H.AJJLET şi DON Q UIJ O'l'.

E
(CUV(NTARE R05'TIT.\ LA 10 IANUAlllE 18b0. IN CA·
DIWL PROGRAMULUI DE LECTLRI IN 81:N[FIC IL 1L SO­
CIETĂŢII PENTRU INCURA.JAREA S( RIITPRILOR SI
OAMENILOR DE ŞTll'HA LIPSIŢI l>E :'>IIJLOACEI

Onorat auditoriu.
Prima ediţie a tragediei lui Shakespeare Ham/d şi prima
parte din D011 Qrtiiote al lui Cen·antes au apărut în act.>laşi an,
la începutul veacului al X\"Il-lea.
Aeeastă coincidentă ni s-a părut c:ît se poate dt.• semnifi<:ativă,
iar apariţia aproape simultană a celor două opt>re ne-a ,ugerat
un şir de reflecţii. pe care. cu îm;ă<luinţa dumntavoastră. , i le
, om irnpărtăşi acum, încredinţaţi. de la bun inceput. că \'cţi fi
indulgenţi. .. Cine , rea să-l înţeleagă pe poet trebuie s.:-1 p.ttrundă
in :.fera preocupărilor lui". a spus Goethe ; prozatorului. în,ă. nu-i
este hărăzită o asemenea favoare ; în schimb. poate năd:.ijdui ca
dtitorii sau auditorii săi să fie ispitiţi a-1 însoţi prt'tutindt'ni in pe­
regrinările, in căutările :,ale.
U1wlt> din părerile expust' aci vă vor surprindt> poate. <lom­
nilor, prin caracterul lor puţin obişnuit, dar să nu uităm ,·a m­
suşirea de căpetenie a operelor poetice <le mare Yaloare. cărora
geniul creatorilor h•-a imprimat pecetea eternităţii. constă tocmai
in nestir�ita \ arieta te de păreri asupra lor. ca şi asupra \ ieţii,
păreri ce pot fi uneori chiar contradictorii şi în acelaşi tirnp la
frl de îndreptăţite. Cite comentarii s-au scris pînă acum a,upra
lui Hamlet. şi cîte se vor mai scrie dt' aci înaintt> I La ce <li\ er­
,itate de concluzii a dus studierea acl'Stui tip inepuizabil în ceea
ce priveşte posibilităţile de interpretare I In schimb. powstea lui
Don Quijote. prin însăşi e'ienţa temei sale �i prin admirabila lim­
pezime a E>"punerii, pard1 scăldată in razelt· ,oarl'lui meridional,

i
d.i loc la m,u puţine riistălmăciri. Dar. SJ?re regre�� nostru '. noi: fel. după părerea noastră. _aces_te <louă poziţii eo�tradictorii sint
ruşii. n-.nem înl'l o bw1ă tradu�ere � Im Don QutfOf<:_; cei ma'. întruchipate în cele două tipun de1tprc care , orbim.
mulţi dintre n01 am rămas cu o -�ma�me de�tul_ de Yag� � acestui Să încept'm cu Don Q11ijote.
t'rl'.lu ; dnd spw1em ..un Don QwJote , ne gmd1m pur ş1 simplu la Ce exprimă figura lui Dun Quijote ? Să-l cercetăm nu cu
un person.ij l'araghios.. iar cu; intui „donquiJotism" ih��tr�az� la acea privire fugară, care nu merge in adînc�me şi obscn? doar
noi notiwwa de absurd1tatt'. cmd de fapt pnn ,.donqm1ohsm ar lucrurile mărunte, trii!,ăturile de suprafaţă. Sa nu , e<lem m Don
tn.·bui să înţelE>gem principiul unui �ublim sacrificiu de ,ine, pri­ Quijotc numai trăsăturile cavalerului trist�i figuri. er�u a! roma­
,it. fireşte. prin prisma comicului. O bună traduc·ere a lui Don nelor cavalereşti de altădată, creat î11 demlere ; se ştie ca tema­
Quiiotc � atrage de la sine o adincă preţuire din partea publi­ tica acestui caracter lua proporţii chiar sub mina nemuritorului
cului. iar pe scriitorul care Ya putea n'da în limba rusă această
creaţie. unică prin frumusetea sa. îl aşteaptă o unanimă recu­ său creator şi că Don Quijote din partea a doua. curtenitorul_ inter:
noştinţă. Dar să rewnim la obiedul convorbirii noastre. locutor al ducilor şi duceselor, înţeleptul mentor al scutierului
Am spus mai sU'; că apariţia aproape simultană a operelor său. devenit diriguitor. nu mai e acdaşi Don Quijote care ap[irea
J)(ln Qui;otc �i Hamlet ni s-a părut semnificativă. ln aceste două în prima parte a romanului, mai c·u seamă la inceputul_ lui. nu
personaje am , lzut întruchip area a două tipuri de bază ale na­ mai e acelaşi per:.onaj straniu şi ridicol, pe capul căr�1a plouă
tu.ni omeneşti - capetele extreme ale axei în jurul căreia aceasta cu oale sparte ; d t• aceea, să încercăm să pătrundem III e,;C'nţa
gravitează. 1hem impresia că toţi oamenii aparţin, într-o mă,;ură problemei. Repetăm : ce e:'l.primă Don Qt�ijote ? In pr!mul :in<l -
sau al ta, unuia <lmtrt> l"ele două tipuri. că fiecare dintre noi �e credinţă ; credinţa în ce, a etern, nestrarnutat. cretlmţ.i m ade­
!nrudeşte intruciha fie cu Don Qmjote, fie cu Hamlet. Ce-i drept vărul care :.e află în afara omului, un adevăr greu de pătnms.
JO nemea noastră Hamleţii sint în număr mult mai mare , care cere slujire şi jertfe, dar care-i accesibil unei totale ?e':o­
Don 9uijoţii. dar ni_ci aceştia din urmă n-au decît ţiuni şi puterii dl:' sacrii iciu. Don Quijote răm�n: credmc_l()s
dispărut cu totul. idealului său pinu în ultima clipă, pentru el e gata 5a mdun· once
Sa aprofundăm ideea pe care am emis-o.
Tot_i o�m�n(1 trăiesc - conştient �au inco privaţiuni. e gata l.ă-şi jertf easc:ă viaţa ; în�ă�i viaţa s_a şi-o l?rc­
tea �nut pnnc1pm. in virtutea unui nştient - în virtu­ ţuie�te numai în măsura în care ii poate slu11 mtru re.:3ltzar�a nsu­
ce et S<X:ot ade\'ăr. frumuseţe, bine idea l. adic ă în virtutea a ceea lui său iutru sădirea adt'viirulni şi dreptăţii pc pălrnnl. N1 se Ya
�ata, aşa �um s-a _conturat i�torice . Mul ţi îşi prei au idealul de-a �pune �ă idealul acesta a fost luat <l�n lu�nca_ fantastică a. roma­
şte şi trăiesc acorclîndu-şi exis­
:�tar dupa a_ce�t 1d�al. abandonîndu-1 uneori •mb influenţa pati- nelor caYalereşti. care i-au tulburat unagmaţia. lntr-ade,·ar. aşa
o sau a mtimp lanlor · dar fa·r
:;.. s ă-I mai· supuna· raţmnu · · • • ec;tf' şi tocmai <le aici se trage latura comică a isprăYilor salt• ; în,;�
să-l puna• la md • .
mală; alţii, dimpotrivă îşi sup · . f ara idealul ca atare îşi păstrează ueîntinată puritatea - �Don • Qu�­
�evere a �rop riei lor gindiri
.
un idealul analizei jotc- ar li socotit ruşinos să trăiască numai pentru el, sa se mgn­
� e p are c.t nu sintem în ero Oricum �r fi. într-un fel sau altul jească numai de ,ine însuşi. El trăieşte L"ll toată lii�ţa în afara s��
1dea
are spunînd că pentru toţi oameni
. . l.ul f·- • ate�t temei· ş·i •\e 1 a I ex1st • enţe1 lor - se află fie în ei
i (dacă ne e permis a ne exprima astfel). pentru altu. pentru fratu
mşiş1, te m afara lor lui, pentru nimicirea răului, pentru a înfringe forţele duşmă1 _ _10ase
. cu alte cuv.mte , pentru
•
0 n· eu z nostru
�e sit. uează . fiecare în parte, ah- omenirii - vrăjitori. monştri. i11tr-u11 cuvint, pe asupnton. Nu
de acest eu d e t p . . pe . primuI PIan, ori altceva, recunoscut gă�eşti la ci nici urmă de egoi,;m, n�-i pasă �e _<•I_ �nst�şi. ci dim:
ip superio r. Ni s-ar potrivă e întruchiparea jertfirii de sme - untanţ1 bme ac·ea:.la
fii litat�.a nu _a� m\
rea i e rdt�I fcerenm. putea obiecta că
•
n \ă vie anun două tieri atit de categoriC'e că în a eea noţiune I - el crede cu tărie şi lăr:\ a privi în urmă. De act•ca e
ro · c şi
mită măsură , se pot ncepţ·11t e pot alterna. ba chiar·• într-o anu- neînfricat, răbdător. se mulţumeşte cu o hrană c:-.trem de l-implă.
con .
tinem că în natura o topi •. ei b·me. mci. nu ne-am gîndH să sus- cu haina cea mai mo<lestă : nu-l intereseaz.'i nici una, nici alta.
nep utin� ; am wut men E>ască schi mbăr"!I. e ş1. Smerit în suflet. ca spirit e măreţ şi viteaz ; impresionanta lui
să su contrad icţiile sint cu
faţ.1 de idealul bl·irue. m doar c ele două po evlavie nu-i stînjC'n("şte libC'Ttatea ; străin de vanitate. el nu st• în­
_
său • şi acum vom ziţii ale omului
încerca să demonstrăm în ce doieşte de sine, de menirea sa, nici măcar de forţei<• sale fizice ;
8 vointa lui e de neclintit. Năzuinţa constantă ,pre unul şi acelaşi

9
, t,J un· primă O o.ireC.lrt' monotoni«.> gindur ilur sale. . o unilate r al.i- lumi I'' * Şi totuşi, nu va jertfi această viaţă searbădă şi goală ; el
.
d . . ·
t.i.tt- mmţn sale : l·t'ca ce cunoaşte e puţm. M llll'l n-a � e ne, me meditează la sinucidere încă înainte de apariţia umbrei tat,\ lui
�l cunlXl�c.·ă multe ; el ştie în ce constă c-herna rea sa. ştie pentru său, încă înainte ca ea să-i fi încredinţat acea cumplită misiune
ct• traieşte pe pămint. şi acea,ta e l't? m;tî i1�1port �ntă şt� inţii. Don care an.•a să-i sfărîme definitiv voinţa şi aşa pe jumătate frintă ;
QuiJote ne apare ci1id nebun dt>-� bmd_ea. 111 �uc1 � realitate-a pal­ totuşi. nu se va sinucide ; suOul dragostei sale de viaţă se simte
p.ibila. l'i'a m.Lî de nec.'Onkstat. piere Jm odrn_ Im. St' to1wşte ca tocmai în aceste gînduri care-l in<lf'amnă să şi-o currne : toţi ti­
l't'.lr.1 b fl.tl'df.l cutuzîasmului său {el vede a1e,·ea maun \'11 m nerii de optsprezece ani trec prin asemenea stări sufleteşti :
pJ.puşil t• de lemn. si i:a, aleri in berbeci). cind om mărginit. de­ E sîngele ce strigă şi palp ită. * *
,,art'l't' nu ştie nici �ă simpatizeze uşor. nici să se desfete cu te­ Dar s ă nu h m prea severi cu Hamlet : el suferă, ş i suferin­
miri-<'t' ; insl el. întocmai c:a un copac secular care şi-a înfipt ţele lui sint mai dureroase şi mai cumplit!:' <lecit suferinţele lui Don
adim· rldăcinile in pămint. nu este în stare nici să-şi trădeze con­ Quijote. Pt' acesta ii bat nişte ciobani neciopliţi. sau ocnaşii eli­
\'inii;erile. nki să �e abată <lin drumul ales ; tăria alcătuirii sale beraţi de el ; Hamlet singur se răneşte, singur se torturează, iar
ml1rak (observaţi d .i.cest ca\'aler rătăcitor. nebun, e!>te fiinţa cea spada pe care o ţine în mîinile sale este spada cu două tăişuri
mai mor.ilă dm lumt') imprimă o deosebită putere şi măreţi:> tu­ a analizei .
turor raţiouameotelor şi spuselor sale, întregii sale fizionomii. cu Don Quijote, trebuie s-o recunoaştem. apare ri<licol în toată
to:1tt- situaţiile comil·e şi umilitoare in care nimereşte necontenit. . . puterea cuvîntului. Figura lui a devenit. poate. cea mai comică
Don Quijote este u n entuziast. e slujitorul unei idei ş i d e aceea e din toatC' figurile zugrăvite cîndva de vreun poet. Numele lui a
înconjurat de nimbul ei. ajun� porecla hazl ie pînă şi în gura mujieilor ruşi. De aC'rasta
Ce anume reprezintă insJ II.i.mlet ? ne-am putut convinge cu urechile noastre. Cum se pornent-şte nu­
\I.ii intil dt' toate. analiză şi egoism. deci lipsă de C'rt'd in ţă. mel<• lui, îţi şi răsare în minte făptura-i slăbănoagă şi colturoasă.
Trăieşte numai pt•ntn1 sine. e un egoist ; şi egoistul nu poate crede cu nasul coroiat. înzăuată caricah1ral. proţăpită sus pe greabănul
mei mkar în d însu�i ; putem crede numai în ceea ce este în scheletic al unei gloabe costelive. al biC'tei Rosinank. , eşnic fl:1-
af.u.i. noa,tră şi mai presus de noi. însă acest cu. în care el nu mindă şi bătută, o făptură căreia nu-i poţi rt•fuza duioasa-ţi sim­
c·redt'. îi este atit de drag ! E punctul <le plecare la care se în­ patic. amestecată cu o oarecare doză de zellemea. Don Quijote
toar�e mt-reu. căci în întreaga lurnt' nu află nimic care să-l poatl stîrneştc rîsul... Or. în rîs sălăşluieşte o putere. o putere care tP
c-�phva sufleteşte ; e un sceptic şi mereu se ocupă <le el însuşi. împacă şi care face ca rîsul să-şi răscumpere păcatul ; �i nu de­
} • e _pr�� upat nu de datoria ce o are de indepl init. ci doar de
1
geaba s-a spus că ,.de ce vei rîde. aceea vei �luji'', '-t' mai poatP
rdmm tarile s.ilt". Todoinclu-se de toate, Hamlet de bună seamă. adăugi la aceasta că de cine ai ris. pe act'la l-ai iertat. pe al·ela
nu se c-niţ a·· mn · · · pe sme · ; mmte:i · · '
lui e prea iscoditoare ca să se eşti chiar pe punctul de a-l iubi . Dimpotrivă. înfăţişan·a lui I Iam­
rm1 l�meas�ă lu n·ea l't' glseşte în el însuş let estf• atrăgătoare. t-.lelancolia lui, ch ipul p alid. deşi 1111 ,Jab
pna . _ i ; e conşt ient de pro·
-! .sl&1b 1c1une · dar ş1· nmoaş , · tt•rea tIe ,me • . � (mamti. sa spune despre dînsul că e gras, ou r son is fat • **). îmbră­
.
df' 3.Ju decurgt- �Jr<..a�nml lui. opusu l mseam na putere -
. entuz ia�mu l 11 i lui Don Qui- cămintea neagră. de catifea. pana de la pălărie. purtarea aleasă.
JOte. Haml ':t st' ocJ.răşte e,agerat incontestabih•. poezie a frazelor sale, nelipsitul sentiment al supe­
, c·u voluptate ; obse r dnd u -se
me reu , pm md nec-onten·1 t • cu , un ot·I1 ., atent . mau . - ntrul
său el îşi cu· riorităţii asupra celor din jur. alături de zîmbetul caustic- al umi­
no..t.ş te <le fel'tele pînJ. în ceI e mai .
. . · ,
tauu - ce cute , lt' disp reţuieste.
' se l irii ci t' sine. totul plac.·e la c-1. totul te farmecă ; fiecare st' i.imtt•
d.L'-ptetmt-şte pe !>IDe îmuş·1 ş·1• 10 • . timp.
_ eştt- .
. h rJ.n ace l aş, . am pute a spun e că m:"igulil· să apară în chip de Hamlet. în timp ce nimeni n-ar ,-r<'a
t ră.1eşte, se d i n ate . st d"1spreţ . Nu crede în el însuşi . dar
t. ·n1
1 um ura t ; nu ştie _ . • Shak•s p eare, Opere. voi. VII, E . S . P . L . A .• 1 qsq - Hum l e t , prin/ o l Danemo,.-el,
ce ..
, ia •"-
...,.... ..Oh •· • ( exc · ) ama_ Ht a şi pentru ce trăie şte, dar ţine la p 53 1 /n. ed.J .
el în �ce n.1 -9 a actului I) •• L,•rmontov, Llrke, Corle,, Ru•�. 1956 - vers din poezia l11 '1<1 1U/ 1tlu nu
n-a r sta-mr·· nntn\·ă-·1 <:u dacă cel-de-su s c1ede,, ., ln rominrşlc d" Sanda A rhon•, p. 21 4 (n. ed. I .
. I egea I m · uci· dnu· · d e sine !/ O, Doam ne. cit
dt- lînced şi-n\'echi't• 1 . . ... ... .,Fiul nostru esl<> 9ra,.• (în limba englez.\). Vc21 trad,1c.-rca tn romincşte. Idem,
ş1 tn�. t · s1, de p nsos · . ·1m1• pare rostu- acestei p /n. ed.).
7l6 : .. E grao . . . •

10
11
 să garantew că .ue
let Bara tînsk i " 1 , îi scria pat sub ochii lui, Ham let tot 11u i.-ar fi hotăr ît
s,'i poarte pon•da cit> Dun Qu1jote ; .. Ham să ri<l.'i de Ham let în fată adevărul adevărat. . . Cine ştie ? Poate că a<lev[1rul 11ici nu
Puşlin prit>h·nului �ău ; nimeni nu �e gîncle şte pe cu n eputinţă există , aşa cum nu există nici uriaş i . . . Noi rîdem de Don Quijo te . . .
�i tom1,1.i cit' aici i st• tr.1ge cond,u nnare a : e aproa noi, <lupă l'e s-a studi at c u att>nţ ie, după
i asemă nători lui I- l or .1tio se pot ataşa dar, domn ilor, care dintre oare va avea
scl-1 iubeşti : nu111,1i oamen ce şi-a redzu it convi ngeri le trecu te şi preze nte. c:im'
, orbi despre i l.i urmă. De compă timit, îl com­ j urare a deo­
dt• Hamlet . \'mn curaj ul să susţin ă c·ă intotd t>auna şi în orice împre
e
le fi e care. şi e tiresc : aproape oricine recuno aşte în Ham­ erulu i de coifu l dt>
păhme� sebit şi va deose bi lighe anul de alam ă al bărbi
"' t tr.is,i turi rnmuue cu alt• sale ; de iubit, însă. rrpetăm , nu pc>ate că totul stă în since ritatc· a şi
aur. vrăjit ?... Dt' act'ea ni se pare
nm1em �l-1 iubeasdi. dupa cum nici d uu iubeşte pe nimeni. tăria convi ngeri i ... rezul tatul estt' în mina dt•stin ului. N umai t>I ne
Să �·ontinuăm paralt•l.1 nuastră . Hamlet e odrasla regelui Da­ t cu spect re sau cu du�m ani adev ăraţi
,·a arăta dacă ne-am lupta
nemarct•i. c.u-e. uci, de propriul său frate , pentru a-i lua tronul, �i cu ce scutu ri ne-am apărat capetele ... Sarcina
noastră esti> de
1e�e dm munnint, din iad. din /lăcâri şi pucioasă •, ca să incre­
dintt'Zl' liului �ău 1111,iunea de a-l răzbuna ; acesta î nsă şovăie, a ne înarm a şi a lupta. isri mase
caut.i să \t' nunt� pe el însuşi. se mulţumeşte cu ocări proferate Dem nă de rema rcat este atitu dinea mulţunii, a aşa-z Quijo te.
gouiş ti - Harn let şi Don
l:� adre�a propnt'1 salt> persoane, pentru ca în cele din urmă să-l omen eşti faţă de cei doi prota ius, iar
uc,d,\ d i_n intîmplare pe t.1t_;·t 1 slu ,·itreg. Ce trăsătură psihologică 1n faţa lui Ham let. reprezenta ntul mase i este Polon
profu_nda . pt' �tru �-ar � m ulţ1 oame111 - unii chiar inteligenti, însă - în faţa lui Don Quijo k, Sanch o Panza . k şi o
. _
� 10P1 -:- au mdr..izn�: sa-I condamne pe Shakespeare l Şi cînd te
Polon ius este un bătrîn energic·, dotat cu simt prado,m•cum
cam mărg init � i
gmdeşh <'ă D�1.n Qul) ok. om sănnan. aproape un . lipsit. m inte sănăt oasă, deşi în acela şi timp
l l! totul de .m11loace •i • P"l
� a ţ"11• b�tr·a m,
· . . cerşetor sa 1111- flecar. E un foarte bun admi nistra tor, un părin te mode
l ; am in­
smt,. ruratic. ia asu1)ra Laer tes, în mo­
.·
�mnea de a mdrt•pta ră u1 şi· d e a ap.ira pe ce, a'-upriţi ( oameni cu
w
tiţi-vă de pove ţele pe care le <lă fecio rului său
ce pot prea
ment u! plecă rii acest uia într-o ţară străin ă. po\'eţe
M'
tou1 h I s tr· auu
. . ') de """ ,_. 1 Ul. I C e are a face că
. r toată -sco arţa p,uumtu clregJ torul ui
pnm.?. sa mcercare d" a e 1I·bna nennovat,a
.
• • .
.
.
dm ghearele
. asupri- bine lua la întrec ere. ca înţele pciun e, cu porun ci le
_ dt' .m chip
t-oru_ I u1. c·a ' ius . Ham let e�k
. de . t
mzett ă· nenorocire pe capul nevinov ăţiei
· . . Sanc lw Panz a pe insul a Barnt aria. Pentr u Polon
11 "·1}1 ·• ( ne referim la see
- -· n� m care un ndm n. şi dacă n-ar fi fost l iu tlt•
t,mdn , de b·1t1ile 1 apm lu care Slă în. îndată ce salvatorul se
D on Qu1jote scapă un bă ie- mai <lt•gr abă un l'opil decît
ară. pent ru im­
i11d„p,i rteazj: t1 pe� epSe �e � <" zece on� ma, cum1)lit pe nefericitu rege. el l-ar fi dispr eţuit pentru inuti litate a :sa funci
eficie nt. Cu­
lOpt l l · c„, are-a face c·a! · -�·m·h l posib ilitate a aplică rii ideilo r sale în mod pract ic şi
: •· pum - d U·Şl că are în fata sa nişte et şi Polon ius. scenă în care
uri�i primejd iosi Do n u•i se nă noscuta scenă cu norul . dintrt• Haml
pentr u
\ int atit de fol��itoa e ?· · � r en pusteş_te asupra unor mori de Ham let îşi închip uie că l-a tras pe sfoar ă pc• bătrin . capăt ă
trebuie \ă nt• into,lr('� 1; m. tn : · / ";i �ul �om1e al acestor situaţii 1111 noi un tîlc vădit şi confi rmă punc tul nostr u de vede re . . . Ne ,·om
e
hotărind �ci „e i' ertf t:a1.,ca. _ ar _ e_ '.1 tilcul lor a scuns. Aet>la
. �
care.
permite să v-o amintim :
f0I•oast>le ce ar J Pcur,ge d 111 <:inta n -mam . te toate urmarile. toate
r1. m \tarP
·
· fapta 'sa • e
de 1·crtf�"· L U. l H am I Pt nu I' se greu d t' crezut l ă ar mai
• •
P o l o n i 11 s
t�c- ma, el. c·t, mintea lui ă .z oare, po � mhmpla aşa ceva ;
te St<ipi,ie. rt•gina t'l<'Cl scl-ţi llorb(•a H·ă 1111nwiclccit.
sa c·ad."i într-o ase mene/ t r un t! subtilă. sceptică, tocmai el Hamlet
�J_21�'. cu morile de \'Înt. g:?�:a crede groso�ană ?! � u. � l n� se va Vezi norul ace/11 în chip de c<l111 il<1 ?
ateştia ar t' \i�ta cu ad"' m una ş 1 ... ş, ch i ar <la că Polonius
"' ·ărat • e I ·
•
f'1 m\'el)unat s.i su tot nu 1-ar ataca. Hamlet nu s-ar I'e sfinttJ liturghie. i11tr-lftli,t'1ir. e înto,mal ca o ccl111il,l.
' s"
· "n'"a. ca Do n QUIJote, ·· arătînd asistentei un ll a m l e t
I 1 �hean de bărbie rit < ă . . o ...
su ş·1 : noi. presupu nem , : ace ,ta-1 c• iful vra11t aI 1 ui Mambrin în- Eu giJseff cii sc>amwul cu o 1wnislu iccl .
. -m sa, ,, ca_ ' d acă ·m5uş, adev l' o l o n i u s
ărul s-ar fi întru -
• ld• m �
r 55 I (11. �d ). Este adus dr s1111tc ca o ncnhl ulc,l.
l'.? 13
 Hamlet însuşire ! Masa sfîrşeşte totdeauna prin a urma. cu neclintit devo­
Sau ca o lwl,·nJ ? tament, pe aceia de care tot ea a rîs, pe c.ire i-a ble,;frmat. i-a ,ur­
P o l on i u < e;hiunit. dar care, lără să Sl' teamă de înver�unarea ei. <le oprobriul
Clua, cu o bulcnă, ei . de batjocura ei, au nwrs hotarit înainte. <·u odiii spiritului aţin•
Hamlet ti\j spre telul , ,'i zut numai de ei. l-au căutat nwreu. au e:izut. s-au
Arunci am Ml t in 1 11</atii /11 111111110. •
ridicat, şi în cele din urmă l-au găsit , ca pe o răsplată hinemt•n­
. Oart· nu-i e\'idt'nt di in această sCt'nă Polnnius ne apan• mai t ată ; şi-l găseşte numaj acela care este (•ăl.-m zit de pornirile inimii .
rnn�d _c.1 un curtt•an l':lre ciută în struna prinţulu i decît un om in Les grandes pensecs oiennent dtt coctff •, a spm Vau\'enargut>" �.
lojt.l hrea. c..1rt' nu \ rea să contr,"lzicJ un băit•ţaş bolnav şi sucit ? Hamleţii nu găse�c nimic. nu in,·<,ntează nimic şi nu las:i nil i o
�olonm s uu crede � io:l �•� <:e �pw1e Hamle t, şi are drepta te : c� altă urmă după ei, în afar.I de urma proprit"i personalităţi ; ei nu
��mu b
� r'.1 _ r.ue.i omu_lu 1 margm1t. el atri uie ,minte ala lui Haml et iu­ lasă fapte, nu. Ei n u iubesc şi nu cred ; atunci, ce-ar putea să des­
pe ntm ?feha . �i. biuein teles. ,;e înşală ; în schim b, nu se în­ copere ? Pînă şi în chimia anorganică (nemaivorbind dl' cea orga­
__1 t m aprt•c
şal. 1eri::a caracteru lu1 său. Intr-adevăr , Han1 J„ţ· ·
• t mu-
, 11· s111 nieă), ca s{1 apară o a tn•ia substanţă, este necesarii unir<'a altor
tJlt r"°" tru . l�l.bJ.- .· nu-i. dau nume . .
. n-o pot duce nieăi eri fiind că două ; iar Hamleţii �int mereu ocupaţi de ei în�işi ; �int uişte sin­
nu merg rucmnde: '�i ap . 0·1• cum s-o d uca,- guratici, şi de aceea sterpi.
d� 11'\IS. · tt'nta p..unm tulu t de sub picioarel dacă se indo iesc pînă şi '.'l i se \'a obiecta : dar Ofelia ? Oare pe ea n -o iubt•şte
c.1 lam lt'ţii d1�pn·tu i t·sc mul timea p e · lor '.lf . , Să m a1. ad au�am ' Hamlet ?
acela c.:are nu su, �ti mt>,.12a_ pe sme ... t' cme , sau l"e poate stuna
. ? Şi a P�1· • _IŞ1 •.· • .
zic: e1. ment. a� oare S� , orbim despre ea şi. pentru că a venit \'orba. şi despre
�ă te orn pi de mu ltime '."I E at1t .
. • d. e ·mur dara Ş\ grosolană ! Iar Ham - Dulcineea.
c aristocrat· şi nu t,um
lt> t �tt' ; a, prm
na� tere. In atituclinilt' celor doi eroi ai noştri faţ,'i dr femeie găsim ele
u totul altfel a· - se m · f·at1şe· .i. z_a asen 1enea multe lucruri demne de:• n•mar(·at .
Qu ijut t-. Ştit• fo.1rte � me că �and10 Pan za. El rîde <le Don
e srrunht • totu şi <l e t re1· on· 1ş1 Don Quijotf' o iubeşte pe Dukinet'a. însă nu pe fe1m•ia re�llă.
�eştc patna . c:asa · su,it· a. f"nea • · pară-
� şi este gata s{l moară pentru ca (amintiţi-vă <le cuvintele lui 1.: in<l.
pentru a- J urma pe neb un, îl înso
(t'Şte pn·tu tindeni . indu ra• t
O t. I e I li I de ne noro · · · ·
- infrini:. <loborit la pămint. el îi spune învingătorului său, care a şi
pin.i la ultima picătu r·.i. dt' sm cm, u este devo tat ridicai: suli\a, gata să-l l o\'ească : ..Străpunge-mă. ca\'alere. dar fie
• ge. credt• în el • e:, te mm • <l
şi. J>1 .mg• e in hoh ote ' că·zin - <l 111 · · · · d ru e d insul
" ca slăbiciunet'. mea să 1111 slujea�că intru micşorarea fainwi Duki­
.- genunchi I a capa tnu I patu lui sără - nei i ; susţin totuşi că ea este cea mai f rumoa�.l din lume"). El iu­
cJ. tios in care •se 3•ti· nge f0
s tul său · st·apm. · ·!\ cest devot amen t nu se beşte ideal. cast ; atît de ideal. îndt nici nu bănuil•�te d obiectul
poa te e�-p lica prin , reu n
gm . d venal . arscuris,. gm pa!>Îunii salt' nu există ; atît <lt• cast. incit atunci cinel Dukinet•,1 i
· Ioa�e pt> rsonale ·. •S·an1.·h0 · du de a trage
panza are prC'a rnu I t bun .l
to
b.me că �cut1· 'o rul u nu1. -s1m ţ - el -r�tie S<-' înfăţişează sub chipul unei ţărănei primiti\·e �i mun.larC', el nu•şi
ca,·al er r.i.- 1�ac1· �or_ nu se poa crede 1)c-hilor şi socoate că iubita lui estP \'ietima u1wi nwtamor­
l'lomă gel i. R.ld.ăcinile . tu.l te aşt ept a dec ît la
de, fozări , răjitoreş ti. Şi noi. în cursul vietii noastre, in pereµrinărilt>
d.t<.-1. ne t'�te inu,., ădu J·t a otamen. ui �au tre b uie . cau - tate mai adin c, ,·
•
· rt>prezintl . poatu'• ne exp. nm a . astfe I• c Ie -•�1. trag seva <lin ceea
\.'t'
noa,;tre. am văzul oameni care-şi dădean \'iata pt>ntru citf' o Dul ­
cea llla1 sub'lim a· · cinee· tot atit de puţin reală. s:1u pf'nt ru c-eva murdar şi adt•st-a pri•
e1. tatea. une i. ft>rid tt> ms uş1r . · e a ma sei. din capa-
�i n ob'Ii e orbir1. (d .
v . miti\'. în care wdt'au întruch ipart'i\ idealului lor, punind n•alitatt•a
ş; aI tft' I de orb iri ·I) , m paca te, ea mai cuno aşte
.,, capacit. a u e
a. f1· cuprmsă
_ d . UJil . hîd� pe seama interwnţiei unor - cît pt> <.·e să spunem vrăjitori
2I.i. �ni t'Zlnlt-resat, <le a fi (• ate . . . de un entu - tt>nebroşi - unor acdJenk �au duhuri rt'lt•. l -am ,·.'iz ut cu ochii
perso.n alt• . <lin•.•cte.
� u pn nS! dl:' <li.spret fat ă
cee a <:t'
. pentru om ul de ava nta1· eie noştri. şi in clipa c·ind nu se:- ,·or mai naşte asemenea oaml'ni. fie ca
•. ne ,o<'tlh pn nt- a • . S,lra
:- c este apr oap e egal cu mare,1 <·..trte a h,toriei �ă �e îndiidă pe ,·eci I N u , om mai a,· ea
cea <le tnate zil ele
· M area
:- ţa- ş1. umw r�al- i.-.torkă nimie dt• ('Îtil în t•a. La Don Quijote nu găseşti nid urma dt• st•n-
• Morlle Ir/el pornuc d,n tnlmd ( I o l i mt,a hdnccz!) /n. Ir.).
l.f
l'i
zu.ihtJt<'; h)jh• , isările lui �int ne, ino\'ate. sfielniee. şi e greu de Deşi vorbeşte de Ofelia, nu se gindeştt- dcdt la el însuşi. iar
cr<'zu, l'i in .idîncul inimu nadăjduieşte într-o unin' cu Dulcineea, în exclamaţia
de l-are. poate. mai degrabl se teme. (), rilmfii, po111r11eşte
Dar H.11nlet. Hamlet iubeşte o.ire ? E cu putinţă ea însuşi 111 ruga 1,1 d<• mine, 11iir<itosul •
creatorul lui rafinat. .lct'�t profund cuno�c:itor al sufletului ome­
nt•�c-. s.1 se h hot.lrit a d:irui unui egoist. unui sceptic, pătruns de nu vedem <le,.:ît recunoaşterea profundă a neputinţei bolnăvicioase
otrava analiui l'<lre descompune totul. o mimă iubitoare, devo­ - neputinţa de a iubi - la un om care se încl1ină. aproape cu
t.ltl ?I Shakespeare 11-.1 pJ.cătuit printr-o astfel de contrazicere şi teamă superstitioasă, în fata ,.sfintei purităţi'·.
,ititorului att>nt nu-i \'a fi prea greu să i.e convingă că Hamlet Dar am ,·orbil destul despre aspectele întunecate:- alt• tipului
t' un Clm senzual. ba. mai mult. că e st:.ipinit de voluptate (nu de­ hamletian. de acele laturi care ne irită mai mult. tocmai pentru că
�eaha zimbeşte in tăcere l'urte.mul Rosennantz dnd Hamlet spune sînt mai aproape de noi. sînt mai uşor de înţeles. Să încercăm a
_ _ pretui ceea ce este legitim la d �i de aceea etern ca valoare. Hamlet
�e fat.1 <1:1 el ca s-a săturat de femei), că Hamlet. spunem noi. nu
mbeşte. d întruchipează principiul negării, tocmai acel principiu pe care un
_ c� o..u se preface că este în<lr.lgostit, �i încă nu cu cle�­
tulă 1scusmta._ Do, adă - mărturia lu, Shake�peare. alt mare poet. <le-;părţindu-1 de tot ce-i pur omene,;c. ni l-a prezen­
Tn primJ scen.l din actul al treilea Hamlet îi spune Ofeliei : tat sub chipul lui �lephisto. Hamlet e tot Mephi�to, însă un �fc-­
phic;to cuprins în sfera vie a naturii omeneşti ; de aceea, negarea
Te-am iubit odată... lui nu reprezintă răul - ea însăşi este îndreptată împotriva răului.
Ofelia Negarea lui Hamlet pune la îndoială binele•. însă de rău nu se în­
LA drrpt t·orbind, măria ta, a-1a m-ai ldsat să doieşte- şi se ridică în luptă aprigă împotri,·a lui. ln bine nu are
cred.
Hamlt>t încredere. adică bănuieşte ade, ărul ideal şi puritatea lui. dar ii
X-or fi lrtbuit 1d md c-re:i... atacă pornind de la ideea că este un bine aparent. artificial. sub a
Xu k-am iubit.•
cărui înfăţişare fa),,.'i se ascund acelaşi demon al răului şi aceeaşi
minciună eternă, duşmanii lui de totdeauna; Hamlet nu rîde sata­
Si spunind .tct><,t ultim cu' •10 t• Ham 1 nic cu rîsul nepăsător al lui Mephisto ; din îmusi zimbt>h1l :..ău
. 0 rrt"supu et e mult ma, aproape de
ade�·ăr d<"<-it ne d însuşi. Sentimentele lui faţă de Ofelia amar desprinzi tristeţea, o tristeţe care trădează sukrintc adînci, şi
t · • _
O Wl\a lle\'IDO\ ată ŞÎ pură pm.t
• � 1a s f·mtem. e, sînt pe de o Jlarte de aceea sîntem gata să ne impăcflm c·u el. Sceptici�mul lui IlamlPt
c1mce anu
. ( . i-vă ntiţ . . dt• cu,inte I e I u1.. d c a I uz1.ile
. . . lui echivoce în scena nu este nici indiferentism, şi tocmai in aceasta rc-zi<lă valoarea şi
rt•prezentaţie1 teatrale dnd •·, cerc voie . sa• meritele acestui sc.·epticism ; în faţa lui, binelc- şi răul. adevărul şi
relt• ei) • pe de a. lta ho. m b �
a�ti · · · - stea <.'ulcat... la p1c10a-
ce ( amm t1t1-va de scena dintre el şi minciuna. frumuseţea �i hido�enia nu se c.·ontopesc într-un ,;ingur
Lat'rt-�. cm
t
· d �art- •m monnîntul Of tot intîmplător, mut. banal. Scepticismul lui Hamlet. twîm·rezin­
de Bramerbasst' �au de cap e iei
1· . ş,. declară pe un ton demn
_ 1tan
. ul Pistole : du-se în contemporana. ca să zicem aşa. realizare a adevărului. se
-· Cliiar mii de fratl duşmăneşte de moarte cu minciuna. şi prin acca,ta devine un în­
'!\'-o pot iul1i verşunat apărător al acelui adevăr în car<' el nu pnate crede pe
Cit am iubit-o tu de-a-ntregul. Dar negarea, asemeni focului, are o forţă nimicitoare
_ _.w,g•I d
... •S1 d«d-...,,u
e munţi,
- şi cum să stăvileşti acea,;tă forţă în hotarell' ei. cum să-i impui
::,�,d-ne p_oţnane-
ntrtgi tă•# surpe, unde anume să st• oprească. dacă cc-c>a ce trebuie să mi,;tuie <;e
' ard,j Pll<u-n soo,e- contopeşte deseori. este i11di<;olubil legat de ceea ce trehuie să lase
____ · ocen morman ... •• ş.o.m.d.
nev,Hămat ? latii unde apare latura tragică a vieţii omcnc>şti, pe
.: '""·· p � , •. ed./.
Id..,. rr> � /n. tdl. • Idem, p. 603 (11. ed./.

16
2 17
c...irt· o.imt·nii adesN o mtuiei.c..· şi se sunt dezanna ţi ; fapta cerc gîgîitu l giştelor -, este reprezentat de Don Quijote). Cele două
\'Oin\ă. f.ipt.i l ere gindue. în�.i. !!îndirea şi \'Oinţa �-au dezbinat. şi forţe. forţa iner\iei şi a mişcării , a comervato rismului şi a progre!>u­
pe zi c..,' trec..·t> pr.ipastia dm tre t>le se adinc..-eşte .. . lui. i,înt forţele de temelie a tot cc-ea C'C' există �ub <;o.ire. Ele ne
explică fenomenul creşterii u nei flori şi tot t> le 11c dau dwia cu
�nd •hu• 1h,· ncl1H hu� ol rc,vlul/on ajutorul ,:ăreia putem înţelege <lezvoltarea c·elor mai puternice
I• Sl<�l<d o c, b) 1hr pak < O l i oi 1hnughl . •
popoa re.
ISl•asJ/e/, urr-.ul chip al hu!drlr/1 '.'le grăbim să trecem pe-;te ac:ei.te spec:ulaţii. poate nelalocul
AratJ bolna,• de glndhr pald • I lor aici. ca să ne oprim la alte raţionamen te. mai comunt'.
Ştim că, din toate opNele lui Shakt><ipear e. Hamlet e!-tt· poal<•
�pune Sh.u.:t·.� peart• �rin �u ra lui _ Ha�1let. .. Şi astfel pe de o parte ct'a mai populară. Această tragedie face parte din categmia pit",e­
,t.1u Htlmletu c·clrt' gmde�c. conşht'nt1 de sen,;ul lucrurilor. Haml eţii Jo; care, i nvariabil. la fiecare reprezentaţie umplu teat rul pină la
c·.u-e aJt·sea sint c.ipabili să rnprindă toh1l c·u raţiunea lo r . dar refuz. Dacă ne gîndim la starea de spirit a publicului nostru <le
c.1r_e în _ac��aşi mlsură ,int inutili pentru cei din jur şi condamnaţi
la tnl'rţ1t- ; iar pt· de alta - Don Quijoţii. pe jumătatt' nebuni. care azi. l a tinere ţea înclinată �pre reflecţie. neînerezutoa re în propriile
aduc folos_ omen�ii �i o împing inain lt• numai fiindcă Yă<l şi recu­ forţe. dornic:ă dt� a se cunoaşt(• dt mai adinc. fenomc-nul <.' uşnr <lt•
nosc..· un sini,ir ideal. un singu r ţel. de cele mai multe ori doar înţele'- ; nem a iamintin<l de rarele frumuseţi care împodobesc aceast.1
�uh fonn a �t_uită dt· ei - o h imeră. F.iră să vrei, nedumerirea ţi op<.'ră, poate C<'a mai remarcabilă dintre ct'le 'itrăbiitute de 1111 spi­
�e stre<.·oara m . �uflt>t : oare trt>buie �ă Iii nebun ca s:1 crezi în rit nou. nu pu tc..• m să nu adm ir.1m geniul care. î nrud it în multe
a<lt•, ăr · o,.lrt' n_u_ntea stăpinJ. pe t'a. locm.ii pentru că-i stă înă w pri,·inte c-11 Hamlet, a ştiut să-l r upă din el însuşi printr-un impuls
t'a, trebuw !>ă-ş1 irosească forţa ?
P I firesc al foriei sale creatoare. să ofere u rmaşilor această icoană -;pre
O.ir <l il>cuta.rea măcar supertic ială a acestor problem e n t•- ar , eşnică j udecată. Spiritul care a crPat pe Hamlel e�t t- spiritul unui
d lll't' prea dt>partt> . nordic:. spirit al rC'fl ecţiei şi al ana lizei. apăsăto r . întunecat. plin
�â m· limitam la observaţia că in .ice.ist . ă d. � zb �. nare , •IO ace� t de> disonanţe, ,, ădm it de culori l um inoase. turn,tt în forme mc1
duali�m del>pre care. am pom•·" n1t • ' ·1 1 1 tt>m ne\'01t1 !.a rt>c:unoaşt
em �raţioase. n ic i rotunjite. n ici f ine. dar în 'ich imb un spirit profund,
Iegn d ... b.UJ- a t•,1stt •ntei um ane t t - · · lui putt•rnic, variat. independe nt. călăuzitor. Dm străfundur ile sale a
· . ,_ • .' o <1 a na.ta III an,a m b ei nu
P�t t' altce\·a <lt>(.•i- t 0 ,.eşmc:J. un�acare ş1 o vt•şnică l uptă a dou:i răsărit tipul lui Haml et, a r ătind că în domeniul poeziei. c..:a şi în
dement .
don a forte, c·�rt'. dt>ş1 fac una. mt·rt·u :.int dezbi nate.
D.i t cl n:·n�t ·am alt<' domenii ale Yietii poporului . creatorul e mai p r<.'su'> de rroul
. temt• <·ă \'a vom su1>ara • uree_h 1') f' cu termen i ştiinţif ici,
ni.- - dm lua mim a •
o;ău. pentru că îl înţelege pe deplin .
fortei c..'t'ntripete d; d.m_t1. �I am -� pune c-a Haml<> ţi i sint expres ia
b� - a natum
d
c·t·ntrul un,, �dr,u .l u1· · pn\'eSt.· tot ce _e,is
. în ' irtute a căreia, ,ocot indu-se
· ta- •m ·1uru
Spiritul omului meridiona l pecetluie şte crcare.1 l u i Don Qui­
jote, u n spirit luminos. vesel. naiv. receptiv, care n u sfredeleşte
1 lor c:a f iind create
t 1 1J111J i pt'n tru ei ( �a
d pi·id a. · t�n\arul aşt'Zat în frunte a lui A l e- adîncur ile vieţii. care n-o cuprinde în întregime. da r <.·are rt• n<•c:tă
,.mdnt \J .il'h t-don St' · b r�·
1 �-ar f,· cu\t 'nit <l� d
��Î t·i; m.gele lui. ca şi dnd acest singt•
ţ
toate fenome1wl e t'i. Dorinţa noastrr1 fierbinh' e�te nu <le .1 fa<.•e o
paralelă între Shake�pea re şi Cen·:.mtes . ci doar a puncta asemă­
rp ,
t:t·e.• ce tinţ am l n-o- aee, b� � ŞI Hamle t. dt'şi se dispre ţuieşte.
mt>m
iucll time • la fel ş1· 1 1 am l <'t. spu11C' \t>lei.. <leoan•ce n-a atins aC'ea �n
nările, şi mai alt'� cont r astele dintrl' ei. Shakespea rt' �i Cen·ante<; !
m noi · 1t>aga mereu totul de pl'r- îşi ,·or spunt> unii . . . cum ai putea sa- i c·ompari ? Shakespea re e un
•

\O,mJ. �). F.1ra .l<'t- •ts t d· •

torta, . centr ipt>tă (f r �a �igant, un semizeu ... Aşa <' ; dar nici Cc-r\'antt's nu este 1 1 1 1 pigml'tl
n-ar putea t-tista. m toc-ma i t:d � •.. far · o , _ ego1. smulu 1), natu ra
ful!ă în , irtu tra dir<>ia tot . � :e.ilu �ta forţă. forţa c·entr i­ în faţa gigantului care l-a creat pe Regele Lear. ci. dirnpotri\'ă , ne
_
C ac·t'a\ tă forţă f'�te prin .· p r C:t' t'\lsta . e,1i. tă numa i pent ru alţii apare C'a un om adevărat. un om în cel mai înalt înţeles al cuvin­
c� n_l1 .,!d e\'ot ame ntul u i şi
principiu c.-an• imbr.i.ta . l 10 h :un a c-om icul 111· - . al- !>aCT ifici ulu i. tului ; iar omul are dreptul să stC'a <.·1 1 frnntC'a -.us c..:hiar şi în fata
ca sa nu stîrnea!.că unui st·mizeu. lncontt-�tabil , Shakespeare ii depă�eştt• nd pt• Cer­
/n �d./.
, antes - şi nu numai pt> C'I - cu bogăţia fantl'Ziei sale, străluc-i-
l ll
19
n·.i Ct'lei m.u inalte pot>zii, profunzinwa şi nemărginire.1 mint i i sale
de lit.ui ; in <;dumb. nu , e\i găsi în nimanul Im Cer\'antes spîrik
l'ju\.ite. comp.trjtu nel u t'�ti. <;au conCl'Hi • ieftine ; de asemenea.
1 1 u , eţi intilni in pagmile ,Jk· nici capete retezatt', nici ochi smulşi.
nici şu\'oaie dt> �mge. ninuc diu act'.l t-ruz1me timpă, oarbă. cum­
phtl moş tenire a t•vului mediu . .1 barbariei. care st> stinge mai lent
la tirilt> nordkt'. kn.1<.'t' : şi totuşi . .itit Cerv antes. dt şi Shakespeare
au .1pu,-.1t no.1ptea Sfintului Bartolomeu şi încă mul t după ei au
fo!>l .irşi pe rug ert•ticii. iar singele a <:ur<; \'al ; şi oare va înceta
, rt'Odată s.l curg.1 ? Rrt:unoşti e, ul llll'diu în Dun Quijolt' prin re­
llt•\de poeziei pro, ensale. prin gratia de basm a romanelor cava­
lereşti. dt" t.ire Cerv .m te� .i ri� cu .1tita seninătate şi cărora d
imu�i le-a plătit ul tunul tribut in Persiles şi Si�ismonda :s. Shake,­
pt-.m' îşi 1.1 pt•n.on.ijdt.' de prt•tutindern - din cer, de pe pămînt
- nu cunoaşte z..\g.uuri . nimic nu poate scăpa ochiului său atoate­
p.i.trunzător ; el le smulgt> l'U o forţă de neînvins . cu forţa cu care
s: năpusteşte � ul turul asupra prăzii. Cen·ante'> i�i zugrăveşte cele
cate\ a per.-,,ona1e <.· u dragostea unui t.1t.1 fată de copiii ::.ăi ; el alege
nW11.1i 1.:et>a ce-� ellote iotr-ad�văr apro.1pe şi bine cunoscut. In timp
ce marde gemu al p0t>tulm en� lez stăpin e�te toată gama senti­
mer_itdor omeoe�ti. Ct•n antes îşi ia boc;lt ia num..i i din ,uflet
semn, blind. bo�.ll in e-,;perienta , it.'\ti, dar neî nrăit de
z�dar. in tJ�pu l grele i sale.> capth it.I\i de.> şapte ani
ai contemporanilor �i urmaşilor lor I Mneu verzi. laurii nemurim
cam încununează fruntea. omului de �eniu împodobe,c şi fruntea
poporului care l-a zămi�li t
Slirşin<lu-H' ac.· e,t studiu, mult prea departt• Ul' a fi complet.
vă cr>rem îngăduinţa să vă mai impărtă�im citeva observaţii izolate.
ll n lord englez (un compt'tcnt arbitru) -;punea 1..·ă Don Quijote
e,te modelul ideal al gentlemanului. lntr-adevar. dacă simplitatea
şi calmul in atitudini \int �emnul di-.tincti\' a ceea ce înţelegem
prin om de onoare. Don Quijote are tot dreptul să se numească
astfel . El este un adevărat hidal�o. răminînd hidalgo şi atunci crnd
slujnicele ducelui îi săpune,;c faţa in bătaie de joc. Simplitatea
nobilă a ţinutei sale decurge din lipsa acelei însuşiri pe cart' am
convenit s-o numim amor propriu, şi nu înfumurare ; Don Quijott•
nu se ocupă de lloÎne şi, purtind respect sieşi şi altora, nici nu se
,gînt.leşte să facă poză ; Hamlet însă. cu toată eleganţa de c-arl' e,te
inl·onjurat la curte, ni se pare. scuzaţi-ne că fololloim expresia fran­
ţuzească. ayar1t des airs de 1wrven11 • ; e agitat, uneori chiar gro­
s olan. ,;c poartă afectat şi dispreţuito.r. ln sch imb. îi este d.lruită
puterea de a se exprima original şi lără greş. putere propne he­
cărei personalităţi care meditează şi ,;e concentrează înlăunt � u l său.
ul său. şi de acet>a cu totul inaccesibilă lui Don Quijott>. Profunzune.1 şi
ca : nu în -.ubtilitatea analizei în Hamlet. culhira lui multilater.ilă (să nu ui 4

sm�rur �) ffijJt \!me şk -, a l.1cut �t'Oala răbdării - după cum tăm că a studiat l a U ni\ ersitatea din Wittenbcrg) i-au dez,·oltat
; orizontul lui e gu�tul. eare nu dă !,!reş aproape niciodată. E un excelent critic; ;
1
ma.1 stnm t decat <.t·I l,,hakes•"'
r - Innge
;.;-t' :U l
. tot
r arean ·, cb r în el , <.·a -m once
l't' c.>stt" omen t>s<.· . Cerv ante
gt•r. .1 unui cu, int ; el nu tt· \'a covirşi prin
s nu te , a orbi cu lumina
·
" ţ a·- , 1e.
· f un ;faturile ce le dă actorilor sînt surprinzător de ju�t<' şi inteli­
gente ; sim ţul frumo!>ului este dez\'C>ltat la el apro.ipe în acee.tşi
m�paraţw . 1 su, . .erane •· n<>"z forţa titanică a măsură ca simţul datoriei la Don Quijote.
,·-" i •1 I u,· nu-1·
de-at itt.-a ori _ ,rl\ olburJU, ci e asem t'a n1.1re a s h akt>s pearean ă. Don Quijote respectă profund toa �e rindu ! elilt> : 'istt'nte - r� ­
� ur e. cal m . m tre m.il uril e sale . !>trăt•nt> a unu i llu\'iU a<lî nc care ligîa. monarhii, dueu. dar in acelaşi ti �p e liber ş � rec�noa�te h :
mc.-e� -mce t, im br.iţiş.&t �in toah • p.1r ine unu l dt· altu l şi cucerit bertatea altora . Hamlet huleşte pe regi. pe curtem deşi el m-.uş1
t oru 1 se 1 ,bă < u ţile dt• , alurile- i st�,lv;z ii ci t i - este asupritor şi făr:'i de cruţare.
bucune în '•oia
..• <.ur..ul u1 său I m · Ima...
· au•-. · • a. c.u adevărat epiee
tei· 1 unşt Don Quijote abia cunoaşte buchile ; Hamlet. probabil. linea un
m na' ·
\,a re e· h eam.ă cu drag C'hip urile
•·-� t1 t.un t empor aru.
"'"' care • . . celo r Joi jurna l personal. Don Quijote. cu toati'i. ignoranta sa. are un fel al
161 6 . Prohab'll . Ct>r· vante� au şi munt. m aceea� i zi, la 26 aprili e �ău de a privi treburile şi rînduielile <l<, stat : H,m1 let n-are cinel
n a şti ut m . de p r Sh
m,m• l e traît'di an . in t ih na cas - . m ,c ,; c akespeare. îns ă să se ocupe de aşa ceva. şi apoi. pt•ntru ce ar face-o ? I
. .
tras <:u tr� i .111 1 m.unte de t>i sa1t' <le l a Str atfo rd. un<lc s-a re-
mo Mulţi s-au ridicat împotriva băt,l ilor fără număr hără7ite de
dt' pt.' atu nc i trad us m . arte ' a pu t u t <.:ih . . ve,ti tu I roma n. încă Cervantes eroului său. Am pomenit mai -;us că în partea a cloun
1 am b a eng
4

()f"nel u] unui pi<:tor-it lez ă . .. J a t-

ind' � . un tabi ou dt'mn d c a romanului. sărmanul cavaler aproape că este <,cutit de c:iomă�eli ;
ft•ric'f' dt· ţări le in sinul to� . Sh ake . speare, c1tm d
c rora �e n:c.c 3'><'meneape Don Qu ijote ! <lar vom adăuga că fără ace,te episoade el ar place mai putin co­
oam eni, da� căli
• C""}t, !Arl
lln Junb o 110/, .ndl piilor, care citesc cu atîta îmufleţire păţaniile sale, şi chiar nouă,
• Cu llose de parvenii (n. tr.J.
21)

:?l
 l"a 1m trihut. ca o jerthi men it;'î să potoleasdi pe zeii in\'i<lioşi ? Şi
adulţilor. ne-ar .ipăre.1 Jltfel. nu în lumina sa ade, ăr.1tă : mai n·ce totuşi. fără aceşti Don Qu ijo\i c•araghio�i. f.'ir.l aceşti născocitori
şi m.1i înfumurat. C't"c>a l't' .u \'t'ni în con tradicţie cu stru dur.1 l ui originali. 01nenin·a n-ar mer�e i11ainte �i lfamle\ii 1h1 r a, ca la ce
111tn10.1r.i.. :\m spm ehiar aLum că în partea a doua t'l nu mai în­ medita.
<lură b.it.i.i ; in,ă chiar l.1 sfirşit. după c-e Don Quijote estt' defi niti\' Da. n•petăm : Dnn Qu ijo\ ii descoperă, H.unkţii dt'zrnlt:1. D:ir
infriut de c.1,·all'rul Albei Luni - u n tinăr b.w alaureat trayes tit -, cum . JH.' \'Olll întrei.ia, eurn pot Hamletii "ă dt'Z\ ol te cern, cin<l ei
?up.i t't' fac:t' legămînt d �e l.is;l de .n-t'nturi cavalereşti. cu puţin St' îndoiesc de toah· şi nu cred în nirnk ? La aceasta vom obiecta
111.i.mte de mo.1rte. o tun11ă de porci îl cakă în picioare. Nu o dată că. în , irt ute.a rîn<luielilor în telepte ale naturii. nu t':'l.istă Hamleţi
n �•-.1 fost dat �.'i ,emnal.im imputări la adH•sa lui Cervantes, pentru deplini. tot aşa cum nu e,istă ni('i Don Qu ijo\i deplin i : E•i n u sînt
<:.t a St·m ,K east.:i scenă. repe-tind pan.'.i ,·echile procedee, la care
renunt,a�e ; dar şi aici Cervantes a fost c-ondu� de intuiţia (J'eniului <leeît expresiile> extrcll!e a dou :1 -;tructuri, jalo.me aşezate <le poeţi
- pin.i �i în at·eastă p:it.t.nie urită se ascunde un tik adin; Intot­ Li. eapătul .... clou:i drumuri c.ire merg în cl in-'c\ i i opuse. Spre ele
deaun.1 i�tilne�ti in Y �a�a �on Quijoţilor această călcare în pieioa­ n::lzuit•şte \'iata, f,1 rJ a le atinge vreoda tă. '\ 11 trebuie i.ă �e uite că.
relc> �rc � or, şa tocm�1 m �mtt> d� sfîrşit - e ultimul tribut pe care aşa cum în Hamlet principiu l analizt>i este dus pînă la tra_gic. în
trebwe s� -1 pl.l �easca _mt1mplaru _ _ rnlgare.
neînţelegerii indiferente Don Quijote principiul enh1ziasm11lu i e-;te du„ <le a,emeni pină la
şi obrazruce. : . E,tt• palma fariseului ... După aceea ei pot muri - com it- ; în viaţă însă, comicul deplin, întocmai ca şi tragicul de­
Ju tr�ut _Pnn tot foc:ul Gheenei, şi-au cîştigat nemurirea. şi ea se plin. i.e intîlneşte extrem de rar.
d est·b1de m fata lor. Hdm!et cîştigă mult din simpa tia noastră prin afecţiune.1 lui
Ha !et. c�nd împrt•jurare.1 îl ajută, este pt'rfid şi chi.ir crud. l lorn tio fată d e el. Horatio este un per�onaj fermecător. întilnit
\d uce ti �\ a amint de o.trteJ celor doi eurteni trimişi în Anglia destul de des în zilelt• noastre, spre c.-instea genc•raţiei de azi. In
du� par� Tl'J?:elui. �
_
�
pusa la c.· alc> de Hamlet. amintiţi-\'ă tirada lu i Hora tio recunoa�tem tipul adeptului. al discipolului, în C(•l m a i bun
d t':!>pr 0 o ius. uci� de el. Dt' altminte ri. în aceste.a vedem, cu111 înţeles al c·m·intului. Un carac:ter drPpt şi �toic. o inima c.-aldă. o
�
.im m�:1. spus-o. e�·oul t-,·ulm. mediu abia treeut. Pe de altă •)arte in teligentă nu prea scînteietoan•. lucru de care-şi dă St',una şi pen­
b
o wn .im la c:mstit _ . r •
. ul şi .<lre� tuJ Don QtllJote •· o oarecare înclinaţie tru care de altfel e şi mode._t, ct'ea ce se întîlneş tc> rar la asttel
,pre· mm cmnJ ,
·1 ne-t mdt ie · .· se m1 con�t 1e11 ta. semin evino\'ată, '-pre autoîn şelare -
. m, _ . . de oamen i. el t's te înseta t dt• im ăţătură. de povaţă. şi de aeeea
.aproape Jnab rl carac tenstic-a . . � f an teziei unui entuzhst • · ca<lC' în veneraţie în faţa intel igentt'i l u i Hamlt•t şi i SP dăruieşte
Cin •I 1· •t' on�e _
· . ş te ce Ie , .izu te in p tera el m .
� _ · �lontesm os nu face de- cu toată puterea sufletului său cinstit, lără a-i l Crt' nimic in seh imb;
l'it �:. născoceas că . nu reuşe�te �a-l pacălească
tă 11.1c Sanc-hu Panzş� pe preai steţul pros- şi nu se pleacă în fata printului. c:i în bţa une i căpt•tenii. \lt•ritul
Ham ld. la eea mai mi<·ă 11., rt. u ira . .iş i pier cel mai de scamă, poat1:•. al Hamlet ilor t·onstii în act•e.a l'ă for­
men teaz ă. în tim c·c> Di l11 Q iot . � . _ . <le curajul şi se la- nw.1ză şi dezvoltă oameni a,emenea 1111 Huratio. oameni c.1n•. pre­
, c1om a�1t de (Tim inali i de gale ră
în aşa hal. incit �u nni p t : luînd de la ei germenii ideilor. le tac: sii rodeasci'i în spiri tul lor
n
e mişca u dege t . n u Sf' îndoieşte n. i ci
r, dipă de sm•ţ t•s u1 f�pt,.?� d in treprm se ele el · •\ semem şi le răspîndesc- apoi în lumea intrea�ă. Ct1\'intele prin e:1re l lam­
· I u1• Founer '
d e�pre care se spun," la
. · u en�lez . · mu I \1. ani . •
. 111 şir. • ZI• de z1,. s-a dus la întîl- let recunoaş te meritele lui Horatio îl cinstc>,c înainte <le toate pe
rurea l . .
- ul t·.iru,· ..� -1 1· so1 1c1ta�e pnn
zrtu· . ziare
· · sa-1
� . pună la dispo- el însuşi. lu ele �înt e\primate propriile �ale com·eptii despre înalta
, un milion elt' fr,11 - ',.1· 1• n t ru rea 1 .
izar
. ea proiec te Io r sale, dar eare, demnitate omenea�că. năzuinţde sale nobile, pe care nici un scep­
b.ine�nteles . nu s-a prne nt.it .·
r agh1os ; dar iată u n dt· Il t' ��;;?el .t�.). I�con t es t � bil_. e foarte ca ­ tid�m din lume nu esk în s tare să le altNeze :
�pu nc·au dt: zeii lor c:ă s·1 nt p �m dunl e ; cei dm antic.-hita te
. 'a
ln\'I el IOŞI ne cind mi-e slolmd suflc111I .t-al<•agiJ
f oar
. tf' n 111wnt să- i îmbl i11z . • . <-vi 1 a s·tnmto
. a re soeott'au că e
Şi poal<' o.,·,,bi-11/re omne11i. află,
I u, arun c-.it I. II m.trt• di- pora1 ·se·,, cu Jrrtfe ben evo 1 e ( ani intiti-vă i ne-
1crate ) •' <l t• P,• tine te-11 ales şi rt•tluit.
0 .trt•l.i re d nz.ă
de n<l icol tr b . s col c e n- am <:re di' şi noi că o
�t f\i Jost d1> su/eri11(,J mai 11r<"ms.
car at·teru) oam t:nilor ,·bern
a; î11;aptu . ?rez_e inevi tab il fap tele sau Primind lovirea MII surîşul soartei
ia�ca rnarea t·auz ă a noului '
 Cu nAflctu-mpilcat. Slădti ul fie M,lre(ia păminteasc4
Am in c11re singcle ,; gindul llără::ită-i spulberării•.
.-\tit Jr-armonios .,-au contopit
Cd r1u ,irit f/(ltJt rob al suartri drgf't, Faptele bune însă nu se risipesc ca fumul ; ele au viatJ mai
I',· cari>-l dnt<i, pe spărturi, rom nra. lungă decit cea mai strălucitoare frumuseţe ; ,,Totu-i trecător. a
DJ-mi <>mul cart-al patin11i rob nu-i, spus apostolul, 111111wi dragostea riimi11c".
Şi-l t"<tt purta-n adinrol ir1imii Credem că a adăuga ce,·a la aceste cuvinte este de prisos. Nt'
Şi-n mimu din mima din mine, ,·om socoti fericiţi dacă prin arătarea celor două structuri dl' tt'·
Pru·um t,· port • melie ale spiritului omenesc. despre care am \'Orbit a�tiizi ,.1111 tre7it
în dumne�n oastră unele gînduri - fie ele şi gînduri carl' 1111 sînt
an_tw . �·n Srt>pbc l'imtit respectă totdeauna pe un stoic. Cînd lumea în acon.l cu ale noa�tre - şi, mai ales. dacă am dus dt de c:ît la
a �t' <lt-�trăma - sau în oricare altă epoc bun sfirşit ceea ce ne-am propus, fără să obmim pr('a mult bine­
cei m.11 bun, oameni !le sah
ă asemănătoare -
au e, adind în stOll'1sm · · , ca sm · voitoarea c.lumnca\'oa,;tră atenţie.
ref giu · III
• care st' . . pute.i păst
l11J.J �uru I
� ,
dac-4 nu a, eau puterea �a moa. r- ra dem nita te.a uma nii. Sce pticii
J .- su-
1 8 G O
dt· undt· nici rm ciiliitor nu s-a into _se !cfug,c . ze i11 acel ţinut'
. rs
ep1, en 1. Feno nen uşor ?e înţeles, mea - se transformau în
. .
� "' H am , et ş1� Don Qu11ote mor trist şi .p�ea cunoscut nouă 1 Rarntinsl..i Evi;heni Al>ramovici (1800-18-U) - pol't ru�
tism. d,u rit de diferit e fi ·itu �•n !. m reiuran - . de mare _µate­
s l fiecar- w ,P _ ultunele din pleiada pu}kiniană ; după eşecul mişcării <lecembri�tilor. p<'­
cu,·inte ale lui H .1mlet I El � · Frum oase smt
rş e simismul, n·semnarc-a contemplativ-st·l'plit·ă devine tr.1sătura ca­
Hordtio să tr.liJ.sc.l mai ·dep�/ t�'d: � . se potoleş�e, îi cere lui e a
ractcrbtică operelor acestui scmlor.
- in f.i"oarea tin.irului Fort
· b.r ş�· ce_! �an �tul_ c-u glasu-1 ce se stinge 1 Vauvenargues Luc de Clapiers (1715-1747) - morah�t
nu i-a fo�t c-u nimit- întinat 10. � ua _drrptul de moştenire
tf.'�lt· înainte... R n tul e t. ··· ���d pm-•rea lUJ Hamlet nu se aţin-
francez. autorul unei singure culegc.>ri de in.semnâri, intitulat:\
acere spune �cepficu.1 muri bund, şi in- l\la.ri111cs (Maxime).
tr-a de, ăr amute-şte pentru
t td • e ·u� a . �lo tea lui D
3
Romanul cavaleresc l'ersilrs şi Sigismonda a tlpănit dup:i
invăluie �ufletul cu o nesp
us� n � 1oşare. r lipa supon Quijote ne Don Quijote partea întîi (n. aut.).
n•tul tilc al ac·e�tui person/ � .� �� remă, tot mă­
�."iu �cutier. vrind să-l ron . I e _me acces1b 1I oricui. Cinci fostul
.soI eze, �li
�pune că . urm
nou d upă aventuri cauler f .. Lllafi.-o m c • d , or pomi din
muribundul. fiindcă-n '. ma,. rn binişorul. răspund t>
· ·b"· d cu/!' un 'c , emul trecut
t:r11 1.• anul tl.\ta •
. fos1 ·am cit• am foyf n-at.:. e(1· sa- mar. ,...0as1(
- ..1 CU\'11''1' DE�PllE SIL\J(ESPEAH.E
cIia;eOl'1.mru _. �nt. .-1.l. onso Q..,, · D .
un Q ..
u11otc ele la Man-
.. ··
u, inte u1m1toar"" I p ano cc1 B 1111 •••
omenire . a ace Ie1· p recle zgu
�or pentru prima �i ultima o r .- Onorat auditoriu,
,c- •

duie pe cit
msemnătat e în F t a mort;· a a. D a, numa,� acest cuvint mai a i-e La 23 aprilie 1564. acum trei sute de• am, m anul naşterii lui
· • a • "'1. T o r
•c t' I m.u ma I t, puterea, �eniul tul \ a . trece, totul va pieri. rangul Calileu şi al morţii lui Calvin, într-un mic orăşt>l dm inima An�liei.
m pulbere... atotcupnm:ător - tot a venit pe lume un copil al cărui nume, necunoscut pt> .itunci şi
ul �e va preface
înscris după datină în registrul parohial al bisericii, a dewnit de
.: Ido„ PP 61141% fa qI mult unu1 dintre cele mai strălucitoare. dintre cele mai ,·estite :
••• ld�m p 721 ln. �-/
C�n..,._ ltCIU/tu/ • Vorau.rl din Tor /fl•tvo pobedltelea (TrJumluJ lnv/nglltoruJu/J - de poetu.I nu
19>7 p 7; • (li NI I- hidalgo 0011 OuJ/ore M1111�h Jukovakl (1783-IIIS2J. Volumul Hle o tllm&c:lre liber& din Sd1.lller (Ou Sl•p•l•11 -
de /a • a, Edituro Tlneretulul,
S4rblltaarca vlctc,r/e/J (n. ed.),

25