R>625625252252525ZR2R529-252.

5252366Z502525252RRRRRRZRRR5625ZRRR52RN
Tamarampop MVVVVIRGIPSM7717,2VMCCIAMAVIMAGOLINIMWV,VIRMVIRMIRGITARVVIZ, q-asa Ear, ; X>

aanlY3S .,-,
, (@ j
...- - vy1
n X( Y;
EMU, .59.-P.M.V.INCW' 7 VIMSZP2/1^1V.W.MM9V2,50T,J
7,!,:(Z, (g_ e
;.0.

_ VO;.91,
--qm015 961=0.93e. x)

,X oF3

t l''

DESPRE, .
0
0
4

GHEORGHIE STEFAN voEv011

,

xt
DOMNUL MOLDOVEI.

X
0
--.04,,---1
.
(1653-166E3)

DE
q v

4*
2
x"

e
*

\
, 0-,
..,
ALEXANDRU PAPADOPUL CALIMAH.

x , g
.0, "Ma lumii nu-i asa cum gandesce omul, ci >0
.E5 In cursul set, se intórce.,
Xe P
(Miron ('ostin Letop. Mold.)
X ....,
...--0
X
X `.Nemo enim unquam imperium flagitio quaesitum

X
X

X :
a
E
Louis artibus exercuit.
(Tacit. Histor. IN-. I, cap. 30)
?
i 1

<
.
i;
*3 0
s.,Ip
r

g
1. g x
X z
g
g
X t t) ti , t0t , 1E1 ..1 LI
4
-4' L

.. E i
. .,.. q,..
i:.
.

BUCVRESCÌ
TIPOGRAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORATORII ROMANI) 2
'a 3
X No. 26. Strada Academia q
0 '' No. 26.
tv
.0<
1886 .
?S Pa!'"',, 5,'-- '-c"1
xX /iMM' ° p:-.,i7r,ozia,Li-,..r.zaGerzeGywaaz,awcasou, ..,-ao74:41:aparaia,.....mw-h.zzas....T,,zia.swii-, ,,e
,P1

5 '42% i k 6 -);41 :44,.(4,,a14.9% "-(9

:
).) Ja.A''1,ammmmoaaaaumamla.,..vugax191!12kni.sbmializl;m21._.Au.u.agk
---tX
:%2SX25.25.X 5.-2SZS252S25.225 252522525225.25 252525252--2252S?52S2936252Q525 ?529S2525 X

www.digibuc.ro
 BIBLIOTECA
i$EZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro
 DESPRE

GHEORGHIE STEFAN YOEYOD

DOMNUL MOLDOVEI.

Publicatiunea periodicA german6, care iese la Stetin , sub

: Studii; Baltice publicate de societatea pentru istoria fi
titlul
anticitatea Pomerania' (1), ne-a dat la 1881 Ore-care informatiT
despre domnul Moldovel Gheorghie sail Gheorghip Stefan. Iatd
aceste informatiT, dupà o seurtà dare de séna din Norddeutsche
allgemeine Zeitung, din MaT 1881.
Porneranul Conrad Jacob Hildebrand sari Hiltebrand , vor-
besce in descrierea cAlgtorieT sale din 1656-1657, in calitate
de misionar atasat pe läng6 Legatiunea Suedic'd de la Con-
stantinopoli , despre un nenorocit domn al Moldova ,, cbiruT
Castelulu Stetin i-a dat ad4ost, acum delue sute si maT bine
de anT. In descrierea c'alatoriT sale, Hildebrand dice : cLa
28 Decembrie 1656 , am ajuns aprópe de IasT , resedinta si
capitala DomnuluT MoldoveT. Era Domn in Moldova Gheorghie
Stefan, Domn crestin si blAnd. Domnul trimise inaintea am-
basadoruluT nostru Welling , un corp de slujitorT , care l'a
intampinat la un parar de milà de la IasT , dicêndu-T din
partea domnuluT MoldoveT, c'51 tocmaT in acele momente se a-
fla la Curte un dams, trimes din partea SultanuluT, de care
Domnul trebue sà se ferésc6, si din causa acésta, ruga pe am-

(1) Baltische Studien, herausgegeben von der Gesellschaft für Pom-

mersche Geschichte und Alterthumskunde in Stettin.

www.digibuc.ro
 4

basador , s maT intardie cu intrarea sa in IafÍ. Ambasado-

rul priimi. NoT inaintarlim incet, i ne oprirätn cate-va ore
prin délurile d'imprejurul Ia.u1uT. Unul din CapitaniT slujitorilor
Domnului MoldoveT, de origine Polon, care cunoscea fórte bine
limba latinéscä, mergea cälare pe 1ang6 ambasadorul nostru,
vorbea cu intimitate. Cand inoptä, am intrat hi Iw.,;T. Ia01
este un ora mare, intins, populat, dar neincungiurat cu zidiurI;
in multe pairtI ulitele ail, in loc de pavagiú de pétra , barne
de lemn. Ora011 Ia0T are multe biserici; pe ulitI se v&I, icT-
colo, nisce vartelniti de lemn marT i nalte, in care popo-
rul se suie 0 se invärtesce, in dilele de Pasei; pe piete, se
gäsesce de vêndare tot soiul de vënat, maT ales prepelite; mone-
tele leNscT f;tielingiT a curs. Indatä ce am descälecat la cona-
culil ce ni se pregkise, slujitoriT ail incinsh o horä, in cinstea
ambasadoruluï; in acest joc figura o copra, in care era vfirat
un mu, i pe care o juca m päiat ; sfar0nd jocul, Miatul trase
cu sägéta in caprä, §i ast-fel hora se sffir0, iar bäiatul cäpiltd
un bac0. Pe cand noT priveam acéstä comedie. i duceam
caiT in grajd, gätindu-ne spre a ne onihni, se fact] o larmä mare,
cAcT domnut Moldova trimise o escortri de onOre, sä iea pe
Ambasador la audientä, nóptea pe intunerec. Ambasadorul in-
càlecä. cu patru OrnenT din suita sa 0 se duse la Curte,.
Hildebrand dice, cä s'a luat 0 el mai tardiri dupä ambasa-
dor, cu catT-va elmenT, 0 CA ajungênd cell bine la Oita Curtii.
fu intampinat aicia, spre mirarea sa, cu strigarea in limba nern-
tésa. : Wer-da ? (cine-T?), din partea gardei compusä din
Nemti, de care Domnul Moldovei tinea un regiment intreg lângà
sine ; am rëspuns cà suntem din suita Ambasadorulifi Maies-
täteT sale RegeluT Suecliel ; i a,a ni s'a invoit intrarea in Curte,
ne suiràm in F'alat pe o seal% mare t;ti larga de lemn. Trecënd
prin maT multe odriT, am dat bite() salä uncle era un jilt mare,
ca un scaun de judeeätoril, 0 la pärete un ciasornic mare, care
bätea ciasurile. Aicea am gäsit pe ómenfi. nostrii, edênd pe
o lavitä, de lemn ; eT ne-a spus cà ambasadorul intrase singurri
in audientd, la Domn. In acéstä salä era §i boeriT sari pagiT,
care stall pe Ifingà Domn, umbland in papucl ; ni s'ari dis, cà
nicI unuia din eI nu-I era permis sà Mire la Domn cu cisme....
A doua qi dupä audientd, slujitorul Domnese, polonul, veni
la ambasador §i21. a adus din partea Domnului MoldoveT . o
scrisfire ciltre Regele SuedieT sensu latinesce. Domnulil trimitea

www.digibuc.ro
 5

Inca daruri ambasadoruld, un Bahmat murgil (1) o bucata de a-

tlaz rosu, si opt coil de postav subtire, verde-gusa-porumbului».
Hildebrand a scris aceste intamplari ale calatorieT sale prin
Moldova, dupa multi anT, cand se afla a um past n- §i prae-
positas la Bahn. El vorbesce i de schimbarea noroculd luT
Gheorghie Stefan Voda, pe care odinióra liii vOuse la Iasi in
tad strälucirea sa.
'La 1648 , dice Hildebrand, se nascu o neintelegere intre
Domnul Transilvaniei Gheorghie Racozzi II i Domnul Moldo-
va Vasilie Voevod, care neintelegere se prefac.i mii t1rdiil in
resbelit Racozzi isbuti sa gonéscä pe Vasile Voila din Mol-
dova, si s. pue. in loculo lui, Domn Moldova pe logofètul
Voda, Stefan, care se si intari de POrta Otomana.
Pentru acésta, noul Doom al Moklovei, a platit un dar anu-
al lit); Raconi. Curand insa Sultamil Mehmed IV, in ultimele
dile ale lunei Octombrie 1657, goni djn Domnie i pe Domnul
Transilvaniel i pe Domnul MoldoveiPtefan, tinênd mai mult
la liniscea si la binele patriei séle si vëdêndu-se slab ca sa
se opuie cu armele puterei turcesci, a pribegit in strainatate,
cauta adapost la vechiul sè aliat Regele Suediei Carol XI,
care l'a priimit cu o liberalitate adevèrat regésca, si-i a dat
casa si masa in Stetinul eel vechi, in castelul s, nude Gheor-
One Stefan Voda a si murit la 1668. La 8 lanuarie 1668, Dom-
nul Moldovei Gheorghie Stefan, simtindu-se slab, a facut un
testament, !Tin care a läsat mostenitóre universald a intregel
sale averi , miscatóre si nemiscatóre, pe sotia sa Stefana Mi-
hailova (Ste.phanam Mihairovam) poruncind, dupa legea Gre-
césca , ca ea, dupa mórtea ei , sa fie ingropata MO el, si
departand de la mostenire, pe fraii, nepolii, surorile i cele-alalte
rude ale sale, care parasit in fuga sa, cand l'a gonit Turcii
din Domnie ; el indatorea, prin acel testament, pe so(ia sa, sa-i
balsameze trupul, duca de la Stetin in Moldova, sa'l ingrópe

(1) Bahmdt sad bahmet (6axmar) se gicea und feld de cal marl de c6.-
lArie tAtIrescI renurnitl pentru iutéla i taria lord in resbeld (Vec,11
Bapr, Poceifiemil Axmemiu, tom I, pag. 25, St. Petersburg 1847.) Bachmates
s'appellent les chevaux Tartares.... la vittese des Bachmates (Pierre Che-
valier, Histoire de la guerre des Cosaques contre la Pologne, pag. 13. 146.
Paris 1663).
Cuvêntuld Bahmdt, Bahmét 6 tAlärescd. (Peuois, 3TilidoxoriviecidA Jena-
ROIL% Pycexaro Slum, tom. I pag. 20, St. Petersburg 1835.)

www.digibuc.ro
 6

in térA, tang prtrintiT seT, cu ceremonialul domnesc i dui:4

legea grecéscA. ,
Acest testament scris in limba latinéscä, este legat la un
loc cu manuscriptul cAlAtoria lui Hildebrand. Gheorghie Stefan
VodA a scris testamentul sëü si in limba romanesca : ndahio
idiomate nostro. Domnul Moldova rAgA, la srarsitul testamen-
tuluT s65, pe totI principiT ImperiuluT, sA dea sotia sale ospetie
si ajutor in alAtoria ei spre patrie, cAcT averea ce-i maT rem5.-
sese, vingêndu-o, abia i va ajunge pentru cheltuiala drumula,
iar obiectele cele de pret din mostenirea ce-T Elsa , era , maT
tOte, etnanetate la jidaniT de la Viena.
Revista GermanA de ma sus adAoge cA in arhivul Statula
din Berlin , se gAsesce un pachet atingAtor de numitul Down
alA Moldova, cu inscriptie latinesce : relafie despre sosirea la
Colberg a unuI Domn Moldovenesc Gheorghie StefanO, gonit
de TatarI, qi, despre plecarea sa, n urma la Curland peste mare.
Acel pachet coprinde &IA scrisori, una din Septembrie 1662,
adresatd din partea Electorelui de Colberg, din ordinul spe-
cial al Electoreld Friderik Wilhelm crttre principele de Curland.
(In Oilele trecute scrie Electorele de Colberg, (And Friderik
Wilhelm se afla la Colberg, cAlAtorind prin Prusia, s'a adresat
care el, vn principe Moldovan ca numele Georgius Stephanus,
prin secretarul s, i comunicAndu-T intentiunea sa, de a se
duce la Moskva, l'a rugat srt-T dea voe de liberä trecere
ajutor sigur. AcéstA cerere a dobandit buna-vointA InlimeT
Sale Electorele, si i-a dat un paport special, dupà. care ni-aa
poruncit la plecarea sa, sa clam Domnulai Moldovei Oa as-
cultarea. Nu mult dupg plecarea Electorela, sosi i MAria Sa
Domnul Moldovenescri, si dupA ce se odihni ala cAte-va
s'a botArAt sg-sT urmeze cAlátoria, si ne-a rugat sa-1 dAm o
recomandatie cAtre E. V., de Ore-ce cAlátoria sa are sä urmeze
prin pArtile VOstre ; v rog'clar, sA dap' principela Gheorghie
Stefan, nu numaT liberA i signed trecere prin téra vOstrA, dar si
tot ce ve(T crede trehuitor pers "ineT si imprejurrtrilor sale*. A
doua scrisAre este din partea DomnuluT Moldovel Gheorghie
Stefan cätre Electorele de Colberg, cu data din Libonia (Libau),
din 11 Octombrie 1662. Domnul IVIoldovei i scrie, cA ajungênd
cu bine in acel port Curlandic, i mutumesce : quod se mediis
commodis ad iter conficiendum prosperexerint, navem bonam ac
fortem , nautam fitlelem cam adjanctis ordinaverint : adecA, cA

www.digibuc.ro
 7
i-a dat tóte mijlócele trebuitóre pentru cglatoria sa , o corabie
bung 0 tare §i un capitan credincios, cu matrosiT Vo e-
vodul MoldoveT se aratg recunoscètor, prin acea scrisbre,
gata a servi la rêndul sèù pe Electorele de Colberg, orT cand
ar avea trebuintg de et.. Scrisórea e subscrisg cu insql mana
luY Gheorghie Stefan, §i are pe plic pecetea domnésca cea mica;
pecetea represinta ung capg de bog cu cOrne, intre cOrne
pe cele dOue laturT ale capuluT de bog, cate un glob micg,
peste totii treT globurT, sag stele; ornamentul coifuluT aseme-
nea cap de boti, i in cele patru part,1 ale pecetiT literele :
G. S. P M. (Georgius Stephanus Princeps Moldaviae).
Domnul MoldoveT se resgandi, pe semne, Oice sfar§ind,
revista germang sus citata, de a maT merge la Moscva,
sag cá s'a tutors de la Moscva, inapoT in Pomerania, unde
a avut viefuire i primire bun& de la vechiul ail aliat Regele
Svedia, castelul Stetin, panti, la mtirtea sa.
Acesta este in scurt articolul din Baltische Studien. Sä spe-
räm cá istoriciT no0ri, vor cäuta i vor publica, in intregul
lor, manuscriptul luT Hildebrand §i testamentul luT Gheorghie
Stefan Voevod.
ImT propun sg descrig viata i sfar0tul luT Gheorghie Stefan
Voevod, pribégul de la Stetin, qi cele petrecute In qilele sale.

Domnul MoldoveT, despre care vorbesce Hildebrand, este

Gheorghie sag Gheorghip Stefan (XII), Voevod, supranumit
Burdufa, Burduf sag Burduja (1), poreclg ce In limba sla-
vonéscg vrea sá licg !grcis, pántecos (2) de la gyvAA, gra-
sime (3). Acestg domng a zidit la 1655 frumeisa §i mgréta m-o
nastire aqinu, sub munte fi la potica Çrii Unguresci (4) in
judetul Baca, In Plaiul Trotu, aprópe de satul cu aseme-

(1) Cantemir, Descrierea MoldoveT, pag. 90. -- incai, Chronic Rom. tom.
III, pag. 63.
(2) H. Ealiminn-IfaidelicKid, Rcropiu Mead) Pocciit, Tom. I, pag. 290. Mom=
1812.
(3) Clump'. Pycex. Axaaor. tom. 1, pag. 89. - De la Rnma vine cuvdn
tiiIü românesc burta sad burda, adecd pantece grosd.
(4) Anonim Moldov. in CogdInicean, Letop. Mold. tom. III. pag. 121, edit.
princeps. Zidirea mdnástiril a tinut dol anT : 1655 i 1656. (Letop. Mold.
tom. I, pag. 336).

www.digibuc.ro
 - 8

nea numire, pe apa Casinu (1). Mosia Casinu, care se ho-

tgrasce eu Transilvania, era proprietate a luT Gheorghie Stefan
Voevod. Intr'o scrisóre din 1 lunie 1655, datatg, din Iasi',
Gheorghie Stefan Voevod serie .Domnulu'i Transilvanid Ghe-
orghie Racozzi II urmètórele : ,NoT vom pleca a mqia nóstrii
despre TrotusT, unde din mila lui Dumnedeil, voim sa zidim
o mangstire spre vecinica pomenire, prin care sg, putem chiema
in ajutor numele lui Dumnedeg. cCu acéstg. ocasie Gh. Stefan
Voevod dice ca va primi cu bucurie aice la mosia sa visita
lui Gh. Racozzi (2). Miron Costin dice si el c6 pre atuncI «pur-
cesese Stefan von. la munte, sg. alégsd loc de mânästire, care
se eheamg Cqinul»....(3). Gheorghie Stefan avea aiee i muff
marl, domnesei, ruinele egirora se vkl i astà-dï in ograda
mangstirel din sus, iar in fata bisericel, tot In coprinsul mA-
nstireï, este in form/ de becig, o tainità in care intrand, dai
in drépta, si in stanga, de done odài mari, iar in fat'd, de esi-
rea ce ducea afarg, din nfánAstire peste apa Casinul 0 la del
la pádurea apropiatà, care se hotgresce cu Ungaria. Traditia
ne spune i astA-dl, prin gura bgtranilor loeuitorï de la Ca-
sin, cá prin aeéstà tainitg, subterang, prin acest Inehipuit becig,
s'a repedit eâiare Gheorghità Stefan von., eu catI-va cApitani
slujitorl, de ail esit i ag segpat in ses i In pg,dure la del
din fata mgngstirei, si de aicea ag pribegit in megiesita Tran-
silvanie, când era fuggritg i impresurat de Turd si de Tg.-
tail; gura acestuï becig In formà de cerc, este impodobità cu
uug colan, sag cadru, de marmora albg, avênd In mijloe sgpatà
marca Moldovei, märturie si astg.-01 printre secolï, cà 'n aceste
locuri a umblat Domnia... Màngstirea Casinu cu easele dom-
nesci din coprinsul el, era ineunjuratà de un 'zid de Wed
nalt si tare, si cu turnuri, si era Mate; dar pentru cg," Nemtiï
Unguril venea de se inchidea aicea, cAnd präda Moldova,
Mihal Cehan Raeovità Voevod, Domnul Moldoveï, dupa ce a
hàtut pe Nemti i pe Catane la 1717, p, mers la Casin, si a
stricat zidul Mgmilstirel; tot atuncl .el a stricat, pentru ace-
ia0 musk i zidul mbIngstirei Mera din tinutul PutneT de
(11 Miron Costin in Letop. Moldov. tom. I pag. 336. (1)orcEvio; luto-
pIx Acocía;, tom. III pag. 113. 114.
(2) Veil acést5. scribóre in Monumenta Hungariae historica. Else' Osz-
Utly: Okmánytár, tom. XXIII pag. 184. Budapest 1874.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 335.

www.digibuc.ro
 9

langa Milcov, zidita. de Antioh Cantemir Voevodul Moldo veT la

1706. Manastirile Caqinu i Mera era cetafi vestite. POrta
(1ice cronicarul) afland c Nemtit çi catanele punea mana
si se inchidea in aceste doué cetari Caqinu i Mora i de akT
esa i prada Moldova , trimise un ciohodar al VisiruluT , cu
firman din partea sultanuluT, la MihaT Itacovità Voevod , ea
s. mérgti sei risipescti acele doue cat*. La 21 Mai 1717 Mi-
haiti Racovita Voevod a plecat din Iasi, cu Oste de MoldovenT,
CodrenT, LapusnenT, SeimenT, calarime i pedestrime, eu tunari,
si ea un corp de 'Mari, sä indeplinOseä firmanul. Saniar,,
adeca cap peste tntä acésta Oste , Mihaiù Racovita randui pe
Constantin Tarigradénul postelnic mare , bun vitez fiind slu-
jit la Nuscali 0, la Cazaci, sciind randul Wire): , indrils-
nef qi cu sfat bun. MihaI Voda tabarasee la Nicoresti, trece
Siretul, bate cumplitil i scOte intèiti din Mera si apoT mer-
end la Casin, bate si scOte si din Casin, pe Catane i pe
NemtT, si pune de därimä aceste done cetiiri, care era Mat
de tari si de vestite, in cat Sultanul poruncise ca ciohodarul
ViziruluT sà stea tot impreuna. cu MihaT Voda. Racovita ,
sa wig sà vaqà cu ochiT cum s'orii strica acele douä cetaff.
Mihaiù Vocla prindea catane i nernti, IT spanzura, IT ardea, it
punea in carlige , ;FT spanzura de picióre (1). Zidul Mànästi-
rei , abea l'a putut strica, Oice chronicarul ; pe une
locuri a pus laguma (mina), de a sfaxamat zidul , pe de alta
parte cu ciocane de fer, aü adus salgai de la Ocna ,
risipit, i asa spart locaml acelor Nemri catanc (2).
De la 1717 pang. la 1820, manastirea Casinu a stat fara zid
ingradita numai cu un gard. La 1820 Egumenul Isaia Ta-
rigradénul, a intreprins sa fac'd din nog zid imprejurul ma-
nastireT, zid care stà si pana astä-ql. In zid, in partea stanga, la
pOrta mánaistireT de sub clopotnità, care are forma until' turn, si
pe care all fost in veehime case, se citesce pe o pétra urma-
tórea inscriptie romanesce , pe care am copiat'o in prima.-

(1) Anonirn. Mold. In Letop. Mold. tom. III. pag. 69, 72.
(2) Anonim. Mold. in Letop. Mold. tom. III. pag. 72-73. Dnspre mg-
nüstirea Mera saü Mira, veil Letop. Mold. tom. III, pag. 37.
Domnul Dimitrie Cantemir ne spune a pe timpul sëü, la piciorul mun-
telul Vrancea , aprOpe de Münüstirea Mira se güsead ruinele unel alte
cetat.I fórte vechl , i acel, Mc se numea de locuitorI Creiciuna cetatea
Crdciuna, (Descrierea Mold. pag. 25, 26 edit. IaqI 1851).

www.digibuc.ro
 10

vara anuluT 1884, când am cercetat aceste locurY in interesul

scrieref de fatä : «Acatti oidire s'art facut de Isaia Tari-
grad6nul Igumen acestd sfinte Mtintistin ; inceput
la 1820, si, din intamplarea zaverei ce a12 lost la 1821, ati
r6mas pawl la 1828, si sevarsit la anal 1830, care s'aii
filcut cu ins* ostenaa cheltuaa sa. la lit lie 21.*
In biserica Mänästirei in drépta, este tronul Domnesc cu
marca Ora Moldovei, asezat pe doui leY, si aläturi tronul
Mitropolituldf ; in stänga, se inaltä un amvon frumos, in fata
tronuluT Domnesc si a tronulta Mitropolitan. Biserica e
naltà si mare ; icónele de picturä bisantinä alésà. La 1821,
când Tamil acase Moldova, Enicerii ail pus caul' lor in a-
céstä bisericä, si pe icónele sfinte se lied i astä-4T, urmele
sabielor si ale iataganelor turcesci care se aratà visitato-
rilor de bältränii locuitori ai Casinului . . . Cu patru-spre-glece
anT inainte de 1820, adecA la 1806, Egumenul Isaia Tdrigrä-
dénulti ail reparat biserica ; dar el permis sä stérgä
inscriptia cea vechie ce era pe o péträ de marmorä albä, a-
sezatrt in perete de asupra usel bisericei; el ati läsat name
marca TereT asa cum era de asupra inscriptieT vechI, ear in
local acesteia , siergênd'o , a scris tot romänesce data i
Imprejurdrile reparatiei fâcute de el0 la 1806. Prin coltuff se
véd insä urmele inscriptief vechT, urmele vechilor litere din
care totusi resare numele VoevoduluT Gheorghie Stefan. . . .
Monastirea Casina avea mulT cälugäri; pe la 1740 ea era
incä populatà de monahi. Etä un ispisoc de la Grigorie Ghica
Voevod, din 12 Iunie 1741 (7249), care ne dä dovadà despre
acesta. (1)
Noi Grigore Gika Voevod ea mila lui Dumnec,leil Domn
tërel Moldova
Facem stire cu acéstä carte a Domniei mele precum
pârat de fatà rugätorul nostru Ghedeon Egumenul i cu tot
Soborul de la Sfiinta manastire Cosinul, cu Toader Chirita
ca Lupul Cräsmariul si cu altf frati i rezesi ai lor din Cär-
bunesti ot ocolul Agiudului of tinutul Putnei, arätat Egu-
menul de Casin un ispisoc din vlet Ap0A- (2) de la Duca Valä,
scriind cà s'at parât de fata la Divan Theona Egumenul ce aü
(1) Acest act se plstiéz l. in original de generalul Pencovicl, de la
care l'arnu copiattl intocmal.
(2) 1666.

www.digibuc.ro
 11

fost atunci la Casin cu Scoarlds Coames si cu Pu1e1, pentril

&del ad fost dis cd ad si eT ni.ste 041 de mosie la Carbunesti
si att fost oranduit pe Alexandra Ramandi ce ad fost pitar
mare, si aü mers si ail strans pe toff rezesiT si megieasiT
luându-le sama pe scrisorI T-ad ardtat si intrebändu-se eine
de la cine aì cumparat, i s'aa alga el vendu0 lv Gheorghie
Stefan Voda ctitorul manastirei, nurnal i-ail remas rievCmduff
jumdtate baträn a reze.silor, si aù socotit dresele luT Gheorghe
Stefan Voda i trilgênd si cu funie din valea sacá din hotarul
Buciumilor pand in hotarul Schiopenilor, si s'ad aflat saptedecT
si &me de funiT, s'ail ales in partea rezesilor 12 ftmii si
18 stftnjinT, si pe vale iardyi pe malul SiretuluT vechiú, din hotarul
Schiopenilor, pand in gura väiT sec7, ad aflat 62 de funiT si
funia de 30 de stânjinT, i iarkf dat parte rezesilor dece
funiI si 90 de stanjinT, iar Toader Chirita si Lupul CrIsmariul
§i alIT fratT i rezesT aT lor, ail arätat i eT o märturie iardsT
de la Ramandi care ad fost Vornic mare, scriind ea viind cii-
lugarit de la Caqin §i cu OmenT din Sascut cu carte gospod
ca se alégà locul mAndstireT, din sat din GärbunestT pe
de cumparaturile luf Gheorghie Stefan Vodd, ce le-arc datrc ma-
neistirei sale Caqinu, i iardsT scrie ca aii mdsuratti cu funie de
30 de stanjinT gdsit iar 72 de funiT in tot hotarul Cdrbu-
nestilor, venit partea calugarilor 55 de funiT si 6 stall-
jinT, iar partea rezesilor li s'ail venit saptespredece funiT, si
scrie ea s'ad gdsit si scmne puse de Gheorghie Stefan cand ail
hotarit cu Enaki Vornic de pOrta, fratele DabijäT Voda. (1) si pc
acele semne vechT le-ail dat sit fie caugeirii cumgraturile lui
Gheorghie Stcfan Voda iar rezesiT sa-s1 tie partea lor ce le-
ad remas. Dar acésta niarturie a WI Rarnandi mg de prenrma,
de cand ail fost Vomic mare find si cu velétul tocmit si ne
ardtand nemica inteinsa de hotaritura ce fecut mai nainte
si ne fiind ispisoc Doinnese de intdritura pe clènsa, nu s'ad
putut crede, i calugariT ardtând ispisoce Gospod pe hotilraura
lor cea dintâiii, s'ad socotit me de credinlä ispisocul Gospod
a calugarilor de cdt acea marturie ce am pomenit maT sus
&ad arätat acestT OrnenT, si s'ad socotit sa tie si edlugdriT din

(1) Acest document are importanta sa istoricg §i din ac t punct cI

ne arata, c Dabija Vod5. Domnul Moldovel, aü avut un frate a-nume E-
naki care la 1666 era Vomic de Poarta.

www.digibuc.ro
 - 12

Casin partea lor din sat din Cgrbunestï pe ispisocul Ducgsi Vodn.
ce s'ail fgcut pe hotäritura luT Ramandi, cea dintain, eänd an
fost pitar mare, si cast se scrie cg le-an ales atäta sg tie. eil-
lugäriT pe acele seinne. Asijdere si rezesiï ineg-iif sg-0 tie partea
lor 12 funiT si 18 stanjinT pe drurnul cel mare, 0 10 funii 20 de
stänjinI . . . . SiretuluT vechin, iargsT pe ispisocul Dual Vodil
precum scrie cg. le-an ales Ramandi atuneï când li s'ail hotg-
rit judecata, si pe acel ispisoc a DucgT-VocIl ce este la cälu-
garT .... am dat si de la Domnia mea egte o carte de intgri-
turg si la cgluggri si la rezesT .... sg-sT tie fieste care partea
sa precum le-ail ales Ramandi atunei si sä le fie si de la noi
uric cu tot venitul si cu tot hotarul stgtätor .in ver.ï, si nicT
unit* maï mult sg nu se intindg, si de acéstg parà sg nu se
maï pâréscil peste cartea Domniel mcle.
Vela logofêt procitoh
(L. P.) Iasi vlet ,..3cAAA (i) Sirnionii Chqco uricar
Iunie Ri . (Iteuncw).
La 7250 (1742) Constantin Mavrocordat Domnul Mol lover
inching SfantuluT Mormônt rrangstirile Tazlgul, Caqinul, Soveja
si Pobrota. Iatg cum istorisesce despre acéstg inchinare Chro-
niearul contimporan Joan Neculcea. cIn Oilele Mgriei Sale 1E11'
Constantin Vodg venit-an si preasfintitul pgrinte, Kirio Kir
Partenie patriarchul al sfintei eetal a Ierusalimului si a tOtg
Pale-tina, si primindu'l Mgria Sa, Constantin Vodg en bine, si
osebit de mila ce an fäent Mgria S'), de ail dat si ail inlgrit
Sfantului Mormênt a Domnuluï nostril Iisus Christos, ail in-
ehinat si aceste patru mg.ndstirT anume Tazläul, Caqinul, So-
veja si Pobrota, care dintru aceste mAngstiff TazIgul, CRinul
i Pobrota, maï fusese inchinate si maT nainte vrerne la Sfiln-
tul Mormênt, si la vreme de nepace le-ail fost dat de bung voie
Patriarchul de Ierusalim iargsT pe séma cäluggrilor MoldovenT ;
iar asezAndu-se pace si find mgngstirile egte cu ceva venit,
an socotit Mgria Sa cà este lucru cu cale, sà fie inehinate
mgrastirile iargsT la SfAntul Mormênt a Domnuluï nostru lisus
Christos, sa se ajutoreze si sä se intttréseg Sfantul Mormênt,
carele este de folosul miintuiref a tag, Crestingtatea.. (2)
La 1805 mgngstirea Casinul era risipità de cutremur. 0 a-
nafora a Divanului Velitilor boeri aï MoldoveT din 1805 Tanu-
(1) Med. 1741.
(2) Letop. Mold. tom. II, pag. 463.

www.digibuc.ro
 IA

arie 25, Maria la Februarie 1805 de Alexandra Moruz Voe-

vod, liotri ca cintru meremetisirea manastirei Cqinul ce cste
risipitá de cutremur, s. dea ajutor i cele-alalte m'anestirT ce
stint. la o inchinare cu densa, (1). Atund era Egumen mtinäs-
tireT Isaia TerigrAdeanul, care ail flcut, dupe. anaforaua de
mai sus, meremetisina mäne.stireT Ca0nul. Acesta aü Mutt
zidul d'imprejurul menilstireT, cum am ois mat sus.

Domnind in Moldova Vasile I Voevod de ném Arnaut,

pronumit Lupul (2), era mare logofrit am sèù, dupa mOr-
tea luT ToderaFo sae Todera4 logofetul (3) Gheorghie, saù
GLeorghip ,..tefan, din satul lienchm Renchect satí Race.-
ciunT, din judetul Bacàù, din familia Ceaurescilora, fiul lui
Domitrcwo , sau Dumitru Stefana (4) , care la 1623 sub
Stefan V oevod fiul luT Stefan 'forma, u fost mare \Tornio a
TereT de jos in Moldova. (5) Tatel luT Gheorghie sail Gheorghitbi
Stefan, adece. Dumitrwo Stefan, ail fost i el logora mare
in Moldova (6). Familia Ceaur, era o familie fOrte vechie , bo-
gahl i vestitä iu Moldova. Logofêtul Gheorghie Stefan era,
scrie Miron Gostin, ont deplin, cap intreg, fire adtinca, i unul
din MoldoveniI cet maT bogafi, cu matte mo0T i cu bant, c6cT
(I) T. Codrescu In Uricar. tom. VI, pag. 192 § 26.
(2) Cantemir, descrierea Moldova pag. 90. 204. 314 Miron Costin,
In Letop. Mold. Tong. 1, pag. 264. 265 336. The Travels of Macarius,
Patriarch of Antioch., In Arhiva Istor. a Romani' I, tom. I, pag. 79. Isto-
ricul AtanasiO Comnen Ipsilant. care a fost mare Spatar in Valahia
la 1764-1765, i Patriarhul lerusalimulul Dositeü, care a stat ia scris
multT anI lu Valahia, ne lncredín(éz c Vasilie Voevod era din
stramoV din Epiro, ear tatal seO .Nkolae eel Aga, a fost nascut In satul
Arnautohori de langa Marianopoli, aprópe de Varna. (Aazy. [top. I ihMeoz.
P27:1 tom, pig. 114. 788. 792. Gunstantinupoli 1870. I. 10. Hpegex$
Herupia Etutrap., pag. 82. Odessa 1878. locnOiciu napi v `lepouacattp.oi; nwzpiap-
ztualvmp libr. XI, pag. 1171, edit Bucuresci 1715.)
(3) Dupa Toderallo Logofatul (Letop. I. 281 sub anul 1615). Ghent.-
ghita Stefan er.t logorat mare a Moldovel de pe la 1618 cum se ve te din
legatiunile luT Kemeny lano§ solul luI Gh. Racoczy I.
(4) Istor. Balacenésca, apud Sincai, III, 56. 'Aacclictolou
anon, pag. 131. Constantinopoli 1870. Miron Costin In Ko-
glIniceanu, Letup. Moldov. turn. 1. pag. 297. 293.
(5) Ateneul Roman, fascia. ern Mal §i tunic 1861, pag. 13 §i Melchi-
sedec, Biblioleca de la MiclauenT, pag. 13.
(6, Diigiel in Cod. diplomgt. Poloiliae, I, pg. 62E. apud neat Chro-
nic. Roman. torn. III, pag. 63.

www.digibuc.ro
 14

tata-Ail a fostil la atatea Domnii boer vestit, cu ocine inte-

meete , cum nicf, o casti n tam, moqii ca acele, ocia, sate,
cur0 n'a avut. (1)
La 1634, caad Vasilie Lupu se sui pe tronul Moldova, dupá.
Moise Movila Voevod6 (2), domnea in Constantinopoli prósni-
nicul Sultan Murad IV.
Chronicarul Moldovei loan Neculcea care numesce pe Va-
silie Lupu Domn strein, (ice ca el ail inceput a domni cu bine.
El a lasat tara de bir trel ani, a scos din tar/ pe Turd, sa
nu supere pe ómenf, n'a imbracat trei anT contä§ cu soboli, ci
numai cu vulpT, §i pe di numai o maà de pane se manca la
Curtea Domnésca i o ialovita, i osebit maT multti de dol. gal-
benT pe gli nu se cheltuia. In acest timp s'a amplut tara de Ornenl
de bani. «De mirat lucru este (dice Neculcea) eg Vasili Vodà
a fost Domn strein, 0 nu a fost grabnic la lacomie, . . . (3)
In dilele lui Sultan Murat IV avea putere i facea tot Si-
lihtar-aga, adeca Spätarul sìl, i Kizlar-aga, adeca intendentul
Case Sultanului 0 a femeeloril Seraiului. Ace0T doi Omni'
purta tate trebile impëratieT, i ei era atilt de puternici in cat,
cand se intalnea Marele Vizir cu vre unul din eT, Viziral le s--
ruta póla (4). Vasilie Lupu Voevod, Domnul Moldovei, avea de
sprijinitor al s'éii pe Kizlar-aga i pe Marele Vizir Tabani Buiuk,
ba inca i pe pa.a. de Silistra ; Iar Matei-Voda Basarab Domnul
ValahieT, pe Silihtar-aga. Domnii Romani «cuprinsese, dice chro-
nicarul Miron Costin, pe ace0i turd cu daruri i cu hanT,
prin asemenea chipurl, e§ea ispravi de la Impèratie , §i lui
Matei-Vod Vasilie vo0 ; insa covarea cu atata Ma-
till'
tei-Voda pre Vasilie Veda, ea Matei Voda avea §i cu megi-
e0T mare prietenie, ales cu Ungurii; iar Vasilie Voda nid cu
un megia§, precum am apucat i noi, acea domnie, viatA buna
n'ati avut, din nebtigare de séma, cu nimeni din rnegial(5).)
Vasilie Lupu Voevod, indata ce s'a suit pe tronul MoldoveT,
a inceput a lucra cu Vizirul i cu Kislar-aga, se faca pe fiul sal
Ion Voevod Domn in Valahia, sà restórne pe Matei Basarab,
suit pe tronul Valachiei la 1633, cu care era duman 0 a-
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 297.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 270-272.
(3) Letop. Mold. tom. IL pag. 203 § 24.
(4) Letop. Moldov. torn. I, pag. 277.
(5) Miron Costin, Letop. Moldov. tom. I, pag. 277.

www.digibuc.ro
 5

vea mare netocméra si neprietenie din timpul de cand amen-

dot era numat boerI(1) ; dar Sitihtar-aga zadarnicea planurile
luT Vasilie Vodà. Acesta este Inceputul vrajba dintre domnif
Mate! Basarab i Vasile Lupu, vrajba care i perdut pe a-
mêndua (2).
Vasilie Lupu avea fit, pe Ion Voevod, fili mat mare
.si pe 1*fanifei saù ,tefanucti Voevod fig mat mic. Relaiile
diplomatice din acea vreme dovedesc si ele ca Vasilie Lupu
Voevod, cugeta sh" restórne pe Mate! l3asarab, i sà puie co-
n:ma Valahie pe capul fiulut WI Ion Voevod ; ca el cugeta Inca
sà restórne i pe Gheorghe Racozzi I si (dura mórtea aces-
tuia) pe urmasul s'éti Gheorghe Racozzi II si sa dea domnia
Transilvania fratela sèil Gavril Hatmanul, ca s'a fie ast-
fel el Vasilie Vod'a, Domn Romania intregt, sub suzeranitatea
Sultanulut. La 1638 Ianuarie 7, patru ant de la suirea pe tro-
nul Moldova a la Vasilie Lupu, Ambasadorul Francia, co-
mitele de Cósy,, raporta guvernului sèù ca Mata Basarab
Domnul Valachiet se gàtea si se punea In stare de ap6rare,
&act Vasilie Lupul, Domnul Moldova, cugeta sà calce Mun-
tenia si sa pue Domn Valahia pe fratele sèìí, i cà Sultanul
e ostil chiar Racozzi (3). Scopul bit Vasilie Lupu, nu
era, póte, numa dorinta unlit domn ambitios sat rësbunator,
cum pare a crede cate-odat`a, Miron Costin, ci scopul pe
care Fail urmarit tot! domnit nostril' ca mart , Unirea tutu-
ror .Romanilor inteo singurti domnie; iar acést5, unire, nu se
putea face, pe acele vremt, de cat prin sabie, prin cucerire...
Aceste cugefart i aceste silinte ale lilt Vasilie Lupu se dove-
desc i dintr'un raport al hit Barkózy care cancelarul impe-
rial din 29 Iunie 1642, atingiltor de scopurile Domnului Mol-
dovel de a's! supune Valahia, i dintr'un alt raport dare Im-
pèratul Ferdinand III din partea arhiepiscopulut Strigonulut, din
23 Iulie 1642, tot despre planurile Vasile Lupu, si din sta.-
ruintele neincetate ale Imp6ratulut Ferdinand III de a Inpaca
pe Vasilie Lupu cu Rakozzi I si cu Mate! Vodà Basarab, pu-

(1) Miron Costin, Letop. Moldov. tom. I, pag. 278.

(2) (Dorcatv'oç, 'Icrtopict Acalccç, tom. III, pag. 109 §i tom. II, pag. 179.
Letop. Moldov. tom. I, pag. 278.
(3) Extrait de la correspondance diplomatique de la Turquie. Paris
Affaires Etrangères. Colectiunea Odobescu in achivul Academia RomAne.

www.digibuc.ro
 16

ind mijlocitor pe Vladislav IV Regele PolonieT, cilruT IT scrise

la 30 Aprilie 1641, rugAndu'l frätesce, s stItuescä pe Vasilie
Lupu , ea prietin i ca bun vecin , sä träésc6 in pace cu Ma-
teT Vod i cu Rakoczi, i ea. nu maT aiXe asupra lor pe TurcT
si pe TaltarI, cäcT o asemenea urmare este in paguha comuna
a crestintitätei (1). Un raport care Ferdinand III din 1640 a-
supra solieT Muntenesei, informézit pe Impgratul, c Vasilie Lu-
pul este prea sträns in prietenie cu Polonia qi cu Turcia.
si cà Sultanul a hotärat stt-1 facii Domn paste tus-trele Cé-
rile crestine Moldova , Valahia i Transilvania, clftndu-T aju-
tore puternice pentru acésta : cLupulus Moldaviae Voevoda,
Christianorum hostis, magnus verb Turcarum sit amicus, ab
Imperatore Turcarum tres Provincias istas Christianas, Tran-
silvaniam , Moldaviam ac Transalpinam, sibi suisque dari
postularit. Et polticitus est, dummodo sufficientia à. Turcis a-
uxilia habeat, easdem brevi in Turcarum potestatem redac-
turum..., (2). De frica lui Vasilie Lupu, Matei Basarab i Gh.
Rakozzi incheese la 1635, un tractat de aliantä in interesul
apëräreT lor comune (3). In çllua de 29 Iunie 1635, MateT
Basarab jura i subscrie in curtea sa din BucurescT, unti trac-
tat de prietenie si de credintä catre Rákozzi György I; acest
tractat scris unguresce , è subscris românesce de MateT Ba-
sarab. Titlul Donmului român este scris latinesce , dupg obi-
ceiti : Mattheus Bazoaraba, Dei gratia Princeps et Voivoda,
Valachiae Transalpinae Dominus perpetuusque Haeres. Trac-
tatul se incheie tot latinesce : cdatum ex Aula Nostra Buka-
rest, in Festo beati Sancti Petri et Pauli Apostolorum, Anno
salutis nostrae Milesimo Syxcentesimo Trigesimo Quinto,. La
20 Iulie 1635, Mitropolitul, EpiscopiT si toff boerii Valahiel,
jurä i subscriii adherarea din partea tërii la tractatul de ma)"
sus incheiat de MateT Voclä ; i la 24 Iulie 1635 top'
Armatei Muntenesci, in num6r de patru decT, intäresc
si jut* in Bucuresci, in numele lor proprit 0 in numele tu-

(1) E. Hurmuzaki, Docurnente privitóre la Istoria Românilor, tom. IV

part. f, pag. 660. 662. 663. Bucurescl 1882.
(2) Hurmuzaki, )curnente p ivitóre la istoria Românilord, tom. IV,
pag. 656.
(:i) Vccp acet.t5 tractata Ii Mouumenta Hungariae historica, tom. XXIII.
pag. 27-28. 61 62. Budapesta 1874.

www.digibuc.ro
 17

turor slujitorilor de sub comanda lor, , acel tractat al Domnu-

liff lor MateT Basarab (1).
In acest an 1635 Turcii, in ajun de a declara resbel Per-
Olor (1636), avea mare nevoe de pace cu Po Ionia 0 lin-
gupa pe Vasilie Lupu Voevod, care avea mare trecere 0 in-
riurire in Po Ionia. In acest an 1635, PoloniT pornesc con-
tra Turcilor ; óstea lorg, sub comanda VitézuluT Coniecpolsky
ajunsese la Camen4a, 0 a0epta aice sosirea RegeluT PolonieT.
Vizirul Murtezan-paa scriea, prin mijlocirea lui Vasilie Lupu
Voevod , luT Coniecpolsky,, 0 cerea pacea. Vasiie Lupu isbuti
sg. impace lucruriie. Peirta arunca vina conflictului. pe Abaza-
pap., oqtén drept qi vestit, care era amic intim 0 protector al
lui Vasilie Lupu, 0 care ail lucrat mult, ca Vasilie Vodg sg ca-
pete Domnia Moldove ; dar Turcilor le trebuea un cap , o
victimg. Sultanul Murat W sugrumg pe Abaza pwt, 0 pacea,
mijlocitg. prin Vasilie Lupu, se restabili. (2).
De la 1634 Domnii TransilvanieT, MoldoveT 0 ValahieT, fâcea
inarmgrT marl% Aceste inarmgri se fgcea in aparentg pentru
Sultan ; dar se credea cg la cea intaiii ocasie, ei ar fi trecut
in partea PolonieT, cu care diplomatiT Europei credea cg Dom-
niT Romani avea aliantg secretà. Cu tOte acestea soliT Domni-
lor Romani de pe MO: Pórtg mijlocea pentru pace (3). Po-
litica luT Vasilie Lupu era de o mare dibácie, 0 nepätrunse erag
causele i scopurile cAte punea in mi§care politica sa.
La 14 Ianuarie 1643, Vasilie Lupu scrie o scrisóre fOrte tad-
nicg Marelui Vizir, despre trebile t'érilor RomânescT , 0-i 'im-
prospeitati punerea la cale avutä cu Sultanul : sg deie Domnia
ValahieT sag frateluT WI Gaviiil Hatmanul , sag ginerului sség
PrincipeluT Radzivil mare Voevod al LitovieT, adgogand cg din
Valahia, el, Vasilie Lupu, va cálca u§or Transilvania, cad' eu-
nósce bine tóte poticele de prin munf 1, i c6 Transilvania, fiind
aprópe intrégg. Românéscä , indatg ce el , intrând , va acorda
libertate Românilor, ace0ia se vor scula ca un singur om con-
tra Ungurilor. Vasilie Lupu denuncig tot odatg Sultanuldi, prin
acea scrisóre, pe Matei Basarab, cg sta cu total in voea Un-
(1) Ve41 aceste acte importante In Török-Magyarkori Allam-Okmánytir,
tom. II, pag. 239-240. 253-254. 255112259. Pesta 1869.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 275. 272.
(3) F. E. du Mezeray, Histoire des Zurckg, tom. II, pag. 140-150, Pa-
ris 1650.
2

www.digibuc.ro
 18

a PolonieT, pe and el, Vasilie Lupul, este credincios

Turciei. Vasilie Von,' adaogg, a. el 0-ai1 asigurat alianta Musca-
lilor 0 a Cazacilor, i c. spre rAsplat ä. pentru tóte acestea, el
se lega sa condua in persOna armatele turcesci. contra Polo-
nieT, (1). AcéstA insemnatá scrisóre se destAinui, nu se scie cum,
din Moldova RegeluT PolonieT, care ail trimis grabnic copie de
pe ea Imp6ratu1uT Ferdinand III ; iar acesta , prin rescriptul
imperial din 16 Ianuarie 1643, ail scris indat.A. EpiscopuluT de
Agria, desvalindu'i planurile resboinice i intinse ale lui Vasilie
VodA. Imp6ratul ordond Episcopului, csti umble cu multà finefet,
cu inOlepciune i cu prittenie pe lângä Vasilie Lupu, ca sà
se convingä daa, Domnul Moldovei este bine dispus in privinta
ImperatoruluT,... (2). Nu era de glumit : Vasilie VodA umbla cu
Tarul Rusiei, cu Cazacii, cu TAtariT i cu TurciT !..
Vasilie Lupu avea multe imprejurgri in ajutorul sëù. Bailo Vene-
iei Trivisan raporta DogeluT, la 12 Martie i 29 Aprilie
1642, cA Vasilie Lupu intretinea negocialluni politice cu Marele
Duce de Moskva (3); la 21 Iunie 1642, bailo Angelo Alessandri,
raporta DogeluT, cA Vasilie Lupu a isbutit sA impace POrta Oto-
manA cu Marele Duce de Moskva, propuind Muscalilor un tractat
pentru retrocedarea AzaculuT, tractat care s'ali i primit i ratificat
de atre ambele pArt'i (4). La 2 August 1642, Angelo Alessandri ra-
porta Dogelui, cA Sultanul, recunosckor cAtre Vasilie Lupu, pentru
mijlocirea sa la Muscall", in afacerea AzaculuT, afl scos un Hall-Serif,
prin care intAresce lui Vasilie Lupu domniape viard (5). La 30 Sep.
0 30 Decembrie 1642, Angelo Alessandri raporta Dogelui, c'A Vi-
zirul ail hotärit ca in cursul anuldf urmAtor 1643 , sA res-
tOrne din domnie, gat pe Matel Basarab, ct i pe Gheorghe

(1) Hurmuzaki, Documente, tom. IV, part. I, pag. 669.

(2) Hurmuzaki, Documente, tom. IV, pag. 670.
(3) Doeumente din Arhiv. VenepeI, publicate pe langd. Hurmuzaki, Op.
laud. pag. 515. 516. Nr. 600. 601.
(4) Documente din Arhiv. Venetia pag. 517. Nr. 603. Despre retroce-
darea AzaculuT , cetate tatdrésed pe apa Donulul vedl si Letop. Moldov.
tom. I, pag. 276. 281. MuscaliI bdtuse si cuprinsese cetatea Azacului sad
Ozovului la inceputul anulul 1637 (Sincai, Chronic. Rom. tom. III pag. 30)
Cetetea Azac este vechea Tanais. RusiI o numesce Azof i Tataril Azac.
Venetianil i die Tana (Formaleoni, Storia filosofica e politica della naviga-
tione nel Mare Nero. Venet. 1788).
(5) Document din Archiv. Venet. ubi supra pag. 519, No. 604.

www.digibuc.ro
 19

Racozzi (1) ; la 24 Aprilie 1643, bailo Giovanni Soranzo, ra-

porta DogeluT, despre scopurile marelni. Vizir , cä se aqtepta
la Constantinopoli un Ambasador al mareluT Duce de Moscva,
0 cä. intre acesta 0 intre Vasilie Lupu Domnul Moldovei. era
incheete negociärT pentru detronarea luT MateT Basarab (2).
La 8 August 1643, bailo Giovanni Soranzo scrie Dogelui , cä"
POrta este hotArità sä nrlitziléscA pe Mate): Basarab ; ea ail sosit
la Constantinopoli doT sal muscalT, cari sunt gäzduiff cu chel-
tuéla SultanuluT in Seraiul (palatul) Domnului Moldova Vasilie
Lupu (3) ; c'ä el' tin intrunirT cu Regeb-aga favoritul ViziruluT,
0 cg ail misiune sä. propuie detronarea luT MateT Basarab (4).
Vasilie Lupu maT avea mare trecere 0 in Polonia : la 8 Sep-
tembrie 0 22 Noembrie 1646, Giovanni Soranzo raporta Do-
gelul, cà ail sosit la Constantinopoli solul PolonieT, cä, Vasilie
Vodä este mijlocitor in conflictul dintre Polonia 0 Turcia, 0 cä
el (Vasilie Lupu) are mare inriurire asupra soluluT PolonieT (5).
TOte aceste venea in ajutorul luT Vasilie Lupu. Matel Vodd
Basarab, ca se scape din atätea curse, trebuea sä tot tie gata
óstea sa, 0 sti tot ungti osiele Vizirilor 0 PaOlor, cum se es-
(1) Documente din Arch. Venetiel ubi supra pag. 520. 522, No. 607. 610.
(2) Documente din Archiv. Venetiel, ubi supra pag. 524, No. 613.
(3) Din vreml vechl, din (lilele luT Bogdan Voevod fiul luT Stefan cel
Mare (1504), Moldova avea un palat in Constantinopoli, unde resida am-
basadoril sad capu-Kehai seT, si acest palat se numea de TurcT Bogdan.
Serai (Vedl Uricar. tom. V, pag. 170). Documentul diplomatiel Venetiane
dice aice d. soli! Muscalesci era glzduit1 In Palatul DomnuluT Moldovel
Vasilie Lupu : eSono allogiati nel Saraglio del prencipe di Moldavia.,
Vasilie Lupu Voevod avea un palat proprid al sed In Constantinopoli.
Intr'un document fórte importpt din 1660 lulie 15 : Catastih mosielor
ce avea In Moldova marele Visternic Gheorghe Ursachi, nepotul lul Vasilie
Lupu Voevod (cad avea de nevastg pe o fiid a luT Gheorghe Hatmanul,
fratele MT Vasilie Vodä) , se dice ci Vasilie Vodk luand prin tocméll de
la Paladie casele ce le avea la Palm In Tarigrad, i-ad dat luT in
schimb mosia Podedta si cu vecinT, din tinutul HotinuluT, care mosie ad
cumperat'o In urm6. de la fratiT Gavril si Toader fiT luT Paladie, Vister-
nicul Gheorghe Ursache. InsemnAm In trédt el. familia Paladi, grecT
din Tarigrad, ad venit In Moldova sub Vasilie Lupu, cum dovedesce ac
tul de maT sus si cum dice contimporanul, istoricul si Domnul MoldoveT
D. Cantemir (Descr. Moldov. pag. 233). Vasilie Voda, luAnd aceste case,
le-ad nalrit si ad facut din ele un palat Domnesc. Nu se póte 16muri prin
urmare dad. soli! Musdlesd ad fost gazduitl in palatul MoldoveT (Bog-
dan-SeraT) sad in palatal proprid al luT Vasilie Vodl.
(4) Documente din Arch. Venetia ubi supr. pag. 526. No. 614.
(5) Documente din Arch. Venetiel pag. 555-557.

www.digibuc.ro
 - 20

prim./ Chronicarul Miron Costin. Bailo Venetia Angelo Ales-

sandri, raporta DogeluT, la 27 August 1642, ca Mata Vod`á ,
pe care II calific6 de huomo sagacissimo (orn fOrte Intelept), cum
ail vèqlut sfarsitä afacerea despre retrocedarea AzaculuT, prin
mijlocirea luT Vasilie Vodà, simtind primejdia In care se afla, ail
trimis daruri si bani lui Regeb favoritul Vizirula si ail dat
pasei de Silistria 1000 de reali, Wand auvêntul acestuia, c'd pe
01 timp va comanda el óstea turcésca de la marginea Vala-
hiei, nu'l va da jos din Domnie (1) ; iar la 19 Ianuarie 1645
Giovanni Soranzo raporta cg. Mata Basarab s'ail Incercat a'a
cumpèra IntArirea Domniei pe viatà prin rnijlocirea lui Hogea,
and 50,000 de reali Sultanului si 20,000 lui Hogea ; Insä
cand Hogea a vroit sä capete porunca conflrmativa a Viziru-
la, acesta s'a opus cu nestramutare, si din acéstà causà, s'ail
Incins Intre Hogea si Vizirul o mare galcéva"...(2).
Vasilie Lupu Domnul Moldova, avea Ina' in partea sa re-
publica Venetiei, prin mijlocirile vechiului sai prietin si In urma
cuscru, Grillo, mare Dragoman al Legatiuna Venetia din Con-
stantinopoli, despre care vom vorbi ma la vale, si pe femeile cele
mai influente din seraiul Sultanula ; apoi pe langa vitejia si
marea sa Invëtàturá si diMcie, si pe lang51 imensele sale bo-
gglii, Vasilie Lupu ma avea fetele sale de o frumusete rail si
vestità, dupa care umbla de-a ruptul capuluT, sä le ia de sotiT,
lArbatii eel mai cu nume si cu putere din terile vecine si din
Venetia. CAtà neadormire si catà cbibzuire si bgrbätie trebuea
lui Nigel vodà Basarab ca s'à se tie pe tronul gr.' !
Miron Costin care aii, apucat domnia lui Yasilie Lupu (3),
vorbind despre scopurile uriase ale Domnului Moldova, de a
Intruni In manile sale sceptrurile Românesci, face urmsaórea
cugetare : cori c6 nu'l Incàpea Moldova pe Vasilie Vodà ca pe
un on; cu hirea inaltâ qi "impärtitésca mai mult de cât dom-
néscti, ori cà silea sb: valà pe fiul sell Ion Vodà esit la dorn-
nie, off-a l'ail indemnat pe Vasilie Vodit marea netocmeld qi
ne prietenie ce avea ma de mult, incli din boeria sa cu Mata
Vod5...» (4) Ce deosebire intre cugetgrile cronicarului Moldovei
si Intre ale lui Constantin C6pitanul din Valahia, care ne spune
(1) Documente din Arch. Venetiel pag. 520. No. 606.
(2) Documente din Arch. VenetieT pag. 534. No. 627.
(3) Letop. Mold. tom. I. pag. 277, 303.
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 277.

www.digibuc.ro
 21

cu o nalvitate esemplarä, c Vasilie Vodit Lupul se muncea in

tot felul ca s4 ja Domnia rérii Romeinesci, pricina pentru ce,
Dumneclai scie (1). Ambasadorul Venetiei raportase Doge WI ur-
mätórele despre Vasilie Lupu, indata dupä venirea, sa pe tro-
nul Moldovel, la 1634 : cll Lupolo, principe di carattere riso-
luto e di spirito franco, giunse in Moldavia con progetti abba-
stanza vasti per spaventare gli ottomani se ne avessero indo-
vinato la menoma parte., numea pe Vasilie Lupu gcapace
di realizzare grandi imprese, (2). La 30 Noembre 1639, bailo
Venetia raportä Dogeld cA Vasilie Lupu era (transportato da
soverchia ambitione di estendere il dominio della sua casa
anche nella Valacchia, (3).
La 1637 Vasilie Lupu Domnul MoldoveT, isbutise se sc(Stä de la
Marele Vizir cärtT de Domnia Valahid. In temeiul acestor cärtT
Vasilie Vodä luase chiar titlul de : Domn Moidov i a Vala-
hid% Intre documentele Episcopid de Hud, se pästrézA un uric
de la acest Domn, din 12 Noembrie 1-6413-, prin care häräzesce
mosia StänilestiT boeruld Ali Racovita Cehan vtori logofaul, tn
care uric titlul luT Vasilie Lupu este : Ion Vasili nevoda bojieiu
Milostiu Gospodar zemli Moldavskoi i zemli Vlahiiscoi... adicä
Domn Orel Moldovel qi al Ord Valahia. . . (4); 0 la 1641, cand
Vasilie Lupu a plait datoriile PatriarchieT Ecumenice, in suing
de 300 de pungT, din causä de evlavie neapärat, dar 'kite i ca
sà-d asigure i concursul cleruluT din Constantinopoli, el se ti-
tluesce i in Chrisovul sea cuprinOtor de acéstä donalie : Domn
Moldovel §'a Valahiei ilyettioy MoX80f3Xctzloc (5). Decl in a-
nul 1637 , tómna tarziii, (6) Vasilie Lupu primind firman de Dom-
nia Valahid, lasä locotiitor pe fiul sea Ion Vodà, In locul sèli la
Iad, sä cärmuiascA Moldova, si plécl cu Oste asupra luT MateT
Basarab, cu scirea Viziruld si a PaseT de Silistra. Dar Domnul
ValachieT era pregätit i neadormit ; pe de o parte id adunä
(1) Constantin CApitan. Istoriile Domnilor tèril Rornânesci, In Magas.
istor. tom. I, pag. 296.
(2) Apud Dora d'Istria, Gli Albanesi in Rumania, pag 6.
(3) Apud Dora d'Istria, Op. laud. pag. 14.
(4) Ve4I acest'uric in : Melchisedek, Chronica Huqilor, part. I, pag. 273.
Bucurescl 1869. Acest uric este datat : 4001{11MHH 3MH HOIM. el. adecl :
In Focpnl, ZI7 Noembrie 12.
(5) 'AO.av. Ito v. TtlniXecvz, & p.szet rv Xatv pag. 145, 155. Ecc&A, Me-
crauovoch ptf3XtoOwni, tom. III, pag. 575. Venetia 1872.
(6) §incai, Chroinc. Rom. tom. III, pag. 31.

www.digibuc.ro
 22

óstea, jar pe de alta scrie SultanuluT , plangêndu-se despre

incglcarea 1111 Vasilie Lupu. Silihtar-paa isbutesce pe langg. Sul-
tanul, i pe cand Vasilie Lupu trecuse Râmna, II intamping un
céw imparalesc din partea lui Murat IV cu poruncg. strapica',
SA se intórc g. inapoi in Moldova. Pe urma Céutilusi sosesce avant-
garda tistei Muntenesci, care de qi Ostea Moldovenésca se retra-
gea acum cu Vasilie Lupu, dupa ordinul Sultanulul, totu0 se
lovesce cu cOda (5steT Moldovenesci. Vasilie Vodá se intórce inapoT
cu un corp de Oste de tug, bate pe Munteni i prinde cati-va.
Dupà acéstä lovire langg Râmna, Vasilie Vodg, tin'ênd sémá de
cartea Pad4ahului qi cunoscAnd eine era Sultanul Murad IV,
adecá ca nu era de fuguire cu el, se retrage din Valahia 0,
§eOnd cate-va Vile la Ploscufeni, in tinutul Tecuciukil, aprópe
de Nicoresci, congediézg. de aid pe Céupl Sultanului cu darufl
bogate 0 se intórce la Iag (1). La 9 Ianuarie 1638 (stil nog),
adea la 28 Decembrie 1637, bailo Aloisiu Contarini raportä
din Constantinopole Dogehif Venetiei, despre conflictul iscat
intre Vasilie Lupu i Matei Basarab, i a acest din uring, a-
vénd 28,000 de osta0 0 20 de tunuri, aù silit pe Vasilie Lupu
sá se intórca inapoi in Moldova : Vinti otto male combattenti
con vinti canoni (2).
Dar cum se fácea acéstä incurcaturá ? fatal cum. Vizirul
Tabani-Buiuk sag Tabani-Iassi-Mehemet paya, in conlucrare
cu CazIar-aga cu pap, de Silistra, earl' tineag ea Vasilie
Vodá, IT dase firman de domnia ValahieT, farà scirea
nului, (3) sag, cum Vice contimporanul Du Mezeray, Vizirul
asigurase pe Sultan, ea 'resturnarea lui Matei Basarab se va
putea indeplini fag turburare i fara luptà, fgandu-se Vi-
zirul respunetor pentru acésta cu capul sgg (4). Murad IV
era grozav ; pentru el capetele de OmenI, fie turcl fie ghiauri,
nu platea nidi cat o cépg. degeratä ; apoT pe lângá tOte, el era
betiv. Pe firmanurile sale el introdusese a se pune urma-
tórea dWeptare pe care o scria cu insu0 maim sa : .Pmri
sserifim mugebinge amúl esédin ; khilaf edersan, bassini hese-
(1) Letop. Mold. tom. J, pag. 278. Laurian, Istor. Romitnilor, tom. III,
pag. 144, IasT 1853.
(2) Documente din Archivele VenetieT, ubi supra tomul IV, partea
pag. 495.
(3) Miron Costin, Letop. Moldov. tom. I, pag. 278.
(4) Du Mezeray, Histoire des Turcs, tom. II, pag. 163. Paris 1650.

www.digibuc.ro
 23

rim, ssoilé bilésin., adecä : (dupa einstita mea porunca sa ur-

mezi ; altfel, It1 tafil capul ; asa se serf» acésta destep-
tare se implinea tot-d'auna ; ea era o hotarire nestramutata,
ea hotarlrile Destinului, i capetele sbura in tete 4ilele (1).
Intr'una din Oe Sultanul Murat IV trimite s poftéseä pe
Marele Muftiii, avênd sa-T vorbésca despre trebi importante.
Marele Muftili baran, eat abia se misca, era greil bolnav In
acea ; el trimite la Sultan pe fiul sèii, ea sa--1 erte eä nu
se pete scula din pat. Dar Sultanul Murat poruncise sa vie
Muftiul; cum putea s remaie porunca sa neImplinita plin
de mania, Padisahul trimite indatA Enieeri, taraie la serai pe
Marele Muftiui, i 'I sugruma Impreuna cu fiul sìí (2).
Apoi Murat IV mai era mare iubitor de bani, i pentru banl
era In stare se fad. tot ; dovada easatoriile sororei sale : In
timp de opt luni ea ail fost datil de Murat la patru barbati,
MIA sa fi fost in realitate femeia niel" unuia din ei, caci Indata
ce ceremonia nuntii se sfirsia, Sultanul acusa pe cumnatii sèï
de vr'o inchipuita erima si le taia capul, iar averea lor se
hotAra sa tréca &are Sultana sora sa, ea la o sotie legiuita ;
dar in realitate averile acestor patru eumnati trecea In lada
lui Murat IV (3).
WA eine era Sultanul Murat becriul (betivul), pretinul lui
becri-Mustafa ! Dar Tabani-Buiuk avea sange de Arnaut ca
si Vasilie Lupul ; pentru el a-si. primejdui capul nu era lueru
mare, numai vointa fi implinit. Tabani-Buiuk avea bo-
gap marl i, creseut In seraiul Sultanilor, era ciracul Marelui
Kizlar-Aga-Mustafa. Trebue. sà ne mai amintim el pe acele
vremi de multe ori TureiT niel sciea cand se Inc5era Domnil
Romani Intre el% cNici te mira, qice Miron Costin, cum de
ail putut Domnii umbla in zarve fdrit scirea Imkéreifiei,
ales la un Impërat ea acela. DecI sa serf, cà ërile aceste pe
atunci nu era asa supuse, ce intr'altei voe vegheta ; §i se temea
'hireri sa nu se dea Ora Moldovei In partea Lesilor, earn' era
pre acele vremi forte tari, cat se sib, Impëratia de sfada Le-.
si ales atunei, avênd inceput i rasboiul cu ; ce

(1) ExapVao; BuVarcto.;, 'H liwvarcostvoúltoXv;, tom. II, pag. 403.

(2) F. E. du Mezeray, Historie des Turcs, tom. II, pag. 144. Paris 1650.
(3) Ved1 Thomas Alloin Esq. Constantinople ancienne et moderne. 2-e Séri e,
pag. 58.

www.digibuc.ro
 24

era bucuro0 TurciI cä se sfä.deati aceste Oa intre sine, 0

pop pricepe 0 pe Domniile aceste a.Et de indelungate : 19 ani
Vasilie Vodä Domn, iar MateI Vodá pänä la mórte, apr6pe de
30 de aril la Domnie. Alte vacuri; socotesce f'ërilor acestora pe
atuna, , ! ... (1)
Dupa. ce ail pornit pe Ceaupl SultanuluT de la PloscutenT,
adormindu'l §i c4tigändu'l In partea sa cu daruff 0 cu banI,
0 dupä ce s'ail tutors la Ia0 0 ail mai pus trebile 0 planu-
'He sale la cale, Vasilie Vodà se gätesce 0 p16c6. din noil a-
supra Id Mateï Voda, sa-I ia Domnia care qi .136rta i-o olcicluse,
cum observä contimporanul Kemeni Janos. MateI Von. cere
iar ajutor de la Racozzi , *dar venise poruncä stramicA de la
Vizir, ea sä nu Indraznéseä. Racozzi sä se amestece In luptele
Domnilor MoldoveI 0 ValahieI, In cat acesta a trebuit sä aiba
o astfel de purtare, ca sä pall &A tine jurämintele 0 credinta
care MateI Basarab, iar tot-odatà sä nu supere pe Sultan,
purtare pe care Generalul 0 Consiliarul s'611 principal Kemeni
Janos o desaprobä cu asprime (2). Vasilie Vocla trimite acum pe
fiul seil Ion Vodä la Pw de Silistra cu poruncä din partea
ViziruluI, sä-I a§eze di putere la Domnia Valahiet Ion Vodä
'§I tocmise chiar Sfatul 0 trimisese Inainte la pasa d e Silistra
pe Marele Päharnic Enaki Catargiu, ca sä Intgrescà lucrurile
panä, va sosi 0 eL Dar Silihtar-Aga, 0 baniI, 0 neadormirea
lui Mate Basarab, isbutesc din noli. Sultanul trimite porund
contrariI Pz01 de Silistra, ba incä'I poruncesce sa puiä mäna
pe Ion Vodà si sà-1 trimità la Tärigrad. MateI Vode. unsese
osiia la Pap (3). Vasilie Voc15. cu Ostea sa, sosise acum la
Prahova, la satul Ojogheng ; §i o mare parte din Ostea mol-
dovenésed apucase inainte, treand tot prin foc 0 prin sabie.
Dar Mate Vodä piece. insu0 cu armata sa, gäsesce &tea lui
Vasilie Lupu reschiratä, trece Prahova In vad, tot cäläretul tre-
cênd ate un pedestra dupä sine, kf intocmesce 6stea 0 tu-
nurile dinc6ce de Prahova, 0 purcede cu óstea stolita asupra
taberei lui Vasilie Lupu. Aicl la Ojoghen1 Matel Voclà bate i
risipesce &tea moldovenéscA in tóte pärtile. Vasilie Vodä, de
grija gona0lor luI MateI 'Basarab, läsand calea pe care venise

(l) Letop. Moldov. tom. I, pag. 278, 279, 223.

(2) Apud incai, Chronica Rom. tom. III, pag. 32, 33.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 278, 279.

www.digibuc.ro
 - 25

fuge la Brgila, apoi la Galati, si de aid la Iasi ... La Brgila,

Vasilie Lupu era sä fie prins Cat pe aci. Pasa de Bräila si Pasa
de MAcin, sfgtuindu-se intre sine, hotgrise sd.'1 prindd. si säl
trimitg la Pap de Silistra, cgruI Matei Vod'g ii dgduse acum
de scire cg ail b'ätut pe Domnul Moldovei ; dar un boer Sta-
matie Hgdgmul , care mg apoi a fost stolnic PIare la Va-
silie Lupu, iar pe urma deveni si postelnic mare (1), dd, de
scire lui Vasilie Vodg, card sedea séra la masg. Vasilie Lupu se
scólg indatä de la masa, sare peste gard intr'o grading, apu-
cAndu-se de pre spatele unuia din slujitori, .si acolo i s'ail scos
calul si ag plecat cu fuga din Brgila la Galati, lasand in Brgila
ale nu rèmd.sese in tabgra de la Ojogheni.
Mate Vodä care, cum am clis, se legase in aliantd. cu Ra-
cozzi I, ikdatg ce ail aflat &A Vasilie Lupu ail intrat in Valahia
si o pradä, ail repeVit dupg ajutor la Domnul Transilvaniei, si
Racozzi ag pornit indatg, asupra lui Vasilie Vodg un corp de
Oste. cu Kemeni Janos si cu Joan Movilg fiul lui Simion Mo-
vild. Voevod, carele se afla asezat in Ardeal, si era pretendent
la domnia Moldovei, sub protectia lui Racozzi I; dar si Vasilie
Lupti, temêndu-se de mai nainte cd. Racozzi I va trimite Oste
cu acest pretendent ca sg calce Moldova, cgrid el va porni con-
tra Valahiei, ag trimis la Trotus pe cumnatul s'él Soldan cu
cgte-va mil' de Oste Moldovenéscg, sg pgzéscg marginea despre
Ungaria, plaiul Oituz de la Trotus (2). Óstea Unguréscg con-
dusg de Ioan Movilg, se pogorise pAng in Trotus, in Moldova,
si ostile Muntenesci sosise pgng la Milcov, dar si unele si al-
tele se intOrserg inapoi, si Mir.on Costin Vice : (ori temêndu-se
de Turd si intelegênd patima Vizirului, ori din vr'o altg cau-
sg, (3). Se pgstrézg o epistola de la Principele Racozzi I, des-
pre aceste imprejurgri, &are Cancelarui Imperial, datata din
Posonium, din 23 Decembrie 1637, prin care il informézg, cg
cDomnul Moldovei Vasilie Lupu cu WO. Ostea sa pornise contra
Valahiei si o cglcase cumplit, si cg de altä parte rizirul Me-
(1) Letop. tom. I, pag. 300.
(2) Ioan Bemeni apud §incai, Chronica Roman. tom. III, pag. 31-32.
Cumnatul lul Vasilie Lupu Voevod, despre.care se vorbesce aid, este Du-
mitra fC0 ,Foldan Marele Spdtar, pe care'l gAsim 0 Inteo carte despre mo-
vila Bradicescit a Episcopiel HuOlor din 8 Martie 7142. adeca 1634. (E-
piscop. Melchisedek, Chronica Huilor, part. II, pag. 55).
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 281.

www.digibuc.ro
 - 26

hemet pasa, venise si el cu tae puterile sale la malurile Du-

llard, cu hotarire sa calce si el Valahia, unit cu Domnul Mol-
doveT, ca A. gonésca din domnie pe MateT Basarab ; cä de
odata insa, pe cand acestea se petrecea, ail strabiltut vestea
ca armatele ImpärattiluT Germania si dece iniT de Unguri ar
fi intrat in Valahia in ajutorul lui Mata Voevod. Acesta scire
ajungênd si la urechile luT Mehemet pasa, s'ail oprit de-a trece
Dunärea si s'ari intors cu Ostea sa. ApoT Domnul MoldoveI s'ail
retras din Valahia. Iar Ostea luT Rakozzi, unindu-se cu a luT
Mata Basarab, ail gonit si ari pètruns in Moldova. Mehemet
pasa, vädênd ea Ostea lui Vasilie Lupu nu pOte sa se opunä
ostilor Ungare si Muntenesa, si nu pote pune maim pe domnia
Valahia, ail trirnis Ceausi si anent insernnatT la Mata Basa-
rab si la Ostea nósträ cu scrisori, rugandu-ne si pe noT 0 pe
Mata Vocla sil ne intórcem 0 sa nu espunä pe Domnul Mol-
doveT la mania SultanuluT, jurând 0 fägaduind Vizirul, pe Dum-
neleil si pe sufletul sat, ca nu va ma avea Mad Vocla nicT
o supärare, si ca va remânea la Domnie. Mata Basarab, srá-
tuindu-se cu boeriT s'a, ail dat creçlare Vizirula, si asa MateT
V oda cu Ostea sa s'ail intors la resediaä, iar ()stile de ajutor
ale lui Rakozzi s'ail intors in Transilvania, (1). lama era forte
grea, dice Kemeny Janos, zapada mare si provisiile lipsiail, nu-
mat vin era mult. Secuit se imbka si zacea prin munIT, iar
RomâniT gasindu-1 la unit le täia gaturile la altiT mädularile (2),
Postelnicul Enaki Catargiu trimite respuns luT Ion Voda,
dupa ce ail ajuns la Silistra, ca sal destepte despre poruncile
aineniailtóre ale SultanuluT. Ion Vodä vëdênd tae aceste, si
alland poticala teitetne-s64 in Ora Muntenéscri, stringe boeriT
ce era pusT la boerie pe Mgà el, si le dice cà el nu este de
Domn, awl era, dice Chronicarul, 'slab si desnodat si de mani
si de picióre, cum nu ar fi fost feciorul luT Vasilie Lupu, care
era om ca un lea qi la hire qi la trup, (3).
Acum Mad Basarab scrie din nor] SultanuluT si luT Gh.
Bakozzi I, plânOndu-se ca Vast lie Lupu nu maT are astêmpär,
sica ail turburat lurnea. MateT Voda dicea inca SultanuluT,
ca Vasilie Lupu se laudà cI are cartl si ispravI de la Mare le
(1) Ve4I acésta importanta epistola In Hurmuzaki, Documente privitóre
la istoria Românilor, tom. IV, part. I, pag. 635, 6.16. Nr. DLXII.
(2) Apud incai, Chronic. III, 32.
3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 279-281.

www.digibuc.ro
 27

Vizir se. fie Domn 0 in Ora Muntenósca 0 in Moldova. Sul-

tanul Murat IV se manie, chiamä pe Mare le Vizir Tabani-Buiuk,
i dupä mustrarea ce-T face, cdef stria& rérile girit scirea luY,
il destitue i'T tae capul ... (1). In locul sea se inälta la Vizirat
Beiram-pa,a, Caimacamul lui Tabani-Buiuk, om bland 0 bun
din tagma Dervi0lor Zeini, care ail stat Mare Vizir pang. la
17 August 1638, cand se sever0 din viéta (2).
Sultanul Murat nu vroia sa slabésce, nici pe Racozzi nici pe
Matei Voda, pentru ce, dorea A.' intrebuint.eze puterile lor con-
tra altor Domni Chre0inT (3).
Vasilie Lupu, ca sti potolescii vrajbile sunate, trimite pe fiul
seii Ion Voda la Constantinopoli, care avea nevoe 0 de eau-
tarea medicilor, find, cum am dis maT sus, bolnevicios 0
schilod, ba avea Inca un brat uscat. La 11 August 1640 (st.
noii) bailo VenetieT Aloisiu Contarini, raportéza Dogelui despre
afacerile din Orient, 0 ca. Vasilie Lupu Domnul MoldoveT, ca
sa dovedésca Turcilor credinta sa, cad le devenise suspect
din causa manoperelor sale tainice cu PoloniT, ati trimis pe
Dui sell, in vrastà cam de 15 anT, la Tarigrad, care avea nevoe
0 de cura medicilor, cper curarsi della strupio di un bracchio,,
cu hotarire &A, daca medicii din Constantinopoli nu l'ar putea
vindeca, sa mérga sä se caute in Italia 0 maT ales la Padua (4).
Dar bolnaviciosul Ion Vode n'ail apucat sa mérga in Italia ;
el muri in Constantinopoli de bela sa.
Multi banT cheltuia Matei Basarab 0 Vasilie Lupu pe la Turd,
0 pe la uniT din ambasadoriT din Constantinopoli, cu vrajbele
lor. La 22 Octombrie 1638 ,Aloisiu Contarini, bailo VenetieT,
raporta Dogelui ce. Matel Basarab se bucure. de mare trecere
la Perta, capetand de protector pe Rusuam-Aga ; iar la 18 De-
cembrie 1638 tot Contarini scrie DogeluT, ca MateT Voda ail
trimis multi bard' 0 daruri bogate la top' protectorii sei din
Tarigrad (5).
Pe acele vremi, chiar uniT din ambasadoriT din Constanti-
nopoli vindea pe banT protectia 0 staruintele lor. La 8 Mal
1638 bailo Contarini raporta Dogelni, ca. ambasadorul OlandeT
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 281-282 si 278.
(2) ExcepX&-coç ligiv7.tos, 11 KovatcouvolInoXiç, tom. IL pag. 425.
(3) du Mezeray, Hist. du Turcs, tom. II, pag. 163, 164.
(4) Documente din Archiv. Vene0e1, ubi supra, pag. 512. Nr. 595.
(5) Docum. din Archiv. VenetieY, ubi supra pag. 499. Nr. 577, pag. 500.

www.digibuc.ro
 - 28

s'a Imbogg.tit din pretul mijlocirilor sale pentru scaunele Dom-

nesci ale Mcildovel i ValahieT (1).*MateT Basarab i Vasilie
Lupu platea pentru fie-care scrisóre favorabil6 de la Vizir
ate clue millia Reali, cum Incredintézbi bailo Contarini in ra-
portul sëìt catre Dogele VenetieT din 15 Mai 1639 (2). La
26 Ianuarie 0 20 Februarie 1643, bailo Giovanni Soranzo ra-
porta Dogelui, cá MateT Basarab ati dat 40 de miT de Real! Sul-
tanuluT 0 20 de miT de RealT Vizirului, iar Vasilie Lupu 22 de
mil de Beall' Sultanului 0 22 de mil' de Reali Vizirului (3).
Tot In anul and a murit fiul lui Vasilie Lupu, Ion Voevod,
la Constantinopoli (1639), s'a s6v6r0t peste putin din viéta
Dómna lui Vasilie Vodá cea dintâiù, Teodosca sail Teodosia
fata la Bociola (4). Ion Voevod era fiul luT Vasilie Vodá f6cut
cu acésta Difimna sa cea dintiü, fata lui Bociok (5). Dupä,
mórtea eT, Vasilie Vodá remas vècluv, trimi.se pe postelnicul
Enaki Catargiu in téra Cerchezésa, 0 de acolo adus
Dómná pe fata unuT Marzac de-ai Cerchezilor, de o rará fru-
musetä, cu care all trait pan6 la sfir0tul Ail (6). La 28 .Aprilie
1639 bailo Venetiel Aloisiu Contarini raportä Dogelui, c6. Va-
silie Lupu, fiind remas vècluv, luat de femee o Circasiang
(1) Documente din Venetia, ubi supra pag. 497. Nr. 573.
(2) Documente din Venetia, ubi supra pag. 503, Nr. 584.
(31 Documente din Venetia loco citato, pag. 523, Nr. 611.
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 282, 283 0 inscriptiile de la Intrarea
In bisericA 0 de pe turnul mAngstirel Tre1 Ierarchl din IasT (publicate
de Melchisedek, Notio istorice §i archeologice adunate de pe la 48 mA-
nAstirT §i bisericT antice din Moldova, pag. 169-170. BucurescI 1885).
(5) Familia Bocioc sad Bucioc era o familie vechie Moldovenéscit de
boerT marl. Se pAstrézA un uric de la Gaspar Voevod din Julie 7127
(1619), din laV, prin care numitul Domn Gaspar Voevod vinde credin-
ciosuluT sèd boer Costea Bucioc Mare Vornic o parte din satul BrAescil
din tinutul ce ad fost a luT Isac Balica Hatmanul, dar care s'ad luat
pe séma Domniel, adecA s'ad confiscat, de Stefan VodA Tom§a, and Ba-
lica ad fost venit cu invasie strAinA de o0I Lwscl asupra luT Stefan
Vodi Domnul sed 0 ad fost bAtut 0 el 0 Le0I pe apa Jijiel 0 In dru-
mul Sasul la viI pe Prut, unde ad 0 cMut mort in lupt.A. Balica Hatma-
nul. (Vecil acest uric In KogAlniceanu, Archiva Rominésce., tom. I, pa-
gina 54-55 editia a doua, IaV 1860).
(6) Letop. Moldov. tom. I, pag. 277, 283. .17.apVcro; BuVortoç Kovcrucv-
tevodnoLs, tom. II, pag. 424. Marzae sad mal corect Mirza, la Tatarl
la CerchezT vra se Oa de ném !nail, sad coboritor din ném domnesc ;
acest cuOnt (Mirza) derivil de la min adecA Domn, qi zade, adecl fid :
fid de Domn ('A&ccv. &p.m TWavs. op. laud. pag. 773-774).

www.digibuc.ro
 29

de neam Domnesc, de o frumuserd privilegiatA : di privileggi-

ata bellena; c'd. aducènd'o in Moldova, ali fost opritA in drum
de Pap. de Silistra, pentru &A, dupg legea turcéscA, nu este
permis femeilor Circasiane, ca unele ce sunt de legea Maho-
metand, sA trAiascA cu crWini ; ins5, Vasiie Lupu trimise Sul-
tanuluI 50 de miT de RealT, 0 Camacamul Vizirula ail dat
ordin sa-T dea drumul In Moldova. Legea n'ali avut putere,
observA molicios ministrul Venetia, ca sä lupte cu aurul ; 0
puterea aurula trimis in secret Sultanula de Vasilie Lupu,
are sg. se simtése6 curênd, adAoga Contarini, in efectele sale
contra Domnilor Valahia 0 a TransiIvania.... (1).
Fiul la Vasilie Lupu Voevod, Stefan, sail SteränutA Voevod,
care ali domnit in .Moldova la 1658-1662, ail fost fäcut cu
acésta a doua dómnä a luT Vasilie Lupu, 0 s'aii náscut la 1641,
cum se citesce in inscriptia slavonéscA ce este pe lespedea mare
de marmorg, wzat6 sub racla cu mó§tele SanteT ParaskeveT
cand s'ati. adus, In acest an, sAntele mó0e in Ia0 (2).
Vasilie VodA, neastAmpArandu-se, incepe la sfir0tul anuluT 1638
o a doua sail, maT bine licênd, o a treia expeditie contra luT
Matel Basarab.
Vasilie Lupu c'Alcä din not.'" Valahia t ot in acest an 1638 tómna (3)
cu o armatA puternicA ; dar MateT Vodà, pregAtit 0 in Wep-
tare, II bate din noli la satul Neni§orT pe apa Ialomita (4). Con-
timporanul Mezeray ne spune, descriind aceste evenimente, CA
,MateT Basarab, incàlecAnd ca s'A piece contra la Vasilie Lupu,
ati trimis cu graire un boer cu scrisóre cAtre Sultan, prin
care 'I asigura cA" este gata sA lase domnia 0 puterea in mânile
orl-cara grec din coprinsul Iinperiulul, care ar plkea imprt-
ratuluT, ca sg. 'I trimétA Domn in Valahia ; dar fiind-cil Sulta-
nul este isvorul dreptAtiT 0 al ecuitateT, el (MateT VodA) nu crede
c'd-T va porunci sA se desbrace de Domnie, ea s'al imbrace cu
ea pe cel ma crud duman pe care 1 are pe pämênt, §i care,
prin duplicitatea 0 pen viclenia sa, este causa tuturor turburi-
(1) Documente din Arhiv. VenetieT , uhi supra pag. 595. No. 587, tom. IV
part. II.
(2) Ve41 inscriptia In Melchisedek , Notite istorice 0 archeologice , pa-
ginele 171-174.
(3) Kemeny Ianos apud §incai, Chronic. Rom. III. 32.
(4) Istoria Teri! Românesci. Manuscript gAsit in Chiqinä.d, tom II, pag. 91.
BucureqtI 1859.

www.digibuc.ro
 - 30

rilor ale se intêmpla in tOte dilele v . .. and acest trimis al

lui MateI Vocla esia de la Sultan, un al doilea intra aducênd
scirea invingerei luI Vasilie Lupu. . . (1).
Dar si dupà acésta Vasilie Lupu nu se a remas. El pregül-
tesce o nouà ostire si o nouä expeditie contra lui Matei Vocrà
Basarab.
La 10 Octombrie 1639 Aloisiu Contarini raportg. Dogelui,
c'd Matei Basarab este ingrijat, vëdênd cä. Vasilie Lupu preg5.-
tesce o Oste mare, si cü in cercurile politice din Constantino-
poli se crede c'à Sultanul este inteo intelegere secretà cu Va-
silie Lupu : chora si crede, che li Turchi per convivenza secreta
rallentino la manu al Moldavo per oprimar il Valaco, come
quello che ha dato più segni di defidenzia che sta unitisimo
col Transilvano, et che bene s'intende col l'Imperatore etiam
dio, come altre volte ho scritto, (2) ; iar la 13 Noembre 1639
Contarini raportA cü. POrta s'ari declarat dusmand lui MateI
Basarab, ca s'ati dat ordine pasei de Silistra, sà fie gata ca
sg, calce Valahia si sà siléscli pe MateI Basarab sä fugg ; c'à
acelasi ordin s'aii trimis si Hanului Tätarilor ; c6 tronul Vala-
hiei s'ail dat fiuluI lui Vasilie Lupu, ca sü, intrunéscli in münile
sale si ale fiului WI ambele Principate Moldova si Valahia ;
cii. Vasilie Vodá aü fügüduit Sultanului 500,000 de reali efec-
tivi cinquecento Mille reali effettivi si sti urce tributul anual
al acestor doué principate care Turcia la suma de 300,000
de reali, qi ca Sultanul trimite luI MateI Basarab firman de
mazilire (3). La 20 Noembre 1639 Contarini raportéed Dogelui
c'd Matei Basarab ail tglat capul (4) Ciausului turcesc care-I
ducea firmanul de mazilire, si &A se gátesce sä se opue cu
armele. Bailo Venetia califica prin raportul sëú pe Matei-Vodà
de corn bültrAn dar indrüsnet, huomo attempato, ma corragiosov(5)
In diva de 8 Februarie 1640 mOre, din causa desfranárilor
sale, Sultanul Murat IV befivul, in vrêstà de 34 de ani, dupa
17 alai de Impèrlilie. Etä cum descrie Chassepol mórtea acestui

(1) F. E. du Mezeray, H;stoire des Turcs, tom. II, pag. 163-164. Paris
1650. Observtim a datele acestor treI resbele ale lul Vasilie Lupu contra
luI Mate! Basarab nu se potrivesc Intre Chronicarul Miron Costin si incai.
(2) Documente din Venetia, uhi supra tom. W, part. H, pag. 506. No 588.
(3) Documente din Arh. VenetieT pag. 506. 507. No. 590.
(4) Aqa se credea.
(5) Document.Venet. pag. 508. No. 591.

www.digibuc.ro
 31

beeriii : eLe Sultan Murat fit une débauche avec le Sélictar,

le Cam Gumer, Machut et Jarzei, deux autres persans, dans
laquelle il fit de si grands excès de vin de Malvoisie et de
rossoly, qu'il se mit le feu dans les entrailles, et tomba dans
une fièvre ardente, dont il mourut peu de jours après, en 1640,
agO de 34 ans, et en avait regné 17. (1). In locul lui Murat IV
urméza frate-s65 Sultan Ibrahiin I, care fu resturnat si ucis
la 8 August 1648. AmêndoT DomniT Romani pled. la Constan-
tinopoli s6 se inchine noului Sultan Ibrahim I, ducêndu-T da-
rurT bogate. Cu acesta ocasie Vasilie Lupu paresce la Perta pe
Matei Basarab, urmarind vechile sale scopuff.
TurciT *tend ea Matei V odrt s'ail intsárit cu banT si cu ostT,
si ca are pe Ardeleni prietenT, avea si eT pofta sal mazilésca,
dar nu cuteza sa faca acésta fatis, ci lucra sal prin0 cu vre
un mestesug (2).
Sultanul decreta dar seeterea lui Mate Voda, si trimise in
anul 1639 la Bucuresci, pe un Skimni-aga ; insa MateT Basa-
rab, simtind lucrul, trimite catT-va *Rani' cu steagurile lor la
CopacenT, si acestia prind pe Skimni-aga, IT iail cartile de ma-
zilie 0 le due la MateT Voila, ear pe turc il opresc intâill la
CopacenT, apoT II duc la Targoviste, unde MateT Voda it tine
ascuns, Ong când cu banT si cu mijlocire 0-ail afezat eard0
Domnia ; dupa acésta, daruind bine pe Skimni-aga i-ail dat
drumul de s'ail dus inaposí la Tarigrad. Niel asta data n'aii putut
isbuti dar Vasilie Lupul, care trimisese si el, cu Skimni-aga, pe
un boer credincios al sëii pe Costea Caragea, ca dupa citirea
firmanului de maziliti se apuee pe boeriT Munteni cu vorbe bune
0 cu fagaduinte de la Vasilié Lupu, mai ales ca Costea Ca-
ragea avea in Valahia boeri marl pe fratiT seT, a nume pe
Pavlake Banul si pe Apostolaki, care putea sa intórea si pre
cel-alalt1 boeff de la MateT Voda...(3).
Acum Sultanul, indemnat de amicii lui Vasilie Lupu, trimite
pe Sinan-pasa cu Oste, (1640) sa prinqa pe Mold. Voda. Vi-
zirul da ordine lui Sinan-pasa, care se afla la Isaccea, sa plece
(1) Chassepol, Histoire des Grands Vizirs Mahomet Coprogli pacha et
Achmet Coprogli pacha, pag. 33-34. A la Haye 1716.
Muza luT Alecsandri ad scris despre acest Sultan o frumósi legendä
Murad Gazi Sultanul fi beeri Mustafa, pe care mi-a dedicat'o
(2) Sincai, Chronic. Rom. tom. III, pag. 35.
(3) incai, Chronic. Rom. tom. III, pag. M.

www.digibuc.ro
 82

cu armata sa contra lui Mate Vodá, si s5.1 pérdä, prin vre-o

eursà, sail al prindb: 0 s'al dud la POrt2d. Mate Vod'a, informat
prin spionfr s'él, strange estea sa, si se g'atesce de adrare. Si-
nan-pap, ajunse grabnic in préjma Bucureseilor, si impIrtin-
du-sI armata in doue corpuri, se ased la Cotroceni si la Vi-
tan , din jos de Tadrese. Mate Vod a. inconjurä eu óstea sa
Bucureseil, din tete Orti le, Weptand ce va face Sinan-pasa,
care, vgdênd ca nu isbutesce in uneltirile sale ascunse, trimite
rèspuns lui Mate Vodd Basarab. d n'ail venit la BucurescI
de voia sa, ci din indemnul la Vasilie Vodà, si **Mud ne-
dreptatea, se intórce de unde aii venit. Mate Voda trimite da-
rurl bogate si banI lift Sinan-pa§a, la plecare. Vizirul Cara-
Mustafa-pw, vèdênd ea n'a5 isbutit niel acum, urzesce o muà
eursä ca s'el tragg. pe Mate Vodg. la cetatea Alba', s'a.'l incun-
jure si sal prinda. In lunie la 1640 Vizirul ordonà deel lui
Sinan-pa§a sä mérgä cu armata sa la Oblucita (Isaccea), ear MI
Vasilie Lupu, s'ai mergè. cu &tea sa la Cetatea AIM (Akkerman),
si tot la eetatea Alba ail trimes porunci si lui Mate Vodà si
Hanulul Tätarilor ssä mérgä cu ostile Mr, si s'd astepte acolo in-
structiuni secrete de la Pertà. Vizirul pretesta d Cazacii fac
marl strieaciuni Turcilor pe Marea Négrà; insI el cugetà sè.
ia ast-fel pe Mate Basarab la mijloc, si de o parte Vasilie
Lupu de altI Sinan-pasa si Tamil', s'I'l bat.5. de istov, sä'l prin46.,
0 sni trimita Capul Sultanului.
Mate Basarab, incredêndu-se la inceput, s'ail supus ordinilor,
0 pled. cu &tea sa spre Cetatea AlbI ; dar in drum, denun-
tandu-i-se cursa, se intern grabnic la Targoviste, trimetênd
rèspuns Pase, el s'ail imboladvit pe drum si ed nu pete sà
mérgä. in persód, dar trimete cu óstea sa pe un locotiitor al
seg. Apol Mate Voda scrie si supune Sultanului indrepfarile
sale, si tot o dat'a propune lui Racozzi I sI fad ceva inteo
unire cu el, ea s'a rgstórne, prin off ce chip, din domnia Mol-
dove, pe dusmanul Mr obstesc, pe Vasilie Lupu (1).
Dupg a doua batae si risipà suferiti de Moldoveni la Ne-
nisori, cati-va prietini, in capul drora era Patriarhul Ierusali-
mulul Paisie 0 Mitropolitul Moldovei si Suceve Varlaam, v'è-

(1) IDOYCEWOÇ Istor. Racial, tom. Il, pag. 180-182. Touvoucaii lasopice vlç
pag. 273. Viena 1806.
13Accifcg, incai, Chronic. Rom. tom. III, pag. 36
Letop. Mold. I, 276.

www.digibuc.ro
 --- 33

gênd atâtea nenorocirT peste amëndou'ë tèrile si atatea vars'arT

de sange, ail stat sa impace pe Vasilie si pe MateT Voevop.
In acest scop Mitropolitul Varlaarn ail fäcut maT multe ca-
Mtoril la Targoviste, la MateT Voda. InsusT Principe le Tran-
silvanie7 Rakozzi I ail intrat si el la mijloc ea Sal' impace.
La 1640 Rakozzi trirnise soli la Suciava, &are Vasilie Lupu, 45-
menT insemnatT si i*leptT, pe Stefan Sznloc Comae le distric-
tului Cluj si pe loan Daniil Vice-capital' al districtului Utvar-
chei, ea sil'T propue impgeare eu Matei Voda, aratandu-T ca
Domnul ValahieT se plange ea el (Vasilie Lupu) sta acum in re-
lap O. dese solli eu Po Ionia, spre a càp'äta si de acolo ajutor
contra luT. Vasilie Lupu, rësputirpnd lui Rakozzi printr'o lung e-
pistola. nég &A ar sta in relatiT, pentru acest sfArsit, cu Polonia ;
gice ca el insusT este doritor de pace si fagcluesce, ea peste pu-
tine lile va trimite soli lui Rakozzi si cA-T va rëspunde tot o data
si despre cele-lalte trebi despre care i-ail vorbit prin sohT sei ;
Tar la 19 Iunie 1640, Vasilie Lupu scrie Senatului Transilvaniel,
ca dupa fagaduinta ce ail dat luT Rakozzi, trimete soli pe Toma
Cantacuzino mare stolnic si pe Andrea Plantos secretarul s'ért
intim, cu deplina puterd de a trata despre impacAciunea cu
Maier' Basarab si despre cele-lalte trebi politice, pe care soli):
sei le vor aràta verbal. Atat epistola lui Vasilie Lupu din 17 Iu-
nie 1640 rëspun4ëtóre catre Rakozzi I, cat si epistola sa din
19 Iunie 1640 care Senatul TransilvanieT si ctre consiliarii
si asesoriT PrincipeluT TransilvanieT, se pastréza si sunt publi-
cate. Fiind prea lung, nu le maT reproducem aice, ci le re-
comandam cititorilor nostri (1). Cu tOte acésta impAcarea nu
isbuti atunci (2).
Domnii Matei Basarab si Vasilie Lupu, se impacarà mai tar-
4iti, la 1645, dupa mijlocirea PatriarhuluT Paisie si a Mitro-
polituluT MoldoveT, si spre semn si intarire de impäcare si de
prietenie, Vasilie Vocla ail zidit eu cheltuiala sa o manilstire de
PRO. in Targoviste : cAcésta este miiniistirea StehiT, incunju-
rata cu zid de pétra, si purtand in fruntea eT marca MoldoveT.
Biserica este frumósa si nalta, si are doue elegante cupole cu

(1) Ve4I aceste douö epistole a het Vasilie Lupu Voevod, In Török-Ma-
gyarkori Allam-Okmánytár, tom III, pag. 66-68, Nr. XXXIII. si pag. 68
69 Nr. XX XIV.
(2) Iricai, Chron. Rom. tom. III, peg. 33.
3

www.digibuc.ro
 -- 34

maï multe cruel, pentru a careia poleitura mime Vasilie Voda

aù cheltuit 700 de galbeni de Vene[ia ; iconostasul de artä ru-
sésca e förte splendid 0 are treï usI. Din töte man'astirile din
Targoviste, manästirea Stall este cea mai frumósa,. In acésta
manastire aì fost gazdu4i la 1650 , de Matei Voda Basarab,
Patriarhul Antiohieï Macarie í Arhidiaconul sfiil Paul de Alep,
care lasat descrierea Manastirei Stela (1). Aice in ma-
nastirea Stelil, mai nainte o mica bisericutä, era ingropat 11Ti-
colae Vet Aga, tatill luï Vasilie Lupu Voevod. Éta tralucerea
inscrip(iei slavonesci de pe pétra de-asupra user a doua a Bi-
sericei, care ne lumuresce despre fondatiunea mänustirei
despre amintirea lu$ Nicolae Vet Agti, tatal lui Vasilie Lupu
Voevod.
,Cu vrerea Tataluï si cu ajutorul Fiului si cu sporul Du-
hului Sfant. Inchinatorul intru Christos Dumneqeil si in sfanta
si de viata facatöre si nedespartita Treime, Ion Vasilie Voevod
cu mila lui Dumneqeil Domn Teriï Moldovei. Acest sfant Hram
al Invierei Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Christos ,
mai nainte zidit de Stelca negufitorul, §i unde au fost astru-
cat corpul reposatului piirintetti meit Nicolae cand
ne-afi däruit Domnul Dumne0eil cu Domnia Tèrii Moldovei,
stricat-ail acea de mai naintea noastra Santa Biserica, i spe-
rand in ajutorul lui Dumneqeil , am inceput a o reedifica in
fratelui nostril Ion Mate'''. Basarab Voevod cu mila lui
Dumneqeil Domn Ora Ungro-Vlahiel. Si s'ati ispravit cu voia
luI Dumne45 in luna Septembrie 10, anul 7153.
Apostol, (2).
Mormêntul lui Nicotae Vet-Agii fatal lui Vasilie Voda, In Targo-
viste si cuvintele contimporanilor Miron Costin si du Mezeray,,
cum ca Vasilie Lupo traia rèù i in dusmanie cu Matel Basarab,
ewe& de ciind era numaï boert,(3) dovedesc, ca familia lui Vasilie

(1) Travels of Macarius, in Arhiva Istor. a Romfinie. tom. I, part. II,

pag. 88-93.
(2) 7153 aded. 1643. vedi Fotino, Istor. Daciel tom. H, pag. 180.
Calendar antic pe anul 1875, pag 91. si N. lonescu, discurs asupra e-
poceI luT Mate Basarab §i Vasilie Lupu, pag. 74. Iae 1868.
(3) Letop. tom. I, pag. 278. Du Mezeray, Histoire des Turcs, tom. II,
pag. 163. Mezeray reproduce cuvintele ha Mate Basarab, cum am vèdut
me sus, a Vasilie Lupu II eia dufmanul cel mat crud ce'l are in acdeta
lame le plus cruel ennemy qu'il eust au monde...

www.digibuc.ro
 -
35

Lupu, venind de peste Dunäre, ail stat mai intaiti In Valahia, si de

acolo ati trecut in Moldova. Dimitrie Cantemir Vice ca Vasilie
Vodä se chiema si inainte de ungere Lupul ; diplomatii si is-
toricii sträini contimporanT, in relatiunile lor,, il numesc tot-
d'auna Lupulo. Mal nainte de domnie, Vasilie Vodä era cunos-
cut in Moldova si se numea simplu Vasilie Vornicul (1). In
Moldova esista acéstä familie de boerl marT Lupu ; asa gäsim
la 1654 pe Evstratie Lupu Mare Vornic de Ora de jos, intr'un
uric de la chiar Vasilie Voevod, aflätor intre documentele Epis-
copieT de Hu0 (2). POte cä acest Lupu sä fi fost rudil ea Vasilie
Lupu Voevod.
Cantemir in Descrierea MoldoveT , pe care ail scris'o la-
tinesce, Vice : Basilius, ex Epiro oriundus , qui cum antea
Lupus vocaretur, in consecratione ita oppellari voluit (3); a-
deal : , Vasilie de la Epir, care numindu-se fi de mat' nainte
Lupul, ia ungere ;Inca ap ail vrut a fi chiemat., (Traducerea
Acad. Romane, pag. 46) E forte mult gre0ta traducerea din
editia din fa0, de la 1851 cand scrie : , Vasilie I de la Epir sail
Albania, carele se chiema Lupul, lug la ungere ati dobêndit
numele acesta.,(4)...
Asemenea si Mate. Basarab, spre semn 0 intärire de impè-
ciuire si de imprietenie cu Vasilie Lupu Voevod, ail zidit, tot
atunci in Moldova .Mandstirea Soveja. In tinutul PutneT, plaiul
ZabrautiT, asezatä in fundul muntilor Vrancei, in valea Drago-
mira, cum dovedesce inscriptia de asupra usei bisericeT.
Schitul Soveja, se zidise intäiii la 1613 de Ieromonahul
Partenie de la mänästirea Bisericanil, cu ajutorul Tarului
Moskvei Mihail III, cum dovedesce actul subscris de Mitro-
politul Moldovel i Sucevel Varlaam, de Evloghie Episcopul Ro-
manuluT, de Anastasie Episcopul Rädäutilor si de Gheorghie
Episcopul de HusT. In Vilele resbóielor dintre Matei Basarab
si Vasilie Lupu, acest schit ail fost pustiit si stricat de ditre
aliatii Unguri 0 MuntenT. Acum Matei Vodá II restaura si fäcea
din schit o mare mänästire, in amintirea impaciuirei sale cu
Vasilie Lupu, si dupà stäruintele MitropolituluT Varlaam. Iatà, in
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 268. 270.
(2) Episc. Melchisedec. Chronic. Hu§i1or, pag. 67.
(3) Descriptio Moldaviae, Part_ II, cap. 2, pag. 45 edit. Academie! Ro-
mane, Bucurescl 1872.
(4) Descrierea MoldoveT, pag. 90, editia a doua, as! 1851.

www.digibuc.ro
 :36
...,.....................,..w.,,,,,,,,,,,,,,,........

traducere romftnésa, inscriptia de asupra use bisericel de la

man'Astirea Soveja, scrisb; slavonesce la 1645 :
,Cu ajutorul WI Dumner,leil, cu porunca si cu cheltuiala Pré
péaltosului rob al lui Dumneleil Io Matel Basarab Domnul 0
Voevodul a URA téra Ungro-Vlahiel, si a sotiei sale DOmna
Elena, s'a ridicat acest Dumneqeesc Hram al Nascera Dornnu-
lui Dumneqeului §i MAntuitoruhit Nostru Iisus Christos, afar'd
de holarele férii nOstre, in locul Moldovenesc al Vraneei. S'a
zidit- cu bine-vointa si cu condescendenta la vointa NOstrd a pre-
iubilului fratelui Nostru Domnul Moldavia Io Vasilie Voevod,
in anul facera luma 7153» (1). Lfmgd bisericil se zidiril si pa-
laturi Domnesci, earl' ail ars 0 s'ail surpat in vremile din
urma (2).
Dar pacea dintre Domnii Vasilie Lupu 0 Mate! Basarab n'ail
tinut mult. Nu se scie ce all mg pus la cale in secret Ra-
kozzi I cu Vasilie Lupu prin soli! acestu'l din urmil mai sus
numitl. Se scie numai cg. Rakozzi 0 Vasilie Lupu at tractat cu
acea ocasie despre lucruri fOrte mari §i. fOrte tainice, cum vom
vedea mai jos.
Abia trecurà Gina an!, si Vasilie Voevod cugeta iar'd si s'51
pregRea s'd calce din not Valahia. Tura' privise cu nemultu-
mire acea impsdcare, si indemna inteascuns pe Vasilie Lupul
spre dusmgnii none (3). Dar era cineva care indemna si atita
necontenit si pe Mata Vodà spre vrajbe si spre lupte : era
doi minisri a! MI Vodà Basarab care, din nenorocire, avea a-
supra lul o mare inriurire. La 1649, se ridicase doi hoer! in
Valahia, car! ail adus pe Mate! Vodsa la atâtea rele, de mai
i-aii intunecat numele. Unul din acestia este Ghinea, grec, ngs-
cut in Rumelia, care in tinerete se numea rucala, adeckOlar.
El s'ail insurat in Valahia si prin acést'd insuratóre a moste-
nit satul Bracean de lang6 Olt in judetul Romanati. Mate! Vodà
aii fault pe Ghinea Visternic, ademenit de vorbele sale, si i-ail
dat mare putere ; dar el intrebuinta puterea sa in rèil si numai
spre stórceri. Cel-l'alt boer era Badul Varzariul, Arma:ful cel
(1) Fotino, Istor. Daciel tom. III, pag. 94. Melchisedek, Chronica Ro-
manuluT, tom. I, pag. 259-267.
(2) D. Frun4escu, Diction. topograf. 0 statistic a Româniel, pag. 452.
Melchisedek, Notite istorice §i archeologice adunate de pe la 48 mlnii-
stirT qi biserich antice din Moldova, pag. 93-101.
(3) (lkoutv'os, Istoria Daciel, tom. H, pag 180.

www.digibuc.ro
 - 37

mare : ceia ce era Ghinea In financie, era Radu Varzariul in

trebile ostaescI 0 In cele din afara. Radu Varzariul era de
vita, Roman ; el fusese gradinar la Ploescl, 0 de acea era po-
reclit Riroaru. Acesta din pruncia sa ail fost om rëil, sfadalnic
i crud, dar osta viteaz, 0 prin acésta ail ajuns de s'ail fäcut
Arina mare. Acest boar aii tutors puterea sa spre asuprirea
locuitorilor Ora ; el asuprea qi prada pe toy, 0 nimene nu
Indrasnea sa i se opuna. Numele lui era a.a de gróznic, In
cat, cand 11 aut,lea cineva, sail cand l'O arunca in sus buzdu-
ganul, tql se ascundea de frica. Pe Domnul s'éti Mate Voda
pururea il atIta contra lui Vasilie Lupu Voda, ba chiar 11 Meuse
de nu mai credea nicï pe Rakozzi. Aa ail tinut el necurmat
prepusul i vrajba intre aceST trei Domni ... (1)
In timpul pace dintre el', Domnii Matei Basarab i Vasilie
Lupu ail facut multe wzaminte folositóre tèrilor surorï, ail
intemeiat colï pentru limba romanésch, grecéscä, latinésca 0
slavonésca, ail ridicat manastiri, spitaluri, bibliotecï, tipografli,
aü alcatuit Codicï de leg, ail regulat finanziele, 0 ail contri-
buit la Inflorirea agricultural 0 a comerciului, In cat *fie
nöstre Incepuse a Inflori in töte privirile.
Vasilie Lupu cugeta dar sa incépa din nog calcarile sale in
Muntenia. Giovanni Soranzo, bailo VenefieT, raporta Dogelui
la 1646, ca Vasilie Lupu se afla In corespondente Intinse 0 secrete
cu Beharam-Aga, chehaia Sultanei-mume (2). Acésta era lucru
mare. Sultana-mumii avea o inriurire nemärginita asupra Sul-
tanului : tot ce vroia se facea numai de cat. La 1644 Marele
Vizir Mustafa-pap., voind s'a faca unele lucruri dupa capul
sal .i displacênd Sultanei-mume, a fost sugrumat : cEn 1644,
(scrie contimporanul du Mezeray) Mustapha-bacha Grand-Vizir
fort absolu dans sa charge, fust estranglé pour avoir desplou
a la Sultane-mCre (3). Vasilie Vodä avea in Seraiul Sultanei 0
pe o Meal a so, pe care o daduse ostatic la 1645, ca &A po-
tolésca prepusul care'l avea TurciT, de cand ki maritase fata
cea mal mare dupa Radziwil (4); de o-data insa isbucnira lup-
(1) incai. Chronica Roman. tom. III, pag 50.
/2) Docum. din Archiv. Venetic!, ubi supra, tom. IV, part. Il, pag. 547.
(3) F. E. du Mezeray, Histoire des Turcs, tom. Il, pag. 172. Paris 1650.
(4) Kemény Janos, Autobiografia sa, ad an. 1648 apud incai, tom. III,
pag. 47, qi raportul luT Giovanni Tiepolo, ambasadorul Venetiel din Po-
Ionia, citat de Dora d'Istria, Gli Albanezi in Rumenia, pag. 6, 7.

www.digibuc.ro
 38

tele sangeróse intre Vasilie Voda si Hatmanul Cazacilor, ves-

titul Bogdan Hmelnitki, nutria de ChronicariT nostri Hmil,
pentru film sa Domnita Ruxandra, cea maT frumósa fata din
tOte Ori le vecine. Vasilie Voda, renumit pentru averea sa si
tatä cu fete frumóse, maritä. la 1645 pe una, pe Domnita Maria,
dupa Joan Radziwil Palatinul LituanieT. Acésta disätorie radi-
case furtuni marT in sfatul tërei, pentru ca, Radziwil era ca-
tolic, si pentru ca Turcii privea rëii acésta apropiere si inrudire
a MoldoveT cu Polonia. Miron Costin tine de far pe Vasilie VOA
ca art facut'o : cde mirat ail rernas vacurilor, qice el, acésta
casatorie, cum ail putut suferi inima lui Vasilie Voclä, sä se
theft ; si multa vreme s'aii frarnântat acest lucru in sfat, si
atl-va pe atunci apara acest lucru sa nu fie, ales Toma Vor-
nicul si Iordaki Visternicul care capete ca acele abea de arc avut
Ora când-va, scat de va maï avea. li Oicea lui Vasilie Voda si
pentru legea ratacita si un lucru nu feirii de grija, despre im-
p6rtifia TurculuT. Avea Vasilie Vodil pozvolenie de la Turci,
insä era acea pozvolenie din barif. nu din inima Turcilor ; iar
Toderasco logofëtul si Ureche Vornicul, sta asupra acestei nunte
ea se faca, ... (1).
and a rnaritat Vasilie Van: pe fiica sa Maria drip/ loan
Radziwil, a trebuit se deie zalog , in Seraiul Sultanulni, pe a
doua sa flied, spre a linisti prepusurile Turcilor, cum ne in-
credintéza Kemeny Ianos si raporturile Ambasadorilor Venetiei
din Constantinopoli. Pe o alta flea a luT Vasilie Lupu, pe Dom-
nita Ruxandra, o cerea acurn Timus, fiul Hatmanului Cazacilor
Bogdan Hmelnitki. Domnita Ruxandra era fata cea maT frumósä
si cea maT invëtata din tOte fetele si nevestele de prin Polonia,
Moldova, Valahia si téra azacésca, si Timw, vèqênd'o o data
la Iasi, fiind venit in solie la Vasilie Voda, remasese indragit ne-
bun dupä ea ; apoi batränul Hatman Bogdan Hmelnitki cugeta
ca prin acésta casatorie sà ridice, cu ajutorul lui Vasilie Lupu
Vocla, pe fiul sëil Timus pe tronul Moldovei sail la ValahieT (2).
Ceea ce pare de mirat este ca si Domnita Ruxandra, and a ye-
qut intaia data pe Timus, l'a indragit, de si, dupä märturia con-
timporanilor, Timus cnumaT singur chip avea de om, ear WM* firea

(I) Letop. Moldoy. tom. I, pag. 281. Toma Fornicul 0 fordachi Vister-
nicul era Toma **1 lordachi Cantacuzino.
(2) Charles Forster, Pologne, pag. 1 1.6.

www.digibuc.ro
 39

de hearä... (1), Vasilie Vodà nu voia sà dea pe Domnita Ruxanda

CazaculuT, aducènd drept pretest cà s'ar supà.ra Sultanul pen-
tru acéstà cuscrie ; el prefera sà o deie dupsa. Principele Di-
mitrie Visnevetki, Castelanul Cracoviet care o cerea si el cu
sairuinp. Hmelnitki c6pAtà voe de la Sultanul pentru acéstà
c'aisMorie, dar Vasilie Voevod refusa acum, limpede i curat, de
a'sT m6rita fata dupti un stilbatec. Hatmanul Bogdan Hmel-
niiki, aqind acest respuns, calcit Moldova la 1650, cu 16,000 de
CazacT si cu 20,000 de Mart Vasilie Lupu chémà in ajutor
pe Pototki cu PoloniT. Hmelnitki bate Ostea luT Vasilie Lupu,
si Domnul MoldoveI fuge la Hotin, asteptând pe Pototki ; dar
Potop nu cuteza sà deie pept ea o putere asa de mare. Va-
silie Lupu nevoit, face pace cu Hatmanul Cazacilor, fàgàduind
c2à va da pe flea sa dup5. Timus, Ca, va plàti Tharilor o des-
Ogubire de 600,000 de leT, si face logodna. Bogdan Chmiel-
nitki, increlêndn-se in legAtura logodneT, corespundea cu Perta
d'andu-I sfaturI contra PolonieT, i scrisorile le trimetea prin
viitorul seú cuscru Vasilie Lupu ; dar acesta oprea scrisorile si
le trimetea SenatuluT Poloniet Pentru acéstà indatorire ì ca
arate recunoscinta , dieta PolonieT \rota luT Vasilie Lupu
Voevod, la 24 Decembrie 1650, indigenatul Polon. Decretul Re-
geluT loan Cazimir, despre acest indigenat , publicat de
Dogiel in intregul sú (2)
Dupa retragerea ostilor CilzacescI din Moldova, Vasilie Voda
nu maT vroi s5.-s1 irnplinéscA ralgilduinta, ci easi mijlocul s'a in-
curce pe CazacT in resbel cu Polonia ; dar Vitézul Hatman
Chmelnip, silesce pe PolonT, cu armele in m'anä, sà inchee in
28 Septembrie 1651, pacea de la Bialecerkva, i trimete res-
puns luT Vasilie Lupu, va visita asta-data cu 100,000 de
Cazact Donmul MoldoveT chenia in ajutor pe generalul po-
lon Calinowski ; dar CazaciT il bat si pe acesta , i impre-
sera Camenita. Timus intrà in Moldova eu armata sa, i in
luha luT lunie 1652, se face nunta in IasT (3).

(1) Letop. Moldov. tarn. I, pag. 296.

(2) Dogiel, Codex diplomaticus Regnis Poloniae et Magni Ducatu Litva-
niae tom. I, pars I. II. pag. 620. Vilnae 1758. Ve4I i incai, Chronic.
Rom. tom. III, pag. 51.
(3) Laurian, Istoria Romanilor. pag. 455. Bucurestl 1873. Miron Costin
dice ca nunta lui Timus Hrnil cu Domnita Ruxanclra, s'a facut in al
18-lca an al Domnie lu Vasile Lupu, adsca la anal de mal sus 1652.

www.digibuc.ro
 40

Hatinanul Bogdan Chmielnicki, inainte de-a declara resbel

lul Vasilie Lupu Voevod si de-a ch'ica Moldova, la 1650, in-
cheiase la 16 Septembrie 1650, in prevederea acestul resbel,
un tractat de aliantri cu Principe le Transilvanie Rakozzi II, co-
prinOtor cg. dacâ el , Hatrnanul Chinlelnicki, va avea resbel
cu Domnul Moldovel, cum illastrissimo Principe Moldaviae, --
Principele Rakozzi sá aibì l. a-ï da ajutor, precum si la cas când
Polonit sag vre un alt inamic ar nävilli in tara Hatmanuldi
Cazacilor, Principele Rakozzi sá nu'l päräsescä ci sg.-I dea aju-
tor, addogand ea pentru asetnenea eventualitate el (Chmielnicki)
are si ajutorul Tatarilor (1).
Aceste intêmplilrI amanard hotilrirea ha Vasilie Vodà de a
cälca din nog Valahia.
Inteleptul Mateï Basarab prevedea insg., cá pacea sa cu Vasilie
Lupu nu va tinea mult, se pregâtea sá i se pad opune inteun
chip hotgrâtor, si cauta sal r6stórne de pe tronul Moldova
Motel' Basarab incheese, precum am vèqut maï sus, aliantg. cu
Rakozzi I Domnul TransilvanieT, de frica hit Visilie Lupu. Dar
la 11 Octombrie 1648 Gheorghie Rakozzi I muri, lgsAnd mo--
tenitor pe fiul sal Gheorghe Rakozzi II, Färbat vitéz si de mare
talent, dar prea arnbitios si indrilsnet paná la nebunie. Am
vèqut c'' la 1640 solit Jul Vasilie Lupu, Torna Cantacuzino si
Andrea Plantos, trimisï in Transilvania pentru a tocmi ¡mpg.-
ciuirea dintre Matel Basarab si Vasilie Vodä, si pentru alte trebï,
ail tratat cu Rakozzi I despre afacerti fórte mari fi fórte secrete,
Abia muri Rakozzi I, la 11 Octombre 1648, si Vasilie Lupu in-
sciintat de mórtea sa, scrie din MA Oce Oile dupg. mórtea WI
Rakozzi I, o scrisóre grabnicA bit Kemeny Ianos, principalul
sfetnic 0 General al defunctulut Principe, rugAndu'l pentru nu-
mele lift Dumnegeg, sit pástreze eea mal depliná tgcere asupra
trebilor si relatiilor ce se pusese la cale In secret intre el,
Vasilie Lupu, intre Racozzi I si intre dênsul loan Kemeny, si
ca tóte acele sil râmâle inmormêntate cu mórtea Principeluï
Rakozzi I, si nimic din acele taïne s'ai nu ash' la luminä : crogo
ut ea omnia, de quibus oretenus egimus, alto premantur silentio,

(Letop. Moldov. tom. I, pag. 296). Acésta data e maI sigma de cat Clatele
Insemnate de Engel (1653) si de Gronski (1651) pe care le citéza §incai
(tom. III, pag. 52).
(1) Monumenta Hungariae historica, tom. XXIII. pag. 39, Budapesta 1874.

www.digibuc.ro
 41

nec in lucern prodeant, sed cum mortuo Principe, tanquam

cum principali hujus negotii causa, a( ternum moriantur....(1)
Acésta scrisóre se Mgä cu solia secrete., In care Kemeny Jano§
a fost trimis grabnic la IasT , de Rakozzi I , la anul 1648 , la
Vasilie Lupu Domnul Moldova §i despre care insus! Kemeny re-
latéze urmatórele in autobiegrafia sa :
(In anul 1648 iaresT s'all inbolnavit Gheorghie I Rakozzi pe
calea care Gurghiu (2) care i-ail fost pururea primejdiúsa ; si
maT nainte de a porni el din. Cluj, ail sosit la densul Stefan
Gheorghifti logofetul, solul Lupului, Voda, cu vorbe bune si
cu darner, §i. intre cele-alalte scriea Lupul luT Racozzi pre as-
cuns di are de a vorbi despre lucrur1, care nici solulta eat
nu le póte "incredinfa : drept care reoge. pe Rakozzi, ca sa tri-
mifa la el pe mine Ifemeni Iano0. Din acésta scriserre a luT Va-
silie Lupu mare vorba si gandurl all urmat; totusl Principele Ra-
kozzi ail respuns ca me va trimete, dar pentru ce, nu sciea
niminea. Principele in Gurghiu din qi in cli maT rei s'ail bolnâvit,
totusT m'aa pornit pe mine de acolo, dandu'mT instructiile a-
ceste : Eat4 mere, dar inif pare cell pentru mergerea ta, pentru
ca me, tem de omul acel viclen, ne sciind pentru ce te chiama...
Il intrebaiii, de ce te terni, Maria ta ? numal ca sA nu me opréscâ
acolo, sail si pentru alta causä mal grea ? si-MT 4ise ,fiind cà
darea tern' TurciI vreaa sà o ridice le 15000 de galbenT, care
mai nainte ail fost 10000 de galbenT (si pentru aceia pe doT
anT trecutI nicl am trimis'o la Tarigrad), dar de se intelege
Vasilie Lupu cu POrta , si pe tine te va trimete pentru aceia
la Tarigrad ? de unde de voi voi sä te scot, ma.T. mult va tre-
bui sa platesc, de cat face darea pe doI anT». Ea, auqind a-
cestea, i-am mu4umit, si am pornit. Insà veqênd slâbiciunea
Principelui me temeam de viclenia ha, Lupa Yoda, de cumva
s'ar intimpla se. mare. Rakozzi in timpul cat as1 fi in Moldova;
si dar am ordonat Dregatorilor din Haromsek, din Ciuc, si din
cele-alalte scaune, ca panä câni nu me voie intórce, se nu
slobada pe nimene In Moldova, afara numai pre aceia ce ar
fi trimisl la mine. Cat am sosit in Moldova, Vasilie Lupu Voda
ail primit cu mare cinste suita mea si pe mine, cum am esit din

(1) Ve41 acést6. scrisóre din 21 Octombrie 1648 in Török-Maghiarkori

Allam-Okmanytár, tom. HI, pag 411, No. CCXV1II.
(2) Gurgiu sail Gurahiu or4e1 aprópe de Szasz-Regen in Transilvania.

www.digibuc.ro
 42

stramtórea TotrupluT, trimitênd un hoer de frunte , cu mai

multI langd el, sì me duce. pang la Ia§1. Ear apropiindu-me de
1-1, ail e0t insui Vodg, cu radvanul eel mat de frunte, i en
o0T, inaintea mea, i m'ail petrecut la gascla, unde m'ail aye-
zat in case fOrte impodobile cu armoriuri, cu ceainice, scale
blide de argint, i cu alte unelte. Mergerea la audientä
ospgt de vr'o cate-va ori, Inca cu mare pompa s'ag fgcut,
ear celpi ail vorbit cu mine, nicI tednalciul lu .11(deoz.vi pe care
dusesem etc mine, mid' pre al sai, cliiemat, ci cum am
sciut Romdnesce a§a am vorbit ; ear vorba cea täinuita era a-
césta, cà de la OrnenT siguri ail aulit, cà Le0T ar vroi se le fie
Rakozzi Craig, qi cà vroesc se'l chieme la Seimul ce se va
tinea pentru alegerea Craiului, in locul lui Vladislas IV care
=rise, care lucruri vrand se le facg cunoscute lui Rakozzi,
dimpreung se fagaduesce cà in tOte ii va fi spre ajutor, name
Bakozzi sd'i fie i el lui prieten i sd se infelégd cu densul
cele-alalte. Despre aceste i mai multe am vorbit, i mgcar c'a
nu aveam instructiT de la Rakozzi ce sà fac, ci nurnai pe cre-
dinta mea le lasase tOte, i-am multumit, i, dupg mai multe
vorbe, am convenit : 1° Cà de s'ar intampla ca stgpanul met
sà mérgä cu o0T in Polonia, acelora sà le fie slobod a trece
prin Moldova ; 2° cà de ar vroi Rakozzi sà aduc'd oW in Mol-
dova, sg'i fie slobod ; 30 ce, de va avea nevoe de haul' impru-
mut, find ce. nu'0 pOte purta Visteria cu sine, sa'T dea pang.
la 10,000 de galbenT; 40 ce. Vasilie Lupu se. se nevoesca la POrtä
din tag inima, a ajuta pe Rakozzi, stäpanul meti ; 50 ce. de i
ar i porunci de la Pórta, stgpanului meti i easel lui protivnic
se. nu le fie. Vasilie Lupu Vale. s'ati filgeiduit bucuros la tóte
aceste, spuse §i pe protectorii sei de la POrtä, pe care
mi-am i insemnat pe masa lui, ca condeiul lul i pe hartia
lui; i w ne-am intocmit ca Capikihaii amanduror partilor de
langä POrta Otomanä, sä lucreze din tóte puterile pentru cdqti-
garea Craici Poloniei lui .Rakoszi. Printre allele se lucra 0 a-
césta, ca numitul Gheorgltifd Stefan solul Moldovei, cand fu-
sese la Rakozzi, aù propus ca Sigismund .Rakozsi, al doilea fid
al 10, Bakozzi I, sa se cdstitoréscd cu fata lui Vasilie Lupu cea
mai micä, cea din muerea cea d'intecid qi sora Radzivildiei, care era
toeing bunä pentru densul, argtend folosul care ar urma din
asemene casatorie. Pleicendu-mi lucrul, am lucrat prin Gheor-
ghitä Stefan logofetul, vorbind cu Dcímna Lupului Vodg, cä-

www.digibuc.ro
 43
..--s,..'V-V'./../+aYJ4
reia 'if dusesem darurI de la Doainna la Rakozzi, 0 am con-
venit w de bine in cat Lupu Vodei ail 0, trimis indatit cu
fórte mare cheltuéld la Pórta, sti'fl aductt fata de acolo, uncle
o &Muse, ca sil potoléset prepusul ce'l avea Turcii de cand fi'art
meiritat fata cca mat mare dap& Radzivil ; nu mai remanea
de cat sa se vaqa tinerll la o lalta prin sine i prin alp.
,Dupa acestea mi-am luat qiva buna de la Vasilie Lnpu. Voda,
am fost daruit cu darurT, 0 am plecat; ear pe cale am au-
qit de mórtea lui Gheorghe Rakozzi I, dar n'am vestit'o pana
n'am trecut In Ardél, de unde am scris Lupului Voda, cä. tOte
cate wzasem impreuna, se le tie cu Gheorghie Rakozzi II .0
cu tara Ardélului, (1).
La acésta scrisóre a lul Kemeny Iano, care it insciina de
la hotare despre mórtea lui Rakozzi I, Vasilie Lupu iI aii res-
puns grabnic, cerend ultare §i tainä despre tóte, cum am ye-
qut mai sus.
Relativ la fiica sa cea mai mica, pe care Vasilie Voda o avea
zalog In Seraiul Sultanului 0 relativ la eliberarea a, Gio-
vanni Tiepolo bailo Venetia raporta, chear in acel an DogeluI,
ca 'Basilic) Lupolo, voevoda della Moldavia ha una figlia in
mano del Gran Signore, per la cui liberatione fu spedito quel
tal gentiluomo polacco,... (2).
Ce ganduri avea Vasilie Lupu, nand facea aceste propuneri
lui Gheorghe Rakozzi I prin Kemeni IanW? De sigur ca vroea
sa departeze pe Rakozzi I de Mata Basarab 0 sal faca a nu
se amesteca In espeditia ce proiecta din not contra Domnului
Valachiei, apropiindu-se te Rakozzi I prin propunerea casato-
ria fica sale cu flu! acestuI i prin fagaduinta db a lucra ca
Rakozzi I sä capete tronul Polonia.
Dar pentru ce óre Vasilie Lupu n'ail maI vroit sä urmeze a-
celor negociate 0 fagaduite, cu noul Domn al Transilvania
Gh. Rakozzi II? 0 pentru ce dupe.' mórtea lui Rakozzi I n'ari
mg vrut sa deie pe flea sa de la Tarigrad dupsa Sigismund
Rakozzi ? (3).
Nu scim.

(1) Kemeny Iano, Autobiografia, apud incai, Chronic. Românilor, tom. III,
pag. 47-49.
(2) Apud Dora d'istria, Gli Alhanesi in Rumenia, pag. 6-7.
(3) Kemeni Iano apud incai, Chronic. Roman. Tom. III, pag. 50.

www.digibuc.ro
 44

Causa póte sä fie pentru cal in acest an 1648 (29 Iu lie) Sul-
tanul lbraim I murind, s'ail suit pe tron fiul set Mehmed IV
in vrastd abea de sapte aril-, sub regenta matnel sale i a doll&
spre-dece Pa 5ale sub presedinta Mare tiff Vizir (1). Vasilie Lupu
avea nevoe pentru planurile sale de sprijinul si de confidenta
Sultanului; fus e. acutn fiind o regent:a din atatea persOne, Va-
silie Lupu Voevod nu se putea nici increde el, niel negocia
despre asemenea lucruri cu atatea persOne care compunea Re-
genta minorulul Sultan. Acum, dupll mórtea lui Rakozzi I, Va-
silie Lupu, macar cd isbutise cu cheltueli colosale i cu inter-
venirea Poloniei , seó i sä'sl aducrt fata la 1ai, din
Seraiul Sultanuluï, dar cand ag trimes Principesa lui Rakozzi I
pe fiul ei Sigismund Rakozzi cu soli, ca s'o vadd, Vasilie Lupu
schimbat cuventul i n'ati vroit s'o maI dea dupg. Sigis-
mund Rakozzi, respundênd cá Biserica MoldoveI il opresce de
a'sT da fata dupd un protestant, i cl fata sT-a perdut voea,
din causa releI purtári a solilor,, &Aei cel mai de frunte sol
loan Boros, care acum la Gheorghie Rakozzi II era in cel mai
mare creqgment si Haiduc de Curte, era betiv, curvarig i orn
reg, cd al doilea sol Nicolae Sebes , nu era mai bun de cal
cel d'intaf, ear al treilea sol, Gheorghie Horbat, omul cel mai
credincios al lui Sigismund Rakozzi , era laudäros, mandril si
reg. . . (2).
Seim ce. nu o data' Vasilie Lupu apucat de trebile cele
mai indráznete. Asa la 1646, un an dupa casdtoria flea sale
cu Principele Radzivil, Regele PolonieI, trimitend sol pe numi-
tul Principe Radzivil pe la top' Suveranii Chrestini, ca sa pro-
vOce un resbel din partea tuturor contra Turcilor, Radzivil veni
cu sotia sa la Suciava, si fecu i socrului seg declaratiunea
pentru care era trimis. Vasilie Voda primi i hotdri sd nu mai
triméta tributul anual PortiI; dar dupd sfaturile lui Petriceico
Vornicul de Ora de sus, cu care se unird i ceíalalT boeri, Va-
silie Vocla opri indeplinirea mesurei luate, cdci Petriceico-I
dieea : SI nu oprim noI birul, pang nu vom videa ea' trecg
Lesii Dundrea, Vasilie Vodä ati avut din acestä resgandire o

(1) McapX. 'i1 Koivacctv-civadnoXig tom. II, pag. 404. Spgtar. Ianache
V6.clrescu, Istoria Implratilor Otomanl, In Papiu, Tesaur de monumente
istorice, tom. IL pag. 265.
(2) Kemeni Jano, apud incai, Chronic. Roman. tom. III, pag. 49.

www.digibuc.ro
 45

altercatie grozava cu si all vrut sa-si desfaca fa ta

de Radzivil, chiar acolo In Suceava, dar ea n'atI primit (1).
Curênd dupä mórtea lui Rakozzi I, inteleptul Matei Basarab in-
cepu negociarT ca sa se asigureze de alianta si de protectia ur-
masulul sllil Rakozzi II, mai ales ca, In caracterul ambitios
vitejesc al actastuT Principe, spera sa grtsésca o mai mare sta-
vila la neastämparul lui Vasilie Lupu. Dec1 in t;liva de 18 Fe-
bruariii 1650, solil lui Mad Basarab, anume : Dragomir ma-
rele Vornic, Barbul marele Stolnic i Jenatie marele postelnic,
se presintara in orasul Corona (Brasov), si Incheiaril i subscri-
serrt cu Gheorghe Rakozzi II un tractat de atilt* si de credinta
scris latinesce, prin care ei ail reinoit i all intärit ttíte toc-
melele, legaturile si pactele omnes illas compositiones, fadera
et pacta, ate se Meuse altä-datrt intre acelas Domn Matel Ba-
sarab i intre defunctul Principe Gheorghie Rakozzi I, Orin-
tele i predecesorul lui Rakozzi II. La 10 Mai 1651 Matei Basa-
rab, printr'o diploma scrisa tot latinesce, ratifia si jurä. In Tar-
goviste, inaintea trimisilor lui Rakozzi II, acest not tractat (2).
Dupa ce s'ail impacat i s'ari inrudit cu Hatmanul Bogdan
Hmelnitki, Vasilie Lupu Voda fäcea plan, ca, cu ajutorul Gaza-
cilor, sà sceitä pe Matei Voevod din domnia Valahiei, i sà ia
el insusi acea Domnie, iar pe ginere-sal Timu saú Timotei
Hmelnitki sal punrt Domn in locul seri in Moldova, sail, pas-
trand peniru sine Moldova, sa dea domnia Valahiei
Hatmanul Bogdan Hmelnitki se tocmea de mult, in secret, cu
Sultanul, ca sà dobandésa una ca acésta (3).
Vasilie Lupu Voevod, avea de mare credincios al s'eú pe
boerul Gheorghitä sail Ghedrghie Stefan arui Ii incredin-
tase chiar Logofetia Terel" pe la 1648.
Nu scim anume data and Gheorghie Stefan ari fost numit
de Vasilie Lupu Mare Logofet al Moldovel". Este positiv a el
all fost inaltat la acésta mare dregatorie a tè'rei, dupd men-tea
la Toderaqco Logofaul (4) ; iar acésta mOrte Intamplat

(1) Letop. Moldov. Tom. I, pag. 285 -286.

(2) Ved1 aceste acte In Monumenta Hungariae historica, tom. XXIII,
pag. 27, 28, 61-62. Buda-Pesta 1874.
(3) Charles Forster, La Pologne, pag. 116. Paris 1871.
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 297.

www.digibuc.ro
 46

pe la 1648 (1). Kemeny Janos dice , cum am vèdut maT sus,

cd la 1618 era Logork Gheorghitd Stefan. Acesta aù fost dar
numit Logork Mare, adecd Cancelar al MoldoviT la 1648.
Gaud, la 1651, s'ail hotarit sä dea pe fiTca sa Domnitu. Ruxanda
dupe Timus Hmelnitki, Vasilie Lupu ail remas in prepus la TurcT,
care ura pe Cazaci, si vechiul sèü neprietin MateT Vodd, temên-
du-se, cum dice chronicarul, de unirea luT Vasilie Voevod cu
CazaciT, incepuse a amesteca domnia lui Vasilie Voda la Turci.
Chronica Turcéscil scrie, ca in anul acesta, 1651, luT Gheor-
ghie Rakozzi II venit firman de la POrta, ca sd scOtd pe
Vasilie Lupul Von. din domnia MoldoveT, dar Rakozzi aii pus
in laturT firmanul, pand la altd vreme (2), &Ad a scóte din
domnie pe Vasilie Lupu nu era lucru usor. Turcil vroea sd
cerce taciunele cu maim altora ... La acéstä nemultumire a Tur-
cilor se raportd de sigur i urmdtórea naratiune a luT loan Necul-
cea cm 1ilele luT Vasilie Lupu remdsese o beizade a RaduluT
Vodd, tinèr ; Radu Vodä avuse un pasa Turc mare prietin, si
acesta ciind ai simOt cà Turcii biinuia pe Vasilie Lupu
se ruga ViziruluT necontenit pentru fiul amiculul sií, sal faca
Domn in Moldova, in locul luT Vasilie Lupu. Dupa masf multe
stdruinte, Vizirul ail trimis pe acel Turc in Moldova, ca sa
vadd i pe Vasilie Lupu Vodä i éra, cum este. Vasilie Vodil
informat despre tOte aceste, i ca clomnia i este stricatii din
causa acelui turc, amic al Vizirulul, ail repedit la Galati' mul-
time de slujitorT sd'l intimpine, i alÇí slujitori la Bârlad si la
Vaslul, si la Scântee, iar la IasT incà i mai mulT, i aù po-
runcit ca pe drum sd ésd inaintea Turcului multime de pluguri
si de tèranT. Turcul vedea tóte aceste cu uimire. i cum ail
sosit la gasdd in IasT, all trimis Vasilie Vodä sal salute si
trimis i dar cinci, mii de galbeni de aur ; apoi dupa ce s'ail in-
talnit Vasilie Vodd cu Turcul, mai ddruit alte cinci mii
de galbeni de aur, §i când era sd plece Turcul la Tarigrad,
i-ail mai dat alte cinci mii de galbeni in aur, dorindu-T drum
bun si band intMnire la Tarigrad, i licêndu-T cd el scie cà
domnia i cste stricatti. Turcul, ajungând la Tarigrad, merse in-
data la Vizir dis chine al nimerit cd nu te-aï potrivit
mie, sà scotT pe Vasilie Vodd din domnie ; cdcT ed am vëdut
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 295.
(2) Apud incai, Chronica Rornânilor, tom. III, pag. 51.

www.digibuc.ro
 47

acum, a el este Domn harnic, bun si puternic ; Ora luT este

tare si fOrte populatá, are multa Oste, si de l'aT fi mazilit, s'ar
fi fäcut mare greserá, cä pOte s'ar fi hainit, si ar fi venit
el la peice ; acum el scie c vraT mazilescI si cä' vrai sä
dal Domnia fecioruluI lui Radu Von.; eli te sfiltuesc ca s.
nu Ora' Impürittia pe un Domn ca Vasilie Lupu, se surghiu-
nescI din Tarigrad pe feciorul lui Radu Vodd, ca auqind Va-
silie Vodä, s. remänä credincios*. Vizirul porunci indatä sä
se surghiunésa feciorul luT Radu Vodä, ba incä s'au intâmplat
de ail murit acest fecior al Ira Rada Vodä in surghiunie. Astfel
ati remas in pace Vasilie Vodä, cu ajutorul a douë-decT de
mil de galbenT de aur., Ion Neculcea adaoge : aga im Turcil
prietqugul pentru voia banilor. (1).
Principele Rakozzi II se ternea si el, ea si Matel Basarab,
de unirea luT Vasilie Lupu cu CazaciI, sta Ia necontenite
sfalurT cu Domnul Valahia. Vasilie Vodä trimitea mereü in
soliT la Domnul ValahieI si la Rakozzi II pe logoréful s'ét
Gheorghit'd Stefan, spre a-T adormi, si intr'un rénd, vëdênd cà
Rakozzi II i filcea greutätT, trimite din noil in solie pe logofëtul
Gheorghità Stefan, ca sa-T spue limpede si curat cg. Vasilie
Vodä poruncesce sa Oda molleom Racovi, ca't va face sä verse
nisce galbeni Talarilor, qi la ce va veni lucrul, el va vedé,.
Logorétul Gheorghitä Stefan, omul cel mai bogat din Moldova
si fara copii, in acéstä din urmä solie, ali luat giind sti se
facet Donn. El adaogül multe la vorbele Domnului sëù, spre
a atita q'a intäri vrajba, i In locul trebilor statAnu-sèrr, aseza
trebile sale spre Donnie qi la .Rakasfzi ii qi la Maki Basa-
rab (2); el tot spunea lui MateT Vodä, cà Vasilie Lupu i sapà
domnia, iar lui Rakozzi ca Vasilie Vodà stärue la Tura sa
punä Domn TransilvanieT pe fratele sëü Gavril Hatmanul (3).
LogofRul Gheorghità Stefan, spre a face de ierlat necredinta
(1) Letop. Moldov. tom. II, pag. 204, 205, § 26.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 296, 297.
(3) Vasilie Vodä avea do't fraV, pe numitul Gavril Hatnianul si pe
Gheorghie Hatmanul (Letop. Moldov. I. 296 i Archiva istor. a RomânieT
tom. I, pag. 135, Nr. 196). Gavril Hatinanut, fratele lul Vasilie Lupu Voda
ad restaurat manAstirea Agapia la 1644 (Gheorghe Asaki, Calendar pe
1871, pag. 26-27) §i tot el ad zidit podul de péträ de 1Ang1 VasluT la
16.36 (Tocilescu, Revista pentru istorie, archeologie §i filologie, an I. vol.
II, fasc. II, pag. 428 sq.). Gheorghie Hatrnanul. fratele luT Vasilie Lupu
VodA, ad zidit mAnAstirea Hangu, Inzestrand'o §i cu moOT, la 1639. (ah.

www.digibuc.ro
 48

viclenia sa catre Domnul sù, l vinuea c ai umblat cu

jupânesa lui. Acésta vinà pe care logoraul Gheorghie Stefan
o punea pe drept saii pe nedrept in greutatea lut Vasilie Voda,
pentru a'sT scuza tradarea, aii inspirat in 4i1ele nOstre lut Bo-
lintinénu o drama sub titlu : Stefan Gheorghe-Vocki, sati voii
face Dómna, tale ce ai feieut tu jupâneseY, mele (1), in care
poetul ap&a. memoria lui Gheorghi(a. Stefan, pornit de o dréptit
r6sbunare :
void se-ml resbun amar.
DecT jur sit fac pe Domnul sá hea din Ast pahar
Din care el m'adapá ! Jur dréptä rásbunare.
MT-ad ve0ejit femeia, 0 el femeie are.
Gehl pentru ocht ! Vasile, Iml veT pláti tu mie
Dobanda cu aderea din Iron 0 din dornnie....
Ear tu, visat-aT óre, tu Doamna, mândrá stea
Ce nu priveaT páméntul, el o sa fil a mea ?

Un om ca sd-0 rèsbune, se face amino). L.. (2)

Curiósa coincidenta ! Pe cand in Moldova logofaul Ghe-

orghe Stefan trada pe Domnul sü i urzea nenorocirt cumplite
Orii sale, sub cuvênt cà Vasilie Voda ar fi umblat cu Safta (E-
lisabeta) jupanésa sa, in vecina Polonie, Cancelarul Ieronim
Radzieiovski trada si el pe Regele sií, pe Regele Polonia loan
Cazimir, catre Regele SuedieT Carol X Gustav, si urzea risipirea
Patriet sale, sub cuvênt ea regele Joan Cazimir ar fi amblat cu
femeia sa Elisab eta.
Asa dar Gheorghita Stefan logorkul i giitealucrul spre Dom-
nie, cum se esprimä Chronicarul. El era invrajbit cu Vornicul Toma
Cantacuzino i cu Vistierul Iordaki Cantacuzino, dar se. legase
cu o sénià de boeri de tug, intre care Ciogolefti (3) 0 Stefan

Asaki, In Calendarul din 1871, pag. 31-32). 0 filcà a luT Gheorghie Hat-
manul se cásátorise cu bogAtaul cel vestit de banT inu1t.1 In Moldova 0
In Polonia, Marele Vistier Gheorghie Ursachi.
(1) Draml istoricA In cincl acte. Bucurescl 1868, tipografia nationald
C. N. Rádulescu,
(2) Act. I. scena II. pag, 6. 10.
(3) Ciogolefti ad fost o casA de jos din locuitoril t6ril ; i-ad ràdicat Moise
Moghila Voevod (Letop. Mold. tom. I, pag. 262). Ciogole0i era acum In sfa-
tul DomnutuT Vasilie Lupu: era .lifiron Ciogolea, párcalab de Near*, Costin
Ciogolea, spátar i Pátralco Ciogolea stolnie. Arhiv. Istor. a Rom. tom. I,
part. II, pag. 191.

www.digibuc.ro
 49

S'erdariul, cuprinclendu-1 eu juraminte sà ie tana. In timp

de tre anT, logofëtul Gheorghitä Stefan, urzind uneltirile sale,
isbutise sä facä pe muT knenT insemnatï din Moldo\ a sä intre
ca bunä credintd in planurile sale, si sä urasca pe Vasilie Vodil
si pe boerii sèi, intre earl multi era greci. Chronicarul polon
Jerlicz ne spune ea logofkul Gheorghitä Stefan, trebuind sa
cheltuiascã banT, pentru scopul sèti, dar fiind avar, isbutise sa
pregatésc6 o Oste cu chiar baniT lui Vasilie Lupu Vodd, de la
care se imprumutase cu 20,000 de galbera (1). Ca logofët
mare, intim si cunosator secretelor curtiT, el fAcea pe multime
sä. crédä, cä un nepot de frate al luT Vasilie Lupu inrlase patra
mii, de fete 11loldovenee ! (2). Patru miT de fete ! era cam mult,
dar multimea e tot-d'auna credkóre in minunätii. Ce e drept
Miron Costin ne spune, cè. Vasilie Lupu Vocla, si nepotiT AT era
in mare sburda eiune despre femei (3). Gheorghità Stefan reusi
sä capete in tainä invoirea Turcilor pentru o resturnare pe
banT gata numèratI inainte i pe alti fagaduitl, cäci TurciT, de
la o vreme, incepuse a se teme de Vasilie Lupu care intrase
in legkurT cu Polonia, cu Cazacii, cu Tarul MoscoveT i cu
Venetia, si avea bogAtiT nesecate clupä o domnie de 19 anT (4).
Gheorghie Rakozzi II si Matei Voclä. Basarab, gilsind dar instru-
ment pe logofkul Gheorghitä Stefan, se sfätuirä amêndoT la 1653
ca sè. pérdä pe Vasilie Lupu, si ail hotärit cu sfatul lai Ghe-
orghie Stefan logolkul sè. calce Moldova, trimitënd pe ascuns,
prin potece, ot.i Unguresci i Muntenesci, asupra lui Vasilie
Lupu, ca gonéscd din domnie, fagaduind tronul Moldovei
logotkuluI Gheorghitä Stefan (5). MaT nainte de a gäsi, pe lo-
gofkail Gheorghitä Stefan, instrtiment mai practic, ca dusman din
casà, pentru résturnarea luT Vasilie Lupu, Gheorghie Rakozzi I,
inteles cu MateI Basarab, tinea gata, cum am vèdut maT sus,
in Transilvania, la Seghisóra, pe un pretendent serios la tronul
Moldovel, pe Joan Moise Movilä fiai lui Moise Movilä Voevod,
care Moise Movilä Voevod ail fost Domn in Moldova inainte

(1) Jerlicz, Leatopisice, in Archiva Istor. a Roman. tom. II. pag. 15,
fragm. 4.
(2) Paul de Alep, in Arhiv. Istor. a RomAniel, tom. I, part. II, pag. 74.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 283, 284.
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 296, 279.
(5) Istoria t5ri1 Românesci, manuscris din Oraqul Chiinàui, pag. 92. tip.
Bucuregli 1859.

www.digibuc.ro
 --- 50

de Vasilie Lupu, 0 aii fost .0 era i acum protejatul lui Matel

Basarab, 0 care ail fost mazilit din domnia MoldoveI din causa
uneltirilor lui Vasilie Lupu Vornicul, care l'ail inlocuit la domnie,
0 a prietenuluI Ali puternicul Abaza-pap,, generalisimul ar-
matelor turcesci de la Buda Om la Nistru (1). Acest preten-
dent Joan Movila se intitula :
Ego Iohannes Moghila Voyvodataum Regnorum Moldaviae et
Valachiae Transalpinae p.rpetuus et legitimus Haeres, .i. se
iscalea : Iohannes Moghila, haereditarius Princeps Moldaviae.
El era recomandat lift Gh. Rakozzi I chiar de Impèratul Ferdi-
nand II printr'o scrisóre datata din Viena din 9 lanuare 1636 (2)
qi (Muse la mane, lui Bakozei I qi, urmaqilor sei, douä inscri-
suri cu jurämênt, scrise latinesce, la 2 0 30 Noembrie 1637,
cuprinçlètóre de conditli de aliantä 0 de alte legaurI, pentra
eventualitatea cänd ar fi devenit Domn Moldovei (3). Un turc
din FocqanI 0 cfttl-va boeri din Valahia sunase tjte aceste de
urechile lui Vasilie Vodti, dar Vasilie Vodà n'aii cre4ut. Lo-
gorkul Gheorghitä Stefan, hotäri ca Wile de invasie sä calce
Moldova in Serbätorile Pascilor 1653 ; el nu insciintä despre
çliva cälcärei nicI pe Spätarul Ciogolea, nicI pe Stefan Ser-
darul, temëndu-se de vr'o indiscretie din partea lui Ciogolea,
care era coprins de patima betiel. Intr'o di, stand cu boerfl
tërfi la sfat, logofètul Gheoghitg. Stefan kI tinea toiagul la gura,
adancit in gänduri ; bätränul Visternic Iordaki Cantacuzino Il
intreba, ca in glumä : (Ce clicI in fluer Dumneata Logofete, ?
Gheorghità Stefan respunse : «çlic in fluer, sd mi se cobóre
caprele de la munte, 0 nu me vin,. Logofëtul respundea in
pilde, (lice Chronicarul, i nime nu putea pricepe c6 el Wepta
Wile de invasie de peste muntT, (4).

(1) Letop. Mold. tom I, pag. 281, 272, 270.

(2) Ve4I scrisórea ImpöratuluI in Eudox. Hurinuzaki, Documente privi-
tóre la Istoria Românilor, tom. IV, part. I, pag. 622 No. DXLII.
(3) Aceste acte sunt publicate In Intregul lor In Török-Magyarkori Allam
Okmánytir, tom. If, pag. 504 508 0 506-509. Pesta 1869.
(4) Neculcea, in Letop. Moldov. tom. II, pag. 206. Pavel de Alep in
Arhiva istor. a RomânieT, tom. I, part. I, pag. 74. Etd cum era compus
Sfatul Moldovel la 1652 In aprilie sub Vasilie Lupu Voevod : Ghiorghie
sad Gheorghitd Stefan Vel Logofdt.
Gheorghie Ghica Vel Vornic a teri de jos.
Gheorghie Hatman (fratele luI Vasilie Vodd).
Toma Cantacuzino Vel V ornic a tefi de su-.

www.digibuc.ro
 51

Apropiindu-se timpul, Logofkul Gheorghie Stefan trimete maY

ftitâT pe jupanésa sa la térä, qicênd c. o trimete pentru trebile
easel ; iar inteo dimin4a, la 8 césuri de nópte, pe cand Va-
silie Voda se gam de bisericä i nime din boerT nu venise
incil la Curte, legofetul aa meinccat sep ia qiva buna de la
Domu, 4icendu'l ca pléc'a la iéra, i aralandu-I heirtie scornia
ca-e este jupeinésa despre mórte. Logof0u1 era cu fafa scornitet
de mare miihniciune. Vasilie Von.' i da voe sà plece, dorindu-I
se afle lucrul pe voia sa. Gheorghità Stefan pléca, ajunge la
Bogdana, satul seu-de sub munte, adeca de la hotarul UngarieI,
In judetul Bacàli, plaiul Trotus, i aicea Osesce, prin potece,
óstea Uugurésca cu Ban Kemeny (Kemény Ianos) ; ear Ostea
Muntenésa sosea acum la Ramnic , condusg. de Diicul saü
Dinul, spatarul lui MateI-Von. Basarab.
Curiósá schimbare a timpurilor in trebile omenescI ! Cu opt
anI maI nainte, la 1645, cand se impticase Domni1 'intro sine,
Sp6tarul Dinul si Kemeny Ianos, se veselea ca prietini in Iasi
la Curtea i la masa tiff Vasilie Lupu Voevod, trimii soli cu
uraff de fericire i cu darner bogate de DomniI lor MateI Ba-
sarab i Gheorghe Rakozzi I, la nunta Domnite! Maria, film cea
maI mare a luI Vasilie Voda, ce se cásatorea cu Principele
Radziwil (1). Kemeny Ianos ne-ati lhsat o descriere fOrte inte-
resanta despre acea nunta", i despre serbárile urmate (2). Cu-
nunia fu celebratá in IasI de Mitropolitul Kievultif Petru Mo-
vilà (3). Acum in primd-vara anului 1653, tot spatarul Dinul
si tot Kemeny Ianos, cälca Moldova ca dusmanI, ca sá risi-
péscg pe Vasilie Lupu!...
Diminéta, cand logorkul Gheorghitä Stefan îi luase qiva
Eni Moloc, parcalab de Hotin.
Miron Ciogoleal
Bo0 de Near*.
Phalabf
Stamatie, Vel Postelnic.
Costin Ciogolea Spatar.
Alexandru, Vel paharnic.
Iordachi Cantacuzino, Vel Visternic.
Pittra feo Ciogolea Stolnic.
Grigorie Vel Comis.
(Arhiv. Istor. a Romin. tom. I, part. II, pag. 191.)
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 284.
(2) Se reproduce din Sincai, Chron. Rom. tom. III, pag. 42-44.
(3) Ioachim Jerlicz, Letopisice albo Kroniczka, reprodus fn Arhiv. Istor.
a Romfiniel, torn. II, pag. 12 fragm. I.

www.digibuc.ro
 52

buna de la Domnul sn, sub cuvint ca merge la tail, s5.-0

vadà nevasta trägênd de mórte, Vasilie Voda se gätea sa mérga
la biserica. Era, dice Chronicarul, cliva ctind se cânta Canonul
sfântului; Andrei de la Crit (1); acésta qi, dupa cärtile sfinte,
este joTa inaintea Duminicei Floriilor (2). Vasilie Vodti, intrand
in biserica, fu coprins de gandurT, despre plecarea neasteptata
a Logorétului set, 0 de o jalnica presimtire. Cine scie ? 'kite
ca prin aceste gandurl se mesteca 0 chipul frumósei jupanesei
Safta. A-doua-di ail inceput a se sopti prin Ia0 despre Un-
gurT si despre MuntenT, ear Ciogolestii, vedènduse nesocotitT
de logoraul Gheorghila Stefan, ail stat la grija. Ne sciind ce
sa faca si cuprins de ciudä si de frica, Spatarul Costin Cio-
golea scrie urmatorul rävas anonim lui Vasilie Voda, revas pe
care contimporanul Miron Costin ni l'ati pastrat in tocmai:
(Milostive Doamne,
(Eil unul din slujitorit MárieT Tale cei streini, mancand
(painea $ i sarea MárieT Tale de atatia anT, ferindu-më de o-
(sanda, sa nu-nii vie asupra, pentru panea si sarea MárieT-Tale,
e care o mananc dinteatatia anT , IV fac seire Mariel-Tale
«pentru Stefan Gheorghie logofaul eel mare, ca-ti este adevèrat
«viclén, 0 s'arz ajuns cu Rakozzi si cu Domnul Muntenesc, si
(sunt gata ostile si a lui Rakozzi si a lui Matei Voda O. vie
easupra MarieT Tale, de care lucru adevèrat, adevèrat sa credT
(Maria Ta c'd nu este intealt chip, (3).
Spätarul Costea Ciogolea Incredintéza ravasul, lui Ioasaf
Igumenul de la manastirea Aron-Voda, care era duhovnic tu-
turor boerilor, jurandu'l sal dea liff Voda. fará sa'T arete nu-
mele ; dar Egumenul, apucat in sfat de Domn, si Mitropolitul
Varlaam dandu'T deslegare de jurlimênt, ca pentru un lucru
care se atinge de Domnie §i de atâte case, arata pe Ciogolea.
Vasilie Voda pune la inchisóre pe amêndoi CiogolescI, earl'
marturisesc totul, si repedesce pe urma logofkului Gheorghita
Stefan pe Scull si pe Iacomi, vätafl de Aprodi, si pe Alexandru
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 297.
(2) 'OpoXóytov Riya. Tponepta T. ou tpctatov, pag. 372. Venetia 1845. Paul
de Alep in Arhiva istor. a Româniel, tom. 1, part. I, pag. 74. La 1653,
Pastile ad fost la 10 Aprilie; aga dar gliva cänd a plecat din Iasl, ca sd
aducd invasie sträind In Ord, logofétul Gheorghie Stefan, ad fost. 31 Mar-
tie 1653.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 298.

www.digibuc.ro
 --- 53

Costin, cu carte domnésct, st vie indatil logofétul la Curte

Domrnil scrie 0 bit' Stefan Serdariul sä vie la Curte. Vasilie
Vodt era in mare grija mat cu osebire de lipsa din Iasi a luI
Stefan Serdariul, find atiitea ogri pre aede vreml, qi marginea
tótii pe séma acestui. Serdariul vine, Domnul II cercetézti, 0
el négt tot ; dar aducêndu-se de fatä fratii Ciogolea, totul se
descopere. Iacomi , Sculi si Alexandru Costin , ajung la Ro-
man cu ómenii lor, si de acolo tree la Baca, dupä logofaul
Gheorghie Stefan ; dar aidl II intimpint strtjile Unguresci, sri
ia la gónä, Impusetndu-I cu pistellele. Iacomi VAtaful de Aproill
cade mort impuscat In On . de sträjile Unguresa (1). In urma
lor fruntea ostilor Unguresci ajunge la Roman, iar Diicul SA"-
tarul cu ostile Muntenesd trecuse FocsaniI. %Mild aceste,
Vasilie Vodà dà pe mtna Seimenilor pe amêndoI Ciogolesci si
pe Stefan Serdariul, si i-ctú omorit nóptea dinaintea jitnifei
Domnesd, din Curte, ca pre nisce tradatori.
Stefan Serdariul era me nainte om strac. Vasilie Vodà l'ail
scos din obiele, si din särac l'ail imbogttit (2).
Adusese .0. pe Mogalde, care era unchit lui Gheorghie Stefan
Logorkul ; dar nu l'at omorit, numai l'at legat la puscI ptilit
la Hotin cu sine (3).
Miron Costin ne spune c'à mult at sttruit boerii si mai virtos
Iordachi Cantacuzino Visternicul cel mare, sä. nu 01% CiogolesciI
si Stefan Serdariul ; dar Vasilie Vodá, temêndu-se st, nu fact' si
eI vr'o rilscólt in Curte dupt apropiatul Ungurilor, i-ail omorit.
Miron Costin era pururea in cast la Iordachi Visternicul ; In acea
sérä Visternicul adormise fOrte tare, de mare sctrbt ce avea ;
cand at fost pe la m46-nópte, s'at desteptat si dändu-i-se scire
de la Curte de perirea Ciogolescilor si a NI Stefan Serdariul, at
suspinat de gret licênd: cat petit boeriI? ah ! ce s'ati fäcut h (4).
Spätarul Ciogolea era barbatul frumósei Dafinei din TigänescI
de langä Tecucit, care In uring at fost Dómnä Moldovei, lu-
And'o de sotie Eustratie Dabija Voevod. Dómna Dafina ati fost
femee nu numai fOrte frumóst, dar si bunt la sfaturi. (5)
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 300.
(2) Letop. Mold. I, 300.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 300.
(4) Letop. Moldov. tom. 1, pag. 301.
(5) Constantin CApitanu, Istor. Domnilor Ter. Ram. In Magasin. Istor.
tom. I, pag. 300. Letop. Moldov. tom II, pag. 4.

www.digibuc.ro
 74

Vasilie Vod ä. se reirage la cetatea Hotinului cu Vita casa,

cu Curtea i cu boerff sèl de Curie, i repede Indatä pe Sta-
matie Hadämul Vel postelnic, sol la Hatmanul Cazacilor Bogdan
Hmelnitki, cuscrul seit, tatäl luT Timus ginere-sn, dându-I" seire
despre tOte i cerênd ajutor grabnic. Inima avutie'l lui Vasilie
Vodà era in cetatea Neamtului ; deer' acolo all reperlit pe Ste-
fänitä paharnicul nepotu-shil, sà apuce averea. Vasilie Vodä,
sosind la Hotin, se asezä cu tabhra sa aprópe de cetate. Gheor-
ghitä Stefan, se intrunesce en Ioan Kemeny si cu Diicul Spà-
tarul la Roman, apoi mica Iasii i cuprinde scaunul Domniei in
Dumineca Floriilor 1653. Solul pe care'l trimisese Vasilie Voclä
la Haul Hatmanul, adech Postelnicul Stamatie Hai-Isamu], s'all
intors inapoI, orI pentru ch impedecat Stefan Parealabul
la Soroca, ori de bläst1,1mata i lipsita hire de liadion (1) 0 a-
flând pe Vasilie Vodà in calea Hotinulnf, ail &it pe Stefan
Pârcalabul de Soroca de viclean. Vasilie Vociä all trimis indath
altT soli la Hatmanul Hmelnitki : pe Grigorie Comisul i pe
Stefänifd paharnicul nepotu-shil i pe NeculaT Buhus jitniceriul,
dat porund s'A princid pe Stefan Pärcalabul sä'l tri-
mità legat de la Soroca la Hotin. Solil all trecut la Hatmanul
Cazacilor, iar pe Stefan PArcalabul dat in sérna unora de
HâncescI, call se tinea pe lâng5. Stefänitä pAharnicul, ducil
la Vasilie Vodà; dar Häncesca omorit pe cale. pentru la-
comie. Stefan Pärcalabul de Soroca era orn de mirat la in-
tregimea la de sfaturi si de intelepciune i Intreg la fire ; iar
la trup era garbov, , ghebos si la cap cucuiat (2). Indatä
dupà intrarea lui Gheorghitä Stefan Vodä, alérgh din tOte pàr-
tile, din térä, la Iasi', boerii, doritori de Domnie nouti, §i, glo-
tindu-se, adecä amestecandu-se eu glóta (3), cu fel de fel de
fägäduinte de fericire, de acele care obicinuit se (lei pentru
care se si jurà, spre a insela pe eel prosti, dar care in veci
nu se implinese de eumintli Pagriduitori, merg la Kemeny
Janos, strigând : csa, ne fie Domn Stefan Gheorghie logofltulh
Kemeny Jano s. le respunde : (Pre voe sa ve fie, precum poftir
Dec1 all mers Gheorghie Stefan logofhtul la biserica Säntuliff
(I) Se vede c Hotta»; era o pored& ce se da PostelnieuluT Stamatie.
(2) Letop. Mold. tom. I, pag. 301.
(3) A se gloti, a se ingloti, vroea s. (lid. a se amesteca cu glóta, a
ridica glóta si a se pune In capul glóteL (Letop. Mold. tom. II, pag. 278
0 tom. I, pag. 222, 223).

www.digibuc.ro
 55

Nicolae cu cdta-va glóta, si Ghedeon Episcopul de Husl i-an

facut ungerea si i-ail citit molitva de Domnie, find Varlaam
Mitropolitul MoldoveT qit la munte (1). Pentru acésta Gheor-
glue Stefan Voda an avut tot-d'auna in mare trecere pe Ghe-
deon Episcopul, care an pästorit Eparchia Husi lor de la 1645
pana la 1655, cand cu ocasia paretisuluI MitropolituluT Mol-
doveT Varlaam, remaind scatmul MitropolieT vacant, Ghedeon
prin acest favor deosebit, fu ridicat de-a dreptul la scaunul
MitropolieT MoldoveT si SuceNeT. Pe acest Ghedeon fail trimis
inteun rand Gheorghiti Stefan Vodrt sol la Tarul Moscvd,
cum se va vedea mat jos. Ghedeon an fost orn cu noroc :
find simplu monah la manastirea Secul, el fu Inaltat, la 1645,
la scaunul de Episcop al Husilor de Vasilie Lupu Voevod.
Cartea Domnésca de la Vasilie Voda din 11 Aprilie 1645
catre SoltuziT si PargariT din targul HusiT dice : ,/ii'am mi-
lostivit Domnia mea si am miluit cu acel scaun de acolo pe
rugatorul nostra Ghedeon Episcopul, (2); acum, la 1653, Ghe-
deon cetia moliti,a de domnie 0 ungea Domn pe usurpatorul
tronului lui Vaslie Lupu Voevod, gandindu-se la Mitropolia
Moldovet caci Mitropolitul Varlaam era qit la munte , cea ce
vra se dica, in limba Chronicarilor nostri, cà fugise de scarba
incalcarei Orel (3).
Astfel an statut Domn Moldovel Gheorghie Stefan, la 1653
in Lunea patimilor, adeca la 4 Aprilie 1653, cam Pascile,
la 1653, an fost la 10 Aprilie (4). Venirrt sfmtele Pasci...
Tole clopotele tragea de la amurg pang la resaritul sórelui ;
e .a serbatóre indoita : Pascile §it Domnie nout i ! Cu tOte a-
ceste, scrie Archidiaconul Paul de Alepo, care se Oa atuncT
tn IasT, cu Patriarchul AntiohieT Macarie : cera o serbatbre
melancolica, plinä de frica 0 de tremur, (5).
Acum Gheorghe Stefan Voevod era Domn MoldoveT : invasia
il adusese, cottI-va boeri si cata-va glóta il proclamase, si un

(1) Letop. Mold. tom. I, 302. Archiv. istor. a Roman. tom. I, part. II,
pag. 68.
(2) Melchisedek, Chronic. Husilor, part. I, pag. 116-121.
03 Letop. Mold. tom. I, pag. 200.
(4) NY A. Treb. Laurian, Calendar lunar si pascale. Bucuresci 1864.
The travels of Macafius, Patriarch of Antioh, in Archiv. Istor. a Roman,
tom. I, part. II, pag. 74. Letop. Moldov. tom. 1, pag. 302.
(5) Archiv. Istor. a Roman. tom. I, part. II, pag. 75,

www.digibuc.ro
 56

ambitios cdlugAr il unsese in numele lui Durnne45! El re-

peIi indatä. un corp de Unguri 0 de Munteni i o sama de
OrnenT de Ord, cu Pritra§co Moreanul Hatmanul, s prin0 pe
Vasilie Lupu Voevod, i CAI pe aci era sä pund mdna pe el(1).
Vasilie Lupu, pe Iângd cà ag trimis soli la Hatmanul Cazacilor,
cerênd ajutor, ail trimis i pe Miron Costin la Leg, la Staros-
tele de Camenità Petra Pototki, tot dupd ajutor. Petra Pototki
cdquse odatti rob la Tamil' din Crimea §i Vasilie Lupu i-ail
dat ajutor mare cu Irani ca scótd din robie. Dar Starostele
Pototki era absent acum de la Camenita, i pana cand sä so-
séscd, Vasilie Lupu primi scire crt óstea lui Gheorghitd Stefan
vinea asupra lui. Acum nepotul lui Vasilie Lupu sosise i adu-
sese de la cetatea Neamtului averea sa cea mare. Vasilie Lupu
ail stat la ganduri: sa stea sd dea räsboiii cu cati Ornerif avea
cu dènsul, sag nu. Boerii cel' de scaun cu glótele lor era incii
cu Vasilie Vodd, precum i Boj Cdpitanul de lefegii 0 Cara
Cdpitanul de clArdbani, 0 60 de seimeni i un corp de 100 de
Nernti fOrte bunT. Insä Vasilie Voda, vëqênd r'écéla multora,
suspectand pe mulT dintre Cdpitanii sèi, &del' luase barif de
la Gheorghitä Stefan logofaul, trece Nistrul cu averea sa, cu
Vornicul Toma Cantacuzino, cu fratele MdrieI Sale Gheorghie
Hatmanul, cu Iordaki Cantacuzino Visternicul i eu cdti-va
hoer]: ce era string de casa lui (2); iar boerri cei-alaltY toti,
cu slujitorii ca tunurile, intors, (pee Chronicarul, spre
1(10, la Domn tiner, adecd la Domn nou (3). Domn !
vecInicul vis i vecinica bucurie a tuturor alergdtorilor dupd
obladuire, a tuturor amestecatoritor de Domnii, cum IT numesce
Chronicarul Nicolae Costin (4); ei n'ag in minte ob0escul bine,
inteles prin acest proverb al poporului: cschimbarea Domnilor,
bucaria nebunilor i prin acest vers al lui Prometeil :
ana; .7.payA, OaTtç v viov xparil (5)

Pentru ei _Domn noel e tot-d'auna un chilipir ; ceea ce n'ag

putut smulge de la Domn vechig, speed sa smulgd de la Domn
(1) Jerlicz, Letopisice, In Archiv. ist. a Rom. torn. I, pag. 15, fragm. 4.
(2) Chronicarul polon Jerlicz dice : «La 1653 In luna luT Aprilie, Va-
silie Lupu fugi la Carnienice, In Podolia, cu Dómna, cu copil i cu odó-
rele. (Archiv. istor. a Roman. tom. II, pag. 15, fragrn. 4).
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 303.
(4) Letop. Mold. tom. II, pag. 115.
(51 'Araxtaoç, FIo.thç oacrp.67.11;, v. 35

www.digibuc.ro
 57

nob', prefackidu-se slue credinciúse celui noU, precum se pre-

facea slue credincióse celiff vechiu, i asteptand prilejul
restórne i pe acesta, pentru alt Domn rna noti...
BoeriI i cu slujitoriI cu tunurile, se intúrserg decI la Iasi,
la Domn nou, iar Vasilie Vodg trecu la Camenita Podolid,
unde aìí fost primit cu mare cinste de Starostele Petru Pototki.
AicI sosia i Chronicarul MoldoveI Miron Costin (1) cu veste
eg vine 0 Starostele de Camenita cu marI fägeduinte. Gheor-
ghie Stefan Vodg domnea acum la MO, aducênd boerilor
glótei töte fericirile i túte amggirile uneI Domnii noue. Dar
abia trece o lung de Vile, si Timu§ Hmelnitki trece Nistrul la
Soroca, cu opt mil' de Cazaci ale,I 0 bine InarmatI, si main-
tézä spre Iai, Meg sg maT astepte pe socru-sal Vasilie Vodg.
Diicu Spgtarul luI Mate'l Voda, se intorsese indata dupg is-
bandg, in Valahia, cu armata sa, cad MateI Basarab ti porun-
cise sg se intórca. Indatä, ca sg nu se audà ca aù cglcat Mol-
dova, MIA' ordinul Sultanului; óstea Unguröscg se Intorsese
ea in Transilvania, temëndu-se Kemeni Janos de veo smintealti
set de veun viclequg de Ord, orI sciind soliile stgpanu-sai luI
Rakozzi la Hatmanul Hmelnitki pentru Ctgiea Lepseä, ca se
ajungea atune Rakozzi cu Hmil la LesT pentru Crgiea. Kemeny
Janos trimisese InapoI In Transilvania tOtg pedestrimea sa de
Nemtl, pe la codrul Cgpotescilor prin Cobale drept la potica
Oituzulut Numai singur Joan Kemeni, remäsese in Iai, cu
puting cglarime. Gheorghie Stefan Voda, stringe cu gräbire
12,000 de Oste de térg ì ésg. de-asupra Popricanilor, nu de-
parte de Copal. Timu ajunge la Popricani cu Cazacii
cati-va Moliloveni cari tinea cu Vasilie Lupu i sta pe langa
nepotul set Stefänita paharnicul din Hancese, en un corp din
Hancesci, i cu catI-va Cerkee de aI lui Vasilie Vodg. Cari
top* mersese cu boerif ceI trimi§I de Vasilie Lupu dupg ajutor
la Hatmanul Cazacilor. Timu bate avangarda de Darabani a
luI Gheorghie Stefan ; Kemeni i Gheorghie Stefan trag Ostea
lor dar din ea multi leistind ostenia, fug nóptea pe
la casele lor ; a dOua Vi Timus cu tabara legatti, purcede drept
asupra luI Gheorghie Stefan Vodg spre IaT. Velênd ca li se
imputinézg óstea , Gheorghitg Stefan cu boerff s'él 0 Kemeny
tin drumul Ia0lor pang intre viI, iar dintre vii iail Bahluiul in

(1) Letop. Moldov. tom. 1, pag. 304.

www.digibuc.ro
 58

Sus 0 fug (1). Paul de Aleppo ne descrie acésta batalie dintre

Timm i Gheorghie Stefan Voda, batalie pe care el i en Pa-
triarchul Macarie, ail privit'o din vêrful clopotnitei manastirei
santului Sava din la,Í, uncle era gazda Patriarchului (2). Ti-
mm intra in Ia;ii cu óstea sa, i ocupa curtea Domn6scli,
pe care nu de malt o Meuse ca de iznóva Vasilie Lupu Vo-
evod (3). Timm insémnä venirea sa in Iai prin mari cruOimi":
chiar Moldovenii nu fura cri4ai, ormul fu jafuit, iar lArgu-
rrele i satele ce scapase mai nainte de 'Mari perea acum
din mana Cazacilor (4). In urma lui Timm, Vasilie Voda so-
sind cu casa i cu boeril sa, de la Camenita, se arza pe
tronul sii, iar Timm se muta cu tabara sa la Galata. Gheor-
ghitä Stefan Voda fuge cu Kemeny Iano pana la Trotm. De
la Trotm Kemeny Janm trece in Ardél. Pe aicea cpe la tar-
garile Ocna qi, Trotuqul merge drumul cel mai drept din Mol-
dova la Ardél, (5). Iar Gheorghitti Stefan Voda ail apucat de
acolo in jos pe apa Trotmi, 0 ail trecut prin Fomani in Va-
lahia, puindu-0" nadejdea In Matei Voda i In ura, de acum
neimpacata, dintre Vasilie Lupu i MAO: Basarab. Gheorghie
Stefan Voda ail fugit cat mai tare in Valahia, afland ea hat-
mar-lilt sal Petraro Moreanul ail fost ucis de ranii ce se
strinsese in jurul lui Stefànià paharnicul, nepotul lui Vasilie
Von., i ca Nerntiï din strajile lui Kemeny, trimise inainte de
la ImY, prin strimtori, aü patimit multe de la .angaii de la
Ocna, in cast aù fost si1ii sa fugil in tote pärtile, lasand
tunurile i bagaple lor prin munti. aigàii ucidea i tàia pe
Nemtii lui Rakozzi, intrând cu cóse i cu topore
lungi in códil, cum ail esf, i ail petit multi nemti, i abea
s'ati desbarat de *.angai o parte din el', 0 ail trecut peste muntif
in Ardél (6).
Multi Moldoveni din tabara lui Gheorghita Stefan Voda ail
perit de mânele Cazacilor lui Timm. Multi, mergênd sa se in-
chine i sii céra iertare la Stefanita paharnicul, nu ajungea

(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 305.

(2) Archiv. istor. a Roman. tom. I. part. I, pag, 62. 76, 86.
(3) Intre anil 1638-1640, au restaurat Curtea Domn'scI din Iasl,
Vasilie Lupu (Miron Costin, Letop. Moldov. tom. I, pag. 283).
(4) Jerlicz, Letopisice, Arhiv. I tor. a RomanieT torn. I, pag. 15. fragm. 4.
(5) Cantemir, Descrierea MoldoveT, pag. 37.
(6) Miron Costin, Letop. Moldov. I, 296-308.

www.digibuc.ro
 -- 59

pána la Stefilnitri, cg.ci Cazacil intAmpinandu-I, ii omora. Intre

ceT omoratI aü fost si Thutul Armasul. Aicea Miron Costin
face urrnalfirea cugetare forte dréptg : ,Dupà acéstii. isbAndil
a luT Vasilie Vodti, s fi intors el pe ginere s65 inapoT in tara
Clzitcésch", sei se fi apsat Cit paza trebilor la Imparqie,
littiírindu-se cu slujiton strainY, cum avea avutie, nima nu ar
maT fi venit asuprà ; i asa sratuia pe Vasilie Vodà o sénati
de hoer. Dar in dorinta sa de rAsbunare contra lui MateT
Vod'd si contra luT Rakozzi i comptând prea mult pe Cazacii lui
Timu i pe Vile norocite, Vasilie Lupu Vodil gatesce iar Oste si
piece pentru a treia &It (1) asupra lui MateT Basarab, scire
(Vice Chronicarul) s licalece tot omul, iertând pre tofi de tóte
greselile, macar i impotriva .Domniei de are fi greOt cine-va».
`Me planurile sale mägulitiíre si drAgalase TY venise iar In
minte luT Vasilie Vodsá. MateT Vod5., afland de risipa luI Gheor-
ghita Stefan Vodil. , i temendu-se de o invasie in Valahia,
trimite pe spàtarul Diicul sä. strang5 tótä Ostea de pe mar-
ginele Vera sale , i s'a." stea la hotar,, intre Off , de stréj5.,
cu Gheorghit6 Stefan Vodg ciracul lui. Vasilie Lupu Domnul
MoldoveI plécä asupra lui MateT Basarab cu Timus ginere-
; eT avea peste tot o Oste de 20,000 de OmenT Moldo-
venT i CazacT. Vasilie Lupri avea i un Corp de Nemtl. Ghe-
orghe Stefan Vodil avea cu sine un corp de 300 de OmenT alesi
cati-va feciori de boeri tinerT. Stréja luY Gheorghe
Stefan Vodg si a luT Diicul spaarul inaintand , s'a5 aratat in
gura BerheciuluT, maI sus de Tecuci5, dar Ornenii lui Vasilie
Vod 5. i-ail luat pe fuga i i-a5 risipit. Apele Siretului venise
mari dar in clótA qile óstea lui Vasilie Lupu face podurT pe
vase pe Siret, si trecend dincolo, intrà prin FocsanI in Valahia ;
Moldovenii 'Mfg de nicT o milà dall foc Focsanilor, Cazacii
lui Timus, off pe unde ajungea, fuma casele bietilor locuitori
nevinova41, oalle i hrana. Diicul spRarul sta la Milcovul cel
mare cu temelia ostilor sale. Moldovenii bat pe Diicul spatarul
la Foqant 0 la qioplea i trec biruitori din-colo de Milcov si
de Minnie. Vasilie Vodil cu Timus apuc5. spre Targoviste, stri-
cand i ardênd tot ce g6sea in calea sa. Matei Voa, vedend
peirea ValahieT, iese din Targoviste cu un corp de armata, si
se asezà la o poén5., intre Ialomita i un 01%5 forte tinos

(1) Miron Costin, Letop. Mold. torn. I, pag. 309.

www.digibuc.ro
 60

räil de trecul, la un sat numit Finta sail Hinta, de pe päriul

cu acest nume. Aicea, dupä o luptä crancenä $i Infricosatä,
in diva de 17 Mat 1653, Moldovenii si CazaciI sunt bätuti cu
desävarsire. Mate Von e ränit, stricat la picior de un glont
aprópe de incheietura genunchiuldt, i din acea rariä i s'ali
scurtat dilele (1). RCA cum descrie esirea din Targoviste si rä-
nirea luI Mate Basarab, Arhidiaconul Paul de Aleppo. (Mate
Von esi contra Id Vasilie Vodd, cu o mare armata de Man-
ted, UngurI, Sarbl, Greci, Arnäuti, Bulgari si Turd. Ostirea
lui Vasilie Lupu s'ail repedit asupra lor ca leiI, fäcêndu-si drum
pS.nä la Cortul lui Matei Von'. Matd Von fu inpuscat la
picior cu un glonte, carele tranti jos si calul ski ; in acéstà
stare el s'aii apärat singur cu sabia, apoi trase de pe picior
cisma, ce acoperea rana, si pe datä incalecand pe un alt cal,
se arunca din noti in luptä. (2). Cum putea s'a nu biruéscä o
armatä care-0 apèra téra, si care era condusä de un ase-
menea Erot ! Trei mil de ómeni ail cädut mortI in acea di
ucigätóre de frati, 17 Milt 1653, de amandoue päilile ! Din
boeriI Moldoveni, ali &Out ómeni insemnati : Bucium Stol-
nicul, lovit de tun $i Christodul Caminaral(3). Vasilie Von
sä risipesce ; iea campii pe la Gradiste, trece Siretiul la Vädeni,
apucä drumul Galatilor, si se intórce la l'asI cuprins de o a-
danc6 mahnire si pOte chiar de c'aintä. Peste cate-va dile Ti-
mus se intorce grabnic in tara sa (Iunie 1653).
Isbanda Id Mold Voclä de la Hinta, s'a datorit nebunid lui
Timus si barbätid NI Maid Von. Timus om in firea hia-
relor sèlbatice, nid asculta de sfaturi, nid se gandea ce fäcea ;
el nicI vorbea cu nime nicT intreba de PolcovniciI sa, si nid
de Vasilie Von asculta (4).
Am välut maI sus (pag. 53) ca. Vasilie Lupu Von, afland
trädarea WI Stefan Serdariul(5), I-a täiat capul. Dupà legile
si obiceiurile Moldovei si ale Valahid, un trädätor al Domnu-
Ka WI, pe lang cb." pierdea viata, i se confisca .i. averea. Ste-

(1) Constantin Cápitan. in Magasin-. istor. tom. I, pag. 301. incai,

Chronic. Roman. tom III. pag. 59. Letop. Mold. tom. I, pag. 309, 312 313.
(2) Arhiva Istoricl a Romaniel, tom. I, part. II, p. 79.
(3) Familia Christodul se vede 0 in clilele lui Mihal Racovitil Voevod
la 1717 : Christodul Andraft de Oexa (Letop. Moldov. Tom Ill, pag. 121).
(4) Letop. Moldov. I, pag. 311.
(5) Serdar era Comandant unul Corp de armati (Vecli supra, pag. 53).

www.digibuc.ro
 61

fan Serdariul era proprietar mosiei Volosenii din tinutul

In urma trädäriI sale, mosia sa devenind domnéseli, acum
la 1653, Vasilie Lupu Voevod all däruit-o lui Racovita Cehan
pe care *II Meuse mare Logofët in locul trädätorului Gheor-
ghitä Stefan. 1.1n uric de la Vasilie Lupu Voevod, scris romà-
nesce din 9 Iunie 7161 (1653) din Iasi, qice : cdäruesc lui
cRacovifet Cehan Vel Logofet cu un sat anume Volosenii (ti-
gnutul Mill) care sat tinut, acel cane neiertat Stefan Ser-
,dariul, i acela sat ail fost mai dinainte vreme a lui Ionaseo
cCehan ce a fost unchio Domnia sa lui Racovitä Vel Loge&
,Drept aceea m'am milostivit si am luat acel sat, carele mai
'sus scrie, de la acel cetne de la Stefan Serdariul, pentru &del
rädicat asupra Domniei mele, si l'am dat acestui boiariti
,carele mai sus scrie Racovitä Vel Logofët ca sä-1 fie direaptä
cmosie i ocinä i D-sale i feciorilor, (1).
Gheorghital Stefan Vodk ne putôndu-se odihni in Valahia,
la Curtea lui Matei Basarab, de dorul Domniel Moldovei, pe
care abea o stransese in brate, si-T fugise ca o näluck cere
capëtä din nort Oste de la Matei Vodä, cAlcä iaräsi Moldova, si
se WA' la .Reiceiciuni, satul s66 de o diniOra (2), asteptând a-
jutor si de la Rakozzi II din Ardél.
Aprópe de Faraoni, la Valea. Sac? , óstea lui Gheorghitä
Stefan Vodk bate pe Orheenii lui Vasilie Lupu Voevod,
straja lui Gheorghitä Stefan se mutä la Saboani, ma sus de
Roman. Gheorghitä Stefan Vodä , cu temelia óstei sale, se
muta din Räcäciuni la Bacäil. Aid sosit ajutor de la Ra-
kozzi, Stefan Petki (3), cu un corp de Transilväneni. Trimetënd
ajutor lui Gheorghie Stefán Vodä, Rakozzi ail fäcut cunoscut

(1) Acest uric se 'Asti ézi in original la Ministeriul Domeniilor, unde

s'ad gasit de D. V. A. Ureche. care ad bine-voit a mil comunica in copie.
(2) Gheorghitd Stefan Vodd mal avea mosia Buciulescit (pe Bistrita),
Bogdana, Cafinul, MThiescS i multe alte sate si moii, fiind cel mat bop t
dintre tot! Moldovenil, pe vremea sa. (Letop. Moldov tom. I, pag. 297-323.
Archiv. istor. a Rom. tom. I, pag. 108). Mosia Valea Sack din tinutul
cu sat si cu vecini ad fost tot mosie a Ciaurescilor. Ciaurescil ad
daft zestre jupänesei Visterniculul Toader Paladi din neamul Ciaurestilor,
si la Domnia lul Mihal Racovitä Voevod acest Domn ad dat'o lui Iordachi
Ruset Medelnicerul, pedepsind pe Ciauresel cu confiscarea, cum dovedesco
o carte de judecatä a Divanulul Velitilor boerl din 25 Martie 7250 adecd
1742. (T. Codresco, Uricarul tom. II, pag. 241-46).
(3) Letop. Moldov. tom. L pag. 318.

www.digibuc.ro
 Q
tot o data RegeluT Polonie loan Cazimir, pricinele pentru care
ail trebuit sa se radice contra KIT Vasilie Lupu, si rail rugat
sa nu ajute pe Lupul, ha inca sa se silésca sa impedice pe
CazacT si pe TatarT de a-T da ajutor. Regele PolonieT, apro-
"And purtarea lui Rakozzi , se gati si el ca sa taharasca la
Zabanici sail Zvancea (1). Vasilie Voda iese din Iasi cu 6,000 de
OrnenT spre Targu-frumos la Sirca , unde s'ail intirnpinat cu
Gheorghitä Stefan, si aice se incinge o lupta selbateca, care
avea sà hotarésca a cuT va fi Domnia Moldovei. Chroni-
carul Miron Costin nu se pOte opri de a se mira de barbatia
lui Vasilie Lupu Voila' : «nol, macar ca am fost datori (dice
el) cu pomenire läudata mai mult luT Gheorghie Stefan Voda,
de la carele multa min.' am avut, de cat lui Vasilie Voda, de
la carele multa urgie parintiT nostri ail petrecut, iar dreptatea
socotind nu pocia scrie intr'alt chip». Vasilie Lupu era ne-
contenit in fruntea (5stei sale, invetand singur, muteind stegu-
rile §i indemneind , cum se esprimä Cronicarul. Gheorghitil
Stefan Vodà sta de parte , lasand altora comanda si pri-
mejdiile. Óstea luT Vasilie Voda, era maT multa si mai tare
de cat Cistea lui Gheorghita. Stefan Vodä , dar intenit la!,
Fasilie Lupu era top; indoiri §i, firea némului lacomät la 'in-
noituri, 14ice Miron Costin (2). Lacomii, la inoituri!... Asa 4ice
Si Chronicarul Niculae Musta care ail stat dieac staid de Divan
.,

in Moldova : cboerii nu se mai satura de Domni, unff cu un

Domn tragea , altiT pre alt Domn A, radice din eel' mazili
umbla, (3). Asa si la 1613 : Boerii Moldovei Vasilie Stroici logo-
faul, Balica Hatmanul, Kirita postelnicul, Miron Stolnicul, si Nistor
Ureche, tatal lui Grigorie Ureche Chronicarului Moldovei, ómeni
de casa lui Ieremia Movila Voevod, pribegise in Lehia cu lere-
mia Voda, dupa numirea la Domnia Moldovei a lui Stefan
Tomsa Voevod. Pototki, cumnatul luT Constantin Movila Voda,
se hotarasce sa. calce Moldova impreuna cu Constantin Voila
si cu Alexandru Voda frate-sK ca sa isgonésca din Domnie
pe Stefan Tomsa ; toff boeriT pribegi se unise cu Polonii,
totI afarà de Nistor Ureche, care le qicea csci lase set se mai
hechesca domnia lui Stefan Tomsa Voda, ca acum fiind dom-

(1) §incai III, 55.

(2) Letop. MoldoveT tom. 1, pag. 315, 316.
(3) Letop. Molaovel tom. III, pag 46.

www.digibuc.ro
 g3

nie noug, Moldovenii sunt de hire pururea la domnie lacomi (1).

Ostea lui Gheorghie Stefan Vod bate pe a lui Vasilie Lupu,
Vasifie Voda, invins se retrage. Gonasii lui Gheorghitri Stefan
il fugaresc palm aprópe de Prut, ca princ,la, dar Vasilie
Voda, aparat vitejesce de suila sa, compus6 din 041-va slu-
jitort i capitani, scapä la gong., si in acésta gónà ati diqut
morti dintre ómenii sèl mai insemnatI Nichita Vameful qi
Isar Clucerul (2), si prins viti Gheorghie Hatmanul, fratele
luI Vasilie Voda, caqut cu calul la pogorfts (3). Vasilie Lupu,
sch"pand peste Prut, au trecut Nistrul la Rascav, de acolo se
muta la Volodijin, oras cazacesc, si. de aice aû trimes sol pe
Iordachi Vistierul la Hatmanul Hmelnitki dupa ajutor. Ear pe
Dómna, pe fiul sèui Steranuca Voevod, cu averea sa, ii trimi-
sese de mai nainte, in siguranVa si paza bunà, la cetatea Su-
cevei, poruncindu-le a suferi cu rabdare, si a tinea lupta, pnà
ce el va veni in ajutorul lor cu putere mai mare.
Acéstà catastrofa ati fost prevestitá, 4ice Arhidiaconul Paul
de Alep, prin csemne rele : noptile din urma erail tot tunete
si fulgere, pâraie de plOie si de péträ, ca asa multime si pu-
tere, in cat noi qiceam : (de sigur au sosit ciasul de apoI» I
Trasnetul caqu pe cupola cea mare de leinn a bisericeI din mbl-
rfastirea Santa Paraschiva, inchinat'a munteluI Sinai, si aruncá
jos varful cu crucea, infigand'o adanc in pAinênt; un alt trasnet
cklu pe grajdurile Curtei Domnesci ; o multime de case fail
arse; fulgerile Hcarati ca sabiile si se vedeat pe cer noel in
forma de cetatl si de bàfälii. TOte acestea prevesteati invin-
gerea lui Vasilie Voda.. (4)
Ast-fel Gheorghie Stefan Voda, pune piciorul de al doilea
pe Domnia Moldova. In lima lui Iulie Gheorghita Stefan Voda,
Matet Basarab i Rakozzi II trimit soli in graM mare la Leo-
poli, cerénd pretenia i alianta RegeluI PolonieI i propuindu'l
tot feliul de servicii (5). Vasilie Vodá cere din noa ajutorul

(1) Letop. Mold. I, 230.

(2) Isar Clucerul ad fost de mare folos lui Vasilie Vod, and mijlocea
sá Impace pe Turd cu MuscalI prin retrocedarea AsaculuT. Isar era solul de
Incredere care mergea §i venea trimis de Vasilie Lupu Vodä la Muscali, in
acéstä afacere (Letop. Moldovel tom. 1, 276.)
(3) Letop. MoldoveI tom. I, pag. 316.
(4) Arhiv. Istor. a Roman. tom. T, part. II, pag. bl.
(5) Jerlicz, Letopisice, in Arh. ist. a Rom. Tom II, pag. 15 ftagm. 5.

www.digibuc.ro
 g4

Cazacilor. Timq cu 6stea sa intra din noit in Moldova (lu-

lie 1653), ducênd i 2000 de Tättari-Noga. Timw spulberà un
corp de 2000 de OrnenT al luI Gheorghitä. Stefan Voda, la
Soroca, pe Nistru ; ear Vasilie Voc1à stä, in Ra.rov cu ceT
2000 de Ritaei, (1). Timu;t inaintéza spre Sucéva din biruintà
in biruintà, si se a0zà fd.c6nd anturI imprejurul CetatiI; dar
dupà el se iea o armatâ de 20,000 de Moldoveni, MuntenI,
TrausilvänenI i PolonT. Acum se adaogea fara pretutinderea la
Donn?, net... (2), qice chronicarul. Timw n'avea de cât nouâ
mil' de Cazad. Gheorghie Stefan Vodrt, primind ajutor i de la
Regele, PolonieI IOn Cazirnir un corp de armatâ Polonâ, sub
comanda principelul Dimitrie Visnevetki Castelanul Cracoviei
a Polcovniculd Condratki, impresórä cetatea SucéveI
rile Cazacilor, in Septembrie 1653(3). Gheorghe Stefan Vodd,
mergênd asupra Sucével, ail descAlecat la un sat apr6pe de
Sucéva, anume Scheia, in casele boerulul Toderwo Logofëtul,
§i a inceput a bate cetatea SuceveI cu tunurI aduse de la
Hotta i de la Iasi (4).
Atat CratuluI Leesc loan Cazimir, cat 0 luI Rakozzi II, li
era urât acum Vasilie Lupu Voevod, pentru inrudirea
tura sa cu CazaciT. Rakozzi trimisese ajutor luI Gheorghie Stefan
Vodä pe Stefan Petki cu top' SecuiI, ca 4000 de órnenI, ear Re-
gele PolonieI pe vestitul Polcovnic Codratki de la Camenita cu
un corp de 1000 de PolonT calärt Acum se apropia i Gh.
Stefan Vodà mai mult de Sucéva, descâlecand aprópe de ta-
bara lesascâ ; i pe când se urma astfel asediul SuceveT, Joan
Cazitnir Regele Poloniet se pogora cu 40,000 de órnent asu-
pra Cazacilor i näivalea in tara lor, 0 tot atuncI, primind un
sol de la Gheorghie Stefan Von. la Halici pe Nistru, Ii maI
trimise un ajutor de 600 NerntI cu 4 tunurit i cu o pivä, sub
comanda polcovniculuI Dinof, ear Rakozzi II mai trimitea a-
jutor puternic pe inswl" Kemeny .Tano cu 6,000 de UngurI (5).
Timw apâra Sucéva cu o bärbâtie nepomenitA, timp de treI
luni i maI bine, luptându-se de la o vreme i cu lipsa. Cazacil,

(1) Gresesce Post. Man olaki DrIgh:c1 and pune 20,000 de ntarf (Istor.
Moldov. tom. I, pag. 196, Ia.§1 1857.)
(2) Letopisetul Moldovel tom. 1, pag. 317.
(3) Jerlicz, In Arhiv. 1st. a Romin. tom. I, pag. 16 fragm. 6.
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 317.
(5) Letop. Mold. tom. I, pag. 317, 320, 321.

www.digibuc.ro
 85

inchia din bate pkrtile, frigea çi manca peile de cat-

pina i redacint (1). Cazacit se batea ea left', 0 nevalea des
contra impresufatorilor. Chronicarul Vice : cCazacit, de unde
batea tunurile mat tare, fecea n'avala toernat acolo, de unde
betea tunurile : aqa este hirea lor nefrántei i nespeiimatii,... (2)
Corpul de 'Mart ce vinea cu Vasilie Vodä, il päräsi la Ra.,cov,
eate-va Vile dupe inaintarea lut Timu spre Sueéva, dupit or-
dinul ce primise ,eful acelut corp Serim-ba, care 'I da scire
de la Hanul ntarilor ca are resboiti eu Craiul Le,ese. In nóptea
de 16 Decembrie 1653, trei prisoniert polont, pe cari Timu,
seapase de la mOrte, fug din Sucéva, alérga la ,eful lor
Principele Dimitrie Vi,nevetki , denunta locul unde sta
obianuit fericitul s'ért rival hatmanul Timu, Hmelnitki ; in-
tr'o clipélä tOte tunurile Polonilor se indréptä i fulgera spre
acel loc. Timm, cade ranit de o bombe i móre peste tret Vile
in bratele sócret sale, Deanna bit Vasilie Lupu, scriind tatillut
see, Hatmanulut Bogdan Hmelnitki sa vie sà scape pe Camel'
eetatea Suceva, dar Bogdan Hmelnitki nu putea veni in a-
jutorul eelor inchi,T la Sucéva din causa tabera le,esa de
la Svancea (3).
Cel de pre urma suspin al la Timu aù fost indreptat dare
iubita sa sotie Domniça Buxanda, de pe care Oda' astilVT una
din Monastirile de langa Iaa pórtA, se Vice, numele de frumósa,
pentru ca in acea Monastire, frumósa Domnita Ruxanda ail
stat cate-va Vile cu sotul ei Timu, dupa nunta, panä ce ati
plecat la Don (4). Vasilie Vode ati avut, cum Vic Chronicarit
no,tri, done fete, dar archiyele Venetia i pictura din manil-
stirea Golia ne dovedesc ca a avut tra. Pe cea mat mare,
Domnifa Maria, o luase de sotie, la 1645 , marele Voevod
al Litoviet Principele Ianä, Radzivil ; nunta s'a feent in Ia,T,
Miron Costin ne face descrierea acesta serbärt (5) ; dupe.
cea mat mica, Domnifa .Raxanda, se indragostise Principele
Dimitrie Vi,nevetki Castelanul Cracoviet, care acum, spre res-
bunare , impresura Sucéva , dar Vasilie Lupu a fost silit s'o

(1) Letop. Mold. Tom. I, pag. 321.

(2) Letop. Moldov. tom. 1, pag. 251, 252.
(3) incai, Chr. tom. III, pag. 55.
(4) La rankstirea Frumósa era *i case Domnesc1: easele Doinnefti de
la Frumósa (Letop. Moldov. tom. III, pag. 202).
(5) Letop. Moldov. tom. 1, pag. 284.
5

www.digibuc.ro
 66

dee, cum am 4is mat sus, de sotie, la 2 Iunie 1652, Hatmanulut

Timotet Hmelnitki , numit de Chronicele nOstre Timiq
ca s. scape Moldova de foe si de sabie. Cu tcWii pgrerea de
Mil a lilt Vasilie Lupu Vorlä, eu Vote sfaturite lut Cotnarowski
pisarul Downesc, a hit Toma Vornicul $i a lut Iordaki Vister-
nicul , caie sfauia pe Vasilie Vodd s'al nu dee pe Dornnita
Ruxanda dupg Timus (1), Vasilie Vodà a trebuit sa subscrie, in
prim'avara anulut 1651, urmätorul tractat de pace in patru ar-
tieole, scris latinesce de insust Hatinanul Bogdan Hmelnitki cu
laconismul sal obietnuit :
I. Princeps Moldaviae, Moldaviam pleno jure obtineto.
II. Filius Chmelnicii Principis Moldaviae gener esto.
III. Tartaris Cosacisque nunc sexcenta millia thalelorum nu-
merato.
IV. Polonis nequaquam faveto. (2)
Acum Dimitrie Visnevetki 1st resbunase : Timus nu mat e-
sista, lovit de tunurile sale, si Vasilie Lupu era risipit.... resbu-
nare nedréptä : &del ce putea sil facà mai mult Vasilie Voda
de eät primejdascä prin resbel corOna i tam sa refu-
sAnd da fata dupà Timus, ca s'o deie, precum si el dorea
dupà Principele Visnevetki?... dar sOrta armelor, ultima ratio
Aegum, hotlirftse In partea lut Hmelnitki.
Dupil, mórtea hit Timus, Cazacit, obositi de un asediil de
mat bine de tret lunt, Inchinfi. eetatea Sucevet lut Gheorghitil
Stefan Voevod, in 4iva de 9 Octombrie 1653 (3), cu conditie
ea sä le fie invoit sil iasä din ea cu armele lor si cu tret tu-
nurt, luând eu dînsit trupul Hatmanulut Timus, ea sa 'I dueä
in tara lor, iar et sg predeie lut Gheorghie Stefan Vodrt pe DOrn-
na lut Vasilie Lupu, cu tOte bogOile lut din Suceva si cu flu
lut Vasilie Lupu, Steil-much' Voevod. Regele Poloniet cu armata
sa tabarAsce intaifi sub Camenitä, apoi se mutà la Zvancea.

(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 308.

InsemnAm aicea pentru aceia care se ocupg de anticitAtile nóstre cd,
precum se vede 0 din acest pasagid al Chronicelor nóstre, demnitatea de
pisar Domnesc, adeck secretar sad scriitor Domnesc, era o demnitate mare.
Pisarul Domnesc, scriitor sad secretar intim al Domnulul, care In timpil
mal noT se cjicea i Logoftlt za tema, adecA logofAt de Lane, fAcea parte
din boeriI Divanulul Domnilor.
(2) Apud Vaillant, La Romanie, tom. II, pag. 39, 40. Paris 1844.
(3) Szalirdi Limos, apud §incai, Chronic. Rom. Tom. lEI, pag. 68.

www.digibuc.ro
Hanul ntarilor i Hatmanul Bogdan Hmelnitki cuprina câmpla
CameniteT, neindrAsnind sä se m'esóre cu Po loaf, dar soco-
tind s 'I flämanglésca ; îns pe Po lonT IT hränea Moldova, si
aceeaF,4 armata Ardelenéscg, Muntenéseä i Moldovenéscrt, care
aú supus Moldova lift' Gheorghe Stefan Voda, dus in a-
cest an 1653 si in ajutorul Polonilor in Ucraina asupra Cazacilor.
Hanul propune pacea, si aicea sub cetatea Camenita, Sefer Gazi
Vizirul Hann luT, i Cancelarul Poloniel incheie pacea (pacea
de la Svanif sat' Zvancea). ()stile se intore fie-care in tam
sa ; Kemeny Janos s'a tutors si el in Ungaria (1). Pentru acésta,
la 23 si 30 Iunie 1654, Dieta Polonilor acorda, spre recunos-
chip. ea' Mtut pe Cazaci, indigenatul, i primesce intre no-
bilii Poloniei pe Gheorghie Rakozzi II, pe Francisc fiul sëë,
pe Gheorghip Stefan noul Donn al MoldoveI, i pe loan Ke,
meni (2).
Vom vedea peste doT anT, ce dusmanT grozavi urma sg fie
PolonieT acesti indigenatI cu atAtea laude
Gheorghe Stefan Voda, coprindênd Sucéva, taie capul lust' Ste,
fanità Paharnicul feciorul lui Gheorghe Hatmanul, fratele hit* Va-'
silie Vodg. (3) ; pune maim pe Dómna lui Vasilie Lupu i o tri-
mete in robie la un sat al sell depàrtat, la Buciulesff, pe
cgtun din comuna Podolenfi de astä-IT, in judetul Neamtm.
plaint Bistrita ; spintecd nasul luT Steftlnuca Vodà fiul luT Vasilie
Lupu, finul sèui, ca sä nu pad domni nici o datd, i inn in
partea sa a patra parte din bogAtiile lui Vasilie Vodà din Su-
céva, iar treI OAT le imparte intre aliaii i ostasii séT. Se
dice cà Gheorghie Stefan. Vodii, puind mAna pe Dóinna luI
Vasilie Vodd, ar fi siluit'o, (faptà vrednia. de un biruitor ne-
demn si injosorit) cpc'end ca intórce aceia ce Meuse Va-
silie Lupu Vodii cu juOnésa lui (4). Un contimpuran , Paul
Arhidiaconul luT Macarie Patriarchul, care se afla atund in Mol-

(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 324 323.

(2) In Dogiel, Cod. Diplomat. Regni Poloniae, et Magni Ducat. Litva-
niae, gasim diploma indigenatus Georgii Stephani Palatini lifoldaviae cu
data 30 lunie 1654. Tom. I, pars. I, II, pag. 621 623. Vilnae 1758, Vecl1
8incai Chonic. Rom. tom. III, pag. 63.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 325.
(4) Constantin Capitanul, Istoriile Domnilor Teri( Românescl, In Magasin
istor. pentru Dacia tom. I, pag. 303,Miron Costin, Letop. Moldov. tom. I,
pag. 206, § 32.

www.digibuc.ro
dova, çlice : «Gheorghitä Stefan Vodä apuc ä. tot avutul lui Va-
suie Vodä cu telte gratnellile i tesaurele de aur si de argint de
o valóre necalculabild, armure, garderobh, giuvaere, blane de
samur, märgäritare i alte lucruri de prek mai multe de cum ar
puteu avea un imperat. La primul transport al averii lui Vasilie
Vodä de la cetatea Hotinuldi la Camenita, era cu dinsul cAti-va
din compatriotii nostri in calitate de garde, earl ne-ati spus
de pe mal lucrurile fuel incarcate in o sutä de care, fie-care tras
de 12, 10 sail 8 caT, i acelea tOte erati numai aur, argint si
raritäti. El avea un num.& de cornOre pe sub prtraent, vecbie
de 20 de ani si pe care acum le sense : era intre allele 35 bla-
ne de samur; despre una din acestea, cati-va din suila sa
personalà mi-aii spus cà o Meuse pentru särbätnrea Pastilor,
cusutä In aur, impodobitä cu märgäritare si pare de mare
pret, costand 35,000 de galbent Acéstil bogiltie nu e de mirat,
sciindu-se c'à o adunase In timp de douä-r,leci i patru de aril'.
El mai poseda tesaure marl in Po Ionia, in Germania, in Ve-
netia si aiurea, (1). In qlilele domniei sale, Vast lie Vodil deschi-
sese minele de aur si de aramil de la Baia, si Moldova se imbo-
gAtise ; acele mine devenise marele isvor al avutiei Moldova
de atunci (2).
«De ail fost cänd-va vrerni fericite, qice Miron Costin, a-
cestor pärtI de lume, Moldovei si Poloniei, atuncea aü fost.
Tara Leséscä era plinä. de aur care izvorea din Moldova ea
boi de negot, cu caT, cu miere, si aducea din acea taril tot
aur i argint; putea-voiii qlice cä säraci nu se afla pe acele
vrerni, doar care nu vra sà aiba. Tara LeséscA la acea
scar& de fericire se indltase, care ilia. o Craie de pre acele
vremi nu-T era din protivä asa in bine si In desmeraciune
In Ora Leséscrt si in tam nósträ, (3).
Lingusitorii sfilluia pe Gheorghe Stefan Vodä, sä ucigrt pe
Stefanucg. Voevod, finul sell, captivul de la Buciulesti; el insä
le rèspundea, in betia triumfului : corn muri noi pang atunci,
pana va esi until ca acesta la domnie», càci Stefanucil Voevod
era tacà copil mic de 12 ani, fiind näscut la 1641, cum am
lis mar sus. Dar prorocia lui Gheorghità Stefan Vodä, nu s'ar,

(1) Arhiva istoria a Româniel, tom. I, part. II, pag. 85.

(2) Vaillant. La Romanie II, 46.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 28. 3

www.digibuc.ro
 69

implinit, c6ci la 1660-1662 pe tronul Moldovei era tocmal

Stefänucä Vodâ, acest prisonier de la BuciulestY, cu nasul spin-
tecat, si tatä-sai träind inc6, avea fericirea de a'l vedea pe
fiul stí, Domn, când Gheorghità Stefan Vodd, trâia din poinanä
pribeag i amärit in Pomeranial...
La Buciulesti Gheorghie Stefan Vodd, tinea captiv i pe
Toma Cantacuzino Vornicul, prins la Sucéva, i pe Iordaki
Can tacuzino, adus din Po Ionia in tail prin inselAciune, si-I
purta noptile cu luntrele pe apa Bistritei, amenintrmdu-I cA-T
va resturna in Bistrita,, desbracându4 de VA," averea lor. mosiT,
haine, odóre, bucate, bani gata, nútig-deei de mil de galbenT
de aur Ungurescl. La Buciulesti Gheorghe Stefan Vodà afl tri-
mis in cele din urrra pe Armasul sèú cel mare Grigore Ha-
basescul, ea sà 'T omóre ; iar armasul, luAnd bani de la densii,
nu omorat îndatà, ci ati mat' intArdiat. Deci, prindând de
veste Constantin Cantacuzino, fratele lor, Postelnic mare al lui
Constantin Basarab Voevod, rugat DomnuluT s65 sà tri-
mitil crati lui Gheorglie Stefan Vodil pentru fratii sei sà nu'T
omóre ; i ast-fel, numai dupà intervenirea Domnului Vala-
hie Constantin Basarab, care a amenintat pe Gheorghe Stefan
Vodâ. trimité'ndef din Bucuresel declaratie de resbel prin CApi-
tanul Badea Contes Bàláceanul; poreclit cu acésta ocasie de
Munteni Uqurelu1, pentru c'à inteo çii i inteo nópte aii ajuns
din Bucuresci la Iai, liberat, dat inapoi mime
lâsandu-li sä mérgâ, in Valahia la fratele lor Constantin
Cantacuzino, postelnicul cel mare al lui Constantin Basarab (1).
Aid in Buciulesti Gheorghie Stefan Voda aü omorât cu mare
munc1, dice Chronicarul, i pe Alexandru paharnicul i pe

(1) Sincai, Chron. Rominilor, tom. III, pag. 62 -63. Istoriile Domnilor
terel RomânestT, de Constantin clpitanul, In Laurian i 135.1cescu, Maga-
zin istoric pentru Dacia torn. I, peg. 807, BucurestT, Ioan Neculce,
In Letop. Moldov. tom. II, pag. 206 § 33.
Durd aderea tut Gheorghie Stefan Vodg, tordake i Toma Cantacuzino
ad luat cu judecatl Mote moiile Ciaurestilor, pentru prada ce le-ad f5.-
cut Gheorghie Stefan Vodl. Dar mat pre urma et le-ad inapoit de bun5.
voe la némurile lul Gheorghie Stefan-Vodit. Tot atunc1 i Racovitestit ad
luat prin judecatiti mosii de-ale Ciaurestilor, nu se scie pentru ce, si nu
le-ad mat dat Inapol, care mosil la 1743 se st5p5.nea Inca de némul Ra-
covitestilor, satul flacovul i altele (Ve41 Letop. Moldov. tom. It, pag. 207,
208).

www.digibuc.ro
 70

Enakie comisul, fecioriT lift Gavril Hatmanul, nepotT aT luT Va-

silie Voda (1).
Vatra satuluT Buciulegtii nu mat' esistä asta4T. ; satul era pe
malul stäng al Bistritesf, 0 aicea era o bisericA a Cuviósel
ParaskeveT, ziditä la 1630 de Dumitrwo logofkul proprietar al
Buciule§tilor, tatAl luT Gheorghe Stefan Voevod, 0 de jupanésa
luT Nifia, in 4ile1e DomnuluT Moldova Moisi Movilä, Voevod,
cum sta scris pe pétra de asupra u§ei bisericei. Dumitra§co
logofëtul adusese de la Patriarchia din Constantinopole la a-
cOstä bisericä a sa un deget din mó§tele sante'l ParaskeveT,
dupa märturia lui DosofteT Mitropolitul Moldova 0 micä in-
semnare istoricA despre acéstä bisericá, precum 0 vëguta eT,
se pote vedea in calendarul lui Gheorghie Asaki din 1853 (2).
0 parte din biserica de la BuciulWT esistä 0 asta-(IT. Bis-
trita, mutAndulT curgerea pre locul unde era satul cel vechiil,
ail distrus atät satul cat qi biserica. Clopotnita cu o parte
din zidire ail fost resturnata in ell in aniT, din urma ; zidä-
ria surpatà ail abatut intru cat-va apa de la mal, a,a c'ä res-
tul mat peite Ina' träi. (3)
Vasilie Lupu Voevod ceruse de la Ra§cov, 0 cApätase, cum
am yis, ajutor de la Hanul Tätarilor un corp de 2000 de (5-
merit ; dar abia a ajuns la Prut, la .5teranWT, 0 Pali intimpi-
nat vestea despre catastrofa de la Sucéva, 0 tot o datà sosirà
okicari de la Hanul CrimeiT cätre erim-Bei, ,eful corpuluT de
Tatari, chemându'l inapoT cu óstea sa, cäci ii pornise resbel
Regele lwsc. Vasifie Vodà, remas fat% ajutor, fuge in tara
Cäzäcésea ; dar vNêndu-se &Out din Domnie, despärtit de
Dómna sa, de copii 0 de avere, se duce la Hanul CrimeiT
§i il rógä sä scrie Sultanului ca sä 'I ierte. Insä Gh. Rakozzi
§i Matei Basarab scriea necontenit la Pórtà calomniind pe Va-
silie Vodà 0 trimetea necontenit bani ca sà isbutésca sà-T
taie capul. Vasilie Lupu Vodà, stând ate-va luni in ceta-
tea tätäréseä Ghiozlaul, pe mertie de fainei de la Hanul,
intr'o (:li ail fost pus in lantuff, din ordinul Sultanului Moha-
med IV, trimis la Constantinopole, 0 aruncat in inchisórea de
la gapte turnuri (Edi-kulé). Sultanul Mohamed IV era mare
vërsätor de sange .0 mare duman 0 despretuitor al Chre0ini-
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag, 325
(2) pag. 71-73.
(3) Melchisedek, Chronic. Romanu1u1, tom. I, pag. 281, In nota,

www.digibuc.ro
 71

bor. La 1654, and ambasadorul FrancieT, De la Ilaye, no-

tificat prin Vizirul Dervis-Mehmet-pasa, c Francesa ati luat
Cetatea Arras de la Spanioll, Vizirul ou obräznicie rëspundea
ambasadorulul Franciel cà : Piqin i pasa" Sultanula, dacii
ceinii, ar fi müncat pe porel, sa porcii, pe can1(1). Sultanul
Mohamed IV hotilr a. sä taie capul luT Vasi lie Lupu Vodä, dar
mijlocirea mareluT Vizir Kiupruli Ii scapä.
Dupà ce aù fost dus Vasilie Vodä la Constantinopoli si in-
chis in Edicule, Dommil Valachieï MateT Vodä, Dornnul Tran-
silvanieï Rakozzi II si Domnul MoldoveT Gheorghie Stefan, stä-
ruia din Vile puterile ca sä-1 omóre Sultanul, i oferea Turcilor
pentru capul luT Vasilie Vodii treT mil de pungT de bani adea
un milion si jum'étate de lei"! Vasilie Vodà isT perduse Wtà
nädejdea de vietä, si astepla numaT césul sà vie aläul sal
ornore ; dar vizirul Kiuprulinl scilpat, dicênd cà acest om
pcite fi intr'o cli trebuitor SultanuluT, de vrerne ce dusmana
sill filgilduesc alatea pungT de banl, ca omnre. Vroiti trei
mil de pungl strigä. in consiliul Pasilor care forma Regenta,
teribilul Kiuproli ; eT bine! el le dail Sultanului, din averea
mea, ca sil nu taie pe Vasilie Vodä. Marele i vestitul vizir
Mehmet pasa Kiupruli era de ném Arnäut, amic si compatriot
al luT Vasilie Lupu. Cincl anT a stat la inchisóre Vasilie Voclà
(1653-1658); In urmil a fost pus!in libertate. i Sultanul &idea
ränduésa din noil dornn, dar biltränul voevod, slab si obosit
acum stärui, i Sultanul rändui Domn pe fiiul sèl Stefänucä
Voevod (2). Vasilie Lupri muri peste un an la Constantinopoli,
la 1660, cand domnea in Moldova fiul s6ri Stefänitä Voevod pe
care Vasilie Lupu Vodd, at ail träit, il ajuta mult cu sfaturile
cu mijlocirile sale pe länga prietinul si compatriotul sèil Vizi-
rul Kiupruliul (3).
Ambasadorul GermanieT Reninger, Inteun raport direct 61-
tre Impératul, din 13 Februarie 1658, dice : seil cà Vasilie
Voll este de cincT anT inchis In qapte tumuli', 0 a stärue
din tOte puterile sä recapete tronul Moldovel. Dar ministril lT
(1) 2.17.ccpX. BLOwno;, f HovaTmrctvolInoIN, tom. II, pag. 429.
(2) Emaif, MEaccuovoth (343Xto9-0.71, Tom. III pag. 7.
(3) Letop. Moldov. 1, 308 323. 325. 334. 352. 348. 281. II, 206.
207, (1)(o7Etv'o; '10.7op. .1cot:cq, III, 103, 113. Pas.torius de Histenberg,
Florus Polonicus , pag. 103. G. Asaki, Nuvele islorice a Româniel,
pag. 249-272. Dora d'Istria, Gli Albanesi in Rumenia, pag. 7, Firenze
1837. Ioan Neculce, In Letop, Moldov. tom, II, pag. 205. § 28.

www.digibuc.ro
 72

aduc aminte bine de intrigele sale politice cu CazaciT i cu

altiT. E probabil ca-0 va petrece çi restul vieteT in cele §apte
turnuff !... (1). Dupa mArturia CronicaruluT contimpuran Cesa-
rie Daponte, trupul lui Vasilie Lupu Voevod, dripà môrtea sa,
s'a adus la Ia§sf , i s'a inmormêntat in biserica Ma'n'astireT
Tri-Sfetitele, zidità de el (2). Asemenea i Chronica Bakken&
scti ne spune, ea Vasilie Lupu s'aii ingropat la Ia§T, i ca maT
tartjiii, la 1662, SteranitA Voevod, fiul sèù, murind la Bender
boeriT dus rema0te1e la Ia0, ingropat qipe el ltingii
tattil sëi2 Vasilie Lupu Voevod (3).
In MO nu se maT scie astOT, c'd Vasilie Vodà ssa fi fost
ingropat in monastirea sa TreT-Ierarhi, 0 nu se ggsesce nicT
un semn despre acésta ; insä màrturia martoruluT ocular Da-
ponte, 0 a Chronicel Balacenesci, i imprejurarea eh' Vasilie
Lupu, cand a murit, era Domn in Moldova fiul ski Steflinuca
Voevod (4), fac dovada despre acésta. Tot aa nu se maT scie
astAIT de comun in Ia0, cà Stefänith Voevod, fiul lui Vasilie
Lupu, a fost ingropat §i el aicea, in biserica TreT-Ierarlif, insa
Chronicarul Miron Costin ne spune, ca martor ocular, cg. eStefa-
nitA Vod5., murind la 1662, aprópe de Tighinea, pre Bac In Ba-
sarabia, la satul de dincóce LuteniT, boerii ail luat cu sine .4-
sele sale, ail purees de o datti pe Nistru In sus, pe de ceia
parte, ri azi trecut Nistrul pe la Bilactiii, i l'aii adus In Ia0;
ingropat in nulnlistirea care se numesce Trii-Sfetitele (5).,
De la 1659, de la 1662, sunt peste douë-sute dou6-4eci
treT de anT !... Cate revolutiT, cate pustiiri, cate focurT aü
fost de atund peste Ia§T !... Cate umbre Auguste zac necunos-
cute prin criptele i hrubele Tri-Sfetitelor !...
In biserica Tri-Sfetitelor sunt patru cripte anume facute in
pAretl, doue In drepta i doue in stänga. In aceste cripte zac
rem4itele Augu0ilor ctitori ai acestei monastiri. Un chrisov
de la Duca Voevod, din 9 Februar 1687, care int'aresce mo-
nastirei Tri-Sfetitelor proprietatea unui feredeti §i a uneT colT
(1) Apud Dora d'Istria, Gli Albanesi in Rumenia. pag. 7.
(2) K. DCV7r6vTE xpovonív.:.oç, in Sathas MECTtIOVEX7 PIPLONX71, Wm. III pag. 8.
Venetia 1872. Despre Daponte vedT articolul med: Cereetdri jilologiee
despre Rondinia, publicat In Revista contimporanA. literal% i sciintificA,
an. IV, Nr. 7 pag. 16.31. Bucurescl 1876.
(3) Sincai, Chronic. Românilor tom. HI, pag. 93
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 352.
(5) Letop. Moldov. tom. I, pag. 355.

www.digibuc.ro
 73

cu tot venitul ce este pe ulita Savati aprópe de Bahluiü,

deveresce c VasUie Lupu Voevod este ingropat In acéstA bi-
seria. Acest important document istoric dice... cacel feredeti
ei cu roale ei venitul lor aflat dréptâ daniü ei miluire TreI-
Sfetitelor cle la Vesilie Troevod 0 de la fial s'ai Stefan Voevod
uncle i císelP lor aiave sant launtru bi lyiserica, in a sa

Hatmanul Bogdan Hmelnitki, dupà mórtea fiulul sett Timue,

a dat oraeul Rarovul in deplinà proprietate a vëduvei sale
nurorI, Domnitel Ruxanda. In zadar Vasilie Lupu a scris fli-
ceI sale maI in urmg sà se intórcá In Moldova ; ea n'a vrut
sä parüsésa tara Cäzbicésa. Se dice cà Vasiie Lupu Vodä
rëmüsese forte nemultumit de Halmanul Bogdan Hmelnitki ,
dupà a doua sa fugh, 0 de aceia dus de la el la Hanul
Tharilor. Hatmanul Bogdan Hmelnitki, cam iubea vinul,
inteo di, and Vasilie Vodil. 'I povestea nenorocirile sale, Bog-
dan i-ali rëspuns d'andu'I un pahar de vin : .bea

acesta este cel maI bun i cel maI sigur leac pentru all
alina durerea ei suprtrarea. (2). La 1660 Stefilnitü. Voevod fra-
tele DomniteI Ruxanda, Wind domn in Moldova, a scris suroreI
sale ei i-a trimis i scrisoff de la tatà-sëii Vasilie Lupu Vodä, ru-
gandu-o iardel ib." vie in Moldova; dar ea nu vroi cu nic! un chip.
Vödend atata opunere, Stefrinitil Voevod trimite 15st.3 asupra
RascovuluI s6-1 batà, ei sà ia pre sora sa pre Domnita Ruxanda
cu de-a sila. Ostea Domnuldf Moldovei n'a putut face nimic
Rascovulul, numal cà s'a duernrinit cu CazaciT, 0 dat
cuvint sà aetepte prilej de-a cram i de-a prrtda Moldova. . .
Domnita Ruxanda a remas acolo, apiiraa ei iuhità de su-
per' sell (3).
Duprt 26 de an!, adecg. la 1686, gilsim pe Domnita Ruxanda
vkluva lui Timue Hmelnitki intOrsit in téru ei trrtind la Némtu
0 tot in acest an vedem jalnicul eI sfüreit. In acest an 1686
Regele PolonieI Joan Sobiescki venise cu Oste In Moldova So-

(1) Acest important hrisov s'a publicat In Fdea pcntru minte, an. 1845
No. 5, pag. 40. El s'a reprodus de Episcopul Romanulul Melhisedec In
scrierea sa Notite istorice §.1 arheologice adunate de pe la 48 rnfin5.stirl
§i bisericl antice din Moldova, pag. 323-324. Bucurescl 1885.
(2) Carra, Histoire de la Moldavia et de la Valachie, pag. 46, Neucha-
tel. 1781.
(3) Letop. Moldo v. tom. I. pag. 349.

www.digibuc.ro
 74

bieski täbäresce in August la IasT, apoT se pogórá cu tóte os-

tile sale pe erut in jos panA la Fälciü, apoT se intórce iarä
la IasT, ca sä. trécg inapoT in téra Lesésca. In óstea lui So-
bieski era cate-va cete, care ail fäcut multe jafuri si reutal
in Moldova ; aü ars mänüstirea TreT-Sfetitele i münäistirea Go-
liei ; téra a remas in mare parte säracá si pustie din jafu-
rile si prädile Lesilor. Atunci, la intórcerea CraiuluT Lesesc de
la Mill, reschirändu-se caT-va Lesi si CazacT si caT-va Mol-
dovenT pribegT din Ora, spre jaf, a ajuns pre sub munte la
cetatea NémtuluT, i ati Osit aicea pe Dornnita Ruxanda. A-
cestT talhari pun maa pe ea, o muncesc cu felurite mund
iscodite de grósnica lor crudime, pentru avutie, apoT
capul pe prag cu toporul, gäsind la ea 19,000 de galbenT (1).
Asa aü fost sfärsitul Domnitei Ruxanda FImelnilki, in ceta-
tea Némtului. Par'cd o presimtire o tinea la Rascov, cand nu
vroea sa se intórca in teed, dupii mórtea vitejasca a sotuluT eT
la Sucéva.
Se vede cä. Domnita Ruxanda, a avut zestre de la tatäl sëú
Vasilie Lupu treT mosiT ; remand veduvä. , ea filcu un testa-
ment prin care a lasat aceste mosiT mhästireT Vatopedi de
la Muntele Athos. Acest testament cu data din 6175 (1667) se
pastrézà i asta-OT la mänäistirea Vatopedi (2).
Asa a fost sfarsitul luT Vasilie Lupu Voevod, care a5 dom-
nit 19 anT (1634-1653) in Moldova si a fost maT inainte
boer vestit, Vornic mare, in tae sfaturile TeriT, si vistiernic
mare pe la 1618 (3), Vasilie Lupu a fost, ca si Matei Basa-
rab, unul din domnfl ceT marl' ai terii; legiuitor, lumintitor al
Moldovei, fondator de curt'', de mandstiri, de tipografiT, de
scoff. El a plait de multe orT datoriile BisericeT Ecumenice,
In interesul CrestinAtaiT si a CivilisatieT. Vita, mtindru, cap
mare, cum II califica cu dreptate istoricul RusieT de ném
Moldovan N. Bantüs-Camenski, bogat i dulce Domn al Mol-
doveT, cum Il numea contimporanul set' Tarul RusieT Alexe
Mihailovici tathl lul Petru cel mare, el 1ST sfärsi vieata in
sträinaate, trädat i reisturnat din Domnie, in intelegere cu
straniT, de boerff si de càpitaniT sei, pe baniT plaiti de Lo-
(1) NeculaI Costin. Letop. Moldov. tom. II, Pag. 40-41. 256.
(2) Victor Langlois, Le Mont Athos et ses Monastéres, pag. 76. Pa-
ris 1867.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 237 233.

www.digibuc.ro
 75

gofetul sëll Gheorghie Stefan, 0 pArAsit de o glótA, neprice-

putA 0 amAgitä (1). Giovanni Tiepolo, in relatiile sale di-
plomatice, scriea despre Vasilie Lupu Vodä : (Basilio Lupolo
Voivoda della Moldavia, è uomo di ingegno acuto, ardente di
natura e desideroso di dominio...., (2) Patriarhul Malosius, pe
care Vasilie Lupu il visita des in Vilele sale de suferintA, Vice
despre el cA (era bdrbatul cel me, erudit din top beirba0 dis-
ting, ceqt i-ail cunoscut in lungele sale qi desele ciiltitorii prim
Europa (3). IndrAsnéla sa, adevArat ArnAutéscA, talentele sale
militare, iubirea sa pentru prop4ire , nobleta m*Arilor sale
l'ari arAtat cA a fost unul din bärbatiT eel mai insemnati din
secol. XVII (4).
Multi' anT Vasilie Lupu Voevod a avut mare trecere la Con-
stantinopoli, qi era sustinut 0 iubit de Polonia 0 de Moscva.
0 scrisóre a lui Matei Liubenski Arhiepiscopul de Gnezen, din
3 Julie 1648, &are Vasilie Lupu Voevod, ne dovedesce CA Dom-
nul Moldovei prin infiuinta sa isbutise sä scape din robia TA-
tarilor pe VoevoVii 0 pe Magnatit Poloni, csáVutT in robie, cand
Tätarii, cu ocasia resculareT Cazacilor contra Polonilor, cAlease
Polonia i.-1 robise ; acum prin mijlocirea puternicA a lui Va-
sifie VodA, robiT se libera 0 Senatul PolonieT trimetea sol la
POrta Otomana, pe Jebrovski secretarul Regelui PolonieT. Ar-
hiepiscopul de Gnesen multAmesce prin acea scrisóre 1111 Va-
silie Lupu, ariltandu-T cA Polonia s'a folosit de buna pkcare
qi de buna voirea milostivireT sale....(5). Vasilie Lupu a avut
incA mare inriurire la Serenisima Republia de Venetia. La
17 Decembrie 1645, Bailo Gióvanni Soranzo raportézb. Dogelui
despre relatiunile sale cu Moldova, alAturAndu-i §i o scrisóre
de la Vasilie Vodd. La 6 Decembrie 1645 Soranzo scrie Do-
(1) II. Banninca-Eamexcidn, IIcropin 111a.lon Poccitl, tom. I. pag, 290
293 f,=i not. 251. 299. Moskva 1842. Arhiva Istor. a RomRn. tom. 1,
part. I, pag. 111.
(2) Dora d'Istria, Op. laud. pag. 6 7.
(3) Apud Vaillant, La Romauie tom. II, pag. 46. Vasilio Lupolo era
Puomo il piu erudito ch' egli avesse mai incontrato nei suoi lunghi e ri-
petuti viaggi in Europa. Patriarca Malosios, apud Dora d'Istria, Gli Alba-
nesi in Rumenie. pag. 7. Firenze 1873.
(4) Dora d'Istria loc. cit.
(5) lIalinrumai Malllitie zpoteinimo Nommuccicio A.111 pac6opa Apeinunca alí.
TOWL, pag. 110-113. St. Petersburg 1845 apud Th. Codrescu, Uricarul
tom. III, pag. 87-88. Iml 1853.

www.digibuc.ro
 76

c5, de acum raporturile sale i le N a trirnete prin Mol-

dova. La 25 lanuarie 1645 Soranzo scrie Doge lut despre o scri-
sOre ce a primit de la Dommtl Mokloveï. si la 1646 trimete
DogeluI mai multe scrisorI de la Vasilie Lupu (1).
Am vèqut mg sus cd Vasilie Lupu avea o ficd pe care o
trimisese in Seraiul Sultana-Mume la 1645 spre a linisci
prepusurile Turcilor si spre a-I asigura despre credinta sa, când
a mdritat pe fiica sa Maria dupà loan Radzivit Palatitml Litua-
nia. i acéstä fled era facutil tot cu Dúmna sa cea
Teodosia fata la Bocioc cu care se cilsiltorise la 1618, cu-
nunat de Gaspar Vodil Domnul Moldova, care i-a ddruit la
insurdtóre mosiT si l'a fdcut Visternic mare, cum dovedesc
uricele acelor moii. Obiclnuit se scie cii Vasilie Vodil ar fi
avut numa dOue fete : pe Domnita Maria cea mai mare
citsritoritit dupd Radzivil la 1645 si pe Domnita Ruxanda eea
ma mica cilsAtorita dupit Hatmanul Timus Hmil (Timota Hmel-
ni(ki) la 1652. Dar se dovedesce cil Vasilie Vodd a ma avut
o fatd, al cdreI nume si soarta inse nu le-am putut alla. Gil Va-
silie Lupu Voevod a avut tra fete, dovedesc aped portraele
de pe pdraiI milndstira Golia, restauratd de Vasilie Lupu \Toe-
vod, (2), pe care le :descrie arhidiaconul Paul de Aleppo qi-
cènd : ,Din dosul tronula Domnula , pe o columnä e por-
tretul lui Vasilie Vodd in bitä statura , inteo hand bldnitrt
cu tinênd in mAnd efigia biserica. Dupä el std ne-
vasta sa Dómna , o principesh cireasiand, intr'o haínd vat
de samur i urmatä de ficele sale , din care una e acum cu
Polonii (Maria Radzivil) i o alta fu cdsdtoritd de curênd dupri.
fiul Cazacula Chmelnitki (Roxanda). Langd pl este Stefan Vodd
cu o a treia sorti, ambil in haine frumóse si de o asemënare
intocmai» (3).
La 24 Septembrie 1641 bailo Venetia Gerolamo Trevizan
raporta dogela Ca' marele Dragoman al Legatiuna Venetiane,
Grillo, l'a insciintat cd Vasilie Lupu Domnul Moldova i-ati pro-
pus ca flu! sëù, adecd al Dragomanula, sd iee de sotie pe a
doua sa flied : .11 Dragomano Grande Grillo, mi dato parte
esserle stato offerta in matrimonio per il figliolo, una figliuola

(I) Hurmuzaki, Doeumente, IV part. IT, pag. 538E45, 549 552.

(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 283.
(3) Arhiva Istorica a RomanieT, tom. I, part. U, pag. 65.

www.digibuc.ro
 127

seconda genita del _Principe di Moldavia Lupulo.. Bailo Vene-

tiei cere decI invoirea Serenisimei Republice pentru acéstil ch-
shtorie, i adaoge c marele Dragoman Grillo era cunoscut cu
Vasilie Lupu inainte de a fi acesta Domn MoldoveI, ch a avut
neincetat relatiile cele malf bune cu el, 0 eh acesta casritorie II
va face sh lie 0 mai util Serenisimei Republice. Tot odath el
comandh la Venetia darurile de nuntrt (1).
La 12 Martie 1642 bailo Girolamo Trevizan raporta Doge lta
crt Vasilie Lupu a luat in serviciul sèú ca medic pe Doctorul
Scocardi Danemarchesul iubit i afectionat de Serenisima Re-
publica, care servise la mai multi baili ai Veneliei i care era
chslitorit eu o filch a defunctulta mare Dragoman al Legatin-
nei Venetiane, Borisi; bailo Trivizan adaogrt ci Vaqilie Lupu
avea pe acest doctor Scocardi in mare iubire stima , crt-i
plalesce un onorar de 1500 reali pe an, osebit de túte cele-atalte
cheltueli, de locuinth 0 de intretinerea easel sale; ch un ne-
pot al lta Scocardi a fost la Constantinopoli, insiircinat sa ho-
trtresert epoca nuntei lui Grillo ; ca doctorul Seocardi a scris
lui, declarandu-se de servitor devotat al Serenisimei Republice
doritor s dovedescà prin fapte devotamentul ; eh el,
bailo Trivizan, rèspuns incredintAndu'l despre stima in care
'6 are Serenisima Republich, i eh' pOte fi sigur despre prain-
tésca ei afectiune. Bailo Trivizan mai scriea in raportul seqi
catre Dogele Venetiei, cà sta in corespondentli cu Scocardi in
interesul binelui public al Venetia Apoi bailo Trivizan rapor-
lézil ea doctorul Scocardi 'I-a scris, eh Vasilie Lupu a trimis
soli la Moscva pentru a trata despre retrocedarea Azacului;
apoi ch. Grillo 'I-a spus cà o scrisóre grabnica a sosit in qece
4ile de la Vasilie Lupu la Marele Vizir, relatAnd reu0ta solilor
moldovenesci pe laugh Marele Duce 0 trimitAnd pe laugh ea
Vizirului scrisórea autografá ce el , Vasilie Lupu , primise de
la Marele Duce al Moscvei, respuntretúre la scrisórea Dbmnului
Moldovei. Acéstä scrisóre Grillo incredinta ca a vOut'o in la-
nele trimkilor lui Vasilie Vocih, §i e, dupa ce ea trata despre a-
facerile ating6tóre de Malta Pórth, cuprindea eh Marele Duce
trimite lui Vasilie Vodh pictori pentru a-I zugravi nisce bise-
rici. Grillo ma spunea eh Vasilie Voda mai trimisese un sol

(1) Hurmuzaki Documente; din Arhivele VenetiO, IV. part. II, pag. 513
No. 597.

www.digibuc.ro
 ,8
la Moscva, si cä acest sol IT raportase cA a veVut pe Mare le
Duce, si ca este tratat la Curtea de la Moscva cu mare iubire
si cinste (1).
La 21 Mille 1642 bailo Venetiey Angelo Alessandri raporta
DogeluT ca. di:4 trimisT din partea lui Vasilie Lupu Voevod
sosise grabnic la Constantinopoli, unul dupe.' altul, aducènd
scrisori mareluT Vizir ; cti marele Dragoman Grillo cunoscea
cuprinderea lor inainte chiar de a le primi Vizirul, si cri T-ail
facut cunoscut luT Alessandri acea coprindere ; aeeste scrisorI
Insciinta pe marele Vizir, c'd marele Duce al MoscveT, a ra-
tificat conditiile mijlocite do Doinnul Moldovei despre retroce-
darea AzaculuT. Asa dar, adaogii bailo Alessandri, dupà destianui-
rile luT Grillo, eta cà afacerea despre Azac s'a hotärit, prin
mijlocirea lui Vasilie Lupu, cum Eta dorit TurciT, si Vasilie Lupu
a isbutit In asa scurt timp sg castige de la marele Duce al Mose-
veT ceea ce TurciT n'aa putut sii dolAndésca eu tOte silintele
lor In curs de doT anT.
Bailo Alessandri esprirra Dogelui mhnirea sa pentru aeest
succes al Turcilor, mähnire, Vice el, ce totT Principii vecini o
vor simti-o, din causa consecuentelor acestui succes, care va
rasa acum libera armata si flota turcésca ; bailo Adaogit cii
Dragomanul Grillo , indata ce a luat cunoscintä de ambele
scrisorT ale luT Vasilie Lupu, a mers sä. vestéscä aceste nou-
tätT marelui Vizir, care l'a ascultat cu mare multumire, qi-
cêndu-i cä, dupä ce le va verifica, IT va da un bun bacsis ;
marele Vizir a läudat mult pe Vasilie Lupu Domnul Moldo-
vei, ruda sa de siinge, Vicend ea' sT-a astigat mare cinste si
recunoscintä la Inalta PertA, si ea Mehmet-pasa va merge sil
mazilésca pe Matei Vodii Basarab care si-a atras nemultdmi-
rea InalteT PortT (2).
La 2 August 1642, bailo Angelo Alessandri raportézil Do-
gelui VenetieT ea' s'a dat de Sultan, lui Vasilie Vodii Domnia
pe viatä, spre recompensa mijlocireT sale in afacerea Azacultfi.
ApoT adaogA : Vasilie VodA, Domnul MoldoveT a trimis aid
(la Constantinopoli) pe un boer al sea ca se. conducti In Mol-
dova pe siniorul Ambrosiii Grillo viitorul gii ginere, fiul ma-
relui _Dragoman al Ambasadei Venefiane, care s'a si gätit sä

(1) Hurmuzaki Documente, din Arhiva Venetie1,1. cit. pag, 515.

(2) Hurmuzaki Documente din Arhiva. Venetiel, pag. 517.

www.digibuc.ro
 '79

plece s'éptgrrana viitóre si care va sta in Moldova nurnaï ate-

va lunï : clia egli mandato qui un suo gentilhuomo per con-
dur in Moldavia il signor Ambrosio Grillo designato suo ge-
nero figliuolo del Dragornano grande, il quale si va mettendo
all' ordine per partire la prossima settimana per trattenersi ivi
come ho scritlo, per pochi mesi, (1).
La 21 Aprilie 1643 bailo Giovanni Soranzo raporta Dogelul
ca.' a isbutit srt alle c'd marele Vizir este cu totul hotarit sa,
detroneze pe Domnul Valahieï, dar ne-putênd sail ne-voind a
se incurca insusl in acésta alacere, a trimes prin Regeb da-
ruff, haine scumpe, car si alte odore, Hanuld Tatarilor si Du-
celiff de Moskva, in scop ea acestia doI impreunrt cu Vasilie
Lupu Domnul Moldovet, sà indeplinéscrt acésta lovitura. Gio-
vanni Soranzo adaogil ca de la Grillo n'ail putut afla nemic,
cila acum el a devenit fOrte reservat, dar ca fèdend in lama',
ca. bailo Soranzo scia totul, l-a marturisit ert s'ail facut ace-
ste demersurT, cà se astepta incrt un Ambasador care venea
de la Moseva prin Moldova, si ca intre acela si Vasilie Lupu
ail urmat punerl la cale pentru resturnarea DomnuluT Valahieï.
Am descoperit, qice bailo Soranzo in raportul s6ii, cit Grillo
are o mare parte in aceste negocirtrï care adeseorï prieinu-
ese multe supararT, si iata pentru ce, cum mi se qice, Grillo
incepe a se crti de inrudirea sa cu Domnul Moldova, din causa
multor Incurcaurl ce-I pricinuesce, si ca el se tone chiar pen-
tru via(a fiului s'ai, dadi vre-un desastru s'ar intiimpla lui
Vasilie Lupu Vodii (2). 1
La 6 Decembrie 1645 bailo Venetia Giovanni Soranzo ra-
portézti Dogetuï cà a rugat pe Domnul Moldova, prin mijlo-
circa hit Grillo, sa-T inlesrussca calea Moldoveï pentru cores-
pondeto cu Serenisima Republica, si ea Vasilie Lupu a pri-
mit cu mare delicateta ; cà asa find el spera ca Dogele va
primi de acum scrisorile sale cel mult in timp de o lima,
cà el a scris despre acésta si cancelarieï din Venetia, si c'a
a pus la cale ca fin/ 10' Grillo, care se allei "in Moldova, sa
priméscà si sal espeduéscà depesele ; cà trebue sa fie pentru
acésta doï curierï: unul la Iasi' si unul la Viena (3).
Din raporturile de maf sus, din 21 Aprilie 1643 si din 6 De-
(1) Hurmuzaki Document. Venet. pag 519. No 604.
(2) Document. din Arhiv. Venetiei pag. 524.
(3) Document. din Arhiv. Vengiel pag. 538.

www.digibuc.ro
cembrie 1645, se vede cä ginerile luT Vasilie Lupu, Ambrosio
Grillo, se afla tot la Ia0, la curtea socruluT sëù, lucränd fm-
preunä pentru realisarea märetelor dar grelelor planuri ale luT
Vasilie Vodui. Rite se scriea i se concerta prin Grillo (1).
Acum isbucnise luptele intre Turcia i Venetia pentru insula
Creta. La 2 Septembrie 1645 bailo Giovanni Soranzo raporta Do-
geluT c6 ail avut o conversatie cu Chehaia SultaneT mume,
Grillo T-a Meat Ore-care revelatiuni despre o convorbire ce
a avut cu acest mare demnitar Otoman, cu prilejul uneT vi-
site ce el (Grillo) a fiicut ChihrteT, ca sri-T vorbéscil despre
afacerile MoldoveT (2).
La 19 Septembrie 1645 bailo Giovanni Soranzo scrie Doge-
luT c fica luT Vasilie Lupu, sotia fiului luT Grillo, venise la
Constantinopoli in afacerile i complicatiunile politice atinge-
tOre de Po Ionia, Cazaci, Turd i Venetia, i espriin. prirerea
sa cä Republica O. puie la cale, ca de acum corespondentele
ei cu Moldova sä se faca prin alte cäT de cat prin bailo din
Constantinopoli, cäci el (bailo Soranzo) trebue sà se Wilful de
ori-ce indiscretiune, chiar in interesul Domnului Moldovei, a-
dilogand la sfär0t ch. : cu tóte acestea e un lucru fórte deli-
cat a se 'increde n Vasilie Lupu (3).
La 25 Ianuarie 1646 bailo Giovanni Soranzo raporta Doge-
luT, cà Vasilie Lupu a trimis la Constantinopoli mai make
care cu bani i cu daruri i cà i-a scris i luT, adecti lui
Soranzo, despre micrile Tàtarilor. Bailo trimete DogeluT
o copie de pe scrisórea ce dragomanul Grillo primise dela Va-
silie Lupu, a cärel coprindere era tirmätórea :
.Domnule Consuocero al meil, (4). In scrisorile D-tale am
gäsit done bilete scrise de mäna Damitale din care unul coprin-
dea corespondenta ExcelenteT sale luT bailo. Dumneata, vèqênd
c6 imprejurgrile resbeluldi nu merg bine 0 cà nu se sperkil
sä fie lini0e, cum speram , cà lucrurile merg din rëll in mai
reil, i cà prin urmare expeditia pre mare nu este siguril, ai
crelut cu cale sä facI expeditia corespondentni EscelenteT sale
(1) Ve4I Documentul din Arhiv. Venetiel pag. 538 (6 Decembrie 1645)
si pag. 539 (17 Decembrie 1645).
(2) Document din Arhiv. Venetie, pag. 537.
(3) Docum. din Archiv. Venetiel, pag. 537.
(4) Consuocero italienesce vrea sa (pea tatál ginerelul saa al norel :
cuscrul, consocrul.

www.digibuc.ro
 81

bailo prin acésta cale, adecg pe la na, ca ea sg fie predaeá.

la Viena ear de acolo expediatg SerenisimeI Republice. DecI
dupg pgrerea D-tale si intelegênd importanta lucruluI, mai ales
cAnd se atinge de binele crestingthla, n'am perdut o minutà
si am pus tótg grijea nóstrg, ca sg ggsim órnenI sigurI si vred-
nia, care at crelut cu top &à este mai bine calea prin Po-
Ionia , ca sg trócg prin Cracovia §i de acolo la Viena, i eh'
astfel .corespondenta A. se dea cu mai mult.5. ingrijire. NO am
scris in acest scop VoevoduluI Rusesc care se aflg. la hotar
intre Polonia si Germania, ca sä inlesnéscil trecerea corespon-
dentei, si nu ne indoim despre bunele resultate. Vom pune tot
deauna tótg cäldura sufletului nostru i spergm cg Escelenta
sa bailo va bine voi a dispune totdeauna de serviciile nóstre
pe care i le Inchingm. 13-ta fad alusie la cheltuéla, i dia cg ea
va fi in sarcina Republica, si cg ginerile nostru Ambrosio s'o
pliltéscg ; dar acésta cheltuél g. e atat de micg, i o vom face
noi. In rgvasul D-tale ne icT, cg Sultanul a scris Hanului TN-
tarilor s puie in picióre 50,000 de órnenI ca sg calce Bosnia
ca sg distrugg statele Republica : dar despre acésta nu sciti
ce rüspund, cgcî ómenii nostril sunt dusl ca Ambasado-
rul Muscglesc la Hanul l'Atarilor, si n'am putut afla nirnic. Noi
am trirnis la 9 ale curenta curierl si scrisori la Cighirin &A-
tre Hann!, ca sà cerem sä deie drum ómenilor nostri s5 se
intórcg aicea, si atuna vom sci tot adevërul, si atuncI te voiti
insciinta. Cu töte aceste aT putea face óre care deductiI prin
indiciile ce am. Se scie eft' Haunt Tiltarilor II preggtesce puterile
si se dice cI are de gAnd sg calce Polonia sati Moscovia ; dar
apele ne find Meg inghetate, se art oprit ; Met indatä ce va
putea, se va pune in miscare. NoI asteptain informatiile ce ne
vor aduce ()mean' nostril, dar prin indiciile de mal sus, se va pu-
tea descoperi adevërul (1).
La 27 Iunie 1646 bailo Giovanni Soranzo raportézg Dogelui
aü priimit scrisort din Moldova. Vasilie Lupu doinnul Mol-
dova ii scriea ca in Septembrie se vor videa lueruri, mari,
cà el singur se teme cg va avea mare grip, cg in curgnd
se va ¡MAIM cu ginerile s'éti Palatinul Lituania, care urmözg
sg vie in Moldova, sub pretest &A aduce pe solia sa, ca sg-sT
va4g pe tatgl-sal, si vorbesce de planurile Tiltarilor si a Polo-
(1) Docum. din Arhiv. Venetini, pag. 543. 544.

www.digibuc.ro
 8g

nilor si de alte mai multe. Bailo Soranzo raportkzh Dogelui

despre o nenorocitil intamplare care s'a petrecut in Iasi
la Curtea lui Vasilie Lupu Vodä : Un turc secretar al liff Va-
silie Lupu pentru limba turcésch, s'a hothrät de o dath
phrilsésch, i ail inceput s strige eft va da pe tap, vela-
tiile secrete ce Vasilie Vodh tine cu dusmanii Sultanului,
qickid inch in public, ch scie ch. s'ati trimes prin bailo So-
ranzo sural marl de bani in Po Ionia 0 la Cazacl ; tureul in
lanatismul WI a vrut sh lovésch cu pumnalul pe fiul lui
Grillo chiar in casa lui Vasilie Vodh, strigand in gura mare,
cii Vasilie Lupu era in corespondente tainice cu bailo So-
ranzo , prin mijlocirea tathlui lui Grillo. Bailo adaogh cii
Vasilie Lupu a intrebuintat tOte mijlócele ca
pe turc, dar acesta inthatat de fanatismul sèli, ati vrut sti
piece numai de cât i a si plecat ; hash turcul din intämplare
a fost omorât in drumul sëti, si acum femeia turculul nu nu-
mai cii sustine ch. Vasilie Vodh a omorât pe bhrbatul el, dar
a faut Uil arz care Vizir contra Domnului Moldovei, ari-
tând si ea Vote câte le spunea birbatul el in Moldova, si a-
mestecând in acésth grea afacere pe Dragomanul GriUo. Ba-
ilo adhoga, eh el a aflat Vote aceste dela insusT Grillo care era
acuin fOrte suphrat ; eh se intrebuintézi tOte mijlócele spre a
pe tureóica, si a o indupleca a nu mai amesteca pe Grillo
in acésth afacere, find liberh a sejelui cum i-ar plicea contra lui
Vasilie Lupu. .Nu sciti, dice bailo, cum are si se sfhrsésch acésti
intrigh, pentru care am indicat luT Grillo cate-va persOne, care
ar putea si'l impace cu turcóica. Rog pe Dumnedeti sh-mi dea
putere ca si pot ribda tOte aceste loviri, (1)
La 12 Iunie 1646 bailo Giovanni Soranzo raportézi Dogelui
ci Turcii incep a se teme de Vasilie Vodi, chef theea mar-
miri grozave i cti'l spionózA prin inadins trimii in Moldova,
de si Agenii lui Vasilie Vodh spunea ch Domnul Moldovel se
inarmézh pentru eventualithii de a aptira féra Sultanuliff despre
Eti sper, adaoge bailo Soranzo, ci tureaca, v6duva
Secretarului lui Vasilie Vodi, s'ar fi linistit, dar Grillo are alte
ingrijiri, eicT acum i s'a trimis rèspuns ch ar fi bine ca fiul
srli se nu mai steie la Curtea lui Vasilie Lupu. La 10 August
1646, Soranzo raportézi Dogelui eh' Vasilie Lupu era fOrte su-

(1) Docum. din arh. Venetie1, pag. 552.

www.digibuc.ro
pérat ae prepusurile Turcilor, i Ca' aicea c'd spre a'i vindeca de
aceste prepusuri, era hotarit acum sä'i oprésed fata i eci is-
gonesed pe ginerele sií (1).
La 25 Mai 1648 bailo Giovanni Soranzo scrie Dogelui, cà
Domnul Moldovei a primit pe Dragomanul Grillo cu mare re-
céld, din causa unor scrisori ce-i adresase fiul sù, i pe care
Vasilie Lupu pusese maim ; c'd Vasilie Vodà a pus chiar in
inchisóre pe ginerile ssei, Maud tot qa i cu alti secretarI
ai s'a, care luase parte la acéstà afacere (2).
In sfar0t, in aiva de '5/27 Aprilie 1649, Vizirul Cara-Murad-
pqa, infundà in inchisorea de la Harsari, pe bailo VenetieI
Giovanni Soranzo cu tótà suita sa, iar pe intSJuI s'étl Dragoman
Grillo, cuscrul lui Vasilie Lupu Voevod, it spanaurà frirti cru-
tare ; abia, prin intervenirea energic'd a ambasadorului Fran-
ciel, se invoi femeei. Dragomanuhii Grillo sä ia i s6 ingrópe
trupul sotului ei, 0 nu i s'a confiscat averea (3). Contimpora-
nul Mezeray scrie : die 27 Avril 1649 le baile des Vénitiens
fut arresté & mis aux fers avec toute sa suite, comme il sortait
de l'audience de chez le Visir. On fit pendre son premier Dra-
goman, nommé Grillo, (4).
La 5 Mai 1649 bailo VenetieI Giovanni Soranzo raporta Do-
gelui cà prin Constantinopoli se vorbea ca agentii lui Vasilie
Lupu Domnul Moldovei ar fi pus la cale mórtea Dragomanului
Grillo, dupà ordinile secrete ale Domnului lor ; cà Ienicer-Aga
aU mers la marele Vizir i l'ail rugat mutt sä nu jertvescA pe
Grillo ; dar csa Vizirul prefdandu-se c'd e micat de bunele senti-
mente ale lui Enicer-Aga, a trimis indat26 dupsä plecarea a-
cestuia un inadins al sal cu càlàul, ca sugrume ; ajungênd
la inchisóre trimisul Vizirului, gasi pe Grillo dormind, i 'I treli
aiandu'i urmeze, al chiama Viziral ; dar abea e0t pe
scsári, turcii se aruncarà asupra lui Grillo ; nenorocitul se luptà
sh scape, dar Iii zadar. Omul Vizirului raporal eU ultimele sale
cuvinte aU fost: mor fruit viad; sermanii meT copii, unde'i las !!(5)

(1) Document. din Arehiv. VeneVel. pag. 553, 554.

(2) Document. din Archiv. VenetieT. pag. 556.
(3) lIzapXizo.; But-ivmo; liwvaravmvotínoXt; tom. II. pag. 427. Athena e 1'62.
(4) F. E. du Mezeray, Histoire des Tures, tom. II, pag. 183. Paris 1650.
Vecll i : Léon Galibert, Histoire de la Republique de Venise, pag. 403-404
Paris 1855.
(5) Document. din Arhiv. Venetiel. pag. 670.

www.digibuc.ro
 84

Ambrosio Grillo veni la Constantinopoli cu sotia sa, in urma

acestd catastrofe, dupä ce s'ail mai linitit furtuna; dar Vasilie
Lupu Voda nu maI vroea acum sä lase pe ffica sa, sa maT tra-
iascI cu el, si isbuti a'I desparti cu silo.. La 14 August 1649
bailo Giovanni Soranzo raporta DogeluI cä .in dal* Domfiul
Moldova a biruit tfite dificultätile, ca reiee fata , i ea
va pleca in Moldova peste o ti sail doue ; din tfite aceste lu-
mea conchide c bietul Dragoman Grillo se opunea acum la
punerile la cale ale Domnului Moldova, si din causa acésta se
vorbesc multe lucruel despre mórtea sa.... (1).
Cine scie ce rumega politica istétä, i ne pätrunsä a liff
Vasilie Vodä in aceste imprejurilri Chronicarii nostri nu
vorbesc nimic despre flea luI Vasilie Vodä cäsätoritä dupä
Ambrosio Grillo, nicI despre tfite aceste ; de sigur cil in el
este o lacura provenitä din scäparea copistilor ; cad este cu
neputintä ca ei sä nu fl pomenit despre acestea. Domnita
Roxanda a fost, se vede, fiica lui Vasilie Lupu Voevod trimis
la Tarigrad cu 'pant multi, la 1645, la Sultana-mumil, spre a
asigura pe Turd despre credinta lui Vasilie Vodrt, dupil mà-
riti.ul Domnita Maria cu Radziwil, i trimisil i acum in cursul
acestor noue complicärI, cand, la 1646, Vasilie Lupu, trebuind
sà dee o nouil dovadà de credintil Turcilor, saù mai bine oi-
and, trebuind adórmà din nor'. hotdri s'o despilrlescä de
Ambrosio Grillo si a pus la inchisfire pe numitul sèll ginere,
lasä.nd pe Domnita Roxanda ostatic la Tarigrad pfinil la 1649.
Inainte de a o da sotie lui Titnus Hmnelniki, Vasilie Vodil o c6-
sätorise, se vede, la 1641, cu Ambrosie Grillo, fiul mareluI
Dragoman al Venetia Antonio Grillo vechiul sèù prieten, care
ajutase mult pe Vasilie Lupu la 1634, sä capete Domnia Mol-
dova. Domnita Roxanda trebue sä fi fost dar Inlay sotie lui
Ambrosio Grillo; remasä vèduvà. in urma acestor intAmplriff, ea
se cäsillori la 1652 cu Timus Hmelnitki. Nu se pOte crede ca
Ambrosio Grillo ar fi fost brirbatul Mee a treia a liff Vasilie
Lupu, filcutä din cäsätoria cu a di:ma sa Dúmnä. cu Cercaziana,
&dd. Vasilie Vodà cdsätorit cu acésta la 1639, si prin ur-
mare flica avutil cu ea, fie chiar la 1640, nu s'ar fi putut cIsätori
cu Grillo la 1641, cad la 1641, ea era abia de un an. Sciintele
ce avem Ong astädi despre familia liff Vasilie Lupu Voevod,
sunt mncà necomplecte.
(1) Documente din Arhiv. VenetieT, pag. 671.

www.digibuc.ro
 85

Vasilie Lupu se legase in legiltura de familie, cu Ambrosio

Grillo, fiul marelui Dragoman al SerenisimeT Republice a Ve-
netia, pentrit interese si scopuri polilice. Pe acele vremi,
multi Principi Dalmatiani, MoldoveuT si MuntenT, avé'nd
nevoe de ajutorul SerenisimeT Republice, se lega prin astitoriT
cu patricieniT Venetia (1). Asa la 1619 cerca sà g'aisésc6
ajutor prin casatorie, Gaspar Von'. Gratiani , Domnul Mol-
doveT. Francesco Contarini Ambasador si Almoro Nani bailo,
raporta Dogelui VenetieT, la 2 Martie 1619, ca Domnul Mol-
dova Gaspar Graliani vroia sa iee de sotie pe o fiica a
Dragomanula Leplinnei Venetiane din Constantinopoli Mar-
cantonio Borisio (2) ; Gaspar Vodti scriea Dogela Venetia
o epistola la 6 Octombre 1619, cerênd invoirea de a lua de
sotie pe !Flea Dragomanulta Borisio (3); dar stéua luT Gaspar
Vochl, era efemeil i nesigurti, i politica Venetiei mult prev6-
16tóre : Bailo Almoro Nani raporta Dogeldi la 9 Iunie 1619 ca"
ambasadorul Borisio refusti sq'si deie flica dupti Gaspar Dom-
nul Moldovei (4), si la 24 August 1620 bailo Almore Nani ra-
porta Dogela ca Gaspar Voda biltut i risipit de Tura s'a ma-
zilit si a higit in Polonia(5). Multe de asemenea inrudirï cu
patricieniT Venetia, gttsim incheete cu Domni i fa de Domni,
Romani, in scopuri politice.
Grillo cu care se incuscrise Vasilie Lupu Voevod era o fa-
milie vechie de patricienT. La 1308, gtisim un membru din a-
cesta familie, pe Antonio Grillo, ambasador al Genova pe
langa Hanul Usbech. : Antonio Grillo, ambasciatore Genovese
al Can Usbech.; (6)' la inceputul secolula XVII, gilsim pe un
(loin Angelo Grillo, savantul benedictin la Mont-Cassin, fon-
datorul Academia Umori;tilor din Roma (7), si la mijlocul se-
(1) P. G. Molmenti, La vie privée k Venise depuis les premiers temps
iusqu'a chute de la République, pag. 126 sq. Venise 1882. Document.
din Arhiv. Venetiel pag. 534 537. 457.
(2) Documente din Arhiv. VenctieT in colect. de mal sus tom. IV part. II
pag. 877 Nr. 409. 410.
(3) Documente din Arhiv. Venetiel, pag. 383 Nr. 418.
(4) Documente cFn Arhiv. Venetie1 pig 37S Nr. 112.
(5) Ubi supra pag. 307. 389.
(6) VOT Giuseppe Willer, Le colonie Commerciali degli Italiani in O-
riente nel medie evo, tom. II, pag. 27. Venetia 1868.
(7) Lalanne, Biographie Universelle, pag. 692. Paris 1853. G. Vape-
reau, Dictionnaire Universel des littératures, pag. 8.

www.digibuc.ro
 86

colule XVIII pe literatorul i om de Stat din Genua, Grillo

Cataneo (1).

Chronicarul Vice : aaceste intâmplArY, aceste reutaff intam-

plate crilie Lesese i Terri Moldove, stingerea case i dom-
nie lui Vasilie Lupu Voevod, a fost precedate de semne pre-
vestitóre. de o cometà sail stea cu códa, de intunecarea SOre-
le, 0 de läcuste neaudite veacurilor, care Mite semnele
aceste, bâtranfi si astronomfi in Ora Lesésca, a marl reut41
&A stint acestor réer, menea (2). La 1654 o brumg n'Aprasnied
si neasteptatà a ars tOte graele imprejurul Cracovie, chiar in
Vitia IneilVirci (3): tOte aceste era pie.zi reI, cum se Vicea
in limba rliístra vechie, adecg semne rele (4)..
Miron Costin Vice : «Precum muntiY eel înalÇi i malurile
cele inalte, cand se maruesc de vr'o parte pre cat sunt mai
naltY, pre atata i durat fac me mare cand se pornesc, si co-
pacil ceT maY 'nalti mal mare sunet fac and se obórg, asa
casele nalte si intemeete cu indelungate vremY, cu mare ri-
sipà pureed la &Mere cánd cad. Inteacesta chip si casa lui
Vasilie Vorlä de atata anY intemeiata, cu mare cAdere
si ape la deplinä stangere aù purees de atunci. (5)..
Dimitrie Cantemir Domnul si istoricul Moldove, nu se aratà
bine-voitor memorie lui Vasilie Lupu Voevod ; el Vice despre
acest Domn : Vàsilie I de la Epir [sail Albania , se chiema
Lupul, i la ungere a pAstrat acest nume ; jugul lui rag
purtat supugii Sci, cu indestuld riibdare mulfi ani, mit la
ur»ul totu0 gonit, i ail pus in locul le pre Stefan XII
Burduja... (6) Dar judecata le Dimitrie Cantemir in privinta
lui Vasilie Lupu e piirtinitóre, i apreciarea sa despre modul
suire pe tronul Moldove a luY Gheorghi(à Stefan, prea in-
dulgentà.... Dirnitrie Cantemir vorbesce aice din slàbiciune
din dragostea de rudenie, nu cu nepartinirea de istoric Ghe-
orghie Stefan Vod'a era cumnat al lul Antioh Cantemir Voevod

(1) Lalanne ubi supra.

(2) Lelop. Moldov. tom. I, pag. 323.
(3) Malte-Brun, Géographie universelle, tom Ill pag. 647. Paris 1853.
(1) Lelop. Moldov. tom. I, pag, 248.
(5) Letop. Moldov. tom. I, pag. 296.
(6) Descrierea Moldov. pag. 99. Cap. II,

www.digibuc.ro
 87

fratele cel mai mare al lui Dimitrie Cantemir. (1) La 1701 An-
tioh Cantemir luase de sotie pe Catrina sag Ecaterina fata
Dumitrapo Ceaur din -Palm Sécei, ce a fost logola
mare. (2).
Curand muri i Matei Voda, Basarab (in qiva de 8 Aprilie 1654)
in Tärgoviste de rana sa, capatata la batalia de la Finta
la 17 Mai 1653, lasand cu, RUDA de merte ca urmasul
tina tot de a una alianta cu Rakozzi si cu Domnul Mol-
dova Gheorghie Stefan. Dar alianfa aceasta feicu pe Tura, sa
se témei de mare_belea (3). Miron Costin qice despre Matei Voda:
om fericit peste tOte dornniile acei ten (Valahiei), ne-man-
dru, btand, dircpt om de frrei, harnic la resbnie, asa neinfrânt
ne nespkimat, ct poØ seel asemeni cu man i vestiCi oqteni
a lumei» (4)
In locul lui Mate): Vodä, se .sui pe tronul Muntenia nepo-
tul seil Constantin, Basarab Voevod flul liff Serban I Voevod
Basarab, find atuna mare Serdar, i cunoscut sub nutnele de
Constandin Sardar de la Dobrea (5). Rakozzi II 0 Gheorghita
Stefan Voda all ajutat pe acest Domn la 1655, sa bata i sa
supue pe SeimeW i pe Daraban1 cari se resculase contra
Domnului lor, ucigAnd mai multi boeri vestiti, pp Gheorghe,
Vistier de la Popesti, Giorma banul, Draghia din Grea, Papa
Brancoveanul, Carstea al lui Socol din Cornateni, Udrea sluger
Doicescul, Preda Beka din Maia, Sava Sufarcustiurean, Dumitru
Comis de la Sianesa, Mihai Cioclar, Gadea Capitan, Bâlciul GA-
pitan, loan Iancul Capitan de la Galinesa, (6) Ghinea Vistierul,
Radul Veirzarul Armaqul, S.ocol Corna(eanul clucerul cel mare,
pe alti (7). RebeliI proclamase Dornn pe unul ¡dintre ei,
pe Spatarul Hrizea : Hrizica Yodel. Constantin Basarab fugise
de frica peste Dun'are... (8).
(1) Letop. Moldov. tom. III, pag. 38,
(2) Letop. Moldov. tom. II, pag. 47. 283.
(3) Sincai Cronie. Roman. torn, Ill, pag. 71.
(4) Letop. Moldov, tom, I, pag. 326.
(5) Constantin Capitan. Istoria Domnilor Ora Române§ti, in Magasin, Is-
tonic, Tom. I, pag. 395. dicotEnoso; latopta -A; dcasq, tom, II, pag. 196. Sul-
tanul ad luat din succesiunea luT Matel Vodd Basarab 700 pungi de lei,
qi ace0I bani ad inlesnit pe Turci pläteascd armata. (Hammer
tom. X. pag. 346, 347).
(6) Constanl. Câpitan. Ubi supia, Magas. istor. tom, I, pag. 309.
(7) Sincai Chr. Rom. tom, III, pag. 60.
(8) Letop. Moldav. tom, I pag. 327-328.

www.digibuc.ro
 88

In qiva de 17 Iunie 1655, Gheorghie Rakozzi si Gheorghita

Stefan bat pe rebeff ; la satul eople rang Teleajan, se da
o batae infricosatä, i rebeliI fura frantI cu totul, cea mat'
mare parte ucisI, ceTlalT rasipitl (1). Domnul Constantin Basa-
rab, care fugise peste Dunare, se intórse in tara, i trata cu
mare pompa Î cu prietenie pe ajutatoril s61, Gheorghita Stefan
Voda si Gh. Rakozzi II. Aprópe de Ploestï, pe Prahova (2),
Rakozzi Domnul Transilvania, Constantin Basarab Domnul Mun-
tenieI si Gheorghita Stefan Domnul Moldova, sed5 la masa
tus-treI, voiosI i veseff de isbanda facuta, de risipa Seime-
nilor si a Darabanilor ; ,Cimpoiasul cu cimpoile imbracate de
minic, la dvorba cu zicaturï, i apa dacrt veselit a5
poftit pre Stefan-Voda pentru Surlari sä çlic, i a ;Lis i sur-
lariT.. (3), Rakozzi orn tînìir, in bine i in multa avere, sbura
cu gandul in tOte partile, a-sI face ceva veste. Rakozzi sedea
in calm! mesa, din drépta Stefan Voda, din stânga Constantin
Voda ; boerfr luT cu boerii amanduror ri1or, varstaff; in frun-
tea tuturor Kemeny Janos hatrnanul seil. Inghitea Rakozzi mart
inalte gandurI cum s'ar videa Crai peste Craï i Domn peste
Domnï... dar tóte acesta privea Tamil cu códa ochiulta, aceste
tovCre"qii a prilor acestora (4).

Intorcêndu-se biruitor de la Sucéva, Gheorghita Stefan Vodrt

descaleca la Roman la Episcopie (5) si scrise carp' din partea
1.5rei si din partea sa la Pôrta, prin Stamati postelnicul, cerênd
dupd obiceirt, steag de domnie. Matei 13asarab trimete sultanula
20,000 de galbent pentru a cäpata Jut Gheorghiia Stefan Voda
investitura (6). POrta recunósce de Domn Moldova' pe Gheor -
ghitä Stefan, si-I trimete la Roman, (1654) printr'un ma-

(1) I. V. Rusu, Cornpendiu de istoria Transilvania pag. 326.

(2) Cronicaril no§tri seria tot-d'auna : Prdova. (Letop. Mold. torn I,
pag. 280, 330).
(3) 2l dice din surle, vra s (licà a cinta din surle (C, Negru((i; Scrieri
tom. I pag. 15E.) Cronicarul Neculal Costin scrie: gDimitrie Cantemir
sciind bine In tambur, II cherna Agil la ospete pentru zialturr. (Letop. Mol-
dov. tom. II. pag. 99) §i aiurea : Antioh Vodg, de voe bung facênd masg
mare §i veselinduse cu totT boeril, i tlidnd Surlarii i trind)icerii. Letop.
Moldov. torn. II, pag. 61)
(4) Letop. Moldov. torn I, pag. 330.
(5) Letop. Moldov. tom. I, pag. 323
(6) Hammer, tom. X, pag. 336,

www.digibuc.ro
 89

dins Aga, Caftan qi, steag de Domnie. Gheorghith Stefan Voe-

vod a stat la Roman , phnh child venit insignele Dom-
nieI din partea SnItanuluI (1). De aicea el a dat o carte dom-
nésch. de scutire la satele EpiscopieI de HuO, lashnd URA iurisdictia
si bah judecata asupra acelor sate, in mhneIe EpiscopuluI de Husl
Ghedeon, care il unsese Domn. Cartea e datath. U Roman
7162 (1654) Noembrie 8 si subscrish Gheorgkie Stefan
Voevoda (2). Semn al recunoscinteI lui Gheorghitä Stefan Vodä,
care Episcopia de Roman, care I-a dat ospitalitate cu tóth
Curtea sa, este chrisovul sëü scris din Iasi, la 9 Ianuarie 1654,
pentru nisce moff : Sub Vasilie Voevod, thrgovetiT din Roman
Nica i Pirta, Meuse mori pe Moldova, langh Roman ; Episco -
pul Mitrofan, intentézh proces acelor targovetI, si dovedesce,
dupti privilegiile farizite Episcopief, nimene afarà de ea, nu
putea poseda mori lângh. targul Romanului. Judecata luI Va-
silie Lupu Volk aü recunoscut dréptil pretentia EpiscopieI vi-T
a dat morile in sthpânire. Dar duph ce a ch0igat, Episcopia de
Roman, morile, Vasilie Voevod, in puterea dreptului. ce credea
eh are ca Domn, luà acele morI din stäpanirea Episcopia qi
le härizi Monastird sale Trii-Ierarchi diu IaT. Epis co pia then,
Ora la sfârsitul Domnid ; insh când veni noul Domn Gheorghie
Stefan, reclamh dreptul sal de posesiune asupra acelor morT.
Pricina fu tratath in Divanul Domnesc, s'a desabropat fapta fos-
tulta Domn ca nedrépth, i morile s'aü inapoiat Episcopie prin
Chrisovul cilat al Id Gheorghith Stefan Vodä (3).
Din Roman, dupá primirea semnelor DomnescI, Gheorghith
Stefan Voevod s'a dus la MA i s'a a.eqat la Domnia Mol-
doveI. NeereOtor in Moldoveni, judecând pote pre toll' duph
sine, el i1 alchtui uu orp de gardd personalh de 400 Nernti
pedestri, sub Loneenski polcovnicul, 0 de 200 Poloni
sub Voicecovski Chpitanul (4). Miron Costin numesce pe Voi-
cecovski Ctipitanul mare vita la ttite trebile eate au fost fie-
cand, qi slujitor deplin. Duph chderea luI Gheorghith Stefan
Vodti, Chpitanul Voicecovski a rhmas in óstea thriI 0 a fost
tot-d'auna unul din Ctipitanii ceI vitejI ai MoldoveI (5). Unul
(1) Lewp. Moldov. tom. _I, pag. 325.
(2) Melchisedek, Chron. Husilor, part. 1, pag. 67.
(3) Melehisedek, Chronic. RomanuluI si a Episropie1 de Roman., tom. I,
pag. 2M-276.
(4) Letop. Mold. tom. I, pag. 325. 827.
(51 Letop. Moldovel tom. I, pag. 344.

www.digibuc.ro
 90

din acesti oficeri de gardrt, intimpinase pe semne, cum am vg-

4ut mai sus, din partea Domnului Moldovei Gh. Stefan, aprópe
de Iasi, pe Ambasadorul Suediei Welling, cum ne spune Hit-
debrand, si acésta este garda care Ozea pOrta cutlet' Dom-
nesci din Iasi, si care a intimpinat la intrare pe Hildebrand
cu strigarea : Wer-da. Dar aicea trebue s'a mrtrturisim cà
si Vasilie Lupu Voevod a avut un corp de garda personala
compus din NemlI, cum dovedese Letopisetile törel si cores-
pondenta sa eu Kemeni Janos, chid amic (land inamicul
pe care Vasilie Lupu il ruga, prin scrisorea sa datatà din Iasi,
din 30 lunie 1647, ce i-o trimitea pria Gheorghie Stolnicul,
trimità, pentru complecta garda sa, un numör din pe-
destrasT Nemt.T (1). In acele vrerni amestecate, slujitorii streini
era o putere Domnilor. Insusi Miron Costin scrie, cà dupà re-
staurarea lui Vasilie Lupn si gonirea lui Gheorghitil Stefan din
Moldova, prin aju,torul lui Timus, Vasilie Lupu ar fi trebuit sá
se asede cu paza trebilor la 111101.41e, Intarindu-se ca stuji-
ton streini, §i cà asa, nime nu ar maT fi venit asupra-T i n'ar
fi perdut Domnia (2). Gheorghitit Stefan Vodrt tinea i in Su-
ceava un corp de 200 de nerntI en polcovnicul lor (3).
Gheorgbie Stefan Vodà, suindu-se pe tron, a commis sfa-
tul Ail din urmätoriT boeri : Ionamt Basal vel logoföt, Ste-
fan Boul vel Vomic al 061 de jos, Vasilie Haman i parch-
lab SuceveT, Istrati Dabija vel Vo ni a töriT de sus. Ifirialc
Sturza i Ioan Habapscul parcrilabi de Hotin, Bantal para.-
lab de Nearntil, Goe Overtlab de Roman, Ilie ,1aptelict Vel po-
stet*, Gligorie Rusal vel spritor, Illogeddea vel paharnic (4),
Solomon Barläidénul vel Visternic, Stamati vel Stolnie, Darie
Ilitrabetf vel Comis, hluiron Baciok vel slugiar, Miron Ciogo-
lea vel Chiciar, Nicolai Vasilie Beldie Vornic de gloatrt, Bu-
htq treti logorét, i Dumitraqco _Tiara, cum se vede dintr'un
chrisov din 2 Aprilie 7161 (1656) prin care Gheorghe Stefan

(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 303. 304. Sincai, Chronic. Român. tom. III
pag. 46.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 307.
(3) Letop, Moldov. t. I, pag. 327.
(4) MogOdea era, cum am gis mal sus (pag. 53), unchid al luI Gh.
Stefan Voevod, §i i se cuvinca pAharnicia pentru munca ce a suferit de
la Vasilie Lupu Voda din causa tadarel nepotulta sea. (Letop. Moldov.
tom. I, pag. 300).

www.digibuc.ro
 91

Voal Intgresce fondatiunea, donatiunile i allele de la TreT-

Sfetitele din Iasi ale luI Vasilie Lupu Voevod, i dintr'o carte
a boerilor Divanului Moldova din 30 Mai 1655 (1).
In dilele când Gheorghie Stefan Voda astepta la Roman steg
de Domnie de la Sultan, patriarchul Macarie al AntiohieI, a-
micul Lai Vasilie Lupu Voevod, visitä orasul Roman si pe noul
Domn, la 8 Noembrie 1653, si cu acéstà ocasie Pavel Arhi-
diaconnl sèù, ne-a läsat cate-va notiuni despre tàrgul i Epis-
copia Romanultif, i despre Gheorghie Stefan Vodil. La 13 No-
embrie, qliva SfantuluI Joan Gurà-de-Aur, patriarchul i Domnul
cu tot poporul asista la Liturgie, Episcopul de Roman Anasta-
sie III sëvârsea Santa Liturgie investmintat cu felonul S'antu-
lui loan Guil-de-Aur, care se pgstrézä i astridi in biserica
Episcoparal de la Roman. Acest felon a fost dàruit de un pa-
triarch al ConstantinopoleI, MI Stefan Vodil cel bAltran (1359),
iar de acesta inchinat Episcopiei de Roman (2).

Mateï Basarab murind, a läsat ea limbä de morte, cum am

lis mai sus, c'à urmasul sëù sä tritéscà tot-dé-una unit cu Ra-
kozzi II i cu Gheorghie Stefan Vodà. Unirea era build ; dar
fapte necugetate ai:i scos, tocmaI din acéstii unire, risipirea a
tus-treI acestI DomnI, at1 adus cumplite valuri asupra èri-
lor lor.
La 1656 (3), Gheorghe Rakozzi II Domnul Ardéluliti, amplat
de (Wuxi spre marl' lucrun, i indemnat de Regele Svediei
Carol X Gustav, se unesce cu acesta, cu Hatmanul Cazacilor
Bogdan Hmelnitki i cu Dothnitorul Prusia Marele Elector de
Brandeburg Friderik Wilhelm, ca sil impärtéseä Polonia. Ra-
kozzi tritnete soli la Domnii Gheorghie Stefan si Constantin
Basarab cuprinde in acéstg, aliantà. Armata aliatà, intre
care un corp de Cazad sub polcovnicul Anton , un corp de
Muntem sub Cdpitanul Odivoeanul , §i un corp de Moldoverif
sub Grigorie Habaqeseal Serdarul qi Frectifa Capitanul de Fal-

(1) Ve41 aceste acte in Th. Codrescu, Uricarul torn. HI, pag. 279-280.
Melchisedek. Chron. Hu§ilor in Apendice, pag 70-73. Th. Codrescu,
Uricar tom. VII, pag. 6 8.
(2) Archiva istorica a Ron-011ie, torn. I, part. 2 pag. 87. Melchise-
dec Chronic. Romanulul, tom. I, pag. 268, 269.
(3) Letop. Moldov, tom. I, pag. 331.

www.digibuc.ro
 92

cia (1), intra in tara Lesasa pe la Sniatin, si pe la Stry, i su-

pun Cracovia i Varsavia. Aceste tOte se filcea contra vointeT
SultanuluT (2).
Dar acésta nebunateca espeditie n'a isbutit, cum vom re-
lata maT jos : aliatit fura lor cidcate i prapa-
dite de Turci, de Mari si de PolonT. Sultannl mazilesce pe
tustreT Gheorghe Stefan, Constantin Basarab si Rakoz-
zi. Inaintede a da firmanul de destituire, Vizirul Kiupruliul
inchipuise un alt mijloc, ca sa pérda pe tus-trei Domnii Ghe-
orghie Stefan, Constantin Basarah i Gh. Rakozzi : el cugeta
sa pule mat întit pe DomniT MoldoveT s'a ValahieT ca sa bata
pe Rakozzi, ear apoT tot sa'T mazilésca i pe acestia. Chroni-
4-arul Miron Costin dice :,Vizirul singur se gatea asupra tut
Rakozzi, si la DomniT dinteaceste doué (6rT (Moldova si Va-
lahial (pe la sfarsitul anuluT 1656) porunca pre un
Aga mare de la lmpèralie, anume Uzum-Ali-BeT, intreband pre
Down)", apucase-vor et ert mérga amanduoT asupra luT Flakozzi
cut ost.T, sa facia slajba aasta Intgrafiei, sa se eurafrsea de
faptele lor de amestecalart ee acase ea Bakozzi? Si atuncT
spun eh socotise Kinpruliul s scola pre Vasilie- Voda din E-
dicula, sal pule Craia in Ardel in locul luT Rakozzi, care po-
ronca daca a venit la (Gheorghip Stefan Voila aice, si pre
atunci purcesese Stefan Voda la munte, sa alega loc de Ma-
nastire, care se chiama Casinul, din Racheiunl trimis
pre mine (Miron Costin) in Léra Muntenesca, sfatuindu-se cu
Constantin Voila ce réspuns vor da, viindu-le amanduror o po-
rt-Inca, i la un prepus hind amandoi la ImparilLie si amândoI
DomniT toema inteun chip de primejdie aprópe. Nu s'ail a-
pucat de acela Constantin Voda cu Stefan Voda ; ce inca
Lernea sa nu iasa ceva de la dCmsul, sè. 6d éseN, la impera-
tie Stefan voda, ce all respuns : cum ar socoLi DumnealuT fra-

(1) Familia Fratita, era ug famille de hoerl vestit1 In tinutul FA1cin1ul.

La 1662 gasim pe Evst! atie Dabija Voevod numind pe boiariul sea Fr&
tita paredlab de Fdlcid, ca sA cerccleze la f t(a loculuT, o cértA rezas%scA,
srl alégá hotark le mosieT IachimestiT, prin cartca sa d:n acest an, 1e62
Aprilie 29, scrish romAncsce, care se pastrea In or:ginal In Archiva Sta-
tuluT si in copie la Episcopia de Mts.( (Melchisedek, Chron. Husilor part. II,
pag. 74. Indice documcntelor allate in Arhiva StatuluT, publicat de Mi-
nisterul Cultelor si al InstructiuneT publice pag. 71. BucurescT 1876).
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 331-333,

www.digibuc.ro
tele nostru maI bine, asa s réspunda luI si sé
ne fací. scire pe acea cale sä respundem i noi. Ail priceput Ste-
fan Voda indatà indoita inimà a tiff Constantin Vodà si mester-
sugul, si ail scris la Uzum-AILBeiil cum cà el este gata s'd facé
porunca Impératesca, unde va fi voea Vizirului, acolo va merge
cu tótà óstea a. Insé nu era acest réspnns din WO. inima.
Ear Constantin Vodil s'a apucat indatli de pungl scrsi tocméscii
domnia eu banI, dicend Turcilor : ca el n'a sciut viclenie, nici n'a
luat Domnia cu sabia set cu ofti, streine, ce l'arz ales pra dupà
mórtea luI MateI Vodä, si el de mare silé a WI Rakozzi si a
lui Stefan Vodà, temêndu-se de dênsii, aü dat putinii. úste. $i
cu de acésta silea sä'0 tocrnéscil doinnia. Vizirul dacd ail vé-
dut, ea nu se apucé eI sé se sfédéscé. cu Rakozzi, 0 nu
va face nimica cu acésta, ail stätut asupra Domnilor, numai
sìi vie (la Adrianopoli) sà särute póla. Impèrätief de Donmie,
si sres1 mérgä iarà la Domnil, amenintAnd la dincontril cu
milzilia. (1).
La 1657, vine ordin la Gheorghità Stefan Vodà si la Con-
stantin Vodé. Basarab, de la Marele Vizir sà mérgil la Andri-
anopoli sil se inchine In persóné. SultanuluI i sà priméscé per-
sonal Investitura j recunóscerea lor de Domni. Dar poftirile Tur-
eilor la asemenea Imprejurilri avea doué fete : pe de o parte
aparenla de prietenie, pe de alta sabie ascunsii. Domnii Ro-
ménI refuzil, neIncreqlêndu-se in Turd, i cunoscênd ce2f a-
stéptil la Andrianopoli. Atunci Sultanul védend refuzul lor, II
destitui pe ameadoi.
Firmanul Sultanulul cuprindea ea (Gheorghe Stefan Vodil
se inazilesce, pentru cii a ajutat pe Rakozzi contra Poloniei,
pentru ca Sultanul este Incredintat Rakozzi face parte din
complotul ce se urzesce contra ImperiuluI Otoman. (2).
In locul lui Gheoghie Stefan Vodé, Sultanul mimesce Domn
MoldoveI pe Gheorghie Ghica I, de ném Arnäut, nepot si Capu-
Kehaia al luI GheorghitA Stefan Vodä, i mai nainte Capu-Ke-
haia a WI Vasilie Lupu Vodri la Curtea Turccéseé. (3).

(1) Letop. Mold. I, 334-335.

(2) Des Noyers Lettres pag. 372. Dz7c6v7.e. Xpovoypi?o; in Sathas ME-
crattovmh tup),LoOn, tom. III, pag. 5. Venetia 1872.
(3) Canlernir, Descrierea MoldoveL pag. 91. Dora d'Istria , Gli Al-
banesi in Rumenia, pag. 6-9. Carra, Histoire de la Moldavie et de la
Valachie, pag. 80. Neuchatel 1781.

www.digibuc.ro
 9i
Gheorgliie Ghika atunci In vrasta de 60 de ani , nu 'vroèa
sa primésca domnia, vi contra vrointei sale a fost silit de Sul-
tan sa primesca. La 7 Martie 1658 ambasadorul Germania Re-
ninger raporta Impëratului, din Andrianopoli ca (noul Domn
al Moldova, Georgius Ghika, este un orn de aprópe 60 de ani
vi a fost numit Domn fara voia sa. Ambasadorul Venetia din
Viena raporta Dogelui la 13 Aprilie 1658 ea Gheorghie Ghica
(contra sua voglia 6 stato costretto ad acceptare il principato,
ore l'hanno mandato (1). Gheorghie Ghica avea o positie mai
bung vi mai sigura in Constantinopoli, pe cand Moldova ca-
quse acum trite() stare de plans ; apoi Gh. Ghika, datorind re-
cunoscintä multä lui Vasilie Lupu Voda, vi find nepot lui Gh. Ste-
fan Voda, nu vroea sl fie succesorul lor, dupa ava Imprejur6rI.
Regele Polonia Loan Casimir dorea vi recomanda Sultanului
sa faca Domn Moldova, din not', pe Vasilie Lupu Voevod vi
Sultanul primise chiar. Este cunoscut ca. tin fel de cainta cu-
prinsese pe Turci, pentru resturnarea lui Vasilie Lupu Voda.
Vizirul Kiupruliul, and numea Domn pe Gh. Ghica, cugeta sä
nurasca pe Vasilie Lupu, cum scrie Secretarul Reginei Po-
Ionia', dar a trebuit sa numésca mai intaiii pe Ghica, prega-
tind Domnia pentru Vasilie Lupu. Dup5. Gh. Ghica, Vasilie Lupu
simtindu-se slab, se ruga sa fie Domn liul gr.] Stefanuca Vodil,
ear la 1659 and acesta era Domn Moldova (dupg, dorinta ta-
talui WI), Sultanul vroea ear sä puie Domn pe Vasilie Lupu.
cad se dovedise ca Stefanuca Voda, nu era oin serios, ci, cum
(pee Chronicarul Joan Neculcea, domn New, desmerdat qi, i-
nimos... de multe oil cand evea cu boerii la primblare, punea
de lua fraele din capetele cailor boerilor, vi da in cal sa fuga
de cadea boerii jos, de'a sfarma capetele, In cat se ingrijise
a alai merge cu dênsul ; apot vrênd inteun rand 01 scOta
fumarit pe téra cate vase orti de cash', Toma Vornicul cel mare
0 Iordachi Visternicul, Cantacusinesci, se opunea ; ear SteMnita
Von. indata se mania, in Sfat, vi scotênd hamgerul se repeqi
sa dee intr'ênvil, vi el ail fugit afara... Ioan Neculcea lice : (Au-
4ind aceste fapte rele Vasilie Voda tata-s65, la Tarigrad, nu'I
pilrea bine, vi'l. scriea de multe ori sa se lase ; vi de nu ar fi
murit Vasilie Lupu Voila, era numai de cftt sal scab: din

(1) Apud Dora d'Istria, Gli Albanesi in Rumenia, pag. 11 etc. not. 2. 4.

www.digibuc.ro
 EY5

Domnie pre full sëli, sä vie el Domn In Moldova, a cunoscoa

cä nu va procopsi fiul Ail in Domnie (1).
Miron Costin observä : Tocma1 pre vrmea aceia venit
mazilia luI Gheorghie Stefan Yodel, pre ce vreme a scos i el
pre Yasilie Voda din scam», aded. mal nainte de PastT cu
o sìíptuírnânà, adea «circa finem Mensis Martii 1657, 4ice
istoricul Ungur Katona (2).
1ndatä ce Gheorghie Ghika Voevod primi stégul Domnie si
ocupä tronul MoldoveT, aducêndu-sT aminte de bindle, de iubirea
si de cinstea care le Mi avut de la Vasilie Lupu Vodä, &ad
Vasilie Lupu l'a fäcut intftig Kapi-KihaTe la Tarigrad i Vornic
mare in Moldova (3), aù eliberat si a trimis pe Dúmna lui
Vasilie Lupu i pe fiul sü Stefan Vodà, la Tarigrad.
Eliberarea DóinneT si a fiulusf luí Vasilie Lupu Voda, da-
torit si prietesuguluT ce Marele Vizir Kiupruliu avea atre el.
and Gh. Ghika Vodä se presintä inaintea sa, in ajunul ple-
Card sale spre Moldova, Vizirul l'a intrebat : unde se ailä
Minna i fiul luT Vasilie Vodä ? Georghie Ghika a rëspuns :
in Moldova ; Vizirul replicA hotäritor Indata ce veT ajunge in
Moldova sä*T trimetT aid la Stambul (4).
Vasilie Voda era inch inchis la Edicula ; Minna sa, era
slobodà a merge orT and vroia, ca &di vadä. Pe Steil-MO
Vodà l'a dat tatä-gli Vasilie Lupu la carte la prietenT, si frt-
cêndu-se voTnic mergea OAR cu un rävas la Vizirul Kipruli, de
la tata-sai Valilie Vodä, pentru nevoile sale.. and l'a ye-
qut vizirul, a (lis : cfecior volnic are Vasilie si din
acel moment tronnl MoldoveT 'era asigurat lui Stefänucä
(I) Letop. Moldov. tom. II, pag. 209. cap. 38. 39. 40. Pierre des Noyers,
lettres.
(2) Letop. Moldov. I. 334, 336. (Donlivioç, Iç:op. Acottaç III, 113, 114.
Letop. Moldov. tom. I, pag. 337. incai, III. 72. Stephan. Katona,
Historia Critica Regum Ungariae tom. XIV, ordine XXXIII, pag. 38. Bu-
dae 1804, Se pAstrézA, un Chrisov de la Gheorghita Stefan VodA dat
din Iag la 5 Februarie 1657 pentru o mo0e din valea Corabiea din ti-
nutul CernAutilor, a luT Pelin Visternicul i a1l (Arehiv. Istor. a Roman.
tom. III, pag. 236); 0 un Chrisov din 8 Martie 1657, Intiritor hirotoniet
Mcute de Mitropolitul i Episcopil Moldovel In Ia0, a luT Lazar Barano-
wicz In demnitatea de Episcop al Cernigonulul (Archiv. ist. a Roman. I,
part. I, pag. 66). Acestea trebue A. fie daca nu ultimele, dar aprópe ul-
timele acte Domnescl date de GheorghitA Stefan Voevod.
(3) Ión Neculce, Letop. Mold. tom. II, pag. 208, § 37.
(4) licaccptou Danóra Xpovoypipo; apud Sathas III, 5.

www.digibuc.ro
Mare le Vizir I(Tupruli, prietenul lui Vasilie Lupu, astepta nu-
maT timp. (1) Cäderea luT Gheorghitä Stefan Voevod, a cäruT
viata era amenintatä, aid Vizirul cäuta tae capul, umplu
de sperantä pe Vasilie Lupu. Ambasadorul Reniger raporta ba-
ronula de Schwarzenhorn, la 13 Februarie 1658, cA cVasilie
Lupu Voda are marl sperante de restaurare,. EniceriT cuprina
de dragoste pentru bärbätia lui Vasilie Lupu, Il favorisa in se-
cret; iar pe aca cari nu era bine dispua pentru el, Vasilie
Voda iT aträgea prin fägäduinti" de banT. Aceste deslusirT le a-
dui-1Am dintr'un raport din partea Ambasadorula Venetian, care
Dogele, din 1 Martie 1658. POrta insit nu se incredea in Va-
sile Lupu, si se temea de el, cäa Vasilie Lupu sustinut acum
de Polonia, de CazacT si de Venetia, putea s devie stiipän
nemärginit a MoldoveT; vechile relatiT ale luT Vasilie Lupu .cu
Regele Jim Casimir si cu vestitul Hatman Bogdan Chmielnisky,
hisase in mintea Turcilor, urme viI, in cat eT, de si avea tart
plAcerea, pentru Vasilie Vodà, dar se temea de el, cum ne in-
credintézä raporturile Ambasadorilor Venetia din 1 si 14 Mar-
tie 1658 (2).
Sultanul destitue si pe Rakozzi II (3). Constantin Basarab,
Doinnul Valahia, se mazilesce la 6 Ianuarie 1658 (4); in locul
Sultanul numise, Doran ValahieT, la sfirsitul hiT Marlie
1657, pe Mihail VI Radul, cunoscut maT bine sub numele de
Mihnea Voevod HI (5). Acest Mihnea Voevod, crescut in Con-
stantinopoli icoglan al lui Canaan-pap. trecea de pogoritor
din Don-miT ValahieT, el era insä feciorul lu Eni surdul la-
ciitupl, de nationalitate Grec, i singurul sett titlu la Domnie,
a fost cunoscinta limbelor Arabä, TurcéscA si Persanä, si
figura sa fruinósil i märétä. In fata acestuT orn fail de nicT
un merit, in fata acesta icoglan, era sortit sä fugri din patria
sa, si de la trouul sëú stramosesc, cea de pe urmä odraslä a
Basarabilor ! (6) Chronicele turcescI numesc pe Mihnea Vodà
Cioban-bei- (7).

(1) Letop. Mold. tom I, Pag. 348.

(2) Apud Dora d'Istria, Op. laud. pag 14. 15.
(3) Sincai, tom. III, pag. 72.
(4) Istor. Orel RománescI, MS. din Chisin5.6. tom. H, pag. 110.
(a) Sincai, III, 72.Folino. II, 203. Katona Histor. Reg. Ungar. XIV. 38.
(6) Vaillant, La Romanie II, 59.Istor. T.èreT Românescl, MS. gäsit In
Chisinad publicat de A. Cretescu, tom. II, pag. 111. Bucurescl 1859.
(7) Kaiaapiou ilarcGvze Xpovoypipoç, In Sathas MEcraitovtx1 pipXtoavul, tom. III
pag. 5. Venetia 1872.

www.digibuc.ro
 Vornicul loan Neculcea, ne arata firea indrasneta, i hotAritóré
luT Gheorghitli Stefan Voda, qicênd cà cinteo i, cand era nu-
mai hoer, murindu-i jupanésa cea si aflandu-se vkluvoiri,
intelnind o jupanésa seraca, dar tiara i frumósa, a-nume
Safta din némul Boeseilor (Safta Boul), aii timpinaeo pe
drum mergênd cu radvanul (1) la Iasi, si a poprit radvanul
cu sila. si s'ail suit Para de voie in radvan, si ail intors rild-
vanul la casa luT, i pre-urtnä ail primit si ea, si s'ail cununat
cu d'ensul, si aù ajuns de aù fost si Dúmna ; dar mai tarcIiil
el o urise, umbland prin rï straine, si ati trimis'o In Ora
aiee, pang a nu muri el, si el luat o slujnic a. tiitOre dintre
acele ten streine» (2). Dómna Safta a:triiit in Moldova multa
vreme, dupa mórtea lui Gheorghitil Stefan Voda. 0 carte a
ei, din 4 Martie 1687, inchina santului Mormênt, manastirea
Bistrita din tinutul Neamtului, unde moqii qi, strdmofiï ei au
fost elitori (3).
Paul de Aleppo, ne da o trasatura despre caracterul Iul
Gheorghitil Stefan Voevod : caheorghifil Stefan Yoda, este de
o sgetrcenie (avaritie) nemärginitii (4).
Strangea bani peste banl bietiT Domnl Romani pentru pà-

(1) Mayan in limba vechie romanesc5. vra sa ica trasurà mare, des-
;chi* fAr5, arcurl, ceía ce frantuzesce se 4ive coche, ear nemtesce bie
Stut4e. Acest cuvênt este de origine curat latinesc; la Romani se qicea
rheda o trasurà mare cu patru ro(l i Cu scanne, In care inc5pea o fa-
milie Intrêgl, si care se Intrebuinta de Romani atAt in tfirgurI cât i la
téra; acéstâ tasurà i numele el era de originit GalicA (Isidor. Origin
XX, 12. Juvenal. III, 10. Mart. 11E, 47, 0. Cicer. Mil. 20. ad Attic
VI, 1; V, 17. Sueton. Jul. 57. apud Anthony Rich, Dictionnaire des an-
tiquilés Romaines et Grecques, traduct. M. Chéruel, pag. 535. Paris 1873.
VeI s,d Lexicon Rominesc-LItinesc-Unguresc-Nemtesc, pag. 579. Buda
)825). Letopisitele nóstre vorbesc de cincI feliurI de trtisurl In vechime,
radium (Let. II, 206), leagdn care era pe arcurl sad resóre (Let. I. 163)
cartitd, trtisurà Inchisit (Letop. I, 254), hinteid adecà droscl, buta
poesia popularà Oprifan. In In/ortna(iernile din BucurescI, an. II, Nr. 221
din 26 Martie 1871), i leftica, tot un fel de calhsca (Letop. II, 179, III, 96)
care 'sT trage de sigur numele de la latinescul lectica.
(2) Letop. Moldov. tom. II. pag 206.
(3) Uricar. tom. V, pag. 240, tom. VII, pag. 120. M5.nilstirea Bistrita
are de ctitor Intru Inceput pe Alexandra cel bun, care este ingi opat In
acea mändstire (Letop. Moldov. tom. 1, pag. 103).
(4) Archiv. Istor. a Romin. 1, part. I, pag. 86. Ve41 o trasitturti despre
avaiitia luT GheorghitA Stefan Voclif i n loan Neculcea, Letop. Moldov.
tom. If, pag. 206, § 31.
7

www.digibuc.ro
 - 98

genii turd si pentru dile negre de mazilie... ced la Turd

baniT era tot ; rare bad nicT putea ajunge la Domnie, nid
se putea tinea iii scaun, o data ajunsT. Nu numaT la Su ltanT,
nu numaT la Harem, nu numaT la Vizir si la töte Agalele
Pasalele, trebuea daff banT fare contenire, dar si la kite ce-
remoniile Curtil Sultanilor, si la tote qah-zadelek lor. Grind
Su Muff fcea sunnH, adecã tilerea imprejur copiilor tor, cel
maT de pre urrne dernnitar din Imperie, 4rebuia srt-T trirnitrt
darurT dupe. puterea sa. Cand sultanul Mehmed W aü recut
sunnèt copiilor se1, Domnul Moldover de atund, i-art trim is
daruri 40 de pungi de aspri, doue blane de samur, doue blane
de vulpe, 100 cotT de store. aurith. si doue metrtniT de diamante
costAnd fie-care grrtunte 15 pungi !!!. (1) Era fOrte rèt1 dace
nu se da aceste daruri. Ministrul FrantieT de la Haye, pentru
ce a zebe.vit numaT cu cele-va dile de a da mareluT Vizir
Kinpruli, darul ce se obicinuia, fu pus in inchisúre impreunit
cu fiul sèri, care cu cate-va dile mar nainte a fost beta en
vergi. (2). La 1643 Sultanul n'a vroit s. primèsee pe amba-
sadorul ImpèratuluT GermanieT, pñn. and nu i-ar fi promis crt
va pleti in tie-care an ate una surd mii de richedales, sub cuvint
de dar. Contimporanul du Meseray scrie : En 1643 le grand
Seigneur refusa de recevoir l'Ambassadeur de fEmpereur. jus-
qu'a ce qu'on luy eust accordé de lui payer tons les ans
cent mine richedules, sous le nom de present, non pas de I ri-
but. L'Empereur rejetta retie honteuse condition : mais il lay
fit une prière plus honteuse, luy demandant secours contre les
Suédois, fortifiant sa demande par la promesse d'une grande
somme d'argent. (3).
Cronicarul Ion Neculcea, scrie c ,Gheorghe Stefan Vode,
dupe ce ail esit din Domnie, s'a dus in éra Ungurésce, a
umblat prin multe perti de loc, ca sil i se dea Oste de invasie
se recapete Domnia Moldovei. El a umblat rugandu-se pe la
Nemfi, pe la Poloni, pe la Muscati, pe la Svedí, si a drtruit
ImpèratuluT Moschicesc o cruce ferecatil eu aur i cu pie-
tre scumpe, care costa patru side de pungï de banY (4) ca se-I
(1) 'A&our. Kop.v. p.E:a 7i1V 'awn pag. 719.
(2) EvApX. liuv. -11 Ktsva7concAuno)t;, torn. II, pag. 432.
(3) Du Meseray, Histoire des Turcs, tom. II pag. 170-171. Paris 1650.
(4) 1 piing =500 lel ; 400 pungi =200,000, valóre colosal5. pentru &-
tune!, equivalind cu aprópe una euta nth: de gdlbent I

www.digibuc.ro
 90

dea císte sä vie iar Tn. Moldova ; dar Tarul l'a tot purtat cù
vorbe qi nu T-a mai dat Oste, 001 ce i s'a i timplat de
a niurit acolo la Moser , 0, pre urnia adus ósele 1u1 n
Moldova, in Manitstirea lu Caqinu de l'aii "inyropat, (1). 1ón
Neculcea se inal'a despre locul wade a murit Gheorghie Ste-
fan Voevod; el :a cal6torit intr'adevër la Moscva ; dar n'a
murit in pàrtile Tarului Moscvei, ci in Pomerania, in vechiul
Castel din Stetin, 0 la vechiul st,u aliat Begele Svediel.
Pe la.nga bogAtiile sale in mo0T, in bani, i altele, Gheorghie
Stefan Vocrà avea bijuterii vestite. Afarà de cele ce le amane-
tase in fuga sa, unlit jidan anume Frenkel, la Viena, afarà
de crucea ce a daruit'o Tarului, el a vêndut Electorelui de
l3randeburg Friderik Wilhelm un diamant care singur cumprt-
nea 11' 9 carate, pentru 4000 de tale'', dar care valora mult
mai mult (2). Sotia saü amanta sa, Stefana Milmilova, avea de
la el bijuteriT de mare pret. La 23 August 1665, ea se impru-
mutà 1800 imperiali (mine octingenla imperiales) de la Prin-
cipele Elector Friderik Wilhelm, puindu-T amanet o cruce im-
podobità cu diamante i cu smaragde (3).
Miron Costin scrie c'd Gheorghità Stefan cand a fost gonit
din Domnia Moldovei, ducea cu el mai multe care pline de
bogiltiT (4).
Pilriisind Moldova cuprins'à de foc 0 de sabie din pricina
sa, Gheorghip. Stefan Voda socoti sà mai cerce vechiul s'éti
me0e0ig, ca sit redobrindésed. Domnia. Luilnd din noil Oste de
la Bakozzi, care se opmiea incà Turcilor, i adunând OrnenT
cu bauT, calcil Moldova, ca.s6 rèstórne pe Gheorghie Ghica-
Vodit; dar Ghica, prinqènd de veste, stringe o:ftile sale cele mai
alese, i trimete pe ski Gligora, de-i iese inainte la Targu-
frumos, la Strunga, uncle avënd batae, a biruit pe Gheorghiiii
Stefan Vodil, de l'a daduit iarüi in Ardcal. La Strunga, Gli-
gora, Gliiea, radicil o movilii mare pe locul de luptil, in amin-
tirea biruinlei sale, care movila se vede i astil-Oi in fata sta-
bilimentului de bay de la Strunga. Dupil acéstii. catastrofil,
Gheorghitil Stefan Vodii, mai slat pria Transilvania, find
(1) Letop. Moldov. torn. IL pag. 207.
(2) Archiv. din Berlin, in A. Papia Ilarian, Thesaur de rnotiumente isto-
rice pentru Romania, tom. lii, pag. 9;3, 94.
(3) Id. ibid. pag. 86-87.
(4) Letop. Moldov.

www.digibuc.ro
 loo
vedea apropiata Were a hfi Rakozzi, find rusinat eh'
i
a fost Want la Strunga. El fugi in Po Ionia, de acoio la Moscva
si prin alte thrT, cu mare grijil, c5c1 teribilul Vizir Kiupruli
pasa, dorea tare malt sii aThú copal lui Gheorghifil Stefan Yodel.",
cum dice Reninger Ambasadorul tiermanieI intr'un raport al
seu cOtre hnphralul, din 7 Millie 1658 (1). Err pe Dónina sa
Safta. ajungênd in Po Ionia, a trimis'o inapoI la Moldova la
casele el. pentru ci n'o niai inbea (2). De atuna n'a mai
eedut Gheorgbie Stefan KAI, in tóta via(a sa. Mohlora (3). A-
ceslea se pelrecea in cursul anuka. 1658 (4.).
Rakozzi 11, silturandu-se de Gheorghie Stefan Vodri, a cer-
eat in anul urmOtor efind tot se biltea inch ca Turca pentru
tronul Transilvaniel, srt [limn pe mazilitul Constantin Basarab
VoeNod, ca sà calce Moldova si sO puie mium pe Domnie ri-
sipind pe Gheorgbie Ghica Vodil. Constantin Basarab ajunt e
la la.;T, in diva de 15 Seplembrie 1659; Vodd Ghica se trage
la Tighina, (Bender) dar de acolo se interee cu Hanul Tata-
rilor, intril in lai eu o armatil de 20,000 de rilarT, si bate
de stinge pe Constantin Basarab, omorându-T 2,000 de ()merit%
Constantin Vodil fuge i seapii in Transilvania, adunA o Oste
nouO cu ajutorul lui Rakozzi, intrii in Valachia, si se asec,E1
in 1 neurescI; dar audind ch o armatrt mare de TureT, de
si de Moldoveni vine asupra WI', se trage in Transilvania
si de acolo fuge in Ora Chzticke6, de uncle, peste purin, strin-
gènd Úste CrizOcésca true Nistrnl la Soroca i caled iarT
Moldova. ACIIM domnea tri Moklova Stefilnith. Voevod, fiul luI
Vasilie Lupu. Sultanul mutase pe (theorghie Ghi-a din dom-
nia Moldova la domnia Valachiel, cäer nemernicul Mihnea
Vodit fugise, iar in loeul sell pusese Domn Moldovef pe fiul luT
Vasile Lupu in Noembrie 1659. La inceput Constantin Basa-
rab nu Cazacii sr:4, bate Ostea Moldovel, chef una din Cripi-
taniI lui Stefhnii.A Vodd era dmeni fari Ctiri. dick) chronica-
rul, precurn Catargiul, Grigore paharnicul si Mihalcea Hancul
Hatmanul; dar in sfOrsit Stefilnith Voevod sdrobesce pe Con-
stantin Basarab si risipesce. Constantin Vodà abea scapà viii
fuge cu Casacil shi, trece Nistrul la Movilhil, unie ail avut
(I) Apud Dora d'Istria, op. laud. pag. 14 et not. 3.
(2) 8ineai, III, 73 -74. Fotino II, 204.
(3) Miron Costin, Letop. Moldov. I, 338, 339.
(4) Letop. Moldov. I, 341.

www.digibuc.ro
 101

mare nevoe i primejdie de la Cazaci care-si cerea lefele, si de

aieT scapg in Po Ionia, de undo nu s'ag maT intors in targ 1).
Vitézul Rakozzi II, biltut de istov la Cluj. mule capritg o
rang grea in cap, fuge in Urbea Mare si muri acolo la 8 lu-
lie 1660, in vgrstg de 39 de ani(2).
La 1864, ne uitatul A. Papig hanau descoperi 111 arbivul
StatuluT de la Berlin 36 buc4T documente, care iadeplinese viatti
lu Gheorghitä Stefan Voevod, dupg plecarea sa din Moldova.
Din aceste s'a lamurit cg a treia sa sotie sag manta, se nu-
mea Stefania Mihailova i crt el n'a murit la Moskva, cum
crede chronicarul Neculcea, ci la SWIM in Pomerania. Din a-
cele documente, se dovedi c. Gheorghie Stefan Vod a cd-
Intorit prin mulLe prtifi de lume, i anurhe pe ht Prineipii
Regiï pe cari ajutându-T o-diniúra ig perdu tronul, cersind
ori ajutor ea sà se intúrcg iargsi in Moldova, orl eel pujin
mijlóce spre putea sustinea viata. Dintre toll aeesti Prin-
numai unul se vede a nu'l fi piirgsit panit la cea de pre
tiring miserie si pAng in ora mortiT; si acesta era marele E-
lector de Brandeburg. Frederik \Vilhelm, munit marelc elector,
e until din eei mai ilustri Prineipi din easa Brandeburgicg.
Domni de la 1640 pang la 1688. El puse cele intig temelii ale
puterei si marirei easel' sale. Mai Mtkig SveiT, apoi }Vona,
ii recunoscuril suveranitatea asupra Prusiet El intemeià armata
permanentg, reorganisg financele, primi pe Hughenoti, inaintà
agricultura, industria si comereiul, i cu deosebire iubia artele
si sciintele.
La 1662 Gheorghitg SMan Vodg intreprinde o cglgtorie la
Moscva. La 5 Septembrie trecOnd prin Viena, imprmnuta de
la jidovul Frankel oece mii !uteri amanetandu-T pentru acéstil
stung, scule in valOre de sase-deci mii Laleri. Pe la 23 Sep-
tembre ajunge in staturile Electorelui de Brandeburg, eu care
pe la 1657, (Had incit Domn in Moldova, se Oa in cea mai prie-
tenéseg corespondenig in causa espeditiei asupra Poloniet E-
lectorele II primesce cu multg. ospitalitate. Peste duoi anT, in
vara anulul 1664. 'I vedem, pe Cheorghità Stefan Voevod, in-
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 350-352. Archiva Istoricl a RomânieT,
tom. It, pag. 80. A. Treb. Laurian, Elemente de istoria Românilor,
pag. 103-105.
(2) Rusu, Compendid de Istoria Transilvaniel, pag. 331. Mirou Costiu,
Letop. Moldov. tom. I, pag. 352-35f,

www.digibuc.ro
 102

tors de la Moscva filrg de nicsf o ispravil. El se aseryä In Stetin

in Pomerania, sub protectia regeluT Svedid, de la care primea
un ajutor de doue mii talerif pe an. De aid din Stain, cores-
punde cu electorele care '1 mangae si. '1 ajutg in esiliul sari cu-
o rarg delicateta si ospitalitate. In anul 1665 cgletoresce la Re_
gele Svediel, pe care '1 ajutase In resbelul asupra PolonieT.
ase lunT Gheorghitg Stefan Voevod peirece la Stocholma,
se Intórce iar h Stetin, cu fagaduinte desarte si färg de niCi
un ajutor real; amärät in suflet, lipsit de banT si de mijlócele
vieteT, disperat de viitor, pärgsit pang si de secretariT seT. bolnav
de podagra recurge tot la gratia si umanitatea Electoreluï,
care, din parte-T, intru adevgr, nu lipsesce a'l ajula cu tete cele
trebuitere pentru sustinerea caseT, imprumutandu'l si cu banl
mangaindul de a pururea cu speranta in viitor. Tot ast-fel
de viatil amileata duce Gheorghie Stefan in Stain, lupiandu-se
neincetat cu miseria i bela, pang la inceputul anului 1668
cand incepe sà presimtg in scrisorile ce trimetea Electorelui a
propiarea oreT fatale. In fine la una Februarie 1668, Stefania
Mihailova care se subscrie Principesa vtiduva a lui Gluor-
Ole Stefan, insciintézä pe Electorele, ea prea ei barbat
a trecut din acéstä viala in cea vecTnick rugandu'l sg bine-
voiascg a-T acorda voie libel% de a 1rece prin staturile sale s.
a transporta cu siguranp trupul reposatului in patria S. Elec-
torele incuviintéza cererea pe langg o scrisere afecluosil,
dändu'T pas, i ordonand tuturor gubernatorilor i dreggtorilor
sei, ca dea i sg T inlesnéscg faril de nid o platg tete mij-
locele de transport si tete provisiile trebuitere, pre veri unde
va trece prin staturile sale.
Urinéza apoi o scrisere a lui Gheorghie Ghica Domnul Va-
lahieT, din 12 Aprilie 1668, prin care Vodä Ghica scrie until
amic al set, care se Oa in serviciul Principelul Elector de Ural -
deburg. el a aflat eu durere la Viena , de la Andrea Neu-
mann, Resedintele acestuT Principe Elector MO Curtea de
Viena, despre mortea luI Gheorghie Stefan Vode. ; ca dupa le-
ylle, constituOunile obicciurde Moldovei 0, ale Valahici (Mol-
daviae et Valachiae leges, constitutiones et consuetudines) mu-
rind un Dorm. lucrurile ee se tin de Curtea lui, precum
odore i alte de asemenea, nu tree la frail' si la rude, ci Hine-
dial la Domnii suceesori consangeni ; cà Stefania Mihailova, disa
soft a luT Gheorghitg Stefan, nu-i era solie legitinag, cä ea

www.digibuc.ro
 - 103

se afla in casa DóinneT luT Gheorghie Stefan ea serva, find

reseumparata de Co (cujus fuit redemptum mancipiuml, i ea
prin urinare, dupii legT, nu-T pOte fi mostenitfire , iar adevë-
rata sotie nu e acolo de fatil ; c. [Minna luT Grigorie Ghica
.21Iaia Tanzqua Oltica (1) se alla la Viena en el, :;;i (-hula legT,
ea intra in inostenire, i c. i se cuvin sculele care ail fost a
Principilor anlecesorT. Ghica-Vodil imputernicesce pe amicul
sfiri sil mergil la Sletin, sA sigileze tôtil averca hiT Glieorghitri
Stefan Von, si copie adeveritil de pe testamen-
tul sè, iar pe-Stefania Mihailova s'o sfatuéscrt ca printe, ca
lulnd cu ea corpul reposatuliff, sa se intorPil in Moldova cu
tota familia si c,i servitoriI; i dacrt nu va vroi sà intre in
Moldova, s5, onor pe lâng Minn luT Von (Mica
care o. va tinea ca pre o sorti, si la timp, el, Cithica-Vodd, ii
filiOduesce, cu voea luT Dumnedefi i ca invoirea ei, s'o a-
sede in cfisillorie buna i cinstitä, i c'a-T va da si parte din
lucruri; allinintrelea, dacà ea se va potrivi di-10 capul si in-
chipuirile ei, ori dupà amàgirile altora, sà scie cà el are s'o
urmArésc'd ori nude va fi, si cà in asemene cas, el (Ghica),
speril in dreptalea Principilor Chrestinl.
Acésla este cuprinderea documentelor gäsite in Arhivul Sta-
tuluT din Berlin, de A. Papiú llarian (2).
Grigorie Chin. Vodil, de la care vine acéstfi scrisfire, este
Domnul ValahieT care a domnit la 1660, si care la 1664 a
mers in Ungaria cu Ostea sa, unde a mers si Doinnul Mol-
dovel Eustratie Dabija cu a sa, i Hanul CrimeiT, in ajutorul
Turcilor, dar utde ei cu totiT nfl fost hiltutT de Nemtl. Dupä
acesIN invibgere, Ghica Von, temelndu-se de mitnia Sultanu-
la, se inlOrse repede in Valahia, lau pe Dóruna, copii si a-
verea sa, i fugi in Transilvania, apoi a stat la Viena, si
de aice a [recut in Venetia. Acest Grigorie (Mica, a mai
domnit in Valahia la 1672 (3).
(i) Sturza spätarul fratele DómneI luI Grigorie Vodä Ghica (Letop. Mol-
dov. tom. III, pag. 134). Dómna lui Grtorie Ghica-Vodä, era fata Sturzit
Vornicului nepóti lui Cheorghitä Stefan Vodà (Letop. Moldov. tom. I.
pag 337). .Grigorie Ghiva Vodà feciorul tut Gheorghie Chien. Voda. ea
avnt aim& din bun ném din SturzestI : pe Dómna Maria fata lul Ma-
ties Sturza Visternicul din Moldova,. (Letop. Moldov. tom. III, pag. 148),
(2) A. Papiu Ilarian, Thesaur e monumente istorice pentru Romanis.
tom. IH, pag. 73-104. Bucurestl 1864.
(3) thor.Eivilç lop. Benda; tom. III, peg. 216 231, 245.

www.digibuc.ro
 104

In arhivul SlatuluT din Berlin esistii si o relatie, adecl un

memoriii, din partea luT Neumann, ministru resident al Elec-
toreluT de Brandeburg 1äng6 Curtea din Viena, din care se
vede cA dupA judecata urmatä, mostenirea luT Gheorghilä Ste-
fan Vodâ, a fost data luT Grigorie Ghica Vodä, dovedindu-se
cä Stefana Mihailova nu era sotie legitimä a luT Gheorghilii.
Stefan Vodä. Acesta relatie pe care A. Papit Dalian n'a ye-
4ut-o, o gâsi Principesa Elena Koltof-Masalsky, näscu tA Ghica (1).
Nu scim dacA Stefana Mihailova, care maT nainte de jude-
cata urmatä, se intitula : Stefana Mihailova, Clarissimi Mol-
daviae Principis relicta vidua ac Principessa (2), s'a maT in-
tors in Moldova ; nu scim cine a fost ea, si nicT scim cine
când a adus si a ingropat in Mänästirea Casinu, lui Cisele
Gheorghità Stefan Voevod. La // Februarie 1688, Principele
Elector de Brandeburg, a dat pas pentru cal de postä, pro-
visiune i mâncare, PrincipeseT de Moldavia, care petrecea in
patria sa, trupul rAposatuluT ei Domn : Pass auf Vorspan Fut-
ter und Mahl far die Fiirstin von Moldau welche Ihres Berm
Leiche in _Mr Vaterland fiihret ; dar se vede o scriseore din
22 Februarie 1688 de la Stefania Mihailova, cAtre Principele
Elector, jäluind cà dupà môrtea lui Gheorghie Stefan Vodii,
remaind singurà i vkluvâ, estc nevoita a sta anal aice in Stc-
tin din causa multelor datoriT, si nu scie cum se va transporta
in patrie trupul reposatulul ; cä a aflat eâ un anume Maria-
novicz are s'd sequestreze clenodiele reposatnliff .Principe (3).
Se maT vede apol cA. la 12 Aprilie 1668, corpul reposa-
tuul Gheorghità Stefan , nu pornise inc6 din Ste-
tin, did Grigorie Ghica \WA scriea cum am vOut maT sus,
sub acea data, din Viena, amiculuT sèù, Resedintelui Princi-
pela Elector de Brandeburg de Mg/ Curtea din Viena, care
era acum la Stetin, sä sfatuéscit pe Stefana Mihailova i s'o
indemne cà luand ea sine trupul reposatuluI sit se intórca in
patrie cu MA familia si servitoriT etc. etc. (4). Cine a adus
dar de la Stetin, si când, si a ingropat in Biserica MonAsti-
reT Casinu, corpul luT Gheorghità Stefan Vodä, cuin vice Chro-

(1) Dora d'Istria, Gli Albanesi in Rumenia, pag. 11. Firenze 1873.
(2) Act, din archiv. 13e( lin. apud Papia Ilarian ap. laud. T III pag. 99-100.
(3) Arhiv. Berlin. apud Pal:a Op. laud. ibid. pag. 101.
(4) Arhiv. Berlin, apud Papid, ubi supra III, 101-104.

www.digibuc.ro
 105

nicarul Ioan Neculce, care era Mare Vornic de lara de sus In

Moldova ? (1).
Am eercetat la Monilstirea Ca0nu i prin bisericìl kri pe afar%
dar n'am dat de niel o inscriptie, lamuritóre ca. acolo ar fi ()-
seta lui Gheorghitä Stefan-Voevodul. Dar locuitori bätranT din
satul Cakrinu, m'a.il incredintat cä. la 1806, cand reparat
biserica de Isaia Egumenul, in näuntru ei s'a gäsit sub zid in
partea starlet, intr'o criptä un secriii, i cä acela era secriul
Domnultfi Gheorghitä Stefan; cripta se cunósce §i
In esiliul së, casa sal curtea lui Gheorghip. Stefan Vodä,
se alcituia din Ieromonahul Antonie, care era 0 secretar al
s'ett pentru limba romanésci (2), din Iacob Harsanyi, secreta-
rul sli pentru limbele NemtéscA i Latinéseä §i Magistru Ca-
set' Doinnesci (3), de Colonelul Alexandru Iulia Torquato, baron
de Frangipani amic qi cumnat al MI Gheorghe Stefan Voe-
vod (4), de Colonelul Constantin Nacolowitz, §i de boerul Cas-
par Hidi (5). Se vede c Gheorghie Stefan Vodä a me avut
o sorà, pe care o luase de sotie baronuI Iulii2 Torquato. Vom
vedea mai jos ea Gh. Stefan Vodri, inteo scrisóre din Ja-
nuarie 1665, cdtre Regele Franciei Ludovic al XIV, numesce pe
acest cumnat al sett : ilustru qi mare bilrbat, antic §i cumnat
al sat prea-iubit, Alexandra .7-Wig Torquato baron din fantilia
Frangipani, pregedinte Consiliului belie qi Colonel.
Frangipani era o familie mare romata, vestifil in secol XII
XIII. Dupä Chronicele italiane poporul Romei aú dat unui
suitor al acestor familii numele de Frangepani, spre recuno-
scin(6 eternä, cg. Inteo vreme de fiknete, el if distribui pane in
dar (frangere panem; am putea lice romanesce fringe-pane.).
In dilele luptei Guelfilor cu Gibclini, Frangipanii se puserd in
partitul Gibelinilor 0 se ilustrarä prin ura lor contra Guelfilor.
(l) Letop. Moldov. tom. II, pag. 207, gi precuventarea lul Neculce, in
acela§l tom. pag. 195 despre isvórele sigure dupi care a scris letopise-
(0 sea.
(2) Archiv. Istor. a Romaniel tom. I, pag. 108.
(3) Papid, Thesaur III. 81. Acest lacob Harsanyi servise lul Ra-
kozzi In Transilvania In calitate de Cancelar al sea (Palajotta ap. Sin-
cai III, 76), apoI veni la Berlin cu espatriatul Gheorghe Stefan W. inti-
tulAndu-se Secretarius Aulaeque Magister Principis Moldaviae (Hasded,
Arhiv. Istor. a Rom. tom. I, pag. 176 No. 261 qi nota).
(4) Papid, Thesaur III. 84. 85
(5) Papid, Thesaur, III, 86.

www.digibuc.ro
 106

La 1118, Cincio Frangipani, Mtn in conclav, In biseric6,

stalri pe Papa Gelasie 11, protejat de Guelff, si izgoni din Ita-
lia. lacob Frangipani, davit iuvingerea de la Tagliacozzo, a
tradat la 1268 pe Downul sèti Conrad al 11 Regele Sicilieï, dis
Conradin, de Sottabe, ultinrt odraslii a easel Imperiale de Hohen-
staufen, dandul in rnmeIe luT Charles d'Anjou, fratele RegeluT
Francise Ludovic iX care Papa Clement al IV i dUuse Sicilia.
Conrad II, tradat astfel de Frangepani, fu decapitat pe pia1a pu-
Hic '. de la Neapoli. Familia Frangepani a odraslit mal multe ra-
mure, care s'an stabilit in mai make 0.41 in Ulna, in Friul si in
Ungaria. fn XVII un membru din acésta" minuet si a-
nume Francise Frangepane, ail luat parte en Francise Rakozzi
fiul lui Gh. R.ikozzi 11, si ea Tekeli, in rescola cea mare a Un-
gurilor contra imparatulul Leopold, c tre isbucni la 1663 si nu se
stinse de cat la 1669. Frangipani era cunmat GomiteluI de
Serin (Zrini), vice rege sun ban al Croa1ieT, unul din principa-
liT CapI aT acestei miscnri nationale si anti-austriace ; el a tra-
dat, pentru a-sT asignra graliarea, pe Comitele de Zrini, care fu
decapitat in diva de 30 Aprilie 1671, la Neustadt, iar la 1 8 No-
embre, 1673, fu decapitat si Comitesa de Serin, sora Ini Frangi-
pani. (1) InsusT Francisc Frangipani:I fu decapitat apoi, numaï
Francise Rakozzi, aé fost amnistiat. Familia Frangipani (RomaniI
die : Frangepalle si Frangepan), cu care era inrudit Gheorghe
Stefan Voda, (bud pe sora sa diva unul din membriTacesteI fa-
miliT si anume dupa Alexandra Julia Torquato de Frangepani,
era din FrangepaniT stabiliti in Ungaria, care avea aicé (in Unaa-
ria) o positiune Malta. Precum Vasilie Lupn Voevod. in Po
Ionia, in Ungaria si in Venetia, a t si Gheorghie Stefan
Voda, in Ungaria, eautase legaturi en vite de Oment mari, cu
familiI vestite i puiernice, eu Frangepanii i prin acestia en
ca si't se tie la domnie !... dar, vorba lui Miron Costin :
roata lama nu-i aqa cam gandeVe omal, el n earsal sea se
intóree... (2).
Gheorghie Stefan Voda avea un frate mai mie, pe Hatinanal
Vasilie Ceaar, care a fost In urma. Vel Logofet sub Petriceieo-
(1) Lalanne, Biografie Universelle, pag. 5)4. 396. Dictionnaire de la
Conversation, dc la lecture, tom. LXII pag. 17. torn. LVII, pag 291.
Paris 1845. incai, Chronir.. Roman. tom. III, pag. 105. C. Cantu, His-
toire Universelle, tom. XVI, pag. 427.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 279.

www.digibuc.ro
 107

Voevod la 1673 (1) ; eT ati avut i o sora, pe Doamna luT Antioh

Voda Cantemir, si aú fost prin urmare curnnatI luT Antioh Cante-
mir Voevod (2). Se vede cii Hatmanul Vasilie Ceaur, fugise vre-
melnicesce prin Germania, dupil caderea frateluT sèì Gheorghie
Stefan Vodil, cacT la 1660 Vasilie Ceaur Hatinanul, scriea WT
uiichi BMA an' Jam, adec5 din rara Nemfésca din -Pena,
cum cilesce eruditul 13. P. Haider', pote sä fie insa din Iena
hHa. Hatmanul Vasilie Ceaur, avea si el in fuga sa, o mica
curte saii cash'. care se compunea din Albota, hiv jignicer, din
Ghcorghie sluger dinteun secretar Constantin sin Naval (3).
In Arhiva StatuluT din Bucuresci, se pastrézii doué caril o-
riginale de la : Na Gheorghie Stefan Voevod ce am fost dintra
mila lut Dumnedea Domn Teri); Moldova. Una din aceste
carli este datata de la Viena S topa IhmikacKa 8 EN, din
Il Aprilie 1660 ; prin ea Gheorghie Stefan Voda daruesce sia-
ge sale batrane Toader Ungurénul, care raa slujit 0 in bo-
crie ciind art fost boer in Tara, slujitu-l'a i la Domnie, ear
acum mu apot ran slujit 0 la multa lipsa ntvoea sa prim
Ort streine, satul sèi Mihieqtit la tinutul Trotusului, si cu
done sillase de TiganT. A doua carte este catre fratele
Ilatmanul Vasilie Ceaur, datata din Stetin, 8 GTETIIH, de la
24 Decembrie 1667, prin care iT scrie cu amaraciune si cu
jale, ca mosia Mihiestil o daruesce acum luT Stefan Andriesan
care rail slujit prin streinAtate din copilarie pana acum la sa-
varycnia sa. Gheorghitil Stefan Voda adaoge , ca acea mosie
o dilruise mai inainte luT Toader Ungurenul ca slujasca,
dar acesta ca o sluga rea, aù fugit ca furkul de la el. ea o
slugh viclenà, i pentru acésta aù socolit a da mosia lui Stefan
Andriesan pe care rail, mancat strainatatea lipsa, i reiga dar
pe fratele seit Hatmanul Ceaur, sä deshata mosia a-
cesta La Domnie si pre aiurea pre unde va trebui, ca srt fie
pomana lor i parinWor lor (4).

(1) Arhiva IstoricA a RornânieT, tom. I, pag. 96, No. 130 s' pag. 108,
No 152.
(2) Letop. Mold. torn. III, pag. 38.
(3) Vecli documentul din Arhiva Istoria a RománieT, tom. I, sub No 152.
Arhiva Istor. a Rornäniel, loin. I, pag. 108-109. Se mat pAstréa
in arluva Statulul Inca patru acte de la acest Domn, din 1656, 1655,
1656, 1657 publicate In Arhiva Istorica a Romaniel tom. I, pag. 230, 231,
232 0 236.

www.digibuc.ro
 108

Acestea sunt cate scim 'Ann astà-dl, despre Gheorghie Ste-

fan Voevod, Domnul MoldoveT, care a plait cu lacrämT de
sange, mâncandal strainiitatea gi lipsa, in sir de 10 anT
(1658-1668), pncatul de trndare care Domnul &dn. El a
filed pe Vasilie Lupu Vodn, sn mörn gonit sub cer strein, dnr
el in strilinaate, in bóln si in miserie aü murit, träind umilit
la Stetin. din pomana Electoreliff si a Regelul Svediel. La 23
Iunie 1666, Gheorghie Stefan Voda scriea din Stetin hit 14'ri-
deric Wilhelm , cà ail sedut in zadar gase hull in Sloe -
holm (1) saferind si de o podagril ant de nodös ii. in clt me-
diciT nu sciea ce sn maI lien; ca SecretariT sei pildisit,
end ii cerea lefele re:gulat la sfaritut fie-sT càrei lani, cand
el trtlia 'plow); ca speranta de;artjt ; cere ajutor de la Fria-
ric Wilhelm, si-T propune sn-T mai vindn nisce diamante (2).
La 8 Septembrie 1667 , el scrie MareluT Elector cn se alla
lipsit si stors de töte ajutörele de vietuire si de ale manciireT
si bilutureT, si cn duce o viatni miserabilà : ,destitatus itave
et omnibus vivendi subsidiis exhaust,,s, duco vitam sal is mi-
scram (3). La 14 Decembrie 1666, Gheorghie Stefan Vollìt
se plfmge cntre Electorul de Brandeburg, en Regele SvedieT 'T
da *tor done miT de talerT pe an, cariT la inceput in anh
eel d'intnT, i-a si primit, iar acum de dol anT nu-i mal pri-
mea (4). In sfasit la 21 Ianuarie 1668 , el scrie plang6nd din
castelul Stetin, de pe patul sell de múrle, lui Frideric Wilhelm,
o scrisöre de ultim adio, presimlind sfarsitul sell, i-T esprimä
recunoscintà pentru bine-facerile generöse in timpul esilulul
sèti : .aprupe de a'mT da ultima suflare, cer ajutor, scrie Gheor-
ghie Stefan Vodn, did" learn ca ce cumpbra mcdicamente (5).
Gheorghie Stelan-Vodà, sT-an plait pCcatul, dar Istoria il nu-
mesce : logoffital ,cel tradtitor (6), si'l asemilnézn ca Iada, care
au vindut pe do»taul seii (7).
(I) ChronicariI MoldoveI numesc Stochohnul $tocia (Letop. Moldov.
tom. Il, ag 385).
(2) Act. Arh. Berlin in Papio, Op. laud. tom. III, pag. 88-89.
(3) Arh. Stat. Berlin uhi supra, pag.
(4) Arh. Stat. Berlin. uhi supra, pag. 92-93.
(5) Ibid. pag.
(6) Kroniczka loachima Ierlicza, ed:t. Warszawa 1853, In Arhiva istor.
a Roman. tom. Il, pag. 15, fragm. IV.
(7) Manuscripte de la Cozia i §eriAnescT, publicate de A. Cretescu,
tom. Il, pag. 92. BucurescI 1859.

www.digibuc.ro
 306

Miron Costin care ail fost sub doinnia KIT Gheorghitg Ste-
fan \Todd boer de Divan, 6fetnic al sëil, i trimis sol la vremi
grele la Constantin Basarab Domnul MuntenieT (1), and incepe
sí scrie istoria DomnuluT WI, se silesce sà arunee un \Ill de
indurare poste pomenirea sa, qicênd : cIncepem o scriere de
domnia luT Stefan Voll Gheorghie, care orl cu diréptei Cale.
o); ru nedirepte mijlóce, rädicanda-se asupra Domnului s'éu,
i-art luat domnia, tóte uncle ea acestea din oranduirea NW Dam-
nedeit a fire se cred... (2). Aicl Miron Costin este pktinitor, ca
istoric, pentru Donmul stí. Nu asa judeca el pe boeriT
Hatmanul Goia postelnieul , care ail tradat pe [)orn-
nul Gaspar Vodil Gritliani, la 1620, 61(4 vorbind despre a-
cesa trildritorT, Miron Costin dice : ,Spureatti j grósnicit fapla
neandit'á in tOte terile chrestinescT; Domnul ori bun, orT 1.65
la tine primejdiile lui ferit trebnesee... Dar platit'art apoT eu
capetele sale aeestil faplrt si *eptelici i Goia. de la Alexandru
VOA, pee ley, dir(!pla; crt le-ati rant capetele, iar trupurile
aruncat in esitOre si CII calf, au peat. ca (11(2)1 spurcata
sciirnava mórte vine.... (3'.
Mult aú umblat, mulle 16e1 aù cutreierat, mult art lucrat
Inuit art suferit, nenorocitul Gheorghie Stefan Voevod, de la 1657
pAnd la 1668, panil la cea de pe urmil a sa sutlare, cercènd
si capete din nort domnia, càci ,Duice este domnia .111-oldovei,
cum dice o vorn vechie Moldovenésca (4). Cftte Oa, câff Su-
veranI, n'ati audit glasul sètí rugrttor, i suspinurile sale ! Un-
garia, Germania, Polonia, apoi Tarul Moskvei, apoT Regele Sve-
dieT vechiul sëii aliat, apol Regele FrancieT Ludovic XIV, apoT
Electorele de Brandeburg si tort Principa germanT, vèlut
de-a rândul strtruind si scriind... In archivul Ministeruluil afa-
cerilor streine din Paris , se prtstrail in original o epistola,
scristi latinesce de Gheorghie Stefan Voevod ciltre Regele Fran-
cieT Ludovic XIV, (Ward din 5 Ianuarie 1665 din Stetin, prin
care se rógrt in numele chrestiniltuiteT si in numele jalniceY .Mol-
&aid, sil-I deie protectiunea sa. ca recapete tronul. Acéstä.
scrisóre, Gheorghe Stefan Vodrt art trimis'o RegeluT FrancieT Lu-
dovic XIV prin ilustrul i mketul amic al s6i1 i iubit cumnat
(1) Lelop. Mold. Tom. I, pag. 335.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 302.
(3) Miron Costin, In Letop. Moldov. tom. 1, pag. 241.
(4) Letop. Moldov. tom. I, pag. 266.

www.digibuc.ro
 110

Alexandru Iuliü Torquato Frangepani, baron si colonel si pre-

sedinte Consiliuld s'éti de resbel, de pe chnd era Domn Mol-
doveT, 4icênd RegeluT prin acea scrisóre fnsiircinat sh
vorbesch Maiest Ate Sale pre larg i sh-T lrnurésrà rughmin-
tea si starea sa, i tóte frnprejurilrile sale. Scrisúrea este scrisa
latinesce, iscälit mnIiü latinesce si apol" Romhnesce cu lilere
cirilice, de Gheorghie Stefan Voevod (1).
Iatti acésth scrisóre :

Sacra Regia Christianissima Majestas

.Domine Domine Nobis Clementissime.
chi extremo rerum praesentium statu ac ultimis cogitalio viri-
«bus nostris tot in vanum consultis, et froustra requisitis Chri-
.stianis principibus (ne quidquam intentatum amore boni publici
crelinqueremus quo videremur divino tribunali obnoxi) novis-
csima desideria nostra, apud Christianissimam Majestatem Ves-
«tram Regum Potentissime, deponimus, atque per Illustrem et
«Magnum Virum, amicum et cognatum nobis eharissimum, A-
clexandrum Ldium Torquatum a Frangepaniis, Liberum Baro-
«nem in honestissinii belici Consilii praesidem, et Colonellum hu-
proponimus. Qui pro ea quh par est, atque pollet consilii
edexteritate et experientia, animi nostri sententiam et voluntatem
f usius latiusque exponet, atque boni communis pro viribus pro-
( movebit incrementum. Hum ut at comissi sibi negotii uberiorem
crelationem, Sacra Regia Christianissima Maestas Vestra Sereno
cvultu admittere pIenamque ihli non secus, quam nobis si presen-
.tes essemus, in singulis dictis factisque fidem adhibere dignetur,
«non tantum magnopere petimus, verum etiam propter immi-
.nentia in orbein christianum majora pericula quh vehemen-
.tissime efflagitamus. Aderit in zel0 Regio divini Numinis fa-
evor et nos quidem Christianissimae Majeslatis Vestrae aus-
,picia secuti nec non armis, viris mediisque adjuti junclo
,consilio roboreque barbarae infidelium tyrannidi obriam ibi-
«Inns, et feralem in nos illius impetum ae fei oci, animo con-
, tundemus, longe felicius quam hactenus in caeteris orbis chris-
principibus sperabamus. Istud cum et muLua mortalium
comnium societas maximè vero christianae Religionis amor

(1) Correspondance Diplomatique de la Turquie. Paris affaires étrangères

vol. 6. D. Collect. Odobescu III, pag. 28 29. Do-ument. Academiel Române,

www.digibuc.ro
stumcerto iminens malorum periculorumve metus exigant, non
spossumus, quam sanctissime et efficacissime de propensione
set dementia Sacrae Regiae Christianissimae Majestatis Ves-
s trite sentire atque in his novi anni auspiciis, cum omnimOdo
sfelicissimorum succesuum comprecatione pro Regio erga nos
safrectu et Rem publicam solicitudine omnem in proesens el,
cin futurum adjectis una offlictis provinciis sinceritatem ac
s subjectionem polliceri.
Sacrae Regiae Christianhsimae
Majestatis Vestrae
Servus de votissimus
Stetini in Pomerania Georgius Stephanus
Calend. lannuarii erinceps tioldaviae
anno 1665 rEoprilf GTE4AH &MM.
La 19 Octombrie 1666, Regele FrancieT Ludovic XIV, dupri
primirea epistoleT de maT sus de la Gheorghie Stefan Voevod,
ordona ambasadoruluT set' din Constantinopoli, de la Haye, sh
lucreze pe langh" PUNA in favOrea lul flheorghe Stefan Vont.
Etä respunsul ambasadoruluT la ordinul SuveranuluT sèil :
Péra de Constantinople ce
Sire, 15 Jauvier 1667
sPar une &Oche de Votre Majesté du 19 Octobre, Elle m'a
scommande de travailler s'il se peut h la reconciliation et re-
stablissement d'un Prince de Moldavie qui s'est réfugie aupres
s dn Roi de Suede. Je juge que c'est celui qui s'apelle Stephano,
scar le dernier dépossédé, qui est ici, se nomme Duca. Il n'y
sa pas d'apparence que Stephano puisse estre restabli. Duca
squi a beaucoup d'amis, sollicite pour reprendre sa place.
sCelui qui la tient aujourdhui s'apelle Alexandre, qui a aussi
ssa brigue pour se maintenir., (1)
Duph cincT lunT, Ambasadorul Francez de la Haye, face un
noú raport Suveranuliff seí, dupä un iio ordin ce primise,
pentru Gheorghie Stefan Vodri, cum urmkil :
Péra, 6 Juin 1667.
Sire,
J'ai reeu le 8 Janvier un ordre de Votre Majesté du 19 Oc-
tobre de travailler autant qu'il me serait possible pour le re-

(1) Affaires étrangeres. Vol 8. D. 196. 198. Colect. Odobescu IV, pag. 34.35.
Document Academia Romlne.

www.digibuc.ro
 ii§
tablissement d'un Prince jadis de Moldavie qui s'est réfugié
vers le Nord, a quoi j'ai respondu par ma dépesche du 15 Jan-
vier que c'estait une entreprise difficille et de faict , elle mo
semble encore telle présentement, mais depuis peu de jours,
un des amis de ce pauvre prince m'est venu trouver au nom
de plusieurs aultres qui affectionnent son parti et souhete-
raient son restablissement. Je n'ai pas jugé a propos de m'ouvrir
sur les odres que j'en avais de Votre Majesté, mais sur ce
que jay respondu que je serais bien aise de trouver occa-
sion de le servir, il m'a dit qu'il n'y aurait point d'autre mo-
yen sinon que ce Prince vinst icy incognito et qu'il me pleuct
de le retirer dans le Palais de Vostre Majesté, qu'ensuite ses
arnys travailleyent a obtenir sa grace du Grand Seigneur, et
moyennant mon assistance on pourrait ensuite espérer de le
restablir dans sa Principauté. Je me suis offert en tout ce qui
me serait possible, et pent estre que par ce moyen les affaires
de ce Prince s'ajusteront avec le temps. S'il vient icy, je lui
ferai connoistre qu'il est redevable a Vostre Majesté des as-
sistances que je lui auray donées et je ne manquerai pas d'in-
former Vostre Majesté de la suite de cette affaire., (1).
Nu scim ce a maI filcut Ambasadorul Francia, nicI pen-
tru ce Gheorghitrt Stefan Vodd nu s'a dus la Constantinopoli
sa se addpostéscd In Palatul RegeM Francieï ; Vedem nu-
maï cd acest sërman dornn, cum tl califich cu dreptate Mi-
nistrul Francief de la Haye (ce pauvre prince), nu se obosea
stdruind. Dupd ce la 5 Ianuarie 1666 , a scris epistola de
mat sus RegeluT Francia Ludovic XIV. Gheorghie Stefan Vodd
vklênd cd nu-ï maï vine Domnia, se adresil din noti ciltre Re-
gele SvedieI si cdtre fratele RegelnI Ludovic XIV, ca eI sd mij-
locéscd acum asistenta RegeluI Francieï. Ludovic XIV primind
acéste nota stdruintI, trimite Ambasadorulta seil din Tarigrad
urmetorul ordin :
Paris le 28 Juillet 1867.

Monsieur de la Hage,
Le Roi de Suède, mon cousin, monsieur mon frère et le
Prince George Estierine de Moldavie m'ayant requis d'employer
mon soin et mes offices a la Porte Ottomane pour moyenner
(1) Afaires étrangeres. Vol. 8. D. 229.

www.digibuc.ro
 118

le restablissement du diet Prince dans les Estats (pill a perauS

j'ay bien volontiers consenti h leur désir et Vous faict ceste,
lettre pour vous ordonner de passer h. l'avantage du diet Prince
tous les offices nécessaires à cette fin de la manière que vous
estimerez la plus propre pour lui estre utile; à quoi m'asse u-
rant que vous ne manquerez de satisfaire, je ne vous feray
celle-cy plus longue que pour prier Dieu gun vous ayt, Mon-
sieur de la Haye, en sa saincte et digne garde (1).
Chnd Regele: FrancieT a prinnit scrisèrea luT Gheorghe Stefan
mi numaT cil a dat ordine Ministruha s'eri de la
Constantinopoli, dar aù i respuns la 28 Iulie 1667 luT Gheor-
ghe Stefan Voevod, prin urmiltórea scrisóre
Mon Cousin,
J'ai reel' par les mains du Baron Spatarius cy-devaut vostre
earal, la lettre que vous m'avez escritte, et aussitost, sui-
vant la réquisition du Roy de Suède, Monsieur mon frère, et
la vostre, j'ai expédié l'ordre que vous m'avez témoigné d'avoir
au Seigneur de la Haye Vantelet, mon Ambassadeur à la
Porte Ottomaue, afin qu'il employe efficacement mon nom et
mes offices pour vostre restablissement de la manière qu'il ju-
gera plus propre pour vous estre utile. Vous trouverez cy joint
un duplicata de la lettre que je lui ai escrite.
J'ay beaucoup d'estime et d'affection pour votre personne.
Je souhaiterois bien d'estre en estat de mesme pouvoir soula-
ger dans vos malheurs que ,je prie Dien de faire bientost eesser
et de vous prendre, Monsieur mon Cousin, en sa saincte et
d igne gard e.
Escrit à Tournay, le 28 Jour de Juillet 1667 (2).
Dar Ambasadorul FrancieT n'a putut face nimic. Gheorghie
Slefan Vodil era acum boloav pe sfhrsite, la Stetin, si la fine:e luT

(I) Affaires Etrangères vol. 8. D. 852. Collect. Odobesco IV, pag. 39

Docuin. AcademieT Romilne.
(2) Documente privitóre la istoi ia Românilor din Archivele Min'steruluT
afacerilor streine din Paris , culese de A. I. Odobescu, Suplement la
colectiunea lui Hurmuzachi suplement I, vol. I, pag. 251.. Bucurescl 1886.
Diu scrisórea luT Gheorghie Stefan Voc15. atre Ludovic XIV, din respun-
sul acestuia i din corespondenta AmbasadoruluT frances din Constanti-
nopoli, se vede c baronul Alexandru Iulie Torquato de Frangepani, a fost
spatarul lul Gheorghie Stefan Voc15. In qilele Domniel sale In Moldova.
8

www.digibuc.ro
Ianuarie 1668, cinci Inni dupa data ordinului de maI sus a
Regelui Ludovic XIV, Gheorghita Stefan Voda 10' da sufletul...
Darea de séma ce ne da Revista Baltica despre Memoriile
Hildebrand si despre testamental lu Gheorghita Stefan
roda, indeplinesce istoria acestul Damn. Mernorile lui Hilde-
brand, archivele de la Stocholin, de la Moskua si de la Stain
ar putea sti ne puTe in stare de a ltimuri acésItt epoch', si de
a relata pre larg i cu scumpatate imprejurarile aliantei Ro-
manilor cu Svedii, cu Casacii si cu BrandeburguI, si mersul
espediliei lor contra Poloniei. liana aLuncl vom cerca sti dam
cate-va informatii despre acésta epoca, si despre acesle in-
tamplaff dupti diferitl istoricI i scriitort.
Regina Svedia Christina, fiica lui Gustav Adolf, abdicand
la 1654 (1) in favórea vèrului s'65 Carol Gustav, lasil finantele
in starea cea mai prOstil. Svedia avea decT nevoe de pace si de
linisce; dar Carol X Gustav, suindu-se pe tron la 16 Iunie 1654,
nu putea sa se despartéscil de firea sa resboinicti; Carol Gu-
stav iubea maT presus de tOte resbelul, si luase de model
pe Gustav Adolf, a caruT barbätie o insusea eu deplinalate.
Suit pe tronul Svediei, Carol Gustav sta pe gandurT, cui sil
pornésca reshoiti : Danezilor, Rusilor saü Polonilor, &del el
n'avea nici un motiv sa declare resbel nici unora nici allora.
De o data Il veni îu gand, c. IOn Casimir Regele PolonieT.
proteslase, de si mai mult pro forma, contra snirei sale pe
tron, pretindènd c. nume el (Ión Casimir) avca dreptul de a
fi Rege al Svediei; in acesta privire esista de mult, un fel de
prigonire, sal cérta diplomatica, intre Svedia i Polonia, pri-
gonire care data de la 1597. Regii Poloniei tinea intre talu-
rile lor si tidul de Bege al Svediet, pentru c o dinióra Si-
gismund III Waza fiul Regelui Svediei. km III, fiind ales Rege
PolonieI la 1587, a stat si Rege al Svediei la 1592, pria drepi
de mostenire, si ast-fel intrunise pentru un timp, pe capul
amandoua corónele a Poloniei si a SvedieT. Corona SvedieT
putut'o, purta insa, malt timp, Sigismund III Vaza, pentru
unchiul sëuí, Ducele dé Sadermania, pe care'l nurnise Regent
al Regatului. SvedieT, refuza de al mai cunósce, in Dieta de la
Abrasa (Februarie 1597), si ast-fel incepura luptele dintre Po-

(1) Despre Regina Christina sunt fórte interesante memorine e1 :

moire de Christine Roble de Suede, 2 vol. Paris 1830.

www.digibuc.ro
 - lib
Ionia si Svedia, adecil dintre ambele ramure ale easel Waza.
Regele Svediel Carol X Gustav, se rildicil deci la 1655 contra
PolonieT, cu tótrt puterea sa. kin Casimir Waza Rege le Polo-
niei avea drepturi legitime la tronul SvedieT ; el nu inceta de
a se considera si de a se titlui de Bege al Svediei ; dar Carol
Gustav era de fapt Regele, si poseda Coróna SvedieT. Carol
Gustav se folosi de greuttitile ce boerri Poloni ¡Item lut km
Casimir Regelul lor. BoeriT PolonT trrtia in dusmAniT vecinice cu
Suveraanul lor : cand i facea viala amard, cand se supunea la vo-
inta sa orbesce ; ear une orT, ca sit scape de mania RegeluT lor,
fngea prin t'éri streine, ca sii urzéscri acolo contra patriel lor pro-
iectele cele maT criminate. NemultumitiT fugea prin PI streine sj
de acolo lucra contra suveranilor Poloniel. in unire cu streiniT...
Acest obiceirt de a pribegi, l'ati avut si la noT boeriT nemulta-
initT. Ion Neculcea ne spune, ca : lmerii pribeg1 "in streiniitate
[urea amesteeituri(1), .i acestä pribegire se Oicea risipa Fri1(2)..
Ieronim Radziöjowski, Cancelarul PolonieT, fuge la Stocholm,
(1652) si se dri apoT cu totul RegeluI Svediel Carol X Gustav,
indemnandu'l sti calce Polonia ; Radziéjovski se scuza de fapta
sa, vinuind pe Regele loan Casimir, cil ar fi stat in legiituri de
amor eu femeia sa. Chronicarul PolonieT Vespasianus A Kochow
Kochowski si istoricul Joachim Lelevel ne dati reign' intinse
despre triidarea luT Radziéjovski. .Regele Joan Casimir umbla
sil desparai pe Ieronim Radziéjovski de soria sa Elizabeta ng-
scutrt Sluzek, mitritatti ki inteia càs'Atorie dupii castelanul fla-
lituluT Adam Kazanovski (latinesce Kazanovius) mort la 1651
lu resbelul cu CazaciT. Acésta feinee indemnatil de Regele,
porni un proces defaimiltor sotuluT eT pentru ca sii iee din
ileum sa carmuirea avereT, (cde manu mariti usum bonoram
vindicati) .i lurt in administratia eT töte bunurile si palaturile
care apartinea ei si sotalul ei. Radziejovski, amtirit de acésta
urmare defaTinatöre, lurt inapoi in putere, spre a's'í resbuna,
palatul Kazanovski din capitala Varsavia, situat lting5. palatul
Regal. Chiemat din ordinul RegeluT, in judecata MaresaluluT,
Radziéjovski fu osandit criminalicesce. Obosit de durere si plin
de manie si de dor de a-sT resbuna, Radziéjovski piirAsesce
patria sa Polonia si fuge in Svedia. Regele loan Cazhnir, ca

(1) Letop. Moldov. tom. II. pag. 293.

(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 202,

www.digibuc.ro
 116

sh"-sT indestuleze ura, a scos(1652) dinaintea DieteT, scrisori

de ale lui Radziéjovski, care atata i indemna pe Cazaci contra
Polonief, i cu aceste dovedi Regele dobandi de la Diet un
decret care deelara pe Radziéjovski de trdator si 'I oshndea
la mOrte si la infamie. Radziéjovski respundea de departe si
nega, autenticitatea acelor scrisori, qicând a ali fost scornite,
pldsmuite, pentru a'l calomnia. Oshndit, si sub greutatea unei
asemenea ocilri, Radziéjovski gi o tristit mAnghere intr'o
resbunare culpabil., sfhLuind si indemnand cu sedruintit pe Re-
gele Svediei Carol X Gustav la resbel contra Poloniei, ba
chiar si intov:hrasind armata Svedezit, pe care ail condus'o e
insusi contra patriei sale. Un cetät.én cu virtute, observil fOrte
bine Le level, nu trebuea s slujescil de unealtrt streinrt. sprc
a-si resbuna ofensele sale personale.... (1); dar chronicarul
Poloniel Kochowski, mai indurator care Radzieiovski,
de novus Poloniae Coriolanus. (2). Radziejovski nu numai cil
servi sa aducil asupra Poloniei pe Carol X Gustav, dar organizrt
in Polonia un partit care lucra ca sit supuie Polonia Regeliff
Svediei. La 10 hilie 1655 Arfred Wittenberg Ducele armatel
Svedeze calcrt Polonia, si la 17 Octombrie 1655 Generalul
Svedez Konigsmarcus (Koenigsmark) supune Cracovia dupà
sapte asalturi. (3) Generalul Polon Czarnecki, care comanda ce-
tatea, nu mai avea ce face, si a trebuit sit capituleze. Ar-
mata Svedez6 respectà conditiile capitulatiei. in ce privecee
pe soldatil polonI, dar orasul totusi a fost peddat, Bisericele
din Cracovia i locuitorii despoiaff de averea lor ; o taxrt de
800,000 de scudi se aruncrt asupra orasului Cracovia, si se
implini cu sabia. Regele Sve liei calcà apoi Varsavia (1656),
&act' opositia si nemulp.miVI ail desehis portile cetr4ei, ba
inch Ianus Radzivil inchinrt NI Carol X Gustav o parle din
Lithuania. Ura care se inculbase inIre magnati si intre
Regele Cazimir, aruncii ast-fel Regatul Poloniei in mitnele dus-
manilor si, parca töte aceste nenorociri n'ar fi fost de ajuns,
o anarchie inversunatrt se intinde peste Dieta si peste Dieti-
(1) loachim Lelevel, Histoire de Pologne, tom. I. pag. 173. Chap. 169.
édit. Paris 1844.
(2) Vespasianus k Kochow Kochowski, Annaliurn Poloniae. torn. I pag.
174. 193, 258, 302-308. Cracoviae 1683 i tom. II. pag. 21. Cracoviae 1688.
(3) Vespasianus Kochowski, Annales Poloniae, tom. II, pag. 21 Craco-
viae 1688.

www.digibuc.ro
 117

nele Polonief (1). Regele PolonieY Joan Ca2imir fuge in Silesia,

tronul s'éti rèmgne in mg.na. biruitorilor. Regele Svediei
radic g. tote boghticle VarsavieT, i r6sco1esce prin Palatul Re-
gilor Po Ionia. d jos tavanurile, si scóte dusumelele, &Inland
comort, buff i oclOre (2). .Carol X Gustav, dice Adam Mi-
ekiewicz, avea o armata puternicg : el era in capul vetera-
nilor resbelulut de tref-dect de ant ; el trimete un corp de
oste sa ocupe Polonia-Mare si in acelag timp pune mána pe
Dantziek i desbarcg la Stain eu armata sa de reservg. Ca-
rol X Gustav chiemà apot in ajutorul sèti, din fundul Transit-
vaniel , pe principele Gheorghie Rakozzi Il, care euprinde
Podolia eu 20,000 de ()merit, i ia Cracovia. Armata din Li-
thuania, incunjuratg din bite phrtile, se supune, i proelamá.
pe Carol X Gustav de rege al Poloniet. NemultdmitiT, multi' la
nuinèr, se folosirg de acésta imprejurare, ca reshune con-
tra Regelta lor. Nobleta Polonief mart arborkg. colorile Sve-
diet, si se inching de bung voe Regelra Svediel, din indemnul
uÍ Radziejovski ; iar Regele loan Casimir, pgrgsit de tag lumea
fu silit sà treea hotarul i A. se aseundä in Silesia. Polonia
nu mat avea filing. pe Charta Europef. L.. (3).
Carol X Gustav, temendu-se ans'd cà izbanda sa i därg-
marea Polonief, nu va placea pang in sfarsit, suveranilor de
prin prejur, se gandi cum s'ar putea apgra despre acet ce ar
vroi sal opréseg in calea biruintelor sale.
El seiea cg. Gheorghe Rakozzy II Domnul Transilvaniet, era
rgvnitor peste mgsurg., si cg cugela sg fie Rege al Poloniet,
indemnat la acesta de fagadnintele si de itminuatiile opositia
din Polonia. Chronicarul Moldovei illiron Costin dice, despre
Rakozzi II, ea era umplut de duhurt spre mart lucrart (4).
La 1655, cand incepea reshelul intre Polora i Svecrf, Ra-
kozzi, folosindu-se de starea criticg a PolonieY, oferise Regelut
loan Casimir se-T fie aliat contra Svediei ; Rakozzi IT mat o-

(i) Charles Forster, La Pologne pag. 117. Le Monde, Histoire de

toll.; 1,s pet1:4. tom. VI Iliqtoire de la Pologne et de la Suède, pag.
266 26S 425 430.
(2) Lettres de Pierre des Noyers Secrétaire de la Reine de Pologne
Marie I ouise de Gonzague, pag. 1 6. Berlin 1859.
(3) Adam Mickieviez, Histoire populaire de Pologne, pag. 196. Pa-
ris 1867. conf. Lelevel, Histoire de Pologne, tom, I, pag. 173 -174,
(4) Letop. Moklov. tom. I, pag. 331,

www.digibuc.ro
 118

ferea sa se faca eatolic si sa puie la dispositia Poloniel töte

puterile sale, dar cerea, in schimbul alianteT si a convertireT
sale la catolicism, ca Regele Poloniel sa intieze pe fiul sui si
sa-1 declare de mostenitor al sai. Pierre des Noyers, secretarul
Reginel Poloniel, sotiel Regeldi loan Casimir, care ne da a-
ceste informatii oficiale , a avut in manele sale scrisorile lui
Rakozzi dare Regele loan Casimir, coprimWre de aceste pro-
punerT. Dar Regele PolonieT nu putea priimi asemenea condi-
de si Rakozzi aù adaos eí maT oferea RegeluT done miliOne
in numerar si 40,000 de ómeni. numai sa alógà pe fini
sen de mostenitor tronulul PolonieT (1).
Cand facea aceste propunerI luT Joan Casimir. Rakozzi ne-
gocia in acelasT tirnp si in acelas,T scop, cu Carol X Gustav
Regele SvedieT ; el scin sa dobandésca ajar bundle gratiT ale
MI Cromwell, cum ne asigura Ambasadorul Electorului de Bran-
deburg din Englitera : cobservabatur Pagotzium valde a Crom-
well° aestimari ; pent et malucrat Poloniae Itcyno qu«m Su-
ecum Acésta bunti vointa o capatase Rakozzi de la
Cromwell, pentru ideile sale inaintate in reforma religi6sa.
Gheorghe Rakozzi II era mare capitan si mare vitez ; suit pe
tronul TransilvanieT la 1648, el engeta la intreprinderile cele
mai primejdióse, dar si cele mai marete ; streinii it langusea
din tOte partile, pentru ca el deschisese minele din Transit-
vania, i penirn ca era bogat peste masura (2).
Uneltirile opositieT din Polonia contra Begelui lor, se mani-
festase Inca din ultimele Oile ale lui Rakozzi I. Am vOut mai
sus tratrtrile din IasT de la 1618 dintre Vasilie Lupu si Ke-
meni Janos solul lul Rakozzi I. In acele tratarl neastampèra-
tul Vasilie Lupu, Domnul Moldovel, Óra de sigur echoul, i pOte
chiar mijlocitorul acelor uneltirT, profitand si el de aceste im-
prejurari, ca sa Lea pe Rakozzi I sa tie cu el si nu cu Ma-
teT Basarab, pentru interesul de a deveni Rege al PolonieT.
Regele SvedieT Carol X Gustav trimete decT in Ardeal pe Con-
saierul sera intim Gustav Lilliecron, ambasador pe langa Hat-
maim! Cazacilor Bogdan lImelnitki, sa faca alianta cu Rakozzi.
In luna luT Angusl 1656, Lilliecron merge in Alba-Inlia (Cron-

(I) Pierre des Noyers, Lettres, pag. 18-53.

(2) Cantu, Histoire universelle, tom. XVI, pag. 426.

www.digibuc.ro
 119

stad) i incheie tractat de alianp,(1). Dupa acest tractat da an-

anP, Regele SvedieT ceda luT Rakozzi H Po Ionia pàn. la Bug
si pan i la Nota, cu condilie ea el, Rakozzi, sa-I ajute sil iee
restul, i ambele PrusiT (2).
La 11 lanuarie 1657, dupa portmea lui Gheorghie Raeoni
totl nohilit, Secuil i o 1aii Ardelenesei, se adimil la cetatea
Viscului di Maramuras ; aicca vein i Bakozzi eu d6mna sa Sofia
Batori, cu finl sì.ia Francise Bakozzi, cu maim sa Anna Za-
krazka, si eu cci trel Magmq i Francisc Becici, tefan Seredi
si Akakie BarceaT, pe care-T lasa RegentT In lipsa sa. si a;ce
le ail dai ordinile i instrucliile sale. Aicea all sosit, la Bakozzi,
si un sol din partea Musealilor, cu darre bogate, silindu-se sal
intorca de la intreprinderea sa, asemenea si un sol din partea
ImperatuluT AusirieT, anume Gheorghie Selepcini Episeopul Ni-
triel. tot eu misie de a intúrce pe Rakozzi din hotarfirea sa
contra Polonia : dar Rakozzi nu-T all aseuHai, rilnàind cre-
dincios leoilturei ee ineheese eu Regele SvedieT (3).
Regele SvedieT incheie tot atuncI cn Hatmanul Ca-
zacilor Bogdan Hrnelnit.ki, care trata eu Svedia, ca sil imparVt
Polonia intre Electorele de Brandeburg, intre Radzivil palatinnl
de Vilna si intre Rakozzi Principele TransilvanieT, aspirant la
WU de Rege al Polonia, en tóte e Regele PolonieT loan Ca-
simir si Ambasadorul sal Lubowiecki sperase cil Hatmanul
ChmelnitkiT va fi aliat al PolonieT, si cu tôte dl se credea cil
s'ar fi iscàlit chiar un tractat íntre Hatmanul si Joan Casimir,
duprt mijlocirea Hanultil Tatarilor (4). Hatmanul Bogdan Chmel-
nitli si Cazacil avea un drept de resbunare contra Poloniel.
La 1652, pe eand Chmeln4ki serbiltorea nunta fiuluT s'éri Timus
en Domnita Ruxanda flea lui Vasilie Voeved, Noble(a Polonti
catch' firIl veste Kievul, pradil orasul, dil foc easel lui Chmel-
nitki si ia in robie pe Mitropolitul. CazaciT trimiserà deputatT
la Regele loan Casimir spre a se plange despre acéstà ofensit
si spre a sci dacil acésta acare s'a filcut eu scirea sa , si

(1) §incai, Cronic. Roman. tom. III pag. 66-67. Monumenta Hunga-
riae historica, tom. XXIII, pag. 567. 622. Buda-pesta 1874.
(2 Lettres de Pierre des Noyers, pag. 291.
(3) Szahirdi Milos a'siralmas Magyar Kronildinak apud §incai Chr. Rom.
tom. III. pag. 67.
(4) Cantu, Histoire Uuiverselle, tom. XVI pag. 493.Pierre des Noyers,
Lettres pag. 69. 94. 105. 135.

www.digibuc.ro
 120

spre a cere satisfacere. Regele Man Casimir respunse depula-

tieT, ea acea calcare, pe care el a blamat-o si o Mama si
acum, era o fapta a noblqeT Po lone, fapta pe care el n'avea
insit putere ca s'o pedepsésea (1). Piqin maT nainte , Carol X
Gustav iscalise un tractat de alianta cu Electorele de Brande-
burg Frideric Wilhelm, cu tOte staruini.ele contrariT ale Hann-
lift' CrimeeI Mohamed. care flind aliat al PolonieT, scriea la
20 Martie 1656 luT Frideric Wilhelm. sa se alieze si el cu Po-
Ionia, ear nu cu un Rege sperjur ea Regele Svediei (2). Fri-
deric Wilhelm, dupa maT multe sfaturi eu ministriT sel, se ho-
Cara pentru alianta cu Svedia, si se folosi d'acest prilej, ea sa
emancipeze Ora sa, Pmia Boyala, de sub suveranilatea Po-
lonieT , ineheind tractatul de la Lubeck (3). Cu data de la
2 Mantle (st. non, adeca 18 februarie) 1637, Domnul Moldovei
Gheorghita Stefan Voevod, Domnul ValahieI Constantin Basa-
rah si Hatmanul Cazacilor Bogdan Hmelnilehi , primird Twin-
tr'un Ambasador special, urmit6rea epistola identica de la Ma-
rele Elector de Brandeburg Frideric Wilhelm, scrisa latinesee
al cauT coneeptul original se afla in Arhivul ShtuluT din Berlin,
capitala Electorelui de Brandeburg :
Fridericus Wilhelmus Illustrissimo Domino Georgio Stephano,
Voivodae Principi Moldaviensi.
Illustrissime Prineeps Domine amice admodum dilecte.
Posteaquam nobis nuntiatum fuit Illusirissimam D. V ostram
una cam Celsissimo Transilvaniae Principe Georgio Ragotzy
expAlitionem in Poloniam mrditari, quam etiam susceptam nec
absque snecessu inchoatam nuntii quidam referunt, noluimus
omittere (pin propterea IV " Djii Va n gratularemun. Id mice
(1) Puffendorf, Histoire Générale livre IV, tom. IV. Histoire Universelle
depuis le commencement du Monde jusqu'a présent, composée en Anglais
par une société de gens de lettres. tom. 107, pag. 199. 202. Paris 178-1,
(2) Pierre des Noyers, Lettres pag. 111 112.
(3) Pierre du Noyers, L-ttres, pag. 113 et not. Prusia, vechie provincie
polona. si al careT nume chiar este polon insemnand : tera veeina Rusia-
(uo Pyca) fu impaitta In secolul al XV in doue pall': una, Prusia apasand.
reveni PolonieI si constitui palatinatele PomeranieT, Calm, Marienburg si
Episcopatul de Warnick ; cea lalta, Prusia de jos sag rdsdritjud, remase
supusa ordinuluI Teutonic ca fief al Polonia MaI tarilig Prusia resari-
tag a fost data Ducilor de Brandeburg, dar cu conditie de a fi vasala
PolonieT. Cm d'intal d'n aceste provincil find ca apartinea direct Regi-
lor PolonieT, se numea Prusia Regold, cea a-doua Prusia Dueala.

www.digibuc.ro
 121

optantes ut porro omnia ex voto succedant, tandemque alma

pax honesta ratione hisce oris reddatur. Ad qualm obtinendam
dum pro viribus allahoramus, spe cerLa nilimur ileum Opti-
muff! Maximum bonae causae patrocinaturum, armaque pro
salute publica capta, prosperis successihus benedicLurum esse.
Caeterum nihil accedere posset nobis gratius quam occasionem
dari qua henevolum nostrum in J. D. V. affecturn reipsa de-
clarare possemus. Quam dum expedtamus. Exhibitor harum
propensum animum nostrum pluribus Illustritali Vestrae expo-
net. Quam hisce_ diNinae protectioni commendamus. Regie-
monti die 2 Martii 1657.
Adeca pe Romfmesce :
Frideric Wilhelm, crttre Gheorghie Stefan Voevod Domnul
MGIdavieT.

_Pow la»tinate Principe 0 &Smite, a»tice prea iubite.

FricAndu-mi-se cunosent cum di Lutninarea Vostrà avetT de
gand sa intreprindetT o espeditie contra PolonieT. impreunti
eu prea-inaltul Principe al TransilvanieT Gheorghe Rakozzi,
care eveditie ni se spune ca o a(t intreprins deja inceput
ca succ(s : tun voit sà gratulrtm pentru acésta prea luminateT
DomnieT VOstre, urandn-vë, ea tOle srt v succédil si de aci
mainte duprt dorinta inimeT, si ca in fine, sà se incheTe pacea
cea dorih intr'un chip onest. Tani acésta vom lucra noi
dupa puterile nOstre, si nu avem rea maT mica. indoialrt cà
Marcie Dumne0eil va apara eausa cea bunrt, i va bine cu-
vinta en succese fcriciLe armele pentru salutea
Dealmintrelea, nimic nu ne-ar putea fi maT plrtcut. de caL a ni
se da ocasitmea Kin care srt vé pulem dovedi buna vointa
cc pilstram LuminiltieT DonmieT Vóstre. AcésLit ocasinne o si
asteptilm. 1duc6torul accsta, epistole ra ardta mai pre larg pk-
carea ini»tc 7. nóstrc pentru Luminarea VOstrri. pre care ye re-
comandrim prin acóstil, proteetiunei
Scris in Regiomonte, 2 Martie 1657(1).
Din acéstrt epistolrt a ElectoruluT de Brandeburg se vede cà
PrincipiT RomanT, la data de 2 Martie 1657, nu numaT cà in-
trase in intelegere eu Rakozzi, dar i intreprinsese i inccpuse
ca succes espeditia contra Poloniei. Ambasadorul SvedieT Wel-
(1) Arbiv. din Berlin. Papia Ilarian, Thesaur de MonumeAe istorice
pentru Romania, tom. III, pag. 76.

www.digibuc.ro
 122

ling, fusese, cum am vëdut mai sus, la Iasi, la Gheorghie Ste-

fan Voevod, in sara de 28 Decembre 1656. In diva de 7 Fe-
vruarie 16 57 (stil not° ostile lui Gbeorghe Rakozzi II trecura
in Polonia, si se impreunara in Podolia , cum vom vidé mai
jos, cu Hmelnitki Halmanul Cazacesc care aducea eu sine
40,000 de Cazaci, i en oslile lui Glicorghie Stefan Domuut
Moldovei si ale lui Constantin I Pasarah Dommil Valahiei (1).
Pe acele vremi, Moklova, Valahia, lInsia mica C.azacii de
Ucraina) i Tatarii, simise nevoea sil tie tmili, in fala nesia-
torniciilor Rusiei si ale Poloniel, care c:Ind se alia cIwl se
hatea inire ele. Aceste töri se grabira (loci si acum, alara de
TalariT, a rëspunde afirmativ la propunerile de alianta ale lui
Carol X Gustay. Pe la 1651 panil la 1658, solii Mohlovei
ai Valahiei, mergea si vinea tot una la Cighirin, capitala Ca -
zaeilor, pe care ChronicariI nostri o numese Cehrin (2), la Tar-
goviF,4e si la Iasi'. Pe la inceputul anului 1655, Gheorghie Ste-
fan Voevod Domnul Moldovei, avea trimes sol la Moskva, la
Tarul Alexei Mihailovici, pe Mitropolitnl Moldovei Ghedeon I,
in interese politice; atunci Patriarchul Ilusiei Nicon, profittind de
presenta la Moskwa a palm lerarchi streini, adeca a Patriar-
hulaT Antiohiei Macarie, a Patriarhului Serbiei Gavriil, a Mi-
tropolitulul Nikeei Grigorie si a acestut Mitropolit al Moklo-
VL ahedcon, alciltni din ei si din Ierarhii RusT, un Sohor, in
cestiunea ardiltóre a indreptarei Cartilor hisericesci sla\ onesci,
dupa cele vechi grecesci si slavonesci (3). La 1656 Hatinanul
Bogdan Hmelnitki area la Iasi un sol care, de frica
mt se putea intúrce de la Iasi la Cehrin ; acesi sol al luí huid-
niki se numea Andreas Gracros i avea un om de ere-
dint:a a nume Lendavus, prin care trimetea raporlurile sale Hat-
manului ; ai lui Hinelnitki catre Tarul Moskwei. sla
la Iasi, impiedecali de aceiag eausa. Solid lui Ilmelnitki co-
respundea si cu principele Gheorhie Rakozzi 1I ; asa, la 18 lunie
1656 acest sol scria lui Rakozzi ea se gatea sa mérga la Re-

(1) Grondzki in Ms. jElencho ad an. 1657, apud Sincai Chronica Ro-
mAnilor, tom. III. pag. 67
(2) Letop. Moldov. torn. 111, pag, 21.
(3) Ilcropiff Poceiliczoft Uer1311, pag. 266. St. Petersburg 1838. Melhise-
dek, Istoria Lipovenismuhil, pag. 14 in nota, Bucuresd 1871.

www.digibuc.ro
 123

gele SvedieT prin Ungaria, si se ruga srt fie asigurat de Prin-

cipele TransilvanieT, in drumul suí (1).
CazaciT ternèndu-se de Rusia, ea na cum va s. puie maim pe
Ucraina, se unea cand cu tariT MoscovilT, de esemplu la 1655,
recunosand suveranitatea lor, cu Regele SvedieT, ea DomniT
MoldoveT si aï Valahiey si en HaniT Tatarilor, contra PolonieT,
cand temèndu-se de Mascaff, sà na'T cedeze PolonieT, se lega
ca Polonia, cu Moldova, ea Valahia i cu Mara, contra Ra-
sieï. In qiva de 3 Tunic 1657, hatmanul Bogdan Hmelni[ki
respundea cu o raril i vitejésca franchetil, solilor trimisT la el
din partea Tarului Alexei Mihailovicl : tat nu m'e voill des-
partl de Regele SvedieT eu care me giisesc legat cu sase anT
mat' nainte de a recunósce suzeranitatea RusieT ; càci dacrt eü
n'asT fi aliat cu Svedia, cu Rakozzi, cu Moldova , cu Valahia
si ea TiltariT Crimei, PoloniT ar lace eT , ea aceste
tCri contra RusieT miei, i ar prtícla si arde de istov tera mea,
pàntí cand mi-ar sosi, póte, ajutor de la Tarul RusieT,... Arhi-
vele afacerilor streine din Moscva , cuprind amilnuntimi de
mull prq despre acéstà epoeg (2). 0 epistolrt seristí latinesce din
partea Hatmanuldi Bogdan Hmelnitki datatà din Cigirin (datum
Czyhyrini) din 18 Ianuarie 1657, care Carol X Gustav, asi-
gur'A pe Regele SvedieT c'd Cazacii vor fi pururea contra Polo-
nia, de fricti ca nu cumva TariT RusieT s. deie intr'o li Ucraina,
PolonieT (3). In Martie 1656, cinci ambasadori venise la Hatmanul
Chmelnitki : unul din partea Regelui SvedieT ; unul din partea
TaruluT Muserdesc, umil din partea Hanulni Crimei, unul din
parlea Donmului TransilvanieT Gheor4hie Rakozzi II, si until din
partea domnului Moldovei Gheorghie Stefan Voevod. (i) La
finele anular 1656, Bogdan Hmelnitki incheiese tractate de a-
lianVi, in Cigirin, cu soliT Domnulai Bakozzi H i cu soliT Domni-
lor MoldoveT i Valahiei si a HantiluT Crimei (5). In Iulie 1656,
hatmanul Bogdan Hmelnitki se legil printeun tractat solemn,
scris latinesce, in numele sèti si in nnmele tuturor supusilor sèi
Cazani ZaporojenT, eRre Rakozzi II, sà nu fie nicT urt data

(1) Monuinenta Ilungariae historica, tom. XXIII. pag. 330-381.

(2) Baurbinra-ltancuerdii Ihrropin Ma.iuii Pecciu, tom. II, pag. 5-38.
(3) Vat( acéstä epistoll In Durrbuira-Eaneueuhl, ubi supra, tom. If p. 13.
In suplementa. pag. 1-2. sub nota 5.
(4) Pierre des Noyers, Lettres, pag. 97.
(5) Eaumum-Rameucniii, op. laud. tom. U. pag. 13.

www.digibuc.ro
 124

in dusmanie cu el si eu confederatiT seT si vecinT; Voevoqii Mol-

doveT si Valahiei, sa nu dea voe de a strange in statele sale
Oste contra acelor domrif, si el insusl sa nu deie nici o data
si nimaui, ajutor contra lor, fie sub cutônt de subsidiT, fie
sub orT-ce alt cuvént
li Ode acestor aliante se hirotonisi in lasT un Episcop al
Czernigovulni. O carte do la Mitropolitul MoldoveT i SuceveT
Ghedeon si de la EpiscopiT Anastasio al RomanuluT si 'l'eofan
al Husilor, din 8 Martie 1657, care se pastréza in original in
Rusia, dice ca numitiT arhiereT maT marl al OriT Moldova,
dupa rugamintea GirmuireT civile si hisericesci din tara Caza-
caor, si anume dapa rag tmintea NI Silvestro Kossow, arhie-
piscopul si Mitropolit al KievuluT, Galiti eT si a tóta Rusia, si
a pré laininatolat Bogdan Chinielnicki, Hatinanul avtilor Ca-
gacesa, si a luminatalat loan TViliowbki, gramatical general
al aedoran osti Gazacesei, i ca nvoirea Pré luminatulut,
strulacitului §i bine credinciosuluT Gheorgkie Stefan Voevod
Domn ferii; Moldova, au hirotonisit, in Mitropolia din la,4, pe
de Dumnedeil iubitul kir parinte Lazar Baranowiez, Episcop
de Czernigow.(2)
Dect la 31, Decembrie 1656, Gheorghie Rakozzi II publica
un manifest prin care declara resboiii PolonieT. (3). Rakozzi
fiind pregatit. pune in miscare óstea sa contra Polonief, la
inceputul anuluT 1657. ET calca Polonia, si trece in Podolia,
in diva de 7 Februariii (stil nog) 1657, far'a se opri de
cumplita erna si de omatul eel mare (4). Corpul ski de es-
peditiune era de 50,000 de &mil dupa marturia secretarulul
RegineT PolonieT si dupa istoricT (5), ear dupil cum scrie
Adam Mickiewicz , de 20,000 (6). Rakozzi trimete soil de
maT nainte la Domnul MoldoveT Gheorghie Stefan i la Dom-
nul ValahieT Constantin Basarab , aliatI si ex aT Regelul
SvedieT, si aT sei, desteplandu-I sa fie gata, de si totul era
pi.egatit. La 1656, Daniil Ambasadorul luT Bogdan HmelnitkiT,

(1) Monumenta Hungariae historica, tom. XXIII. pag. 416-417.

(2) Vecp acest document la Arhiya Istor. a Roman. toin. I, part. I,
pag. 65, 66 No. 76.
(3) Pierre des Noyers, Lettres. pag. 293.
(4) incai III, 67
(5) Charles Forster, La Pologne pag. 117.
(6) Loco citato ante.

www.digibuc.ro
 12.5

ae nationalitate grec, mersese la regeleSvedief din partea hatina-

nuliff spre oferi alianta Cazaeilor, contra Poloniel si a se
plange de Museall; tot atuna un alt ambasador, din partea luí
HmelnitkiI, se inratosase la Domnul ArdéluluT Rakozzi. La 1656,
Regele SvedieT primesce o scrisiíre de la Domuul MoldoveI
Gheorghita Stefan Voevod intovarasitii de darurT bogate, de
cal si de un cort mare si frumos : aceste damn' si acésta seri-
sOre, aü fost presentate Regeld SvedieT de un sol al I)oinnu-
luí in aiva de 2(14) Aprilie 1656, la tabara dintre
Wielutesch si Liscowa, cum scrie Pierre de Noyers se-
cretarul RegineT Polonief, in relatiunea sa oficiala catre Mi-
nistrul Poloniel din Amsterdam Ismael Bouillaud (1). Tamil
RusieT, Lifland ca cazacii se aduna la Bar, ea sa triméta Dom-
nului Transilvanie un contingent de 20,000 de OrnenT, trimete
respuns lui Chmelnitkil ca daca va pune in miscare Ostea sa
contra Regelul Poloniei, el va calca Ucraina eu o armatil
numerúsa ; asemenea si TatariT trimit respuns, ca vor calca
Ucraina, daca Cazacii, adunati la Bar, vor merge contra Po-
Domnii Moldovei i Valahiei, v6Ond indoéla Cazacilor,
trimit soli la Rakozzi, seue,16ndu-se, de frica Tatarilor, ca nu
mai pot da contingentul de cale 20,000 de úmenT, ce-I faga-
duise. 'l'ot atunei Episcopul de Nitria Vice-Cancelarul UngarieT,
vine la Rakozzi aducêndu-i scire ca Palatinul Ungaria are ordin
de la Impèratul Germaniei, sa calce Transilvania, daca Rakozzi
va intra in Polonia (2).
Carol X Gustuv, cuprinsese acum Cracovia, Varsava si o
mare pule a Poloniei.
loan Casimir de si fugit in Silezia, dar tot nu perdea spe-
ranta ; cati-va nobili '1 remasese credinciosi i organiza un
fel de confederatie la Tiszovce spre apararea palriei lor. Carol
Gustav in mania sa, declarandu-I de resvriltilorT, contisca averile
lor si omoni pe catT ail pant prinde (3). Polonli ineepuse
a se mai gandi si a mai prinde la inima, dar mal ales un
calugar scapa Polonia. In monastirea i cetatea Czenstoehowa
din eparhia Craeoviei, se gasea gramadile comon i odore
sfinte de secoli, si era o icóna a MaiceT Domnului, facatóre

(I) Lettres de Pierre des Noyers, pag. 149.

(2) Pierre des Noyers, Lettres pag. 295, 296.
(3) Lelevel, Hist. de Pologne tom. I. chap. CLXXII. pag. 175. 176.

www.digibuc.ro
 128

de minunT. Genera lul Svedez Miller, eu 8000 de &pea i cu

20 de tunurT, inconjura cetatea en Monastire in care se alit'.
68 de cillugarT, o garnizonil de 160 de soldatI si 50 de no-
bitT polonT cu fnrniliiie lor, ad6pos1iti aicé, adeert peste tot 400
de OrnenT. Acésta Moms lire este zidi1í pe innimea ce se
chiana Easna-Gora adecrt Munleic luminos; ea avea de Egumen
pe August Kordeeki, care, in acele imprejurrtri, a fost inima
cea maT tare si cea maT curairt din tútil Po Ionia. Generalul
Ìvliller trimete rëspuns garnisóneT sit capituleze, dar Egnmenul
Kordecki se opune si ia eu crueea in nitwit, comanda garni-
sônet Generalul Miller aduce artilerie de asediti ; dar cilnd ge-
Derain] Svedez incepe a bombarda ceirguia, cAntitretiT Mona-
stireT urcându-se pc vitrful turnuluT IT rëspund prin cântarea
nationalit a polonilor in slava Maicei DomnuluT :
Boga Bodzicadziewica
Bogiem stawiena, Marya!
Y twegn synaGospodzina
Matko zwolena, Marya
Zisci nam spust winam. Kyrie Eleison. (I)
Egumenul hotrtrasce ea la estremitate sri deie foc erbitrieT
sa arunce in aer monastirea, cetatea, pe sine si pe top'.
lntr'o di se resp2ndi vorba, cri geueralul polon Czarniecki
fricea incerciirT sil alunge pe SvedI din Po Ionia mare, c'd Re-
gele Casimir se intórce de peste hotar, i cri soldaliT PolonT
care dezertase causa PatrieT lor, rusinaff, vëd'end acésta eetiltuie
cri se apëra eroieesce de luni intregi, incepuse a dezerta de
sub stégurile RegeluT SvedieT ; in sfêrsit se zàri cri un corp
de óste Polona vinea in ajutorul MunteluT luminos. In diva
de 27 Decembrie 1655, Generalul Miller, rildica asediul, duprt
ce a pérdut multa lume (2). Acum PoloniT adunanduse, duprt mat'
multe lupte, impresuraril Craeovia, ocupatà de SvedT. Ostirea
RegeluT SvedieT sta inchisa in Cracovia, astepthnd ajutorul luT
Rakozzi si al celor-alaig aliaT. Polonil vëdênd ca Svedil strë-
bat biruitorT prin téra lor, trimetea acum respuns luT Ra-
kozzi, sri intre iu legrituriL cu eT, fagilduindu'T ca saë 11 vor
da regatul Poloniel pentrn fiul seri Francisc, dacit acesla isT

(1) VecjI aceasta strëvechie cantare nationala a Polonilor In V. lagid,

Archly fur Slavische philologie tom. I, pag. 7h, Berlin 1876.
(2) Adam Mi.kiewicz, Histoire populaire de Pologne, "pag. 196-202.

www.digibuc.ro
 12,
va schimba legea calvinh i va trece la cea catolich, sail ii
vor da de veci trei-spre-Oece orase la hotarele TransilvanieT ;
dar Rakozzi nu vroi sii primesch ofertele Polonilor, ci r6mase
slatornic aliantei incheete cu Svedii, uhdhjduind ch cu acest
chip, maT usor va putea ajunge la tronul PolonieT, ce il garan-
tase, inca de maI nainte, Una* din Magnatii poloni, si Elect de a fi
silit schirnba religia (D. Cn (Ole amenintiírile Turcilor ;->i ale
Inrip'ératulin Germaniei Ferdinand III, ameninthri despre care am
pomenil mai sus, cum si a staturilor Bakozzi calch Polonia
la 7 Februarie 1657 st. noh si inaintézh grabnic spre Cra-
covia, in ajutorul Svedilor impresurati. Polonii phrilsesc Craco-
via , si plkh sil inampine si sh opresch pe Rakozzi, in mar-
nl sai, care strhbatea ca fulgerul in tOte phrtile(2).
Rakozzi nu se temea de ameninthrile Imphratului GermanieI,
crici Regele Svediei trimilea bauT cu gramada la Viena, si
cumprtra pe ministrii lui Ferdinand Ill, ca ei sa se opuie de
a da *tor Poloniei ; ba inch un secretar al Consilului Impe-
rial, destainuea i spnnea tot, Ambasadorului Svediei (3). Ra-
kozzi ameninta tIncit pe Impilratul Ferdinand , c dach se va
amesteca in trebile TransilvanieT, el (Rakozzi) are mijlúce srt
faeh chiar pe Tura, sa calce Polonia (4). Bilrbhtia tiff Rakozzi
indnplech pe top* Prineipii ahiaÇi ai Regelui Svediei Carol X
Gustay. Ilouë-eci de mil' de Cazaci, duph chronicele nústre,
ear (Mph isforicul Gronski 40,000, subt comanda lui Anton Adamo-
yid , polcovnicul de Kiev, din partea Hatmanului l3ogdan liwel-
niçki , 2,000 de MuntenT sub comanda Capitanalla Od iro-
canal din partea lust Cot stantin Basarab Voevod, i 2,000 de
Moldoveni sub comanda Serdarvin Ori yori Halzaescal (6) si
lui FratiO Capilanal de Falei a, din partea lui Gheorghie
Stefan Voevod, se pun in miscare i adunhudu-se la Cernhuti
intril in [6ra lcsasch pre la Sniatin (7).

l) Felmer list Transylvanile. plg. 211. apud I. V Ibis u op laud

pag. G.
(2) Pierre des Noyers, pag. 297.
(.1) Pierre des Noyers, pag. 300-301.
(4) Pierre des Noyers, pag. 302.
(5) Pierre des Noyers, pag. 291, 203.
(6) Acest vitéz oslén al Moldovel, deveni In urmA }Tatman. sub Gheor-
One Gika Voevod, urmasul luI GlIeorgbip. Stefan (Letop. Mold. tom. I,
pag. 343.)
Letop. Moldov. tom I, pag. 332.

www.digibuc.ro
 1.2$

Armata Moldoveï avea o bun'a artilerie, cbiel Gheorghie Ste-

fan Vod'd Meuse tunurt bune si marl, in fabricele de la Liov, (I.).
Rakozzi trilgênd la randul sèü óstea sa de 50,000 de nmenT (2)
peste amp', se pognid si el in Po Ionia pe la Sniatin i pe la
StreI (Stry), unde ostile aliate CzescT, Moldovenesci si Mun-
tenescl i eirà inainte si asa se intrunesc tus-patru aceste osrf,
nice la Stry (Strei), in diva de 7 februarie 1657.
Ofa'se lul Stry din Galip, resedinta ocoluluï Stry, se OA in
partea stangii a riulul cu acelasi nume, care se consideril ca
principal izvor al Nistrulul (3). Aice comanda peste tus-patru
armatele abate, se d lui Rakozzi H ; dar Rakozzi cunoseia de
comandant suprem pe Regele Svediel: Carol X Gustay.
Rakozzi II cu aliatiï Moldoveni, MuntenT i Cozad, cillciind
Po Ionia pe la Stry, , ail filcut o mare gresalà. Regele Carol X
Gustav en Consiliul s'ell de resbel il sfratuia s intre in Polonia
prin Palatinatul de .1.31essici :;;i se astepte aice jonctiunea sa
cu armata SvedeA (4). ScriitoriI militari die, c'd dadt Rakozzi
ar fi aseultat de sfatul Regeliff Svediei, scopurile sale si ale
aliatilor s'ar fi implinit si Polonia s'ar fi risipit cu desaviirsire
Rakozzi n'ar fi fost silit in urm'a, s fug, cum vom vedea maI
jos, inapoi in Transilvania (5). Rakozzi era vitéz dar indriisnet
si inderepnic pftnil la nebunie ; lui i pilicea s'a. se \Ire unde era
primejdia mai mare.
Chronicarul Moldovei Miron Costin, se 'MOM We cAnd scrie,
contingentul trimis de Domnii Moldovel si Valabiei era de cilte
2,000 de OmenT, salt este grasalil in manuscript, dici. Pierre de
Noyers, secretarul Reginef Poloniel Maria Luisa de Gonzague,
so(ia Regelul loan Casimir, ne incredinté4 in relatiile sale ofi-
eiale, ct contingental acestor Domni era de dite 20,000 de (5-
meni(6) ; i un raport al Consulului Olandei Levinus Varnerus,
resident la Conslantinopoli, din 31 Martie 1657, are guvernul
dice ci micìrile Transilvilnenilor si ale vecinilor lor nui
(1) Letop. Moldov. tom. I, pag. 347.
(2) Charles Forster, la Pulogne pag. 117 Paris 1871.
(3) MaltP-Brun, Géographie U.niverselle, tom. III, pag. 311. 6 M. Paris 1833.
(4) Brescia, Bressicia (Przesriu) ora i palatinat a Lituanief (V. Des-
champs, Dictionnaire du Géographie Ancienne moderne pag. 207. Paris 1870.
(5) Puffendorf, Histoire Générale. i Histoire Universelle depuis le com-
mencement du monde jusgu'à présent, composée en Anglais par une so-
ciété de gens de kttres, tome 107, pag. 210-211. Paris 1781.
(6) Pierre des Noyers, pag. 296.

www.digibuc.ro
 129

speriat peTurcl, cad osebit de Transilvania, Domnul Valahiel

a trimis un contingent de 30,000, ear Domnul Mo Novel de
20,000 de ómenI(1). Scriitorul polon Cavalerul de Pasek care
a luat parte la tOte trebile si resbóele din dilele Regilor Po-
lonT loan Casimir, Mihail Coribat si Ioan III, dice cu stilul
sèì ingamfat In memoriile sale, sub an. 1657 : eprecum odiniórä
Xerxes ail radicat resboiti asupra Creciei, asa si Pan Rakozzy
cu acelas noroc avênd 40,000 de Ungur í Moldovenl, pe
lâzgi care au atras tot pe atettea alma, a plecat dupa usturoi
in t'olonia, dar i s'ati dat nu numaT usturoT, ci i covrigi en
chimeons... Iako Xerxes podniós1 przeciwko Grecyi wojne, tak
pan Rakocy podobnaz szczéstiwóscia we czterdziestu tysiecy
We gr,lw z Multanami, Kozakew zaciagnawezy drugie tyle, wy-
bral sie na szosnek do Polski, aled dano mu nietylko czosnku,
ale i dniglu z Kminem. (2). Dela Stry armatele unite tnaintéza,
bat si supun cetatile Lantzut, Przemysl 0 se indreptéza spre
Cracovia, pe care o gasesc ocupatä de generalul Svedez Wartz,
care comanda cetatea CracovieT in numele Regehri Carol X
Gustav (3). Rakozzi intra In Cracovia ; dar generalul Wilrtz
nu'l ls s. ocupe eastetal, ci numai orasul, din care causa
Rakozzi se supgra. Rakozzi cugeta sa lase in Cracovia 28,000
de RomanT, i sa cetatea in numele së propriii ; dar Regele
SuedieT n'aii putut primi acésta, Iliad el comandantul suprern
peste toll aliatif. Se vede îns c lucrurile se invoira, cacT
chronicarul Miron Costin 4ice cRakozzi Inând Cracaul oraml
pre sama sa, ail purees spre Varsava (4). Rakozzi cu Romanii
si cu un corp de Svedezi bate incà i ia cetatea Brzésc (5),
resedint.a obvodiel Kniaviel, in palatinatul MasovieT. (6) La Cra-
covia sosise grabnic un Ceauf din partea Sultanului (7) s'é de-
(1) Correspendance Diplomatique de la Turquie Paris. Affaires &range-
res. Volume 5. D. 558. Collect. Odobescu TT!, pag. 21-22. Document. A-
cademiel Romfine.
(2) Pamietniki Tana Chryzostoma z Goslawic Pasca z czasow pano-
wania Tana Kazimierza, Michala Korybuta i Tana III (1656 1688) pag. 13
14, edit. Lwov, 1877.
(3) Pierre des Noyers, Lettres pag. 158, 265, 308, 309.
(4) Letop. Moldov. tom. I pag. 332
(5) Lelevel Hist. de Pologne, tom. T. pag 175.
(6) Maltebrun, Géographie Universelle, tom. III, pag. 663, 672.
(7) Ceau : cuvent turcesc, vra s ict curier de stat, frantusesce mes-
sager d'Etat (Hammer, Hist. de PEmp. Dawn. tom X, pag. 195),
9

www.digibuc.ro
 130

clare luT Rakozzi cl Padisahul nu Incuviintézti purtarea sa, si

ca-T poruncesce sä. se retraga ; dar Rakozzi refusa s asculte;
acelas ordin fu trimis de Sultan, Domnilor MoldoveT i ValahieT,
cari se prefacura ca vor trimete poruncT armatelor lor, ca s.
se intórcd, cum scrie Pierre des Noyers la 2 Aprilie 1657 (1),
dar dovadrt cá armatele MoldoveT si ale ValachieT nu s'aii re-
tras, este cá la 19 Iunia 1657, generalul Polon Czernecki ra-
porta &A se bate cu Moldovenii, (2). La 20 februarie 1657, Le-
vinus Varnerus, Consulul OlandeT din Constantinopoli, raporta
guvernula sëü, cä. indatá ce acolo s'ail aflat despre alianta
federalá, sociale federe, a Transilvanilor. Moldovenilor, Mua-
tenilor i Cazacilor, i cá acestï aliatT trimet ostirT sá calce
Polonia, Vizirul chem b. pe residentiT (Kapu-Kehaele) Principilor
aliaÇi, si le vorbi cu mare asprime, acusand pe DomniT lor c.
in contra credinteï jurate i färá voea Sultanuluï, ail facut a-
semenea aliante i tractate. Agentul TransilvanieT respunse
Viziruliff ca csecundum pacta mutua de minime obstringi ut
in ejus modi facto hinc peterent cousilia ideoque fidem suo loco
illibatam constare ; ear resedintele Moldovan i cel Muntean Va-
lachi et Bogdani sese purgatori affirmarunt concessu Principum
nullum omnino militem ibi fuisse collectum. Illos qui transeunti
exercitui se adjunxissent, factiosos et refractarios faisse qui in
disciplina contineri non potuerint... (3).
In acelasT timp Domnul MoldoveT Gheorghie Stefan trimete
daran i banï Sultanuluï, ca sa-T po tôle mania; dar Sultanul
ia darurile si spanOrà pe solul Moldovel, care i le-ail adus, si
se pregátesce sä trimitä Domn in Moldova pe bätranul fostul
Domn Vasilie Lupu Voevod ; (No1 lueräin insä. (scriea des
Noyers la 2 Aprilie 1657) ca sä resturnäm si pe Rakozzi din
Transilvania i sä punem Domn in locul suí pe unul dintre
MovilescT, fratiT sotieT palatinuluT de Cracovia, cara sunt fiT aï
DomnuluT Moldova ce aú domnit inainte de Vasilie Lupu»(4)

(1) Pierre des Noyers, lettres pag. 310.

(2) Pierre des Noyers, lettres, pag. 328-332.
(3) Correspondance diplomatique de la Turquie. Paris. Ministère affaires
étrangères, Vol. 5. D. Collect. Odobescu, II. pag. 20. Document. Academ.
Romine.
(4) Pierre des Noyers, pag. 311. Moisi Movila sad Moghill Voevo
este Domnul care a dornnit in Moldova inainte de Vasilie Lupu (1633
1634), Letop. Moldov. I. 270-272.

www.digibuc.ro
 131

Impèratul GermanieT i Sultanul se ingrijira de eventualitg.tile

ce ar fi putut nasce din espeditia contra PolonieT a acestor treT
DomnT RomanT si a HatmanuluT Cazticilor, si de alianp, lor cu
Regele SvedieT si cu Electorele de l3randeburg. ET se maT te-
mea anca si se indoia unul de altul ; din causa acésta ail ur-
mat multe negocierT ILL Constantinopoli, intre marele Vizir si
Arnbasadorul GermanieT. La 22 lulie 1658 Ambasadorul Iran-
ces de la Haye raporta la Paris ea «lc grand Vizir a promis
au, Resident d'Allemagne qu'il ne tentera plus outre sur la Tran-
sylvanie que de subjuguer les Princes d'icelle et ceux de Va-
lachie et Moldavia, et le dict Resident a promis de la part de
Son Maistre qu'il ne assistera aucun de ces princes la ou de
leur donner de la protection dans ces pays (1).
Lasand fa Cracovia Generalului Wiirtz, care avea 4000 de
SvedT, un corp de 3000 de TransilvanenT si MoldovenT cu loan
Bethen(2), Rakozzi, cu restul armatef aliate, inaintéza spre Var-
savia, i operéza in drum jonctiunea sa cu Regele Svediei Ca-
rol X. Gustay. Se spune c Regele Carol X Gustav, cand a
vêdut óstea luT Rakozzi, i ar fi dis .Nu veT stapani Polonia cu
acéstä Oste, (3). Secretarul Regina PolonieT scriea la 9 Mai 1657,
ea' Regele Svedia i Rakozzi, cu armatale br, operase intru-
pirea lor langa Sandomir, i inainta s impresóre Zamoscul.
Sultanul suparat pe Rakozzi pentra ea a calcat Polonia, flea
voea Portei, porunci Pasilor de Silistria, de Bosnia si de Buda,
sá prade Transilvauia, cugetand sa puie Domn in locul hainu-
ltif Rakozzi pe un Pasa. Dar Polonia se ruga de Sultan sa
puie Dom TransilvanieT pe Bogdan Moghila, fratele femei
Palatinuldi CracovieT, care era fiü de Domn Moldovei si era
crescut i cunoscut in Constantinopoli. Armata Polona, sub
povatuirea vitézului i neobosituluT eT General Stefan Czarnie-
cki, facea la 15 Mal' 1657 o miscare simulata de retragere
ca sa adernenésca pe Regele SvedieT i pe Rakozzi, i se-i
atraga in Volinia, jara pustie si plina de baltT si de strimp-
prin care o armata e silitá se defileze imprastiata, ca se
pótá trece (4). Regele Carol Gustav i Eleclorele de Brande-
(1) Correspondanee Diplomatique de la Turquie. Paris, affaires étrangères
Vol. b. D. 580. Collect. Odobescu Ill, pag. 23 Document. Academ. Rom.
(2) Des Noyers lettres, pag. 335 343:
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 332.
(4) Pierre des Noyers, lettres pag 322-327.

www.digibuc.ro
 182

burg, bat pe PolonT ltingd Praga si-T Invinq, dupa o luptg

Inversunata care a tinut trei-Oile Intregi (1). La sfärsitul lui
Iunie 1657, Secretarul RegineT PolonieT Insciinta pe Ministrul
resident de la Amsterdam, cg un Ambasador al Poloniei, a-
nume Iaskolski, trimis la Constantinopoli, a fost prins In cale
de Romani, si scrisorile ce le ducea ail fost cetite si rupte ;
cg. Pasa din vecinatate, afland despre acesta, a scris lui Ra-
kozzi, cg va da foc si cg va prgda Transilvania Intrégri, de
nu va pune Indatg pe Ambasador In libertate ; cg, Rakozzi
a liberat pe Ambasador, dar Sultanul in mania sa a pus
In fere si in temnitg pe MinistriT lui Rakozzi de la Con-
stantinoOoli, rostind amenintarile si sudalmile cele mai cum-
plite contra Domnului lor (2) ; si cg. Sultanul cu Vizirul si cu
o armatà formidabild a Ohara la Adrianopoli ca se fie mai
aprópe de teatrul acestor evenimente, unde a stat pang ce a
mazilit si a isgonit pe Domnul Moldovef si pe al Valahiei (3).
Am Ois cg Regale Carol Gustav si Rakozzi inaintarg. spre
Varsovia. Regale Poloniei Joan Casimir 'parasise, cum am vg-
çlut mai sus, capitala si tronul sau, si fugise in Silezia (4).
La 20 Iunie 1657 Regale Svediei si Rakozzi se afla in fata
Varsaviel, si la 27 Iunie 1657 Varsavia era In srapgairea
Sveçlilor si a Românilor. Rakozzi &Idea acum sg se repésiä
de aice iti Transilvania, afland ca Pap de Silistra si Pap
de Temesvar cu Tatarii si cu 4000 de Poloni comendati de
Maresalu Lubomirski, intrase si prada tara sa. (5)
Carol X Gustav cugetase In tiling., se indeplinésea planurile luT
Gustav Adolf, se intemeeze un mare Imperil-1 Nordic sub seep-
trul seg, alcgtuit din Svedia, Prusia, Polonia, si din alte tea.
Dar de la inceputul luptei, el simti ciii. planul sal era prea colo-
sal, si eg-i va atita multi si puternici dusmani ; el vOu ca nu
va putea pgstra teta Polonia, si se hotäri s'a Inpartil: pästrand
in partea sa Prusia Regalä, Carol da Polonia mare, ea Regat,
Electorului de Brandeburg, iar Polonia mica o da luT Gheorghe
Rakozzi principele Transilvaniei, si Litvania o da luT Ianus

(1) Lelevel, Histoire de Pologne, tom. I. pag. 175. 176.

(2) Pierre des Noyers, Lettres pag. 328 332.
(3y Des Noyers, Lettres pag. 400-402.
(4) Pierre des Noyers, pag. 310. 319.
(5) Pierre des Noyers. Lettres, pag. 328-332. 333 335.

www.digibuc.ro
 --- 133

Radzivill. Astfel nume Electorele Frideric Wilhelm, a pus tOte

puterile sale in serviciul RegeluT SvedieI (1).
Imtirnpinnin aice o nedumerire pe care arhivele de la Stoc-
holm ar putea-o Mina& Rakozzi, aliat RegeluI Svediei, comanda
si contingentul de 20.000 de Moldoveni si acel de 20,000 sail
30,000 de MuntenI, date de Gheorghie Stefan Vodn. 0 de
Constantin Basarab Voevod. Rakozzi, dupá tractatul din Alba
lulia, urma se iee in stApAnirea sa Po Ionia Ong la Bug 0
Ong. la Nota; chear Hatmanul Bogdan Hmelnitki se asigurase
prin tractat, ea Rakozzi, subscris la 26 Septembre 1656, de par-
tea ce urma se iee din Po Ionia spre a intregi Ucraina (2); dar
care era partea, care era folosul, ce urma sn. tragn Moldova
si Valahia din acéstá aliant.5.?.. ce mprindea Ore scrisórea pe
care an adus'o in sera de 28 Decembre 1656, Ambasadorul
SvedieI Welling Domuului Moldovei Gheorghie Stefan Voevod,
si respunsul autograf si secret al ace.stuia catre regele Sve-
die trimis prin acelas Ambasador ? Pepin Ilarian calificá acésta
espeditie a Moldovenilor si a Muntenilor contra Polonieï de
nefericitd §i nebunéscd (3). Un pasagin din relatiunea WI Hil-
debrand, cn. Domnul Moldova Gheorghie Stefan in schimb pen-
tru ajutorul ce i-ad dat Ralcazi II ca sd deie jos pe Vasilie
Lupu, a pldlit o sunlit- anuald Domnului Transilvaniel, ne
pune in bänuélä cn. ant Gheorghie Stefan cat si Constantin
Basarab, ar fi intrat In acéstn. incurcatil 0 grea daravern, nu-
mg din datoria de recunoscinta dare Rakozzi II, &II an a-
jutat s'n restórne pe Vasilie Lupu .. SI spergm cá timpul ne
va lámuri acestà nedomirire.
Este de regretat eá s'an perdut scrierea luI Dumitrie Can-
temir in care el delcria ca contimpuran si ca cunoscntor,
mg ales cá era inrudit cu Gheorghie Stefan Vodd, tOte aceste
evenimente. In chronicul sell, Vodn. Cantemir qice : cinteacest
an punênd nAdejde in dumnedeésca ajutorintn, cules-am chro-
nicul .11foldove i, de la pomenitul Drago§ Vodd, kind la
domnia lui Stefdnip Vodd, feciorul lui Vasilie Vodd, care
chronia Intai este scris de Ureche Vornicul Oa. la Aron

(1) Cantu, Histoire Universelle, tom. XVI. pag. 483. Lelevel Histoire
de Pologne, tom. I. pag 175-176.
(2) Adam Mickievicz, Histoire populaire de Pologne, pag. 242.
(3) Thesaur de monumente istorice pentru Homazia, tom. 1H. pag. 73.

www.digibuc.ro
 134

Voda, cel cumplit, ear de la Aron-Voda liana la Ste-

fanita-Voda este alcatuit de Miron Costin logofetul, ansa
inteamandoT acestT scriitori multe, i de treld a se sci lucruri,
carele la istoricii streini 'insemnate se af la, i (en ce pricing.
nu putem sci) cu condciul trrctindule, nol la trupul i la. loeul
s?,41 a le aduce ne-am nevait. (1)
MultY banT trebue sà tot fi luat Gheorghie Rakozzi If si de
la Con-;tantin Basarab Voevod si de la Gheorghie Stefan Vo-
evod. Gasim o scrisere a luI Gheorghe Stefan Voevod catre
Rakozzi II Domnul TransilvanieT, datat'i din Ia5T, din 17 Apri-
lie 1655, care arunca 6re-cum lumina asupra relatielor dintre
acestl duoT DomnT aliatT. Eta acésta scrisere, originalul careia
este scris unguresce :
(Scriserea trimisa de Maria Ta prin blandul Mariel Tale ser-
vitor Derz6 Janos am primit'o ; tot asemenea am inteles si re-
latarea acestuia ce facut'o verbal din partea Marie Tale.
Ce se atinge despre afacerile pe care ni le-afT cornunicat prin
Paharnicul nostru, precum si despre _hotararile luate, Ve res-
pundem ca noT ne aflam, Maria Ta, forte supNrati in momen-
tul de fata. martor ne este DumneOeti, cà ne apasa forte mult
greutatea ce o avem in implinirea randuelelor ce ni s'ai1 in-
credintat ; din acésta causa ne rugain, Maria Ta, sa dap' cre-
gement acesteT scrisorT ale nestre ca dacii pana acum nu am
putut indeplini ordinele ce dat si am intarqiat intru
Implinirea lor, causa nu este de cat greutatile ce lb
credem cà Maria Ta ne va ierta. Dar mane poTmane
vom trirnite MarieT Tale pe Gheorghip 5'eptelici; prin care Tf
vom comunica despre tóte imprejurarile nestre, precum i vom
respunde tot prin acest trimis a nostru la tete intrebärile ce
ni atT fault Maria Ta prin boerul nostru Marele Paharnic. Ce
privesce insti cestiunea banilor, Ve rugärn sà credetT pe tot ce
avem maT scump; cà in privinta banilor stain inteo stare ferte
rea : suntkm asa de strimLoratT, in cat nu vom fi in stare cu
ce plati nici ostirea ; Ve märturisesc cu tot cugetul meà eh
inter) asa strimtorare de ban! ca acum nu ne-am aflat nicT o
data ; ba chiar acurn suntem constranst de-a plati i haraciul
dire Perth', si nu scim ce à ne maT facem, &kit veniturT

(1) D. Cantemir Chronic. Romano-Mold. Vlah. tom. I. pag. 225-226

Ia0. 1835.

www.digibuc.ro
 135

n'avem de loc nicT din vami nieT din ocne, de 6re-ce drumu-
rile sunt nesigure si sunt chiar inchise, si ast-fel 6menii de
negot nu pot umbla, si o sa fie a draculiff Wtä daraverea a-
césta de vatiff find ea din aceia ce luain 'Ana acum 1000 de
galbenT, in anul acesta n'am luat nici a 30-a parte ; din ocne
n'am luat nieT un ban, acésta V'o spill pe cugetul meil. Calul
cel sur l'a ales Dumnealul Derrö pe care Vi'l trimit Maria
Tale ; sä 1/6 dea Dumnedefi noroc la dinsul, cad. noi Vi l'am
dat cu t6ta inima. Sa traitT Maria Ta la multi anir.
rioprHE OTE4SAH ROMA (1)

Dupa caderea VarsavieT si a mai multor tinutuff polone in

mânele Regeliff SvedieT Carol X Gustav,, Austria se inspai-
mänta ea Svedia se apropiase de hotarele el', ear Regele Da-
nernarcei Frideric III, sfätait de Republica prilor de jos, si
tarul Moskvei AlexeT MihallovicT, vNênd peirea PolonieT si in-
grozitT de puterea si de intinderea SvedieT, se unira, ca in
fata unei primejdiT comune. Frideric III calca deci Svedia, Im-
p6ratul Leopold chiemat si rugat eu necontenire de Polonia, a-
lérga in ajutorul lui Ioan Casimir, ear Rusia inträ in Livonia.
Imparatul Leopold, fara sa rupa pacea ce datorea sa ob-
serve, dupil tractate, cu Svedia, ca imparat al GermanieT, a-
juta pe Polonia ea Rege al UngarieT ; insa cand maT tärditi a-
cest Imp6rat si Rege a scos izvodul cheltuelilor ce a trebuit
sa faca (land acest ajutor, Polonia saracita si impustiitä n'a
fost in stare sa le platésca, ci a fost silitä sa deie amanet
AustrieT ocnele de la Vieliczka. (2).
La 27 funie 1657 Secretarul Reginei PolonieT scriea Minis-
trului PolonieT Resident la Asterdam, ca Domnul Moldovei Gh.
Stefan Voda, a fost destituit de Sultan si ca 18000 de Aus-
triacT inaintéza in ajutorul PolonieT, din care 5000 merg grab-
nic sa cuprinda ocnele de la Vieliczka, creOndu-se ca Sveclii

(I) Ve4I acést5 scrisóre in Monumenta Hungariae historie. Els5 Osz-

tály : Okmánytár. tom. XXIII. pag. 172. Buda Pest 1874. Insemn5m aice
c& acésta, publicatiune de la Buda-Pesta este fórte important& pentru is-
toria nóstr5. Ea coprinde sute de documente de o mare Insemn&tate pen-
tru nol. Ar fi bine ca sciutoril de limba unguréscl s5. colecteze din ea
qi sl traducl românesce tot ce ne privesce. Academia Roman& posed&
acéstá publicatiune cuprinclênd pan& acum 53 de .tomurI in 8.
(2) Lelevel, Histoire de Pologne, I, 175.176.

www.digibuc.ro
 136
---
§i Romanil avea de gand di le dea foc (1). Po Ionia maT doban-
desce o alianta cu Danemarca, prin mijlocirea Republicer Terilor
de jos. Tot °data find batutA lângä Praga, cum am çlis mar sus,
de armatele intrunite ale Regelur SvedieT Carol X Gustav si
ale Mare luT Elector de 13randeburg Frideric Wilhelm, Po Ionia
incheie la Vela sail Welau, in çliva de 19 Septembre 1657,
dupa sfatul Jiff Ferdinand III Regele Danemarcer, un tractat
de pace cu numitul Elector prin care Po Ionia renunta la drep-
turile sale asupra DucatuluT Prosier, i recunoscea indepen-
denta i Suveranitatea lur Frideric Wilhelm si a statuliff sal (2),
si astfel Po Ionia a sea:pat de armele teribile ale luT Frideric
Wilhelm. Puffendorf oice : L'Electeur de Brandebourg voyant
que Charles Gustave n'était pas en Oat de le mettre en posses-
sion absolue de la Prusse Ducale, comme il avait été stipule
entre eux, et qu'il avail même résolu a composer avec la re-
publique pour 800,000 rixdales, se résolut à traiter avec les
Polonais, k avancer cette somme à Casimir, et a unir ses
forces ayes celles de ce Monarque, aux m'emes conditions ar-
r'etées précédemment entre lui et le Monarque Suedois. Le re -
publique, ravie d'enlever et son ennemi un allié si redoutable,
consentit a la proposition, a condition que la Prusse Ducale
retournerait à la Pologne, si l'Electeur venait a mourir sans en-
fants males (3).
Regele Polonier incepu3e a trata in Julie 1657 si cu hat-
manul Cazacilor Bogdan Hmelnitki, ca sa dobandésca i retra-
gerea acestuia, precum dobandise pe a luT Frideric Wilhelm.
In urmarea acestor tentative, Hatmanul ordonase Polcovnicu-
lui Anton, sa se retraga, i sa parasésca pe Rakozzi ; dar Pol-
covnicul Anton refusé sà asculte de Hatmanul, i ast-fel Ca-
zacir se itnpartira in douè tabere : una era pentru Polonia si
se tinea la o parte, ear cea lalta, cu polcovnicul Anton, remase
credinciósa alianter (4).
Regele Carol X Gustav, vacreado'si téra incalcata de F'rideric III,
lasa pe Rakozzi eu MoldoveniT, cu MunteniT i cu Cazacir pol-

(I) Pierre des Noyers. Lettres, pig. 333-335.

(2) Lelevel. Histoire de Pologne, tom. I. pag. 176, 177. César Cantu,
Histoire Universelle, tom. XVII, pag. 43..edit. Paris 1855. Camille Paganel
Histoire de Fi ederic le grald. Introduction, tom. I, pag. 78. Pau is 1830.
(3) Puffendorf Aff. de Brandebourg t. VIII. Sect LV. pag. 508.
(4) Charles Forster, la Pologne, pag. 118.

www.digibuc.ro
 137

covniculuT Anton in Po Ionia, si le da. Cracovia, ear el se re-

pede ca fulgerul, spre Ormurile Baltice, trace pe gheat'd cu
armata sa, paste micul i paste marele Belt, si impresórd ca-
pitala Copenhaga, care nu se astepta niel prin vis, la o ase-
menea visitA. Resultat al acestel lovirT vitejescT i minunate ,
ail fost pacea incheiatd la Roskild, sail Roeskilde, prin mijlo-
cirea FrancieT si a Engliteret, la 29 Octombre. 1658. Dupti con-
ditiile acestel päcT, Danemarca perdea i da SvedieT, Scania,
Bleking saü Bleckingen, Halland, Tronheirn saü Drontheim si
insula Bornholm. Carol X Gustav mnrind la 1660, lasd corOna
fiuliff sOil Carol XI, minor in vArstd de cinci anT, sub Regenta
sotieT sale, Reginei Hedwig Eleonora, a Cancelaruld Magnus-
de la Gardia si a senatulul. Intr'aceste, Prusia renunta de a
mar prelungi alianta ei cu Suedia conform tractatului de la
Wellau, citat mat: sus. Regenta SuedieT se grdbi sIl incheie
pacea cu Polonia, pace care ad fost subscrisd in oril§elnl O-
liva, la o mild de la Dantzig, In diva de 3 Maiil 1660 (1). Re-
gale PolonieT loan Casimir ultimul Wasa, reliant& la titlul de
liege al Suedi el i lasá. in stapanirea SuedieT Livonia, Esthonia
si insula Esel, din tOte cuceririle ale lui Carol X Gustay. Su-
edesii desertard restul Poloniel (2). Ast-fel s'at pus capAt la
3 Maiü 1660, luptelor dintre Suedia i Polonia care incepuse
de la 1597 !
Dar sd ne intúrcem la aliatif RomAnT si la cele petrecute
in rile lor. Rakozzi ail remas in Polonia cu aliatii Moldo-
venT, MuntenT si CazacT. Chronicarul Topeltin dice : .ce aù
suferit PoloniT de la Rakoz4, se spuie Polonif ; dar la ce aù
ajuns Ardealul, din causa. acestor espeditiT a lui Rakozzi, noT
una mie de anT se plAngem cu lacrAmi..(3)!.. O armatA Po-
lond calf i pradd Ardealul ; apoi un corp de Turd i tOte
urdiile Tritarilor din Crimea sub conducerea luT Mahomed-
Gheray-Han, nilvälesc, pradd si ard Transilvania, Moldova, "Va-
lahia si Ucraina.
Cum Uil lipsit Regale SvedieT de MO. Rakozzi, si cum s'aii
audit cd ImpAratul AustrieT trimete ajutor Poloniel, Polonff s'ail

(1) Pierre des Noyers lettres, pag. 5f8. Stephan Katona, Historia cri-
tica Regum Hungariae, tom. XIV, pag. 15, Budae 1804.
(2) Librel, Hisl. de Pologne, I, 177.
(3) Letop. Moldov. tom. I, pag. 333. Des Noyers, Lettres, pag. 311
315.

www.digibuc.ro
 138

imbärbatat, i aceT care creduse cä vor fi fericiti sub domnia

noua a lui Carol X Gustav, incepura a se cai. si se gätea la luptal
pentru rocapata Ora. Polonii pornesc sà scape Cracovia ,
si la 21 August 1657 Generalul Würtz 6 silit s capituleze si sä
deie inapoi Cracovia. Intre" conditiile de capitulatie se hotara
despre Romani ca. ei avea voe sa se intOrea nesuparati in ta-
rile lor ; insa multi ail remas in Polonia. Cu acéstil ocasie se-
cretarul Reginei Poloniei, qiee despre ei ca. era barbati frurnosi
si voinici (1).
In Julie 1657 Rakozzi trimite pe un trambitas la Regele Polo-
niei, en o epistola din partea sa, propuindu-T pacea (2). Ra-
kozzi propuind pacea in numele sè, oferea sä restitue doue
cetati pe care le .ocupa in Polonia , s platésca o despägubire
de resbel Poloniei. se predeie Regelui Poloniei o parte din ar-
inata sa, i se lega ehiar contra Regelui Svediel despre care se
plangea inselat. Regele PolonieT priimi IMAM, dar in urtna
se resgandi. Rakozzi vadêndu-se refusat, arde bagagele sale si
trece, inapoindu-:se, Vistula, la Sandomir. Armatele PolonieT in-
trunite il urmäresc ; 6000 de tdtari vin in ajutorul Regelui Ca-
simir, si Polonii se grabesc se cuprinda trecatOrele muntilor, ea
sä tae retragerea lul Rakozzi. Regele Casimir scrie lui Lubo-
mirski sà se intórca din Transilvania, ea sa se intrunéscil eu
armata Austriacal (3).
Polonii se jail dupa Rakozzi din bate partile. Acum Rakozzi
era lovit si de Hanul Tatarilor, care chiemat in ajutor de Czer-
nieski, nàvàlise en tútà puterea sa, si Rakozzi pierdu in lupte
tunurile si bagagele sale. Cazacii in retragerea lor, ajungênd
la t6rgusorul Meji-Boj sari Miedzybor, in Podolia, la hotarul
Moldovei, ard in urma lor, spre a se apära de urmarire, tOte
podurile de pe Nistru. Moldovenii si MunteniT apucase sa se
retragä cu cate-va ore mai nainte tot pe aic6, pe la Miedzy-
bor spre Nistru, iar Rakozzi se retragea si el cu mare graba,
caci primise scire ea 'Muff intrase in Transilvania i ea Impa-
ratul Austria trimetea in ajutorul polonilor un corp de Oste
sub comanda generalului S6hprok (4). Kemeni Iano5 generalul
(1) Lettres de Pierre des Noyers. pag. 336. 313.
(2) Charles Forster. La Pologne pag. 118. .

(3) Des Noyers, Lettres, pag. 335-343.

(4) Des Noiers, Lettres, pag. 319, 320. incai Chron. ROM. tom. III,
pag. 68.

www.digibuc.ro
 139

lui Rakozzi si consiliari ai sei, *lend catastrofa,-in-

demna pe Domnul lor s'O' se Intóreä el In Transilvania, cà de
va scapa el, sa aibe: de grija celor ce vor remâne in Polonia(1).
-In retragerea sd, Rakozzi cade prins in miThele Polonilor, cer-
sindu-sli de la ei viala prin rescumperare, platind done miliOne
pentru care le-art dat zàÌog pe fratele sera Apafi, incheind cu
Polonii o pace rUsinÓsil, la 24 lithe 1057, intre tergusúrele
Cearnovstrag i Miedzybor, si se intórce In Transilvania en un
corp de abea una mie de órneni !..(2). Restul armatei sale ail
remas in Polonia_sub comanda In)" Kemeni Janos, si find impre-
suratrt de Talan i parilsità de Cazaci cade cu Kemeni Ianos
in robia Tatarilor. Kemeni Ianos socotise ca va scilpa de Tatari
de se va trage spre munliI Moldovei, dar a fost impiedicat de
la ncésta, pentru &I, de si Hanul Tiltarilor era coprins in trac-
tatul de pace Incheeat de Rakozzi eu Polonii, tolusi el nu
primea pacea sub pretext cà art fost incheiatil färä voea sa,
porUnci luI Nardan-aga generalul set, srt calce pe Ardeleni in
retragerea lor, cu treltdeci de mil' de Tatari. ajutand si insusT
Hanul in deosebi, si ast-fel Ardelenii fost omorâff
de Mari, art remas robi si dusi In Crimea si prin Bugeac en
generalii lor Kemeni.Ianos, Cornis Gaspar, I3eldi Pal si al[ii(3).
Abea, dupti ce ail stat trel anT in robie, Kemeni Iano i en
ce:i-lalft ail fost rescumpera(1 prin mijlocirea Dorunului Valahiei
Radul Mihail sail Mihnea Voevod. Ast-fel ostea tiff Bakozzi,
parte peri, parte fu prinsà, i acéstri Intreprindere nebunésea
si indrilsnétà art costat multe mii de morti si mite mil' de
robitY Transilvania, Moldova si Valahiei (4). Sunt pline de in-
teres pentru acesta epoch', sc-risorile luí Pierre des Noyers, Se-
cretarul Reginei Poloniei Maril Luisa de Gonzague, Sofia Re-
geld PolonieT Loan Casimir, care Ismail Boitillaud Ambasa-
dorul Regelta Casimir pe WW1 statele Provincielor Unite, la
(1) Constantin Cápitanul in Magasin istoric. pentru Dacia. tom. I, pag. 313.
(2) I. V. Rusu, Compendia de istoria Transilvaniel, pag. 327. VedI
conditiile acestul ru§inos tractat in §incai Chron. Rom. tom. Ill. pad. 68, 60.
(3) §incai Cronic. Rom. tom. 111, pag. 69. Constant. Capit. in Magaz.
istor. pentru Dacia, tom. I, pag. 313.
Letop. Moldov. tom. I. pag. 331-334, H Baumnirl-KameucEiii, Hcrop.
Mama Pocchi, tom. I. Adam Mickiewicz, Histoire populaire de Pologne,
pad, 20-248. C. CmaparAmm, PyROBOACTBli z noanaaho Howl) Heropin,
pag. 184, 185. Cantu Histoire Universelle, tom. XVI, pag. 482.-488.
Ch. Romey et A. Iacob, La Russie ancienne et moderne, pag. :1.36-140.

www.digibuc.ro
 140

Amsterdam, si memoriile Cavalerului polon Pasek care ail de-

scris trite resb6ele cele marl ale Poloniel contra Rusilor, Pru-
suitor, Transilvanenilor si Svedilor (1). Regele PolonieT loan
Casimir, lipsit de energie, era condus de Maria Luisa de Gon-
zague, sotia sa, ear dup5. m6rtea el (1667), in loc de a te
simti liber, gasindu-se Ma. indemn si farg povâtuire, se hotilri
sN. abdice, si s'a retras, la 1668, la inonastirea de Saint-Ger-
main des Près, la Paris, unde acesta cea de pre urm6 o-
draslä barbatésca a farniliet Waza, se seviirsi din viatà la
vrAsta de 73 de ant, in qiva de 16 Decernbrie 1672. Polonfl
aleseril Rege in locul sea pe Principile Mihail Coribut Wis-
niowiecki (2).
Gasim prin mat multi: istorici contimpurant si prin rela-
tiunile diplomatice, trAsâturT despre vitejia Românilor. . Asa
de pildâ, un raport câtre Maresalul Grammont, din 10 fe-
bruarie 1656 ne incredintezä, cri in armata Polonâ era la 1656
un corp de voluntarl Moldoveril (fionopi) care da mult de lucru
armateT Svedeze repeqindu-se asupra el ca lancea qi cu sabia.
Acest corp de moldovent, dup./ mat multe lovirI, a fost Hint
de Principele de Sulzebach In Ianuarie 1656 si risipit peste
Donet, lasand mult1 prinsl in mânele Svelilor, intre cart pe
Colonelul lor Denhof. Regele Svediei i-a Onit pan'a. la Tarnov,
cincI leghe de la locul luptel. Acéstri risipá a corpulul de
Moldoveni, a fost, scrie diplomatul frances Ant. Courtin, Rese-
dinte general al RegeluT Ludovic XIV pe langa Statele de la
Nord, catre Maresalul Grammont, mare pagnbrt pentru Polonl (3).
Pe atuncI ((Pee chronicarul Miron Coftin) (Moldoveni, multi
si feciorl de boeri, se ducea la lefe la Muscall, unil la LesT,
unit la Rakozzi, unit la Sved pentru agonisita. (4).
(1) Adam Mickiewicz, Les Slaves. Cours professé au Collège de France
tom. II, pag. 329. Paris 1849.
(2) Cantu. Histoire Universelle tom, XVI. pag. 496. Adam Mickiewiez.
Qp. laud. pag. 249. Un studid interesant despre Regina Maria de Gonza-
gue, ad peris D. Albert Vaudal : Un mariage politigue au XVII Wide,
Marie de Gonzague cl Varsovie, in Revue des deux mondes du 1-er fe-
vrier 1883, pag. 671-694. Vultsi Charles Forster, La Pologne, pag. 192
196.
(3) Pierre Chevalier, Histoire de la guerre des Cosaques contre la Po-
logne. Copie d'une relation de la guerre du Roi de Sukle contre la Po-
logne. écrite par Monsieur Courtin k Monsieur la Marechal de Grammont
10 fevriez 1656. pag. 43, 41. Paris 1663.
(4) Letop. Moldov. tom. II, pag, 301.

www.digibuc.ro
 --- 141

fiqa era si In Transilvania. Fr. de Mezeray dice sub an. 1636 :

«La Transilvanie fourmille toute de gens de guerre qui ne cher-
che qu'employ..,(1).
«Gheorghie Stefan Vodii, dice Miron Costin, imbla legánán-
du-se la 1658, in cotro o va lua, el era uniT de'l sfatuea
sä mérgä la CazacT, si acel sfat era MA' temeT, ca nu socotea
a de acolo Vasilie Lupu voa, cuscru find cu Hmil, nu s'ad
putut pune in picióre cu ajutor de la Hmil, pang a 8tatiit eu
gändul numai se purcéd6 spre Rakozzi, cu care avea OAT ed
juramänt cse nu lase unul pe altul pand, vor avea o pane se
o impartd, (2). Dar cu tOte aceste jurâminte si ineredintári
date lui Gheorghie Rakozzi II si luate asemene in schtb de
la el, Gheorghitá Sfefau Vodá se gändea mg mult la foIosul
sea: el cerch se facá apel la ihima de cavaler a Regelui Po-
lenieT lOn Cazimir : el scrise mareluT Mensal al armatelor Polone
Gheorghie Lubomirski «se róge pe Regele PolonieT, ca se fie
priirnit cu averile sale in Polonia sub protectia Regelia, de si
el (Gheorghie Stefan Vodá) a fost un mare dusman al Polo-
nieT, eánd datorea in mare parte RegeluT IOn Casimir Domnia
MoldoveT,... Ins/ Regele Casimir refusa, de si unti din minis-
Oil; se): il sfatuea se lase pe Gheorghita Stefan Vodá sa se
asede in Polonia, 0 apoi se puie mane pe el si pe averile
sale... (3).
Militia adecá ordinul Sultanului de destituire, a venit lui
Gheorghie Stefan Vodá la sfarsitul le Martie 107, cum am
dis mai sus (pag. 95). El insá nu párásise inc.I. Domnia la
inceputul la Decembrie 1657. Ghreorghie Stefan Vodä, Cons-
tantin Vodá Basarab si Gheorghe Rakozzi II erad hotäritT sä
se opuie cu armele contra firmanurilor de mazilie, cum ne
incredintézá si Pierre des Noyers Secretarul Reginel Poloniet
In arhivul Principilor Czartoryski din Cracovia se pästrézá in
original o scrisóre de la Gheorghe Stefan Vodá scrisá Poloneste
si subscrig cu Mere cirilice, cu data din lag 13 Decembrie 1657
adresatá luT Stefan de Pilce Korycinski marele Cancelar al Re-
gatului PolonieT, care scrisóre dovedesce inteun mod positiv cele
dise ma sus si cercarea lui Gheorghe Stefan Vodá de a im-

(I) Fr. de Mezeray, Histoire des Tures, tom. 11, pag. 146, Paris 1632.
(2) Letop. Moldov. tom. I, pag. 337.
(3) Pierre des Noyers, Lettres, pag. 372.

www.digibuc.ro
 142

blandi pe Regele Po Ionia Ión Cazimir si acäpâta ertarea si

ajurorul sea. Etó. cuprinderea .acel scrisorl :
cLuminatule, M'aretule ér Mie bine-voitorule Domnule Mare
Cancelar al RegatuluT PolonieT.,
c0 dinióró. cónd intemeésem pläcuta prietenie cu Domuia
ta , nu speram alta ceva de-cht a putea culege fructe mänóse
din intimitatea nóstra: Dar din causa timpurilor nefavorabile,
acésta strinsà prietenie a nóstrà a trebuit se remêie la o parte.
Acum din mila luT Dumnedef, Cerul s'ari maT seninat i intreb
cu aviditate despre starea sónótólter DomnieT tale , dorindu-IT
se trAestT mulfl anT cu tot felinl de belsug ; si find cA, te-am
cunoscut tot deuna bine-voitor mie, asa dar si acum te rog
ca se fir tot asa de afectuos, §i prim ghibacia qt puterea Dom-
niei, tale se ma introduce in grafia Maiestafei sale BegeluT.
DecT dar ne indoindu-m cà mi veT remânea tot deuna tot asa
de favorabil si cà m'é vef Indatora Intr'o mie de modurT cores-
punclend dorinfelor mele in acésta privinfa qi fäcêndu-mg se fiti
tot asa de gata i eil a te servi, ÎT ofer serviciile mele cat
de urgente.
Din lasY, 13 Decembrie 1657
Al Domniel tale devotat prieten i slugá.
riwprHE OTE/ISAH ROEROM
rocriomp 31-1MA MOMMICKHX (1)

Aceste se potrivesa si cu chronicarul Miron Cmtin care dice

cà Gheorghe Ghika urmasul luT Gheorghe teian Voevod s'aó
suit pe tronul MoldoveT la 1658, &And tot el ne spune cà mazilia
i venise luT Gheorghe Stefan Voda la Martie 1657 (2).
Marele Cancelar al PolonieT Korycinski era cunoscut si prieten
mare luT Gheorghe Stefan, de când nicT unul nicT altul n'ajun-
sese Inca la inaltele trepte la care se urcarà In urea. Viata
amanduror acestor prietini a fost cam de o potrivg vijeliósâ si
norocul lor de o potrivà schimbólor.
Gheorghie Stefan Vodói si Constantin Vodà Basarab , isgoniff
de la domniile lor, fugirà In Transilvania (3) la sfArsitul anukil

(1) VecI1 Vol. 402. pag. 313 al Arhivulul Principelul Czartoryski din Cra-
kovia. (Arhivul Acadlmie1 Rornane po3ede copil legalisate de pe docu-
mentele atingätbre de istoria nóstra din Arhivele Principilor Czartoryski).
(2) Letop. Moldav. tom, I,
(3) Des Noyers, lettres, pag. 403.

www.digibuc.ro
 143

7165, adeca la 1657 (1). Chronicarul Miron Costin ne aratit

drumul pe uncle ail fugitfi Gheorghie Stefan Voda : cck la
Târgul frumos, ntergéncl pe la Buciulcei, la ComOnqt1; ai
intrat prin. munp in fara UnguréscO, (2).
Gheorghie Stefan Vocla, a stat in Transilvania, cat a trait
si se lupta Inca Gheorghie Rakozzi II, sperand In isbénda a-
cestuia i in schimbarea noroculut Avem o scrisiíre de la
Gheorghie Stefan Voda datata din Szighet (Sighet, din Mara-
mur4 apr3pe de hotarele Moldovei), din 3 Octombre 1659
prin care el scrie luI Gheorghie Rakozzi, In curent
despre amestecarile ce partisana sél facea in Moldova, In
interesul causeI sale, partisani Intre cari se vorbesce despre
Cdpitanal Darac care cu un corp de voinici de 600 de ómeni,
prada Basarabia pana la Nistru, despre boieriI Biwa Ioan
Damitrapa Boul i despre legaturile ce mai avé in Ora Cazacesca
de unde, cu Vita impotrivirea Hatmanului, el astepta ca un
amic al séil diutre Capil Cazacilor anwne Mere-Hohul polcov-
nicul sa calce Moldova cu toti cazaciI de sub comanda luI(3).
Dar invingerea, ranirea i mértea lui Gh. Rakozzi II (8 Iunie
1660) puse capët acestor sperante si acestor siIine, TurciI
Tätarii cuprinseril Moldova si Valahia, i Gheorghie Stefan Voda
iT Indrepta pasiI i tóte nadejdile Care Principa Germani fostii
seI aliai i catre Regele SvedieI Carol XI Gustav, succesorul
aliatului seil de alta-data Carol X Gustav, cum am c,1is mai sus.
Abea s'a intors Rakozzi in Transilvania, si comisariI turcesci
sosira dupa dénsul cu firmanul Sultanului de destituire, pentru ca
n'ail ascultat ordinele Portei, pentru ca ail dus tara in pri-
mejdff si pentru ca a turburat linistea obstésea. In Octombrie
1657 se stringe Dieta la Alba Iulia, dupa ordinul Comisarilor
turcesci, si se citesce firmanul fulgerätor de destituire ; Statu-
rile era chiernate sit alega all. Domn. Dieta sili pe Rakozzi sà
abdice ; dar el abdica ea conditie, ca. daca Sultanul it va erta,
sa-s1 recapete Domnia. Statele Transilvaniei aleg Dornn, la 31
Octombrie 1657 pe Rhedel Ferenz ; Rakozzi izbuti sa fuga cu
fiul sell, i sa se inchicla intr'o cetate a Transilvanief... Statele
Transilvanief cer, spre a-I da libertatea, ca el sa rescumpere

(1) Letop. Mo'dov. tom. 1, pag. 336.

(2) Letop. Moldov. torn. I, pag. 337.
(3) VeciT acest& scrisóre sin Monuments Hungariae Historica. Else Ostttly:
Okmánytar, tom. XXIII, pag. 655, Buda-Pest 1874.

www.digibuc.ro
 144

pe top' cei robiti de 'Mari, in timpul retragerei sale din Po-

lonia(1). Ferenz Rhedei abdicA in favórea lui Rakozzi, Sul-
tanul Mahomed IV, furios pentru nesupunerea lui Rakozzi, tri-
mite pe pasa de Buda cu 40,000 de Tätari, sa calce si sa
prade Transilvania, o supuse la capitulatil grele i dA domnia
Transilvaniei lui Acliace Bartzai. Rakozzi stringe o armata
intrA in Transilvania ; Bartzai abdicA, dar nat.innea contestA
dreptul de a abdica, Bartzai intarit prin Ostea TurcéscA bate
pe Rakozzi la Satul Gradiste, localitate unde a fost odiniórA
Ulpia Traiana. Rakozzi intrunindu-se cu Domnul Valahiei Radu
Mihnea Voevod, care se Meuse protestant si se unise cu 'Ra-
kozzi, i adunând Oste, intrA din noti in Transilvania, hate pe
Turd si-I fugAresce in Ungaria. Bartzai se inchide in Sibiiù cu
un corp de 1500 de Turci ; Rakozzi impresóra cetatea Sibiiì
o bombardéza tOta earna. La inceputul anului 1660 Rakozzi
audind cA turcil din Ungaria navalesc in Transilvania, i cii,
Domnii eel nuoi ai tërilor Moldova si Valahia primise ordin
de la Sultan sa calce si ei Transilvania, spre a coprinde pe
Rakozzi din tete pAriIe, parasesce Sibiiul i plécA spre Cluj.
Intre Gala' i Fenes, din sus de Cluj, se da o bátálie infri-
award, in diva de 9 Maiti 1660; Rakozzi se lupta ca un
dar ranit greil, fuge la Urbea mare, unde acest Eroti muri in
dim de 8 Iunie 1660, in vrasta abea de 39 de mfr.
Din acest moment, Sultanul hotari sA supuie Transilvania
imperiului sea (2).

Acestea suut evenimente la inceputul carora, Regele Svediei

Carol X Gustav, trirnisese pe Amhasadorul s65 Welling la Con-
stantinopoli, dandu-i misie sä treat pe la IasT, pe la Gheorghie
Stefan Voevod. Domnul Moldovei primi, cum am Védut, la 28
Decemhrie 1656, pe ambasadorul SvedieT, nóptert, in audientä
secreta, ferindu-se de Ceausul Sultanului care venise tot atunci
la Iasi, aduc'end porunci lui Gheorghe Stefan Vodä, pe care
le-afi dus i lui Constantin Basarab si lui Rakozzi II, ca sA
mérgA in ajutorul Regehif Poloniei i sA nu facA legäturi cu
Regele Svediet Sultanul Mahomed IV ameninta pe tus-trei
(1) Des Noyers, Lettres, pag. 365-368.
(2) Cantu, Histoire Umversqle, tom. XVI, pag. 426. Pierre des Noyers
leltres, pag 367 - 372. I. V. Rusu, Compendia din istoria Transilvaniel
pag. 329E31.

www.digibuc.ro
 145

DomniT RomânT a de va intra un singur ostaq al lor, ca du§-

man in Po Ionia, el I va destitui qi va calca cu urgie pile
lor ; tot aqa scrise Sultanul qi lui Mahmud-GheraT Hanul TA-
Varese (1).
Manuscrisul lui Hildebrand 0 arhiva Statuldf de la Stocholm,
trebue sà cuprin4 relatiT intinse despre acéstA epocà a istorieT
nOstre. La Stocholm trebue s'à se g5sescä atât copia scrisórei
Regelui Carol X Gustav cAtre ,Gheorhie Stefan Domnul Mol-
dovei, cat 0 scrisórea de respuns a DomnuluT Moldovei catre
aliatul seil Regele Carol X Gustav, trimis6 din I4f prin Ambasa-
dorul SvedieT Weling la 1656.
Neuitatul A. Papiii Ilarian, a publicat portretul luT Gheorghe
Stefan Voevod, gäsit in Germania 0 l'ati reprodus prin lito-
grafie in Tesaurul seii. Acest portret s'a5 reprodus 0 de A-
cademia Romane. in fruntea tomuluT al IV part. I al continua-
tie la publicatiunea Hurmuzaki : Documente atingëtóre de istoria
Românilor (Bucuresci 1885). Pe acest portret stâ scris imprejur
italienesce : Stefano Giorgio.= Principe di Moldavia, 0 la mar-
gine sub portret insemnarea : A. Bloem. del. Il Bianchi scul.
Abraam Bloemaert pictor 0 gravor care a scos portretul a-
cestuT Domn, ail fost un artist renumit, elev al lui Franz-Floris,
nAscut la Gorcum la 1564, mort la 1658, prin urmare contim-
poran al le Gheorghit'l Stefan Vodâ (2).
Conrad Jacob Hildebrand, care a l'alsat memoriile sale, inca
inedite, despre acéstä. epoc5. 0 despre cälatoria sa in Moldova
cu Ambasadorul SvedieT WeEing, este un scriitor cunoscut in
literatura Pomerania.. Geografulu Malte-Brun citéig o carte a
sa de mare valOre pentru istoria Pomeraniei sub titlu ; Gene-
alogia Ducum Ponzeraniae (3).
Pomerania, tam de pribegire 0 de ad6post a luT Gheorghie
Stefan Vodg, este astli-0 provincie a PrusieT, pe termurile
Baltice ; ea se hotaresce la nord cu marea Balticg, la Apus
cu Meclemburgul, la Sud cu Brandeburgul, la Rès6rit cu Prusia
ApusanA. Numele acestei provincii (Pommern) derivA din sla-
vonesce : Pomorski, adecA fara de ltingd mare.
Stetin capitala PomeranieT, pe fluviul Oder, este un oraq
Rule vechiil 0 important. In vechiul .Stetin se aflà anticul cas-
(1) Pierre des Noyers, Lettres.
(2) Lalanne, Biografie Universelle pag. 202. Paris 1853.
(3) Matte-Brun. Géographie Universelle tom. III, pag. 76. Paris 1853.
10

www.digibuc.ro
 1 46

tel regal in care a trait 0 a suferit Gheorghie Stefan Domnul

Moldovel, 0 unde 'at`i dat sufletul la 1668. Dupa stingerea
némului vechilor Dud' al Pomeraniei,"la 1637, Electorele de
Brandeburg, cu dreptul de inrudire, urma sä mo§tenésca WO.
Pomerania ; dar la mórtea celui de pre urma Duce al Pome-
raniel' Bogislav XIV, in clilele resbeluldf de tref-glecT de aril,
Pomerania gasindu-se ocupatä de Sveil, Brandeburgul a fost
silit sa se multamésca numal cu o parte din ea, adeca cu
Pomerania de sus (Hintern Pommern), iar restul Pomeraniel
cu Stetinul, cu Strasburgul 0 cu insula Rugen, a fost cedate
Svediei, spre rësplata sacrificiilor ce ea Meuse in acel lung
resbel religios. Dupa catastrofa Regelui Svediei Carol XII, Fri-
deric Wilhelm deveni stapan peste Stetin, peste insulele Wolin
0 Usedona 'Ana la Peene : tóte aceste i-a fost cedate de Svedia,
dupa pacea de la Stocholma din 1720 ; tractatul de la 4 Iunie
1815 a asigurat tOte aceste Prusia 0 ast-fel Pomerania a
devenit provincie a Prusiet De la 1805 esista la Stetin o So-
cietate istorica qi archeologicti a Pomerania (1). In analele a-
cestel" societaff s'ail publicat de eruditul Doctor Gh. Haag din
Stetin, articolul despre care am vorbit la inceput.

La 1864, A. Papiii llarian, descoperind in arhivele din Berlin

actele pe care le-am citat mg sus, scriea : gn'am putut citi
fara o vie emotiune, meditand 0 plangênd ursita schimbëtóre
0 trista a Domnilor Romani, (2). Dar acésta emotiune trebue
s'o simtésca cine-va 0 mal tare, visitand vechiul castel din
Stetin, unde dintre sfaramaturie vécurilor, la urechile sale se
aude plangator, suspinul de durere al lui Gheorghita Stefan
Voevodul Moldovei....
Miron Costin 4ice :
t Orb norocul la suil, qi lunecos de a stare pe loc, grabnic
fi de sárg pornitor la pogorip...(3)

(1) Malte-Brun, Géograpie Univeiselle, tom. III. pag, 76, 81, 122, 127 128,
329. Diction. de la Conversation et de la lecture, tom. XLIX pag. 490 491.
tom. XLIV pag 390-391. Paris 1838.
(2) Tesaur de monumente istorice pentru Romania. tom. II, pag. 73.
(3) Miron Costin, Letop. Moldov. tom. 1, pag. 330.

www.digibuc.ro
ADAOS.

www.digibuc.ro
 La pag, 14 :
Ialovip se Vicea in Moldova junica junca, adecg vaca
tingrg care n'a fätat Meg ; frantuzesce Génisse. Acest cuvint
este slavonesc fizromma. (veVT Caosapr, Tr....,eportuo-CzaBrmexaro
11 Pycetcaro 3131,Ixa, tom. IV pag. 482. C. II. E. 1847. i Ch.
Ph. Reiff, Dictionnaire Etymologique de la langue Russe, tom. II,
pag. 1108. St. Petersbourg 1836).

La pag. 28 :
Bucioc (fitivTon sail Kowa) a fost boer mare, mare Vornic
de Ora de jos sub Gaspar Vodg Domnul Moldovei, i edintre
boefl mai cap era tuff pre atunce Bucioc Vornicul Terei de
jos, cum Vice Chronicarul Moldova (Let. tom. I, pag. 237).
Vornicul Bucioc era prietin i credincios al lui Gaspar Vodg.
Cu bite aceste Gaspar Vodg a cercat Intr'un rênd sä'l oträvéscg,
ear pe Vasilie Lupu hinul sell l'a bggat in temnitg i l'a pus
0 la muncg, dändu-T pricing cg nu dg sémg de o sumg de
bani a Visteriei, cgci Vasilie Lupu Vodg era Visternic mare la
Domnia hit Gaspar Vodg (Letop. I. 237. 238)
Dupg asasinarea lui Gaspar Vodg, Bucioc Vornicul a scäpat
la Brani§te la un hin al seti Toador BräniSénul i s'ail op1o0t
la el ; dar acesta II dgclú pe mans. lui Schender-paa care l'ail
apucat indatà i l'a pus in tapg, la. 19 Septembrie 1621. Vor-
nicul Bucioc sfgtuea pururea pre Gaspar Vodg spre bine (Let.
Mold. tom. I. 241. 243)

La pag. 35 :
Mate Vodg Basarab a inzestrat cu odOre i cu mo0i monas-.

www.digibuc.ro
 160

tirea Soveja. Se p6stréz1 un zapis din 1650 prin care «Pe-

trasco Ciogolea biv logorát 0 Miron Ciogolea biv parcalab de
Cotnaff, vind satul Mazarestii 0 (rupt) ce sunt in Moldova
intr'un hotar (afarg. de un loe de casa din sat mai nainte
vindut) Maria sale 1w Motel' Basarab Voevod Domn tuff Ro-
manesci, impreung cu top' vecinii, dirept 400 galbenT ce i a
plgtit in fata Divanuldi din Targoviste,. In zapis se glice
la srarsit, c5, MateT Vodsä cumpgril aceste mosiT si le aruesce
Monastirei Soveja. Acest zapis este seris intreg romanesce cu
mAna luT Petrasco Ciogolea, si are data; in Teirgovifte 7159
(aded 1650) septembrie 30 (1).

La pag. 55 :
_pile pline de fricd gi de tremur .. Lumea fugea si se ascundea
In tOte pArtile de frica si de urgia invasieT, si-si Ingropa in
pgmênt averea si documentele mosielor. Despre acést5, spaimbi
vorbesce 0 urratorul uric scris slavonesce de la Domnul Mol-
dovei Iw Antonie Roset Voevod din 7186 (adecg 1678) No-
embrie 5.
cCu mila lui Dumneqeri noT Iw Antonie Roset Voevod Domn
Orii Moldaviei. Precurn ail venit Inaintea nóstra si Inaintea a
marilor nostril' si midi boerT al' Moldaviei, Ignat... nepotiT si strë-
nepotii lui Musat si Ivanco, cu multe milrturii pe numele luT
Halohie Guzul din satul Nicorestii, si Apostul ot tam, si Ionasco
sin Ignat ot tam, si Necolaï Balica ot tam, si Paraschiva ot tam,
si Stefan ot tam, si Irimia ot tam, si Vasilie Hansariti ot tam,
si cu alti mulfi zicënd ca ar 11 avut ei un uric de la
Voevod pe o a patra parte din tot satul Nicorestii de jos si
Nicorestil un hotar in tinutul Tecuciului, care acea a patra
parte hind dréptii cump6raturg uaosilor si steamosilor lor, Musat
si Ivanco si de la Petru spaariul, ficiorii Magdalinii nepotii
luT endrea Hatmanul; cb." acel uric a fost ingropat in ptimént
cand s'ad rddicat ea (VI ungurefti 0 cu oqti Muntenegi Ghe-
orghie Vel logofttul asupra NI Yasilie Vbevod Donn prii
Moldavia qi izgonit flind Vasilie Voevod din Ora nóstrd, qi
r'émetind in locul lui domn Ora nóstre Gheorghie Stefan Lo-
gofetul, atunce putreotind qi prdpddindu-se acel uric, numaï
(1) Acest zapis se pistrézd la Ministerul Domeniilor, pachet No. 9364.
El mi s'ad comunicat in copie de DI. V. A. Ureche.

www.digibuc.ro
 151

pecetea ail r6mas, §i ad ardtat'o inaintea nóstrd. Drept a-

ceia vilqlênd mare a lor jäluire, si atäte märturii incredintate,
i-am dat si noi si i-am intärit lui Ignat si lui Vasile Har-
sar si luT Apostul san Mutul si liff Gligorie sin Barlddénai
si lui Anton , nepotilor si strenepotilor si restrenepotilor
lui Musa si WI Ivanco pe acea a patra parte din tot satul
Nicorestii de jos si NicorestiT de sus. flind arnêndouë catunu-
rile un sat, sä. le fie lor acea a patra parte din tot hotarul.
Ear hotarul acelui sat se incepe din hotarul Sfredelestilor in
sus, pe längä hotarul Sarbilor si deasupra Tecuciului, prin dam-
brava galbinä si pe längä hotarul Häntestilor in sus.... spre apus
pe hotarul vechiti, pe wide ad umblat din invechime. Si spre
acésta este credinta Domniei Me le mai sus scris Noi lw Antonie
Roset Voevod, si credinta pré iabitilor fli Duinnealor Alexandra
Voevod si Voevod, si credinla boerilor nostril' Moldovenesci:
credinta boerului. lie Sturm vel Vornic Terri de jos si cre-
dinta boeruliff Gligorie Ghenghia vel vornie Orii de sus, si cre-
daita boerului Gavriil Costaki hatman, si credinta boerului
Ramandi vel postelnic, si credinta boerulut Ión Rakovita vel
Spatar si credinta boerului Chiriac Sturza vel paharnic, si cre-
dinta boerului Ursul vel Visternic, si credinta boerului Pavel
Cost4 vel stolnic si credinta boerului Costandin vel Comis.
Si. spre mai mare putere si intärire poroncit'am la al nostril
cinstit boeriti Miron Costin vel logorät se scrie si pecetea nós-
trä se o spänzure la acest adevärat uric al nostru.
Am scris Andronaki B5 Iv rob Let. 7186 Noembrie 5. (1).
La pag. 65 :
Pe Domnita Ruxanda o ceruse cu stAruint.ä de sotie si Piotr
Potocki fiul vestitului marelui Hatman al Poloniet Potocki (2).
La pagina 76 :
Etä doveqi &A. Vasilie Lupu a fost cununat si inqestrat de
Gaspar Voevocl :

I. Uric de la Iw Duca Voevod Domnul Moldova , din

23 Marge 7179 adecti 1671.
«1w Duca Voevod Bojieiu milostiu Gospodar Zemli Moldav-

(1) Originalul suret se pästréz ä. de mine.

(2) Dr. L. Bubala Szkice historyczne pag. 136, Lwepat 1881.

www.digibuc.ro
 ---,.. 152

skot AdecA au venit Inaintea nÓstra 0 Inaintea alor noWli.

Moldovenesci boerI a marI 0 a midi* boerul nostru Pantelie
stolnicul 0 s'ali Alit cu mare jalbä pentru sat pentru Grea,
car& ad fost drept Domnesc din hotarul tärgului Vasluiului,
qi, in dilels lui Gaspar Vodd find Yasilie Yodel comis mare
i s'ad timplat cdsätoria fi cunundndu'l Gaspar Vodá Vail mi-
luit cu acest sat Grecii ; ear dupá ce ail státut Vasilie Vodá
la Domnie ail miluit cu acesta sat pre Dumitrwo Iarali Clu-
cerul 0 pre upänésa luI Marga, 0 In viata lor Pali tot tinut
ei cu direse de Intririturä de la top' domnii, ear mai pe urmil
ail tiuut acesta sat jumátate Marga 0 jumätate Pantelie stol-
nicul partea tsätäng-sel lui Dumitrwo Iarali clucerul. Ear cätä
agonisitä 0 strinsfire ail avut Iarali clucerul tatál lift* Pantelie
stolnicul cu jupänésa lui cea dIntäl 0 cu jupanésa luI Marga,
dupá mórtea lui Thrall ati Aims tOte pe main, MargAI ce s'ar
fi venit pe dreptate parte a lui Panteli stolnicul din agonisita
tätänä-s611, nu i s'ail dat nimica ci ail mäncat tótá Marga, pre-
cum aratá 0 dieata de la mórtea lift* Iarali clucerul. Pentru
aceia cerOnduil Pantelie Stolnicul al sell 0 neputând lua ne-
mica de la (Musa , cu judet dirept am socotit ca se tie Pan-
telie 0 cea jumatate de sat de Greci partea Margä'I pentru
669 de lei bátuti ce i s'ail aflat partea lui din agonisita tätä-
ná-seli , precum scrie 0 dieata. Pentru aceea qi Domnia mea
am dat 0 am intärit boerului nostru Pantelie Stolnicul ca sd
tie 0 el tot satul Grecii Intreg cu tot venitul, (1)
II. Cronicarul Miron Costin dice : e Vasilie Vodd era hin de
cununie lui Gaspar Yodel, (2)

(1) Acest Uric se afla In original la Creditul fonciar Rural din Bucu-
reset Mi s'ad comunicat In copie de D-1 V. A. Ureehiä.
(2) Letop. Mold., tom. I, 238.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro