Finul I, Ho.

20 bani

ABONAMENTUL 20 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE SAPTAMANA

DE LUX EDITURA SOCEC Redactia Victoria!, 21

Prinderea banditului

I. trag de In unde sunt adapostiti Bonnot automabiliste

Dubois un foarte periculos anarhist. 2. Garagiul In care se Dubois ca fie
turi de acest garag u se un car cu fân adus acolo de qi destinat de a ascunde
pe locotenentul Fontan momentul puná cartusa dinamitá. - 8. Parisienh cari nici o calitate se
amuseazá 4. Garagiul timpul explozii produse de cu 5.
eigurantei Guichard conduce tirul subalternilor 6. Bonnot bandei. Se cu a lovit de
patru gloante, din ele mortale, Bonnet a mai träit la spital.- 7. Starea garagiului dupá
decisiv al gardei republican@
www.digibuc.ro
 Zet
femeei Filipovicr noua copli, venisera de d in Capitala
Groaznica dramá din str. Popa-Rusu, 38 dintr'un orasel de fundul Moldovei. mai mare, Nicu-
un spirit Intreprinzator, inteligent destula a, fi adu-
Daca ar s In sa-qi celebra hitrebare sese lanza el, sa le faca un trai A adunai
lui Shakspeare: «a fi sau a nu din noi nu ar fi de pa- bani dela unii dela sub pretext ca va Incepe o afacere care
ar fi fost mai bine sa nu ne nascut. Viata In sine e sa dea benefich
frumoasa, dar cari o alcatuesc prilej moase. De buna
de suferinte. Nadejdea ca nu,
rau se poate schimba afacerile Intro-
In bine, ca totul trece, ne da banii s au
puteri noi sa Induram cele cheltuit, a
mai grele sufletesti. zut ca nu mai e un
S'a pus adesea fntrebarea chip de a iesi din
daca lasitate e sa te 'sinu- catura, a hotarit pe ai
cizi suferi sau e tot sai - sau s'au
sa traesti, ei - ca sa moara
sa duci o viata de trei batrani
Unii sunt de parere ca si- sapte din copii au fost
nuciderea cere un curaj asfixiati In casa
traordinar. e. Sa frumoasa pe una din
renunti la Sa te des- strazile cunoscute
parti de veci de ce ti-a fost pitalei. de a
drag. nu s'a
ca vietate, tut da a a de
omeneasca, salbatica au plecat sa se omoare
sau floare, suntem toti ,fap- aiurea.
turi create de o putere ei oare Elvira
nezeeasca. Nu ne-am nascut sa primeasca jertfa
vointa noastra, deci nu ceasta grozava Dreptul de de moarte are deck
noua ne e dat sa ne ridicarn puterea divina pe care noi o numim Dumnezeu. Ei erau
viata, caci nu noi ne-am i impins la munca minti sana-
apoi orn voinice, s'ar fi format elemente folositoare societatei.
are lui, fie el un Nevmovati de fratelui mai mare care sa
fotoprafe la Foto Glob luna mare, o minte luminata de belsug, ei au
drama, cele doua care sau ca sa le dea o viata
rnpreuna
din frati un muncitor, el tanara dorul «mai
bue la conducerea fmbratisati culcati alaturi, ei au asteptat 'resemnare
de perpetuare cine renunta de buna viata, e un moartea, pe afara primavara, ei
datoria. de bucurie, trezind viata L. H.
dezertor care nu
In groaznica sinucidere a unei familii sinucidere
plata zilele care a pus In miscare a impresionat tara
putut ca nesocotinta unuia singur, a distrus
o data doisprezece membrii ai familiei.
Familia Filipo-vici, compusa din tatal, mama, o mama

1. a lui, a a doua domnisoare spre a transportate Morga. - 2

n fata morei momentul aduce cadavrele le faca auto sia. - Situatia cand a fo t
descoperita groaznica drama. - 4. Corpurile celor a Filipo

www.digibuc.ro
 Gazeta
Teribila Bonnot complicii
din Strada Ordener
Färä cä banda care a
intreg a o mare lui
not, din fioroase bande..
Vom povesti pe scurt odisee a acestor crime,
pând cea din strada Ordener.

1. din dupä explozia cartuselor dinarnitä.

2. explozmi. la fata locului un mare car spre
a permite locotenentului Fontau din garda republicand, apropie
structie aseze de dinamiti. Drumul pericolos,
loeotenentul l'a de trei ori, abia a doua a treia cartuse a
isbucnirea cartuselor eu dinamitd, sigurantei, Guiellard
mai inspector! se apropie de garaj, spre a banditi.
4. Garagml exploziel.

In a Parisului, se Centrala So-

Generale, una din cele mai mari Frantei. Inteuna
din zile, pe la Decemvrie, pe incasato-
Centralei, din fu atacat de individ
care, dându-i o puternicá piept, rostogoll la
Banditul, folosindu-se de lui Caby de
publicului care fusese la agresiune, cureaua de
geanta bani pe gâtul incasatorului,
ce fu stäpânirea ei, se fugä spre un automobil
,care apropiere in care se aflau indivizi.
Caby, care se desineticl putin, se
pe bandit. Dar unul din cei doi asteptau
automobil, repede jos tragä focuri
Caby care jos, ränit
Publicul fusese fatä la scenä,
menit de Automobilul se atunci, pe
ditul care träsese focurile, lumea la distantä,
yerul pierzându-si urma.
Crima din Montgeron
din strada sä
Banditii aflaserä la va din garajul o
de 18 putere va condusä de un
de un ucenie de Când automobilul fu apra-
pierea Montgeron, urmând
de asezatä câmpului, indi-
vizi asteptând mijlocul et
batista. Automobilul se opri eel trei indivizi
soferilor. din ei fu ucis, celälalt - un baiat de
Sigurantei local lui ani,
pe Bonnot otografia coborlrea
pe r anit mortal

www.digibuc.ro
 4 Gazeta Ilustrata
Detunaturile Atunci banditii de cartuse blindate portofoliul incasatorului
automobil in cea mare Generale furat la Chantilly.
Preveniti de primarul din Montgeron, Se scotoci peste tot, drumurile cercetate de politie,
foneze pe toate directiile a trecerea zite pe distante mari de soldati, toate zadarnic.
tomobilului cu cei banditt cari se aflau in el. Cáci, ce banditii intraserä Banca Societatii Generale un
cei trei cari asteptau drum ucisesera pe trei
deasemenea automobil acesta se pusese In miscare.
Dar crima din numai preludiul unei alteia,
mai grozavä mai deck s'ar putut inchipui.
ream mai la vale, in toatä ei.
Atacul unei
pe automobil tot in goana
banditii se indreptarä spre Chantilly. se drama.
Cei indivizi in localul sucursalei So-
Generale, a intrare o cu arma Din
cei patru functionari ai doi ucisi, un al treilea
iar cel de al patrulea, nu se ce imprejurare, ca
prin minune.
Vom povesti mai amanuntit cum s'a petrecut crima aceasta
de o pereche.
Er pe la ceasurile zece de dimineata direc-
torul Societätii Generale din biuroul pentru a se
duce la Creil. Deabiä dout,zeci de metri,
un automobil oprindu-se in fata cei ce se
automobil erau clienti de ai directorul se intoarse
Dar o sä se
dindu-se totusi nu va fost altceva deck un pneumatic care
va plesnit in aceea, el drumul. liar ca prin
minune intuitia grozavel crime care se petrecea. Patru indivizi
cari se repede din automobil, se repezisera biurou,
pe un al cincilea, un revolver mare cu repetitie, sistem
Mauser, intrarea.
Pe ce cu de director, banditul sä se
departeze de unde nu trage. Ceeace de altfel. Numai
ce auzi gloantele pe la urechi, directorul se ho-
sä se dea
vremea aceasta, lumea se dea de
ce se petrece in
Pe la casele vecine, se vedeau capete la ferestre, negustorii
in usile fu cu putintä ca cineva sä
se Un singur - banditul care intrarea-
la peste sute de oameni.
In interiorul bäncii, ceilalti banditi operau Cei patru
functionari ai nu aveau nici o ca sä se poatä
Casierul primi un glonte In frunte altul In pulpa ;
totusi puterea se ridice pasi, dar peste
corpul unui alt functionar lovit in Cel de al treilea,
gloantele intrase in in biurou. Al
patrulea norocul sä fugi, strecurandu-se printre gloan-
tele banditilor. D. JOUIN, sub-seful publice din Paris.
pe situatie, banditii se repezirá la casa A doua reprezinta transportarea cadavrului lui Jouin dela
de bani luarä 30.000 fr.bancnote, dintre cari 10.000 anarhistului Gamy, din Petit-Ivry, unde precum
adusi momente mai Apoi 15.000 de fr. aur se moartea.
2.000 monede de argint.
de ajuns 3 minute banditilor ca sä gro- premiu de 100.000 de fr. pentru prinderea banditilor. Se pare
zava In vremea asta, din banditi la volantul mai toate atacurile banditilor s'au indreptat mai ales asupra
automobilului, pe intrarea. Cei ce prädasera cursalei Generale.
banca repede In automobil pe acesta se
incet, ce intrarea, automobilul deandaratele, banditilor
intr'una focuri de revolver.
ce Chantilly, banditii drumul Parisului. Arestarile adevaratilor sau presupusilor banditi ai bandei
insä drumul spre Asnières. Stiindu-se ur- Gamier, Bonnot Carrouy se a da dovezi si-
aproape pierduti, vedeau venind spre ei in goana gure a pune politia pe urmele capeteniilor bandei
bicicletelor doi brigadieri un inspector de politie, ei un automobilistilor. Cea mai apropiata de dintre
viragiu ca provoace o ciocnire dispare in asupra anarchistilor Soudy, Belonie Rodriguez. Soudy a
dar ciocnirea. Totusi, banditii dispärura fost recunoscut ca parte din cei cinci banditi cari au ata-
ca fulgerul. minute, automobilul fu gäsit nu cat banca din Chantilly el pare sä cel ce intrarea,
departe,de In el:se niste pardesie, batiste slobozind mereu gloantele.

asediului garagiului In care erau adaposliti Bonnot anarchistul Dubois. Sigurantel aunt acoperiti de ca
de gata sa traga in ei ce apare la fereasta.

www.digibuc.ro
 Gazeta 5

Dintre cei mai aprigi urmäritori ai bandei, parte Jouin, bauditilor incetaserd se cartusele.
subseful brigadierul Colmar. Ei cu cea mai somati sä se fArd Atunci prefectul Lépine
mare urmele printre anarchistii cari misunä tuindu-se ce e de arunce casa in aer.
Paris imprejurimile Parisului. Zelul prea mare le-a Soldatii cartuse de dinamitä cati distruserd
fost fatal, gäsit moartea in tristä cea mai mare parte a clAdirii. Publicul fu la o
banditi, in chipul urmator: in timpul bombarddrii.
d-lui Jouin, sub§eful sigurantei ce avit explozia, politistii jandarmii se apropiard
de peste corpurile lui Dubois al lui Bon-
capii bandei s'ar ascunde la Jouin not. Cel mort, cestälalt gray. Fu transportat In
de Colmar Robert in banditilor. Au la spitalul Inchizitiilor din Paris. o de
neprevederea ceeace le-a fost fatal. dela aflarea lui, Bonnot dete sufletul.,Primise patru gloante
descindere in creer, unul
lia Gauzy piept pAn-
arestati. Se tece.
apoi in catul de Testamentul
sus si dau cu ochii
Bonnot, unul din
bandei, care Testamentul ace-
stui bandit
Jouin Colmar se care a fost gäsit asu-
reped atunci asupra pra lui zice: Sunt un
banditului a renumit. ima
alt anarchist care se mea a
aflA cu Bonnot, se mea. Cei ce
cepe lupta ei bucure de
ce, la un mo- desigur
ment dat se invidiazd. Societatea
lesc toti nu Am
Dar Bonnot si eu la
se de jos, des- Regret trebue
patru focuri de duc o de
revolver asupra lui e ca
Jouin Colmar, s'o mai
o puternicd Acest bandit care
in detectivu- n'a visat decAt
lui Robert seful automobiliste, fotograflat la Lyon acum un otograflile aulfost poate dormi linistit
descoperite la lui, croitoreasa in acest
Jouin apucat pe in Numele
Colmar fu gray Casa din Petit-Ivry in care s'a pe- groaza pe care a imprästiat-o in timpul din ne-
trecut drama, a fost impresuratä de 200 de se cre- muritor.
Bonnot se aflä ascuns In casA. Banditul nu fu o statisticA a bandei lui Bonnot din
care toti de au fost prinsi sau omoriti.
Dramatica prindere a lui Bonnot La 27 Noemvrie 1911, Bonnot asasineazd, la Chapelet-Amberry,
pe Platano.
Un anunt anonim destäinui politiei, Guichard, La 14 Decemvrie 1911, jefuirea, la Boulogne-sur-Seine, a
un anarchist, numele de Dubois ar in de prietenie tomobilistului Normans.
banda automobilistilor acest Dubois s'ar ascuns La Decemvrie, atentatul contra incasatorului Caby, in
casa unui milionar, prieten al anarchistilor, Fromentain. Acesta strada Ordener.
protejA le addposturi niste locuinte fäcute anume La 4 1912, asasinarea bdtrAnului rentier a
pentru acest scop. servitoarei acestuia, la Thiais.
Guichard se duse la din aceste la La Ianuarie, din statia Leobrai, a doi
La fereastrd Dubois cAnd cu cine are deaface, se
retrase in odae nu mai semne de Lui Guinhard La 27 Fevruarie, furtul, la Saint-Mande, automobilului
nici nu-i prin Bonnot s'ar in ginerului Buisson.
VAzAnd cei din nu vor deschidd, Guichard Cu acest prilej, pe un politist care se
poarta urce o ingustä care ei.
la etaj. De sus o ploaie de gloante
trei politisti In aceeasi zi, spargerea dela avocatul Tintant, din Pontoise.
la atunci politistii pe bal- La 20 Martie, o spargere gara din Chatou.
con Dubois Bonnot care trägeau ei la gloante. La 25 asasinarea Matilet, la Montgeron,
VAzAnd aceasta. Guichard cer primi ajutorul unui sucursala din Chantilly a Société Générale.
detasament de municipald o companie a artileriei din (Omordrea a doi functionari unui al treilea).
Versailles bombe de dinamitd. 24 (st. n.), asasinarea lui Jouin
In apropierea casei se adunase o lume Colmar.

In
md la 5 dimineafa.
Un doctor american de mare renume te scoli conasule?
un prdpädit aproape pe moarte. bluroul de plasare
Se uitd in ochii lui zise.
La cine ai fost
D-ta crezi cd esti bolnav. - La un meteorologist.
Apoi onorariul mi-1 trimete hotel; mi de plecat de aco'o?
ziva
500 lei pentru
creme nu nici o dela casnicá
bolnaval sdu, sund la la A: d-tale e
Ei, te-ai bine. Dar ai mica Ba da, dar
Onorariul Declarajie sinceri
se scoald dela se in ochii Ea: Eri spits cd singura pe care o
si-i spune. poli juri?
D-ta ai primit 500 pot noaptea am memorie
D-ta numai cd nu ai primit 500 lei. m'am
D-ta ai primit 500 lei!!
nepotrivitá Raspuns neateptat
mi-ai pus la Am in ai fost
Bine Mete, odd Servitoarea:
a gresi e cinstit ce
De
Da, dar

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustrata
LITERATURII CRIMINALE ucis copilul urma rii unei crime identice. Un caz
unui criminal francez Morisset, a neuitat Franta.
Individul acesta, inteligent, spiritul vioi cititor ai
Dezastroasa influentä a romanelor criminale asupra indivizi- memoriilor lui Lacenaire un alt criminal ale cArui
e un fapt necontestat. Aiurea, ca la noi, literatura aceasta, rAmas celebre zice in memoriile sale 'n inchisoare:
care timpul din a ajuns o adeväratä industrie, e cea mai Consecintele crimei folosul societAtii. ExistA o parte a
pe Intelesul tuturor. populatiei aceasta e cea mai numeroasA -care nu cumpArä
Romanele criminale, ca povestirea a crimelor gazetele pentru a citi faptele diverse.
comise, a fost un de care, individul, criminal prin Suprimand nu vor mai cumpärätori de gazete,
instinct imprejuräri, a putut noi metode nu va mai nevoe de lucrAtori la tipografli etc.
grozavei fapte, metode cari i-au dat posibilitatea de a ucide Acest criminal, care a ucis fArA nici un motiv pe un necunoscut
sa urme, ca poatä fi dovedit. care pe o bancA inteun oarecare, dupa ce cu
In aceste romane, amAnuntele au un rol insemnat. mai 'nainte descärcase gloante de revolver
cu care ideea crimei s'a näscut mintea criminalului - grup care pe stradA, furase luni mai
a autorului -povestea merge treptat ce individul - o sumA de bani dela patronul
ou romanului tine victima sub revolverului, a Criminalul recunoaste singur cA a fost influentat pnternic de
pumnalului sau a paharului cu literatura criminalä.
$i o bogätie de amAnunte, o expunere de teorii, uneori de Un caz asemuitor am avut noi criminalul Ion Marculescu,
o filozofie ieftina, care dovedeste cA are dreptate sA care, ce a incercat sA pe un bancher pe servito-
pentru cutare sau cutare motiv, astfel pe ca pe un acestuia, s'a sinucis. $i la Märculescu trebue sA fi avut o mare
nedreptätit de pe victima a fost un asupritor sau un literatura CAci, procedeul s'a
mizerabil.Acesti eroi romane, pe cari autorii ni-i ucigasul savant, care nu porneste la crimä barda in sau
totdeauna ca pe räzbunAtorii celor asupriti sau ai fetelor seduse, sau pumnalul.
cari detin pe nedrept milioane blestemate", apar ochii popo- Un intreg arsenal: revolver, cloroform, vitriol sau o altA sub-
rului de jos -majoritatea cititorilor de Jomane senzationale -ca corosivä, ca felul procedarii, va gäsit undeva
superioare. Märculescu mult, scrisese el literaturA, In care cuvin-
$i reerul acestor oameni simpli, rAi uneori asupriti ade- tele : omor, injunghiere, reveneau meren,
sea viata reala, se crima cu toate amanuntele ei. Aceiasi influentä asupra degeneratilor o au jurna-
Acesta n ar un motiv ca fiecare cititor sA se transforme lele. e gazete cu o care de multe
in criminal. ori nici nu se potriveste adevärul. Caci imaginatia reporterilor
Unui degenerat care germenul criminal de foarte bogatä.
multa vreme, e deajuns o incurajare oarecare sau o simplä lec- Acolo unde ucigasul märturiseste crimi da oarecari amA-
tura a unui astfel de roman, ca sA facA din el un criminal. nunte, mai merge, dar crimele ai ucigasi nu au putut des-
Astfel, un medic alienist, doctorul Marandon, povesteste cazul in care presupunerile au rolul insemnat, sunt un
interesant al unui bijutier parizian in urma citirii romanului foarte larg pentru fantazia gazetarilor.
Bete humaine al lui Zola, simtea nevoia sA ucidä. Totusi, presa nu face pe criminal; ea contribue
A trebuit sa inchis casa de nebuni. foarte mare, asupra spiritelor predispuse, servindu-le
Apoi cazul povestit de doctorul Ladame, care o femee de imbold.
apoi, faptul cA dupA dela
miterea victima e aproape nu
se mai vorbeste de a facut pe
multi sA vada in aceastä celebritate un
Francezilor la (Maroc) de a se vorbi de ei.
DacA gazetele n'ar in
Telegramele ne au povestit cum noapte fraze mersul cercetarilor, dacA n'ar de
nimeni nu se trupele marocane cari multe ori sA din o a socie-
erau sub comanda instructorilor Francezi s'au tatii, am poate de inregistrat mai
voltat, pe au devastat ars crime.
Crimele, zise pasionale in cari de obi-
cei ucigasul e simpatizat aproape 'ntotdea-
una achitat, sunt ele din ce In ce mai nu-
meroase.
descreerat care ucide la un moment
dat iubita nu mai sA de el,
sau un bärbat care prinde femeea in
grant delict stiindu-se de drept proprietarul,
b loveste de moarte, e un erou.
achitä, lumea compatimeste dä
dreptate, el e convins ca a o faptä
mare.
E doar un apostol al moralei 'n numele
ei a ucis.
Cinematografele au ele o mare rAs-
pundere in chestiunea aceasta. Drame zgudui-
toate cu Mptuite cu
nare de artist, detectivi dibaci, iatä o
care criminalul poate multe.
La Paris, Banda cum au
poreclit-o, e una din mai grozave cunos-
cute dela o vreme
Pare o poveste fantasticA, iMaginata de un
ca al lui Edgar sau pe o
panzA de cinematograf.
Totusi ea existA. goana
nebunä a automobilelor de zeci de cai putere,
ucid In ziva
de nimeni, la pe s'ar
pornesc mai departe
pe dinaintea oamenilor de
mai multe cartiere din capitala Marocului. - Pier-
derile se urcau la 60 de Francezi oficeri sub ar o minune ca exemplul acestor ban-
ucisi arsi 300 de israeliti de grozavi cari pier ca fära sA poatä
asemenea. Printre Francezii au fost d-na sA nu se comunke aiurea sA ne
d-nul corespondentul din Fez al ziaru- pomenim noi Oricum sa zicem Doamne
lui Parisian Matin" unul din intimi sultanului fereste
Mulay-Hafid. Cu d-na d-nul L. H.
Bringau au impreunä cu Sultanul care
tase pe oficerii superiori efli autoritAtilor
Franceze in acest scop.

www.digibuc.ro
 Gazeta Itustrata
o va ele nu ca altädata panghci, atlas;
CRONKR ce priveste noastre. singur ornament, un lucru:
um
compune toata
1912, vrea ramae cat se poate garnitura. Multe se inconjurate de un bord de pene
de ca In ea ce se chiar la costume,
juvenil dobandit prin costumul actual, totusi, de oarece se fac chiar jachete
va fi tot tregi, bordate de pene, mimai
toate astea, croiala la gat la
fustelor iea un avant nou, drapeul
toate * *
de usoare care poartá, fine venit momentul unde
moda se frumoasele lucruri intrebuintate
trecut, lu- pot In Mai
deja cunoscute, dar se mutt
nem nota zilei: fuste cu cute rochfile au acesta per-
se poate de dra- de a le Pentru
pe
rasucite pe de aceastä garnitura
ce nu ce de un efect se poate de
fari a Se va latá dar doub toalete in genul
gratioasa jupa acesta una de cea.
plisseu plis de
multe formand Cea dintai este de
ca dar ce par alb, garnisitä entre-deux de
azi
Cu aceste jupe vom leu.
purta jacheta absolut di- de de
ferita, culoare atlas
alba, sau de alta impodobesc
stofa, de de corsagiu)
matase pe jupe drapeul
Se poate pe aceste Umbre-
ca o aducere ce
mime, la acest
dar acest lucru nu sau
este impus de modä; se verde sau
poate jacheta Un de tul
Irumosul jabou dublu, ce negra pare
se vede acum, in locul pus, ca pentru a
celui purtat pe umarul intuneca ca
stang anul din o dulce nota de
Inca de observat e lancolie, veselia
croiala noua a manece-
ele se vor face lungi, Nu mai putin -
sau corsagiul este toaleta de
conserva croiala Idmono, Ea este
la sfertul bratului de linon alb, josul
pei de linon brodat in
se impreuneaza de ki genrul zis broderie
mono, printr'un bieu de gleze ; mare de
culoare care gtoetr,
la gat, centura
Acest se face dele dela de catifea la
asortat bine tebs, ca cirese artificiale,
itura, multe verzi. Ce fi mai
Atlasul Pentru o se poate
bluete in alte dupa plac, garni-
preferatesesonul turile de
acesta pentru garniture foarte moderne. Tre-
bue se
Precurn se vede pe de sea-
jaboul va- In combinarea flo
el El se rilor de pe
face cazand in de pe spre a
dreapta in un aspect de o
jos armonie
alb de sau chiar de cazul
"rabattu' . foarte nefavorabil.
Se vede se vor
Robespierre" la fel ele
absolut cum se pe te mult vor
timpul revolu- in multe
adica guleru) din toaleta femeilor.
ridicat pe in- spa- Se vor face din ele gulere, reve-
este deschis, garnituri intregi de fuste,
derea cravate negre ce cestea corpul de
volanul neted, de
Mai este o altä de Umbrelutele chiar vor purta
jabou. Se prinde la poane, fundulite de
ce ca o ce vor ghirlande
tista, inconjurat de un volan de In fine, peste tot pretu-
de ce va domni
gulerul, el poate sau eleganta a a
sau poate chiar nu de a dantelei pentru a ne
got, cazul de ce a fost pana
patratul se o din de sever, de serios
neagra un bieu de toaleta Tailleurul chiar preferit, de taffetas, de faille,
culoare. de atlas, va pe el, rusulite, volane, plisseuri, ce '1 vor
Ce se bs acesta, Cu toate astea costurnele de drum, de sport, se vor face
este marea s'mplicitate ce de postav, de lenagiuri värgate, de flanele; constituind o tranzitie
vestegarmtura pa a o schimbare. Noutarea schimbarea ele tot ce este
fi mai ef in tunic, din contra, mai pläcut? Suzette

www.digibuc.ro
 8 Gazeta austrata

A PATRA ZI DE
1. Cáderei Jockeului W. Heed la din fata tribunelor. -2. A.A. L.L. R.R. Principesele Maria Elisabeta D-na Elena Mavrodi.
3. Un al bufetului. - 4. Tribuna Jockey-Clubului. - 5. Hansard s6rind - 6. (Wilson) a d-lui Al. Margbiloman,
premiului Caramel. - 7. Penriste (Taylor) a d-lui Al. Zisso. astigAtorul prerniului

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustratá
Banchetul onoarea

In onoarea distinsului oaspete al Frantei, d. Felix Roussel, Banclietul a decurs In r'o animatie, de fata
comuna Bucureti a oferit un banchet sala roase personagii din lumea politica, diplomatica
«Liedertafel». ministrati va.

www.digibuc.ro
 10 Gazeta Ilustrata
La au toastat : D 1 Blondel, ministrul Frantei la noi, In numele
D. D. Dobrescu, primarul Capitalei, arata ca oaspetelui colon'ei franceze pentru facuta reprezentantului Parisului.
«este un eveniment din cele mai principale pentru viata d. Incredinteaza mesenii ca «Franta Româma sunt
municipala». Constata prietenia ce exista Intre Franta facute sa se iubeasca sa se cunoasca». Bea pentru R g le Carol
arata ca «nu s'ar concepe omenirea Franta f ricirea Romaniei.
Paris, care ne este scurnp noua tuturor. Incheie D-1 C. C. trion, zice : de ele ne-au
: «Va rog sa nostru pe colegi sa mers drept la inima. facut aceasta in termeni adevarat
le spuneti ca Bucurestiul trimite salutul sau francezi levarata paternitate latina». Dupa ce arata ca
mentele sale de cordiala durabila prietenie». Inchina pentru Franta a fost educatoarea a culturala, d.
d. Roussel. incheie toastul: acest ridic paharul strig din toata
d. Felix inima: Traiasca Franta, marea franceza ;
raspunde : admirat frumoasa Inflorire a tânarului vostru oras, traiasca oras de lumina eterna, de frumuseta sea-
a splendoare aminteste stralucirea Parisului». Constat'«sfor- man, In care vibreaza creerul bate Frantei ; traiasca
imense, cari din opera realizata In mai putin de franceza).
jumatate de secol. Ceiace a desfasurat de repede, nu este D-1 bu Delavrancea, apote zeaza sentimentele românesti
decât semnul desvoltArei pe care a luat-o viata economica a Ro- fata cele ale Frantei, numind-o (patria noastra spirituala
gratie geniului sai, Indrumati de un suveran mortaizata de catre cugetatorii, eroii ei.
lept. Toate ne Invita sa va : camaraderia de Dela Paris asteptam totii marea a unei Europe-
elita tineretei comunitatea de origina, comunitatea unite, pent u consolarea popoarelor cari au
intefectuald toate sunt pentru uniunea noastra). de atâtea lacrami nu au putut
Roussel, In capitala Frantei pe reprezentantii municipali- aceste urme . Bea pentru d. Roussel, pentru Paris «frumos un
tatii noastre si pentru familia regala d. Dobrescu. ideal»,"pentru Franta «care se va In folosul ei
Incheie : (Beau pentru marirea pros- losul omenirei In tot timpul banclietului a cântat orchestra
peritatea Romaniei, iubita a Frantei». Ciolac o fanfara militara.

Doctorul. Leon Logothetides

Zilele acestea moartea a una cele Dela 1895 a fost medic la din
mai populare, pe doctoral Leon Scaly a fost in mijlocul unor regrete una-
Defunctul s'a in la 11 Februarie 1853. nime a din a doua a
Studiile liceale le-a la Pisa, Italia, la Mont- Cortegial impozant, a fost urmat de o
pellier la Paris luat doctoratul. la cimitiral
La 1881 a fost numit suplinitor la postal de chirurg la Cu moartea Scaly, a fost medlcinei una din
Sf. Spiridon din - post pe care de medicina eminent profesor de
Dela infiintarea de din Leon anatomie, un abil profesionist; partidului conserva-
a fost numit profesor de anatomie istologie. tor-democrat un laptator.

Au deslewat jocurile de Gazeta : Deslegerea In numärul viitot care va apare

Alex. Eduard
A. St. Oraiova: G. Zoica 5 Mai vom reproduce noui c1i§euri senzationa1e
Sylvia riinberg.
George Ti
Dew. C. N.
DobroteVi: N. C. Ia- despre vasul Titanic". Cititi numärul 21.
nolidi. Leon Katz. D. A. Cor-
neleon, Ev. C. Hristodulo. M. T.-Se- 1. la a nu mai stem gol. 2.
verin:_Scarlat Marineseu, T. Curelea, Télemaque Apostol. un ochiu vede la doui 3. te embolndvesti e
Tulcea: Ing._F. p ricol de cand chemi e pericol de moarte.- 4. Gr de

www.digibuc.ro
 Gazeta 11.ustratá 11

Banchetul pentru reincetätenirea d-rului Racovski

social-democrat a sarbatorit
sala ler,
eauzei d lui dr. Rocovski, de
guvern.
La acest banchet au invitate toate
persoanele si prin propa-
au contribuit la repatriarea celui
surghiunit.
Pe un numar de
blicisti, au luat parte la capete-
niile partidului social-democrat.
Au toastat :
1. C. multumeste numele
partidului socialist tuturor persoanelor cari
au urgia oamenilor pen-
tru a face sa izbAndeasca cauza d-rului
Racovski.
D-I C. Mille, directorul ziarelor «Ade-
ce lupta
cauzei democrate, zice : lupta pentru
triumful de azi eu am fost fel de para-
toner, care primeste fulgerul Indreapta
spre aspra
critica la adresa partidului liberal In ge-
neral a fratilor Brätianu special.
D-1 N. Marinescu, aduce salutul mun-
citorimei din Braila ; d-I C. Costaforu,
pentru prilejul ce i s'a dat
aziste la un spectacol de fnaltator
ureaza partidului social-democrat sa devie
In curând partid de guvernamânt ; N.
Georgescu, pe sarbatorit nu-
muncitorimei din ; d-l-avocat
Lucian pentru triumful
cazului ,juridic, care a adus deplina drep-
tate d-lui dr. Racovski ;
eonstata ori persecutie s'ar
Impotriva socialistilor, ei vor sta la postul
; dupa ce toasteaza dr.
veanu, Niculescu secretarul uniunei chel-
nerilor C. din se da
d-nei Natalia Oprescu, care aratá
cum partidul liberal varsat pacatele
rascoalelor spinarea d-rului
care a aparat totdeauna cauza celor
nedreptatiti.
G. Cristescu, face istoricul miscarei
socialiste, arata directiva sanatoasa
muncitorimei de d- rul Racovski,
persecutiile Indurate de sindicalisti sub sunt ca a sa rascoleasca
guvernul liberal respinge fnvinuirea In poporului sentimentele cele
adusa expulzatului motivul fals ca a bune si zice cel
rasvratirea tara. torit, se datoreste ca lupta noastra
Dupa ce vorbeste d-I D. care a löst o cuperioritate Arata
prin scris a sustinut cauza celui sarba- persecutiile ce a dela guvernul
torit, ia Bacovski. Repatriatul arata ca secretul liberal care «a de veci la 11.000 de taranb Termina
triumfului social-democratiei consta In aceia ca a sa apre- tuturor cari luptat pentru cauzei sale.
cieze virtutile cari se ascund In poporului. Meritele socia- La socialist a

Proverbe Cugetâri
* Se ca bucatele. - Cum dormi", zwe proverbul.
* Masa te punga luau e cele mai nu-fi singur.
dd o cere un de unt-de-lemn.
in zadar o mai legi.
Se va sparge - Da, populara e ; dar ea e adevdrata bucurie.
* Oala la foc epurele
* In oala acoperitd nu cad gunoaie. Un poet cunosedtor zise despre carfile lui: cei
oala foc. le
Fapte, fapte, nu oala cu le cari dau inapoi.
* n am de sparte.
* nu vine singura la Nu niciodata complectamente fericit: existd toldeauna
e in la omul
Cine a duke-i ori nenorocirea
Par'cd s'a in
* Sarea-i bund la fierturd, nu -Cu cdt e mai usoara unii,
* Te amesteci toate ca sarea in pare grea.
Giume
Presupunere
femee ce e ca limp are un
- nenorocirei, e o fericire.
Gazda : Nu
gust curios - Casatoria e un ham in doui din neno-
; n'are
de ea, a domnul rocire, ca la adesea iar se lasa a
: Atunci ar fi bine veterinar sa examineze

www.digibuc.ro
12 Gazeta
asu-
Viata fotograficä tile umbrite. Deasemenea trebue
developate cu acest
ob- Ambele developatoare
pra (10 15 minute). ce am
revelator au de mai multe ori o obtinut fotografii de forta le intro-
-
Diferite gradatiuni ale
foarte des
tabele de exponare sau pros-
foto- tine
suri se
Pentru a evitä aceste neajun-
prescriptiunea Lu-
ducem
obiceiu.
viagiu-fixagiu späläm ca de
senzibilitatea pläcilor cu acelon Fotografii culori naturale pe
indicate in grade Warnecke, sau Scheiner de anhy- tochrome la lumina - Fotogra-
sau Wynne. Pentru a sen- 20 grame. Acid 4 grame. pe autochrome nu
zibilitatea diferitelor ele chiar Din aceastä so-
din ele senzibilitatea ar lutiune se ames-
fi indicata dupä mai imediat
parte o tabelä comparativä a dupa inte
sensitometrele cele mai uzitate, precurn tare
iimpul exponare relativ se
cm. a-
ceton.
are
Meld f Negativee de-
velopate acest
revelator sunt de
3.2 8 14 100 o claritate
9 80
a 5 16 60 Developator
6.5 2 50 pentru dia-
2 8 40 pozitive cloro-
3 10 23 30 de ar-
4 13 12 23 gint Edei).
5 16 17
6 14 14 A.- Acid
7 25 15 citric, grame; Apa,
32 16 45 9 700 Amoniac
(0,91) 16 grame. a Imparatului Wilhelm In Corfu. Fotografie
9 40 7 de d P. Constanta.
5 18 5.5 B.
6 '19 4 Sulfat de fer, grame; 300 cm.3. un destul de mare de aderenti mai
12 21 64 3.3 C.- Sare de bucátarie, 1 gram; Apa cu din cauza timpului de exponare
21 2.6 30 cm.a. (cam de 60 de ori mai mult ca la
14 22 2 Pentru intrebuintare se amestecd: 15 mai ales portretele sunt aproape
23 1.6 A 5 parte C. totul Din s'au
16 200 24 1.3 de fotografiat la lumina ar-
17 160 25
18 320 26 128 0.8 Developarea supra Diversele au adus la rezultatul,
19 400 27 156 0.60 exponare. numai de amestecat
20 500 28 181 0.5 suntem siguri am exponat placa diferite corpuri, poate dea lumina
mai mult deck trebuiä putem sa bunä pentru pläcile autochrome. Fratii Lu-
obtinem negative bune au adus 1910 praful ecranul
d-o in modul urmätor : Perchlora", d'Osmand Pavie praful Ac-
Se mai radical placa ecranul respectiv. Cele mai
nedevelopatd, se spalä mai mult ca de rezultate au dat Incercärile fäcute de Prof.
obiceiu se developeazd cu un ames- Kessler la arte din Viena
din 54 6 un amestec indicat 1907 de
de de mai jos 2 cm1 Novak.
Rodinal. Amestecul se compune din I parte praf
de rezerva : de magnezia 2 azotat de
destilata 100 cm.3 Sulfacyanura de
inaintea obiectivului a fost pus un ecran
24 Azotat de argint 4 grame; preparat special indicatiunea D-lui
Sulfit de sodiu 24 grame; de Prof. Novak. obfinute acest
diu 5 gram; Solutie de a de praf se deosebesc infra de cele
6 picäturi. obfinute la
10-12 ore exacta redare a diferitelor
Developarea La o 21/2 meta dela sursa
Precipitatul de argint, ce se depune de o cantitate de 15
este alb foarte Developatorul grame praf, la diafragma 6,3 pentru o
tulbure se cu altul proas- 9,X12; durata de se-
strat s'ar depune din cauza
developatorului se u$or. Dupa D. I. Thovert a reu$it sä fotografli
developare se spala bine de tot la foarte bune in culori naturale pe au-
se placa ca de obiceiu. tochrome cu ajutorul de magne-
Developarea cu inegrire zia al ce a
scäldat placa timp de 2 minute In o solu-
Toate fotograflile pe 100000 de Erythrosind.
ca härtiile Albu- Un praf foarte bun pentru acest scop
mine, genul Aristo" se este pus vänzare de fabrika Geka"
pot developà developatoare care ecranele respective.
dulate, ce sunt copiate la Un rol foarte important la fotografia
un grad oarecare. Ca developatoare lumina de magneziu pe autochrome
bune pentru acest scop recomandam: developatorul. mai bine
I. Developator eu Hydrochinon. un developator care
A. - Alcohol 100 cm,3; dea prea putine contraste, cel mai
10 grame. potrivit pentru acest scop este
B.- 500 cm.8; Acid 5 torul
diluat
Metochinon jurnAtate mai
grame; Sulfit de 100 grame. prescriptia (10
Pentru intrebuintare se iau 5 revelator concentrat 90
5 B + 100 Developarea 4
FotografiaCcu obiectivul Heliar F 4.5 cm.) de 16°C. Celelalte operatiuni sunt
II. Developator Acid ca la fotograflarea la lumina
acid pyrogalic nu 1000 de sodiu 100 grame; Acid
totdeauna negative destul de clare pyrogalic 10 grame; Acid citric 11 grame. R.

GAZETA ILUSTRATA" va tuturor persoanelor ne vcr cere cu privire la toate

tiunile fotografice. - In special suntem amatorilor fotografi.
Aparate fotografice, ustensilli material de fotografie, la dispozitia amatorilor. Catalogul
gratis franco la cerere. & Co., Sectia
www.digibuc.ro
 Gazeta Itustratá 13

19 Aprilie. poate nu 22 Aprilie.-60 de case se prgbusesc la Roman.-Niste

exagergm toate. E firea noastrg. grgniceri se cioenesc soldatii pe pentru S'a
prinfirea presedintelui Consiliului ordonat o Se deschid Dardanelele. Comertul respirg. Sunt 180
municipal din Paris, d. Roussel. Nu hi contra primirei cordiale de vapoare care tread cereale din
pentru oricare de care ne face cinstea la oi Targ. Rusia, B Romania. a avut mari pagube. La Barn-
Natural trebue primim bine, chiar cu entusiasm, cu il-Sgrat are Domnisoarei Iorgulescu D-nul Capri.
sinceritate, afectiune deosebitg. exagerare. Ce e mult stricg. Mult lume distinsg. A cununat d. Mortun. -La Constanta, la
Ce e exagerat atinge demnitatea mandria un Stat si o catedrala se In mari marelui
rolul rostul nostru. suntem un popor african simpaticului comerciant de cereale George Stavraca Domnisoara
desvoltare multe state Cuvântul gesturile noastre au pret. De Aurelia Georgescu, o distins profesoad din localitate.
aceea n'am priceput exagerarea de noastre d. Luni 23 Aprilie. - Lumea din Bucuresti a profitat
Felix Roussel care nu e o mare personalitate de a
din Franta, care nu trei consecutive ca unii la Sinaia altii la Constanta.-
e un savant, care e un orator mare care e trecgtor, demnitatea ce 1-iu Mai se
ocupg, cgci nu se mai chiar alegerile comunale Europa In cea mai mare liniste.
care s'au Duminid Franta. un incident, cum se de obiceiu an. - Nu se cunosc
e francez? Asta nu e destul. exact vasului Texas.
Ce deci pavoazarea Intregei Capitale? Ce mobilizarea
Giurgiu, atâtea banchete, atatea discursuri Aprilie. - Flota insula Rhodos. Se
gglggie? Ce am fi mai mult de pilda la Bucuresti bard ipe de ocupatiune. Garnizoana se refugiad
pregediniele Republicei Franceze? Nu trebue nici o de riorul - Brutarii din Bucuresti vor pânea.
apoi, ar mai fi mers d. care n'are se Mercuri 25 Nationalistii o Con-
scoale din seaun cand toastead un ministru pentru Franta, ar fi it gres - Deputatii Cretani n'au putut la Pireu.
de-a dreptul Bucuregti. E o destul de importantg. D. Creta. Sunt temeri de isbucnirea unei noui revolutii
dela Sofia venit invitat de primarul Capitalei. nu potriva puterilor. - buveranii vor 10 Mai pe
de gand A trebuit fie rugat, invitat. notati, din vor merge cateva zile la Constanta. - La Maroc
bine dela unde mersese ca viii a .edililor din nu g bine pentru Francezi. Triburile se pentru o
acest la Paris. inpotriva protectoratului Francez. Chiriasii oa intrunire. Imi
Vineri 20 Aprilie. - Nu admitem un rol secundar, n ai. pare bine foarte
cu Orient. Cine vie la noi, vie plgcere
invitgm, apoi ne pierdem cumpgtul,
demnitate. mai un entusiasin delirant, chiar buná
e vorba mare savant, un print un bine
al omenirei, un mare Da atunci este sentimentul multimei
care care nu porund Nu voi uitá,
- sunt atat de blasat, - isbucnirea entusiasmului popular la sosiralui Noggi.
Asta da. un erou, un patriot, un extraordinar general, pe care lumea
1-a admirat. apoi un sentiment de
a multimei inpotriva ce ni s'a Pentru Noggi
deci nu exagerat, am dellrului.
Noggi mai care ne pe toti. Marele capitan ven
armata pentru care tara a va face
Mi s'a spus maresalul Japonez asistand la tirul artileriei noastre a
r5mas foarte surprins de gradul de perfectiune al acestei arme tot
temperamentul rece, entusiasmat peste Mi s'a mai afirmat
Ministrul de Rgsboiu de un mare patriot a avut
emotiune. Pricepem toate sentimente, le aplaudgm dorim fie
repetate asemenea va regele Siamului
sau Cambodgelui. Tot pavoaz vom strade?
deacum cel putin mai sobri, mai rezervati
gradgm isbucnirile noastre. Sfgtuim cei cari oficial tara,
fie primari, fie ministri pue exagergrilor. Franta e frumoasg, Parisul
e delicios, poporul frances are sange noi, dar nici
ei nu mai au avântul de acum 50 de cand porneau de acum la 12 un sfert fmi
boiu pentru o idee mare de libertate sau de apgrarea dreptului la a nu poate la De nu
tionalitgtior. Face bine, face Franta, e ch secundarg. Dar este.
Francezii erau aliati eu Rusia, când la Petersburg la erau Conservarea - 80 grame sare de se
de armata 40.000 de oameni nu au o contra 10 grame 10 grame acid salicilic, toate bine uscate pul-
lui Abdul care a masacrat 100.000 de armeni. verizate. Cu acest praf, care poate mai mult timp, se
21 Aprilie. - sinucidere a farniliei Filipovici bine carnea, care apoi, când fie se curatg.
interesul marelui public. Zece cadavre! Oribil. Scoaterea petelor de din catif ea. - pe
Ce crim au comis acestor nevinovati. Cgci vrei o cantitate de nisip bine pulverizat se apoi de
te sinucizi altora. Ce bietii ce e moartea eu aceasta din se fread petele vor dispare negresit.
ce e desngdejdea, e obligatia care un moment te ca dispari. Cum se tale sticla. ajutorul diamantului se poate
E de neertat ce au tata mama mare va fi chinul sufletelor bor. sticla de anume o trei colturi, udând aceasta
Lor nu li spue ca ertati de Cel de sus. din eu ulei de terpentin.
Nu". e adevgrat tatal nebun. Dar mama? mama care Asemenea se poate face gguri burghiul
consimte

===amEESISIMENME=
morti pruncii ei! pentin foarte usor.

INTRE
POSTYN LA DISTANTÄ

************************************
TEMPERATURA
300 camere, 400 cabine, cu tot confortu modern
FRANCO CERERE
Export de nomol pentru curä, bäut, a se adresa la D-nul Em. D. HAIMOVICI, Str. Carol 39

www.digibuc.ro
 cel cel
cel
Distruge microbil din aer CAZA
fumul de tutun = M. S. REGELUI

Miroase pläcut The

Recoregte atmosfera VIENA
Impedicá de boll In arma cererei
10 Dr. D. Grossmann,
aparatele ce
De vanzare la toate Farmacide, Droguerii, vrat Regale sant
Parfumerii Magasine de galanterie ce efectele karte
THE PEROLIN FABRICATION P. BRICK, WIENA II Hauptrasu
apreciate.
a Palatulm Regal

MN
CELE MAI BUN E PIACI

-
IGRASI A S
genere
: imobilele se asaneazá prin sistemul
a

brevetat -KNAPEN"
- BUCURE3TI - colt

www.digibuc.ro
 INSTALATIUNI DE LUMINA
TRANSMISIUNI
ENERGIE ELECTRICA
Depozit de
Aparate Materiale
Electrice 76.
TELEFON

Str Quinet, 12

EXTRICT NUCI
mama NUCA negru, brun, blond
vopse$te instantaneu
natural parul alb al capului
al a decolora
Se de o reputalie
co este
Flacon mare oatr. de 50
1 , 1.50
RETUSAREI :
do Loi 50
de par n
refuzati alte preparate.
De vanzare la principalele
farmacii si parfumerii ; nu
se gasqte va
D pozitului general Roman'a:
B. STORFER, Str. Spaniolá, 15. - Telefon 23 36
M. LONGIN & Co. VI. Wallgasse 25

www.digibuc.ro
SOCEC & Co., Bucureeti Reproclucerea este

www.digibuc.ro