for in cazul cind unirea se va face.
surile Prusiei pentru a intra in alcatuirca comisiei, dupa ce in Congresul de
Ia Paris declarase ca nu vrca sa-si is nici o raspundere in chestia Principate- 7642 327(498)
lor Romane.
[$tiri marunte in legatura cu tratativele lui Aali-Papa la
7634 327(498) Viena]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 16:
[Comentarii din Wiener Vorstadt Zeitung" cu privire la
comisiunea internationals pentru organizarea Principatelor 7643 327(498)
Romane]. BUI(URESTER DT. Z., XII (1856), p. 181: [$tiri marunte din presa germana cu privirc la rezultatul
Oesterr. Monarchie. intrevederilor dintre Buol Si Aali-Pala la Viena]. STEAOA
7635 327(498) D., II (1856), p. 148: Buletinul zilei.
[Articol referitor la pesimismul unor ziare straine in chesti- Dupa Gazcla Bursei [Bocrsen Zeilung] din Berlin, Gimlet de Fos [Vossi-
unea unirii Principatclor]. STEAOA D., II (1856), p. sche Zeitung] i Gazda de Augsburg [Allgemeine Zeilung]. S -a a juns Ia intelegere
137: Iasii, 19 Iuni. intro Turcia si Austria, in urmatoarele puncte: Turcia va rcnunta la marirea
tributului Principatelor Romine; va core revizuirea Regulamentului organic ;
Autorul anonim afirma ca nu credo indreptatit accst pesimism, dcoarece
se va incheia o noun conventie cu privire la suditii din Principate. Asupra
nu s-a intimplat nici un fapt hotaritor, de la congresul de la Paris incoace,
care se darime hotaririle accstuia. chcstiunii unirii, nu s-a putut ajunge la un acord.

7636 327(498) 7644 327(498)

[Sc anunta ca la Viena, se pregateste un memorandum"
cu privire la organizarea Principatelor Romane, alcatuit pe
baza celui facut de Prokesch-Osten]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 125, p. 3: $tiri atingatoare de Principate.
Acest memorandum va fi trimis tuturor putcrilor europene. Dupa
Gazeta Universald Germand de Lipsca [Leipziger Allgemeine Zeilung].
7637 327(498)
[$tiri in legatura cu misiunea lui Aali-Pasa]. STEAOA
D., II (1856), p. 132: Buletinul zilel, 139: Presa strains despre
Principate.
Oprindu-se la N'iena, dupa o trecere prin Paris si Londra, se afirma ca
Aali-Pasa ar avca misiunea de a obtine aprobarea accstor capitale pentru
ultimul proicct al Turciei relativ la organizarea Principatelor Romano. La
Vicna, participa la intrevederi si Gorccakov, prccum Bourquency. Turcia
pare a admit° unirea Principatelor, insa nu va accepta un domnitor strain.
7638 327(498)
[Corespondenta de la Viena, aparuta in L'Inddpendance
Beige", cu privire la tratativele dintre Aali-Pala Si Buol-
Schauenstein in chestiunea unirii Principatelor]. STEAOA
D., II (1856), p. 133-134: Presa strains despre Principate.
7639 327(498)
[Cronica asupra discutiilor dintre reprezentantii marilor
puteri referitoare la Principatele Romine]. ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 130, p. 3-4: $tirl atingatoare de Principate.
Traducerc din Gazeta Nalionald din Berlin [National Zeilung]. In aceste
discutii s-au relevat motivele pentru care Austria 0i Turcia se opuucau unirii.
Se arata ca Poarta va fi de acord asupra aplicarii principiului ereditatii domni-
torilor si ca Rusia sprijiqa cu caldura propuncrea celorlalte puteri pentru unirea
Principatelor Romine.
7640 327(498)
[Comentarii la o coresponaenta din Times" cu privire la
misiunea lui Aali-Pala la Viena]. STEAOA D., II (1856),
p. 141: Presa strains despre Principate.
Corespondenta datata: Viena, 18 Iunie dezmintea zvonurile ca
Turcia ar fi cazut de acord cu Austria sa uu se mai faca uuirea Principatelor
[$tiri in legatura cu intrevederile lui Roznovanu la Viena].
STEAOA D., II (1856), p. 164: Buletinul zilel.
Se anunta dupa Gazeta de Augsburg [Allgemeine Zeilung] ca marcle
vistiernic Roznovanu, militant pentru unirea Principatelor, a avut intreve-
deri Ia Viena cu ministrul Buol cu Aali-Pasa. De aici, a plecat la Paris
7645 327(498)
[$tiri despre actiunea diplomatica dusts la Viena, in fa-
voarea unirii Principatelor Romane, de ca.tre marele vistiernic
Roznovanu]. TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 219:
intamplari de zi.
Se anunta ca boierul moldovean, unul din tole mai inalte si mai influente
madulari a partidei impreunarci", a avut intrevcderi cu Buol gi cu marcle
vizir Aali-Pasa.
7646 327(498)
[Se anunta ca baronul de Talleyrand-Perigord, trimis
extraordinar gi ministru at Frantei, are consfatuiri la Vicna,
inainte de a pleca la Bucuresti, la conferinta privitoare la
organizarea Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 201: Novitale din nauntru, 211: Revista politica,
215: Austriea.
La consfatuiri a lust parte si comisarul extraordinar al Austriei, baronul
Koller.
7647 327 (498)
[$tiri in legatura cu sosirea comisarilor europeni in
Principate]. STEAOA D., II (1856), p. 164-172: Bule-
tinul zilel.
Se anunta ca, la 12 iunie, Koller, comisar austriac, si Talleyrand-Peri-
gord, comisarul francez, vor porni spre Bucurcsti. Din Berlin se anunta ca
ar fi numit in postul de comisar la Prusiei consilicrul Better, in locul lui Richt
hofen, cum se astepta. La Viena Talleyrand are dese intrevederi cu Flour-
queney. Comisarii curopeni se vor stabili mai intii la Constantinopol, undo
vor cauta sa cads de acord asupra organizarii Divanurilor ad-hoc, apoi vor
veal In Principate.

