Anul IV ĂitA~Ü joï Ai'GUST 1900 ii*.

53
REDACŢIA ADMINISTRAŢIA:
INI, strada Aulich Nr. I Arad, strada Aulich Nr. 1
Í B O N Í M E N T T J L INSERŢIUNILE Í
Filtra Austro-TJngaria : de nn şir garmond: prima
pe un an 20 cor. pe Vs data l i bani; a dona oară
ш 10cor; pe У4 de an 12 bani; a treia oară S b.,
5 cor.; pe 1 lună 2 cor. de flecare publieaţiune.
"•rfl de Duminecă pe an
- 4 coroane. —
At&t abonamentele cât si
TEATRU România şi
inserţiunile sunt a se plăti
•tr&inătate pe aa : înainte î n Arad.
40 franci.
Scrisori nefrancate nu нѳ
Manuscripte na senapoiazä primesc.

de marele patron al Slavilor cu zim- pantru-ce ne ocupa; el şi-a predat lu­ Aşa, acum de curênd Ivánka Zsig­
crul asocaţiunilor agrare, cu cari noi,
„Status quo" bete d e satisfacţie. Unul speră s ă
pună mâna pe vechea (stara) Serbie,
pe înţeleg*, c5 nu putem îutra în po-
lsmică. Nici na e>. însă vorbă de o
mond a scos o broşură întitulată
„Sötét foltok" (Pefce negre,), în care
ear' altul p e restul Macedoniei. afacerea dlul Dr. Darány , ci de o che­ arată, destrăbălarea administraţiei din
şi panslavismul. Propaganda serbească a comite­
stiune a cabinetului Széli şi a parti-
dalul liberal, şi va v mi şi ziua, in care
comitatul Hont.
La pag. 7 a suplimentului acestei
tului „Sfeti Suva" s e osteneşte să 'şl vom puna aceste chestiuni în discuţie
; (A) Micile popoare din Peninsula- într'un mod fosrta strio?. broşuri, bëtrânul fost deputat maghiar
înmulţească neaznui prin desnaţionali- Ziarul kossuthist .Magyarország" co­ atinsţe chestia naţionalităţilor, arătând,
\ Balcanică după congresul diu Berlin,
earea vigurosului element alb mez, ear' mentând spusele lui , P L a j u n g e la con- că toate guvernele maghiare îşi re­
idinsnil 1878 au fost scoase de sub
anart'hiştil bulgari operează prin sânge clusia : crutează majorităţile în cercurile lo­
t, autoritatea Turciei decadente, şi pu- cuite de naţionalităţi.
şi jaf, — în rîndurile Românilor. Acest mal nou atac sl ziarului
Ítinţali-s'a dat, ca s ă s e dovedească principal al mereantiliştilor contra mi Ajungând la cele administrative,
' ie vrednice pentru a întemeia vieaţă Suflete atât de mici, cu mijloace nistrului agriculture! este un nou ar­ scrie :
gument psnliu părerea de mult lansată,
Me stat, pentru a-'şl croi u n drum criminale, umblă să-'şî facă patrie că oare c a d elemente din partidul gu­ .In comitatul Hont abia este notar, în con­
i* de Intrare în sînul popoarelor culte. mare ! vernamental au pornit o luptă puter­ tra căruia să nu so fi făaut arâtarecă nscro-
' De abia scoase din jugul sclă- Şi acaastă luptă, care se dă pentru nică pentru acoíitorea iul Darányi din chează şi comite şi alte incorectităţî. 8'a con­
cabinet. Este cunoscut că zisr. l i vienezo statat, că unul incassa darea fără a o trece în
pvieî, — abia eşite din găoace, c u m dominarea Macedoniei, parte inte­ de Lunia trecută au anunţat deja, protocol. An meta constată frauda şi crimi­
c a'ar гісѳ — abia lăsate *a umble grantă a Turciei în întâiul rînd se în­ că Darányi a demisionat din postul seu. nalul pur şi simplu este amendat cn 10 fl,
Intra aceste ştiri şi atacul din urmă e lăsat însă la locul de mal aainte, pentru
' pe picioarele proprii, n e dau doveai dreaptă spre distrugerea Turciei, a al luî .Pester Lloyd* se simte foarte a Începe eară d'a capul!*
i strigătoare de nematuritate politică. Turciei necesare pentru echilibriul po­
!
bine ltgatura.
Şi aşa mal departe b à n k a în­
Г Mersul pe un drum sigur, treptat, litic ; şi ae dă sub scutul ocult al La rindul seu ziarul agrarilor, .Ha­ şiră o serie întreagă d e abusurî r e ­
\ k calea progresului, este cu n e -unei puteri garante a status-quo-ului
zánk", după ce constaţii că Intru nimic nu voltătoare.
I putinţă în statele slave din josul In Peninsula-Balcanică. împiedecă „bombjle de hârtie* ce împrăştie
I Danariî; acolo conspiraţia, crima şi Furia, eu care propaganda bul­ , P . L.*, progresul agrarilor, se exprimă
astfel :
j! trădarea aunt mijloacele d e luptă. . . gară s'a năpustit şi s e năpusteşte Bulgarii criminali.
asupra Românilor, p e de-o parte, ear' Sperăm, că atât partidul liberal, căruia
spre ideal. îl aparţine redactorul numitului ziar,
pe de altă parte purtarea puţin cu- cum şi primul cerc din Buda, din gra­
Bar' idealul, sau, mal bine zis,
viiacioasă a Bulgariei faţă cu Româ­ ţia căruia şade Falk îu parlament, vor Deşi toată Europa, chiar şi ziarele
I idealurile lor naţionale, sunt tot căuta ocasie pentru a cere lămwriri, eu
nia în conflictul diplomatic provocat ruseşti, condamnă aspru erimele comi­
Latâtea utopii. ce drept şi pe ce titlu atacă ziarul luî tetului macedonean bulgăresc şi pe bandiţii
din incidentul aeasinăril profesorului Falk îa Darányi ten.îinţele în adevër
» Visul unei mari Bulgarii şi visul de Ia guvern cari tolerează şi fneuragiează
Mihăileanu, n e duc la importante con- naţionale, şi chiar рз ministru?
reînvierii Serbiei ţarului Duşan, a u * astfel de asasinate, totuşi Bulgarii con­
clusiunî. tinuă a sfida pe tontă lumea şi urmează
L<apleşit sentimentul realităţii şi con-
I ceperea logică a stărilor de lucruri Nu tăria proprie a principatului înainte en fioroasele lor acţiuni.
bulgar, în faţa unul eventual rësboiu Teroarea delà Şişeşti. Astfel, din Bueureşti se vesteşte cu
I la capetele exaltate a l e acestor
cu România a făcut p e guvernul data de 26 c. că judele de instrucţie Flo-
I frinadaiîubianî. Ifli se faa^tis^aza, şi în
: numele „patriotismului" contribue la principelui P e r i i n a n d s ă aibă o ati­ Corespondentul nostru din Şişeşti reseu descoperind nn complot, s'a pn« în
l degradarea patriei lor, şi chiar la în­ tudine provocatoare, ci nădejdea în ne vesteşte, că nici eri, ca de cincî ani urmărirea unui Bulgar pe care l'a arestat
„naşul* delà Petersburg. Şi îndată сѳ intr'una, biserica din Şişeşti nu şi-a pu­ în gara de Nord tocmai eând pândia
josirea patriotismu ui, — pe când
Rusia s'a vëzut nevoită să se lapede tut serba hramul bisericii. Pentru-că pe acolo pe dl Take fonesen, voind să 'I
; la dos se găseşte veclnicul agi- d'oparte urgisitul episcop a oprit printr'un asasineze. L a Bulgar s'a găsit ua r e ­
de patronarea unei crime patente,
i. taior al Slavilor, căleuzul Polonezilor, circular pe toţi preoţii di •>. ducesa sade volver cn 6 focuri şi un pasaport cn
i" panslavismul moscovit, purtând masca Bulgaria a bătut în r e t r a g e r e . a se duce la pompoasa biserică, pe de data de 28 IuHe (din Sofia) L a inte­
[ p&ciî, şi totdeauna fiind gata de Dar' orï-cum, orï-cât de paclnic altă parte stăpânirea a mobilizat toţi rogatoriu Bulgarul n'a voit până acum să
s'ar resolva acest conflict, rëmâne un gendarnvi de p'acolo, ca astfel să nu mărturisească nimic.
s-'şl spéla manile, în faţa Buropel.
lase poporul român a se apropia de pre­ In acelaşi timp se scrie, că autori­
Rusia şi Austro-Ungaria, aceste fapt sbbilit, că panslavismul în ten­
otul lor iubit Dr. V. Lucaciu. tăţile române ştiu acum toate amënuntele
doué mari puteri, vecine cu Orientul, dinţa sa de expansiune şi-a descărcat complotului care avea ca scop asasinarea
tntâiele focuri în Români, tn contra Indignarea e mare între Români.
• sunt învoite să susţină stitus #.чо-и1 regelui Caroî. Trei dintre Bulgarii are­
Ba chiar între Unguri s'au găsit ziare
tn Peninsula Balcanica, şi este în inte- neamului românesc, puternicul şi com­ staţi ştiau de o m p l o t . Ei au făcut com­
cari să dea expresie indignării lor vë-
pactul neam latin delà gurile Dunării. plecte mărturisiri. Asasinatul e r a să se
resul păcii generale s ă nu sară schin­ zênd teroarea din Şişeşti. Astfel „Al­
întêmple în Octomvrie. Tot atunci bandele
teie rësboiulul din PeninsulaBalca- Zid puternic în luptele contra Se- kotmány" de eri publică un articol, în
macedonene şi trupe bulgare erau să în­
nicft. milunel, în apërarea creştinismului, care condamnă în termeni aspri pregă­
cerce a năvăli în Dobrogea, speiâud că
neamul românesc menit a fost, ca să tirile ce guvernul a făcut pentru a opri
Dar' înafară de Rusia ofîchîa mal în mijlecnl spaimei ce credeau să provoace
pa atâţia Români a se apropia, la praz­
există o altă organisaţie puternică, fie z'd de арёгагѳ şi contra cutropirî la Bucureşti, vor putè anexa această pro­
nic mare de sfânta lor biserică.
f

slavo. vincie română.

care In umbra binevoitoare ti puterii
de stat lucrează conştiont şi fără pre-
7. get pentru panslavism.
Pirul pornit din vechea capitală
a ţarilor, din Moscva, trece prin
Odesa, — ear' sucursala comitetului
Frumos le mai face şi Szèll. Azi
S h v i s m u l a deschis lupta, cel-ce mâne îl întrece pe Banffy.
conduc destinele popoarelor a u înţe-
lcs, c ă în faţa pericolului n u mal e
de stat cu manile în sin.
Destrăbălarea tn administraţie.
Regele Caro!, care a plecat alaltă­
ieri la Ischl, se zice că merge mai ales
pentru ca personal să se înţeleagă cu
inonarchal nostru asupra chipului cum s$
se curme uneltirile Bulgarilor miserabilî.

! panslavist din Odesa este Comitetul-

i macedonean din Sofia, ale cărui ra­
mificaţii se întind peste toată Penin-
iula-Balcanică şi străbat prin Româ-
, ia, unde decurênd am avut priveliştea
, înfiorătoare a unei opere a crimina­
li, laiul comitet bulgăresc.
* Serbia la rîndul seu, rivala înjo-
' sită de Bulgaria la Slivniţa, începe
tl facă şi ea ochi dulci autocratului
'din Petersburg, — şi micii candidaţi
4e vasali p~ea puţin geloşi de indi-
; Tidualitatea lor naţională, sunt primiţi
Administraţia ungurească a ajuns
. P e s t e r Lloyd* contra ministrului Din România»
Darányi, na încetează ca atacările. In nu­ de mult să nu o mal poţi compara de­
meral seu din utmă spaue la adrssa ministru­ cât cu administraţia turcească din
lui agriculturii! următoarele : Asia. Lucrul acesta l'au constatat în­
şişi Ungurii cel mal înfocaţi. îndrep­ Spionii Bulgari în Bomânia.
Dl Dr. Oarànyi Ignàcz lasă să i-se tare nu prea este însă, ieoare-ce la
fiică demonstraţii regulat de cătră Arsenalul în primejdie.
corpoi:uţiunile economice, faţă cu ata­
noi funcţionarii publici sunt mal mult
Ni-se relatează că de vr'o câteva
curile brutale din .Pester Llyod '. Dacă agenţi, cari, dacă strigă în contra na­ zile nişte indivizi suspecţi mişună îm-
ata ui & font brutal, lăsăm cu toată ţionalităţilor şi la alegeri nu s e dau preg urul Arsenalului şi al casărmilor din
liniştea eă judeca opinia рпЬЧса cultă îndërët nici delà cele mal sëlbatice Dealul-Spirel.
din ţ e a r ă ; dacă a fo«t just, la aceasta Doi indivizi cu bărbuţe blonde, pro­
atrocităţi, apoi îşi pot permite totul.
ne rös^unde textul faimosului toast din babil ofiţeri de stat-major, dau tîrcoale
Paris, dar' şi Înaintarea p» toată linia Starea aceasta tristă a îndemnat arsenalului, scot planuri, ian notiţ« şi toste
a reacţiunel extreme agrare. Dar' de chiar dintre Unguri p e mulţi să-şl ri- aceste fără ca cineva dă-'l întrebe de
dl Dr. Darányi Ignàcz nu mal avem diee vocea. rostul lor.
 2
DB ademenea şi 1л Chitii» so sem­
nalează mal malte figuri necunoscute, cari
rcmbiă impregiarui forturilor.
Acum, când momentele sunt aşa de
grase, ar trebui ca guvernul să ia cele m*I
ijevere n ë s u i ï de priveghere, ca eă nu pă­
ţim ea Francezii, cari la 71 erau spionaţi
de loc p-i.it u л face vre o mobilissrn şi
Rcooi câ*;4 яг»> te contra eî pe toată Europa,
ar fi cea mal mare imprudenţă t)â se de­
clare un rësboiu
— ,B -gH'îa 2 ; ubrxitntft de . » ä f f t e
:
геѵокпѴешн-., cure tr»buesc aidtru- ie, şi nu
e t i m p ! s îl n» mal gândim la rősboiu",— tri u.'tiraul ?ëa nume- un »rtico! foarte im-
1
Presa streină 'ot-deauua «-'iferite revolte. Еч BU priorit
deci! imediat lovitura directă a tuturor»
şi
stor agitaţiubl.
Conflictul româno-bulgar. Are şi ea .irredenta' sa In Тшй
r venia, dar lupta naţionalistă se d& penta
Z'air.l ,L ; Journc-l '»in РлгЬ ;>ubli.3ă limbă, pentru şooală şi In genera! pe tett

nul int-deetual se f«reste de a Incuff

şea de bine, încât Germanii ştiau totdeauna
intenţiuaile vrăjmaşilor lor.
* Eată aeei artieol :
Spionarea malului Dunării.
Noaptea o mulţime es agenţi bulgari
şi de ofkeri de stat maior în civil ir< ?
Dunărea cu barca şi capota adăpostiră la
poporcţia oraşelor şi satelor pline de Bulgari
de pe malul Dunării.
An aceşti agenţi îşi exe;citează spio
nagiü' nes .pereţi d« піжег.І, cLcï vigilenţa
autorităţilor noastre nu eate totdearaf. 1»
înălţimea situaţiei.
Imeregiurul Sihstrel, pe toată fron­
tiera dobrogeană, spionii bulgari sunt lös aţi
nesuperaţl.
Corespondenţii rplaiefizS, că zilnic trec
dinspre Bulgaria mutre suspecte, nemaî
vëzute până acum.
Darea în jsdecată a comitetului
macedonean.
Un amie al nostru din Sofl* ne vesteşte
eä In cercurile diplomatice de acolo se
a=; eüHeaza avonul, ca în e i s când guvernul
bulgar, íbíimidaí de banda iul Saravof, ua
va dreptelor cereri ale guvernului
român şi nu va pori 1 urmărirea împotriva
celor pe caii justiţia română V a dovedit
vinovaţi, - b e r i l e п ш і vor interveni ele
pentru a desfiinţa periculosul cuib do
asasini, cari neliniştesc purea Orientului
tocmai în momea tul când esio mal multă
revoie d»? siguranţă. Diplomaţia european!"-
ms i,re Încredere îa guvernul boJgăres", â<
aceea \a Iu» ea singură mësunle nece»are.
Turcia, ca suzerană -A Bulgariei, va
trebui fă pocnească acţiunea de liniştire.
Se vorbeşte de constituirea unul rri
buna! arbitrai, care să judece pe vinoraţi!
gSsiţî de justiţia română
Acest tribunal ar fl compus sau dia
üüinisar! extraordinari ьѵеші deplină pu­
tere, saa din membrii corpului diplomatic
întruniţi în Ic-iltă Curte de justiţie sub pre­
şedinta Turciei.
A"48tifî ar lucra pe ba^a instrucţi*!
făcute ce justiţia română.
a încheiat di Teodoroff. porfvn«. í\' lui A Saissy despre conflictul nişte i uaiuîil şi nişte speranţe cari »r pi­
* româno-bulgii.. te o an-'aj!, contra ace-tel TJr»g«iî, csrni
făcut în Austria şi în Orient auxiliarul et
Starea de rësboin la Dunăre.
E Ht evident că dacă câteva puteri mal activ al роіФ-еі Hohenzollernilor.
De câte-va zile douS еаголіеге bul­ m ri i.uropeno ar ti aoat un interes ime- Da sigur prinţul Ferdinand, care №
gare circula în mod activ între Calafat şi diet un rë»boiu s^ izbucnească tü Pen meni are d« cine ţ nè, nu I lipsit nid I
Călăraş'. Se crede cn aceste canoniere au insula bilc-шіса, conflictul care s'a iscat fiaeţs, nici de abilitate, nici de energie,di
menirea de a supraveghia mişcările aven- între Bucureşti şi Sofia ar fi procurat cu misiunea sa я fost mult mal complicatăi
tusle ь\в trnpe'or române. uş ЗГІІІИ prilejul câr ?*ев!?а a Regelui Caraî. După Аіехавй
Canoniera românească SiraU?, treeênd da Battemberg, după Stambuloff care alo
intre Români şi BuîgarI sunt alte cause
erî pe dinaintea portal»! Rusciuc. a fost un. timp adevëratul domnitor, el se vei
d nepotrivire de sentimente şi chiar de
huiduită Ic mod ngomottH de кігл" ;are hărţuit de partide, solicitat de politiciaili
ftuşiiiănif. In afară de cele provocate prin
se afl* In a.îsl port. precum şi de ea:xe sol­ da interese felurite. Statul sëu ке mlnj
ultimele asasinate comise asupra Roraâtiilor
daţii bulgari. Ba!g.iriî scoteau ţipete кё:Ьа- neşte cu uămenturl turceşti, unde se ш
tu urma instig ţiunilor comitetului vavoiu-
tece şi arasninţ-vi cu pura.-.-iï >».> snariivnî sieeă, fără sil ae confunde. Bulgari. Orei
\ioa-iS macerfo b'j'gar. ^гі-ігіргіа <:ausă e
români. АеезЙ-і Ia«ă aù em n t p i ,;ІІ;ОГІ la Sorbi, Români, Albanezi. E o Macedonia!
că Roraâtii?, care a orginiaiată milităreşte
inssltele bulgăreşti. ra?e; flecsre are pretenţia să гергші
şi s.«e a contribuit aga de mult îa campa­
Doue canoni ore rasest! a*.; ancorat ta nia, delà P.ievn* la indep> ndenţa Bulgariei,
4
intoiigenţa, riirorul, şi ca urmare ei è
p o r u l Ruscia•'*. Nu pe cunoaşte scopul ve­ n'a putut vedé fără o impresie mal m«lt mine.
nirii acelor easoniere. In Giurgiu e o mare neplăcută orgamsaţianea repede a u n d
Pretutindeni sunt com tete mal ш
panică, din causa că lumea se teme de UD. armate bulgare capabilă de aas^menl, de
sau mal puîin se^retj, care ae îndeletnicii
atac neîişt-'"ptat al armatei bulgare a îotri prinde o acţiune raslit^rä, ai pr:n ;
a întreţ ne loerr-iderea şi spc-xanţele пф
Brigada de cavalerie din Piteşti a ple­ an-xarea Rumeliel-0:ienfale la Bulgaria паія ale tuturor mieilor comunităţi rSspto
cat la Tu?nu Măgortle. R'gi'ocntal 3 de propriu zisă, constituţia unul stat tri buind dite departe de patria mamă.
cavalerie şi regimentul 6 ne roţiorl diű c i până la un очге-еа е pu^-Tt т
rivaüseze e ' Comitatele revoluţionare bulgare í
pitală au fost triînise la Călăraşi. ua regat c i România. Macedonia, aie căror acţiuni se centrii
Mobilisais armatei bulgare sa face eu o sesză la Sofia, sunt cele mal activ.). Pop»
România, care are o populaţie de 5
mare activitate Aproape Întreg HtoraUd Du­ rul bulgar e plin da vligă, capabl ііеі
rail <>дпе şi jumătate de locuitori poate pe
nărei e ocupat de trvne Cetăţde Nicopol si :
suporta totu , el simte mal puţin d- cit tl
timp da гёзЬоіц, rechemând rrzarva şi tru
Ruscluc sust арготізі nr.te cu oameni şi cu durerea ; sângele n u ' 1 spărie.
ţjeli- teritoriale, să formeze patru corpuri
tonuri.
»
d« armată de campanie şi o divizie aetivâ Poporul care a suferit aşa deneptt
cuprinzéed tn tótat* 4 000 oflwrï. lfcOOűO tor grozăviile Iul Stanpbuloff nu s's M|
Rësboiul iminent. Oîtm de trupă, 32.000 cai şi 390 de tu- nat de loc de lispăimeutătorul asatinatil
Guvernul român faţă cu mëiurile luate nu î. Balg.tria şi Rum dia orientală numără timnalul lor. Aceasta explică, farâ si
de guvernul bulgar de a nu se inaï per trei miliuauft şi jumësate locuitori şi poată, scuz*, aceas!» propagandă, căreia datori
mite intrarea Românilor în Bulgaria a ho cu jutorul réservai, să pr :-ü'n'e un efectiv se іѵекс U Î ele comitete secrete. Ea ar tren
t ă r i t să m? mal permită intrarea nici unui ridi.âodiî-B' la 3 0 0 ) de ofl-.sri, 2 0 8 0 0 0 d e eproape-. neobservată în Bulgaria, d« m
os ѴІ"ПІ de irupă, 39 000 cal, 432 da .unucl rocirea e, că se aplică şi asupra ut or strl
Bulgar pe teritorul român
şi m ű bina de 8.000 trăsuri de transport. ini, aîup'-a unor Români. Atunci croirii n
Circulă svonul, că dl Teodoroff, mini In îi mp de pace totalul efectivaîo:.' bulgare
aprind, ziarele fulgeră, se schimbă noi
sind Bulgariei în Bucureşti, a fost rechemat es:o de 2 500 ofiieri, 40.500 de sub oflcerî
diplomatice şi puterile eaat ch;mat« si
la Sofia. şi :.o'd <ţl şi 4.700 cai, p« fând efectivul de t'rveni pentru naeifiVare, pentru a protai
Regimentul 7 de artilerie din Buze* a pa sl Românilor e de 3 200 oficerl, 60 000 conflict» periculoase.
primit ordin de plecire pentru Cernavoda, оашечі da trapă şi 12 000 cai, Românii Еіэ vor isbutl, pentru moment,gin
pentru a apëra podul de peste Dună e. sun; soldaţi remarcabil. Bulgarii se luptă stabilească liniştea fftră multe dificalîiţ
Circulă stirer, pria capitală, eă Sâmbă­ c« m^ie îurb ţi.
;
d w vor rg-uâné î i «tatei* de a Dinlmi
tă dimineaţa a fost luptă vie între 100 sol­ România trece prin o crisă economică jos şi îa PoiiiasulA-BileanicS patimi tu M
daţi bulgari şi o companie de soldaţi ro­ şi fiiiuidaru din cale m*I neplăcute; In dpăuna gata eă яе dealănţuiascâ, groiin
mâni la insula Bujorescn. 8'an dat chiar Bulgaria bântue o crisă economică şi flnan grămezi de materii, lâuifă cari vafldeijuti
focuri. Bulgarii s'au retras. ciatâ din cele mal dure. Starea de asediu o imprudenţă, pentru a determiaao eiph
In consiliul de miniştri, care se ţine la a fost proclamată în mal multa districte ; sie capabilă să sguduie Europa latreagl
:

Teodoroff la Bucureşti.
Vineri a fost la Bucureşti ministrul
de externe al Bulgariei, dl Teodoroff şi a
av • o lungă înîrevorbire cu dl Marghiloman,
ministru de externe al României
Dl Teodoroff s'.-i exprimat despre si­
tuaţia Bulgarie! oficiale faţs eu comitetul
revoluţionar în următori! termeni:
— „Mâne, dacă am lua mësurl con.trs
Iul Saravoff, Bulgarin e In flac&rî. Bulgaria
oficială e pentru aplana:ea c л fhetülul. Noî
vrem pace cu România. Mal târziu vom şti
să distrugem pe Saravoff*.
A mal zis dl Teodorofl, cătră un di­
plomat la Sinaia, că Bulgaria nu are bani
S%naia, se vor lua hotărîri extreme. ţeranil r e k s ă -i plăti dijm i gavernukl prin­
ţului Perdiaand. A trebuit s?* so frimîtă
Se crede că relaţiile ver fi întrerupte.
armată, absolut cum a trebuit adeees я se
Pe malul în-reg cd Dunăni, suni cşn- t uurg ' b fort-, armatri în România pentru — U n a la zi. -
zate i'-'upe din саѵгіегіг şi artilrrie. a reprim.i pe ţeranil r»-voliaţf.
La frontiera Dobrogei e o divise în­ la d patrulea fo laton, îa caro voiqli
Guvernul româu e ma! töt râu. a mal să Л. moiistKza frumuseţile erei noul, Tn
treagă din nrnv ta permanentă a României. aşezat; se găseşte Ia România un numëc
ian glăsneşte :
De.eă Bu'giM, Мь ţi, îa mee'iogul ţinut mai umr : de personalităţi avêud îutr'aduvër
1
.Politica aceasta române în аошт
la Soft* se vor fi dat la devastări si aute o in trucţie superioară şi vederi generale.
de vieţuit al stelniţelor, cari яерагеайіі
de violenţă, comitetul d î stud.nţî, care & România e în definitiv constituită ea regat
atingere cu orl-ce mediu străin scuipa
cenvoesî mecticgul de Dumineca ш-пша, a şi o?:-ce s'ar zice d i pohtiea exterioară a
c
; pestilent pentru a se faca imposibili)".,.
hotărît s5 ţ nă pentru Joi un mare meeting R-g-iul Carol, ar fi nedrept de a nu se re­
Şi fă se шьі afirme că nul profan
prin ca e va invita poporul să se înarmeze. cunoaşte calităţile de care a dat dovadă
şi poetic tinerul colaborator al .autori»
D; Marghiloman a plecat la Peters­ acest monssrch.
burg. tel".
In fine România g)ogr.\fic"şte e sepa­
rată de pro inciile turceşti, unda ferb Io

T r i f şi
dp. IIa p i o n F u ş e a p i u
Până acum am cunoscut numai ţ-pul:
pe Aurel Trif, autorul lui Detri Berne, mu-
pra căreia marele ,Gelehrter" dr. Diaeono-
vich a cercat să arunce ţ i n ă pentru ioare
ргозШІе ce s'au strecurat, cu grămada, îa
lucrarea numită de secesionistul „Traian un
pas nainte spre era nouă".
De -ei încolo avem onoare a cunoaşte
şi pe „Ober* - inspectorul Enciclopedi«;!.
neînportantă exeepţiune. mal r,les înea pr?n
studiile m«I aprofundate, în revistele : Con
vorbiri literare, Literatura şi arta română,
Tinerimea si Liga română, partea apărută
până acum a .Enciclopediei Române" stă
pe un nivel literar midţămitor şi a fost re-
digiată cu toată îngrijirea posibilă.
„Este adevërat, că în fascicolele apă­
rute s'au străcurat şi greşeli, mai mari şi
mai mici, cari în cea mal mare parte se
rectifică la „Addenda şi Corrigenda*, ad-
nexate la finea fiecărui volum, — dar earl,
ori-cât de regretabile ar fi, nu вѳ pot evita
cu desëvêrsire la o publicaţiune atât de
rrnre gi multilaterală şi lucrată eu.un apa
rat atât de complicat; ca al „ Enciclopediei
Române*.
tAsemenea greşeli, de cari nu s'au
putut feri nici cele mai mari scrieri enciclo­
Sá I fie de bine veneratului comitet. teste nu numai alte lexicoane, durai
Cum şi pute să nu se declare mulţu­ manuscrisele iscălite le schilodeşte. Şi кгі
mit un comitet In care ocupă Ioc iluştri ne
невѳ destul de superaî dr. Bunea, care m
eur.ojcaţl ca Î O T I Oreţu ŞT G di Me.xim. nu puîea să'şr înăbuşe indignarea твівваі
Cî?ri desigur nu ştiu să s-згіе corect o f-viă. revisuit de cine ştie ce teolog improrál
Cât despre meritele lor literare, ar fl ca şi delà Sibilu.
când am cere d lui Diaconovich să lucreze
conştiincios şi să nu fie dus d'acasă când Ori dr. Ilarion dia pură coQviojal
a ortodoxiei sale nu citeşte .Unirea*?
Trif face buclucuri.
V c i b i e за o autoritate nu mal puţin Aşa se vede. I
respectabilă ca dr. Ilarion Puşcariu, episcop
Nu va fl citit nici scrisele d-lalîl
o;.orar, vi ce président &1 Asociaţiunel, ne asi­
lorga (delà Bucureşti), ci sub .eriticileip|
gura că ,orI cât de regretabile* greşeli s'au
rute ta toate ziarele' va fi înţelegândм
strecurat în „EuciclopehV, marfa d-lul Dia-
clamele (tipărite), ce dl Diaconovish toi
conovirh stă pe un nivel literar mulţumi
fepre reproducere) tuturor redacţiilor, m l
tor", coea-ee s e confirmă si prin eriticile
w

In darea de seama (publicată în .Tran­
silvania") despre şedinţa delà 5 Iulie a
comitetului central al Asociaţiunel citim
adecă :
„Vicepresidentul Asociaţ'mnil Dr. Ma­
rion Puşcariu în urma însărcinării primite
prin eottcînsul Nv. 18 din 7 Februarie 1895
de a controla mersul lucrărilor la „Enciclo­
pedia română" raportează, că in deerrsul
lune! trecute a fost terminat volumul II al
acestei publicaţiunî şi că după cum s'y con­
vins personal cu ocasiunea controlării sin­
guraticelor fascicole şi după cum se con-
firmă şi prin criticele apărute în toste orga­ plin mulţumit eu conducerea de până acum
nele publicistice româneşti, cu o singură, dar a „Enciclopediei Române".
pedice, ce lucrează cu autori biu« pHtiţi ni
competenţi în îeate ramurile, şi cari dispun
de toate mijloacele necesare, nu alterează
faptul, că direcţiunea ^Enciclopediei Ro­
mâne" prin lucrarea sa de până acum a
prestat ce întră împrejurările date a fost
posibil, şi că a înavuţit literatura română
cu o mare şi valoroasă publicaţiune, care va
face nu numai servicii reale publicului ce­
titor, ei va contribui fără îndoială la ridi­
carea reputaţiuniî literare a Asociaţiunil
noastre.
„Se ia act.
„Comitetul central sa declară pe de­
ţând apariţia fiecărei broşuri, reclam», м
apăru e îu toate organele publicistice.. cu
caie se laudă că, deşlluptăcuimenup-l
o singure, dar neînportantă excepţiune".
tăţl, dar urcă treptele măririi, In câtd'iul
Excepţia ar fl .Tribuna Poporului". Creţu ameţeşte privindu-l. I
Preacuviosul dr. Ilarion ori nu ştie ce
Fiindcă savantul Ilarion zice M, dl
s'au scris despre opera al cărei réviser este,
criticele formulate de noi sunt o escepţiul
ori ştiind, spune neadevër.
neimportantă, n u r face bine să ne inii
Cine nu ştie oare, că critica cea mal numele bărbaţilor valoroşi, cari stai J
aspră ce i-s'a adus Enciclopediei a apărut acelaşi nivel de admiraţie eu dea
In ,Unirea", виЬзс-risă de dr. Aug. Bunea, Creţu de pildă?
I
care va fi cel puţia aşa de înveţat cu Ila­
rion eu ilariea afirmaţie de mal sus. Cano Să ne mal spună, că afară d e m
nicul delà B'»j arătase In culori foarte vil Cosma şi Şuîuţ, c ne din comitetul ceiifl
cum biurou! enciclopedie dia Sibilu ciopâr- a mal scris ceva de dai Do&mne libfl

celelalte trupe c o m r n d a t o dc Little-
Ş O A P T E lown, nu 'mi-au sosit încă r a p o a r t e
despre perderile întâmplate. Burii
au luptat energic şi cu mulţime de
Uitarea
tunuri. Terenul de luptă ѳ g r e u şi
Oine-l îndrăgostitul, care erec'.e în гіі- tacticei Burilor favorabil, ear' pentru
( re ? căiărimea engleză ma/t greu ca ori unde.
— Nici jdată nici odată, nu te voiu uita, Londra, 28 Aug. Alaltăeri
fi şopteşte iubitei, ca o voce isto vdă de pa- Burii au prins doué batalioane de
«... Englezi.
Din depăr'ărî îl duce dorul, şi vii îl Intre trupele lui Botba şi En­
Ijmt chipul drag în suflet..., sufletul visător . ..glezi lupta continuă în chip de­
In focul dragostei el uită, că toiul e irecetor. sperat.
tocitor e şi farmecul iubiră. — şi sfîrşi'ul a Aproape de Salisbury un tren
U ce a tfncntmat odotă sufletul ommenesc cu muniţmni a oăzut în apă, de
alt uitarea. pe un pod. A u perit şi 5 soldaţi-
* Mira pianistă Л dolina Germain soiino II spus--, cât de mait îşi сошра i-
afet cu aducrea-ţi aminte la sfat, şi
ÎN vremurile împlinite abia maî găseşti clipiri Adunarea „Fmke"-eL
As farmece, chiar dacă viaţa tu a fost un
28 !. c. s'a ţinut îa Zolyóm adunarea
bande fericire.
kulturegyleî-ulul din părţile nordice ale
In stăpânirea uitării şi-a per dut lu-
Ungario!. Din dara a de seamă reiese, că
tind... reuniunea aceasta susţine 311 asile de copil
Dar dacă farmecul vieţii se învesteşte cu (unde, natural, copil slovaci sunt supuşi
M uitirii, ca să nu ni se pară că trăim în torturel de maghiarizare).
rm ear nu pe pămînt. uitarea e leacul a
Secretar prim a foàt aies Clair Wilmos
Ы te aï suferit şi a tot ce ai perdut. (neoş maghiar I), ear' p r é s i d e n t de
Rascoln. onoare secretarul de «tat Km. Lui D i-
rdvyi, ministru! caro s'a făcut membra
fondator, 'i s'au fscut т я г і ovaţiunl, ear'
Rësboiul buro-englez. Slovacilor, cari n'an iluminat s?ara, după
vechiul оЬіоеім, li s a u spart ferestrile
Advocatul Veszel (slovac) a şi scos a doua
Deşi telegramele, din sorginte zi placate, pa care lj-a lipit r e zidurile
englezi, vestesc ca g e n e r á l n i bur oraşului yesind : Eată urmele culturii ma­
i pvriîîî Rsuniunil suma d e 40 cor.
Olivier şi trei fii aï sel au fost prinşi
ghiare!* Patriot^, sa înţelege, sunt acum
de Englezi, totuşi chiar din aceste şi mal furioşi.
telegrame résulta, că Burii stau g a t a
si dea o luptă decisivă contra Iul
Roberte.
Astfel se telegrafează : Rësboiul din China.
Londra, 28 August. L a 25 c. Ro- Ca ştiri mal noue despre e v e ­
totto a fâeut mişcări de r e c u n o a ş t e r e . nimentele din China înregistrăm urmă­
A aflat cu Burii ocupă posiţil tari pe toarele :
o Întindere de opt mii y a r d e în giu-
jd Beirutului. Bl au şi deschis un Pricinuitorul rescoalel.
foc viu de artilerie a s u p r a trupelor LONDRA, 28 August. Ziarului „Stan­
lui Buller şi asupra divisiel lui Ste- dard ' 'i-se raportează din Sanghai, că azi
phenson. cu acte oficiale e dovedit deja, că pricinuitorul
de fapt al rëscoalei chineze în contra stră­
Bar ou data de 26 c. Roberts
inilor din PeTc'ig şi liencin este Jung Ln,
telegrafeaza : A Z Î am fost încaieraţl
care a înduplecat pe prinţul Thuan, pe
№ Baril pe un t e r e n de 30 mU Iun-
jtMe. Gând French a ajuns ia Leke- Kang-Ji ci pe Liping-Hen, cum şi pe îm­
wld, Polecarev (din Belfast) a eşit părăteasa regentă, ca să ia posiţia cea mai
ifc-1 ajute. Burii, cari probabil au extrem ostilă în contra străinilor din Chma.
primit ajutoare dinspre nord şi re sărit Germanii preMiţi — de moarte.
in opus o resistenţă de neînvins.
Berlin, 28 August Cât de mult
fii aveau în luptă trei tunuri
Birt ca Tom. Lupta a durat până sunt Germanii petrunşl de seriositatea
noaptea târziu. Buller s p e r ă (?), c ă datoriei lor, dovedeşte şi caşul, că
m агѳ maî mult ca 40 morţi. De la la ultima plecare a soldaţilor ger­
mani în China, un fruntaş German
idie si tndeoaobl co a 8 ris Prea Cu- a distribuit între oficerl sticle de
ŞiioţiaSs? Pentnx-că, desigur, reputaţia li- ţiancali în tocurele, cu scop ea,
Hetrla Â30ciaţiuneT n'o pot ridica nici ajungênd răniţi şi prisonierl în manile
I compilările de prin P a l h s , nici articolele lut Chinezilor, să-'şi curme ei înşişi vieaţă,
І Ц dapä-саш nici articolele venita delà scăpâud astfel de maltratările Chi­
I ші rcriitorl din Rraiâaia nu pot fi eonsi- nezilor.
I tote ca merit al comitetului central, ci
Pictori în câmvul rësboiului.
j nit cel mult un act de gentileţă a unor
I t a i l , earl nu'şi dau seama în ce compa­ Berlin, 28 August. Renumitul
cttóм tntrat. pictor Rocholl din Düsseldorf a plecat
în China, deodată cu mareşalul
conte Waldersee, pentru a face tablo­
Şi mal presus de toate : dacă savan-
\ M viceprwideiit a controlat iia care bro uri din teatrul rësboiului cu Chiaezil.
цй, cum s'au putut strecura In Eucieiope Cât costă expediţia belqiană.
\k lucrări, cari au eternit rlsul până şi al Bruxella, 28 August. Cheltu-
I «mbrulul domn Tika, căci şi J-ва a riu, elile, ce Belgia a a v u t p â n ă acum
etod » pitit despre „fameiuşa armăsarului* cu expediţia în China, se ш că deja
la o tută milioane maree.
І ilte bazaconii nemal pomenite ? 1
Aşteptam.
Noutăţi
» pe care teoria sa aşa zisă aristocratică a jus­ Atâî copil, cât şi mama ^ -, sunt deplin
Arad, 29 August 1900.
t Paulisa Bota lucrătoare în
atelierul tipografic al ziarului nostru,
a căzut jertfă unul fatal destin.
3
P e când se întorcea delà mănă­ Din scrierile lai a făcut traduceri şi
comentarii în limba română rit R " d i e s e n •
stirea Bodrog, unde fusese în ziua de
Motru, profesor la univers!? s ? ea Bucu­
Sf. Mărie, hramul mănăstire!, a fost reşti.
strangulată de m a r a m a sa, c a r e se
Interview en an b a n d i t U e l a b o r a ­
a g ă ţ a s e de roata căruţei in c a r e se
tor (lela ziarul ,Corr;ere di Napoii a вб-
găsiau 13 p e r s o a n e . virşit zible trecute o deos«*b:t» ш.-»уцгагіа-
r.stică: a interviewât a-'ec?. p T ! b„*ul ••d- n
Nenorocita copilă abia în v e r s t a gaut-bandiî Mmdino şi iacă 1>. » і ^ л ц ш і с
de 15 ani, dar cea mai m a r e la pă­ de 1000 metri peste suprafaţa ш Zi»retul
avea ştire, că Musolino so află în Moste-
rinţi, abia sosiră acasă, a murit.
Seupparone şi a hotărît sS-'ï îmé. o visi'S.
B de închipuit d u r e r e a şi j a l e a A pifeeas deci In munţi şi l'a observat In-
părinţilor, atât de crud loviţi de s o a r t ă tr'un vôrf ílrt munte, Pentru ca să-'I câs'ige
încrederea, ziaristul 'i-s'a presim,,,;, ca un
Dumnezeu să-1 m â n g ă e ! simplu 'uriat şi, trântii-du 'şl do vatră ca
* lăba'icvl, s'a apropiat de temutul bandit si-a
începu-; convorbirea cu dineul. Banditul Mn-
în Arad. Inteligenţa română din loc meşte famiiia şi sora cari ЦІ petrec zilele
şi, p e s t e tot, publicul ardadan în cu­ în plâns şi in rugăci mî si pa car! a trebuit
sä le părăsească. — МаІ pe urmă -• a
г
rênd v a a v é o r a r ă s e a r ă plăcută.
zis banditul am vezet pe sora mea Gra
Celebra pianistă r o m â n ă Aâelina Ger­ zio între munţii Aspremonte. Mi-s'a a ţ â ţ a t
main din Bucureşti, abia în v e r s t ă de gât şi nu voia să so despartă de mine.
de 6 ani, va da adecă Sâmbătă seara Ea a fost peauu mina cea mal scumpă
un concert în sala d e ' a hotelul Сги- fiinţă diu iume. Cu toata astea am nsviriU-o
я
cea-albâ" din Arad. D r ă g u ţ a artistă {lela mine, c;-. să scap do îmbrăţişările el şs
am fugit de d î n s a \ Pe cămăşii banditu­
vine acum din Braşov, ude s'a pro­
lui aíoíöa o mică medalie: „Ăsta — врияе
dus zileie t r e c u t e eu succes splendid. explicând Musoîko — este Sftul Iosif, pa­
* tronul meu, pe care totdeauna îl chem in
ajutor, când ajung în pericol şi care pâïra
Căpitanul C. Stezariu şi meseriaşii
acum totdeauna m a liberat". — „Nu te
români din Sibiiu. La a 8 a şedinţa literara
mustră conşi/isţa — Fa întrebat я і а ш Ы -
ţinută d e Reuniunea sodalilor români dia
când îţi ucizi pecâte-sindujman?*—,Sauto
Sibiiu" Joi ia 23 Augunt n., dl C. Stezariu
cap. ces. şi ieg. Io pensie., asistând in ca­
Diavolo I «— a eflelaïuat banditul, — de loc
nu ! EI au voit să mor ca un câne, deşi mu
litate de nou membru onorar a ţinut o cu­
eram vinovat. Regret numai рѳ acel nevino­
vântare foarte Insufleţitoare cătră membrii
vaţi, căror fără voie li—am priumun neca­
Reuniune!, A cozitribuit toîodaîă pentru seo-
zuri". — Ce vel face, dacă 'ţî-aî rßsbunai;
odată asupra tuturor dnjmanilor d-tsle?"—
*
îl întreba apoi ziaristul. — „Atunci am aă
Rectificare. In numërul 151 al ziaru- părăsesc taara, ori dacă asta nu ral ar tue-
Ы n o r r u , la pagina 11 a coloana 1, In ru­ cede, roiu săruta medalia aeeasia şi-'ml
brica , Ş o a p t e ' s'au strecurat deuö greşeli voia trage un glonţ. IR cap. DuşrasuiI mei
de tipar earl alterează ou totul înţelesul însă nici la ш cas nu vor pu'è Eă mö prindă
fraseî. Facem cuvenita rectificare: \n loc viu. Ear' dacă aş fi suprias de er, atancï
da : cum urlă să se citească : cu milă ; în inii ajuta asta". — Zicénd acesíea, el acoas«
loc de : o vieaţă să se citească : a vieaţă. o sticluţă, în care era striehmnă şi, l»â.idn şi
* ban l'ornas delà ziaristul îndrisasţ, — îşî
înscrierile la institutnl teologic din luà puşca p«? umër şi dispăru fără ermă
Caransebeş pe anei şcolar 1900/1901 sunt printre stâncile prăpăstioase.
în 1—3 Septemvrie st. v. a. c. Cu această •
осавіипч se plăteşte : 4 cor. taxă do înscriere Odiseea unni căutător de aur. Deu
(яеі-ое vin Intâia-oară), 20 cor. didactru şi uăzi noapte serviciul de siguranţă din Pană
4 cor. taxa pentru societatea .Io-in Popasu". a făcut 48 do areetärl de vagabonzi. Printre
Petiţiupiie pentra primire ln institutul teolo­ indivizii : i r e s t B ţ I a--;tf*d se afla UD anums
gic se adresează Prea Sfinţiei Sale episco­
Marius Dfimas, originar din Frsni'he-Com'é,
pului diecesan şi trebui să fie provSzuîe cu
îu virată 0 6 vr'o patru-zacl de ani şi care
următoarele асіяве: Extras df b~t"z, testi­
a po Vf síit şefului siguranţa chipul. In care
moniu de pe ultimul an şcolnr he\ puţin 6
ei a ajuns ia acea neagră mizerie, in urma
clase gim, ori rs;,le sau 1 cJ*ne gimo. reale
şi pedagogia coaipletä) şi declaraţia părinţi­ uaei certe îa familia lui, neaoroaiiui giidu- n
lor, că vor purta spesele de întreţinere a eesc cftţl-va bani şi ріеег.зе Ia Ahska. u J t
a reuşit a găsi 100,000 de frsncî îa аѵт.
elevului.
El s« îutor ea îo Europa, când pe drum
fí&zíx bolnav şi fu părăsit de tovarăşii sei
Fostul viceprimar al Budapestei. Qer- şi jaf uit după câte v ; zile de nişto bănuiţi
Ibezy Károly, a murit Sâmbătă f25 1. c.) du co ru. T imi ; în patrie pria îngrijirea
? r
dimineaţa la verstă de 65 ani. Foile ma f:orsclt?!ui Fraoţ'î din Caaada, el a sosit
gh'ste ÎI aduc mari laude pentru rolul în la Cherbourg de uude venit pe jos până
semnat, ce î a avut în desvoltarea şi în la Paris. De i-âte-va zile e] nu trăia decât
avântul naţional al capitalei ungare. t u câta o sapă care 'i se da grattai la ou-
• puiSiie. Роѵй?іва d-lul Оѳітаз fiiad r ; c u -
Steagul negru galbin în Ungaria. Z a roscuiă ca i-xastă. di Co-hefort l'a pus în
raie din Aastria adua şi comentează ştirea, libertate şi i-a strins printr'o listă de sub-
că snigaral steag ncgru-gslbúi еѳ a fo?t scrioţio suma d a 50 franci
arborat îa serbările din Strigoo, deşi Ar^hi *
ducele Frideric era de faţ§, a fost înde­ Un copil cn opt picioare. Ziarul
părtat îndată după terminarea serviciul al erjgîez „Morning L e a d f i ' , într'anui din
divin. numerile sale îr* cute, înserează un curios
^Linzer Volksblatt' scrie după o infor­ cas de domeniul flsioîogieï. E vorba despre
maţie primită din Strigon următoarele : Ple­ im monstru cu opt picioare, care a fost
carea din Strigon a Archiducelul Friderich a născut, In îrapregurimile Kngstonguiul
urmat mal In grabă decât cum era plănuită din (America) dü cătră o femeie си numele da
causă că steagul negru galbin, care fnsfse Kitîy Haîway, !u virată de 19 ani. Monstrul
arborat in citadelă a fost îndepărtat Căpi­ are asömoßarea unaí taur şi e in mărime
tanul oraşului, cum se pare se ieraea de de 28 centimetri. Picioarele iul sunt aşe­
demonstraţii din par'ea tinerimel maghiare zate de-a lungul corbului, câte douS îa
şi a dispus să fie luat steagul. read. Atât nefericita femeie, cât şi monstrul
, Această frică de tinerimea doritoare au marit imediat, ear' a;»st din й г т а a
de a face s:a:uialutl a dsveait iipieă în fost spirtuit şi trimis la Britisch muasam
timpul nostru. Mal Ingrabă ofensezi steagul diu Londra.
pe care al jurat credinţă, decât să te opul
revoltei unor copilandri. O maur de 22 anï avênd 11 copiii
ln elita parisiana cea mal frumoasă si
Tie îîàjszt? Organul lui Bànffy scrie : mal gentilă se numera azi vi comtesa Dă
.Foaia oficioasă publică maghiarizarea nu­ Rochemitte, care a ajuns renumită prin aceea
melor a următorilor maghiari bravi*, — şi că, deşi e numai de 22 ani, are totuşi
dă apoi numele Bachhaus, Gaiger, Hrad, până acum 11 copil 1 Lucrui sa înţelege v
Вэег, Dudig şi Stettr.er, al eăror strămoşi astfel: vicomtesa D ."'ochumeille, care
1
desigur nu cu Arpàd au venit In ţ e a r ă . . . s'a măritat numai în 18$. până acum în
1
patru ronduri a născut Щ<і doi gemeni,
Friderich Nietzsche, filosoful german ear' acum de curôad а к íut trei gemeni.
c
tificare! dominaţiei „Uebsímensch* ului, fl ri­ sătietuşil
dică la nivelul lui Schoppenhauer, atât ca
Editor: A u r e l P o p o v i c i B a r e i a n u .
originalitate de concepţiunl, cât şi ca frumu-
seţă da expunere, a încetat din viaţă în Red. r e s p u n s : Ioan Russu Şirianu.
Weimar la 25 1. c , în virată de 56 ani.
 Nr 161

m mmm mЩ mmmm mmmщЩ m m mmm -.M

tecù a
Deposit mare de inbrăcăminte pentru
ѳтеэ ni
bărbaţi şi copiii

în Arad
E UM colţul làngà Hôtel
im м „CRUCEA ALBA"
Preţuri fixe.

Comande după mesura se execută solid şi prompt. 477 5 -

Nouă carte didactică. Tocmai Invitare la abonament

acum a auărut în tipografia „Tribuni
Deschidem prin aceasta abonament
Poporului": „Geogrofia comitatului pe al doilea semestru la
Arad" pentru clasa III. a şcoalelor
poporale, scrisă d e Damaschin Medre, „TRIBUNA POPOR! LUI"
înveţător. — Manual aprobat din Cu condiţiunile de abonament, în­
însoţirea
partea Ven. Consistor aradan şi ilustrat semnate şi în fruntea foii, cari sunt cele
cu maî multe figuri şi hărţi gjografice.
Deşi manualul s e extinde peste
9 coaie în format 4° mare, cu
următoare :

Pe un an
In Monarchie :
Cor. 20.— Ф
СЩШІІШЙАЩ
tipar (litere none) ales şi frumos Pe Va o n 10 — •H
arangiat, preţul unul exemplar e nu­
Pe V* an , 5.— U
ft
Strada-Bisericei, Palától НшогМог. I.
Pe o lună „ 2— 0
mai 35 cr. — Noua carte didactică O rt
Pentru România şi s t r ă i n ă t a t e : Singură în felul sëu ţine în deposit numai fabricaţii Ф
e singura d e acest fel pentru şcoa­
Pe un cn frână 40 — u proprii s a u găteşte la comandă І
lele noastre poporale şi v a face A
servicii mari tuturor înveţătorilor 9
NTJMERIÏ DE DUMINECA Ф &
romani, făra osebire de confesiune. pot fi abonaţi deosebit, ca foaie
popor, cu СОГ. 4 pe an, avênd o în-
pentru •**
ce ghete pentru dame şi bărbaţi, 0
o
tindere de 8 pagine, cele 4 pagine a4
O
•N cum şi papuci pentru băieţi şi fete, I
„Foaia Pedagogică", c e deja foii de zi, plus un adaus poporal de le apoi ghete comode şi alte soiuri d e încălţăminte.
în al IV-lea a n apare lunar In Sibiiu, pagine.
în întindere de doue coaie, s u b di­ P
Domnii abonenţî sunt rugaţi u T o a t e a c e s t e a n u s u n t l u e r u r î de (4
recţia dlul prof. Dr. D. B. Barcianu, f a b r i c a , d a r ' s u n t m a i i e f t i n e şi Ф
a r e în Nr. 7 (din Iulie) următorul a grăbi cu reînoirea abonamente­
lor pe iitru regulata expedare a mai bune. Ф
cuprins :
foii. Ф 0
Curent roitit de prof. Dr. D. P . Comande din afară s e execută prompt şi cu preţuri
Barcianu cu осавіипеа tncheeril anului Abonamentele se fac prin •N
moderate. Ф
Cî Ni
şcolar 1899/1900 de la scminariul arehi- mandate postale şi anumit pentru •H
Í
diecesan Andreian, la 29 Iunie 1S00. — un timp, nare începe cu prima şi
«s
•н Trimitem şi la casă ghete d e probă în ori-ce timp 3
lubileul de 50 de ani al şcoalelor medii se termină cu ultima lunei. ß dorit. *I
gr.-or. din Braşov. — Modele de JecţiunI :
Este în interesul dlor abo­ S
Parabola Iul Isus Christos despre Samari- Aparat elastic pentru călcâie, invenţia lui Löderer,
neannl Îndurător, lecţie din religie pentru nenţî, ca adresele să fie însem­ 9
căpitan d e honvezi ung. r e g , aplicabil atftt la ghete de
anul al V-lea, de Dr. Ioan Stroia. — Din nate cât se poate de corect şi le­ 2
dame, cât şi la ghete pentru bărbaţi, s e poate avé
literatura şcolară de Dr. 1. Stroia. — In- gicii. Domnii abonenţî vechi sunt numai delà noi.
formaţiunî. — Felurimi. rugaţi a lipi pe mandatul postai
adresa tipărită delà fâşiile, în cari Mare magazin de creme şi lakk-crl î n diferite colori.
Abonamentul p e a n : 6 coroane.
li-s'a trimis „Tribuna Poporului"
— Ca unica foaie bună şi de s p e -
până acum. 484 3 -
cialilate, ce-o avem p e terenul p e ­
dagogic, o recomandam călduros Administraţia
tuturor înveţătorilor noştri. „TRIBUNEI POPORULUI". Preţuri ieftine d e necrezut

1Щ І І В Ш IS
Cel mai mare magazin din Arad şi provinţă în confecţiuni

pentru dame
STER A.
ifi
sţi^
A r a d , piaf a Andrássy. 478!

«Tipografia Tribuna Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu.

Ш