Sunteți pe pagina 1din 121

NOI N TEORIA NUMERELOR

ry ( : )
- o
1 ( 2 )
-
2
ry ( J )
-
J
1 ( " )
ry ( 5 )
-
5
1 ( 6 )
-
J
7 (7)
7 ( 8 ) -
7 ( 9 ) - 6

ry ( : : ) -:l
'7 ( 15 ) -
1
ry ( :S ) - 10
O
o
O
1 0
l { l i ) - 1 7 O
1 ( :3 ) - 6
13
1 ( : 9 ) -19
1 ( 2 0 ) - 5
o
O
O O
O
O
O
o
O
O
O
O
- 1999
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
CATEDRA DE $I TEORIA NUMERELOR
FLOREIITIH SKARARDACHB
A
NOI IN TEORIA NUMERELOR
- 1999
Prof. Florentin Smarandache
University of New Mexico
Gallup, NM 87301, USA
Fax: (505) 863-7532 (Attn. Or. Smarandache)
E-mail: smarand@unm.edu
U.S.M. - 1999
poligrafie
a U.S.M. 2009,
Str. A.Mateevici, 60
CUprins:
Introducere .................................................... 5
1. O N TEORIA NUMERELOR
1.1. ale acestei
............................................... 14
1.2. O infinitate de probleme nerezolvate referitoare la
....................................... 29
1.3. Rezolvnd probleme cu ajutorul acestei ........ 66
1.4. Cteva liniare implicnd ..... 73
2. N TEORIA NUMERELOR 78
3. PRIME N TEORIA NUMERELOR 83
4. ASUPRA TOTIENT A LUI EULER N TEORIA NUMERELOR
4.1. O proprietate a unui contraexemplu la conjectura lui
Carmichael referitoare la totient a lui Euler .91
4.2. proprietate a unui contraexemplu la Conjectura lui
Carmichael referitoare la totient a lui Euler .96
4.3. O generalizare a teoremei lui Euler privind
referitoare la totient a lui Euler ....... 99
generale (n ordine .......... 104
Introducere
Teoria a Numerelor pentru mine o pasiune.
Rezultatele expuse mai departe constituie rodul ctorva ani buni de

Lucrarea de se compune din 9 articole, publicate toate
prin reviste de sau iar unele
prezentate chiar la congrese ct
[vezi "Lista autorului pe tema
tezei"].
Ea se in patru capitole:
- in primele trei capitole se introduc noi in teoria
numerelor, se lor, probleme nerezolvate
legate de ele, in lumea (ce
matematicieni au abordat acestea), cu alte
bine rezultatelor
- in ultimul capi tol se aduc la studierea unei-
cunoscute in teoria numerelor (totient sau phi a lui EUler), in
principal referitoare la conjectura lui carmichael.
[Exist! particulare dup! fiecare paragraf (articol),
iar generale in finalul tezei.]
Actualitatea temei din tez! este evident!, din moment ce la
din Craiova, Conf. dr. C. Dumitrescu & Conf. dr. V.
Seleacu organizeaz! dedicatl
de tip 'Smarandache' in BUmere1or>, anume:
(11 extinderi ale sale, L, prime),
speciale, criterii de divizibilitate, teoreme, etc. de tip
'Smarandache', 1n perioada 21-24 August 1997
[vezi din "Notices of the American Hathematical
society", Oniversity of Providence, RI, SUA, Vol. 42, No. 11,
rubrica "Mathematics Calendar", p. 1366, Noiembrie 1995].
se va sub egida UNESCO [240]
[cf. Mircea Ichim, director, secretar!,
Filiala UNESCO din
in felul acesta se deschid noi drumuri in Teoria Analitic! a
Numerelor, fonnnd un domeniu aparte, care a trezit interesul'

Un grup de cercetare privind aceste in special
concentrat asupra Smarandache, s-a format la Universitatea
din craiova, Romnia, catedra de Matematic!, condus de c!tre Prof.
dr. A. (decan), Prof. dr. V. Boju, Conf. dr. V. Seleacu,
Conf. dr. C. Dumitrescu, Conf. dr. r. Conf. dr.
Zanfir, Conf. dr. N. Lect. E. Lect. dr. r.
cojocaru, Lect. dr. Paul Popescu, Asist. drd. Marcela Popescu,
Asist. N. Virlan, Asist. drd. Carmen prof. S.
cojocaru, prof. L. Tutescu, prof. E. Burton, prof. Panait Popescu,
cercet. M. Andrei; student Tiberiu Florin, alte cadre
didactice impreun! cu
Membrii acestui grup se intlnesc o dat! pe in timpul
anului expun ultimele asupra 11 ,
5
precum de generalizare.
n afara grupului de cercetare de la craiova, destui
matematicieni informaticieni s-au ocupat de studiului
fi, cei mai activi fiind: Henry Ibstedt (Suedia),
Grczmas (Norvegia), Jim OUncan, John C. McCarthy, John R. Sutton
(Anglia), Ken Tauscher (Australia), Th. Martin (SUA), pedro
Melendez (Brazilia), H. Costewitz J. Rodriguez (Mexic),
etc.
[Pentru o imagine mai vezi cele 240 de
de la
Despre Smarandache", cum a fost
in revista <Personal Computer World>, Iulie
1992, p. 420, dat pentru prima seama scientistul englez
Hike Hudge, editor al rubricii <Numbers Count> [10).
Iar valorile fI(n) = 1, 2, 3, 4, 5, 3, 7, 4, 6, 5, 11, 4,
13, au fost etalate de N. J. A. Sloane & Simon Plouffe n
<Encyclopedia of Integer Sequences>, Academic Press, 1995,
denumite "Numerele Smarandache" [140].
Articolele, notele, problemele (rezolvate sau deschise),
conjecturile referitoare la in teoria
numerelor sunt colectate 1ntr-o
"Smarandache Function Journal", anual ori bianual, de Dr.
R. HUller, Number Theory Publishing Co., Glendale, Arizona, SUA.
Hai mult, Ch. Ashbacher (SUA) i-a dedicat o monografie:
"An introduction to the Smarandache function", Erhus Uni v Press,
Vail, 1995 [194], iar Kenichiro Kashihara (Japonia) are 1n
o carte despre fi [235].
De asemenea, multe reviste chiar enciclopedii -au deschis
paginile de ce sau
fi valorile ei
[vezi "Personal Computer World" (Londra), "Humanistic Mathematics
Network Journal" (Harvey Hudd College, Claremont, CA, SUA),
"Libertas Hathematica" (Texas State University), "octogon"
Romnia), "Encyclopedia of Inteqer Sequences" de N. J. A.
Sloane & Simon Plouffe (Academic Press: San Diego, New York,
Boston, London, Sydney, Tokyo, Toronto: 1995), "Journalof
Recreational Mathematics" (SUA), "Foaie
Moldova), "The Hathematical Spectrum" (University of Sheffield,
Anglia), "Elemente der Hathematik" "Zentralblatt fur
Mathematik" (Berlin, Germania), "The Hathematical Reviews" (Ann
Arbor, SUA), "The Fibonacci Quarterly" (SUA), etc.].
Iar la organizate, de
exemplu la New Hexico State University (Las Cruces, SUA) ,
University of Arizona (TUcson), University of San Antonio (Texas),
State University of New York at Farmingdale, University of Victoria
(canada), Congres International <Henry Poincare> (Universite de
Nancy, <26th Annual Iranian Mathematics Conference>
(Kerman, Iran), <The Second Asian Mathematics Conference> (Nakhon
Ratchasima, Tailanda), <Programul organizate cu
prilejul implinirii a 100 ani de la primului al
revistei 'Gazeta MateJnatic!' 1895-1995> (Alba Iulia, Romnia), etc.
s-au prezentat articole despre fi in perioada 1991-5.
6
Arhive care asupra
reviste, manuscrise ori inedite, articole, note,
comentarii, scrisori -- ori elec--ronice -- de
matematicieni editori, probleme, programe de
simpozioane, etc.), ct asupra altor din
se gasesc la:
a) Arizona State University, Hayden Library,
(online) "The Florentin Smarandache papers", Tempe, AZ 85287, USA;
phone: (602) ICCLM@ASUACAD.BITHET, responsabile:
carol Moore Wurzburqer;
b) Arc:hives of American Mathematics, Center for American History
SRH University of Texas, "The Florentin
Smarandache papers", Austin, n USA; phone:
fax: 495-4542, director Don carleton;
c) Biblioteca din craiova, str. Al.. I. CUza, Nr.
de Info:rlZ1are DOCUIllentare Smarandache" din
cadrul Seminarului Matematic <Gh. director Lohon,
Maria Buz, fax: Romnia;
d) Arhivele Statului, Filiala Vlcea, Fondu1 Special "Florentin
Smarandache", responsabil: Ion Soare, Str. General Praporgescu, Nr.
:32B, Rm. Jud. Vlcea, Romnia;
care sunt puse la publicului spre
in priJnul paragraf al capitol din se
o
__________________ ---> N.
n (n) este cel Mai mic intreg m astfel nct m! este
divizibil cu n.
Pentru calcularea lui construim 171" unde p
este prim pozitiv, astfel: N* - N*
;a
'Q'n E N*
(p)
., Ca ) _ p" ,
O'p n
) +
iar
p" -l
pentru n > o.
De unde
pe

-
a, a.
lo,
pri:1e,
'rf n
-
E
P,
p.
cu E
-
-
p(
-
. . .
-
PI

p .
J
for i

j, a,
i
-
, 17 (n)
-
17 (: - o.
i-1,5
7
- -- ----Y"'" deoarecf' numerele
prime -- prin proprietate
Fie p un intreg> 4, atunci peste prim si numai
n (pl .., p.
Deci, punctele fixe ale acestei sunt numere prilne (la care
se 4). acestei f1 se
ca o pentru cemerea numerele prilne.
studierea descoperirea unor despre f1 duce
implicit la aprofundarea despre numerelor prime, o
preocupare in prezent fiind distribuirea lor.
[E. Burton generalizarea f1 in corpul numerelor
complexe [169].]
f1 intr! in conexiune cu foarte cunoscuta
n (x), care reprezint! numArul de numere prime mai mici
dect sau egale cu x, prin
x
Pentru x > 4. rr (xl = r !n(k)/kl - 1,
k=2
unde Lbl partea a lui b
. [vezi L. seagull [189]].
Alte
(a. b) .., 1, atunci n(ab) = max (nCa), n(bl}.
Pentru orice numere pozitive nenule. n(ab) < nea) + n(b).
n este o functie general
;bN. b = bea), c>b, n'ca.
f1 face obiectul multor probleme deschise, care au
trezit interesul matematicienilor.
De exemplu:
a) Ecuatia nCn) = nCn+l) nu are nici o solutie.
Nu a fost I. [29, 92] crezuse
i-a o L. (30] i-a dat o
extindere acestei conjecturi.
b) A. Mullin (239], inspirat de problema
conjectureaz! c! ecuatia nCn) = nCn+2) are doar un finit de
solutii.
c) T. Yau [63] a propus determinarea tuturor valorilor pentru
care f1 de a lui Fibonacci,
adie!:
nCnl + n(n+l1 = n(n+2),
dac! acestea sunt in finit ori infinit. El
aflnd pe n .., 9, 119. Ch. Ashbacher [182, 207] a investigat
de mai sus cu un program pe calculator la n = 1000000,
descoperind valori pentru n = 4900, 26243, 32110, 64008,
368138, 415662, dar nedemonstrnd pe cazul general. H. Ibstedt
[224] presupune c! o infinitate de astfel de triplete.
8
d) Renumitul academician, P. Erdos (147J, de la Academia
de cititorilor revistei engleze <Mathematical
Spectrum> , in care o scrisoare, o formul!
pentru:
r n(n11..c.
n < X
n(nP(n)
unde P(n) cel mai mare factor prim al lui n.
La o W. Sierpinski a afirmat c!
dac! omenirea va dura iar problemele nerezolvate ar fi
numerotate, atunci s-ar ajunge cu timpul ca toate aceste probleme
fie rezolvate.
in paragraful 1.2 ne-am propus putem avea o infinitate
de probleme f!r! astfel inct niciodat! ele s! nu fie
rezolvate toate!
.
Fiecare perioad! de timp are problemele ei deschise, de
obicei li se d! de cap mai trziu, odat! cu progresul
noilor probleme nerezolvate, care apar datorit!
in cu
vechilor probleme nerezolvate ce sunt in prezent
-Oare, problemelor deschise constituie o matematic!
ori, lor ar insemna mai de o stagnare

Smarandache" este in cu
alte ori din teoria numerelor precum:
num!rul de divizori, diferen? dintre dou! numere prime
consecutive, serii Dirichlet, generatoare,
logaritm, ordin normal, Lipschitz, multiplicative
ori aditive, cel mai mare factor,
necongruente, cardinal, triunghiul lui Pascal, s-aditiv!,
suma alicuante, suma puterilor de ordin k ale
alicuante, suma alicuante unitare, mediile aritmetic!
recurente, diofantice,
num!rul de numere prime, de numere prime congruente cu a
modulo b, suma divizorilor, suma puterilor de ordin k ale
divizorilor, suma divizorilor unitari, ci> a lui Euler,
gamma beta, de factori primi (cu
factorilor primi partea
asimptotice, cmpuri algebrice, Mobius,
e !, etc.
Iar "Numerele Smarandache" sunt asociate
respectiv cu:
numerele abundente, aproape perfecte, amicale, amicale m!rite,
numerele Bell, Bemoulli, Catalan, Carmichael, deficiente, Euler,
Fermat, Fibonacci, Genocchi, numerele armonice, k-hiperperfecte,
Kurepa, Mersenne, m-perfecte, numerele norocoase, k-indoite
perfecte, perfecte, poligonale, piramidale, poliedrale, primitive
abundente, primitive pseudoperfecte, pseudoperfecte, pseudoprime,
pitagoreice, reziduri cvasiperfecte, Stirling de ordinul
I II, superperfecte, intangibile, numerele sinistre, numerele
Ulam, etc.
9
n paragraful 1.3, se o a la
rezolvarea Problemei 1270, din <Mathematics Magazine>, SUA, 1987,
de Prof. R. B. Eggleton de la Universitatea din Newcastle,
Australia, pe care o n felul
Pentru ce valori ale lui a si n intregi nenule.
(n+h)! este divizibil cu an ?
n paragraful 1.4, este intr-o semi-

n(mx) = x, unde mEZ este un parametru.
iar recurenta ei, = o de i ori, ntr-o
de minim:
binEZ-{O, 11 5'kEN pili (m) = nilill (m) = n j
se afle cel mai mic k cu
(rangul). precum si n (n n de m).
2. n capitolul doi se in teoria
a numerelor, astfel:
__________ __ __ __ __
__________
r"me cu-m
care ne separate
ori totale, ale teoremelor lui Wilson,
Gauss, Lagrange, Leibnitz, Moser, Sierpinski.
er
ori simultane,
Fermat, Euler,
3. in capitolul trei se introduc denumite
prime:
Pentru kEN!, P!. : N!. ---> {O. 1} ,
O ______ _
toa1:e rime'
caz cont a
in continuare se o
ca n numere, coprime cte fie
toate prime (n mod simultan), P
t
(n" , n
t
) = o.
________ P
ijl
1 i n, 1. j mI' coprime cte
______ ..... _f ... i.=e r, , , :: n' a" , an'
numere ntregi astfel nct al fie coprim cu r
l
pentru
orice i.
10
Se conditii:
_
_ --.. c 1 .. ... ) p, ' , Pim, sunt simultan prime
,
. .
O (mod =1)' pentru or1ce J..
Ci E
Atunci:
Numerele Pijl 1 i n,
si numai
n
si numai daccI
sunt simultan prime
(RID) (a.c/r.) O (]:lod RID),
\ 1 1

n
--.. ____ __ n =, iar O este un divizor al lui R.
i=l
generalizeze teoremele lui V.
Popa, I. CUcurezeanu, Clement, S. Patrizio, etc.
in plus, prin particularizarea ei, se
interesante pentru numerele prime gemene, numerele prime cvadruple,
etc.

_________ P', P2' , Pn sunt simultan prime si numai daccI:
n
(T)
[(p,-k,)! 1
i=l
or1
n P, E O (mod
j-i
n
k,
(V)
( (p,-k,) ! ! - (-l) )Pj/p,. O (mod Pj>
i=l
ori
n
k
(W)
'liP, is an integer.
1=1
Iar n cazuri particulare
Caracterizarea numerelor prime gemene:
Numerele impare p si p+2 sunt prime gemene si numai
daccI:
(p-1)! + 1J I p + [(p-1)! 2 + 11 I (p+2)
11
unui cvadruplu de numere prime
coprime intre ele p, p=2, n+6, 0+8 un
de numere daca si numai
este intreg.
4. Ultimul capitol totient (phi) a lui Euler:
o(x) de numere prime x si mai mici
dect x, sau carcinalul unui sistem redus de reziduri
modulo x.
n cu in teoria numerelor,
Carmichael a emis
ecuatia = n nu poate avea o
solutie.
!n paragraful 4.1 se aduc asupra conjecturii
anterioare, demonstrndu-se
o(x) = n admite un finit de
iar X
o
este atunci ea are
-
in paragraful 4.2 se extinde lema
X
o
este multiplul unui produs de foarte multe numere orime,
elemente ale unei multimi recurente M. care se
eonst=uieste in felul
(a) elementele 2. 3 Mi
(bl elementele distincte 2. 3. g, ..... g
M. iar p = 1 2-=.3". g, ... g este pri!ll, uflde
a ! O, !.. "" 4 1) - -, O, 1. . . , 46 l ,
atunci p Mj (r > O) i
(e' elementele obtinute prin aplicarea
regulilor (a) sau (b) de un :init de
Se rezolvarea Conjecturii lui carmichael este
cu demonst--area recurentA M este
nu nici un contraexemplu de a
12
de mai sus).
in paragraful 4.3 se teorema a lui Euler
referitoare la
Oac" (a I m) = 1 I atunci at1!!l. == 1 (mod. m) I
unde avem din nou de-a face cu functia a lui Eulerj
sub forma
Fie a, m z,si m :# O. Atunci: af(lIIs}:s (mod m) I
unde s si se obtin prin procedeul de mai jos:
(o)
e-
ad
; (a ,m ) - 1
c c c o
m - m d ; d f. 1
c c
.1
0
(1)
rO. -
;
-
1
mo .-
; .. 1
a
.......
(5-1) r:.-2
l5-2
(5)
_ d 1 d
5-2 5-1
- m d
5-1 5-1
_ d 1 d"
5-1 s
- m d
s s
; (d
5
:
2
,m
S
_
1
)
; d
s
_
1
fa 1
- 1
1
; (d
s
_
1
,m
s
) - 1
;
d s 1
5
Se un algoritm pentru implementarea pe computer a
acestei
(1) A:= a,
M :- m,
i := O.
(2) Calculeaz" d = (A. M) si M' - M/d.
(3) Oac" d = 1, atunci S = i si m c M' j sto'C.
3
pac" d - 1, atunci
A := d, M 1= M'. 1 := 1+1,
si mergi la pasul (2).
13
1. O NOUA N TEORIA ANALITICA A NUMERELOR
1.1. ale
acestei
Abstract:
n lucrare se o care
are
( 1 ) "i n (Z n-O ( T) ( n) )! - n
(2) T)(n) este cel mai mic natural care are
proprietatea (1).

N - {O, 1, 2, 3, }
N* - {l, 2, 3, .. }.
Lema 1.1.1.
"i k, P ( N*, P -1, k este scris in mod
unic sub forma:
(1
k z t
1
a +
n 1
.. +
unde
= i = 1, e. , n, > n
2
> > n
t
> O
p-l
(1
an . =
1
1 < 't..
J
<
i - 1,!, t e N*.

(1
(an }n .... este format dintr-un infinit
(1 (:=)
de numere naturale n ordine -1 - P an '
"i n e N*, p este fix,
- N* -
(1)
a
1
- 1,
(1) (1)
u (an ' nN*)
nfN*
(p) (1)
unde (an ' n
(MOS) classification (1980):
14
deoarece
Fie k fN*, N* = u
nfN*
sub forma

(g) (g) - 1 N
( [an ,a"., ) n N*) - =. n, f * :
este scris in mod unic
an (g) + r, (teorema intregi).
,
(g)
r, < a
n 1

(p)
< k < an 1 - 1 - 1 < t, P
Lema
1.1.1. este
...
r, .. O - ::
r, f
(g)
> :', - n, > n
2
, r, .. O
k a-l - 1 < t, <

< p - 1 deoarece avem
(g)
t, < ( a-l - r,)
n 1.1.
.( p .
1
Procedeul in mod similar. un finit de
1, ajungem la r = O deoarece k = finit, k f N*
1
15
i k > = ~ > =2 > .. > =( = O iar intre O i k e x i s t
numai un num!r finit de numere naturale distincte.
Astfel:
k se scrie in mod unic:
(:l)
k = ":, an + r" 1 .s. t, < p - 1,
,
r se scrie in mod unic:
l<tZ<p-l,
r se scrie in mod unic:
1-1
, 1 < t".s. p,
t, ~
=> k se scrie in mod unic sub forma:
+ .. T
+ .. +
cu n, > n
2
> . > n( > O; n( > O deoarece n
t
f N*, 1 < ": j <
< p - 1, j = 1, e. -1 , 1 < tt < p, t. > 1.
(1))
Fie k f N*, k = t,ar;
'6
cu
(1)
a"
:
=
p-l
--
i = 1,e., e. > 1, ni' ti f N*, i = l,e.
1 < t j < P - 1, j = 1, e -1, 1 < t{ < P .
Construim
astfel:
'v'n f N*
(1:1)
17
(
a ) _ pn ,
1:1 n
) + -
Nota 1.1.1. 17
p
este bine pentru orice
natural.

Lema 1.1.2. 'v' k N* - k se scrie in mod unic
cu din Lema 1.1.1.
+ +
17
)-
n,
t,p
k = - (p)
....a
n
, 1
...
Lema 1.1.3. k ! N*, P f N, P = pr:"::1e
.. k
(gl
=
o ,
(::l
- .. a
'"'t 1'\ t
(din Lema 1.1.2)
Se
b
b N* unde prin (a]
se partea
a a. suma
naturali ai puterilor lui p din compunerea factorialului
este
k:
+ n,-l
t,p
p
n, n,
n,-n
t
+
t,p l'
n
t
i +
p
+ = ...... .. +
'8
..
".
- ...

n,
p
n,
n,
1:,P
1
-j
Z.

p
Adunnd factorialul
n
t
[9
"
+
=
-
....
-
. . .
.... oJ
,-
n,
p
n,-l
sumei puterilor este t, (p + + pa) + .. +
nt-l
+ tt (p + . + pa)
=
,
Teorema 1.1.1. n
p
' P = prim, anterior,
are
( 1)
( 1)
(2 )
le
"Ii k ( N*, (n
p
(k) )! - Mp
este cel mai mic cu proprietatea
p

(1) din Lema 1.1.3.
(2 )
(P)
'i k E: N*, P a 2 - k - t,a
n ,
(vezi Lema 1.1.2) este scris in mod unic, unde:
19
(p)
a
n .
1
=
rl
1
P -1
E N*,
P-l
i = 1, e. I 1 < t j < P - 1 I j = 1 I e. -1 I 1 < tt < p.
n,
t,p + +
I note:
n,
z - t,p +
z este cel mai mic natural cu proprietatea
(1). Presupunem prin metoda reducerii la absurd ca
-
= Y f N, Y < ,
Y < , - y , - 1 - (z - 1)! _
, - 1
n,
= t,p
n
j
N, j = 1, e :
,-1
[
-1
p'
n,-l
= t,p + +
1 ; n, > > > n
t
1

= - 1
deoarece P 2 ,
20
z-l
z-l
z-l
n
z
, z-l .
tzP
1-1
~ p
O
r
=
.. 1
--,
l l n,.
P
Deoarece
O < tzp
~ ...

...
n,
P
nz
.
-,
cu P ~ 2, ne > 1 ,
n
t
_,-n
t
-1
+ tt_,P
n -n-1
t -, t deoarece
n
t
+
tlp
-1
t ~ p O = .
n
t
n
z
+ ... +
ttP
-1 < (p-1)
P
+
21
- 1
=
. ..
~
- l
(p-l).

(p-l) = p - 1
z-l
n,+l
p
n,
O < t
1
p
p-l
... +
n,
p
n,
n
t
= O
= r _t_iP ___ + ___ +_t_t_P __ -_l_
+
l
n,-l
p
n,+l
- 1 < P
i=n .
tel
= O deoarece:
n,+l
- 1 < P
conform unui similar cu cel anterior.
- 1 <
Adunnd, suma puterilor naturale ale lui
p care constituie factori ai produsului (z-l)! este:
n,-l
(p + . + pOl _
..
.... t- 1
nt-l
+ tt (p + + pO) - l' n
t
= k - n( < k - 1 < k deoarece
22
n
t
> 1 - (z-l)

Mpl, care contrazice presupunerea
este cel mai mic natural cu proprietatea
,. jApl.
Construim o z\{O} - N cum

( 1) = O,
a,
P,
cu
P; Pj I cu i .. j, ai 2. 1,
: max
Pi
i-l,5
i ,. 1,5 , =
Nota 1.1.2.
este bine peste tot

(a) n f Z , n .. O , n .. 1, n este scris in mod
unic, de ordinea factorilor, sub forma
cu
> 1 (descompunere n factori primi n inelul Z).
- :! (n) - max cu s finit
1,5
23
p.,
J
el >
1


i=l,s
(b) n = = 1 - :: T)(n) = O.
Teorema 1.1.2. T) anterior are

( 1 ) ( T) ( n) ) - n , "i n E Z \ { O }
(2) T)(n) este cel mai mic natural cu
proprietate.

a, as
( a ) T) (n) = max ( T) p. ( ai) }, n = E P 1 P s
I
i=l,s
(n .. - 1),
(T)
o:
'4 1
(0:,) )! = '''P
1
'
P
1
Presupunnd
:lax
i=l, s
24
- (1'7
;:l
,
-o
a
J
= :,:p
J
j .. 1,5
(T7
p
. (ai !
o
Fie
17
PiO
,
-o
n = - 1 - 1'7 (n) O: O! = 1, 1 = f 1 =
(2 )
max
i=l,s
(al )
o
Y
(a) n ..
a,
- 1 - n .. E P,
( 1'7
p
. (ai) } =
1'7
p
(a. )
1
1 o
i
o
, 1 < i
este cel mai mic num!r natural
- T7(n) -
max
i=1,5
< 5
.
I
cu proprietatea:
al
= M Pi 00 - "r/ Y E N , Y < 17
p
(ai J -
i
o
Y
.. M E
= n
este cel mai mic num!r natural cu proprietatea:
(b) n - = 1 - 17(n) .. O este cel mai mic num!r natural
=> O este cel mai mic num!r natural cu proprietatea:
O! = M (= 1).
25
Nota 1.1.3. r'/ sunt neinjective,
p
pe
- I k = 1, 2, ... } sunt surjective.
este pe
z \ {O} N \ {l}.
1.1.1. Fie n f N*, n > 4. Atunci
n = = n.

" .;"
" "
n = prim 5 (
n - n) - r'/n(l) = n.

Fie (n) = n presupunem prin absurd n - prim ..
a,
(a) ori n = P,
r'/(n) = max
i=l,s
as
P
s
cu s 2, ai f N*, i = l,s
(a. ) <
1 o
a.
la
p. < n
'o
contrazice asumptia ori
I
(b)
a,
n = P,
a,
cu a, > 2 - r'/(n) r'/p,(a,) < p,a, < P, = n
deoarece a, > 2 n > 4
care contrazice ipoteza.

1.1.1.
se cel
ma l
' m1'c natural cu proprietatea:
26

r](::' - 3
27
- 7
13
) = :lax {n
z
(Jl),
17
3(27), r]7(:'3)}.
eZ)
T'/z (31) ;
(an ) n , "'- =
= 1, 3, 7, 15, 31, 63,
T'/3(27)j
= 1, 4, 13, 40, J. 27 - 2-13 + 1 - 17 C21> - r]3(2-13 - 11) =
. 3
= 2-r]3(13) + 1.17
3
(1) = 2-3
3
+ 1-:3
1
- 54 + 3 = 57.

= 1, 8, 57, ;13 = 1-8 + 5-1 -
17
7(13) = l-T'/7(8) + 5-r]7(l) =
= 1-7
2
+ 57' = 49 + 35 .. 84 - 17(= 231_321_713) - max {32, 57,
84} .. 84 - 84! .. M(= 2
31
_3
21
_7'3) 84 este cel mai mic
cu proprietate_
1.2.3. Care sunt numerele ale factoriale se in
1000 de zerouri ?

n = 1 O '000, ( 17 ( n) )! = M 10 1 000 este cel mai mic
cu proprietate.
,. - = :nax' {T'/z (1000), T'/5 (1000)} =
27
- 2.5
3
1.5
7
= 4005, 4005 este cel mai mic cu
proprietate. 4006, 4007, 4008, 4009 proprietatea
dar 4010 nu, deoarece 4010! = 4009! 4010 are 1001 zerouri.
in "An. Univ. ",seria
Vol. XVIII, fasc. 1, pp. 79-88, 1980; vezi Mathematical
Reviews: 83c : 10008.]
28
1.2. O infinitate de probleme nerezolvate referitoare la

& 1.2.1. Abstract:
w. Sierpinski a afirmat la un congres
omenirea va dura la infinit, atunci toate aceste probleme
nerezolvate vor fi cndva rezolvate.
Scopul acestei este de a produce o infinitate
de probleme deschise pentru a sa nu-i
Mai mult, autorul problemele deschise
propuse in lucrare nu vor fi rezolvate toate!
Orice de timp are problemele ei nerezolvate,
care apar cu progresul de probleme
noi nerezolvate in cu cele vechi
rezolvate in prezent. asupra unei probleme
nerezolvate pot duce la alte probleme nerezolvate interesante.
Cititorul este invitat exprime opiniile despre
care
& 1.2.2. Introducere.
Am construit o care intreg
nenul n cel mai mic pozitiv m astfel inct m! este multiplu
al lui n. Astfel, n are forma standard:
29
a,
n = ! p,
cu Pi numere prime distincte,
ai
! N'*,
! = .- 1,atunci17(n) =
ry (:: 1) = O.
Acum, definim 17: fie p un prim a ! N*;
p
atunci 17 (a) este cel mai mic intreg b astfel nct b! e
p a
multiplu al lui p. Construim
= , k = 1, 2, ...
p-l
avem 17
p
(a:
Pl
) = pK, pentru orice p orice k = 1, 2,
Deoarece orice a f N'* se scrie in mod unic sub forma
+ . -+ unde n, > n
2
> > ne > O,
1 t j < p - 1) CU j - O, 1, ... , e - 1, 1 te < p I
cu n ,t din N, am demonstrat
i i
.e
) = !:
i=l
& 1.2.3. Cteva ale 17
n mod clar 17 este
n ! Z'*. n f N* atunci:
30
17(- n) = 17(n) I
-1 1(n)
<
< 1 ,
(l"'.-1) n
1(r.)

este maxim numai n este prim sau n =
4 ;
n
17(n)
este
minim numai
k! n
= .
n
n mod clar nu este p este prim,
p
sunt neinjective, dar pe
N* - {pK I k = 1, 2, ... } ele sunt surjective. Din (1) deducem
17 = o ( n' .'), E > O, 1 17 =- O ( n)
este general pe N*,
(''i) n E N*, (=) Ino f N*, lno - (n), astfel nct pentru orice
m Ino avem
17 (m) 17 (n) general pe z*
nu este dar este pe
Z\{O} - N\{l}.
n este numit pentru
pentru orice m < n, m + f(m) <= n (P.
E::-:loS J. L. Sel!ridge).
Are E 17 (m) un infinit
de bariere, unde
O < E l? [Nu, un lnc E N
astfel inct pentru orice n - 1 avem 17 (n -1)
2
> - este general de unde n - 1 + e 17 (n - 1) >
f
> n - 1.J
l: 1/17 (n) este divergent, 1/17 (n) a lin .

31
n
2
n
2
2
2 Fie
n
k ori
k-l ori
2
(2)
= 2
m
- 1, unde m = 2
atunci T7 (
= 2 + 2
m

k-2 ori
(2)
= TJ 2 (1 ) + 17 z ( am
& 1.2.4. Glosar de simboluri
A-
Ordin Mediu:
d(x) :
o 1 a, < a
z
<
astfel nct nici un a nu este egal cu suma
i
unor termeni ai
de a (R. K. Guy)
i
f(n) este o gen)
este orice de n astfel nct
fel) + + f(n) - gel) + + gen)
spunem f(n) este de ordin mediu
ca gen);
divizorilor pozitivi ai lui x;
=
d : dintre numere prime consecutive:
X
ce
Serii Dirichlet: o serie de forma
F (s) =

, s
n=l n
S
poate fi real sau complex;
32

Generatoare:
Log x :
Ordin Normal:

Lipschitz:


p(x):
ce
orice F(s) = an Un(s)
n=l
este
ca o generatoare pentru
a .
n'
forma cea mai a lui un(s) este
-A 5
Un(S) = e n unde An este o de
numere pozitive care in mod strict
infinit;
Logaritm Napierian de x n baza e;
f(n) are ordinul normal F(n), f(n) este
aproximativ cu F(n) pentru aproape toate
valorile lui n, (2), ( > O, (1 - e) .
F(n) < f(n) < (1 + ().
pentru aproape toate valorile lui n; "aproape
toate" valorile lui n numerele mai
mici dect n care nu proprietatea (2)
sunt o(x);
o f Lipschitz de
ordin a ( (O, 1)
(=) k> O: \f(X)-f(y)\ k Ix-yl ;
a s l,f este k Lipschitzi
k < 1, f este
o f: N* - C cu fel) s 1,
f (1':1 n) - f (m) f (n) unde ( m , n)
cel mai mare factor prim al lui Xi
33
Uniform


Incongruente:


5 (n) :
5* (n) :
rl; (n) :
1f(X):
1f(X: a, b):
CJ(n):
a* (n) :
o de puncte in (a, b) este uniform
fiecare sub-interval al lui
(a, b) propria sa de puncte;
doi ntregi x, y care satisfac
!(x) !(y) O
astfel nct x y (:nod :1) ;
o de forma
= l a".,., = a"., -+
Queneau)i
a, = o o o = as - .
000 -+ a n f N* (R
"., , o o
suma alicote (divizori ai lui n
de n); a(n) - ni
s(n) iterat de k orii
suma alicote unitare ale lui ni
cel mai mic de numere n,
care o progresie de k
termenii
de numere prime pe Xi
de numere prime pe X
congruente cu a modulo bi
suma divizorilor lui ni a,(n):
suma puterilor de ordin k ai divizorilor lui ni
a(n) iterat de k orii
suma divizorilor unitary ai lui ni
34
cp(n):
'fi ( .., \
"f' J
o (n) :
n (n) :
w (n) :
L aJ :
(m, n):
(m, n]:
I ! I :
f(x) - g(x):
!(x) -o (g(x:
totient a lui Euler; de numere
prime n prime cu n:
iterat de k orii
unde produsul este calculat
divizorii primi ai lui n;
de factori primi ai lui n, considernd

de factori primi ai lui n:
partea a unui cel
mai mare ntreg, mai mic dect a:
c.m.m.d.c. (cel mai mare divizor comun) al lui
m n;
c.m.m.m.c. (cel mai mic multiplu comun) al lui
m n:
modulul sau valoarea a lui fi
f(x)/g(X) - 1 cnd x f este asimptotic
cu g;
f ( x) / g ( x) - O cnd x -
!(x) = Q(g(X}
f(x) g(x) ; a c astfel nct If(x) I <
cq(x) , pentru orice x;
r (x) : lui Euler de ordinul ntii
gamma)
.
r
.
R* -
CIO
,
.
R,
r (X)
I
e
t .,oI- !

a
..
O
dt.
Deci
r (x+l)
-
X
r (X)
XE.

N*
r (X) a
(X
1) !
,
-
35
;:(x):
p.(x):
e (x) :
! (x) :
lui Euler de ordinul doi
beta) fj : R*. x R*. - R,
1
{3 (u, v) =
r Cu) r (v)/r (u - v) =}
O
. (1 - t) v, d":.;
lui Mobius p.
N - N p.(1) = 1:
p. (n) = (- 1)' n este produsul a
k > 1 prime distincte; (n) c n
celelalte cazuri:
e a lui e
R. - R,
e (x) = !: log p
unde nsumarea se face toate numerele prime p
care nu pe x:
! a lui
! (x) =
- !: A (n), cu

log p, dac! n este o putere
A (n) = { a lui p (cu p prim);
0, n celelalte cazuri.
Acest glosar poate fi continuat cu ALTE (ARITMETICE).
& 1.2.5. Probleme generale nerezolvate referitoare la

(1) Se poate reprezenta ca o expresie numai de n?
(2) o reprezentare asimptotic! pentru
da, se determine.)
36
(3) Fie m un intreg nenul. n ce ry(n)
divide pe n-m? (Caz particulat cnd m = 1.) Desigur, pentru m
= O este trivial: n = k!, sau n liber de etc.
(4) Este o nu, exist!
max Card {n f z* I (=) P f R (x, y], p polinom nenul,
cu p(n, 17(n a O pentru n}? ) Mai general, -
introducem g este o f t(x, g(x = O pentru
orice x, f f -R (x, y], f
Este ry o f ?
(Dac! nu, exist! max Card {n z* I (3) f R (x, y], f nenul!,
f(n, 17(n = O pentru n)?)
(5) Fie A o de numere intregi consecutive din N*. se
calculeze max Card A pentru care ry este monoton. De exemplu, Card
A 5, deoarece pentru A = {l, 2, 3, 4, 5} 17 este respectiv
O, 2, 3, 4, 5.
(6) Un este numit ry-algebric de ordin n N* este o
a polinomului:
(p) P1l(X}:' 17(n) .x!' + 17(n - 1) x!'-' + + 17(1) x' = o.
Un ry-algebric cmp M este totalitatea tuturor numerelor
A (u)
R1I (u)
a-
S(u)
unde u este un ry-algebric dat, iar
A(u), S(1.l)
sunt
polinoame in 1.l de forma (p) cu S(1.l) o. se studieze M.
(7) puncte Pn = 17 (n) In uniform distribuite in
intervalul
(O, 1):
(8) 0,0234537465114 , unde zecimalelor este
este ori
37
*
Este posibil se reprezente orice ntreg n sub forma:
( 9)
a
z
n
=
+ r'J
( a, )
..
r'J
-
a
3
a,
(a
z
) z. .. Z r'J (a.)
unde
ntregii
k, a, , ... , a
k
,
semnele sunt convenabil
alese?
(10) Dar sub forma
r'J (a,)
n = .. a, +
(11) Dar sub forma
.,
*
se cel mai mic k pentru care: n f N* cel unul
dintre numerele
r'J (n), r'J (n + 1), ... , r'J (n + k - 1) este:
(12)
perfect.
(13)
Divizor al lui
k".
(14) Multiplu al unui intreg nenul
fixat p.
(15)
Factorialul unui
intreg pozitiv.
*
(16) se forma a continue
extinse pentru orice n >= 2.
(17) numere ntregi m, n, p, q, unde m n sau
? q I pentru care r'J (m) + r'J (m ... 1) + + r'J (m + p) = r'J (n) ...
... r'J (n ... 1) ... 17 (n ... q)?
(18) numere intregi m, n, p, k, cu m n p > O,
astfel nct:
(19) Cte numere prime au forma:
38
ry(n) ry(n-l) ... - k) ,
pentru k intreg, fixat? de exemplu:
ry(2) ry(J) = 23, ry(5) ry(6) = 53 sunt prime.
(20) se arate ry(xl'l) + 17(y") = 17(ZI'I) are o infinitate
de intregi, pentru n 1. De
(5, 7, 2048) cnd n = 3. (Asupra ultimei teoreme a lui Fermat.)
n general,
k s m t
17 (x.) = !: 17 (y.)
"" 1 J
i=l
J=l
are un infinit de
(21) ntregi pozitivi nenuli m, n, k,
n, pentru care 17(m. n} =- m
X
17(n}?
Desigur, nu este homogen de ordinul k.
(22) Se pot numere distincte k, n
cu
m 1
pentru care log 17(n
X
) fie un intreg? (Baza este ry(kl'l).)
17 (kl'l)
(23) Fie
C x"Cn) +
n
x,,(1) O (mod m). Cte ne congruente are h7J'
considernd n, C" , Cn sunt constante intregi date?
(24) Se
c:c
c:c
eA =- !: xn In! . se calculeze
n .. O
!: x:7C
n
) In!,
n=l
!: xl'l I 17(n)!
n=l
eventual se determine unele
ale acestor serii.
(25) se ordinul mediu al lui
(26) se Un(S) pentru care F(S) este o
generatoare a lui F(s) are o mai
39
n caz particular, se calculeze seria Oirichlet
CX)
F(s) = r
n=l
cu S ! R (o = s ! C) o
(27) Are un ordin normal?
(28) Se constanta lui Euler:
y = Iim

1
1 + - + ... +
:2
1
\
n - log n}
n
Is li:n [ 1 + !: 1/17 (k) - log 17 (n)] este da,
k=:2
se calculeze.
(29) un m pentru care 17'(m) - {a" az' . ,
astfel nct numerele a" a
z
, ,
a constituie o
PQ
matrice de p linii q coloane cu suma elementelor pe fiecare
linie fiecare (Caz particular cnd
matricea este
*
(S)
(30) Fie {Xn o
Este posibil ca
(S) (S) (S) (s)
17 (x" ) = x
m
'. n .. m? Dar x,,(n) = 17(X" )?
(31) o Lipschitz?
(32) o k-Lipschitz?
(33) Este o
40
(34) Se poate construi o a" .. , an
astfel nct ... , fie de asemenea o
Da, de exemplu 2, 3, 7, 31, se determine o

'*
se determine cel mai mare n astfel nct: a" .. , an
constituie o atunci 17 (a,) ,
... , 17 (an)
constituie o
unde

(35)
progresie
(36) Progresie

(37)
Un sistem
complet de reziduri
modulo n.
fie p un prim, p, p2, ,
o progresie atunci 17(pi) - ip, i ! {l, 2, ... ,
p}, constituie o progresie de lungime p. n
acest caz n - =.
(38)
Fie
an - 11 (n), n 1.

o de de forma an = f (a
n
_" a
n
-
Z
' ) pentru
orice n?
(39) grupuri de numere consecutive compuse
m + 1, ... , m + n astfel nct 17(m + 1), . , 11(m + n)
fie numere compuse? se cel mai mare n.
(40) se de ale lui n ca
de (::t), 2 < m n_
ALTE PROBLEME GENERALE DESCHISE REFERITOARE LA 11
41
& 1.2.6. Probleme nerezolvate referitoare la n
cu numerice
41-2065) numere ntregi nenule neprime a"
a
z
, ... , n P, astfel nct ... ,
fie n R? se cel mai mare n cu
proprietate. (Desigur, a sunt Unde P R pot fi
i
reprezentate de oricare din de numere:
el) Numere abundente;
a ( N este abundent a (a) > 2 a.
(2) Numere aproape perfecte; a ( N, a(a) = 2a - 1.
(3) Numere amicale; n acest caz n = 2; a, b sunt
numite amicale a .. b a (a) - a (b) =- a + b.
(4) Numere amicale n acest caz n = 2; a,
b sunt numite amicale a(a) = a(b) = a + b - 1
(Walter E. Beck Rudolph M. Najar).
(5) Numere BeII:
n
- 1: S (n, k) I unde S (n, k) sunt
k=l
numere Stirling de ordinul doi.
(6) Numere Bernoulli (Jacques I): Bnl
serii infinite:
t t B,
- 1 - - + -t
2
t
2n
... I
2 2! 4! (2n) !
pentru O < Iti < 2 (aici L 1/ BJ ) .
42
(i)
Numere Catalan:
1 2n-2\
= n-l; pentru
n
n 2.
(8) Numere Carmichael: un compus impar a, care este
pseudoprim in baza b pentru orice b relativ prim cu a, se
Carmichael
(9) Numere congruente: fie n = 3, numerele a,b, Ci
trebuie avem a. b (mod c).
(10) Numere CUllen:
C
n
= n 2
n
+ 1, n O.
(11) C de intregi; autorul introduce o
1
astfel inct:
('i) i N*, (=) j, k N*, j .. i .. k .. j, : ai" a
(mod aJ.
(12) C de intregi; autorul introduce o
2
a" a
z
, .. astfel inct:
("i) i N*, (=) j, k N*, i .. j .. k .. i, : a
j
a
k
(!nod ai)
(13) Numere deficiente: a N*, a(a) < 2a.
(14) Numere Euler: E in dezvoltarea
seriei: sec x - 1: En x"/nl:

n
aici
(15) Numere Fermat:
Fn
-
2
2
n +
1, n

O.
(16) Numere Fibonacci: !, =-
!z
-
1, f = f
n
.,
.-
n
n > J.
Numere Genocchi:
2n
(17)
G =- 2 (2
-
1)
Bn'
unde
n
numere Bernoulli;
intotdeauna
G
n
z.
43

"'n-2 '
Bn
sunt
(18) Medie n acest caz orice termen al
este medie a termenilor
(19) Numere harmonice: un num!r n se harmonic medic
a tuturor divizorilor este un intreg (C.
Pomerance) .
(20) Numere heteromeice: h
n
- n (n + 1) I n N"'.
a -
(21) Numere k-hiperperfecte: a este k-hiperperfect
1 + d., unde insumarea se face divizorii
I
proprii, 1 < d
j
< a, orik a(a) - (k + 1) a + k - 1 (Daniel
Minoli Robert Bear).
(22) Numere Kurepa:
+ (n - 1)!
(23) Numere Lucas:
n 3.
!n = O! + l! + 2! + +
T
"'n-Z'
(24) Numere norocoase: din numerelor naturale se
cele pare, pe cele impare: in de 1, pr1mul este
3: acum se fiecare al treilea din noua
este 7: din nou se de data aceasta
fiecare al din
este 9; etc. (v. Gardiner, R. Lazarus, N. Metropolis, S.
trIam) .
(25) Numere Mersenne:
(26) Numere m-perfecte; a este m-perfect = 2a
(o. Bode).
(27) Numere perfecte k-ndoite: a este perfect k-ndoit
a(a) = k a.
44
(28) Numere perfecte; a este perfect a(a) = 2a.
(29) Numere poligonale (reprezentate pe perimetrul unui
POligon):
It
Pn - k (n - l).
(30) Numere poligonale (reprezentate pe unui
It
(k-2) (k-4) n
poligon):
Pn - ----------------------
2
(31) Numere abundente primitive; a este abundent primitiv
este abundent, nici unul dintre divizori proprii
nu este abundent.
(32) Numere pseudoperfecte primitive; a este pseudoperfect
primitiv este pseudoperfect, nici unul dintre divizorii
proprii nu este pseudoperfect.
(33) Numere pseudoperfecte; a este pseudoperfect este
egal cu suma unora dintre divizori proprii (W.
Sierpinski).
(34) Numere pseudoprime in baza b; a este pseudoprim in
baza b a este un compus impar pentru care b-' 1
a) (C. Pomerance, 3. L. Selfridge, S. Wagstaff).
(35) Numere piramidale:
n f N*.
1
1l" n = - n (n + l) (n + 2),
6
(36) Numere pitagoreice; fie n = 3 a, b, c ntregii
atunci avem a
2
= b
2
+ c
2

45
(37) Reziduri modulo p: numerele
nenule r pentru care r x2 p)
are
(38) Numere cvasi-perfecte: a este cvasi-perfetc
a(a) = 2 a + 1.
(39) Numere amicale reduse: n = 2: doi
intregi a, b pentru care a (a) - a (b) a a + b + 1 sunt
numere amicale reduse (Wal ter E. Beck si Rudolph M.
,
Naj ar)
(40) Numere stirling de ordinul inti: s(O, O) - 1,
s(n, k) este coeficientul lui x
k
din dezvoltarea
x (x - 1) (x - n + 1).
(41) Numere stirling de ordinul doi:
S(O, O) = 1,
S(n, k) este coeficientul polinomului
X(Ic) = X (x - l)
(x - k + l), 1 k n, din
dezvoltarea (care se scrie in mod unic):
n
S (n k) x
ek
)
4. ,
k=l
(42) Numere super-perfecte; a este super-perfetc
a
2
(a) 2 a (O. Suryanarayana).
(43) Numere de neatins: a este de neatins sex) = 1 nu are
(Jack Alanen).
(44) U-numere: pornind de la numerele arbitrare u u
1 2
cu acele numere care se pot numai ntr-un fel
46
ca suma a doi termeni anteriori ai (S. M.
Ulam)
(45) Numere sinistre; a este numit sinistru este abundent
dar nu pseudoperfect (S. J. Benkovski).
ALTE NUMERICE
*
Problema Nr. 41 se lund P = (1) R = (1).
Problema Nr. 42 se lund P = (1) R = (2).
Problema Nr. 2065 se lund P = (45) R =
(45)
ALTE PROBLEME NEREZOLVATE REFERITOARE LA N CU
NUMERICE
*
& 1.2.7. diofantice nerezolvate referitoare la

2066) Fie O < k 1 un
- k are intotdeauna se afle toate valorile
lui k pentru care are un infinit de
(De exemplu, k = l/r, r f N*, atunci n =
h = 1, 2, ... , cu primi, a este un index ales astfel
nct P > r )
a.' .
47
2 O 6 i) Fie {a }
,., n!O
o a
o
= 1., a, = 2,
o infinitate de cupluri (m, n),
::: n, pentru care am = an? (De exemplu
2068)

*
= - 1) nu are nici o
Fie m, n numere ntregi fixe. se rezolve diofantice

2069) x + n) - x.
2070) x + n)
=
m + n x.
2071) (m x + n) =
xi
2072)
(X''lI)
=
x!'.
207:3) 17(X)1II -
17 (x!')
20.74) 17 (m x + n) - 17 (x) Y.
2075) 17 (x) + Y =
x + 17 (y) , x
y nu sunt prime.
2076) 17 (x) + (y) - 17(X + y),
x
y nu prime
gemene. (n mod general nu este
2077) 17(X + y) - 17(X). 17(Y). (n mod general nu este

2078) 17(XY) - 17(X)17(Y)
(n mod general nu este'

2079) 17(m x + n) - x
Y

2080) Y = x x y nu sunt prime.
2081) - X/17(Y), x y nu sunt prime.
(n caz particular cnd y = 2
k
, k f N, i.e., este un
diadic.)
48
;
2062) 17 (X) = X'(Y) I X y nu sunt prime.
2083) 17 (x)"(Y) = 17 (x
Y
)
2084) 11 (x
Y
) - 11 (z) = 1, cu Y ti 1 ti w. (Asupra problemei
lui catalan.)
2085) 17 (x
Y
) - m, y 2.
2086) - yY. (O
x-y=2.)
2087) 17 (x
Y
) (O x=y=2.)
2088) T7(X) - y! (Un exemplu:
2089) 11{m x) =- m 11(X) , m 2.
x - 9, Y - J.)
2090) m"(X) + 11{X)" _ m".
2091) 11(x2)/m T7(yZ)/n - 1.
y,
2092) 17 (x, +
y,.
+ x,. ) -
y,
11 (x,) + 17 (X,.)
2 09 J) 11 ( x,! + + X,.!) =- 11 (X,)! + + 11 (X,.) !
y,.
2094) (x, y) - (11{X), 11(Y, x y nu sunt prime.
2095) (x, y] - [11(X), 11(Y)], x y nu prime.

ALTE DIOFANTICE NEREZOLVATE REFERITOARE NUMAI
LA "
*
& 1.2.8. diofantice nerezolvate referitoare la
in cu alte
Fie m, n numere intregi fixate. se rezolve
diofantice:
2096-2102) 11(X) - d(m X + n)
11(X) - d(x")
11(X) + y = X + d(y)
49
17(X) Y = x d(y)
17(X)/y = d(y)/x
Ti ( x) Y = x::( y)
2103-2221) de mai nainte, dar substituim
d(x) respectiv cud
x
' p(x), s(x), slt(X), 5*(X), rk(x),
1T(X) , 1T(X: %:1, n), alt(x), ak(x), a*(x}, ,(x), cplt(x) , i(x},
n(x), re5pectively.
2222) f7(s(x, y = 5(17(X), f7(Y
2223) f7(S(x, y - S(f7(x), f7(Y
2224) f7(lxJ) =lr(x)J.
?225) f7(lX - yJ) - y)J.
2226) y) - f7(lyJ
2227) f7(lP(X, y)J) - lP(f7(lxJ), f7<lyJJ
2228) ,u.(f7(x - ,u.(cp (x
2229) f7 (x) - l8(x)J.
2230) f7 (x) - l.(X)J.
n
x(x - 1)
(x - n + 1).
2231) f7 (m x + n)
- Ax =
...
2232) 17 (m x + n)
In
- Ax
= ( )
x!
2233) 17(mx+n)
-
n! (x-n) !
2234) 17 (.::1 X + n) -( )
2235) 17 (m x + n) ., px
-
al x-lea prim.
2236) f7 (m x + n)
- ll/BJ
2237) 17 (m x + n)
= G
A

50
2238) 17(::4
X ..
n)
2239)
17(=
X + n)
'!I
=
k x
2240)
17(m x + n) = 5(:1, X)
224l) 17(m X + n)
- sex,
n)
2242)
17(m X + n) = S(:1, x)
2243)
17(m X + n)
- Sex,
n) .
2244) 17(m X + n)
- 7f l'.
2245) 17 (m X + n)
.-
b l'
2246)
17(m X + n)
-
I El' I
2247)
17(m X + n)
-
! X
2248)
17 (x)
17(Y)
(mod m)
2249)
17(XY)
X
(mod y)
2250)
17 (x) (x + m)
+ 17(Y) (y + m)
- 17(%)
(% + m)
2251)
17 (m X + n)
- fx
2252)
17(m X + n)
- Fx
2253)
17 (m X + n)
- Mx
2254)
17
(m X + n)
- c x
2255)
17
(m X + n)
- Cx
2256)
17
(m X + n)
-
hx
2257)
17
(m X + n)
- Lx
Alte diofantice nerezolvate referitoare la 17 n
cu alte
*
51
& 1.2.9. diofantice nerezolvate referitoare la ry
cu alte
2258) ry (d (x)) = d(ry(x)), x nu este prim.
2259-2275) de mai nainte, dar in care substituim
d(x) respectiv cu
dA' p(x), , w(x),
Alte diofantice nerezolvate referitoare la ry
cu alte (De exemplu:
ry(1T(4(X) - qI(ry(1T(X), etc.)
*
& 1.2.10. diofantice nerezolvate referitoare la
fJ
Fie m, n numere ntregi fixate. se rezolve
diofantice:
2276) ry(x) 2. 17(Y).
2277) Inegalitatea o < (x/ry(X)} < {fJ(X)/X} are loc pentru
o infinitate de valori ale lui x? unde {a} partea
a lui a.
2278) 17 (m x + n) < d(x)
2279-2300) de mai inainte (or similare), dar
substituim d(x) respectiv cu d
XI
p(x), .. , w(x),
r(x), x), J.L(x), e(x), !(x).
Alte diofantice nerezolvate referitoare la fJ
n (or cu alte (De exemplu:
e (17 (LxJ < 17 (Le (X)J), etc.)
*
52
& 1.2.11. aritmetice construite cu ajutorul
fl
I.
PROBLEME NEREZOLVATE REFERITOARE LA ACESTE
NOI

S" : N* - N, S,,(x) - I: 17(n).
O<ns.x
2::30l)
I: S" (X)" este o serie
x2,2
2302) se cel mai mic k pentru care
(S 5,,) (t:t) 2. n, unde m, n sunt numere intregi fixate.
. " ,
k times
2303-4602) se studieze S. (ori I
"
similare) pentru S" ca pentru fl.
II.
1

N* - Q, C,,(X) - (17(l) + 17(2) +
x
+ + 17 (x) )
(suma Cesaro referitoare la
460::3)
I: C" (X)" este o serie
x2,l
4604) se cel mai mic k pentru care
... CC",> (m) 2. n, unde m, n sunt numere intregi fixate.
k ori
4605-6904) se studieze C", (ori
similare) pentru C" ca pentru fl.
53



-,
N* - N, (x) = 17(i.) (x), unde
17
n
1 = 17 17(kl = 170 017
k=l
de k ori, k este cel
O
. t ..,:k.1l (x) _ ..,(k) (x).
mai mlC ntreg k pen ru care '1 '1
6905) !: EI) (X)" este o serie

6906) se afle cel mai mic x pentru care EI) (x) > m,
unde m este un ntreg fixat.
6907-9206) se studieze EI)' (ori
similare) pentru SI) ca pentru n
IV.
9207)
FI) : N\ { O, l}:- N , FI) (x) - !: (X).

p p=im
!: :1) (X)' este o serie

9208-11507) se studieze F. (ori
1)
similare) pentru F" ca pentru n.
v.
(
,... o


= {
o,
1,
x
N* - N, al) (x) = !:
n=l
n(n) este par:
n(n) este impar.
(n) , unde
11S08} Fie n ! N*. se cel mai mic k pentru care
oa,,) (n) = o.
k ori
11509-13808) se studieze al)' (ori
similare) pentru a ca pentru n.
"
54

" - o


13809)
m" : N* - N, (j) - a
j
, 1 j < r., ntregi
In .. (n + 1) = ! 17(a .... a .)1 e-:.=.
., lIn' ,
t =" (x) -, este o serie

13810-16109) se studieze (ori
similare) pentru m" ca pentru
VII.
M" : N* - N o O
a" , an este in mod succesiv
prin:
M" (1) =
16110)
a. ,
J
1 j n.
-1
jl" ( x)
este o serie
16111-18410) se studieze M". (ori
similare) pentru " ca pentru
"'"
VIII.
N\{l} - N,
., ,
17
tllin
(x) - min {17- (x)},
unde 17-' (x) - {a f N I 17 (a) - x}. De exemplu
17
0
' (6) _ {2
4
, 2
4
3, 2
4
3
2
, 3
2
, 3
2
2, :)2 2
2
,
.,
3
2
2
3
}, de unde 17.
in
(6) - 9.
18411) se cel mai mic k pentru care
( .,
..... ry_:!I_in_O ____ O_ry..,:I!I::.:.;' (m) >= n, unde m, n sunt intregi
k ori
. ,
18412-20711) se studieze 17.
i
" o (ori
similare) pentru ry" ca pentru 77.
1111"
55
:x.

. ,
T7 car::
1
N - N, T7
car
:: (x) = Ca==- {Tfl (x)} I
unde Card de elemente al A.
20712) se cel mai mic k pentru care
. , .,
T7 carc O O
,
T7 care. )
( ::)
> n, unde m, n sunt intregi
k ori
20713-23012) se studieze T7::
rd
(ori
.,
similare) pentru T7
Card
ca pentru TI.
x.

F
. (It')
d
!!
unde (1)
d"
d!!: N* - N, d!! (x) =- 1T7(X + 1) - T7(x)l.
(x) - Id!!(It) (x + 1) - d!!(It) (x) I, pentru k ! N*,
(x) - d!! (x).
(k> k
23013) d!! (1) - 1 orI O, pentru 2.
(Aceasta ne de conjectura lui Gillreath asupra
numerelor prime.) De exemplu:
56
17 ( 1) = O
2
1 (2) = 2 1
1 1
17(3) = 3 O 1
1 O O
17 ( 4 ) =
.
O 1 1
..
1 1 1 O
17 ( 5 ) = 5 1 O 1 O
2 1 O O 1
17 ( 6 ) =- 3 2 O 1 1 O
4 1 1 1 1 1
17(7) =
7 1 1 O 2 1 O
3 O 1 3 2 1 1
17(8) = 4 1 O 3 O O 1 O
2 O 4 3 2 O 1 1
17(9) = 6 1 4 O 2 O O 1 1
1 4 4 1 2 O 2 O 1
17(10)" 5 5 O 1 O O 2 1 O 1
6 4 3 1 2 2 1 O O O
17(11)=11 1 3 O 2 2 1 1 O 1
7 1 3 3 O 1 O O 1
17(12)= 4 2 O 3 2 1 1 1 1
9 1 O 1 1 O 1 1
17(13)=13 3 O 2 1 1 O O
6 1 2 O O O 1
17(14)=- 7 4 2 2 1 1 1
2 3 4 1 1 1
17(15)" 5 1 6 1 O O
1 9 5 1 1
17(16)" 6 10 1 2 1
11 10 7 2
17(17)=17 O 8 O
11 2 7
17(18)= 6 2 1
13 1
17(19)=19 1
14
17(20)- 5
23014-25313) Sii se studieze d:
k
) ntrebiiri (ori
(k)
similare) pentru d" ca pentru 71.
XI.

(0)" : N* - N, (0)" (x) este de m-uri,
cu O < m < x, astfel nct 1"/ (m) divide x. Deci (0)11 (xl
(o) (x) , iar egalitate avem dac! x = 1 sau x este prim.
57
25314) se cel mai mic k pentru care
o (X) = O, unde x este un ntreg fixat.
k ori
25315-27614) se studieze
(ori
similare) pentru ca pentru ry.
x::.
: N* - N, (x) este numarul de m-uri,
cu O < m astfel nct este multiplu de m. De
exemplu (3) = Ca=d {l, 3, 6, 9, 12, 2i} = 6. p
este prim, M" (p) - Ca=d {l, a
2
, , ar}' atunci ai'
2 i r, sunt multipli de p.
27615) Fie m, n numere ntregi. se cel mai mic k
pentru care (M" o oM,,) (m) .a !'l.
' .... _------,
k ori
27616-29915) se studieze M". (ori
similare) pentru M" ca pentru ry.
X:II.
a : N* - N
" '
a" (x)
- !:
dlx
d>O
De exemplu = + + + + 1'](9)+
+ 1'](18) - 20, = 9.
29916) o infinitate de numere neprime n astfel nct
.. n ?
29917-32216) se studieze (ori
similare) pentru ca pentru ry.
58

_ v

':r : N - N, 7r (x) este de n-uri
, "
cu proprietatea P, < P
2
< < P
k
n <
<: P\:., este numerelor prime, pentru =
al a
j
-:
= 1, 2, ... , k avem Pj divide pe n! dar Pj nu divide
pe n!, atunci:
11'" (n) .. (a, + 1) (al.: + 1).
32217-34516) se studieze (ori
similare) pentru 1f' ca pentru 77.
xv .
: N* - N, (x) este numarul de m-uri,
cu O < m < x, avnd proprietatea (17 (m), x) = l.
34517) Este ntotdeauna (X) <
34518) se x astfel nct (X) ,(x).
34519) se cel mai mic k pentru care
o o IP,,) (x)
= 1,
unde x este un ntreg fixat.
.... ' -------"
k ori
34520-36819) se studieze (ori
similare) pentru CP" ca pentru ,.,.
------------------------------------------------------------
Alte probleme nerezolvate referitoare la aceste 15
------------------------------------------------------------
Alte n teoria numerelor construite cu ajutorul
77, noi probleme nerezolvate corelate cu ele.
------------------------------------------------------------
59
36020 -:. Putem continua aceste recursive
probleme deschise implicndu-Ie la infinit. Astfel
construim o infinitate de noi folosind
... , construim
... , :'n 1 (prin diverse intre
S", C", ... ,
( i )
de exemplu:
(x) - S" pentru X! N*,

( i )
S" : N * - N : pentru i = O, 1 , 2, ...,
(O)
unde S" = S". Sau:
1 . X
SC" (x) = S" (n), se" : N* - Q, SC" fiind o
x n=l
intre
s" C,,; etc.); in mod analog cu ajutorul
f 11' : 1, '
f construim
1n 1
.. . , f
2n ,
Metoda de a unor noi
etc.
la infinit. Pentru fiecare avem cel
2300 probleme nerezolvate, iar acestor este
infinit. Metoda se poate reprezenta in fel:
produce
TJ
S" I C",

oF
... ,
!P"
"", '2'
... ,
"1n 1
f, 1 I f 1, I
f 1n
oF
f
2n
.. ,
",1 I
"22'
... ,
1
,
oF oF


-21 '
-" '
.. ,
-':"1,
""31 I
".3,'
... ,
""3n 3
------------------------------------------------
.. ,

, -11:"\.
. ,-,
------------------------------------------------
*
60
Alte metode recurente de a noi probleme deschise.
& 1.2.12. Concluzie:
n lucrare autorul vrea demonstreze se pot
construi o infinitate de probleme deschise, in special in
teoria numerelor: se numerele se
interesante. Unele probleme deschise s-ar putea
afecteze ulterioare in
Lumea este in Oare problemele nerezolvate
constituie o sau, lor ar
duce la o stagnare Omenirea va avea intotdeauna
probleme de rezolvat, chiar fiind rezolve din nou
(pe alte privind din alt unghi probleme
deja rezolvate!
De exemplu, lucrare oamenii vor fi din ce in ce
mai mult de probleme [E mai usor
I
intrebi, dect
Aici sunt expuse probleme (ne)rezolvate care pentru
totdeauna!! presupunem s-a rezolvat o infinitate de
probleme, tot va mai o infinitate. Nu le
ca fiind triviale ori neimportante, ele sunt
foarte
61
articole care l-au inspirat pe autor):
Par:"s, 1906.
A., a la des
Dunod, Paris, 1969.
Z. l. and Shafarevi::h, l. R., Nu=.ber Thecry,
Academic Press, New York, 1966.
Bouvier, Alain et George Michel (sous la de
Fran90is Le Lionnais), des
Presses Universitaires de France, Paris, 1979.
R. O., Theory of Nu:bers,
Monographs, No. 13, New York, Wiley, 1914.
Chandrasekharan, K., to Nu:ber
Springer-Verlag, 1968.
Davenport, H., Higher Arithmetic, London, Hutchinson, 1952.
Dickscn, L. E., lntroduction to the Theory of Numbers,
chicago Univ. Press, 1929.
T., lntroduction te Mcdern Prime Nu=.ber
in Mathe:atics, Ne. 41, 1952.
Erdos, P., Preblems and Results in Combinatorial Nu==er
Bcrdeaux, 1974.
Fourrey, E., Troisieme
Vuibert et Nony, Paris, 1904.
.Jour:lal, Unsolved Preblems Corner, Brasov, 1985.
62
Co=.pany, 1964.
and Hagis, Peter, Progressions
Consisting Only of Math. Cc=put. 33, l343-1352,
1979.
Guy, K., Problems in Nu:ber
Springer-Verlag, New York, Heidelberg, Berlin, 1981.
Halberstam, H. and Roth, K. F., Sequences, Oxford U.P.,
1966.
Hardy, G. H. and Wright, E. M., An Intreducticn te the
of Clarendcn Press, Oxford, Fifth
Editicn, 1984.
Hasse, H., Nu:ber Theory, Akademie-Verlag, Berlin, 1977.
Landau, Edmund, Elementary Number Theory, with Exercises by
Paul T. Bateman and Eugene E. Kohlbecker, Chelsea, New
York, 1958.
Mordell, L. J., Diophantine Equations, Academic Press,
London, 1969.
Nagell, T., Introduction to Number Theory, New York, Wiley,
1951.
Niven, I., Irraticnal Nu=bers, Math. Monographs, Ne.
11, Math. Assoc. of 1956.
Math., Oxford Univ. Press, New York, 1962.
63
Shanks, Sclved and Unsolved Proble=s in
D. C., 1962.
Sierpinski, W., On 50me Unsolved of
Scripta Vol. 25, 1960.
Smarandache, Florentin, A in the Thecry *,
in Analele Univ. Timisoara, Vol. XVII!, Fasc. 1, pp.
79-88, 1980; M. R. 8Jc: 10008.
Soarandache, F1orentin, Problemes Avec et Sans ...
Probleoes!, Socipress, Fes, Morocco, 1983; M.R.
00003.
Ulam, S., A Collection of Mathematical Problecs,
Interscience, New York, 1960.
Vinogradov, !. M., An to the Theory of
Translated by Helen Popova, pergamon Press, London and
New York, 1955.
[Prezentat la Cea de-a 14-a a Academiei Romno-
Americane, care s-a la University of Southern
California, Les Angeles, SUA, intre 20-22 Aprilie 1989.
Un abstract al acestui articol a fost publicat de Prof.
64
Or. Constantin Corduneanu, Oepartment of Mathematics, University
of Texas, Arlington, n "Libertas Mathematica", tomus IX, p. 175,
The Grid, Arlington, Texas.
Alt abstract a fost publicat in Proceedings of the International
Congress of Mathematicians, Berkeley, California, 1986.]
65
1.3. Rezolvnd probleme cu ajutorul acestei
Fie n 1, h 1, a 2 numere ntregi. Pentru ce
valori ale lui a n, expresia (n+h)! este multiplu de a" ?
(O Generalizare a Problemei nr. 1270, Mathematics
VoI. 60, No. 3, June 1987, p. 179, de
Roger B. Eggleton, The University of Newcastle, Australia.)

(Pentru h = 1 se Problema 1270.)
& 1.3.1. Introducere
Am construit o (vezi [1]) avnd

(a) Pentru fiecare intreg nenul n, este multiplu
de n;
(b) este cel mai mic natural cu proprietatea (a).
Este de demonstrat
Lema 1.3.1.
k, P e N*, P. 1, k se scrie in
mod unic sub forma:
66
(P)
k = t. a
, n 1
unde
(:=)
ni
/
i 1,
t,
an. =
(p
-
1) (p -
1) ,
=
2, ... ,
1
n, > n
2
> > n
t
> O 1 < t. < p
-
1, j
=
...
- J
2, t 1, 1 <
tt
< p, n
f N, i
=
1,
. . . ,
- i '
'""i
... ,t, l f N*.
Am construit
11
p
l P pri:n > O, 11 p
N*, astfel:
= pn,
Desigur:
Lema 1.3.2.
(a) ('7) k f N*, 11:= (k) ! =- r,1
p
l.
(b) 11:= (k)este cel mai mic cu proprietatea
Ca). Acum construim
11 Z\{O} - N cum
67
,
-,
2,
N* -
T7(= 1) = O,
P; .. Pj pentru i .. j I ai f N* I TI (n) _
= max { T7 ( al) }

Nu e dificil s! demonstr!m c! ry are cerute
n & 1.3.1.
& 1.3.2. Fie
a,
a - P,
cu a; f N*
P; prime distincte. Din teorema anterioar! rezult! c!:
T7(a)
-
max

Deci
17(a)
-
17 (p
lI
) I
;:f.e c!:
n, n
t
( 0:, P +. + tt p )
PUnem:
(
(al) }
- 17

17 (p
lI
)
t
.. Mp ,
n
t
- Mpll.
Il,
P -1

p-1
n,
t, P + + tt p - n + h
68
(a) (prin
p-1
t.
I
De unde
1
a
sau

p -1
p-1
n,
p -1
p-1
+
p-l
= a n.
n,
t, P
(1) a (p - 1) h (a p - a-l)
n,
[t, P
n, n
t
tn aceasta luam. n
o
- t, P .;- .. .;- tt p - h
{
n
o
' ne > o;
(vezi Lema 1.3.1), deci n =- 1, ne O
Considernd ca a - 2 este dat, avem un numar finit de n-uri.
Exista un numar infinit de n-uri daca numai daca a p - a-l =
,. O, sau
a = 1 P - 2,
sau a - 2.
& 1.3.3. Caz particular
Daca h = 1 a 2, deoarece
69

n
t
r-
t
':,? +. .. ... P > P > 1

din (1)
(1') (a p - a) > (a p - a-l) 1 1 = a p - a,
care-i imposibil.
h = 1 a = 1 atunci
a = 1,
sau
( 1" ) 1 > t, ... + te. '
'O = 2
. ,
...
t
deci
n,
t = 1, t, = 1 de unde n = t:, P
+ te.? - h =
n,
= 2 - 1, n, f N* Problemei 1270).
Exemplul 1.3.1. Fie h = 16 a = 3
4
5
2
se n
astfel nct
(n + 16) = M 2025".

TI (2025) = max (TI) (4), Tl
s
(2)} = ::ax {9, lO} = 10 =
= Tl
s
(2) = TI (5
2
). De unde a = 2, ? = 5. Din (1)
ne. n,
128 > i [t,5
+ te. 5 J + t, + ."" +
-""t"
Deoarece 5- > 128
n,
ne.
i 5 +. .. te. 5 ) < 128
" = ,
-,
70
n,
12 a > 7 5 + t, ,
de unde n
1
1, sau n, - 1, t, - 1, :2, :3. Atunci n:: =
= t, 5 - 16 < O, deci n = 1.
Exemplul
1.3.2.
(n + 7) ! =
tA
Jn
cnd n
s
1, 2, J, 4, 5.
(n + 7) !
la
M
51"1
cnd n
:=
1.
(n + 7) ! = M 7
n
cnd n
-
1.
Dar
(n + 7) !
;

pl"l, pentru p prim
> 7, ('7) n f N*.
(n + 7) !
a
M
2
n
cnd
n, n
t
n
o
= t,
2 + ...
+
tt
2
-
7,
t, ,
. . . ,
tt,
-
1,
1
tt
2,
t, + ... +
tt
7

n
o
> o;
et=.
pentru cititori:
n f N*, a f N*\{l}, se valorile lui a n
astfel nct:
(n + 7)! fie multiplu de alt.
71
cteva probleme deschise (vezi [2])
se rezolve/studieze diofantice:
(1) ry (x) ry (y) :a ry (x -+- y)
(2) ry (x) =- y! (O X :a 9, y - 3).
(3)
ry (x) - ry (x + 1)
are nici o

nu
[1] Flcrentin SI:larandache, "A Function in Nw:ber Theory,"
Analele Univ. Timisoara, Fase. 1, Vol. XVIII, pp. 79-68,
1980, MR: 83e: 10006.
[2] Idem, Un Infinity of Unsolved PrcbleI:ls a
Funetion in Nw::.ber Theory, International. Congress of
Univ. of Berkeley, CA, August 3-11, 1986.
[Un comentariu dspre generalizare a fost publicat n
"Mathematies Magazine", Vol. 61, No. 3, June 1988, p. 202:
"Smarandache a considerat problema de a unor
ntregi pozitivi n, a, k, astfel nct (n + k)! fie
multiplu de an. De asemenea, pentru ntregi pozitivi p k,
cu p prim, el a o de calculare a celui mai mic
ntreg f (k) cu proprietatea (f (k) )! este multiplu de plt." 1
72
1.4. Cteva liniare implicnd
Am construit o care ntreg nenul m
cel mai mic pozitiv n astfel nct n! este multiplu de m.
(a) se rezolve (x) - n, unde n f N.
*(b) se rezolve (mx) - x, unde m f Z.

(e) Fie =
ry o ry o o ry de i ori. se arate
un k pentru care
se nil cel mai mic k cu proprietate.

(a) Cazurile n = O, 1 sunt triviale.
de numere prime mai mici sau egale
cu n prin P" PZ' , P
kl

II
t [ ni P t ] , t =- 1, 2, . , k:

unde (y] este cel mai mare intreg mai mic sau egal cu y.
73
Fie
a:
n = p. '
I 1
ai
Pi s, unde Pi. sunt numere prime
S )
distincte a: i. sunt din N.
J
Desigur avem n < X n!
0', ai(
Astfel
x = P
l
unde O 0': pentru
t = 1, 2,
. , k cel un
j e {1, 2, ... , s} pentru care
-l
0'.
1
{j.
I
, , {j i. - ai. + 1} .
J J
n mod clar n! este multiplu de x, este cel mai mic.
(b) Vezi de asemenea [1]. e N*.
Lema 1.4.1.
,., (m) m, ,., (m) :It m numai
= 4 sau m este prim.
Desigur m! este multiplu al lui m.
m -4 m nu este prim, lema este cu:
m" astfel inct, ::l = m, cu
1 < m, :1
2
(2 m
z
< m or :2 ::l, < m). De unde,., (m) < 2 < In,
respec-=iv ,., (m) < max {::lz, 2:} < m.
Lema 1.4.2. Fie p prim
> 5. Atunci,., (p x) = x
numai x este prim > p, ori x = 2p.
,., (p) a p. Deci x > p.
n mod analog: x nu este prim x - 2p - x = X
2
'
1 < x, X
2
(2 X
z
< x, I x
2
P11 2 x, < 'X) - ry (p x)
74
< {P, 2 xzl < x " ( p x) < max t p, 2 X
z
,1
< x.

" (2 x) a X - X 4 sau x este prim impar.
" (3 x)
6 9 sau x este prim> 3.
"t I I
Lema 1.4.3. (m, x) = 1 atunci x este prim
"
(::1)
Desigur I
"
(mx)
- max {"
(m) I
"
(x) }
-
"
(x)
- x.

x

"
(m) I
deoarece
x - "
(m) atunci m

T7
(m) divide
"
(m) ! m divide pe
("
(m)
-
1) ! de unde" (m)
"
(m)
-
- 1.
Lema 1.4.4. Dac
x
t
CI x nu es e prl.m atunci T7 (m) < X 2 " (m)
x - 2 " (m) numai daci T7 (m) este prim.
x > 2 T7 (m) x, I Xz cu 1 < x,
x, I X - x, Xz .Pentru x, < T7 (m) avem ci (x - 1)! este
multiplu de mx. similari pentru celelalte cazuri.
Fie x - 2 " (m): daci q(m) nu este prim, atunci
x = 2 a 0, 1 < a O,
dar produsul ('7 (m) + 1) (" (m) +
...... ..,) (.., () 1) se divide la x.
,... .. m -
T7(m) este prim, q(m) divide pe mi de unde m 2 l7C=)
se divide cu '7 (m) 2 I ,,(m 2 " (:1 2. 2
. " ( m) I dar ( " ( m ) + 1 ) ( T7 (m) + 2)
(2 T7 (m este
multiplu de 2 " (m) I adiel ,,(m 2 " (m - 2 " (:1).
75
pe
Concluzie
orice prim x > 1'/ (m), este
1'/ (m) este prim, atunci x = 2 1'/ este o
x nu e prim, 1'/ (=) < x < 2 1'/ (=), x nu
divide pe (x-1)!jm atunci x este o (chestiune semi-
m = 3 se x = 9. (Nu mai nici o

( e)
Lema 1. 4. 5. 1'/ (a b) 1'/ (a) + 1'/ (b).
Desigur, 1'/ (a) = a' 1'/ (b) - b'
(a I ..
+ b')! = b
'
! (b
'
+ l) (b I + a'). Fie a I b 1. Atunci
,<ab) al + b
'
, deoarece produsul unor a' ntregi consecutivi
este multiplu de a'!
Evident, m este prim, atunci k = 1 n
m
= m.
m nu este prim, atunci 1'/ (m) < m, de unde
k pentru care 1'/'k) (m) - 1'/,lt.l) (m).
m '" 1 atunci 2 < n < m.
- .-
Lema 1.4.6.
n - 4 ori n este prim.
m m
(**) chestiune

[l) F. A in the Nu:ber An.
Oniv. Ti:isoara, seria st. mat., Vel. XVIII, fasc. l,
76
pp. 79-aa, 19aO; Reviews: a3c: 1000a.
[Publicat n revista "Gamma", 1987.]
n
2. N TEORIA NUMERELOR
n lucrare definim o ftmqie L care ne va permite (separa:
sau SllllUltan) creva teore:ne din Teoria Nmnerelor de \\'ilso11. Fmnat. Eulex-.
Gauss. Lagrange. L:ibnirz, Sierpinski.
& 2.1. Fie:\ muir.nlea {m.;ZI m = pl>. 2 p - prinl impar. E ]\* sau ru = 21:.,
a. = 0, 1.2 sau m = O}.
Fie m = p fl ... ,cu Z = 1, CI.: Pl .... ' Pr prime pozitive distincte.
L: Z2 -+ Z,
Llx. m) = Lx. - c11.. ... (x C",ml)' unde c!, ... , C""m
l
sunt toate modulo m,
relativ prime cu m este Euler.
toate numerele prime distincte ce divid x m simultan
L(x. mi == =i= 1 (mod ... ) . cnd m .: A. respectiv !Il -= :\
(
/(
ai, a;)) a.ii
LI". :nI == O mod m tl; ... p, r . Penm.I d = u\ ... p;'
. \ 'f I '1
ffi' = :n I d

Lix. mi == + 1 + k?d == m' (mod mi.
.. -
unde ki. kg constituie o a diofantice
k: m' . k: d = + 1 (semnele sunt alese lui m la :\).
Acest rezul"t generalizem teorema Gauss
c: ... == + 1 (mod mI. cnd m -= A. respecti'< ffi;: A (vezi [1]'1.
care la riindul ei generaiizeaz teorema Wiison p - prim:=> {p - n z - 1 (m"J FI
Demonstratie:
78
Lema 2.1.
DacJ C, ... mo .. luiu

<"
,."u r
d
. . ,,"7. o k z .. A - ..... : * k - - k pP - -
un p a. anmCl penml -.;: .;-1 f-' ':: , Ct'
.
9P !
SUnt deasemt.'llea roate resmrile modulo pa, relariv prun cu pa. Este suficienr
demonsO<lm cel penrru :s i :s <p(pa I avem k p13 - c: rdariv prime cu pa, ceea ce este
eyidenr.
Lama 2.2. c: , "0 , stmt roate resruriie modulo m. relativ prime cu !Il
divide m +1 nu divide m. arunci , '" , constituie 'P{m: ) sisteme
(L'
reduse de resturi mooulo p: 1
Lema 2.3. r, ..... C.J ' sunt resturile modulo q relan\' primt" cu b si (b, .ll -
.' . "'!qJ
. "1.
arunci b + c! , .... b un reprezentan: al clasei O modulo q.
Desigur, deoarece Ib. q - b) - 1 va exista ciCl = q - b, deci b + c 10 = . De aici avem:
Teorema 2.1.

Lema 2.4. Deoarece c! ... c'Rm)= 1 (mod m) c: ... C
CAmi
:: 1 (mod ),
V i, cand m -= A. respectiv m .; A.
Lema 2. 5. Pi divide x m simultan. arunci IX + c: ) .. .( XT- C"'m t) = 1 (mod ),
:n A .. Te!'pec:i .. : m : :\. De!'igur. din lemele 2 1, 4 iwem:
-1 d a; IX - I. .. IX - c",ml) = .:! ... CCArr.t =+ (mo p:).
Din lema 2.5
79
Teorema 2.2. p;! ... Pir SlL"l' :l1unereie prime x m si:nul:an.
Din reorenlt':e 1 2 L ix, m}
Deoarece Id. m') - 1. ecuar.n k
l
m' - k; d - 1 admite solutii intregi
I uecwlIjscuteie fiind k:. l. Astfel k: = m' -k k;! = Jt - k cu t .,; Z k , k o
a Astfe!:
U:c mI == + 1 - m' dt k d == + 1 - k i d {mod mi
sau
& 2.2.
1. Lagrange a extins teorema lui Wilson astfei:
II p este prim, atunci 1 = (x""'" 1) (x + 2) ... (x oi- p-1) (mod p)".
V om extinde acest rezultat astfel:
Oricare ar fi m:: O . 4 avem pentru + O m e prim atunci (x, m):I= mi
K op(ms)+s _x
s
(x + lXx + 2L.( K+\ml- 1) (mod ro) , lUlde m
s
s sunt din
iilgorimml:
(xo.m(l) - 1
do ;: 1
1. = d;-l d
i
- 1: .ms-t) - 1
m
s
-2 = ms-l d
s
-
1
; d
s
-
1
= 1
(d!_l ,m
s
) - 1
d
s
= 1
(vezi [3] sau [4)). Pentru m poziti\' prim. avem lIls = m. s = O cp(m) = m - 1. adid
Lagrange.
80
,
. p -'- 1 I n"l . F .
e!'t: prJIl anmCl a ...... \.P' ). il -1., care n:\me!'c n 1 son crmat m una
singura.
FW1qia L aigorimIUl Jin 2 ne vor ajuta le asrfel: " dad a nI
sunt intreg!. m = O C!. __ . c'I'IrT:J sunt modulo m. relativ prime cu m. atunc::
- L () - 'f
... a ' ( . nll a -.Y :11.
respecm'
LI O a
nl.. IS... - :i - 'f m
- , m J , . "C! ... elAm) a -.\ .
sau mai mult:
c:1 lTls +5 L . S '1
(x - CL) ... (x - J - IX, mI a - : ..... ro.
respec+..i ....
LI 1
.." nls' +S ( I I . S
- X. ma' t- x c: ... x - a ,... m.
care reunesc Fermat. Euler. Wilson. Lagrange M.oser (.respectiv Sierpinskil.
3. Amonll a mai o ge:lernlizare il rezultatelor lui Moser Sierpinski (vezi [6J.
problema 7.140, pag 173-1i4) astfel:" m este intreg pozitiv. m = 0, 4 a intreg:
arunci lan: , a) (nI ' 1 J: = " reunind teoremele WilsOD Fennat in alt mod.
4. Leibnitz il e:ltm;'lt c:1 "dac:1 peSte ;trim anmci (p - .2)! 1 (mod p' "; noi consider.'lm
" " c Imod m) " da->t .' "-' O ." -' /m O.,." -' "m '}' c - c' Imd ml'
e:....... \ _ \.(1 \.,; :.. .... \,. un \.,; . ....... ...:.: ........ i = u
c:_: == c':_: (mod lUI: se vede Ja..:l c:. .... sWlt resrurile modulu Ul. relativ
prime cu m (c: < C:-l (mod mI, i, m = O, anmci '" c<nrr.I-: = 1 (mod ml, ciind
m -= A. respectiv m A. deoarece- == -1 (mod m).

"v orlesWlgen Zahle:ltheorie". 4te Bra\IDSchweig:
1894, 38 .
.., Wac1aw ... Ce- ce nu despre nwuC'Tele prime", Ed.
1966.
81
SmJr:mJ,.<h.:ne. ttt)remin .
Bule!. C ui\. Br;.l.."w. .::. \" ul. LXIII. pp. '7-12. i 1: VcZ!
j: 10()OI'l.
4 Sm<lr.lIld.cbe, Floremm. "Generalismions et Generalites. " Ed. )iou\'elle. Fes. Ylorocco.
?p. 9-13. 198-+.
) Smarandache, Florentin.. "..,\ funcrion in ilie nwnber theory," An. 13niv. seria
mat .. V u1. XVIII. fase. 1 pp. 79-88. 1980: .... ezi 83c: 10008.
t> Florentm. "Problemes avec et sans ... problemes!", Fes.
vezi 84k: 00003.
82
3. PRIME N TEORIA NUMERELOR
& 3.1. Vom construi o de definite astfel:
= {O, n este prim;
P
1
: N --::> {O, 1}, P: (n)
1, in caz contrar.
De exemplu P
1
(2) = P: (3)
pe cnd p! ( ) = P l ( 1 )
n general, pentru un intreg
: - -::> {O, 1},
= P: (5) = = O,
= P
1
(4) = = 1.
dat k 1, se poate defini:
{
O n
1
, n
l
, , n
k
sunt toate prime;
1,in caz contrar.
Mai departe, studiem in ce P
k
(n
p
n
l
, , n,,) = O, sau
necesare suficiente astfel inct n
intregi, primi ntre ei doi cte doi, fie simultan primi.
Aceasta teoremele lui V. Popa [3], l. CUcurezeanu
([1], p. 165), Clement, S. patricio [2], etc.
n mod particular diferite
pentru numerele prime gemene, cuadruple,

& 3.2. Introducere. Este
Lema 3.1. Fie A, B ntregi nenuli. Atunci:
AB = O (mod pB) - A - O p) - A/p este intreg.
Lema 3.2. Fie (p,q) - 1, (a,p) - 1, (b,q) - 1.
Atunci:
A = O (I:lod p) B = O (mod q) - aAq + bBp = O (mod
pq) - aA + bBp/q = O (mod p) - aA/p+bB/q este intreg.

Prima
Avem A = K,p B = Kzq, cu K" !ezEZ, deci
aAq + bBp = (aK, + bKz) pq.
83
Reciproc:
aAq + bBp = Kpq, cu KZ,

aAq == O (::lod p) bBp == O (mod q) I dar din presupunerea
A == O (mod p) B == O (mod q) .
A doua a treia din lema
3.1.
Prin extindem la
Lema 3.3. Fie
P P
coprime cte , , , n
fie a" ... , an numere ntregi astfel nct
(a j , Pj) - 1 pentru orice i. Atunci:
A, - O (mod p,), ... , An lE O (mod Pn) -
unde
- (P/D)
il p. - O (mod P, .. Pn) -
J
J
n
1:
i=l
(a.A./p.) =
1 1 I
O (!nod P /D) I
P = P, ... Pn D este un divizor al lui p
n
1: ajA/Pj este intreg.
i=l
& 3.3. Din putem deducem imediat o

Fie
P 1
l' numere ntregi coprime
.. , n, J < mI'
I J
cte fie r, I , r
n
, a" ... , an numere intregi
astfel nct a, fie coprim cu r
j
pentru orice i.
84
Se
( i)
Pl' I , 'O.
It'l'l,
sunt simultan prime numai
Ci = O (mod r), pentru orice i.
Atunci:
Numerele
P i j , 1 i n, 1 < j < In i' sunt
simultan prime numai
n
( .. )
(RID)
!: (a.c/r.) - O (mod RID),
I I I

n
unde
R = IT
i=l
r
i
D este un divizor al lui R.

Adesea in (i) modulul r
i
este egal cu
o .. , ori cu un divizor al acestuia, n acest caz
I J
Teoremei Generale devine:
(P/D)
n mi
!: (aic
i
/ IT Pi) = O (mod P/D),
i=l j=l
unde
n,m.
IT
1
P = Pij si D este un divizor al lui P.
i, j=l
85
Corolarii:
ultima este
cu:


n
!:
i=l
ac.
I I
!n.
(PI nI
j=l
p .. ) - O (mod P) I
I J
n mi
.!: ( ai c;l n P; j ) este ntreg,
j=l
impuse pentru numerele p.. din
1 J
Teorema sunt foarte largi, deoarece ar fi
numere distincte necoprime, atunci cel unul dintre
acestea n-ar fi prim, deci cele
m, + + m
n
numere
n-ar mai putea fi prime toate (simultan).
Teorema are multe variante, n
cu valorile atribuite parametrilor a" ... , an'
r" ... , r
ml
precum parametrului O, dar n
cu c" .. , c
n
care
fie numai un prim fie mai multe in timp.
Putem porni de la teoreme
c. )
1 ,
care
un singur prim [vezi Wilson, Leibniz,
Smarandache [4], sau Simionov (p este prim numai
86
(p-k)! (k-1) l-(-l)k = o (mod p), cnd p a k a 1: aici, este
preferabil s! lu!m
k = L (P+1)/2J, unde LxJ reprezint!
cel mai mare ntreg x, pentru ca num!rul
(p-k) ! (k-l)! s! fie ct mai mic posibil] pentru a cu
ajutorul Teoremei Generale,
C. ,
J
care
caracterizeaz! mai multe numere prime n mod simultan.
Dup! aceea, din Ci' c
j
' folosind Teorema

General! din nou, noi care
caracterizeaz! numerele prime n mod simultan.
aceast! metod! poate fi continuat! n mod analog.

Fie mi = 1 iar Ci reprezint! teorema lui Simionov
pentru orice i.
(a) Dac! D = 1 rezult! teorema lui V. Popa, care
generalizeaz! teorema lui Cucurezeanu, care la rndul ei
generalizeaz! teorema lui Clement.
(b) Dac! Dep /Pz alegnd n mod convenient
parametrii ai' k
f
pentru i = 1, 2, 3, rezult! teorema lui
S. patricio.
Cteva exemple:
3.1. Fie P" P2' .. , Pn numere ntregi pozitive> 1,
coprime dou! cte dou!,
1 < k. < p. pentru orice i.
- 1- I
Atunci:
87

( T)
(1::' )
P" P2' ... , Pnsunt n mod numai
n
!:: [(pi-k
i
)! (k
i
-1) !
i=l
ori
n
i: .
(-1) lJ
k
i
( !::
i=l
[ (p.-k.)!(k.-1)!-(-1) ]
1 1 1
orI
n k
j
IT P
i
- O (mod
j-i
. IT . P j ) / (p S.' ... P n) -

(V) !:: [(Pi-ki)! (k
i
-1) !-(-1) ]P/Pi == O (mod Pj)
i=l
n k
(W) !:: [(pi-k
j
)! (k
i
-1) !-(-1) i]/Pi este un intreg.
i=l
3.2. Alt exmplu, folosind (prima
din [4]): p este un prim pozitiv numai
(p-3)!-(p-l)/2 == O (mod p).
n
!:: [(Pj-3) !-(P
j
-l)/2]p'/Pj == O (mod p,).
i=l
88
3.3. Numerele impare p p + 2 sunt prime gemene
numai
(p-l)! (3p+2) + 2p + 2 = (mod p(p+2
sau
(p-l)! (p-2)-2 - O (:od p(p+2
sau
[(p-l)! + 1] / p + [(p-l)! 2 + 1] / (p+2) este un
intreg.
Aceste de numere prime gemene de
cea a lui Clement: p-l)!4 + p + 4 = O (mod p(p+2).
3.4. Fie (p,p+k) - 1, atunci p p + k sunt prime in
mod simultan numai (p-1) !(p+k) + (p+k-1)! p +
2p + k = O (mod p(p+k, care de cea
a lui CUcurezeanu ([1], p. 165): k.k! [(p-l) !+1] +
[k!-(-l)k] p O (mod p(p+k).
3.5. o caracterizare de numere prime
cuadruple p, p + 2, P + 6, P + 8: [(p-1)!+1]/p + [(p-
1) !2!+11/(p+2} + [(p-1) !6!+1]/(p+6) + [(p-1)!8!+11/(p+8)
este un ntreg.
3.6. Pentru p - 2, p, P + 4 numere intregi coprime
cte (p-1) !+p[(p-3) !+1]/
89
J(p-2)+p(p+3) = -1 p), care
de cea a lui patricio (8(p+3) + 4[(p-3) !J(p-2) =
== - 11 p.

[1] Cucurezeanu, I.--Probleme de teoria
numerelor, Ed. 1966.
[2] Patrizio, Serafino--Generalizzazione del teorena di
Wilson alle terne prime, Enseignement Math., Vol.
22(2), nr. 3-4, pp. 175-184, 1976.
[3] Popa, Valeriu--Asupra unor ale teoremei
lui Clement, Studii cercetari matematice, vol. 24,
nr. 9, pp. 1435-1440, 1972.
[4] Smarandache, Florentin--Criterii ca un natural
fie prim, Gazeta nr. 2, pp. 49-52;
1981; see Mathematical Reviews (USA): 83a: 10007.
[Prezentat la Cea de-a 15-a a Academiei Romno-
Americane, care a avut loc n Montreal, Quebec, Canada, ntre 14-
, . ,
18 iunie, 1990, la Ecole Polytechn1que de Montreal.]
90
4. ASUPRA TOTIENT A LUI EULER N TEORIA NUMERELOR
totient (ori phi-) a lui Euler este astfel:
pentru orice ntreg x, este de ntregi primi cu x
mai mici dect x; sau claselor reduse de resturi
modulo x.
n continuare vom studia o referitoare la

4.1. O proprietate a unui contraexemplu al conjecturei lui
Carmichael referitoare la totient a lui Euler
Conjectura lui Carmichael este = n
nu poate avea o nfN:
unde tp este lui Euler". R. K. Guy a expus in [1]
cteva rezultate asupra acesteia: Carmichael a demonstrat
ca n
o
nu conjectura, atunci n
o
> 10
37
; V. L. Klee [2 J
a rezultatul la
n > 10
400
o '

Masai & A.
l-a la 10'0000, C. Po:ne::-ance despre aceasta de
asemenea.
In lucrarea de vom demonstra = n admite
un finit de vom determina forma a acestor
vom demonstra X
o
este a
de mai sus (pentru un n fixat), atunci X
o
este multiplu
de 22'32'72'432 din [3] x
o
> 10'0000.
& 4.1.1. Fie X
o
o a = n.
Se n fixat. construim Yo
.
...
Prima
Descompunem pe Xc = a b , cu a, b ntregi, astfel nct
(a, b) - 1:
un a a astfel nct IP ( a') =
(a)

(a', b) - ,.
-,

yo = a'b.
91
A doua
fie
I3
r
ca
cu
f3 i N * , q"
.. , qr sunt numere prime distincte cte
un ntreg q astfel nct (q, xo) -1 cp (q) divide
pe xoI (q, qr); atunci Y
o
= "cqjcp (q)
imediat putem lua pe q prim. Autorul
pentru orice ntreg
X
o
2 este posibil
cu ajutorul uneia dintre aceste metode, un
Yo - X
o
astfel nct cp(Yo) = cp(X
o
}
Lema 4.1.1.
<P (x) = n admite un finit
de
("v") n N.

Cazurile n = O, 1 sunt triviale. n fixat, n > 2.
Fie < . <p <n+1
s -
numerelor
prime. X
o
este o a anterioare, atunci X
o
a,
as
are forma X
o
= P, Ps
cu Q:i ! N. Fiecare ai
este limitat, deoarece:
( "v") i {l, 2, . , s}, ( 2 ) ai e N
De unde O < a. < a + 1, - 1- I
pentru orice i. Astfel, o
pentru de
92
s
il (ai + 2).
i=l
Lema 4.1.2. Orice a acestei este de forma
(1) sau (2):
e:,
X
o
= n f Z,
o -1
s -
unde, pentru 1 < i < s,
avem
r O dac
llC
al" = O, eri fI" = 1
.. i = a.
a" O.
1
Desigur , n = cp (x
o
) = X
o
(
\
0-1
._' )
P,
de unde a doua a lui xo'
Din (2) pentru de
2' - 1, deoarece fiecare fiare valori
numai, cel una nu este cu zero.
& 4.1.3. Presupunem X
o
este o a acestei

Lema 4.1.3. X
o
este multiplu de 22.3
2
.,2.43
2


a doua Deoarece cp (O) = cp (3) If ( 1 ) = cp ( 2 )
X
o
4.
93
2 f X
o
atunci Yo = 2Xo - X
o
astfel nct =
= cp (x
o
)' deci 2 I X
o
1" X
o
atunci putem lua Yo = xo/2.
3 l' X
o
atunci Y
o
= 3X0/2,:deci 3 I

-r X
o
atunci
Y
o
= 2X
o
/3, deci 9 I xo; de unde 49 I xo
7 1" X
o
atunci Y
o
= 7xol6, deci 7 I X
o
;dac4 49 1" X
o
atunciY
o
= 6x0/7, deci 49
43 1" X
o
atunci Y
o
= 4 3x0/42, deci .( 3 I X
o
: 4 3
2
1" X
o
atunci Y
o
= 42X0/43, deci 43
2
I xo; de unde 22.3
2
.7
2
43
2
i Xo.
'Y, 'Y
2
'Y3 'Y,
Astfel X
o
= 2 3 7 43 t, cu 'Y i 2
(t, 23 i . 43) - 1, X
o
> 10'0000 deoarece n
o
> 10'0000.
& 4.3. Fie 'Y, 3. 5 f X
o
atunci 5x
o
/4 = Y
o
' deci

X
o
atunci Y
o
= 4xo/S,de unde2Slx
o
.
Construim M de numere prime:
(a) elementele 2, 3, 5 M;
(b) elementele distincte impare e" ... , e
n
M
b
m
= 1 + 2
m
e, ... e
n
este prim, cu m = 1 sau m = 2, atunci
b
lll
f M;
(c) orice element lui M este prin
folosirea (de un finit de ori) numai a regulilor (a)
sau (b).
Autorul M este infinit, ceea ce acest
caz, deoarece un infinit de numere prime
care divid pe xo
Care-i absurd. De exemplu: 2,
94
3,5,7,11, l3, 23,29, 3l, -'3, -'7, 53, 6l, . lui
*
Metoda din & 4.3. poate fi ca un graf arbore (pentru
'r
z
3, apoi 'r
3
> 3 etc.),
foarte multe .

dar sale sunt
[lJ R. K. Guy, unselved 1969-l983,
Math. Monthly, VeI. 90, Ne. lO/l983, p. 68-'.
[2J V. L. Klee, Math. Menthly 76/(969), p. 288.
[3] P. Masai & A. Valette, A lower bound fer a counter-
example te conjecture, BolI. Uniene Mat.
ItaI. (6)A, (l982), p? 3l3-3l6.
[4] c. Math. Reviews: 49:49l7.
95
4.2. proprietate a unui contraexemplu la conjectura lui
Carmichael referitoare la totient a lui Euler
Carmichael a conjecturat
('t) n (N, m! N, cu m "n,pentru carelp(n) =
Ip (m) I unde Ip este totient a lui Euler.
multe asupra acesteia, dar autorul numai
pe cele care l-au n special cea a lui Klee.
Fie n un care contrazice conjectura lui Carmichael.
Grosswald a n este un multiplu de 32, Donnelly a
mpins rezultatul mai departe n este multiplu de
2" Klee este multiplu de 2-'2.
3
,1 Smarandache a
I ,
demonstrat este multiplu de 22.3
2
.7
2
.43
2

Masai Valette au limitat pe n > 10'0000.
n vom extinde aceste rezultate la: n este
multiplu al unui produs de foarte multe numere prime.
Construim re M:
(a) elementele 2, 3 ! M;
(b) elementele distincte 2, 3, g" , gr f M,
p = 1 + 2- 3
b
q, . qr este prim, unde a f {O, 1, 2, ... , 41)
b ! {O, 1 I 2, . , 46}, atunci P f M; r O;
(c) orice element lui M este numai prin
folosirea (de un finit de ori) a regulilor (a) (b).
Desigur toate elementele din M sunt prime.
Fie n un multiplu de 242.3
47
;
96
Dac! 5 -t n
atunci exist!
m - 5nj4 - n astfel nct
= cp (::1); deci 5 I n; de unde 5 f M;
Dac! 5
2
1 atunci exist!
m = 4nj5 n cu proprietatea
cerut!; deci
n mod analog, dac! 7 f n putem s! m = 7nj6 - n, deci
7 I n ;dac! 7
2
1" n putem s! m = 6nj7 n; lence de unde 7 f M
7
2
I n; etc.
Metoda nu se mai poate nici un alt
prim la M, prin De exemplu,
din cele 168 numere prime mai mici dect 1000, numai 17
nu lui M anume: 101, 151, 197, 251, 401, 491,
503,601, 607,677,701,727,751,809,883,907,983);
toate celelalte 151 de numere prime lui M.
Not!: dac! M = {2, 3, P" P2' .. , Ps' .. }, atunci n este
mult
l d 42 ... 47 2 2 2
U e 2 .,) P,P2 .ps ... Din acest exemplu, M
cel 151 de elemente, deci s 149.
M este infinit, atunci nu exist! nici un contraexemplu n,
deci conjectura lui Carmichael este rezolvat!. (Autorul
c! M este infinit.) CU ajutorul unui computer
se poate un foarte mare de prime care divid n --
folosind metoda de a lui M, testnd fiecare
prim p p - 1 este un produs de prime numai din M.
97

[1] R. D. on Euler's Bull.
Soc. 28 (1922) 109-110.
[2J H. Donne11y On a concerning Eu1er
'
s
Aner. 80 (1973) 1029-
1031.
[3] E. Grosswa1d, to the of Euler's
function Bull. Amer. Math. Soc. 79 (1973) 337-
1.
[4] R. K. Guy, Monthly research problems 1969-73, Amer.
80 (1973) 1120-1128.
[5J R. K. Guy, unsolved 1969-1983,
Math. 90 (1983) 683-690.
[6J R. K. Guy, Unsolved in number theory,
Springer-Verlag, 1981, problem B39, 53.
[7] V. L. Klee, On a conjecture of Bull.
Amer. Soc. 53 (1947) 1183-1186.
[8] V. L. Klee, !s there an n for which = n has a
unigue Amer. Math. Monthly 76 (1969) 288-
289.
[9J P. Masai & A. A lower bound for a
te conjecture, Bo11.
Unione Mat. (6) Al (1982) 313-316.
[10] F. On conjecture, Ga==-a,
Brasov, XXIV, Anul V!!!, 1986.
98
4.3. O generalizare a teoremei lui Euler referitoare la
implicnd totient a lui Euler
n acest paragraf un rezultat care
teorema lui Euler referitoare la
(a, m) = 1, atunci aCt(m) == 1 (mod m)",
n cazul cnd a m nu mai sunt coprime.
& 4.3.1. introductive.
Presupunem m > O. nu generalitatea
totient a lui este
= .(-m) (vez1 [1])
iar au proprietate"
a == b (mod m) - a == b (mod -m) (vezi [1], pp. 12-3).
De asemenea, modulo zero sunt de fapt de
egalitate. Se (a, b) cel mai mare divizor comun al
intregilor a b, se alege (a, b) > O.
Lema 4.3.1. Fie a m numere intregi, m > O.
do' lIlo din N astfel nct a = aod
o
' m = lIlodo
( an , D1n) = 1.
este suficient alegemd
o
= (a,
cmmdc, cturile sunt coprime (vezi [3], pp.25-6).
Lema 4.3.2.
Cu din lema 4.3.1., p 1

1 1
do = do d
1
' m
o
= m
1
d
1
' (do ,mI) = 1
d
1
;. 1,
atunci d
n
> d, lIlo > m" do = d,
de i do > d
i
+, = (d
i
, mi)'
atunci un finit

(o) (a. .. aod
o
; (a. ,m ) = 1
o o
m = m d d ; 1
o o o
(1) {do = = 1
m = e d d
1
1
o 1 1 r
Din (O) (1) se a. = a d =
deci d) ci d 1 1 1 o o
o 1 o'"
Din d
:n o = :n
1
1 se
deci
do = d, atunci
m = m d
Deci o 1 o
mI = k
.. ..... 0 ' d
2
= ) = (d k d
Z
-
1
)
1 o'
. o
aJunge la d.. = (d k) < d
o' o'
i = z se
99
se
Lema 4.3.3. Pentru orice ntreg a orice natural m > O
poate construi de
; (a. ,:: ) .. 1
o o
c. fa 1
,0
; Cc.; '=1) .. 1
1
(o)
(1)
.
J
;
......................................... '
,
(C.
S
:
2
'=5-1)
.. 1
t d - d
;
(s-l) 5-2 5-2 5-1
::l -::l .. e. .. ;
d
s
_
1
fa 1
5-2 5-':'
e. 1 e.
1
-
;
(e. 1'::)
.. 1
(5) 5-1
5-1 5
s- 5
::l - ::l ti
;
d =1
5-1 s s
5
se poate construi lemei
4.3.1. este conform lemei 4.3.2, deoarece
r
,
se do > d
r1
m
o
"> m
r1
' iar r
z
se

e-tc
7
iar numerele lIli sunt naturale. Se ajunge la d
s
=1 deoarece
d ... 1 atunci construim din nou un limitat de
s
( 5+1), ,(s+r), cu e. < d
5+r s
T 4 1
. . ""(1:1 ) +5 s ( )
eorema .3. Fl.e a, m Z m ... o. Atuncl. a.' s -: a. mod m
unde s m
s
sunt ca in lemele anterioare.
Putem presupune m > O, a restrnge
generalitatea teoremei. Din de a lemei 4.3.3 se
(o) (1) 1 (2) , 1 (3) (s)
a. .. a. C. = a. c. d = a. d ... .,: d... a. d
1
d
1
d 1 d
o o o o 1 o 0-1 2 = o o 1 5-1 5
( o) (1) ( 2) (3) ( 5)
m .. m d ":l d d - m d d d : m d d d d
o o 1 1 o 2 2 1 o 5 s 5-1 1 o
m d d 1 d1d = d d d d m
s s 5- o o 1 5-1 5 5
Din (Ol avem do = (a, m), iar din (i) avem
orice i {1, 2, ... , s}.
, , ,
d _ d"'d"'c,- 1
o o 2
d

- 5-1 5
= c,1..:1 ..: 1 d
.J. , "'2
- 5-1 5
d =
5-1
d
5
...................
d 1 d
5-1 s
100
d
5
d; .. (d. 1,m. 1)' pentru
...
Deci ci ci ci a el = (d
1
)lfd
1
)2'd.
1
,3 (ci 1 )s(d.
o 1 2 .. s o \ 1 \ 2) s-l s
= (ci 1
0
) le d; ) 2 ( d 1
2
) 3 (d 1 .. ) S deoarece d = l.
S-J. S
, __ (,:l)1( .1)2(,:1)3 (d 1)5 . d '
Decl. ... - -o CI 5-1 .in
s
' ecl. m
s
I :r.
(d",,:::S)(;) (1,.::: ) = 1 Cd 1 ... 0
- s S-J. S
( s -li( l ) : )
1 =- c. 2'::: , = (e. ,m d deci
s- 5-2 s:;
(e. 1 ,rr. ) = 1
5-2 s
, 15-2) (.: 1 ) (. 1 ':)
- = .... 3 ,::: 2 :: C ... ,::: 1 - 1 =
s- 5- 5-':) s-_ s-
(e 13,m d ci ,
:;- S 5 S-J.
deci (el 1",' m ) = 1
5-j S
,d
i
"'-2) = ... "le., 3
d
, 2)
1. __ . l. J..+,j:L+ 1.+
= d d l.'.e., 2) deci ) = 1 ,
l. S S s- l. S
pentru orice i din {O, 1, 2, .. , s-2}.
::.. =
( O)
1 =- (a, m ) = (a ,:i .. e. l
d
m ) deci (a, r:l ) = 1 .
o o o 1 s- z sos
Xcum, folosind teorema lui Euler privind
1
cp(=: )
(c..l.')' s _ 1 (mod ms) pentru o' 'd'
rl.ce 1. 1.n { O , 1 , ... , s}.
)
a' 5
o
cp(m )
dar
5
a
deci
C'.f'em )
2. 5
-
=
-
1 (mod m )
S
<f(m) 1 cr(m) 1 <f' (m ) 1 (m )
a S (el) S (d
l
) S (d 1) 5
o o s-
1 ...... 1 (mod m )
- s
5+1 ori
t,o(m) , ( )
a r; =. mod m...
..,
)
s (e1)5-1(.1)5-2(d1)S-3 (d 1 )1 s
a. c o cI 2 . 5-2 do _
101
s
- a. (:-::oc. m) , pentru

4.3.1. (a, m) =
teoremei 4.3.1 avem:
1 atunci C. =1 Deci s = O, conform
Cf(=:l ) ... 0 O
o - a
a. =
Dar m = m c.
o o
= :n .1
o
o
<:pC:!! ) ... 0
(mod m) a o
=- 1 (moc. :::).
Deci

a = 1 (moc. m) ,
astfel ca un caz particular, teorema lui Euler.
4.3.2. Fie a m doi intregi, m O (a m) = d 1,
m = moda (do, ma) = 1, atunci c;p(lil )+1' o
a o
= a (mod m).
din teorema 4.3.1 rezult
X
CX s =
R 1
a a 1 m, =
e a la aceasta ca teorema lui Fermat:
'f\p) +1
a = a.
IIlo
& 4 3 2 mai departe un algori tm de
o de calculare a lui
din teorema 4.3.1:
rezolvare a
INTRARE:


doi intregi a m, m O.
s m astfel inct
s 'P(::: )s
aS,; a.
s
( )
(1) A:= a,
M := m,
i := O.
mod. m
M) M' = M/d.
s m
s
(2)
(3)
d = (A,
d = 1, atunci
d fi 1, atunci
S = i m = M'; stop.
s . .
A := d, M := M', 1 := 1+1,
mergi la pasul (2).
Corectitudinea algoritmului din lema 4.3.2 din
teorema 4.3.1.
Vezi schema de mai jos. n schema
PROCEDURA CMMDC D = (A, M) alege D > O.
& 4.3.3. la rezolvarea unor probleme cu ajutorul
teoremei algoritmului de mai inainte pentru calcularea lui s
ms'
Exemplul 4.3.1. (m::)c' 105T6:;) .
Nu se pot folosi nici teorema lui Fermat nici a lui Euler
deoarece (6,105765) -=.3 1: l.
Atunci algoritmul de mai sus pentru a afla pe s ms'
pe teorema: do = (6,105i65) ... .3 ma = 105765/3 = 35255
i = O ; 3 1= 1 deci i = O + 1 = 1 = (3,35255) = 1
- - ":;2:::;/'1 - 35"C:::
h'"'l - - J J - -.1.,,1
102
Deci
5255) -1 1
o = 6 (:r.cc. 105765) deci
25604 4
6 :: 6 0-7'-)
::; :-,


(START)
.,
/?.EAll Al, :111 7
,\,
[I!.- ti.!. \
1
II : = O 1
CMMDC
"'" (A,M,D)
Da
= II
j,
= M!
-L
(1) Popovici, P. - "Teoria. ....
Ec.itU:-3 si 1973.
(2) Popovici, Const:l."ltin P. - "LogiCe. si teoria n'l:JIler.:1o:-" ,E.:i-
si Buca.rczt, 1970.
(3) I, C, l1i::'-.:.t ?, Gh, Raisc::'e:- Co:-in<'. -
in !l'Ur.lc!"e1o:-"
tica si 1565.
(4) ?'.lSU E. - "A:-=- t!::ne"tica si tco:-i,- nurne:-c1or" ,E::'i ::':'d.:!.c"ti-
si a 1963.
103
GENERALE (n ordine crono1oqicK):
[1] Constantin Corduneanu, abstract despre n
<Libertas Mathematica> , Texas state University,
Arlington, Vol.9, 1989, 175;
[2] "Smarandache Function Journal", Number Theory Publishing
Co., R. Muller Editor, Phoenix, New York, Lyon, Vol.1,
NO.1, 1990, ISSN 1053-4792;
Prof. Dr. V. Seleacu & Lect. Dr. C. Dumitrescu, Catedra
de Universitatea din Craiova, Romania,
editori ai numerelor
de Library of Congress (Washington, D. C.,
USA) la cota: QA .246 .563;
recenzat de <Ulrich' s International Periodicals
Directory> (R. R. Bowker, New Providence, NJ), 1993-94,
p. 3437, 1994-95, p.3787;
<The International Directory of Little Magazines
Small Presses> (Paradise, CA), 27, 1991, 533;
de Dr. Andronescu in <New York
Spectator>, No. 39-40, Martie 1991, 51;
revista a fost de <Mathematical Reviews>, Ann
Arbor, MI, 94c, Martie 1994, XXI;
de <Zentralblatt fur Mathematik>, Berlin, 1995;
<CUrrent Mathematical Publications>, Providence, RI,
USA, No. 5, Aprilie 1994;
de Constantin Corduneanu in <Libertas
Mathematica>, tomus XI, 1991, 202;
in lista de periodice de la <Zentralblatt
fur Mathematik> (Berlin), VoI. 730, Iunie 1992, 620;
de L. T6th (Cluj-Napoca, Romania) in
<Zentralblatt fur Mathematik>, VoI. 745 (11004-11007),
1992;
in <Mathematics Magazine>, Washington, D.
C., VoI. 66, No. 4, octombrie 1993, 280;
"Smarandache function", ca o este
in "Library of congress Subject Headings" ,
de Cataloging Policy Support Office,
Washington, D. C., 16th Edition, VoI. IV (Q-Z), 1993,
4456;
[3] R. MUller, "A Conjecture about the Smarandache Function",
Joint Mathematics Meetings, New Mexico State University,
Las Cruces, NM, Aprilie 5, 1991;
Canadian Mathematical Society, Winter Meeting,
Decembrie 9th, 1991, University of Victoria, BC;
The SouthWest Section of the Mathematical Association
of America / The Arizona Mathematics Consortium,
University of Arizona, Tucson, Aprilie 3, 1992;
[4] Sybil P. Parker, editor, <McGraw-Hill Dictionary of
Scientific and Technical Terms> , New York, Scrisoare
R. Muller, Iulie 10, 1991;
[5] Willia. H. Buje, editor, <CRC Standard Mathematical Tables
104
and Formulae>, The University of Akron, OH, Scrisoare
R. Muller, 1991;
[6] Prof. Dr. M. Hazewinkel, Stichting Mathematisch Centrum /
Centrum voor Wiskunde en Informatica, Amsterdam,
Netherlands, Scrisoare R. Muller, 29 Noiembrie
1991;
[7] Anna Hodson, Senior Editor, Cambridge University Press,
England, Scrisoare R. Muller, 28 Ianuarie 1992;
[8] R. Muller, "Smarandache Function journal", in <Small
Press Review>, Paradise, CA, Februarie 1992, VoI. 24, No.
2, p. 5; Martie 1993, VoI. 25, No. 3, p. 6;
[9] Pilar Caravaca, editor, <Vocabulario Cientifico y
Tecnico>, Madrid, Spain, Scrisoare R. Muller,
Martie 16, 1992;
[10 Mike Mudge, "The Smarandache Function" in <Personal
Computer World>, London, England, No. 112, Iulie 1992,
420;
[11] Constantin M. Popa, la lansarea
"America, Paradisul Diavolului / jurnal de emigrant" (Ed.
Aius, dire prof. Nicolae Marinescu, editor Ileana
Petrescu, lector Florea Miu, de Traian
de Constantin M. Popa) de Florentin Smarandache
(vezi p. 162), Biblioteca <Theodor Aman> ,
Craiova, 3 Iulie 1992;
[12] Florea Miu, "Interviul nostru", in <cuvntul
Craiova, Romania, Anul III, Nr. 668, 14 Iulie 1992, 1 &
3;
[13] Mircea Moisa,
in <CUvntul Craiova, Nr. 710,
1992;
[14] John McCarthy, Mansfield, Notts, U. R., "Routines for
calculating S(n)" Scrisoare Mike Mudge, August
12, 1992; .
[ 15] R. R. Bowker, Inc., Biography of <Florentin Smarandache>,
in "American Men & Womem of Science", New Providence, NJ,
18, VoI. 6 (Q-S), 1992-3, 872;
[16] Jim Duncan, Liverpool, England, "PCW Numbers Count Jully
1992 - The Smarandache Function", manuscris trimis
Mike Mudge, August 29, 1992;
[17] J. Thompson, Number Theory Association, Tucson, An open
problem sol ved (concerning the Smarandache Function)
(nepublicat), Septembrie 1992;
[ 18 ] Thomas Martin, Proposed Problem concern ing the
Smarandache Function (nepublicat), Phoenix, Septembrie
1992;
[19] Steven Moll, editor, Grolier Inc., Danbury, CN, Scrisoare
R. Muller, 1 Octombrie 1992;
[20] Mike Mudge, "Review, Iulie 1992 / The Smarandache
Function: a first visit?" in <Personal Computer World>,
London, No. 117, Decembrie 1992, 412;
[21] J. Thompson, Number Theory Association, "A Property of
the Smarandache Function", contributed paper, American
Mathematical Society, Meeting 878, University of San
Antonio, Texas, Ianuarie 15, 1993;
105
The SouthWest section of the Mathematical Association
of America, New Mexico Tech., Socorro, NM, Aprilie 16,
1993:
vezi"Abstracts of Papers Presented to the American
Mathematical society", Providence, RI, Issue 85, VoI. 14,
No. 1, 41, Ianuarie 1993:
[22] Mike Mudge, "Mike Mudge pays a return visit to the
Florentin Smarandache Function" in <Personal Computer
World>, London, No. 118, Februarie 1993, 403:
[23] David W. Sharpe, editor, <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, U.K., Scrisoare Th. Martin, 12 Februarie
1993:
[24] Nigel Backhouse, Helsby, Cheshire, U. K., "Does Samma (=
the Smarandache function used instead of Gamma function
for sommation) exist?", Scrisoare Mike Mudge,
Februarie 18, 1993:
[25] Dr. J. R. Sutton, Mumbles, Swansea, U. K., "A BASIC
PROCedure to calculate S(n) for alI powers of a prime
number" Scrisoare Mike Mudge, 1993:
[26] Pedro Melendez, Belo Horizonte, Brasil, Two proposed
problems concern ing the Smarandache Function
(nepublicat), Mai 1993:
[27] Thomas Martin, Elementary Problem B-740 (folosind inversa
Smarandache), in <The Fibonacci Quarterly>,
Editor: Dr. Stanley Rabinowitz, Westford, MA, VoI. 31,
No. 2, p. 181, Mai 1993:
[28] Thomas Martin, Aufgabe 1075 (folosind inversa
Smarandache), in <Elemente der Mathematik>, Editors: Dr.
Peter Gallin & Dr. Hans Walser, CH-8494 Bauma & CH-8500
Frauenfeld, Switzerland, VoI. 48, No. 3, 1993:
[29] I. privind
Smarandache (nepublicat), Lahovari college, Rm. Vlcea,
Romnia, Mai 1993:
[30] Lucian O generalizare a Problemei propuse de I.
(nepublicat), Lic. No. 3, Craiova, Mai 1993;
[31] T. Pedreira, Bluffton College, Ohio, "Quelques Equations
Diophantiennes avec la Fonction Smarandache", abstract
pentru <Theorie des Nombres et Automates>, CIRM,
Marseille, France, Mai 24-8, 1993;
[32] Prof. Dr. Bernd Wegner, editor <Zentralblatt fOr
Mathematik / Mathematics Abstracts>, Berlin, Scrisori
R. Muller, 10 Iulie 1991, 7 Iunie 1993;
[33] Anne Lemarchand, editoare, <Larousse>, Paris, France,
Scrisoare R. Muller, 14 Iunie 1993:
[34] Debra Austin, "Smarandache Function featured" in
<Honeywell Pride>, Phoenix, Arizona, Iunie 22, 1993, 8:
[35] R. Muller, "Unsolved Problems related to the Smarandache
Function", Number Theory Publishing CO., Phoenix, New
York, Lyon, 1993:
[36] David Dillard, inginer de software, Honeywell, Inc.,
Phoenix, "A question about the Smarandache Function", e-
mail <SIGACT> , Iulie 14, 1993;
[37] lan Parberry, Editor of <SIGACT News> , Denton, Texas,
Scrisoare R. Muller (aupra
106
Smarandache), Iulie 19, 1993;
[38] G. Fernandez, Paradise Valley Community College,
"Smarandache Function as a Screen for the Prime Numbers",
abstract pentru <Cryptography and
Computational Number Theory> , North Dakota State
University, Fargo, ND, Iulie 26-30, 1993;
[39] T. Yau, "Teaching the Smarandache Function to the
American Competition Students", abstract pentru
<Mathematica seminar>, 1993; de la
American Mathematical Society, Cincinnati, Ohio, Ianuarie
14, 1994;
[40] J. Rodriguez, Sonora, Mexico, Two open problems
conceming the Smarandache Function (nepublicat), August
1993;
[41] J. Thompson, Number Theory Association, "Some Limits
involving the Smarandache Function", abstract, 1993;
[42] J. T. Yau, "Is there a Good Asymptotic Expression for the
Smarandache Function", abstract, 1993;
[43] Dan Brown, Account Executive, Wolfram Research, Inc.,
Champaign, IL, Scrisoare c!tre T. Yau (despre
implementarea Smarandache pe computer folosind
pachetul de programe software Mathematica
e
), August 17,
1993:
[44] Constantin Dumitrescu, "A Brief History of the
Smarandache Function" (versiune preliminar!), abstract
pentru <Nineteenth International Congress of the History
of Science>, Zaragoza, Spain, August 21-9, 1993:
publicat sub titlul "The Smarandache Function" in
<Mathematical Spectrum>, Sheffield, UK, VoI. 26, No. 2,
39-40, 1993, Editor D. W. Sharpe:
de asemenea publicat in "Octogon", VoI. 2, No. 1,
Aprilie 1994, 15-6, editor M. Bencze:
[45] Florin Vasiliu, "Florentin Smarandache, le poete du point
sur le in, etude introductive au volume tri1ingue des
poemes haiku-s <Clopotul T!cerii / La Cloche du Silence
/ Silence's BeII>, de Florentin Smarandache, Editura
Haiku, translator Rodica Toamna
1993, 7-8 & 121 & 150;
[46] M. Marinescu, "Nume romnesc in matematic!", in
<Universul>, Anul IX, Nr. 199, 5, Editor Aristide Buhoiu,
North Hollywood, CA, August 1993;
"Literatura paradoxist! in-creat! de Smarandache", in
<Jurnalul de Dolj>, Director Sebastian Domozin!, Craiova,
No. 38, 1-7 Noiembrie, 1993:
[47] G. Vasile, "Apocalipsul ca form! de guvernare", in
<Baricada>, Nr.37 (192), 24, Bucharest, 14 septembrie,
1993:
[48] Mike Mudge, "Review of Numbers Count - 118 - Februarie
1993: a revisit to The Florentin Smarandache Function",
in <Personal Computer World>, London, No. 124, August
1993, 495:
[49] Norway, Theoretical results on both problems
(O) & (V) from [13], c!tre Mike Mudge, Vara 1993:
[50] Henry Ibstedt, Broby, Sweden, Work on the problems (O) to
107
(V), from [ 13 ]; premiul revistei <Personal
Computer World> (concerning some open problems related to
the Smarandache Function) din August 1993;
[51] Dumitru Acu, Universitatea din Sibiu, Catedra de
Romnia, Scrisoare din 29.08.1993;
[52] Francisco Bellot Rosado, Valladolid, spain, Scrisoare din
02.09.1993;
[53] Dr. Petre Dini, universite de Montreal, Quebec, e-mail
23-Sep-1993;
[54] Ken Tauscher, Sydney, Australia, Solved problem: To find
the best bond for the Smarandache Function (nepublicat),
septembrie, 1993;
[55] A. Stuparu, Vlcea, problem of Number Theory
(nepublicat), octombrie 1993;
[56] M. Costewitz, Bordeaux, France, Generalisation du
probleme 1075 de 1'<Elemente der Mathematik>
(nepublicat), octombrie 1993;
[57] G. Dincu Romnia), "Aritmogrif n
/ puzzle, <Abracadabra>, Anul 2, Nr. 13, 14-5, Salinas,
CA, Editor Ion Bledea, Noiembrie 1993;
[58] T. Yau, student, pima Community College, "Alphanumerics
and Solutions" (nepublicat), octombrie 1993;
[59] Dan Fornade, "Romni din Arizona", in
Romnesc>, Anul III, Nr. 35, 14, Montreal, Canada,
Noiembrie 1993;
[60] F. P. "Romni pe Mapamond" , in <Europa>, Anul IV,
Nr. 150, 15, 2-9 Noiembrie 1993;
[61] Valentin Verzeanu, "Florentin Smarandache", in <Clipa>
Anaheim, CA, No. 117, 42, Noiembrie 12, 1993;
[62] 1. Rotaru, "Cine este F.S. ?", la jurnalul de
din Turcia "Fugit ", Ed. Tempus (director
Gheorghe stroe), 1993;
[63] T. Yau, student, pima Comunity College, Two proposed
problems: one solved, another unsolved (nepublicat),
Noiembrie 1993;
[64] G. Vasile, "America, America ", in <Acuz>, Bucharest,
Anul 1, No. 1, 12, 8-14 Noiembrie, 1993;
[65] Arizona State University, The "Florentin Smarandache
Papers" Special Collection [1979 - ], de Carol
Moore & Marilyn Wurzburger (librarian specialists),
Volume: 20 linear feet, CaII t: MS SC SM-15, Locn: HAYDEN
SPEC, Collections Disk 13 :A: \SMARDCHE\FLRN SMA, Tempe, AZ
85287, USA (online din Noiembrie 1993); e-mail:
ICCLM@ASUACAD.BITNET, phone: (602) 965-6515;
[66] G. Fernandez, Paradise Valley Community College, "An
Inequation concern ing the Smarandache Function", abstract
pentru <Mathematical Breakthroughs in the 20th
century>, State University of New York at Farmingdale,
Aprilie 8-9, 1994;
[67] F. Vasiliu, "Paradoxism's Main Roots" (vezi
"Introduction", 4), Xiquan Publ. House, Phoenix, Chicago,
1994;
[68] P. Melendez, Belo Horizonte, BraziI, respectiv T. Martin,
Phoenix, Arizona, USA, "Problem 26.5 " [chestiunile (a),
108
[69]
[70]
[71]
[72]
[73]
[74]
[75]
[76]
[77]
[78]
[79]
[80]
[81]
[82]
[83]
[84]
[85]
[86]
respectiv (b) (c)], in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, UK, VoI. 26, No. 2, 56, 1993;
Jim Duncan, "Algorithm in Lattice C to generate S(n)",
<Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 11-
2, Decembrie 1993;
Jim Duncan, "Monotonie Increasing and Decreasing
Sequences of S (n) ", <Smarandache Function Journal> , VoI.
2-3, No. 1, pp. 13-6, Decembrie 1993;
Jim Duncan, "an the Conjecture Ds(k) (1) = 1 or o for
k>=2", <Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1,
pp. 17-8, Decembrie 1993;
John C. McCarthy, "A Simple Algorithm to Calculate S (n) " ,
<Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 19-
31, Decembrie 1993;
"A Note on S (n
r
) ", <Smarandache Function
Journal>, VoI. 2-3, No. 1, p. 33, Decembrie 1993;
"A Proof of the Non existence of ' Samma ' " ,
<Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 34-
5, Decembrie 1993;
John Sutton, "A BASIC PROCedure to calculate S(pAi)",
<Smarandache Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 36-
7, Decembrie 1993;
Henry Ibstedt, "The Florentin Smarandache Function S(n) -
programs, tables, graphs, comments", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 2-3, No. 1, pp. 38-71, Decembrie
1993;
Veronica Balaj, Interviu la Radio Noiembrie
1993; published in <Abracadabra>, Salinas, CA, Anul II,
Nr. 15, 6-7, Ianuarie 1994;
Gheorghe Stroe, Post face for <Fugit / jurnal de
(pe coperta a IV-a), Ed. Tempus, Bucharest, 1994;
Peter Lucaci, "Un membru de valoare n Arizona", in
<America>, Cleveland, Ohio, Anul 88, VoI. 88, No. 1, p.
6, Ianuarie 20, 1994;
Debra Austin, "New Smarandache j ournal issued" , in
<Honeywell Pride>, Phoenix, Year 7, No. 1, p. 4, Ianuarie
26, 1994;
Ion Pachia Tatomirescu, "Jurnalul unui emigrant in
<paradisul diavolului>" , in <Jurnalul de ,
Nr. 49, p.2, 31 ianuarie - 6 februarie 1994;
Dr. Nicolae Department of Mathematics,
University of Craiova, "Teoria Numerelor", 1994;
Mihail 1. Vlad, "Diaspora / Un romn se
ca matematician scriitor n S.U.A.", in <Jurnalul de
Nr. 68, 21-27 februarie 1994, p.7;
Th. Marcarov, "Fugit / jurnal de in <Romnia
Martie Il, 1994;
Charles Ashbacher, "Review of the Smarandache Function
Journal", Cedar Rapids, IA, USA, publicat in <Journal of
Recreational Mathematics>, 1994;
J. Rodriguez & T. Yau, "The Smarandache Function"
[problem 1, problem II, III ("Alphanumerics and
sOlutions") respectiv], in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, United Kingdom, 1993/4, VoI. 26, No. 3, 84-5;
109
[87] J. Rodriguez, problem 26.8, in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield, United Kingdom, 1993/4, VoI. 26, No. 3, 91;
[88] Ion Soare, "Valori spirituale vlcene peste hotare", in
<Riviera Rm. Vlcea, Anul III, Nr. 2 (33),
Februarie 1994;
[89] "Miscellanea", in <Pan Matematica>,
Rm. Vlcea, VoI. 1, Nr. 1, 31;
[90] Thomas Martin, Problem L14, in <Pan Matematica>, Rm.
Vlcea, VoI. 1, Nr. 1, 22;
[91] Thomas Martin, Problems PP 20 & 21, in <Octogon>, VoI. 2,
No. 1, 31;
[92] Ion Prodanescu, Problem PP 22, in <Octogon>, VoI. 2, No.
1, 31;
[93] J. Thompson, Problems PP 23, in <octogon>, VoI. 2, No. 1,
31:
[94] Pedro Melendez, Problems PP 24 & 25, in <Octogon>, VoI.
2, No. 1, 31;
[ 95] Dr. C. Dumi trescu , "La Fonction de Smarandache - une
nouvelle dans la theorie des nombres", Congres
International <Henry-Poincare>, Universite de Nancy 2,
France, 14 - 18 Mai, 1994:
[96] C. Dumitrescu, "La Fonction de Smarandache - une nouvelle
fonction dans la theorie des nombres" , Congres
International <Henry-Poincare>, Universite de Nancy 2,
France, 14 - 18 Mai, 1994;
[97] C. Dumitrescu, "A brief history of the <Smarandache
Function>", republicat in <New Wave> , 34, 7-8, Vara 1994,
Bluffton College, Ohio; Editor Teresinka pereira;
[98] C. Dumitrescu, "A brief history of the <Smarandache
FUnction> " , republicat in <octogon>, VoI. 2, No.
1, 15-6, Aprilie 1994: Editor Mihaly Bencze:
[99] Magda Iancu, "Se intoarce americanul / Florentin
Smarandache", in <CUrierul de Vlcea>, Rm. Vlcea, Iunie
4, 1994:
[100] l. M. Radu, Bucharest, Unsolved problem (nepublicat);
[101] W. A. Rose, University of Cambridge, Gregory
Economides, Uni versi ty of Newcastle upon Tyne Medical
SChool, England), Solutions to Problem 26.5 [(a), (b),
(c)], in <Mathematical Spectrum>, U. K., VoI. 26, No. 4,
124-5;
[102] David E. Zitarelli, recenzie la "A brief history of the
<Smarandache Function>II , in <HISTORIA MATHEMATICA> ,
Academic Press, Inc., Harcourt Brace & Co., San Diego,
New York, Boston, London, Sydney, Tokyo: VoI. 21, No. 1,
Februarie 1994, 102; #21.1.42;
in <HISTORIA MATHEMATlCA>, VoI. 21, No. 2, Mai 1994,
229: #21.2.28, #21.2.29;
[103] Carol Moore, Arizona State University Library, Scrisoare
C. Dumitrescu V. Seleacu asupra Arhivelor
Smarandache, Aprilie 20, 1994:
[104] T. Yau, "Teaching the Smarandache Function to the
American Competition Students", abstract, Department of
Mathematics, University of Oregon, 1994;
Scrisoare de la Richard M. Koch, 6/14/94;
110
[105] George Femandez, Paradise Valley Community College, "An
inequation concerning the Smarandache Function",
abstract, International Congress of Mathematicians ( ICM
94 ), Zdrich, 3-11 August 1994;
[106] George Sydney, Australia, abstract in
"Orizonturi Albastre / Romni n Exil", Cogi to
Publishing House, Oradea, 1993, 89-90;
[107] Paula Shanks, <Mathematical Reviews>, Scrisoare R.
Muller, Decembrie 6, 1993;
[108] Harold W. Billings, Director of General Libraries, The
University of Texas at Austin, "The Florentin Smarandche
Papers (1978-1994)" Special Collection, Archives of
American Mathematics, Center for American History, SRH
2.109, TX 78713, tel. (512) 495-4129, 10 linearfeet;
[109] M. Andrei, I. C. OUmitrescu, E. N.
V. Seleacu, "A linear combination with the
Smarandache Function to obtain the identity",
<Proceedings of the 26th Annual Iranian Mathematics
Conference>, pp. 437-9, Kerman, Iran, Martie 28-31, 1995;
[110] I. Rotaru, "Cine este Florentin Smarandache ?", preface
for "Fugit... jurnal de p. 5, Ed. Tempus,
Bucharest, 1994;
[111] Geo Stroe, la "Fugit... jurnal de lagar",
coperta IV, Ed. Tempus, Bucharest, 1994;
[112] Henry Ibstedt, "Smarandache Function Graph / The
prominence of Prime Numbers", <Smarandache Function
Journal>, VoI. 4-5, No. 1, coperta I, Septembrie 1994;
[113] Ion "Smarandache Numerical Functions",
<Smarandache Function Joumal>, VoI. 4-5, No. 1, pp. 6-
13, Septembrie 1994;
[114] "The Solution of the diophantine equation
a,,(n) = n (O)", <Smarandache Function Joumal>, VoI. 4-5,
No. 1, pp. 14-6, Septembrie 1994;
[115] J. R. Sutton, "Calculating the Smarandache Function for
powers of a prime (Pascal program)", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 4-5, No. 1, pp. 24-26, Septembrie
1994;
[116] J. R. Sutton, "Calculating the Smarandache Function
wi thout factorising" , <Smarandache Function Joumal> ,
VoI. 4-5, No. 1, pp. 27-31, Septembrie 1994;
[117] Henry Ibstedt, "An Illustration of the Distribution of
the Smarandache Function" , <Smarandache Function
Journal>, VoI. 4-5, No. 1, 34-5, Septembrie 1994;
[118] Peter Bundschuh, Koln, "Auswertung der eingesandten
Lesungen", in <Elemente der Mathematik>, Switzerland,
VoI. 49, No. 3, 1994, 127-8;
Harald Fripertinger (Graz, Austria), Walther Janous
(Innsbruck, Austria), Hans Irminger (Wetzikon, CH),
Joachim Klose (Bonn), Hansjurg Ladrach (Aarwangen, CH),
Pieter Moree (Princeton, USA) , Andreas Muller (Altendorf,
CH), Werner Raffke (Vechta, Germany), Hans Schneider
(Freiburg i. Br.), H.-J. Seiffert (Berlin), Michael Vowe
(Therwill, CH) au rezolvat de asemenea
[119] Gh. Tomozei, Smarandache", la <Exist
111
mpotriva mea>, poeme pre-paradoxiste de F. Smarandache,
Ed. Macarie, 1994, pp. 5-9;
in <Literatorul>, Nr. 42 (159), 14-21
octombrie 1994, p.6;
[120] Khalid Khan, London School of Economics, "Scrisoare
the Editor / The Smarandache function", in
<Mathematical Spectrum>, VoI. 27, No. 1, 1994/5, 20-1;
[121] Pal Gr<zmas, stj ordal, Norway, "Scrisoare the
Editor / The Smarandache function", in <Mathematical
Spectrum>, VoI. 27, No. 1, 1994/5, 21;
[122] Khalid Khan, London School of Economics, Solution to
problem 26.8, in <Mathematical Spectrum>, VoI. 27, No. 1,
1994/5, 22;
de David Johansen Polly Show, Dame
Allan's Girls' School, Newcastle upon Tyne, U. K.;
[123] Jane Friedman, "Smarandache in Reverse" / solution to
problem B-740, in <The Fibonacci Quarterly>, USA,
Noiembrie 1994, pp. 468-9;
[124] A. Stuparu, Problem H-490, in <The Fibonacci Quarterly>,
VoI. 32, No. 5, Noiembrie 1994, p.473i
[125] Dumitru IChim, in <CUvntul Romnesc>, Hamilton,
Ontario, Canada, Anul 20, Nr. 221, Noiembrie 1994, p.12;
[126] Mihaly Bencze, Open Question: QQ 6, in <Octogon>,
VoI. 2, No. 1, Aprilie 1994, p.34;
[127] Pr. R. Halleux, redactor <Archives Internationales
d'Histoire des Sciences>, Universite de Liege, Belgique,
Scrisoare R. Muller, 14 Noiembrie 1994;
[128] Marian Mirescu, "Catedrala Smarandache"
(desen), in <Abracadabra>, Salinas, CA, Decembrie 1994,
p. 20;
[129] A. D. Rachieru, " Smarandache", in <Banatul>,
Nr. 4, 1994;
[130] Gh. Suciu, "Spre America - Via Istambul", in <Minerva>,
Anul V, No. 39-40, p.10, Octombrie -
Noiembrie 1994;
[131] Ion Radu " 'Exist mpotriva mea' ", in
<Minerva>, Anul V, No. 39-40, p.10,
Octombrie - Noiembrie 1994;
[132] R. Muller, editor of "Unsolved Problems related to
Smarandache Function", Number Theory Publ. Co., Phoenix,
1993;
recenzat in <Mathematical Reviews>, Ann Arbor, 94m: 11005,
11-06;
[133] Gh. Stroe, "Smarandache Function", in <Tempus>,
Bucharest, Anul III. Nr. 2(5), Noiembrie 1994, p.4;
[134] Dr. Dumitru Acu, University of Sibiu,
Smarandache ... ", in <Abracadabra>, Salinas, CA, Ianuarie
1995, No. 27, Anul III, p.20;
[ 135] Lucian " . Smarandache . " , in
<Abracadabra>, Salinas, CA, Ianuarie 1995, No. 27, Anul
III, p.20;
[ 136] Constantin M. Popa, ... " , in <Abracadabra> ,
Salinas, CA, Ianuarie 1995, No. 27, Anul III, p.20;
[137] Prof. M. N. Gopalan, Editor, <Bulletin of Pure & Applied
112
Sciences>, Bombay, India, Scrisoare M. Andrei,
Decembrie 26, 1994;
[138] Dr. Peter L. Renz, Academic Press, Cambridge,
Massachusetts, Scrisoare R. Muller, Ianuarie 11,
1995;
[139] Charles Ashbacher, recenzie la "Smarandache function
Journal", in <Journal of Recreational Mathematics>, USA,
VoI. 26(2), pp. 138-9, 1994;
[140] N. J. A. SIoane, S. Plouffe, B. Salvy, "The
Encyclopaedia of Integer Sequences", Academic Press, San
Diego, New York, Boston, London, Sydney, Tokyo, Toronto,
1995, M0453 N0167;
onl ine : SUPERSEEKER@RESEARCH. ATT COM (de N. J. A.
SIoane, S. Plouffe, B. Salvy, AT&T BeII Laboratories,
Murray Hill, New Jersey 07974, USA)
prezentate ca:

"NUMERELE SKARANDACHE": S (n), pentru n = 1, 2, 3,
, [M0453], (valorile Smarandache),
"CTURlLE SKARANDACHE" : pentru n > O, se
cel mai mic k astfel inct nk fie un
factorial, S(n)/n, pentru n = 1, 2, 3, ;
in ultima versiune a enciclopediei mai
alte 12
"DUBLII FACTORI ALI SKARANDACHE" , "BAZA
SKARANDACHE", "BAZA SKARANDACHE", "BAZA
SKARANDACHE" ,
SKARANDACHE", SKARANDACHE" ,
SKARANDACHE",
SMARANDACHE", "SECVENTA
SKARANDACHE", SKARANDACHE",
"CIURUL CONSECUTIV SKARANDACHE", PSEUDO-
SKARANDACHE" :
[141] Editorii de la <Mathematical Reviews>, recenzia
"Unsol ved Problems related to Smarandache Function" de F.
Smarandache, de R. Muller, 94m:ll005;
[142] Jean-Marie De Koninck, Quebec, recenzia articolului "A
function in the number theory" de F. Smarandache, in
<Mathematical Reviews>, 94m:11007, p.6940i
[143] Jean-Marie De Koninck, Quebec, recenzia articolului
"Some linear equations involving a function in the number
theory" de F. Smarandache, in <Mathematical Reviews>,
94m:11008, p.6940;
[144] ArmeI Mercier, recenzia articolului "An infinity of
unsol ved problems conceming a function in the number
theory" de F. Smarandache, in <Mathematical Reviews>,
94m:ll010, p.6940;
[145] ArmeI Mercier, recenzia articolului "Solving problems by
using a function in the mnumber theory" de F .
Smarandache, in <Mathematical Reviews> , 94m:11011,
p.6941;
[146] I. M. Radu, Bucharest, Scrisoare the Editor ("The
Smarandache function"), in <Mathematical Spectrum>,
Sheffield University, UK, VoI. 27, No. 2, p. 43, 1994/5:
113
[147] Paul Erdos, Hungarian Academy of sciences, Scrisoare
Editor ("The Smarandache function inter alia"), in
<Mathematical Spectrum>, VoI. 27, No. 2, pp. 43-4,
1994/5;
[148] Ion Soare, "Un scriitor al paradoxurilor: Florentin
Smarandache", 114 pages, Ed. Almarom, RIn. Vlcea,
Romania, p.67, 1994;
[149] Or. C. Oumitrescu, Smarandache", in <Foaie
Moldova, No. 3, p. 43, 1995;
[150] O. W. Sharpe, A. Stuparu, problem 1, in <Foaie
Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[151] Pedro Melendez, Problem 2, in <Foaie
Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[152] Ken Tauscher, Problem 3, in <Foaie
Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[153] Thomas Yau, Problem 4, in <Foaie
Moldova, No. 3, p.43, 1995;
[154] Lohon, O., Buz, Maria, Biblioteca din
Craiova, Scrisoarea Nr. 499, Iulie 07, 1995.
[155] Growney, JoAnne, Bloomsburg University, PA, "The most
Humanistic Mathematician: Florentin Smarandache"
Larry seagull, "Poem in Arithmetic Space", in
<Humanistic Mathematics Network>, Harvey Mudd College,
Claremont, CA, octombrie 1995, * 12, p. 38 respectiv
pp. 38-40;
[156] Le, Charles T., "The most paradoxist mathematician of
the world", in <Bulletin of Number Theory>, Martie 1995,
VoI. 3, No. 1;
[157] Seagull, Larry, Glendale Community College, "Poem in
Arithmetic Space", in <Abracadabra>, Salinas, CA, August
1995, Anul III, No. 34, pp.20-1;
[158] Moore, Carol (Library Specialist), Wurzburger, Marilyn
(Head of Specila Collections), Abstract, "The Florentin
Smarandache papers" special collection, CaII * SM SC SM-
15, at Arizona state University, Tempe, AZ 85287-1006,
Box 871006, Tel. (602) 965-6515, E-mail:
icclmc@asuvm.inre.asu.edu , USA;
[159] Zitarelli, David, recenzie asupra articolului "A brief
history of the ' Smarandache FUnction'", de C. numi trescu,
in <Historia Mathematica>, Academic Press, USA, Mai 1995,
VoI. 22, No. 2, p. 213, *22.2.22;
[160] Alkire, Leland G., Jr., Editor, <periodical Title
Abbreviations>, Kennedy Library, Eastern Washington
University, Cheney, Washington, Scrisoare R.
Muller, Aprilie 1995;
[161] Summary of R. Muller.s "Unsolved problems related to
Smarandache Function" book, in <Zentralblatt fur
Mathematik>, Berlin, 1995, 804-43, 11006;
[162] Oumitrescu, C., Smarandache", in <Caiet de
informare 'Nicolae Grigorescu' College,
Cmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, p. 976;
[163] Melendez, Pedro, Bello Horizonte, BraziI,
1, in <Caiet de informare 'Nicolae
Grigorescu' College, Cmpina, Mai 1995, Anul XVII, No.
114
33, p. 976:
[164] Sharpe, D. W., Stuparu, A., 2, in
<Caiet de informare 'Nicolae Grigorescu'
College, Cmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, pp. 976-7:
[165] Rodriguez, J., Sonora, Mexico, 3, in
<Caiet de informare 'Nicolae Grigorescu'
College, Cmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, p. 977:
[166] Tauscher, Ken, Sydney, Australia, 4, in
<Caiet de informare 'Nicolae Grigorescu'
College, Cmpina, Mai 1995, Anul XVII, No. 33, p. 977:
[167] Index of <Mathematical Spectrum>, University of
Sheffield, England, Vara 1995, VoI. 25-7, p. 71:
[168] Abstract privind <Smarandache Function Journal>, in
<Ulrich's International Periodicals Directory>, USA,
1994-5, Mathematics 3783:
[169] Burton, Emil, <Tudor Arghezi> College, Craiova,
Scrisoare din Mai 18, 1995:
[170] Fons Libris, Pretoria, South Africa, Scrisoare
Editor, Mai 1995;
[171] Sakharova, V., <Referativnyi Zhurnal>, Moscow, Russia,
Scrisoare R. Muller, Iulie 20, 1995, No. 64-645/11:
[172] Dumitrescu, C., Seleacu, V., editori, "Some notions
questions in the number theory", Erhus Uni v Press,
Glendale, Arizona, 1994:
[173] Erdos, Paul, Hungarian Academy of Sciences, Budapest,
Scrisoare T. Yau, Iunie 18, 1995:
[174] Lungu, Al., Bonn, Germany, Scrisoare din Aprilie 04,
1995:
[175] Vlad, Mihail I., "Nota Editorului", in <Emigrant la
Infinit>, Ed. Macarie, Romania, 1995:
[176] Henry Ibstedt, "Smarandache's Function Sen) Distribution
for n up to 100", <5marandache Function Journal>, VoI. 5-
6, No. 1, coperta I, Iunie 1995:
[177] Marcela Popescu, Paul Popescu, Vasile Seleacu, "On some
numerical functions", <Smarandache Function Journal>,
VoI. 5-6, No. 1, pp. 3-5, Iunie 1995:
[178] I. V. Seleacu, "Properties of the numerical
functions Fs"' <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6,
No. 1, pp. 6-10, Iunie 1995:
[179] V. Seleacu, Narcisa Virlan, nOn a limit of a sequence of
a numerical function", <Smarandache Function Journal> ,
VoI. 5-6, No. 1, pp. 11-2, Iunie 1995;
[180] Emil Burton, nOn some series involving the Smarandache
Function", <Smarandache Function Journal> , Vo1. 5-6, No.
1, pp. 13-5, Iunie 1995;
[181] I. V. Seleacu, "Some properties of the
Smarandache Function of the type I", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 5-6, No. 1, pp. 16-20, Iunie
1995;
[182] Charles AShbacher, "Some problems on Smarandache
Function", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No.
1, pp. 21-36, Iunie 1995;
[183] I. M. Popescu, V. Seleacu, "Aboui t the
115
Smarandache Square's Complementary Function",
<Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No. 1, pp. 37-
43, Iunie 1995;
[184] Tiberiu Florin, "Some remarks concern ing the
distribution of the Smarandache function", <Smarandache
Function Journal>, VoI. 5-6, No. 1, pp. 44-9, Iunie 1995:
[185] E. N. C. Dumitrescu, "Some elementary
algebraic considerations inspired by the Smarandache
Function", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No.
1, pp. 50-4, Iunie 1995;
[186] I. C. Dumitrescu, "Smarandache Functions of
the Second Kind", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-
6, No. 1, pp. 55-8, Iunie 1995:
[187] M. Popescu, P. Popescu, "The problem of Lipschitz
condition", <Smarandache Function Journal>, VoI. 5-6, No.
1, pp. 59-63, Iunie 1995:
[188] L. Seagull, "A generalization of a problem of Stuparu",
<Smarandache Function Joumal>, VoI. 5-6, No. 1, p. 71,
Iunie 1995:
[189] L. Seagull, "An important formula to calculate the
number of primes less than x", <Smarandache Function
Journal>, VoI. 5-6, No. 1, p. 72, Iunie 1995;
[190] Tomikawa, Hisaya, Magalog project Group, Tokyo, Japan,
abstract despre <Smarandache Notions> j oumal , August
1995:
[191] Erdos, Paul, Hungarian Academy of Sciences, Budapest,
Scrisoare T. Yau, August 7, 1995:
[192] Hazewinkel, M. , stichting Mathematisch Centrum,
Amsterdam, Scrisoare I. Iulie 4, 1995;
[193] SIoane, N. J. A., AT&T BeII Labs, Murray Hill, New
Jersey, USA, njas@research.att.com, E-mails to R. Muller,
Februarie - August 1995;
[194] Ashbacher, Charles, Decisionmark, Cedar Rapids, Iowa,
"An Introduction to the Smarandache Function", 60 pp.,
Erhus University Press, VaiI, Az, USA, 1995;
[195] Ecker, Michael W., Editor of <Recreational & Educational
Computing>, Clarks Summit, PA, E-mail of 22-SEP-1995:
[196] Ecker, Michael W., Editor of <Recreational & Educational
Computing> , Clarks Summit, PA, E-mail_uri din 26-
SEP-1995;
[197] Andrei, M., Dumitrescu, C., Seleacu, V., Tutescu, L.,
Zanfir, st., "Some remarks on the Smarandache function",
in <Bulletin of Pure and Applied Sciences>, Editor Prof.
M. N. Gopalan, Bombay, India, VoI. 14E, No. 1, 35-40,
1995;
[198] Mudge, Michael Richard, Scrisoare S. Abbott, The
Editor of <The Mathematical Gazette>, U. K., Octombrie 7,
1995;
[199] Mudge, Michael Richard, Scrisoare David Wells, The
Author of the <penguin Dictionary of Interesting and
Curious Numbers>, U. K., octombrie 8, 1995;
[200] Mudge, Michael Richard, "A paradoxal mathematician, his
function, paradoxist geometry, and class of paradoxes",
116
manuscris, Octombrie 7, 1995;
[201] Mudge, Michael Richard, "A paradoxal mathematician, his
function, paradoxist geometry, and class of paradoxes",
manuscris, octombrie 7, 1995;
[202] Ashbacher, Charles, Problem A, in <Personal Computer
World>, London, Octombrie 1995;
[203] Radu, I. M., Problem B, in <Personal Computer World>,
London, octombrie 1995;
[204] Mudge, Mike, "The Smarandache Function revisited, plus
a reader's miscellany", in <Personal Computer World>,
London, Octombrie 1995;
[205] Ashbacher, Charles, "The Smarandache
Scrisoare the Editor, in <The
Spectrum>, editor D. W. Sharpe, University
VoI. 28, No. 1, 20, 1995/6;
function-1",
Mathematical
of Sheffield,
[206] Seagull, L., "The Smarandache function-2", Scrisoare
Editor, in <The Mathematical Spectrum>, editor D.
W. Sharpe, University of Sheffield, VoI. 28, No. 1, 20,
1995/6;
[207] Ashbacher, Charles, "The Smarandache function and the
Fibonacci relationship", Scrisoare the Editor, in
<The Mathematical Spectrum>, editor D. W. Sharpe,
University of Sheffield, VoI. 28, No. 1, 20, 1995/6;
[208] Ashbacher, Charles, Scrisoare R. Muller, Octombrie
26, 1995;
[209] Muller, R., Scrisoare Elias Toubassi, University
of Arizona, Tucson, Octombrie 30, 1995:
[210] Dumitrescu, Constantin, "Solved and Unsolved Problems
related to the Smarandache Function", The Second Asian
Mathematics Conference (AMC '95), Nakhon Ratchasima,
Thailand, octombrie 17-20, 1995:
[211] Sandor, Jozsef, Forteni, Harghita, nOn certa in
inequalities involving the Smarandache function", articol
nepublicat:
[212] Zitarelli, David E., Scrisoare Mario Hernandez,
Noiembrie 1995:
[213] Bruckman, Paul S., Solution to problem H-490, in <The
Fibonacci Quarterly>, VoI. 33, No. 5, Noiembrie 1995, pp.
476-7:
de asemenea M. Ballieu, A. Dujella, N. Jensen, H.-J.
Seiffert, A. Stuparu:
[214] 'First International Conference on Smarandache Type
Notions in Number Theory', August 21-24, 1997,
organizatori: C. Dumitrescu & V. Seleacu, Dept. of
Math., Univ. of Craiova, Romania
[vezi <Notices of the American Mathematical Society>,
VoI. 42, No. 11, Noiembrie 1995, p. 1366]:
se sub auspiciile UNESCO:
[215] Radu, I.M., Problem PP60, in <Octogon>, VoI. 3,
Noo 1, Aprilie 1995, po 50:
[216] Yau, To, Problems PP66 & PP67, in <Octogon>,
VoI. 3, No. 1, Aprilie 1995, p. 51;
[217] Andrei, Mo, Dumitrescu, C., Seleacu, V., Lo,
Zanf ir, o, II Some Remarks on the Smarandache Function",
117
in <Octogon>, VoI. 3, No. 1, Aprilie 1995, pp.
23-7;
[218] Abbott, Steve, Farlingaye High Scool, England, Review of
"The Smarandache Function Joumal 4-5 (1)", in <The
Mathematical Gazette>, London, Vol. 79, No. 4-86,
Noiembrie 1995, p. 608;
[219] Mudge, Michael R., Dyfed, U.K., "Introducing the
Smarandache-Kurepa and Smarandache-Wagstaff Functions",
manuscript, 11-19-1995;
[220] Mudge, Michael R., Dyfed, U.K., "The Smarandache Near-
To-Primorial Function", manuscris, 11-19-1995;
[221] Mudge, Michael R., Dyfed, U.K., Scrisoare R.
Muller, 11-19-1995;
[222] Suggett, Gareth, U .K., "Primes between consecutive
Smarandache numbers", lucrare Noiembrie
1995;
[223] Ion & Seleacu, Vasile, "Some properties of
the Smarandache Functions of the Type I", in <Octogon>,
Vol. 3, No. 2, Octombrie 1995, pp. 27-30;
[224] Ibstedt, Henry, "Base Solution (The Smarandache
Function)", Broby, Sweden, Noiembrie 30, 1995, manuscris;
[225] Faure, H., Centre de Mathematique et d'Informatique,
Universite de Provence, Marseille, France, Scrisoare
C. Dumitrescu, Septembrie 19, 1995.
[226] Policarp, Gane & Stadler, Mihail, "Istoria Matematicii
/ din anul 1995", in <caiet de Informare
Cmpina, Anul XVII, No. 34, Decembrie 1995,
p. 1013;
[227] Popescu, Titu, Karlsfeld, Germany,
Larry Seagull, "Poem in Arithmetic Space", pp. 134-7
in cartea <Estetica Paradoxismului> (143 pages), Editura
Tempus, Bucharest, 1995;
[228] ROdriguez, J., Sonora, Mexico, Problema 5, <Foaie
Rubrica de <Probleme cu
Smarandache> editata de V. Suceveanu, No. 4, p. 37, 1995;
[229] Melendez, P., Belo Horizonte, Brazil, Problema 6, <Foaie
Rubrica de <Probleme cu
Smarandache> de V. Suceveanu, No. 4, p. 37, 1995;
[230] Yau, T., pima Community College, Tucson, Az, Problema 7,
<Foaie Matematic!>, Rubrica de <Probleme cu
Smarandache> editata de V. Suceveanu, No. 4, p.
37, 1995;
[231] Seagull, L., Glendale Community College, USA, Problema
9, <Foaie Rubrica de <Probleme cu
Smarandache> de V. Suceveanu, No. 6, p.
40, 1995;
[232] Stuparu, A., Vlcea, Romania, Problema 10, <Foaie
Matematic!>, Rubrica de <Probleme cu
Smarandache> editat! de V. Suceveanu, No. 6, p. 40, 1995;
[ 233] Crudu, Dumitru, "FI orentin Smarandache sau
unui exilat", in <Vatra>, Tg. Anul XXV, Nr. 295,
p.92, Octombrie 1995;
[234] Radu, "Florentin Smarandache: 'Exist
mpotriva mea''', <Observator>, Munchen, Germania, Anul
118
VIII, No. 2-4 (27-9), p. 72, Martie-Decembrie 1995;
[235] Kashihara, Kenichiro, Tokyo, Japonia, E-mail_uri
R. Muller, Decembrie 1995 - Ianuarie 1996;
[236] Strazzabosco, Barbara, Prof. B. Wegner,
editor, <Zentralblatt fur Mathematik>, Berlin, Scrisoare
R. Muller, octombrie 13, 1995;
[237] Kiser, Lisa A., Lock Haven University, PA, Scrisoare
Ch. Ashbacker, Cedar Rapids, IA, Decembrie 4, 1995;
[238] Lucian, lui Smarandache -- o
in teoria Societatea de
Matematice din Romnia, <Programul
organizate cu prilejul mplinirii a 100 ani de la
primului al revistei 'Gazeta
1895-1995>, Inspectoratul al Alba, Sala
de a Liceului Militar 'Mihai Viteazul', Alba
IUlia, Simposion, 18-20 Februarie 1995;
[239] A. Mullin, Huntsville, AL, USA, "On the Smarandache
Function and the Fixed-Point Theory of Numbers",
manuscris nepublicat, 1995;
[240] Corduneanu, Constantin, "Personalia", in <Libertas
Mathematica>, Texas State University, Arlington, USA,
VoI. XV, p. 241, 1995.
119
PRIME !N TEORIA NUMERELOR
Vom construi o de definite astfel:
a
dac! n este prim;
P, (n i
( 1'.
?, , N - , (a. 1}.
In caz contrar .
? , ( 51. a.
:=: P
I
... 1.
De exemplu P
l
( 2 ) =- (3)
pe cnd P
I
( O) = P
I
(1)
In general, pentru un intreg
? , N" - -, {a. 1}.
dat k a 1. se poate defini:
J O .dac! :1,. n
1

p. ( nI! n
l
"'1 1
1. 1n caz contrar.
o, . sunt toat.e prime ;
Mai departe, studi em 1n ce p. (n:. n: .... . ". l =- O, sau
sa necesare sut'iciente astfel incat n
intregi , primi intre ei doi cte doi , sa fie simultan pri mi.
25 Lei