411
www.dacoromanica.ro
327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7648 327(498)
[Traducerea unui articol din Frankfurter Journal" cu
privire la unirea Principatclor Romane] NEPARTINI-
TORUL, I (1856), p. 1-2: Germania. . si a solicitat sultanului o audienta, ca sa i-1 inmineze. A subliniat in protest
In articol, se argumenteaza cs, pe baza Tratatului de la Paris, numai
Poarta otomana are dreptul de a hotari data Principatelc se pot uni sau nu.
Conform tratatului, ea trebuie sa respecte independenta fiecarui principat
In parte. Daca Divanul ad-hoc din Moldova s-a pronuntat pentru unire, el a
calcat independcnta acestui principat. Califica partida unirii ca pc o partida
insufletita de dorinti egoiste urmarind un prea lntins stop politic".
7649 327(498)
[Articol impotriva unirii Principatelor, tradus din Frank-
furter Journal "]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 2.
Se afirma ca unirea Principatelor va deveni izvor de tulburari interne si
externe. Partida unirii ar fi compusa din trei ramuri: amicii Rusiei, aceia ai
Frantei §i altii care voiesc sa pue in lucrare utopiile sau visurile constitutio-
nate, intr-o tars pe jumatate barbara". Toate trei ramurile car neatirnarea
totals fata de Turcia. Ele vor indemna la independents si Bulgaria si Serbia.
Turcia va fi silita 55 Oita puternice forte militare la Dunare, ceca ce va pri-
mejdui lini;tea in aceasta parte a Europei. DacS Principatelc vor ramine despar-
tite, fiecare domnitor va avea suficienta putere sa mantilla ordinea §i sa tie
in friu rascularea publics' pe un teritoriu putin intins. Daca Principatele
se vor uni, intinderea teritoriului va face imposibil ca un singur domnitor sa
tie autoritar. El va deveni astfel prizonierul partidei tulburatoare a ordinii.
7650 327 (498)
[Polemics intre Gazeta Nationala" National-Zei-
tung" din Berlin $i Frankfurter Journal" asupra politi-
cii Austriei fata de Imperiul otoman]. NEPARTINI-
TORUL, I (1856), p. 2-3.
Gazela de Frankfurt dezminte afirmatia (lurid intr-o corespondents din
Constantinopol, aparuta in Gaseta Nationaltl din Berlin, ca Austria ar duce
o politica de slabire a Turciei. Arata ca, dimpotriva, opunindu-se unirii Princi-
patelor Romane, Austria mcntine integritatea Imperiului otoman. Unirea
Principatelor independenta for ar indemna la rascoala Serbia, Bulgaria,
Bosnia, Croatia turceasca, Albania, Epirul si Macedonia. In majoritatca aces-
tor pH, Sc vor trezi simpatii puternice pentru Rusia. Prin independenta tor,
astfel, Imperiul otoman se va dezmembra in Balcani §i Austria va fi inconju-
rata de state amice Rusiei. De aceea, Principatele Romfine trebuie 55 ramina
despartite §i conduse fiecare de guverne putcrnice §i necrutatoare fall de
partida unirii.
7651 Bataillard, Paul 327(498)
[Fragment din articolul Moldo-Valahia in manifestatia
silintiloru si a dorintiloril ei"]. ZIMBRUL, IV (1856), nr.
139, p. 1: $tiri atingatoare de Principate.
Traducere din Revue de Paris. Articol favorabil unirii.
7652 Royer-Collard 327 (498)
Romania in urma tratatului de la Parisi' din 30 Martie
1856 de V. Boerescu. FOILETONUL Z., II (1856), p.
217-220.
Sub accst titlu, se publics introducerca facuta de Royer-Collard la scrie.
rea lui V. Boerescu, cu titlul de mai sus. Autorul profesor de drept la Facul-
tatea din Paris dupa ce define§te raportul dintre Principatele Romine
§i Poarta, demonstrind suveranitatea acestor state, discuta problema organi-
zlrii for interioare, care urma a li se hotarl din punctul de vedere international.
7653 [Boerescu, V.] 327(498)
Romania in urma tratatulul de Paris din 30 Martie 1856.
FOILETONUL Z., II (1856), p. 220.
Fragment din inceputul capitolului I al scrierii lui V. Boerescu.
7654 327 (498)
[Traducerea unui articol din Le Pays " cu privire la vii-
toarea organizare a Principatelor Romane, unite sub un prin-
cipe strain]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 198
si 201-202: Revista politics. Principatele Dunarene.
7655 * * * 327(498)
Corespondent& particular& a Stelel Dunaril. STEAOA
D., II (1856), p. 164: Turcia.
Corespondenta datati: Constantinopoli, 2 Iuli (21 Iuni) 1856. Arata
Impresia mihnicioasa" pe care a produs-o romanilor din Constantinopol
412
www.dacoromanica.ro
327(498)
articolul din Le Journal de Constantinople, scris de Nogues, in care li se contesta
Principatelor once drept de autonomic fats de Turcia. Batrinul Magheru,
desi bolnav de 2 luni, a compus un protest energic in limba franceza si turcS
contrazicerea dintre atitudinea lui Aali-Pap §i politica marelui vizir Resid-
Pasa, care, in febr. 1854, promisese solemn unirea Principatelor. Din cauza
bolii, Magheru nu s-a putut prezenta la audienta. Totusi memoriul a ajuns
direct la sultan. Tot Magheru a alcatuit un protest energic catre Fuad-Pa§a.
7656 327 (498)
[Protestul generalului Magheru privitor la un articol din
Le Journal de Constantinople", care trata de rebele persoa-
nele cele mai onorabile, din Principate "]. G. TRANS., XIX
(1856), p. 251: Cronica straina.
Protestul adresat Portii de Magheru fusese reprodus in mai multe din
ziarele europene. Se mai arata ca un memoriu de al sau, in aceeasi ptivinta,
fusese bine primit de sultan.
7657 Gusti, D. 327(498)
[Critica unui articol aparut in Le Journal de Constan-
tinople" impotriva drepturilor romanesti]. ZIMBRUL, IV
(1856), nr. 145, p. 3.
Autorul arata ca nu ne§tiinta poarta condciul redactorului acestui ziar
impotriva intereselor romane§ti ; combate actiunea potrivinca a unirii Princi-
patelor dusa de Nogues.
7658 Gusti, D. 327 (498)
[Articol in care dezminte afirmatia facutb. in Le Journal
de Constantinople" ca romanii ar fi impotriva unirii]. ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 150, p. 2, col. III.
Ca dovada, descrie manifestarile populatiei la uumirea caimacamului
Th. Bals, manifestari vadite in favoarea unirii.
7659 327(498)
[Polemic& cu Nogues, redactor al gazetei Le Journal de
Constantinople"]. L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p.
5-6.
L'Eloile du Danube raspunde celor dour articole publicate de Nogues,
la 26 iunie §i 7 iulie 1856, in chestiunea Principatelor. In primul articol,
Nogues contesta dreptul de autonomic al Principatelor, rezultat din tratatele
for istorice cu Poarta. In al doilea, in polemics cu La Presse d'Orienl, Nogues
afirma ca rominii nu au drept sa fie consultati, ca unirea Principatelor nu
se va face, iar domnitorii for sint simpli delegati ai Portii. Ca raspuns, L'Elogle
reproduce un articol al aceluiasi Nogues, din 26 iuuie 1848, in care acesta cerea
tot in Le Journal de Constantinople autonomia Principatclor, abolirea
cenzurii, infiintarea unei banci nationale etc. Explicatia acestei inconsecvente,
L'Etoik du Danube anunta cS o poate da u§or, publiclnd o anumita corespon-
dents intre Nogues si fostii domnitori si, mai ales, uncle extrase din registrele
trezoreriei Moldovei.
7660 327(498)
[$tiri marunte in legatura cu comisia pentru reorgani-
zarea administratiei si a legislaturii in Moldova si Valahia"].
NEPARTINITORUL, I (1856), p. 16: Iasil.
7661 327(498)
[Extras dintr-un articol aparut in L'Independance Bel-
ge"]. NEPARTINITORUL, I (1856), p. 20: Cetim in
Independents. Belgiei din 6 Iulie.
Se afirma cS Franta si Austria au cazut de acord in chestiunea Principate-
.1or Romane. Franta ar fi cedat punctului de vedere austriac.
7662 327(498)
[Se anunta ca Basily, comisarul Rusiei, a plecat din Viena
la Petersburg, de unde va trece de-a dreptul in Principatele
Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 216:
Novitalele zilei.
7663 327(498)
[$tiri maninte cu privire la Sosirea comisarilor europeni
in Principate]. STEAOA D., H (1856), p. 180, 192, 208,
nr. 64, p. 256 [gresit: 168]: Buletinul zilel.
327(498) POLITICA E XTE RNA: PRINCIPATELE ROM ANE
7664 Meledon, G.
inteunirea Principatelora in fata puteriloril vecine.
ZIMBRUL, IV (1856), nr. 152, p. 2-4, nr. 153, p. 3-4.
327(498)
- din Moldova, provocate indeosebi de vizitelc facute de principele Ghica inainte
Combate unnatoarele teze: unirca Principatelor Romane ar insemna
o atingere a integritatii Imperiului otoman; unirca Principatelor ar atrage
dupa sine o dezlipire a Bulgariei do Imperiul otoman si o rascoala a romani-
lor din Imperiul austriac; Rusia ar sprijini unirea Principatelor numai din
anumitc interese proprii. La sfirsit, autorul mai combate si parerea partidei
stationare" din launtru, care afirma ca renunlarea la unirea Principatelor ar
fi cea mai buna solutie de moment.
7665 327(498)
[Se anunta ca peste putine zile comisarii puterilor garante
cipatelor Romane]. -
se vor intruni la Constantinopol, pentru a hotarl soarta Prin-
GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 216: Novitalele zilel.
7666 327(498)
[Se anunta ca Talleyrand-Perigord, comisarul Frantci,
a plecat la 13 iulic spre Constantinopol, dupa, o scurta seder°
in Bucuresti]. - LE COURRIER DE B., I (1856), nr. 62,
p. 1, col. II; ZIMBRUL, IV (1856), nr. 156, p. 1: Teara Roma-
neasca.
Comisarul francez era insotit de Lesourd marchizul de Blanpre, ata-
sati misiunii sale.
7667 327 (498)
[0 corespondent& italiana" anunta. ca si Sardinia este
primita in comisia insarcinata a cerceta propunerile pentru
organizarea viitoare a Principatelor Romine]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 235: Novitale din nauntru.
7668 327(498)
[Comentariul redactiei asupra expozeului diplomatic facut
de Aali-Pala si trimis puterilor aliate, cxpozeu in care Poarta
se rosteste impotriva unirii Principatelor Romane]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 165, p. 1: Still atingatoare de Prin-
cipate.
Redactia iqi exprima parerea ca, impotriva expozeului facut, putcrile
curopette vor sustine unirca, tundra accasta e vointa rominilor.
7669 327(498)
[Extrase din presa straina cu privire la stadiul in care
ajunsese in iulie chestiunca unirii Principatelor Romane].-
- STEAOA D., II (1856), p. 199-200: Presa straina despre
Principate.
pupa Gazda Cruel; [Kreuz Zeilung] gi Times.
7670 327(498)
[Stiri cu privire la felul cum vor lucra comisarii europeni
in Principate]. - STEAOA D., II (1856), p. 208: Buleti-
tinul zilel.
Dupa o corespondenta din Berlin, 30 iulic, publicata in Journal des De.
bats. - Comisarii se vor ocupa mai intii de alcatuirea Divanurilor ad-hoc.
Vor face apoi o revizie exacta" a tuturor privilegillor acordate Principatelor
prin vechile si noile haturi ale sultanilor", precum si a organizarii din 1834.
Vor alcatui apoi un proicct de reorganizare, pe care-I vor trimite guventului
francez, tiind scama in el de dorintele formulate in Divanuri. Guvernul francez
va comunica proiectul celorlalte puteri. Pe baza observatiilor lor, se va rcdacta
la Paris textul definitiv, care va fi sernnat de ambasadorii puterilor la Paris
si va fi Intarit de tarile for si de cbtre sultan.
7671 327(498)
[Stire cu privirc la administratia Sulinei]. - ZIMBRUL,
IV (1856), nr. 175, p. 4.
In urma discutiilor ce au avut loc intre Mehmet-Liva-Pala si coman-
dilutel austriac", a ramas stabilit cit administratia Sulinei ramine - pita
la not dispozitii - pe seama Austriei; farul se va intretine !Ina de turd. -
Dupd Gasela de Colonic; [Kodnische Zeilungl.
7672 327(498)
Gazeta austriaca (Oesterreichische Zeitung) despre neu-
nirea Principatelor. - G. TRANS., XIX (1856), p. 237-238,
242.
Sub acest titlu, se publica traduccrea unui articol impotriva unirii Princi-
patelor publicat in foaia austriaca. In articol se descriu manifestatiile unioniste
www.dacoromanica.ro
327(498)
de a parasi Cara, si se afirma c3 o unificare a Principatelor Romane ar alca-
tui o primejdie pentru statele apusenc. Aceasta, indcosebi din pricina senti-
minder filoruse ale tuturor popoarelor °nodose.
7673 327(498)
[Corespondent& particulars cu privire Ia activitatea anti-
unionistilor moldoveni din Constantinopol]. - STEAOA D.,
II (1856), nr. 55-56, p. 222-223 [gresit: 134 -135]: Bule-
tinul zilel.
Corespondenta e datata: 7 august. Se vorbeste de vornicul Millo si de
agentul Moldovei, Fotiade.
7674
[Se anunta ca au sosit la Galati Butenie,, ambasadorul
Rusiei la Poarta, si Koller, reprezentantul Austriei la con-
327(498)
ferinta de la Bucuresti]. - STEAOA D., II (1856), nr. 55-
56, p. 222 [gresit: 134]: Buletinul zilel; GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 248: Depese telegrafice.
Ambii diplomati se atlau in drum spre Constantinopol.
7675 327 (498)
[Traducerca unui articol din Morning Post" cu privire
Ia misiunea comisarilor europeni in Principate].-G. TRANS.,
XIX (1856), p. 259: Cronica straina; STEAOA D., II
(1856), nr. 55-56, p. 219-220 [gresit: 131 -132]: Presa
strains despre Principate.
Subliniaza ca, din punct de vcdcrc comercial, regiunca pc care se intind
Principatele Romine, prin bogatia solului ci, este de mai mare importanta
decit Grecia sau decit cea mai mare parte din micile staturi germane". Arata
importanta pe care o pot avca cerealele Principatelor in economia europeanS
si interesul pc care-I au tap de de importatorii englezi. Cere comisarilor sa
obtina de la turci sa garantezc autonomia administratiei si sa fact regulamente
folositoare comertului Si agriculturii", cu privire la tarife, vSmi, transporturi
pc uscat pe apa, sistem monetar etc. - ComentcazS relatarile din Berliner
Biirsen Zeitung cu privirc la misiunea comisarilor curopeui in Principate.
7676 327 (498)
Principatele Dunarene, insarcinarea ComisieI Europene,
- GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 249-250, 256,
257-258, 262, 267: Revista politica.
Spicuiri din presa despre viitoarea activitato a contisici europene pentru
Principate principalele probleme care trebuiau rezolvate in legatura cu
Principatcle Routine (unire, o noua constitutie etc.).
7677 327 (498)
[Se anunta plecarea - la locul misiunii" - a comisa-
rilor puterilor garanto insarcinati cu proiectul de reorgani-
zare a Principatelor Romine]. - G. TRANS., XIX (1856),
p. 242: Monarchi'a austriaca. Austria.
7678 327(498)
[Stiri si comentarii despre lucrarile comisiei europene
pentru organizarea Principatelor Romane]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 271: Turcica, 280: Prusica,
-
282-283: Revista. politica, 284: Depese telegrafice, 336:
Revista politica., 350: Depese telegrafice.
7679 327(498)
[Stiri desprc activitatea comisiei puterilor garante insar-
cinate cu indicarea modului de reorganizare a Principatelor
Romine]. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 143: Intim-
plan de zi, 201: Transilvania, 219: Intamplari de zi, 222:
Transilvania, 234, 243, 252, 255-256, 259, 269, 275, 279, 282,
302-303 si 311: Tritamplari de zi, nr. 80, p. 317: Depesa
telegrafice, nr. 80. p. 318-319: intamplari de zi.
7680 327(498)
[Stiri din presa strains cu privire Ia activitatea comisiei
puterilor garante pentru reorganizarea Principatelor]. - ZIM-
BRUL, IV (1856), nr. 100, p. 3, col. I, nr. 103, p. 2, col. I,
nr. 111, p. 2, nr. 116, p. 1, col. II, nr. 118, p. 2, col. I-II,
nr. 124, p. 4, col. I, nr. 125, p. 3-4, nr. 126, p. 3, col. III,
nr. 144, p. 4, col. I, nr. 146, p. 4, col. nr. 148, p.
1, col. II, nr. 158, p. 3, col. II, nr. 180, p. 3, col. I.
413
 327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7681 327(498)
[Se vesteste ca Basily, comisar al Rusiei la reorganizarea
Principatelor, a plecat la 12 (24) august din Viena la Constan-
tinopol, unde se afla si ceilalti comisari]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 264: Depese telegrafice.
7682 327(498)
[$tiri si comentarii marunte in ]egatura cu intrunirea
de la Constantinopol a comisarilor europeni pentru Princi-
patele Romane]. - STEAOA D., II (1856), nr. 57, p. 228
[gresit: 140]: Buletinul zilei, supl. la nr. 5 [brosat intre p.
148-149, recte: 236-237], nr. 60, p. 240 [gresit: 152]: Presa
strains despre principate, nr. 63, p. 252 [gresit: 164], nr.
64, p. 256 [gresit: 168], nr. 65, p. 260 [gresit: 172], nr. 66,
p. 264 [gresit: 176], nr. 67, p. 268 [gresit: 180], nr. 68, p.
272 [gresit: 184]: Buletinul zilei.
7683 327(498)
-
[Articol din Daily News" cu privire la misiunea comisa-
rilor europeni in Principate]. STEAOA D., II (1856), nr.
59, p. 235 [gresit: 147]: Presa straina in principate.
Lo prescric dota (eluri: infiintarea unui guvern pe principii liberate"
si crearea de aseziminte folositoare desvoltarii comtrtului".
7684
[Extrase din ziarul Nordul" - Le Nord" - din 16 si
17 August]. - NEPARTINITORUL, I (1856), p. 80, col. II.
327(498)
Se subliniazA ea afirmatiile gazetelor vieneze, precum el Austria ar fi
contribuit mult la potolirca tensiunii dintre Rusia si puterile occidentale,
nu pot fi plauzibile city vreme trupelc austriece de ocupatie nu pSrSsesc
Principatcle Romine.
7685 327(498)
[Articol din Daily Telegraph" cu privire la raporturile
dintre Principatcle Romane si Rusia]. - STEAOA D., II
(1856), nr. 59, p. 235-236 [gresit: 147-148].
7686 327(498)
Bunele cugetari ale Gazetei de Augsburga pentru prin-
cipate. STEAOA D., II (1856), nr. 60, p. 237-238 [gre-
sit: 149-150].
Sc traduce in intregime primul dintr-o seric de articole de fond ale gazetci
inchinate problcmei Principatelor Romine. Gazda de Augsburg [Allgemeine
Zeitung] considers a rolul for c do a fi un teren neutru intre cele trei marl
imperil vecine. Pentru aceasta, cle nu trebuie sS aibS for(S militarS, cid aceas-
ta armati - cum s-a si intimplat in 1828 si 1853 -va trece la primul prilej de
partea Rusici. Turcici trebuie si i se rcdea cetatile dSrimate de pc malul sting
al DunSrii, unde si-si (ins garnizoane. Comisarii europeni trebuie sS se ocupe
de reformele socials, atit de necesare in Principate, undo popula(ia de jos
e in mizeric.
7687 Codrescu, I.
[Articol care trateaza despre necesitate asigurarii de
catre puterile europene - a inviolabilitatii teritoriului Prin-
-
327 (498)
cipatelor Romane - ZIMBRUL, IV (1856), nr. 182, p.
1-2: Iasi' 22 Augusta.
7688 327 (498)
[Articole din foaia Nordul" - Le Nord" - cu privire
la chestiunea unirii Principatelor]. - STEAOA D., II (1856),
nr. 60, p. 240 [gresit: 150]: Presa straina. despre Principate.
Intr-o corespondent& din Paris, datatS 21 august, foaia anunta cS, in
cazul cS s-ar hotAri unirea Principatelor Romfine, se fac staruin(e si fie ales
domnitor cineva dln familia Bonaparte, si anume principele de Musignano,
fint principelui de Canino. Intr-un articol de fond din 23 aug., se afirmi cS
guvernul turc nu e atit de hotArit impotriva unirii precum o arati campania
din Le Journal de Constantinople.
7689 327(498)
Drepturile noastre si Jur. de Constantinopoli. - STEAOA
D., II (1856), nr. 62, p. 246-247 [gresit: 158-159], nr.
63, p. 250-251 [gresit 162-163].
Polemici cu foaia Le Journal de Constantinople, care contesta popula(iel
rominesti dreptul de a fi consultatS asupra unirii Principatelor.
414
www.dacoromanica.ro
327(498)
7690 327(498)
[Polemics cu foaia Le Journal de Constantinople", cu
privire la dreptul de unire al Principatelor Romane].-
L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 17-19: IasSy, 23 aoat
1856.
Se arata ca, prin invectivele sale violente, calificind pe partizanii unirii
din Principate drept razvrAtitori", Le Journal de Constantinople face un prost
serviciu autoritS(ii otomane.
7691 327 (498)
[Traducerea unui articol aparut in foaia The Examiner"
din Manchester cu privire la chestiunea ]? rincipatelor Ro-
mane]. - L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1850), p. 30-31: La
presse dtrangere sur les Principautds.
Articolul a aparut in n-rul din 16 august. Foaia engleza combate vederile
exprimate in Le Journal de Constantinople §i cere respectarea independen(ei
Principatelor. Elogiazi ac(iunea de clarificare a strain&tatii, intreprinsa prin
L'Etoile du Danube.
7692
[Extrase dintr-un articol aparut in foaia Examiner"
327 (498)
din Londra, in 23 august, in legatura cu situatia Principa-
telor Romane]. - L'ETOILE DU D. [Iasi], I (1856), p. 32.
Autorul anonim al articolului e,onstati ca situatia Principatelor e mai
defavorabilS decit la sfirsitul congresului de la Paris; Franta se pare c& ar
ezita, apropiindu-se do punctul de vedere austriac. Repeta argumentele in
favoarea creSrii unui stat roman la DunSre, care sl ramina fidel in sfera de
influen t a politica si comercialS a Frantei si Angliei.
7693 327 (498)
Unirea Principatelor. -GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856),
p. 269-270.
Sub acest titlu, se publici traducerea unui articol din Gazda Universald
[Allgemeine Zeitung], in care agita(ia in folosul unirii e considerati ca artifi-
cialS; sofisticindu-se principiile dreptului iuteruation.al, se sprijina suverani-
tatea Turcici asupra Principatelor Romine.
7694 327(498)
Tractatul de pace din 30 Martie 1856 dupes ca.usele si
urmarile lui, Principatele dela Dunare. Lucrul comisiei euro-
pene. - TELEGRAFUL R., IV (1856), p. 265, 269.
Se dau amSnunte privind activitatea pe care urmau s-o depuna comisarii
puterilor garante in Principatele Routine, pentru a reorganiza aceste (Sri.
7695 327 (498)
[Se anunta intirzierea inceperii activitatii comisarilor pute-
rilor in Principatele Romano din cauza ca reprezentantii
Angliei si Austriei inca tot nu sosisera pins acum"]. - G.
TRANS., XIX (1856), p. 267: Cronica straina.
7696 327 (498)
[Statistics& a ziarelor strain care s-au pronuntat in ulti-
mul timp in favoarea. unirii Principatelor Romane]. - STEA-
OA D., II (1856), nr. 64, p. 256 [gresit: 168].
7697 327(498)
[Extras dintr-o corespondent& aparuta in Corriere Ita-
liano" cu privire la aplicarea prevederilor referitoare la Prin-
cipatele Romane din tratatul de pace]. - BUKURESTER
DT. Z., XII (1856), p. 285: Galatz, 1 September ; LE COUR-
RIER DE B., I (1856), nr. 83, p. 2, col. I.
Sc comunicS amSnunte privind discu(iile relative la accasti chestiune.
Se mai aratS cS se iviserS divergente hare puterile garante cu privire la pro-
blema convocSrii Divanurilor ad-hoc.
7698 327(498)
[Se anunta ca s-au inceput lucrarile comisiei europene
pentru reorganizarea Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XIX (1856), p. 283: Cronica straina.
7699 327(498)
[Amplu rezumat al unui articol publicat in Revue des
Deux Mondes" de Poujade, fostul consul general al Frantei
In Principatele Romane]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 277-278: Principatele Dunarene.
In acest articol, Poujade analizeazS situa(ia internationals a Principatc-
lor Romine in ajunul intrunirii Divanurilor ad-hoc. AratS cum s-a dez-
327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE RONIANE
voltat idcea unirii in Principate. Infatiseaza apoi motivele care deter-
minau Austria sa se opuna cu hotarire unirii Principatelor. Incheie cu
sfatul ca Divanurile ad-hoc sa se fereasca de a formula cereri care sa produca
ingrijorare fn manic state cu care se invecineaza Principatele.
7700 327 (498)
[Traducerea unui articol din Times", cu data de 11 sept.,
impotriva unirii Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 292: Principatele Dunarene.
Gazeta engleza afirma ca unirea Principatelor Romane se face din zi
to zi mai putin probabilA", deoarece aceasta unire sub un print strain ar
constitui un pas serios al Romaniei spre a se dezbara de suveranitatea turca,
ceea ce ar slabi puternic Imperiul otoman, impotriva intereselor Angliei.
Considers ca si unirea sub un principe pamintean ar prezenta dezavantaje
serioase pentru Anglia. In concluzie, crede ci Principatele vor amine des-
partite. Text roman si francez.
7701 327 (498)
[Slid cu privire la firmanul sultanului referitor la com-
punerea Divanurilor ad-hoc in Principate]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 290: Depese telegrafice, 307-308,
329-330: Turciea, 348-349: Revista politica, 362: Depese
telegrafice.
7702 327(498)
[Traducerea firmanului otoman pentru convocarea Diva-
nurilor ad-hoc in Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII (1856), p. 344: Turciea; G. TRANS., XIX (1856),
p. 333-334: Partea Neoficiosa.
Traduccre din ziarul L' Univers. Prin acest firman, se precizeaza orga-
nizarea interns a Divanurilor, vanditiile necesare pentru a fi ales deputat
si telul cum vor urma dczbaterile.
7703 327 (498)
Convocarea Divanurilor ad-hoc. CONSERVATORUL,
I (1856), Sectia II, Noembrie, p. 37-50.
Se traduc din La Presse d'Orient dispozitiile firmanului pentru convo-
carea Divanurilor in Principate, remis la 8/20 oct., ca project, reprezen-
tantilor puterilor aliate. Urmeaza un comentariu at redactiei Conservatorului,
in care se sustine ca unirea Principatelor, ass cum o ofera puterilc aliate, ar
condamna pe roman sa no mai existe ca natie. In concluzie, comentatorul
fi indeamna pe romani sa lupte impotriva acestci uniri, ncprezentindu-se
la alegerile pentru Divanurile ad-hoc.
7704 327 (498)
[$tiri din ziarul Opinione" din Turin cu privire Ia ches-
tiunea unirii Principatelor]. STEAOA D., II (1856), nr.
66, p. 264 [gresit: 176]: Buletinul zilei.
Se noteaza o corespondents din Paris cu privire la efectul produs acolo
de articolul din Morning Post In favoarea unirii. Se exprimS parerea ca
zvonul cu privire Ia candidatura contclui de Flandra la trouul Principatelor
Unite nu e serios.
327(498)
7705
Organisation des Principautes Danubicnnes. L'ETOILE
DU D. [Iasi], I (1856), p. 33-34.
Traducerea unui articol aparut in foaia Morning Star. Se deplinge
Intirzierca cu care sosesc comisarii puterilor europene in Principate, se subli-
Maza coruptibilitatea politica a boierilor; se cere sa nu fie uitate interesele
comerciale si politico ale Angliei si Frantei la Dunare.
7706 327(498)
[$tiri si comentarii in legatura cu pregatirea diplomatica
a conferintei de la Paris]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 322: Depese telegrafice, 323, 328-329: Revista
politick 330: Novitalele zilei, 333-334, 338: Frantiea, 344-
345: Austriea, 360: Revista politick 382: Depese telegrafice,
388-389, nr. 103, p. 410-411 [gresit: 450-451]: Revista
politick nr. 103, p. 411 [gresit: 451]: Turciea.
7707 327(498)
[Se anunta un schimb de note intre Franta si Austria
cu privire la prelungirea ocupatiei austriece din Principa-
tele Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 322:
Depese telegrafice.
www.dacoromanica.ro
327(498)
7708 327 (498)
[Traducerea unui articol din Oesterreichische Zeitung",
intitulat Opinii asupra ocupatiei austriece"]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 324-325: Austrica.
Articol prin care Gazeta Austrieand [Oesterreichische Zeitung] cauta sa
raspunda gazetelor franceze Le Pays 0 La Patrie, ce protestau fats de faptul
ca trupele austriece nu s-au retras la 1 octombrie din Principate, dupg corn se
obligase guvernul Austriei.
7709 327(498)
[Extras dintr-o corespondenta din Paris, aparuta in ziarul
vienez Die Presse", cu privire la opinia cercurilor politice
franceze despre atitudinea Austriei fata. de Principatele Ro-
mane]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 333:
Oesterr. Monarchie.
7710 327(498)
[$tiri gi extrase in legatura cu polemica dintre Toile Iran-
ceze gi cele austriece cu privire la ocupatia Principatelor
Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 326:
Depese telegrafice, 328-329: Revista politica, 332: Ocu-
patiea Austrieana a Principatelor, 342: Depese telegrafice.
7711 327(498)
[Mentiune despre un articol din Times" dezvaluind culi-
sele intelegerii dintre reprezentantii Angliei 5 Austriei la
Constantinopol, in privinta Principatelor Romane]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 342: Novitalele zilei.
Redactia Gazetei de Moldavia auenteaza: Principatele vor suporta
tocmala: uniona for s'au parasit de catre cabinetul de London".
7712 327(498)
[Extrase dintr-un articol aparut in Oesterreichische Co-
rrespondenz" in legatura cu protestele ziarelor franceze fats
de prelungirea ocupatiei austriece in Principatele Romane].
BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 349: Oesterr. Monar-
chie.
In acest articol, se apara punctul de vedere austriac.
7713 327 (498)
[Scrisoare adresata la 30 octombrie, de un fruntas poli-
tic roman, unui filoroman din Apus, in care prezinta situa-
tia deprimanta din punct de vedere unionist a Principatelor
Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p.
46-47.
Vorbeste de atitudinea iudiferenta a puterilor apuseste fats de prelun-
girea ocupatiei militare austriece si cere concursul opiniei publice curopcne
impotriva eforturilor Austriei si Turciei de a impiedica realizarca dorintelor
nationals romanesti.
7714 327(498)
Causa Orientului si a P[rinci]patelorti. G. TRANS.,
XIX (1856), p. 334-335.
Se dezbate problems Insulei Serpilor, dindu -so amanunte privind ati-
tudinea Frantei, Angliei sj Turcici in aceasta chestiune. Se comunica informatii
asupra intentiei Frantei sj Rusiei de a-I pune pe printul Napoleon la cirma
Principatelor Romane.
7715 327(498)
[$tire despre nelinistea locuitorilor Tarii Romanesti in
legatura cu negocierile de la Constantinopol privind Prin-
cipatele Romane]. G. TRANS., XIX (1856), p. 341: Par-
tea NeoficiOsa. Transsilvania.
7716 327(498)
[Amplu extras dintr-un articol publicat de Saint-Marc
Girardin in Le Journal des Debats", exprimind dezamagirea
romanilor si a amicilor pe care ii aveau in strainatate, in
urma neaplicarii hotaririlor formulate in congresul de la
Paris si prin tratatul din 30 martie 1856]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII (1856), p. 357: Jurnalul Debatelor.
Saint-Marc Girardin ataca puternic Austria, pentru ca nu si-a tinut
promisiunea ca-si va rctrage trupcle din Principatele Romane, Indata ce
fortele militare apusene vor parasi tcritoriul otoman si Mares Neagra.
415
327(498) POLITICA EXTERNit: PRINCIPATELE ROMANE
7717 327(498)
[Stiri si comentarii cu privire la atitudinea puterilor euro-
pene fata de prelungirca ocupatiei austriece in Principatele
Romine]. BUKURESTER DT. Z., XII (1856), p. 338:
Frankreich, 341: Donauftirstenthiimer.
7718 327(498)
[Extrase din presa europeana in legatura cu problema
retragerii trupelor austriece din Principatele Romane $i a
flotei engleze din Marea Neagra]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), p. 342: Novitalele zilei, 345: Frantiea, 349: Prusiea,
356: Austriea, 378: Novitalele zilei.
327(498)
7719
[Extras dintr-o corespondents pariziana publicata in zia-
rul Nordul" Le Nord" in care se anunta ca. Austria
va ramine in Principatele Romine, iar Anglia in Marea
Neagra, pins ce comisarii celor cinci marl puteri vor rezolva
chestiunile ramase Inca in litigiu in ceea ce priveste aceste
principate]. VEST. R., XXI (1856), p. 342: Franta.
327(498)
7720
[$tiri privind chestiunca retragerii trupelor austriece din
principatele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1856), p. 45: Semaine politique.
Sc arata ca un corespondent din Viena a scris foii Gazelle universdie
[Allgemeine Zeduosg] din Augsburg, la 10 decembrie 1856, ea ocupatia austriacd
a Principatelor va dura pita la apropiata conferinta a puterilor garante.
Redactia ccre ca evacuarea trupelor sa se Lica mai in graba, prof i find $i de
lama, $i mai anunta, pe de alt& parte, ca Bourqueney primise asigurari do la
cabinetul Vienci ca retragerca armatelor din Principate se va face neintirziat.
7721 327(498)
[Polemics cu publicistul de Sacy, care, intr-un articol
aparut in Lc Journal des Debats", condamnase prezenta
flotci britanice in Marca Neagra, fara a vorbi nimic de pre-
zenta trupelor de ocupatie austricce in Principate]. L'
ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 48: La presse euro-
pdenne sur les Principautes.
7722 327 (498)
[Articol aparut in foaia The Press" din Londra, la 13
decembrie, in care se condamna ocupatia militara a Princi-
patelor Romane de catre Austria]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1856), p. 48: La presse europdenne sur les Prin-
cipautes.
Foaia britanica cauta sa argumenteze, in acest articol, cd prin prezenta
Hotel engleze in Marea Neagr5, Anglia nu ar urmSri vrco cucerire, in timp
cc ocupalia austriaca a Principatelor Romano ar avea cu totul alts sentni-
ficatie. Redactia foii L'Eloile du Danube inregistrcaza cu satisfactie aparitia
accstui articol, exprimind nadejdea ca, In curind, $i politica oscilantl a cabi-
netului britanic va urma punctul de vedere al gazctei The Press.
7723 327 (498)
[Comentarii la o proclamatie a lui Kossuth si Mazzini,
din sept. 1855, cu privire la viitorul Principatelor Romine
$i al popoarelor din Balcani]. G. TRANS., XIX (1856),
p. 367, col. II: Cronica straina.
327 (498)
7724
[Informatii cu privire la nota prin care Rusia cerea con-
vocarea la Paris a reprezentantilor puterilor semnatare ale
tratatului din 30 martie, pentru rezolvarea neintelegerilor
ivite la aplicarea acestui tratat]. VEST. R., XXI (1856),
p. 375: Germania.
In accastA nota, printre chestiunile pe care Rusia care sa fie rezolvate,
este $i evacuarca Principatelor Romano de trupcle austricce.
7725 327 (498)
Memorandu Rosie'. Seam espunerea marsef urmath de
catra cabinetul de S. Petersburg, spre a pune in lucrare anti-
colele 20 $i 21 a tratatului din 18 (30) Martie 1856. GAZ.
DE MOLD., XXVIII (1856), p. 392-393, 396-397, nr.
100, p. 2-3 [gresit: 310-311], 402-403: Rosia gf Polonia.
Versiunea romaneasea a memorandului, dupa Independenla [L'Inefe-
petulance Beige].
416
www.dacoromanica.ro
327(198)
7726 327 (498)
[Traducerea textului notci prin care Franta este invitata
de Rusia sa convoace la Paris pe reprczentantii acelor sari
care au subscris la Tratatul de la Paris, ca sa rezolve chestiu-
nile ramase in suspensie]. TIMPULO, I (1856), nr. 1, p.
2-3: Francia; VEST. R., XXI (1856), p. 374-375: Ger-
mania.
Se subliniaza ca, printre chestiunile care trcbuiau lamurite, este $i ches-
tiunea Principatelor Romane, care slut Inca sub ocupatie straina.
7727 327 (498)
[$tiri despre notele Rusiei si Frantei, prezentate
cu privire la problemele Principatelor Romane si ale Mani
Negre]. GAZ. DE MOLD., XXVIII (1856), p. 378: Depese
telegraf ice.
7728 327(498)
[Textul notei identice cc a fost trimis5. Turciei de Rusia
Franta cu privire la ocuparea Principatelor Romane de
armatele austriece, prezcnta flotei engleze in Marea Neagra
reorganizarea Principatelor]. ANUNCATORUL, IV
(1856), p. 388: Austria.
Se publics dupa Gazda de Triest [Triesier Zeilung].
7729 327 (498)
[$tiri si comentarii in legatura cu situatia internationala
a Principatelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1856), p. 37-38: Semaine politique.
Se vorbe0e el congresul de la Paris 10 va relua sedinlele, pentru a
delibcra asupra noii situatii. Se subliniaza atitudinea °still a Tumid 3i cea
ambigua a Anglici, exprimata prin Times. Se anunta ca textul demersului
categoric al lui Thouvenel, ambasadorul Frantei, pc linga guvernul otoman,
a aparut in Journal de Trieste tTriesler Zeilung?]
7730 327(498)
[Traducerea unui articol aparut in Times", numarul din
3 dec. 1856, cu privire la suveranitatea Turcici asupra Prin-
cipatelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856),
p. 39-40: La presse europeenne sur les Principautes.
Times aproba intro totul mAsurile anunlate prin firmanul otoman cu pn-
vire la feint cum sa se faca alegcrile pentru Divanurile ad-hoc. Recunoaste
caracterul invechit $i primitiv at acestor masuri, dar le aproba din urm5toa-
relc considerente: Principatcle Romane nu trebuie sa aiba autonomic, nici
macar iluzoric, $i nici nu trebuic 55 se uneasca; puterca lmperiului otoman
nu trebuie slabita prin astfel de masuri; interesul Anglici este integritatea
Imperiului otoman, cuprinzind in hotarcic lui Principatele Romane, pcntru
ca cle sa nu cads in sfera de influenta a altor puteri. Neaga existcnta unci
clase care sat poata conduce Principatele in stare de independenta; pe boicri
caracterizeaza astfel: oameni naraviti la lux, dar necivilizati; nu ii lute-
ii
rescaza decit 55 eistige bani, ca sa-i chcltuiasca la Paris; negustorimea o
consider& fara influenta, iar pc tarani in neputinta de a-$1 impure voinla,
din pricina inculturii in care au fost tinuti.
7731 327(498)
[Nola despre brosura Affaires d'Orient. Reorganisation
des provinces danubiennes", aparuta la Paris in 1856].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 44.
Autorul anonim at brosurii se pronunlase pcntru unirea Principatelor
Romane sub suzeranitatea Porlii $i sub conducerea unui mare duce ales de
popor. II recomandase pe ducele de Malakoff.
7732 327(498)
[Dupa foaia Le Monitcur", se anunta ca, probabil, inaintea
sfirsitului anului 1856, ar urma sa se intruneasca la Paris
conferinta puterilor garante, care trebuie sa lamureasca
diferitele divergente ivite in realizarea practica a Tratatului
de la Paris]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856),
p. 41: Semaine politique.
7733 327(498)
[$tiri despre conferinta de la Paris a puterilor garante,
care urma sa se intruneasca la sfirstiul lunii decembrie].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 51: La presse
europdenne sur les Principautds.
Se citeazi $tiri date de gazetele Le Moniteur Universd, Le Journal des
Diba1s §i Le Consiiitdionnel, privind intrunirea acestci conferinte, care trebuia
327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
sa rezolve diferite litigii ivite in legatura cu aplicarea Tratatului do la Paris
in privinja Principatelor Romane. Redactia foil L'Etoile du Danube cere ca
aceasta conferinja sa se ocupe si de chestiunea unirii color dowl jari.
7734 327 (498)
Memoir° emane du cabinet de Berlin, en decembre dernier,
sur les questions qui dcvaient etre traitees dans les dernieres
conferences de Paris. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 103-104.
Reproducere din gazeta Le Nord.
7735 327(498)
[Membrii comisiei speciale ce va revizui legile gi statutele
in vigoare in Tara Romaneasca §i Moldova]. - TIMPULt,
I (1856), nr. 1, p. 3.
Se publics numele reprezentanjilor color sapte puteri: Austria, Franla,
Mama Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia si Turcia. Comisia va lucra in Bucu-
resti, potrivit Tratatului de la Paris.
7736 327(498)
[Instructiunile congresului de la Paris referitoare la comi-
sia europeana pentru intocmirea unui proiect de reorgani-
zare a Principatelor Romane]. - L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1856), p. 52, I (1857), p. 88; TELEGRAFUL R.,
V (1857), p. 30-31; TrmpuLt, I (1857), nr. 8, p. 1-2;
VEST. R., XXII (1857), p. 33-34.
In Timpula, instrucjimille slut publicate fragmentar, dupa presa straina,
cu scurte comentarii, in cadrul cronicii politico semnate D. F.
7737 327(498)
Principatele de la Dunare. - G. TRANS., XIX (1856),
p. 381-382, 389-390: Partca Neoficiosa.
Se analizeaza un articol din Times, in care se combatea unirea Princi-
patelor Romane. Sc arata atitudinea binevoitoare faja de unire a lui Napo-
leon al Il I-lea.
7738 327(498)
[Corespondenta de la Iasi, din 20 decembrie 1856, publi-
cata in foaia britanica Examinee]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 71: La presse europeenne sur les
Pr inc ipautes.
In aceasta corespondenta, se combate un articol din Times, care se impo-
trivea ridicarii politico a Principatelor Romane. Se arata ca poporul roman
este plin de vitalitate.
7739 327(498)
[Se anunta ca la Constantinopol au avut loc consfatuiri
intre Etem-Paw., comisarul Portii pentru Principate, §i
ceilalti membri ai aceleia§i comisii, pentru a redacta firmanul
cu privire la Divanurile ad-hoc]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII
(1856), nr. 103, p. 412 [gre§it: 452]: Novitalele zilei.
7740 327(498)
[Corespondenta de la Constantinopol, din 26 decembrie
1856, aparuta in Times", privind chestiunea convocarii
Divanurilor ad-hoc in Principatele Romine]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1856), p. 67: La presse europeenne sur
les Principautes.
Se dau amanunte cu privire la discutiile care avusescra loo, in aceasta
privinja, la conferinta reprezentantilor puterilor garante, In Constantinopol,
scmnalindu-se participarea comisiei curopene de reorganizare a Principa-
telor Routine.
1857
7741 327(498)
Semaine politique. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 53.
Buletin do stiri politice, privind Principatele Routine si atitudinea
puterilor europene iaja de ele.
7742 327(498)
Bulletin politique. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 57, 61, 65, 69, 73, 77, 81, 85, 89, 93, 97, 101, 105,
109, 113, 117, 121, 125, 129, 132, 137, 141.
Buletin de §tiri politico, privind Principatcle Romane si atitudinea
marilor puteri fats de ele.
www.dacoromanica.ro
327(498)
7743 Petrescu, Al 327(498)
Revista politica. NATIONALULU, I (1857), p. 2-3,
5-6, 14, 18, 22-22, 26.
Probleme de politica interns si internajionala.
7744 327 (498)
Revista politica. - ROMANIA [Bucure§ti], I (1857),
p. 78, 81-82, 85, 93-95, 97, 113-114, 117-118, 125-126,
138-139, 149, 157.
Text roman si francez, in majoritatea cazurilor.
7745 Rosetti, C. A. 327(498)
[Cronica politica. external - ROMANUL, I (1857),
nr. 14, p. 1, nr. 21, p. 1-2, nr. 22, p. 1, nr. 23, p. 1, nr. 24,
p. 1-2, nr. 25, p. 1, nr. 26, p. 1, nr. 27, p. 1, nr. 28, p. 1,
nr. 29, p. 1, nr. 30, p. 1, nr. 31, p. 1, nr. 32, p. 1, nr. 33, p. 1,
nr. 34, p. 1, nr. 35, p. 1, nr. 37, p. 1-2, nr. 38, p. 1, nr. 39, p. 1,
nr. 40, p. 1-2, nr. 41, p. 1-2, p. 169, 173, 178, 181, 183,
193, 197-198.
7746 327(498)
[Extrase din presa europeana despre organizarea Princi-
patelor Romane]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recto
XXIX] (1857), p. 28-29: Frantica, 46-47: Austrica,
47-48: Mare-Britanica, 49-50: Novitale din nauntru,
50-51: Revista politica, 64, col. I, 66: Revista politica,, 79:
Austriea, 147-148: Frantica, 158, 159: Revista politica, 212:
Prusiea, 240: Novitalele zilei, 247: Austrica, 351: Prusiea,
363 §i 370: Revista politica, 371: Austriea, 397: Revista
politica, 398-399: Frantica.
7747 327(498)
[Scurte stiri §i coincntarii cu privire la Principatele Ro-
mane in anul 1857]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 3
§i 6: Transilvania, 11, 19 §i 27-28: Intamplari de zi, 30-31,
39: Intamplari de zi, 41-42: Transilvania, 42: Intamplari
de zi, 46-47: Transilvania, 47 $i 51: Intamplari de zi, 51:
Principatele dela Dunare, 51-52: Frantia, 58: intamplari
de zi, 60: Turcia, 62-63 §i 67: Intamplari de zi, 75: Princi-
patele de la Dunare, 75: Turcia, 82, 98, 110-111, 128 Si
131: Intamplari de zi, 132: Principatele dela Dunare, 143:
Intamplari de zi, 148, 155, 171 §i 178-179: Principatele dela
Dunare, 179: Turcia, 181: Depqa telegrafica, 182 si 191:
Intamplari de zi, 199, 207, 211-212, 219 §i 223: Principa-
tele dela Dunare, 226: Tritamplari de zi, 231 §i 235: Prin-
cipatele dela Dunare, 238: Transilvania, 238: Intamplari
de zi, 239: Principatele dela Dunare, 242: Intamplari de
zi, 243 §i 251: Anglia, 251: Transilvania, 255: Anglia, 255-
256: Principatele dela Dunare, 261: Depesa telegraiica,
262: Transilvania, 263: Francia, 263: Turcia, 263-264:
Principatele dela Dunare, 265: Dome telegralice, 266:
Francia, 266: Rusia, 267: Turcia, 267: Principatcle dela Duna-
re, 271-272: Francia, 272: Principatele dela Dunare, 275:
Francia, 275: Principatele dela Dunare, 279: Francia, 294-
295: Principatele dela Dunare, 299: Anglia, 299: Principa-
tele dela Dunare, 310: Francia, 311: Principatele dela Dunare,
314 §i 318: Transilvania, 319: Principatele dela Dunare,
323-324 326-327: Principatele dela Dunare, 330-331:
Principatele dela Dunare, 333-334: Transilvania, 334:
Francia, 334: Serbia, 334-335: Principatele dela Dunare,
338 §i 343: Francia, 343: Principatele dela Dunare,
351 §i 355: Francia, 355: Turcia, 356: Principatele dela Du-
nare, 361-362: Transilvania, 362: Turcia, 362-363:
Principatele dela Dunare, 366: Francia, 366-367: Turcia,
367: Serbia, 367-368: Principatcle dela Dunare, 369:
Francia, 370: Turcia, 370-371: Principatele dela Dunare,
374: Rusia, 379: Francia, 379 §i 383: Principatele dela Dunare,
383: Rusia, 386: Francia, 386: Turcia, 387: Principatele dela
Dunare, 389-390: Transilvania, 390: Francia, 390: Turcia,
391: Prusia, 391: Principatele dela Dunare, 394: Franta,
394: Turcia, 399: Franta, 399: Principatele dela Dunare,
402: Transilvania, 403: Franta, 405: Depqe telegrafice, 406:
Franta, 406: Principatele dela Dunare.
7748 327(498)
[Presa strains despre unirea Principatelor]. - CON-
CORDIA, I (1857), p. 11, 19-20, 31, 38, 78, 80, 82, 94,
417
 327(1408) POLITICA E XTE RNA: PRINCIPATELE ROMANE
98-99, 118, 126, 129, 133-134, 147, 165-166, 169-170,
177-178.
Traduceri de articole sau extrase din Liarele Le Constitutionnd, The
Press, Journal des Dam's, Le Steele, Schwaebische IlIcrcur, Daily News, L'In-
dependance Belge, La Presse, Ost-deutsche Post.
7749 327 (498)
[Stiri si comentarii despre planurile privind reorganiza-
rca Principatelor Romane, in urma congresului de la Paris].
- G. TRANS., XX (1857), p. 7: Nota Monitorului despre
rezultatulii conferintelora in 6 Ianuaria 1857, 7 si 18: Cronica
straina, 31: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 35, 39, 43-44
si 56: Cronica straina, 74: Monarchi'a Austriaca, 75 si 88:
Teara Romaneasca si Moldavia, 102: Cronica straina, 147,
153 si 161-162: Teara Romaneasca si Moldavia, 167, 171
si 175: Cronica straina, 175: Teara Romaneasca si Moldavia,
187: Cronica straina, 203 ,207, 211, 216 si 228: Teara Roma-
neasca si Moldavia, 235 si 242-244: Cronica straina, 259:
Teara Romaneasca. si Moldavia.
7750 327(498)
[Stiri si articole despre chestiunca unirii Principatelor
Romane]. - G. TRANS., XX (1857), p. 14: Cronica straina,
31: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 35: Austria, 39, 43-44
si 47: Cronica straina, 48: Teara Romaneasca si Moldavia,
56 si 63: Cronica straina, 68: Teara Romaneasca si Moldavia,
71: Cronica straina, 74: Monarchi'a Austriaca, 75: Teara
Romaneasca si Moldavia, 83: Monarchi'a Austriaca, 87:
Cronica straina, 88: Teara Romaneasca si Moldavia, 95;
98 si 107: Cronica straina, 118-119: Tcara Romineasca si
Moldavia, 121: Transilvania, 124: Cronica straina, 134-135:
Austria, 153, 157-158 si 161-162: Teara Romaneasca si
Moldavia, 167, 171 si 175: Cronica straina, 175: Teara Roma-
neasca si Moldavia, 187 si 203: Cronica straina, 207, 211,
216 si 228: Teara Romaneasca si Moldavia, 243: Cronica
straina, 259-260: Teara Romaneasca si Moldavia, 294:
Austria, 295 si 314: Cronica straina, 318 si 323: Tcara Roma-
neasca si Moldavia, 326 si 330: Cronica straina, 334: Despre
Principatele Romanesti, 339: Cronica straina, 342: Divanula
Moldavei, 342 si 350: Cronica straina, 350-351: Teara Roma-
neasca si Moldavia, 355: Cronica straina, 359: Tier'a roma-
nesca si Moldavi'a, 362-363: Cronica straina, 363: Tier'a
romanesca si Moldavi'a, 367 si 370: Cronica straina, 375 si
si 378-379: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 383: Cronica
straina, 383: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 387, 404 si 406:
Cronica straina.
327(498)
7751
[Scurte stiri si comentarii la problema unirii Principate-
lor]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 19: Intamplari de
zi, 41-42: Transilvania, 42: Intamplari de zi, 46-47:
Transilvania, 47: Intamplari de zi, 51-52: Frantia, 58:
Intamplari de zi, 60: Turcia, 75: Turcia, 82, 98, 110, 119,
128 si 131: Intamplari de zi, 132: Principatele dela Dunare,
143: Intamplari de zi, 148 si 171: Principatele dela Dunare,
179: Turcia, 191: Intamplari de zi, 199, 211-212, 219 si
235: Principatele dela Dunare, 238: Transilvania, 238:
Intamplari de zi, 255-256: Principatele dela Dunare,
263: Francia, 263: Turcia, 263-264: Principatele dela Duna-
re, 266: Francia, 267, 272, 275 si 294-295: Principatele
dela Dunare, 299: Anglia, 299: Principatele dela Dunare,
310: Francia, 311: Principatele dela Dunare, 318: Tran-
silvania, 319 si 330-331: Principatele dela Dunare, 333-
334: Transilvania, 334: Francia, 334-335: Principatele dela
Dunare, 338 si 343: Francia, 343: Principatele dela Dunare,
352: Turcia, 352: Principatele dela Dunare, 355: Francia,
356: Principatele dela Dunare, 361-362: Transilvania,
362: Turcia, 366: Francia, 366-367: Turcia, 367-368:
Principatele dela Dunare, 369: Francia, 370-371, 379 si
387: Principatele dela Dunare, 390: Turcia, 394 si 399:
Franta, 402: Transilvania, 406: Franta.
7752 327(498)
[Stiri si comentarii in legatura cu problema aducerii
unui print strain pe tronul Principatelor Romine]. -
G. TRANS., XX (1857), p. 48 si 84: Teara Romaneasca si Mol-
418
www.dacoromanica.ro
327(408)
davia, 95, 98 si 111: Cronica straina, 153: Teara Romaneasca
si Moldavia, 157: Cronica straina, 161-162: Teara Roma-
neasca si Moldavia, 171 si 203: Cronica straina, 211: Teara
Romaneasca si Moldavia, 295 si 322: Cronica striana, 326:
Intrebaciunea Principatelorii, 342: Divanula Moldovei, 350-
351: Teara Romaneasca si Moldavia, 355: Cronica straina,
359 si 363: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 367: Cronica
straina, 374: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 378: Cronica
straina, 378-379 si 383: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 378:
Cronica straina.
7753 327(498)
sici puterilor europene de la Bucuresti]. -
[5tiri si comentarii marunte privitoare la activitatea comi-
L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 83: La presse europeenne sur les
Principautds, 87, 88 si 90: Nouvelles de Turquie, 92, 96 si
124: La presse europdene sur les Principautes, 127: Moldavie,
132: Valachie, 137: Bulletin politique, 145-146: Lettres
moldo-valaques, 149: Résumé des lettres des journaux du
pays, 155: Moldavie, 156, 157: Nouvelles des Principautes,
159-160, 161-162: Moldavie, 163-164, 166: Lettres moldo-
valaques, 167-168: La presse europeenne sur les Princi-
pautes, 169: Résumé des lettres et des journaux du pays,
169-170: Moldavie, 172, 172-173 [gresit: 172-172], 173:
Résumé des lettres et des journaux du pays, 189: Nouvelles
des Principautes, 191-192 si 195-196: Lettres moldo-
valaques, 197-199: Nouvelles des Principautes, 199-200:
Lettres moldo-valaques, 203: Valachie, 205: Moldavie, 206-
207: Valachie, 209: Résumé des lettres du pays, 212 si 213:
Valachie, 217: Moldavie, 218: Valachie, 218-219: Lettres
moldo-valaques 220-221: Valachie, 225: Résumé des lettres
du pays, 226: Valachie, 231-232: Lettres moldo-valaques,
241-242: Moldavie, 257: Résumé des correspondances
particulieres, 262-263: Valachie, 263-264: Commission
europeenne de Bucarest, 265: Résumé des correspondances
particulieres, 265: Valachie, 269: Nouvelles des Principautds,
277: Résumé, 277-278: Moldavie, 281: Nouvelles des Prin-
cipautds, 282, 306 si 314: Valachie; II (1857), p. 317: Résumé,
324 [gresit: 224]: Valachie, 324 [gresit: 224]: Nouvelle circu-
laire turque, 325: Résumé, II (1858), p. 347: Résumé, 355 si
363: Valachie.
7754 327(498)
[Scurte stiri si comentarii cu privire la lucrarile comi-
sarilor curopcni in Principatele Romane]. - G. TRANS.,
XX (1857), p. 175, 195, 204, 208 si 228: Teara Romaneasca
si Moldavia, 235: Cronica straina, 250: Transsilvania, 251,
259, 374, 383, 395-396, 399: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
7755 327(498)
comisiei europene de la Bucuresti]. -
[5tiri si comentarii marunte referitoare la activitatea
ROMANIA [Bucuresti].
I (1857), p. 14-15 si 18: Sciri din afara, 25-26: Sciri din
intru, 31: Francia, 34-35, 42, 62, 66 si 70: Presa streina
despre Principate, 124: Telegrafia privata, 126: Nouvelle din
afara. Prusia.
7756 327(498)
[5tiri despre activitatea comisici puterilor garante insar-
cinate cu indicarea modului de reorganizare a Principatelor
Romane]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 6: Transilvania,
27-28, 30-31, 98, 110-111, 119 si 143: Tntamplari de zi,
178-179; 223 si 235: Principatele dela Dunare, 238: Intam-
plari de zi, 262: Transilvania, 267: Turcia, 355: Francia,
367: Principatele dela Dunare, 386: Francia, 387: Principa-
tele dela Dunare, 394 si 399: Franta, 399: Principatele dela
Dunare, 402: Transilvania, 403: Franta, 406: Principatele
dela Dunare.
7757 327(498)
Despre Principate. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 3,
p. 1-2.
Extrase din articolele publicate in Jurnalul de Francfort [Frankfurter
Journal] §i Telegraful Roman privitoare la instructiunile date de Congresul
din Paris, dupa care trebuia sa se precizeze raporturile comisiei internatio-
nate pentru organizarea Principatelor cu cele doua Divanuri ad-hoc.
 327(498) POLITICA. EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7758 327(498)
[Articol despre necesitatea ca, in conferinta reprezentan-
tilor puterilor garante, care urma sa se intruneasca la Paris,
sa se discute si chestiunile privind problema reorganizarii
Principatelor Romane si a unirii lor]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 53: Semaine politique.
Se aratS cA situalia politica din Principate facea necesarA, mai mutt
ca oricind, aplicarea stipulatiilor Tratatului de la Paris.
7759 327(498)
[Conferin]a de la Paris a hotarit ca evacuarea Principatelor
Romane de catre armatele austriece si retragerea flotei
engleze din Marea Neagra sä se termine la 30 martie 1857].
VEST. R., XXII (1857), p. 14: Francia.
7760 327(498)
[$tiri din Petersburg, transmise de agentia Havas, cu
privire la atitudinea Rusiei fat& de chestiunea Principatelor
Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 63: La presse europeenne sur les Principautes.
Se aratS ca Buteniev ceruse Portii o urgentare a convocarii Divanurilor
ad-hoc si ca guvernul rus dorea o grabnica rezolvare a chestiunii Principa-
telor, cerind retragerea trupelor austriece. Se semnaleaza faptul ca opinia
publics din Petersburg adoptase punctul de vedere unionist in privinla Prin-
cipatelor, condamnind pozitia Austriei.
7761 327(498)
[Extras dintr-un articol din ziarul francez Le Constitu-
tionnel" referitor la legaturile Principatelor Romane cu
Poarta]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 71, col.
Articolul, intitulat Etudes sur les Principautes, fusese scris de Amedee
de Cesena, care demonstrase eS primele legaturi ale Principatelor Romane
cu Turcia se puteau considera legaturi de alianta.
7762 327(498)
[Critica unui articol din Times" in care se iacea elogiul
politicii duse de marele vizir Reid -Pasa]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 71: La presse europeenne sur les
Principautes.
Mai frith, se extrag pasaje din articolul aparut in n-rul din 13 ian. al
foii britanice. Times elogiaza atitudinea lui Resid-Pasa, fiindca acesta apa-
rase ferm interesele austriece si engleze in Principatele Romane si Marea
Neagra, sprc deosebire de politica mai sovaitoare a predecesorului sau, Aali-
Pasa. Times igi motiveaza elogiul, afirmind cA, prin unirea Principatelor,
s-ar dezmembra Imperiul otoman si s-ar crea un stat prieten Rusiei. Redactia
foii L'Etoile du Danube observa ea voind s5.-1 sustina la guvern pe Resid-
Pasa foaia britanica uzeaza de intrigi si de insinuatii. Resid-Pasa, ca si
predecesorul sat', nu va putea innabusi dorinta romanilor din Principate
de a se uni.
7763 327(498)
Les partisans de l'union sont le veritable parti anti-
russe dans les Principautes. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 76.
Articol in care se cauta a se capta bunavointa puterilor apusene, corn-
batindu-se opinia foii Times. Se afirma ca romanii din Principate nu ar voi
sa se rupa de sub suzeranitatea Portii, favorizind politica Rusiei, ci ea, dim-
potriva, ei ar dori ca, uniti, sa se lupte pentru integritatea Turciei, impotriva
celor care ar ameninta-o. Yn sprijiatil acestei teorii ad-hoc, se reclA un frag-
ment din petitia adresata in martie 1856 congresului de la Paris, de catre
partizanii unirii din Iasi.
7764 327(498)
[Se anunta ca, la Constantinopol, a avut loc o consfatuire
a reprezentantilor Frantei, Angliei, Rusiei, Austriei, Prusiei,
Sardiniei si Turciei, pentru intocmirea firmanului de convo-
care a Divanurilor ad-hoc din Principate]. VEST. R.,
XXII (1857), p. 1: Constantinopol.
7765 Varidianu, N. 327(498)
[Despre conferinta de la Constantinopol a ambasadorilor
puterilor straine, cu privire la reorganizarea Principatelor
Romane]. TIMPULU, I (1857), nr. 6, p. 3: Constanti-
nopole, 27 decembre.
Corespondents trimisa din capitala Turciei. Yn conferinta, s-a recunos-
cut ca, in Divanurile ad-hoc, trebuie sa fie ales,i reprezentanti din toate cla-
sele sociale,
www.dacoromanica.ro
327(498)
7766 Bossueceanu, [G. R.] 327(498)
[Articol de fond, in care comenteaza vestea ca la Constan-
tinopol, in sedinta din 1/13 ian., reprezentan]ii puterilor
garante an recunoscut suveranitatea Principatelor Romine].
TIMPULU, I (1857), nr. 9, p. 1-3: Bucuresti, 17 Ianua-
ria.
Aminteste ca Principatele au luptat pentru aceasta suveranitate in tot
cursul istoriei for si an impus-o Turciei, prin vechile tratate incheiate cu ea.
Arata cum, in sec. XIX, chestiunea Principatelor Romane a trezit interesul
european, impletindu-se strins cu chestiunea orientala. Mentioneazi pe publi-
cigtii straini care au militat in favoarea romanilor. Expune felul cum s-a
incercat rezolvarea acestei probleme in congresul de la Paris. DemonstreazA
pe baza de citate din vechile tratate ale romanilor cu turcii ca dreptul
for de autonomie trebuie sa fie recunoscut.
7767 327(498)
[$tiri si extrase din presa strain& in legatura cu conferinta
de la Constantinopol si chestiunea Principatelor Romane].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 8:
Novitalele zilel, 11: [Frantiea], 14-15: Revista politica, 20:
Depese telegrafice, 23: Turciea, 24: Novitalele zilel.
7768 327(498)
[$tiri din presa strain& privind conferinta reprezentantilor
puterilor garante la Constantinopol, referitoare la firmanul de
convocare a Divanurilor ad-hoc din Principate]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 65: Nouvelles de Turquie.
Se redau gtiri din Le Journal de Constantinople, La Presse d'Orient
Le Journal des Debals. Se arata ca Resid-Pasa intentiona sa dea o baza
larga firmanului, in privinta alegatorilor membrilor Divanurilor ad-hoc.
7769 327(498)
[$tiri din Constantinopol, comunicate de presa din capi-
tala Turciei si de Times", cu privire la lucrarile conferintei
reprezentantilor puterilor garante, referitoare la convocarea
Divanurilor ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 69: Nouvelles de Turquie.
Stirile sint din 2 si 5 ianuarie.
7770 327(498)
[Corespondent& de la Constantinopol, din 5 ianuarie,
aparuta In Times", in legatura cu conferintele ce avusesera
loc In capitala Turciei, privind organizarea alegerilor pentru
Divanurile ad-hoc din Principate]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 73-74: Nouvelles de Turquie.
Se prezinta, in corespondenta, discutiile gi hotaririle ce se luasera, pri.
vind reprezentarea taranilor fart pamint in Divanuri, alegerea birourilor
Divanurilor gi aga -zisul drept de veto al Portii asupra unor hotAriri ale - is-
tor adunari din Principate.
7771 327(498)
[$tiri privitoare la intocmirea firmanului pentru convocarea
Divanurilor ad-hoc]. VEST. R., XXII (1857), p. 21:
Constantinopole, 26 col. II, 29: Constantinopol.
7772 327(498)
[Corespondente din Times" si Morning-Post" privind
sedinta din 7 ianuarie a conferintei reprezentantilor puterilor
garante la Constantinopol, in legatura cu redactarea firma-
nului pentru convocarea Divanurilor ad-hoc din Principate].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 78: Nouvelles de
Turquie.
Se comunicA detalii, aratindu-se ca se discutase redactarea finall a fir-
manului.
7773 327(498)
[$tiri date de gazeta La Presse d'Oricnt" cu privire la
incheierea conferintei reprezentantilor puterilor garante la
Constantinopol, referitoare la redactarea firmanului de con-
vocare a Divanurilor ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 82: Nouvelles de Turquie.
Se anunta ca alegerile vor incepe in Principate pe ziva de 30 martie.
7774 327(498)
[Corespondente din gazetele L'Independance Beige" si
La Presse" privind hotaririle luate la Constantinopol, de
419
327(498) POLITICA. EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
reprezentantii puterilor garante, cu privire la viitoarele alegeri
si problema retragerii trupelor austriece din Principatele Ro-
mane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 83-84.
Corespondenlele sint din 12 si 22 ianuarie. In ele se arata ea alegerile
urmau sa 1nceapA la 1 aprilie, data cind comisia puterilor garante trebuia
sä intre in Principate si cind trupele austriece trebuiau sa fie plecate. Se
instiinteath ca Brincoveanu, capitan de ulani in armata austriaca, fusese
Insarcinat s1 duce generalului comandant din Principate ordinul de evacuare.
Se arata c3 se diseutase Ia Constantinopol si prohlema exilatilor romani din
1848.
7775 327(498)
[Se anunta ca ziarele franceze au publicat firmanul privitor
la convocarea Divanurilor, insarcinate sa arate comisiei euro-
pene dorintele Principatelor Romfine]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 34.
7776 327(498)
Firmana pentru convocarca Divanului Ad-hoc in Valahia.
CONCORDIA, I (1857), p. 2.
Se publica traducerea textului aparut in jurnalul englez Evening Mail.
Traducerea este semnath de C.A.C.[retulescu].
7777 327 (498)
Firman pour la convocation du Divan ad-hoc en Valachie.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 85-86.
Textul firmanului este redat in traducere franceza, dupa Times.
7778 327 (498)
[Traducerea firmanului Portii pentru convocarea Divanu-
rilor ad-hoc In Principatele Romane]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 94-95: Firman....; G. TRANS.,
XX (1857), p. 34 35: Firmanula Portil....; TIMPULU, I
(1858), nr. 13, p. 2-3: Firmanulii Innaltel Porti.
In L'Eloile du Danube, versitme franceza dupa Times ; to Gaseta Tran-
silvaniei, traducere romaneasca din Ost.[erreichische] Zeitiiing]: in Timpuld,
dupa Times.
7779 327 (498)
Firman. Pentru conchiemarea Divanelor ad-hoc in Prin-
cipatele Dunarene, care sint insarcinate cu esprimarea dorin-
telor acelora In privinta reformelor ce au sa face cu organi-
sarea lor. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 35-36.
Traducere din Gas. Austr. [Oesterreichische Zeilung].
7780 Bossueceanu, [G. R.] 327(498)
Asupra Divanurilor Ad-hoc. TIMPULU, I (1857),
nr. 12, p. 1-2.
Arata c3, pe de o pa. te, puterile garante recunosc dreptul de autonomic
al Principatelor Romane, iar pe de alta parte, le limiteaza dreptul de organi-
rare interna, prin dispozitiile cu privire In Divanurile ad-hoc.
7781 A. [ngelescu], E. 327(498)
Autonomia Romaniloru. TIMPULU, I (1857), nr. 13,
p. 1-2.
Autorul arata ca puterile garante au stabilit, in conferintele din Con-
stantinopol, convocarea Divanurilor ad-hoc, cu scopul de a-si exprima dorin-
tele cu privire la reorganizarea politica, administrative si sociala a Princi-
patelor Romano. Aceste dorinte trebuiesc formulate pe baza unui vot dat
de toate clasele societSlii. Romanii au primit cu multumire rezultatul con-
ferintelor din Constantinopol, afara numai de clasa aristocratica, ce staru-
ieste a crede th dath odata puterile cele marl au chezasuit autonomia tarii,
nu pot avea dreptul de a o viola"... legittind insasi ele modul reprezentatiei
tarn, cu atit mai putin, ca prin modul acesta se calca privilegiile, care li s'ar
fi consacrat prin tratatul din 30 Martie". Anton!' combate aceastA afirmatie
a partidei boieres,ti.
7782 327(498)
[Articol elogios despre firmanul dat de Poarta pentru
convocarea Divanurilor ad-hoc in Principate]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 85: Bulletin politique.
7783 327(498)
[Articol cu privire la firmanul pentru convocarea Diva-
nurilor ad-hoc si efectul salt asupra opiniei publice din
420
www.dacoromanica.ro
327(498)
Principatele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 89: Bulletin politique.
Se adopta o atitudine favorabill firmanului, sustinindu-se Insa ca efec-
tele sale salutare ar fi anihilate prin mentinerea In funcliune a caimacamilor
si prin prezenta armatei otomane pe teritoriul Principatelor Romane, dupa
30 martie.
7784 Bossueceanu, [G. R.] 327(498)
Asupra versiuni dupa Teims, a FirmanuluT inaltel Portf,
attingatoriu de convocarea divanelorii ad-hoc, relative la
organisarea Principatelora Dunarene. TIMPULU, I (1857),
nr. 14, p. 1-2.
Bossueceanu face citeva observatii, si anume asupra numarului prea
mic al celor chemati la reorganizarea tarii ; asupra felului cum vor fi repre-
zentate clasele societatii; asupra domiciliului luat de bath in alegerea depu-
tatilor; asupra numarului prea mic de deputali pe care au sa-I poata alege
comerciantii, industriasii, liberii profesionisti si intelectualii; asupra virstel
de 30 de ani ce se core atit pentru cei alesi, cit si pentru alegStori.
7785 327 (498)
[Extrase dintr-un comentariu favorabil, aparut in Times",
cu privire Ia firmanul de convocare a Divanurilor ad-hoc din
Principate] L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 92.
7786 327(498)
[Extras din articolul Turcia sub Resid-Pasa.", aparut in
foaia biitanica Examiner", la 24 ianuarie]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 87-88: Nouvelles de Turquie.
In acest extras, se aduc laude lui Resid-Pala, pentru politica liberala
si amicala. pe care o adoptase In privinta Principatelor Romane si a viito-
rului lor, aratindu-se, pe de alts parte, ca Franta, iar nu Anglia, pledase la
conferinta puterilor garante de la Paris, din 6 ianuarie, pentru ca delta Duna-
rii sa fie acordata Portii.
7787 327 (498)
[Polemica cu Le Journal de Constantinople" si Le Con-
stitutionnel", privind atitudinea antiunionista a primei foi
si atitudinea favorabila lui Bibescu si lui Vogoride adoptata
de cea de-a doua]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 82-83: La presse europeenne sur les Principaut6s.
7788 327 (498)
[Articol despre situatia politica a Principatelor Romane,
din punctul de vedere al diplomatiei europene]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 77: Bulletin politique.
Se arata ca problem Principatelor avea toate sansele sa fie rezolvata
to acel moment de calm, ce caracteriza diplomatia europeana. Se vesteste
ca Sardinia s-a pronuntat in mod oficial pentru unirea Principatelor si ca
Anglia urma sa-si precizeze atitudinea la deschiderea parlamentului situ.
7789 327 (498)
[Dare de seams asupra lucrarii Le traite de Paris dtu-
die dans ses causes et ses effetd, par le correspondant diplo-
matique du Constitutionnel "]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], 1 (1857), p. 84: Bulletin bibliographique.
Lucrarea este, in general, apreciata, dar se combate atitudinea antiunio-
nista adoptata de autor, ca si tendinta sa de a-I sustine pe B. Stirbei.
7790 327(498)
Jurnalele streine asupra Principatelor Dunarene.
ANUNT. R., IV (1857), nr. 1, p. 2.
Extrase din ziarele Constitutionalul [Le Constitutionnel] §i [Le] Nord,
privitoare la situatia politica a Principatelor, din punct de vedere interna-
tional.
7791 327 (498)
[$tiri despre activitatea la Constantinopol a pretenden-
tilor la domnie din Principatele Romane]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 51: Turciea, 52, col. II.
Se anunta ca la Constantinopol sosisera G. Bibescu, Ion Ghica si Gheor-
ghe $tirbei, fiul fostului domnitor Barbu $tirbei. G. $tirbei fusese primit
in audienta de sultan si apoi plecase spre Viena. El era general de brigade
in armata otomana. Sultanul ii vorbise elogios de tatal salt. Se astepta ca
Mihail Sturza sit piece si el in curind de la Paris spre Constantinopol. El vin-
duse in capitala Frantei un hotel, pentru suma de 950 000 de franci. Se mai
vorbea ca in Constantinopol va mai soli si un print Cantacuzin"..
327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7792 327(408)
[Se vesteste ca printul G. Bidescu lucreaza la Constan-
tinopol pentru unirea Principatelor].G. TRANS. XX
(1857), p. 35.
7793 327(498)
[Se vesteste ca fostul domnitor al Tarii Romanesti,
G. Bibescu, a fost decorat de sultan cu ordinul Medgidie, clasa
intii]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 55: Turciea.
Decorarea a avut be la 5 februarie, in audienla de plecare a printului.
Acesta a pornit apoi la Viena, uncle, dupe cum se pare, se duce ca s3 lucreze
mai departe la candidatura sa".
7794 327(498)
[Diferite stiri politice din Turcia in legatura cu Principa-
tele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 98: Nouvelles de Turquie.
Se arata c5 ambasadorul Austriei, Prokesch-Osten, oferise o masa Ia
care participase 5i printul Bibescu 5i ca turcii luasera masuri pentru a prelua
in stapinire delta Dunarii. Se mai anunta ea exilarea frunta5ilor romani din
1848 va fi considerate ca neavenita 81, pe de alta parte, se veste5te ca membrii
comisiei puterilor garante pentru Principate plecasera In diferite parti, In
afara de Talleyrand, care ramasese Ia Constantinopol. Stirile sint redate dupe
La Prase d'Orien1 §i Le journal de Constantinople.
7795 Plee, Leon 327(498)
Articol publicat in Le Sit cle" despre politica puterilor
garan[te si despre rolul comisiei marilor puteri, trimisa in
Principatele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 95 96: La presse europeene sur les Principautes.
7796 327(498)
[Stire despre unelo candidaturi la tionurile Principatelor
Romane]. -- G. TRANS., XX (1857), p. 44, col. I: Turcia.
Se indica G. Bibescu, B. Stirbei 5i un Ipsilante.
7797 327(498)
[Stire despre candidatura la tronul Principatelor Roma.-
nesti a printului Nicolae de Nassau, rude a Imparatului
Napoleon al III-lea]. TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 42: intamplari de zi.
7798 327(498)
[Comentarii ale presei straine, In legatura cu prezenta.
la Paris a printului Nicolae de Nassau]. GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 47: Frantiea.
Printul era unul dintre candidatii la domnia Principatelor Romane unite.
7799 327(498)
[Stiri din presa engleza despre unirea Principatelor Ro-
mane sub un domnitor strain].
GAZ. DE MOLD., XXVIII
recte XXIX] (1857), p. 47-48: Mare-Britaniea.
Anglia se opune acestui project, declarind ca prio alegerea unui print
strain s-ar calca suzeranitatea sultanului, proclamata prin tratatul de la
Paris. In Camera Lorzilor, Lyndhurst a declarat ca problema unirii se agita
de Stirbei, Bibescu, Sutu 5i de printul Nassau, inrudit cu suveranii Frantei
si Rusiei. Times afirma a ideea printului strain ar fi sprijinita de catre Rusia
si ca un stat independent al romanilor ar periclita stapinirea Austriei asupra
color patru milioane de supu5i roman; ai imparatiei habsburgice, trezind
namintele for nationals.
7800 327(498)
Se eiteazA urmatoarele nume: Nicolae de Oldenbsrg, printul Napoleon,
Constantin -Petra de Nassau-Orania. Dintre localnici, se vorbe5te de familiile,
psilanti 5i Calimah.
7801 327(498)
[Despre candidatura printului Niculae de Nassau la tronul
Principate!orl. G. TRANS., XX (1867), p. 51: Cronica
straina.
Sc arata ca acesta era inrudit cu Napoleon al 11I-lea si cu familia
imperials rust. Se explica atitudinea favorabila unirii Principatelor Romane,
afloptata de publicistul Emilie de Girardin, tocmai prin rudenia acestuia
ru familia de Nassau.
www.dacoromanica.ro
327(498)
7802 327(498
[Informatii asupra atitudinii presei europone fats. de pro-
blema unirii Principatelor_. G. TRANS. XX (1857, p.
48. col. I.
Se comunica, dupe foaia Wanderer, lista ziarelor favorabile unirii 5i a
celor potrivnice ei.
7803 327(498)
[Dupe gazeta belgiana La Presse", se anunta ca, in Le
Moniteur Universel", a aparut un articol in care se preci-
zeaza politica Frantei in Orient si se afirma ca guvernul fran-
cez ramine pe pozitia sa favorabila unirii Principatelor].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 89: Bulletin poli-
tique.
7804 327 (498)
[Traducerea unui articol in favoarea unirii Principatelor
Romane, aparut in n-rul de 5 febr. din oficiosul guvernului
francez Le Moniteur Universel "]. ANUNT. R., IV (1857),
nr. 4, p. 1-3; G. TRANS., XX (1857), p. 39: Cronica straina;
TIMPULU, I (1857), nr. 15, p. 2-3: Jurnalistica strains.
asupra Principateloril.
7805 327(498)
[Declaratia guvernului francez cu privire la Principatele
Romane, publicata in Le Moniteur Universel"]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 41-42: Novi-
tale din nauntru.
Se publica textul original francez 5i o traducere romaneasca. Guvernul
francez se declare in favoarea unirii Principatelor.
7806 327(498)
[Comentarii asupra articolului din Le Moniteur Univer-
sel"]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 4, p. 3: Revista Poli-
tica; G. TRANS., XX (1857), p. 43: Cronica straina; TIM -
PULU, I (1857), p. 3.
Ziarele romane5ti comenteaza accst articol 5i publica extrase ample
din aprecierile facute asupra lui in presa straina.
7807 327(498)
[Stiri cu privire la dezbaterile din Camera Lorzilor pro-
vocate de articolul din Le Moniteur" despre unirea Prin-
cipatelor Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 49-50: Novitale din nauntru.
Se traduc din Times, nr. din 10 februarie, un fragment din cuvintarca
lordului Lyndhurst 5i raspunsul lui Clarendon, care se fere5te de a intra in
discutia problemei unirii Principatelor.
7808 327 (498)
[Scurt articol, in care se combate pozitia antiunionista
pe care si-o reafirma gazeta austriaca Ost-deutsche Post",
dupe aparitia notei of icioase franceze din 5 februarie, in care
se precizase politica unionists a Frantei]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 101: Bulletin politique.
7809. 327 (498)
[Articol in care se combate atitudinea antiunionista adop-
tata de foaia Ost-deutsche Post" si se pledeaza pentru res-
pectarea vointei libere a Divanurilor ad-hoc]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857) p. 105: Bulletin politique.
La sfigitul articolului, se anunta intr-un post-scriptum, ca firmanul
pentru convocarea Divanurilor ad-hoc a sosit la Galati.
7810 327(498)
[Corespondents de la Constantinopol, din 20 februarie,
trimisa foil Le Constitutionnel", in carese arata sen-
zatia ce o producese nota franceza aparuta in Le
Moniteur Universel" d'n 5 februarie]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p 124, col. III.
Se arata c3 ambasadorii Angliei 5i Austriei fusesera nemultimiti de
noua precizare a politicii franceze in chestiunea unirii Principatelor Romane
5i incercasera, fire fobs, se -1 provoace pe Res,id-Pala la un protest.
7811 327(498)
[Traducerea observatiilor acute de Michel Chevalier pe
Dupin din punct de vedere economic si istoric asupra Prin-
421
327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
cipatelor Romane]. CONCORDIA, I (1857), p. 31-32:
Francia ; TIMPULU, I (1857), nr. 21, p. 2-3.
Au fost publicate in Le Journal des Dibals din 27 februarie 1857, fiind
stirnite de scrierea lui Thibault-Lefebvre: La Valachie au point de vise eco-
uotnique el diplowalique, trimisa de autor Academiei de $tiinte morale si
politice din Paris. Chevalier si Dupin suslin ca Principatele Romane n-au
avut posibilitatea sa se dezvolte economiceste, dar, din punct de vedere poli-
tic, istoria arata a n-au fost niciodat3 integrate in Imperiul otoman. Prin
unirea tor, Turcia va cistiga.
7812 Cesena, A. de 327(498)
[Articol publicat in Le Constitutionnel" privind ches-
tiunea unirii Principatelor]. L'ETOILE DU D. [Bruxel-
les], I (1857), p. 100: La presse europeenne sur les Princi-
pautes.
Autorul demonstreaza avantajele ce ar rezulta pentru Poarta din reali-
zarea unirii Principatelor si alcatuirea unui puternic stat romfinesc, sub
suzeranitatea Turciei.
7813 327(498)
[Corespondent& trimis& din Bucuresti foii L'Indepen-
dance Belge", care, intre altele, cuprinde stiri privind retra-
gerea trupelor austriece din Principate si eventuala for inlo-
cuire cu o armata otomanii]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 106-107: Valachie.
Corespondenta poarta data de 8 februarie 1857.
7814 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Despre unirea Principatelor]. CONCORDIA, I (1857),
p. 7-8; TIMPULU, I (1857), nr. 16, p. 3-4.
Traducerea unui articol publicat in Le Journal des Dam's, din 8 februarie
1857. Sustine unirea Principatelor si felicita guvernul francez ca n-a parasit
cauza pe care o aparase congresul de la 1856.
7815
[Polemic& cu Gazeta Universals" Allgemeine Zei-
tung" din Augsburg, in legatura cu chestiunea unirii
Principatelor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 110: La presse europeenne sur les Principautes.
Se combat afirmatiile antiunioniste ale foii din Augsburg, aratindu-se
ca, spre deosebire de unitatea germana, cea a Principatelor Romane era ajunsa
la maturitate; pentru realizarea ei, existau toate conditiile necesare.
7816 327(498)
[Comentarii polemice la campania dusa de Gazeta Uni-
versal-&" Allgemeine Zeitung" din Augsburg impo-
triva unirii Principatelor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 114: La presse europdenne sur les Principautes,
Se combate aceasta atitudine a foil germane, care afirmase ca accep-
tarea unirii Principatelor Romane ar constitui o sinucidere pentru Turcia
si ca prin unire s-ar constitui un puternic focar de propaganda grec-ortodox.
7817 Renee, Amedee 327(498)
[Articol in favoarea unirii Principatelor Romane, publicat
in Le Constitutionnel"]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 110-111: La presse europeenne sur les Princi-
pautds.
Autorul arata ca presa francezd e unanima in atitudinea ci favorabila
unirii Principatelor si ca politica oficiala franceza a fost constants in aceasta
privinta. Combate atitudinea adoptatd, de Times si de Mile austriece tap
de Principatele Romano si citeaza un articol favorabil Talilor Romane, apa-
rut in The Press din 14 februarie.
7818 Renee, Amedie 327(498)
Despre Principate. ANUNT. R., IV (1857), nr. 7
p. 1-2.
Traducerea articolului aparut in Le Conslitulionnel.
7819 Brateano, Jean C. 327(498)
[Scrisoare deschisk adresata redactorului foil britanice
Globe", in chestiunea unirii Principatelor]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 111.
Protesteara impotriva considerarii pe acela0 plan a exilatilor roman,
cu B. $tirbei si cu G. Bibescu.
422
www.dacoromanica.ro
327(498)
7820 327(498)
[Extrase din presa engleza privind problema Principa-
telor Romine]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 123-124: La presse europeenne sur les Princi-
pautds.
Se reds un fragment dintr-un articol din foaia Lloyd de la Londra, din
1 martie, in care se demonstreaza cd. Austria se opunea unirii Principatelor
Romdne, cu gindul de a pune stapinire pe aceste taxi si de teams ca romdnii
transilvaneni ar simti dorinta sa se uneasca si ei cu celelalte cloua tari romane.
Se publics, de asemenea, un extras din The Leader, aparut in ultima zi a
lunii februarie, in care se elogiase atitudinea lui Bulwer si se combatuse aceea
a ambasadorului Redcliffe, care nici nu voia sa auda de unire. In sfirsit, se
reproduce un extras din articolul de fond publicat la 28 februarie, in Daily
News, asupra chestiunii unirii Principatelor.
7821 327(498)
[Stiri din Gazeta Prusieana, de Coloniea" Koelnische
Zeitung" ? in legatura cu atitudinea marilor puteri faVa de
unirea Principatelor]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte
XXIX] (1857), p. 83: Prusiea.
Se discuta stabilirea vamii, armatei, justitiei si administratiei comune
In Principate. Acest proiect, fncuviintat de Anglia, s-ar afla la temelia discu-
tiilor dintre Austria si Franta.
7822 327(498)
[Se anunta ca au sosit in Bucuresti membrii comisiei pute-
rilor garante]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 11, p. 1 ;
G. TRANS., XX (1857), p. 76 [gresit: 72]: Teara Romaneasca
si Moldavia.
Cei sositi sint: cavalerul Benzi, Safvet-Effendi, baronul Talleyrand-
Perigord si Henry Lytton Bulwer, reprezentantii Sardiniei, Turciei, Frantei
si Angliei. Text roman si francez in Anun/dforul roman.
7823 327 (498)
[Articol cu privire la primirea f&cuta. in Bucuresti, in
ziva de 5/17 martie, lui Talleyrand-Perigord 5i Bulwer].
TIMPULU, I (1857), nr. 23, p. 1: Nuvelle din launtru.
Se arata ca Benzi si Safvet-Effendi sosisera in ajun, in ziva de 4/16.
Subliniindu-se speranta pe care populatia Capitalei o punea mai ales in spri-
jinul Frantei, se infatiseaza amanuntele primirii care se fdcuse comisarilor
Frantei si Angliei, la sosirea for in Bucuresti.
7824 Alesandrescu, Gr. 327(498)
[Scurt articol, prin care saint& sosirea in Bucuresti a comi-
sarilor puterilor garante]. CONCORDIA, I (1857),
p. 37.
Isi exprima speranta ca, locuind citva timp printre romani, acesti diplo-
mall le vor intelege mai bine dorintele.
7825 Baronzi, G. 327(498)
[Notita. despre primirea entuziasta facuta de populatie
comisiei puterilor garante]. CONCORDIA, I (1857),
P. 46, col. III.
Multi cetateni au trimis comisarilor earti de vizita, care aveau scrise
in cele patru colturi cele patru dorinte ale romanilor. Unii au adaugat si
dorinta ca sa se permits Intoarcerea in tar& a exilatilor. Comitetul unirii s-a
infatisat fiecaruia dintre comisari.
C. E.
7826 327(498)
Un cuvintu asupra stars actuale a Principatelor. BU-
CIUMUL, I (1857), p. 2.
Examineaza conjunctura internationals, subliniind interesul Frantei de
a promova oarecare reforme liberate in Principatele Romane, insa far& zgu-
duiri sociale.
7827 327(498)
Autonomia romank BUCIUMUL, I (1857), p. 1-2,
5-6.
Definitia si originea notiunii de autonomic. Raportul dintre autono-
mic" si suveranitate". Analiza situatiei Principatelor Romane lap de Impe-
riul otoman. Autonomia fats de Poarta si modificarile istorice pe care i le-au
adus diferitele tratate incheiate cu turcii. Analiza juridica a acestor tratate,
cu drepturile si obligatiile care decurgeau din ele.
327(498) POLITICA. E XTERNA :
7828 327(498)
La Suzerainete. Un paysan du Danube it lord Clarendon.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 122-123: Lettres
moldo-valaques.
Autorul demonstreaza ca termenul de suzeranitate este impropriu, el
tinind de regimul feudal, care nu mai exista In Europa, si, In once caz, el
1111 poate fi folosit pentru earacterizarea raporturilor dintre Poarta si Princi-
pate, deoarece nu exista declt In vocabularul turcesc. Arata ca Principatele
Romans au fost aliatele Turciet, tar nu vasalele ei.
7829 327(498)
[Scurt articol, in care se discuta eventualitatea alegerii
unui print strain pe tronul Principatelor Romane unite].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 125: Bulletin
- Firmanul pentru Divanurile Ad-hoc.
politique.
Se anunta ca un corespondent al lui Times vestise ca marile puteri se
&dean si rezolve problema domnitorului strain al Principatelor, in eventua-
litatea admiterii unirii, printr-o conferinta speciall a puterilor garante.
7830 Nee, Leon 327(498)
[Articol publicat in Le Siècle", in 9 martie, si intitulat
Les Principaut4s", in care pledeaza pentru aducerea unui
print strain pe tronul Tarilor Romfine, reunite intr-un stat]. -
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 131 ; col. HIII.
7831 Nee, Leon 327 (498)
[Articol referitor la problemele Principatelor Romane,
aparut In Le Siècle" din 9 martie]. BUCIUMUL, I (1857),
p. 4: Revista jurnalistica; CONCORDIA, I (1857), p. 35:
Sciri din afara.
Tradvzere. Plee se Intreaba care forma de guvernamint le-ar fi mai
de folos romAnilor si sugereaza monarhia constitulionala cu un principe strain,
care sa fie independent de influentele celor trei marl puteri vecine Princi-
patelor. Regrets ca momentul nu permite realizarea unui stat romanesc
puternic, care sa uneasca toate tulle romanesti. Se arata fngrijorat de mul-
timea candidatilor romani la domnie.
7832 327 (498)
[Se arata ca, dupe cele spuse de foaia britanica Lloyd",
Anglia, Austria si Turcia ar fi admis unirea partial& a Prin-
cipatelor Romane]. G. TRANS., XX (1857), p. 79: Teara
Romaneasca si Moldavia.
Se precizeazA ci cele trei puteri se opuneau unirii adminsitrative si poli-
tice, admitInd unirea In privinla vimii 5i a armatei.
327 (498)
7833
Despre Principate. ANUNT. R., IV (1857), nr. 13, p. 2.
Se vorbeste de un memorandum trimis de Ministerul de Ezterne, al
Rusiei cAtre agentii sal diplomatici, In care se spunea ca unirea Principatelor
Romane este alit de naturals, pe cit este de dorita. De asemenea, se menti-
oneaza un memoriu al baronului Koller, tot to chestiunea Principatelor, Insa
ostil, In care se afirmS ci unirea for va produce grele vatamari intereselor
Austriei, ale Portii, ale Principatelor Insesi si ale Europei In general.
327 (498)
7834
Brochures d'intdret actuel. L'ETOILE DU D. [Bruxe-
lles], I (1857), p. 128: Varidtes.
Dare de scams asupra brosurii intitulate Etat des Principaules roumaines
depuis le trails' de Paris. In ea se mentioneaza si aparitia brosurii Le Firman
Lure pour la convocation des divans ad-hoc dans les principautes du Danube,
tiparita la Paris, la 10 februarie 1857.
7835 327(498)
[Dare de seam& asupra brosurii Le Firman turc pour la
convocation des divans ad-hoc dans les Principautes", ap5.-
ruta la Paris in ziva de 10 februarie 1857]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 134-136: Varietes.
Redactia nu aproba Intro totul aceasta brosura a lui V. Boerescu, in
care se cerea romanilor sa lupte pentru schimbarea dispozitiilor electorale
cuprinse in firmanul de convocare a Divanurilor ad-hoc 5i se indicau punctele
din aceste stipulatil electorale a cAror modificare trebuia Metal.
7836 [Bolliac, C.?I 327 (498)
Ce este de facut. BUCIUMUL, I (1857), p. 5.
Autorul discuta pe larg situatia create. In Principatele Romane prin
firotanul otoman cu privire la efectuarea alegerilor pentru Divacul ad-hoc.
28 Bibliografia analitica c. 3102
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327(498)
Anunti ea guvernul Frantei a protestat, prin nota publicata In 14 Moniteur
din 10 febr. In Principate, au protestat ziarul Timpuld 5i generalul Magheru.
Totusi, ti sfatuieste pe roman la moderatie: sa nu asculte de Indemnul
de a no lua parte la alegeri. Tinerimea sub 30 de ani, care e pe nedrept impie-
dicata de la vot, poate contribu i Irma, indirect dar hotarttor, la rezultatul
alegerilor. /ndeamna pe tinerii luminali sa-i is sub ocrotirea for pe cei citiva
deputati pe care ii vor alege dintre ei tdranii clacasi, ca sa no se mai repete
cele Intimplate in Comisia proprietalii, la 1848, clod deputatii tarani au lost
Inselati de boierii proprietari, prin trucurile lui Alecacbi Vilara si Filip Lens.
Nareaza pe larg cum au procedat acestia.
7837 327 (498)
(1857), p. 3-4.
OPINIUNE'A, I
Dupa o introducere, in care se discuta. indreptAtirea Portii de a regle-
menta singura felul cum se vor face alegerile pentru Divanurile ad-hoc, se
analizeaza critic, articol cu articol, prevederile firmanului otoman cu privire
la aceste alegeri. Critica se intemeiaza pe brosura Le Firman turc pour la
convocation des divans ad-hoc dans les principaules du Danube 5i pe memo-
randumul de protest al lui Gh. Magheru.
7838 327(498)
[Traducerea unui comentariu din foaia austriaca Ost-
deutsche Post" despre neputinta Portii de a combate poli-
tica franceza in Principatele Romane]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 75: Turcia.
7839 327 (498)
[Articol de fond in care Poarta e criticata pentru numirea
lui Vogoride In functia de cairn-ram al Moldovei si se dau
relatii despre interpelarea ce avusese loc in parlamentul
britanic, in favoarea reintoarcerii exilatilor din 1848 in Prin-
cipatele Romine]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 132: Bulletin politique.
Se condamna actul Poll/ de a-1 numi pe Vogoride in funclia de caimacam
si se anunta ca deputatul Otway it interpelase pe Palmerston in chestiunea
exilatilor roma/1i si ca barbatul de stat recunoscuse meritele acestora, pro-
mitlnd interventia guvernului britanic pe linga Poarta, In favoarea rein-
toarcerii for in Principate. La sfirsitul articolului, se recta o corespondents
trimisa la 14 martie, din Viena, foil Times, in care se ceruse interventia am-
basadorului britanic la Constantinopol pentru statornicirea libertatii presci
in prile Romane.
7840 327(498)
(Se anunta ca cele din urma trupe austriece si otomane
au evacuat Bucurestii]. CONCORDIA, I (1857), p. 46 : Stiri
din intru.
7841 327(498)
Congresul din Paris si Principatele danubiane. CON-
CORDIA, I (1857), p. 55-56.
Sub acest titlu, se publics traducerea unui articol, publicat in gazeta
rusa Le Nord din 18 martie, in care se combat pc baza protocoalelor con-
gresului de la Paris afirmatiile gresite ale presei austriece privitoare la
unirea Principatelor Romane.
7842 327 (498)
[Extrase din articolul Le congres de Paris et les Prin-
cipautes danubiennes" publicat in foaia oficioasa rusa
Le Nord" din 18 martie]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 143-144.
In acest articol se demonstreaza ci Poarta nu avea drept de veto In ches-
tiunea Principatelor Romane. Se redau concluziile articolului.
7843 327 (498)
[Stile despre eventuala candidature a maresalului Pelis-
sier la tronul Principatelor Unite]. G. TRANS., XX (1857),
p. 95: Cronica straina
7844 327(498)
[Stiri despre planul de a aduce pe tronul Principatelor
Romane Unite pe maresalul Pelissier]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 98: Intimplari de zi.
7845 327(498)
[$tiri si comentarii in legatura cu apari]ia la Berlin(!)
a brosurii franceze a lui I. C. Bratianu in chestiunea Prin-
423
327(498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

cipatelor Romane]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 8: Stiri 7854 327(498)

pentru teara: CONCORDIA, I (1857), p. 94. [Corespondents din Constantinopol referitoare la atitu-
Brosura cuprindea 2 brosuri Cu privire la reorganizarea Principatelor, dinea Turciei fata. de ideea principelui strain].OPINIUNE'A,
ca raspunsuri la circulara pe care guvernul turc o adresase, in 31 iulie 1856, I (1857), p. 16: Corespundintia.
agentilor sal diplomatici. - Drept comentariu at brosurii, as traduc unele Corespondentul anonim reproseaza arnica' redactorilor ziarului Opini-
pasaje dintr-un articol din ziarul Patria [La Palriel, referitor la aceastA bro- une'a c5 au pus prematur In circulatie ideea de a se alege un principe strain
sura. -
Este vorba, probabil, de brosura Mimoire sur la situation de la Mol- pentru Principatele Romfine, fiindea ea Si nemultumeste puternic pe turci.
do-Valachie depuis le traiti de Paris, aparuta in 1857, la Paris.
7855 327 (49i8)
7846 327(498
[Noti]a cu privire la brosura Navigatiunea Dunerei",
[Stiri din Bucuresti privind retragerea turcilor si prega- de Michel, fost elev al $coalei de poduri si sosele]. OPI-
tirile facute pentru alegerea Divanului ad-hoc]. L'ETOILE NIUNE'A, I (1857), p. 12, col. III.
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 149: Resume des lettres et Se extrag din ea citeva opinii favorabile romanilor, intre altele, pasajele
des journaux du pays. in care cerea sa fneeteze exploatarea comerciala a Principatelor Romane
Se arata ca turcii parasisera Bucurestii la 26 martie si ca la 24 martie de catre Austria.
nu se reunisera inca toli membrii comisiei europene din capitala Tarii Roma-
nesti. 7856 327(498)
7847 327(498) Unirea. OPINIUNE'A, I (1857), p. 12, 16, 20, 24.
[Corespondenta trimisa din Bucuresti, la 26 martie, foii Extrase dintr-o brosura anonima, Cu BOW: Unirea Principatelor, apa-
Daily News", despre retragerea trupelor de ocupatie]. ruta in acel an. - In p. 12, articolul no are title.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 155.
Se arata ea austriecii se retraseserl in liniste, dar ca niste soldati turci 7857 Plie, Leon 327 (498)
savirsisera o crima tngrozitoare. Union de la Roumanie. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
1(1857), p. 159 -160; OPINIUNE'A, I (1857), p.20.
7848 327(498)
[Informatie despre intretinerea locuintelor comisarilor pu-
-
Reproducerea articolului aparut in Le Siècle din 21 aprilie. Plee corn-
bate propaganda din ultimul timp a Turciei, in sensul ea Principatele Romane
nesti]. -
terilor garante la Bucuresti, de catre vistieria Tarii Roma-
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 155.
Informatie cuprinsa intr-o corespondenti din Bucuresti, trimisa la 26
nu ar fi coapte pentru unire. De aceea, Turcia propunea ca unirea sa se faca
treptat, incepindu-se cu o unire vamala si comerciala. L. Plee arata caZollve-
rein-ul german n-a des de loc si la unirea politica a statelor germane. Citeaza
martie foii Daily News. -
din memorandul recent al lui Ion Bratianu. In Opiniune'a se publics
traducerea romitteasca a articolului.
7849 Baronzi, G. 327(498)
[Articol in care critics atitudinea ostila a unor gazete
germane in chestiunea unirii Principatelor]. CONCORDIA, 7858 Strat, I. 327(498)
I (1857), p. 65-66. Principatele inaintea Europei. BUCIUMUL, I (1857),
Subliniaza CA mai intreaga opinie publics e de alts parere decit cei care p. 22-23.
scriu la aceste gazete; ea este de partea romanilor . Ii asigura pe acesti gaze- Staruie indeosebi asupra principiului autonomici Principatelor Romane.
tari lipsiti de simplul realitatii Ca viitorul stat al romanilor nu va cauta sa fsi dateaza articolul din Berlin.
Is tulbure fruntea for visitoare".
7850 327(498) 7859 327(498)
[Nota cu privire la un articol din ziarul francez Sta- Suveranitatea. OPINIUNE'A, I (1857), p. 14.
feta" L'Estafette" despre relatiile dintre Turcia si Articol de lAmurire asupra principiului suveranitatii Principatelor Ro-
Principatele Romane] OPINIUNE'A, I (1857), p. 8: Jur- mane, In raport cu Turcia. Se citeaza si se comenteaza textul Tratatului de la
nalistica. Paris in aceasta privinta, precum si parerile lui Edg. Quinet si siaturile po-
Se subliniaza ea, in ultimul timp, ziarele franceze La Patrie, Le Journal Rice ale lui Stefan cel Mare.
des Dibats, Le Siicle sint de acord cu principiul suzeranitatii interne si ex-
terne a Principatelor. Se extrag pasaje dintr-un articol de polemics intre 7860 327(498)
L'Estafelle si Le Journal de Constantinople. L'Estajette atrage atentia Turciei [Traducerea unui articol din gazeta La Presse" referitor
el nu i se va permite 58 mai asupreasca popoarele crestine. la greaua misiune cere-i va reveni viitorului domnitor al Prin-
7851 Flee, Leon 327(498) cipatelor Unite]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 19-20:
Jurnalistica.
Turcia si Principatele. OPINIUNE'A, I (1857), p. 12:
Jurnalistica. Ti propune sa faca o bund gospodarie, dezvoltind cAile de comunicat.e
ale tarii si comertului ci. 11 sfatuieste sit no nibs ambitii de crestere terito-
Articol tradus din Le Sikle. - Autorul constata eu satisfactie ca, la un riala.
an dupa incheierea lui, Tratatul de la Paris ineepe sA fie aplicat cu hotarire.
Condamna atitudinea Turciei, care isi calca promisiunile, oprimind libera
exprimare a opiniilor in Principatele Romane. Aminteste Turciei ea, daca 7861 327(498)
se poarta astfel, a doua oars tarile europene nu vor mai sari sa o scope din [Stiri date de L'Independance Beige" in privinta politicii
primejdie. Arata ea interesul Turciei e Ca romanii sa aiba un stat puternic. Frantei si Austriei in chestiunea Principatelor Romane].
Subliniaza ca Rusia si Franta sprijina unirea, iar Anglia si Austria se opun. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 11-12.
7852 Flee, Leon 327(498) Se arata ca. Austria se straduia sA convinga Turcia sa inabuse orice
tendinte de unire a celor doua tari romanesti, in timp ce Franta cerea Portii
La Turquie et les Principautes. L'ETOILE DU D. sa respecte rezultatul votului locuitorilor Principatelor.
[Bruxelles], I (1857), p. 152: La presse europeenne sur les
Principautes. 327(498)
7862
Articol reprodus din Le Sikle.
[Scrisoare deschisa adresata. comisarului Austriei in Prin-
7853 Flee, Leon 327(498) cipate, Liebmann de Palmrode]. L'ETOILE DU D. [Bru-
[Extras dintr-un nou articol, cu titlul La Turquie et les xelles], I (1857), p. 158-159: Lettres moldo-valaques.
Principautes", publicat in Le Siècle" din 21 mai]. I se spun diplomatului austriac ea nu va reusi sit incorporeze Princi-
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 187-188. patele Romane la Austria, asa cum s-a facia in 1846 en republica Cracoviei.
Autorul demonstreaza, in concluziile articolului, care sint redate in Apoi se preAnta on dialog inchipuit intre comisarul austriac si cei rus din
extenso, ca Turcia n-are dreptul de a se arnesteca in afacerile interne ale Prin- Prineipare. Scrisoarea se incheie en constatarea CS, fats de atitudinea bine-
cipatelor Romane si ca ea greseste nesustinind unirea si impotrivindu-se voitoare a celorlalte puteri garante, politica Austriei in Principate va fi son-
executarii Tratatului de la Paris. tita esecului.

424

www.dacoromanica.ro
327(498) POLITICA E XTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
7863 Bossueceanu, [G. R.] 327(498)
[Comentariu la un articol de simpatie pentru cauza Prin-
cipatelor Romine, aparut in ziarul spaniol ESperanza"].
SECOLULU, I (1857), nr. 32, p. 2-3.
Exprimt regretul cl Spania $i Italia, aflate si ele la mare strimtoare,
nu puteau da Principatelor nici un ajutor politic efectiv. Dintre toate Odle
latine, numai Franla putea interveni cu succes in favoarea tarilor romanes,ti
de la Duntre.
7864 327(498)
[La Presse d'Orient" a anuntat plecarea la Bucuresti a
lui Dim. Rallet, V. Alecsandri si M. Kogalniceanu, pentru
a inmina un protest comisiei puterilor garante, in legatura cu
atitudinea autoritatilor moldovene fata de pregatirea ale-
gerilor]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 15: Sciri din
afarS..
7865 327(498)
Doldances adressees par les boyards moldaves aux commis-
saires des puissances garantes reunis a. Bucarest.L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 156.
Boierii se piing de numirea lui Vogoride In functia de caimacam si pro-
testeaza contra abuzurilor guvernului caimacamului, care impiedica acti-
unea unionist[. Ei subliniaza libertatea care exista In Tara Romaneasca
$i amintesc cA. Vogoride refuza SA restabileascS libertatea presei, lucru
care-i fusese cerut de o delegatie formats din Stefan Catargi, Mavrogheni,
KogAlniceanu si Rallet.
7866 327 (498)
Revista politica.
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.17.
Intre alte chestiuni de politica extern[, se subliniaza si strtduintele
Principatelor Romane de all asigura unirea sub o dinastie strAina. Text
roman $i francez.
7867 327 (498)
[Comentarii in legatura cu manevrele antiunioniste din
Principate]. BUCIUMUL, I (1857), p. 28: Stiri din Ro-
mania.
Se anunta c3 guvernul otoman a trimis In Bucuresti pe baronul *,
agent provocator al Austriei". El a plecat din Constantinopol, insotit de
printesa , avind pasaport american, cu misiunea aparentt de corespon-
dent al ziarelor din Europa care favorizeazS unirea Principatelor. In reali-
tate, ar fi avut misiunea secreta de a agita spiritele in Principate, in a$a fel
ca ideea unirii sA piardS sprijinul binevoitor dat pint atunci de Rusia. Arti-
colul indeamna la cumintenie politic[.
7868 Falcoianu, S. 327 (498)
[Articol cu privire la sprijinul dat cauzei Principatelor
Romane de catre oficiosul rus Le Nord"]. CONCORDIA,
I (1857), p. 81: Bucuresti, 19 Aprilie.
Articolul se refer[ la un meritat rSspuns pe care ziarul Le Nord it dtduse
unei corespondente din Constantinopol de violenta atitudine Impotriva
unirii Principatelor Romane publicata In Frankfurter Journal. FSlcoianu
mentioneaza cu satisfactie ca Le Nord raspunde dui:a cum merits, acestui
atac f Scut (nu gratis, negresit) nationalitatii noastre". Multumind ziarului
Le Nord, traduce din acesta atit corespondenta veninoas3 din Frankfurter
Journal, cit $i rtspunsul pe care i-1 da Le Nord. La sfirsit, isi adauga propriile
observatii critice la articolul ziarului german.
7869 Bosianu, C. 327 (498)
[Articol cu privire la atitudinea ostila unirii Principatelor
manifestata de Jurnalul de Frankfurt" Frankfurter
Journal"]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 21-22,
Combate aceasta atitudine, sustinind c.,1 unirea no va alma Turciei
$i arStind ca ziarul german greseste sustinind ideea unitatii Germaniei, Ita-
liei si Poloniei $i combStind pe aceea a Principatelor Romane. Articol provocat
de publicarea de catre foaia germana a unei corespondente din Constanti-
nopol, de la 27 martie, corespondenta antiunionista si prootornana.
7870 Bossueceanu, [G. R.] 327(498)
Jurnalismulii strein asupra Principatelorii. SECO-
LULU, I (1857), nr. 32, p. 1-2.
Traduce $i comenteazt combttindu -le unele pasaje din articole
publicate de ziarele: 0st-deutsche Post, Oesterreichische Zeitung, Allgemeine
Zeitung, .1-1 .1-1410(1 si Times, In defavoarea Principatelor Romane.
www.dacoromanica.ro
327(498)
7871 327(498)
Proectul unirii Principatelor. SECOLULU, I (1857),
nr. 32, p. 3-4.
Sub acest titlu, se traduce un articol din Wanderer, in care era criticatA
politica Rusiei si Frantei fats de Principatele Romane si se exprima speranta
ca Anglia, Austria si Prusia vor da sprijinul cuvenit Turciei, in rezistenta ei
contra proiectului unirii celor doua tad romanesti. Redactia precedS
traducerea cu un foarte scurt comentariu: cititorii no$tri pot, credem, sa
apretuiasca aceste idei din adevtratul for punt de vedere".
7872 327(498
[La 21 aprilie nu se mai gasea la Bucuresti decit comi-
sarul rus, Basily, to]i ceilalti comisari ai puterilor garante fiind
plecati in Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 169: Résumé des lettres et des journaux du pays.
tire extras[ dintr-o scrisoare din 21 aprilie, trimist din Bucure$ti.
7873 327 (498)
[Corespondenta trimis la 2 mai, din Iasi, foii Le Moni-
teur Universel", tratind despre masurile luate de caima-
camul Vogoride pentru a impiedica o buns primire a comi-
sarilor puterilor garante de catre unionisti]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 185: Moldavie ; SECOLULU,
I (1857), nr. 39, p. 3: Se scrie dela Iasi la 2 Maui catre
Monitora.
Se dau amtnunte referitoare la primirea 1rd Talleyrand si a lui Safvet-
Effendi la Iasi si in alte localitati de seam[ ale Moldovei.
7874 327 (498)
[Ofisul caimacamului Moldovei cu privire la manifestatia
public& de strada din ziva de 10 aprilie, cu ocazia venirii
comisarilor la Iasi] BULETIN [Mold.] XXV (1857), p. 117 ;
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 113:
Departamentului Trebilor din Nauntru.
Caracterizeazt manifestatia ca o nelegiuire care trebuie a atrage dura
sine aplicarea legilor dupd gravitatea delictului". In Garcia de Moldavia,
text roman si francez.
7875 327(498)
[Corespondent& particular& de la Iasi, din 12 aprilie, re-
feritoare la primirea facuta de populatia din capitala Mol-
dovei comisarilor puterilor garante]. CONCORDIA, I
(1857), p. 93 -94: Stiri din intru.
7876 327 (498)
[Corespondents despre situatia politica. din Moldova].
SECOLULU, I (1857), nr. 32, p. 3: Moldavia.
Corespondentul particular al Secolului la Iasi scrie despre primirea ftcutt
comisarilor de cttre populatia cu sentimente unioniste si despre o petitie
semnata de 63 de antiunionisti, in care se cerea interventia armatelor strtine
in tart, ca 55 ptstreze state quo.
7877 327 (498)
[Corespondents de la Iasi, din 14/26 aprilie, in legatura
cu primirea facuta comisarilor puterilor garante].L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 174: Correspondance par-
ticulere de 1'Etoile du Danube.
Se dau amtnunte asupra primirii Mute comisarilor Frantei, Turciei,
Sardiniei si Prusiei. Se infatiseaza entuziasmul populatiei din Iasi pentru
unire $i excesele autoritatilor.
7878 327 (498)
Adresses de bienvenue presentees aux commissaires des
puissances signaitaires du traite du 30 mars 1856.
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 169-170 si 173:
Moldavie.
Sub acest titlu, se publics adresele Inminate de cttre unionistii moldo-
veni comisarilor Talleyrand-Perigord, Benzi, Safvet-Effendi, Richthofen,
precum si rSspunsurile acestora. Safvet-Effendi si-a manifestat dorinta de a
nu i as publica rtspunsul.
7879 327 (498)
[Dare de seam& despre felul cum au fost primiti in Iasi
comisarii puterilor garante]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 28:
Corespondintia.
425
327(498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
7880 327(498)
[Despre manifestatiile si incidentele prilejuite de vizita.
comisarului Sardiniei, Benzi, la SECOLULU, I
(1857), nr. 34, p. 4, col.II-III.
Dupes jurnalul Independenla Belgicli [L'inclIpendance Belgel din 7 mai
1857.
7881 327(498)
[Cu privire la darea de seam& relatives la primirea la
Iasi a comisarilor puterilor garante, publicata in Oester-
reichische Zeitung"]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 34-35: Presa streina despre Principate.
Redactia combate darea de seams tendentioasa si antiunionista a foil
austriece.
7882 327(498)
[$tiri cu privire la vizitele facute in Iasi de comisarii pu-
terilor garante]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX]
(1857), p. 114 [Novitale din nauntru], 117 si 121: Novitale
din nauntru.
7883 327(498)
[Se condamna atitudinea lui Vogoride, care-si continua
actele arbitrare chiar in prezenta comisarilor puterilor garante
in Principate]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 169: Resume des lettres et des journaux du pays.
Se condamna, indeosebi, ofisul caimacamului din 23 aprilie, in care
Vogoride luase atitudine impotriva manifestaliilor cu care fusese intimpinat
comisarul Piemontului, Benzi.
7884 327 (498)
Copie de la petition adressee par les Moldaves a la haute
commission europeenne siegeant a Bucarest. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 182: Moldavie.
Se publics aceasta petitie din 22 apr. /4 mai, semnata de citeva sute de
fruntasi unionisti moldoveni, prin care se cerea interventia puterilor garante
pentru a pune capat abuzurilor guvernului caimacamului Vogoride.
7885 [Boniface, L.] 327 (498)
[Articol aparut in Le Constitutionnel" referitor la Unirea
Principatelor]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 24: Jurnalis-
tica.
Traducere. - [Articol cu privire la unirea Principatelor]CONCORDIA,
Boniface expune vederile guvernului francez in aceasta
chestiune: noul stat dunarean ar urma sa aiba acelasi rol ca si Belgia In Occi-
dent. Subliniaza ins& ca solulia unirii nu e suficienta: Principatele Romane
au nevoie de adinci reforme politice si socials.
7886 327(498)
[Traducerea si comentarea articolului publicat de L.Boni-
face in Le Constitutionnel" din 26 aprilie]. CONCORDIA,
I (1857), p. 87.
-
In comentariul semnat: R. se observa: Nu putem decit aproba
acest articol", dar despre ideile exprimate in partea cea din urma" se afirma
ca se par luate de la un izvor pe care I-am cunoscut foarte lesne". In partea
It care at face aluzie, Boniface opina ca no ar Ii sosit Inca vremea pentru a
se elabora programe electorale, totul trebuind sa fie subordonat ideii unirii.
Se mai mentioneaza ea romanii nu sint pentru principiul domniei ereditare
decit in cazul cind ar introna o dinastie straina.
7887
327(498)
[Rezumat si mici extrase din articolul publicat de L.
Boniface In ziarul francez Le Constitutionnel" din 26 apri-
lie, cu privire la necesitatea unirii Principatelor Romane].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 166-167:
La presse europeenne sur les Principautes.
7888
327(498)
[Traducerea unui comentariu publicat in La Gazette
de France" cu privire la articolul lui L. Boniface din Le
Constitutionnel "]. OPINIUNE'A, I (1857), p. 24: Jur-
nalistica.
Aprobind argumentarea lui Boniface in favoarea unirii Principatelor
Romane, La Gazelle de France observes cA, data congresul de la Paris ar fi
proclamat de la Inceput curat si simplu neatirnarea natitmii roman ", ar
fi evitat toate complicatiile diplomatice care decurg din principiul atnbigutt
de a creea un stat romanesc unit $i puternic, pastrind in acelasi limp asupra
426
www.dacoromanica.ro
327(498)
-
lui suzeranitatea Tumid. Intr-un scurt comentariu introductiv, redactia
ziarului Opiniune'a multumeste pentru acest articol redactorilor foil La
Gazelle de France, lui Lourdeix si G. Janicot indeosebi.
7889 Angelescu, E. 327(498)
0 cestiune de drept. SECOLULt, I (1857), nr. 31
p. 1-2.
Articol.- Autorul se ridica impotriva ultraliberarilor si ultraconserva-
torilor, care considerau interventia puterilor garante in Principatele Romane
ca o calcare a autonomiei Tani. El gaseste ca aceasta intervenlie, precum si
instructiunile electorale pentru Divanurile ad-hoc erau lucruri necesare
viitoarei dezvoltari a Principatelor.
7890 327(498)
[Traducerea unui articol favorabil unirii Principatelor apa-
rut In foia L'Opinione" din Turin, In ziva de 29 aprilie].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 172: La
presse europeenne sur les Principautes.
In articol, se sustine unirea Principatelor Romane, demonstrindu-se ca
pins la sfirsit, dintre toate puterile, doar Austria va amine opozanta
acestui, ideal al romanilor, Anglia si Turcia Intelegind greseala de a persista
In atitudinea lor.
7891
327(498)
Un abonnee du Journal de Constantinople. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 177-178.
Se combate pozitia antiunionista adoptata de un abonat iesean at foil
din Constantinopol, demonstrindu -se inexactitatea afirmatiilor sale.
7892 327(498)
[Traducerea unui articol aparut in oficiosul francez Mo-
nitorul" Le Moniteur Universel" din 5 mai, in care se
lua atitudine in favoarea unirii Principatelor]. CONCOR-
DIA, I (1857), p. 103-104: Presa streina despre Principate ;
OPINIUNE'A, I (1857), p. 28: Jurnalistica.
Le Moniteur Universal reproducea si sprijinea parerile exprimate Intr-o
corespondenta din Bucuresti, publicata in Gazeta Bursei [Boersen Zeilungl
din Berlin, n-rul din 2 mai, In care se argumenta ca unirea Principatelor
Romane nu numai ca nu datmeaza echilibrului european, ci, dirnpotrivA,
II intareste.
7893 Cretzeanu, G. Z. 327(498)
I (1857), p. 101: Bucuresti, 7 Maui.
Autorul arata care va fi pozitia fiecarei puteri garante fats de unire, opi-
-
nind ca, pe ling& Franta si Sardinia care erau cu totul favorabile si
celelalte puteri vor aproba pins la sfirsit dorinta romanilor. Afirma ca nu se
teme de impiedicari din afara, ci mai ales de ambitiile dinauntru.
7894 327(498)
[Stiri din presa strains asupra situatiei din Principatele
Romane si asupra viitorului lor]. ROMANIA [Bucuresti],
I (1857), p. 41-42: Presa streina despre Principate.
$tirile se extrag din Le Journal des Dtbals, L'Independance Beige 0 Le
Constilulionnel. Ele trateaza despre atitudinea puterilor europene fats ce
ideea unirii Principatelor, prezenta comisiunii europene la Iasi si zvonul
Inlocuirii lui Costin Catargi cu Vasile Ghica, la Departamentul din Nauntru.
7895 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Despre aplicarea Tratatului de la Paris in ceea ce privea
Principatele Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 179: La presse europeenne sur les Pricipautes.
Articol reprodus din Le Journal des Dibals. Autorul, pornind de la o
brosura publicata de scurt timp de Ion Bratianu, demonstreaza ca Poarta
nu se ingrijise 55 aplice Tratatul de la Paris in privinta Principatelor ci, dim-
potriva, dovedise vointa de a viola prevederile acestui tratat (firmanele pentru
suprimarea libertatii presei, pentru suprimarea privilegiului de navigatie
pe Siret acordat lui Magnan, pentru interzicerea reintrarii in tars a emigran-
tilor din 1848 etc.). Saint-Marc Girardin isi exprima totu5i credinta ca romanii
isi vor putea atinge teltil, realizind unirea.
7896 327(498)
[Articol din Daily News" cu privire la preg5.tirea alege-
rilor pentru Divanurile ad-hoc din Principate]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 183, col.II-III.
Foaia engleza arata ca firmanul Porlii, continind instructiunile electo-
rale, nu era conreput pc masura situatiei reale din Principate si itiformeazil
327(498) POLITICA EXTERNA : P1tINCIPATELE ROMANE
ca Bulwer, comisarul englez din Principatele Romine, declarase ca alegerile
tinute in astfel de conditii n-ar fi decit o comedic.
7897 327(498)
[Corespondent& de la Iasi, din 5 mai, in care se arata,
intre altele, ca se ivisera divergente intre reprezentantii Fran-
tei, Sardiniei si Prusiei pe de o parte si cei ai Turciei si
Austriei pe de alta]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 181-182: Moldavie.
Se mai dau amanunte privind activitatea acestor comisari ai puterilor
garante.
7898 327 (498)
[Stiri, comentarii si documente in legatura cu suplica anti-
unionistilor moldoveni, data lui Saivet- Effendi]. - GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 137-138:
Novitale din nauntru: L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 174: Autre correspondance, 175: Supplique des
antiunionistes d'Iassy, 181-182: Moldavie, 189: Resumd
des lettres et des journaux du pays; SECOLULU, I (1857),
nr. 39, p. 2-3: Citimii in jurnala Ddbats din 23 Maia.
7899
327(498)
[Se anunta ca, incheindu-si vizita, comisarii puterilor
garante au inceput sa paraseasca orasul Iasi]. - GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 130.
7900 327(498)
[Stiri in legatura cu plecarea,comisarilor puterilor garante
de la Iasi la Bucuresti]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
I (1857), p. 185: Remand des lettres et des journaux.
Se anunta ca Tallcyrand sosise la 11 mai la Bucuresti, verrind de la Iasi,
si el in aceeasi zi comisarul austriac parasise capitala Moldovei. Se mai arata,
c5, Ia 14 mai, singurul dintre comisari care se mai gasca la Iasi era Safvet-
Effendi.
7901 327(498)
[Corespodenta trimisa la 14 mai, din Braila, foii La
Press° d'Orient", tratind despre vizitele acute la Galati si
Braila de catre comisarii Frantei si Sardiniei]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 189: Nouvelles des Prin-
cipautes.
Sc arata c5, la Braila, Mihail Marghilornan, fostul emigrant din 1848
rustise discursul de bun venit adresat lui Talleyrand. Se semnaleaza prezenta
la Galati a lui Sadik-Pala.
7902 327 (498)
[Extras° dintr-o corespondenta de la Paris, publicata in
foaia L'Independence Beige", din 13 mai, cu privire la ati-
tudinea Frantei fats de chestiunea unirii Principatelor].
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte: XXIX] (1857), p. 137 -148:
- Polemica cu foaia catolica L' Univers Religieux, care se arata ostila cau-
Frantiea.
Yn articol se arata ca, in timp ce Anglia considers unirca ca foarte ino-
portuna", Franta 10 continua politica de sprijinire a miscarii unioniste ro-
man.
7903
327(498)
[Extras° dintr-o corespondenta din Constantinopol, datata.
15 mai, aparuta in ziarul francez Le Pays"]. - SECOLULU,
I (1857), nr. 40, p. 3: Presa streina asupra Principatelorii.
Se anunta. ca Le Sourd, atasatul lui Talleyrand la Bucuresti, sosise la
Constantinopol, aducind un protest impotriva administratiei lui Vogoride,
semnat de majoritatea comisiel puterilor garante din Bucuresti. Protestul
a fost inminat Portii. A avut loc un consiliu de ministri otoman, pentru
discutarca protcstului. Se aminteste c5, dupa moartea lui T. Bats, Resid-
Pasa 11 recomandase pe C. Negri pentru postul de caimacam al Moldovei.
7904 327(498)
[Extrase dintr-un articol prin care Le Journal des De-
bats" lamurea intrebarea puss de foaia catolica L'Uni-
vers Religieux", daca unirea Principatelor Romane nu ar fi
www.dacoromanica.ro
327(498)
impotriva prevederilor capitulatiilor acestor taxi cu Poarta].
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 188, coLl-II.
Le Journal des Debals arata ca - deoarece aceste capitulatii nu cuprin-
deau nici o prevedere express Impotrivitoare -, din punctul de vedcre at
dreptului, ca ceea ce no e interzis se considers permis, turcii no se puteau
impotrivi unirii Principatelor Romane In numcle capitulatiilor.
7905 Alloury
327(498)
[Articol publicat in Le Journal des Debats" din 17 mai,
cu privire la dreptul Principatelor Romane de a-si exprima
libere vointa, prin alegerile pentru Divanurile ad-hoc].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 46-47: Presa streina
-
despre principate; SECOLULU, I (1857), nr. 37, p. 2-3:
Presa streina despre Principate.
Traducere. - Polemica cu foaia L'Univers Religieux, care sustinea ca
alegerile ar trebui O. se faca sub directs supraveghere a Portii si ca singur
sultanul avea dreptul sa-i numeasca pe caimacami; numindu-i Ia rccoman-
darca congresului din Paris, sultanul ar fi fost privat de uncle drepturi ale
sale. Alloury raspunde c5, dupa tratatele Priucipatclor Romane cu Poarta,
nu sultanul, ci ele insole 10 desemnau doinnitorii. Cit privcste alegerile, ele
trebuic sa reprezinte vointa poporului, iar nu a administratiei.
7906 Alloury 326(498)
[Articol publicat in Le Journal des Ddbats" din 19 mai,
in continuarea polemicii cu foaia franceza L'Univers Reli-
gieux"]. - ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 47, col. II -III;
SECOLULU, I (1857), nr. 38, p. 1: Presa streina asupra
Principatelorii.
Traducere. - Alloury argumenteaz5 ca Principatele Rornatte nu erau
provincii otomane, ci stateau doar sub suzeranitatca Turciei, cu organizatia
for autonoma, conform vechilor capitulatii. Prin urmare, congresul de la
Paris nu ii rapeste sultanului doua provincii", cum afirma L'Univers
Religieux, ci restabileste doar sensul vechilor tratate dintre Principate si
Poarta, facind prin aceasta dreptate poporului roman si un real serviciu
Imperiului otoman.
7907 Alloury 327(498)
[Articol publicat in Le Journal des Ddbats", din 22 mai,
cu privire la raportul dintre vechile tratate ale Principatelor
Romane cu Poarta si chestiunea unirii tor]. - ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 50-51: Presa streina despre Prin-
cipate; SECOLULU, I (1857), nr. 39, p.2: Presa streina asu-
pra Principatelorii.
Traducere. - Continuind polemica cu L'Univers Religieux, Alloury
demonstreaza ca, daca vechile capitulatii din sec. XV nu puteau 55 prevada
unirea in sensul modern al cuvintului, etc nici nu au prevederi impotriva ci.
Cit despre integritatea Imperiului otoman, considers ca e mai bine aparata
printr-un stat roruln puternic pus sub protectoratul cclor cioci puteri euro-
pene.
7908 327 (498)
Une note discordante dans la presse francaise.- L' E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 183.
zci Principatelor Romane - atacind gazcta Le Journal des Debals, ce milita
pentru unirea tarilor roman - si cauta 55 apere asa-zisele drepturi ale
Portii asupra Priucipatelor.
7909 S. F. 327 (498)
[Observatii despre atitudinea antiunionista a foii catolice
franceze Universul" - L'Univers Religieux"]. - CONCOR-
DIA, I (1857), p. 113-114.
Subliniaza ca e singurul periodic francez care s-a declarat Impotriva
uuirii Principatelor. Tot aici, traduce un articol in care Le Journal des Debals
combate parerile antiunioniste ale foii catolice.
7910 327(498)
[Zvon despre candidatura printului de Musignano la
tronul Principatelor Romane unite]. - G. TRANS., XX
(1857), p. 157: Cronica straina.
Se precizeaza, dupa Kreuz-Zeilung, ca acest fiu al lui Lucian Bonaparte
ar fi sustinut de catre imparatul Frantei.
7911 327 (498)
[Comentarii despre nemultumirea Austriei fata de pozi-
tia Prusiei in privinta reorganizarii Principatelor Romane].
- ANUNT.R., IV (1857), nr. 38, p. 1-2: Revista politica,
nr. 39, p. 1-2: Austria.
427
 327(498) POLITICA E XTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7912 327(498)
[Se anunta ca din Falticeni s-a inaintat lui Savfet-Effendi
o adresa iscalita. de 120 de cetateni cu drepturi politice,
solicitind mentinerea vechilor privilegii de autonomic ale
Moldovei]. GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 179 :Novitale din nauntru.
7913 327(498)
[Chestiunea alegerilor si a falsificarii alegerilor pentru
Divanurile ad-hoc In Principate]. G. TRANS., XX (1857),
p. 175: Cronica straina, 175: Teara Romaneasca si Moldavia,
187: Cronica straina, 195, 208 si 213: Teara Romaneasca gi
Moldavia, 235 si 238-239: Cronica straina, 240: Teara
Romaneasca si Moldavia, 242-244: Cronica straina, 246
247 : Austria, 247: Cronica straina, 247-248: Teara Roma -
neasca Si Mcldavia, 250: Austria, 251-252: Teara Romaneasca
si Moldavia, 255 si 258: Cronica straina, 259-260: Teara
Romaneasca si Moldavia, 284 si 314: Cronica straina, 318:
Teara Romaneasca. si Moldavia.
7914 327 (498)
[Se anunta ca firmanul pcntru convocarca Divanurilor
ad-hoc in Principatele Romane a Post discutat la Constan-
tinopol, cu reprezentantii puterilor care semnasefa Tratatul
de la Paris]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 36, p. 2: Turcia.
7915 327(498)
[tiri din La Presse d'Orient" cu privire la ultimele po-
zitii adoptate de Franta si Austria in politica for fata de
Principatele Romano]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 66: Presa streina despre Principate.
Se anunta ca toate cercurile politice din Franta condainnau abuzurile
Caimacamiei Moldovei, dar a, in schimb, Austria se mentinea cu toata pu-
terea pe vcchea ci pozitie antiunionista, bazindu-se pe concursul Por(ii
al Angliei. Se mai anunta ca o dificultate ivita in legatura cu interpretarea
firmanului de convocare a Divanurilor ad-hoc a facut necesara o conferinta
diplomatica a puterilor garante.
7916 327(498)
despre conferinta de la Constantinopol a puterilor
[,Stiri
garante, care au discutat revizuirea unor articole echivoce
din firmanul de convocare a Divanurilor ad-hoc]. ANUNT.
R., IV (1857), nr. 41, p. 2: Turcia.
S-a hotarit 58 nu se revizuiasca cele 11 articole, ci sa le interpreteze
caimacamii Principatelor. De asemenea, s-a hotarit ca nu este nevoie sa se
amine alegerile.
7917 327(498)
[Stiri din gazeta L'Independance Beige" cu privire la
conferinta reprezentantilor puterilor garante la Constanti-
nopol, din ziva de 30 mai, in care se hotarise aminarea
alegerilor din Principatele Romane]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 70-71: Presa streina despre Principatc.
Se arata el aceasta conferinta fusese provocata de Talleyrand, care -ji
trimisese secretarul, Le Sourd, ca sa-i raporteze abuzurile lui Vogoride.
Se dau amanunte asupra desfasurarii conferin(ei, in care Thouvenel se
aratase foarte energic sl In care ambasadorul Angliei se alaturase punctului
de vedere francez.
7918 327(498)
[Stiri despre conferinta reprezentantilor puterilor garante
Ia Constantinopol, In privinta reorganizarii Principatelor Ro-
mane]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 179: Turcia, 219:
Principatele dela Dunare, 267: Turcia.
7919 327(498)
[Se anunta ca s-a constituit comisia europeana din Bu-
curesti si a inceput sa lucreze]. CONCORDIA, I (1857),
p. 126: 5tiri din intru.
Scaunul preziden(ial va fi ocupat pe rind de fiecare comisar.
7920 327 (498)
[Traducerea unei corespondente cu privire la lucrarile
comisiei puterilor garante, aparuta In Le Pays"]. SECO-
LULU, I (1857), nr. 45, p. 3: Bucuresti, 4 Iunie.
Se arata ca aceasta comisie inceput lucrarile si se arata felul cum s-a
organizat ea. Dat fiind ca dezbaterile erau foarte vii, s-a decis a se ',Astra se-
428
www.dacoromanica.ro
327(498)
crctul sedintelor. Partida boierilor nemultumita de aten(ia care se dadea
partidei na(ionale trimite pe Barcanescu sa se plinga la Poarta.
7921
327(498)
Protestation adressee a LL.EE.MM. les membres de la
commission europeenne sidgeant Bucarest. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 209-211: Moldavie.
Textul protestului din 8/20 iunie al unionistilor moldoveni impotriva
falsificarii listelor electorale de catre guvernul caimacamului Vogoride.
7922 327(498)
[Corespondents de la Bucuresti, din 11/23 iunie 1857,
despre atitudinea politics adoptata de diferitii comisari ai
puterilor garante]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], 1 (1857),
p. 213: Valachie.
Se aduc critici indeosebi lui Bulwer si Savfet-Effendi, aducindu-se laude
lui Talleyrand si lui Richthofen. Se anunta ca Rallet sosise din Moldova,
aducind comisiei puterilor garante not proteste ale patriotilor moldoveni.
Se critics fapta lui Dim. Ghica, prefectul politiei, care savirsise fapte de vio-
lenta fata de un supus francez ce-i datora bani Se sus(ine. ca Hagi Teodon
rachi nu a dat dovada de cinste exemplars primind, in calitate de sef al fi-
nantelor, comenzile statului.
7923 327(498)
Le projet d'union attribue a lord Clarendon. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 194.
Se anunta ca acest proiect, care nu admitea o unire deplina a Principatelor
Romane, era discutat Ia Viena de catre ministrul Buol si de catre ambaSa-
dorii Frantei si Augliei.
7924 Bosianu, C. 327(498)
[ Despre inutilitatea unei simple uniri administrative a
Principatelor Romane gi necesitatea unirii for complete].
ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 69-70, 76: Avis,
Editorial provocat de un articol aparut in Le Journal des Dent's, in care
se afirmase ea Anglia ar fi dispusa sa admit& o unite administrative, partiala,
a Principatelor. Autorul arata ca acest fel de unire ar aduce haosul si dezor-
ganizarea in Prile Romane. Se traduce si articolul din Le Journal des Dibals.
Text roman si francez.
7925 327(498)
[Polemic& intro Jurnalul de Frankfurt" Frankfurter
Journal" ei L'Inddpendance Beige" in chestiunea Prin-
cipatelor Dunarene]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.70:
Presa streina despre Principate.
Se traduce un articol aparut in L'Independance Beige, in care se combat
o serie de aser(iuni ale foil germane din Frankfurt cu privire la pregatirea
alegerilor din Moldova. Foaia germane exprimase mirarea pentru taptul
ca Fran(a, care exercita o politicA de opresiune socials in interior, recomanda
o politica diferita pentru Principate; L'Indipendance Beige combate cu
energic aceasta argumentatie.
7926 Un paysan du Danube 327 (498)
[Scrisoare deschisa adresata, comisarului Frantei, Talley-
rand]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 199-200,
214-215 218-219.
Incepe cu un elogiu al rolului international jucat de Fran(a in aceasta
epoca. Aminteste situa(iile prin care trecusera Principatele Romine In timpul
razboiului Crimeii. Argumenteaza ca Poarta, interpretind gresit Tratatul
de la Paris, ealcase autonomia Principatelor. Infatiseaza menirea Divanurilor
ad-hoc. Cere ca membrii comisiei puterilor garante sa nu se bazeze, In proiec-
tele lor, numai pe dorintele exprimate prin aceste divanuri, ci sa se informeze
mai pe larg, direct de la popula(ie.
7927 327(498)
[Traducerea unui articol din Daily News", din 24 iunie,
despre gresita pozitie adoptata de Anglia si Turcia fata de
justele dorinte ale Principatelor Romane]. L'ETOILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 222: La presse europeenne sur les
Principautes.
Se cere ca amindoua puterile s& -Si schimbe atitudinea, satisfacind cerin(ele
romanilor, mai ales a acestia se aratasera corecti fata de Poarta.
7928 327(498)
[La Presse d'Orient" semnaleaza ei combate insinuarile
presei austriece la adresa Principatelor Romane]. ROMA-
321(498) POLITICA. EXTtItNA:
NIA [Bucuresti], I (1857), p. 86-87; Presa streina despre
Principate.
Se redau, pe baza color publicate de La Presse d'Orienl, fragments din
articolele austriece in care se insinua existenta unci situalii de dezordine
in Principate si se cerea o interventie militara otomana.
7929 327(498)
[Se mentioneaza ca Jurnalul de Frankfurt" Frank-
furter Journal" a propu$ respectarea completei libertati
a alegerilor pentru Divanurile ad-hoc In Principate, hotarirea
finals asupra viitorului acestor tari depinzind tot de viitoa-
rea conferinta a puterilor europene]. ROMANIA [Bucu-
resti], I (1857), p. 90.
7930 Vernescu, G. D. 327(498)
[Revista politica]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 97-98.
Comunica diferite stiri extern, attuntind ea Fraula refuzase solutia unei
simple uniri administrative a Principatelor Romaine, mentinindu-se tot pe
vechea ci pozitie, de sustincre a unci uniri complete. Da amanunte priviud
rechemarea ministrului Belgiei la Cunstantinopol, Blondeel de Coelebroeck,
care fusese acuzat de Puarta ca uneltise uuirea Principatelor sub seeptrul
contelui de Flandra.
327(498)
7931
[Corespondents din 1 iulie, trimisa din Constantinopol
foii L'Univers Religicux ", tratind despre lucrarile comisiei
internationale de la Bucuresti]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 221-222: Nouvelles des Principautes.
In corespondents, se rezunta primele 5 protocoale ale comisiei, ar atin-
du-se ca o parts din puteri, in frunte cu Franta si Rusia, luasera o atitudine
categories impotriva incercarii de falsificare a alegerilor din Moldova. Se
anunta ea pozitia marelui vizir, Resid-Pala, era zdruncinata din aceasta
cauza, dar se exprizna indoieli asupra eficacitatii unei schimbari de guvern.
327 (498)
7932
[Se anunta ca, la inceputul lunii iulic, s-a tinut la Con-
stantinopol o conferinta a reprezentantilor puterilor garante,
in care s-au dezbatut problemele Principatelor Romaine si
indcosebi aceea a unirii]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857),
p. 107.
7933 327(498)
[Se anunta ca. reprezentantul Austriei a luat presedintia
comisiei europene de la Bucuresti]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 225: Résumé des lettres du pays.
327 (498)
7934
[Se anunta ca Poarta a instituit cenzura in Turcia, in
urma articolelor publicate in Le Journal de Constantinople"
cu privire Ia rapoartele comisarului francez din Principate].
CONCORDIA, I (1857), p. 158: Turcia.
Ziarul din Constz ntinopol afirmase ea rapoartelc comisarului trances
nu erau exacts. Dipe o corespondenta din Constantinopol, publicate
in Journal des Debars.
327(498)
7935 Bossueceanu, [G. R.]
[Articol de comentariu la stirea ca uncle ziare germane
ar fi de acord cu o simple unire administrative a Principa-
telor Romaine]. SECOLULO, I (1857), nr. 47, p. 1: Bucu-
resti, 23 Iunie.
Comentariul porneste de la stirea ca statelc germane, la protestul Austriei
fate de politica Berlinului In chestiunea unirii Principatelor Romane, ar fi
raspuns prin declaratia ca sint de acord cu Berlinul. Subliniazaca, prin aceasta,
situatia Principatelor s-a Imbunatatit pe plan international. Uncle ziare
germane, in conseeinta, si-au pardsit atitudinea net antiunionista, pledind
acorn pentru o unire partiald, administrative, a Principatelor Bossueccanu
demonstreasa ca numai unirea deplina este o solutie juste si durabila.
7936 327(498)
[Noua gazeta a Prusiei" Neue Preussische Zeitung"
anunta un nou proiect pentru unirea Principatelor Ro-
mane, proiect care ar fi dobindit conglasuirea universals,
afara de a Franteil. CONCORDIA, I (1857), p. 157-158:
Extracte din jurnalele streine despre Principate.
Stirea este extrasa din Le Journal des Wats, 29 italic 1857.
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANI; 327(498)
7937 327(498)
Le projet d'union partielle. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 212.
Se discuta proiectele de unire partiala, propuse de Poarta si de Clarendon,
si se anunta, dupe Noua Gaunt de Prusica [Neue Preussische Zeitung], ca
aproape toate puterile admisesera proiectul lui Clarendon ca punct de plecare
pentru disculii.
7938 Lozieres, De 327(498)
[Articol publicat in Le Courrier de Paris" despre proiectul
lui Clarendon pentru o unire administrative a Principatelor
Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 219-
220.
Articol redat in extenso. Autorul susIitte ca proiectul nu fusesc Ina
cuprins in vreo note diplomatica a unei puteri si isi exprima credinta ca
toatc puterile vor trebui sa Oita scams, pinS Ia urma, de dorintele exprimate
de roman in Divanurile ad-hoc.
7939 327(498)
[Traducerea unui articol din Le Siecle" in care se corn-
bate propunerca lui Clarendon de a se cadea la solutia de
compromis intro puterile europene, asupra unei simple uniri
administrative a Principatelor Romaine]. ROMANIA [Bu-
curesti], I (1857), p. 103: Presa streina despre Principate.
Se arata ca Bourqueney primise ordin de Is Paris sa nu participe Ia dis-
cutiile cc trebuiau sa aiba loc in aceasta privinta, intro ministerul Buol si
ambasadorul Angliei la Viena. Le Slide sere sd no se recurga la nici o alts
solutie inainte de a se indeplini stipulatiile Tratatului de la Paris, adios con -
sultarea vointci Principatelor Romaine.
7940 Cretulescu, C. A. 327 (498)
[Raspuns unor articole scrise in presa streina in legatura
cu viitoarea organizare a Principatclor Romaine]. CONCOR-
DIA, I (1857), p. 157: Bucuresti, 3 Iulie.
Dezminte zvonul ea puterile garante se gindeau sat rcalizezc doar o
unire vamala, militara si judecatoreasca a Principatelor. Sustine ca nimeni
nu hotarise anularea articolului 24 al Tratatului de la Paris, ref eritor la con-
sultarea populatiei Principatelor Romano asupra dorintelor ei.
7941 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Articol publicat in Le Journal des Debats" din 5 iu-
lie, tratind despre necesitatea de a se face unirea Princi-
patelor Romaine sub un print strain si nu sub until indigen].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 222-223:
La presse europeenne sur les Principautes.
Publicistul francez propune ca viitorul print sa tie ales din once dinastie
europeana, iar redactia foii L'Efoile du Danube core sa nu se uite eventualii
candidati din dinastia casei de Savoia.
7942 Bratiano, J. C. 327(498)
[Fragment din articolul Question roumaine" publicat
in foaia L'Estafette" din 9 iulie si tratind despre istoria
diplomatica a chestiunii Principatelor Romaine intre 1812
si 1857]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 223-
224.
Autorul evoca istoria diplomatica a chestiunii Principatelor intro 1812
si 1857, dind amanunte indeosebi asupra anului 1848.
7943 Bosianu, C. 327(498)
[Articol de fond, In care autorul spulbera calomniile foilor
austriece in legatura cu tendintele unioniste ale romanilor
din Principate]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 105-
-107, 109 [erata].
Nu credo ca in conferinta reprezentantilor puterilor garante la Constan-
tinopol s-a discutat chestiunea unirii, aceasta conferinta trebuind se se ocupe
doar de chestiunea alegerilor pentru Divanurile ad-hoc. Afirma ca, prin unire,
Principatele vor devetti mai puternice, dar ea ele vor strings si mai mult
Icgaturile cu Turcia, avind tot interesul sa pastreze aceasta aliantd. Sustine
capacitatea rominilor de a-si conduce on stat unitar si declare vointa for
nezdruncinata de a 0-1 realiza. Text roman si trances.
7944 C.[ostiescu], M. 327(498)
[Revista politica]. ROMANIA [Bucuresti]. I (1857),
p. 113-114.
Diferite stiri externs, intre care uncle ce privesc Principatele Rornane,
si anume aceea ca Austria tine partea Pruisici in chestiunea ducatelor Schles-
429
327(498) POLITICA E XTE RNA :
wig si Holstein, pcntru a o atrage de partea sa in chestiunca Principatelor
Romane, accea ca aceasta problems ocupd atentia intregii Europe,
Walewaki mergind special la Plumbiere,s, pentru a-i prezenta lui Napoleon
al III-lea ultimele rapoartL ale lui Thouvenel in accasta chestiune. Text
roman si francez.
7945 327(498)
[Despre manic surne de bani necesitate de intretinerea
comisarilor puterilor garante in Principate]. G. TRANS.,
XX (1857), p. 228: Tcara Roma'neasca si Moldavia.
Se afirma pe baza color scrise dc Ost-deutsche Post 0 L'Etoile du Da-
nube ca aceste cheltuieli rcprezentau a 15-a parte din bugetul Tarii Ro-
manesti.
7946 327 (498)
[Stiri din presa strains cu privire la viitoarele alegeri
din Principate]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 122:
Presa streina despre Principate, 124: Telegrafia privata.
Se comunica stiri din Le Siicle §i Le Journal des Daggs. Se dau amanunte
asupra negocierilor de la Constantinopol, cu privire la rezolvarea chestiunii
falsificarii listelor electorale din Moldova, si se informeaza ca doar in Bucu-
resti crau inscrisi mai mul ti alegatori decit in intregul principat romanesc
vecin.
7947 327 (498)
[Le Siècle" despre politica Prusiei fates de Principatele
Romano]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p. 126: Nou-
velle din afar& 128: Telegrafia privata..
Sc anunta ca guvernul prusian aprobase atitudinea comisarului sau
din Principate, Richthofen, 5i -1 indemnase sa continue a sustinc politica adop-
tata dc reprezentantii Rusiei Frantei. Se instiinteaza cs avusesera be schim-
burl de vederi intro Rusia si Prusia in chestiunea Principatelor Romane.
7948 327(498)
[Notele adresate la 4 si 5 august de Aali-Pala, minis-
trul de externe al Portii, lui Thouvenel, ambasadorul Frantei
la Constantinopol, in cheStiunea anularii alegerilor din Mol-
dova]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 243.
Poarta se declara gata a-i chema pc caimacami la Constantinopol, pentru
a be cere sa refere asupra regularitatii alegerilor, dar ea refuza anularea tor,
cu toata amenintarea lui Thouvenel de a intrerupe relatiile cu guvernul oto-
man.
7949 327(498)
[Notelc adiesate de Poarta, la 4 si 5 august, reprezentan-
tilor Rusiei, Frantei, Prusiei si Sardiniei, in chestiunea anu-
larii alegerilor din Moldova]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 272, col.II-III.
In notele sale, Poarta cauta sa evite ruperea rclatiilor cu cele patru
puteri, fail a admite, totusi, anularea alegerilor falsificate de Vogoride.
7950 Rosetti, C. A. 327(498)
[Comentariu in legatura cu retragerea flamurilor celor
patru ambasadori la Constantinopol ai marilor puteri, fats
de refuzul Portii de a anula alegerile masluite din Moldova].
ROMANUL, I (1857), nr.1, p. 1: Bucuresti.
Subliniazd interesul aratat de opinia publics mondiall fatA de chestiunca
Principatelor. Comunica informatii cu privire la atitudinea fata de Princi-
pate a foilor: Morning Foil, The Press, Le Constautionnel, La Pairie, Le
Slick etc. Vorbeste de Intrevederea de la Osborne 5i despre declaratiile
(acute In Camera Comunclor de catre Palmerston in legatura cu probabila
anulare a alegerilor din Moldova.
7951 327(498)
[ Traducerea unui articol din foaia Boersen-Corres-
pondez" din Berlin, cu data de 8 august, cu privire la
unirea Principatelor Romane]. GAZ. DE MOLD., XXVIII
[rccte XXIX] (1857), p. 242-243: Prusiea.
Sc arata ca Turcia gi Austria, sustinute de Anglia, se manifests Impotriva
unirii Principatelor, care e sprijinita de Rusia, Franta, Prusia $i Sardinia.
7952 327(498)
Intriga diplomatic& G. TRANS., XX (1857), p. 263:
Teara Romaneasca si Moldavia.
Sub acest titlu, se traduce o corespondents din Bucuresti a foii °ester-
rechische Zeitung, In care se infatieaza actiunea de sustinere a unirii din par-
430
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE RO MANE 327(498)
tea Rusiei Frantei, fata de actiunea de combaters a acestui act dusa de
Austria si Anglia. Conform punctului de vedere austriac, se justifies politica
ultimclor (lora puteri.
7953 327 (498)
[Se anunta, pe baza stirii publicate In Gazeta de Augs-
burg" Allgemeine Zeitung" la 11 august, ca a aparut
brosura austriaca intitulata Mdmoire pour souvenir b. l'appre-
ciation des droits suzerains de la Sublime Porte sur les prin-
cipautes moldo-valaques surtout par rapport a l'union de
ces provinces"]. L'ETOILLE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 240, col. HI.
7954 327(498)
[$tiri si comentarii din presa strain& despre reorganizarea
Principatelor Romine]. ANUNT.R., IV (1857), nr. 56, p. 2,
nr. 57, p. 2 si nr. 58, p. 2: Revista politics, nr. 59, p. 3:
Austria.
7955 327(498)
[Traducerea unui articol din ziarul Times", despre situa-
tia Principatelor Romine]. ANUNT.R., IV (1857), nr.57,
p. 3: Anglia.
Foaia britanica arata bucuria ca insusi Napoleon al III-lea a luat
in mina tratarea chestiunii Principatelor Romane.
7956 Rosetti, C. A. 327 (498)
[Observatii despre dezbaterile din Parlamentul Angliei
cu privire la chestiunea anularii alegerilor din Moldova si la
aceea a unirii Principatelor]. ROMANUL, I (1857), nr 3,
p. 1: Bucuresti 16/28 August.
Subliniaza, indeosebi, declaratia lordului Russell, care spusese ea
lap de o manifestare unanima a populatiei Principatelor Romano in favoarea
unirii puterile garante n-ar avea declt si indemne Poarta si accepte rea-
lizarca acestei dorinle a romanilor.
7957 327 (498)
[Corespondents de la Bucuresti, din 19 august, despre
contrastul oferit de sarbatorirea zilelor Imparatilor Frantei
si Austriei si despre zvonurile care circulau in Tara Roma-
neasca privind o noun Intelegere franco-engleza In chestiunea
Principatelor]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 245: Valachie.
Se subliniaza entuziasmul cu care se sarbatorise la Bucuresti ziva lui
Napoleon al III-lea, accentulndu-se asupra indiferentei cu care bucurestonii
intimpinasera sarbatorirea lui Francisc Iosif. Se arata ca romanii credeau
ca, in intrevederile de la Osborne, se ajunsese Ia o foul intelegere intre Franta
si Anglia In privinla Principatelor 5i se subliniaza marea influents pe care
ar putea s-o aibd Mares Britanie In 'raffle Rom8ne data ar adopts o politica
justa. Se comunica informatii cu privire la pregatirea alegerilor.
7958 Un paysan du Danube 327(498)
[Scrisoare deschisa adresata personajului simbolic John
Bull in care pledeaza pentru unirea Principatelor sub un
print strain]. L'ETorLE DU D. [Bruxelles], I (1857),
p. 243-244: Lettres moldo-valaques.
Comunica amanunte cu privire la resursele Principatelor Romane pi
la lupta for de veacuri pentru independents. Critics administratia fanari-
otilor gi a domnilor pSminteni care le urmasera si publics un tablou al
sumelor extorcate Moldovei de catre Mihail Sturza. In sfir§it, pledeazi
cauza unirii Principatelor, sub un print strain.
7959 327 (498)
[Polemics cu foaia catolica L'Univers Religieux", care
combatea unirea Principatelor, neadmitInd-o decit In cazul
suirii unui arhiduce catolic austriac pe tronul Tarilor Ro-
mane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 247-
248: La presse europeenne sur les Principautes.
7960 327(498)
[Dare de seam& elogioasa asupra lucrarii lui Thibault-
Lefebvre Situation diplomatique des principautes s regard
des puissances europeenneal. L'ETOILE DUD. [Bruxelles],
I (1857), p. 248: Varidtes.
Autorul acestei lucrari, aparuta In colectia lunara intitulata Le Corres-
pondant, pledeaza pentru anularea capitulatiilor Incheiate de Principatele
Romine cu Poarta.
327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
7961 327 (498)
[Arnanunte despre o corespondents trimisa din Bucuresti,
la 22 august, foii Times", in care se condamna politica
de rivalitate a marilor puteri europene in Principatele Ro-
mane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 249:
Affaires des Principautes.
7962 Rosetti, C. A. 327(498)
[Scurt comentariu asupra hotaririi de a se anula alegerile
din Moldova, luata in intrevederea de la Osborne, si asupra
polemicii dintre ziarele franceze Le Siècle" si Le Journal
des Debats" cu privire la viitorul Principatelor Romane].
ROMANUL, I (1857), nr.5, p. 1-2: Bucuresti 23 August/4
Septemvrie.
C. A. Rosetti isi incheie revista politica printr-un indemn catre romani
sa paraseasca dezinteresul pe care-1 aratau fall de viata politica.
327 (498)
7963
[Corespondente trimise din Bucuresti foii Times", la
26 august si la 4 septembric, tratind despre greseala savirsita
de puterile garante de a nu asigura destula independenta
lucrarilor comisiei internationale de la Bucuresti]. L' E-
TOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 262-263: Valachie.
7964 327(498)
[Se mentioneaza o corespondents trimisa din Viena, la
13 septembrie, Gazetei de Colonia" Koelnische Zeitung"
, privind chestiunca unirii Principatelor Romane si in-
semnatatea pentru acesta chestiune a intrevederii de la Stutt-
gart dintre suveranii Rusiei gi Frantci]. ROMANIA
[Bucuresti], I (1857), p. 151, col. I.
7965 327 (498)
[Fragmente din nota trimisa de Poarta, in septembrie,
puterilor Europei, in legatura cu hotarirea ei de a nu ad-
mite unirea Principatelor Romane, chiar daces aceasta ar
fi ceruta de Divanurile ad-hoc]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles], I (1857), p. 280, col. I-II.
Fragmentul este redat dintr-o corespondenta din Constantinopol, tri-
misa foil L' Univers Religieux.
7966 327(498)
[Textul notei circulare trimise de guvernul otoman pu-
terilor garante, in chestiunea absolutei hotariri a Portii de
a nu admite unirea Principatelor Romane]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 282-283.
In anexa notei, se gaseste scrisoarea trimisa de Aali-Pasa lui Voguride,
la 31 august, In care-1 vesteste ca, in alegeri, sa urmeze dispoziliile firmanului
dat de PoartS In aceasta privinta, Impreuna cu interpretarile ce i se dadusera
in Tara Romaneasca.
327 (498)
7967
[Zvonul despre unirea Serbiei cu Principatele Romane,
sub un print strain, e socotit una din acele secaturi mise-
lonse"]. G. TRANS., XX (1857), p. 311; col. H.
7968 327(498)
[Corespondent& de la Bucuresti, din 18 septembrie, in
care, intre altele, se anunta plecarea in Moldova a comisari-
lor Bulwer si Basily]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 265: Valachie.
7969 327(498)
[Stiri referitoare la vizita comisarilor Basily si Bulwer
la Buzau, In timpul alegerilor]. SECOLULtr, I (1857), nr.
72, p. 2: Onorabilel Redactiuni a Secolulul, 3, col. I: Escelenta!
5tirile se comunica In cadrul unei corespondente semnate de G. Chir-
culescu, D. Marinescu si Sc. Donici, cu privire la felul cum au decurs alegerile
la Buzau. In p. 3, se publica tez tul cuvIntarii de bunt venire, rostita de N.
Cantoru, si at raspunsului dat de Bulwer.
7970 327(498)
[Dare de seams despre vizita pe care deputatii Diva-
nului ad-hoc au facut-o comisiei puterilor garante, sosita la
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
P. 289-290: Novitale din nauntru.
Se publica discursul vornicului Dimitric Rallet qi raspunsul comisarului
rus Basily, presedintele comisiei.
www.dacoromanica.ro
327(4981
7971 327(498)
[Se anunta ca un grup de dcputati ai Divanului ad-hoc
a fost primit de comisarul Marii Britanii].GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 295 -296: Novitale din
nauntru.
Se publica cuvintarea vornicului M. Kogalniceatiu si raspunsul comisa-
rului britanic.
7972 327(498)
[Se publica stirea ca Basily, comisarul Rusiei, a plecat in
seara de 22 sept. de la Iasi la Bucuresti].GAZ. DE MOLD.,
XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 296.
7973 327(498)
[Depesa de la Iasi, din 3 oct., cu privire la deschiderea
Divanului ad-hoc al Moldovei si vizita comisiei puterilor
garante]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 269:
Nouvelles des Principautes.
Se anunls ca Basily, comisarul Rusiei, a plecat din Iasi, in timp cc H. L.
Bulwer, comisarul Anglici, mai Online.
7974 Alloury, L. 327(498)
[Fragment dintr-un articol publicat in Le journal des
Debats", in care isi exprima speranta ca si congresul de la
Paris ,va respccta dorinta de unire completes a romanilor].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 271: La presse
europeenne sur les Principautes.
7975 Un paysan du Danube 327(498)
Ce que doit etre le futur hatti-chcrif. L'EToILE DU
D. [Bruxelles], I (1857), p. 270-271 [gresit 272-271], 275 --
-276, 284.
Scrisoare deschisa adrmata lui Stratford de Redcliffe, ambasadorul
englez la Poarta. Autorul scrisorii propune diplomatului sa-si schimbe politica
fats de Principatele RomAne, sustinind dorintele legitime ale romanilor.
Pentru a-I convinge pe ambasador, citeaza fragmente din diferite tratate
care statuau Icgaturile dintre Poarta si Principate. Cere ca hatiseriful, care
trebuia sa consfinteasca lucrArile apropiatei conferinte de la Paris, sa acordc
unirea Principatelor Romane, neamestecind-se, pc de alts parte, In
chestiunile interne.
7976 327(498)
[Zvonuri despre un nou congres care se va intruni la
Paris, spre a discuta situatia Principatelor Romane]. GAZ.
DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 311: Austriea.
7977 Dreolle, Ernest 327(498)
[Articol publicat in Lc Constitutionnel", in care sus-
tine cauza unirii complete a Principatelor Romane, sub un
print strain, si combate afirmatia Mena de Jurnalul de
Frankfurt" Frankfurter Journal" ca, prin unire, in-
mane]. -
fluenta Rusiei va deveni predominanta in Principatele Ro-
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 272:
On lit dans le Constitutionnel.
7978 327 (498)
[Fragment tradus dintr-un articol publicat in Times"
referitor la problema unirii Principatelor]. TELEGRAFUL
R., V (1857), p. 319: Principatele dela Dunare.
In Incheierea fragmentului tradus, se afirma ca cererea unui stat roma-
nese unit n-ar avea sorti de a fi de lungs durata, din pricina ostilitatitor Ans.
triei.
7979 327 (498)
[Puterile garante si Principatele Romine de la intrunirea
Divanurilor ad-hoc pina la incheierea activitatii tor]. G.
TRANS., XX (1857), p. 326, 330 si 339: Cronica straina, 342:
Divanulii Moldovei, 347, ,,50, 355 si 363: Cronica straina,
363: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 367 si 370: Cronica stra-
ina; 375: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 378: Cronica stra-
ina, 378: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 383: Cronica straina,
383: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 387: Cronica straina,
391-392: Tier'a roamanesca si Moldavi'a, 395: Cronica
straina, 395-396 si 399: Tier'a romanesca si Moldavi'a, 403-
404 si 406: Cronica straina, 407: Teara Romineasca si Mol-
davia.
431
 327(498) POLITICA E XTERNA.:
7980 327(498)
[Stiri si articolc despre lucrarile viitoare ale conferin]ei
de la Paris]. TELEGRAFUL R., V (1857), p. 338 si 351:
Francia, 367-368: Principatele dela Dunare, 374: Rusia.
7981 327(498)
[Polemics cu foaia Le Nord", in legatura, cu un articol
publicat in aceasta foaie impotriva ideii unirii sub un print
strain, dintr-o dinastie germana]. L'ETOILE DU D. [Bru-
xelles] I (1857), p. 279: La presse europdenne sur les Prin-
cipautds.
7982 Rosetti, C. A. 327(498)
[Despre zvonul unui apropiat congres european si despre
aplanarea tensiunii franco-austriece in chestiunea Principa-
telor Romane]. ROMANUL, I (1857), nr. 18, p. 1, col. II-
III; Bucuresti, 6/18 Octomvric.
Reda zvonul lansat de Gazeta de Colonic [Koelnische Zeilung)§i se arata
ingrijorat de perspectivelc intelegerii dintre Franta si Austria in chestiunea
Principatelor. Ccre deputatilor din Divanurile ad-hoc sa dea dovada de ade-
varat patriotism, terminindu-si cit mai repede lucrarile.
7983 327(498)
[Stiri din presa strains despre ultima atitudine adoptata
de mai multe din marile puteri fats de chestiunea Prin-
cipatelor Romanc]. ROMANIA [Bucuresti], I (1857), p.
180: Presa streina despre Principate.
S- informeaza, dupa foaia germana Boersenhalle, ca Metternich ineercase
sa-1 convinga, la Weimar, pc Gorceakov, pentru o schimbare a politicii bine-
voitoarc a Rusici fall de miscarea nalionala din Principatele Romano, dar
ca nu reusise. Se anunta ca, la Stuttgart, imparatii Frantei si Rusiei isi pre-
cizeazg in mod definitiv politica de sprijinire a dorintelor romanilor si ca,
la Viena, incepea sa se vada ca se illilSC o cale gresita prin intransigenta adop-
tata fata de idealurile Principatclor. De asemenea, se arata cg Turcia pretindea
ea, la viitorul congres privind chestiunea Principatelor, sa nu se poata lua
hotariri decit in unanimitate. Toate aceste stiri slut redatc dupa corespon-
dente trimisc la 6 si 7 octombrie, din Viena si Berlin, foii Le Journal des Debats.
7984 Badulescu, [C. I.] 327 (498)
[ Despre conversatiile austro-ruse in privinta Principatclor
Romanc]. ANUNT. R., IV (1857), nr. 73; p. 1: Revista
politica.
Informatii dm Boersenhalle.
7985 327(498)
[Depcsa trimisa de Gorceacov, ministrul de externe al
Rusici, lui Buteniev, reprezentantul Rusiei la Poarta, in lega-
tura cu hotarirea guvernului rus de a respecta intru totul
prevedcrilc tratatului din 1830, si hotaririle, congrcsului de
la Paris in privinta unirii Principatelor]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 308, col. III.
Depesa c din 10/22 octombrie 1857 si prin ea Rusia refuza sa Sc alature
punctului de vedcre at Porlii, care declarase ea no va admitc unirea Princi-
patelor Romano cu nici un chip.
7986 327(498)
[Traduccrea depesci din 10/22 octombrie 1857 a minis-
trului de externe Gorccakov catre Buteniev]. GAZ. DE
MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 363-364: Rosiea
si Polonica.
Dupa gazeta Le Nord.
327(498)
7987
Depeche de M. Manteuffel en rdponse a la circulaire tur-
que du mois de septembre. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
II (1857), p. 328.
Se recta in exlenso depesa din 11 octombric 1857 a ministrului de externe
al Prusici, prin care lua atitudine pentru o justa rezolvare a chestiunii viitoarei
reorganizari a Principatelor Romane, linind searna de dorintele Divanurilor
ad-hoc.
7988 327(498)
[Stiri si comentarii despre un pretins protest al repre-
zentantilor Angliei si Austriei la Constantinopol impotriva
432
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327(498)
alegerilor ce se tinusera in Principatele Romane]. ROMA-
NIA [Bucuresti], I (1857), p. 180, col. II, 180, col. III: Austria.
-
Stirea asupra acestui protest prin care cei doi diplomati ar fi cerut
auularea alegerilor fusese data de Gazzella de Trieste. Sc traduce un articol
din Le Journal des Debit's, care combate aceasta ;tire a foii triestine, socotind-o
fantezista.
7989
327(498)
[Polemics cu foaia austriaca Ost-deutsche Post", care
tagaduise, intr-un articol, caracterul real al victoriei unio-
nistilor din Principatele Romane si care cautase sa atraga
Rusia de partea politicii antiunioniste habsburgice].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 279: La presse
europdenne sur les Principautes.
7990 327 (498)
[Motiunca propusa Adunarii ad-hoc de M. ICogalniceanu
si alti deputati cu privire la exprimarea dorintelor %aril].
BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 3, p. 1-4: (2.-
dinta din 7 Octomvric.
Dupa cc analizeaza relatiile dintre Principatele Romanc si Turcia, moti-
unca staruie asupra autonomiei, unirii si neutralitatii Principatclor, asupra
alegerii unui domnitor strain si asupra ineredintarii puterii Icgiuitoare Oh-
stostii Adunari. Impotriva mo(iunii voteaza episcopul Nectarie Hermeziu
si logofatul Alecu Bals.
7991 Hurmuzachi, C. 327(498)
[Cuvintare cu privirc la rostirea dorintelor terii" prin
Divanul ad-hoc]. BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857),
supl. la nr. 3, p. 1-3: Anexe la procesul verbal V.II (se-
din(a din 7 Octomvrie).
Analizeaza relatiile Principatelor Romano cu Turcia, chestiunea suve-
ranitalii, problema unirii si celelalte dorinle exprimate in motiune.
7992 327(498)
[Deputa.tul A. Florescu expunc temeiurile tratatelor, care
sprijina drepturile internaiionale ale romanilor]. MO-
NIT. ADUN. AD-HOC BUC., I (1857), p. 10-11.
7993 327 (498)
[Se arata c e foaia Times" discutase din nou eventuali-
tatea asezarii unui print strain pe tronul Principatclor Ro-
mane, aratindu-se mai binevoitoare acestei idei, din dorinta
de a cistiga de partea Angliei Principatele Romane, impo-
triva Rusiei]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p.
283: La presse europdenne sur les Principautes.
7994 327(498)
[Comentarii cu privire la strania pozitie a Austrici si
Turcici falls de rezultatul alegerilor din Principatele Ro-
mane si deschiderea Divanului ad-hoc din Moldova]. RO-
MANIA [Bucuresti], I (1857), p. 185-186.
Articol tradus din Le Journal des Dibals. -
Sus(ine ca hotarirea luata
de Austria si Turcia, de a no line searna de dorintele unionistc ale romanilor,
era in contradictie cu prevederilc Tratatului de la Paris. Se publica textul
uotei circulare a lui Aali-Pasa, din '23 septembric, prin care Poarta declara
ca adopta pozitia menlionata.
7995 327(498)
[Despre polemica, dintre Le Constitutionnel" si Jur-
nalul de Frankfurt" Frankfurter Journal" in privinta
activitatii Divanurilor ad-hoc din Principate]. ROMANUL,
I (1857), nr. 22, p. 1, col. II: Bucuresti, 20 Octombrie/1
Noembrie.
Foaia germana sustinca ca Divanurile ad-hoc sint republican, demo
crate, sotialiste si comuniste chiar". Foaia din Paris lua apararea Adunarilor
romanesti, laudind activitatea for si accentulnd cumpatarea poporului roman.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
7996 327(498)
[Presa franceza despre organizarea Principatelor Romane]
GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p. 339:
Frantiea.
Se recta cuprinsul unui articol din Le Constitutionnel, in care s-a sus -
linut a, in conferin(a ce trebuia sa urmeze dupa Incetarea activitatii Diva-
nurilor ad-hoc, trebuia sa se considere cu toata seriozitatea si punctul de
vedere at Portii.
327(498) POLITICA E X TE RNA :
7997 327(498)
Presa streina despre Principate. - ANUNT. R., IV (1857),
nr. 78, p. 1-2, nr. 79, p. 1, nr. 80, p. 1-2.
$tiri despre pozitia cabinetelor europenc, mai ales ale Austriei, Angliei
si Rusici, in chestiunea unirii Principatelor. Se adauga comentarii din ziarele
rusesti, franceze si germane.
7998 Rosetti, C. A.
327(498)
[Amplu comentariu asupra felului cum discuta presa
strains problema unirii Principatelor].- ROMANUL, I (1857),
nr. 25, p. 1: Bucuresti, 31 Octomvrie/12 Noemvrie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. - Arata ca foile engleze,
si indeosebi Times, incercasera sa insinueze ca Rusia, Prusia si Sardinia,
ba chiar si Franla, 1st schimbasera atitudinea binevoitoare fats de unirea
Principatelor. Subliniaza a foile Le Constitutionnel, La Patrie si L'Indipen-
dance Beige au combatut cu energ i c aceste insinuari, ca si altelc, rauvoitoare
a adresa romanilor.
7999 Bataillard, Paul 327(498)
[Fragmente din studiul intitulat Situation r6guliere de
la Moldo-Valachie", tratind despre drepturile Principatelor
fata de Turcia]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857),
291-292: Varietee.
Autorul demonstreaza ca Poarta uu avea nici un drept de suverauitate
asupra Principatelor Romane.
8000 327(498)
[Corespondenta de la Bucuresti, din 5 noiembrie, despre
hotarirca nestramutata a Divanului ad-hoc de a nu se su-
pune dorintelor comisarilor puterilor garante, trecind la dez-
baterca problemclor interne ale Tarii Romanc$i]. - L'E-
TOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 324 [gresit: 224]:
Valachie.
8001 327(498)
[ Scrisoarea adrcsata pre§edintelui Divanului ad-hoc din
Bucuresti de catre comisia puterilor garante, cerind pre-
-
lu ngirea dczbatcrilor acestei adun5.ri]. PROCES VER-
BAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p.30,
col.I: Monseigneur ; NATIONALULD, I (1857), p. 6: Sciri
din intru ; GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 394: Turcica ; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 391:
Principatele dela Dunare.
Contisia declara a fi fost informata ca - dupa cc a discutat documentul
ce a format obiectul ultimelor sale sedinte (e vorba de Actul desvoitator...)
Divanul ad-hoc a hotarit sa se proroge. Atrage atentia prcsedintelui ea
potrivit cu art. 23 al Tratatului de la Paris si cu firmanul de convocare -
Divanul ad-hoc trebuic sa se ocupe cu revizuirea statutelor si reglemen-
tclor" in vigoare in lard. Cere sa i se trimita neintirziat Actut desuoll4tor...
8002 Bratianu, I. 327(498)
[Cuvintare cu privire la situatia internationals a Princi-
patelor Romane si hotaririle Divanului ad-hoc]. - PROCES
VERBAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857),
p. 32-34.
8003 327(498)
[Le Journal des Debats" si votul Divanurilor ad-hoc de
la Bucuresti in favoarea programei nationale]. - ROMANUL,
I (1857), nr. 27, p. 1, col. I: Bucuresti, 7 Noemvrie/19 Noemvrie.
Foaia franceza critics pozitia Angliei fats de dorintele Principatelor
Romane. Socoate acoste dorinte ca legitime. - Din cronica politica semnata
de C. A. Rosetti.
8004 327(498)
[$tiri despre o actiune a contelui Zamoiski, cu scopul
de a obtine tronul Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XX (1857), p. 355, col. II: Turcia.
Se arata ca Zamoiski era sustinut do o mullime de emisari ai sai in Cons-
tantinopol si in Principatele Reclaim - $tiri din Triester Z.[eitung].
8005 327(498)
[$tiri despre activitatea in strainatate a printului B.$tir-
bei]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857), p.
358-359: Austriea.
Vizitcle fostului domnitor at Tarii Romanesti la Viena sint comentate
in legatura cu greutatile proclamarii unirii Principatelor. $tirbei si fiul sau,
Gheorghe, vor plcca in Franla.
www.dacoromanica.ro
P RIN CI PATELE RO MA NE 327(498)
8006 327(498)
[Scurte stiri si comentarii in legatura cu a doua notes
otomana cu privire la chestiunea unirii Principatelor Ro-
mane]. - GAZ. DE MOLD., XXVIII [recte XXIX] (1857),
p. 364: Frantiea.
Se arata ca Poarta era hotarita sa pastreze, si in noua intrunirc de la
Paris a puterilor garantc, acecasi indaratnica pozilie fats de unirea Princi-
patelor.
8007 327(498)
Opinion du gouvernement russe sur la derniere depeche
turque. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 320.
Se reproduce din Le Nord depesa trimisa de Gorceakov lui Buteniev,
reprezentantul Rusici la Poarta, la 5/17 noiembrie, prin care declara ca gu-
vernul rus nu admite ca Principatele Romane sa fie socotitc ca Bind sub suve-
ranitatea Turciei.
8008 327(498)
[Traducerea depesei din 5/17 nov. 1857 a ministrului
Gorceakov catre Buteniev]. - NATIONALULU, I (1857),
p. 7: Rusia ; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 383: Rusia.
8009 327(498)
[$tiri in legatura cu depesa din 5/17 nov. 1857 a minis-
trului Gorceakov catrc Buteniev]. NATIONALULD, I
(1857), p. 10: Anglia ; TELEGRAFUL R., V (1857), p. 386:
Turcia.
Sc relateaza despre felul cunt a primit Aali-Pala, ministrul de externe
otuman, comunicarea facuta de Buteniev pc baza acestei depese.
8010 327(498)
[Extras din circulara ministrului de externe al Prusiei,
Manteuffel, ca raspuns la a doua notes otomana in chestiu-
nea unirii Principatelor]. - TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 367: Principatele Romane.
Guvernul prusian condamna neincrederea manifestata de Poarta fats
de lucrarile Divanurilor ad-hoc si ii core sa-si schimbe atitudinea negatives
in privinla unirii Principatelor Romane.
8011 327(498)
[Traducerea textului intreg al circularei lui Manteuffe
ca raspuns la a doua notes a lui Aali-Pala in chestiunca
Principatelor Romane]. - G. TRANS., XX (1857), p. 370:
Principatele dela Dunare.
Circulara e datata 10 noienibrie.
8012 327(498)
Bucuresti,
-
[$tiri din presa straina privind stadiul chestiunii Princi-
patelor Romane]. ROMANUL, I (1857), nr. 29, p. 1:
14 Noemvric/26 Noemvrie.
Se redau informatii din Stafeta[L'Estafette]8i Le Nord. Prima iodic anunla,
dupa un ziar german, ca Principatele Romane vor fi unite sub un print ro-
man, tinar fccior de boier mare si deputat". Le Nord deminte zvonurile
despre o schimbare de atitudine a Rusici in privinla Principatelor. - Din
cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8013 327(498)
[Dupes foaia Ost-deutsche Post", se anunta ca s-a inte-
meiat la Paris un comitet pentru sprijinirea unirii Principa-
telor Romine]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 355 :Fran-
cia.
In Paris sc vorbca de un contraproiect ruso-francez -opus cclui al lui
Clarendon - , care ar fi mai favorabil unirii decit cel britanic.
8014 Rosetti, C. A. 327(398)
[Presa straina si chestiunea Principatelor Romane]. -
ROMANUL, I (1857), nr. 30, p.1, col.I -H: Bucuresti, 17 Noem-
vrie/29Noemvrie.
Arata ca The Times 8i Oesierreichische Zeitung inventau stiri ca in Prin-
cipatele Romane crau sau se pregatcau tulburari. Infortncaza ca Le Nord
(foaia subventionata de guvernul rus) critics aceasta atitudine a foilor en-
gleze §i austriece. Cere foil Le Nord sail pastreze atitudinea binevoitoare rata
de Principate. Arata ca foile franceze continuau sa fie favorabile dorintelor
Principatelor.
433
 327(498) POLITICA E XTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8015 327(498)
[Puterile garante 5i Principatele Romane . - G. TRANS.,
XX (1857), p. 363: Tier'a romanesca si Moldavi'a.
Tinindu-se seama de ccle publicate timp de doi ani de presa europeana,
Sc schiteazd pozi(ia Beard puteri fats de problema Principatelor Romane.
8016 327(498)
[Memorialul unei personalit'ati politice din Viena in ches-
tiunea unirii Principatelor]. - TELEGRAFUL R., V (1857),
p. 362, 366-367: Turcia.
In acest memorial, autorul is o poLitie ostila unirii si indepartarii
politice a Principatelor Romano de Turcia. Memorialul este tradus dintr-o
foaie belgiand", cAreia ii fusese trimis din Viena.
8017
327 (498)
[Stire cu privire la intrevederea de la Londra dintre mi-
nistrul francez Fould i lorzii Palmerston si Clarendon, pen-
tru a stabili un plan de reorganizare" a Principatelor]. -
ROMANUL, I (1857), nr. 31, p. 1: Bucuresti, 31 Noemvrie/3
Decemvrie.
Din cronica politica stmnata de C. A. Rosati.
8018 327(498)
[Se anunta ca, in urma presiunilor otomane, nu se inga-
duise contelui Rosetti sa semneze la Viena, in numele Prin-
cipatelor Romane, actul de libera navigatie pe Duriare].
TELEGRAFUL R., V (1857), p. 367: Serbia.
- (1857), nr. 88, p. 2.
8019 Un paysan du Danube 327(498)
[Scrisoare deschisa, adresata membrilor viitoarei conic-
rinte de la Paris, tratind despre sarcinilo for in diScutarea
chestiunii Principatelor Romane]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 295-296, 300, 303-304: Lettres
moldo-valaques.
Autorul core ca, iu hicrarile confcrintei, sa se lila scams do dorintele
romanilor, sa li se acorde unirea si sa li se facs o build loge electorala. In
sfirsit, el core ca tributul cuvenit Portii sa se capitalizeze, asa incit, dupe un
numar de ani, vcnitul dat de suma capitalizata sa ajunga cgal tributului
si atunci sa se plateasca din accsta Turcici tributul anual. La fincle scrisorii
autorul core emanciparca (aranilor clacasi.
8020 327(498)
[Cornentariu asupra unui articol din Le Journal des
Debats" in care gazeta franceza, deli binevoitoare, iii ex-
primase indoiala cu privire la posibilitatea realizarii dorin-
telor exprimate de Divanurile ad-hoc]. - L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], I (1857), p. 302-303: La presse europeenne sur
les Principautes.
Se argumenteaza c3 insusi Imperiul otontan - care in mod indirect
ameninta sugrumarea dorintelor romanesti, prin necesitatea de a fi men(inut
Cu orice pre(, in interesul echilibrului european - nu mai poate da inapoi
In fa(a situa(ici create in Principatele Romano prin hotarirea Divanurilor
ad-hoc. Alegerile din care acestea icsisera fusescra recunoscute ca legate
de insusi guvernul otcman.
8021 327(498)
[Extras dintr-un articol din Times" in care se declare
ca puterile garante ajunsesera la concluzia de a acorda Prin-
cipatelor Romane o unire administrative, sub suzeranitatea
Portii]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I (1857), p. 308,
col. II.
8022 Saint-Marc Girardin 327 (498)
[Articol cu privire la necesitatea de a se realiza unirea
Principatelor Romane]. - SECOLULU, I (1857), nr. 88,
p. 2: Jurnalismulii streinil asupra Principateloril.
Traducerea articolului publicat In Le Journal des Debals. Saint-Marc
Girardin considers unirea Principatelor ca o necesitate europeana. Aminteste
opiniile catcgorice rostite in favoarea unirii Principatelor, in sedinta din 8 mai
1856 a congresului de Ia Paris, de catre Walewski, Clarendon, Orlov si Bour-
quenay. Afirma categoric: noi dorim cu ardoare succesul unirii Principatelor,
pentru cd dorim pretutindeni succesul dreptatii si al civilizatiunii".
8023 327 (498)
[Rezumat extrase din articolul publicat de Saint-Marc
pi
Girardin in Le Journal des Debats", In favoarea unirii
434
www.dacoromanica.ro
327(498)
Principatelor Romane]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], I
(1857), p. 308, col. II-III.
8024Rosetti, C. A. 327(498)
[Scurta dare de seama despre articolul publicat de Saint-
Marc Girardin, in n -rut din 23 nov. al foii Le Journal des
Ddbats" in favoarea unirii Principatelor Romane]. - RO-
MANUL, I (1857), nr. 31, p. 1; Bucuresti, 21 Noemvrie/
3 Dechemvrie.
In cadrul cronicii politice obisnuite, semnata de C. A. Rosetti.
8025 Petrescu, G. In. 327(498)
[Comentarii la articolul cu privire la unirea Principatelor
publicat de Saint-Marc Girardin in Le journal des Debats"].
SECOLULU, I (1857), nr. 87, p. 1: Jurnalistica streina,
nr. 88, p. 2: Jurnalismulii streinii asupra Principatelorii.
Subliniaza importanta actiunii pentru apararea dreptului Principatelor
Romane de a se uni duce de Saint-Marc Girardin si releva indeosebi interesul
pc care-1 prezinta ultimul sau articol. In nr. 88, comentariul lui Petrescu
serveste ca introducere si incheicre la traducerea articolului scris de publicistul
francez.
8026 327(498)
Presa streina despre Principatele. - ANUNT. R., IV
Sub acest titlu, so traduce un articol al jurnalului francez Le Siècle in
care se arata pe larg ca Fran(a trcbuie sd sustind in fa(a congresului unirea
Principatelor, ala cum a ccrut poporul roman; ar fi o greseall sa se pit nu-
iasca indeplinirea numai in parte a dorintelor exprimate prin Divanurile ad-hoc,
dorintc care shit intregi si nedespartite".
8027 327 (498)
[Despre zvonurile din presa franceza cu privire la o even-
tuala interventie in Principate a trupelor turcesti gi austri-
ece, sub conducerea serdarului Ecrem Omer-Pasa]. - RO-
MANUL, I (1857), nr. 32, p.1: Bucuresti, 24 Noemvriej6
Dechemvrie.
Se dezmint aceste zvonuri, aratindu-se pe do alta parte ca in Principate
este liniste deplina. - Din crouica politica semnata de C. A. Rosetti.
8028 327(498)
[Traducerea unui articol publicat in jurnalul Le Nord"
sub titlul Unirea, suveranitate - suzeranitate"]. - NA-
TIONALULU, I (1857), p. 14-15: Belgia.
In concluzia articolului, se sus(ine ca Principatele Romano ar fi aliati
tributari ai Inaltei Por(i: Principatele sunt datoarc a plati tributul, In
Poarta a protege Principatele, a respecta indcpendcn(a tor, drepturilc poli-
tico suverane de a se guvern a"...
8029 327 (498)
[Discutii in Divanul ad-hoc al Moldovei cu privire Ia
propunerea facuth de C. Hurmuzachi de a se da un vot de
recunostint".. al Adunarii pentru presa 5i publicistii francezi
care au aparat cauza Romaniei]. - BUL. ADUN. AD-HOC
MOLD., I (1857), nr. 16, p. 3-4.
8030 327(498)
[Despre polemica dintre ziarul Le Nord" si Ziarul de
Frankfurt" - Frankfurter Journal" - in chestiunea unirii
Principatelor Romane]. - ROMANUL, I (1857), nr. 34,
p. 2, col. I: Bucuresti 1 Dechemvrie/13 Dechemvrie.
Le Nord sustinea ca. Turcia nu se putea opune unirii, deoarece o acceptase
prin articolul 125 al Regulamentului Organic.
8031 327(498)
[Propunerea a 30 de deputati ai Divanului ad-hoc din
Bucuresti ca adunarea sa-si incheie lucrarile printr-o adresa
catre puterile garante, exprimindu-le recunostinta tarii
pentru sprijinul acordat pin& atunci si increderea in Solici-
tudinea for viitoare]. - PROCES VERBAUX DE L'ASS.
AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 46: Proposition ur-
gente.
Propunerea e prezentata de catre deputatul A. Petrescu. Se alege o
comisie care sa o studieze.
327(498) POLITICA EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8032 327(498)
[Discutia propunerii lui A. Petrescu de a se trimite o
adresa de incredere puterilor garante, In incheierea primei
sesiuni a lucrarilor Adunarii]. - PROCES VERBAUX DE
LASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857), p. 46-48.
8033 327(498)
[Se anunta ca s-a respins propunerea facuta de A. Pe-
trescu In Divanul ad-hoc din Bucuresti, privind trimiterea
unei adrese de multumire catre puterile garante]. - RO-
MANUL, I (1857), nr. 36, p. 1-2: Bucuresti, 8 Dechem-
vrie/20 Dechemvrie.
8034 327 (498)
[Adresa comisiei puterilor garante prin care se primeste,
ca definitive, declaratia Divanului ad-hoc din Bucuresti
de a nu mai exprima alte deziderate]. - PROCES VER-
BAUX DE L'ASS. AD-HOC DE LA ROUM., I (1857),
p. 48: Monseigneur; NATIONALULU, I (1857), p. 6, col.
III: 4/16 Decembre.
8035 Rosetti, C. A. 327(498)
[Articol In care arata putinul temei al zvonurilor raspIn-
dite de presa austriaca, privind o schimbare in politica Frantei
fats de chestiunea unirii Principatelor]. - ROMANUL, I
(1857), nr. 36, p. 2: Bucuresti, 8 Dechemvrie/20 Dechem-
vrie.
Foils austriece sustineau cl intervenise o mare rAceala intro Franta si
Anglia gi cA guvernul francez incepuse negocieri cu cel austriac, pentru o
solutie de compromis.
8036 Rosetti, C. A. 327(498)
Despre starea regulate a Moldo-Valahiei catre Sublima
Poarta. - ROMANUL, I (1857), nr. 36, p. 2-3.
Dare de seama asupra lucr3rii cu acest titlu, scrisa de Paul Bataillard,
in care acesta sustinea legitimitatea dorintelor Principatelor Romane, aducind
Pn sprijinul tezei sale texte istorice gi Indeosebi capitulatiile. - Este vorba
de lucrarea De la situation riguliere de la Moldo-Valachie vis-a-vis de la Porte,
Bruxelles 1837.
8037 327(498)
[$tiri din presa strains& referitoare la planurile pentru
reorganizarea Principatelor Romane]. - NATIONALULU, I
(1857), p. 15: Austria, 18: Sciri din afara.
8038 327(498)
[Scurt comentariu relativ la un zvon potrivit caruia
Poarta ar intentiona sa dizolve Divanurile ad-hoc]. - RO-
MANUL, I (1857), nr. 37, p. 2.
Zvonul fusese lansat printr-o depe§A trimisa din Viena foil Ph:depen-
dance Beige. - Din cronica politica semnatA de C. A. Rosetti.
8039 327 (498)
Nouvelle circulaire turque (1 decembre). - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1857), p. 324 [gresit: 224].
Prin aceastA circulark Poarta cere dizolvarea Divanurilor ad-hoc ime-
diet dupa ce comisia europeana din Principatele Romane igi va termina ra-
portul filial.
8040 327(498)
[Traducerea circularei trimise de Aali-Pala, ministrul
de externe al Turciei, reprezentantilor sai diplomatici, prin
care cere dizolvarea Divanurilor ad-hoc, o data ce si-au
indeplinit misiunea]. - ANUNT. R., IV (1857), nr. 93, p. 2:
Planta ; NATIONALULU, I (1857), p. 18, col. III-IV; RO-
MANUL, I (1857), nr. 40, p. 3.
8041 327(498)
[Comentarea circularei trimise de Poarta otomana re-
prezentantilor sai pc linga puterile garante, cu privire la
necesitatca incetarii activitatii Divanurilor ad-hoc]. - RO-
MANUL, I (1857), nr. 39, p. 1-2: Bucuresti, 19 Dechem-
vrie/31 Dechemvrie.
Din cronica politicA seintiata de C. A. Rosetti.
www.dacoromanica.ro
327(498)
8042 Petrescu, A. 327 (498)
[Comentariu la propunerea otomana pentru dizolvarea
Divanurilor ad-hoc si la stirea publicata de o gazeta din
Austria ca fostii printi $tirbei si Bibescu lucreaza la Paris
contra unirii Principatelor]. - NATIONALULU, I (1857),
p. 21-22: Revista politica.
8043 327(498)
[Extras dintr-un articol publicat in Le Pays", in care
se discuta dizolvarea Divanurilor ad-hoc, propusa de gu-
vernul turc]. - NATIONALULti, I (1857), p. 19: Paris.
8044 327(498)
[Stiri cu privire la lucrarile de Incheiere ale comisiei eu-
ropene de la Bucuresti, dupa Ost-deutsche Post"]. - TELE-
GRAFUL R., V (1857), p. 387: Principatele dela Dunare.
Se prezinta discutiile ce avusesera loc in chestiunea dorintei de unire
a Principatelor Romane, exprimata de catre Divanurile ad-hoc.
8045 327(498)
[$tiri in legatura cu prezenta la Paris a printilor B. Stir-
bei si G. Bibescu]. - TELEGRAFUL R., V (1857), p. 399:
Franta.
SA anunta ca cei doi fo0i domnitori ar hicra impotriva unirii, dar ea
ei on reu0sera Inca sit fie primiti de Napoleon al Ill -lea.
8046 327(498)
[Presa straina despre Principatele Romane]. - NATIO-
NALULU, I (1857), p. 23: Viena, 27: Franta.
Diferite gtiri privind Principatele, redatc dupa Ost-deutsche Post, Oes-
terreichische Zeitung, Frankfurter Journal etc.
8047 327(498)
[Extras dintr-o corespondenta din 18 decembrie 1857
aparuta in foaia L'Univers Religieux" si tratind despre
audienta de plecare, la sultan, a ambasadorului Angliei la
Poarta, Redcliffe]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1858), p. 332: Congd du lord Stratford de Redcliffe.
In corespondentk se afirmA, intro altele, ca ambasadorul ceruse sulta-
nului sa nu admita nici un proiect de unire a Principatelor Romane.
8048 Boerescu, V. 327(498)
Principatele subtu puntulu de vedere allu equilibrului
european. - NATIONALULU, I (1857), p. 13-14, 17-18.
Trateaza noua pozitie internationals care s-a creat romanilor prin Tra-
tatul de la Paris gi aratA ce se intelege prin echilibrul european".
8049 327(498)
[Raportul comisiei de urgenta asupra statornicirii re-
latiilor Principatelor cu puterile garante, in caz de calcarea
drepturilor Romanieil. -BUL. ADUN. AD-HOC MOLD.,
1(1857), nr. 23, p. 1: Sedinta din 20 Dechemvrie, nr. 24,
p. 1: $edinta. din 21 Dechemvrie.
8050 327(498)
[Actul de incheiere a lucrarilor Adunarii ad-hoc a Mol-
dovei, prin care se cere Invierea Romaniei unite si auto-
nome" si se exprima recunostinta fata. de puterile garante].
- BUL. ADUN. AD-HOC MOLD., I (1857), nr. 24, p. 3-4,
supl. I la nr. 24, p.1: Continuarea procesulul verbal XXXI
a sedintel din 21 Dechemvrie 1857.
Prezentat de M. KogAlniceanu. Adunarea PI voteazA in unanimitate.
8051 Angelescu, E. 327(498)
[Articol despre ostilitatea unor ziare straine in chesti-
unile roma.nesti si despre drepturile Principatelor, potrivit
vechilor capitulatiuni]. NATIONALULU, I (1857), p. 21.
8052 327(498)
[Presa strain& si chestiunea dizolvarii Divanurilor ad-hoc].
- NATIONALULU, I (1857), p. 22, 28; I (1858), p. 34, 42.
Se traduc articole sau pasaje din articolele publicate de jurnalele: Gazeta
Auslriacd [Oesterreichische Zeitung], Ost-deutsche Post, Monitorul [Le Mont-
ten, Universe!], Nordul [Le Nord] §i Gazeta postelor.
435
 327(498) POLITICA. E XTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8053 327(498)
[Despre activitatea comisiei puterilor garante pentru
Principatele Romane]. - VEST. R., XXII (1857), p. 14:
Francia, 15: Rusia.
8054 Un paysan du Danube 327(498)
[Scrisoare deschisa adresata membrilor conferintei de la
Paris, in care se comenteaza punctul de vedere al Divanului
ad-hoc din Bucuresti, ce refuzase sa discute altceva in afara
celor patru puncte"]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
II (1857), p. 327-328: Lettres moldo-valaques.
Cere o grabnici solutionare a chestiunii Principatelor, pe baza hntari-
rilor Divanurilor ad-hoc 5i pe ba7a respectarii autonomiei Principatelor Ro-
mane fata de Poarta.
8055 327(498)
[Se anunta ca va aphrea la Paris brosura Rumanii Ina-
intea Europci", de Ubicini]. - ROMANUL, I (1857), nr. 40,
p. 1, col. II: Bucuresti, 22 Dechemvrie/3 Ianuarie.
Din cronica semnata de C. A. Rosetti. - E vorba, probabil, de volumul
La Question des Principaufes devant l'Europe, aparut in 1858.
8056 327(498)
[Se anunta aparitia la Paris a cloud brosuri asupra unirii
Principatelor, una de fostul ministru Thiers sj alta de fostul
domnitor Barbu $tirbei]. - ROMANUL, I (1857), nr. 40,
p. 1, col. II: Bucuresti, 22 Dechemvrie/3 Ianuarie.
Din cronica semnata de C. A. Rosetti. - Stire data nu de la un izvor
sigur".
8057 327(498)
[Prezentarea unui articol publicat de Saint-Marc Gi-
rardin in Le Journal des Debats"]. -ROMANUL, I (1857),
nr. 41, p. 1: Bucuresti, 29 Dechemvrie/10 Ianuarie.
Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti. - In articolul sau, publi-
cistul francez aprobase atitudinea protestatara a Rusiei la incercarea Turciei
de a se socoti o putere suverana fats de Principatele Romane 5i in acela5i
timp el critics politica Angliei, ostila totdeauna celei a Rusiei.
1858
8058 Petrescu, Al. 327(498)
Revista politics. - NATIONALULU, I (1858), p. 30-31,
33-34, 39, 43, nr. 13, p. 45-46, 53-54, nr. 15, p. 53, 61,
69, 73, 77, 81, 85, 89, 93, 189, 195, 207-208, 211, 215, 219,
243, 247, 251-252, 255-256, 259, 263, 267, 271, 279, 280,
283-284, 287-288, 291-292, 300-301, 335, 359-360,
363, 371-372, 375, 379, 383-384, 387, 391-392.
Prezinta diferite probleme de politica interns 5i internationals referi-
toare la Principatele Romano.
8059 Bilasescu, I. 327(498)
Revista politica. - NATIONALULU, I (1858), p. 97,
101, 105-106, 109, 113, 117, 121, 125, 129, 133, 137, 141,
145, 149, 153, 157, 165, 169, 173, 177, 181, 185-186, 199-
200, 203, 223, 231, 235, 303, 307, 311-312, 315-316, 319,
323-324, 327, 331-332, 339, 343, 347-348, 355, 359,
394-395, 398-399.
O cronica a evenimentelor interne 5i externe privitoare la Principatele
Romane.
8060 Rosetti, C. A. 327 (498)
[Cronica politica externs]. - ROMANUL, II (1858), p. 5,
9, 13, 17, 21, 25, 29, 33, 37-38, 41-42, 45, 49-50, 53-
54, 57-58, 61, 65 66, 68-69, 73-74, 77-78, 81, 85-
86, 89-90, 93-94, 97, 101, 105, 109, 113-114, 117, 121,
125, 129, 133, 137-138, 141-142, 145, 149, 157, 161, 201,
205, 209, 213 214, 217, 221, 225, 229; nr. 59, p. 233; nr. 60,
p. 237; nr. 61, p. 241; nr. 62, p. 245; nr. 63, p. 249;
nr. 64, p. 254; nr. 65, p. 258; nr. 66, p. 262; nr. 67; p. 266;
nr. 68, p. 270; nr. 69, p. 274; nr. 70, p. 278; nr. 71, p. 282;
nr. 72, p. 286; nr. 73, p. 290; nr. 74, p. 294; nr. 75, p. 298;
nr. 76, p. 302; nr. 77, p. 306; nr. 78, p. 310; nr. 79, p. 314;
nr. 80, p. 318; nr. 81 p. 322 323; nr. 82, p. 326; nt. 83,
p. 330; nr.'n84, p. 234; nr. 85, p. 238; nr. 86, p. 242; nr. 87,
436
www.dacoromanica.ro
327(498)
p. 245; nr. 88, p. 250; nr. 90, p. 256-257; nr. 91, p. 259;
nr. 92, p. 263; nr. 93; p. 267; nr. 94, p. 271; nr. 95, p. 275;
nr. 96, p. 279; nr. 97, p. 283; nr. 98, p. 287; nr. 100, p. 295;
nr. 101, p. 299; nr. 102, p. 303; nr. 103, p. 307; nr. 104,
p. 311; nr. 105, p. 315; nr. 106, p. 319; nr. 107, p. 323; nr.
109, p. 331.
Cuprinde informatii 5i aprecieri privitoare Ia situatia Principatelor
RomAne.
8061 327 (498)
[$tiri si comentarii cu privire la situatia Principatelor
Romane in anul 1858]. - TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 3: Franta 3: Principatele dela Dunare, 3: Posta mai noaua,
10-11 si 35: Principatele dela Dunare, 66-69 si 73-74:
Austria, 75: Franta, 75-76: Anglia, 84: Franta, 87-88:
Transilvania, 92: Franta, 93: Depese telegrafice, 95, 103,
107, III ; nr. 29, p. 114-115 [gresit: 110-111], 119, 123,
127, 130-131, 134 si 159: Franta, 159-160 si 167: Princi-
patele dunarene, 167: Intimplari de zi, 172, 175-176, 178-
180: Principatele dunarene, 191: Turcia.
8062 327(498)
[$tiri cu privire la atitudinea puterilor garante fata de
Principatele Romane pina la incheierea activitatii Divanu-
rilor ad-hoc]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 2: Cronica
straina, 6: Austria, 10: Cronica straina, 15: Teara Roma-
neasca si Moldavia.
8063 327 (498)
[$tiri si comentarii cu privire la atitudinea marilor puteri
fata de Principatele Romane, de la incheierea activitatii
Divanurilor ad-hoc pIna la deschiderea conferintei de la
Paris]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 11 si 15: Teara Roma-
neasca si Moldavia, 16: Novisimt, 23: Cronica straina, 43:
Teara Romaneasca si Moldavia, 50: Austria, 55 si 63: Teara
Romaneasca si Moldavia, 83: Conferintele de Parisi', 91:
Teara Romaneasca si Moldavia, 95 [gresit: 91]: Cronica
straina, Teara Romaneasca si Moldavia, 99, 106, 118, 124
si 127: Cronica straina, 129: Austria, 131, 135, 142-143
si 146-147: Cronica straina, 152: Teara Romaneasca si
Moldavia.
8064 327 (498)
[Presa straina despre chestiunea Principatelor]. - A-
NUNT. R., V (1858), nr. 2, p. 3: Franta, nr. 8, p. 1: Revista
politicA,nr. 46: Franta, nr. 48, p. 1: Revista politica, nr.
48, p. 3, nr. 49, p. 2-3 si nr. 51, p. 2: Franta, nr. 54, p. 1
si nr. 55, p. 1: Revista politica"-
8065 327(498)
[$tiri si comentarii referitoare la chestiunea unirii Princi-
patelor, in anul 1858]. - TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 3 si 75: Franta 75-76: Anglia, 84: Franta 87-88: Transil-
vania, 95, 107, 119, 123, 130-131 si 134: Franta, 172,
175-176.
8066 327 (498)
[Scurte stiri si comentarii cu privire la lucrarile comisa-
rilor europeni in Principatele Romane]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 15 si 43: Teara Romaneasca si Moldavia,
83: Conferintele de Parisi', 95 [gresit: 91]: Teara Roma-
neasca si Moldavia, 99: Cronica straina.
8067 327(498)
[$tiri despre activitatea comisiei puterilor garante, in-
sarcinata cu indicarea modului de reorganizare a Principa-
telor Romane]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 35:
Principatele dunarene, 84: Franta.
8068 327(498)
[Comentarii la un articol al lui Poujade, publicat in Re-
vue contemporaine", in care acesta sustine ca Principatele
Romane se vor apropia de Rusia daca nu li se va acorda
unirea sub un print strain]. - L'ETOILE DU D., II (1858),
p. 331-332: La presse europdenne sur les Principautes.
Articolul lui Poujade a aparut la 15 decembrie 1857, sub titlul: L'Union
des Principautes, reponse d un homme d'Etal.
327(498) POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
8069 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Articol din Le Journal des Debats" despre atitudinea
adoptata. de Poarta, care pretindea O. are drepturi de su-
veranitate asupra Principatelor Romane, si despre problema
pozitiei Rusiei fats de chestiunea unirii Principatelor Ro-
mane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 332
col. I.
8070 327(498)
[Extrase din articolul Union, souverainete et suzerai-
note", aparut in Le Nord", in care se demonstreaza c&
Principatele Romane nu erau supuse suveranitatii Turciei,
ci ca ele erau doar tributare Portii] . L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1858), p. 332, col. II-III.
8071 327(498)
[Polemic& cu Le Journal de Constantinople" in chesti-
unea Principatelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bnixel-
les], II (1858), nr. 75, p. 332-333: La presse europeenne
sur les Principautes.
Foaia constantinopolitana afirma ca sultanul ar fi suveranul Moldovei
$i Tara Romane$ti gi ducea o campanie sustinut3spre a impiedica unirea celor
doua Principate.
8072 327(498)
[Se anunta, dupa Gazeta Postelor", ca in curind comisia
europeana din Bucuresti isi va inchide lucrarile si ca, in
raportul ce va adresa conferintei de Ia Paris, se va sustine
statul quo]. NATIONALULU, I (1858), p. 35: Viena.
8073 Rosetti, C. A. 327(498)
[Raspuns la o corespondent& din Bucuresti, datat& 13
ian., publicat& in Ziarul de Frankfort" Frankfurter
Journal" , in chestiunea unirii Principatelor]. RO-
MANUL, II (1858), p. 9, col. III-10.
C. A. Rosetti ironizeaza insinuarile pe care le Meuse acest ziar, corn ca
Rusia si Franta 9i-ar fi schimbat atitudinea favorabila fats de dorinta de
unire a Principatelor Romane. Analizeaza pe larg politica Frantei $1 subli-
niaza dreptatea cauzei romanesti.
8074 Boerescu, V. 327(498)
Garantia europeana. NATIONALULU, I (1858), p.
43-44.
Discuta care sint drepturile si datoriile pe care le implied garantia euro-
peana sub care erau puse Principatele Dunarene. Afirma c3 garantia euro-
peana ar fi data direct Turciei si in mod indirect Principatelor Romine, pe
ba7a tratatelor for vechi cu Turcia.
8075 Renee, Am. 327(498)
[Amplu extras din articolul publicat in Le Constitu-
tionnel", despre actiunile diplomatiei franceze in chestiunile
privind Principatele Romane si despre inexactitatea zvo-
nurilor unei aliante dintre Anglia si Austria]. L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], TI (1858), nr. 75, p. 333.
Rasprinzind unui articol din foaia Le Spectateur, autorul arata ea Franta
reu$ise sa obtina anularea alegerilor din Moldova $i ca ea inlelegea sa
nu paraseasca apararea principiului unirii Principatelor.
8076 [Renee, Am.] 327(498)
[Traducerea integral& a articolului publicat in Le Consti-
tutionnel" ca raspuns la critica politicii externe franceze
fa.cuta de foaia Lc Spcctateur "]. GAZ. DE MOLD.,
XXX (1857), p. 15-16: Dumnezeu sa apere Frantiea!,
19-20: Frantiea.
8077 Un bourgeois de Paris 327(498)
[Adresindu-se celui ce semna Un paysan du Danube",
s5.-1 lumineze care erau raporturile Principatelor
it roaga
Romano cu Poarta si in ce consta garantia colectivA a pu-
terilor europene]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 338: Lettres moldo-valaques.
8078 Un paysan du Danube 327(498)
[Raspuns la scrisoarea deschis5., semnat& Un bourgeois
du Paris", tratind despre raporturile Principatelor Romane
www.dacoromanica.ro
327(498)
cu Poarta si cu celelalte puteri]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1858), p. 338: Lettres moldo-valaques.
Discuta chestiunea suzeranitatii Portii si aceea a garantiei colective
a puterilor europene cu privire la Principatele Romane.
8079 327(498)
[Se mentioneaza zvonul lansat de ziarele austriece ca
toate puterile garante s-ar fi invoit s& nu mai intreprinda
nimic in privinta Principatelor Romane]. ROMANUL,
II (1858), p. 25, col. I: Bucuresti, 23 Ianuarie/4 Februarie.
Presa austriaca tragea aceste concluzii in urma inchiderii Divanurilor
ad-hoc. C. A. Rosetti comenteaza: Astfel ziarele austriace au obiceiu a res-
pecta istoria conternporana". Din cronica semnata de C. A. Rosetti.
8080 327(498)
[Stire din presa berlineza asupra unui proiect pentru
reorganizarea Principatelor Romane, propus de Franta si
primit de toate puterile garante]. ROMANUL, II (1858),
p. 25, col. I: Bucuresti, 23 Ianuarie/4 Februarie.
Din cronica semnata de C. A. Rosetti.
8081 Ubicini 327(498)
[Corespondents& trimisa din Bucuresti, la 24 ianuarie,
foii Le Courrier de Paris", in leg5.tura cu termenii ofensa-
tori cuprinsi in firmanul de dizolvare a Divanului ad-hoc
si cu ecoul pe care atentatul impotriva lui Napoleon al III-lea
1-a avut in capitala Tarii Romanesti]. L'ETOILE DU D.
[Bruxelles], II (1858), p. 344: Valachie.
Autorul condamna pretentia Portii de a socoti Principatele Romine
drept o parte integranta a teritoriilor ei $i semnaleaza entuziasmul cu care
salutasera fo$tii deputati ai Divanului ad-hoc al Tarii Romanesti nereu$ita
atentatului impotriva imparatului Frantei.
8082 327 (498)
[Se anunta ca la Paris se publican numeroase brosuri
si memorii in favoarea unirii Principatelor]. ROMANUL,
II (1858), p. 25, col. III: Bucuresti, 23 Ianuarie/4 Febru-
arie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8083 327(498)
[Notita despre lucrarea lui Ubicini La Question des
Principautes devant l'Europe", aparut& la Paris in 1858].
L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 342: Bulletin
bibliographique.
8084 327(498)
[Stiri din Bucuresti, de la 1 februarie, despre divergen-
tele din sinul comisiei puterilor garante, indeosebi intre
Basily si Bulwer]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II
(1858), p. 342: Resume.
8085 327(498)
[Comentarii asupra raportului pe care comisia puterilor
garante din Bucuresti it va prezenta congresului de la Paris].
NATIONALULU, I (1858), p. 79: Francia, 79: Austria.
Se insista asupra neintelegerilor ivite Tithe comisari Ia intocmirea rapor-
tului.
8086 327(498)
[Corespondents din Bucuresti, de la mijlocul lunii febru-
arie, despre lucrarile comisiei puterilor garante din capi-
tala Tarii Romanesti]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles],
II (1858), p. 355: Valachie.
Se arata ca lucrarile inaintau foarte greu, deoarece raportul final asupra
chestiunii Principatelor, pe care-I Iticra comisia, trebuia O. fie alcatuit cu
asentimentul tuturor comisarilor.
8087 Un paysan du Danube 327(498)
[Scrisori deschise, adresate membrilor viitoarei confe-
rinte a puterilor garante, cu privire la reorganizarea Princi-
patelor Romane]. L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 342, 350, 358, 366.
Autorul susline ca din moment ce i se asigura Turciei dreptul ei de
suzerana, adica tributul Poarta trebuia sA se declare mulluinitS. Pe de
437
327(498) POLITICA. EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
QUA parte, aratA ca, Ora la razboiul Crimeii, majoritatea puterilor europene
se aratasera indiferente fata de Principatele Romane si abia dupA acest raz-
boi Europa fIsi indreptase atenlia spre problemele romane5ti. Autorul con-
damna pozitia Austriei, singura putere care se opunea in mod hotarit dezvol-
tarii viitoare a Principatelor. Argumenteaza ca Principatelor le era necesar
un print strain protestant, pentru a nu fi supus influentei catolice a Austriei
si celei ortodoxe a Rusiei. Pe de alta parte, autorul demonstreaza imposi-
bilitatea unei integrari a Principatelor In Imperiul otoman.
8088 327 (498)
[Extras din ziarul Le Nord" cu privire la vointa comuna
a Rusiei yi Frantei, de a realiza unirea Principatelor Romine].
- ROMANUL, II (1858), p. 37, col. II.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8089 327(498)
[Polemics cu foaia La Presse" care sustinuse ca nu
unirea, ci consolidarea puterii domnitorilor ar constitui
baza unei temeinice reorganizari a Principatelor Romane].
- L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 349, col.
Se combate parerea periodicului francez, aratindu-se ca numai unirea
putea sta la baza unei bune organizari a Principatelor Romane.
8090 Rosetti, C. A. 327(498)
[Observatii cu privire Ia atitudinea pe care trebuiau
sa o aiba romanii fata de stirile false pe care le raspindea
presa strain& cu privire la Principatele Romane]. - RO-
MANUL, II (1858), p. 61, col. II.
Inregistrind cu satisfactie in cadrul cronicii sale politice - dezmin-
tirea pe care foaia NOrdia [Le Nord] o daduse unor asemenea 5tiri false, C. A.
Rosetti indeamna poporul a nu crede nimic din cite se zic, si mai cu seams
din cite se soptesc"... SA nu ne amagim; ftirile cele mincinoase, zise astAzi,
zise miine, incep a fi eremite, oamenii se mihnesc, li se inchide inima, cum
rice Romanul; 5i clod ()data se inchide inima, omit] este pe jumatate biruit".
8091 327(498)
[Se anunta ca a aparut la Londra (sic!) lucrarea The
national wishes of Moldavia and Wallachia, pronounced
by the Divans ad hoc assembled at Iassy and Buccarest
in accordance with the treaty of Paris", editata de J. Van
Buggenhoudt]. - L'ETOILE DU D. [Bruxelles], II (1858),
p. 362.
8092 327(498)
[Extrase din articolul publicat de Leon Pi& in gazeta
Le Siecle" din 3 martie, in legatura cu scrierea lui Ubicini
Paris . -
in chestiunea Principatelor Romane, aparuta de curind la
ROMANUL, II (1858), p. 66, col. II.
Din cronica politica a lid C. A. Rosetti, care adauga, ea incheiere: Noi
ne cunoaftem trecutul 5i mai ricem cu aceasta ocazie ca el ne face sit fim
siguri de viitor".
8093 327(498)
[Notita despre felul cum a fost primita in Europa lucrarea
lui Ubicini La Question des Principautes devant l'Europe"].
-ROMANUL, II (1858), p. 105; col. II.
Sc mentioneaza gazetele care au publicat articole mai importante in
legatura cu aceasta lucrare. Se mentioneaza, de asemenea, c3 Ubicini a in-
ceput sa publice in Le Siècle un 5ir de articole sub titlul: l'alahia in 1818, so-
venire gi episoade de raldlorie.
8094 327(498)
[Stiri din diferite ziare cu privire la rcluarea tratativelor
diplomatice in chestiunea Principatelor Romane]. - RO-
MANUL, II (1858), p. 86, col. I.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8095 Rosetti, C. A. 327(498)
[Comentarii cu privire la capitolul despre Turcia din stu-
diul lui Leon Plee Europa in 1858", publicat in ziarul Le
Siècle"]. - ROMANUL, II (1858), p. 86, col. I-II.
Comentariul se face in cadrul cronicii politice obi5nuite. - C. A. Rosetti
recomanda acest capitol celor ce-I pot citi si In original. Rezuminit-1, subli-
niaza ca PIFe considera ca 3 chestiuni dominau actualitatea: soarta cresti-
nilor din Orient, dreptul pozitiv al Principatelor Romane si problems Duna-
438
www.dacoromanica.ro
327(498)
rii. Plee no era multumit cu Tratatul de la Paris - pe care I-ar fi dorit mai
Intins, mai bun" -, totusi crede ca singura solutie, deocamdatS, era respec-
tarea lui cu severitate.
8096 327(498)
[Corespondents de la Bucuresti, din 18 martie, referitoare
Ia protestul adresat de 24 de fosti deputati ai Divanului ad-hoc,
comisiei internationale, in chestiunea terminologiei umili-
toare pentru Principatele Romane folosite de Poarta in
firmanul de dizolvare a adunasii muntene]. - L'ETOILE
DU D. [Bruxelles], II (1858), p. 364 [gresit: 264]; Valachie.
8097 327(498)
[Se anunta ca., la Bucuresti, comisia puterilor garante
sim incheiat lucrarile]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
supl. la nr. 24, p. 97: Revista politica..
8098 327 (498)
[Se anunta ca reprezentantul Frantei in comisia puterilor
garante, Talleyrand-Perigord, a plecat la Paris]. - ANUNT.
R., V (1858), nr. 26, p. 1: Revista politica, nr. 27, p. 1: Bucu-
resti.
Talleyrand ducea cu sine raportul 51 lucrArile comisiei europene catre
conferi nt a".
8099 327(498)
[$tiri din Viena anuntind incetarea activitatii comisiei
puterilor garante de la Bucuresti si plecarea comisarului
francez, Talleyrand, la Paris]. - TELEGRAFUL R., VI
(1858), p. 6: Austria.
8100 327(498)
[Dare de seam& despre vizita de plecare a comisarilor
puterilor garante la caimacamul Tarii Rom anesti]. - ANUNT.
R., V (1858), nr. 27, p. 1.
Cu acest prilej, Henry Lytton Bulwer a limit 0 scurta cuvintare, care
este publicata aci.
8101 327(498)
[Se anunta plecarea din Bucuresti a membrilor comisiei
puterilor garante]. - ROMANUL, II (1858), p. 101, col. I.
Savfet-Effendi, delegatul otoman, va mai intirzia in Principate. - Din
cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8102 327(498)
[Se anunta plecarea din Bucuresti catre Paris a comisa-
rului otoman, Savfet-Effendi]. - ROMANUL, II (1858),
p. 121, col. III.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8103 327(498)
[Stire despre plecarea comisarilor europeni" din Bucu-
resti, lasind cele mai bune sperante pentru implinirea do-
rintelor Principatelor"]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 119,
col. II: Dela Bucurestl.
8104 327(498)
[Stiri in legatura cu incheierea lucrarilor comisiei puterilor
garante la Bucuresti]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858),
p. 152: Novitalele zilei.
Dupd Jurnalul de Constanlinopol [Journal de Constanlinople].
- Se anunta ca aceasta comisie 5i-a marginit lucrarile - In ceea ce
priveste reformele administrative - numai la cercetarea propunerilor Diva-
nului ad-hoc al Moldovci, fiindca eel din Bucure5ti nu a voit sa se ocupe de
aceasta chestiune. Raportul comisiei e compus din douA parti: cea dintli
infatiseaza dorintele exprimate de Divanurile ad-hoc; cea de-a doua, obser-
vatiile 5i propunerile comisiei.
8105 327(498)
[Ministerul din Nauntru anunta ca se vind prin licitatie
toate obiectele, mobile, trasurile si caii ce s-au infiintat
cu fondurile Statului in trebuintele EE. LL. DD. Comisari
imperiali si regali ce au fost in Printipar]. - ANUNT. R.,
V (1858), nr. 43, p. 1-2.
Se indica cele 7 case unde au locuit comisarii 51 unde se afla obiectele
de vinzare.
327(498) POLITICA. E XTE RNA : PRINCIPATELE RO MANE
8106 327 (498)
[Stiri din presa european& despre apropiata conferinta
de Ia Paris in legator& cu problemele Principatelor].
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 84, col. I-II, 86: Revista
politick 123: Turciea, 127: Frantiea.
8107 327 (498)
[Stiri despre apropiata deschidere a conferintei de la
Paris cu privire la Principatele Romane]. - TELEGRAFUL
R., VI (1858), p. 42: Austria.
Se anunta ca Turcia numise ca reprezentant pe Fuad-Pasa si ca se redac-
tase, de titre comisia europeana de la Bucuresti, raportul asupra pro-
blemelor organizarii Principatelor. - $tiri date dupa Garda de Frankfurt
[Frankfurter Journal].
8108 327(498)
[Corespondent& particular& din Paris, datata 24 martie,
In care se arata care va fi viitoarea organizare politic& a
Principatelor Romane]. - NATIONALULU, I (1858), p. 122:
Sciri d'afara.
8109 327(498)
[Consideratii cu privire la deschiderea conferintelor ho-
taxite prin Tratatul de la Paris]. - ROMANUL, IT (1858),
p. 97, col. I: Bucurescl 31 Martie/12 Aprilie.
Se precizeaza ca se va discuta chestiunea Principatelor Romine si a
navigatiei pe Dunare. - Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8110 Rosetti, C. A. 327(498)
Repede ochire asupra intiiului trimestru al anulul 1858.
- ROMANUL, II (1858), p. 102-103.
Cronies politica externa, privind primele trei luni din anul 1858. Subli-
niaza legatura dintre unele evenimente externe li chestiunea Principatelor
Romane, Indeosebi In ceea ce priveste problema Dunarii.
8111 327(498)
[Corespondent& particular& de Ia Paris, datat& 7 aprilie,
in legator& cu viitoarea conferinta diplomatic& ce va avea
lac In capitala Frantei]. - NATIONALULU, I (1858), p. 131:
Scirl d'afara.
Se afirma ca la Paris predomina opiniunea ca necesitatea pastrarii echi-
librului european, precum si situatia Imperiului otoman In aces vreme, impun
realizarea unirii Principatelor Romane sub un principe strain.
8112 327(498)
[Traducerea unui articol, din foaia austriac& Ost-deut-
sche Post", despre apropiata conferinta a puterilor garante,
la Paris]. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 66-67:
Austria.
Se arata care vor fi lucrarile conferintei: chestiunea Principatelor Ro-
mane, navigatia pa Dunare li altele.
8113 327(498)
[Corespondent& din Paris, datat& 21 aprilie, infatisind
cum este privity acolo problema romaneasca]. - NATIO-
NALULO, I (1858), p. 146-147: Scirl d'afara.
Se comenteaza un project de reorganizare a Principatelor RomSne care
se discuta In cercurile politice din Paris.
8114 327(498)
[Stiri sosite de la corespondentul Rom&nului" din Paris,
cu privire Ia unirea Principatelor]. - ROMANUL, II (1858),
p. 121, col. I: Bucurescl 21 Aprilie/2
Se spune ca, deli chestiunea Principatelor a devenit o chestie franceza",
totusi, deocamdata, nu se poate realiza o unire deplina. Principatele Romane
vor purta numele de Principatele Unite, vor avea acelea9i legi, aceeasi armata
aceeasi adunare, dar vor fi cirmuite tot de catre doi domnitori. - Din
li
cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8115 327(498)
[Sari despre folosirea raportului lui Talleyrand cu privire
la Principatele Romane ca baza pentru unele convorbiri
diplomatice, in conferinta viitoare de la Paris]. - ROMANUL,
II (1858), p. 125, col. I: Bucuresci 24 Aprilie/6 Malt.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
29 - Bibliografia analitica - c. 3102
www.dacoromanica.ro
327(498)
8116 327 (498)
[Stiri Si comentarii cu privire la cauzele aminarii deschi-
derii conferintei de la Paris]. - ROMANUL, II (1858), p.
129: Bucurescl 28 Aprilie/10 Mai..
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8117 327(498)
[Presa europeana despre conferinta de Ia Paris]. - GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 130-131: Austriea, 145, 149:
Revista politica.
8118 327 (498)
[Stiri din presa strain& cu privire la chestiunea unirii Prin-
cipatelor]. - ROMANUL, II (1858), p. 133: Bucurescl 30/12
Mai., 137: Bucurescl 5/17 Matt.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8119 Boerescu, V. 327(498)
[Articol in legator& cu apropiata conferinta de la Paris,
care va hotari soarta Principatelor Romane]. - NATIO-
NALULU, I (1858), p. 161-162.
Ili exprima convingerea ca aceasta conferinta de la Paris, cu toate
zvonurile contrarii, va recunoaste autonomia Principatelor Romano 9i va
garanta existenta si prosperitatea tor.
8120 327(498)
[Corespondent& particular& de la Paris, datata 5 mai,
privitoare la conferinta ce se va deschide acolo si la discutiile
din Camera Comunelor asupra chestiunii rom&nesti]. -
NATIONALULU, I (1858), p. 163: Sciri d'afara.
8121 327(498)
[Rezumatul unui articol publicat in ziarul Le Nord"
din 7 mai, referitor la conferinta de la Paris si chestiunea
Principatelor Rom5.ne]. - ROMANUL, II (1858), p. 137:
Bucuresci 5/17 Maiii.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8122 327(498)
[Extrase dintr-un articol apand in ziarul francez Le
Siecle" cu privire la atitudinea puterilor europene in ches-
tiunea unirii Principatelor]. - ROMANUL, II (1858), p. 137,
col. II, 141, col. I-II.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8123 327(498)
[Traducerea unui articol din gazeta Constitutionalul"
- Le Constitutionnel" - despre chestiunea unirii Principa-
telor]. - ANUNT. R., V (1858), nr. 37, p. 2: Franta.
Se arata pozitia Frantei Angliei fall de unirea Principatelor.
8124 327(498)
[Presupuneri asupra cauzelor de intirziere a deschiderii
conferintei de la Paris]. - ROMANUL, II (1858), p. 145,
col. I. Bucuresci 12/24
Una din cauze ar fi dificila rezolvare a problemei muntenegrene.
Se spera ca aceasta aminare nu va fi in defavoarea chestiunii Princi-
patelor Romane. - Din cronies politica semnata de C.A. Rosetti.
8125 327(498)
[Observatii cu privire la atitudinea cercurilor politice
romanesti fats de strainii care s-au manifestat in favoarea
Principatelor Romane, in ultimul timp]. - ROMANUL,
II (1858), p. 145, col. III.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8126 327 (498)
[Se anunta din Paris ca s-a tiparit de curind o brosura
intitulata Misterele diplomatice pe termii Dui:aril", de
Elias Regnault].- NATIONALULU, I (1858), p. 175, col. II.
Se observa a a fost scrisa pentru a-i lumina pe diplomatii care se vor
aduna Is conferinte". - Este vorba de brosura Myeares diplomatiques aux
bards du Danube, Paris, 1858.
439
327(498) POLITICA. EXTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
8127 327(498)
[Se anunta oficial deschiderea conferintei de la Paris,
spre a se ocupa cu organizarea Principatelor "]. - GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 153: Novitale din nauntru.
8128 327(498)
[$tiri privitoare la deschiderea conferintei de la Paris].
-ROMANUL, II (1858), p. 149: Bucuresci 15/27 Mai!".
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8129 327(498)
[Chestiunea Principatelor Romane in timpul conferintei
de la Paris]. - G. TRANS., XXI (1858), p. 151: Cronica
straina, 151-152: Teara Romaneasca *i Moldavia, 154,
159, 163 *i 166-167: Cronica straina, 167: Teara Roma-
neasca *i Moldavia, 170-171: Cronica straina, 174: Partea
neoficiosa, 174: Cronica straina, 175: Teara Romaneasca
*i Moldavia, 179 *i 182: Cronica straina, 183: Teara roma-
neasca. *i Moldavia, 190, 194, 199, 203-204, 206-207,
211 *i 214-215: Cronica straina, 215: Teara Romaneasca
*i Moldavia, 219: Cronica straina, 219: Teara Romaneasca
*i Moldavia, 223: Cronica straina, 224: Teara Romaneasca
*i Moldavia, 227-228 *i 231: Cronica straina, 237 *i 241-
242: Teara Romaneasca *i Moldavia, 254: Cronica straina,
254-256: Tcara Romaneasca *i Moldavia.
8130 327(498)
[Comentarii asupra lucrarilor conferintei de la Paris
pentru reorganizarea Principatelor Romane]. - ANUNT. R.,
V (1858), nr. 43, p. 2, nr. 44, p. 1-2, nr. 45, p. 1 *i. nr. 65,
p. 2-3: Revista politics, nr. 66, p. 2-3: Franta, nr. 67,
p. 2: Revista politics, nr. 69, p. 3: Franta, nr. 69, p. 1: Re-
vista politica.
8131
[Presa europeana despre confcrinta de Ia Paris]. GAZ.
DE MOLD., XXX (1858), p. 157: Novitale din nauntru,
-
327(498)
159: Frantiea, 161: Revista politica., 164: Novitalele zilel,
164: Depe*e telegrafice, 165-166: Revista politica, 170:
Rosiea si Poloniea, 171: Austrica, 172: Depe*e telegrafice,
174: Revista politica., 175: Frantica, 178 *i 187: Austrica,
184 *i 188: Depe*e telegrafice, 189-190: Revista
190: Austriea, 191-192: Frantiea, 195 *i 198-199: Re-
vista politica., 200: Depe*e telegrafice, 203: Frantiea, 204:
Depe*e telegrafice, 206: Revista politica, 208: Frantiea,
208: Depe*e telegrafice, 210: Revista. politica., 214-215:
Frantiea, 270: Demo telegrafice, 229: Revista politica,
239: Frantiea, 252: Depe*e telegrafice, 258: [Novitale din
nauntru], 259-260: Frantica, 261 *i 285: Novitale din na-
untru.
8132
327(498)
[Stiri si comentarii despre activitatea conferintei de la
Paris in legatura. cu Principatele Romane] - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 151: Teara Romaneasca Si Moldavia, 154,
159, 163 *i 166-167: Cronica straina, 167: Teara Roma-
neasca *i Moldavia, 170-171: Cronica straina, 174: Partea
neoficiosa, 174, 179, 182, 190, 194, 199, 203-204, 206-207,
211, 214-215 *i 219: Cronica straina, 219: Teara Roma-
neasca *i Moldavia, 223: Cronica straina, 224: Teara Roma-
neasca *i Moldavia, 227 *i. 231: Cronica straina, 237: Teara
Romaneasca. qi Moldavia, 254: Cronica straina, 254-256:
Teara Romaneasca *i Moldavia.
8133 327(498)
[$tiri si comentarii despre activitatea conferintei de la
Paris]. - ROMANUL, II (1858), p. 201, 205, 209, 217, 221,
225, 229, nr. 59, p. 233, nr. 60, p. 237, nr. 61, p. 241, nr. 62,
p. 245, nr. 63, p. 249, nr. 64, p. 254, nr. 65, p. 258, nr. 66,
p. 262, nr. 67, p. 266, nr. 68 p. 270, nr. 69, p. 275-276,
nr. 70, p. 278, nr. 72, p. 286, nr. 73, p. 290, nr. 74, p. 294,
nr. 75, p. 298, nr. 76, p. 302, nr. 76, p. 304, nr. 77, p. 306,
nr. 79, p. 314, nr. 80, p. 318, nr.85, p. 328.
8134 327(498)
[$tiri *i articole despre lucrarile conferintei de la Paris].
- TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 66-67: Austria, 75:
440
www.dacoromanica.ro
327(498)
Franta, 75-76: Anglia, 84: Franta, 87-88: Transilvania,
92: Franta, 93: Depe*e telegrafice, 95, 103, 107, 111, nr. 29,
p. 114-115 [gre*it: 110-111], 119, 123, 127, 130-131,
134 *i 159: Franta, 159-160: Principatele duna.rene, 172:
Protocolul conferintelor de Paris.
8135 327(498)
Protocoalele Conferintelor tinute la Paris de la 22 Mai
pins la 19 August 1858. - ANUNT. R., V (1858), nr. 84,
p. 2-3, nr. 85, p. 2-3, nr. 86, p. 2-3, nr. 88, p. 2-3, nr. 89,
p. 3, nr. 90, p. 2-3, nr. 91, p. 3, nr. 92, p. 2-3, nr. 93,
p. 2-3, nr. 94, p. 2-3.
Se publics protocoalele I-XIX, cu anexa la protocolul al III-lea.
8136 327(498)
[Traducerea protocoalelor in care au fost consemnate
*edintele conferintei de la Paris, intre 22 mai *i 19 august
1858]. - NATIONALULU, I (1858), p. 361-362, 365-
366, 369-370, 373-374, 377-378, 381, nr. 97, p. 380-
381, 385-386, 388-389.
Dupa Jurnalul Desbaderilor [Le Journal des Debals].
8137 327(498)
Protocoalele Conferintiilor tinute la Paris. - PATRIA
[Iasi], I (1858), supl. la nr. 1, p. 2-3, supl. la nr. 2, p. 5-7,
supl. la nr. 3, p. 10-11, p.19, supl. la nr. 5, p. 22, supl. la
nr. 6, p. 23, supl. la nr. 8, p. 27-29, p. 37-38, 44.
8138
327(498)
[ Traducerea protocoalelor conferintei de la Paris, din
1858]. - ROMANUL, II (1858), nr. 83, p. 331-332, nr. 84,
p. 335-336, nr. 85, p. 238-240, nr. 86, p. 244, nr. 88, p.
251, nr. 89, p. 254, nr. 90, p. 257, nr. 91, p. 260-261, nr. 94,
p. 273, nr. 95, p. 277, nr. 99, p. 292-293.
Versiune deosebita de cea din Nationalula. Nu se indica sursa.
8139 327(498)
Protocoalele conferinteloru tinute la Paris de la 10 (22)
Mai 'Ana la 7 (19) Augusta 1858 gi atingatoare de organi-
saciunea Principatelorii Romane. - ZIMBRUL $1 VULT.,
IV (1858), p. 22-24, 27, 36, 43-44, 83-84, 87-88, 108,
115-116, 120, 142-143, 147-148, 155-156, 158-159,
166-168 [neterminat].
Cuprinde protocoalele §edintelor I - X VIII.
8140 327(498)
Protocolul *edintel intaiii din conferinta parisiana din
22 Maiii 1858. - TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 175-
176, 180, 184.
Titlul initial spare in celelaltc doua Orli ale articolului modificat astfcl:
Protocolul confcrinfclor parisiane. Articolul cuprinde o dare de scams asupra
lucrarilor conferintei.
8141 327(498)
[Se anunta ca. oficiosul Le Nord", din Bruxelles, a negat,
polemizind cu Palmerston, intentiile Rusiei cu privire la
Principatele Romane. - G. TRANS., XXI (1858), p. 152,
col. I.
8142 327(498)
[$tiri despre candidatura contelui de Morny la domnie]. -
GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 152: Novitalele zilei;
G. TRANS., XXI (1858), p. 152, col. II.
Nordul [Le Nord] scrie ca un numar de patrioti romani au invitat, prin-
tr-o adresa, pe contelc de Morny sa vina la Bucureti spre a lua dignitatea
de print domnitor".
8143 327(498)
[Corespondent& particulara de la Paris, datata. 16 mai,
relatind cele ce se discutau in acest Ora* asupra *edintelor
conferintei privitoare Ia constituirea definitive a Romaniei
*i la navigatia pe Dunare]. - NATIONALULU, I (1858),
p. 187-188: Sciri d'afara.
8144 327(498)
[$tiri despre rezultatele misiunii la Londra a frunta-
*ilor politici munteni, D. Bratianu *i N. Golescu]. - G.
327(498) POLITICA E XTERNA : PRINCIPATELE ROMANE
TRANS., XXI (1858), p. 151: Teara Roma.neasca si Mol-
davia.
Se mentioneazA ca Disraeli si Palmerston se arStaserS ostili unirii Princi-
patelor.
8145
327(498)
Ntire despre scrisoarea prin care Dim. Bratianu si N.
Golescu multumesc Camerei Comunelor si poporului englez
pentru primirea facuta for si pentru atitudinea fats de ches-
tiunea Principatelor Romane]. - ANUNT. R., V (1858),
err. 40, p. 3: Marea-Britanie; ROMANUL, II (1858), p. 153,
col. I: Bucurescl 19/31 Malt'.
Dupa jurnalul Wanderer.
8146 327(498)
[Extrase din articolul lui Leon Plee Viitoarea conferinta;
unirea Principatelor", publicat in Le Siecle"]. - ROMANUL,
II (1858), p. 153, col. III.
Aceste extrase sint Insotite de citeva cuvinte ale lui C. A. Rosetti, In care
Isi manifest& bucuria fall de acest articol, deoarece In el se sustine cauza
unirii. - Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8147 327(498)
[Se semnaleaza aparitia in Revue des Deux Mondes"
a mai multor articole publicate de Saint-Marc Girardin cu
privire la Principatele Romane]. - ROMANUL, II (1858),
p. 153, col. III.
In cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8148 327(498)
[Dare de seamna asupra brosurii Principatele inaintea
congresului al doilea de la Paris", brosura care aparuse la
Paris]. - ROMANUL, II (1858), p. 157, col. I-II: Bucuresci
22 Maii1/3 Iunie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti. - E vorba de brosura
Les Principautts devant le second congres de Paris, de Constantin Boerescu.
8149 327(498)
Principatele inaintea Congresulul al doilea de la Paris.
- ROMANUL, II (1858), p. 163, 167, 171, 175 si 178-179.
Traducerea unui studiu ce fusese publicat in brosura la Paris, lutnd °pa-
rarea cauzei Principatelor Romane. Traducerea este Insotita de o scurta noti
a redactiei foil Romania, indicind a se publics in intregime brosura cea noun
ce a iesit acum sub tipar In Paris si care se credo ear fi loth, ca si brosura
Englitera fi Napoleon HI, din regiile cele de sus".
8150 327(498)
[$tire despre autorul brosurii Principatele inaintea
congresului al doilea de la Paris"]. - ROMANUL, II (1858),
p. 165, col.
Se afirma ca autorul ar fi fratele lui V. Boerescu, ce se afla la Paris, iar
nu o persoana oficiall franceza, a,sa cum s-a aerie in numerele anterioare ale
Rom4nului, cind s-a publicat aceasta brosura. - Din cronica semnata de C.
A. Rosetti.
8151
327(498)
[Se anunta, dupa gazeta Ost-deutsche Post", ca mai
multi boieri, intre care Grigore Sturza, se aflau la Paris,
in preajma conferintei]. - TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 84: Franta.
Se arata ca Sturza venise cu scrisori de recomandalie de la Thouvenel.
8152 327(498)
[Dezmintirea stirii cu privire la aminarea conferintei
de la Paris]. - ROMANUL, II (1858), p. 161, col. I: Bucu-
resci 26 Maiii/7 Iunie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8150 327 (498)
[Presupuneri in legatura cu intirzierea tinerii celei de-a
treia sedinte a conferintei de la Paris]. - ROMANUL, II
(1858), p. 165, col. I: Bucuresci, 29 Maiii/10 Iunie.
Din cronica politics semnata de C. A. Rosetti.
www.dacoromanica.ro
327(498)
8154 327(498)
[Extras dintr-un articol publicat in foia austriaca Ost-
deutsche Post", despre politica Rusiei si Frantei fats de
Principatele Romane], - TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 87-88: Viena 21 Maul.
Se arata ca cele doul puteri se menlineau favorabile ideii unirii Principa-
telor, desi ele erau gata sa admits o oarecare aminare a Indeplinirli acestui
act.
8155 327(498)
Protocolul conferintelor de Paris. - TELEGRAFUL R.,
VI (1858), p. 172.
Pe baza protocoalelor primelor trei sedinte ale conferintei de la Paris,
publicate fn gazeta Le Nord, se comenteaza lucrArile conferintei cu privire la
viitorul Principatelor Romane.
8156 Plee, Leon 327(498)
Conferinta. Romania. - ROMANUL, II (1858), p. 167,
170-171: Ziarul Le Siècle".
Traducerea unui articol apSrut In ziarul Le Siecle, In care autorul demon-
streaza dreptul romanilor de a cere unirea celor doua. Principate lntr -un singur
stat.
8157 327(498)
[Scurt comentariu la stirea publicata de Wandereeca,
piny Se vor lamuri controvergele dintre membrii ei, confe-
rinta de la Paris va numi un print sau printi pentru Princi-
pate"]. - ROMANUL, II (1858), p. 169, col. I: Bucuresci
2/14 Iunie.
Ziarul Wanderer afirmase ca venirea la Paris a lui Stirbei, Sturza, Bi-
bescu si a bStrInului Vogoride ar fi fost In legatura cu aceasta eventualitate.
C. A. Rosetti conclude cu privire la toate acestea: putem asigura ca nu stnt
adevSrate ". In sprijinul acestei afirmalii, citeazS un pasaj din 0st-deutsche
Post In care se afirma ca opunerea Austriei In chestiunea Principatelor Ro-
manis urmSrea numai lanurirea acestei chestiuni.
8158 327(498)
[Se anunta ca printul Vogoride a fost primit de Walewski].
-TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 92: Franta.
8159 327(498)
[Depesa din Paris, prin care se arata pe scurt cum an
decurs primele sedinte ale conferintei de la Paris]. - RO-
MANUL, II (1858), p. 169, col. I: Corespondinta particu-
lars,.
8160 327 (498)
atiri cu privire la impasul in care ajunsese discutia asu-
pra situatiei Principatelor Romane in sedinta din 5 iunie
a conferintei de la Paris]. - ROMANUL, II (1858), p. 169
col.
Slat indicate greutatile ivite. Stirea este luat5. din Wanderer. - Din
cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8161 327(498)
[,Stiri din foaia Ost-deutsche Post" asupra mersului
conferintei de la Paris, referitoare la Principatele Romane].
- TELEGRAFUL R., VI (1858), p. 99: Franta.
8162 327 (498)
[$tiri din presa strains cu privire la mersul dezbaterilor
din conferinta de la Paris, in ceea ce priveste chestiunea
unirii Principatelor]. - ROMANUL, II (1858), p. 177:
Bucuresci 9 Iunie/21 Iunie.
Din cronica politicA semnata de C. A. Rosetti.
8163 327(498)
[Extra9e din relatarile ziarelor L'Ind6pendance Beige"
si Wanderer" cu privire la concluziile la care a ajuns con-
Bucuresci 9/21 Iunie.
-
ferinta de la Paris, In sedinta sa din 10 iunie, cu privire la
Principatele Romane]. ROMANUL, II (1858), p. 183:
In cronica sa politica, C. A. Rosetti, prezentind relatarile celor douA
ziare, conclude exprimind speranta ca Franta - chiar data face concesia
sA renunte la deplina unire a Principatelor - va stSrui totusi 55 obtina in-
stitutiile care le vor apropia mai molt 5i mai sigur de viitoarea for unire".
441
 POLITICA EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE
327(498)
327 (498)
8164
[Notita despre un articol publicat de Elias Rdgnault,
in foaia Ilustratia literara", cu privire Ia manevrele ex-
terne ale canaidatilor Ia domnia Principatelor Romine].
NATIONALULU, I (1858), p. 223, col. I.
7. Balasescu, In Revisia politica din 25 iunie, semnalind acest articol,
subliniaza eh din el se pot afla ideele cele mai lamurite despre mijloacele in-
trebuintate de unii din aspirantii la gospodarie", adica la domnie.
8165 327(498)
[Corespondent& de la Paris, cu data de 16 iunie, in care
se comenteaza §tirea ca actul moartuariu al unirei roman"
s -ar fi hotarit la conferinta]. NATIONALULD, I (1858),
p. 212-213: Sciri d'Afara.
$tirea fusese data In aceasta forma de ziarul Pa:Ma [La Pattie], fara a-i
adauga amanunte. Se formuleaza diferite ipoteze in aceasta chestiune, anali-
zindu-se politica Rusiei si Frantei in favoarea unirii Principatelor, in opozitie
cu cea a Austriei, sprijinita de Anglia. Se anunta ca dezbaterile conferintei
vor continua.
327 (498)
8166
[Stiri cu privire la intentia lui Walewski de a cere celor-
lalti delegati la conferinta de la Paris sa se pronunte raspicat
In chestiunea Principatelor Romane]. ROMANUL, II
(1858), p. 193, col. I: Bucuresci 23 Iunie/5 Iulie.
Din cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8167 327(498)
Acte de la Conferintele din Paris. NATIONALULU,
I (1858), p. 216-217.
Sub acest titlu, se traduce din gazeta L'Independance Beige o dare de
seams asupra sedintelor conferintei de la Paris, privitoare la Principatele
Romane.
8168 327 (498)
[$tiri §i comentarii in legatura cu dezbaterile asupra
Principatelor Romane, In edinta din 3 iulie a conferintei
de In Paris] . ROMANUL, II (1858), p. 197: Bucuresci
26 Iunie/8 Iulie.
Prezentind stirile si comentariile contradictorii publicate de ziarele Le
Nord, Le Message, 0 L'IndIpendance Beige, C. A. Rosetti observa: din ne-
norocire, diplomatia nu a intrat si nu poate 55 intre Inca pe calea dreptatii".
8169 327(498)
[Se anunta ca a iesit la lumina cartea Turcia si diferitii
ei populi" de Henri Mathier NATIONALULV, I
(1858), p. 227: Revista politica, 229: Paris.
Este vorba de lucrarea La Turquie et ses differents peuples, de Henri
Mathieu. Se afirma ca aceasta scriere pledeaza cu attta caldura cauza noastra
si a crerinilor din Turcia".
8170 327(498)
[Se anunta ca a ie§it la lumina cartea Studii diplomatice
§i economice asupra Romaniei" de Thibaut]. NATIO-
NALULU, I (1858), p. 227: Revista politica, 229: Paris.
Este vorba de lucrarea Etudes diplonuniques et lconotniques sun la Vala-
chie, de Thibault-Lefebvre,
8171 327(498)
[Stiri din Constantinopol anunta ca., In chestiunea unirii
Principatelor, s-au ivit divergente Intre marile puteri].
NATIONALULO, I (1858), p. 227: Revista politica.
8172 327 (498)
[Corespondents de la Paris, datata 30 iunie, despre In-
tlile #edinte ale conferintei qi comentariile presei straine
asupra Principatelor]. NATIONALULU, I (1858), p. 229
§i 244: Sciri d'afara.
8173 327(498)
[Se anunta de la Paris ca a aparut o bropra. intitulata
Napoleon III §i Principatele Dunarene"]. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 231: Revista politica.
Se arata ca brosura constituie un energic apel la opiniunea publics"
pentru cauza romineasca. In trei zile s-a si epuizat prima editie.Unii cred ea
442
www.dacoromanica.ro
327(498)
brosura a fost scrisa de La Guironniere; altii, de Comitetul delegatilor Pro-
vinciilor dunarene".
8174 327(498)
[Se anunta aparitia la Paris a brosurii Napoleon III si
Principatele Romanel. ROMANUL, II (1858), p. 201,
col. I: Bucuresci 30 Iunie/12 Iulie.
In cronica sa politica obisnuita, C. A. Rosetti anuntind aparitia brosurii
subliniazi rnarele interes pe care 1-a trezit de la inceput.
8175 327 (498)
[Amanunte despre cum a fost primita la Paris brosura
Napoleon III §i Principatele Dunarene" si despre conti-
nutul ei]. NATIONALULU, I (1858), p. 236-237: Cores-
pondinta politica. a Nationalului. Paris.
Se presupune ca autorul acestei brosuri este La Gueronniere.
8176 327(498)
[Stiri §i comentarii marunte In legatura cu brosura fra.n-
ceza. Napoleon III §i Principatele Romane"]. GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 203: Revista politica., 203: Fran-
tiea, 204: Depee telegrafice.
8177 Rosetti, C. A. 327(498)
[Observatii cu privire la bropra Napoleon III si Prin-
cipatele Romane"]. ROMANUL, II (1858), p. 205, col. III.
In cronica sa politica obisnuita, C. A. Rosetti subliniazi vllva pe care a
produs-o aceasta brosura, cu deosebire in Austria. Arati ca ziarele austriece
cauta sa identifice pe autorul acestei brosuri, coplesindu-1, de mai Inainte,
cu epitete injurioase. Isi exprima convingerea ca brosura nu a fost scrisa
nici de Armand Levy, nici de D. Bratianu gi N. Golescu. In Incheiere, face un
extras din ziarul La Pattie, asupra acestei brava
8178 327(498)
imparatul Napoleon III §i Principatele Romane.
ROMANUL, II (1858), p. 206-207, 211.
Se rezuma aceasta brosura, aparuta la Paris, dindu-se si extrase. In bro-
sura se sustinea cauza unirii Principatelor, se infatisa interesul vital al Frantei
ca aceasta unire sa se indeplineasca si se discuta problema raporturilor dintre
Principatele Romane si Turcia.
327(498)
8179
[Corespondent& din BucurWi in care se semnaleaza
puternicul efect produs, in Principate, de bropra impa-
ratul Napoleon III §i Principatele Romane "]. G. TRANS.,
XXI (1858), p. 215: Teara Romaneasca §i Moldavia.
E vorba de brosura L'Empereur Napoleon III et les Principautes Rournai-
nes, aparuta. In 1858 la Paris si atribuita de unii lui Armand Levy.
327 (498)
8180
[Corespondenta politica particulars, primita de la Paris,
cu data de 5 iulie, despre discutiile de la conferinta asupra
unirii Principatelor]. NATIONALULU, I (1858), p. 236-
237: Sciri d'afara.
8181 Rosetti, C. A. 327(498)
[Chestiunea viitorului sistem de domnie, dezbatuta de
presa §i diplomatia straina]. ROMANUL, II (1858), p.
209: Bucuresci 7/19 Iulie.
Arata cum se discuta problema duratei domniei si aceea a modului de
numire a domnitorilor In Principate.
8182 327(498)
[Corespondent& din BucurWi in care se dezminte §tirea
aparuta in Koelnische Zeitung" asupra incercarii unor
candidati la domnia Principatelor de a-i cumpara pe diplo-
math conferintei de la Paris]. G. TRANS., XXI (1858),
p. 207, col. II: Teara Romaneasca qi Moldavia.
Foaia germana anunlase ca acesti candidati si agentii for transportasera
la Paris, in scopul amintit, 1 milion de galbeni.
8183 327 (498)
[Gazeta universal& germana." Allgemeine Zeitung"
anunta ca Anglia a admis parerea Austriei ca domni-
torii Principatelor Romane sa fie alei pe viata, dar sa nu
fie ereditari]. NATIONALULU, I (1858), p. 257-258:
Austria.
327(498) POLITICA. EXTERNA: PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

8184 327(498) 8194 327 (498)

[Scrisoare de multumire adresata de Gladstone lui Dim.
Bratianu, pentru albumul cu chipuri si costumuri roma-
nelti , care-i fusese daruit de romanii din Paris]. RO-
MANUL, II (1858), p. 223, col. III.
Scrisoarea, datata 14 iulie 1858, e publicata in traducere romaneasca
si e precedata de o nota introductiva.
8185 327(498)
[Se anunta ca Nic. Golescu si D. Bratianu sunt acum in
Englitera"]. ROMANUL, II (1858), p. 225, col. III.
5tirea e data In cadrul revistei politice: Bucuresci 21 lulie /2 Aug., semnata
de C. A. Rosetti.
8186 Rosetti, C. A. 327 (498)
[Dezmin]ire in legatura cu afirmatia foii Wanderer"
ca la Paris s-ar fi cazut la un acord definitiv in chestiunea
viitoarei organizari a Principatelor Romane]. ROMA-
NUL, II (1858), p. 229.
Publics, In extrase, articolul din Wanderer.
8187 P.[etrescu], Al. 327(498)
[Notita In legatura cu felul In care unii public4ti romani
erau apreciati in strainatate]. NATIONALULU, I (1858),
p. 260.
In a doua jumatate a notitei, traduce un fragment dintr-o scrisoare a Id
Al. Humboldt titre V. Boerescu, In care savantul german Ii aduce elogii pentra
cartea sa, La Roumanie apt* le traile do Paris du 30 Mars 1856.
8188 327(498)
[Comentarii asupra lucrarilor conferintei de la Paris cu
privire la Principate]. NATIONALULU, 1 (1858), p. 260-
261: Corespondenta politica a Nationalului. Paris 28 Iuliu.
Se comenteaza discutiile asupra Infiintarii unei comisii centrale" pentru
cele doua Principate gi asupra reorganizarii fortelor armate, fntrunite intr -o
singura forts military ".
8189 P.[etrescu], Al. 327(498)
[Comentariu la stirile din Constantinopol si din Paris si
la versiunile care circulau in Bucuresti, cu privire la hota-
ririle luate asupra Principatelor Romane in edin]a XIII-a,
din 17/29 iulie, a conferintei de la Paris]. NATIONALULU,
I (1858), p. 263: Revista politica.
DupA ce expune pe larg viitoarea organizare a Principatelor Unite Moldova
si Valahia, Al. P. critica Indeosebi prevederile electorale ale acestei hotariri.
Arata cA, prin aceste prevederi, numarul alegatorilor se reduce intr-un mod
anormal, prin grelele conditii de avere care li se cereau. Sustine ca, In ode mai
multe orafe, nu vor avca decit 2-3 insi dreptul de alegatori. Intreabl: cum
se vor face alegeri reale?
8190 327(498)
[Extrase dintr-un articol aparut in Revue des Deux Mon-
des" In care se comentasera hotarlrile conferintei de la Paris
cu privire la Principatele Romane, se sustinuse cauza unirii
si se combatuse institutia jurisdictiei consulare]. ROMA-
NUL, II (1858), nr. 61, p. 241: Bucutesci 4/16 August.
In cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8191 327(498)
[Se anunta ca, In conferinta de Ia Paris, s-a semnat con -
ven %ia privitoare la Moldova si Tara Rom aneasca].GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 252: Depese telegrafice, 254.
8192 327(498)
[Extrase din L'Inddpendance Beige ", si din Wanderer"
cu privire Ia viitoarea organizare a Principatelor Romane,
bazata pe Conventia de la Paris]. ROMANUL, II (1858),
nr. 64, p.254: Bucuresti 14/16 Aug.
In cronica politica seranata de C. A. Rosetti.
8193 327(498)
[Extrase din Ost-deutsche Post", L'Independance Beige"
si Le Constitutionnel" cu privire la rezultatele conferintei
de la Paris referitoare la viitoarea organizare a Principatelor
ROMANUL, II (1858), nr. 65, p. 258: Bucuresci
Romane].
18/30 Aug.
[Se anunta ca Times" critica constitutiea rnoldo-romina,
ca una care deschide calea catre uniune gi Imputineaza. In-
riurirea Portii]. GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 260:
Depe§e telegrafice.
8195 327(498)
[Traducerea unei corespondente a jurnalului Indipen-
dinta Belgica" L'Independance Beige" In care se co-
munica stiri referitoare la unirea Principatelor]. NATIO-
NALULU, I (1858), p. 285; Sciri d'afara. Francia.
Se arata cum se va face unirea Principatelor Romane, potrivit hotari-
rilor conferintei de la Paris.
8196 P.[etrescu], Al. 327(498)
[Comentariu privitor Ia doua articole publicate de jurnalele
din Paris Monitorul" Le Moniteur Universel"
Constitutionalul" Le Constitutionnel" , care sustin
ca hotarlrile conferintei de la Paris vor satisface dorintele
romanilor asupra reorganizarii Principatelor]. NATIONA-
LULU, I (1858), p. 287: Revista politica.
8197 327(498)
[Traducerea unui articol publicat In Constitutionalul"
Le Constitutionnel" In care se comunica. si se comenteaza.
incheierile la care a ajuns conferinta de la Paris cu privire
la Principatele Romane]. NATION ALUL1:1, I (1858),
p. 290: Sciri d'afara.
8198 Rosetti, C. A. 327(498)
[Comentariu la diferite extrase din presa strain& cu privire
la rezultatele care se asteptau pentru Principate In urma In-
cheierii Conventiei de la Paris]. ROMANUL, II (1858),
nr. 66, p. 262: Bucuresci 21 Aug./2 Sept.
Extrasele stilt din L'Independance Beige, Le Courtier du Dimanclie §i
Times.
8199 [Petrescu, Al.] 327(498)
[Comentarii la hotaririle luate de conferinta de la Paris
cu privire la unirea Principatelor]. NATIONALULU, I
(1858), p. 291: Revista politica.
Observa ca principiul unirii Principatelor este limitat in uniformitatea
legisiatiunii, in unitatea superioarelor corpuri, politic si juridic, comitetul
central 9i curtea de casalie".
8200 327 (498)
[Coresponden]a din Bucuresti, datata. 26 aug., cuprinzind
o trecere scurta in revista a principalelor evenimente inter -
na %ionale, In legatura cu Principatele Romane, Intre 1853-
1858]. G. TRANS., XXI (1858), p. 227: Teara Roma-
neasca si Moldavia.
Corespondenta se incheie cu concluzia ca rezultatele c.onferintei de la Paris
erau In disproportie cu manic framintari istorice care o precedaserA, dar ca
ele reprezinta tot ceea ce se putea face in acel moment pentru Principatele
Romane. De aci lnainte, totul va depinde de sanitatea organismului na-
tiunii " roman.
8201 Rosetti, C. A. 327(498)
[Scurt comentariu la atitudinea ziarului Times" fa]&
de hotaririle Conventiei cu privire la Principatele Romane].
ROMANUL, II (1858), nr. 67, p. 266, col. II.
In cadrul obisnuitei sale reviste politice, C. A. Rosetti noteaza ca Times
Iii continua campania Impotriva Principatelor si ataca politica Frantei,
afirznind ca Anglia si Austria n-au nici un interes Si slAbeasca integritatea
Imperiului otoman, prin crearea unui non stat romanesc, cad dui:4 felul
cum le-a organizat Conventia ele se vor uni cu usurinta. C. A. Rosetti
observa: vom vedea scum Baca gi romanii vor 1ti prin purtarea for sA intre
in politica for cca adevarata si care este contrarie aceleia a zisului ziar".
8202 327(498)
[Extras dintr-un articol publicat in Le Journal des
Debats" in care se is o atitudine favorabila unirii Principate-
lor si se comenteaza Conventia de la Paris]. ROMANUL,
II (1858), nr. 68, p. 271: Sciri din afara..

443

www.dacoromanica.ro
 327(498) POLITICA EXTERNA:
8203 327(498)
[Stiri venite de la corespondentul foii Romanul" din
Paris, In legatura cu viitoarea forma de organizare a Princi-
patelor Romano]. - ROMANUL, II (1858), nr. 68, p. 271-
272: Sciri din afara.
Stirile privesc viitoarea lege electorali, comisia centrall, alegerea domni-
torilor, organizarea armatei etc.
8204 327(498)
[Extrase dintr-un articol aparut in Le Constitutionnel",
In care se discuta rezultatele conferintei de la Paris in privinta
Principatelor Romane]. - ROMANUL, II (1858), nr. 69,
p. 275, col. III - 276, col. I.
In articol, se afirma ca unirea poate vent °data, gi cu dinsa gi printul
strein ereditar".
8205 327(498)
[Extrase din Wanderer", Ost-deutsche Post" si Le
Siecle" despre Conventia de la Paris si viitoarea organizare
a Principatelor Romane]. - ROMANUL, II (1858), nr. 70,
p. 278: Bucuresci 4/16 Sept.
C. A. Rosetti publics aceste extrase In cronica sa politica, comen-
tInclu-le in mod sumar.
8206 327 (498)
[$tiri si articole din presa strain& referitoare la organizarea
Principatelor Romane hotarita de conferinta de la Paris].
- NATIONALULtJ, I (1858), p. 300: Revista
304-305: Francia, 310-si 323: Revista politica.
8207 327(498)
[Se vesteste cs fostul presedinte al Divanului ad-hoc,
Golescu, a fost primit de contele Cavour]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 242, col. I.
E vorba de Nicolae Golescu. El e mentionat aid printre candidatii la tro-
nut Principatelor care se aflau in strSinState.
8208 Rosetti, C. A. 327(498)
[Observatii In chestiunea unirii Principatelor, in urma
hotartrilor conferintei de la Paris]. - ROMANUL, II (1858),
nr. 73, p. 290: Bucuresci 15/27 Sept.
Combate punctul de vedere al Gazdei de Augsburg [Allgemeine Zeitung),
care scrisese el - in urma Conventiei de la Paris - uuirea Principatelor nu
va putea fi realizatS dectt prin revolutie.
8209 327(498)
[Monitorul Universal" anunt& ca. ratificatiile" Con-
ventiei Principatelor s-au preschimbat la Paris la 20 septem-
brie]. - GAZ. DE MOLD., XXX (1858), p. 301: Novitale
din nauntru.
8210 327 (498)
[$tire cu privire la suparatoarea senzatie provocata la
Paris, prin publicarea prea timpurie a Conventiei cu privire
la reorganizarea Principatelor Romane]. - GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 301: Novitale din nauntru.
Se public& un adaos la articolul 10, orris la publicarea anterioarS.
8211 327(498)
Foaia Wanderer" socoate Conventia de la Paris, privind
Principatele Romane, drept un vestmint frumos, elegant
si de mods, care Ina nu e facut dupa masura acelui care
are sa-1 poarte"]. - ROMANUL, II (1858), nr. 76, p. 304,
col. I.
Extras dintr-un articol apSrut in Wanderer din 30 sept., ln care vorbeote
gi de situatia treats Serbiei.
8212 327 (498)
[Se anunta. ca. Le Moniteur Universe!" a publicat Conven-
tia pentru reorganizarea Principatelor Romane si anexa
privitoare la stipulatiile electorale]. - GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 305: Novitale din nauntru.
TotodatS, se publica - to versiune roman& gi tranceza - en text redi-
ficat din art. 29 din conventie gi din art. 11 al anexei cu prievedert electorate.
444
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327(498)
8213 327 (498)
Conventia incheiata la Paris, la 7/19 August, asupra reor-
ganizarii desavirsita a Principatelor Moldavia si Valahia. -
ANUNT. R., V (1858), nr. 79, p. 1-3.
Textul se traduce dupS Monitorul din Paris [Le Moniteur Universe!].
8214 327(498)
Conventia pentru organizarea Principatelor Dunarene
Moldavia si Valahia. - ROMANUL, II (1858), supl. la nr. 75
din 21 Sept./3 Oct. [legat dupa. nr. 74 In exemplarul B.A.R.].
Traducere din L'Independance Beige. Se public& gi anexa a II-a
a Conventiei.
8215 327(498)
Conventiune pentru definitiva organisare a Principatelor
Danubiene, Romania si Moldavia. - NATIONALULU, I
(1858), p. 324-325.
Traducere dupa L'Independance Beige. - Se publics gi anexa a II-a,
care cuprinde Stipuialiuni electorate, adaogate pe lang4 conventiunea de la 19
Augusta 1858.
8216 327(498)
Conventiune pentru definitiva organizare a Principatelor
Danubiene, Romania si Moldavia. - G. TRANS., XXI
(1858), p. 249, 254-256, 261; TELEGRAFUL R., VI (1858),
p. 153-154.
Traducere dupS jurnalul L'Indlpendance Edge. - Se publics gi anexa
a II-a, care cuprinde Stipulatiuni electorate, addogate pe Janet convenliunea
dela 19 Augusta 1853.
8217 327(498)
[Se anunta alte lipsuri ale versiunii Conventiei de la Paris
publicate In foaia L'Independance Belge"]. - GAZ. DE
MOLD., XXX (1858), p. 309: Novitale din nauntru.
Pe Raga, cele dour omisiuni semnalate In p. 305, Gazda de Colonia [Koel-
nische Zeitung) semnalase, ca, in ziarul belgian, Principatele suet intitulate:
Provintii reunite, pe cind dupS textul of icial, de poartS titlul de Provintii
unite".
8218 327(498)
[Comentariu cu privire la ratificarea Conventiei pentru
reorganizarea Principatelor Romane]. - GAZ. DE MOLD.,
XXX (1858), p. 306: Revista politica.
8219 Rosetti, C. A. 327(498)
[Despre un articol din Times" privitor la hotaririle cuprin-
se In Conventia de la Paris, referitoare la Principatele Romane]
ROMANUL, II (1858), nr. 77, p. 306: Bucuresci 29 Sept/11
Oct.
C. A. Rosetti subliniazI c& foaia britanica scrisese ca aceasta conventie
ar putea ii de mare lo1os pentru realizarea nkzuintelor unioniste, clack Roma-
nii vor gti a 55 folosi de dinsa".
8220 Comaneanu, I. 327(498)
Insemnatatea tractatului de la 30 Martie 1856. - ROMA-
NUL, II (1858), nr. 78, p. 311-312.
Trece in revistS prevederile acestui tratat reteritoare la Principatele
Romane.
8221 327 (498)
[Extrase din Revue des Deux Mondes", Times" si
Wanderer" despre Conventia de la Paris]. - ROMANUL,
II (1858), nr. 79, p. 314: Bucuresci, 6/19 Octom.
Aceste periodice aratasera calitatile Conventiei, subliniind insa necesi-
tatea ca romSnii salt dea contributia la o justa aplicare a ei. - Din cronica
politics semnatS de C. A. Rosetti.
8222 Rosetti, C. A. 327(498)
[Polemic& cn Wanderer" In legatura cu aplicarea Con-
ventiei de la Paris]. - ROMANUL, II (1858), nr. 80, p.318,
col. II-III.
C. A. Rosetti declarS cad romanit vor respects intru totul Conventia. -
Din cronica politica, datatS Bucuresci 9/21 octom.
327(498) POLITICA E XTERNA.:
8223 327(498)
[Extrase dintr-un articol publicat in ziarul Nordul" -
Le Nord" - cu privire la unirea Principatelor Romitne]. -
ANUNT. R., V (1858), nr. 82, p. 3: Franta.
Arati ca guvernele Rusiei Frantei, au suslinut In conferinta de la Paris
unirea Principatelor, dar s-au opus Turcia, Austria si Anglia; totu9i, prin
staruinta lor, s-au obtinut institutiile comune ambelor Principate.
8224 327(498)
[Despre Insemnatatea incheierii Conventiei de la Paris
pentru viitorul Principatelor Romane]. - G. TRANS.,
XXI (1858), p. 270.
Comentariu faeut In cadrul unei corespondente din Bucuresti. Se comen-
teaza un articol publicat in Garda Austriacd [Oesterreichische Zeifung] din 24
oct. Se arata ca, mai presus de unire, era problema restabilirii raporturilor
juste intre Principate Turcia. Se subliniaza ca acest lucru se precizasc
prin conventia incheiata.
8225 G[h]ica, P. 327(498)
Literature politica. - DTMBOVITA, I (1858), nr. 5, p.
16 bis - 18.
Recenzie ample, cu multe citate, a brosurii Romcinia inaintea Europei
[La Valachie daunt L'Europe], publicata In Franta de Aurelia Ghica, sotia
beizadelei Grigorie Ghica. Sub pseudonimul de Contesa de Subiran, ea se
introdusese in cercurile franceze.
8226 327(498)
[Extrase din gazetele L'Independance Beige" si Wan-
derer" despre situatia politica. din Principatele Romane]. -
ROMANUL, II (1858), nr. 90, p. 255-256: Bucuresci 13/25
Noemvrie.
L'Indepcndance Beige scrisese despre insemnatatea apropiatelor alegeri
din Principatele RomSne atitudinea neutra a Frantei in privinta acestora.
Gazeta Wanderer se Meuse ecoul diferitelor zvonuri cu privire la viitorii domni
aiTarilor RomSne. C. A. Rosetti adopts o atitudinc ostila fats de foaia austriaca.
8227 327 (498)
[Comentarii in legatura cu calatoria Ia Paris a ambasadoru-
lui Frantei Ia Constantinopol, Thouvenel]. - ZIMBRUL SI
VULT., IV (1858), p. 53: Cronica straina.
Redactia foil Zimbrul ;i Vulturul dezminte zvonurile rSspindite de presa
straina ca aceasta calatoric In Franta ar fi o rechemare, datorita esecului su-
ferit de acest diplomat la Poarta otornana in problema Principatelor RomSne.
8228
327(498)
Conventia Romans, Organizatiea din afara p bazele
unirei. - CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 5, p. 3,
nr. 7, p. 4: Presa straina.
Articol tradus din Le Steck, in care se vorbeste de noua organizare a Prin-
cipatelor, privity in raport cu dreptul de suzeranitate al Portii otomane.
8229 327(498)
[Traducerea si comentarea unui pasaj dintr-o corespon-
dent& din Paris adresata ziarului Nordul" - Le Nord"
in 8 nov.]. - CONSTITUTIONARIUL, I (1858), nr. 6, p. 3.
- 8238 Plee, Leon
In corespondents, se afirma ca Franta ar avea simpatil pentru candida-
tura printilor Bibescu Ghica pentru tronul Tarii RomSnelti si a printului
1 TUTIONARIUL, I (1858), nr. 11, p. 4, nr. 12, p. 4: Presa
Grigorie Sturza pentru Moldova. Austria ar sprijini Insa pe $tirbei in Tara
Romaneasca si pe Mihai Sturza in Moldova. Comentind acest pasaj, Consti-
tulionariul subliniaza ;i el sprijina candidatura lui Grig. Sturza, cu convin-
gerea ca acesta va contribui la realizarea unirii Principatelor In viitor.
8230 327(498)
[Stire despre discutiile dintre Revue des Deux Mondes",
pe de o parte, si Le Pays" si Le Constitutionnel", pe de alta,
cu privire la efectele Conventiei de la Paris asupra poporului
roman]. - STEAOA D., III (1858), p. 242: Curierul esterioru.
Discutia pornise de la un articol al hit Saint-Marc Girardin, care afirma
ca accasta conventie a implinit prea putin din asteptarile romSnilor.
8231 Saint-Marc Girardin 327(498)
Principatele Dunarii. - ROMANUL, II (1858), nr. 95,
p. 276-277, nr. 96, p. 281-282, nr. 97, p. 285-286, nr. 99,
p. 291-292.
Traducere. - Iata capitolele acestui studiu : I. Chestia Principatelor
inaintea Europei de D. Ubicini. II. Imparatul Napoleon III si Principatele
www.dacoromanica.ro
PRINCIPATELE ROMANE 327(498)
Routine, Iunie 1858. III. Conventia pentru organisarea desavirsiti a Princi-
patelor DunSrene Moldova si Valahia, 19 August 1858. IV. Circulars D-lui
comltelui Walewski. 20 August 1858. V. Epistole asupra Principatelor atm
D-nul cavalerul Vegezzi-Ruscalla.
8232 327(498)
[Se subliniaza ca studiul lui Saint-Marc Girardin asupra
Principatelor Romine este viu discutat In presa europeana].
- ROMANUL, II (1858). nr. 97, p. 283, col. III-IV.
Din cronica politica semnati de C. A. Rosetti.
8233 Renee, Am. 327(498)
[Articol despre studiul lui Saint-Marc Girardin asupra
Principatelor Romane]. - ROMANUL, II (1858), nr. 98,
p. 288-289, nr. 100, p. 295-296: Estras din Constitutionalul.
Articolul este tradus din Le Constitutionnel. - Renee combats parerea
lui Saint-Marc Girardin despre un asa-zis exec al politicii Frantei In privinta
Principatelor RomSne.
8234 Saint-Marc Girardin 327(498)
[Articol aparut In Revue des Deux Mondes" cu privire
la rolul Adunarilor elective In Principatele Romane].
STEAOA D., III (1858), p. 267-268: Presa straina.
-
Traducerea articolului In care publicistul francez cere sa li se dea o mare
putere Adunarilor elective, Bit-Idea numai autoritatea for ar putea sttrpi abu-
zurile. - Intr-o starts note introductiva, Steaoa Dundrii fsi exprima satisfac-
lia ca publicistul francez se apropie de parerea ei asupra rolului Aduniirilor.
8235 Rosetti, C. A. 327 (498)
[Observatii in legatura cu starea critic& a Principatelor
Romine, din pricina pozitiei for geografice]. - ROMANUL,
II (1858), nr. 95, p. 275: Bucuresti 27 Noemvrie/9 Decemvrie.
Trecind it rcvista ultimele evenimente Internationale, C. A. Rosetti
arata ca e prinrjdios pentru Principatele Routine sa nu fie pregatite pentru
once imprejurare. Aminteste de cutremurul politic suferit de Europa In 1848.
8236 327(498)
[Se anunta ca Dimitrie Bratianu a plecat de o saptamina
la Paris]. - ROMANUL, II (1858), nr. 96, p. 279, col. III.
Stire data la finele cronicii politics semnate de C. A. Rosetti.
8237 327 (498)
[Se anunta ca In gazeta Curierul de Duminica." - Le
Courrier du Dimanche" - din Franta s-a publicat un impor-
tant articol al lui Grigore Ganescu]. - NATIONALULt1,
I (1858), p. 402: Revista politica.
In acest articol, se readuce aminte Europei starca ncastra politicA, pre-
cum si drepturile noastre si se rcleveaza gresalcle sau iluziunile In care au
putut cSdca uncle din puterile europene cu ocaziunea regularii chestiunii
routine".
327(498)
[Articol cu privire la unirea Principatelor]. - CONSTI-
straina.
Traducere din Stiecia [Le Siiciel. - Analizeaza feiul turn a sustinut si
rezolvat Franta problema unirii Principatelor RomSne, In conferinta de la
Paris, precum si atitudinea ostila a Angliei, Austriei yi Turciei fag de stems-
ta unire.
8239 327(498)
*Uri din presa strains cu privire la convorbirile de Ia Viena
Intre printul Calimachi, ambasadorul otoman la Viena, gi
ministrul Buol, cu privire la problemele Principatelor Romane].
- ZIMBRUL SI VULT IV (1858), p. 101: Cronica streina.
Se adauga a Austria is mSsuri la granita Moldovei.
8240 327(498)
[Se exprima convingerea ca, In urma recunoagterii din
partea Frantei a titulaturii Principatele-Unite. tonul presei
vieneze probabil se va schimba]. - ZIMBRUL 5I VULT.,
IV (1858), p. 111: Cronica streina.
445
327(498) POLITICA E XTE RNA.: PRINCIPATELE ROMANE 327(498)

8241 327(498) sustinind, In privinta Conventiei de la Paris, ca aceasta reprezenta un punct

[Stire despre tratativele duse la Constantinopol, Intre
reprezentantii puterilor garante, cu privire la Principatele-
Unite]. ZIMBRUL 5I VULT., IV (1858), p. 111.
Redactia igi exprima speranta ca aceste tratative nu au fost numai o
formalitate, ci, In decursul lor, au fost aprobate rezultatele celorlalte tratative,
dose la Viena de printul Calimachi cu Buol-Schauenstein.
8242 327(498)
[Precizari referitoare la calatoria in Apus a lui Dimitrie
Bratianu]. ROMANUL, II (1858), nr. 101, p. 299, col.
La finele cronicii sale politice, C. A. Rosetti dezminte zvonurile asupra
unor neajunsuri" pe care le-ar fi intimpinat D. Bratianu in calatoria sa;
precizeazA ca primise scrisori de la acesta, trimise din Viena §i de la Turin,
§i anunta ca Dimitrie Bratianu sosise la Paris.
8243 Rosetti, C. A. 327(498)
PresSa streina in chestia Principatelor. ROMANUL,
II (1858), nr. 104, p. 313.
Prezinta articolul lui C. L. Denis, aparut In Revue Contemporaine,
dind si extrase. In articolul sau, Denis Il combatuse pe Saint-Marc Girardin,
crucial pentru viitoarea dezvoltare a Principatelor Romfine §i, In acela0
timp, o victorie a politicii Frantei In Orient.
8244 327(498)
[Zvon despre o noua si grabnica convocare a conferinte-
lor In Paris, In chestia Principatelor-Unite, provocata de
Walewski"]. ROMANUL, IT (1858), nr. 106, p. 319, col. I:
Bucuresti, 25 Decemvrie 1858/6 Ianuarie 1859.
Mentionat in cronica politica semnata de C. A. Rosetti.
8245 327(498)
[Telegrama datata.' 5 ian., trimisa de Dimitrie Bratianu
alegatorilor din Pitesti, prin care anunta ca. datorii imperi-
oasse" Il silesc sa mai stea la Paris]. ROMANUL, II (1858),
nr. 107, p. 324, col. IV : Depesa telegrafica.
Telegrama e precedata de o scurta introducere din pat-tea redactiei.

Redactor DOINA POPESCU

Tehnoredactor : SONIA BARZEANU
Bun de tlpar 30.03.1970. Iftrtie Sorts 1 A; formt:t
8/61X86, de 68 g/ml. Colt de tlpar 57,25. C.Z. pentru
biblioteci marl 31 midi 014.3:05(498)0 1970
Intreprinderea poligraficli
.,I3 Decembrie 1918"
Bucure$ti
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Republica SocialistA Romania
Comanda nr. 3102

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro