BOGDAN FICEAC
TEHNICI DE MANIPULARE

 În piesa vieţii, fiecare dintre noi ar vrea să-şi scrie rolul şi să-şi interpreteze destinul în aşa
 fel încât să ajungă la un final conform cu propriile sale dorinţe. Dar pentru că suntem fiinţe
 sociale, monologul nu este o soluţie. Treuie să ne alegem replicile astfel ca ele să se integreze
unui cor anume. !neori, sau c"iar adesea, este foarte posiil ca replicile imaginate de noi să fie
disonante sau să nu fie acceptate de ceilalţi actori. De aceea este nevoie de un #egizor care să-
 şi asume rolul de a pune în acord toate rolurile personale. $upunându-ne lui, ne pierdem
autonomia şi ne integrăm sistemului. %u timpul, nu mai putem spune cât anume din destinul
 personal l-am scris noi înşine şi cât a fost scris de alţii. &u mai putem preciza cu e'actitate cât
din fiinţa noastră ne reprezintă (ul şi cât este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educaţiei,
 sugestiilor, recomandărilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilalţi. &u mai ştim unde se
termină rolul pe care ni l-am scris noi înşine şi unde începe cel scris de alţii. &u mai putem
 spune cine, de ce şi când a scris scenariul care ne comandă ce să gândim, ce să facem, ce să
 simţim. )ar de multe ori se întâmplă ca vreun #egizor să-şi depăşească simpla condiţie de
dispecer ailitat să pună ordine într-un sistem şi începe să se creadă demiurg, să-i socotească
 pe ceilalţi simpli figuranţi într-o piesă scrisă de el, pentru el, care lor, evident le este străină. În
astfel de cazuri, mai devreme sau mai târziu, piesele se transformă în tragedii oriile...
 *ceastă carte se ocupă tocmai de #egizorii care se cred demiurgi, de modul în care îşi scriu
 scenariile şi de te"nicile prin care transformă actori talentaţi în figuranţi fără voie. (ste un
domeniu care, dincolo de impresia ocultă pe care o degajă, are reguli precise. %ei mai mulţi
dintre noi, pradă impresiei une pe care o avem despre propria noastră persoană, nu credem că
 putem deveni prea uşor victimele artizanilor manipulării. Dar lucrurile stau cu totul pe dos.
 Încercările de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. +i cele mai uşoare victime sunt cei
care nu vor să creadă...
 ('istă nenumărate sfaturi, e'erciţii şi algoritmi de a induce individului rezistenţa faţă de
 presiunea celor care încearcă să-i remodeleze gândirea, simţurile, comportamentul, conform
intereselor lor. Toate însă au la ază cunoaşterea te"nicilor de manipulare. iind avertizat de
 presiunile ce se e'ercită permanent asupra lui, ştiindu-le sustratul şi finalitatea, fiecare individ
îşi poate găsi propria sa cale de a rezista, de a se regăsi pe sine însuşi în orice împrejurare, de a
nu deveni un simplu figurant...
 *ceastă carte nu este un manual. &ici nu îşi propune să fie aşa ceva. (a se adresează
cetăţeanului oişnuit, celui supus în permanenţă manipulărilor. *naliza te"nicilor de influenţare
 şi a efectelor acestora, cu e'emple ar"icunoscute sau aia sesizaile, din istorie sau din zilele
noastre, poate reprezenta un avertisment. no/ledge is po/er 0%unoaşterea înseamnă
 putere1, spunea cândva filozoful englez rancis 2acon. %unoscând te"nicile de manipulare
 putem să rezistăm în faţa lor. 3utem evita rolul de figuranţi în propria noastră viaţă...
 În acelaşi timp, o astfel de carte este e'trem de necesară cititorului român. În #omânia,
 suiectul a fost tau timp de aproape o jumătate de secol. %uvântul manipulare nici măcar nu
e'istă în Micul Dicţionar Enciclopedic. )ar în Dicţionarul Explicativ al Limbii om!ne este
 prezentată doar semnificaţia sa te"nică. 4otivele sunt lesne de înţeles, dar golul treuie umplut,
 pentru a nu se mai repeta ororile din trecut...
 *m reuşit conturarea acestei cărţi după ce am urmat cursurile %atedrei de psi"ologie
 socială de la !niversitatea $tanford din %alifornia. 5ecţiile predate studenţilor de profesorul
 3"ilip 6imardo, şeful %atedrei, precum şi referinţele iliografice indicate de Domnia sa mi-au
 fost de un real folos. aptul că am putut studia la !niversitatea $tanford se datorează undaţiei
 #euter din 5ondra, care mi-a acordat o ursă de un an de zile, precum şi 3rogramului de urse
 nig"t de care am eneficiat la $tanford. 4ulţumesc tuturor celor care m-au ajutat ca această
 

carte să poată apărea şi să ajungă la cititori.

Argument cu regizori şi figuranţi

"n #eara de $allo%een &'( octombrie) a anului (*'+, -n tatele /nite, un pro0ram de radio
ce tran#mitea mu1ic2 #paniol2 a 3o#t -ntrerupt de un buletin de 4tiri -n cadrul c2ruia #e anunţa
ob#ervarea unor explo1ii neobi4nuite pe planeta Marte. Dup2 care, pro0ramul mu1ical a
continuat. Ceva mai t!r1iu, din nou o -ntrerupere, pentru a tran#mite -n direct un reporta5 din
Grover6# Mill, o micuţ2 localitate din #tatul Ne% 7er#e8, unde un 9cilindru uria49 a lovit :2m!ntul
9cu o 3orţ2 teribil29. e pare c2 -n acel moment, circa un milion de americani a#cultau emi#iunea.
Curio1itatea a 3o#t -nlocuit2 treptat de team2 atunci c!nd reporterul, 4i el #periat, a -nceput #2
de#crie cum #e de4urubea12 cap2tul exterior al cilindrului &-n di3u1oare #e au1eau ni4te #cr!4nete
cu adev2rat lu0ubre) 4i din interiorul 9ma4in2riei9 apar ni4te creaturi uria4e, #clipitoare, cu
tentacule imen#e 4i oc;i ca de 4arpe.
:e m2#ur2 ce continua 9reporta5ul de la 3aţa locului9, panica #e r2#p!ndea. "n3rico4aţi,
reporterii relatau cum acea#t2 9avan0ard2 a invadatorilor de pe Marte9 a -nceput #2 cucerea#c2
 Ne% 7er#e8, #2 ucid2 pe oricine ar 3i -ncercat #2 i #e opun2 4i #2 #e -ndrepte #pre inima Ne%
<or=ului. "n cadrul emi#iunii #e au1eau tot mai de# apeluri ale autorit2ţilor c2tre populaţie,
 pentru evacuarea unor -ntre0i 1one.
"n #tudiile #ale con#acrate e3ectelor ace#tei emi#iuni de radio, p#i;olo0ul american $adle8
Cantril a ob#ervat c2 #ute de mii de oameni au intrat -n panic2 4i mulţi dintre ei 4i>au p2r2#it
locuinţele pentru a #c2pa de inva1ia 9marţienilor9.
Ce #e -nt!mpla#e de 3apt? "n 3iecare an, -n noaptea de $allo%een, americanii #e de0;i1ea12
-n 3antome, mon4tri, vampiri 4i alte 3i0uri de 0roa12. 2rb2toarea provine dintr>un vec;i obicei
celt, care urm2rea -mbunarea #piritelor celor morţi. Datina #>a r2#p!ndit -n tatele /nite, Canada
4i teritoriile britanice, devenind un prile5 de carnaval 4i di#tracţie. Copiii mer0 cu colindul,
de0;i1aţi -n 3antome, 4i 9ameninţ29 0a1dele c2 le vor 3ace #urpri1e nepl2cute dac2 nu -i vor
-mbuna cu ceva dulciuri, iar adulţii #e -ntrec -n p2c2leli. "n noaptea de '( octombrie (*'+, Or#on
@ell#, cel care avea #2 devin2 unul dintre cei mai ve#tiţi re0i1ori 4i actori americani, #>a 0!ndit #2
adapte1e radio3onic celebrul roman 4tiinţi3ico>3anta#tic #ăzoiul lumilor, #cri# de $.G. @ell#.
"mpreun2 cu cole0ii #2i, actorii de la Mercur8 ;eater, au interpretat extrem de reali#t
momentele dramatice ale 9invad2rii9 Americii de c2tre ;idoa#ele 9creaturi marţiene9. E3ectele
#peciale au 3o#t improvi1ate 4i ele cu 3oarte mult2 abilitate, reu4ind ampli3icarea ten#iunii 4i
inducerea #entimentului de panic2. pre exemplu, pentru a reda #onor celebra de4urubare a
cilindrului, te;nicienii au 02#it un borcan cu capac, pe care l>au de#c;i# -n ba1inul @C>ului
 pentru a da o re1onanţ2 #pecial2 #cr!4netelor.
Cum de au c21ut at!t de mulţi americani prad2 p2c2lelii? "n primul r!nd trebuie amintit c2
 pie#a a 3o#t tran#mi#2 -n (*'+, deci -nainte de 9era televi1orului9. :e atunci, radioul era unica
#ur#2 de mu1ic2, diverti#ment, pie#e de teatru, dar 4i de 4tiri de ultim2 or2. Apoi, pie#a copia
3oarte exact #i#temul de tran#mitere a 4tirilor 4i a reporta5elor -n direct, -n plu#, 3oarte mulţi dintre
a#cult2tori pierdu#er2 -nceputul c!nd emi#iunea 3u#e#e clar pre1entat2 ca o adaptare radio3onic2 a
romanului #ăzoiul lumilor. Or#on @ell# a ale# ora -nceperii emi#iunii cu puţin -nainte de 3inalul
unui 3oarte -ndr20it #pectacol radio3onic, %"arlie 4c%art"7, ce #e de#324ura pe un alt po#t de
radio. Ma5oritatea a#cult2torilor au a4teptat 3inalul acelui #pectacol 4i abia dup2 aceea au comutat
 pe 3recvenţa po#tului de mu1ic2 #paniol2, pier1!nd a#t3el pre1entarea din debutul emi#iunii.
Dincolo de ace#te explicaţii, mai exi#t2 4i o alta ţin!nd de #tructura p#i;icului uman, de
 p#i;olo0ia #ocial2. Au1ind acele 9reporta5e9 -n3rico42toare, dar 4i aproape incredibile, 3oarte
mulţi dintre a#cult2tori au c2utat #2 vad2 cum #e comport2 cei -mpreun2 cu care audiau
emi#iunea. Cum toţi erau -n0ri5oraţi 4i #periaţi, orice -ndoial2 a di#p2rut. &e-am sărutat unii pe
alţii pentru că ne aşteptam să murim dintr-o clipă în alta, -4i amintea un a#cult2tor, citat de
 

Cantril.
Mulţi dintre cei convin4i c2 tot ceea ce aud la radio #e -nt!mpl2 cu adev2rat au 02#it c;iar 4i
core#pondenţe -n realitatea imediat2, interpret!nd in#tinctiv, 9-n c;eie proprie9, ob#ervaţiile,
 pentru a #e potrivi cu ceea ce #e tran#mitea -n di3u1oare.  &e-am uitat pe fereastră şi 87oming
 *venue era negru de maşini. 4i-am dat seama că oamenii încercau să fugă, să scape..., #punea
un a#cult2tor, pentru ca altul #2 adau0e 3e strada mea nu se zărea nici o maşină. 4-am gândit
că drumurile erau locate de amuteiaje, din cauză că foarte multe căi de acces fuseseră
distruse de invadatori. &Cantril)
Fenomenul care a produ# o a#emenea p#i;o12 -n ma#2 &a 3o#t denumit %ontagiune1 printr>un
 paraleli#m cu termenul medical ce #emni3ic2 r2#p!ndirea unei epidemii. "n p#i;olo0ia #ocial2,
contagiunea repre1int2 tran#miterea rapid2 la nivelul mulţimilor de oameni, a emoţiilor 4i a
mani3e#t2rilor de comportament. De 3iecare dat2 c!nd un individ #e a3l2 -ntr>o #ituaţie ambi0u2,
el -ncearc2 #2 #e adapte1e reacţiilor celorlalţi. Din p2cate, -ntr>o a#t3el de #ituaţie con3u12, nici
ceilalţi nu 4tiu mai mult dec!t el. Din cau1a conta0iunii, p#i;o1ele -n ma#2 cap2t2, uneori,
 proporţii incredibile.
"n acela4i timp, e3ectele emi#iunii radio3onice #ăzoiul lumilor arat2 c!t de puternice, dar,
uneori, 4i periculoa#e, pot deveni #ur#ele de in3ormaţie atunci c!nd ele #unt manipulate -ntr>un
anume #cop. "n acea noapte a lui (*'+, 3oarte puţini au 3o#t cet2ţenii care nu au cre1ut -n ceea ce
au1eau la radio 4i au -ncercat #2 a3le am2nunte de la alte po#turi radio3onice. Dar nu au 02#it
nic2ieri vreo 4tire re3eritoare la re#pectivul 9eveniment9. Au tele3onat diver#elor cuno4tinţe, dar
nici ace#tea nu aveau in3ormaţii #uplimentare, #in0ura #ur#2 re3eritoare la 9inva1ie9 3iind, pentru
toţi, po#tul ce tran#mitea 9reporta5ele de la 3aţa locului9. Lip#a datelor #uplimentare, 9t2cerea9
celorlalte po#turi au #porit deruta. Fapt ce demon#trea12 c2 exi#tenţa unei #in0ure #ur#e de
in3ormare poate ampli3ica la maximum e3ectele manipul2rii. Ca1ul emi#iunii lui Or#on @ell#
e#te doar un exemplu particular, mai ale# c2 #>a petrecut -n condiţiile exi#tenţei unui num2r
con#iderabil de po#turi radio3onice. Lip#a in3ormaţiilor #uplimentare a 0enerat con3u1ia 4i a
3acilitat r2#p!ndirea p#i;o1ei.
Cu mult mai puternic2 -n#2 e#te in3luenţa unei #ur#e de in3ormaţie -n condiţiile -n care nu
exi#t2 o alternativ2. /n exemplu edi3icator -l con#tituie revoluţia rom!n2 din decembrie (*+*,
c!nd televi1iunea naţional2 repre1enta #in0ura #ur#2 ma5or2 de in3ormare. Nimeni nu avea
 po#ibilitatea, atunci, #2 veri3ice dac2 -ntr>adev2r exi#tau cei 94ai1eci de mii de morţi9 de#pre care
#e vorbea pe po#t. La 3el, 1vonurile de#pre terori4tii care 9tra0 din toate po1iţiile9, de#pre
iminenta aruncare -n aer a Combinatului :etroc;imic de la :ite4ti, de#pre otr2virea apei potabile
4.a.m.d. erau impo#ibil de veri3icat. "n#u4i 3aptul c2 principalul obiectiv vi1at de cei care au
 participat la revoluţie, dar mai ale# de cei care au diri5at>o, a 3o#t elevi1iunea om!n2,
demon#trea12 rolul vital al mi5loacelor de in3ormare -n ma#2, al ace#tei televi1iuni -n #pecial, -n
canali1area ener0iilor umane #pre un anume #cop. "n anii urm2tori, mineriadele, ce au a3ectat
0rav ima0inea om!niei -n lume, au 3o#t po#ibile tot din cau1a p2#tr2rii televi1iunii naţionale ca
#in0ur2 #ur#2 de in3ormare a marii ma5orit2ţi a populaţiei. :re1entarea voit di#tor#ionat2 a
evenimentelor pe po#tul naţional de televi1iune a indu# o anume p#i;o12 -n ma#2, pre02tind
terenul pentru evenimentele re0retabile ce au urmat.
rebuie reamintit totu4i c2 nu doar #tudierea mecani#melor de propa0are a p#i;o1elor -n
ma#2 con#tituie obiectul ace#tei c2rţi, ci mai ale# te;nicile prin care, cu bun2 4tiinţ2, ele #unt
indu#e la nivelul unui 0rup de oameni c!t mai lar0, de un 0rup re#tr!n# de indivi1i care urm2re4te
un anume #cop.
2m!n!nd -n #3era cre2rii p#i;o1elor -n ma#2, merit2 amintit2 o alt2 i#terie colectiv2 de
 proporţii, care, la o anali12 mai atent2, poate p2rea o 0lum2 pro#tea#c2, 32r2 nici o 4an#2 de
reu4it2. i totu4i, la vremea re#pectiv2, #ute de mii de oameni #>au l2#at antrenaţi -n ceea ce mai
t!r1iu va 3i con#emnat2 -n tratatele de p#i;olo0ie #ocial2 drept  (pidemia ciupiturilor de parrize
din $eattle.
"n ultima decad2 a lunii martie din (*, -n 1iarele din eattle au -nceput #2 apar2 tot mai
multe in3ormaţii de#pre avarierea parbri1elor de automobile din pricina unor ciupituri 3oarte 3ine
 

4i a unor mici bule ap2rute -n #ticl2. :!n2 atunci, nimeni nu remarca#e 3enomenul 4i viaţa
decur0ea -n lini4te. Dup2 ce au citit re#pectivele relat2ri din 1iare, mai toţi po#e#orii de
automobile din eattle au de#coperit c2, -ntr>adev2r, parbri1ele le erau ciupite 4i pre#2rate ici>
colo de bule minu#cule. "n urm2toarele trei #2pt2m!ni, #>a r2#p!ndit 1vonul c2 re#pectivele
#tric2ciuni erau produ#e de ni4te bande de vandali care terori1au ora4ul. ele3oanele
circum#cripţiilor de poliţie au -nceput #2 #une continuu. Mii de cet2ţeni raportau noi #tric2ciuni la
 parbri1ele lor, iar alţii c;emau poliţia pentru a>i prinde pe vandalii care tocmai di#p2ru#er2 9dup2
colţul #tr21ii9. :oliţia #>a dovedit dep24it2 de evenimente, mai ale# c2 nu reu4i#e #2 prind2 nici un
 bandit. :e ( aprilie, primarul din eattle a declarat c2 #tric2ciunile raportate #unt mult prea
numeroa#e pentru a mai -ncredinţa ca1urile poliţiei 4i a cerut 0uvernatorului #tatului @a#;in0ton
&a c2rui capital2 e#te eattle), precum 4i pre4edintelui tatelor /nite, D%i0;t D. Ei#en;o%er, #2
ia m2#uri ur0ente. Oamenii au -nceput #2>4i acopere parbri1ele cu 1iare #au cuverturi, ori #2 le
ţin2 numai -n 0ara5e. Ne3iind depi#tat2 nici o band2 de vandali, a -nceput #2 #e r2#p!ndea#c2
1vonul c2 ciupiturile ar 3i produ#e de un pra3 meteoric #au de c2derile radioactive ce au urmat
unor te#t2ri ale bombei cu ;idro0en e3ectuate cu puţin timp -n urm2. C!teva #2pt2m!ni mai
t!r1iu, tot 1iarele au 3o#t cele care au ar2tat c2 tot ceea ce #e -nt!mpla -n eattle nu era dec!t o
i#terie colectiv2, provocat2 de 3aptul c2, pentru prima dat2, oamenii au 3o#t determinaţi #2 #e uite
cu atenţie la parbri1ele ma4inilor &-ntotdeauna ciupite 4i cu bule minu#cule), -n loc #2 privea#c2
 prin ele, a4a cum 3ac de obicei. (pidemia ciupiturilor de parrize din $eattle a di#p2rut la 3el de
 bru#c precum ap2ru#e. Nu #e mai 4tie cine a avut n2#tru4nica idee de a provoca re#pectiva
 p#i;o12. Atunci a 3o#t vorba de un ren0;i 5ucat cititorilor. e;nica -n#2 r2m!ne valabil2. Ea a 3o#t
4i va mai 3i utili1at2 de arti1anii manipul2rii -n #copuri mult mai 0rave dec!t o #impl2 3ar#2.
Filmul Triumful voinţei, reali1at de Leni ie3en#ta;l, -n32ţi4ea12 0randioa#a mani3e#taţie cu
care debuta Con0re#ul :artidului Naţional ociali#t German din #eptembrie (*'. Filmul "ncepe
cu o vedere panoramic2 a cerului de un alba#tru #plendid. Apoi, din#pre munţii tiviţi cu nori albi,
apare un avion ar0intiu. Dede#ubtul #2u, camera -ncepe #2 -nre0i#tre1e turnurile 4i 1idurile
maie#tuoa#e ale unui ora4 medieval Nrnber0. /mbra avionului trece pe#te o coloan2 uria42 de
oameni -n c2m24i brune, a3lat2 -n mar4. Apar alte 4i alte #tr21i, toate pline cu 4iruri de oameni
m2r42luind. "n cele din urm2 avionul ateri1ea12 4i #e opre4te -ntr>un loc 3a#tuo# amena5at. Din
cabina #a #clipitoare, ca o 1eitate cobor!t2 din ceruri, apare Adol3 $itler. O mulţime -n exta1 -i
vine -n -nt!mpinare.
De4i reali1at -n #cop de propa0and2, Triumful voinţei conţine ima0ini reale, 4ocante, ce
de1v2luie unele dintre metodele 3olo#ite pentru manipularea pe #car2 lar02 a colectivit2ţii umane,
 precum 4i re1ultatele cutremur2toare ale ace#tei manipul2ri. Circa un milion 4i 5um2tate de
cet2ţeni #>au #tr!n# la Nrnber0, -n #eptembrie (*'. i nu au 3o#t adu4i cu 3orţa. A#emenea
uria4e adun2ri de oameni, care participau la proce#iuni -n lumina torţelor, a#i#tau laparade
militare impre#ionante, a#cultau di#cur#uri incendiare, ţinute de la -n2lţimea unor tribune
0randioa#e, pavoa1ate cu 0i0antice -n#emne na1i#te, 4i #candau la uni#on urale precum $ieg
"eil9, repre1entau o component2 vital2 a 9noii ordini9 pe care na1i4tii o impu#e#er2 Germaniei,
dup2 ce au preluat puterea -n (*''.
Dincolo de a#emenea mani3e#taţii 0randioa#e 4i de pre1entarea unor 3ilme precum Triumful
voinţei, propa0anda na1i#t2 a pu# la punct numeroa#e alte metode de -ndoctrinare. :ictura,
ar;itectura, teatrul, radioul, 1iarele, mu1ica, toate au 3o#t #upu#e unei cen1uri #tricte, pentru a
 putea 3i utili1ate cu maximum de e3icienţ2 -n controlul 0!ndurilor, emoţiilor 4i comportamentului
3iec2rui cet2ţean din cel de>al reilea eic;. /n va#t #i#tem de manipulare a 3o#t con#truit pentru
a putea #uprave0;ea 4i diri5a permanent 3iecare mi5loc de exprimare.
tudierea ace#tui #i#tem 4i anali1a te;nicilor utili1ate -n cadrul #2u pot o3eri un po#ibil
r2#pun# la -ntrebarea 9Cum a 3o#t po#ibil ca na1i4tii #2 a5un02 la putere -n Germania 4i #2
declan4e1e cel mai deva#tator con3lict armat din i#toria omenirii?9
La r!ndul lor, re0imurile comuni#te au aplicat, -n linii 0enerale, acelea4i metode de
manipulare precum cele utili1ate de na1i4tii ai c2ror du4mani de moarte erau. "n 3ond, 4i
3a#ci#mul 4i comuni#mul #unt ideolo0ii totalitare, ce pre#upun #trate0ii a#em2n2toare de preluare
 

a puterii 4i apoi de menţinere a ace#teia.

pre exemplu, mani3e#t2rile 0randioa#e ce marcau di#cur#urile lui Adol3 $itler 3ac parte din
aceea4i cate0orie cu #pectacolele ce acompaniau cuv!nt2rile lui im Ir en #au ale lui Nicolae
Ceau4e#cu. Doar recu1ita era di3erit2.
/n alt element comun, din p2cate, -l repre1int2 de1a#trul 4i nenum2ratele victime umane pe
care le la#2 -n urm2 pr2bu4irea re0imurilor totalitare. i iar24i, din p2cate prea t!r1iu, apar -ntre>
 b2ri de 0enul 9Cum a 3o#t po#ibil ca a#t3el de lucruri #2 #e -nt!mple?9 /nul dintre capitolele
ace#tei c2rţi radio0ra3ia12 tocmai mecani#mele intime utili1ate de propov2duitorii
totalitari#mului pentru a remodela 0!ndirea celor pe care -i conduc.
"n campania electoral2 din vara lui (*++, -n tatele /nite, vicepre4edintele Geor0e Bu#; #e
#itua mult -n urma 0uvernatorului Mic;ael Du=a=i# -n cur#a pentru 3otoliul de la Ca#a Alb2.
Ma5oritatea ob#ervatorilor erau convin4i c2 avanta5ul lui Du=a=i# era impo#ibil de -ntrecut. i
totu4i, #pre #urpri1a 0eneral2, -n numai c!teva luni, Geor0e Bu#; a redu# ;andicapul, l>a anulat 4i
a c!4ti0at ale0erile. Cei mai mulţi anali4ti politici #unt de p2rere c2 @illie $orton a 5ucat rolul
 principal -n acea#t2 #pectaculoa#2 r2#turnare de #ituaţie. evi#ta Time -l denumea %el mai
valoros jucător din ec"ipa lui :eorge 2us".
Cine era ace#t @illie $orton? Nu 32cea parte dintre cei care au #u#ţinut 3inanciar campania
electoral2 a lui Bu#; 4i nici nu #e num2ra printre con#ilierii viitorului pre4edinte. De 3apt, cei doi
nici nu #e -nt!lni#er2 vreodat2.
@illie $orton era un delincvent a3ro>american, care 3u#e#e eliberat dintr>o -nc;i#oare din
#tatul Ma##ac;u#ett#, -nainte de termen, -n cadrul unui pro0ram de reabilitare. Imediat dup2
eliberare, el a 3u0it -n #tatul Mar8land, unde a violat o 3emeie dup2 ce i>a r2nit concubinul.
Mic;ael Du=a=i# era 0uvernator -n Ma##ac;u#ett# atunci c!nd a 3o#t iniţiat re#pectivul pro0ram
de reabilitare.
Bu#; l>a acu1at pe Du=a=i# c2 acţionea12 prea 9moale9 atunci c!nd #e pune problema
combaterii criminalit2ţii. Ec;ipa lui Bu#; a pre02tit imediat o #erie de clipuri electorale pentru
televi1iune, precum 4i articole publicitare pentru pre#2, -n care era pre1entat2 3i0ura lui $orton,
-n cele mai #ini#tre po#turi. De a#emenea erau tran#mi#e ima0ini cu delincvenţi intr!nd 4i ie4ind
-n voie prin u4a turnant2 a unei -nc;i#ori.
A#emenea clipuri 4i articole au atin# coarda #en#ibil2 a multor americani, care #e temeau de
e#calada violenţei, 4i au indu# -n r!ndurile opiniei publice #entimentul c2 5u#tiţia american2 e#te
 prea bl!nd2 cu criminalii 4i c;iar -i 3avori1ea12 -n detrimentul cet2ţenilor obi4nuiţi. :e de alt2
 parte, 3aptul c2 $orton era ne0ru a re#u#citat anumite pre5udec2ţi ra#iale -n r!ndurile albilor, care
totu4i con#tituie ma5oritatea electoratului.
Evident, -n toate clipurile, Du=a=i# era 32cut r2#pun12tor pentru #u#ţinerea pro0ramelor de
reabilitare a deţinuţilor, pro0rame ce aveau ca re1ultat alte noi crime.
"n replic2, Mic;ael Du=a=i# a venit cu o impre#ionant2 cantitate de #tati#tici 4i ar0umente. El
a #ubliniat c2 Ma##ac;u#ett# era numai unul din multele #tate -n care #e introdu#e#er2 pro0ramele
de reabilitare 4i c2 -n#u4i 0uvernul 3ederal &-n cadrul c2ruia Geor0e Bu#; era vicepre4edinte)
elibera#e deţinuţi -nainte de termen. Du=a=i# a demon#trat cu date concrete c2 re#pectivele
 pro0rame erau e3iciente. Din cei cinci1eci 4i trei de mii de deţinuţi eliberaţi -nainte de termen -n
(*+H, 3oarte puţini au recidivat. :e l!n02 toate ace#te ar0umente -n 3avoarea reabilit2rii
criminalilor, Du=a=i# 4i>a continuat campania electoral2 4i cu numeroa#e alte promi#iuni patru
#ute de mii de noi locuri de munc2, reducerea ma#iv2 a taxelor, cre4terea num2rului de poliţi4ti
 pe #tr21i 4.a.m.d.
Dar americanii erau #2tui de #tati#tici 4i de promi#iuni la modul 0eneral. Dac2 Du=a=i# ar 3i
avut un con#ilier #peciali1at -n p#i;olo0ia #ocial2, ace#ta i>ar 3i putut #pune c2 oamenii #unt
 pro3und -n0ri5oraţi 4i c;iar 3urio4i din cau1a 3aptului c2 ei #au cei care le #unt dra0i pot 3i atacaţi,
 b2tuţi 4i c;iar omor!ţi -n plin2 #trad2, c2 nu #unt intere#aţi de #tati#tici, 0ra3ice #au date 0enerale,
ci de ale0erea ca pre4edinte a unui tip 9dur9, care #2 le a#i0ure lini4tea. A4a cum promitea #2 3ac2
Geor0e Bu#;...
 Nimeni nu poate #pune dac2 Geor0e Bu#; a 3o#t un pre4edinte mai bun dec!t ar 3i putut #2
 

3ie Mic;ael Du=a=i#. Cert e#te -n#2 c2 el a avut o mai bun2 ec;ip2 de #peciali4ti -n campanii
electorale, o ec;ip2 care a 4tiut cum #2 in3luenţe1e deci#iv opiniile electoratului, #pecul!ndu>i
#tarea de #pirit 4i #pecul!nd momentul.
Faptul c2 oamenii #unt mai puţin intere#aţi, -n momentele deci#ive, de anali1a la rece a
datelor 4i a 3enomenelor, pre3er!nd #2 #e 0;ide1e dup2 #imţuri 4i dup2 ceea ce le dictea12
in#tinctul de con#ervare e#te demon#trat 4i de un alt exemplu, care, la prima vedere, ar p2rea -n
contradicţie cu conclu1iile tra#e -n urma campaniei electorale de#cri#e mai #u#. "n ultimele dou2
decenii, -n tatele /nite #>a de#324urat o campanie va#t2 -mpotriva 3umatului. "n acela4i timp,
companiile produc2toare de ţi02ri au pu# -n 5oc uria4e #ume de bani pentru publicitate.
Campania anti3umat #e axa pe pre1entarea a numeroa#e date 4i #tati#tici re3eritoare la bolile
0rave cau1ate de 3umat 4i la e3ectele deva#tatoare ale ace#tora. "n replic2, produc2torii de ţi02ri
au lan#at clipuri 4i articole publicitare, -n care ţi02rile erau a#ociate cu di#tracţia, cu aventura, cu
dra0o#tea, cu tinereţea. Nimic de#pre date, nimic de#pre #tati#tici. i totu4i adver#arii 3umatului
au avut #ucce#. "n dou2 decenii, num2rul 3um2torilor americani #>a -n5um2t2ţit. Contradicţia cu
con3runtarea Bu#;>Du=a=i# e#te doar aparent2. De4i campania anti3umat utili1a #tati#tici 4i date
concrete, e#enţa ei #e re3erea la -n#24i #upravieţuirea individului. Iar pentru 3oarte mulţi,
#2n2tatea 4i viaţa #>au dovedit mai preţioa#e dec!t aventura ori di#tracţiile.
"n acela4i timp, nu trebuie ne0li5at 3aptul c2 anti3um2torii au 3olo#it, pe l!n02 numeroa#ele
date medicale, 4i clipuri de televi1iune -n care #e 32cea apel la cele mai pro3unde #entimente
umane, precum dra0o#tea 4i preocuparea pentru copii, pentru #2n2tatea 4i viitorul lor. pre
exemplu, unul dintre ace#te clipuri, avan#at ca model -n mai toate manualele de#tinate a0enţilor
de publicitate, pre1enta un b2ieţel 4i o 3etiţ2, -n podul unei ca#e. Copiii de#coper2 un cu32r vec;i
4i #cot din el ;ainele de miri ale p2rinţilor. Fetiţa -mbrac2 roc;ia alb2, mult prea mare pentru ea,
-ncalţ2 panto3ii uria4i ai mamei 4i -ncepe #2 #e mac;ie1e cu #t!n02cie, -n 3aţa unei o0lin1i vec;i.
B2iatul, la 3el, -4i pune pe el ;ainele lar0i ale tat2lui, apoi vine l!n02 3etiţ2 4i #e prive#c am!ndoi
-n o0lind2. Clipul nu are nici o explicaţie. Abia -n 3inal, pe ecran apare un text lapidar %opiii
tind să-şi imite părinţii. Dumneavoastră fumaţi; tati#ticile au demon#trat c2 pre1entarea ace#tui
clip a avut e3ecte #en#ibil mai mari dec!t toate celelalte clipuri re3eritoare la urm2rile ne0ative
ale 3umatului a#upra #2n2t2ţii.
Ace#t ultim exemplu ilu#trea12 unul dintre puţinele ca1uri -n care te;nicile de in3luenţare a
opiniei publice #unt utili1ate -n #copuri nobile. Din p2cate, cel mai ade#ea, manipularea -n ma#2
e#te exercitat2 de un 0rup re#tr!n#, -n 3olo#ul propriu 4i -n detrimentul intere#elor celor mulţi.
"n#2, indi3erent de #cop, te;nicile r2m!n acelea4i...

De#pre Gu8ana, opinia public2 mondial2 nu are prea multe cuno4tinţe. ituat -n nordul
continentului #ud>american, #tatul are cea mai mare parte a #upra3eţei acoperit2 cu mla4tini 4i
 p2duri tropicale de nep2trun#. :uţin pe#te 4apte #ute de mii de oameni tr2ie#c -n localit2ţile de pe
coa#t2. Numele #tatului a c2p2tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit2 c2rţii 3o#tului
ocna4>evadat :apillon, -n re#t viaţa 0u8ane1ilor e#te -nv2luit2 de un anonimat deplin. i totu4i, -n
noiembrie (*H+, Gu8ana a a5un# bru#c -n atenţia -ntre0ii lumi. iarele, po#turile de radio 4i tele>
vi1iune aveau ca principal #ubiect o inexplicabil2 tra0edie petrecut2 undeva -n 5un0la -ncon5urat2
de mla4tini. :e (+ noiembrie, -n acel an, nou2 #ute un#pre1ece oameni, adepţi ai #ectei Templul
 poporului, #>au #inuci# -n cadrul unei ceremonii bi1are. ecta era condu#2 de pa#torul 7im 7one#,
care a murit -mpreun2 cu adepţii #2i.
:ove#tea lui 7im 7one# -ncepu#e cu pe#te dou2 decenii -n urm2, -n Indiana, unde el a 3ondat
Templul poporului. :e atunci, 7one# propov2duia toleranţa interra#ial2, iar adepţii #2i -i a5utau pe
#2rmani, -i ;r2neau, le 02#eau uneori locuri de munc2. :e m2#ur2 ce con0re0aţia #a cre4tea, 7im
7one# a -nceput #2 pretind2 tot mai mult devotament 4i #upunere adepţilor #2i. "n (*J, urmat de
circa o #ut2 de oameni, #>a mutat -n Cali3ornia. ecta a -nceput #2 #e de1volte, au 3o#t -n3iinţate
nuclee noi, iar Cartierul General #>a #tabilit la an Franci#co.
Dincolo de ima0inea #a public2, de lider #piritual 3oarte iubit de adepţi, milit!nd pentru
 

armonia interra#ial2, 9p2rintele9 7one# a -nceput #2>4i con#truia#c2 4i -n cadrul #ectei #ale
ima0inea unui Me#ia, venit ca o binecuv!ntare -n mi5locul oamenilor. El i>a determinat pe adepţii
#2i #2>l venere1e 4i #2 i #e -nc;ine -n cadrul unor ritualuri tot mai #o3i#ticate. "n acela4i timp, #e
3olo#ea de num2rul tot mai mare al membrilor #ectei, precum 4i de #upunerea lor de#2v!r4it2 -n
3aţa ordinelor #ale, pentru a>4i #pori in3luenţa politic2.
Templul poporului a c2p2tat amploare. :entru a avea puterea ab#olut2 a#upra #upu4ilor #2i,
7im 7one# le>a cerut o loialitate ab#olut2, a iniţiat un #i#tem 3oarte ri0uro# de di#ciplinare a
9r2t2ciţilor9 4i a -nceput #2 pre1ic2, -n cuv!nt2rile #ale, #3!r4itul lumii -n urma unei iminente
cata#tro3e nucleare. Evident, #in0urii care ar #upravieţui ;olocau#tului ar 3i cei care credeau
#incer -n el. "n multe din predicile #ale ataca ra#i#mul 4i #i#temul capitali#t, -n#2 cele mai
virulente atacuri erau -ndreptate -mpotriva inamicilor Templului poporului 4i, mai ale#, -mpotriva
acelor adepţi care #e mai -ndoiau de caracterul #2u me#ianic.
ecta a -nceput #2>i -n0ri5ore1e tot mai mult pe locuitorii din an Franci#co. udele celor
racolaţi 32ceau apel la autorit2ţi, 1iarele publicau tot mai multe articole de3avorabile lui 7one#, iar
ten#iunea a atin# punctul culminant o dat2 cu o veritabil2 b2t2lie 5uridic2 -n urma c2reia 7im
7one# ameninţa #2 obţin2 cu#todia a#upra unui b2ieţel de 4a#e ani, -n ciuda opo1iţiei rudelor
ace#tuia.
:redicatorul a #imţit c2 1ilele #ectei #ale #unt num2rate -n Cali3ornia, de aceea a ;ot2r!t #2
 plece, -mpreun2 cu aproape o mie dintre adepţi, -n Gu8ana. Acolo, i1olaţi -n 5un0la -ncon5urat2
de mla4tini, au con#truit a4e1area 7one#to%n.
Foarte puţine in3ormaţii au mai a5un# -n tatele /nite de#pre ceea ce #e petrecea -n
9comunitatea #ociali#t2 cre4tin29 din 7one#to%n, dup2 cum o denumea -n#u4i pa#torul. Cei care
doreau #2 p2r2#ea#c2 #ecta, #au doar #e -ndoiau de 7one#, erau #upu4i unor pedep#e #evere,
mer0!nd de la umilirea public2 p!n2 la b2t2i cr!ncene.
"n noiembrie (*H+, Leo 8an, membru al Con0re#ului tatelor /nite, a plecat #pre Gu8ana
#pre a veri3ica in3ormaţiile con3orm c2rora, -n 7one#to%n, oamenii erau ţinuţi -mpotriva voinţei
lor. 8an a luat cu el c!ţiva 1iari4ti 4i c!teva rude -n0ri5orate ale unora dintre #ectanţi. A5un4i la
7one#to%n, au petrecut acolo o #ear2 4i -nceputul 1ilei urm2toare, a#cult!ndu>i pe membrii
comunit2ţii cum -4i laud2 viaţa paradi#iac2. oţi -4i exprimau dorinţa 3erm2 de a r2m!ne acolo. i
totu4i, dou2 3amilii au reu4it #2>i #trecoare lui 8an me#a5e -n care -l implorau #2>i ia cu el la
 plecare. Dup2 -nc;eierea vi1itei, -n timp ce 8an, ec;ipa #a 4i 9ereticii9 #e pre02teau #2 urce -n
avion, c!ţiva pi#tolari din 0arda lui 7im 7one# au de#c;i# 3ocul 4i au uci# cinci oameni, inclu#iv
 pe Leo 8an.
"n timp ce din#pre pi#ta de ateri1are #e au1eau -mpu4c2turile, 7one# a adunat toat2
comunitatea, le>a #pu# oamenilor c2 inamicii #unt pretutindeni 4i c2 e#te timpul #2 treac2 la
9#inuciderea revoluţionar29, a4a cum o exer#a#er2, teoretic, de nenum2rate ori p!n2 atunci.
Oamenii de -ncredere ai lui 7one# 4i>au luat armele pentru a #uprave0;ea mai bine ritualul. /n
 bol mare de cri#tal, conţin!nd #uc de 3ructe -n care #e turna#er2 #edative 4i cianur2, a -nceput #2
circule printre oameni. Adulţii au 3o#t #32tuiţi #2>4i ucid2 -nt!i copiii, apoi #2>4i ia 4i ei viaţa.
C!ţiva au prote#tat, -n#2 reacţia mulţimii i>a redu# la t2cere.
Acel ultim di#cur# al lui 7im 7one#, -ntrerupt de intervenţiile unora dintre adepţi, a 3o#t
imprimat pe ca#ete audio 4i a a5un# apoi la cuno4tinţa opiniei publice. E#te ;alucinant ce #>a
-nt!mplat acolo, -n numai c!teva minute...
7one# 4i-am dat toată silinţa să vă asigur o viaţă mai ună. Dar în ciuda tuturor
încercărilor mele, o mână de oameni, cu minciunile lor, ne-au făcut viaţa imposiilă. Dacă nu
 putem trăi în pace, atunci să murim în pace9... &mulţimea aplaud2)... *m fost atât de crunt
înşelaţi... În următoarele câteva minute unul dintre oamenii din acel avion îl va împuşca pe
 pilot... +tiu asta... &u am plănuit-o, dar ştiu că se va întâmpla... &u avem scăpare... *şa că
 părerea mea este să fiţi lânzi cu copiii, să fiţi lânzi cu ătrânii şi să luaţi poţiunea aşa cum o
 făceau vec"ii greci. $ă treceţi dincolo în linişte, pentru că noi nu ne sinucidem, acesta este un
act revoluţionar... &u mai e'istă cale de întoarcere. Doar duşmanii se vor întoarce pentru a
 spune alte şi alte minciuni...
 

O 3emeie $imt că atât timp cât mai e'istă viaţă, e'istă şi speranţă...
7one# +i totuşi, cândva fiecare treuie să moară...
Mulţimea *şa este9 *şa este9
7one# %e au făcut şi ce fac acei oameni, ce ne pregătesc ei înseamnă o viaţă mai rea decât
iadul... 3entru mine, moartei nu este un lucru înspăimântător... <iaţa este cea lestemată... &u
merită să trăim cum vor ei...
Femeia Dar mi-e frică să mor...
7one# &u cred. &u cred că ţi-e frică...
Femeia %red că sunt prea puţini cei care ne-au părăsit, pentru ca o mie două sute de
oameni să-şi dea vieţile pentru ei... 4ă uit la toţi copiii aceştia şi cred că ei merită să trăiască...
7one# (u cred că merită mai mult... merită liniştea. %el mai un lucru pe care îl putem face
este să părăsim această lume lestemată... &mulţimea aplaud2 -n delir)
/n b2rbat $-a terminat, surioară... *m trăit o zi minunată... &aplau1e)
Al doilea b2rbat Dacă ne spui că treuie să ne dăm vieţile acum, suntem pregătiţi...
&aplau1e)
:e#te ţipetele copila4ilor 3orţaţi #2 -n0;it2 otrava, vocea lui 7one# #e aude in#i#t!nd a#upra
nece#it2ţii #inuciderii, 0r2bindu>i pe oameni...
7one# <ă rog, luaţi doctoria. (ste simplu, foarte simplu. &u veţi avea convulsii... &u vă fie
teamă să muriţi... *ltfel veţi vedea curând oameni aterizând aici... <enind să ne tortureze
 poporul...
 * doua 3emeie &u treuie să ne îngrijorăm. iecare să-şi păstreze calmul şi să încerce să-i
liniştească pe copii... (i nu plâng de durere, ci numai pentru că gustul poţiunii este puţin amar...
A treia 3emeie &u este nimic de plâns. ( ceva care ar treui să ne înveselească... &aplau1e)
7one# <ă rog, pentru numele lui Dumnezeu, să trecem mai repede peste asta... (ste o
 sinucidere revoluţionară. &u este o simplă sinucidere menită să ne distrugă... &vocile #e roa02
Tată..= aplau1e)
Al treilea b2rbat Tatăl ne-a adus atât de departe. (u aleg să merg cu (l mai departe...
7one# Treuie să murim cu demnitate. 4ai repede, mai repede, mai repede... Treuie să ne
 grăim... Încetaţi istericalele. 4oartea este de un milion de ori mai preferailă decât să trăim
încă o zi din viaţa asta lestemată... Dacă aţi şti ce vă aşteaptă, aţi fi fericiţi că treceţi dincolo în
noaptea asta...
A patra 3emeie * fost o mândrie să merg alături de voi în această permanentă luptă
revoluţionară... nu îmi mai pot dori altceva decât să-mi dau şi viaţa pentru socialism, pentru
comunism. Îţi mulţumesc, Tată, pentru tot...
7one# Doamne, primeşte-ne vieţile... &u ne sinucidem. acem un act revoluţionar de
 sinucidere, pentru a protesta împotriva unei lumi inumane...
A doua 1i, c!nd ec;ipele trimi#e de autorit2ţi au a5un# -n 7one#to%n, au de#coperit acolo o
 priveli4te teri3iant2. ute de cadavre 12ceau -n 5urul podiumului de pe care le vorbi#e 7im 7one#.
ectanţii muri#er2 -mbr2ţi4aţi #au ţin!ndu>#e de m!n2. Doar c!ţiva #e pare c2 re1i#ta#er2, motiv
 pentru care li #>a turnat otrava cu 3orţa pe 0!t ori li #>a in5ectat. Cadavrul lui 7im 7one# #e a3la
 printre cele ale adepţilor #2i.
"ntrea0a lume a 3o#t 4ocat2 de ceea ce #>a -nt!mplat -n micuţa a4e1are din 5un0la Gu8anei.
 Nimeni nu putea -nţele0e cum au a5un# #ute de oameni #imple marionete, cum 4i>au urmat liderul
32r2 #2 raţione1e, cum au a5un# #2>i -ndeplinea#c2 dorinţele 4i #2 #e #upun2 -ntr>at!t, -nc!t #2>4i
omoare copiii 4i apoi #2 #e #inucid2. Acea#t2 carte -4i propune #2 dea un po#ibil r2#pun# la a#t3el
de -ntreb2ri. Mai ale# c2 tot ceea ce #>a -nt!mplat la 7one#to%n nu repre1int2 un ca1 #in0ular.
C;iar dac2 num2rul victimelor nu a atin# a#emenea dimen#iuni ca -n Gu8ana, i#toria #>a repetat,
-n linii mari, cu #ecta davidienilor, -n (**'.
David ore#;, conduc2torul #ectei, a re3u1at #2 permit2 autorit2ţilor acce#ul -n veritabilul
3ort pe care -l con#trui#e, din lemn, -n apropiere de localitatea @aco, din exa#. Oamenii le0ii
voiau #2 veri3ice unele 1vonuri con3orm c2rora membrii cultului -4i maltratau copiii. Forţ!nd
intrarea -n 3ort, patru a0enţi 3ederali au 3o#t uci4i -n cadrul unui #c;imb de 3ocuri cu #ectanţii
 

 baricadaţi -n interior. A urmat un a#ediu de cinci1eci 4i una de 1ile. De4i unii dintre membrii
cultului au p2r2#it 3ort2reaţa, ore#; a re3u1at #2 #e predea. "n cele din urm2, poliţi4tii au ;ot2r!t
#2 dea a#altul deci#iv, precedat de aruncarea unor 0renade cu 0a1 lacrimo0en -n incinta 3ortului.
"n lupta ce a urmat, cl2dirile au 3o#t cuprin#e de 3l2c2ri 4i mi#tuite complet -n mai puţin de
trei1eci de minute. Cercet2rile ulterioare au demon#trat c2 3ocul 3u#e#e pu# de davidieni, dup2 ce,
mai -nt!i, 4i>au uci# copiii, -ntr>un 0e#t di#perat de a re3u1a #2 #e predea. Nimeni dintre cei a3laţi
-n2untru nu a #c2pat din incendiu. Dup2 ce #>au #tin# 3l2c2rile, au 3o#t de#coperite r2m24iţele a
4apte1eci 4i cinci de per#oane. i din nou au ap2rut -ntreb2ri de 0enul 9Cum a 3o#t po#ibil #2 #e
-nt!mple a4a ceva?9
"n (**, de data acea#ta -n Europa, opinia public2 a 3o#t din nou 4ocat2 de #inuciderea
colectiv2 a unora dintre adepţii #ectei Templul soarelui, ale c2ror trupuri au 3o#t 02#ite -ntr>o vil2
i1olat2 din Elveţia. i exemplele pot continua.
"n#2 ca1urile amintite p!n2 acum repre1int2 doar urm2rile du#e p!n2 la extrem ale unor
-ncerc2ri de remodelare total2 a 0!ndirii umane, -n cadrul unor #ecte, care, la -nceput, par cu totul
ino3en#ive. Numeroa#e alte exemple, 32r2 conotaţia tra0ic2 a celor de mai #u#, dar 0ener!nd o
-n0ri5orare la 3el de mare, apar aproape la tot pa#ul. Adepţii cultului >are ris"na au de1voltat
te;nici extrem de #ubtile de manipulare, nu numai pentru a 3ace noi pro1eliţi, ci 4i cu #copul de a
#tr!n0e 3onduri pentru #ect2, pe #trad2, de la trec2tori obi4nuiţi. Membrii #ectei 2iserica
!nificării, condu#e de #ud>coreeanul un M8un0 Moon, particip2 periodic, pe #tadioane, la
ceremoniile unor c2#2torii -n ma#2. Mii de cupluri #unt unite -n acela4i timp, 32r2 ca mirii #2 #e 3i
cuno#cut vreodat2. Cuplurile #unt alc2tuite de Moon 4i de #uita #a. Adepţii #ectei %opiii
 Domnului, condu#e de David Ber0, -4i donea12 de bun2>voie -ntrea0a avere bi#ericii, -n 3apt
conduc2torului ace#teia. "n om!nia, con3orm relat2rilor din pre#2, tinerii adepţi ai unei
 p#eudo#ecte, condu#e de un anume Gre0orian Bivolaru, particip2 la or0ii #exuale -n 0rup,
a5un0!nd c;iar #2 accepte un ritual -n care -4i beau unul altuia urina, convin4i 3iind de liderul lor
c2 acea#ta repre1int2 un 9i1vor de #2n2tate9.
Din nou apar -ntreb2ri de 0enul 9Cum e#te po#ibil?9
rebuie amintit, ca o ironie a #orţii, c2 atunci c!nd ec;ipele trimi#e de autorit2ţi au #o#it la
locul tra0ediei din 7one#to%n au v21ut dea#upra podiumului -ncon5urat de #ute de cadavre, de
unde 7one# -4i ţinu#e di#cur#urile, o pancart2 pe care #cria cu litere de>o 4c;ioap2 9ACEIA
CAE N/ "I AMINEC EC//L, /N CONDAMNAKI >L E:EE9.
ocmai pentru a nu #e repeta un a#t3el de trecut, 4i nu numai de aceea, o a#emenea carte e#te
nece#ar2...

e;nicile de manipulare #unt dintre cele mai diver#e, de la 3oarte #imple la extrem de
#o3i#ticate, de la cele cu e3ecte imediate p!n2 la cele ale c2ror urm2ri #e v2d dup2 ani de 1ile #au
c;iar dup2 decenii, de la unele utili1ate pentru in3luenţarea unei anumite per#oane, -ntr>o anumit2
-mpre5urare, p!n2 la altele axate pe remodelarea unei -ntre0i #ociet2ţi.
:e l!n02 exemplele de p!n2 acum, cu lar02 re1onanţ2, e#te intere#ant de amintit 4i un ca1 de
manipulare din cele aparent 32r2 prea mare importanţ2.
"n (H'J, Ben5amin Fran=lin m2rturi#ea c2 a utili1at -nv2ţ2mintele din -nţelepciunea popular2
ca #trate0ie politic2. Epi#odul va 3i cuno#cut mai t!r1iu, dup2 preluarea #a ca exemplu, -n
manualele de p#i;olo0ie #ocial2, drept 9Manipularea Ben Fran=lin9. De#pre ce e#te vorba?
:e c!nd era membru -n 3orul le0i#lativ al #tatului :enn#8lvania, Fran=lin era tot timpul
contrat de un oponent politic, care p2rea c;iar #2>l antipati1e1e. ituaţia deveni#e enervant2,
motiv pentru care Ben Fran=lin a -nceput #2 #e 0!ndea#c2 tot mai de# la o #oluţie prin care #2>l
reduc2 la t2cere pe re#pectivul oponent. i a 02#it>o. Iat2>l pove#tind #in0ur -n ce mod a acţionat
 &u mă încânta ideea sâ-i câştig favorurile manifestând un respect servil faţă de el, aşa că
am folosit o altă metodă. *uzind că are în ilioteca lui o carte foarte rară şi valoroasă, i-am
 scris un ileţel în care îmi e'primam dorinţa de a citi cu atenţie respectivul volum şi îl rugam
 să-mi facă favoarea de a mi-l împrumuta pentru câteva zile. 4i l-a trimis imediat, iar eu i l-am
 

restituit peste vreo săptămână împreună cu un alt ileţel în care îmi arătam recunoştinţa pentru
 favoarea pe care mi-o făcuse. %ând m-a întâlnit din nou la %ameră, s-a apropiat de mine şi mi-a
vorit 0ceea ce nu făcuse niciodată înainte1, folosind un ton e'trem de civilizat. *poi, în toate
ocaziile şi-a arătat unăvoinţa în a mă servi, aşa că am devenit uni prieteni, iar prietenia
noastră a durat până la moartea lui. *cesta este un alt e'emplu al adevărului cuprins într-o
vec"e zicală, pe care am învăţat-o şi care spune? %el care ţi-a făcut odată o favoare, este mult
mai disponiil să te ajute din nou decât acela care îţi este oligat. 9
cepticii ar putea 3i -nclinaţi #2 cread2 c2 #ucce#ul lui Fran=lin 3u#e#e determinat, -n mare
m2#ur2, de 3armecul #2u per#onal 4i mai puţin de #trate0ia aplicat2. :entru a clari3ica problema,
doi cercet2tori -n p#i;olo0ie, 7on 7ec=er 4i David Land8, au ima0inat, -n (*J*, un experiment
care #2 determine c!t mai obiectiv e3ectul 9Manipul2rii Ben Fran=lin9. Ei au propu# unei 0rupe
de #tudenţi #2 participe la un te#t oarecare, -n pre1enţa unui experimentator. De pe urma te#tului
3iecare #tudent a c!4ti0at o anumit2 #um2 de bani. Ceva mai t!r1iu, experimentatorul a abordat o
treime dintre #tudenţi, explic!ndu>le c2 a 3inanţat te#tul din propriul #2u bu1unar 4i c2 nu mai are
nici un 3el de 3onduri pentru a continua cercet2rile. La #3!r4it i>a -ntrebat %a o mare favoare
 pentru mine, aţi fi dispuşi să returnaţi anii pe care i-aţi câştigat; Aceea4i cerere a 3o#t 32cut2 4i
celei de>a doua treimi dintre #tudenţi &di3erite de prima), -n#2 de acea#t2 dat2 cel care a 3ormulat>
o nu a mai 3o#t experimentatorul, ci #ecretarul Catedrei de p#i;olo0ie, care le>a explicat
#tudenţilor c2 banii provin din 3ondurile univer#it2ţii, care au a5un# la limita in3erioar2. e#tul de
#tudenţi &a treia treime) nu au primit nici o #olicitare -n ceea ce prive4te banii. "n cele din urm2,
3iecare #tudent a 3o#t ru0at #2 mai complete1e un c;e#tionar, care -i cerea, printre altele, #2>i
acorde o not2 -ntre ( 4i ( experimentatorului.
Media notelor acordate de 9neutri9 &cei c2rora nu li #>a pomenit de returnarea 3ondurilor) a
3o#t ,+. Media notelor date de cei c2rora 3avoarea le>a 3o#t cerut2 de c2tre #ecretarul Catedrei a
3o#t de ,. Cei care au 3o#t ru0aţi de experimentator #2 returne1e banii i>au dat note cu o medie
de H,, convin4i 3iind c2 e#te un tip #impatic 4i merit2 #2 3ie a5utat.
Experimentul a dovedit c2 9Manipularea Ben Fran=lin9 nu depinde de 3armecul celui care o
aplic2, ci are un caracter #trict obiectiv...

:e  noiembrie (**(, -n &e/ @orAer ap2rea o #curt2 4tire În ultimele două săptămâni, în
tunelurile metroului din &e/ @orA au fost ucişi un cerşetor, un lucrător de la întreţinere şi un
câine. &ouăzeci de oameni au telefonat la *utoritatea de Tranzit pentru a-şi e'prima
îngrijorarea în legătură cu soarta câinelui, însă numai trei apeluri au fost în legătură cu
lucrătorul. &imeni nu s-a interesat de cerşetor.
tirea ilu#trea12 elocvent 3enomenul de1umani12rii. "n termenii p#i;olo0iei #ociale,
de1umani1area -n#eamn2 actul de a percepe victimele ca 3iinţe nonumane. De1umani1area
#l2be4te #entimentul de re#pin0ere in#tinctiv2 a violenţei 4i 3acilitea12 e#calada actelor de
a0re#iune, #ub diver#ele lor 3orme.
"nc2 un exemplu care demon#trea12 c2, din ne3ericire, 3enomenul de de1umani1are nu e#te
deloc rar. Con3orm articolelor ap2rute -n pre#a rom!nea#c2, ce preluau date 3urni1ate de In#titutul
Medico>Le0al din Bucure4ti, -n timpul celor dou2 #2pt2m!ni de vi#col puternic din noiembrie
(**, circa o #ut2 cinci1eci de oameni 4i>au pierdut viaţa pe #tr21i, -n marea lor ma5oritate
cer4etori 4i cet2ţeni 32r2 locuinţe. O tra0edie de proporţii, care nu a declan4at -n#2 nici o reacţie.
O3icialit2ţile au con#emnat 3aptul ca pe ceva obi4nuit -n a#t3el de perioade cu vreme rea,
 politicienii nu i>au dat nici cea mai mic2 importanţ2, dar cel mai -n0ri5or2tor e#te 3aptul c2 nici
m2car opinia public2 nu a reacţionat -n vreun 3el. ictimele au 3o#t catalo0ate drept 9cer4etori9,
9va0abon1i9, 9beţivi9 4.a.m.d., extrem de puţini 3iind cei care le>au privit ca pe ni4te 3iinţe
umane, ca pe ni4te #emeni, indi3erent de #tarea lor material2, de v!r#t2 #au de eventualele vicii,
 pentru care, -ntr>o mare m2#ur2, #ocietatea e#te re#pon#abil2. O #ut2 cinci1eci de oameni au murit
 pe #tr21i, -n c!teva 1ile, 32r2 ca #emenii lor #2 #e #inc;i#ea#c2 4i #2 cear2 m2car con#truirea unui
 banal a1il de noapte pentru ad2po#tirea vitre0iţilor de #oart2.
 

Fenomenul de1umani12rii exi#t2 4i el e#te -n0ri5or2tor de r2#p!ndit. "n#2 mult mai

-n0ri5or2tor e#te 3aptul c2 arti1anii manipul2rii -l pot induce 4i exploata la maximum, prin te;nici
#peci3ice, atunci c!nd intere#ele lor o cer. Iar e3ectele #unt -n#p2im!nt2toare. Exterminarea celor
4a#e milioane de evrei -n a doua con3la0raţie mondial2, lan#area bombelor de la $iro#;ima 4i
 Na0a#a=i, ma#acrele ce au provocat 4i continu2 #2 provoace milioane de victime -n toate
r21boaiele de pe 0lob, miile de vieţi di#tru#e -n atentatele terori#te, nenum2ratele victime ale
re0imurilor totalitare 4i multe alte atrocit2ţi au 3o#t 4i #unt po#ibile 4i prin aplicarea te;nicilor de
de1umani1are la adre#a inamicului. Na1i4tii ucideau evrei nu oameni, comuni4tii ucideau
duşmani ai po porului, nu oameni, comandourile terori#te arabe ucideau agenţi ai
imperialismului, nu oameni 4.a.m.d.
:rima etap2 -n a determina oamenii obi4nuiţi #2>4i ucid2 #au #2>4i pri0onea#c2 #emenii e#te
de1umani1area potenţialelor victime prin te;nici #peci3ice de manipulare, pe care #e ba1ea12
-ntre0ul #i#tem propa0andi#tic menit #2 declan4e1e 4i #2 #u#ţin2 con3lictele...
Iat2 numai c!teva ar0umente care 3ac nece#ar #tudiul te;nicilor de manipulare a
con4tiinţelor. :entru a putea re1i#ta celor care dore#c #2 pervertea#c2 minţile #emenilor lor,
tran#3orm!ndu>i -n #imple marionete #au -ntr>o ma#2 de manevr2, pentru a putea re1i#ta c;iar 4i
-ncerc2rilor minore de a 3i 3orţaţi #2 accept2m #au #2 3acem lucruri care nu ne #unt -n 3ire,
cunoa4terea unor a#emenea te;nici e#te un prim pa#...

Scurtă ca!ificare a mani"uărior

ituaţiile #ociale exercit2 un control #emni3icativ a#upra comportamentului uman. Acţiunile

4i reacţiile individului la #timulii dintr>un anumit mediu #ocial #unt determinate de 3orţe 4i
con#tr!n0eri #peci3ice acelui mediu, -ntr>o m2#ur2 mult mai mare dec!t ar 3i de a4teptat dac2 #>ar
avea -n vedere doar per#onalitatea intim2 a celui -n cau12. C;iar 4i a#pecte care par banale,
ne#emni3icative, pot determina #c;imb2ri ma5ore -n comportamentul per#oanelor a3late -ntr>o
anume #ituaţie #ocial2. Cuvinte, etic;ete, lo1inci, #emne, re0ulamente, le0i 4i, -ntr>o mare
m2#ur2, pre1enţa celorlalţi #unt 3actori cu o mare putere de in3luenţ2 a#upra individului,
diri5!ndu>i reacţiile 4i comportamentul uneori c;iar 32r2 ca re#pectivul #2>4i dea #eama.
"n termenii p#i;olo0iei #ociale, putem vorbi de manipulare atunci c!nd o anume #ituaţie
#ocial2 e#te creat2 premeditat pentru a in3luenţa reacţiile 4i comportamentul manipulaţilor -n
#en#ul dorit de manipulator.
Manipul2rile pot 3i cla#i3icate -n 3uncţie de diver#e criterii. :ro3e#orul :;ilip imbardo, de la
/niver#itatea tan3ord, Cali3ornia, utili1ea12 drept criteriu amplitudinea modi3ic2rilor e3ectuate
-ntr>o anumit2 #ituaţie #ocial2. A#t3el 9manipul2rile mici9 #unt cele obţinute prin #c;imb2ri
minore ale #ituaţiei #ociale. rebuie remarcat c2, de4i -n acea#t2 accepţiune manipul2rile pot 3i
cla#i3icate ca mici, medii 4i mari, con#ecinţele lor nu re#pect2 o core#pondenţ2 #trict2 cu
amplitudinea modi3ic2rilor iniţiale. pre exemplu, #c;imb2ri mici pot avea con#ecinţe ma5ore 4i
inver#.

 4anipulările mici, obţinute prin modi3ic2ri minore ale #ituaţiei #ociale, pot avea, uneori,
e3ecte #urprin12tor de ample. De pild2, donaţiile pot cre4te #imţitor atunci c!nd cererea e#te
-n#oţit2 de un mic #erviciu, aparent ne#emni3icativ, de un apel la binecuv!ntarea cerea#c2 #au
c;iar numai de -n32ţi4area celui care 3ormulea12 cererea. Membrii #ectei >are ris"na au pu# la
 punct un #i#tem extrem de #implu 4i de e3icient pentru adunarea 3ondurilor. /n membru al #ectei,
ra# -n cap 4i -nve4m!ntat -n #peci3ica to02 alb2, #e pla#ea12 -n #ala de #o#iri a unui aeroport 4i -i
a4teapt2 pe c2l2tori cu o 3loare -n m!n2. C!nd ace4tia -ncep #2 ia#2, -4i oc;e4te imediat o
9victim29 4i -i o3er2 3loarea in#i#t!nd #2 3ie primit2 32r2 nici o obli0aţie, doar a4a, ca #emn al
 

 bucuriei de a tr2i 4i al iubirii 3aţ2 de #emeni. Dac2 darul e#te acceptat, imediat membrul #ectei
#coate o mic2 revi#t2 a cultului 4i o o3er2 4i pe acea#ta, dar de a#t2 dat2 contra unei... mici
donaţii. Foarte puţini #unt cei care pleac2 numai cu 3loarea, 32r2 a 3ace vreo donaţie. La 3el, cei
care adun2 3onduri pentru diver#e acţiuni de prote5are a mediului, de pild2, -i roa02 pe trec2tori
#2 #emne1e -ntr>un re0i#tru volumino#, de#pre care #e a3irm2 c2 va con#titui unul din
9ar0umentele9 re#pectivei or0ani1aţii -n acţiunile de convin0ere a autorit2ţilor. De a#emenea,
#emnatarului i #e o3er2 4i o in#i0n2 #au o mic2 plant2. Abia la #3!r4it #e 3ormulea12 cererea
 pentru o donaţie 9ne#emni3icativ29. Din nou, 3oarte puţini #unt cei care, dup2 ce au #emnat 4i au
 primit in#i0na, pleac2 32r2 #2>4i #ubţie1e portmoneul.
Cer4etorii utili1ea12 4i ei nenum2rate trucuri pentru a #timula #piritul caritabil al trec2torilor.
La cer4it #unt trimi4i mai ale# copiii, de1br2caţi iarna, pl!n0!nd vara, uneori mutilaţi intenţionat
 pentru a #pori mila cet2ţenilor. ume importante #unt pl2tite celor care compun ver#urile 4i
mu1ica unor c!ntece deo#ebit de lacrimo0ene, 0en  ără mamă, fără tată... 2rb2torile de iarn2
#unt exploatate cu #2pt2m!ni de 1ile -nainte #au dup2, prin -n0!narea de colinde care #2
#en#ibili1e1e potenţialul donator etc. ume incredibil de mari #unt adunate de #p2l2torii de
 parbri1e, care -4i de0;i1ea12 cer4etoria #ub aparenţa unor #ervicii utile celor a3laţi la volan. "n
Bucure4ti, pentru mai puţin de trei1eci de #ecunde c!t durea12 cur2ţatul unui parbri1, #e prime4te,
-n medie, o #um2 ec;ivalent2 cu c!4ti0ul unui muncitor -n trei1eci de minute. "n#2 3oarte puţini
dintre cei care dau banii #e 0!nde#c la ace#t lucru.
"n (*JJ, cott Fra#er 4i 7onat;an Freedman au ima0inat un experiment care a demon#trat
obiectivitatea unor a#emenea te;nici de manipulare minor2. De#pre ce era vorba? "ntr>un cartier
obi4nuit, ca#ele au 3o#t luate la r!nd 4i 3iec2rui proprietar i #>a propu# #2 permit2 in#talarea, -n
3aţa curţii #ale, a unui panou imen# pe care #cria %onduceţi cu prudenţă. De4i #>a 32cut apel la
#piritul lor civic, numai 4apte#pre1ece la #ut2 au acceptat #2>4i umbrea#c2 0a1onul cu a4a ceva. O
a doua 0rup2 de experimentatori #>a depla#at -ntr>o alt2 1on2 a cartierului 4i a colindat ca#ele
cer!ndu>le proprietarilor #2 #emne1e o petiţie -n 3avoarea introducerii unor re0uli #tricte de
circulaţie preventiv2. Aproape toţi au acceptat #2>4i depun2 #emn2tura pe un act ce nu le atr20ea
vreo obli0aţie. Dou2 #2pt2m!ni mai t!r1iu, ec;ipa a vi1itat din nou proprietarii ce #emna#er2
 petiţia, propun!ndu>le in#talarea panoului. De data acea#ta, procentul celor care au acceptat a 3o#t
de trei ori mai mare 3aţ2 de primul ca1. Deci pentru a determina oamenii #2 accepte o conce#ie
ma5or2, e#te convenabil #2 li #e pre1inte mai -nt!i o cerere ne#emni3icativ2, dar de aceea4i natur2,
c2reia aproape 3iecare -i va da cur#, pentru ca abia dup2 aceea #2 #e vin2 cu cererea avut2 -n
vedere de la bun -nceput. Dup2 cum arat2 re1ultatele experimentului de#cri# anterior, 4an#ele de
reu4it2 #e vor tripla utili1!nd re#pectiva te;nic2, denumit2 de p#i;olo0i 3iciorul-în-uşă. De4i 
te;nica #e ba1ea12 pe #timuli #ociali minori, e3ectele ei pot 3i extrem de puternice, uneori la
nivelul unei #ociet2ţi -ntre0i.
/n minim contact #ocial poate determina de a#emenea #c;imb2ri #emni3icative de
comportament. pre exemplu, pe pla52, un necuno#cut #e adre#ea12 9vecinului de cear4a3 <ă rog
 să vă uitaţi puţin la lucrurile mele. 5ipsesc doar câteva minute. "n momentul apariţiei unui ;oţ
care adun2 re#pectivele lucruri 4i 3u0e, cet2ţeanul ru0at #2 le p21ea#c2 porne4te de cele mai multe
ori -n urm2rirea ;oţului 4i #e a0it2 pentru a determina prinderea lui. Lucru care #>ar -nt!mpla cu o
 probabilitate mult redu#2 -n ca1ul -n care ru02mintea nu ar 3i 3o#t 32cut2. /neori, ;oţii utili1ea12
a#emenea trucuri pentru a>l 5e3ui tocmai pe cel ru0at #2 aib2 0ri52 de lucrurile unui necuno#cut.
Micile manipul2ri pot avea 4i e3ecte de o extrem2 0ravitate la nivelul -ntre0ii #ociet2ţi. pre
exemplu, -n (**, -n om!nia, televi1iunea naţional2 a pre1entat mai multe 1ile la r!nd
in3ormaţii o3iciale privind o iminent2 cri12 de p!ine, din cau1a lip#ei de 0r!u. >a indu# a#t3el un
#entiment de panic2 la nivelul -ntre0ii #ociet2ţi. C!teva 1ile mai t!r1iu, oamenii au r2#u3lat
u4uraţi a3l!nd, tot de la televi1iune, c2 0uvernul a re1olvat #ituaţia prin acceptarea unor ma#ive
importuri de 0r!u. Abia mult mai t!r1iu, -n pre#2 au -nceput #2 apar2 materiale privind #ub#tratul
ocult al a3acerii. Cri1a 3u#e#e arti3icial creat2 pentru a 5u#ti3ica ma#ivele importuri, aduc2toare de
comi#ioane 3abuloa#e pentru cei care le>au derulat bene3iciind de complicitatea 0uvernului. "n
realitate, ţ2ranii din om!nia aveau #u3icient 0r!u pentru a #ati#3ace nece#arul la nivel naţional,
 

-n#2 preţul de ac;i1iţie care le>a 3o#t o3erit era ridicol de mic, tocmai pentru a>i determina #2
re3u1e comerciali1area #tocurilor -n a4teptarea unui preţ mai bun. :reţul 0r!ului importat a 3o#t
de trei ori mai mare dec!t cel propu# ţ2ranilor, dar a3acerea #>a derulat pentru -nca#area
re#pectivelor comi#ioane. E3ectele #>au re02#it at!t -n cre4terea 0eneral2 a preţurilor, c!t 4i -n
deteriorarea #ituaţiei 3inanciare a micilor proprietari a0ricoli, care nu au avut po#ibilitatea #2>4i
valori3ice recoltele pentru a obţine #ur#e de 3inanţare a lucr2rilor din anii urm2tori. O #trate0ie
#imilar2 a 3o#t 3olo#it2 4i pentru 0enerarea unor alte cri1e arti3iciale precum cea a uleiului, a
1a;2rului, a ore1ului etc. Numeroa#e 3abrici de ulei #au 1a;2r din om!nia au 3o#t adu#e
 premeditat -n #tare de 3aliment pentru a permite importurile aduc2toare de comi#ioane 3abuloa#e.
Cri1ele amintite pot 3i pre1entate ca re1ultate 0rave ale unor manipul2ri minore, dar pot 3i
reluate 4i -n #ubcapitolul marilor manipul2ri, dac2 #e anali1ea12 -ntre0 contextul ce le>a 32cut
 po#ibile. pre exemplu, p2#trarea deliberat2 a televi1iunii naţionale ca unic mi5loc de in3ormare
 pentru marea ma5oritate a cet2ţenilor, lucru ce a 32cut, -ntre altele, po#ibil2 inducerea panicii
0enerale prin comunicate privind iminenta cri12 de p!ine, nu mai intr2 -n cate0oria manipul2rilor
minore, ci a celor de anver0ur2.
O alt2 te;nic2 de manipulare e#te?Trântitul-uşii-în-faţă. De4i total opu#2, ca e#enţ2, cu
 3iciorul-în-uşă, etectele #unt acelea4i. :rin acea#t2 te;nic2, oamenii #unt determinaţi #2 accepte o
anume conce#ie, pre1ent!ndu>li>#e -n prealabil o cerere mult mai mare, de aceea4i natur2, care
are toate 4an#ele #2 3ie re3u1at2. Abia dup2 aceea #e vine cu cererea avut2 -n vedere de la bun
-nceput. Acea#ta are toate 4an#ele de a 3i acceptat2, deoarece, prin comparaţie cu #olicitarea
inacceptabil2 de dinainte, pare 3oarte re1onabil2.
"n (*H, p#i;olo0ul obert Cialdini 4i cole0ii #2i au ima0inat un experiment menit #2
anali1e1e e3ectul ace#tei te;nici. Ei i>au -ntrebat pe elevii unui cole0iu dac2 accept2 #2 -n#oţea#c2
4i #2 #uprave0;e1e un 0rup de copii ;andicapaţi, pentru dou2 ore, -ntr>o vi1it2 la 0r2dina
1oolo0ic2. Numai 4ai#pre1ece la #ut2 dintre cei -ntrebaţi au acceptat. /nui alt 0rup de elevi i #>a
 pre1entat, -n prealabil, o propunere mult mai ampl2. În mod oişnuit, recrutăm voluntari dintre
elevi, pentru a lucra fără plată, în calitate de consilieri la %entrul de detenţie a minorilor, a #pu#
experimentatorul. Apoi a continuat $erviciul constă în două ore de muncă pe săptămână, timp
de doi ani. %ine se oferă; Dup2 cum era de a4teptat, nimeni nu a acceptat un an0a5ament pentru
o perioad2 at!t de lun02. "n urma re3u1ului, experimentatorul a 32cut o a doua propunere, cea
re3eritoare la -n#oţirea copiilor ;andicapaţi. Circa cinci1eci la #ut2 din elevi au acceptat. Deci 4i
-n ca1ul te;nicii Trântitul-uşii-în-faţă, ca 4i -n ca1ul 3iciorului-în-uşă, 4an#ele de obţinere a unei
conce#ii au cre#cut de trei ori, -n comparaţie cu ca1urile -n care cererea a 3o#t normal2.
Ca o #curt2 recapitulare, 3iciorul-în-uşa con#t2 -n obţinerea prealabil2 a unei mici conce#ii,
care #2 determine #porirea di#ponibilit2ţii celui vi1at de a accepta o conce#ie mai mare,
Trântitul-uşii-în-faţă, la r!ndul #2u, con#t2 -n pre1entarea prealabil2 a unei cereri aproape
impo#ibil de acceptat, prin comparaţie cu care urm2toarea #olicitare #2 par2 mult mai re1onabil2
4i #2 aib2 mult mai multe 4an#e de a 3i acceptat2.
rebuie preci1at -nc2 o dat2 c2 a#emenea te;nici pot aparţine cate0oriei micilor manipul2ri,
dar la 3el de bine pot con#titui componente ale unui #i#tem de manipulare pe #car2 lar02. Ele pot
3i utili1ate pentru a in3luenţa deci1iile unei #in0ure per#oane #au pot #2 0enere1e e3ecte puternice
la nivelul -ntre0ii #ociet2ţi, a4a cum #e va vedea 4i dintr>un #tudiu de ca1 ce 3ace #ubiectul unui
capitol aparte al volumului de 3aţ2.

 4anipulările medii #e re3er2 la modi3ic2ri importante ale #ituaţiilor #ociale, cu e3ecte care,
uneori, dep24e#c -n mod dramatic a4tept2rile, tocmai pentru c2 enorma putere de in3luenţ2 a
#ituaţiilor #ociale a#upra comportamentului uman e#te #ubevaluat2 -n cele mai multe ca1uri.
Cu dou2 decenii -n urm2, tanle8 Mil0ram a iniţiat o #erie de experimente cu re1ultate de>a
dreptul 4ocante -n ceea ce prive4te #upunerea individului 3aţ2 de o anume autoritate.
"n cadrul experimentului #tandard, li #e propunea voluntarilor #2 participe la un te#t menit #2
#tudie1e capacitatea de memorare 4i in3luenţarea ace#tei capacit2ţi prin admini#trarea unor
 

 pedep#e -n ca1 de 0re4eal2. oluntarul era introdu# -ntr>o -nc2pere 4i a4e1at la o ma#2 pe care #e
a3la pupitrul de comand2 al unui aparat de 0enerat 4ocuri electrice. :rintr>un 0eam de #ticl2,
voluntarul vedea o alt2 -nc2pere, -n care un tip de patru1eci 4i 4apte de ani, u4or #upraponderal,
cu o -n32ţi4are a0reabil2, 4edea pe un #caun, conectat la electro1ii ce urmau #2 admini#tre1e
4ocurile. "n aceea4i camer2 cu primul voluntar, care va 3i denumit 9pro3e#orul9, #e a3la un
experimentator #obru, care -ncepea prin a #pune c2 per#oana a3lat2 dincolo de 0eam #e o3eri#e tot
de bun2>voie pentru te#tare.
e#tul con#ta -n citirea unor perec;i de cuvinte pe care cel cu electro1ii, numit 9elevul9,
trebuia #2 le memore1e. Apoi 9pro3e#orul9 -ncepea #2 #pun2 c!te un cuv!nt, iar 9elevul9 #2
r2#pund2 cu perec;ea lui. :entru 3iecare 0re4eal2, 9pro3e#orul9 trebuia #2>i admini#tre1e
9elevului9 un 4oc electric -ncep!nd cu cinci#pre1ece volţi 4i put!nd a5un0e p!n2 la patru #ute
cinci1eci de volţi, -n trepte de c!te cinci#pre1ece volţi. :entru a>l averti1a pe 9pro3e#or9 a#upra a
ceea ce urma #2>i 3ac2 9elevului9, experimentatorul -i aplica, demon#trativ, primului un 4oc de
 patru1eci 4i cinci de volţi, de#tul de durero#.
e#tul -ncepe. :rimele r2#pun#uri ale 9elevului9 #unt corecte. Apoi, la prima 0re4eal2,
9pro3e#orul9 -i admini#trea12 cinci#pre1ece volţi, provoc!ndu>i o tre#2rire evident2. /rmea12
-nc2 o 0re4eal2 4i un 4oc de trei1eci de volţi. reptat, pe m2#ur2 ce timpul trece 4i 4ocurile cre#c
-n inten#itate, #u3erinţa 9elevului9 devine tot mai evident2, iar 9pro3e#orul9 -ncepe #2 aib2
mu#tr2ri de con4tiinţ2. Dar la 3iecare e1itare a ace#tuia, experimentatorul -l -ndeamn2 #obru <ă
rog, continuaţi. :e#te 4apte1eci 4i cinci de volţi, 9elevul9 -ncepe #2 ţipe de durere, la o #ut2
cinci1eci url2 pentru a 3i l2#at #2 plece, acu1!nd dureri de inim2, la o #ut2 nou21eci 4i cinci
#tri02tele devin in#uportabile. 9:ro3e#orul9 e#te 4i el -nnebunit, #periat, d2r!mat. In#2 la 3iecare
e1itare, vocea #obr2 a experimentatorului -l -ndeamn2  ('perimentul vă cere să continuaţi, apoi
 (ste asolut esenţial să continuaţi, dup2 care urmea12 &u aveţi altă alegere, treuie să
continuaţi. Dac2, totu4i, 9pro3e#orul9 -nc2 e1it2, v21!nd c2 p!n2 4i marca5ele de pe pupitrul de
comand2 indic2 pericolul extrem al volta5ului la care #>a a5un#, experimentatorul adau02
+ocurile sunt dureroase, dar im produc nici o rană. %ontinuaţi, vă rog. "n ca1 c2 9pro3e#orul9
vrea #2 #e oprea#c2 pe motiv c2 9elevul9 nu mai #uport2, experimentatorul -i #pune  )ndiferent
dacă celuilalt îi place sau nu, treuie să continuaţi până va memora corect perec"ile de cuvinte.
<ă rog, continuaţi. La dou2 #ute 4apte1eci de volţi, 9elevul9 -ncepe #2 a0oni1e1e, iar 9pro3e#orul9
e#te -n0ro1it. i totu4i, la -ndemnurile #obre ale experimentatorului, continu2 #2 m2rea#c2
volta5ul 4ocurilor 4i #2 ape#e pe comutator...
rebuie menţionat c2, de 3apt, 9elevul9 e#te -n -nţele0ere cu experimentatorii pentru a mima
3oarte bine e3ectele 4ocurilor electrice, pe care, -n realitate, nu le prime4te. tudiul capacit2ţii de
memorare e#te doar un pretext pentru adev2ratul #cop al experimentului, acela de a vedea p!n2 la
ce limit2 a cru1imii pot mer0e oamenii obi4nuiţi #ub pre#iunea unei autorit2ţi, repre1entate de
experimentatorul cel #obru. E#te nece#ar #2 ad2u02m c2, -n a3ara -ndemnurilor permanente de a
continua, nici o alt2 pre#iune nu #>a 32cut a#upra celui a3lat -n po#tura 9pro3e#orului9. El putea
oric!nd #2 #e ridice 4i #2 plece.
"ntrebarea 9C!ţi ar accepta #2 mear02 p!n2 la limita de patru #ute cinci1eci de volţi?9 a 3o#t
 pu#2, -n cadrul unor c;e#tionare, mai multor 0rupuri, ce includeau at!t oameni obi4nuiţi, c!t 4i
#tudenţi #au p#i;olo0i. 2#pun#ul a 3o#t aproape unanim 9Circa unu la #ut29. Nimeni nu>4i putea
-nc;ipui c2 limita bunului>#imţ 4i a unui comportament 0eneral uman ar putea 3i dep24it2.
"n#2 re1ultatul experimentului a in3irmat dramatic toate ace#te previ1iuni J, la #ut2 dintre
voluntarii pu4i -n po#tura de 9pro3e#or9 au admini#trat 4ocurile maxime de patru #ute cinci1eci de
volţi, iar + la #ut2 au continuat #2 ape#e comutatorul 4i dup2 ce 9elevul9 a -nceput #2 urle de
durere 4i #2 #pun2 c2 poate #u3eri de la o clip2 la alta un atac de cordP
 Nenum2rate -ntreb2ri au 3o#t 0enerate de re1ultatele teri3iante ale ace#tui experiment,
ma5oritatea le0ate de cau1ele cru1imii inexplicabile de care au dat dovad2 ni4te oameni obi4nuiţi,
a3laţi #ub permanenta pre#iune p#i;ic2 a 9autorit2ţii9 repre1entate de experimentator.
:entru a 02#i motivaţiile intime ale 0ener2rii unui comportament inuman -n ca1ul oamenilor
obi4nuiţi, Mil0ram a reluat experimentul -n alte variante.
 

rei 9pro3e#ori9 au 3o#t introdu4i #imultan -n aceea4i -nc2pere. Doi erau -n -nţele0ere cu
experimentatorii 4i, la un moment dat, au re3u1at #2 mai continue te#tul. "n a#t3el de #ituaţii,
num2rul celor care au mer# cu 4ocurile p!n2 la limita maxim2 #>a diminuat de pe#te 4a#e oriP
Ceea ce -n#eamn2 c2 #entimentul de #upunere necondiţionat2 3aţ2 de autorit2ţi #cade dra#tic
atunci c!nd individul vede c2 #unt 4i alţii care 0!nde#c a#emenea lui 4i acţionea12 -n #en#ul
con#iderat de el drept a 3i corect.
"ntr>o alt2 variant2, experimentatorul ie#e la un moment dat din -nc2pere 4i locul #2u e#te
luat de un alt 9voluntar9 care -i repet2 9pro3e#orului9 obi4nuitele ordine de a continua. "n a#e>
menea ca1uri, num2rul celor care au mer# p!n2 la volta5ul maxim a #c21ut de trei ori. Fapt ce
dovede4te c2 atunci c!nd cel care -ntruc;ipea12 autoritatea nu e#te pre1ent, #piritul de #upunere
necondiţionat2, din nou, #cade #imţitor.
O alt2 variant2 #>a de#324urat cu doi experimentatori 4i un 9pro3e#or9. "n momentul -n care
9elevul9 a -nceput #2 ţipe 9de durere9, experimentatorii au iniţiat o di#cuţie -n contradictoriu
a#upra oportunit2ţii de a continua te#tul, l2#!nd deci1ia la voia celor a3laţi -n po#tura de
9pro3e#ori9. Nimeni nu a mai continuat admini#trarea 4ocurilor.
rebuie remarcat 3aptul c2, -n nici una dintre variante, deci1ia 9pro3e#orilor9 de a p2r2#i
experimentul nu a 3o#t determinat2 de reacţiile 9elevului9, ci de comportamentul
experimentatorilor ce -ntruc;ipau autoritatea. "n acela4i timp, revenind la ultima variant2 a
experimentului, trebuie ob#ervat c2, -n momentul -n care capacitatea autorit2ţii de a #t2p!ni o
#ituaţie devine di#cu>tabil2, iar 9cei de 5o#9 re3u12 #2 #e mai #upun2 4i -4i urmea12 propria lor
con4tiinţ2 4i propriile lor intere#e.
/ltima variant2 a experimentelor lui Mil0ram a 3o#t cea -n care participanţilor li #>a #pu# c2
 pot mer0e p!n2 la limita maxim2 a volta5ului, pentru c2 #unt o mulţime de lucruri intere#ante de
#tudiat la 3iecare etap2, apoi au 3o#t l2#aţi #2 acţione1e #in0uri. Numai , la #ut2 au mer# p!n2 la
limita maxim2, procent 3oarte apropiat de cel obţinut -n c;e#tionarele celor -ntrebaţi de#pre
 po#ibilele re1ultate ale unui a#emenea te#t.
Experimentele lui tanle8 Mil0ram repre1int2 o 3orm2 aproape ab#tract2 de #tudiere a unora
dintre te;nicile de manipulare medie. Av!nd -n vedere conclu1iile te#telor de#cri#e p!n2 acum, #e
 poate 3ace o paralel2 revelatoare cu ca1uri reale, precum cel al revoluţiei rom!ne din decembrie
(*+*.
"n om!nia acelui an, autoritatea #uprem2 era repre1entat2 de Nicolae Ceau4e#cu. Cultul
 per#onalit2ţii 3u#e#e -n a#emenea m2#ur2 de1voltat, -nc!t di#tanţa dintre el 4i re#tul ierar;iei
comuni#te era imen#2. Comitetul :olitic Executiv, #pre exemplu, crea impre#ia unei adun2ri de
marionete al c2ror unic rol era de a aplauda 4i de a aproba deci1iile dictatorului. "n ace#t context,
trebuie remarcat 3aptul c2 debutul revoluţiei #>a produ# la imi4oara, exact -n 1ilele -n care
Ceau4e#cu #e a3la -ntr>o vi1it2 -n Iran. Lip#a autorit2ţii #upreme din ţar2 a 32cut mult mai u4oar2
ridicarea ma#elor -n numele redob!ndirii acelei libert2ţi mult vi#ate. Amploarea evenimentelor
de la imi4oara, datorit2 c2rora mulţi alţi locuitori ai om!niei au v21ut c2 #unt 4i alţii care
0!nde#c a#emenea lor 4i au cura5ul de a re3u1a #upunerea necondiţionat2, a u4urat extinderea la
nivel naţional a acţiunilor de prote#t, urm!ndu>#e lo1inca bine cuno#cut2 *zi în Timişoara,
mâine-n toată ţara. evenit de ur0enţ2 la Bucure4ti, Ceau4e#cu a convocat un mare mitin0
 popular, ce #>a tran#3ormat -ntr>un veritabil butoi cu pulbere c2ruia -i lip#ea o #in0ur2 #c!nteie. i
acea#ta a venit din partea unui mic 0rup, ale c2rui acţiuni au determinat explo1ia mulţimii 4i 3u0a
 precipitat2 a dictatorului. "n#2 c;iar 4i 3u02rit, #impla lui pre1enţ2 era o ameninţare, a4a c2, dup2
ce a 3o#t capturat, #>a luat m2#ura elimin2rii #ale 3i1ice, -n urma unui proce# extrem de #umar. O
dat2 cu el a 3o#t -mpu4cat2 4i Elena Ceau4e#cu, deoarece, -n ultimul timp, dictatura deveni#e de
3apt bice3al2 4i trebuia ca ambele capete #2 di#par2, pentru c2 #impla lor pre1enţ2 putea avea
e3ecte 0reu de controlat pentru noua conducere a ţ2rii.
:e#te o mie de oameni au 3o#t uci4i -n revoluţia rom!n2 32r2 ca autorii #2 3ie de#coperiţi.
:!n2 -n  decembrie, #ituaţia #>a caracteri1at printr>o anume con3u1ie. :uţini dintre cei
de#coperiţi c2 au tra# #u#ţin c2 nu au 32cut dec!t #2 execute ni4te ordine, iar cei care au dat
re#pectivele ordine #u#ţin c2 nu #>au re3erit, de 3apt, la eliminarea 3i1ic2 a mani3e#tanţilor. >a
 

creat a#t3el o 3ra0mentare a acţiunilor de ucidere, -nc!t nimeni #2 nu aib2 -ntrea0a

re#pon#abilitate a crimelor, de la ordin, p!n2 la execuţie.
Acela4i lucru #>a -nt!mplat -n nenum2rate alte ca1uri, la #car2 mai mare #au mai mic2.
tanle8 Mil0ram aminte4te c2 p!n2 4i lui Eic;man i #e 32cea r2u atunci c!nd vi1ita la02rele de
exterminare. Dar de 3iecare dat2 el #e -ntorcea la ma#a de lucru 4i continua #2 pritocea#c2 ;!rtiile
ce conţineau planuri ale unor noi acţiuni de ucideri -n ma#2. "n acela4i timp, 0ardianul care
arunca pa#tilele de C8clon>B -n camerele de 0a1are -4i 5u#ti3ica acţiunile pe ba1a 3aptului c2 nu
32cea altceva dec!t #2 #e #upun2 ordinelor. "n ace#t mod, invoc!ndu>#e 4i anumite di#tor#iuni -n
tran#miterea ordinelor #au -n recepţionarea lor, re#pon#abilit2ţile #e re#tr!n0eau, iar per#oana
care ar 3i trebuit #2 urm2rea#c2 actul criminal de la un cap2t la altul 4i #2 r2#pund2 at!t pentru
-ndeplinirea lui, c!t 4i pentru con#ecinţe, nu mai exi#ta.
"n re0imurile totalitare trebuie ani;ilat2 p!n2 4i impre#ia c2 ar putea exi#ta, -n #trucţurile
#uperioare, per#oane care #2 poat2 3i 32cute re#pon#abile de vreo acţiune cu con#ecinţe ne0ative
a#upra populaţiei. erviciile #peciali1ate -n de1in3ormare au, printre altele, 4i mi#iunea de a
#u#ţine 1vonul c2, de4i #>ar putea #2 exi#te unele a#pecte ne0ative, cu #i0uranţ2 4e3ul re0imului
nu le cunoa4te. Deoarece dac2 le>ar cunoa4te, ar lua imediat m2#uri, continu2 ar0umentaţia
1vonului. De 3apt, conduc2torii re0imurilor totalitare #unt extrem de bine in3ormaţi, c;iar de#pre
#ituaţii care #cap2 atenţiei cet2ţeanului de r!nd. A#t3el #e 4i explic2 menţinerea lor la putere
dincolo de orice raţiune.
tarea de con3u1ie creat2 -n timpul revoluţiei rom!ne, deruta 4i nevoia de a 02#i c!t mai
repede o autoritate care #2 o -nlocuia#c2 pe cea vec;e, pentru a reordona #i#temul #ocial 4i pentru
a re#tr!n0e ;ao#ul, 1vonurile de#pre terori4ti 4i de#pre tra0edii iminente, toate la un loc au #porit
#tarea de ten#iune 4i au in;ibat raţiunea, determin!nd oameni, alt3el obi4nuiţi, #2 -4i ucid2
#emenii. traniu e#te 3aptul c2, de4i autoritatea #uprem2 din om!nia a 3o#t -nl2turat2 de la
 putere pe  decembrie, totu4i marea ma5oritate a victimelor #>a -nre0i#trat dup2 acea#t2 dat2. Nu
#>a o3erit o explicaţie o3icial2 coerent2 care #2 motive1e acea#t2 ciud2ţenie. Exi#t2 doar p2rerea
neo3icial2 c2 num2rul mare de morţi, de care era 32cut re#pon#abil 3o#tul dictator, a avut rolul de
a le0itima rapid, -n 3aţa -ntre0ii lumi, noul re0im de la Bucure4ti.
evoluţia rom!n2 repre1int2 un material 3aptic de excepţie pentru identi3icarea
nenum2ratelor te;nici de manipulare ce au 3uncţionat per3ect, -ncep!nd cu r21boiul
radioelectronic 4i #3!r4ind cu rolul deci#iv al televi1iunii -n ma0neti1area ma#elor. in0urul lucru
care lip#e4te, dup2 4a#e ani, e#te identi3icarea o3icial2, clar2, a celor care au ima0inat 4i pu# -n
3uncţiune tot ace#t mecani#m. "n#2 c;iar menţinerea unei permanente -ncord2ri repre1int2 o
tactic2 menit2 #2 vulnerabili1e1e individul 4i #2>l 3ac2 mult mai u4or de manipulat.
:e l!n02 te;nicile menite #2 induc2 #entimentul de #upunere 3aţ2 de autorit2ţi #au,
dimpotriv2, #2 declan4e1e revolte puternice, alte exemple de manipul2ri medii pot 3i 4i cele prin
care #e urm2re4te de1umani1area victimelor #au de1individuali1area atacatorilor, -n vederea
-ncura52rii #piritului a0re#iv.
Dup2 cum #>a preci1at anterior, ace#te te;nici pot intra -n cate0oria manipul2rilor medii,
datorit2 3aptului c2, de4i #unt relativ #imple, e3ectele lor dep24e#c orice a4tept2ri.
"n principal, te;nicile de de1umani1are a inamicului #e utili1ea12 pentru a 3ace po#ibil2
exterminarea ace#tuia 32r2 e1it2ri 4i 32r2 remu4c2ri din partea executanţilor, ma5oritatea proveniţi
dintre oamenii obi4nuiţi.
copul 3undamental al te;nicilor de de1umani1are e#te cur2ţarea ima0inii inamicului de
orice tr2#2tur2 uman2, pre1entarea lui drept un mon#tru nedemn 4i periculo# pentru #pecia
uman2, identi3icarea lui prin porecle #au prin orice alte denumiri care nu trebuie #2 mai p2#tre1e
nici o conotaţie omenea#c2. La nevoie, -n#u4i #en#ul cuvintelor e#te pervertit pentru a nu l2#a
vreo 3i#ur2 prin care viitorii a0re#ori #2 #e#i1e1e c2, de 3apt, inamicii le #unt #emeni -ntru raţiune.
La modul concret, metodele utili1ate -n propa0anda de de1umani1are a inamicului con#tau -n
impunerea prin ma##>media a unor caricaturi oribile, a unor #lo0anuri a0re#ive, a unor materiale
de pre#2 3al#i3icate, -n care inamicii #unt pre1entaţi drept ni4te tro0lodiţi violenţi 4i periculo4i.
:#i;olo0ul Elliot Aron#or pove#te4te o -nt!mplare elocvent2 -n ceea ce prive4te e3ectele
 

ace#tei propa0ande. Cu mai mulţi ani -n urm2, a an0a5at un 1u0rav pentru a>4i renova ca#a. Omul
era 3oarte lini4tit 4i pl2cut. "ntre altele, i>a #pu# c2, dup2 terminarea cole0iului, #e -nrola#e -n
armat2 4i lupta#e -n ietnam. Dup2 l2#area la vatr2 #e apuca#e de 1u0r2vit 4i deveni#e un
me#eria4 priceput 4i one#t. Lui Elliot -i 32cea o real2 pl2cere #2 lucre1e cu el 4i #2 di#cute pe
diver#e teme. La un moment dat, -n timpul unei pau1e de ca3ea, au abordat problema con3lictului
din ietnam 4i aici p2rerile lor #>au dovedit a 3i total contradictorii. u0ravul #u#ţinea c2 r21boiul
era 5u#t 4i urma #2 3ac2 lumea mai #i0ur2 pentru democraţia -n plin2 de1voltare. Elliot l>a
contra1i#, #pun!ndu>i c2 luptele erau murdare, provoc!nd moartea, mutilarea 4i arderea cu
napalm a mii de oameni nevinovaţi, -ndeo#ebi copii, 3emei 4i b2tr!ni, care nu aveau nici o
le02tur2 cu politica #au cu r21boiul. Cel2lalt l>a privit lun0, apoi a #ur!# cu #inceritate 5a naia,
doctore, ăia nu sunt oameni, ăia sunt vietnamezi9 oate cuvintele au 3o#t #pu#e pe un ton
de#c;i#, 32r2 urm2 de ve;emenţ2. Elliot a r2ma# perplex. &u reuşeam să pricep cum putea să
aiă o asemenea concepţie omul acela lând, manierat şi sincer. %um putea el să e'cludă o
întreagă naţiune din rasa umană, -4i va aminti Elliot mai t!r1iu. :e#te c!teva 1ile, cu prile5ul
altor di#cuţii, 1u0ravul i>a #pu# c2 uci#e#e 4i el civili -n cadrul unor acţiuni -n ietnam. Elliot a
-nţele# c2 putea #2 re1i#te a#altului remu4c2rilor doar continu!nd #2 nu>i con#idere pe vietname1i
3iinţe umane...
De1individuali1area e#te o te;nic2 mult mai #impl2, dar cu e3ecte la 3el de 4ocante. "n
accepţia p#i;olo0iei #ociale, de1individuali1area e#te de3init2 ca un #entiment al pierderii -n ano>
nimat. Eliberarea de #ub con#tr!n0erile inerente, impu#e de un comportament normal #i corecţ -n
#ocietate, eliberare obţinut2 prin acea#t2 cu3undare -n anonimat, conduce la o cre4tere a
a0re#ivit2ţii, a mani3e#t2rilor deviante.
Cercet2torul Brian Mullen a publicat -n (*+J re1ultatul cercet2rilor pe care le>a 32cut a#upra
a 4ai1eci de ca1uri de lin4a5, #2v!r4ite -n tatele /nite -ntre (+** 4i (*J. Cru1imea, #>a con#ta>
tat, era cu at!t mai mare, cu c!t cre4tea num2rul participanţilor la a#a#inatul colectiv.
"n (*H', obert @at#on a e3ectuat un #tudiu a#upra a dou21eci 4i patru de culturi, -n ceea ce
 prive4te caracteri#ticile lor etno0ra3ice. >a dovedit c2 r21boinicii care -4i #c;imb2 -n32ţi4area,
vop#indu>4i c;ipul #au corpul, ori pun!ndu>4i m24ti -nainte de a pleca la lupt2, comit mult mai
multe acte de #adi#m, a#a#inate, mutil2ri, dec!t cei care nu #e ma#c;ea12.
De1individuali1area prin a#cunderea c;ipului -n #patele unor m24ti #e re02#e4te -n
numeroa#e ca1uri at!t din i#torie, c!t 4i din realitatea imediat2. Membrii or0ani1aţiilor u lux
lan poart2 m24ti -n timpul -ntrunirilor 4i acţiunilor. Membrii unor #ecte #atanice, de a#emenea.
C;iar 4i introducerea uni3ormei are printre #copurile ei crearea unui #entiment de uni3ormitate,
care #2 cu3unde individul -n anonimat, pentru a>l 3ace mult mai di#ponibil pentru comiterea unor
acte inumane, precum uciderea inamicului.
:e de alt2 parte, pierderea #entimentului identit2ţii are 4i rolul de a 3ace individul mult mai
u4or de manipulat. De aceea unele re0imuri totalitare pretind #upu4ilor #2 #e -mbrace la 3el. "n
C;ina #au -n Coreea de Nord, ţinuta obi4nuit2 a cet2ţenilor era un #oi de 9uni3orm2
muncitorea#c29, menit2 #2 uni3ormi1e1e c!t mai mult ma#a de manevr2...
/n alt exemplu de manipul2ri medii poate 3i 02#it -n do#arele re3eritoare la experimentele
#trict #ecrete de controlare a minţii umane. :ro0ramul M>/LA, iniţiat la c!teva decenii dup2
#3!r4itul celui de>al doilea r21boi mondial, con#ta -n experimentarea unor te;nolo0ii
neconvenţionale, precum ;ipno1a, #timularea electric2 a creierului #au admini#trarea de dro0uri,
re#pectiv LD, pentru a obţine un control total a#upra 0!ndirii 4i comportamentului #ubiecţilor.
 Numero4i #avanţi de renume au 3o#t cooptaţi de bun2>voie -n cadrul ace#tui pro0ram. De multe
ori, experienţele de#324urate de ei nu numai c2 violau etica pro3e#ional2, dar dep24eau orice
limit2 a le0alit2ţii 4i a moralit2ţii, provoc!nd in3irmitatea #au c;iar moartea unora dintre cei
#upu4i te#telor. e1ultatele nu au core#pun# a4tept2rilor, dar ceea ce uime4te e#te u4urinţa cu care
numeroa#e #omit2ţi ale 4tiinţei, cu o reputaţie de invidiat, au con#imţit #2 #e an0a5e1e -n
a#emenea experimente 4i c;iar #2 provoace moartea unor #emeni ai lor...
 

 4anipulările mari #unt repre1entate de in3luenţa -ntre0ii culturi -n mi5locul c2reia vieţuie4te
individul. i#temul de valori, comportamentul, 3elul de a 0!ndi al individului #unt determinate -n
 primul r!nd de normele #cri#e 4i ne#cri#e ale #ociet2ţii -n care tr2ie4te, de #ubculturile cu care
vine -n contact. Ne0li5!nd acea#t2 permanent2 4i uria42 in3luenţ2, individul poate 3ace mult mai
u4or 5udec2ţi 0re4ite #au poate 3i le#ne de manipulat.
"n acela4i timp trebuie ob#ervat c2, tocmai datorit2 acţiunii continue a manipul2rilor mari
a#upra noa#tr2, pre1enţa lor a devenit ceva obi4nuit, 3iind mult mai di3icil de identi3icat. :entru
3oarte mulţi e#te u4or de remarcat o manipulare minor2, de 0enul 9trucurilor9 electorale, #pre
exemplu, dec!t una ma5or2, cum ar 3i, de pild2, 3aptul c2 rolul 4colii de a tran#mite elevilor un
 ba0a5 de cuno4tinţe c!t mai mare are o importanţ2 #ecundar2 -n comparaţie cu celelalte #copuri,
 prin care copilul, adole#centul de mai t!r1iu, e#te antrenat pentru a #e inte0ra -n re#pectiva
#ocietate.
Dup2 cum #ublinia p#i;olo0ul elveţian 7ean :ia0et, -nainte de a 3i un mi5loc de comunicare a
cuno4tinţelor nece#aie viitorului adult, 4coala -l obi4nuie4te pe elev cu spiritul de suordonare
 faţă de autorităţi, repre1entate -n primul r!nd la nivelul #2u de educatori, pro3e#ori, in#pectori,
comi#ii de examinare. Mai t!r1iu -i va 3i mult mai #implu #2 #e con3orme1e le0ilor 4i diver#elor
re0lement2ri #ociale, #2 #e #upun2 din in#tinct 4e3ilor de la viitorul #2u loc de munc2 4i
autorit2ţilor #tatului. "n al doilea r!nd, elevul e#te obi4nuit cu simţul responsailităţii, prin 
obli0aţia de a>4i 3ace temele -ntr>un anumit interval de timp, de a pre1enta re1ultatele #tudiilor
#ale la termene bine #tabilite, -n cadrul unor examin2ri periodice, de a>4i ordona timpul 4i
metodele de #tudiu -n a4a 3el -nc!t #2 dep24ea#c2 #ucce#iv 9ob#tacolele9 repre1entate de
extemporale, te1e, examene, lucr2ri de ab#olvire. A#t3el, ca adult, el #e va inte0ra 3oarte u4or -n
#i#temul #ocial din care 3ace parte, -4i va -ndeplini -n mod 3ire#c obli0aţiile 3amiliale,
 pro3e#ionale 4i #ociale, #e va preocupa continuu de re1olvarea unor #arcini 4i probleme de care
depinde #ucce#ul -n cariera pe care 4i>a ale#>o, precum 4i acce#ul #pre un #tandard #uperior de
viaţ2. Cea de>a treia menire a #i#temului educaţional o repre1int2 obi4nuirea elevului cu
necesitatea respectării unui program strict. Faptul c2 trebuie #2 3ie pre1ent la 4coal2, -n 3iecare
1i, la aceea4i or2, cu averti1area c2 orice minut de -nt!r1iere -i poate aduce penali12ri, c2 lecţiile
4i pau1ele au o durat2 bine #tabilit2, -ntotdeauna aceea4i, c2 -ntre0 anul 4colar e#te -mp2rţit -n
 perioade de #tudiu 4i vacanţe, toate ace#tea -l obi4nuie#c cu acceptarea 3irea#c2 a pro0ramului de
lucru de mai t!r1iu 4i cu re#pectarea lui in#tinctiv2. "n al patrulea r!nd, #i#temul educaţional
 promovea12 spiritul de competiţie. Notele, premiile de la #3!r4itul 3iec2rui an, diver#e alte
recompen#e, participarea la olimpiade #ub pre#iunea celor din 5ur -i creea12 viitorului adult
obi4nuinţa de a #e 1bate pentru promovarea pro3e#ional2 #pre trepte #alariale #uperioare, pentru
 prime 4i alte diver#e onoruri, pentru obţinerea unor re1ultate care #2>i aduc2 re#pectul celorlalţi 4i
#2>i #porea#c2 re#pectul de #ine.
"n a3ara ace#tor caracteri#tici 0enerale, #i#temul de -nv2ţ2m!nt e#te -n a4a 3el alc2tuit, -nc!t
#2 modele1e comportamentul 4i 0!ndirea viitorului adult -n con3ormitate cu ideolo0ia re0imului
a3lat la putere. "n #i#temele totalitare, uni3orma 4colar2 standard e#te obli0atorie, deoarece
induce #entimentul de de1individuali1are, 32c!nd mult mai u4oar2 di#ciplinarea 4i manipularea
individului. "n #i#temele democratice, obli0ativitatea purt2rii unor uni3orme #tandard nu exi#t2,
tocmai pentru a permite de1voltarea per#onalit2ţii individuale. i totu4i, unele in#tituţii de
-nv2ţ2m!nt, particulare -n marea ma5oritate a ca1urilor, le impun elevilor 4i #tudenţilor purtarea
de uni3orme specifice, tocmai pentru a>i deo#ebi de elevii 4i #tudenţii unor in#tituţii #imilare. e
creea12 a#t3el #entimentul apartenenţei la un 0rup #ocial, care #e dore4te de elit2 #entiment ce -4i
va ar2ta roadele mai t!r1iu, c!nd 3o4tii elevi #au #tudenţi #e vor #u#ţine 4i a5uta -ntre ei, tocmai
datorit2 ace#tui #entiment. Ceea ce nu #e poate -nt!mpla -n #ociet2ţile -n care ab#olut toţi 3o4tii
elevi au purtat o uni3orm2 #tandard.
2m!n!nd la anali1a #i#temului de -nv2ţ2m!nt ca in#trument de manipulare ma5or2, trebuie
ob#ervat2 4i #tructura #ubiectiv2 a pro0ramelor de #tudiu 4i c;iar a manualelor -n #ine.
e0imurile totalitare politi1ea12 pro0rama 4colar2 -ncep!nd cu primele cla#e, prin introducerea
unor obiecte care urm2re#c inocularea doctrinei re#pective, de la cea mai 3ra0ed2 v!r#t2, -n
 

mintea viitorului adult. De a#emenea, manualele de #tudiu al limbii materne, de 3ilo1o3ie, i#torie,
0eo0ra3ie 4.a.m.d. #unt #trict cen1urate pentru a educa elevul -n #piritul doctrinei dominante. De4i
mai puţin #trident2, manipularea prin con#truirea unui #i#tem de -nv2ţ2m!nt #peci3ic exi#t2 4i -n
#ociet2ţile democratice. De 3apt, 3iecare #i#tem politic 4i #ocial -4i educ2 cet2ţenii -n #piritul
 propriului #2u #i#tem de valori, al propriilor #ale le0i 4i re0ulamente. Nu exi#t2 ţar2, oric!t de
ne-n#emnat2, -n care #tructura educaţional2 #2 nu induc2 un comportament de 3idelitate 3aţ2 de
naţiune 4i de #tat, de re#pect 3aţ2 de i#toria naţional2, pre1entat2 cu o #ubiectivitate evident2
 pentru un ob#ervator neutru, -n a4a 3el -nc!t #2 motive1e 4i #2 #u#ţin2 doctrina promovat2 de
re0imul a3lat la putere.
Av!nd -n vedere rolul #i#temului de -nv2ţ2m!nt, dar 4i -ntrea0a complexitate a le0ilor 4i
re0ulamentelor #peci3ice unei anumite #ociet2ţi, comportamentul 4i 0!ndirea cet2ţenilor obi4nuiţi
#unt -n a4a 3el modelate, -nc!t #2 #e con3orme1e 4i #2 accepte cu naturaleţe concepţiile 4i
#tandartele care de3ine#c ce e#te bine 4i ce e#te r2u, ce e#te permi# 4i ce inter1i#, ce e#te moral 4i
ce imoral, ce e#te valoro# 4i ce e#te lip#it de importanţ2, ce e#te adev2rat 4i ce e#te 3al#.
Manipul2rile ma5ore #tau la ba1a r2#p!ndirii di3eritelor curente de opinie, 3ormea12 tradiţii 4i
obiceiuri, conturea12 mentalit2ţi, determin2 curente 9la mod29 #au c;iar ample mani3e#t2ri
 prote#tatare.
eaduc!nd -n atenţie experimentele lui Mil0ram, #e poate ob#erva c2 reacţiile 9pro3e#orilor9
au #urvenit ca urmare a unor manipul2ri relativ #c21ute ca importanţ2, dar nu ar 3i 3o#t po#ibile
32r2 exi#tenţa marilor manipul2ri, repre1entate de in3luenţa -ntre0ului #i#tem #ocial, con3orm
c2ruia, celor care au 5ucat rolul 9pro3e#orilor9 li #>a inoculat de la o v!r#t2 3ra0ed2 re3lexul #upu>
nerii 3aţ2 de autorit2ţi, indi3erent care ar 3i ace#tea.
tudiul comparat al culturilor o3er2 conclu1ii extrem de intere#ante. pre exemplu, din
 punctul de vedere al mentalit2ţii, locuitorii Europei Centrale 4i de E#t #unt mult mai a#em2n2tori
a#iaticilor dec!t americanilor, de4i, la prima vedere, impre#ia e#te total opu#2. "ntrea0a
mentalitate a americanului obi4nuit #e ba1ea12 pe de1voltarea re#pectului de #ine, a deplinei
-ncrederi -n 3orţele proprii. :oate 4i datorit2 3aptului c2 actuala democraţie american2 #>a
de1voltat -ntr>un #paţiu cu totul nou, pe un teritoriu ce a 3o#t cucerit cu arma -ntr>o m!n2 4i cu
Biblia -n cealalt2, -ntr>o ţar2 de#coperit2 4i luat2 -n #t2p!nire de oameni a#pri, obi4nuiţi #2 nu
a4tepte a5utor de la nimeni, pentru c2 un a#t3el de a5utor era -n ma5oritatea ca1urilor inexi#tent #au
ilu1oriu, -n timp ce lupta pentru exi#tenţ2 #e d2dea pe viaţ2 4i pe moarte.
I#toria tatelor /nite, a4a cum e#te ea pre1entat2 -n T"e 8orld *lmanac, cel mai r2#p!ndit
compendiu de#pre 9#tarea naţiunii9, reactuali1at -n 3iecare an, -ncepe la (*, deci are puţin pe#te
cinci #ute de ani -n ca1ul Coa#tei de E#t 4i circa un #ecol 4i 5um2tate pentru Coa#ta de e#t.
"nainte de a continua, trebuie ob#ervat c2 trecutul popoarelor ce au #t2p!nit acele ţinuturi -nainte
de venirea lui Cri#to3or Columb nu e#te luat -n calcul, dovad2 c2 p!n2 4i -n #i#temele cu o
democraţie avan#at2 pre1entarea i#toriei are o tent2 #ubiectiv2. "n ca1ul tatelor /nite, acea#t2
omi#iune urm2re4te, printre altele, accentuarea #entimentului de le0itimitate al naţiunii,
#entiment care acţionea12 ca un liant #ocial ab#olut nece#ar, 0enerea12 patrioti#mul 4i evit2
culpabili1area cu e3ecte imprevi1ibile a cet2ţenilor obi4nuiţi pentru 3aptele mai puţin corecte ale
unora dintre -nainta4i. evenind la i#toria -n #ine, conţinutul ei re#tr!n#, al2turi de inexi#tenţa
tradiţiilor 4i, -n 0eneral, a unui context #ocial pre#tabilit, a 32cut po#ibil2 crearea unei #ociet2ţi cu
totul noi, lip#ite de 9povara9 trecutului, -n cadrul c2reia #>a de1voltat o mentalitate aparte. /na
dintre caracteri#ticile ace#tei mentalit2ţi, #pre exemplu, e#te ab#enţa #entimentelor naţionali#te,
tocmai pentru c2 lip#e4te cau1a lor.
Dar e#enţa mentalit2ţii americane, #puneam, e#te de1voltarea re#pectului 3aţ2 de #ine. De la
cea mai 3ra0ed2 v!r#t2 copiii #unt -nv2ţaţi #2 02#ea#c2 #in0uri #oluţia oric2rei probleme. C!nd
trec prin momente 0rele, ce par 32r2 ie4ire, #unt #32tuiţi #2 nu a4tepte a5utor de la nimeni, ci #2
caute puterea de a dep24i cri1a doar -n ei -n4i4i. :entru a le de1volta tinerilor ace#t #entiment de
-ncredere -n 3orţele proprii, pro3e#orii re#pect2 cu #tricteţe anumite re0uli. pre exemplu, oric!t
de #tupide ar 3i -ntreb2rile #au r2#pun#urile unui elev, niciodat2 da#c2lul nu>i va #pune 9e4ti
 pro#t9, 9nu reu4e4ti #2 pricepi un lucru at!t de #implu9 #au 9dac2 mer0i tot a4a, n>o #2 ia#2 nimic
 

de capul t2u9, ci va 3olo#i doar expre#ii de 0enul 9-ntrebarea nu e bun29 ori 9r2#pun#ul e 3oarte
 bun9, care nu 3ac nici o re3erire la per#oana elevului #au la capacitatea lui de -nv2ţare.
"ntotdeauna elevul e#te cel mai bun, cel mai de4tept, -nt!mpl!ndu>#e ca doar -ntreb2rile #au
r2#pun#urile lui #2 3ie, uneori, proa#te.
"n #ociet2ţile a#iatice #au de #or0inte latin2, lucrurile #tau cu totul alt3el. Din 3ra0ed2 pruncie,
copiii #unt -nv2ţaţi #2 ţin2 #eama permanent de tradiţii, de p2rerile 3amiliei #au de ale celor din
 5ur. C!nd #e a3l2 -n #ituaţii de cri12, ei a4teapt2 a5utor din a3ar2, din partea p2rinţilor, a
 prietenilor, a celor -n mi5locul c2rora tr2ie#c.
peciali4tii americani -n p#i;olo0ie #ocial2 comparat2 au e3ectuat c!teva experimente
relevante, re3eritoare la di3erenţa de mentalitate dintre americani 4i 5apone1i. Acela4i c;e#tionar a
3o#t -mp2rţit unui 0rup de #tudenţi americani 4i unui 0rup de #tudenţi 5apone1i. /na dintre
-ntreb2ri era 9C!te lucruri bune 4i c!te lucruri rele aţi 32cut -n viaţ2?9 "n r2#pun#urile #tudenţilor
americani, num2rul 3aptelor bune era incomparabil mai mare dec!t cel al 3aptelor rele. "n
r2#pun#urile 5apone1ilor, erau relativ e0ale. /n alt element #tudiat a 3o#t timpul -n care #>au
completat c;e#tionarele. Americanii au r2#pun# imediat, ma5oritatea 32r2 #2 pun2 -ntreb2ri
#uplimentare. 7apone1ii au avut nevoie de un timp mai -ndelun0at de 0!ndire, iar mulţi dintre ei
au pu# -ntreb2ri de 0enul 9"n ce #en# lucruri bune, pentru mine, pentru 3amilie, pentru #ocietate
#au pentru toate la un loc?9 Nu exi#t2 un adev2r ab#olut con3orm c2ruia #2 #e a3irme c2 o
mentalitate e#te mai bun2 dec!t alta in0ura evaluare po#ibil2 poate 3i 32cut2 av!ndu>#e -n vedere
e3ectele re#pectivelor mentalit2ţi a#upra de1volt2rii #ociale, dar 4i individuale din cadrul unui
anumit tip de #ocietate. "n re#t, toate celelalte interpret2ri nu pot 3i dec!t #ubiective. pre
exemplu, 5apone1ii, din punctul lor de vedere, -i pot acu1a pe americani de e0oi#m. La r!ndul lor,
americanii -i pot acu1a pe 5apone1i de #l2biciune 4i ne;ot2r!re. A#emenea acu1e -n#2 apar ca
urmare a aprecierii unui #i#tem de valori prin intermediul #tandardelor unui #i#tem de valori
di3erit.
tudiul mentalit2ţilor e#te nece#ar 4i pentru #tabilirea unor contacte interumane importante.
De pild2, cuno#c!nd obiceiurile, tradiţiile, 3elul de a 0!ndi 4i de a #e comporta al partenerilor,
unii oameni de a3aceri pot 0;ida ne0ocierile -n a4a 3el, -nc!t #2 obţin2 un pro3it maxim. A#t3el cei
care duc tratative -n ţ2rile arabe 4tiu c2 acolo di#cuţiile importante #e poart2 -naintea me#ei, iar
mu#a3irii, pentru a 3i politico4i, trebuie #2 #e ridice de la ma#2 4i #2 plece -nainte de #3!r4itul
ace#teia. La 3el, oamenii de a3aceri arabi, a3laţi la un dineu o3icial -n Europa #au -n tatele /nite,
4tiu c2 ar 3i nepolitico# #2 -nceap2 tratativele -nainte de ma#2 #au #2 plece imediat dup2
terminarea ace#teia.
Dac2 -n ceea ce prive4te mentalit2ţile unor mari 0rupuri culturale e#te impo#ibil2 alc2tuirea
unui 9top9 al valorii ab#olute, cu totul alt3el #e pre1int2 #ituaţia -n ca1ul compar2rii celor dou2
mari #i#teme #ociale Q totalitar 4i democratic. "n#u4i 3aptul c2 #ociet2ţile democratice au
#upravieţuit tuturor convul#iilor 4i #e de1volt2 -n continuare, -n timp ce #i#temele totalitare #>au
 pr2bu4it de la #ine, dup2 o perioad2 mai #curt2 #au mai lun02, demon#trea12 #uperioritatea
democraţiei 3aţ2 de totalitari#m.
/n e3ect tulbur2tor 4i 0rav al marii manipul2ri exercitate prin inte0rarea individului -ntr>un
anumit #i#tem e#te 3enomenul de anomie, ce apare -n ca1ul #ei#melor #ocial>politice de
anver0ur2, atunci c!nd -ntre0ul #i#tem de valori, de concepţii 4i #tandarde #ociale #e pr2bu4e4te
 bru#c.
Conceptul de anomie &din 0rece4te a nomos B 32r2 le0e) a 3o#t introdu#, -n (+*', de
 pro3e#orul Emile Dur=;eim, -ntemeietorul 4colii 3rance1e de #ociolo0ie, -n lucrarea #a 5a
division du travail social 0Diviziunea muncii sociale1. Anomia de#emnea12 un 3enomen #ocial
anormal, patolo0ic, 0enerat de lip#a de re0uli morale 4i 5uridice menite #2 or0ani1e1e viaţa
economic2 4i #ocial2. Lip#a ace#tor norme #e re#imte la nivelul omului obi4nuit prin apariţia 4i
accentuarea unui #entiment de in#ecuritate di3u12, de team2 permanent2, ce duce la acţiuni
revendicative -n paralel cu cre4terea a0re#ivit2ţii. Cu alte cuvinte, o -ntrea02 #ocietate devine
 bolnav2 atunci c!nd re0ulile, tradiţiile 4i le0ile #e modi3ic2 bru#c, di#par #au #e -nt!r1ie
-nlocuirea lor la timp. Lip#iţi de vec;iul #i#tem de valori prin care #e raportau permanent la
 

#ituaţiile #ociale, oamenii devin vulnerabili, de1orientaţi, nervo4i.

De1volt!nd conceptul, Di#ertori 4i :ia11a ob#ervau c2 de1ordinea p#i;opatolo0ic2 de la
nivelul colectivit2ţii e#te provocat2 de #c;imb2rile rapide ale normelor #ociale pe care individul
nu le poate a#imila cu aceea4i vite12. E3ectul con#t2 -n cre4terea num2rului de a0re#iuni,
#inucideri, alien2ri 4i -mboln2viri p#i;ice.
Dur=;eim a #tudiat apariţia 4i e3ectele 3enomenului de anomie -n perioada evoluţiei
France1e. Dar ob#ervaţiile #ale #e re02#e#c -n anali1a tuturor #ei#melor #ociale. pre exemplu, -n
(**, un #onda5 al Centrului de tudii 4i Cercet2ri pentru :robleme de ineret din om!nia ar2ta
c2 opt1eci 4i opt la #ut2 dintre tinerii -ntre cinci#pre1ece 4i dou21eci 4i nou2 de ani #u3ereau de
anomieP O veritabil2 0eneraţie de #acri3iciu, pe care lip#a de le0i 4i re0ulamente, precum 4i
aplicarea de3ectuoa#2 a celor exi#tente -n perioada imediat urm2toare revoluţiei din decembrie
6+* au 32cut>o #2>4i piard2 -ncrederea -n viitor 4i #2 #e adapte1e 3oarte 0reu pre1entului.
Dep24ind cadrul anali1ei #i#temelor #ociale, #e pot 3ace diver#e #peculaţii, nu lip#ite de
intere# 4i de importanţ2, re3eritoare la -n#u4i rolul #peciei umane. De1voltarea umanit2ţii, -n
ultimele milenii 4i mai ale# -n ultimele #ecole, #>a 32cut pe ba1a pro0re#ului 4tiinţei 4i al te;nicii.
Exi#t2 -n#2 p2reri care #u#ţin c2 un a#emenea cur# al de1volt2rii repre1int2 o 9variant2 3al#29 a
evoluţiei, prin care #e creea12 tot mai multe 9prote1e9 ce limitea12 po#ibilit2ţile naturale ale
omului.
:2rerile #e ba1ea12 pe in3ormaţii controver#ate &in#u3icient dovedite, dar 4i impo#ibil de
conte#tat) privind puterile 9#upranaturale9 pe care le>ar dob!ndi, #pre exemplu, unii a#ceţi, -n
urma unor lun0i perioade de exerciţii. e au -n vedere 4i 3enomene inexplicabile, unele de5a
con3irmate, precum ;ipno1a, altele deocamdat2 doar ipotetice, cum ar 3i telepatia, clarvi1iunea,
tele=ine1ia, levitaţia etc. "n ace#t context, #e emite ipote1a c2 toate 3iinţele umane ar 3i capabile
de a#emenea per3ormanţe tulbur2toare, dar eventualele -ncerc2ri de a le activa #unt in;ibate de
#tilul de viaţ2 la care #>a a5un#. pre a da un exemplu #impli3icat p!n2 la vul0aritate, #e poate
 pre#upune c2 telepatia nu e#te #timulat2 deoarece exi#t2 tele3onul 4i celelalte mi5loace de
comunicare, levitaţia e#te in;ibat2 de 3olo#irea nenum2ratelor mi5loace de locomoţie, eventualele
capacit2ţi tele=inetice nu mai #unt nece#are din cau1a de1volt2rii a tot 3elul de mecani#me 4i
aparate arti3iciale 4.a.m.d.
Adepţii ace#tor teorii utili1ea12 4i ar0umentul in#u3icientei cunoa4teri a creierului uman, a
c2rui cercetare -n continuare ar putea o3eri #urpri1e de neb2nuit. "n acela4i timp #unt ve;iculate
exemplele unor eni0matice civili1aţii, de mult di#p2rute, ale c2ror ve#ti0ii #unt impo#ibil de
explicat -n contextul de1volt2rii comunit2ţii umane a4a cum e#te ea cuno#cut2 a#t21i. Foarte u4or
#e pot na4te #peculaţii de 0enul -n trecut, #pecia uman2 a urmat 4i alte variante de evoluţie,
di3erite de cea actual2, variante -n cur#ul c2rora a atin# per3ormanţe uluitoare, 32r2 a #e 3olo#i de
4tiinţa 4i te;nica -n accepţiunea lor actual2. Nu #e 4tie ce a determinat di#pariţia re#pectivelor
civili1aţii, a4a cum nu #e poate #pune c!t de aproape de extincţie a 3o#t umanitatea -n ultimii ani,
4i -nc2 mai e#te, -n eventualitatea declan42rii unui catacli#m nuclear, a unei epidemii -nc2
necuno#cute, #au din cau1e ce #cap2 previ1iunilor 3ire4ti. Nu trebuie #2 uit2m c2, nu demult, au
3o#t inter1i#e experimente promiţ2toare ce vi1au obţinerea unor bacterii care #2 tran#3orme
celulo1a -n ;idrocarburi. De4i a#t3el #>ar 3i re1olvat cri1a de combu#tibil pentru o lun02 perioad2
de timp, exi#ta pericolul ca bacteriile #2 #cape de #ub control, #2 #e multiplice rapid 4i #2
tran#3orme p2durile errei -n lacuri ne#3!r4ite de petrol, lucru ce ar 3i putut duce c;iar la
di#pariţia vieţii de pe :2m!nt.
Evident, -n 3inal apare 4i -ntrebarea 9Ce 4i, poate, cine a determinat actuala variant2 de
evoluţie a #peciei umane?9 "ncercarea de a da un r2#pun# ar marca de5a trecerea la o cate0orie
#uperioar2 de manipul2ri, cele planetare, ce intr2, deocamdat2, -n domeniul 3icţiunii pure.
Oric!t de 3ante1i#te ar p2rea a#t3el de ipote1e, ele #unt anali1ate cu toat2 #erio1itatea de c2tre
colective impre#ionante de cercet2tori. Marile puteri, -n #pecial /niunea ovietic2 4i tatele
/nite, au creat in#titute #peciale 4i au alocat 3onduri #ub#tanţiale pentru #tudierea 93enomenelor
neconvenţionale9 &ţin!nd, mai ale#, de parap#i;olo0ic). Marea ma5oritate a ace#tor #tudii a
urm2rit aplicaţii militare, iar o parte dintre conclu1ii au 3o#t utili1ate -n ima0inarea unor te;nici
 

extrem de #o3i#ticate pentru manipularea virtualilor inamici #au a ma#elor de manevr2.

>ar putea mer0e 4i mai departe cu ipote1ele. Academicianul rom!n Eu0en Macov#c;i a
ima0inat o teorie con3orm c2reia univer#ul -ncon5ur2tor e#te #tructurat pe mai multe niveluri.
:rimul, cel fizic, e#te repre1entat de materia 32r2 viaţ2. Al doilea, iosic, e#te repre1entat de
materia -n#u3leţit2, re#pectiv de plante 4i animale. Nivelul noesic aparţine 3iinţelor cu inteli0enţ2,
re#pectiv oamenilor. Di3erenţa, dat2 de inteli0enţ2, dintre un om 4i un c!ine e#te la 3el de mare 4i
in#urmontabil2 precum cea dintre un c!ine 4i o piatr2, de pild2.
De ce ar 3i numai trei niveluri -ntr>o a#emenea #tructur2? Lo0ica arat2 c2 e#te 3oarte po#ibil
#2 exi#te 4i un al patrulea nivel, cel denumit de Macov#c;i enisic, precum 4i niveluri
 supraenisice. Con3orm ace#tei teorii, entit2ţile enisice ar putea 3i at!t de deo#ebite de oameni,
#uperioare omului, cum e#te omul 3aţ2 de c!ine. Iar capacit2ţile lor nici m2car nu pot 3i ima0inate
de c2tre oameni, a4a cum darul inteli0enţei umane nu poate 3i -nţele# de un c!ine. Animalele 4i
 plantele #e 3olo#e#c de mediul -ncon5ur2tor pentru a #upravieţui. Oamenii #e 3olo#e#c de animale,
utili1!n>du>le ca ;ran2, la diver#e munci #au ca material pentru experienţe, 32r2 ca 9dobitoacele9
#2>4i poat2 da #eama. Oare 4i entit2ţile enisice manipulea12 #pecia uman2 32r2 ca ea #2 3ie
con4tient2? Iat2 ipote1e tulbur2toare, ce intr2 din nou -n domeniul 3icţiunii pure...
evenind la manipul2rile de5a cuno#cute 4i cla#i3icate, -n #pecial la cele de mare anver0ur2,
anali1a lor, adu#2 la cuno4tinţa c!t mai multor oameni, nu are doar menirea de a averti1a
individul a#upra pre#iunilor ce -i determin2 comportamentul 4i modul de 0!ndire, dar poate o3eri
4i #oluţii bene3ice -n ca1ul unor #ituaţii de cri12.
E#te vorba de #oluţii reale, care #2 modi3ice #tructurile 4i #i#temele #ociale -n a4a 3el, -nc!t #2
3ie 3avorabile tuturor cate0oriilor de oameni, nu de acele re1olv2ri 3al#e, -n intere#ul 0rupului
a3lat la putere, concreti1ate -n reeducarea, pedep#irea, -ncarcerarea, di#criminarea, excluderea #au
execuţia celor care nu #e comport2 -n #piritul normelor impu#e. "n #ociet2ţile moderne, cu
adev2rat democratice, acu1area victimelor a devenit anacronic2. Alcoolicii, #2racii, 4omerii nu
 pot 3i 32cuţi vinovaţi -n -ntre0ime de #ituaţia -n care #e a3l2. "n primul r!nd trebuie identi3icate
cau1ele #ociale ale #2r2ciei, ale lip#ei de locuri de munc2 #au ale -mpre5ur2rilor ce -i determin2 pe
oameni #2 bea #au #2 #e dro0;e1e. Doar acţion!nd a#upra cau1elor #e poate diminua amploarea
unor 3la0eluri precum #2r2cia, 4oma5ul, alcooli#mul #au con#umul de dro0uri...

Stu#iu #e caz$ %Tr&ntitu'uşii'(n'faţă% şi amuţirea "re!ei in#e"en#ente

"n toamna lui (**, o dat2 cu reluarea di#cut2rii noului Cod :enal -n :arlamentul om!niei,
 partidul de 0uvern2m!nt 4i>a re-nceput pre#iunile pentru introducerea -n cadrul articolelor ,
J, '+ 4i '* a unor pedep#e #peciale pentru 1iari4ti -n ca1ul comiterii in3racţiunilor de
calomnie, o3en#2 adu#2 autorit2ţii etc. Cum re1i#tenţa repre1entanţilor pre#ei independente era
3oarte puternic2, 3iind #u#ţinut2 4i de ma5oritatea partidelor din opo1iţie, 3ormaţiunea de
0uvern2m!nt #>a 0!ndit la o #trate0ie de manipulare abil conceput2, pentru a>4i -ndeplini #copul.
"nainte de a trece la de#crierea #trate0iei propriu>1i#e 4i a 3elului -n care ea a 3o#t pu#2 -n
aplicare, #e cuvin totu4i c!teva preci12ri pentru a contura -ntre0 contextul re#pectivelor eve>
nimente.
() Din opiniile repre1entanţilor pre#ei, 32cute publice at!t -n pa0inile 1iarelor independente
&nealiniate), c!t 4i cu alte numeroa#e prile5uri, reie4ea clar c2 opo1iţia 3aţ2 de re#pectivele articole
ale noului Cod :enal, precum 4i 3aţ2 de iniţierea unei le0i a pre#ei, nu era rodul dorinţei de a
 putea calomnia -n voie, de a -mpro4ca pe oricine cu noroi, de a pune -n circulaţie 4tiri voit 3al#e
ori tendenţioa#e, 32r2 nici o team2 de po#ibile urm2ri. De 3apt, a#emenea lucruri nici nu erau
 po#ibile, c;iar cu Codul :enal -n vi0oare la acea dat2 &de 3apt 4i -n momentul -n care #unt #cri#e
ace#te r!nduri), ace#ta conţin!nd de5a pedep#ele pentru in3racţiunile de calomnie, ultra5 etc.
) Opo1iţia 3aţ2 de articolele -mpricinate #au 3aţ2 de o le0e a pre#ei re1ida 4i re1id2 -nc2 -n
om!nia tocmai -n -n0ri5orarea Q 5u#ti3icat2 de nenum2rate exemple Q c2 ace#te le0i pot 3i
 

aplicate 4i interpretate -ntr>un #in0ur #en#, anume de a -n0r2di c!t mai mult libertatea pre#ei,
c;iar de a o ani;ila pentru a nu mai deran5a :uterea 4i pe ai #2i clienţi.
') :re#a independent2 &nealiniat2), ea #in0ur2, nu repre1int2 un pericol pentru :utere. eama
cea mare con#t2 -n audienţa ei -n r!ndul populaţiei. Milioane de oameni cite#c 1ilnic 1iarele
independente, pl2te#c pentru a le citi, tocmai pentru c2 le re3lect2 opiniile, le r2#pund unor
-ntreb2ri #pinoa#e, le arat2 modul -n care cei ale4i -ndepline#c #au nu a4tept2rile electoratului, le
de#lu4e#c mecani#mele intime ale vieţii #ociale, economice 4i politice din om!nia de a#t21i.
Dac2 cititorii ar #imţi c2 tot ceea ce #e #pune -n 1iarul pe care -l cump2r2 contra1ice realitatea,
contravine propriilor lor ob#ervaţii, propriilor lor idei #au #entimente, #>ar orienta imediat #pre un
alt 1iar, iar cel care le>a -n4elat a4tept2rile ar da 3aliment. Deci 3orţa 1iarelor independente #t2 -n
 primul r!nd -n cititorii pe care -i repre1int2 4i cu care, la un moment dat, #e identi3ic2. De 3apt,
ace#t lucru re3lect2 tocmai rolul pe care trebuie #2>l aib2 pre#a, acela de a 3i un veritabil c!ine de
 pa12 al democraţiei. "n con#ecinţ2 :uterea nu #e teme de pre#a independent2, ci de milioanele de
oameni care au acce# la acea#t2 #ur#2 de in3ormaţie ce nu poate 3i controlat2. :entru ca opinia
 public2 #2 3ie manipulat2 -n voie, trebuie #2 aib2 acce# la o #in0ur2 #ur#2 de in3ormaţie, a3lat2
total #ub controlul :uterii &#pre exemplu, televi1iunea naţional2). O #ur#2 de in3ormaţie care #2
nu amintea#c2 nimic de corupţie, de incompetenţ2, de ima0inea proa#t2 a om!niei -n lume, ca
urmare a mineriadelor 4i a pre1enţei extremi4tilor la 0uvernare -n anumite momente 4.a.m.d. O
#ur#2 care #2 pre1inte numai -nt!lniri o3iciale, 1!mbete, 4edinţe de lucru #u#ţinute, momente
-n2lţ2toare din activitatea productiv2 etc. A4a cum, #pre exemplu, era pe vremea lui Ceau4e#cu.
Mai ale# c2 aceia4i pro3e#ioni4ti de atunci au continuat #2 lucre1e din plin 4i dup2 revoluţie.
Amintiţi>v2 c2 re0imul ab#urd, pe care o -ntrea02 ţar2 -l ura, nu a putut #2 cad2 p!n2 nu a 3o#t
 preluat controlul a#upra in3ormaţiilor, re#pectiv a#upra televi1iunii naţionale. Amintiţi>v2, din
nou, c2 mineriadele poate nu ar 3i exi#tat 32r2 manipularea exercitat2 prin intermediul
televi1iunii. Manipularea e3icient2 a opiniei publice #e poate reali1a numai prin minimali1area
#au ani;ilarea #ur#elor alternative de in3ormaţie, deci a pre#ei independente.
) /n motiv principal ve;iculat -n permanenţ2 de :utere pentru a impune le0ile -mpotriva
 pre#ei e#te c2 acea#ta public2 4i 4tiri 3al#e, tendenţioa#e ori acu1aţii in#u3icient 3undamentate.
E#te adev2rat -n#2 -n ma5oritatea ca1urilor c2 vina nu aparţine 1iari4tilor, ci lip#ei de tran#parenţ2
a autorit2ţilor, a diver4ilor 3uncţionari publici, c;iar a celor obli0aţi, prin natura muncii lor, #2
in3orme1e opinia public2. "ntr>o democraţie veritabil2, e#te un drept 3undamental al
contribuabilului #2 3ie in3ormat corect, -n mod direct #au, mai ale#, prin intermediul pre#ei,
de#pre cum -i #unt c;eltuiţi banii, de#pre activitatea autorit2ţilor #au a in#tituţiilor pe care le
3inanţea12 din bu1unarul #2u, de#pre comportamentul 4i activitatea ale4ilor #2i. :robabil nimeni
nu ar 3i prote#tat dac2, -n acela4i timp cu o le0e a pre#ei, #>ar 3i adoptat 4i le0ea 3uncţionarului
 public, le0ea r2#punderii mini#teriale, le0ea partidelor 4.a.m.d., m2car pentru a>i da po#ibilitatea
1iari#tului acu1at de publicarea unor 4tiri 3al#e #au tendenţioa#e #2 acu1e la r!ndul #2u
3uncţionarul public ori autorit2ţile, care au re3u1at #2>i r2#pund2 la -ntreb2ri, pentru lip#2 de
tran#parenţ2 #au comportament abu1iv ori aro0ant. e#pectivele le0i -n#2 nici m2car nu au 3o#t
luate -n di#cuţie. >a aprobat -n #c;imb Le0ea #ecretului de #tat 4i de #erviciu, care -n0r2de4te 4i
mai mult acce#ul la in3ormaţii de intere# pentru opinia public2, dar incomode pentru :utere 4i ai
#2i clienţi.
) Faptul c2 modi3icarea articolelor , J, '+, '* din Codul :enal nu avea nimic de>a
3ace cu dorinţa :uterii de a impune #ociet2ţii rom!ne4ti norme 3ire4ti de conduit2, de moralitate,
ci erau orientate doar -mpotriva pre#ei independente, reie#e evident 4i din exemplul o3erit de
 publicaţiile :re4edinţiei 4i Guvernului. Ele au ap2rut din dorinţa re#pectivelor in#tituţii de a
in3luenţa opinia public2, dar 4i ca o modalitate de a #onda -n ce m2#ur2 electoratul mai e#te #au
nu de acord cu politica lor.
ira5ul in3im re3lect2 ne-ncrederea populaţiei 3aţ2 de amintitele in#tituţii, dar nu ace#ta e#te
#ubiectul anali1ei de 3aţ2. Important e#te 3aptul c2 -n amintitele publicaţii c!ţiva mercenari ai
#cri#ului public2 3recvent in5urii 0ro#olane, 0ratuite, mult mai 0rave dec!t unele exce#e din pre#a
independent2 &exce#e ap2rute de cele mai multe ori din dorinţa di#perat2 de a atra0e atenţia
 

a#upra unor #ituaţii intolerabile, -n condiţiile unei apatii totale din partea celor -ndrituiţi #2 le
#oluţione1e, con3orm le0ilor 4i Con#tituţiei ţ2rii), -n re#pectivele 0a1ete apar 3recvent in#ulte
0ro#olane la adre#a unor per#onalit2ţi politice #au culturale de prim ran0, inde1irabile :uterii.
In#taurarea moralit2ţii at!t de dorite Q -n di#cur#uri Q de :utere #>ar putea reali1a, -n ace#te
ca1uri, prin #impla de#3iinţare a re#pectivelor 0a1ete. De 3apt, -ntr>un #tat democratic e#te
nepermi#2 anomalia ca Guvernul #2 3inanţe1e din 3onduri publice un 1iar -n care #2>i 3ie atacaţi
adver#arii politici.
J) Evident, trebuie remarcat 3aptul c2 o3en#iva :uterii -mpotriva pre#ei independente a
coinci# cu declan4area campaniei pentru ale0erile din (**J.
Av!nd -n vedere #ituaţia exi#tent2, creionat2 -n cele de mai #u#, #2 vedem #trate0ia prin care
:uterea 4i>a propu# #2>4i atin02, -ntr>o 3orm2 #au alta, #copul. Dup2 cum #>a v21ut -n capitolul
anterior, o te;nic2 de manipulare a p2rţii adver#e, 3recvent utili1at2 -n cadrul unor ne0ocieri, e#te
9r!ntitul>u4ii>-n>3aţ29. eamintim, pe #curt, -n ce con#t2 ea.
Adver#arilor li #e pun de la bun -nceput -n 3aţ2 ni4te condiţii total inacceptabile, cu care
iniţiatorii nici nu #e a4teapt2 c2 partea adver#2 ar putea 3i de acord, pentru ca apoi, pe parcur#ul
ne0ocierilor, #2 #e a5un02 la punctul -n care condiţiile dorite, de 3apt, de iniţiatori, #2 3ie acceptate
de adver#ari. Mai mult, adver#arii r2m!n cu impre#ia c2 au obţinut o victorie prin 3aptul c2, de4i
de3avorabile lor, noile condiţii #unt mult mai bl!nde 3aţ2 de cele propu#e la -nceput de iniţiatori.
Dar, pentru adev2raţii pro3e#ioni4ti ai manipul2rii, lucrurile nu #e opre#c aici. :entru ca
#ucce#ul #2 3ie deplin, prin diver#e canale, ce nici m2car nu pot 3i #u#pectate de le02tur2 cu
iniţiatorii, li #e #u0erea12 c;iar adver#arilor textul noilor condiţii, apoi #e creea12 o #tare
arti3icial2 de panic2, -n #en#ul c2 termenul 3inal al ne0ocierilor nu mai poate 3i am!nat 4i 9ceva
trebuie pu# -n locul inacceptabilelor condiţii iniţiale9. A#t3el adver#arii a5un0 ei -n4i4i #2 3ac2
 propunerile dorite de iniţiatori, convin4i 3iind c2 #unt exclu#iv rodul 0!ndirii lor. Mai t!r1iu, c!nd
ten#iunea di#pare 4i anali1ele lucide arat2 #ituaţia de in3erioritate -n care #>au pu# adver#arii Q
 p2#tr2m acea#t2 denumire 0eneric2 Q, orice prote#t din partea lor e#te inutil, replic!ndu>li>#e c2
ei au 3o#t cei care au 32cut propunerile.
2 traducem teoria de mai #u# -n ceea ce #>a -nt!mplat -n toamna lui (**, -n relaţia dintre
 pre#a independent2 4i :utere. epre1entanţii :uterii au 9tr!ntit9 de la bun -nceput articolele cu
 pricina -n noul Cod :enal. Au urmat, cum era de a4teptat, prote#tele privind
necon#tituţionalitatea lor, prote#te venite din partea 1iarelor independente, #u#ţinute de 3orţe din
opo1iţie, de #indicate, de o mare parte a opiniei publice 4.a.m.d. Imediat, :uterea, prin diver#e
declaraţii mai mult #au mai puţin o3iciale, #>a ar2tat di#pu#2 la conce#ii. "n ace#t timp, prin canale
oculte #>a r2#p!ndit #u0e#tia c2 totu4i 9ceva trebuie pu# -n locul ;ulitelor articole9. A 3o#t
elaborat c;iar 4i textul unui nou articol &doar unul, 3aţ2 de celelalte patru pe care era menit #2 le
-nlocuia#c2, pentru a #u0era din #tart o nou2 conce#ie), articol prin care era de3init 4i pa#ibil de
 pedeap#2 a4a>numitul 9delict de pre#29. e#pectiva 9nad29 a 3o#t canali1at2 #pre mediul
0a1et2re#c 4i a -nceput #2 circule pe diver#e c2i, 3iind preluat2 4i tran#mi#2 de la unii la alţii, p!n2
ce #>a pierdut total urma celor care au lan#at>o.
Manevra a dat roade, -n #en#ul c2, dup2 puţin timp, c!ţiva 0a1etari de la un important
cotidian naţional au 32cut public2 propunerea pentru -nlocuirea celor patru articole incriminate
din noul Cod :enal cu articolul privind 9delictul de pre#29, convin4i 3iind c2 ei #unt autorii
textului 4i c2 a#t3el o3er2 o #oluţie pentru ie4irea din impa#.
"n paralel, :uterea a inoculat atent o atmo#3er2 de ten#iune, de 0rab2, convoc!nd imediat
directorii principalelor cotidiane la o 9ultim29 4i 9deci#iv29 -nt!lnire cu pre4edintele partidului de
0uvern2m!nt, pentru 9;ot2r!rea 3inal29. ub pre#iunea timpului, 0a1etarii care au propul#at
9delictul de pre#29 nu au mai avut timpul unei anali1e lucide care #2 le demon#tre1e c2 noul
articol nu numai c2 nu prote5ea12 1iari4tii, dar creea12 di#ponibilitatea de a 3i incriminate c;iar 4i
 per#oanele di#pu#e la m2rturi#iri #au declaraţii incomode. O a#t3el de anali12 ar2ta clar c2
introducerea 9delictului de pre#29 -n noul Cod :enal ar 3i repre1entat o victorie important2 a
:uterii -n o3en#iva -mpotriva pre#ei independente.
Dar, cum #puneam, -nt!lnirea dintre repre1entantul de marc2 al :uterii 4i 1iari4ti nu mai l2#a
 

timp pentru di#cuţii 4i anali1e. Evident, #e a4tepta ca propunerea cu 9delictul de pre#29 #2 vin2
din partea 1iarului care l>a pre1entat -n pa0inile #ale. 9Delictul...9 ar 3i 3o#t imediat introdu# -n
Codul :enal pentru a -nlocui celelalte patru modi3ic2ri 4i oricare prote#te ulterioare ar 3i 3o#t
contracarate cu non4alanţ2 <oi l-aţi cerut, noi n-am făcut altceva decât să vă acceptăm dorinţa.
puneam c2 #trate0ia aplicat2 de pro3e#ioni4tii :uterii -n ace#t ca1 avea 4i alte e3ecte, mult
mai 0reu decelabile, dar de mare importanţ2. Anticip!nd e3orturile pre#ei independente de a #e
ap2ra de atacurile :uterii, prin a demon#tra c2 cele mai 0rave calomnii nu apar -n pa0inile ei, ci
-n revi#tele extremi#te, arti1anii manipul2rii -ncura5au, prin diver#e canale oculte, populari1area
con3lictului exi#tent la acea vreme -ntre liderul :artidului om!nia Mare 4i pre4edintele
om!niei, #u0er!ndu>#e c2 ne0li5area lui i>ar putea da ap2 la moar2 liderului extremi#t. De
a#emenea, 1ilnic, pre#ei i #e o3ereau noi declaraţii belicoa#e pentru a mediati1a ne3ire#c de mult
acel con3lict. e1ultatul a 3o#t contrar a4tept2rilor 0a1etarilor, dar con3orm cu a4tept2rile
manipulatorilor at!t Ion Ilie#cu, c!t 4i adim udor au -nre0i#trat cre4teri de popularitate, -n
detrimentul per#onalit2ţilor din opo1iţie. "n plu#, pre4edintele om!niei a reu4it per3ormanţa de a
 bene3icia de o ima0ine 3avorabil2 -n mai toate cotidianele independente, 3iind pu# permanent -n
antite12 cu liderul extremi#t. O ne#perat2 bil2 alb2 -n per#pectiva ale0erilor din anul urm2tor.
evenind la manevra cu modi3ic2rile Codului :enal, trebuie amintit c2, de4i a 3o#t con#truit2
cu cea mai mare 3ineţe, ea nu a reu4it. Directorii principalelor cotidiane #>au -nt!lnit, -n #eara de
dinaintea di#cuţiilor 93inale9 cu pre4edintele partidului de 0uvern2m!nt, 4i #>au -nţele# #2 renunţe
la ideea cu 9delictul de pre#29 4i #2 nu cede1e nici unei pre#iuni din partea :uterii. Ceea ce, a
doua 1i, #>a 4i -nt!mplat.
Ar mai r2m!ne de #pu# c2 imediat dup2 aceea noul Cod :enal a c21ut la vot -n :arlament,
3iind trimi# #pre re3ormulare...

Remo#earea g&n#irii (ntr'un !i!tem totaitar

"n teorie, doctrinele ba1ate pe e0alitari#m au c!4ti0at numero4i adepţi. "n practic2 -n#2, ele #>
au dovedit 3alimentare. Dac2 ar 3i #2 lu2m doar exemplul evoluţiei France1e, de#324urate #ub
devi1a 5iertate, (galitate, raternitate, vedem c2 dup2 toat2 acea eu3orie iniţial2 a ma#elor a
urmat #!n0eroa#a perioad2 a terorii. Conduc2torilor revoluţiei, dup2 preluarea puterii, le>a
devenit tot mai clar c2 nu pot pune -n aplicare ideile utopice -n numele c2rora au ridicat
mulţimea. :entru a #e menţine la putere nu au avut alternativ2R au in#taurat o domnie a terorii, cu
mult mai cr!ncen2 4i mai ab#urd2 dec!t con#tr!n0erile exi#tente -n #ocietate anterior venirii lor la
conducere. "n linii mari #cenariul #>a repetat -n mai toate #ociet2ţile -n care #>a -ncercat aplicarea
#i#temelor ba1ate pe ideile #ociali#mului utopic. :entru c2 doctrina #ociali#t2 a 3o#t, e#te 4i va
r2m!ne utopic2.
E0alitatea -ntre oameni, lip#a propriet2ţii private, lip#a unui #i#tem concurenţial autentic -n
economie, #ocietate #au politic2 ani;ilea12 -n#24i e#enţa 3iinţei umane, di#tru0e individualitatea,
#l2be4te #ocietatea p!n2 la trecerea -n ne3iinţ2. O #uperb2 pove#tire #cience>3iction -ncepea cu o
con#tatare dureroa#2 4i-au tăiat aripile. :e o planet2 ipotetic2, locuit2 de oameni cu aripi, un
adev2rat paradi#, au venit membrii unei expediţii, tot oameni, care au t2iat aripile mai multor
indivi1i, 3orţ!ndu>i #2 #e 1bat2 continuu, la ne#3!r4it, pentru a #upravieţui. De4i experimentatorii
 p2reau la -nceput ni4te a0enţi ai r2ului, -n timp Q c!nd pe planeta re#pectiv2 au -nceput
catacli#me deva#tatoare, pe care ei le prev21u#er2 Q adev2ratul #en# al mi#iunii lor a ie4it la
iveal2. Oamenii cu aripi, ne-nv2ţaţi cu lupta dur2 pentru exi#tenţ2, au murit unul c!te unul, dar
#pecia a #upravieţuit prin cei c2rora li #e t2ia#er2 aripile, pentru c2 ei deveni#er2 mult mai
re1i#tenţi, mai inventivi, mai creatori.
:ove#tirea, -ntr>un 3el, duce cu 0!ndul #pre de#tinul tra0ic al imperiilor precolumbiene.
Inca4ii de1volta#er2 un #i#tem #ocial -ntruc!tva a#em2n2tor celor ima0inate de adepţii
#ociali#mului utopic. "ntrea0a #upra3aţ2 a #tatului era -mp2rţit2 -n trei o parte aparţinea #oarelui,
 

 produ#ele obţinute de pe acea#t2 9treime #acr29 3iind 3olo#ite pentru -ntreţinerea preoţilor 4i
 pentru 5ert3ele rituale, a doua aparţinea #uveranului, iar a treia poporului. "n ceea ce prive4te
cultivarea p2m!ntului, 3iec2rui b2rbat -n#urat i #e reparti1a o bucat2 de p2m!nt de o anumit2
#upra3aţ2 &aproximativ aceea4i pentru toţi), numit2 tupu. De a#emenea, dac2 avea copii, pentru
3iecare b2iat i #e mai reparti1a un tupu, iar pentru 3iecare 3at2, o 5um2tate de tupu. ecolta era
#tr!n#2 la comun 4i #e -mp2rţea 4i ea tot -n trei p2rţi e0ale. O treime mer0ea la depo1itele de #tat,
ce aparţineau #uveranului, depo1ite din care erau pl2tiţi militarii, con#tructorii de drumuri 4i
cet2ţi, 3uncţionarii. ot din ace#te depo1ite era -ntreţinut2 4i Curtea imperial2. A doua treime era
du#2 -n depo1itele 9#acre9, de unde erau aprovi1ionaţi preoţii. A treia parte era -mp2rţit2 -n mod
e0al tuturor celor care munci#er2 p2m!ntul, -n raport cu num2rul parcelelor pe care le cultiva#e
3iecare. "n ca1ul unor calamit2ţi naturale, ce nu permiteau obţinerea unor recolte #u3iciente
 pentru toat2 lumea, depo1itele de #tat erau de#c;i#e pentru a #e aprovi1iona din re1ervele lor 4i
 poporul. Acela4i #i#tem era aplicat 4i -n ca1ul cre4terii turmelor de lame. "n a3ara obli0aţiilor 3aţ2
de #tat, concreti1ate -n munca pe c!mp, 4i #ati#3acerea #ta0iului militar, cet2ţenii aveau 4i
obli0aţia de a pre#ta un anumit num2r de 1ile de munc2 -n 3olo# ob4te#c &la con#trucţii, -n mine,
la #i#temele de iri0aţii etc). Cei inapţi de munc2, v2duvele 4i b2tr!nii primeau de la #tat toate cele
nece#are traiului. De a#emenea, oamenii trecuţi de 4ai1eci de ani erau #cutiţi de munc2, iar cei ce
-mplini#er2 cinci1eci de ani munceau mai puţin. De4i, -n urma cuceririlor, multe 0rup2ri etnice
3u#e#er2 #tr2mutate din locurile de ba4tin2 4i ame#tecate cu altele, ace#t #i#tem de viaţ2, -n timp, a
du# la deo#ebiri minime -ntre cet2ţenii de r!nd ai imperiului.
 Nu exi#tau bani, nu exi#ta proprietate privat2, nu exi#tau cer4etori, cet2ţenii obi4nuiţi aveau
aceea4i #tare material2, motiv pentru care nu #e r2#p!ndi#er2 nici 9maladii9 precum l2comia,
invidia, e0oi#mul. e pot #crie #tudii -ntre0i de#pre comparaţia unui a#emenea #i#tem ce
3uncţiona aproape impecabil 4i tipul de #ocietate -ntrev21ut de adepţii #ociali#mului. rebuie
remarcat c2 #ocietatea inca#2 -nre0i#tra o e0alitate aproape per3ect2 doar la nivelul cet2ţenilor de
r!nd. Dea#upra ace#tora, #e a3la o -ntrea02 ierar;ie de 3uncţionari ai #tatului, membri ai 3amiliei
imperiale, preoţi, care #e bucurau de privile0ii uria4e, dar 4i ace#tea 3oarte bine de3inite 4i
-mbinate cu obli0aţii privind buna 3uncţionare a #tatului. "n#2 nu de#pre o a#emenea paralel2
dorim #2 di#cut2m. i#temul inca4, indi3erent c!t de neobi4nuit ar p2rea, a5un#e#e aproape de
 per3ecţiune -n ceea ce prive4te 3uncţionarea #a. La 3el, de4i di3erenţele #unt #emni3icative,
Imperiul A1tec, pe continentul nord>american, tindea #pre per3ecţiune &tot -n ceea ce prive4te
3uncţionarea). "n#2 per3ecţiunea a condu# #pre o anumit2 de0enerare, #pre o vulnerabilitate tot
mai accentuat2 a -ntre0ii #ociet2ţi. Acea#ta e#te una dintre cau1ele, poate c;iar cea 3undamental2,
 pentru care c!teva #ute de conc;i#tadori au reu4it #2 di#tru02 dou2 civili1aţii uluitoare, #2
 provoace moartea a milioane de oameni.
/ni3ormitatea, lip#a motivaţiilor, nivelarea #i#temelor umane 0enerea12 vulnerabilitate. "nc2
un ar0ument ar putea 3i adu# -n #pri5inul ace#tei a3irmaţii. :ro0re#ele 0eneticii, ale in0ineriei
0enetice, vor 3ace -n cur!nd po#ibil2 reali1area 9;2rţii 0enetice9 a 3iec2rui individ. e va putea
cunoa4te a#t3el, c;iar -nainte de na4tere, dac2 noua 3iinţ2 uman2 va #u3eri de vreo boal2 con0e>
nital2 #au va 3i predi#pu#2 unei maladii #au alteia. In0ineria 0enetic2 va permite nu pe#te mult
timp c;iar corectarea unor a#emenea de3icienţe. Mai mult, #e va putea a5un0e c;iar la
9modelarea9 3iec2rui nou>n2#cut con3orm dorinţei p2rinţilor, -ncep!nd cu #exul 4i termin!nd cu
3i1ionomia, culoarea oc;ilor #au a p2rului. Dincolo de optimi#mul 0enerat de a#emenea
 per#pective tulbur2toare, oamenii de 4tiinţ2 au -nceput de5a #2>4i pun2 -ntreb2ri extrem de 0rave.
:rincipala problem2 e#te aceea a unei previ1ibile 4i extrem de d2un2toare #2r2ciri a 3ondului
0enetic uman, -n ca1ul -n care #e va permite 9modelarea9 nou>n2#cuţilor. pre exemplu, dac2
ma5oritatea p2rinţilor -4i vor dori copii blon1i, cu oc;i alba4tri, e#te 3oarte po#ibil ca -n #curt timp
#2 di#par2 total tipurile umane care nu ar core#punde #tandardelor de 3rumu#eţe ale momentului.
Iar di#pariţia unor a#t3el de tipuri ar #2r2ci 0rav mo4tenirea 0enetic2 a omenirii, 32c!nd>o
extraordinar de vulnerabil2 -n ca1ul apariţiei unor maladii -nc2 necuno#cute, dar 0ener!nd 4i noi
9boli9 ale #ociet2ţii, ce ar putea duce, -n ultim2 in#tanţ2, la di#pariţia #peciei umane.
:oate am mer# prea departe cu ar0umentaţia. Ideea -n#2 era de a demon#tra c2 #upravieţuirea
 

#peciei umane 4i de1voltarea ace#teia #e pot 3ace numai -n cadrul unor #i#teme, #ociet2ţi,
eco#i#teme care #2 incite creativitatea, #piritul de competiţie, diver#i3icarea activit2ţilor umane.
:ractica a dovedit c2 #i#temele cele mai 3avorabile #unt acelea -n care libert2ţile individuale #unt
-ncura5ate 4i -mbinate c!t mai armonio# cu libert2ţile colective. ociali#mul, care -4i propu#e#e
-nl2turarea #2r2ciei, bun2#tarea 0eneral2, e0alitatea -ntre toţi cet2ţenii 4i alte a#emenea obiective
m2reţe a dat 3aliment. Democraţiile occidentale -n care #ocietatea a -ncura5at competiţia 4i
a3irmarea valorilor, dincolo de tarele #ale, tot mai re#tr!n#e pe m2#ura de1volt2rii #i#temului
#ocial, au #upravieţuit 4i #>au con#olidat. Mai mult, -n ţ2rile cu democraţie avan#at2, nivelul de
trai al cet2ţeanului obi4nuit e#te cu mult pe#te cel -nre0i#trat -n ţ2rile 3o#te comuni#te, c;iar -n
trecutele momente de v!r3 ale economiei #ociali#te. "nc2 o dovad2 c2 #i#temul concurenţial #>a
dovedit cel viabil, -n comparaţie cu #i#temul centrali1at, care, dup2 unele #ucce#e de -nceput, a
de0enerat #pre teroare.
pre deo#ebire de membrii de r!nd ai partidelor comuni#te, dintre care mulţi, la -nceput, au
cre1ut #incer -n 9#uperioritatea9 4i 9bine3acerile9 unei viitoare #ociet2ţi per3ecte, teoreticienii
comuni#mului au -nţele#, tot de la bun -nceput, c2 ideolo0ia lor va trebui impu#2 prin 3orţ2 4i,
mai mult, va trebui menţinut2 prin 3orţ2. De aceea au iniţiat o #trate0ie extrem de bine pu#2 la
 punct, per3ecţionat2 continuu, de manipulare a con4tiinţelor. Ceea ce uime4te e#te cini#mul
ace#tor 9-ntemeietori9, aerul lor #uperior, e3orturile depu#e -n a modi3ica #tructura p#i;ic2 a #ute
de milioane de 3iinţe umane pentru a le #upune voinţei lor. Ei 4tiau c2 #ociali#mul 4i, mai apoi,
comuni#mul vor r2m!ne ideolo0ii utopice 4i, -n loc de a c2uta alte #oluţii pentru a veni -n -nt!m>
 pinarea dorinţelor 4i nece#it2ţilor 3ire4ti ale oamenilor, au pu# -n mi4care un -ntre0 mecani#m al
manipul2rii 4i terorii pentru a>i aduce pe oameni -n #ituaţia unor marionete care #2 popule1e
univer#ul pe care 4i l>au ima0inat ei.
Anali1a metodelor de creare 4i -ntreţinere a unui #i#tem totalitar relev2 3aptul c2 minciuna
era 4i -nc2 mai e#te &-n unele 1one ale 0lobului) doar una dintre armele celor a3laţi la putere. E
ca1ul #2 vorbim de #i#temele totalitare -n 0eneral, indi3erent c2 la conducerea lor #>au a3lat
comuni4tii, na1i4tii, #au diver4i alţi dictatori, lideri de cult, 3undamentali4ti etc. etc. Nu are ro#t #2
ne limit2m doar la comuni4ti, pentru c2 a#em2n2rile -ntre toate ace#te #i#teme totalitare, de
ori0ini 3oarte di3erite, uneori c;iar opu#e ideolo0ic, #unt i1bitoare. Minciuna, #puneam, era poate
arma de ba12 a celor care au impu# ideolo0iile totalitare. "n#2 proce#ul de manipulare a
con4tiinţelor, de c!4ti0are a controlului a#upra minţilor umane e#te cu mult mai complex...

/nicitatea #peciei umane, dar 4i a 3iec2rui individ -n parte, e#te dat2 de armonia -n care #e
-mplete#c inteli0enţa, con4tiinţa 4i a3ectul. Inteli0enţa ne d2 capacitatea de a -nv2ţa, de a ne
aminti 4i de a ima0ina. Datorit2 con4tiinţei ne d2m #eama de relaţiile noa#tre cu lumea exterioar2,
 putem 3ace di#tincţia -ntre eul no#tru 4i lume, -ntre univer#ul no#tru interior 4i realit2ţile
exterioare. A3ectul ne o3er2 ba1a pentru a percepe experienţele -ntr>o in3initate de nuanţe #ubtile,
dar 4i complexe, dincolo de #impla #u3erinţ2 #au pl2cere.
Imen#a capacitate de a -nv2ţa ne permite nu numai #2 pro3it2m de propria noa#tr2 experienţ2,
ci #2 ne con#truim viaţa ba1!ndu>ne 4i pe experienţa altora, -nma0a1inat2 -n planuri, memorii,
documente, i#torii #cri#e. Abilitatea de a ima0ina alternative, de a propune variante, de a anticipa
con#ecinţe ne d2 po#ibilitatea #2 con#truim #cenarii dintre cele mai -ndr21neţe de#pre viitor,
dep24ind c;iar lo0ica linear2. Capacitatea de a iubi, de a tr2i emoţii inten#e, ne determin2 #2 ne
implic2m total -n viaţa de 3iecare 1i.
:entru ca atributele tripletei inteli0enţ2>con4tiinţ2>a3ect #2 3uncţione1e per3ect -n #en#ul
de1volt2rii individului, trebuie ca el #2 aib2 o vi1iune 3oarte bine -nc;e0at2 a temporalit2ţii, a
ceea ce -n#eamn2 trecut, pre1ent 4i viitor, a importanţei ace#tor noţiuni. Numai a#t3el 3iinţa
uman2 -4i dob!nde4te 4i -4i demon#trea12 #uperioritatea devenind total implicat2 -n ceea ce a
3o#t, -n ceea ce e#te 4i -n ceea ce va 3i.
C!nd unei a#emenea 3iinţe umane pure -i e#te ad2u0at, impu#, implementat, cum vreţi #2
#puneţi, un #i#tem de norme morale, etice, atunci comportamentul #2u va 3i determinat 4i de
 

con4tiinţa a ceea ce #>ar putea -nt!mpla -n anumite condiţii date, comparativ cu ceea ce ar trebui
#2 #e -nt!mple, -n #en#ul -ndeplinirii #au ne-ndeplinirii re#pectivelor norme.
Memoria d2 omului #entimentul de continuitate a eului de>a lun0ul timpului, -n cadrul
#ociet2ţii, contur!ndu>i a#t3el per#onalitatea. recutul alimentea12 pre1entul cu #tandarde, criterii
de comparaţie, experienţe, tradiţii, re3lexe, determin!nd reacţiile din experienţa imediat2.
entimentele repre1int2 o punte de le02tur2 #pecial2 cu ceilalţi oameni, de multe ori mult mai
e3icient2 4i mai rapid2 dec!t re1ultatele unor anali1e reci, ba1ate pe raţionamente pure. Iubirea 4i
#entimentul de -ncredere pot crea le02turi mult mai puternice 4i mai #tabile dec!t orice 5udecat2.
Ima0inaţia o3er2 omului puterea de a dep24i 0re4elile trecutului, de a corecta pre1entul 4i de a
con#trui variante mai bune ale viitorului. Ca un corolar al ace#tui mecani#m apar noţiunile de
 bine 4i r2u, co>rect>incorect, apoi, -n cadrul #ociet2ţii, #i#temul de le0i.
Omul e#te o 3iinţ2 #ocial2. :entru a #e de1volta, el are nevoie de ceilalţi. "n cadrul #ociet2ţii
#e re0lea12 raportul -ntre intere#ele per#onale, drepturi, privile0ii, dar 4i obli0aţiile ce #tau la ba1a
 bunului>#imţ. Oamenii au nevoie de oameni pentru a #e #u#ţine reciproc, pentru a evolua, pentru
a re1i#ta pericolelor.
Av!nd -n vedere acea#t2 extrem de #c;ematic2 pre1entare a e#enţei umane #au, mai bine 1i#,
a modului -n care e#te ea perceput2 de p#i;olo0ia #ocial2, e mult mai le#ne de -nţele# modul -n
care acţionea12 cei care dore#c #2 aib2 controlul total a#upra #emenilor lor.
:rincipalul #cop al liderilor unui #i#tem totalitar nu e#te de a #t2p!ni prin 3orţ2 #au de a>4i
di#tru0e adver#arii, ci de a>4i determina #upu4ii #2 0!ndea#c2 #incer a4a cum vor ei, conduc2torii.
 Noul #i#tem #ocial creat de dictatori are ca unitate repre1entativ2 omul nou, cu o 0!ndire total
di3erit2 de a predece#orilor. Forţa e#te 3olo#it2 ca un auxiliar, -n cadrul unui -ntre0 #i#tem de
recreare a con4tiinţelor, #i#tem -n care manipularea, mai preci# minciuna, are rolul determinant.
Minciuna e#te in#trumentul 3olo#it -n re#tructurarea concepţiilor, -n modi3icarea
experienţelor, -n de3ormarea relaţiilor interper#onale, -n di#tor#ionarea proce#elor ima0inative, -n
recrearea #i#temelor de norme morale 4i etice, -n re#crierea i#toriei, -n de1voltarea unor noi
criterii de evaluare, -n remodelarea #entimentelor. Minciuna e#te in#trumentul de ba12 prin care
#e creea12 omul nou.
:ropov2duitorii re0imurilor totalitare, #puneam, aveau 4i au un total di#preţ 3aţ2 de 3iinţa
uman2, v21!nd oamenii ca pe o ma#2 amor32, deper#onali1at2, 0ata de a 3i remodelat2 pentru a da
na4tere 4irurilor de #upu4i per3ecţi. Credinţa propov2duitorilor -n po#ibilitatea de a controla
minţile oamenilor, de a le #t2p!ni, era total2. Iat2 ce #puneau trei dintre ei, re3eritor la ace#t
#ubiect
 Daţi-ne un copil de opt ani şi vă garantez că va fi olşevic toată viaţa. &Lenin, cuv!ntare -n
3aţa comi#arilor educaţiei, (*')
 )ndividul treuie să accepte lipsa de importanţă a propriei sale persoane, să se integreze
unei puteri superioare şi să fie mândru că este parte din forţa şi gloria acestei puteri superioare.
&$itler, 4ein ampf (*'')
 ără nici o e'agerare treuie spus că însuşi viitorul comunist al patriei noastre depinde de
dezvoltarea cu succes a muncii ideologico-educative 0...1 Treuie să facem din fiecare unitate
 şcolară un puternic centru de educaţie în spirit socialist şi comunist a copiilor şi tinerilor.
&Ceau4e#cu, 3rogramul 3%# pentru îmunătăţirea activităţii ideologice, (*H()
"n cartea #a, #eforma gândirii şi psi"ologia totalitarismului, .7. Li3ton identi3ic2 opt c2i de
acţiune pentru remodelarea 0!ndirii, -n #copul obţinerii controlului a#upra minţii ma#elor de
oameni. Ace#tea #unt %ontrolul comunicaţiilor umane, 4anipularea mistică, %erinţa de
 puritate, %ultul confesiunii, +tiinţa sacră, #emodelarea limajului, Doctrina mai presus de
oameni 4i Delimitarea socială. "n toate ace#te direcţii, minciuna 5oac2 un rol primordial. C;iar
dac2, -n realitate, ideolo0iile totalitare nu au utili1at o combinaţie per3ect2 -ntre cele opt 9c2i9,
c;iar dac2 unele metode de remodelare a 0!ndirii au 3o#t experimentate -ntr>o proporţie mai mare
dec!t altele 4i c;iar exacerbate, cla#i3icarea lui Li3ton r2m!ne valabil2, pertinent2 4i util2 -n
-ncerc2rile de radio0ra3iere a oric2rui #i#tem totalitar, indi3erent c2 e#te de #or0inte comuni#t2,
na1i#t2, 3undamentali#t>reli0ioa#2 4.a.m.d.
 

%ontrolul comunicaţiilor umane e#te mi5locul 3undamental de acţiune -n remodelarea

0!ndirii umane. "n cartea #a, CEF. cea #trict inter1i#2 de re0imurile comuni#te, Geor0e Or%ell
ima0ina un #i#tem totalitar ce tindea #pre per3ecţiune. e1a de ba12 a liderilor acelui re0im era
%ine controlează prezentul, controlează trecutul. %ine controlează trecutul, controlează viitorul.
O uria42 armat2 de oameni lucra pentru modi3icarea trecutului. :ermanent, -n 3uncţie de cei care
#e #uccedau -n po#turile de conducere #au c2deau -n di10raţie, -n 3uncţie de nece#it2ţile
momentului, i#toria era re#cri#2. C2rţile, articolele din 1iare, documentele erau re3ormulate 4i
noile variante le -nlocuiau -n ar;ive pe cele vec;i, care erau di#tru#e, pentru a nu r2m!ne nici o
urm2 de#pre ceea ce #e -nt!mpla#e cu adev2rat c!ndva #au m2car de#pre care 3u#e#e ultima
ver#iune a0reat2 de conduc2tori. De 3apt nimeni nu mai 4tia exact ce #e -nt!mpla#e -n realitate.
recutul era adaptat pentru a motiva acţiunile din realitatea imediat2, dar 4i pentru a 5u#ti3ica
acţiunile din viitor. "n acela4i timp, o alt2 armat2 de oameni lucra la recrearea pre1entului. :entru
a 5u#ti3ica o acţiune #au alta, permanent erau inventaţi inamici, con3licte, de1a#tre. Nimeni nu
mai 4tia exact ce #e petrecea cu adev2rat. ealitatea -n#24i 3u#e#e ani;ilat2 4i -nlocuit2 cu o
aparenţ2 de realitate.
"n cartea #a, $tructura minciunii, :iotr @ier1bic=i #e ocup2 de anali1a am2nunţit2 a
minciunilor din #3era in3ormaţiilor. :rincipiul e#enţial de in3ormare -ntr>un #i#tem totalitar, #pune
@ier1bic=i, are 3orma urm2toarelor directive %e treuie să ştie poporul 4i %e treuie să nu ştie
 poporul.
:entru -ndeplinirea primei directive #e pune -n mi4care un -ntre0 #i#tem de propa0and2 care
#2 induc2 -n con4tiinţa public2 ideea 4i mai apoi convin0erea c2 ar 3i 9cea mai bun2 dintre lumi9.
Acţiunea -n#2 are 4an#e 3oarte limitate de reu4it2, at!t timp c!t oamenii au acce# 4i la alte #ur#e de
in3ormaţie. De aceea, partea cea mai 0rea e#te ima0inarea mi5loacelor prin care la urec;ile
 poporului #2 nu a5un02 in3ormaţiile ce ar putea a3ecta reu4ita activit2ţii de propa0and2.
Metodele pre1entate -n $tructura minciunii au 3o#t experimentate 4i -n om!nia aproape o
 5um2tate de #ecol. e3eritor la ceea ce #e petrecea -n ţar2, pre#a, televi1iunea, radioul erau
obli0ate #2 pre1inte doar 9m2reţele reali12ri9, mai mult, modul de pre1entare cuprindea, uneori,
exa0er2ri 4i minciuni ce 3ri1au ab#urdul. upra3aţa raportat2 ca recoltat2 dep24ea #upra3aţa
arabil2 a ţ2rii, inau0urarea unor noi obiective indu#triale #e 32cea cu multe luni -nainte de
3inali1are doar pentru a 3i bi3ate -n planul de inve#tiţii, bunurile nu #e #cumpeau, ci numai
9preţurile #e rea4e1au9, -n om!nia nu exi#tau bolnavi de IDA, ;andicapaţi, ca#e de copii or3ani
4.a.m.d. "n acela4i timp, toate in3ormaţiile ce veneau din exterior erau cen1urate 4i de3ormate
 pentru a ar2ta 9de0radarea #ociet2ţii capitali#te a3late -n putre3acţie9, pentru a -mpiedica
9r2#p!ndirea concepţiilor retro0rade, reacţionare9.
Iat2 c!teva 3ra0mente din cuv!ntarea lui Nicolae Ceau4e#cu din (*H(, cu privire la
 pro0ramul :C pentru -mbun2t2ţirea activit2ţii ideolo0ice. Nici un #e0ment din #3era in3ormaţiei
#au a culturii -n 0eneral &care are un e3ect deci#iv -n crearea mentalit2ţii individuale, dar 4i
colective) nu era ne0li5at.
...radioteleviziunea treuie să pună în centrul emisiunilor prolemele educaţiei socialiste
0...1, pe această cale să fie iciuite fără  cruţare moravurile retrograde, să fie promovate normele
 socialiste de convieţuire. 0...1 ilmul să devină un puternic mijloc de educaţie socialistă a
maselor9 0...1 3e scena teatrelor noastre, a operei, treuie să-şi facă loc 0...1 lucrări
contemporane, cu caracter revoluţionar, militant. 0...1 %asele de cultură, cluurile şi căminele
culturale treuie să desfăşoare o activitate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane
de oameni, îndeosei tineretul, contriuind în mod activ la educaţia socialistă a maselor. 0...1
 6iarele şi revistele treuie să desc"idă larg paginile lor prolemelor educaţiei socialiste. 0...1
 (le treuie să promoveze cu curaj e'perienţa înaintată, să critice oiceiurile şi moravurile
înapoiate. 0...1 %riticii de artă treuie să acţioneze întotdeauna în spiritul principiilor mar'ist-
leniniste. 0...1 (ste necesar ca organele şi organizaţiile de partid să acţioneze pentru unirea
tuturor forţelor de care dispune societatea noastră în direcţia realizării "otărârilor partidului
 privind îmunătăţirea activităţii politico-educative, formarea conştiinţei socialiste, care să
devină o uriaşă forţă în înfăptuirea programului general de făurire a societăţii socialiste
 

multilateral dezvoltate în #omânia. 

"ndeplinirea tuturor ace#tor 9indicaţii preţioa#e9 #e reali1a printr>un imen# mecani#m al
minciunii in#tituţionali1ate, radio0ra3iat minuţio# -n cartea lui :iotr @ier1bic=i.
Ca 4i -n romanul lui Or%ell, remodelarea trecutului con#tituia o metod2 de ba12 pentru
crearea unui -ntre0 e4a3oda5 de criterii, #tandarde 4i obi4nuinţe menite #2 motive1e acţiunile din
realitatea imediat2 a conduc2torilor re0imurilor totalitare. De5a, -n anali1a trecutului,
 propov2duitorii totalitari#mului -ncep #2 opere1e di#tincţii. Nu mai exi#t2 un #in0ur trecut, cel
con#emnat de i#torie, ci mai multe. Dintre ace#tea doar unul trebuie p2#trat, ampli3icat, 0lori3icat.
 Nicolae Ceau4e#cu accentua clar acea#t2 di#tincţie -n 9indicaţiile9 adre#ate re#pon#abililor din
-nv2ţ2m!ntul politico>ideolo0ic
 Dar în afară de aceste trecuturi B ca să spun aşa B de tristă amintire, mai e'istă şi un alt
trecut? este vora 0...1 de trecutul glorios al mişcării revoluţionare şi comuniste, de trecutul
anilor construcţiilor socialiste, care a ridicat patria noastră la un înalt grad de dezvoltare în
toate domeniile activităţii economico-sociale. *cest trecut glorios stă la aza dezvoltării viitoare
a poporului nostru, în centrul politicii educative9
"n #copul remodel2rii trecutului au 3o#t pu#e -n mi4care colective -ntre0i de 9cercet2tori9,
9i#torici9, 9#criitori9. A#t3el -ntrea0a i#torie a 3o#t re#cri#2. enirea comuni4tilor la putere, prin
3orţ2, impu4i de #ovietici, a 3o#t pre1entat2 ca un re1ultat al voinţei -ntre0ului popor rom!n, toate
evenimentele trecutului au 3o#t reinterpretate pentru a 3olo#i doctrinei comuni#te, p!n2 4i numele
localit2ţilor #au ale domnitorilor au 3o#t modi3icate, per#onalit2ţile i#toriei naţionale #>au tre1it
 bru#c, -n 3runtea lor, ca o apoteo12, cu 3i0ura liderului Nicolae Ceau4e#cu. Bio0ra3iile lui Nicolae
4i Elena Ceau4e#cu au 3o#t re#cri#e, rolul lor minor -n cadrul mi4c2rii comuni#te 3iind exacerbat
la dimen#iuni me#ianice. :e ba1a ace#tei recon#truiri a trecutului #>a ridicat, treptat>treptat,
ab#urdul cult al per#onalit2ţii.
Din p2cate, mecani#mul minciunii in#tituţionali1ate nu a di#p2rut o dat2 cu revoluţia din
decembrie 6+*. :rote#tatarii cali3icaţi de Ceau4e#cu drept 9;uli0ani9 a3laţi -n #olda 9a0enturilor
#tr2ine9 au devenit, dup2 revoluţie, 90olani9 4i 9animale9, rapoartele optimi#te ale Comi#iei
 Naţionale de tati#tic2 #unt -n permanent2 contradicţie cu nivelul de trai tot mai #c21ut al
ma5orit2ţii populaţiei. O alt2 contradicţie 3la0rant2 a 3o#t #e#i1at2 -ntre conclu1iile ro1 ale
raportului celor trei ani de 0uvernare ai cabinetului 2c2roiu 4i conclu1iile -n0ri5or2toare ale
#ecţiunii economice din raportul I, pre1entat de directorul re#pectivei in#tituţii -n :arlament.
Exemplele pot continua la ne#3!r4it. Cea mai important2 conclu1ie -n#2 trebuie #2 re1ide nu
-n c!t de extin# poate a5un0e #i#temul manipul2rii con4tiinţelor, ci -n metodele de contracarare
e3icient2 a ace#tuia. Condiţia 3undamental2 a oric2rei democraţii e#te a#i0urarea de ale0eri libere
4i corecte. Dar corectitudinea ale0erilor nu -n#eamn2 doar -mpiedicarea 3raudelor electorale, ci,
-n primul r!nd, crearea condiţiilor ca 3iecare cet2ţean #2 vote1e -n deplin2 cuno4tinţ2 de cau12.
Iar ace#t de1iderat #e reali1ea12 numai prin -nl2turarea controlului a#upra in3ormaţiilor. Fiecare
cet2ţean trebuie #2 aib2 acce# liber la #ur#e de in3ormaţie alternative, pentru a putea 3i
contracarate in3luenţele #ubiective ale unuia #au altuia dintre mi5loacele de in3ormare -n ma#2.
:rocur!ndu>4i in3ormaţiile din c!t mai multe #ur#e, cet2ţeanul poate avea o ima0ine c!t mai
apropiat2 de realitate 4i poate vota -n con#ecinţ2. Evident, -n completare, trebuie ca 4i ma##>
media #2 #e bucure de o total2 libertate.
Controlul comunicaţiilor umane #e re3er2 nu numai la cen1ura in3ormaţiilor pe care le
 prime4te individul din exterior, ci 4i la comunicarea cu el -n#u4i. :ermanenta di#cordanţ2
 perceput2 -ntre pre#iunea 3al#it2ţilor exterioare 4i #imţ2mintele interioare provoac2 individului o
#tare de ne#i0uranţ2, perceperea unei pro3unde ameninţ2ri la adre#a autonomiei #ale. :entru a ie4i
din acea#t2 #tare, incon4tient, individul -ncearc2 #2 #e deta4e1e, #2 privea#c2 realitatea ca pe ceva
ce nu are o le02tur2 apropiat2 cu el. Ace#t lucru -n#2 nu -l #cute4te de a 3i pro3und a3ectat -n
capacitatea lui de a mai -nţele0e ce e#te bun, adev2rat 4i relevant -n lumea exterioar2, dar 4i -n
interiorul #2u. :ermanent, mai mult #au mai puţin, el #e va #imţi victimi1at de cei a3laţi la
controlul #ociet2ţii. Ace#t lucru e#te 3oarte bine 4tiut de liderii #ociet2ţilor totalitare. Ei caut2 #2
-nceap2 proce#ul de reeducare -n primul r!nd cu t!n2ra 0eneraţie. "n /niunea ovietic2, -n C;ina,
 

-n Cambod0ea, copiii au a5un# #2>4i tr2de1e p2rinţii 4i c;iar #2 cear2 condamnarea lor la moarte
 pentru 9crima de a 0!ndi9...
 4anipularea mistică, cea de>a doua cale de remodelare a minţii umane, con#t2 -n crearea
unei aure aproape mi#tice -n 5urul 0rupului conduc2tor, al acţiunilor 4i concepţiilor lui. Ace#t
lucru, indi3erent c2 #e 3ace prin mi5loace de un cini#m revolt2tor #au prin propov2duirea unui
ideali#m aproape pur, are acelea4i e3ecte induce -n r!ndul ma#elor un anume tip de
comportament, creea12 re3lexe 4i obi4nuinţe -n #en#ul dorit de lideri. Ideolo0ii totalitari#mului
renunţ2 aparent la ideea menţinerii la putere, #u#ţin!nd c2 acţiunile lor #unt -ndreptate #pre un
#cop mai pre#u# de orice altceva. Ei #unt di#pu4i c;iar #2 recunoa#c2 manipularea, 5u#ti3ic!nd>o
ca pe o nece#itate -n atin0erea m2reţului #cop. "n acela4i timp, pe ei -n4i4i #e pre1int2 drept
9ale4ii9 &de c2tre i#torie, Dumne1eu #au alte 3orţe #upranaturale) mandataţi #2 conduc2 #ocietatea
#pre -ndeplinirea ţelului re#pectiv &comuni#mul, #pre exemplu). :ropov2duind 9noua reli0ie9,
dictatorii -n4i4i, precum 4i apropiaţii lor, #e -nv2luie -n aceea4i aur2 9mi#tic29. Caracterul lor
me#ianic nu poate 3i pu# la -ndoial2, orice acţiune, oric!t de bi1ar2, cinic2 #au ab#urd2 #e
de#324oar2 -n virtutea unor raţiuni #uperioare, 0reu de -nţele# #au c;iar inacce#ibile cet2ţenilor de
r!nd. Orice -ncercare de a le pune la -ndoial2 autoritatea, buna>credinţ2 #au competenţa nu e#te
dec!t mani3e#tarea e0oi#mului, a 5o#niciei #au a du4m2niei unor indivi1i me#c;ini. Indi3erent
dac2 -ncerc2rile de a introduce -n minţile oamenilor ideea 0uvern2rii -n numele unor #copuri
nobile reu4e#c #au nu, e3ectul ace#tora e#te -n 3olo#ul conduc2torilor. :entru cei care cred,
manipularea apare ca o binecuv!ntare, datorit2 aurei de mi#tici#m. Ei accept2 cu bucurie
mi#terul, 02#e#c pl2cerea c;iar 4i -n #u3erinţ2, #e #imt utili -n -ndeplinirea acelor #copuri mai
 pre#u# de -nţele0ere. Dar 4i cei care nu cred devin la 3el de manevrabili. imţind c2 nu pot #2
#cape de #ub ap2#area unor 3orţe mai puternice dec!t ei, -ncearc2 #2 #e adapte1e. "nvaţ2 #2
citea#c2 printre r!nduri, #2 anticipe1e diver#e evenimente, #2>4i canali1e1e ener0ia -n a de#ci3ra
mer#ul lucrurilor, pentru a #e 3eri de neca1uri. Mai mult, -i #32tuie#c 4i pe alţii cum #2 #e 3erea#c2
de neca1uri, cum #2 #upravieţuia#c2. :e ne#imţite, a5un0 ei -n4i4i a0enţi ai manipul2rii. A#t3el,
indi3erent dac2 individul accept2 cu bucurie manipularea, dac2 o #uport2 prin con#tr!n0ere #au 4i
una, 4i alta, el mer0e cu valul, nu i #e opune.
Cultul per#onalit2ţii -4i are principala explicaţie -n de1voltarea ace#tei c2i de manipulare. Nu
numai corectitudinea #copurilor propu#e nu mai poate 3i pu#2 la -ndoial2, dar nici m2car
autoritatea 4i competenţa celui ale# #2 le -ndeplinea#c2 nu mai #unt #ubiect de controver#e.
Conduc2torul devine o 3i0ur2 me#ianic2, o binecuv!ntare a i#toriei, depo1itarul adev2rurilor
ab#olute, #in0urul capabil #2 conduc2 -ntrea0a #ocietate, precum 4i 3iecare #ector -n parte. :entru
a>l venera #e creea12 #pectacole 0randioa#e, c;ipul lui e#te imortali1at -n picturi 4i #culpturi, i #e
-nc;in2 ode 4i poe1ii, 3i0ura i #e identi3ic2 treptat cu partidul, cu naţiunea, cu -ntrea0a ţar2,
 bio0ra3ia -i e#te -mbo02ţit2 cu noi elemente care #2 demon#tre1e c2 din 3ra0ed2 pruncie #>a
dovedit prede#tinat #2 conduc2 de#tinele ţ2rii, poporului #au c;iar ale lumii -ntre0i. Dintre liderii
comuni4ti, im Ir en a 3o#t cel care a bene3iciat de reu4ita aproape total2 a unui a#emenea cult.
Ceau4e#cu a 3o#t cel care a dorit -ntotdeauna #2 3ie la 3el de #incer venerat.
"n crearea 4i ampli3icarea aurei de mi#tici#m, de mi#ter, de 0randoare, arti1anii #i#temelor
totalitare au iniţiat veritabile ritualuri, din ce -n ce mai 3a#tuoa#e. Cuv!nt2rile lui $itler, #pre
exemplu, erau acompaniate de mani3e#taţii 0randioa#e, de proce#iuni imen#e la lumina torţelor,
de decoruri 0i0antice. endinţa #pre me0alomanie devenea dominant2. reptat, ea dep24ea
mani3e#t2rile 0randioa#e, #pectacolele oma0iale cu 1eci 4i #ute de mii de 3i0uranţi, cultul
 per#onalit2ţii 4i a5un0ea #2 #e re3lecte c;iar 4i -n re#tructurarea ar;itectonic2 a unor -ntre0i ora4e,
mai ale# capitale. La un moment dat, 0randomania trecea de limitele ab#urdului. Ceau4e#cu a
demolat cartiere -ntre0i, a di#tru# #ute de bi#erici 4i de monumente i#torice, pentru a con#trui noi
cartiere muncitore4ti, dar, mai ale#, Centrul Civic al Bucure4tiului. Ca un 0e#t #uprem de
me0alomanie a ordonat ridicarea a4a>numitei Ca#e a :oporului, care a devenit a doua cl2dire ca
m2rime, din lume, dup2 :enta0on. Dup2 c2derea re0imului comuni#t, nimeni nu poate 02#i
ace#tui colo# o -ntrebuinţare. Nici m2car nu #e 4tie exact cum ar 3i avut de 0!nd Ceau4e#cu #2
utili1e1e nenum2ratele 4i imen#ele ei -nc2peri. :oate nici nu avea un plan anume, ro#tul Ca#ei
 

3iind acela de a domina Bucure4tiul, de a 3i un 0i0antic templu al ideolo0iei comuni#te, al

cultului ceau4i#t...
%ererea de puritate #e ba1ea12 pe delimitarea #trict2 -ntre bine 4i r2u, -ntre pur 4i impur.
:entru ideolo0ii totalitari#mului, cale de mi5loc nu exi#t2. %ine nu este cu noi, este împotriva
noastră B #un2 #lo0anul comuni4tilor, dar nu numai al lor. 9Corecte9 4i 9pure9 #unt, evident,
numai ideile, #entimentele 4i acţiunile ce concord2 cu ideolo0ia 4i cu politica totalitar2. Orice
altceva poate 3i rapid catalo0at drept 9r2u9 4i 9impur9. /rmea12 apoi acţiunile de -nl2turare 4i de
ani;ilare a 9impurit2ţilor9. "n numele idealurilor ne-ntinate #e pot de#324ura cele mai crunte
 pri0oane #au cele mai crude opre#iuni. 9Omul nou9 nu trebuie #2 mai aib2 nici o le02tur2 cu
in3luenţele ne3a#te ale trecutului. rebuie #2 aib2 puritatea #ociet2ţii comuni#te pe care o
con#truie4te 4i -n care va tr2i, trebuie să rupă definitiv cu mentalităţile şi practicile din trecut. &N.
Ceau4e#cu)
Ideolo0ii totalitari#mului 4tiu c2 o a#emenea 9puritate9 precum cea propov2duit2 de ei e#te
impo#ibil de atin# -n viaţa real2 a celor pe care -i conduc. Dar ei porne#c r21boiul total -mpotriva
9impurit2ţilor9 tocmai pentru a crea o lume a vinov2ţiei omnipre1ente. tandardele impu#e
indivi1ilor 3iind impo#ibil de atin#, 3iecare va avea, mai mult #au mai puţin in#tinctiv, un
#entiment de vinov2ţie #au c;iar de ru4ine. De a#emenea el #e va a4tepta ca, mai devreme #au
mai t!r1iu, #2 3ie pedep#it pentru 9vina9 #a. entimentul de vinov2ţie poate 3i exploatat -n a4a 3el,
-nc!t #2 #e a5un02 la acceptarea de c2tre cet2ţenii obi4nuiţi a diver#elor epur2ri, ba mai mult,
 poate deveni un 3actor -n declan4area competiţiilor publice axate pe atin0erea unor #tandarde ale
9purit2ţii9. :e de alt2 parte, indivi1ii #unt determinaţi #2 #e 1bat2 permanent pentru a #upravieţui,
 pentru a #e 3eri de pedep#e. Acea#t2 preocupare continu2 nu le mai la#2 timp pentru a 0!ndi liber,
 pentru a 5udeca dac2 #i#temul -n care tr2ie#c e#te normal #au nu. otodat2, atunci c!nd cei
recalcitranţi intr2 -n contact direct cu in#tituţiile de repre#iune, #entimentul de vinov2ţie combinat
cu in#tinctul primar de #upravieţuire pot #ta la ba1a unei viitoare colabor2ri -ntre cei 9vinovaţi9 4i
cei care #unt pu4i #2>i controle1e. au, dac2 acea#t2 colaborare nu #e poate le0a din cau1a unei
re1i#tenţe puternice a 9vinovatului9, oricum cel -n cau12 #e va comporta mult mai prudent pentru
a nu intra din nou -n con3lict cu normele impu#e de ideolo0ii totalitari#mului. /nii dintre ei a5un0
c;iar #2 accepte #i#temul 4i #2 i #e adapte1e, -n acela4i timp, eri5area conduc2torilor -n 5udec2tori
#upremi ai binelui 4i r2ului le d2 ace#tora po#ibilitatea de a 5on0la cu pedep#ele, dar mai ale# de
a>4i exercita capacitatea de a 9ierta9. :ot atra0e a#t3el, de partea lor, indivi1i dintre cei mai
recalcitranţi, bru#c recuno#c2tori pentru 3aptul c2 nu au 3o#t pedep#iţi a4a cum ar 3i cerut>o 9vina9
lor.
:entru a trece la aplicarea complex2 a cerinţei de puritate, re0imurile totalitare 4i>au
de1voltat un #i#tem 3oarte complex 4i extin# de poliţie politic2. "mpletind aura de mi#ter, de
mi#tici#m, a celor pe care -i #lu5eau, cu teroarea de1l2nţuit2 -n numele puri3ic2rii #ociet2ţii,
 poliţiile politice 4i>au de1voltat ele -n#ele un -ntre0 #i#tem de acţiune, -n care tortura 3i1ic2 4i
 p#i;ic2, 4anta5ul, ameninţ2rile ţe#eau un p2ien5eni4 aproape inde#tructibil.
Din p2cate, c;iar dup2 pr2bu4irea unui #i#tem totalitar precum comuni#mul, e3ectele #ubtile
ale unui a#emenea 0en de manipulare a con4tiinţelor, precum cel declan4at -n numele cerinţei de
 puritate, acţionea12 -nc2 mult timp. Indivi1ii care au tr2it -n a#emenea #ociet2ţi #e de1obi4nuie#c
3oarte 0reu #2 -mpart2 totul, #trict, -n 9bine9 4i 9r2u9, #2 accepte nuanţele, #2>4i redob!ndea#c2
#en#ibilitatea interioar2 menit2 #2>i 3ac2 mult mai receptivi la complexitatea moralit2ţii umane.
Mulţi dintre ei r2m!n pentru totdeauna adepţii involuntari ai unor ideolo0ii totalitari#te.
%ultul confesiunii apare -n #tr!n#2 le02tur2 cu propov2duirea cerinţei de puritate. "ntr>un
anume #en#, e#te o con#ecinţ2 a ace#teia. "n ca1ul #i#temelor totalitare de #or0inte reli0ioa#2,
con3e#iunea e#te -ncura5at2 pe motiv c2 ea puri3ic2 #u3letul, 3ace po#ibil2 cunoa4terea de #ine,
-nle#ne4te uniunea #piritual2 cu divinitatea venerat2. Adepţii unor a#t3el de reli0ii a5un0 #2 #imt2
o veritabil2 u4urare -n momentul con3e#iunii, o eliberare de vinov2ţii, de -ndoieli, de ru4ine. De
a#emenea, m2rturi#irea celor mai a#cun#e 0!nduri 4i #entimente -i lea02 #u3lete4te de cei
a#emenea lor, de lideri, -i 3ac #2 #e piard2 -n marele cur# al Mi4c2rii.
Cu totul alt3el #tau lucrurile -n #i#temele totalitare opre#ive, precum comuni#mul ori
 

3a#ci#mul. Aici con3e#iunea, m2rturi#irea vinei, atra0e dup2 #ine iminenţa pedep#ei. Indivi1ii 3ac
e3orturi pentru a>4i a#cunde 0!ndurile 4i tr2irile. "n momentul -n care #unt 3orţaţi #2
m2rturi#ea#c2, #pun totul -n a3ara lucrurilor importante. petrece un veritabil 3enomen de
dedublare a per#onalit2ţii. Cel care m2rturi#e4te, 9actorul9, -ncearc2 prin orice mi5loace #2>l
 prote5e1e pe cel acu1at, 9adev2ratul eu9. A#t3el, -n ace#t ca1, cultul con3e#iunii are un e3ect cu
totul opu# 3aţ2 de ca1ul #i#temelor reli0ioa#e. Individul -ncearc2 toate metodele pentru a>4i
-nmorm!nta -n ad!ncul eului #2u #ecretele, -n loc de a #e elibera de ele. "n#2 toat2 viaţa #ecretele
 per#onale #e vor a3la -ntr>o permanent2 opo1iţie cu pre#iunea interioar2 de a le de#t2inui 4i de a
#c2pa de povara lor. Ideolo0ii totalitari#mului tocmai a#ta urm2re#c accentuarea ace#tui con3lict
interior, ce 3ace tot mai vulnerabil individul. Mai mult, ei n2#coce#c permanent noi motive de
9vin29, care, la r!ndul lor, #2 cree1e mereu alte #ecrete, a#t3el -nc!t individul #2 3ie m2cinat de un
con3lict interior perpetuu, le0at de ve4nice -ntreb2ri 9Ce #ecrete trebuie p2#trate -n continuare 4i
care pot 3i m2rturi#ite? Care dintre cele m2runte ar trebui #pu#e pentru a le a#cunde pe cele
0rave?9
"n cele din urm2, exacerbarea con3lictului interior aduce indivi1ii -n #ituaţia de a nu mai 3i -n
#tare #2 menţin2 ec;ilibrul -ntre demnitate 4i umilinţ2. :entru a #c2pa de 1buciumul #u3lete#c, ei
-ncearc2 #2 -mprumute p#i;olo0ia celor care -i controlea12. Devin ei -n4i4i, -n 3uncţie de #ituaţie,
4i c2l2i 4i victime. /mili 4i #labi 3aţ2 de cei care -i controlea12, aro0anţi 4i puternici 3aţ2 de cei
a#emenea #au in3eriori lor.
:ornind de la ace#t cult al con3e#iunii, combinat cu direcţiile de aplicare a cerinţei de
 puritate, poliţia politic2 a #i#temelor totalitare a experimentat 4i de1voltat o uria42 in#tituţie a
4anta5ului. Con3lictul interior al individului era dublat de un con3lict exterior, 0enerator de
 pre#iuni cu mult mai puternice 4i mai e3iciente. A#t3el #>a de1voltat practica 4anta5ului prin
do#are. ecretul individului devenea cuno#cut 4i de c2tre cei de#emnaţi #2>l controle1e, dar nu
a5un0ea public. e crea o anume complicitate, dominat2 de #paim2, prin care individul era
controlat total.
"n primele 1ile ale revoluţiei rom!ne am avut po#ibilitatea #2 v2d acele do#are de cadre #trict
#ecrete, din 3i4etele biroului or0ani1aţiei de ba12 :C dintr>un #ector al Bucure4tiului. /imirea a
3o#t total2. "n ca1ul primirii -n partid a unui membru obi4nuit, candidatul era trecut printr>un
3iltru extrem de #ever. Nu #e admiteau 9impurit2ţi9 la do#ar precum rude -n #tr2in2tate, rude
 preoţi, 3o4ti c;iaburi, le0ionari #au membri ai partidelor i#torice, nu #e admiteau antecedentele
 penale, mai ale# cele de natur2 politic2. tudiind do#arele celor a3laţi -n 3uncţiile de conducere
ale partidului, dar 4i -n po#turi de r2#pundere -n diver#e #ectoare ale economiei #au ale vieţii
#ociale, am de#coperit cu o imen#2 #urprindere c2 marea ma5oritate a nomenclaturii avea, -n
3i4ele per#onale, 9pete9, care, -n ca1ul membrilor de partid obi4nuiţi, erau inadmi#ibile. Aproape
3iecare activi#t #uperior #au director de -ntreprindere avea o rud2 -n #tr2in2tate, un tat2 3o#t
c;iabur ori un unc;i le0ionarR erau ca1uri -n care ei -n4i4i 3u#e#er2 condamnaţi, -n #tudenţie,
 pentru acţiuni -mpotriva or!nduirii #ociali#te 4.a.m.d. Atunci am -nţele# amploarea extraordinar2
a 4anta5ului pu# -n aplicare de #i#temul comuni#t. ute de mii de oameni aveau do#arele
completate cu cele mai intime am2nunte ale vieţii lor. "n 3uncţiile de conducere au 3o#t
 promovaţi cei 9impuri9, pentru a putea 3i permanent controlaţi 4i readu4i la ordine -n ca1 de
ne#upunere. Dup2 ce #>au -nv2ţat cu privile0iile o3erite de 3uncţii, cu un anume #tandard de viaţ2,
cu lini4tea relativ2 a unui c2min, prea puţini #e -ncumetau #2 -ncalce re0ulile #au #2 nu re#pecte
9indicaţiile9. Dar nu numai lor li #e -ntocmeau do#are, ci 4i altor milioane de oameni, dintre care,
la orice moment, #e puteau ivi conte#tatari ai #i#temului. Motivele de a -ncerca #entimentul de
vin2 erau at!t de numeroa#e, -nc!t nimeni nu mai putea 3i #i0ur dac2 nu -nc2lca#e c!ndva vreo
norm2, -nc2lcare ce putea 3i anexat2 -n do#ar. A#t3el numai ideea exi#tenţei do#arului 32cea
 po#ibil 4anta5ul, c;iar dac2 individul era curat.
Dup2 revoluţia din decembrie 6+*, 9impurit2ţile9 de la do#ar, care 0enerau #entimentele de
vin2 #au ru4ine, au devenit, -n unele ca1uri, motive de m!ndrie. :olitica 4anta5ului #e a3la -n
 pericol de ani;ilare. "n#2 ideolo0ii 3o#tului re0im, a3laţi -n acelea4i #tructuri de conducere, au
02#it imediat noi metode de a perpetua 4anta5ul, una dintre cele mai e3iciente metode de
 

manipulare a individului. A4a cum ceea ce 3u#e#e 9r2u9 -nainte a devenit 9bun9, acum 4i
reciproca putea 3i valabil2. Do#arele au 3o#t p2#trate la #ecret, pentru a nu #e 4ti -n continuare ce
conţin, iar declaraţiile date la #ecuritate, voluntar #au 3orţat, nu contea12, au devenit noile
elemente de 4anta5.
+tiinţa sacră #e mani3e#t2 prin crearea unei aure de #acralitate -n 5urul do0melor de ba12 ale
ideolo0iei totalitari#te. Acea#t2 ideolo0ie e#te pre1entat2 drept #in0ura -n m2#ur2 #2 a#i0ure
9de1voltarea plenar29 a 3iinţei umane, -n cadrul unei #ociet2ţi per3ecte, 0uvernate de o moralitate
ab#olut2. acralitatea #e mani3e#t2 -n primul r!nd prin interdicţia, mai mult #au mai puţin
explicit2, de a #e pune -n di#cuţie 3undamentele ideolo0iei re#pective. Ace#tea #unt mai pre#u# de
orice -ndoial2, repre1int2 adev2rul ab#olut, iar conte#tarea lor ar 3i un adev2rat #acrile0iu. Mai
mult, ele #unt pre1entate 4i di3u1ate -n r!ndul ma#elor drept re1ultate ale celor mai evoluate #tudii
4i cercet2ri 4tiinţi3ice -n domeniul 3ilo1o3iei, 4tiinţelor #ociale, economiei etc. Acea#t2 9pecete9
4tiinţi3ic2 d2 po#ibilitatea propov2duitorilor de a>i cali3ica pe cei care -ndr21ne#c #2 critice
#i#temul nu numai drept imorali 4i reacţionari, ci 4i depo1itari ai unor mentalit2ţi retro0rade,
ob#curanti#te, -n total2 opo1iţie cu pro0re#ul 4tiinţi3ic.
rebuie #2 3acem o mic2 parante12 pentru a accentua di3erenţele de e#enţ2 -ntre cele dou2
c2i, +tiinţa sacră 4i 4anipularea mistică. +tiinţa sacră are -n vedere #acrali1area doctrinei, -n
timp ce 4anipularea mistică -4i propune #2>i divini1e1e pe conduc2torii ce acţionea12 -n numele
re#pectivei doctrine.Fiecare -n parte pre#upune crearea unui -ntre0 #i#tem care #2 ve0;e1e la
convertirea cet2ţenilor -n adepţi 3ideli. Nimeni nu trebuie #2 #e -ndoia#c2 nici de 9#uperioritatea9
#i#temului, nici de caracterul me#ianic al celor care -l impun.
evenind la +tiinţa sacră, ace#t ame#tec permanent -ntre mi#tici#m 4i adev2ruri 94tiinţi3ice9
mai pre#u# de orice -ndoial2 3ace #2 di#par2 0raniţa dintre lo0ic2 4i credinţ2, permiţ!nd crearea
unui #entiment #pecial al -ncrederii -n #uperioritatea #i#temului. :ropov2duirea noii ideolo0ii la
toate nivelurile, -ncep!nd cu primele cla#e de 4coal2, -i dau o aur2 de omnipre1enţ2 4i
omnipotenţ2. Cei care #e -ndoie#c devin di#idenţi demni de di#preţ, incapabili #2 -nţelea02
m2reţia noii doctrine, caracterul ei ab#olut. Ei #unt #upu4i oprobriului public, cali3icaţi drept
di#idenţi, exclu4i din #ocietate 4i c;iar pedep#iţi pentru 9ere1ia9 lor, pentru 9crima de a 0!ndi9. "n
interiorul unor a#emenea indivi1i apare o lupt2 permanent2 -ntre re1i#tenţa minţii lor de a accepta
idei -n care nu cred 4i permanentul #entiment de team2 -n a>4i exprima public p2rerile. Acea#t2
lupt2 -i 3ace vulnerabili, cel puţin unul dintre obiectivele manipulatorilor -ndeplinindu>#e a#t3el.
eoreticienii totalitari#mului operea12 cu concepte de5a cuno#cute, dar le perverte#c, le o3er2
-nţele#uri cu totul noi, care #2 #ervea#c2 doar ideolo0iei lor. pre exemplu, -n vi1iunea lui En0el#,
morala cap2t2 bru#c caracter de cla#2, dup2 cum ob#erv2 :iotr @ier1bic=i -n $tructura minciunii.
Binele obi4nuit nu mai exi#t2, ci apar binele adevărat 4i binele aparent. Nici adev2rul obi4nuit nu
mai exi#t2, el 3iind -nlocuit de adev2rul cu adevărat obiectiv 4i de cel doar aparent obiectiv. La
3el nu mai exi#t2 democraţie -n 0eneral, ci democraţie adevărată 4i democraţie falsă, drepturile
omului #e -mpart 4i ace#tea -n fictive 4i reale 4.a.m.d.
ede3inirea limba5ului, anularea lo0icii 4i de3ormarea realit2ţii permit inocularea noilor
teorii privind #uperioritatea total2 a noului #i#tem 3aţ2 de cele anterioare. Noul #i#tem acord2
9adev2ratele9 libert2ţi individuale 4i colective, el permite crearea 9omului nou9, a#i0ur2
 bun2#tarea, conduce omenirea #pre 9cele mai -nalte culmi de civili1aţie 4i pro0re#9. ot ceea ce
nu core#punde noii ideolo0ii repre1int2 manifestări şi mentalităţi oscurantiste, înapoiate,
despre lume şi viaţă, 0...1 concepţii străine, mentalităţi ale vec"ii societăţi urg"ezo-moşiereşti,
0...1 influenţe străine concepţiei noastre revoluţionare despre lume şi viaţă. &Nicolae Ceau4e#cu
Q #aport la %ongresul al G)))-lea al 3%#1 Evident, toţi cei care -4i pun -ntreb2ri cu privire la
 5u#teţea ideolo0iei comuni#te #unt ni4te -napoiaţi, eventual a0enţi ai 9a0enturilor #tr2ine9. Ace4tia
4i alţii a#emenea lor, nici m2car nu merit2 #2 li #e demon#tre1e -n ce con#t2 #uperioritatea noii
or!nduiri. "n 0eneral ace#t lucru nu #e di#cut2, pentru c2 e#te de la #ine -nţele#. Di#cutarea lui,
cum #puneam, ar repre1enta un #acrile0iu.
C;iar 4i cele mai ab#urde a#erţiuni #unt -nvelite -n aceea4i aur2 de #acralitate, pentru ca
#tupi1enia lor #2 3ie pre1entat2 drept adev2r elementar, pe care #ociet2ţile din trecut l>au i0norat
 

din rea>credinţ2. pre exemplu, atunci c!nd voci tot mai multe 4i mai re1onante au -nceput #2 #e
ridice -mpotriva -nc2lc2rii drepturilor 3undamentale ale omului -n om!nia, Ceau4e#cu a
modi3icat radical ierar;ia ace#tor drepturi ale omului, trec!ndu>le #ub t2cere pe cele ce erau
-nc2lcate 3la0rant 4i aduc!nd -n prim2 po1iţie a4a>numitul 9drept la viaţ29 &o noţiune care, -ntr>o
ţar2 civili1at2, intr2 -n 3ire#cul lucrurilor, cum ar 3i, de pild2, 4i 9dreptul9 de a re#pira, nemai3iind
nece#ar2 #tatutarea lui, din moment ce toat2 lumea -l re#pect2 -n mod natural). "n numele ace#tui
9drept la viaţ29 al tuturor oamenilor de pe planet2 au -nceput apoi, -n om!nia, uria4e
mani3e#taţii 4i proce#iuni -n 3avoarea p2cii mondiale, dar mai ale# de venerare a c!rmaciului care
nu #e 0!ndea numai la #oarta propriului #2u popor, ci 4i la #oarta -ntre0ii omeniri. reptat, at!t
9dreptul la viaţ29, c!t 4i lupta pentru pace au 3o#t trecute pe planuri #ecunde, au 3o#t uitate, iar
mani3e#t2rile 4i proce#iunile #>au concentrat -n 5urul #l2virii 90eniului carpatin9, a rolului #2u
me#ianic, 9i#toric9, -n conducerea om!niei.
Din p2cate, acea#t2 metod2 de remodelare a 0!ndirii, +tiinţa sacră, are e3ecte mult mai
 puternice dec!t #>ar putea crede la prima vedere. C;iar 4i dup2 -nl2turarea de la putere a
re0imurilor totalitare, 3oarte mulţi oameni r2m!n pentru toat2 viaţa pri1onierii unora dintre
conceptele de ba12, 9mai pre#u# de  -ndoial29 ve;i>culate de ideolo0ii totalitari#mului.
pre exemplu, unii dintre cei care au 3o#t -mpotriva lui Ceau4e#cu l>au acu1at c2, -n
me0alomania lui, a compromi# 9idealurile comuni#mului9, alţii a3irm2 c2 ideolo0ia comuni#t2 ar
3i per3ect2, dar r2m!ne utopic2, neput!nd 3i aplicat2 -n viaţa de 1i cu 1i. :rea puţini -n#2,
raport!nd la nivelul -ntre0ii ţ2ri, #unt cei care pun -n di#cuţie ba1ele doctrinei comuni#te. C;iar 4i
dup2 ani de 1ile de la colap#ul #i#temului. i a#ta pentru c2 timp de aproape o 5um2tate de #ecol,
 probleme 3undamentale, din punct de vedere 3ilo1o3ic, erau total i0norate -n numele 9adev2rului
ab#olut9 propov2duit de ideolo0ii comuni#mului. E#te acel e0alitari#m idilic, repre1entat de
 principiul 9de la 3iecare dup2 capacit2ţi, 3iec2ruia dup2 nevoi9, bene3ic pentru de1voltarea uma>
nit2ţii? au doar permanenta competiţie poate 0enera pro0re#ul? Iat2 -ntreb2ri pe care +tiinţa
 sacră nu le admitea. Ea po#tula principiul e0alit2ţii per3ecte, 32r2 a>l di#cuta.
Mai mult, pentru a remodela 0!ndirea oamenilor, conceptele 4i re1ultatele experienţei erau
ame#tecate 4i rearan5ate pentru a 3olo#i propa0andei proprii. De4i nivelul mediu de trai din
democraţiile occidentale era mult mai -nalt dec!t cel din ţ2rile #ociali#te, in3ormaţiile ce veneau
din exterior #e 3iltrau cu 0ri52, pentru a 3i evidenţiate doar a#pectele ne0ative criminalitate,
4oma5, 0reve, pro#tituţie etc. i repre1entau 9adev2rata 3aţ2 a imperiali#mului9. "n acela4i timp,
de pild2, nu #e #punea nimic de#pre i#temul de protecţie #ocial2 din democraţiile occidentale,
care a#i0ura oric2rui 4omer o viaţ2 decent2, la #tandarde #uperioare celei du#e de ma5oritatea
cet2ţenilor cu 9drept la munc29 din #ociet2ţile #ociali#te. Ca #2 nu mai vorbim de toate celelalte
libert2ţi 4i drepturi cet2ţene4ti de#pre care nu #e #punea nici un cuv!nt.
otodat2, dincolo de ridicarea -n #l2vi a 9m2reţelor reali12ri9 din toate domeniile
9con#trucţiei #ociet2ţii #ociali#te multilateral de1voltate9, erau total inter1i#e in3ormaţiile interne
re3eritoare la criminalitate, cer4etori, ;andicapaţi, copii or3ani 4.a.m.d. Con3orm principiului
9de#pre ce nu #e vorbe4te, nu exi#t29, ideolo0ii comuni#mului -ncercau acreditarea ideii c2
a#emenea 3enomene ne0ative nu #e -nt!lne#c -n #ocietatea #ociali#t2, ele 3iind #peci3ice doar
capitali#mului.
:rin a#emenea te;nici de manipulare, -n care minciuna avea un rol primordial, nici nu #e mai
anali1au, comparativ, concepţiile 3undamentale -n virtutea c2rora au 3o#t con#truite cele dou2
#i#teme, cel democratic 4i cel totalitar, ci #e admitea doar di#cutarea e3ectelor. In#2 4i acea#t2
di#cuţie era total pervertit2, pentru c2 din interior a5un0eau la cuno4tinţa ma#elor numai
in3ormaţiile po1itive, exa0erat poleite, iar din exterior veneau numai in3ormaţiile ne0ative,
exa0erat -n0ro4ate.
C;iar 4i dup2 colap#ul comuni#mului, 3oarte mulţi oameni au r2ma# -n capcana 3o#tei
ideolo0ii, limit!ndu>#e la di#cutarea e3ectelor nocive a#upra #ociet2ţii pe care le>au avut
minciuna, dema0o0ia 4i me0alomania 3o4tilor lideri comuni4ti, 32r2 a -ncerca #2 clari3ice dac2
-n#24i ba1ele -ntre0ii doctrine erau adev2rate #au 3al#e. Iar acea#t2 lip#2 a iniţiativei de clari3icare
 provine tocmai din #i#temul de promovare a +tiinţei sacre, care avea ca principal2 menire
 

de1obi4nuirea oamenilo de a pune 4i de a>4i pune -ntreb2ri 3undamentale.

 #emodelarea limajului are ca obiect conden#area -ntre0ii complexit2ţi a problematicii
umane -ntr>un num2r redu# de cate0orii, #trict delimitate, cur2ţate de nuanţe, con3orm princi>
 piului 9purit2ţii9, exprimate prin cli4ee verbale u4or de ro#tit 4i de memorat, care vor 3i repetate
la in3init, p!n2 ce vor p2trunde -n mintea individului drept concepte ale 94tiinţei #acre9. E3ortul
interior de anali1are a ace#tor noţiuni va 3i -ntr>o etern2 contradicţie cu pre#iunile din lumea
exterioar2, unde e#te permi#2 numai 3olo#irea cli4eelor, 32r2 90re4eli9 de exprimare ce ar atra0e
dup2 #ine diver#e pedep#e. C;iar dac2 re1i#tenţa intern2 nu e#te ani;ilat2, 3olo#irea re#pectivelor
9noţiuni9 la ne#3!r4it, -n viaţa de 1i cu 1i, de c2tre individ, are un e3ect con#iderabil a#upra #ub>
con4tientului #2u. Individul a5un0e #2 nu mai 0!ndea#c2, ci doar #2 -ncerce permanent #2 #e
adapte1e 3olo#irii unor termeni ab#tracţi, care reduc -ntrea0a complexitate a lumii exterioare la
c!teva cli4ee.
9Limba de lemn9, pentru c2 de#pre ea e#te vorba, devine mi5locul o3icial de comunicare.
Cum #puneam, termenii 3olo#iţi de ea nu la#2 loc interpret2rilor #au nuanţelor. pre exemplu,
#inta0ma 9mentalit2ţi bur0;e1e9 a5un#e#e #2 repre1inte tot ce era mai r2u, mai retro0rad, mai
nociv pentru de1voltarea 3iinţei umane. e#pectiva noţiune 3u#e#e total 0olit2 de conotaţii
 precum po#ibilitatea individului de a #e exprima liber, ade#ea critic, la adre#a unor idei politice
#au a unor oameni politici, de a c2uta alternative etc. >a a5un# ca numai cuv!ntul de
9mentalitate9, 32r2 nici un alt atribut, #2 aib2 o re1onanţ2 ne0ativ2. La 3el, de pild2, interdicţia de
a #e di#cuta concepţiile a indu# o conotaţie ne0ativ2 cuv!ntului 9a interpreta9. Expre#ia 9nu vreau
#2 #e interprete1e ce am #pu#9 nu mai era urmat2 de explicitarea 9-n bine9 #au 9-n r2u9, pentru c2
-n#24i acţiunea de a interpreta repre1enta un 3enomen ne0ativ. 9Omul nou9 nu interpretea12, el
crede. Numai cei cu 9mentalit2ţi bur0;e1e9 interpretea12 4i caut2 nod -n papur2.
Exemple de cli4ee ale 9limbii de lemn9 #e pot da la ne#3!r4it. Mai important -n#2 4i mai 0rav
e#te e3ectul pe care utili1area ace#tor cli4ee -l are a#upra individului. Limba5ul e#te principalul
mi5loc de comunicare al omului, principala lui le02tur2 cu #emenii -n cadrul #ociet2ţii,
 principalul mi5loc de a percepe 4i interpreta experienţa exterioar2. "n0u#tarea limba5ului,
ri0idi1area lui, reducerea la c!teva noţiuni ce exprim2 doar 9binele9 4i 9r2ul9, 32r2 po#ibilit2ţi de
nuanţare, #unt percepute de individ ca o permanent2 ameninţare la adre#a intimit2ţii #ale. Din
nou #e poate produce o dedublare a per#onalit2ţii, -n #en#ul c2, -n interior, dilemele iau amploare,
iar -n exterior omul -ncearc2 permanent #2>4i adapte1e limba5ul 4i c;iar 0!ndirea noilor re0uli.
e1ultatul e#te un pro3und #entiment de 3ru#trare care accentuea12 vulnerabilitatea individului.
La 3el, evadarea din acea#t2 9capcan2 lin0vi#tic29 e#te extrem de 0rea. /tili1area 3orţat2 a
unor termeni, timp de decenii, a du# la un #entiment in#tinctiv de aver#iune 3aţ2 de unele cuvinte,
al c2ror #en# a 3o#t pervertit evident. Noţiunile de 9patrie9 4i 9patrioti#m9, de exemplu, au 3o#t -n
a#emenea m2#ur2 tocite de propa0anda comuni#t2, pentru a 3i con3undate cu 9partidul9 4i
9dra0o#tea pentru c!rmaci9, -nc!t la ani de 1ile dup2 c2derea #i#temului comuni#t, oamenii -nc2
mai utili1ea12 cu 3ereal2 a#t3el de cuvinte Fire4ti, pentru a nu 3i catalo0aţi, printr>o analo0ie
in#tinctiv2, drept comuni4ti. Iat2 c2 4ter0erea e3ectelor 9limbii de lemn9, revenirea la un limba5
normal, lip#it de -nţele#uri abu1iv impu#e unor cuvinte, e#te un proce# di3icil 4i -ndelun0at, care
 poate dura ani de 1ile.
 Doctrina mai presus de oameni #e a3l2 -n #tr!n#2 interdependenţ2 cu toate celelalte te;nici
de remodelare a 0!ndirii umane, dar mai ale# cu +tiinţa sacră. Acea#ta din urm2 are ca obiectiv,
dup2 cum #puneam, crearea unei aure de #acralitate -n 5urul ideolo0iei totalitare. Ideolo0ia nu
 poate 3i pu#2 la -ndoial2, ea repre1int2 adev2rul ab#olut 4i o3er2 #in0ura 9cale de pro0re#9 a 3iinţei
umane. :entru a -nl2tura orice umbr2 de -ndoial2 cu privire la ace#te po#tulate, e#te aplicat
mecani#mul de manipulare, #c;ematic numit  Doctrina mai presus de oameni,  prin care -ntrea0a
experienţ2 uman2 e#te #ubordonat2 principiilor doctrinare.
A#t3el, c;iar dac2 ideolo0ia e#te per3ect2, trebuie totu4i #2 #e inte0re1e per3ect -n realitate, #2
3ie motivat2 per3ect de trecut 4i #2 determine -n mod 3ire#c viitorul. "n ace#t mod, orice -ndoial2
cu privire la 3orţa 4i corectitudinea ei e#te -nl2turat2. "n#2 potriveala -ntre doctrina totalitar2 4i
realitatea unei comunit2ţi umane e 3oarte 0reu, dac2 nu impo#ibil de atin#. Cum doctrina e#te
 

 per3ect2, evident realitatea e cea care trebuie modi3icat2 pentru a veni -n concordanţ2 cu
ideolo0ia. Alt3el #pu#, doctrina e#te 9#acr29, per3ect2, -n timp ce oamenii #unt imper3ecţi, iar
colectivitatea uman2 trebuie remodelat2 pentru a #e putea bucura de 9bine3acerile9 promi#e de
noua ideolo0ie.
La nivel de #ocietate, i#toria e#te re#cri#2 complet, evenimentele din trecut #unt reinterpretate
total #au, atunci c!nd ace#t lucru e#te impo#ibil, #unt trecute #ub t2cere 4i uitate, liderilor
#i#temului totalitar li #e con3ecţionea12 bio0ra3ii me#ianice 4.a.m.d. "ntre0 trecutul e recreat
 pentru a motiva apariţia 4i impunerea noii doctrine -n re#pectiva comunitate uman2. Apoi
urmea12 recrearea pre1entului, prin mi5loacele de5a de#cri#e, pentru a #e cupla per3ect cu 9lo0ica9
doctrinei. Drept urmare con3i0urarea viitorului va ţine #eama de acea#t2 nou2 9realitate9
con3orm2 cu ideolo0ia 4i #e va inte0ra per3ect -n vi1iunea propov2duit2 de liderii #i#temului
totalitar.
Am putea conclu1iona c2 acea#t2 te;nic2 de remodelare a 0!ndirii umane are ca obiectiv
inocularea ideii c2 doctrina, dincolo de aura ei #acr2, e#te mai adev2rat2, mai 9real29 dec!t -n#24i
realitatea. Iar cei care nu -nţele0 nu pot 3i dec!t indivi1i cu 9mentalit2ţi bur0;e1e9, indivi1i
neadaptabili, devianţi, care nu dore#c #2 accepte 9noile, realit2ţi9.
 Delimitarea socială con#t2 -n -mp2rţirea indivi1ilor -n dou2 cate0orii di#tincte de o parte
#unt cei al c2ror drept la exi#tenţ2 trebuie recuno#cut, iar de cealalt2 cei care nu au nici un drept.
%erinţa de puritate nu accept2 nuanţele #au indivi1ii neimplicaţi. De aceea -mp2rţirea #ociet2ţii
#e 3ace con3orm principiului 9cine nu e#te cu noi, e#te -mpotriva noa#tr29. Cale de mi5loc nu
exi#t2. De o parte #e a3l2 adepţii, de cealalt2 9oile r2t2cite9. au, -n vi1iunea totalitari#mului
comuni#t, de o parte #unt marea ma5oritate a 9tovar24ilor9, 9oamenii noi9, 9con#tructorii
con4tienţi ai #ociali#mului 4i comuni#mului9, de cealalt2 parte #unt indivi1ii cu 9mentalit2ţi ale
vec;ii #ociet2ţi bur0;e1o>mo4iere4ti9, 9lac;eii imperiali#mului9, ba c;iar 9reacţionari9,
9;uli0ani9 #au tic2lo4i a3laţi -n #lu5ba 9a0enturilor #tr2ine9.
Menirea #ociet2ţii, a partidului con#ta -n cur2ţarea #a de a#emenea 9impurit2ţi9. E3ectele
acţiunilor de epurare #e mani3e#tau at!t la nivelul celor docili, c!t 4i la nivelul di#idenţilor. :entru
docili, c;iar dac2 -n ad!ncul lor nu credeau -n noua ideolo0ie, permanenta ameninţare c2 dreptul
la exi#tenţ2 le putea 3i luat la cea mai mic2 abatere con#tituia o motivaţie #u3icient2 pentru a #e
inte0ra #i#temului. i#temele totalitare au redu# c;inte#enţa exi#tenţei umane de la celebra te12
carte1ian2 9cu0et, deci exi#t9, la o con#tatare mult mai pra0matic2 9m2 #upun, deci exi#t9.
"n ceea ce prive4te 9devianţii9, dup2 perioadele de execuţii -n ma#2, #i#temul #>a
 per3ecţionat, o3erindu>le ace#tora po#ibilitatea de 9reeducare9, ca alternativ2 la #entinţa de
condamnare la moarte #au la temniţ2 0rea.

ariaţiuni ale ace#tor opt principale metode de manipulare a con4tiinţelor au 3o#t, #unt 4i vor
3i -nt!lnite -n mai toate #i#temele totalitare. "n acela4i timp, ca orice anali12, 4i cea care a condu#
la cla#i3icarea 9c2ilor9 de remodelare a 0!ndirii are o anumit2 do12 de arbitrar, depin1!nd de cel
care -4i propune radio0ra3ierea ideolo0iilor totalitare 4i a metodelor de impunere a ace#tora.
Evident, exi#t2 4i alte modalit2ţi de abordare a #ubiectului. "n $tructura minciunii, :iotr
@ier1bic=i a ţinut #2>4i complete1e explicit anali1a minciunilor o3iciale cu o con#tatare extrem
de important2 #i#temul comuni#t nu putea re1i#ta numai prin de1voltarea unui imen# aparat al
de1in3orm2rii, ci prin completarea ace#tuia cu un #i#tem la 3el de extin# al repre#iunii.
O con#tatare recent2 din domeniul p#i;olo0iei #ociale relev2 3aptul c2 remodelarea minţii
umane nu #e 3ace prin 3orţ2 #au prin -ndoctrinare exce#iv2. La oric!te torturi 3i1ice #au p#i;ice ar
3i #upu#, oric!te lecţii de -ndoctrinare ar urma, omul nu a5un0e #2 cread2 cu adev2rat -ntr>o
ideolo0ie care -i e#te #tr2in2, ci, cel mult, con#imte #2 i #e con3orme1e, #2>4i a#cund2 reacţiile
3ire4ti, #2 mint2 pentru a #upravieţui. :entru a #e produce o #c;imbare ma5or2 -n 0!ndire, trebuie
-ndeplinite dou2 condiţii e#enţiale. Individul trebuie #2 aib2 #en1aţia c2 depinde numai de el dac2
accept2 #au nu #2 #e comporte 4i #2 0!ndea#c2 -ntr>un mod ce contravine credinţelor 4i
concepţiilor lui anterioare. Apoi, pre#iunea la care e#te #upu# pentru a accepta noul
 

comportament #au mod de 0!ndire trebuie #2 3ie permanent2, dar #u3icient de moderat2 pentru a
nu>l determina la o re#pin0ere in#tinctiv2. :rin acţiunea con5u0at2 a ace#tor doi 3actori, individul
a5un0e #2>4i modi3ice radical atitudinea, deoarece i #e o3er2 po#ibilitatea de a>4i crea o motivaţie
interioar2 pentru 0e#tul #2u, prin acea aparenţ2 a libert2ţii de deci1ie.
pre exemplu, dup2 teroarea primilor ani 4i c;iar a primelor decenii comuni#te, care nu au
reu4it #2 #c;imbe mentalit2ţi, ci doar #2 impun2 prin 3orţ2 acceptarea ideolo0iei comuni#te -n
r!ndurile celor care -i erau o#tili, a urmat perioada 9de#tinderii9, -n care manipularea con4tiinţelor
a trecut la acţiuni #ubtile.
:er#ecuţiile violente au -ncetat, la02rele au 3o#t de#3iinţate, torturile 4i pri0oana au #c21ut
con#iderabil -n inten#itate 4i, -n paralel, a -nceput de1voltarea 9politicii9 de 4anta5. Dac2 individul
#e con3orma ideolo0iei, putea promova -n carier2, putea avea acce# la unele privile0ii, putea duce
o viaţ2 lini4tit2 4i c;iar cu unele #ati#3acţii. C;iar 4i admiterea la doctorat trecea mai -nt!i prin
3iltrul partidului. Nu #e impunea nimic prin 3orţ2 Q dac2 individul nu #e mani3e#ta public
-mpotriva re0imului. Dimpotriv2, totul #au aproape totul era la libera ale0ere a cet2ţeanului.
:utea #2 #e con3orme1e 4i #2 aib2 unele #ati#3acţii #au #2 nu #e con3orme1e 4i #2 r2m!n2 cu3undat
-ntr>o exi#tenţ2 ano#t2, cenu4ie. reptat, c;iar dac2 nu era -ntru totul de acord cu noua ideolo0ie,
individul a5un0ea la conclu1ia c2 e#te mai bine pentru el #2 i #e #upun2. /rmau apoi avanta5ele.
i, treptat, noua ideolo0ie nu i #e mai p2rea c;iar at!t de ne3irea#c2, ba c;iar acceptabil2 -n
anumite privinţe. Faptul c2 -n om!nia re0imul ceau4i#t a c21ut printr>o revoluţie #>a datorat
-ntr>o mare m2#ur2 ne0li52rii ace#tei tactici -n ultimii ani de 9domnie9 ai lui Ceau4e#cu.
:re#iunile a#upra cet2ţenilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da #en1aţia unei
libert2ţi de ale0ere. Foametea, teroarea 3ri0ului -n 3iecare iarn2, -ntunericul din locuinţe, lip#a
oric2rui 0en de diverti#ment m2car la televi1iune, toate la un loc au dep24it cu mult bariera
minimei re1i#tenţe 4i e3ectul a 3o#t contrar celui a4teptat. O#tilitatea #>a ampli3icat la nivelul
-ntre0ii #ociet2ţi 4i #i#temul a c21ut. Cei care nu cred -ntr>o a#emenea teorie #unt invitaţi #2 #e
0!ndea#c2 bine c!t de de# au au1it, dup2 revoluţie, -n r!ndurile cet2ţenilor obi4nuiţi, 3ra1e de
0enul 9Dac2 Ceau4e#cu d2dea m!ncare la oameni dup2 ce a pl2tit datoriile, mai era 4i acum la
 putere...9
"nainte #2 -nc;eiem acea#t2 #curt2 -ncercare de a radio0ra3ia #i#temele totalitare, #e cuvine #2
r2#pundem la dou2 -ntreb2ri.
%are este, de fapt, sursa intimă a ideologiilor totalitare;
O a#emenea -ntrebare implic2, poate, cea mai pro3und2 4i mai complex2 problem2 le0at2 de
e#enţa 3iinţei umane. Dincolo de 3undamentele oric2rei ideolo0ii totalitare #>ar putea #2 3ie eterna
dorinţ2 a omului de a c2uta un 0;id, un #uport omnipotent &3ie c2 e#te vorba de o 3orţ2
#upranatural2, de o idee 3ilo1o3ic2, de un mare conduc2tor #au de o 4tiinţ2 preci#2 4i univer#al
valabil2) care #2 permit2 #olidari1area de3initiv2 a tuturor oamenilor 4i #2 elimine teroarea
repre1entat2 de moarte 4i de nimicnicie. Acea#t2 permanent2 c2utare e#te pre1ent2, -ntr>o 3orm2
#au alta, -n mai toate mitolo0iile 4i reli0iile, -n i#toria umanit2ţii, dar 4i -n viaţa 3iec2rui individ -n
 parte.
2d2cinile tendinţei individuale #pre totalitari#m ar putea 3i c2utate -n copil2ria 3iec2ruia.
entimentul de nea5utorare al celor mici 4i impre#ia de putere 4i de autoritate pe care le>o in#pir2
 p2rinţii #e pot mani3e#ta mai t!r1iu prin tendinţa de a c2uta un #uport puternic, omnipotent, care
#2 3acilite1e re1olvarea tuturor problemelor. De a#emenea, #entimentul de ;ao# -ncercat de unii -n
copil2rie poate induce, la maturitate, un #entiment de intoleranţ2 3aţ2 de ;ao#. :2rinţii prea
autoritari -i 3ac 4i pe copii, mai t!r1iu, #2 dorea#c2 un #i#tem bine de3init, -n alb>ne0ru, de valori
4.am.d. Cum a#emenea #t2ri #e re02#e#c -n copil2ria mai tuturor, potenţialul pentru de1voltarea 4i
acceptarea tendinţelor 4i mai apoi a ideolo0iilor totalitare #e menţine aproape con#tant. La
maturitate, -n circum#tanţe 3avorabile, el poate 3i reactivat -ntr>o 3orm2 -mbo02ţit2 prin
experienţa per#onal2. "n #ociet2ţile ec;ilibrate, tendinţa #pre totalitari#m e#te mult atenuat2,
 pentru c2 4i #entimentul de in#ecuritate per#onal2 e#te 3oarte re#tr!n#. "n#2 -n perioadele de cri12
cultural2 #au de #c;imb2ri i#torice rapide, #entimentul de invulnerabilitate cre4te 4i o dat2 cu el
cre4te #i tendinţa de a c2uta #au de a accepta o 3orţ2 omnipotent2 care #2 aduc2 #alvarea.
 

evoluţia comuni#t2 din u#ia a avut loc -n timpul primului r21boi mondial, na1i#mul a ap2rut
imediat dup2 aceea4i prim2 con3la0raţie mondial2, in#taurarea comuni#mului -n celelalte ţ2ri
europene #>a produ# imediat dup2 cel de>al doilea r21boi mondial. i exemplele pot continua.
O conclu1ie a ace#tei explicaţii aproximative ar putea 3i #tabilitatea 3avori1ea12 democraţia,
iar in#tabilitatea Q totalitari#mul.
A doua -ntrebare %are este, de fapt, rolul acestor studii referitoare la sistemele totalitare;
De data acea#ta r2#pun#ul e #implu  no/ledge is po/er 0+tiinţa înseamnă putere1, dup2
cum #punea 3ilo1o3ul en0le1 Franci# Bacon. Ideolo0iile totalitari#te, c;iar dac2 -4i tra0 r2d2cinile
dintr>o permanent2 1batere a 3iinţei umane de a 02#i o 3orţ2 mai pre#u# de -nţele0erea comun2,
care #2>i unea#c2 4i #2>i prote5e1e -mpotriva #paimelor univer#ale, -n practic2 #>au dovedit
3alimentare. :entru c2 ele au 3o#t ima0inate tot de oameni #au de 0rupuri de oameni, care au vrut
#2 #e identi3ice cu acele 3orţe #upreme 4i, inevitabil, 4i>au dep24it condiţia, iar pentru a #e men>
ţine la putere au apelat la con#tr!n0eri 4i la teroare. "nceputul, de1voltarea 4i declinul #i#temelor
totalitare au 3o#t -n#oţite de tra0edii #oldate cu nenum2rate victime omene4ti, dar 4i cu re0retabile
involuţii ale comunit2ţilor umane. :entru ca a#t3el de 3enomene #2 nu #e mai -nt!mple, pentru a
re1i#ta manipul2rilor de orice 3el, de1in3orm2rii 4i pre#iunilor #ubtile, individul trebuie #2 3ie
averti1at, #2 cunoa#c2 -n am2nunt e#enţa 4i mecani#mul intim ale #i#temelor totalitare. A#t3el va
deveni mai puternic 4i mai puţin in3luenţabil. impla opo1iţie 3aţ2 de totalitari#m, 32r2 a>i
cunoa4te e#enţa 4i c2ile de acţiune, nu e#te dec!t tot o expre#ie a vulnerabilit2ţii individului, u4or
de exploatat de arti1anii manipul2rii.
Cercet2torii -n p#i;olo0ia #ocial2 au ima0inat numeroa#e modalit2ţi de educare a cet2ţenilor
 pentru a re1i#ta manipul2rii. oate -n#2 au la ba12 anali1a minuţioa#2 a #trate0iilor de remodelare
a 0!ndirii. F2r2 acea#t2 anali12, c;iar 4i metodele de educare ar repre1enta tot un anume 0en de
manipulare, c;iar dac2 #copul lor e#te nobil. Dar, teoretic, 4i ţelul ideolo0iilor totalitare era
nobil...
De aceea cel mai e3icient mi5loc de 9imuni1are9 3aţ2 de in3luenţele exterioare e#te #tudiul
anali1elor re3eritoare la a#emenea in3luente...

Eminenţee negre ae "ro"agan#ei

"n primul capitol al ace#tei c2rţi erau de#cri#e c!teva ima0ini #emni3icative din 3ilmul
Triumful voinţei, reali1at de Leni ie3en#ta;l, -n cadrul acţiunilor de propa0and2 na1i#t2. Dincolo
de 3aptul c2 Adol3 $itler era pre1entat ca un 1eu cobor!nd din cer pentru a>4i binecuv!nta
milioanele de #upu4i, te;nic2 menit2, printre altele, #2 cree1e o aur2 mi#tic2 F;rer>ului,
#ecvenţele devin de>a dreptul -n#p2im!nt2toare pentru #pectatorul neutru atunci c!nd -n32ţi4ea12
#ute de mii de oameni -n uni3orm2, comport!ndu>#e precum roboţii, m2r42luind, c!nt!nd 4i
#cand!nd lo1inci, p2r!nd #imple p2pu4i, manevrate prin 3ire invi1ibile de liderii re0imului na1i#t.
Cum a 3o#t po#ibil a4a ceva?
"n capitolul precedent am anali1at metodele prin care propov2duitorii unei ideolo0ii
totalitare acţionea12 pentru a obţine controlul total a#upra minţii, a comportamentului 4i a
#entimentelor unei ma#e imen#e de oameni. Cele opt c2i, %ontrolul comunicaţiilor umane,
 4anipularea mistică, %erinţa de puritate, %ultul confesiunii, +tiinţa sacră, #emodelarea
limajului, Doctrina mai presus de oameni 4i Delimitarea socială #unt, -n diver#e variante,
caracteri#tice tuturor #i#temelor totalitare. :entru a -nţele0e 4i mai bine mecani#mele de
manipulare -n ma#2, #e cuvine pre1entarea unui #tudiu de ca1. Cum pentru exempli3icarea pe lar0
a celor opt metode ar 3i nece#ar #paţiul unui volum de #ine #t2t2tor, ne vom limita doar la
%ontrolul comunicaţiilor umane.
:!n2 la apariţia :artidului Naţional ociali#t German, au exi#tat -n i#toria omenirii
nenum2rate alte #i#teme totalitare, ce au di#tru# #ute de mii #au milioane de vieţi -n numele unor
ideolo0ii, -n#2 niciodat2 p!n2 atunci te;nicile de manipulare nu au 3o#t at!t de per3ecţionate 4i de
 

extin#e, pentru a controla tot ceea ce -n#eamn2 cuv!nt tip2rit #au vorbit, ima0ine arti#tic2 #au
#unet mu1ical, -n #copul controlului total al individului. i#temele comuni#te, mai ale# cele din
 perioada lui talin, Mao #au im Ir en, au a5un# la 9per3ormanţe9 #imilare după experienţa
na1i#t2 4i -ntr>un interval de timp #en#ibil mai lun0.
otodat2, trebuie reamintit 3aptul c2, de4i teroarea na1i#t2 a provocat milioane de victime
umane, totu4i alte 1eci de milioane de oameni au 3o#t determinaţi #2 cread2 #incer -n di#cur#urile
lui $itler, #2 #e #upun2 cu devotament unor experienţe altminteri umilitoare, #2>4i dea viaţa de
 bun2>voie pentru cel de>al reilea eic;. Cum a 3o#t po#ibil2 acea#t2 i#teri1are 32r2 precedent a
ma#elor 4i cine a 3o#t arti1anul ei, iat2 dou2 -ntreb2ri c2rora li #e va da un po#ibil r2#pun# -n cele
ce urmea12.
Fundamentele ideolo0iei na1i#te 4i principalele metode propa0andi#tice de impunere a ei au
3o#t 0!ndite de Adol3 $itler 4i pre1entate -n cartea #a,  4ein ampf. "n#2 $itler nu #e putea ocupa
 per#onal, 1i de 1i, cu diri5area propa0andei. El urma #2 3ie cel adulat, 3i0ura me#ianic2 -n #tare #2
mobili1e1e -ntrea0a ener0ie a naţiunii 0ermane, omul de la tribun2, conduc2torul #uprem. :entru
a>4i putea -ndeplini rolul, avea nevoie de un om de -ncredere, inteli0ent 4i ener0ic, care #2 preia
ideile #ale 4i #2 le duc2 la -ndeplinire, aduc!ndu>4i, la nevoie, propria #a contribuţie. Ace#t om a
3o#t 02#it -n per#oana lui :aul 7o#ep; Goebbel#, un b2rbat #cund, 3irav, cu oc;i mari 4i 1!mbet
diabolic, c2ruia -i pl2cea ca lumea #2 i #e adre#e1e cu  >err DoAtor.
Goebbel# #>a n2#cut -n (+*H, -ntr>o 3amilie de catolici din ;e8dt, un mic centru al indu#triei
textile din valea inului. at2l #2u muncea -ntr>un atelier de 3itile de lamp2 4i nota -ntr>un
carneţel cu coperte alba#tre 3iecare ban pe care -l c!4ti0a. De4i p2rinţii #e -n0ri5eau ca toţi trei
 b2ieţii lor #2 primea#c2 o educaţie #2n2toa#2 4i #2 nu duc2 lip#2 de nimic, totu4i permanenta 0ri52
 pentru bani a tat2lui 4i normele morale ri0ide ale 3amiliei a3late la peri3eria cla#ei de mi5loc i>au
l2#at micului 7o#ep; un 0u#t amar, din care #e va de1volta mai t!r1iu cini#mul ce -l va carac>
teri1a.
O alt2 cau12 a #piritului introvertit o repre1enta ura 3aţ2 de propriul #2u corp. :e l!n02 3aptul
c2 era #cund, avea 4i un 4c;iop2tat evident. :iciorul #2u #t!n0 era cu vreo 4apte centimetri mai
#curt dec!t dreptul, ca urmare a unei boli din copil2rie &probabil poliomielit2 #au o#teomielit2).
Din cau1a ;andicapului a 3o#t re#pin# de la #erviciul militar, -n timpul primului r21boi mondial,
lucru care l>a 32cut #2 #e ura#c2 4i mai mult pe #ine, dar #2 ura#c2 4i lumea -ncon5ur2toare. Ceva
mai t!r1iu, c!nd a plecat la /niver#itatea din $eidelber0, #2 #tudie1e literatura 0erman2, a
inventat o pove#te, potrivit c2reia 4c;iop2ta din cau1a unei r2ni #u3erite pe c!mpul de lupt2. La
3acultate a excelat -n #tudiul latinei 4i al reli0iei, -n#2 atitudinea #a aro0ant2 l>a 32cut #2 3ie ocolit
de cole0i. De4i a ab#olvit /niver#itatea cu re1ultate 3oarte bune 4i, -n (*, 4i>a luat doctoratul,
cariera #a de #criitor nu a avut 4an#e de reu4it2. A #cri# un roman, c!teva pie#e de teatru, poeme
4i mai multe articole pentru 1iare, toate re#pin#e de editori.
"n (* 4i>a 02#it adev2rata c;emare, atunci c!nd #>a an0a5at ca redactor la o publicaţie
aparţin!nd alianţei de extrem2 dreapt2, ce includea partidul na1i#t. "n 3oarte #curt timp a a5un#
m!na dreapt2 a lui Gre0or tra##er. De pro3e#ie 3armaci#t, tra##er era la acea vreme un 3oarte
in3luent lider al na1i4tilor 4i rivalul ideolo0ic al lui Adol3 $itler. Goebbel# 4i>a #lu5it cu credinţ2
noul 4e3 a5un0!nd p!n2 la a>l deni0ra pe $itler ca av!nd mentalit2ţi 9mic>bur0;e1e9 4i a cere
expul1area ace#tuia din partid. Cuv!nt2rile lui Goebbel# au -nceput #2 aib2 o tot mai mare
audienţ2, el -n#u4i 3iind pl2cut #urprin# de darul oratoric pe care 4i>l de#coperi#e. Atunci c!nd
vorbea, avea #en1aţia c2 e#te un adev2rat predicator, un apo#tol, un comandant de o4ti. $ufletul
muncitorului german este în mâinile mele şi îl pot simţi moale precum ceara, #cria el
entu1ia#mat de 3a#cinaţia pe care o creau di#cur#urile lui a#upra mulţimii.
Abilitatea #a de a manipula auditoriul i>a atra# atenţia lui Adol3 $itler, care a declan4at o
veritabil2 campanie pentru a>l atra0e de partea lui. Cu timpul, Goebbel# a -nţele# c2 viitorul -i va
aparţine lui $itler. Mai mult, in3luenţa de care #e bucura F;rer>ul l>a 32cut #2 -l admire #incer,
a4a cum o arat2 -n#emn2rile din 5urnalul #2u per#onal. Nu a mai durat mult p!n2 la de#p2rţirea de
tra##er.
La dou21eci 4i nou2 de ani, 7o#ep; Goebbel# a 3o#t numit de $itler conduc2tor al
 

Or0ani1aţiei berline1e a partidului na1i#t. "n acela4i timp, Fii;rer>ul a -nceput #2>l in#truia#c2
temeinic a#upra importanţei cov!r4itoare pe care o are propa0anda, pre02tindu>l pentru viitorul
 pa# pe #cara ierar;ic2.
Adol3 $itler era un 0eniu al propa0andei. El -ncepu#e #2 practice acea#t2 art2 -nc2 din (*(*,
c!nd a 3o#t an0a5at ca o3iţer re#pon#abil cu educaţia politic2, -n cadrul e0imentului I de pu4ca4i
din Bavaria. "ntrea0a lui activitate din acea perioad2 #>a ba1at pe anali1a mi5loacelor utili1ate de
 propa0andi4tii en0le1i -n timpul primului r21boi mondial. Ace4tia 3olo#i#er2 un -ntre0 ar#enal de
articole de pre#2, caricaturi 0rote4ti, emi#iuni radio3onice, ima0ini trucate pentru a>i pre1enta pe
#oldaţii 0ermani ca pe ni4te barbari 0"uni, cum erau denumiţi pentru a #e induce in#tinctiv
a#ocierea cu ima0inea triburilor de mi0ratori). "n plu#, nemţii erau acu1aţi permanent de
atrocit2ţi mon#truoa#e, pre1entate cu o a#emenea abilitate, -nc!t p!n2 4i #oldaţii 0ermani
a5un#e#er2 #2 cread2 c2, -ntr>adev2r, ace#tea 3u#e#er2 comi#e de unii camara1i de arme de>ai lor.
Adol3 $itler a #e#i1at e3ectul deva#tator pe care l>a avut propa0anda en0le12 c;iar a#upra mora>
lului #oldaţilor 4i civililor 0ermani. :e ba1a ace#tor ob#ervaţii a #cri# cartea #a de c2p2t!i,  4ein
 ampf, -n care a preluat, printre altele, 4i una dintre ideile 3undamentale ale inamicului $pune o
minciună şi ea va prinde, la care a ad2u0at c2 propa0anda treuie să se adreseze maselor 4i c2 ea
treuie să se concentreze doar asupra câtorva puncte care să fie repetate la nesfârşit.
ub -ndrumarea lui $itler, 7o#ep; Goebbel# a -nv2ţat cur!nd c2  propaganda nu are nimic
comun cu adevărul. rebuind #2 revi0ore1e anemica or0ani1aţie na1i#t2 din Berlin, el a ima0inat
nenum2rate c2i de acţiune. A iniţiat tip2rirea de a3i4e incitante, a publicat articole de 0enul  4icul
 *2% pentru &aţional-$ocialişti 4i a iniţiat un 1iar al partidului, numit Der *ngriff 0*tacul1, -n
care vor 3i publicate 3recvent caricaturi 0rote4ti ale evreilor 4i ale marxi4tilor. Apoi a provocat
nenum2rate con3runt2ri -ntre oamenii #2i 4i adver#arii lor politici, comuni4tii, pentru a cuceri
#upremaţia politic2. Treuie să ieşim din anonimat, le #punea adepţilor, lăsaţi-i să ne înjure, să
ne calomnieze, să ne ată, important este să se vorească despre noi. "n urma ciocnirilor
violente cu comuni4tii -i punea pe #oldaţii #2i #2 -4i arate -n public r2nile pentru a ap2rea ca ni4te
martiri. Atunci c!nd pe ecranele berline1e a 3o#t pro0ramat2 premiera 3ilmului american paci3i#t
 &imic nou pe rontul de <est, a r2#p!ndit -n #2lile de cinema 4oricei 4i 4erpi ino3en#ivi, 32c!ndu>i
 pe oameni #2 le p2r2#ea#c2 -n panic2. La un moment dat, unul dintre #oldaţii na1i4ti din trupele
de a#alt, $or#t @e##el, #>a certat pentru o pro#tituat2 cu un individ 4i a 3o#t uci# de ace#ta. A3l!nd
c2 uci0a4ul 32cea parte din :artidul Comuni#t, Goebbel# a creat imediat un mit, -n care @e##el
era pre1entat ca victima inocent2 a adver#arilor politici ai na1i4tilor. Mai mult, a preluat un
c!ntec #cri# de @e##el 4i l>a tran#3ormat -n imnul mi4c2rii na1i#te.
"n paralel, Goebbel# 4i>a per3ecţionat talentul oratoric. El -4i repeta ore -n 4ir di#cur#urile -n
3aţa unui triptic de o0lin1i, atent la 3iecare 0e#t, la 3iecare intonaţie a vocii. $itler era mulţumit de
 pro0re#ele lui 4i #punea c2 Goebbel# a devenit #in0urul vorbitor pe care -l poate au1i 32r2 #2
adoarm2. "n (*', F;rer>ul l>a numit 4e3 al propa0andei na1i#te, pe po#tul pe care el -n#u4i -l
ocupa#e p!n2 atunci. :2#tr!ndu>4i 4i 3uncţia de conduc2tor al Or0ani1aţiei berline1e, Goebbel# #>
a an0renat #erio# -n viitoarea campanie electoral2. El a 3olo#it toate mi5loacele pentru a>i crea lui
$itler o aur2 mi#tic2, de unic #alvator al Germaniei din 0;earele evreilor 4i ale comuni4tilor. e
 pare c2 Goebbel# a 3o#t cel care a inventat acea celebr2 lo1inc2 menit2 #2 ener0i1e1e ma#ele  (in
<olA, ein #eic", ein H"rer 0!n popor, o ţară, un conducător1. Me#a5ul va 3i preluat, mai t!r1iu,
-n diver#e 3orme, 4i de alţi lideri ai unor #i#teme totalitare. pre exemplu, -n om!nia ultimilor
ani ai re0imului comuni#t, ar;icuno#cuta #i0l2 :C a 3o#t tot mai mult utili1at2, mai ale# prin
intermediul odelor politice, pentru a induce -n r!ndul ma#elor un 0en de 3a#cinaţie mitic2 a nou>
ap2rutei trinit2ţi 3oporul-%eauşescu-#omânia #au 3artidul-%eauşescu-#omânia.
:entru meritele #ale, pe (' martie (*'', la 4a#e #2pt2m!ni dup2 ce $itler a a5un# cancelar al
Germaniei, 7o#ep; Goebbel# a 3o#t numit mini#tru al In3ormaţiei 4i :ropa0andei. :rin decret, el
devenea re#pon#abil 9pentru toat2 in3luenţa exercitat2 a#upra vieţii intelectuale a naţiunii, pentru
toate relaţiile publice din #tat, cultur2 4i economie 4i pentru admini#trarea tuturor in#tituţiilor ce
#erve#c ace#tor #copuri9.
Goebbel# a or0ani1at ur0ent mini#terul, i>a 02#it un #ediu #omptuo# 4i a alc2tuit per#onalul
 

din tineri #tr2luciţi, recrutaţi din alte mini#tere. :entru c2 mulţi dintre noii #2i #ubordonaţi nu
aveau #u3icient2 experienţ2, le>a adu# pro3e#ori 4i a in#tituit un #i#tem 3oarte #trict de re0uli
interne. "ntre altele, a impu# ca rapoartele ce i #e -naintau #2 aib2 maximum cinci pa0ini dactilo>
0ra3iate 4i #2 3ie #cri#e extrem de 3luent 4i de corect din punct de vedere 0ramatical.
"n 4a#e luni, Mini#terul :ropa0andei, #upranumit 4i :romi, #>a de1voltat rapid 4i a a5un# #2
aib2 4i trei1eci 4i dou2 de 3iliale re0ionale. Dar Goebbel# voia #2 controle1e ab#olut toat2 viaţa
cultural2 a Germaniei, a4a c2 l>a convin# pe $itler #2 -n3iinţe1e Camera de Cultur2 a eic;>ului,
cu 4apte departamente literatur2, teatru, mu1ic2, 3ilm, arte 3rumoa#e, pre#2 #cri#2 4i radio.
Oricine 9producea, di#tribuia #au vindea proprietate cultural29 era obli0at #2 #e -n#crie -n
departamentul potrivit al Camerei de Cultur2 4i #2 #e #upun2 re0ulilor dictate de pre4edintele
ace#teia, 7o#ep; Goebbel#. Evreii, non>arienii #au cei care nu erau a0reaţi din motive politice nu
 puteau deveni membri ai Camerei 4i, -n con#ecinţ2, nu aveau voie #2 de#324oare nici o activitate
din #3era culturii.
"n tripla #a calitate de 4e3 al propa0andei partidului na1i#t, de pre4edinte al Camerei de
Cultur2 4i de mini#tru al :ropa0andei, Goebbel# deţinea mecani#mele nece#are controlului
-ntre0ii activit2ţi culturale a Germaniei. :rima ţint2 #pre care 4i>a concentrat atenţia a 3o#t pre#a
#cri#2. La acea vreme, -n Germania exi#tau circa patru mii 4apte #ute de cotidiane 4i #2pt2m!nale
4i pe#te 4apte mii de revi#te, mai mult dec!t -n orice alt2 ţar2 de pe 0lob. :ublicaţiile repre1entau
o palet2 3oarte lar02 de intere#e politice, reli0ioa#e, #indicale. "n (*'', incendierea eic;#ta0>
ului, pe care $itler a pu#>o -n #eama comuni4tilor &abia mult mai t!r1iu #e va dovedi c2 a 3o#t o
-n#cenare abil2), a o3erit motivul pentru inter1icerea pre#ei de #t!n0a &comuni#te 4i #ocial>
democrate). Cu toate ace#tea, publicaţiile na1i#te repre1entau #ub trei la #ut2 din total.
pre #3!r4itul lui (*'', Goebbel# a luat dou2 m2#uri de 3orţ2. "n primul r!nd a unit cele dou2
a0enţii naţionale de 4tiri exi#tente la acea dat2 -ntr>una #in0ur2, pe care a denumit>o Biroul
German de tiri 4i a pu#>o -n #ubordinea mini#terului #2u. "n ace#t 3el a reu4it #2 dob!ndea#c2 un
anume control a#upra in3ormaţiilor. Al doilea pa# l>a con#tituit promul0area Le0ii Editorilor, prin
care ace4tia erau 32cuţi r2#pun12tori pentru 3iecare cuv!nt din publicaţiile lor. "n acela4i timp li #e
inter1icea #2 publice vreun material ce ar 3i putut le1a intere#ele #tatului. Mai mult, pentru a 3i
autori1aţi #2>4i de#324oare activitatea, era nece#ar #2 3ie -n#cri4i -ntr>un nomenclator, la
Mini#terul :ropa0andei. Orice #c2pare, c!t de m2runt2, precum menţionarea vreunei di3erenţe
-ntre 0ermani 4i au#trieci dup2 anexarea Au#triei din (*'+, atr20ea dup2 #ine excluderea
editorului re#pectiv din nomenclator 4i interdicţia de a mai pro3e#a.
/rm2toarea mutare a 3o#t tran#3ormarea con3erinţelor de pre#2 0uvernamentale -n ore de
in#truire a 1iari4tilor de#pre ce 4i cum #2 #crie. De dou2 ori pe 1i, la pr!n1 4i #eara,
repre1entanţilor pre#ei li #e #puneau 4tirile 1ilei, bine #electate, apoi erau pu4i #2 #emne1e pentru
 primirea unor teancuri de 3oi 0albene, #ecrete, conţin!nd directive am2nunţite privind
evenimentele de#pre care era permi# #2 #e #crie, precum 4i lumina -n care #2 3ie pre1entate. Dup2
citirea in#trucţiunilor, redactorii erau obli0aţi #2 le ard2 -n pre1enţa unui martor. e a5un0ea p!n2
la a le impune 1iari4tilor 4i lun0imea articolelor, aran5area ace#tora -n pa0in2, m2rimea titlului
4.a.m.d. reptat, redactorii 4i editorii au a5un# doar #2 preia articolele de5a #cri#e de
 propa0andi4tii lui Goebbel#, #2 le #emne1e 4i #2 le pun2 -n pa0in2 acolo unde li #e indica. ituaţia
 pre#ei deveni#e at!t de dramatic2, -nc!t p!n2 4i Goebbel# recuno4tea, -n 5urnalul #2u intim orice
om căruia încă i-a mai rămas o fărâmă de onoare va fi foarte atent ca nu cumva, în viitor, să
ajungă ziarist.
Lun2 de lun2, cen1ura devenea tot mai #trict2. O directiv2 din (*' inter1icea publicarea
3oto0ra3iilor cu lideri na1i4ti la me#e 3e#tive, -n #patele unor r!nduri de #ticle, pentru a nu crea
 populaţiei 9impre#ia ab#urd29 c2 membrii 0uvernului #>ar ţine de c;e3uri. Era inter1i#2 orice
re3erire la cer4etori #au la #2raci, 32r2 menţionarea actelor de caritate pe care le 32cea partidul
na1i#t pentru ace4tia. "n (*'+, -n prea5ma invad2rii Ce;o#lovaciei, 1iarelor li #>a impu# #2
ampli3ice exce#iv orice incident creat de ce;i la 0raniţ2. /neori, Goebbel# a5un0ea 4i -n #ituaţii
di3icile, precum cea ivit2 la #3!r4itul lui au0u#t (*'*, c!nd nu #e 4tia dac2 $itler va lua #au nu
;ot2r!rea de a ataca :olonia. In#trucţiunea General2 nr. JH, adre#at2 editorilor de 1iare cu
 

c!teva ore -naintea lu2rii deci1iei, prevedea  În numărul de mâine, articolul de fond va treui să
 prezinte, cât mai elocvent cu putinţă, "otărârea H"rer-ului, oricare ar fi ea, ca reprezentând
 singura soluţie corectă pentru :ermania.
"n paralel cu indicaţiile pentru 1iari4ti, Goebbel# a pu# la punct 4i un #erviciu 3oarte extin# de
#uprave0;ere a pre#ei. Fiecare publicaţie #e citea cu mare atenţie 4i orice 0re4eal2 #au ne#upunere
era #emnalat2 imediat. :edep#ele variau -n 3uncţie de 0ravitatea 3aptei. Erorile minore #e #oldau
cu con3i#carea tira5ului, dar menţionarea unui nume inter1i# &de exemplu al unei per#onalit2ţi
#ociali#te #au al unui autor evreu) atr20ea dup2 #ine inter1icerea dreptului de a mai pro3e#a
 pentru editorul -n cau12. "n alte ca1uri putea 3i 4i mai r2u. :entru o 0re4eal2 de mac;etare, -n
urma c2reia o explicaţie privind un carnaval a ap2rut #ub 3oto0ra3ia unei proce#iuni #olemne a
trupelor de a#alt na1i#te, redactorul>4e3 4i editorul unui 1iar local din E##en au 3o#t trimi4i -ntr>un
la02r de concentrare.
C;iar 4i publicitatea #e cen1ura. Goebbel# a inter1i# apariţia anunţurilor prin care erau
c2utate mena5ere pentru 3amiliile 32r2 copii, pentru c2 politica demo0ra3ic2 a na1i4tilor -ncura5a
na4terile.
Cu toate ace#te acţiuni -n 3orţ2 de #ubordonare a pre#ei, Goebbel# nu a devenit omnipotent.
Adol3 $itler a avut -ntotdeauna 0ri52 #2 nu la#e prea mult2 putere vreunuia dintre #ubordonaţii
#2i, pentru a nu a5un0e -n #ituaţia de a>4i vedea ameninţat2 po1iţia #uprem2 din ierar;ie. Con3orm
 principiului 9de1bin2 4i #t2p!ne4te9, el a -ncura5at rivalit2ţile dintre #ubordonaţii #2i apropiaţi,
dintre autorit2ţile repre1entate de ace4tia. A#t3el, -n timp ce lui Goebbel# i>a -ncredinţat mi#iunea
#2 -nre0imente1e pre#a, un alt cuno#cut al #2u a 3o#t ale# #2 aduc2 -n proprietatea partidului tot
mai multe publicaţii. E#te vorba de Max Amann, cu care F;rer>ul #e -mprieteni#e -n timpul
 primului r21boi mondial, c!nd am!ndoi 32ceau parte din aceea4i unitate.
Amann era 4i el, ca 4i Goebbel#, un individ #cund, 3irav 4i ;andicapat. "4i pierdu#e m!na
#t!n02 -ntr>un accident de v!n2toare. $itler l>a numit director al editurii o3iciale a partidului
na1i#t, E;er erla0, din Mnc;en, de4i Amann nu avea nici aptitudini literare, nici talent de
orator. C;iar 4i ideolo0ia na1i#t2 -i era indi3erent2. "n#2 avea un 3oarte a#cuţit #imţ al a3acerilor 4i
mult 3ler -n an0a5area unor #ubordonaţi de valoare. La E;er erla0 a 3o#t publicat2 cartea lui
$itler, 4ein ampf, 4i tot aici era editat 4i 1iarul o3icial al partidului, <olAis"er 2eoac"ter
0Iservatorul poporului1. "n 3oarte #curt timp, Amann a tran#3ormat publicaţia dintr>un
#2pt2m!nal plictico#, -ntr>un cotidian plin de #ucce#, cu un tira5 de pe#te un milion de exemplare,
-n ediţii tip2rite la Mnc;en, iena 4i Berlin. ira5ul imen# #e explica 4i prin 3aptul c2, dup2
venirea na1i4tilor la putere, 3oarte mulţi oameni #>au abonat la 1iarul lor pentru a #e prote5a -ntr>
un 3el.
$itler l>a numit pe Max Amann re#pon#abil cu -ntrea0a pre#2 a partidului 4i l>a 32cut 4e3ul
Departamentului de pre#2 din cadrul Camerei de Cultur2 condu#e de Goebbel#. :uterea lui
Amann a -nceput #2 crea#c2 pe m2#ur2 ce noi publicaţii intrau -n proprietatea lui E;er erla0,
mai ale# dup2 ce evreii au 3o#t 3orţaţi #2>4i v!nd2 pe nimic editurile.
:entru a prelua tot mai multe publicaţii independente, Amann a dat 4i el ni4te ordonanţe, pe
 aprilie (*', -n calitatea lui de 4e3 al Departamentului de pre#2 al Camerei de Cultur2,
ordonanţe prin care -i obli0a pe proprietarii de ca#e editoriale #2>4i dovedea#c2 ori0inea arian2
 p!n2 la anul (+, le inter1icea #2 deţin2, 3iecare, mai mult de un 1iar 4i -4i aro0a dreptul de a
#u#penda cu de la #ine putere unele publicaţii, acolo unde con#idera concurenţa prea puternic2.
:e#te cinci #ute de editori #>au v21ut nevoiţi #2 abandone1e a3acerile #au #2>4i v!nd2 editurile lui
E;er erla0.
:!n2 -n (*'*, num2rul 1iarelor 0ermane #>a redu# aproape la 5um2tate. Iar dac2 -n (*'
 partidul avea -n proprietate numai ' la #ut2 din publicaţii, acum a a5un# #2 deţin2 circa JJ la #ut2.
i -n anii urm2tori, -n perioada r21boiului, procentul a 3o#t ridicat la +,. :ro3itul ca#ei editoriale
a partidului na1i#t a a5un# #2 3ie comparabil cu cel al celor mai mari corporaţii 0ermane, precum
I.G. Farben. Max Amann, la r!ndul #2u, 4i>a tra# 32r2 #crupule o parte -n#emnat2 din c!4ti0uri,
datorit2 3aptului c2 po#eda, -n #ecret, o treime din acţiunile de la cea mai important2 tipo0ra3ie cu
care lucra editura.
 

"n#2 3aptul c2 ma5oritatea publicaţiilor aparţinea na1i4tilor, iar cen1ura 3uncţiona pentru
ab#olut toate, a 32cut ca 1iarele #2 devin2 extrem de plicticoa#e, lucru ce a du# la #c2derea
dra#tic2 a num2rului de cititori. "ndemnurile lui Goebbel# la adre#a 5urnali4tilor de a 3i mai
inventivi #>au dovedit 1adarnice. Fiecare era con4tient c2 orice 0re4eal2 -i poate 3i 3atal2. Atunci
mini#trul :ropa0andei a ;ot2r!t #2 permit2 c!torva 1iare 3oarte re#pectabile o minim2
independenţ2 editorial2. Cel mai important dintre ace#tea era ranAfurter 6eitung, care #e bucura
4i de o #olid2 reputaţie internaţional2. Aparenta lui independenţ2, continuitatea pre1enţei #ale,
evident 32r2 evreii a c2ror 3amilie -l avea -n proprietate din (+J, au du# la cre4terea pre#ti0iului
lui $itler -n #tr2in2tate. "n acela4i timp, re0imul na1i#t a 02#it un mi5loc extrem de e3icient pentru
in3luenţarea opiniei publice din a3ara 0raniţelor Germaniei. "n #c;imbul libert2ţii de a comenta
unele evenimente culturale 4i reli0ioa#e, editorii lui  ranAfurter 6eitung au acceptat #2 urme1e
direcţiile politicii externe impu#e de $itler 4i pentru 3aptul c2 ei credeau -n di#cur#urile ace#tuia
re3eritoare la crearea unei Germanii puternice, dar pa4nice. "n#2 c!nd $itler a ordonat invadarea
:oloniei, redactorul>4e3 al 1iarului a r2ma# 4ocat. ranAfurter 6eitung a mai #upravieţuit p!n2 -n
(*', c!nd $itler a di#pu# de#3iinţarea lui.
Dup2 ce a reu4it #ubordonarea necondiţionat2 a pre#ei, Goebbel# #>a orientat rapid #pre
celelalte dou2 noi mi5loace de in3ormare -n ma#2 radioul 4i 3ilmul. De1voltarea radiodi3u1iunii 4i
a cinemato0ra3iei #onore a coinci# cu perioada de a#cen#iune a na1i#mului. Mai mult, caracterul
lor de noutate, 3aptul c2 -nc2 nu a5un#e#er2 la o diver#itate 4i la tradiţii 0reu de controlat le 32ceau
3oarte vulnerabile imixtiunilor unor arti1ani ai manipul2rii. La toate ace#tea #e ad2u0a 4i 3aptul c2
liderii na1i4ti, -n #pecial $itler, le a0reau pentru c2 aveau po#ibilitatea #2>4i etale1e, prin
intermediul lor, talentul oratoric.
"n Germania, -nc2 de la -nceputurile #ale, din (*, #i#temul de radiodi3u1iune aparţinea
#tatului, a4a c2 mi#iunea lui Goebbel# nu a -nt!mpinat prea multe di3icult2ţi. "n martie (*'',
Mini#terul :ropa0andei a preluat controlul a#upra -ntre0ii reţele radio3onice, inclu1!nd releele 4i
#taţiile locale de emi#ie. Oamenii lui Goebbel# i>au -nlocuit ma#iv pe pro3e#ioni4tii din
radiodi3u1iune, iar pentru a a#i0ura o c!t mai mare audienţ2 emi#iunilor, mini#terul a 3orţat
 produc2torii #2 #coat2 pe piaţ2 c!t mai multe di3u1oare populare, la un preţ c!t mai #c21ut. "n
4a#e ani, num2rul po#e#orilor de radiouri #>a triplat. Circa 4apte1eci la #ut2 din populaţie avea -n
ca#2 cel puţin un aparat de radio, procentul 3iind cel mai ridicat din lume.
"n (*'', F;rer>ul a ţinut patru1eci 4i cinci de cuv!nt2ri la radio, de4i -nceputul a 3o#t ceva
mai di3icil. Cu toate c2 era un orator -nn2#cut, Adol3 $itler #e obi4nui#e #2 vorbea#c2 -n 9pri129
direct2 cu mulţimea. A3lat de unul #in0ur -n 3aţa micro3onului, #>a b!lb!it. Dar Goebbel# a
remediat imediat #ituaţia. La urm2toarele emi#ii a umplut #tudioul cu oameni.
:e l!n02 #timularea producţiei de radiouri, 7o#ep; Goebbel# a iniţiat 4i un va#t pro0ram de
audiţii -n comun, convin# 3iind c2 e3ectul di#cur#urilor e#te cu at!t mai mare, cu c!t mulţimea
adunat2 -ntr>un loc, #2 le a#culte, e#te mai mare. Nenum2rate di3u1oare au 3o#t in#talate pe #t!lpii
de tele0ra3 din inter#ecţii, -n 3abrici, ma0a1ine, birouri, ber2rii 4i -n alte locuri publice. "n timpul
 pro0ramelor importante, #e ordona -ncetarea lucrului, a#t3el -nc!t oamenii #2 poat2 au1i
emi#iunile. Mii de 0ardieni ai radiourilor publice #e ocupau de or0ani1area 0rupurilor de a#cul>
t2tori, -4i notau pre3erinţele oamenilor 4i raportau con4tiincio# orice eventual2 nemulţumire
le0at2 de 3aptul c2 emi#iunile durau prea mult.
"n #curt timp, circa un #3ert din cele nou2#pre1ece ore de emi#ie 1ilnic2 erau dedicate
cuv!nt2rilor 4i comentariilor cu conotaţie clar propa0andi#tic2. e#tul pro0ramului cuprindea
4tiri &dintre cele 3urni1ate de a0enţia naţional2, a3lat2 4i ea #ub totalul control al lui Goebbel#) 4i
mu1ic2. "n 0eneral mu1ic2 #im3onic2, opere de Beet;oven 4i @a0ner, mar4uri, dar 4i mu1ic2
 popular2 ori val#uri. Goebbel# era 3oarte atent ca a#cult2torii #2 nu #e plicti#ea#c2 4i #2 -nc;id2
radioul, de aceea urm2rea cu 0ri52 pro0ramele 4i intervenea ori de c!te ori con#idera c2 era ca1ul.
"n#2, cu toat2 preocuparea pentru a #ubordona pre#a #cri#2 4i radioul, adev2rata ob#e#ie a lui
7o#ep; Goebbel# o con#tituia cinemato0ra3ia. "n 3iecare din cele trei ca#e ale #ale avea c!te un
aparat de proiecţie 4i -4i 32cea timp #2 vad2 cel puţin un 3ilm pe 1i, c;iar 4i atunci c!nd era extrem
de ocupat. :elicula lui pre3erat2 era 3e aripile vântului, dar a urm2rit de mai multe ori 4i &imic
 

nou pe rontul de <est  pentru a>i #tudia modalit2ţile de tran#mitere a me#a5ului paci3i#t, din
cau1a c2ruia a 3o#t inter1i# -n Germania acelor ani.
Goebbel# a -nţele# c2 3ilmul, prin calit2ţile #ale vi1uale, mer0!nd direct la #u3letul
#pectatorilor, poate deveni un mi5loc de propa0and2 extrem de inteli0ent 4i e3icace. in0urul #2u
re0ret era acela c2 3oarte mulţi dintre actorii 4i re0i1orii talentaţi ai Germaniei au plecat #pre
$oll8%ood #au #pre alte capitale ale 3ilmului din cau12 c2 aveau evrei printre #tr2mo4i, iar
 per#ecuţiile anti#emite c2p2tau tot mai mult2 amploare. Goebbel# a -ncercat #2>l convin02 pe
Frit1 Lan0, autorul celebrului 4etropolis, #2 3ac2 3ilme pentru na1i4ti, c;iar dac2 ori0inea #a era
evreia#c2. Lan0 i>a cerut un r20a1 de 0!ndire de dou21eci 4i patru de ore 4i -n aceea4i noapte a
 p2r2#it Germania cu trenul de :ari#. /n alt actor renumit al timpului, Leo u##, tot evreu, a 3u0it
la iena, 4i>a vop#it p2rul 4i barba -n blond, 4i, #ub un alt nume, #>a #peciali1at -n roluri de arieni,
#pre m!ndria criticilor de 3ilm na1i4ti din capitala au#triac2. Abia mai t!r1iu 4i>a declinat
adev2rata identitate 4i #>a -ndreptat #pre $oll8%ood unde a -nceput #2 lucre1e pentru Metro
Gold%8n Ma8er.
:entru a -mpiedica exodul ace#ta, Goebbel# le>a promi# reali1atorilor de 3ilme o libertate
mult mai mare dec!t cea dat2 editorilor 4i celor de la radio. Dar promi#iunea nu a ţinut prea mult.
:rin Mini#terul :ropa0andei 4i prin Camera de Cultur2, Goebbel# le>a impu# produc2torilor #2>i
 pre1inte #pre aprobare 3iecare #cenariu, apoi a -nceput c;iar el #2 decid2 ce pelicul2 trebuie
3ilmat2, ce #cene trebuie re32cute #au #coa#e din 3ilm, ce actori #2 interprete1e rolurile. "n (*'H,
 patru dintre cele mai cuno#cute #tudiouri de 3ilm 0ermane au intrat -n proprietatea Mini#terului
:ropa0andei, iar puterea lui Goebbel# a cre#cut 4i pentru 3aptul c2 el putea 3inanţa diver#e
 pelicule #au putea excepta -nca#2rile de la impo1itare pe motiv c2 3ilmul are o 9valoare politic2 4i
e#tetic2 #pecial29.
7o#ep; Goebbel# vi1iona 3iecare 3ilm produ# -n Germania, de la #curtele documentare
educative p!n2 la peliculele arti#tice de lun0metra5. "n mod #urprin12tor, ace#tea din urm2 nu
 purtau me#a5e propa0andi#tice. Goebbel# avea intere#ul ca oamenii #2 vin2 -n #2lile de cinema
unde a#i#tau, -nainte de proiectarea 3ilmului, 4i la 5urnale de 4tiri #au la documentare ce
repre1entau propa0and2 pur2. Cum mulţi dintre #pectatori -ncepu#er2 #2 -nt!r1ie, a ordonat ca
u4ile #2lilor #2 nu #e mai de#c;id2 -n pau1a dintre 3ilm 4i documentar.
Circa o mie cinci #ute de caravane cinemato0ra3ice colindau 1onele rurale ale Germaniei
 pentru a proiecta -n #pecial 3ilme documentare, 5urnale de 4tiri, pelicule de#pre tinereţea lui $itler
#au alte teme de propa0and2 na1i#t2. Neexi#t!nd alternativ2, oamenii le priveau 4i pe ace#tea.
>au reali1at 4i dou2 3ilme av!nd ca eroi militari din trupele de a#alt, -n#2 num2rul extrem de
redu# al #pectatorilor care au venit #2 le vad2 l>a 32cut pe Goebbel# #2 conclu1ione1e c2  5ocul
cămăşilor rune este în stradă, nu pe ecran.
i totu4i, pe m2#ur2 ce #e apropia r21boiul, Goebbel# a trebuit #2 introduc2 tot mai mult2
 propa0and2 -n producţia cinemato0ra3ic2, mai ale# dup2 ce $itler i>a repro4at c2 temele na1i#te
#unt prea puţin repre1entate -n 3ilmele 0ermane. "n (*'+, Goebbel# a ordonat intrarea -n
 producţie a c!torva pelicule virulent anti#emite. De5a terenul era pre02tit de pre#a -n care
caricaturile ;idoa#e ale evreilor ap2reau aproape 1ilnic. 2pt2m!nalul Der $tHrmer 0*tacatorul1,
#pre exemplu, a5un#e#e la un tira5 de 4apte #ute de mii de exemplare, cu toate c2 propa0anda
anti#emit2 avea accente at!t de #cabroa#e, -nc!t -i #c!rbi#e p!n2 4i pe unii lideri na1i4ti.
La reali1area peliculei Jidanul $Hss, a trebuit ca Goebbel# #2>i ameninţe pe produc2tori 4i pe
actori pentru a continua 3ilm2rile. :elicula pre1enta ca1ul unui banc;er evreu care -4i extorca 32r2
#crupule concet2ţenii, -i tortura 4i le viola 3emeile, p!n2 ce revolta ma#elor a impu# condamnarea
lui la moarte. E3ectul 3ilmului a 3o#t at!t de puternic, -nc!t 0rupuri de tineri, dup2 ce ie4eau din
#ala de proiecţie, #e n2pu#teau a#upra evreilor de pe #trad2 #i -i b2teau cu #2lb2ticie.

Strategiie #e infuenţă ae N)*D +),-. "entru ţărie #in agăru !o/ietic
 

De#pre te;nicile de manipulare utili1ate inten# de ideolo0ii de la remlin #>ar putea #crie
volume -ntre0i. :entru capitolul de 3aţ2 am ale# numai un exemplu, anume directivele #ecrete ale
 ND &GB), din (*H, pentru ţ2rile din #3era de in3luenţ2 #ovietic2.
Documentul, reprodu# dup2 revi#ta 5iteratură şi artă, C;i4in2u, H iunie (**, citat 4i de
i#toricul G;. Bu1atu -n lucrarea #a #ăzoiul mondial al spionilor, a 3o#t de#coperit -n camera de
lucru a lui Bole#lav Bierut, 3o#tul pre4edinte al :oloniei comuni#te &(*>l*J). :re02tit la
Mo#cova, cu caracter #trict #ecret, -n birourile -nalte ale ND &GB), ace#t document conţine
directive expre#e pentru toate 3ilialele Comitetului de tat pentru ecuritate din #tatele>#atelit ale
/. "n cele patru1eci 4i cinci de puncte ale 9e#tamentului ro4u9 =remline1 #unt cuprin#e
acele acţiuni ce aveau #2 3ie -ntreprin#e de cea mai male3ic2 4i -ntin#2 reţea de #piona5 din lume,
din toate timpurile, cu con#ecinţe tra0ice pentru toate popoarele din #3era :uterii #ovietice. De4i
documentul era de#tinat, cum #e vede, 3ilialei din ar4ovia, a3lat, nu #e putea alt3el, -n #ei3ul
4e3ului partidului 4i #tatului polone1, 3ire4te, a0ent 4i executant impu# de GB, el a 3o#t pu# -n
 practic2 -n tot la02rul #ociali#t. i nu numai. Directivele au 3o#t tran#mi#e de#tinatarilor pe 
iunie (*H, cu menţiunea 9trict #ecret9, #ub codul >AASCC (('. Indicaţie NS'SH. E
 po#ibil ca, dincolo de directivele de ba12, acelea4i pentru toate 3ilialele ND &GB) din 3o#tele
ţ2ri comuni#te, pentru 3iecare dintre ele #2 exi#te c!te o variant2. Dup2 9nevoile9 Mo#covei 4i
dup2 9pericolele9 care exi#tau -n 3iecare dintre ace#te ţ2ri din orbita /. Dar, 5udec!nd
e3ectele de1a#truoa#e pe care le>a avut ocupaţia #ovietic2 a#upra ace#tor ţ2ri, #e poate acredita
ideea c2 9directivele9 au 3o#t urm2rite 4i aplicate -ntocmai. Con#ecinţele #e v2d 4i a#t21i.
"nainte de a trece la comentarea pe #curt a 3iec2rei in#trucţiuni conţinute -n 9e#tamentul
ro4u9, #e cuvine #2 ob#erv2m c2 acţiunile de manipulare pe #car2 lar02 a populaţiei din ţ2rile>
#atelit ale /niunii ovietice #e combinau per3ect cu cele de #piona5 4i cu cele de terori1are a
 populaţiei &mer0!nd p!n2 la pre02tirea 4i iniţierea unor ma#acre ;alucinante).
De a#emenea trebuie preci1at c2 #curtele comentarii ce -n#oţe#c 3iecare directiv2 repre1int2
doar 3aţeta cea mai evident2 a adev2ratelor intenţii ale celor care au ima0inat re#pectiva #trate0ie.
O anali12 extin#2 ar #coate la iveal2 nenum2rate alte raţiuni oculte. L2#2m -n #eama cititorului
tentativa de a le de#ci3ra. i acum, documentul...

 Directivele de ază ale :2 pentru ţările din lagărul sovietic Mo#cova, .J.(*H &trict
#ecret) >AASCC (('. Indicaţie NS'SH

C. (ste interzisă primirea pe teritoriul amasadelor a auto"tonilor racolaţi de noi ca

informatori. Întâlnirea cu aceşti oameni este organizată de serviciul special desemnat în acest
 scop, iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri pulice. )nformaţiile sunt preluate de către
amasadă, prin organele serviciilor speciale.
Activitatea de #piona5 trebuia #2 #e de#324oare -n cel mai deplin #ecret, de obicei
re#pect!ndu>#e 9principiul dominoului9, con3orm c2ruia 3iecare veri02 a #erviciului de in3ormaţii
trebuia #2 cunoa#c2 numai c!t -i era #trict nece#ar -n activitate. "n acela4i timp, contactele de
lucru ale 3iec2rui a0ent #e limitau numai la veri0ile imediat al2turate. A#t3el de#coperirea unui
#pion 32cea mult mai di3icil2 c2derea -ntre0ii reţele. In#trucţiunea, pe l!n02 re3eririle la p2#trarea
con3idenţialit2ţii racol2rilor de in3ormatori, relev2 rolul important 5ucat de amba#adele /niunii
ovietice -n 3ormarea unor puternice reţele de #piona5 pe teritoriul #tatelor unde 3uncţionau.
K. $e va urmări ca între soldaţii noştri şi populaţia civilă să nu se producă legături de nici
un fel. (ste inadmisiil ca ofiţerii noştri să viziteze auto"toni la locuinţele lor= este, de
asemenea, inadmisiil ca simplii soldaţi să stailească relaţii cu femei din rândul localnicelor.
 &u se admite stailirea de relaţii între soldaţii noştri şi populaţia civilă, respectiv soldaţii
auto"toni.
:entru 3ormarea unei armate e3iciente, de1umani1area inamicului e#te condiţia e#enţial2.
"ncet!nd #2>4i mai privea#c2 viitoarele victime ca pe ni4te 3iinţe umane a#emenea lui, #oldatului
-i va 3i mult mai u4or #2 -ndeplinea#c2 ordinele de atac, #2 ucid2. De aceea e#te inter1i#2 orice
le02tur2 a3ectiv2 cu du4manul. A#t3el de le02turi -ntre membrii celor dou2 tabere rivale ar 3ace
 

impo#ibil #ucce#ul te;nicilor de de1umani1are a viitoarelor victime 4i, mai mult, ar putea 0enera
3enomene total nedorite &de1ert2ri, ne#upuneri la ordine etc). "n acela4i timp trebuie reamintit c2
cele mai puternice te;nici de manipulare #e ba1ea12 pe i1olarea individului &-n cadrul unei
ca12rmi #au pe 3ront, departe de viaţa normal2), urmat2 de #upunerea lui la un nou mod de
comportament &diri5at prin re0ulamentele militare). Contactele interumane ar putea ani;ila 3oarte
repede e3ectele i1ol2rii 4i ar putea #ta la ba1a unor puternice relaţii emoţionale ce ar 12d2rnici
e3orturile de obţinere a unei #upuneri necondiţionate din partea #oldatului 3aţ2 de ordinele
#uperiorilor.
oate ace#tea demon#trea12 32r2 putinţ2 de t20ad2 c2 / con#idera toate #tatele>#atelit
ni4te potenţiali inamici. Iar inamicii ar 3i trebuit #2 3ie -n0enunc;eaţi 32r2 mil2, c;iar cu preţul
unor ma#acre de proporţii &a4a cum de alt3el #>a 4i -nt!mplat).
Acea#ta era adev2rata 3aţ2 a 9prieteniei9 pe care marele vecin de la 2#2rit o nutrea 3aţ2 de
ţ2rile #ociali#te vecine.
L. $e va accelera lic"idarea cetăţenilor care întreţin legături neiniţiate de noi cu 3artidul
%omunist 3olonez, 3artidul $ocialist 3olonez, cu interrigadiştii, cu Irganizaţia Tineretului
%omunist 3olonez, cu *rmata de *casă şi alte asociaţii. În acest scop treuie folosite elementele
opoziţiei militare.
Oric!t de #incere ar 3i 3o#t, le02turile cu partidele #au or0ani1aţiile 93r2ţe4ti9 nu puteau 3i
iniţiate dec!t -n cadru or0ani1at 4i #uprave0;eat #trict 9de la Centru9. Cei care -ndr21neau #2
acţione1e din proprie iniţiativ2 urmau #2 3ie lic;idaţi 32r2 mil2.
"n ace#t #cop #e 3olo#eau 9elementele opo1iţiei militare9, pentru ca vina pentru ucideri #2 3ie
 pu#2 pe #eama inamicului. Gri5a de a controla total orice contacte cu partidele #imilare din ţ2rile>
#atelit demon#trea12 -nc2 o dat2 atitudinea di#preţuitoare 4i du4m2noa#2 a liderilor comuni4ti de
la Mo#cova 3aţ2 de cei pe care c;iar ei -i impu#e#er2 la conducerea ţ2rilor vecine. Oric!nd #e
 puteau ivi motive pentru a>4i executa 3idelii, motive reale #au ima0inare, a4a c2 relaţiile cu
ace4tia nu puteau #2 dep24ea#c2 cadrul #trict aprobat 4i controlat.
F. 5a acţiunile militare vor lua parte acei soldaţi care au stat pe teritoriul ţării noastre 0se
are în vedere !niunea $ovietică1 înainte de a intra în *rmata osciuzsco 0*rmata 3olonă ce
lupta de partea *rmatei $ovietice pe teritoriul !#$$1. $e va ajunge la distrugerea ei totală.
"n timpul 4ederii -n /niunea ovietic2, #oldaţii erau #upu4i unui inten# proce# de #p2lare a
creierului, pentru a li #e inocula un #entiment de 3idelitate necondiţionat2 3aţ2 de Mo#cova.
A#t3el ei deveneau demni de -ncredere -n de#324urarea unor acţiuni militare. i totu4i e3ectul
-ndoctrin2rii putea #2 di#par2 -n timp, atunci c!nd #oldatul #e -napoia -n mi5locul conaţionalilor
#2i, c!nd -4i relua vec;ile obiceiuri 4i revenea la u1ul limbii materne. Cu c!t trecea timpul,
controlul a#upra lui era mai di3icil de exercitat. De aceea armata aliaţilor, c;iar dac2 #e dovedi#e
tovar242 3idel2 de lupt2 a celei #ovietice, trebuia, -n cele din urm2, #2 3ie di#tru#2, pentru a
-nl2tura orice #urpri1e viitoare.
M. Treuie realizată în mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un partid unic,
având grijă ca toate rolurile-c"eie să revină acelor oameni care aparţin serviciilor noastre
 secrete.
Controlul total a#upra #ociet2ţii trebuia exercitat numai de la Centru. i#temele totalitare,
 printre care 4i cele de #or0inte comuni#t2, excludeau cu de#2v!r4ire plurali#mul politic. "n cadrul
lor nu exi#ta dec!t o #in0ur2 doctrin2 9corect29, anume cea propov2duit2 de liderii de la Centru.
Orice deviere de la linie trebuia pedep#it2 cu cea mai mare #everitate. Iar pentru acea#ta, ea
trebuia #2 3ie #e#i1at2 cu maximum de operativitate de oamenii antrenaţi #pecial pentru a#t3el de
mi#iuni.
N. !nificarea tuturor organizaţiilor de tineret. De la conducători de plase în sus, în poziţii
de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale.
Membrii or0ani1aţiilor de tineret repre1entau #c;imbul de m!ine al partidului unic. De aceea
trebuia #2 3ie veri3icaţi cu atenţie, pentru a r2m!ne 3ideli Mo#covei, indi3erent -n ce #ituaţie #e va
a3la ţara lor. inerii con#tituiau de a#emenea materia prim2 pentru 3ormarea 9omului nou9, iar cei
ale4i pentru a 3ace parte din re#pectivele or0ani1aţii ar 3i trebuit #2 repre1inte 9crema9 viitoarelor
 

deta4amente credincioa#e pe veci remlinului.

H. $e organizează şi se urmăreşte ca funcţionarii aleşi deputaţi la congrese să nu-şi poată
 păstra mandatul pe întreaga perioadă ce le stă în faţă. Deputaţii nu pot convoca în nici un caz
 şedinţe între întreprinderi. Dacă nu e'istă altă soluţie şi o asemenea şedinţă treuie totuşi
convocată, se vor îndepărta acei oameni care au activitate legată de proiectarea concepţiilor şi
avansarea revendicărilor. 3entru fiecare congres se vor pregăti oameni noi şi doar cei vizaţi de
 serviciile noastre secrete vor fi aleşi.
 Nici o per#onalitate auto;ton2 nu trebuia #2 aib2 oca1ia de a dob!ndi prea mult2 autoritate.
Autoritatea ar 3i 32cut>o mult mai 0reu de controlat. Ob#trucţionarea permanent2 a celor compe>
tenţi, -nlocuirea lor con3orm principiului 9rotirii cadrelor9 32ceau impo#ibil2 impunerea lor -n
3aţa concet2ţenilor. A#t3el in3luenţa lor a#upra celor din 5ur era redu#2 la maximum, iar c2ile de
manipulare de la Centru r2m!neau de#c;i#e.
E. $e va acorda o atenţie deoseită persoanelor cu capacităţi organizatorice şi cu şanse
 sigure de popularitate. *ceşti oameni treuie cooptaţi, iar în cazul în care se opun, nu li se vor
oferi posturi ierar"ic superioare.
 Nici un auto;ton nu trebuia #2 capete prea mult2 popularitate, prea mult2 aderenţ2 la ma#e.
:opularitatea -l 32cea 0reu de controlat. Competenţii ori #e racolau, ori #e ani;ilau. Cu orice preţ,
cale de mi5loc nu exi#ta.
. $e va urmări ca funcţionarii de stat 0e'clusiv organele de securitate şi din industria
minelor1 să aiă retriuţii mici. *ceasta se referă îndeosei la sfera sănătăţii, justiţiei, culturii,
respectiv la cei care deţin funcţii de conducere.
"n permanenţ2, trebuia ca toţi cei care puteau 0enera curente de opinie, care puteau 5uca rolul
unor a0enţi de in3luenţ2 #au care puteau aduna adepţi -n 5urul lor #2 3ie redu4i la t2cere. alariile
mici -i obli0au la un trai mi1er. rebuia #2 3ie umiliţi, 32cuţi #2 #e preocupe de #upravieţuirea
1ilnic2, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur2, medicii, lucr2torii din 5u#tiţie,
ceilalţi 3uncţionari de #tat, care prin natura pro3e#iei lor puteau avea un a#cendent a#upra
#emenilor, #2 3ie minimali1aţi, #upu4i di#preţului. 7u#tiţia, mai ale#, trebuia t!r!t2 -n cri12, pentru
a>i 3ace pe 5udec2tori total dependenţi 3aţ2 de :utere. Excepţie 32ceau lucr2torii din #ecuritate, a
c2ror 3idelitate trebuia -ntreţinut2 prin o3erirea unor privile0ii, dar 4i minerii. Ace4tia din urm2,
din pricina i1ol2rii totale -n care -4i petrec ma5oritatea timpului, #unt 3oarte in3luenţabili, 3oarte
u4or de manipulat. Orice #c!nteie de nemulţumire poate aprinde un veritabil butoi de pulbere,
impo#ibil de controlat. De aceea #alariile mai mari dec!t media erau menite #2 le induc2 un
#entiment de 3idelitate 3aţ2 de Centru, -n virtutea c2ruia puteau 3i #co4i -n orice moment pentru a
#ervi intere#elor a#cun#e ale manipulatorilor, 32r2 ca ei #2>4i dea #eama
CO. În toate organismele de guvernământ, respectiv în majoritatea uzinelor, treuie să avem
oameni care conlucrează cu serviciile noastre speciale 0fără ştirea organelor administrative
locale1.
Marile colectivit2ţi muncitore4ti repre1entau -n permanenţ2 un pericol potenţial. A4a cum, -n
trecut, nemulţumirile lor au putut 3i exploatate 3oarte u4or pentru declan4area revoluţiilor prin
care a 3o#t in#taurat #i#temul comuni#t, 4i -n continuare ei #e puteau revolta oric!nd -mpotriva
mi1eriei 1ilnice. "n 3ond, muncitorii nu aveau de pierdut 9dec!t lanţurile9. :e ba1a ace#tei
concepţii ei au 3o#t 3olo#iţi -n revoluţii, dar tot -n virtutea ei #e puteau r21vr2ti oric!nd -mpotriva
noilor #t2p!ni. Liderii de la remlin cuno4teau 3oarte bine #trate0ia r2#turn2rii unui re0im cu
a5utorul muncitorilor 4i #e temeau c2 -i vor c2dea victime la r!ndul lor. Ceea ce, -n multe ca1uri,
#>a 4i -nt!mplat. pre exemplu, -n om!nia, re0imul ceau4i#t #>a pr2bu4it de3initiv -n momentul
-n care marile colective muncitore4ti #>au al2turat revoluţionarilor din #trad2. Din ace#te motive,
trebuia ca muncitorii #2 3ie #uprave0;eaţi permanent, cu atenţie, de oameni #pecial pre02tiţi.
in3iltraţi -n r!ndurile lor.
CC. $e va urmări cu stricteţe ca presa auto"tonă să nu transmită date privind calitatea şi
 sortimentul mărfurilor ce ni se transportă. &u este voie ca această activitate să se c"eme
comerţ. Treuie neapărat menţionat faptul că e vora de sc"imuri de mărfuri.
Marele vecin de la 2#2rit nu trebuia perceput ca un partener de a3aceri, ci ca un prieten. Iar
 

cu un prieten nu 3aci a3aceri, deoarece, mai devreme #au mai t!r1iu, pot ap2rea #u#piciuni ori
nemulţumiri, mai ale# din partea celui a3lat -n in3erioritate. De aceea trebuia p2#trat un #ecret
ab#olut 4i a#upra m2r3urilor trimi#e -n /. "n plu#, #inta0ma 9#c;imburi de m2r3uri9 inducea
impre#ia unui avanta5 reciproc, ce ma#ca 5a3ul practicat de liderii de la Mo#cova -n detrimentul
#tatelor>#atelit.
CK. $e vor e'ercita presiuni asupra serviciilor, în sensul neacordării de acte de proprietate
asupra pământului= actele vor arăta calitatea de lot dat în folosinţă, dar nu de proprietate a
deţinătorului.
entimentul de proprietate trebuia ani;ilat prin orice mi5loace. Di#tru0!ndu>i #uportul
material al independenţei per#onale, individul putea 3i 32cut #2>4i piard2 complet identitatea 4i
apoi cu3undat cu mult mai mult2 u4urinţ2 -n anonimatul ma#elor de manevr2 #upu#e
necondiţionat autorit2ţilor.
CL. 3olitica faţă de mica gospodărie ţărănească să urmeze acel curs pentru a o face
nerentailă. După aceea treuie începută colectivizarea. În cazul în care ar interveni o
rezistenţă mai mare, treuie redusă împărţirea mijloacelor de producţie, concomitent cu
creşterea oligaţiilor de predare a cotelor. Dacă nu se ajunge la rezultatul scontat, treuie
aranjat ca agricultura să nu poată asigura aprovizionarea întregii ţări, astfel ca necesarul să fie
acoperit prin import.
:roprietatea particular2 trebuia di#tru#2, mai ale# la ţar2. Micul proprietar a0ricol avea un
0rad mai mare de independenţ2 datorit2 3aptului c2 -4i putea a#i0ura cele nece#are traiului, 4i
c;iar ceva -n plu#, -n cadrul propriei #ale 0o#pod2rii. El nu mai depindea de relaţiile cu cei din
 5ur pentru a #upravieţui 4i nici nu era prea preocupat de obţinerea unor -nalte po1iţii #ociale #au
de alte privile0ii. Micul proprietar a0ricol tr2ia -ntr>o cva#ii1olare, 3apt care -l 32cea 3oarte 0reu
de manipulat. De aceea trebuia -nl2turat #uportul ce -i d2dea #i0uranţa 1ilei de m!ine 4i 3orţa de a
re1i#ta, -nd!r5it 4i t2cut, tuturor pre#iunilor. K2ranul 4tia c2 puterea lui #t2tea -n p2m!nt 4i -n mica
0o#pod2rie din care -4i a#i0ura traiul 1ilnic, de aceea era impo#ibil de aplicat o metod2 direct2
 pentru a>l depo#eda de ceea ce avea mai #cump. "n ace#t #en#, #trate0ii comuni#mului au apelat la
o manevr2 indirect2 4i anume la #ubminarea micii propriet2ţi private, 0radat, prin diver#e
metode, 32c!nd>o nerentabil2. 2r2cit, ;2rţuit, lip#it de #peranţ2 -n ceea ce prive4te viitorul, micul
 proprietar trebuia -n cele din urm2 #2 #e #upun2 colectivi12rii. Iar dac2 totu4i re1i#tenţa continua,
trebuia #2 #e apele1e la import, pentru a>i da lovitura de 0raţie. Metoda a 3o#t adoptat2 -n mai
toate #tatele #ociali#te, -n primele decenii ale 3orm2rii ace#tora, dar 4i mai t!r1iu. pre exemplu,
-n om!nia, -n (** 4i (**' #>a apelat la importul de 0r!u, de4i micii produc2tori obţinu#er2
 producţii dincolo de a4tept2ri.
CF. Treuie făcut totul ca "otărârile şi ordinele B fie acestea cu caracter juridic, economic
 sau organizatoric B să fie nepunctuale.
"n #tatele>#atelit trebuia p2#trat2 permanent o #tare de de1or0ani1are. rebuia ca le0ile #2 #e
 bat2 cap -n cap ori #2 vin2 prea t!r1iu, ordinele 4i ;ot2r!rile #2 3ie ine3iciente, ierar;iile #2 nu aib2
#tabilitate 4.a.m.d. Menţin!nd ;ao#ul, #ocietatea -4i p2#tra #l2biciunile 4i putea 3i 3oarte u4or de
controlat. Oamenii nu aveau po#ibilitatea #2>4i #olidi3ice un #i#tem propriu de valori, #entimentul
de in#ecuritate #e accentua, iar manipulatorii aveau a#t3el un teren extrem de propice pentru
acţiune.
CM. Treuie făcut totul ca anumite cazuri să fie discutate concomitent de mai multe comisii,
oficii sau institute, însă nici una dintre ele să nu aiă drept de decizie înainte de a se consulta cu
celelalte 0fac e'cepţie cazurile ce vizează industria minelor1.
O alt2 #trate0ie menit2 #2 induc2 ;ao#ul, #2 -mpiedice 3ormarea unor ierar;ii 3uncţionale, #2
nu o3ere po#ibilitatea vreunei in#tituţii #au alteia de a acumula prea mult2 autoritate. De 3apt, o
variant2 a vec;iului principiu 9de1bin2 4i #t2p!ne4te9. Excepţie 3ace indu#tria minelor, deoarece
minerii con#tituiau armata de re1erv2 a re0imului, prin 3aptul c2 ei puteau 3i manipulaţi cu
extrem2 u4urinţ2. Iar pentru ca e3ectul manipul2rii #2 3ie cel #contat, era nece#ar ca -n r!ndurile
celor din #ubteran #2 3uncţione1e impecabil #imţul ierar;iei. La un #in0ur #emn al celui pe care -l
con#iderau lider &evident, ace#ta 3iind a0ent GB), trebuia ca ei #2 #e mobili1e1e 4i #2 acţione1e
 

 pentru -ndeplinirea ordinelor, 32r2 nici un comentariu #au reţinere. I1olarea total2 de lumea
exterioar2 d2dea po#ibilitatea liderului #2>i convin02 c2 numai ce #punea el era 9corect9 4i 9bine9
 pentru ei. O veritabil2 armat2 de roboţi, p2#trat2 -n #ubterane, 0ata de acţiune la orice moment.
CN. *utoconducerea din uzină nu poate e'ercita nici o influenţă asupra activităţii din uzină.
 3oate lucra doar la punerea în practică a "otărârilor.
rebuia ca principiile #ociali#te ve;iculate tot timpul, precum 4i cel al 9autoconducerii
muncitore4ti9, #2 r2m!n2 numai pentru 3aţada propa0andi#tic2 4i, eventual, pentru a arunca vina
tuturor nereu4itelor a#upra colectivelor -n#e4i. Dar reali12rile trebuie atribuite doar 9vi1iunii
-nţelepte9 a conduc2torilor de la Centru. "n ace#t #en#, Centrul trebuia #2 coordone1e nemi5locit
-ntrea0a activitate, iar 9autoconducerea9 u1inal2 #2 -ndeplinea#c2 doar rolul #implului executant.
A#ta 4i pentru a evita, iar24i, acumularea de autoritate #au de popularitate de c2tre unii oameni
din colectivele muncitore4ti, competenţi, dar neveri3icaţi 4i ne-nre0imentaţi.
CP. $indicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii. $indicatele treuie să fie ocupate
cu alte proleme, spre e'emplu cu organizarea odi"nei în concedii, discutarea cererilor de
 pensii şi împrumuturi, programe culturale şi distractive, organizarea de e'cursii, repartizarea
mărfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere şi decizii ale conducerii politice.
olul #indicatelor, ca 4i al tuturor celorlalte or0ani1aţii civice, ob4te4ti, de tineret etc. trebuie
#2 3ie acela de #impli va#ali a3laţi #ub controlul total al partidului unic, mai bine 1i# al Centrului
de la remlin. Ele trebuie #2 -ndeplinea#c2 orbe4te ordinele, #2 promove1e politica partidului
unic, #2 capacite1e ener0iile populaţiei #pre diver#e alte #ectoare, pentru a re#tr!n0e ri#cul
apariţiei unor nemulţumiri #au r21vr2tiri. De4i purtau denumirea unor or0ani#me exi#tente 4i -n
#tatele democratice, pentru a induce o aparenţ2 de libertate, ele #e deo#ebeau 3undamental de
ace#tea. "n #tatele democratice, #indicatele 4i celelalte or0ani1aţii ne0uvernamentale #e a3l2 total
-n #lu5ba membrilor #au a cet2ţenilor lor. "n #i#temele totalitare, ele #e a3lau 4i #e a3l2 -nc2 4i
a#t21i, -n numeroa#e 1one ale 0lobului, numai -n #lu5ba partidului unic, acţion!nd, #ubtil #au
c;iar 32ţi4, -mpotriva intere#elor le0itime ale cet2ţenilor.
CE. Treuie avansaţi numai acei conducători care e'ecută impecail sarcinile primite şi nu
le analizează depăşind cadrul activităţii lor.
Conducerea de la remlin nu avea nevoie, -n #tatele>#atelit, de parteneri, ci de executanţi.
Acea#t2 politic2 trebuia aplicat2 p!n2 la nivelul celei mai ne-n#emnate -ntreprinderi. Criteriul de
avan#are nu trebuia #2 3ie competenţa, autoritatea, inteli0enţa #au popularitatea, ci 3idelitatea
necondiţionat2 3aţ2 de Centru. Faptul c2 3idelitatea era cultivat2, -n ma5oritatea ca1urilor, numai
la cei incapabili, pentru c2 ei erau cei mai 1elo4i executanţi, nu deran5a, ba c;iar era de dorit. Nu
contau uria4ele pierderi #u3erite de economiile ţ2rilor #ociali#te prin promovarea incompetenţilor.
copul era p2#trarea unui control total a#upra 3iec2rui #e0ment al vieţii politice, economice,
#ociale 4i culturale. Iar de1a#trul era c;iar de dorit, pentru c2 bun2#tarea ar 3i o3erit oamenilor
r20a1ul de a 0!ndi.
C. În legătură cu activitatea localnicilor cu funcţii de partid, de stat sau administrative,
treuie create asemenea condiţii, încât să fie compromişi în faţa angajaţilor, astfel devenind
imposiilă întoarcerea lor în anturajul iniţial.
Din nou, oric!t de 3ideli ar 3i 3o#t remlinului, partenerii de ideolo0ie din ţ2rile>#atelit nu
 puteau 3i l2#aţi #2 dob!ndea#c2 prea mult2 putere. Indi3erent de #erviciile adu#e Mo#covei,
trebuia ca -nalţii 3uncţionari de partid #au de #tat din ţ2rile 93r2ţe4ti9 #2 3ie compromi4i
iremediabil, c;iar aruncaţi -n temniţ2, cel mai ade#ea -n urma unor proce#e de 9dema#care9 #au
 prin recon#iderarea trecutului lor con3orm unor concepţii 4i re0uli inventate #pecial -n ace#t #cop.
I#toria perioadei comuni#te din mai toate ţ2rile Europei Centrale 4i de E#t dovede4te c2 principiul
a 3o#t aplicat temeinic, decenii la r!nd. De 3iecare dat2 c!nd un nou lider venea la conducerea
ţ2rii, cei de dinaintea lui erau blamaţi, 5udecaţi, -n3ieraţi, -ntemniţaţi 4.a.m.d. Niciodat2, -n
 perioada exi#tenţei re0imurilor comuni#te, cei acu1aţi nu au mai putut #2 revin2 la putere.
KO. %adrelor militare auto"tone li se pot încredinţa poziţii de răspundere în locuri unde
deja sunt plasaţi oamenii serviciului special.
Armata trebuia 4i ea #uprave0;eat2 -ndeaproape, prin a0enţi in3iltraţi -n po1iţii>c;eie.
 

Fiecare per#onalitate militar2 auto;ton2 trebuia #2 aib2 cel puţin o 9umbr29 din cadrul GB, care
#2>i raporte1e orice mi4care, #2>i a3le #l2biciunile, -n vederea unui eventual 4anta5 viitor, dar,
totodat2, #2 poat2 cunoa4te -n am2nunt 4i cele mai #ecrete planuri militare ale armatelor
93r2ţe4ti9. Cum in3iltrarea #pionilor -n colective de conducere de5a 3ormate atr20ea dup2 #ine
unele ri#curi, era mult mai e3icient2 promovarea cadrelor militare auto;tone -n locuri unde de5a
#e a3lau implantaţi a0enţi GB, a#t3el -nc!t autoritatea militarilor din ţ2rile>#atelit #2 crea#c2 -n
acela4i timp cu cea a a0enţilor remlinului.
KC. În cazul fiecărei acţiuni armate şi eu ocazia tragerilor, cantitatea muniţiei va fi
controlată permanent şi cu seriozitate, indiferent de tipul de armă.
"ntotdeauna #e putea ivi po#ibilitatea unei con#piraţii militare av!nd ca #cop declan4area
unei revolte -mpotriva #t2p!nului de la 2#2rit. De aceea, al2turi de #uprave0;erea tuturor
 per#oanelor in3luente din armat2, trebuia controlat2 minuţio# muniţia exi#tent2, pentru a nu
 permite 3ormarea unor #tocuri clande#tine, care #2 3ie 3olo#ite ulterior.
KK. Treuie ţinut su oservaţie fiecare institut de cercetare şi laorator.
:ro0re#ele 4tiinţei puteau o3eri oric!nd un atu pentru contracararea in3luenţei ru#e4ti #au
 pentru preluarea #upremaţiei -ntr>un anumit domeniu. De aceea in#titutele de cercet2ri trebuie
#uprave0;eate cu atenţie pentru a contracara a#t3el de eventualit2ţi, dar 4i pentru a prelua, prin
activit2ţi #peci3ice #piona5ului economic, orice de#coperire demn2 de intere#.
KL. Treuie acordată o mare atenţie inventatorilor, inovatorilor, respectiv dezvoltată şi
 sprijinită activitatea lor, dar fiecare invenţie treuie înregistrată cu consecvenţă la %entru. (ste
 permisă doar realizarea acelor investiţii care au aplicailitate în industria minelor sau cele care
au indicaţiile noastre speciale. &u se pot realiza acele invenţii care ar asigura creşterea pro-
ducţiei de produse finite şi, paralel cu aceasta, scăderea e'tracţiei şi a producţiei de materii
 prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Dacă o invenţie a devenit cunoscută, treuie
organizată vânzarea acesteia în străinătate. Documentele cuprinzând date cu privire la valoarea
 şi descrierea invenţiei nu se pulică.
i activitatea inventatorilor 4i a inovatorilor trebuia #upu#2 celui mai #trict control. Dac2
unele invenţii ar 3i du# la accelerarea pro0re#ului economic 4i la cre4terea 0radului de bun2#tare a
 populaţiei, trebuia #2 3ie #ubminate. :opulaţia trebuia menţinut2 la limita #ub1i#tenţei pentru a
deveni total dependent2 de m2#urile luate de liderii #i#temului, iar economiile #tatelor>#atelit #2
3ie total dependente de relaţiile cu /niunea ovietic2. Excepţie 32cea indu#tria minelor, a c2rei
de1voltare trebuia #2 o3ere, pe de o parte, materia prim2 nece#ar2 -n orice moment economiei 4i,
 pe de alta, bun2#tarea minerilor, care puteau 3i 3olo#iţi oric!nd drept armat2 3idel2 de re1erv2.
Dac2 totu4i unele invenţii deveneau cuno#cute, aveau #2 3ie exploatate -n 3olo#ul #tatului, pentru
c2 nici o #ur#2 de venit nu trebuia ne0li5at2. In#2 invenţiile r2m!neau #ecrete, pentru a nu atra0e
cuiva atenţia a#upra ace#tei politici oculte de #uprave0;ere 4i utili1are a lor.
KF. 3unctualitatea transporturilor treuie perturată 0mai puţin cele cuprinse în
îndrumările din &: MMK-FN1.
Cu c!t ;ao#ul cre4tea, cu at!t ţara re#pectiv2, populaţia ei, era mai u4or de #t2p!nit. "n plu#,
trebuia ca oamenii #2 3ie -n permanenţ2 preocupaţi de ceva, nemulţumiţi de activitatea vreunui
4o3er #au a altuia, a0a#aţi de -nt!r1ieri ori de a0lomeraţie, pentru a>4i pierde obi4nuinţa 0!ndirii
lucide, pentru a nu ob#erva c2 -ntre0 #i#temul era 0re4it. "n plu#, -n momente de cump2n2, c!nd
mi1eria traiului cotidian atin0ea in#uportabilul, orice re0lementare minor2 -n#oţit2 de -n3ierarea
 public2 a unor ţapi i#p24itori putea de1amor#a ten#iunea, atr20!nd c;iar recuno4tinţa populaţiei
 pentru #curtul moment de re#piro. Apoi tactica era reluat2.
KM. În uzine treuie iniţiate diferite şedinţe şi conferinţe profesionale, treuie notate
 propunerile, oservaţiile ce au fost e'puse, respectiv autorii acestora.
:reocup2rile de ordin pro3e#ional ale cet2ţenilor 4i -ndeo#ebi ale celor din marile centre
indu#triale trebuie #2 3ie cuno#cute cu preci1ie pentru a nu 3ace loc #urpri1elor. Dar nu numai
cuno#cute, ci 4i notate, cla#i3icate, ar;ivate, pentru a urm2ri evoluţia pro3e#ional2 a 3iec2rui
individ -n parte, modul #2u de 0!ndire, motivele de #ati#3acţie #au de nemulţumire, dorinţele 4i
 potenţialul intelectual 4.a.m.d. Av!nd ace#te 3i4e individuale #e putea anticipa 4i comportamentul
 

3iec2ruia -n anumite #ituaţii.

KN. Treuie popularizate discuţiile cu muncitorii care se ocupă de proleme actuale legate
de producţie, respectiv cele care critică trecutul şi prolemele locale. &u se vor înlătura cauzele
 fenomenelor în discuţie.
:reocup2rile 4i 0!ndurile cla#ei 9conduc2toare9 trebuie canali1ate #pre probleme de munc2
ori locale, pentru a evita -ntreb2rile 0rave ce puteau ap2rea -n minţile unora. De a#emenea, pentru
a demon#tra c2 #i#temul comuni#t -ncura5a libertatea de opinie &a4a cum #u#ţineau ideolo0ii de la
Centru), erau -ncura5ate po1iţiile critice, dar, bine-nţele#, numai la adre#a trecutului #au a unor
 probleme minore, ce nu puteau duce la punerea -n di#cuţie a -ntre0ului #i#tem. Din acelea4i
motive era -ncura5at2 4i autocritica. Dar pentru ca a#t3el de di#cuţii diver#ioni#te #2 poat2
continua la ne#3!r4it, era e#enţial2 p2#trarea cau1elor ce le 32ceau po#ibile.
KP. 5uările de poziţie ale conducerilor auto"tone pot avea coloratură naţională sau
istorică, dar nu pot duce la unitate naţională.
:entru p2#trarea unei aparenţe de independenţ2 3aţ2 de Mo#cova, erau -n02duite lu2rile de
 po1iţie cu #ub#trat i#toric &bine-nţele#, era vorba de i#toria naţiunilor re#pective re#cri#2 -n c;eie
comuni#t2), #au naţionali#t &-n ace#t ca1, pentru a ampli3ica ten#iunile interetnice -n #piritul bine
cuno#cutului principiu 9de1bin2 4i #t2p!ne4te9). rebuia -n#2 re#pectat2 limita dincolo de care ar
3i putut ap2rea unele revendic2ri teritoriale -ntemeiate. C;iar 4i dup2 colap#ul comuni#mului, -n
unele ţ2ri din #3era de in3luenţ2 mo#covit2 directiva a 3o#t aplicat2 -n continuare. pre exemplu,
-n om!nia, dup2 revoluţia din decembrie (*+*, tendinţele naţionali#te au r2bu3nit cu 3urie, dar
nu #>a mer# p!n2 la depunerea unor e3orturi concrete, #u#ţinute, pentru reuni3icarea ţ2rii cu
teritoriile rom!ne4ti de dincolo de :rut.
KE. Treuie acordată o mare atenţie ca nu cumva să e'iste reţele de apă neracordate la
reţeaua principală în cartierele în curs de reconstrucţie sau nou construite. %analizarea vec"e şi
 fântânile treuie lic"idate sistematic pe parcurs.
Apa e#te e#enţial2 pentru #upravieţuirea omului. "n ca1ul unor revolte 3oarte 0reu de
contracarat, controlul a#upra reţelelor de ap2 o3erea po#ibilitatea declan42rii unor acţiuni
diver#ioni#t>terori#te cu e3ect cata#tro3al a#upra in#ur0enţilor. :entru reu4ita total2 a ace#tor
acţiuni era nece#ar ca toate reţelele de ap2 #e 3ie conectate la un #i#tem central, iar #ur#ele
independente #2 3ie di#tru#e. De 3apt, metoda era cuno#cut2 4i aplicat2, -n diver#e variante, de
3oarte mult timp. pre exemplu, popoarele din vec;ime, -n 3u0a lor din calea n2v2lirilor barbare,
aveau -ntotdeauna 0ri52 #2 otr2vea#c2 3!nt!nile. De a#emenea, exi#tenţa #i#temului unic de
alimentare cu ap2 32cea po#ibil2 4i aplicarea altor diver#iuni, cum ar 3i r2#p!ndirea 1vonurilor
 privind otr2virea apei potabile, ce ampli3icau #tarea de ten#iune, de ne#i0uranţ2, 32c!ndu>i
vulnerabili pe cei vi1aţi. "n timpul revoluţiei din om!nia au 3o#t utili1ate inten# a#t3el de
1vonuri.
K. #econstrucţia oiectivelor industriale şi construcţia celor noi se vor face având în
vedere ca materialele reziduale să fie dirijate în depozitele de apă ce ar putea folosi drept
rezerve de apă potailă.
 Nu numai 3!nt!nile 4i #i#temele independente de alimentare cu ap2 trebuie di#tru#e, ci 4i
orice alt2 re1erv2 potenţial2 de ap2 potabil2. "n ace#t #en# era impu#2 poluarea lacurilor, a
r!urilor, a p!n1elor 3reatice etc.
LO. În oraşele reconstruite sau nou-construite nu se admit în locuinţe spaţii e'cedentare,
care ar putea folosi la adăpostirea pe o perioadă mai lungă a animalelor sau depozitarea
rezervelor de alimente.
ot -n eventualitatea apariţiei unor mi4c2ri de re1i#tenţ2 #au a altor #ituaţii de cri12, trebuie
#2 3ie redu#e la maximum 4an#ele de #upravieţuire a celor care luptau -mpotriva #i#temului.
LC. Întreprinderile proprietate personală şi industriaşii vor primi doar acele cantităţi de
materii prime şi utilaje care să împiedice producţia de calitate. 3reţul acestor mărfuri să fie mai
mare decât preţul produselor similare ale întreprinderilor de stat.
"n unele #tate #ociali#te au mai continuat, un timp, #2 exi#te 4i -ntreprinderi particulare. Dar
ele au 3o#t #ubminate, pentru a da 3aliment -n cel mai #curt timp po#ibil. A#emenea ca1uri erau
 

apoi 3olo#ite de propa0anda comuni#t2 ca exemple 9vii9 ale #uperiorit2ţii #i#temului de producţie
#ociali#t 3aţ2 de cel capitali#t.
LK. Treuie facilitată e'tinderea proprietăţii de stat la cel mai înalt grad în toate domeniile.
 (ste admisă criticarea activităţii organelor administrative, însă nu se admite nicidecum
 scăderea numerică a personalului şi nici funcţionarea lor normală.
Controlul #tatului, re#pectiv al partidului unic, trebuia impu# -n ab#olut toate domeniile.
:entru a 3acilita ace#t lucru era nece#ar2 crearea unui uria4 #i#tem birocratic, -n cotloanele c2ruia
#2 #e piard2 orice revendicare raţional2, orice iniţiativ2 nedorit2, orice mani3e#tare de
independenţ2. i#temul birocratic putea 3i criticat, pentru a da nemulţumiţilor ilu1ia c2 -4i pot
exprima liber p2rerile, dar nu trebuia -mpiedicat #2 3uncţione1e.
LL. Treuie să se aiă o mare grijă de toate proiectele de faricaţie din industria minieră,
respectiv din întreprinderile indicate în mod special. * se împiedica aprovizionarea ună a
 pieţei interne.
9:!r0;iile9 economiei #ociali#te trebuie p2#trate -n m!inile celor de la Centru. Din nou, o
atenţie #pecial2 e#te acordat2 indu#triei miniere, precum 4i celorlalte 9#ectoare prioritare9. "n ce
 prive4te populaţia, acea#ta trebuia menţinut2 la limita #ub1i#tenţei. Obţinerea unui #trict nece#ar
 pentru viaţa de 1i cu 1i trebuia #2 devin2 preocuparea permanent2 a 3iec2rui individ, pentru a nu
mai avea timp #2 0!ndea#c2. "n acela4i timp, #e crea po#ibilitatea recompen#2rii celor 3ideli cu
 permi#iunea de a #e aprovi1iona pe 3iliere pre3erenţiale.
LF. Treuie acordată o atenţie deoseită isericilor. *ctivitatea cultural-educativă treuie
astfel dirijată ca să rezulte o antipatie generală împotriva acestora. ( necesar să fie puse su
oservaţie tipografiile isericeşti, ar"ivele, conţinutul predicilo, al cântecelor, al educaţiei
religioase, dar şi cel al ceremoniilor de înmormântare.
Bi#erica putea o3eri un re3u0iu, -l putea conecta pe individ la un alt #i#tem de valori, la o alt2
vi1iune a#upra exi#tenţei, -i putea da un #pri5in pentru a re1i#ta celor mai a#pre -ncerc2ri. Bi#erica
trebuia ani;ilat2, pentru ca #in0ura 94tiinţ2 #acr29 #2 r2m!n2 ideolo0ia comuni#t2.
LM. Din şcolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee şi facultăţi treuie să fie
înlăturaţi profesorii care se ucură de popularitate. 5ocurile lor vor fi ocupate de oameni
numiţi. $ă se analizeze diferenţele dintre materii, să fie redusă cantitatea de material
documentar, iar la licee să se oprească predarea limilor latină şi greacă vec"e, a filozofiei
 generale, a logicii şi geneticii. %u ocazia predării istoriei nu treuie amintit care dintre
domnitori a servit sau a vrut să servească inele ţării, ci treuie arătată mişelia regilor şi lupta
 poporului asuprit. În şcolile de specialitate treuie introdusă specializarea restrânsă.
:ro3e#orii care #e bucur2 de popularitate #unt 3oarte 0reu de controlat. Atenţia deo#ebit2 ce li
#e acord2 e motivat2 de 3aptul c2, lucr!nd cu tinerii, le pot 3orma ace#tora concepţii 4i atitudini
o#tile ideolo0iei comuni#te. Mai mult, atitudinile deprin#e la o v!r#t2 3ra0ed2 au 4an#e
con#iderabile #2 #e p2#tre1e toat2 viaţa. De aceea #e impunea obli0atoriu -nlocuirea da#c2lilor
 populari cu politruci convin4i. Materialul documentar 3olo#it -n proce#ul de -nv2ţ2m!nt trebuia #2
3ie redu# c!t mai mult pentru a le tran#mite elevilor doar rudimente de cultur2 0eneral2,
rudimente permi#e de cen1ura re0imului. Adev2rata -nv2ţ2tur2 urma #2 3ie cea din manualele de
#ociali#m 4tiinţi3ic, economie politic2, precum 4i din toate celelalte manuale re#cri#e -n c;eia
ideolo0iei comuni#te. tudiul limbilor latin2 4i 0reac2 vec;e trebuia inter1i# -n licee pentru a nu
le da po#ibilitatea elevilor #2 aib2 acce# direct la operele unor mari 0!nditori ai lumii. Filo1o3ia
0eneral2 era inter1i#2, #in0ura 3ilo1o3ie 9adev2rat29 3iind cea marxi#t>lenini#t2R individul nu
trebuie #2 aib2 vreun termen de comparaţie pentru a a5un0e #2>4i pun2 -ntreb2ri periculoa#e. De
a#emenea, era inter1i# #tudiul lo0icii, pentru c2 ea i>ar 3i putut 3ace pe unii #2 aib2 ideea de a
 5udeca lo0ic ideolo0ia comuni#t2. Genetica, precum 4i alte 4tiinţe de avan0ard2, ar 3i putut
de#c;ide noi ori1onturi co0nitive, din per#pectiva c2rora materiali#mul dialectic, dar%ini#mul,
ori #ociali#mul 4tiinţi3ic ar 3i p2rut de#uete 4i c;iar 3al#e. O atenţie #pecial2 #e acorda re#crierii
i#toriei. "n ace#t context, c;iar dac2 re#pectiva naţiune ar 3i avut -nainta4i de marc2, trebuia ca ei
#2 3ie minimali1aţi, pentru a permite ca inocularea urii 3aţ2 de #i#temul monar;i#t 4i capitali#t #2
aib2 e3icienţ2 maxim2. "n 4colile #peciali1ate era recomandat2 #peciali1area -n0u#t2, menit2 #2>l
 

tran#3orme pe om -ntr>un robot 3oarte priceput -n domeniul #2u de activitate, dar neputincio# -n
re#t.
LN. Treuie să fie iniţiată organizarea unor acţiuni cu caracter artistic sau sportiv care să
 sărătorească lupta auto"tonilor împotriva cotropitorilor 0e'clusiv ruşii, îndeosei nemţii1 şi
care să popularizeze lupta pentru socialism.
Din c!nd -n c!nd, populaţia avea nevoie 4i de o porţie de 9circ9. Ace#ta -n#2 trebuia #2
-ndoctrine1e cet2ţenii. I#toria era re#cri#2, a#t3el -nc!t orice #2rb2toare naţional2 #e tran#3orma -n
 prile5 de 0lori3icare a 9luptei pentru #ociali#m9 4i, eventual, a 9mult iubiţilor9 conduc2tori.
LP. 3e plan local este interzisă apariţia unor opere despre acei auto"toni care înainte de
revoluţie şi în perioada celui de-al doilea răzoi mondial au trăit la noi.
Ilu1ia independenţei 3aţ2 de Mo#cova a #tatelor>#atelit trebuia p2#trat2 pentru a nu 10!nd2ri
-n mod inutil or0oliul naţional al popoarelor va#ale. i #e p2#tra 4i #ecretul a#upra trecutului
acelor per#onalit2ţi auto;tone &multe dintre ele -n 3uncţii importante, mer0!nd p!n2 la cea
#uprem2 -n #tat 4i partid, #au -n re1erva de cadre), per#onalit2ţi care au 3o#t pre02tite din punct de
vedere ideolo0ic pe teritoriul /niunii ovietice, antrenate -n #piritul unei 3idelit2ţi ab#olute 3aţ2
de remlin.
LE. Dacă se constituie o organizaţie care ar sprijini alianţa cu noi, dar totodată ar stărui
asupra controlului activităţii economice a conducerii oficiale, imediat se va porni împotriva ei o
campanie de acuzare a naţionalismului şi şovinismului. $e va începe cu? profanarea
monumentelor ce ne aparţin, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care să
rezulte ponegrirea naţiunii şi a culturii noastre şi îndoiala faţă de înţelesul contractelor
înc"eiate cu noi. În munca de propagandă treuie implicaţi şi localnicii, folosindu-ne de ura
care e'istă împotriva acelor organizaţii.
"n #tatele #ociali#te puteau ap2rea diver#e or0ani1aţii av!nd la ba12 ideolo0ia comuni#t2, 4i
c;iar declarativ 3iloru#e. "ntotdeauna -n#2 exi#ta pericolul ca declaraţiile de 3idelitate 3aţ2 de
Mo#cova #2 repre1inte doar o 3aţad2 -n #patele c2reia ace#te or0ani1aţii #2 -ncerce promovarea
independenţei naţionale, cel puţin din punct de vedere economic. A le inter1ice de>a dreptul era
di3icil, pentru c2 nu #e puteau invoca -n mod clar incompatibilit2ţi ideolo0ice 4i nici nu #e dorea
10!nd2rirea or0oliului naţional al cet2ţenilor din ţara re#pectiv2. De aceea #e recomanda
utili1area unei diver#iuni con#t!nd -n acu1area or0ani1aţiei -n cau12 de naţionali#m 4i 4ovini#m.
"n doctrina comuni#t2, naţionali#mul era de3init drept o 9arm2 politic2 a bur0;e1iei, 3olo#it2 -n
#copul aţ!ţ2rii urii naţionale, pentru a 5u#ti3ica a#uprirea naţional2, pentru a a#cunde tendinţele
#ale expan#ioni#te, pentru a -mpiedica unitatea de lupt2 a oamenilor muncii -mpotriva
exploat2rii9. Naţionali#mul era -n total2 opo1iţie cu 9internaţionali#mul proletar9. La r!ndul #2u,
4ovini#mul #e de3inea ca 9atitudine politic2 anacronic2 4i retro0rad29. Dar ace#te 9p2cate
ideolo0ice9 pu#e -n #eama or0ani1aţiei vi1ate ar 3i trebuit #u#ţinute de 3apte reprobabile pe
m2#ur2. De aceea #e trecea la -n#cenarea unor 3apte de o extrem2 0ravitate precum pro3anarea de
monumente, r2#p!ndirea de mani3e#te o#tile /niunii ovietice 4i 9prieteniei9 dintre ţara
re#pectiv2 4i marele vecin de la 2#2rit 4.a.m.d. "n acela4i timp, oric!nd puteau 3i 02#iţi localnicii
care #2 poat2 3i 3olo#iţi drept co1i de topor, -n #copul provoc2rii unei aver#iuni totale a populaţiei
3aţ2 de or0ani1aţia vi1at2. Motivele ani;il2rii 3iind a#t3el create, lovitura 3inal2 devenea extrem
de #impl2.
L. $e va avea grijă de construcţia şi reconstrucţia şoselelor, a podurilor, a drumurilor şi
reţelelor de legătură, astfel ca în cazul în care este nevoie de o intervenţie armată, locul
rezistenţei sau al concentrării forţelor reacţionare să fie accesiil din toate părţile.
/luitoarea vite12 cu care trupele #ovietice au intervenit -n Ce;o#lovacia anului (*J+
repre1int2 o con3irmare elocvent2 pentru importanţa ace#tei in#trucţiuni.
FO. *tenţie ca reprezentanţii opoziţiei politice să fie înc"işi. $ă se prelucreze acei opozanţi
care se ucură de stima populaţiei. Înainte ca ei să se întipărească în conştiinţa maselor, treuie
lic"idaţi prin aşa-numite întâmplări neprevăzute sau înc"işi su acuzaţie de crimă de drept
comun.
epre1entanţii opo1iţiei politice nu puteau r2m!ne -n libertate pentru c2 3oarte u4or ar 3i
 

 putut deveni nuclee de cri#tali1are a unor noi mi4c2ri de re1i#tenţ2 anticomuni#t2. "n acela4i timp
trebuia evitat2 cu 3oarte mare 0ri52 martiri1area lor, pentru a nu r2m!ne -n con4tiinţa
contemporanilor 4i a 0eneraţiilor viitoare drept exemple de verticalitate moral2. Deoarece
 p2#trarea unui #ecret ab#olut a#upra #orţii lor era impo#ibil2, #e impunea demolarea ima0inii pe
care o aveau -n oc;ii populaţiei. "n ace#t #cop, erau acu1aţi 4i condamnaţi pentru delicte de drept
comun. "n alte ca1uri #e r2#p!ndeau 1vonuri 4i c;iar 9dove1i9 de#pre colaborarea lor cu diver#e
3orţe antinaţionale #au c;iar, mai t!r1iu, cu #erviciile de #ecuritate. Iar atunci c!nd #e con#idera
c2 -n#cen2rile ar 3i luat prea mult timp, erau lic;idaţi pur 4i #implu prin 9-nt!mpl2ri neprev21ute9.
FC. Treuie împiedicată reailitarea celor condamnaţi în procese politice. )ar dacă devine
inevitailă, se admite doar cu condiţia ca acest caz să fie considerat o greşeală judecătorească?
nu va avea loc reluarea procesului, respectiv pricinuitorii judecăţii greşite nu vor fi convocaţi.
i#temul comuni#t era 9per3ect9. "n 9cea mai bun2 dintre lumi, 5u#tiţia nu putea 0re4i, mai
ale# din punct de vedere ideolo0ic. Dac2 totu4i #e iveau ca1uri -n care reabilitarea unor
condamnaţi -n proce#e politice devenea inevitabil2, 90re4eala9 trebuia atribuit2 unor oameni, nu
#i#temului -n #ine. ot pentru a nu #e a5un0e la punerea -n di#cuţie a #i#temului era inter1i#2 cu
de#2v!r4ire reluarea proce#ului. :ricinuitorii erorii 5udiciare erau 4i ei -nv2luiţi -n uitare, pentru a
nu atra0e prea mult atenţia opiniei publice a#upra dede#ubturilor proce#ului 4i implicit a
#i#temului.
FK. *cei conducători numiţi de către partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau
au trezit nemulţumirea angajaţilor, să nu fie c"emaţi în judecată. În cazuri drastice se rec"eamă
din funcţie, fiind numiţi în poziţii similare sau superioare. 5a sfârşit vor fi puşi în fiincţii de
conducere şi ţinuţi în evidenţă ca şi cadre de rezervă pentru perioada sc"imărilor ulterioare.
Incompetenţii promovaţi -n 3uncţii #uperioare, care au produ# pierderi #ub#tanţiale #au au
creat ten#iuni nedorite -n r!ndul #ubalternilor, nu erau -nvinuiţi, nici trimi4i -n 5udecat2, pentru c2
a#emenea acţiuni ar 3i atra# atenţia a#upra -ntre0ului #i#tem de promovare a cadrelor 4i, -n ultim2
in#tanţ2, ar 3i erodat credibilitatea re0imului. Dac2 #ituaţia devenea intolerabil2, erau revocaţi din
3uncţii 4i trecuţi -n po#turi ec;ivalente #au c;iar #uperioare ierar;ic, pentru a demon#tra
 populaţiei c2 liderii nu au 0re4it atunci c!nd i>au -nve#tit -n re#pectivele 3uncţii, ci de vin2 au 3o#t
unele #ituaţii obiective, c2rora nimeni nu le>ar 3i 32cut 3aţ2 mai bine -n acele momente. C;iar
dac2 motivaţia p2rea con3u12 4i contradictorie, ea era utili1at2 ca atare 4i pentru a induce -n
con4tiinţa public2 ideea c2 exi#tau 9raţiuni #uperioare9, de ne-nţele# pentru omul obi4nuit, care au
motivat #c;imbarea din 3uncţie a re#pectivilor. "n continuare incompetenţii erau menţinuţi -n
 po#turi>c;eie #au ca re1erve pentru proce#ul de 9rotaţie a cadrelor9, deoarece erau total
dependenţi de directivele de la Centru 4i, a#t3el, extrem de u4or de controlat. "n plu#, do#arele
 penale ce li #e puteau -ntocmi -n orice moment puteau 3i utili1ate cu e3icienţ2 0arantat2 ca
in#trument de 4anta5, dac2 re#pectivii ar 3i dat cel mai timid #emn de ne#upunere. :rocedeul a
continuat #2 3ie 3olo#it 4i dup2 colap#ul comuni#mului, -n unele ţ2ri e#t>europene. pre exemplu,
-n om!nia din timpul re0imului Ilie#cu #unt nenum2rate exemple de mini4tri #au de -nalţi
3uncţionari de #tat care, dup2 compromiterea de3initiv2 -n anumite 3uncţii, au 3o#t 9rotiţi9 -n altele
#imilare #au au 3o#t numiţi con#ilieri pre1idenţiali, -n loc de a 3i de3eriţi 5u#tiţiei, pentru a nu #e
da o con3irmare o3icial2 a 0re4elilor 0rave comi#e de conducerea de la Bucure4ti.
FL. $e aduc la cunoştinţă pulicului procesele acelor persoane cu poziţie de conducere 0în
 primul rând din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice1 care
 sunt învinuite de atitudine împotriva poporului, a socialismului, a industrializării. ( o acţiune ce
atrage atenţia maselor populare.
i#temul comuni#t nu putea 3i acu1at vreodat2 de 0re4eli. Mai ale# din punct de vedere
ideolo0ic. :entru a accentua acea#t2 percepţie -n oc;ii opiniei publice, trebuia #2 #e dovedea#c2
intran#i0ent, -ndeo#ebi cu cei care deviau de la linia politic2 impu#2 de la Centru, -n timp ce #e
a3lau -n po1iţii de conducere. Debara#area de a#t3el de opo1anţi politici periculo4i trebuia
mediati1at2 la maximum, pentru a demon#tra populaţiei c2 liderii comuni4ti nu 3ac nici un 3el de
di#criminare 4i -i pedep#e#c dra#tic pe cei cu atitudini 9du4m2noa#e9 la adre#a poporului #au a
#ociali#mului. otu4i proce#ele politice de r2#unet #>au -mpuţinat cu timpul, pentru c2 politica
 

4anta52rii 9vinovaţilor9 cu 9petele9 de la do#ar #>a dovedit mult mai e3icient2.

FF. %ei care lucrează în diferite funcţii treuie să fie sc"imaţi şi înlocuiţi cu muncitori cu
cea mai slaă pregătire profesională, c"iar necalificaţi.
Cei competenţi erau 3oarte 0reu de manipulat. De aceea ei nu erau de dorit -n 3uncţii de
conducere. "n po#turile>c;eie trebuia #2 3ie numiţi doar cei total incompetenţi, deoarece ace4tia,
 pentru a>4i p2#tra noile privile0ii, deveneau 3ideli total conducerii de la Centru 4i -ndeplineau cu
#tricteţe numai directivele venite de #u#.
FM. Treuie ca la facultăţi să ajungă cu prioritate cei care provin din cele mai joase
categorii sociale, cei care nu sunt interesaţi să se perfecţioneze la nivel înalt, ci doar să oţină o
diplomă.
:entru ideolo0ii totalitari#mului, marile per#onalit2ţi ale culturii repre1entau cea mai mare
ameninţare. A#emenea per#onalit2ţi puteau de#3iinţa 3oarte u4or, cu ar0umente clare, rudimentara
ideolo0ie comuni#t2, puteau aduna -n 5urul lor alţi oameni de valoare, puteau 3orma 0rupuri de
re1i#tenţ2 tacit2, dar extrem de e3icient2 -n privinţa impactului a#upra unei populaţii
nemulţumite, erau 0reu de contracarat #au de aruncat -n pu4c2rii datorit2 renumelui lor
internaţional. Din ace#te motive trebuia ca ei #2 3ie ani;ilaţi -n timp, prin i1olare, prin umilire,
 prin -nlocuirea cu noi 9per#onalit2ţi9, #electate dintre parveniţii cu 9ori0ine #ocial2 #2n2toa#29,
intere#aţi numai de avan#area -n ierar;ia #ocial2, 4tiinţi3ic2 #au cultural2, doar pe ba1a unei
diplome 4i a relaţiilor cu per#oane in3luente din partid. "n timp, #trate0ia a avut #orţi de i1b!nd2,
a#t3el c2 la pr2bu4irea re0imurilor comuni#te din e#tul 4i centrul Europei, mare parte din 9elita9
cultural2 ori 4tiinţi3ic2 a re#pectivelor #tate era alc2tuit2 din indivi1i mediocri. Din p2cate, ace4tia
#>au eri5at imediat -n repre1entanţi 9autentici9 ai intelectualit2ţii 4i au invadat noua #cen2 politic2,
-n timp ce adev2ratele valori, decimate -n timpul re0imului comuni#t, au continuat #2 tr2ia#c2 4i
#2 cree1e -n i1olare 4i cva#ianonimat, #c!rbite de noua ma#carad2 a democraţiilor de operet2.
"n -nc;eierea ace#tui capitol, cred c2 ar 3i intere#ant pentru cititor #2 -ncerce identi3icarea c!t
mai multor exemple de aplicare a ace#tor in#trucţiuni -n om!nia At!t -nainte de revoluţia din
decembrie (*+*, c!t 4i dup2...

Controu tota a!u"ra in#i/i#uui

Controlul total a#upra individului -n#eamn2 controlul total a#upra modului său de gândire,
a#upra comportamentului său 4i a#upra sentimentelor sale. i#temele totalitare ce urm2re#c #upu>
nerea necondiţionat2 a oamenilor #e concentrea12 #pre crearea acelui tip de cet2ţean incapail să
ia decizii de unul singur.
"n con#ecinţ2 e#enţa controlului total a#upra individului e#te repre1entat2 de ani;ilarea
#entimentului de independenţ2 a ace#tuia, #entiment ce l>ar putea determina #2 0!ndea#c2, #2>4i
cree1e propriul #2u #i#tem de valori 4i #2 ia deci1ii de unul #in0ur. :entru a pune #ub control total
mintea oamenilor, trebuie ca ei #2 3ie cu3undaţi -n anonimatul ma#elor de manevr2, #2 3ie
 permanent dependenţi de #i#temul de 0!ndire al 0rupului din care 3ac parte 4i #2 #e #upun2
necondiţionat, in#tinctiv, autorit2ţilor.
:entru a -nţele0e mai bine ce -n#eamn2 controlul a#upra minţii umane 4i cum #e obţine,
 practic, re3ormarea 0!ndirii indivi1ilor, e#te nece#ar2, de la bun -nceput, #ublinierea di3erenţelor
exi#tente -ntre acea#t2 reformă a gândirii 4i spălarea creierului #au manipularea prin "ipnoză.
p2larea creierulu, metod2 c2reia -i va 3i dedicat un capitol #pecial al ace#tui volum, are
e3ecte remarcabile -n ceea ce prive4te determinarea individului de a #e #upune din re3lex
ordinelor #au de a>4i tr2da #emenii ori propria #a ţar2. e;nica a ie4it -n evidenţ2 -n timpul
r21boiului din Coreea. :ri1onierii americani erau #upu4i unui tratament inten#iv de manipulare a
0!ndirii, -n urma c2ruia a5un0eau #2 #ervea#c2 propa0anda procoreean2, -mpotriva intere#elor
tatelor /nite. i totu4i e3ectele #p2l2rii creierului depindeau de con5unctura -n care #e a3la
 pri1onierul. c2pat de #ub in3luenţa 9educatorilor9 #2i, eliberat de #paim2, individul era capabil,
 

-n ma5oritatea ca1urilor, #2 revin2 la vec;iul #2u mod de 0!ndire..

$ipnoti#mul, la r!ndul lui, con#t2 -n de#prinderea individului din #tarea de con4tient2
normal2, -n timpul c2reia atenţia -i e#te concentrat2 c2tre exterior prin intermediul celor cinci
#imţuri, pentru a>l pla#a -ntr>o #tare de tran#2 le02turile cu exteriorul -i #unt e#tompate #au c;iar
rete1ate, iar atenţia -i e#te 3ocali1at2 c2tre interior, c2tre #ine. Evident, exi#t2 mai multe 3eluri de
tran#e, mer0!nd de la cele de #impl2 reverie, c!nd #ubiectul are #emnale #labe de la lumea
exterioar2, p!n2 la cele puternice, c!nd #e #upune total ordinelor ;ipnoti1atorului, a5un0!nd c;iar
la per3ormanţe incredibile. "n 3oarte multe #ecte, ritualurile #peci3ice #unt menite #2 induc2
adepţilor o #tare de tran#2, -n urma c2reia predicatorii -i 3ac #2 #e comporte iraţional #au #2
comit2 acte pe care, -n mod normal, le>ar 3i re#pin#.
Comparativ cu #p2larea creierului #au cu manipularea prin ;ipno12, re3ormarea 0!ndirii e#te
un proce# mult mai #ubtil 4i mai #o3i#ticat. "n #i#temele totalitare, -n #pecial -n cele evoluate,
abu1ul 3i1ic #au p#i;ic e#te 3oarte puţin #au c;iar deloc perceptibil. Arti1anii manipul2rii -ncearc2
#2 cree1e o ima0ine a0reabil2 a liderului -n r!ndul ma#elor. "n ace#t 3el, re1i#tenţa p#i;ic2 a
individului e#te mult diminuat2 4i el poate 3i in3luenţat mult mai u4or. F2r2 #2 vrea, el va coopera
a#t3el cu manipulatorii #2i, o3erindu>le de multe ori in3ormaţii de#pre #ine, in3ormaţii care mai
apoi, 32r2 4tirea #a, vor 3i 3olo#ite c;iar -mpotriva lui. reptat #ubiectul #e va inte0ra ma#elor 4i
va r2#punde per3ect la ceea ce e#te 9pro0ramat9 #2 r2#pund2.
Experienţa celui de>al doilea r21boi mondial, -n timpul c2ruia mii de oameni obi4nuiţi au
3o#t determinaţi #2 participe la exterminarea, -n la02rele de concentrare, a milioane de alţi
oameni obi4nuiţi, a relevat -nc2 o dat2, cu acuitate, nece#itatea #tudierii mecani#melor de
manipulare at!t la nivel individual, c!t 4i la nivelul unor lar0i 0rupuri de oameni. e1ultatele
ace#tor #tudii au ar2tat c2 procesul de influenţare are trei componente principale modificarea
comportamentului, integrarea în grup 4i inducerea sentimentului de supunere necondiţionată
 faţă de autorităţi.
Experimentele de#324urate de cercet2torii -n domeniul p#i;olo0iei #ociale au demon#trat c2,
-n ma5oritatea ca1urilor, atunci c!nd individul caut2 #2 r2#pund2 unei anumite #ituaţii #ociale, el
reacţionea12 din re3lex, con3orm in3ormaţiei acumulate -n #ubcon4tientul #2u. Acţion!nd a#upra
#ubcon4tientului, arti1anii manipul2rii obţin aproape -ntotdeauna reacţiile dorite din partea
#ubiecţilor, 32r2 ca ace4tia #2 -4i dea #eama c2 #unt in3luenţaţi.
:entru a -nţele0e mai bine cele trei componente ale procesului de influenţare e#te nece#ar2
 pre1entarea c!torva experimente 3oarte #imple, -n#2 deo#ebit de relevante.
"n #tudierea te;nicilor de modificare sutilă a comportamentului, 32r2 ca #ubiectul manipulat
#2>4i dea #eama, un 0rup de cercet2tori i>a in#truit pe #tudenţii unei cla#e de p#i;olo0ie #2
experimente1e metoda pe propriul lor pro3e#or. A#t3el, -n timp ce pro3e#orul -4i ţinea cur#ul
mi4c!ndu>#e #pre partea #t!n02 a -nc2perii, trebuia ca #tudenţii #2 1!mbea#c2 4i #2 par2 mult mai
atenţi la #pu#ele lui. "n momentul -n care pro3e#orul #e depla#a c2tre partea dreapt2 a cla#ei,
#tudenţii p2reau plicti#iţi, iritaţi, neatenţi. Dup2 mai multe cur#uri, pro3e#orul a -nceput #2 pre3ere
doar partea #t!n02 a -nc2perii pentru a>4i ţine prele0erile, iar c!teva 1ile mai t!r1iu #>a obi4nuit #2
vorbea#c2 #pri5init le5er de peretele din #t!n0a cla#ei.
Dar lucrurile nu #>au oprit aici. C;iar 4i dup2 ce #tudenţii au revenit la comportamentul
ab#olut normal, pro3e#orul a continuat #2>4i ţin2 cur#urile -n apropierea peretelui din #t!n0a.
"ntrebat de cercet2tori a#upra comportamentului #2u, a reacţionat oarecum cu iritare, #u#ţin!nd c2
a4a preda el dintotdeauna, c2 acela era #tilul #2u per#onal, c2 nu i #e p2rea deloc ciudat #2 #e
#pri5ine de peretele din #t!n0a cla#ei. "n mod clar el nu con4tienti1a 3aptul c2 3u#e#e in3luenţat de
95ocul9 #tudenţilor #2i.
Exact ca -n experimentul de#cri# mai #u#, nenum2rate caracteri#tici comportamentale -i #unt
indu#e individului -n urma pre#iunii exercitate permanent a#upra #a de cei din 5ur, de tradiţii,
obiceiuri, rutine.
"n ace#t mod #e a5un0e la cea de>a doua caracteri#tic2, cea a integrării tntnle a individului în
 grupul din care face parte. /n alt experiment 3aimo#, iniţiat de doctorul olomon A#c;, a
demon#trat c2 marea ma5oritate a indivi1ilor a5un0 #2 #e -ndoia#c2 de propriile lor cuno4tinţe
 

atunci c!nd #unt pu4i -ntr>o #ituaţie #ocial2 -n cadrul c2reia componenţii 0rupului care #e bucur2
de cel mai mare re#pect dau r2#pun#uri 0re4ite la -ntreb2ri #imple. O variant2 a ace#tui
experiment #>a de#324urat -ntr>o 4coal2 cu elevi 3oarte buni, care au 3o#t pu4i -n r!nd, -n 3aţa unui
examinator #ever. Ace#ta i>a -ntrebat care e#te 3ormula apei. Elevii au r2#pun# relaxaţi, unul dup2
altul > KI. Examinatorul a 1!mbit oarecum di#preţuitor, apoi a reluat cu #everitate -ntrebarea
 Încă o dată? care este formula c"imică a apei; :u4i #2 r2#pund2 pe r!nd, elevii au r2ma#
de1orientaţi, unii au t2cut -ncurcaţi, alţii au r2#pun# c2 nu 4tiu. Nimeni nu a reluat r2#pun#ul
corectP
/n alt exemplu care demon#trea12 c!t de puternic2, dar 4i #ubtil2, e#te in3luenţa re0ulilor
0rupului a#upra individului -l repre1int2 unul dintre epi#oadele -ndr20itului #erial de televi1iune
%amera ascunsă. Or0ani1atorii au trimi# un 0rup de c!ţiva cet2ţeni #2 intre -n li3tul unei in#tituţii
4i #2>l ocupe -n a4a 3el -nc!t #2 nu mai 3ie loc -n2untru dec!t pentru o #in0ur2 per#oan2, apoi #2
#tea cu #patele la u42 pe tot timpul depla#2rii a#cen#orului. Dup2 terminarea aran5amentului,
camera a#cun#2 a -nre0i#trat comportamentul indivi1ilor inocenţi, care intrau -n li3t, al2turi de
0rupul manipulatorilor.
La -nceput, 3iecare 9victim29 era vi1ibil #urprin#2 de comportamentul neobi4nuit al celor
din2untru, mani3e#ta o #tare accentuat2 de di#con3ort, #e a0ita, -ncerca #2 r2m!n2, totu4i, cu 3aţa
la u42, apoi #e -ntorcea -ntr>o parte, tot mai mult, iar la de#tinaţie era aproape -ntotdeauna cu
#patele la u42, la 3el cu toţi ceilalţi. "ntr>un #in0ur ca1, un t!n2r #>a a0itat permanent, dar a re1i#tat
eroic tentaţiei de a #e #upune re0ulii de 0rup. Dup2 ce a ie4it din a#cen#or, #tarea de ten#iune -i
era at!t de mare, -nc!t a #imţit nevoia #2>4i aprind2 imediat o ţi0ar2.
"n privinţa #upunerii 3aţ2 de autorit2ţi, cele mai elocvente #unt experimentele lui tanle8
Mil0ram, ce au 3o#t de#cri#e pe lar0 -n capitolul dedicat cla#i3ic2rii manipul2rilor. Ca o conclu1ie
important2 a #tudiilor #ale, nu trebuie uitat c2 Mil0ram #cria (senţa supunerii constă în faptul
că o persoană ajunge să se considere pe sine însăşi ca fiind un instrument al îndeplinirii
dorinţelor şi ordinelor unei alte persoane şi, ca urmare, nu se mai consideră responsailă
 pentru propriile sale acţiuni.
"n capitolul dedicat #i#temelor totalitare au 3o#t de#cri#e pe lar0 cele opt c2i ma5ore de
manipulare a individului 4i, -n ultim2 in#tanţ2, a ma#elor, pentru obţinerea unui control total
a#upra ace#tora. Cele opt te;nici urm2re#c declan4area 4i ampli3icarea proce#ului de in3luenţare,
cu cele trei #copuri principale ale ace#tuia, de5a de#cri#e anterior modi3icarea comportamentului,
inte0rarea individului -n 0rup &cu3undarea -n anonimat) 4i #upunerea necondiţionat2 3aţ2 de
autorit2ţi.
E3ectele ace#tui proce# de in3luenţare #e concreti1ea12, treptat, -n #upunerea total2 a
individului, deoarece manipulatorii a5un0 -n cele din urm2 #2>i controle1e 4i comportamentul, 4i
0!ndirea, 4i #entimentele.

"nainte de anali1area celor trei componente ale recre2rii complete a individului controlul
comportamentului, controlul gândirii 4i controlul sentimentelor, e#te nece#ar2 introducerea unui
nou concept, anume disonanţa cognitivăJ 
"n (*H, Leon Fe#tin0er a 32cut cuno#cute re1ultatele unor #tudii ale #ale ba1ate pe con3lictul
interior ce apare atunci c!nd un raţionament, o tr2ire #au un act de comportament vine -n con>
tradicţie cu celelalte dou2. )dentitatea unui individ e#te alc2tuit2 din -mpletirea armonioasă a
0!ndirii, #entimentelor 4i acţiunilor #ale. Individul poate #uporta numai di#crepanţele minore
-ntre cele trei componente ale identit2ţii lui. Atunci c!nd apare o di#crepanţ2 ma5or2, omul are o
#en1aţie 3oarte puternic2 de di#con3ort, care repre1int2 disonanţa cognitivă.
"ntotdeauna c!nd omului -i e#te 3oame, -ncearc2 #2 m2n!nce. "ntotdeauna c!nd -i e#te #ete,
-ncearc2 #2 bea La 3el, -ntotdeauna c!nd re#imte di#con3ortul p#i;ic, -ncearc2 #2>l reduc2 #au
c;iar #2>l ani;ile1e. Cum? Fe#tin0er o3er2 un exemplu 0eneral -n conclu1iile #tudiului #2u  Dacă
unei persoane i se modifică actele comportamentale, atunci gândirea şi sentimentele sale se vor
modifica în sensul minimalizării disonanţei.
 

Alt3el #pu#, -ntotdeauna c!nd unui individ -i e#te indu#2 #c;imbarea uneia dintre cele trei
componente ale identit2ţii #ale &0!ndire, comportament, #entimente), el 4i le va modi3ica in#tinc>
tiv pe celelalte dou2, pentru a nu mai avea #en1aţia acut2 de di#con3ort p#i;ic.
2 d2m c!teva exemple #imple pentru a -nţele0e c!t mai exact implacabilul mecani#m
declan4at de di#onanţa co0nitiv2. 2 pre#upunem c2 un individ are obiceiul 3umatului. "n urma
citirii averti#mentelor privind nocivitatea viciului #2u, privind rata -nalt2 de cancer pulmonar -n
r!ndul 3um2torilor, -ntre obiceiul &comportamentul) #2u 4i raţiune apare un con3lict. :entru a
elimina ace#t con3lict, individul are dou2 variante ori renunţ2 la viciu, ori -4i adaptea12 0!ndirea
ace#tui comportament, -n #en#ul 02#irii unor 5u#ti3ic2ri. Opt!nd pentru cea de>a doua variant2,
3um2torul -nveterat va a5un0e #2>4i #pun2 c2, de 3apt, #tati#ticile privind cancerul nu #unt
concludente, #au c2 va 3i 3erit de pericol dac2 va 3uma numai ţi02ri cu 3iltru, ori va 02#i exemple
 5u#ti3icative de 0enul !ite la nea )lie, are nouăzeci de ani, fumează câte un pac"et pe zi de la
doiQşpe ani şi n-are nici pe naia... Dac2 adaptarea 0!ndirii e#te in#u3icient2, 3um2torul -4i va
adapta 4i #entimentele, a5un0!nd #2 3ie convin# c2 o ţi0ar2 -i produce at!t de mult2 pl2cere, -nc!t
merit2 #2>4i #acri3ice c!teva minute din viaţ2 pentru ea. :entru ne3um2tori a#emenea 5u#ti3ic2ri
 par #tupide. "n#2 pentru 3um2tori ele devin convin0eri de ne1druncinat. i tocmai pe crearea unor
a#emenea convin0eri #e ba1ea12 #trate0ia publicitar2 a marilor companii produc2toare de ţi02ri.
:e acela4i 3enomen al di#onanţei co0nitive #e ba1ea12 4i dezumanizarea victimelor, -n urma
c2reia oamenii obi4nuiţi #unt tran#3ormaţi -n uci0a4i cu #!n0e rece, proce# de#cri# -ntr>un capitol
anterior. oldaţii, altminteri indivi1i normali, #unt antrenaţi #2 lupte 4i #2 ucid2 inamicul. De
multe ori #e a5un0e c;iar la ma#acrarea unor 3iinţe nevinovate 3emei, b2tr!ni, copii. "n urma
unor a#emenea acte de cru1ime, #oldatul re#imte un acut di#con3ort p#i;ic, concreti1at prin
apariţia remu4c2rilor. :entru a #c2pa de remu4c2ri, pentru a>4i aduce -n con#onanţ2 acţiunile cu
#entimentele 4i raţiunea, #oldatul a5un0e #2 cread2 #incer -n propa0anda de#324urat2 de
conduc2torii #2i. El con#ider2 c2 du4manii nu #unt oameni ca 4i el, ci 3i0uri odioa#e a c2ror viaţ2
nu are nici un 3el de valoare. "n con#ecinţ2 a#t3el de raţionamente -l ab#olv2 de vin2, iar
#entimentele #e con3ormea12 4i ele raţiunii, -n #en#ul c2 remu4c2rile 3ac loc di#preţului 4i urii 3at2
de inamic, ba mai mult, #ati#3acţiei c2 du4manii au 3o#t eliminaţi.
evenind la exemple mai #imple, trebuie menţionat 4i comportamentul cump2r2torului
obi4nuit. 2 pre#upunem c2 cineva colind2 ma0a1inele #peciali1ate pentru a>4i 02#i o ma4in2 pe
 placul #2u. "n cele din urm2 #e decide 4i cump2r2 un anumit model. Dup2 e3ectuarea pl2ţii, -n
#ubcon4tientul individului apare o contradicţie -ntre actul de cump2rare pe care tocmai l>a
e3ectuat 4i 0!ndul c2 poate ar 3i 02#it ceva mai bun ori #entimentul c2 alte modele ar 3i totu4i mai
3rumoa#e. "n timp, pentru a reduce di#onanţa, va a5un0e #2 cread2 c2 ma4ina pe care a cump2rat>
o e#te cea mai 3rumoa#2 4i cea  mai per3ormant2. C;iar dac2 un cuno#cut ar -ncerca #2>i
demon#tre1e c2 ale0erea #a a 3o#t 0re4it2, noul po#e#or de autoturi#m nu>l va a#culta #au va c2uta
imediat ar0umente prin care #2>i demon#tre1e c2 modelul cump2rat de el e#te cel mai bun. Dac2
ar0umentele nu #tau -n picioare, el va pune intervenţia cuno#cutului pe #eama invidiei.
E#te intere#ant 4i modul -n care au reu4it #2 #e impun2, pe pieţele occidentale, alimentele cu
conţinut #c21ut de 0r2#imi, 32r2 cole#terol etc, de4i 0u#tul lor e#te di3erit de cel al alimentelor
tradiţionale. "n ace#t ca1, propa0anda produc2torilor a acţionat a#upra raţiunii con#umatorilor,
convin0!ndu>i c2 a#emenea alimente #unt cele mai #2n2toa#e. Comportamentul a urmat raţiunea,
-n #en#ul c2 oamenii au -nceput #2 cumpere numai a#t3el de produ#e. Mai r2m!neau
#imţ2mintele. :entru cei neobi4nuiţi, 0u#tul noilor alimente p2rea 3ad. reptat -n#2, 0u#tul #>a
adaptat, con3orm!ndu>#e raţiunii 4i comportamentului. Dup2 c!teva luni, con#umatorii c;iar nu
mai #uport2 0u#tul bucatelor tradiţionale, care li #e par in3ernal de 0ra#e, #pre exemplu.
"n conclu1ie trebuie #ubliniat -nc2 o dat2 3aptul c2, datorit2 3enomenului de di#onanţ2
co0nitiv2, obţinerea controlului total a#upra individului nu e#te neap2rat condiţionat2 de
exercitarea pre#iunilor, cu aceea4i inten#itate,  şi a#upra 0!ndirii individului, şi a#upra
#entimentelor lui, 4i a#upra comportamentului #2u. "n 3uncţie de #copul urm2rit, manipulatorii pot
acţiona, -n principal, numai a#upra uneia dintre cele trei componente ale identit2ţii individului,
celelalte dou2 modi3ic!ndu>#e de la #ine -n 3uncţie de cea de5a #c;imbat2. Cu alte cuvinte,
 

arti1anii manipul2rii provoac2 -n mod delierat di#onanţe co0nitive, pentru a 3ace mult mai
e3icient 4i mai rapid proce#ul de in3luenţare.
Av!nd -n vedere importanţa 3enomenului de di#onanţ2, #2 anali12m pe r!nd cei trei piloni pe
care #e ba1ea12 controlul total a#upra individului controlul comportamentului, controlul
 gândirii 4i controlul emoţiilor.

%ontrolul comportamentului e#te determinat de controlul realit2ţii 3i1ice -n care tr2ie4te

individul. "n acea#t2 idee, arti1anii manipul2rii au -n vedere tipul de locuinţ2 a individului, 3elul
-n care ace#ta #e -mbrac2, num2rul mediu al orelor de #omn, alimentaţia, 3elul muncii pe care o
 pre#tea12, ritualurile 4i obiceiurile #ale 4i, -n 0eneral, toate acţiunile lui.
:rimul pa# -l con#tituie in#tituirea unui pro0ram 1ilnic 3oarte #trict, valabil pentru toţi
membrii 0rupului #ocial &cet2ţeni obi4nuiţi din #ociet2ţile 0uvernate de ideolo0ii totalitare,
membri ai unor #ecte, indivi1i a3laţi -n captivitate etc). "n 3iecare 1i, un important interval de timp
e#te dedicat activit2ţilor de -ndoctrinare 4i -ndeplinirii unor ritualuri. "n acela4i timp 3iec2rui
individ i #e dau #arcini #peci3ice, a c2ror re1olvare -i ocup2 cea mai mare parte a timpului. "n
#ociet2ţile totalitare 4i -n cadrul #ectelor di#tructive, omul are -ntotdeauna ceva de 32cut. El nu #e
 poate #ub#titui re0ulilor deoarece 4tie c2 e#te pa#ibil de pedeap#2.
"n unele #i#teme #ociale ca 4i -n #ectele extremi#te, indivi1ii #unt adu4i p!n2 -n 3a1a unei
dependenţe totale 3aţ2 de lideri. Ei trebuie #2 cear2 permi#iunea pentru ab#olut orice. rebuie #2
cear2 bani pentru autobu1, pentru ;aine, pentru a putea da un tele3on unor rude #au cuno4tinţe,
 pentru a #e duce la doctor 4.a.m.d. Fiecare or2 din viaţ2 e#te de#tinat2 pentru ceva anume,
con3orm indicaţiilor liderilor #au cu aprobarea ace#tora. :entru a 3i exclu#2 orice mani3e#tare de
in#ubordonare, indivi1ii #unt adu4i -n #tarea de dependenţ2 3inanciar2 total2 3aţ2 de liderul de
0rup #au 3aţ2 de #i#tem. Ne#upun!ndu>#e ordinelor 4i re0ulamentelor, ei nu mai au 4an#e de
#upravieţuire 3i1ic2.
"n Albania lui Enver $o0ea, #pre exemplu, oamenii a5un#e#er2 la o dependenţ2 total2 3aţ2 de
conduc2torii re0imului. :entru a avea dreptul #2 primea#c2 un aparat de radio, trebuia #2 #e
-n#crie pe li#te la #erviciu 4i #2 dovedea#c2 un comportament 9exemplar9 -n munc2 4i viaţ2. Dup2
ani -ntre0i de demon#trare a loialit2ţii 3aţ2 de re0im puteau primi c;iar 4i aprobarea de a>4i
cump2ra o biciclet2 #au, culmea luxului, un televi1or. Locuitorii obi4nuiţi ai blocurilor din irana
nu aveau -nc2l1ire, nici buc2t2rii -n apartamente. Exi#tau buc2t2rii comune, pe #trad2, iar 3emeile
erau obli0ate #2 mear02 acolo pentru a 02ti. "n Albania nu exi#tau autoturi#me, dec!t -n po#e#ia
unor membri ai amba#adelor #au a unor lideri comuni4ti. "n re#t nimeni nu avea acce# la a4a
ceva. in0urele mi5loace de tran#port -n comun erau autobu1ele. Nu trebuia ca oamenii #2 3ie
l2#aţi #2 #imt2 c2 le aparţine ceva numai lor, indi3erent c2 era vorba de un autoturi#m #au de
lini4tea unui c2min. Ei puteau doar #2 primea#c2 recompen#e pentru comportament loial. Ca#ele
de odi;n2 exi#tente la #3!r4itul celui de>al doilea r21boi mondial pe #uperbul litoral al Adriaticii
au 3o#t -nc;i#e 4i l2#ate -n para0in2. A mer0e -n concediu la mare era con#iderat un obicei 9mic>
 bur0;e19, ce trebuia eradicat. "n locul ace#tor perioade de relaxare, oamenilor li #e o3erea ceva
mult mai 9util9. Datoria de onoare a 3iec2ruia era #2>4i apere ţara de iminenta inva1ie a
cotropitorilor imperiali4ti, -ntr>un timp record, -ntre0 teritoriul ţ2rii a 3o#t -mp!n1it cu ca1emate.
Cupolele de ciment au 3o#t ampla#ate -n #ate, la inter#ecţia drumurilor, -n vii, -n live1i, -n lanuri,
 pe pla5a de la malul m2rii, -n munţi, ab#olut pe#te tot. Ca1ematele erau a#t3el orientate pentru a
 primi atacurile venite din ve#t, -n #pecial din Italia. Nu era 1i -n care 3iecare cet2ţean al ţ2rii #2 nu
vad2 ca1ematele 4i #2 nu #imt2, in#tinctiv, pericolul. Iar dac2 #e -nt!mpla totu4i #2>i mai r2m!n2
4i ceva timp liber, era preocupat #2 4i>l ocupe -n -ntre0ime cu c2utarea unei -mbuc2turi mai bune
#au cu procurarea c!torva lemne cu care #2 3ac2 3ocul -ntr>o #ob2 #pecial2, dou2 ore pe
#2pt2m!n2, pentru a>4i -mb2ia copilul.
:e l!n02 controlul #trict exercitat a#upra 3iec2rei ore din viaţ2, o alt2 metod2 de determinare
a comportamentului e#te impunerea unor re0uli care #2>l determine pe individ #2 #e inte0re1e
0rupului, #2 nu aib2 #en1aţia unei identit2ţi proprii, ce l>ar putea duce #pre exprimarea unor
 

opinii per#onale. "n #i#temele totalitare, dar mai ale# -n #ectele di#tructive, oamenii #unt pu4i #2
m2n!nce -mpreun2, #2 lucre1e -mpreun2, #2 aib2 c!t mai multe -nt!lniri -n 0rup 4i c;iar #2
doarm2 -n mari dormitoare comune. Individuali#mul e#te de#cura5at prin orice mi5loace. Mai
mult, individul trebuie -nre0imentat -ntr>o or0ani1aţie anume, oricare ar 3i ea, pentru a #e #upune
unor re0ulamente abu1ive 4i a #e inte0ra unei ierar;ii #uplimentare.
"n om!nia lui Ceau4e#cu, con3orm experienţei nord>coreene, #>a -ncercat crearea 9omului
nou9, cu un comportament total nou, prin pla#area lui -ntr>un cadru complet nou. Marile
monumente i#torice ale ţ2rii au 3o#t l2#ate -n para0in2, pentru c2 trecutul trebuia re#cri#.
radiţiile 4i obiceiurile rom!ne4ti au 3o#t i0norate 4i c;iar inter1i#e. /n 3abulo# te1aur #piritual,
cel al mitolo0iei naţionale, a 3o#t cen1urat total, deoarece nu avea nici o le02tur2 cu noua
doctrin2 comuni#t2. Nici m2car locuinţele nu au #c2pat t2v2lu0ului demolator. Nenum2rate
cl2diri din centrele tuturor ora4elor ţ2rii au 3o#t ra#e de pe #upra3aţa p2m!ntului pentru a 3ace loc
ar;itecturii 9de tip nou9, concreti1ate -n a4a>numitele 9centre civice9, toate tra#e parc2 la indi0o,
 pentru a nu individuali1a -n vreun 3el ora4ul #au re0iunea re#pectiv2. "n 3iecare cartier al
Bucure4tiului a -nceput con#truirea unor mari complexe alimentare, de#pre care a prin# #2 #e
in#inue1e tot mai mult 1vonul c2 urmau a 3i tran#3ormate -n uria4e cantine publice. La ţar2,
teroarea a 3o#t 4i mai mare. ute de #ate au 3o#t di#tru#e #au ra#e de pe 3aţa p2m!ntului -n intenţia
de a de#3iinţa 0o#pod2ria ţ2r2nea#c2, a4a nea5utorat2 cum era ea, pentru c2 repre1enta o #ur#2 de
inducere a #imţului de proprietate privat2, care, la r!ndul #2u, -i con3erea omului o anume
individualitate. "n locul ca#elor au 3o#t ridicate blocuri, -n -ncercarea de a le impune ţ2ranilor un
nou mod de viaţ2, ba1at pe traiul -n comun, ano#t, 32r2 po#ibilitatea vreunei iniţiative. De
a#emenea, -n ora4e oamenii au 3o#t -n0;e#uiţi -n blocuri>tip, 32r2 per#onalitate, 32r2 nici un
detaliu ar;itectonic di#tinctiv, care #2 le inocule1e tocmai ace#t #entiment de cu3undare -n
anonimat, 4i implicit comportamentul re#pectiv. oate ora4ele din ţ2rile 3o#te comuni#te au
acela4i a#pect #u3ocate de blocuri uria4e, identice, -n culori 4ter#e. Omului -i era impu#2 prin
orice mi5loace pierderea identit2ţii.
Controlul comportamentului #e creea12 din 3ra0ed2 pruncie, prin -nre0imentarea -n tot 3elul
de or0ani1aţii ba1ate pe o ierar;ie bine #tabilit2, cu un #tatut ri0id, cu obli0aţia de a purta un
anumit 0en de uni3orme, acelea4i pentru toţi. "n om!nia re0imului comuni#t a 3o#t -n3iinţat2
or0ani1aţia naţional2 a 9oimilor patriei9, -n cadrul c2reia comportamentul copiilor era controlat
-nc2 din 3a1a pre4colar2. /rmau apoi or0ani1aţia de pionieri, /C>ul, #indicatul, or0ani1aţia de
 partid 4.a.m.d. "ntrea0a populaţie trebuia cuprin#2 -n una #au mai multe 3orme de or0ani1are, cu
re0uli #tricte, eventual cu uni3orme #peci3ice, care #2 cree1e #entimentul #upunerii 3aţ2 de
autorit2ţi, orice repre1entare ar 3i avut ace#tea. Inducerea #upunerii determina implicit 4i un
anume model de comportament. Omul nu trebuia #2 aib2 timp de re3lecţie pentru a a5un0e la vreo
opinie proprie #au la mani3e#t2ri per#onale. :ermanent, individul era ocupat #2 participe la
acţiunile or0ani1aţiei, #2 #e 1bat2 pentru obţinerea unor mici recompen#e, -n ma5oritatea ca1urilor
9titluri de merit9 ce nu aveau nici o component2 material2, #2 #e comporte 9exemplar9 pentru a
accede la trepte #uperioare ale erar;iei 0rupului. "ntr>un a#emenea mediu, 0uvernat de re0uli
nenum2rate, orice act comportamental putea 3i interpretat -ntr>un anume 3el, atr20!nd dup2 #ine
recompen#e #au pedep#e. Individul era menţinut permanent -ntr>o balanţ2 a#upra c2reia -4i
concentra -ntrea0a atenţie. Acţion!nd -n #en#ul dorit de autorit2ţi, el era recompen#at, l2udat 4i,
uneori, promovatR acţion!nd -n #en# nedorit, el era expu# oprobriului public, criticat, retro0radat,
#upu# unor munci umilitoare.
iaţa -n cadrul unui a#emenea #i#tem, 32r2 alternativ2, 32r2 dero02ri de la re0uli &-n ca1ul
ma5orit2ţii cet2ţenilor obi4nuiţi), -l aduce pe individ -n #ituaţia de a crede #incer c2 recompen#ele
 pe care le obţine -n ca1ul comportamentului 9corect9 #unt ab#olut 3ire4ti. De a#emenea el crede
#incer c2 atunci c!nd e#te pedep#it pentru acte 9incorecte9, c;iar merită pedeap#a. A#t3el
impunerea unui anume 0en de comportament atra0e dup2 #ine, -n timp, modi3icarea 0!ndirii
individului 4i c;iar a #entimentelor ace#tuia.
Obţinerea controlului total a#upra individului prin determinarea modului #2u de
comportament impune crearea unui -ntre0 #i#tem de ritualuri 4i obi4nuinţe menite #2 a#i0ure
 

coe1iunea 0rupului, #2 cu3unde individul -n anonimat 4i #2>l 3ac2 #2 #e #upun2 din re3lex
autorit2ţilor 4i re0ulilor #tatuate de ace#tea. e a5un0e a#t3el la crearea unei maniere de a vorbi,
de a #e -mbr2ca, de a #e tunde, c;iar 4i la o anumit2 expre#ie 3acial2. 9Limba5ul de lemn9 at!t de
ironi1at dup2 colap#ul comuni#mului repre1enta totu4i, la vremea lui, o poart2 #pre promovarea
#ocial2. Cei care a5un0eau #2>l #t2p!nea#c2 erau con4tienţi c2 puteau accede mult mai u4or #pre
v!r3ul ierar;iei. Mulţi a5un0eau c;iar #2 cread2 #incer c2 un a#emenea limba5 e#te 9diplomatic9 4i
#uperior celui utili1at de 9vul09. un#oarea 9decent29 era un alt element care -i 32cea pe oameni
#2 nu #e deo#ebea#c2 unii de alţii. "n #i#temele totalitare a#iatice, ma5oritatea populaţiei purta un
#oi de uni3orme tot timpul 1ilei. Dependenţa total2 3aţ2 de re0im din punct de vedere 3inanciar -i
obli0a pe cet2ţenii obi4nuiţi #2 #e a4e1e la coad2 pentru a primi periodic -mbr2c2minte 4i
-nc2lţ2minte. C;iar 4i #2 3i vrut, oamenii nu aveau po#ibilitatea #2>4i procure ;aine mai 9alt3el9.
Cu timpul, obi4nuinţa i>a 32cut #2 cread2 #incer c2 acel 0en de -mbr2c2minte e#te cel mai potrivit,
cel mai decent, cel mai practic. Oamenii -mbr2caţi deo#ebit le provocau un in#tinctiv #entiment
de re#pin0ere.
"n cadrul #ectelor, adepţii #unt #upu4i unor nenum2rate ritualuri ce le creea12 un anume 0en
de comportament, care, la 3el, atra0e dup2 #ine re3ormarea 0!ndirii 4i a #entimentelor. /n 3o#t
membru al #ectei lui Moon -4i aminte4te c2 p!n2 4i obiceiuri orientale minore precum de#c2lţatul
la intrarea -ntr>un centru de meditaţie, -n0enunc;erea 4i plec2ciunile -n 3aţa celor mai -n v!r#t2 -l
32ceau #2 #e #imt2 deo#ebit de re#tul lumii, #2 aib2 un #entiment de relaxare 4i mulţumire de #ine.
Indivi1ii care totu4i mai re1i#t2 inte0r2rii totale #unt acu1aţi de e0oi#m, de mentalit2ţi
-nvec;ite 4i, -nainte de a 3i pedep#iţi, li #e o3er2 94an#a9 reabilit2rii. :entru a #e reabilita, #au
c;iar pentru a nu #e pune -n a#emenea #ituaţii, indivi1ii caut2 #2 #e inte0re1e per3ect 0rupului,
a5un0!nd p!n2 la a>4i controla cele mai mici 0e#turi #au c;iar tonul vocii -n dorinţa de a nu ie4i
cu ceva -n evidenţ2. upunerea total2 3aţ2 de conduc2tor, orice repre1entare ar avea ace#ta,
devine cel mai important lucru pe care -l au de -nv2ţat.
Conduc2torii 4tiu c2 nu pot comanda 0!ndurile a#cun#e ale indivi1ilor. "n#2 ei 4tiu 3oarte
 bine cum #2 le comande comportamentul, pentru ca 0!ndirea 4i emoţiile #2 #e con3orme1e de la
#ine ace#tuia.
%ontrolul gândirii pre#upune -ndoctrinarea indivi1ilor at!t de pro3und, -nc!t ei #2 accepte
necondiţionat ideolo0ia 0rupului, #2 adopte -n mod 3ire#c noul limba5 4i #2 -4i 3orme1e re3lexul de
a re#pin0e in#tinctiv orice 90!nd perturbator9. :entru a deveni un 9bun9 membru al re#pectivului
0rup #ocial, individul a5un0e #2 -#5 manipule1e #in0ur propria #a 0!ndire.
"n #i#temele totalitare, oamenii #unt adu4i -n #ituaţia de a crede c2 ideolo0ia propa0at2 de
conduc2tori repre1int2 9adev2rul ab#olut9, #in0ura interpretare corect2 a realit2ţii. Doctrina 4i
-ntre0ul p2ien5eni4 de le0i 4i re0ulamente ale #i#temelor totalitare nu #e axea12 doar pe 3iltrarea
in3ormaţiilor cule#e de individ din exterior, ci mai ale# au -n vedere crearea unui #i#tem de
0!ndire prin care individul -n#u4i #2 #electe1e 4i #2 interprete1e in3ormaţiile -n #en#ul dorit de
lideri.
"ndoctrinarea, pentru a 3i c!t mai e3icient2, trebuie #2 #e ba1e1e pe #implicitate. Individului i
#e anulea12 po#ibilitatea de a 5udeca -nprorun1ime, de a interpreta #ituaţiile #ociale, -n #pecial
 prin -mp2rţirea tuturor 3enomenelor -n 9bune9 4i 9rele9. Nuanţele #unt exclu#e. "n ace#t #en#,
lo1inca %ine nu este cu noi, este împotriva noastră #epar2 dintr>o dat2 #ocietatea, lumea
exterioar2, -n 9buni9 4i 9r2i9, -n oameni care 0!nde#c 9corect9 4i inamici cu 9mentalit2ţi
-nvec;ite9. Delimitarea dintre cele dou2 cate0orii e#te #trict2 4i nu accept2 nici o dero0are, nici o
interpretare. :entru a da m2#ura lucrurilor 9corecte9, tot ce e#te 9bun9 4i permi# #e re02#e4te -n
ima0inea conduc2torului. ot ce e#te 9r2u9 provine din a3ar2.
Mai mult, toate #i#temele totalitare #u#ţin c2 doctrina lor e#te ri0uro# 3undamentat2 din punct
de vedere 4tiinţi3ic. E#te, de 3apt, #in0ura 9valabil29, #in0ura 9adev2rat29. Din ace#t motiv, indi>
vi1ilor le e#te inoculat2 ideea de a nu #e mai 0!ndi la a#emenea lucruri, 9de5a veri3icate9, pentru
c2 ideolo0ii #i#temului au avut 0ri52 #2 0!ndea#c2 pentru ei 4i #2 le a#i0ure inte0rarea -n 9cea mai
 bun2 dintre lumi9.
Conduc2torii unui #i#tem totalitar creea12 -ntotdeauna un limba5 propriu 0rupului, alc2tuit
 

din cuvinte 4i expre#ii #peci3ice, pentru c2 limba5ul pune la di#po1iţia 0!ndirii #imbolurile cu care
acea#ta operea12. %ontrolând limajul, se poate controla gândirea. Ma5oritatea #ituaţiilor ce ar
nece#ita anali1e complexe pentru a 3i -nţele#e -n e#enţ2 de oamenii obi4nuiţi #unt conden#ate,
etic;etate 4i redu#e la #imple cli4ee verbale, ce atra0 dup2 ele 3ormarea unor cli4ee de 0!ndire.
pre exemplu, -n #ecta lui Moon, atunci c!nd un membru are di3icult2ţi -n a #e -nţele0e cu un
altul, #ituat 3ie dea#upra, 3ie dede#ubtul #2u -n ierar;ia 0rupului, con3lictul e#te cali3icat drept
9problema Cain>Abel9. Acea#t2 etic;etare induce imediat -n mintea adepţilor 4i modul de
re1olvare a con3lictului Cain trebuie #2 i #e #upun2 lui Abel 4i #2>l urme1e, nu #2>l ucid2, a4a
cum #>a -nt!mplat -n epi#odul de#cri# de ec;iul e#tament. Cu alte cuvinte, cel #ituat pe o
treapt2 ierar;ic2 #uperioar2 are -ntotdeauna dreptate. "n ace#t mod con3lictul e#te de1amor#at pe
loc. "ncercarea vreunui adept de a 0!ndi alt3el e#te cali3icat2 imediat drept #upunere 3aţ2 de
dorinţa Diavolului de a>l pune pe Cain>cel>r2u mai pre#u# de Abel>cel>bun. Ace#t cli4eu verbal 4i
de 0!ndire -i -mpiedic2 pe adepţi #2 5udece actele 4i eventualele 0re4eli ale conduc2torilor. :entru
c2 liderul acţionea12 -ntotdeauna corect 4i, c;iar dac2 deci1iile lui par uneori bi1are, el 4tie 3oarte
 bine ce 3ace.
Cli4eele verbale 4i, mai apoi, cele de 0!ndire au rolul de a>i #epara net pe membrii 0rupului
de re#tul lumii. Ace#t lucru e#te vi1ibil mai ale# -n cadrul unor #ecte, al c2ror #i#tem de
-ndoctrinare e#te 3oarte e3icient 4i pentru 3aptul c2 liderii lor acţionea12 a#upra unor 0rupuri de
oameni relativ re#tr!n#e, i1olate de an#amblul #ociet2ţii. :rin practicarea unui limba5 propriu,
#ectanţii, #e #imt #uperiori, ale45, po#e#ori ai adev2rului ab#olut. "n acela4i timp, cli4eele verbale
#erve#c pentru derutarea nou>ve>niţilor. Ace4tia au impre#ia c2 #ectanţii au a5un# la o -nţele0ere
#uperioar2 a 3enomenelor vieţii, c2 pentru a deveni a#emenea lor trebuie parcur#e nenum2rate
trepte iniţiatice, care #2 de#c;id2 noi porţi ale cunoa4terii, c2 vor 3i nece#ari ani -ntre0i de e3orturi
 pentru a accede la 9adev2rul ab#olut66. "n realitate, -n#u4indu>4i limba5ul #ectei, particip!nd la
ritualurile iniţiatice, novicii vor -nv2ţa cum #2 nu 0!ndea#c2. Ei vor -nv2ţa c2 adev2rata cu>
noa4tere -n#eamn2 credinţa total2 -n ideolo0ia #ectei.
O alt2 component2 important2 a controlului 0!ndirii e#te 3ormarea re3lexelor mentale ale
individului de a re#pin0e orice 0!nd ce ar putea contraveni ideolo0iei. 7udecarea in#tinctiv2 a
diver#elor #ituaţii #ociale e#te ani;ilat2, prin crearea unei noi identit2ţi #pirituale a individului,
deo#ebite total de cea vec;e. :roce#ul inducerii unor a#t3el de re3lexe mentale are mai multe
etape. "n prima 3a12 #e aplic2 ne0area total2 a ideilor 9incorecte9, coroborat2 cu cen1urarea
dra#tic2 a in3ormaţiilor venite din exterior %e spun ei nu este adevărat. (ste o minciună
inventată de duşmanii noştri. reptat, individul a5un0e -n #ituaţia de a>4i 3orma el -n#u4i un nou
mod de 0!ndire. Atunci c!nd are unele dubii, din in#tinct va 3i -nv2ţat #2 0!ndea#c2  *şa ceva s-a
întâmplat din motive ine întemeiate. Apoi nu va mai 0!ndi, ci va veni imediat cu 5u#ti3icarea
 *şa ceva s-a întâmplat pentru că treuia să se întâmple.
Crearea re3lexelor mentale are ca #cop aducerea indivi1ilor -n #ituaţia de a re#pin0e din #tart
orice idee ce vine -n contradicţie cu doctrina #i#temului, price critic2 la adre#a conduc2torilor #au
a 0rupului. A#t3el de indivi1i vor 3i incapabili #2 raţione1e cu deta4are, #2 evalue1e 4i #2
interprete1e obiectiv #ituaţiile #ociale. i0iditatea 0!ndirii lor -i va -mpiedica #2 #e an0rene1e
c;iar -n cel mai banal #c;imb de opinii. Ei vor 3i #incer convin4i c2 #unt po#e#orii adev2rului
ab#olut. Dar ceea ce e#te mai 0rav, vor 3i la 3el de #incer convin4i c2 toţi cei ce nu au idei
a#emenea lor le #unt du4mani de moarte 4i trebuie eliminaţi.
ot -n ideea inducerii re3lexelor mentale e#te -ncura5at un anume 0en de critic2 4i autocritic2>
-n ca1ul multor indivi1i, de4i atro3iat p!n2 aproape de di#pariţie, in#tinctul de 5udecare deta4at2 a
unor #ituaţii #ociale nu poate 3i eliminat de3initiv. De aceea el trebuie pervertit treptat, o3erindu>i>
#e 4an#a de a 3i utili1at, #pre exemplu, -n a3irmarea unor p2reri critice. Critica 4i autocritica au 4i
menirea de a crea o ima0ine de 9obiectivitate9 a #i#temului, -ntruc!t cet2ţenilor le e#te permi# #2>
4i expun2, c;iar public, p2rerile. "n#2 punctul vital al ace#tor mani3e#t2ri con#t2 -n 3aptul c2
niciodat2 nu e#te permi#2 criticarea ideolo0iei, ci a 3enomenelor, a #ituaţiilor 4i a per#oanelor
care i se opun. "ntotdeauna doctrina, #i#temul, conduc2torul #unt mai pre#u# de orice -ndoial2. "n
con#ecinţ2 numai ceea ce i #e opune e#te demn de critic2. La 3el, autocritica nu va include
 

niciodat2 p2rerea de r2u a individului c2 a cre1ut necondiţionat -n ideolo0ia 0rupului, ci

nemulţumirea c2 nu a cre1ut de#tul pentru a 3i un 9bun9 cet2ţean #au un 9bun9 adept al #ectei
re#pective.
"n cadrul unor #ecte #e practic2 inten# ritualuri #peciale de alun0are a 0!ndurilor 9rele9.
Adepţii #unt -nv2ţaţi #2 identi3ice ei -n4i4i ace#te 0!nduri 4i #2 le ani;ile1e pentru a #e putea ridica
 pe o 9treapt2 #uperioar2 a cunoa4terii9.
"n 3uncţie de #ect2, re#pectivele ritualuri pot con#ta -n ru02ciuni, m2t2nii, meditaţii, c!ntece
#peci3ice, repetarea cu voce tare #au -n 0!nd a unor cli4ee cu valoare de #imbol, intrarea -n tran#2
4.a.m.d. reptat, ritualurile devin obi4nuinţ2. Individul e#te 9pro0ramat9 #2 le active1e la primul
#emn de -ndoial2, team2 #au ne#i0uranţ2. Automati#mul a5un0e la per3ecţiune, iar #ectantul
-ncepe #2 #e roa0e bru#c #au intr2 #ubit -n tran#2 32r2 ca m2car #2 reali1e1e c2 tocmai a avut un
0!nd 9r2u9.
A#emenea automati#me mentale de -nl2turare a oric2rui 0!nd 9incorect9, a oric2rei -ndoieli
#au incertitudini repre1int2 cea mai direct2 cale de a rupe individul de realitate. :entru el doctrina
0rupului va 3i per3ect2, conduc2torii vor 3i per3ecţi, iar toate lucrurile rele ce i #e vor -nt!mpla vor
3i numai din vina lui. Dac2 -n cadrul #ectelor a#t3el de automati#me #e pot crea -n c!teva
#2pt2m!ni #au luni, -n cadrul #i#temelor #ociale mai mari e#te nevoie de ani #au c;iar de decenii.
Cu c!t trece mai mult timp, apar noi 0eneraţii, care, c;iar dac2 nu ar 3i -ndoctrinate -n mod
evident, ar a5un0e #2 #ervea#c2 ideolo0ia re0imului prin #implul 3apt c2 tr2ie#c -n acel #i#tem, c2
-ntre0 comportamentul lor, modul de 0!ndire, #i#temul de valori, #tandardele culturale etc. #e 3or>
mea12 #ub in3luenţa total2 a ideolo0iei re#pective. Din ace#t motiv, #ei#mele #ociale mari,
 provocate de pr2bu4irea unui -ntre0 #i#tem doctrinar, induc la nivelul -ntre0ii populaţii #tarea de
anomie, de#pre care am di#cutat -ntr>un capitol anterior. :entru reducerea perioadei de anomie
c!t mai mult po#ibil e#te nece#ar2 re#tructurarea din temelii a -ntre0ului #i#tem de valori, de le0i
4i re0ulamente. :erpetuarea unei #t2ri de 3al#2 tran1iţie, -n care vec;ile #tructuri 4i mentalit2ţi
continu2 #2 3uncţione1e, c;iar 4i #ub 3orme poleite, -n paralel cu noile mecani#me politice,
economice 4i #ociale, nu 3ace dec!t #2 permanenti1e1e ;ao#ul 4i con3u1ia. i#temele totalitare au
 putut 3i in#taurate rapid tocmai prin eliminarea complet2, -ntr>un interval de timp 3oarte #curt, a
vec;ilor #tructuri. In#taurarea unui re0im democratic, ba1at pe -ncura5area individului de a>4i
mani3e#ta propria #a identitate, nu #e poate reali1a prin 3orţ2. Aici intervine rolul per#onalit2ţilor
-n i#torie.
Atunci c!nd per#onalit2ţile, a3late la conducere -n a#emenea #ituaţii de cri12, #unt incapabile
#2 imprime un cur# a#cendent rede3inirii #ociet2ţii, arti1anii manipul2rii pot induce 3oarte u4or
#entimentul culpabili12rii 0enerale. Av!nd -n vedere c2 3o#tul re0im ideolo0ic totalitar a inoculat
-n mentalitatea cet2ţenilor de r!nd ideea c2 doctrina 4i acţiunile conduc2torilor #unt -ntotdeauna
corecte, iar 3enomenele ne0ative #unt pu#e exclu#iv pe #eama oamenilor obi4nuiţi, cu concepţii
9incorecte9, ace4tia vor putea 3i -nvinuiţi mult mai u4or de toate relele, pe motiv c2 9mentalitatea
lor e#te -nvec;it29, c2 nu vor #2 -nţelea02 m2reţia pro0ramelor propu#e de lideri 4i 5u#teţea
ace#tora, c2 #e la#2 in3luenţaţi de du4manii naţiunii #au de diver4i 9;uli0ani9 ori 90olani9, c2 toat2
lumea e#te corupt2, c2 oamenii nu>4i merit2 liderii.
Conduc2torii totalitari nu vor accepta niciodat2 ideea c2 3enomenele ne0ative #>ar putea
-nt!mpla din cau1a incompetenţei lor, doctrinei pe care o #erve#c, #au #i#temului pe care -l #u#ţin.
C;iar -n 3aţa celor mai clare evidenţe ale e4ecului totalitari#mului, ei vor #u#ţine -n continuare
ideolo0iile de in#piraţie totalitar2 #ub diver#e pretexte precum $e poate democraţie şi cu un
despot luminat... 4.a.m.d.
evenind la mecani#mele de control al 0!ndirii, trebuie #ubliniat 4i -n ace#t ca1 3aptul c2,
acţion!nd a#upra 0!ndirii, exploat!nd 3enomenul de di#onanţ2 co0nitiv2 #e poate obţine 4i
controlul a#upra comportamentului #au al #entimentelor.

%ontrolul sentimentelor con#t2 -n manipularea emoţiilor individului 4i -n re#tr!n0erea c!t

mai mult po#ibil2 a #pectrului #2u #entimental. <inovăţia şi frica #unt dou2 in#trumente ab#olut
 

nece#are pentru a ţine oamenii #ub control. Manipularea #entimentului de vinov2ţie d2 cele mai
 bune re1ultate pentru inte0rarea individului -n #ocietate, pentru cu3undarea lui -n anonimat, dar 4i
 pentru inducerea #upunerii necondiţionate 3aţ2 de autorit2ţi.
inov2ţia poate 3i de multe 3eluri. A#t3el vina istorică e#te cea prin care #e creea12
culpabili1area 0eneral2. :entru ororile na1i#mului a 3o#t blamat -ntre0ul popor 0erman. :entru
aruncarea bombelor de la $iro#;ima 4i Na0a#a=i, 3iecare american #>a #imţit vinovat. :entru a nu
#e -ncepe proce#ele criminalilor comuni4ti #>a in#inuat ideea c2 toţi membrii de partid ar 3i
vinovaţi de crimele comi#e -n la02rele 4i pu4c2riile comuni#te. ina i#toric2 poate 3i indu#2 at!t
de cuceritorii din a3ar2, care urm2re#c #2 obţin2 #upunerea necondiţionat2 a 9vinovaţilor9 -n
numele p2catelor comi#e de repre1entanţii ace#tora, c!t 4i de propriii conduc2tori, care dore#c #2>
4i 5u#ti3ice unele acte 0rave 4i #2 le pre1inte di#tor#ionat -n oc;ii opiniei publice interne #au inter>
naţionale. ina i#toric2 #e ba1ea12 pe inducerea unui #entiment de complicitate -ntre autorit2ţi 4i
cet2ţenii obi4nuiţi, c;iar dac2 deci1iile le iau numai unii, ceilalţi repre1ent!nd doar ma#a de
manevr2. Complicitatea 4i vina i#toric2 prind mult mai repede -n re0imurile totalitare, acolo unde
opo1iţia a 3o#t eliminat2, iar liderii acţionea12 4i vorbe#c -n numele -ntre0ii naţiuni.
<ina incapacităţii de afirmare a propriei identităţi, exprimat2 prin #entimentul de
in#ati#3acţie al individului c2 nu tr2ie4te la nivelul valorii #ale, poate 3i de a#emenea exploatat2
 pentru ampli3icarea #t2rii de nemulţumire p!n2 la #tadiul de revolt2 ori, -n #en# opu#, p!n2 la
acceptarea unei #upuneri totale 3aţ2 de autorit2ţi, #upunere -n #c;imbul c2reia individului -i e#te
3acilitat acce#ul #pre treptele #uperioare ale ierar;iei #ociale, #pre un loc pe care ace#ta con#ider2
c2 -l merit2.
<ina pentru acţiuni comise în trecut e#te inten# utili1at2 de arti1anii manipul2rii pentru
4anta5area individului. "n ace#t #en# #unt alc2tuite do#are voluminoa#e, care pot 3i #coa#e la
iveal2 ori de c!te ori per#oana -n cau12 d2 #emne de ne#upunere. :uterea extraordinar2 a ace#tui
tip de vinov2ţie determin2 4i crearea unor noi 0enuri de 9p2cate9, tocmai pentru a 3ace do#arele
c!t mai voluminoa#e. Iar dac2 individul a avut o viaţ2 exemplar2, #e pot 02#i oric!nd p2rinţi,
3raţi, prieteni #au #imple cuno4tinţe ale ace#tuia pentru 0re4elile c2rora #2 3ie 32cut 4i el
r2#pun12tor. M2rturi#irea p2catelor nu aduce niciodat2 iertarea lor. Cu at!t mai puţin uitarea. "n
#i#temele totalitare #au -n #ectele di#tructive, e#te 0enerali1at2 aplicarea practicii -nt!lnite la
#ociet2ţile democratice doar -n cadrul proce#elor penale Tot ce spui poate fi folosit împotriva ta.
<ina socială con#t2 -n culpabili1area 0eneral2 a indivi1ilor pentru tarele exi#tente -n
#ocietate. :rin inducerea ace#tei vinov2ţii, individul e#te determinat #2>4i minimali1e1e propriile
#ale probleme 4i incertitudini, #2 nu mai dea atenţie -ndoielilor la adre#a celor care -l conduc.
%um te poţi lega de unele greşeli minore ale guvernului, când atâţia oameni mor de foame pe
 străzi şi din vina ta;, #un2 doar una dintre -ntreb2rile retorice prin care #e propa02 vina #ocial2.
"n cadrul unor #ecte #e a5un0e la blamarea adepţilor pentru toate tarele #ociet2ţii, c;iar 4i pentru
cele ipotetice, precum iminenta declan4are a unui r21boi nuclear. Ei #unt 32cuţi r2#pun12tori
 pentru toate p2catele omenirii. Bine-nţele#, ca #2>4i #pele 90re4elile9, trebuie #2 cread2 ne#tr2>
mutat -n liderul lor #piritual, care, mai devreme #au mai t!r1iu, le va aduce iertarea.
 rica e#te cel2lalt #entiment utili1at pe #car2 lar02 pentru manipularea indivi1ilor, -n #pecial
-n #en#ul menţinerii coe1iunii 0rupului #ocial din care 3ac parte. entimentul de 3ric2 e#te indu# 4i
ampli3icat -n dou2 direcţii principale, 3iecare av!nd la ba12 o ameninţare #peci3ic2. A#t3el, -n
 primul r!nd, indivi1ii #unt averti1aţi permanent a#upra pericolului repre1entat de 3orţele o#tile
din exterior, care acţionea12 continuu pentru a de1membra 4i a di#tru0e 0rupul. Ace#te 3orţe pot
3i autorit2ţile #tatului -n ca1ul unor #ecte extremi#te, 93orţele imperiali#te, reacţionare9 -n ca1ul
#i#temelor #ociali#te, #lu5itorii Diavolului -n ca1ul unor 0rup2ri reli0ioa#e, 0rup2rile comuni#te -n
ca1ul unor #ociet2ţi cu doctrin2 de dreapta, etniile rivale -n ca1ul -n care #e urm2re4te
exacerbarea unor con3licte interetnice, 0rup2rile terori#te du4mane unei naţiuni, reli0ii #au unui
#i#tem #ocial 4.a.m.d.
Manipularea indivi1ilor prin inducerea 4i ampli3icarea ameninţ2rilor venite din exterior
 poate a5un0e p!n2 la #ubtilit2ţi extrem de per3ide. "n ca1urile -n care 9du4manul9 nu exi#t2, el
e#te inventat. Individul trebuie menţinut permanent -ntr>o #tare de 3ric2 pentru a nu avea timp #2
 

0!ndea#c2. "n acela4i timp, exi#tenţa 9du4manului9 poate motiva, -n #i#temele totalitare, acţiuni
-n 3orţ2, #!n0eroa#e, care au ca #cop 3inal accentuarea #t2rii de team2 4i ne#i0uranţ2 -n r!ndurile
-ntre0ii populaţii. :ropa0anda na1i#t2 #>a ba1at -ntr>o mare m2#ur2 pe -nvinov2ţirea evreilor de
toate relele #ociet2ţii. Milioane de oameni au 3o#t uci4i -n numele ace#tei idei, dar, -n acela4i
timp, a 3o#t de1voltat un imen# #i#tem de repre#iune menit #2 di#tru02 orice opo1ant al re0imului,
indi3erent dac2 avea #au nu vreo le02tur2 cu etnia evreilor. La r!ndul #2u, propa0anda comuni#t2
#e ba1a pe exacerbarea #entimentelor de team2 3aţ2 de 9acţiunile du4m2noa#e ale cercurilor
imperiali#te, reacţionare9. Oricine nu era de acord cu doctrina comuni#t2 putea 3i oric!nd
-nvinov2ţit de le02turi cu 9a0enturile #tr2ine9.
Av!nd -n vedere cele #pu#e mai #u#, ie#e -n evidenţ2 cea de>a doua cale de utili1are a terorii
-n #copul control2rii totale a individului. Ace#tuia -i e#te indu#2, permanent, teama de a nu 3i
de#coperit 4i pedep#it de autorit2ţi, indi3erent dac2 vina lui e#te real2 &-n #en#ul -nc2lc2rii unor
re0uli arbitrar impu#e de re0imul la putere) #au pur 4i #implu inventat2. Acea#t2 per3id2
combinaţie -ntre de1voltarea unui #entiment de vin2 individual2 4i 3rica de a nu 3i de#coperit e#te
cu at!t mai e3icient2 cu c!t re0ulile #unt mai numeroa#e, mai oculte 4i, a#t3el, 3oarte u4or de
-nc2lcat. "ntr>un #i#tem totalitar de1voltat e#te practic impo#ibil ca individul #2 re#pecte ab#olut
toate re0ulile 4i le0ile, mai ale# c2 aproape -n 3iecare 1i #unt inventate altele noi, iar populari1area
lor e#te ţinut2 -n 3r!u, 9din raţiuni #uperioare9, a#t3el -nc!t cet2ţeanul #2 a3le de ele abia dup2 ce
le>a -nc2lcat 4i a devenit, -n ace#t 3el, pa#ibil de pedeap#2. Mai mult, de 3iecare dat2 c!nd apar
re0lement2ri noi, e3ectul lor e#te retroactiv, pentru a nu da nici o 4an#2 individului, oric!t de
#upu# 4i de atent ar 3i el.
De multe ori, pentru a controla e3icient emoţiile indivi1ilor, #e utili1ea12 redefinirea
 sentimentelor. "n ace#t mod, ceea ce era motiv de tri#teţe trebuie #2 devin2 prile5 de bucurie, ceea
ce repre1enta o ru4ine trebuie #2 devin2 o m!ndrie 4.a.m.d. Fericirea, #pre exemplu, e#te un
#entiment #pre care a#pir2 orice 3iinţ2 uman2. "n unele #ecte, de pild2, liderii #pun c2 omul poate
3i 3ericit numai atunci c!nd #e #imte c!t mai aproape de Dumne1eu. Dar cum Dumne1eu e#te, -n
vi1iunea re#pectivilor lideri, mai tot timpul ne3ericit 4i nemulţumit, ar 3i un adev2rat #acrile0iu ca
adepţii #ectei #2>4i mani3e#te, vreodat2, -n mod de#c;i#, bucuria. "n con#ecinţ2, #tarea de 3ericire
#e atin0e printr>o permanent2 ne3ericire 4i #u3erinţ2. De multe ori, #ectanţii a5un0 -n exta1 numai
dup2 ce #e #upun unor #uplicii -n3rico42toare &3la0el2ri, po#turi ne0re, automutil2ri, cruci3ic2ri
etc). Cu c!t durerea e#te mai atroce, cu at!t ei #e #imt mai aproape de divinitate, deci mai 3ericiţi.
ede3inirea #entimentelor e#te o te;nic2 de ba12 -n ab#olut toate #i#temele totalitare. Copiii
#unt cre#cuţi 4i educaţi dup2 #tandarde noi, con3orm c2rora tr2darea p2rinţilor pentru 9mentalit2ţi
-nvec;ite9 devine un merit. Mai mult, -n #i#temele comuni#te de m!n2 3orte, au 3o#t numeroa#e
ca1uri -n care 3iii 4i>au acu1at p2rinţii -n cadrul unor proce#e publice 4i au cerut condamnarea lor
la moarte. inerii au 3o#t pre1entaţi ca veritabili eroi, au 3o#t cople4iţi de onoruri 4i li #>a 3acilitat
a#cen#iunea #ocial2, pentru ca exemplul lor #2 3ie urmat de c!t mai mulţi. reptat #>a creat o nou2
mentalitate, -n care delaţiunea a 3o#t ridicat2 la ran0ul de virtute, de 9-ndatorire patriotic29 3unda>
mental2 a oric2rui cet2ţean. Mai tri#t e#te 3aptul c2 a#t3el de metode #unt continuate c;iar 4i dup2
colap#ul #i#temelor totalitare. "n om!nia, #pre exemplu, la 4a#e ani dup2 revoluţia din
decembrie (*+*, 3orul le0i#lativ a adoptat noua le0e a #ecretului de #tat, -n care delaţiunea #e
menţine ca o expre#ie a 93idelit2ţii 3aţ2 de ţar29. :entru a>4i demon#tra acea#t2 3idelitate, 3iecare
cet2ţean e#te obli0at #2>4i #uprave0;e1e 4i #2>4i #u#pecte1e permanent #emenii, #2 devin2 un
colaborator a#iduu al #erviciilor de in3ormaţii. A#t3el noua le0e a #ecretului de #tat nu numai c2
menţine rede3inirea #entimentelor iniţiat2 de 3o#tul re0im, dar are 4i un al doilea #cop extrem de
important, acela de a crea o ne-ntrerupt2 #tare de #u#piciune -n r!ndurile cet2ţenilor. A#t3el e#te
3acilitat2 de1binarea, oamenii pot 3i a#muţiţi mult mai u4or unii a#upra altora, iar controlul a#upra
lor e#te extrem de e3icient, con3orm principiului de 0uvernare Divide et impera9, enunţat de
Mac;iavelli. De 3apt, principiul e#te preluat de la romani Divide ut regnes9 0Dezină ca să
domneşti91.
Fericirea, -n ma5oritatea ca1urilor de rede3inire a #entimentelor, e#te redu#2 la bucuria
individului de a #e inte0ra 0rupului, de a>4i urma 4i adula conduc2torul, de a -ndeplini
 

con4tiincio# toate #arcinile ce -i #unt atribuite. "n Coreea de Nord, copiii, dar 4i 3oarte mulţi
oameni maturi atin0eau c;iar o veritabil2 #tare de exta1 la vederea 9Conduc2torului9 im Ir en.
De a#emenea, -n multe #ecte, 3ericirea adepţilor e#te concreti1at2 -ntr>o munc2 epui1ant2 -n
3olo#ul 0rupului, -n cedarea tuturor bunurilor c2tre comunitate, -n re#pectarea 3iec2rui -ndemn
adre#at de c2tre lider. C;iar 4i atunci c!nd ace#ta 3ace apel la #acri3iciul #uprem, a4a cum a 3o#t
ca1ul -n Gu8ana, c!nd 7im 7one# a determinat #inuciderea -n 0rup a pe#te nou2 #ute de oameni.
Alte dou2 #entimente utili1ate inten# de arti1anii manipul2rii #unt loialitatea 4i 
devotamentul. /n uria4 #i#tem de propa0and2 e#te pu# -n mi4care pentrua>l determina pe individ
#2>4i canali1e1e #entimentele ne0ative numai c2tre cei din a3ara 0rupului. Nu e#te admi#2 nici o
critic2 la adre#a doctrinei #au a liderilor, ci doar la adre#a celor care au concepţii potrivnice
#i#temului. De a#emenea, autocritica e#te -ncura5at2 doar -n #en#ul blam2rii oric2rei tendinţe de
ne#upunere 3aţ2 de normele ideolo0iei re#pective #au 3aţ2 de -ndemnurile conduc2torilor. :entru
-ncura5area #entimentului de cu3undare -n anonimat, ce atra0e dup2 #ine obedienţa
necondiţionat2 3aţ2 de autorit2ţi, indivi1ii #unt -nv2ţaţi #2 nu #e mai preocupe de ei -n4i4i, de
nevoile 4i a#piraţiile lor 3ire4ti, ci numai de ceea ce e#te 9bun9 4i 9corect9 pentru -ntre0ul 0rup. "n
ace#t #en#, #i#temul comuni#t urm2rea continuu inducerea -n con4tiinţa cet2ţeanului a
 principiului De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi. Individul trebuia #2 #e
0!ndea#c2 permanent la 3aptul c2 #unt de#tui cei cu un #tandard de viaţ2 mai #c21ut dec!t el
&apare aici 4i #entimentul de vin2 #ocial2), de aceea nu trebuia #2 #e pl!n02, ci #2 depun2 e3orturi
tot mai mari pentru 9binele colectiv9. Nu conta c2 ace#t principiu era aplicat numai oamenilor de
r!nd, -n timp ce #upra#tructura #e bucura de privile0ii nem2#urate. De#pre acele privile0ii era
inter1i# #2 #e vorbea#c2. 9Codul eticii 4i ec;it2ţii #ociali#te9 anula ierar;ia 3irea#c2 a valorilor 4i -i
acu1a imediat de 9e0oi#m9 pe cei care doreau #2>4i pun2 -n evidenţ2 propriile lor capacit2ţi.
Mani3e#tarea unui #pirit e0alitari#t per3ect &-n ca1ul cet2ţenilor de r!nd) era dovada #uprem2 a
loialit2ţii 3aţ2 de doctrina comuni#t2.
O importanţ2 deo#ebit2 pentru controlul total a#upra #tructurii emoţionale a individului o are
manipularea relatiilor interpersonale ale ace#tuia. Liderii urm2re#c direcţionarea indivi1ilor #pre
un anume 0en de prietenii, le inoculea12 nece#itatea evit2rii celor cu concepţii 9incorecte9, -i
an0renea12 -n activit2ţi entu1ia#te de 0rup, axate -n #pecial pe -ndeplinirea -ndemnurilor venite
de la conduc2tori. Munca patriotic2, colectarea #ticlelor 0oale, or0ani1area de bri021i arti#tice,
dincolo de #copul lor pur economic #au cultural, creea12 prietenii 4i #impatii av!nd la ba12
tocmai -ndeplinirea unei 9#arcini9 tran#mi#e 9de la Centru9. C;iar 4i micile abateri de la linia
impu#2 9de #u#9 #unt tolerate, pentru a da individului #entimentul de libertate, pentru a>l
determina #2 #e an0rene1e #incer -n re#pectivele activit2ţi.
/neori, #entimentele pe care trebuie #2 le mani3e#te permanent un 9bun9 membru al 0rupului
#ocial #unt impu#e prin directive clare. Ace#tea au un rol bine determinat, mai ale# atunci c!nd -i
vi1ea12 pe cei mai tineri membri ai #ociet2ţii, al c2ror #i#tem de valori e#te -n plin2 3ormare.
A#t3el tatutul 4oimilor patriei, elaborat -n timpul re0imului Ceau4e#cu, impunea -nc2 din
 primele para0ra3e +oimii patriei treuie să fie întotdeauna veseli. Oric!t ar p2rea de ab#urd2, la
 prima vedere, o a#emenea 9#arcin29, trebuie luat -n con#iderare -ntre0ul #i#tem de educaţie din
vremea re#pectiv2, #i#tem prin care primii r2#pun12tori de -nc2lcarea #tatutului puteau 3i
educatorii. rebuia ca ei #2>i menţin2 ve#eli pe micii 94oimi9, dar, -n acela4i timp, #2>i -nveţe #2
re#pecte -ntocmai le0ile 4i re0lement2rile re0imului. "n con#ecinţ2, #in0ura #oluţie era aceea de a>
i 3orma pe copii -n a4a 3el -nc!t #2 3ie ve#eli 4i 3ericiţi numai atunci c!nd 0!ndeau 4i #e comportau
9corect9.
Controlul relaţiilor interper#onale mai are o component2 deo#ebit de important2, anume
controlul relatiilor se'uale. Liderii #i#temelor totalitare impun re0uli 3oarte #tricte -n ceea ce
 prive4te ale0erea partenerului de viaţ2 4i num2rul urma4ilor pe care -i poate avea un cuplu. O
atenţie deo#ebit2 e#te acordat2 tinerei 0eneraţii, deoarece acea#ta e#te mult mai u4or de
-ndoctrinat. "n timpul re0imului na1i#t, ale0erea unui #oţ #au a unei #oţii aparţin!nd etniei
evreilor ec;ivala cu trimiterea -ntr>un la02r de concentrare 4i exterminare. "n paralel, liderii
na1i4ti au ima0inat 4i au pu# -n aplicare un pro0ram ;alucinant de obţinere a unor noi 0eneraţii
 

de 9arieni9, care #2 repre1inte viitorul naţiunii 0ermane. rupe #peciale  r2peau din teritoriile
ocupate copii care core#pundeau 9#tandardelor9 4i -i internau -n c2mine #peciale unde erau
cre#cuţi doar -n #copul procre2rii. :e de alt2 parte, multe tinere 0ermane erau #electate, -ntr>o
atmo#3er2 de exta1 ideolo0ic, pentru mi#iunea 9#uprem29 de a o3eri copii eic;>ului. Fetele #e
-mpreunau. "n cadru or0ani1at 4i #uprave0;eat, cu #oldaţi 0ermani, de a#emenea #electaţi ri0uro#,
 pe care nu -i cuno4teau 4i nici nu -i mai -nt!lneau vreodat2. Dup2 na4tere, pruncii erau preluaţi
imediat -n c2mine #peciale 4i cre#cuţi -n #piritul doctrinei na1i#te. Ei nu -4i mai vedeau niciodat2
 p2rinţii, iar ace4tia din urm2 erau m!ndri c2 -4i #ervi#er2 patria 4i F;rer>ul.
"n om!nia re0imului comuni#t, c2#2toriile erau controlate prin mi5loace mai #ubtile. "n
3oarte multe ca1uri, p2rinţii #e opuneau c2#2toriei copilului cu cineva provenind dintr>o 3amilie
9cu probleme9. Ei 4tiau c2 noul cuplu va avea de #u3erit din cau1a 9petelor9 de la do#arele
viitoarelor rude apropiate 4i de aceea pre3erau #2 evite a#emenea #ituaţii. Erau -ndeob4te dorite
c2#2toriile cu odra#le ale #upra#tructurii comuni#te, av!ndu>#e -n vedere privile0iile de care #e va
 bucura, automat, t!n2ra 3amilie. Ap2rea a#t3el o polari1are invi1ibil2 a #ociet2ţii -n 3amilii 9bune9
4i 3amilii 9cu probleme9.
"n ceea ce prive4te 9politica demo0ra3ic29 a :artidului Comuni#t om!n, #ituaţia a c2p2tat
accente dramatice, mai ale# -n timpul re0imului Ceau4e#cu. "n dorinţa lui de a crea 9omul nou9,
Ceau4e#cu, la 3el ca 4i $itler 4i ca toţi ceilalţi lideri ai #i#temelor totalitare, a 4tiut c2 ma#a de
manevr2 cea mai docil2 va 3i con#tituit2 de t!n2ra 0eneraţie, cre#cut2 4i educat2 9-n #piritul
valorilor comuni#mului9, ce urma #2 ia locul celor cu 9mentalit2ţi -nvec;ite9. "n ace#t #en#, un
 prim pa# a 3o#t 32cut prin inter1icerea avorturilor, lucru ce a du# la na4terea unor 0eneraţii -ntre0i
de 9ceau4ei9. Apoi, pentru a elimina total avorturile ile0ale, a 3o#t iniţiat un #i#tem draconic de
le0i 4i re0ulamente, ce a du# la moartea a mii de 3emei. Doctorilor le>a 3o#t inter1i#, #ub amenin>
ţarea cu ani 0rei de pu4c2rie, acordarea oric2rui a5utor pacientelor a3late -n #tare 0rav2, ca urmare
a unor intervenţii empirice, p!n2 ce ace#tea nu>l denunţau pe autorul intervenţiei. C;iar 4i atunci
c!nd 3emeile #e a3lau -n com2, #i#temul condiţiona acordarea primului a5utor de exi#tenţa unui
denunţ. Mii de 3amilii au r2ma# -ndoliate, #ute de medici au a5un# -n pu4c2rii, alte mii de tinere
au 3o#t trimi#e la -nc;i#oare, deoarece, c;iar dac2 32cu#er2 m2rturi#iri complete, 3apta era
 pedep#it2 exemplar, -n #emn de averti#ment pentru cei care ar mai 3i -ndr21nit #2 -ncalce re#pec>
tivele le0i. "n acela4i timp, pentru -ncura5area na4terilor, ideolo0ii comuni#mului au inventat titlul
onori3ic de 9mam2 eroin29, acordat 3emeilor cu mulţi copii.
"n#2 condiţiile tot mai mi1ere de viaţ2 din ultimii ani ai re0imului Ceau4e#cu au 32cut ca
apariţia unui copil #2 devin2 o adev2rat2 problem2 -n 3oarte multe 3amilii. De aceea avorturile
clande#tine au continuat. :entru a le contracara 4i mai e3icient, autorit2ţile au impu# 3iec2rei
3emei din om!nia obli0ativitatea de a #e #upune periodic unui control 0inecolo0ic umilitor, ce
urm2rea depi#tarea 4i -nre0i#trarea unor eventuale #arcini -nc2 din primele luni. "n ace#t mod,
viaţa intim2 a -ntre0ii populaţii a intrat #ub o #uprave0;ere 3oarte #trict2. Dup2 revoluţia din
decembrie 6+* #>a decretat imediat libertatea avorturilor, -n#2 re#pon#abilii pentru acea politic2
#oldat2 cu mii de victime nu au 3o#t niciodat2 tra4i la r2#pundere.
Controlul vieţii #exuale e#te practicat 4i -n 3oarte multe #ecte. "n unele dintre ele, adepţilor le
e#te impu# un re0im de ab#tinenţ2. :entru a putea re1i#ta, ei trebuie #2>4i 02#ea#c2 o preocupare
 permanent2, acea#ta 3iind, cel mai ade#ea, de#324urarea unor munci extenuante -n 3olo#ul
0rupului &de 3apt, -n 3oarte multe ca1uri, cel care pro3it2 de roadele muncii adepţilor e#te exclu#iv
conduc2torul #ectei). "n alte 0rupuri, #ectanţii #unt -ndemnaţi #pre o viaţ2 #exual2 3renetic2, #pre
adev2rate or0ii 4i c;iar perver#iuni, precum cele practicate -n unele 0rupuri #atanice. "n ambele
ca1uri, adepţii devin tot mai dependenţi de #tilul de viaţ2 al 0rupului, iar controlul a#upra #t2rii
lor emoţionale a5un0e o arm2 redutabil2 -n m!inile conduc2torului #ectei.
Dar cea mai puternic2 te;nic2 utili1at2 -n obţinerea unui control total a#upra #entimentelor
individului e#te inocularea spaimei faţă de părăsirea grupului. Individul e#te obi4nuit cu o total2
dependenţ2 3aţ2 de comunitatea din care 3ace parte. El trebuie #2 #e #imt2 -n #i0uranţ2 numai -n
cadrul 0rupului. :ermanent i #e #pune c2, -n ca1ul p2r2#irii comunit2ţii, va r2m!ne 32r2 ap2rare,
#e va -mboln2vi, va 3i per#ecutat de cei din a3ar2, va 3i c;iar uci# #au #e va #inucide. "n cadrul
 

unor #ecte, adepţii a5un0 #2 aib2 veritabile reacţii de panic2 numai la 0!ndul plec2rii tran#pir2,
 b2t2ile inimii #e accelerea12, #ubcon4tientul le tran#mite o dorinţ2 inten#2 de a re#pin0e
re#pectiva idee. "n #ociet2ţile totalitare, aparatul de propa0and2 #e preocup2 inten# de di3u1area
unei ima0ini c!t mai #umbre a lumii exterioare. :rin mediile o3iciale de comunicare -n ma#2 ori
 prin intermediul 1vonurilor, lumea exterioar2 e#te -n32ţi4at2 ca un #paţiu ;aotic, populat numai de
terori4ti, dro0aţi, 4omeri, criminali, indivi1i 32r2 #crupule, care abia a4teapt2 #2>i -n0enunc;e1e 4i
#2>i exploate1e pe nou>veniţi. O captur2 important2 pentru propa0anda totalitar2 #unt cei reveniţi
-n ţar2, dup2 e4ecurile -nre0i#trate -n exterior. Ace4tia #unt mediati1aţi inten#, pu4i #2>4i pre1inte
nereali12rile ca 3iind obiective, 0enerate exclu#iv de acţiunile 3orţelor oculte din exterior, apoi
#unt re-ncadraţi -n #ocietate, c;iar cu unele privile0ii e3emere, ca exemplu de m2rinimie a
#i#temului 3aţ2 de 93iii r2t2citori9.
"n#2 oricum #>ar acţiona pentru obţinerea controlului a#upra emoţiilor unui individ, trebuie
reţinut 3aptul c2, o dat2 dob!ndit ace#t control, comportamentul 4i 0!ndirea individului #e vor
con3orma noii #tructuri emoţionale.
"n conclu1ie, modi3ic!ndu>#e una dintre componentele identit2ţii individuale &3ie 0!ndire, 3ie
comportament, 3ie #tructur2 a3ectiv2), ca urmare a 3enomenului de di#onanţ2 co0nitiv2, celelalte
dou2 #e vor adapta core#pun12tor.
"n cele mai multe ca1uri -n#2, arti1anii manipul2rii acţionea12 -n paralel a#upra tuturor celor
trei componente, a#t3el -nc!t 3iecare modi3icare a uneia dintre ele #2 vin2 imediat -n -nt!mpinarea
modi3ic2rilor celorlalte dou2. A#t3el e3icienţa -n obţinerea unui control total a#upra individului
e#te maxim2...

S"ăarea creieruui

"n capitolul precedent am pre1entat cele trei mari direcţii de acţiune pentru obţinerea unui
control total a#upra individului remodelarea comportamentului, re#tructurarea 0!ndirii 4i
rede3inirea #tructurii emoţionale. :entru 3iecare direcţie -n parte am dat nenum2rate exemple de
modi3ic2ri impu#e individului. trate0ia impunerii ace#tor modi3ic2ri, pentru a 3i e3icient2,
 pentru ca #c;imb2rile #2 3ie durabile, are ca numitor comun #ucce#iunea a trei etape
dezg"eţarea, sc"imarea 4i reîng"etarea.
 Dezg"eţarea are ca #cop di#tru0erea total2 a vec;iului element de identitate a individului
&act de comportament, mod de 0!ndire, #entiment). $c"imarea e#te repre1entat2 de inocularea
noului element de identitate. #eîng"etarea con#t2 -n 3ixarea noii per#onalit2ţi a individului,
 pentru ca ea #2 re1i#te -n timp.
Ace#t model -n trei trepte a 3o#t #tudiat, -n linii 0enerale, de urt Le%in, -n anii patru1eci,
apoi a 3o#t de#cri# 4i #i#temati1at, dou2 decenii mai t!r1iu, de Ed0ar c;ein 4i de .7. Li3ton.
/ltimii doi 4i>au ba1at #tudiile pe anali1a pro0ramelor de #p2lare a creierului, utili1ate -n C;ina
maoi#t2, la #3!r4itul anilor cinci1eci. Modelul -n trei trepte nu e#te -n#2 aplicabil numai unor
te;nici de 3elul celor utili1ate de comuni4tii c;ine1i pentru a>i 9converti9 pe pri1onierii lor
americani. El e#te aplicabil -n toate -mpre5ur2rile -n care individul e#te #upu# unor con#tr!n0eri
3i1ice, #ociale #au p#i;ice, pentru a i #e crea o nou2 identitate.
Dac2 nu #e iau -n con#iderare credinţa, valorile, atitudinile, #entimentele #au actele de
comportament ce urmea12 a 3i modi3icate, modelul -n #ine &devenit a#t3el neutru din punct de
vedere moral) poate explica toate proce#ele de in3luenţare 4i de #c;imbare a per#onalit2ţii
individului, at!t cele cu 3inalitate moral2 ne0ativ2, c!t 4i cele ce urm2re#c #copuri po1itive, din
 per#pectiva moralit2ţii, precum reeducarea -n penitenciare #au p#i;oterapia.
 Dezg"eţarea, sc"imarea 4i reîng"eţarea #unt #peci3ice 4i proce#elor de -ndoctrinare din
#i#temele totalitare, 4i metodelor de convertire la diver#e reli0ii 4i #ecte reli0ioa#e, 4i #i#temelor
de reeducare din pu4c2rii, 4i proce#elor de recuperare mental2 din #pitalele de boli nervoa#e, 4i
antrenamentelor din armat2, iar exemplele pot continua. Modelul -n trei trepte e#te univer#al
 

valabil 4i, de 3apt, #in0urul cu adev2rat e3icient.

 Dezg"eţarea e#te cea mai important2 etap2 a proce#ului, de e3icienţa ei depin1!nd reu4ita
aplic2rii -ntre0ului model. :entru a pre02ti un individ -n vederea unei #c;imb2ri radicale,
identitatea ace#tuia trebuie di#tru#2. El trebuie #2 3ie complet de1orientat. i#temul #2u propriu de
valori, #tandardele con3orm c2rora #e raporta la lumea exterioar2 4i #e -nţele0ea pe #ine -n#u4i
#unt ani;ilate pentru a pre02ti terenul #c;imb2rii ce va urma.
 Dezg"eţarea poate 3i aplicat2 pe diver#e c2i. :rima ar 3i detaşarea individului din mediul
 său social şi ani"ilarea deprinderilor sale zilnice. Lip#a contactelor interumane obi4nuite -l va
 priva de po#ibilitatea unor con3irm2ri exterioare ale mani3e#t2rilor #ale, #porindu>i deruta. "n
-nc;i#ori, -n #pitalele de boli nervoa#e, -n a4e12mintele mona;ale, -n taberele de in#truire
4.a.m.d., #i#temul de re0ulamente interne, obli0ativitatea purt2rii unor ve4minte #peci3ice,
acelea4i pentru toţi, pro0ramul 1ilnic 3oarte ri0uro# #tabilit creea12 un cadru cu totul nou,
complet di3erit de cel cu care era 3amiliari1at individul. "n acela4i timp, vec;ile deprinderi #unt
uitate 4i #e 3ormea12 noi obi4nuinţe ce vor intra cur!nd -n re3lex. O #ituaţie a#em2n2toare, de4i
mai puţin evident2, #e -nt!lne4te 4i -n in#tituţiile de -nv2ţ2m!nt, mai ale# acolo unde 3uncţionea12
internatele. Nevoit #2 locuia#c2 la c2min #au -n campu#urile univer#itare, t!n2rul #e adaptea12
treptat unui nou mediu #ocial, contactul cu cei de aca#2 devine di3icil, pro0ramul de #tudiu 4i
re0ulamentele interne -i creea12 noi obi4nuinţe. "n ace#t mod, proce#ul de educaţie -ncepe pe un
9teren de3ri4at9, eliberat, -n mare parte, de in3luenţa experienţei anterioare. La 3el #e petrece 4i -n
armat2. e0ulamentul #trict, -nca1ar>marea, uni3ormele, lip#a contactelor cu cei de aca#2 -l de1o>
rientea12 complet pe recrut 4i -l 3ac mult mai u4or de in#truit, mult mai obedient 3aţ2 de ordinele
#uperiorilor. /n #tudiu din (*, e3ectuat -n mai multe unit2ţi militare din tatele /nite, revela
3aptul c2 re1ultatele militarilor erau cu at!t mai bune, cu c!t unitatea lor #e a3la mai departe de
ca#2, iar contactele cu cei apropiaţi erau mai puţine.
"n #i#temele totalitare, dup2 preluarea puterii, -ntre0ul #i#tem de le0i e#te modi3icat -ntr>un
timp 3oarte #curt, #e impun rapid noi deprinderi 4i noi 3orme de comportament, mer0!nd p!n2 la
 purtarea unor ;aine #peci3ice, utili1area unor alte 3ormule de adre#are ori re#pectarea unui nou
 pro0ram 1ilnic, a#t3el c2, pe 3ondul #t2rii 0enerale de anomie, propov2duitorii noii doctrine au o
aderenţ2 #porit2 -n r!ndurile marii ma#e a cet2ţenilor.
O variant2 mai dur2 a ace#tei prime c2i de dezg"eţare e#te mortificarea eului. Ea #e
-nt!lne4te -n #pecial -n unele #ecte reli0ioa#e #au -n la02re. Individului i #e iau de3initiv toate
 bunurile per#onale, e#te privat, de multe ori, c;iar 4i de unele #emne di#tinctive ale per#oanei #ale
 prin obli0ativitatea tun#ului la piele 4i a ra#ului, prime4te un num2r -n locul numelui, e#te #upu#
unor munci #au ritualuri extenuante 4i de#eori umilitoare, per#onalitatea -i e complet anulat2.
Devine un 9nimeni9 cu3undat -n anonimatul celor mulţi. ec;ea #a identitate e#te complet
di#tru#2.
"n unele culte #atanice, novicele, pentru a 3i rupt complet de vec;ea per#onalitate, e#te #upu#
unor ritualuri ce implic2 de#acrali1area 4i pro3anarea unor #imboluri unanim acceptate -n lumea
exterioar2 &i #e impune #2 #cuipe crucea, #2 5ure c2 -4i va omor- p2rinţii #au prietenii dac2 i #e va
cere, #2 3ac2 diver#e 5ert3e animale etc).
O alt2 metod2 3oarte utili1at2 pentru di#tru0erea identit2ţii O individului e#te privarea
ace#tuia de #omn. "n completare #e poate veni 4i cu o nou2 diet2 precum 4i cu noi ore de ma#2, ce
#pore#c de1orientarea per#oanei. "n unele 0rupuri #e 3olo#e4te re0imul alimentar #2rac -n proteine
4i bo0at -n 0lucide. De a#emenea, #ubalimentarea continu2 a individului are e3ecte #en#ibile -n
#ubminarea #tabilit2ţii #ale p#i;ice. "n la02rele de concentrare na1i#te, metoda era 0enerali1at2. "n
om!nia re0imului Ceau4e#cu, -ntrea0a populaţie a ţ2rii, cu excepţia nomenclaturii, #u3erea de
3oame. A4a>numitul 9pro0ram de alimentaţie raţional29 avea ca #cop at!t erodarea re1i#tenţei
 p#i;ice a individului, c!t 4i ocuparea timpului liber al ace#tuia cu o permanent2 aler02tur2 dup2
alimente, pentru a nu avea c!nd #2 mai 0!ndea#c2. rebuie remarcat 4i 3aptul c2, dup2 c2derea
re0imului comuni#t, iniţiatorul re#pectivului 9pro0ram9 a a5un# mini#tru al #2n2t2ţii.
 Dezg"eţarea e#te reali1at2 cu maximum de e3icienţ2 -n i1olare, atunci c!nd indivi1ii nu au
 po#ibilitatea -ntreţinerii unor le02turi cu exteriorul. i#temele totalitare inter1ic cet2ţenilor lor
 

c2l2toriile -n #tr2in2tate. "n #ectele extremi#te, adepţii #unt adu4i -ntr>o #tare de dependenţ2 total2
3aţ2 de a4e12m!ntul 0rupului.
 >ipnoza e#te o alt2 metod2, 3oarte puternic2, pentru de#324urarea proce#ului de dezg"eţare.
Extrem de e3iciente #unt te;nicile ;ipnotice ba1ate pe utili1area deliberat2 a con3u1iei pentru
inducerea #t2rii de tran#2. Con3u1ia re1ult2 atunci c!nd individul e#te #upu# unui 3lux de
in3ormaţii contradictorii, comunicate -n acela4i timp. pre exemplu, ;ipnoti1atorul #pune pe un
ton autoritar %u cât vei încerca mai mult să înţelegi ceea ce spun, cu atât te vei dovedi mai
incapail să pricepi vreodată. Înţelegi; De4i, la o anali12 mai atent2, 3ra1a pare a avea #en#,
e3ectul ei imediat a#upra #ubiectului e#te crearea unui #entiment de di#con3ort p#i;ic.
"n#2 c;iar 4i -n ab#enţa ;ipno1ei, atunci c!nd individul e#te menţinut mult timp -ntr>un loc
i1olat 4i #upu# permanent unor a#t3el de 3luxuri in3ormaţionale con3u1e, el va a5un0e #2>4i
#uprime din re3lex 0!ndirea lo0ic2 4i #2 #e comporte a#emenea celor a3laţi -mpreun2 cu el -n
i1olare. Controlul in3ormaţiei -4i dovede4te a#t3el -ntrea0a putere de manipulare a con4tiinţelor.
Individul nu mai are -ncredere -n #ine, ci #e adaptea12 din in#tinct comportamentului de 0rup.
"n ma5oritatea #ectelor, #tarea de tran#2 e#te atin#2 prin meditaţii -ndelun0ate, 4edinţe de
con3e#iune, ru02ciuni, c!ntece -n 0rup 4.a.m.d. "n #ociet2ţile totalitare, ace#tea #unt -nlocuite cu
4edinţele comune de -nv2ţ2m!nt politic, #indicat ori partid, cu #crierea unor nenum2rate
autobio0ra3ii, cu participarea la #pectacole 0randioa#e de venerare a liderilor, cu audierea 4i
interpretarea c!ntecelor patriotice etc. C;iar dac2 nu cu aceea4i inten#itate ca -n ca1ul #ectelor,
#tarea de di#con3ort p#i;ic totu4i apare 4i, pentru eliminarea ei, individul #e con3ormea12 din
re3lex normelor impu#e de autorit2ţi. Mai mult, o eventual2 -nc2lcare a normelor -i activea12
 pro3unde #entimente de vinov2ţie, ru4ine 4i team2 de a nu 3i pedep#it. A#em2n2rile re3lexelor de
comportament a5un0 p!n2 la identi3icare. pre exemplu, a te ridica -n picioare 4i a p2r2#i bi#erica
-n timpul unei predici e#te la 3el de inacceptabil ca a te ridica 4i a p2r2#i #ala -n timpul unei
4edinţe de -nv2ţ2m!nt politic.
evenind la metoda propriu>1i#2 de #p2lare a creierului, acea#ta e#te con#iderat2 unanim
drept 3orma extrem2 de -ndoctrinare politic2 4i #in0ura cu adev2rat e3icient2. De4i au urmat c2i
di3erite, at!t ru4ii, c!t 4i c;ine1ii au de#2v!r4it>o. Americanii, prin c!teva pro0rame ultra#ecrete
ale CIA, au experimentat alt 0en de metode, -n care au utili1at ;ipno1a, dro0urile, 4ocurile
electrice, admini#trarea de di3erite #ub#tanţe c;imice 4.a.m.d. Au 3o#t dep24ite orice limite ale
eticii medicale 4i pro3e#ionale, au 3o#t #acri3icate vieţi omene4ti, -n#2 re1ultatele nu au con3irmat
a4tept2rile. Comuni4tii ru4i 4i cei c;ine1i 4i>au p2#trat 9#upremaţia9 -n domeniu, de4i nu au 3olo#it
te;nici 9exotice9 precum americanii, iar violenţa 3i1ic2 a 3o#t aproape inexi#tent2.
Metoda ru#ea#c2 de #p2lare a creierului -ncepea prin i1olarea pri1onierului -ntr>o celul2
au#ter2. G2r1ile care -l #uprave0;eau permanent, prin rotaţie, -l #upuneau -ncontinuu la tot 3elul
de umilinţe 4i -n5o#iri, pentru a>i crea #en1aţia unei ruperi totale de lumea exterioar2. "i #puneau
c!nd #2 #tea -n picioare 4i c!nd #2 #e a4e1e, -i indicau -n ce po1iţie #2 doarm2 4i -l tre1eau c!nd
32cea o mi4care c!t de mic2, -i inter1iceau orice #timul exterior &c2rţi, 4tiri, conver#aţii).
Dup2 patru>cinci #2pt2m!ni, pri1onierul claca. :l!n0ea, morm2ia, avea ;alucinaţii, #e ru0a
de unul #in0ur. Din acel moment -ncepea intero0atoriul. "n 3iecare noapte 0ardienii -l duceau
-ntr>o camer2 #pecial2 unde -l a4tepta anc;etatorul. Ace#ta nu -l acu1a de nimic, ci #e ar2ta
convin# c2 pri1onierul 4tie 3oarte bine de ce #e a3l2 acolo. La r!ndul #2u, pri1onierul #e #tr2duia
#2>4i demon#tre1e nevinov2ţia 32r2 a 4ti de ce era acu1at. Ore -n 4ir, nopţi -n 4ir, cei doi treceau -n
revi#t2 -ntrea0a viaţ2 a pri1onierului, -n cele mai mici am2nunte. Apoi o luau de la cap2t.
Anc;etatorul depi#ta orice neconcordanţ2 4i o ampli3ica, pre1ent!nd>o ca pe o dovad2
indubitabil2 de vinov2ţie. De c!te ori pri1onierul -ncerca #2 #e 5u#ti3ice, anc;etatorul i1bucnea -n
r!#, determin!ndu>l #2 caute un alt r2#pun#, c!t mai plau1ibil.
Dup2 #2pt2m!nile de i1olare 4i de ne#i0uranţ2, pri1onierul -ncerca #entimente de u4urare 4i
de recuno4tinţ2 atunci c!nd #e -nt!lnea cu anc;etatorul, ace#ta 3iind #in0ura 3iinţ2 cu care putea
comunica. Mai mult, a5un0ea #2 #e -nvinov2ţea#c2 #in0ur, pentru a 3ace anc;eta #2 avan#e1e,
 pentru a nu mai tr2i -n ten#iunea aceea p#i;ic2 in#uportabil2. reptat avea impre#ia c2 munce4te
cot la cot cu anc;etatorul pentru re1olvarea c!t mai rapid2 a ca1ului #2u.
 

:e m2#ur2 ce treceau #2pt2m!nile, pri1onierul -4i l2#a tot mai mult #u3letul -n m!inile
anc;etatorului, iar ace#ta, ori de c!te ori obţinea o nou2 m2rturie, #l2bea pre#iunea. "i o3erea
 pri1onierului o ţi0ar2, #t2tea cu el la taclale, -i #punea c2 e#te un #implu om care trebuie #2>4i 3ac2
me#eria. Dac2 pri1onierul -nt!r1ia #2 3ac2 noi m2rturi#iri, #tr!n0ea din nou 4urubul, ar2t!ndu>#e
nemulţumit c2 i>a 3o#t -n4elat2 -ncrederea, c2 nu #>a colaborat a4a cum ar 3i trebuit.
:e m2#ur2 ce acu1aţiile la adre#a lui -ncepeau #2 #e conture1e, pri1onierul -4i d2dea #eama c2
#in0ura cale de a #c2pa de acel calvar era m2rturi#irea complet2. Alt3el in3ernul ar 3i continuat la
ne#3!r4it. "n nou21eci 4i nou2 la #ut2 din ca1uri, a5un# -n acea#t2 3a12, pri1onierul #emna tot ce i
#e punea -n 3aţ2.
"n /niunea ovietic2 de pe timpul lui talin, m2rturi#irea complet2 marca #3!r4itul
intero0atoriului. Dup2 obţinerea ei, pri1onierul era -mpu4cat #au trimi# -ntr>un la02r de munc2.
Din ace#t motiv, termenul de 9#p2lare a creierului9 e#te impropriu 3olo#it -n ca1ul procedurilor
3olo#ite de ru4i a#upra pri1onierilor. I1olarea 4i intero0atoriile con#tituiau, de 3apt, doar prima
etap2 a metodei, cea de dezg"eţare.
pre deo#ebire de ru4i, c;ine1ii au aplicat -ntrea0a #ucce#iune a etapelor, propun!ndu>4i,
-nc2 de la -nceput, #arcina ambiţioa#2 a reeduc2rii pri1onierilor. :entru ei, obţinerea
m2rturi#irilor complete repre1enta abia -nceputul. :entru a trece la 3a1a a doua, cea de
 sc"imare, mutau pri1onierul -ntr>o celul2 mai lar02, al2turi de alţi deţinuţi. Aici avea loc
-ndoctrinarea. Din 1ori 4i p!n2 -n noapte, pri1onierul -i #tudia, -mpreun2 cu ceilalţi, pe Marx 4i pe
Mao, a#culta prele0eri de -nv2ţ2m!nt politic 4i #e autoevalua -n cadrul 4edinţelor de autocritic2.
uprave0;etorii nu apreciau individual pro0re#ele, ci numai la nivelul -ntre0ului 0rup. Orice
ameliorare, c!t de mic2, a condiţiilor de detenţie, depindea numai de 9pro0re#ele9 -nre0i#trate de
ab#olut toţi membrii 0rupului. Din ace#t motiv, 3iecare pri1onier era 3oarte atent la
comportamentul celorlalţi, atac!ndu>i violent pe cei care #e dovedeau mai re1i#tenţi la
-ndoctrinare. "n cele din urm2, 9re1i#tenţii9, nemai#uport!nd pre#iunile exercitate de cole0i
a#upra lor, #e con3ormau comportamentului de 0rup. Imediat ei #imţeau cum ceilalţi -i prive#c cu
#impatie 4i c;iar cu recuno4tinţ2. e crea a#t3el re3lexul de #upunere necondiţionat2 3aţ2 de
 proce#ul -ndoctrin2rii. upunerea -l 32cea pe pri1onier #2 #upravieţuia#c2 -n detenţie, #2 #e bucure
de con#ideraţia cole0ilor #2i, #2 #e cu3unde -n anonimat pentru a>4i reduce 1buciumul interior.
 Noul comportament atr20ea dup2 #ine, din cau1a 3enomenului de di#onanţ2 co0nitiv2,
remodelarea #imţ2>mintelor 4i, -n cele din urm2, a 0!ndirii. "n timp, pri1onierul a5un0ea #2 cread2
c2 numai credinţa -n noua doctrin2 -i putea aduce #tima celor din 5ur. El avea 9revelaţia9 c2
ideolo0ia comuni#t2 repre1int2 9adev2rul ab#olut9, c2 doar lui trebuia #2>4i dedice viaţa.
Av!nd -n vedere ace#t proce# de 9#p2lare a creierului9, utili1at de c;ine1i a#upra
 pri1onierilor de r21boi occidentali, #e poate -nţele0e mult mai u4or cea de>a doua etap2 a
modelului de creare a unei noi identit2ţi 4i anume sc"imarea...

$c"imarea con#t2 -n a impune individului un nou mod de a #e comporta, de a #imţi 4i de a

0!ndi. A#t3el #e umple vidul creat de 4ter0erea vec;ii #ale identit2ţi 4i i #e creea12 noua
identitate. "n ace#t #en#, a4a cum am v21ut ceva mai -nainte, proce#ul de -ndoctrinare con#t2 at!t
-n te;nici evidente, convenţionale &ore de -nv2ţ2m!nt politic, lecturi, ritualuri #peci3ice), c!t 4i -n
metode #ubtile, neconvenţionale &includerea -ntr>un 0rup 4i #upunerea la pre#iunile exercitate de
ace#ta, crearea re3lexelor de 0!ndire 4.a.m.d.). Multe dintre te;nicile 3olo#ite -n perioada
anterioar2, cea a dezg"eţării, #unt utili1ate, -n continuare, 4i -n acea#t2 a doua etap2.
Metoda c;ine12 a demon#trat c2 cea mai puternic2 #ur#2 de in3luenţ2, -n cadrul unui 0rup
i1olat, e#te repre1entat2 de dorinţa noilor pri1onieri de a deveni a#emenea veteranilor. eteranii
#unt percepuţi ca modele de comportament 4i 3el de a 0!ndi, ca exemple de adaptare 4i
#upravieţuire, ca indivi1i care au #c2pat de povara acu1aţiilor 4i #e a3l2 #pre 3inalul unui
extenuant proce# de re3ormare a per#onalit2ţii. Novicele, di#perat, con3u1, a3lat la limita
re1i#tenţei tinde #2 urme1e din in#tinct experienţa veteranilor pentru a #upravieţui.
rebuie remarcat 3aptul c2 remodelarea novicilor prin acea#t2 metod2 #e 3ace numai c!nd
 

ace4tia #unt convin4i de #inceritatea veteranilor. Dac2 exi#t2 un dubiu c!t de mic c2 veteranii #>ar
a3la -n #lu5ba autorit2ţilor, c2 #unt in3ormatori #au a0enţi ai :uterii, te;nica nu mai d2 re1ultate.
 Novicii #e i1olea12 -n ei -n4i4i, re3u12 contactele cu ceilalţi membri ai 0rupului, re#pin0 orice
cooperare. Din ace#t motiv, metoda c;ine12 nu pre#upune, -n mod #pecial, contacte cu vreun
 pri1onier anume, nu #e ba1ea12 pe in3iltrarea de in3ormatori #au a0enţi de in3luenţ2 #uplimentari.
Grupul e#te tratat -n an#amblul #2u, iar con#tr!n0erile #au recompen#ele #e aplic2 tuturor. Orice
contact cu vreun veteran ar tre1i #u#piciune 4i ar compromite proce#ul de -ndoctrinare. E#te
#u3icient ca veteranii #2>4i 5oace rolul lor de indivi1i a3laţi la 0raniţa dintre viaţa -n penitenciar 4i
libertate. Novicii au -ncredere -n ei pentru c2 -i #imt a#emenea lor. "n acela4i timp tind #2 le
urme1e comportamentul pentru c2 veteranii repre1int2 un model de #upravieţuire.
Acela4i lucru #e con#tat2, de pild2, -n practica 5udiciar2. Membrii bandelor criminale re1i#t2
de obicei cu -nver4unare intero0atoriilor extenuante 4i pre#iunilor de tot 3elul venite din partea
anc;etatorilor. "n#2 atunci c!nd un membru marcant al bandei e#te determinat #2 coopere1e cu
anc;etatorii, exemplul #2u, -n marea ma5oritate a ca1urilor, -i determin2 4i pe ceilalţi delincvenţi
#2 3ac2 m2rturi#iri complete.
Aceea4i metod2 e#te utili1at2 4i -n anumite penitenciare, -n vederea reeduc2rii deţinuţilor.
E3orturile autorit2ţilor #e concentrea12 a#upra celui care e#te privit ca lider de c2tre ceilalţi
 pu4c2ria4i. Atunci c!nd ace#ta e#te determinat #2 coopere1e, in3luenţa lui a#upra 0rupului poate 3i
determinant2 -n proce#ul de reeducare. Metoda implic2 totu4i ri#curi #erioa#e. Dac2 le02tura
liderului de 0rup cu autorit2ţile e#te de#coperit2 mult prea devreme de c2tre ceilalţi deţinuţi,
ace#ta poate #2 cad2 -n di10raţia 0rupului, #2 3ie catalo0at drept 90u429, 9ciripitor9 4.a.m.d. A#t3el
-ntrea0a #trate0ie d2 0re4, iar #u#ceptibilitatea deţinuţilor cre4te, 32c!ndu>i mult mai 0reu de
reeducat prin repetarea ace#tei te;nici #au c;iar prin aplicarea altora.
"n #pitalele de boli nervoa#e e#te cuno#cut 3aptul c2, pentru recuperarea pacienţilor, cea mai
mare in3luenţ2 a#upra ace#tora o au 0ardienii, in3irmierele #au ceilalţi pacienţi. Medicii p#i;iatri
obţin, de obicei, mai puţine #ucce#e dec!t per#onalul auxiliar, tocmai pentru c2 re1i#tenţa intern2
a pacienţilor #e ampli3ic2 in#tinctiv -n pre1enţa unui cadru medical cu autoritate. "n unele #pitale,
 p#i;iatrii, pentru a obţine re1ultate po1itive, #e menţin -n umbr2, coordonea12 comportamentul
in3irmierelor 4i al 0ardienilor, #uprave0;ea12 di#cret adun2rile 9libere9 ale bolnavilor.
O metod2 deo#ebit de e3icient2, dar, -ntr>un 3el, 4i ri#cant2, e#te cea a 93ratelui mai mare9.
Foarte multe companii au renunţat la metoda tutel2rii noilor an0a5aţi de c2tre per#oane a3late #pre
v!r3ul ierar;iei. Nou>veniţii #unt -ncredinţaţi celor a3laţi pe aceea4i treapt2 cu ei, dar vec;i -n
me#erie, #au celor de pe treapta imediat #uperioar2. Ace4tia au mult mai mult2 in3luenţ2, a#t3el #e
creea12 4i relaţii interper#onale mult mai #tabile, care, -n 3inal, -i 3ac pe nou>veniţi #2 devin2
loiali 3irmei. i#cul con#t2 -n 3aptul c2 unii dintre 93raţii mai mari9 pot avea propriile lor 3ru#tr2ri,
 pe care le inoculea12 novicilor, determin!ndu>i #2 devin2 reticenţi #au c;iar o#tili 3aţ2 de cei din
3runtea ierar;iei. "n alte ca1uri, 93raţii mai mari9 pot mani3e#ta o loialitate o#tentativ2 3aţ2 de
companie, e3ectul 3iind crearea aceluia4i #entiment de reticenţ2.
"n #ectele extremi#te, sc"imarea are loc -n cadrul unor ritualuri extenuante, monotone,
repetate la ne#3!r4it, -n 0rup. /neori predicile pe care #unt nevoiţi #2 le a#culte noii adepţi #unt
#o3i#ticate, aproape neinteli0ibile, -n#2 me#a5ul 0eneral e#te -ntotdeauna acela4i lumea exterioar2
e#te rea, de aceea unica #peranţ2 o repre1int2 apartenenţa la #ect2 4i re#pectarea -ntocmai a
-nv2ţ2turilor liderului. 9Iluminarea #piritual2 e#te impo#ibil2 pentru cei din exterior, deoarece ei
nu cuno#c Tadev2rulU.9 Iar 9adev2rul9 poate 3i -nţele# numai printr>o #upunere oarb2 3aţ2 de
-ndemnurile conduc2torului. 9ec;ile concepte9 trebuie abandonate pentru a elimina 9r2ul9,
0!ndirea raţional2 e#te potrivnic2 pro0re#ului #piritual, -n con#ecinţ2 numai credinţa 32r2 limite
 poate #alva #u3letul 4i trupul. ecruţilor li #e inoculea12 un nou comportament, un nou mod de
0!ndire, noi #imţ2minte -n mod 0radat. Ei #unt con#ideraţi a#emenea unor nou>n2#cuţi din punct
de vedere #piritual. "n momentul -n care #e ob#erv2 o prea mare re1i#tenţ2 din partea vreunuia,
 proce#ul e#te -ncetinit 4i, cel mai ade#ea, re#pectivul e#te -ncredinţat unui #ectant experimentat
care #2>i continue -ndoctrinarea. "ntotdeauna, puterea de in3luenţ2 a partenerilor de 0rup are mai
mari 4an#e de reu4it2 dec!t pre#iunea din partea celor #ituaţi -n 3runtea ierar;iei.
 

De multe ori, 4edinţele de -ndoctrinare pot deveni ob#edante, con3u1e, dar tocmai a#ta #e
dore4te. Noul adept e#te adu# -ntr>un 0en de tran#2 ;ipnotic2, -n care 0!ndirea lo0ic2 e#te
ani;ilat2, m2rind a#t3el 4an#ele de reu4it2 ale proce#ului cre2rii unei noi identit2ţi. "n plu#, dac2
novicii adorm -n timpul unor ritualuri obo#itoare, #entimentul de vinov2ţie pe care -l -ncearc2
in#tinctiv poate 3i exploatat la maximum, pentru a>i 3ace #2 #e #tr2duia#c2 4i mai mult -n
atin0erea 9ilumin2rii #pirituale9 pe calea indicat2 de liderul #ectei.
O alt2 te;nic2 de sc"imare e#te 9experienţa #piritual29. Cele mai bine p2#trate #ecrete ale
recrutului #unt colectate treptat, eventual prin intermediul noilor #2i prieteni din cadrul #ectei, 4i
tran#mi#e liderului pentru a 3i 3olo#ite mai t!r1iu, -n revelarea unei a4a>1i#e 9experienţe
#pirituale9. pre exemplu, noul adept a avut o prieten2 care #>a #inuci#. In3ormaţia e#te pa#at2
conduc2torului, care, la momentul potrivit, -n cadrul unor ritualuri #peci3ice, o 3ace cuno#cut2.
ecrutul, 4tiind c2 nu divul0a#e nim2nui #ecretul #au 3iind convin# c2 cel c2ruia i>l -mp2rt24i#e
nu -i putea tr2da -ncrederea, a5un0e la conclu1ia c2 liderul i>a citit 0!ndurile #au a comunicat cu
divinitatea. "n con#ecinţ2 el a5un0e #2>4i cear2 iertare pentru in#u3icienta preocupare de a deveni
un 9bun9 membru al #ectei, iar -ncrederea lui -n lider devine de ne1druncinat. "n acela4i timp,
 prin a#t3el de trucuri, conduc2torul #ectei cap2t2 o aur2 cva#idivin2. i cum lip#a de credinţ2 -n
divinitate e#te cel mai mare p2cat al unui #ectant, dar 4i ori0inea tuturor relelor din lume, noua
identitate a adepţilor va 3i lip#it2 total de atributul 0!ndirii lo0ice. "n con#ecinţ2, dependenţa
adepţilor de #ect2 4i de liderul ace#teia va 3i total2.
Din nou, #tudiile de p#i;olo0ie #ocial2 axate pe anali1a te;nicilor de manipulare din cadrul
#ectelor arat2 c2 totu4i cea mai puternic2 pre#iune de in3luenţare a noilor membri vine din partea
#emenilor lor de5a -ndoctrinaţi. Ace4tia din urm2 #unt ab#olut convin4i c2 4tiu exact ce le lip#e4te
nou>veniţilor 4i -i 9prelucrea129 -n con#ecinţ2. eteranii au #en1aţia c2 ei #unt #in0urii vinovaţi -n
ca1 c2 recrutul nu e de#tul de maleabil, de aceea -4i m2re#c e3orturile 4i pre#iunea p!n2 c!nd
obţin re1ultatul dorit.
:entru accelerarea proce#ului de creare a unei noi identit2ţi, membrii 0rupului #unt -mp2rţiţi
-n #ub0rupuri, a#t3el -nc!t recruţii #2 #e a3le permanent -n prea5ma 4i #ub in3luenţa unor veterani
de care #2 #e le0e 4i #u3lete4te.
Dar sc"imarea nu implic2 doar inocularea unui #entiment de #upunere necondiţionat2 3aţ2
de liderul #ectei #au inocularea unor precepte reli0ioa#e cu totul noi. :entru a 3i de durat2, #e
urm2re4te crearea unei veritabile 9mitolo0ii9 a 0rupului. Adepţii a5un0, treptat, #2>4i
m2rturi#ea#c2 -ntre ei 9vec;ile p2cate9, #2 r2#p!ndea#c2 pove4tile de #ucce# ale #ectei #au
i#tori#irile cu aur2 mi#tic2 av!ndu>l -n centru pe lider, #2 perceap2 noua viaţ2 din cadrul 0rupului
ca 3iind #in0ura po#ibil2 pentru ei. e na4te a#t3el un #imţ al comunit2ţii, iar dependenţa
#ectanţilor de 0rup e#te de3initiv2. Ameninţaţi cu p2r2#irea #ectei #au cu de1inte0rarea ace#teia, ei
vor ale0e #inuciderea, a4a cum #>a -nt!mplat -n Gu8ana.
rebuie ad2u0at2 4i ob#ervaţia c2, pentru reu4ita  sc"imării, o importanţ2 aparte o are
mediul 0fizic, dac2 putem #2>i #punem a4a) -n care #e a3l2 recrutul. Dup2 cum #>a v21ut, izolarea
e#te ab#olut nece#ar2. Cele mai e3iciente proce#e de #c;imbare au loc -n -nc;i#ori, #pitale,
internate, ca12rmi etc. Liderii #ectelor extremi#te -4i duc -ntotdeauna adepţii -n locuri i1olate,
departe de lumea -ncon5ur2toare, unde orice contact cu exteriorul e#te ani;ilat. A4e1area #ectei
e#te ridicat2 din temelii, -ntr>un loc vir0in, la 3el cum noua identitate a adeptului e#te recon#truit2
total, pe #paţiul liber obţinut prin di#tru0erea vec;ii per#onalit2ţi.
Av!nd -n vedere te;nicile de  sc"imare a identit2ţii -n #ectele reli0ioa#e #au -n di3erite
in#tituţii, #e pot 3ace 4i alte numeroa#e paralele cu manipularea din #i#temele #ociale totalitare.
Ideolo0ia comuni#t2, #pre exemplu, urm2rea 3ormarea 9omului nou9. :roce#ul de  sc"imare
includea i1olarea -ntre 0raniţele ţ2rii, di#tru0erea a tot ceea ce amintea de trecut, reinventarea
i#toriei, exacerbarea cultului per#onalit2ţii, depo#edarea cet2ţeanului de tot ceea ce i>ar 3i o3erit
un anume 0rad de intimitate 4i cu3undarea lui -n anonimatul unei ma#e de manevr2 uni3orme,
includerea lui -n tot 3elul de 0rupuri de -ndoctrinare -nc2 de la cea mai 3ra0ed2 v!r#t2 4.a.m.d.
E4ecul #i#temelor totalitare, mai ale# al celor de #or0inte comuni#t2, #>a datorat, -ntr>o
anume m2#ur2, 4i num2rului 3oarte mare de indivi1i a c2ror mentalitate trebuia #c;imbat2.
 

:roce#ul are 4an#e de reu4it2 cu at!t mai mari, cu c!t 0rupul e#te mai re#tr!n#. i totu4i nu
acea#ta e#te cau1a principal2 a e4ecului, ci  supralicitarea. "ntr>un capitol anterior #puneam c2
una dintre cele mai recente conclu1ii ale cercet2torilor -n p#i;olo0ie #ocial2 e#te aceea c2
 pre#iunea manipulatorului a#upra individului nu trebuie #2 dep24ea#c2 un anume pra0. Dep24irea
 pra0ului ec;ivalea12 cu declan4area unui inten# #entiment de 3ru#trare. Ace#ta va 3i p2#trat -n
interiorul individului, va 3i a#cun# de 3rica de repre#alii, -n#2, mai devreme #au mai t!r1iu, va
i1bucni cu e3ecte incontrolabile.
:entru reu4ita total2 a manipul2rii, individul trebuie #2 r2m!n2 cu ilu1ia c2 el a ale#
 sc"imarea, nu c2 i>ar 3i 3o#t impu#2. Nu trebuie #2 uit2m c!t de preocupat era Goebbel# ca
 pro0ramele lui de propa0and2 #2 nu dep24ea#c2 limita pe#te care populaţia ar 3i 3o#t plicti#it2 4i
ar 3i -nc;i# butonul radioului. pre deo#ebire de el, activi4tii lui Ceau4e#cu au exa0erat enorm
mani3e#t2rile de venerare a 9c!rmaciului9, iar e3ectul a 3o#t exact inver# celui preconi1at.
e cuvine aici o di0re#iune cu privire la di3erenţa 3undamental2 dintre #ociali#mul de
#or0inte mo#covit2 4i #ociali#mul democratic. :entru cei care au tr2it &4i au #u3erit) -ntr>un #i#tem
#ociali#t totalitar, pare de>a dreptul bi1ar2 aderenţa pe care o au ideile #ociali#te -n democraţiile
veritabile, 4i c;iar -n r!ndurile unei mari p2rţi a intelectualit2ţii occidentale. Acea#t2 percepţie
are la ba12 con3u1ia intenţionat2 pe care propa0anda comuni#t2 a creat>o printr>un va#t #i#tem de
de1in3ormare 4i manipulare a opiniei publice interne 4i internaţionale. >a -ncercat inocularea
ideii c2 #ociali#mul e#te acela4i, indi3erent de c2ile prin care e#te promovat. Mai mult, c;iar 4i
a#t21i, c!nd #i#temele totalitare #>au pr2bu4it, no#tal0icii comuni4ti, -n intenţia de a convin0e
cet2ţenii c2 doctrina -n numele c2reia au militat era 9corect29, iau uedia ca exemplu de ţar2 -n
care principiile #ociali#te &-n #pecial -n ceea ce prive4te redi#tribuirea venitului) au avut c!4ti0 de
cau12. Or, tocmai aici #e a3l2 deo#ebirea e#enţial2.
"n democraţiile autentice, cet2ţeanul e#te lier să opteze  pentru #ociali#m, la 3el ca pentru
orice alt2 ideolo0ie. De a#emenea, el e#te lier să renunţe la re#pectiva doctrin2 atunci c!nd nu
mai e#te convin# de e3icienţa ei. "n #i#temele #ociali#te totalitare, cet2ţeanul e#te  forţat să se
 supună preceptelor ideolo0ice impu#e 9de la Centru9, 32r2 a avea nici o alt2 variant2. Mai mult,
ne#upunerea ec;ivalea12 cu pedep#e ade#ea in#uportabile. tandardul -nalt de viaţ2 atin# -n
uedia #e datorea12 tocmai  sistemului democratic de acolo. De1a#trul din ţ2rile e#t>europene a
3o#t provocat tocmai de sistemul totalitar. Aderenţa pe care o au principiile #ociali#te -n
democraţiile autentice #e datorea12 3aptului c2 adepţii lor cred sincer -n ele. :r2bu4irea 9la02rului
#ociali#t9 a 3o#t po#ibil2 pentru c2 oamenii nu au mai crezut -n ideolo0ia #ociali#t2, poate 4i
 pentru c2 au 3o#t 3orţaţi #>o 3ac2 decenii -n 4ir.
rebuie remarcat 3aptul c2 #ucce#ele re0imurilor #ociali#te #>au -nre0i#trat -n prima perioad2
a ace#tora, atunci c!nd oamenii -nc2 tr2iau cu ilu1ia c2 #ociali#mul e#te opţiunea lor 3irea#c2. "n
acea vreme, era ab#olut real entu1ia#mul celor care, #pre exemplu, -n om!nia, au con#truit, prin
munc2 voluntar2, liniile 3erate Bumbe4ti>Live1eni, alva>i4eu #au alte numeroa#e obiective.
:entru c2 acei oameni, atunci, credeau #incer -n 91orii unei ere noi9. Dar pe m2#ur2 ce re0imul a
devenit tot mai ap2#2tor, iar nivelul de trai tot mai #c21ut, ei au -ncetat #2 mai cread2. A#t3el,
c!teva decenii mai t!r1iu, re0imurile #ociali#te #>au pr2bu4it din interior, tocmai pentru c2 marea
ma5oritate a populaţiei #imţea nevoia unei alternative.
i totu4i, poate c2 o anume con3u1ie per#i#t2. unt tot mai mulţi cei care #u#ţin c2 principiile
#ociali#te contea12 la urma urmei, nu c2ile prin care au 3o#t promovate ace#tea, iar dac2 #>au
-nre0i#trat e4ecuri, a 3o#t din cau1a unor conduc2tori incapabili, nu a #i#temului -n #ine.
Ar0umentaţia poate p2rea lo0ic2, dar ea eludea12 complexitatea 3enomenului.
i#temul #ociali#t de #or0inte mo#covit2 punea doctrina pe primul plan. Omul trebuia #2 #e
#upun2 ace#teia 32r2 cr!cnire. ituaţia -n ţ2rile occidentale e#te total di3erit2, pentru c2, acolo,
ideolo0ia #ociali#t2 e#te doar o  parte a unui #i#tem democratic, -n care omul se află pe primul
 plan, iar #i#temul trebuie #2 #e adapte1e pentru a pune -n valoare per#onalitatea 4i calit2ţile
3iec2rui cet2ţean, indi3erent de opţiunea lui politic2.
"n ţ2rile e#t>europene, nivelul de trai tot mai #c21ut era motivat de o3icialit2ţi prin nece#itatea
exi#tenţei unor 90eneraţii de #acri3iciu9 care #2 3ac2 po#ibil acel 9viitor lumino#9, tot mai
 

"ndep2rtat. Oamenii nu tr2iau în prezent, ci doar #u3ereau, #in0ura lor #peranţ2 3iind ca urma4ii #e
vor bucura, poate, de viaţ2. "n democraţiile veritabile, oamenii tr2ie#c în prezent, #e bucur2 de
viaţ2 4i #e -n0ri5e#c -n mod normal de 0eneraţiile viitoare.
"n e#enţ2, deo#ebirea dintre #ociali#mul de #or0inte mo#covit2 4i cel democratic e#te
deo#ebirea dintre totalitarism 4i democraţie. :rincipiile #ociali#te a5un#e#er2, -n E#t, doar
-nveli4ul doctrinar menit #2 in#tituie un re0im autoritar, -n care nu era admi#2 ne#upunerea, mai
ale# 3aţ2 de conduc2tor. De aceea 4i metodele de in#taurare 4i de menţinere a unui a#t3el de
#i#tem erau 3oarte a#em2n2toare cu cele utili1ate -n alte re0imuri totalitare &de exemplu, -n cel
na1i#t). Ideolo0ia, principiile 9-n2lţ2toare9 -n numele c2rora 0uvernau liderii comuni4ti
a5un#e#er2 #imple idei ab#tracte, menite #2 5u#ti3ice repre#iunea. Ceea ce -i intere#a pe
conduc2tori era doar menţinerea unei puteri ab#olute a#upra oamenilor, -n numele c2reia #2>4i
aro0e privile0ii nem2#urate. Ei erau primii care -nc2lcau principiile pe care le propov2duiau. De
aceea #i#temele #ociali#te totalitare a5un#e#er2 #2 nu mai aib2 nimic comun cu #ociali#mul
autentic. Ele erau pur 4i #implu #i#teme totalitare, per3ect a#em2n2toare celor pornite de la o
doctrin2 de dreapta, #pre exemplu. "ntotdeauna, extremele #e atin0. Ace#ta e#te 4i motivul pentru
care curentul #ociali#t din #ociet2ţile democratice, concreti1at 4i -n Internaţionala #ociali#t2,
re3u12 #2 #e a#ocie1e cu partide #ociali#te de #or0inte mo#covit2 #au a#em2n2toare lor. :entru c2
a#t3el de partide nu urm2re#c promovarea doctrinei #ociali#te &a4a cum declar2), ci #unt doar
in#trumentele prin care #e -ncearc2 promovarea unui #i#tem totalitar.
ociali#mul a 3o#t, e#te 4i va r2m!ne o ideolo0ie cu o mare putere de 3a#cinaţie a#upra
oamenilor. "n#2 promovarea principiilor #ale e#te po#ibil2 numai -n cadrul unui #i#tem
democratic. Doar -ntr>un a#emenea #i#tem, -n care oamenii #unt liberi #2 alea02, aderenţa #incer2
la doctrina #ociali#t2 are 4an#e de reu4it2. "n plu#, orice abatere de la principii e#te imediat
#ancţionat2 de celelalte partide, iar pericolul alunec2rii #pre totalitari#m &4i #pre toate
con#ecinţele ne3a#te ale ace#tuia) e#te cu at!t mai mic, cu c!t #i#temul democratic e#te mai
 puternic.
"n 3ond, -n democraţiile avan#ate #pre care #e tinde, mai ale# -n cele participative,
con3runt2rile ideolo0ice pierd 3oarte mult din inten#itate. Cet2ţeanul nu mai e#te intere#at de
doctrina -n #ine, ci de ceea ce -i o3er2 promotorii ei -n #en#ul bun2#t2rii per#onale imediate.
"ncr!ncen2rile, 1v!rcolirile, con3runt2rile violente au loc doar acolo unde #i#temul democratic
e#te abia -n 3ormare. ariantele ;ibride, precum 9democraţia cu un de#pot luminat9, au avut
uneori e3ecte bene3ice doar -n democraţiile 3ra0ile, pe o perioad2 limitat2. :relun0irea unei a#t3el
de perioade duce inevitabil la alunecarea #pre totalitari#m, -n momentul -n care 9de#poţii9 -ncep
#2 prind2 0u#tul puterii nelimitate.

 #eîng"eţarea e#te cea de>a treia 4i ultima etap2 a proce#ului de creare a unei noi identit2ţi.
Dup2 ce i>a 3o#t di#tru#2 vec;ea per#onalitate 4i a 3o#t #upu# -ndoctrin2rii, individului i #e cimen>
tea12 noua identitate, pentru a nu exi#ta po#ibilitatea #2 revin2 la vec;ile obiceiuri, #entimente
#au mod de 0!ndire, o dat2 ie4it de #ub pre#iunea manipulatorilor #2i. O mare parte dintre
te;nicile de#cri#e la primele dou2 etape #unt 3olo#ite -n continuare.
 Ne0li5area reîng"eţării poate duce la e4ecul -ntre0ului proce#. tati#ticile arat2 c2, -n ciuda
 pro0ramelor de reeducare din unele penitenciare, 3oarte mulţi deţinuţi, o dat2 eliberaţi, recidi>
vea12. Din prima 1i de libertate, ei #e -ntorc la vec;ii prieteni, -n mediul #ocial cu care #unt
obi4nuiţi 4i -4i reiau -ndeletnicirile ile0ale. /n lucru a#em2n2tor #e -nt!mpl2 cu 3o4tii pacienţi ai
#pitalelor de boli nervoa#e, o dat2 reveniţi la #ituaţia 3amilial2 #au #ocial2 ce le>a produ# c2derea
 p#i;ic2. i -n ca1ul ace#tora, lipsa unui suport social ulterior 12d2rnice4te pro0ramele de
re#ociali1are c2rora le>au 3o#t #upu4i -n perioada intern2rii.
"n domeniul educaţiei, #e 4tie de5a c2 9repetiţia e#te mama -nv2ţ2turii9. "n#2 principiul nu #e
aplic2 numai acumul2rii de cuno4tinţe. i#temul educaţional, dup2 cum am #pu# de5a, are 4i
menirea de a crea elevului anumite deprinderi, un #i#tem de 0!ndire #peci3ic, o #car2 de valori
 prin pri#ma c2reia ace#ta va evalua ceea ce -i o3er2 #ocietatea, noii prieteni 4i cole0i de munc2
 

etc. Inte0rarea proa#p2tului ab#olvent -ntr>un mediu total di3erit de cel cu care 3u#e#e obi4nuit -n
timpul #tudiilor poate ani;ila e3ectul perioadei de educaţie, cu con#ecinţe ade#ea ne0ative.
De a#emenea membrii unor #ecte reli0ioa#e, atunci c!nd le p2r2#e#c, revin treptat la vec;ile
deprinderi, #ub pre#iunea noului mediu #ocial.
:entru ca proce#ul de creare a noii identit2ţi #2 nu #e termine cu un e4ec, perioada de
reîng"eţare e#te ri0uro# urm2rit2. Individului i #e impune, -n primul r!nd, #2>4i blame1e trecutul,
#2>4i 3ac2 autocritica, #2 #e con3e#e1e -ndrum2torilor #au parte>nerilor #2i. El trebuie #2 #e #imt2
 permanent vinovat de 3aptele, 0!ndurile 4i #entimentele pe care le>a -ncercat -naintea sc"imării.
"n la02rele de reeducare #au -n cultele extremi#te, individul e#te obli0at #2>4i ne0li5e1e
aptitudinile #peci3ice, #2>4i rene0e 3amilia 4i 3o4tii prieteni #au cole0i, #2>4i reprime dorinţele
3ire4ti #au intere#ele per#onale 4i #2 #e preocupe doar de ceea ce i #e #pune c2 e#te 9permi#9,
9corect9 ori 9-n2lţ2tor9. De cele mai multe ori, ca 4i -n etapele precedente, novicele e#te dat #pre
tutelare unui veteran. A#t3el, #e atin0 dou2 obiective. Novicele va avea permanent un model de
comportament la care #2 #e raporte1e 4i #pre care #2 tind2, iar veteranul -4i va 02#i con3irmarea
credinţei #ale -n re#pectul pe care i>l va ar2ta -nv2ţ2celul.
 Noua perec;e #au, dup2 ca1, noul 0rup va 3orma -n ace#t 3el o 93amilie adev2rat29. Celelalte
le02turi de #!n0e vor 3i privite doar ca o demodat2 3amilie 9biolo0ic29, neav!nd nimic comun cu
#piritul. 7im 7one#, liderul #ectei Templul poporului, ai c2rei membri au comi# acea ;alucinant2
#inucidere colectiv2 -n Gu8ana, le>a impu# adepţilor #2i #2 i #e adre#e1e cu 3ormula de 9tat29.
Comuni4tii ru4i -l denumeau pe talin 9tutucul9.
:entru a impul#iona cimentarea noii identit2ţi, individului i #e d2, uneori, un nou nume, i #e
impun un nou #til de -mbr2c2minte, o nou2 tun#oare, noi 3ormule de adre#are, un nou limba5,
toate ace#tea #peci3ice 0rupului 4i neav!nd nici o le02tur2 cu perioada anterioar2 din viaţa lui. "n
#i#temele totalitare, am di#cutat de5a, #e a5un0e p!n2 la impunerea unui nou tip de locuinţ2, a
unui nou #i#tem educaţional, a unui nou re0im alimentar 4.a.m.d.
"n #copul ruperii tuturor le02turilor tradiţionale ale individului, ace#ta e#te 3orţat #2 locuia#c2
-ntr>un mediu cu totul nou 4i c!t mai lip#it de intimitate. Liderii marilor #i#teme totalitare au
iniţiat deport2rile -n ma#2. "ntre0i 0rupuri etnice au 3o#t determinate, prin 3orţ2 -n marea
ma5oritate a ca1urilor, #2>4i p2r2#ea#c2 teritoriile natale 4i #2 #e #tabilea#c2 la #ute 4i mii de
=ilometri di#tanţ2, -n locurile de ba4tin2 ale altor popoare. Con3lictele #!n0eroa#e interetnice,
-nre0i#trate mai ale# -n ultimii ani -n numeroa#e 1one ale 0lobului &-n 3o#ta /niune ovietic2, -n
3o#ta Iu0o#lavie etc.) #unt urmarea ne3a#t2 a unor a#t3el de acţiuni, de#324urate cu decenii -n
urm2. Mutarea -ntr>un mediu total nou 3ace mult mai 3acil2 #ubordonarea indivi1ilor 3aţ2 de
autorit2ţi. Lip#iţi de #uportul #ocial 4i moral cu care erau obi4nuiţi, oamenii #e vor #upune noilor
conduc2tori, ca urmare a unui elementar in#tinct de con#ervare.
O alt2 metod2 e3icient2 de reîng"eţare e#te tran#3ormarea adeptului -n propov2duitor.
epet!nd mereu acelea4i idei, -n e3orturile de a cuceri noi adepţi, individul va a5un0e #2 cread2
ne#tr2mutat -n ele, c;iar 4i dup2 ie4irea de #ub in3luenţa direct2 a manipulatorilor. "n ace#t 3el,
victima va deveni la r!ndul #2u manipulator, iar #i#temul di#tructiv #e va perpetua la ne#3!r4it.

Atunci c!nd ace#t model -n trei trepte, univer#al valabil, e#te aplicat -n mod ri0uro#, el poate
avea e3ecte tra0ice a#upra individului, dac2 ace#ta a5un0e -n #ituaţii #ociale cu totul noi,
incompatibile cu identitatea ce i>a 3o#t impu#2 de arti1anii manipul2rii.
"n ca1ul adepţilor lui 7im 7one#, ace4tia au ale# #inuciderea colectiv2 atunci c!nd au 3o#t
ameninţaţi cu re-ntoarcerea la viaţa din a3ara #ectei.
O #ituaţie dramatic2 #e -nt!lne4te 4i -n ca1ul unor veterani de r21boi. 9indromul ietnam9,
#pre exemplu, a 3o#t cau1at tocmai de ;iatu#ul dintre perioada 9ca1on29 a individului, perioad2 -n
care ace#tuia i #>a inoculat o nou2 identitate, cea de r21boinic -n ap2rarea unei cau1e 5u#te, 4i
mediul #ocial -n care el a revenit. A3lat din nou -n mi5locul celor apropiaţi, veteranul nu a mai
 bene3iciat de #uportul #ocial avut -n cadrul armatei. Dimpotriv2, el a v21ut c2 ma5oritatea celor
din 5ur cali3ic2 3aptele #ale de vite5ie drept crime murdare, c2 -ntre0ul r21boi era con#iderat inutil
 

4i d2un2tor pentru naţiune. "n lip#a unor pro0rame ri0uroa#e de readaptare la noile realit2ţi
#ociale, e3ectele 3enomenului de di#onanţ2 co0nitiv2 au 3o#t deva#tatoare pentru ma5oritatea
3o4tilor combatanţi. /nii nu au mai putut #uporta 4i #>au #inuci#, iar mulţi alţii au r2ma# #2
tr2ia#c2 la peri3eria #ociet2ţii, cel mai ade#ea -n i1olare #au c2ut!nd compania 3o4tilor camara1i
de arme pentru a da 3r!u liber no#tal0iei dup2 vremurile de r21boi.
O #ituaţie a#em2n2toare #>a -nre0i#trat dup2 c2derea re0imurilor totalitare. /nii dintre acei
lideri na1i4ti care au cre1ut #incer -n $itler #>au #inuci# imediat dup2 moartea ace#tuia. Goebbel#,
de comun acord cu #oţia #a, 4i>a otr2vit cei 4a#e copii, a a#i#tat la #inuciderea con#oartei, apoi 4i>a
 pu# 4i el cap2t 1ilelor.
"n ţ2rile 3o#te comuni#te, cele mai mari probleme de readaptare le au 3o4tii activi4ti 4i
 propa0andi4ti de partid. "n perioada ce a urmat execut2rii lui Ceau4e#cu, unii dintre colaboratorii
lui 3ideli #>au #inuci#, iar alţii au a5un# -n #t2ri de depre#ie accentuat2. Mulţi -n#2, c;iar 3oarte
mulţi, au intrat -n #cena politic2 4i continu2 promovarea aceleia4i ideolo0ii, #ub o 3orm2 #au alta,
#ub #i0la unui partid #au a altuia. :entru ei, renunţarea la vec;ea doctrin2, pe care au
 propov2duit>o decenii -n 4ir, ar ec;ivala cu #inuciderea moral2 #au c;iar 3i1ic2. Fenomenul
di#onanţei co0nitive e#te at!t de puternic -n ca1ul lor, -nc!t nu mai pot 3i recuperaţi pentru
#ocietate, mai ale# -n lip#a oric2rui pro0ram de reeducare 4i reinte0rare #ocial2. Din p2cate, dup2
 pr2bu4irea re0imului ceau4i#t, ei au a5un# #2 conduc2 om!nia, -n numele unor principii
democratice 3aţ2 de care li #>a inoculat, decenii la r!nd, o repul#ie in#tinctiv2.
Imediat dup2 revoluţie, un anali#t politic provenit din vec;ea nomenclatur2 lan#a ideea c2
rom!nilor le vor 3i nece#are cel puţin dou2 decenii pentru a>#i #c;imba mentalitatea. Experienţa
 primilor 4a#e ani de dup2 revoluţie a dovedit c2 tocmai cet2ţenii de r!nd au 3o#t primii care au
acceptat noul #i#tem democratic 4i re0ulile economiei de piaţ2. Cei de la ţar2, unde tradiţiile 4i
le02turile interumane au 3o#t mai puţin alterate, #>au adaptat rapid, de -ndat2 ce le>a 3o#t redat
dreptul de proprietate. Ceva mai 0reu a reacţionat cla#a muncitoare, alc2tuit2 -n mare parte din
oameni care 4i>au rupt le02turile #ociale 4i #>au mutat -n di3erite centre indu#triale pentru a
-ncepe un mod nou de viaţ2, con3orm cu 9#tandardele #ociali#te9. "n#2 4i acea#t2 cate0orie, dup2
ce a experimentat pe propria #a piele 9ori0inalitatea9 tran1iţiei rom!ne4ti, #>a adaptat, mai mult
datorit2 in#tinctului de #upravieţuire, noii identit2ţi de cet2ţeni tr2itori -ntr>un #i#tem democratic.
Ceea ce -n#eamn2 c2 marea manipulare iniţiat2 de propov2duitorii totalitari#mului a luat #3!r4it.
>a intrat a#t3el -n perioada manipul2rilor medii, prin care cei care deţin puterea -ncearc2 #2 #e
menţin2 la conducere prin orice mi5loace.
2m!ne de v21ut c!t va dura 4i acea#t2 etap2...

0a!cinanta "utere a mani"uărior neuroing/i!tice

"n (*H*, programul neurolingvistic -ncepea #2 #u#cite intere#ul publicului. Iniţiatorii lui,

 p#i;olo0ul ic;ard Bandler 4i lin0vi#tul 7o;n Grinder, #u#ţineau c2 pot p2trunde -n mintea
oric2rei per#oane 4i -i pot in3luenţa modul de 0!ndire 4i de acţiune numai cu a5utorul c!torva
metode ori0inale de interpretare a limba5ului 4i a 0e#turilor.
La -nceput, a3irmaţiile celor doi cercet2tori au 3o#t privite cu #u#piciune, -n#2, dup2 c!teva
demon#traţii, tulbur2toarele per#pective o3erite de pro0ramul neurolin0vi#tic au provocat
deopotriv2 entu1ia#m 4i #paim2. Datorit2 #implit2ţii lor, metodele de#coperite de Grinder 4i
Bandler #unt la -ndem!na oricui, dup2 un minim exerciţiu, dar, -n acela4i timp, pu#e -n #lu5ba
unor minţi male3ice, ele pot deveni in#trumente 3oarte periculoa#e de manipulare 4i control
#ocial.
La -nceputul anilor 4apte1eci, 7o;n Grinder avea de5a o reputaţie #olid2 -n domeniul
lin0vi#ticii 4i activa ca pro3e#or la /niver#itatea Cali3ornia din anta Cru1. La r!ndul #2u,
ic;ard Bandler era o #omitate -n domeniul p#i;iatriei. Cei doi au -nceput -n anta Cru1 o
cercetare din care, mai t!r1iu, #>a de1voltat pro0ramul neurolin0vi#tic. tudiile #e axau pe
 

anali1area comportamentului unor 3oarte buni medici p#i;iatri, cu intenţia de a de#coperi ce

anume -i 32cea pe ace4tia #2 aib2 #ucce# -n vindecarea bolnavilor. Mai preci#, cum reu4eau #2
comunice cu pacienţii, #2 4i>i apropie 4i #2>i in3luenţe1e -n #en#ul reinte0r2rii -n #ocietate.
Grinder 4i Bandler au a#i#tat la #ute de 4edinţe de p#i;oterapie 4i au anali1at -n am2nunt alte
#ute de -nre0i#tr2ri video. reptat, din ob#ervarea am2nunţit2 a nenum2ratelor -nt!lniri doctor>
 pacient, au -nceput #2 identi3ice 4i #2 #i#temati1e1e principalele 9#tructuri neurolin0vi#tice9 &cum
le>au denumit ei) ale proce#ului de comunicare interuman2. "n urma cercet2rilor au a5un# la
conclu1ia c2 o mare parte din tulbur2rile p#i;ice, de la traumele din copil2rie p!n2 la 3obiile
adulţilor, -4i pot avea cau1ele -n de3icienţe de limba5 4i -n lacune de comunicare.
Dar curio1itatea celor doi nu #>a limitat numai la #tudiul limba5ului. "n dorinţa de a de#coperi
noi c2i de -nţele0ere a minţii omului, Grinder 4i cu Bandler au plecat -n Ari1ona, la :;oenix,
 pentru a #tudia metodele celebrului p#i;iatru Milton Eric=#on. Ace#ta -4i petrecu#e mai mult de o
 5um2tate de #ecol pentru a de1volta un #til propriu de ;ipno12, numit 9inducţie indirect29, prin
care aducea #ubiecţii -n #tare de tran#2 32c!nd apel la amintirile 4i experienţele ace#tora, ori
 pun!ndu>i #2>4i concentre1e atenţia pe di3erite ima0ini mentale.
Dup2 anali1a unor nenum2rate ore de ;ipnoti#m, cei doi au reu4it #2 de#ci3re1e #ecretele lui
Eric=#on modul de a vorbi, #trate0iile de variaţie a tonului vocii, adaptarea la ritmul de re#piraţie
al #ubiecţilor 4.am.d. Apoi au 32cut le02tura -ntre cercet2rile lor iniţiale 4i noile #tudii, pentru a
cuprinde -ntrea0a complexitate a proce#ului de comunicare interuman2, at!t verbal2, c!t 4i non>
verbal2.
A#t3el au de#coperit c2 un practician 3oarte bine antrenat poate in3luenţa deci#iv
comportamentul, emoţiile 4i 0!ndirea interlocutorilor #2i printr>o #erie -ntrea02 de metode, cum
ar 3i copierea 0e#ticii celuilalt, re0larea re#piraţiei, modi3icarea #ubtil2 a limba5ului, a mimicii
ori a intonaţiei, utili1area unor 9ancore9 pentru a 3ocali1a atenţia celuilalt -n #en#ul dorit 4.a.m.d.
:un!nd cap la cap toate re1ultatele muncii lor, Grinder 4i Bandler au pu# la punct o teorie
con3orm c2reia 3iecare individ ia contact cu lumea exterioar2 prin trei modalit2ţi primare de
 percepţie vi1ual2, auditiv2 4i #en1itiv2. "n#2 -n ca1ul 3iec2rui om, numai una dintre ace#te
modalit2ţi de percepţie e#te predominant2.
:er#oanele 9vi1uale9 -4i aminte#c cu pl2cere de pei#a5ele 3rumoa#e admirate c!ndva, -n
c2l2torii, de ca#a copil2riei, de -n32ţi42rile picturale ale bunicilor etc.
:er#oanele 9auditive9 #unt atente la 3iece 10omot. /nele #unete le pot de4tepta amintiri dra0i
#au, dimpotriv2, dureroa#e. Oamenii la care acea#t2 modalitate de percepţie e#te predominant2 -4i
aminte#c u4or de c!ntecele au1ite cu mulţi ani -n urm2, de vocea cald2 a mamei, de 10omotele
ca#ei 4.a.m.d.
:er#oanele 9#en1itive9 percep lumea ca pe un p2ien5eni4 de emoţii, 0u#turi, miro#uri,
atin0eri. Ele 4tiu #2 aprecie1e con3ortul unui 3otoliu #au c2ldura 3ocului din #ob2, -4i aminte#c
cum miro#ea ca#a a co1onac -n 1ilele de Cr2ciun ale copil2riei 4i reacţionea12 imediat la
 par3umul #au la atin0erea per#oanei iubite.
:entru a a3la din ce cate0orie 3ace parte un eventual interlocutor, nu e#te nevoie ca el #2 3ie
#upu# unui intero0atoriu, ci doar #2 3ie ob#ervat cu 3oarte mare atenţie.
9i1ualii9 #e exprim2, de obicei, -n termeni ce implic2 #imţul vederii <ezi care>i
di3erenţa?...9, 9Alt2 dat2 #2 te uiţi mai bine c!nd 3aci lucrul 2#ta...9, 9E po#ibil #2 3ie a4a, mai
vedem..., !ite la ce m>am 0!ndit...9
9Auditivii9 3olo#e#c, de re0ul2, expre#ii #peci3ice modului lor de percepţie *scultă la ce m>
am 0!ndit...9, 9Ai mai auzit ceva de el?...9, 9Explic2>i tare şi răspicat de#pre ce e#te vorba...9,
9"mi pocnesc t!mplele de obo#eal2...9
9en1itivii9, la r!ndul lor, utili1ea12 mai de# termeni implic!nd emoţii 4i #en1aţii tactile,
ol3active ori 0u#tative ,Ai prins ideea?...9, 9M2 simt bine cu ei...9, 9E o tip2 acră..., 9Nu>mi
miroase a bine...9
Bandler 4i Grinder au mer# mai departe 4i au #u#ţinut c2 3iecare tip de per#oan2 e#te
caracteri1at, pe l!n02 limba5, de mi4c2rile oc;ilor 4i de ritmul re#piraţiei. "n cur#ul contactelor
interumane, 9vi1ualii9 obi4nuie#c #2 privea#c2 -n #u# 4i #2 re#pire abia perceptibil. 9Auditivii9 pot
 

3i recuno#cuţi dup2 mi4c2rile oc;ilor -ntr>o parte 4i -n alta 4i dup2 re#piraţia normal2. 9en1itivii9
arunc2 de#e priviri -n dreapta>5o# 4i re#pir2 ad!nc.
Av!nd -n vedere ace#te in3ormaţii, practicianul poate a3la c2reia dintre cele trei cate0orii -i
aparţine interlocutorul #2u. tiind ace#t lucru, el #e poate adapta in#e#i1abil modului -n care
cel2lalt vorbe4te, re#pir2 4i prive4te. A#t3el #e creea12 o le02tur2 #ubtil2 -ntre practician 4i
interlocutor, le02tur2 datorit2 c2reia practicianul dob!nde4te -ncrederea celuilalt 4i apoi, treptat, -i
 poate in3luenţa 0!ndirea, comportamentul 4i c;iar deci1iile. :#i;olo0ii care au experimentat
ace#te metode -n tratarea bolnavilor p#i;ic au ob#ervat c2 ele le 3acilitea12 enorm comunicarea cu
 pacientul 4i 0r2be#c con#iderabil re1ultatele po1itive ale terapiei.
Dup2 ce au pu# noile lor metode la di#po1iţia medicilor p#i;iatri, Grinder 4i Bandler le>au
adaptat 4i pentru u1ul avocaţilor, oamenilor de a3aceri, a0enţilor de publicitate, politicienilor,
militarilor 4.a.m.d. "n 3iecare ca1, #trate0iile de 9comunicare e3icient29 #e ba1ea12 pe variante ale
te;nicilor de ;ipno12 #ubtil2, de1voltate 4i utili1ate de Eric=#on.
Iat2, #pre exemplu, 3oarte pe #curt, cum ar decur0e dialo0ul -ntre a0entul de v!n12ri al unei
companii de te;nic2 de calcul, iniţiat -n te;nicile de in3luenţare neurolin0vi#tic2, 4i un potenţial
client an0ro#i#t, pe care -l vi1itea12 pentru a>i o3eri produ#ele 3irmei ce>o repre1int2
A0entul de v!n12ri &A) 2ună dimineaţa, domnule 3etrescu. $unt :eorge *le'andru,
agent de vânzări la Delta (lectronics.
Clientul potenţial &C:) Da, îmi amintesc că am vorit cu dumneavoastră la telefon. &Dup2
ce -i #tr!n0e m!na, #e a4ea12 -napoi -n 3otoliu, #e rea1em2 de #p2tar 4i -4i pune piciorul #t!n0
 pe#te cel drept).
A &#e a4ea12 4i el -n 3otoliul din 3aţa birouluiR imit2 in#e#i1abil tonalitatea vocii 4i 3elul de
a #ta ale celuilalt) *m înţeles că vânzările de computere 64 vă merg foarte ine...
C: &1!mbe4te #ati#32cut) Da, cererea este încă mare. $untem mulţumiţi de ele.
A &te#tea12 #tabilirea contactului #ubtil, modi3ic!ndu>4i treptat po1iţiaR cel2lalt -l imit2
32r2 #2>4i dea #eama, deci contactul a 3o#t #tabilit) %e anume v-a determinat să cumpăraţi
 produsele concurenţilor noştri;
C: &privirile -i r2m!n #pre dreapta>5o#, de1v2luindu>i modul de percepţie 9#en1itiv9) 3ăi,
am simţit Vexpre#ie #en1itiv2W că era cea mai ună afacere la vremea respectivă şi de aceea am
 semnat contractul cu ei. &a0entul de v!n12ri 9ancorea129 #ubtil 3ra1a privind #emnarea
contractului, ro#tit2 de cel2lalt, cu o ridicare a #pr!ncenelor 4i cu un anume 0e#t al m!inii)  4i-am
imaginat ce frumos vor arăta Vexpre#ii vi1ualeW 64-urile în noile noastre roşuri pulicitare
 şi m-am gândit că după asocierea asta se va auzi de noi Vexpre#ie auditiv2W. 4-a prins aşa de
mult ideea asta Vexpre#ie #en1itiv2W, că ardeam de nerădare Vexpre#ie #en1itiv2W să mă întorc
 şi să-i pun pe oamenii mei la treaă &din nou, A 9ancorea129 3ra1a celuilalt, privind deci1ia
luat2 -n trecut, cu o ridicare din #pr!ncene 4i cu acela4i 0e#t al m!inii). %am asta s-a întâmplat
atunci şi simt Vexpre#ie #en1itiv2W că nu m-am înşelat.
A &de#c;ide #ervieta 4i -ncepe pre1entarea o3ertei #ale) Tastatura noilor noastre modele
este mult mai con3ortabil2. I simplă atin0ere a tastelor este suficientă pentru a le activa, de
aceea perioada de garanţie oferită de noi este de trei ori mai mare decât a concurenţei. În
calculator, modulele sunt u4oare şi simplu de înlocuit. $unt sigur că #imţiţi diferenţa între carac-
teristicile calculatoarelor noastre şi cele pe care le comercializaţi. 5a fel, sunt sigur că şi
cumpărătorii vor #imţi imediat avantajele oferite de firma noastră... &-n timp ce vorbe4te, a0entul
imit2 tonalitatea 4i 0e#turile cu care an0ro#i#tul 4i>a de#cri# #trate0ia cu c!teva momente mai
-nainteR de a#emenea el arunc2 9ancora9, pentru a>l determina pe cel2lalt #2 #emne1e contractul,
ridic!nd #pr!ncenele 4i 0e#ticul!nd din m!n2)...
"ntr>una dintre c2rţile lor, adre#at2 de acea#t2 dat2 avocaţilor #au celor care au contact cu
 5u#tiţia, Grinder 4i Bandler de#criu unele te;nici de manipulare a 5udec2torilor -n in#tanţ2. pre
exemplu, 9ancorele9 acoperite 4i comunicarea non>verbal2 pot 3i deo#ebit de e3iciente -n
a#emenea ca1uri. Iat2 un exemplu de manipulare
/n practicant al #i#temelor de in3luenţare neurolin0vi#tic2 -4i -n#oţe4te prietenul la tribunal,
unde ace#ta urmea12 a 3i 5udecat. La un moment dat, -n timpul de#324ur2rii proce#ului,
 

 5udec2torul e#te amu1at de o replic2 a unui martor 4i i1bucne4te -n r!#. Imediat practicianul
arunc2 9ancora9 tu4e4te -ntr>un anume 3el, -4i dre0e vocea #au #tr2nut2 di#cret, a#t3el -nc!t #2 nu
di#tra02 atenţia, dar #2 3ie totu4i au1it de 5udec2tor. Apoi el urm2re4te 3iecare moment de relaxare
al 5udec2torului 4i repet2 #unetul, pentru a -nt2ri le02tura #tabilit2 prin re#pectiva 9ancor29. De
a#emenea, particip2 4i la alte proce#e, arunc!nd 9ancora9 de 3iecare dat2 c!nd 5udec2torul
1!mbe4te, dar -n a4a 3el -nc!t #2 nu ia#2 -n evidenţ2. Apoi, -n timpul 5udec2rii prietenului #2u,
arunc2 9ancora9 c!t mai de# po#ibil, dar 32r2 a di#tra0e atenţia. Le02tura #ubtil2 creat2 -n ace#t
mod -ntre 9ancor29 4i comportamentul 5udec2torului -l va 3ace pe ace#ta #2 #e relaxe1e atunci
c!nd #e va adre#a inculpatului 4i c;iar #a aib2 o atitudine 3avorabil2 3aţ2 de ace#ta. Grinder 4i
Bandler#u#ţin c2, aplicat2 de practicanţi experimentaţi, metoda are 4an#e de reu4it2 -n ma5oritatea
ca1urilor.
"ntre (*H 4i (*+, cei doi autori au condu# numeroa#e cur#uri de in#truire -n arta
in3luenţ2rii pe c2i neurolin0vi#tice. "n tatele /nite, Canada 4i Europa audienţa lor a -nceput #2
3ie tot mai mare. Medici, avocaţi, oameni de a3aceri, v!n12tori au trecut cu miile pe la cur#urile
lor. "n ciuda #ucce#ului, dup2 c!ţiva ani, Grinder 4i Bandler au ;ot2r!t #2 #e de#part2. Bandler #>a
orientat #pre continuarea #tudiilor -n domeniul terapiei p#i;olo0ice, -n timp ce Grinder a ale#
calea a3acerilor.
"n prim2vara anului (*+, c;iar 4i -n armata tatelor /nite, -ntr>o unitate din :enn#8lvania, a
3o#t iniţiat un cur# de -nv2ţare a metodelor neurolin0vi#tice, -n#2 epi#odul nu #>a mai repetat
 poate 4i din cau1a prote#telor tot mai ener0ice venite din partea celor care con#iderau
re#pectivele metode imorale.
Bandler 4i Grinder au in#truit pe#te cinci1eci 4i cinci de mii de oameni 4i au #cri# mai mult
de o du1in2 de c2rţi de#pre te;nicile de#coperite de ei, dar nu au publicat niciodat2 vreun #tudiu
4tiinţi3ic av!ndu>le ca #ubiect. A#ta 4i pentru c2 lumea 4tiinţi3ic2 a privit cu #u#piciune cercet2rile
celor doi. Mai mult, conte#tatarii lor a3irm2 c2 re1ultatele po1itive #unt mult exa0erate.
i totu4i, comunicarea neurolin0vi#tic2 ar putea 3i cea mai tulbur2toare de#coperire din
domeniul p#i;olo0iei din ultimele trei decenii. "n#2 Grinder 4i Bandler au omi# #>o 3undamente1e
ri0uro#, din punct de vedere 4tiinţi3ic, 3iind mult prea preocupaţi de avanta5ele comerciali12rii
aplicaţiilor ei. "n acela4i timp #e ampli3ic2 di#cuţiile re3eritoare la con#ecinţele #ociale ale
metodelor 4i la re#pon#abilitatea autorilor -n ace#t #en#. E#te 3oarte important ca a#t3el de
in#trumente de manipulare #ubtil2 #2 nu a5un02 arme de temut -n m!inile vreunei elite
atotputernice...

De4i nu are le02tur2 cu metodele de comunicare neurolin0vi#tic2, vom 3ace, -n cele ce

urmea12, o #curt2 trecere -n revi#t2 a unui alt tip de manipulare #ubtil2, anume a celei axate pe
me#a5ele #ubliminale.
Cu aproape patru decenii -n urm2, 7ame# icar8, patronul unei 3irme comerciale din Ne%
7er#e8, l>a convin# pe proprietarul unui cinemato0ra3 #2 -ncerce o nou2 metod2 pentru
impul#ionarea v!n12rilor de Coca>Cola 4i de 3loricele de porumb, con#umate -n mod curent de
#pectatorii din #al2. "n timpul proiecţiei, pe ecran ap2reau 3la#;>uri inob#ervabile -n mod
con4tient, dar reţinute de #ubcon4tientul #pectatorilor, cu dou2 tipuri de me#a5e 2eţi %oca-%ola
4i 4âncaţi floricele de porum. "n urma experimentului, icar8 a declarat c2 v!n12rile la
 b2uturile nealcoolice au cre#cut cu opt#pre1ece procente, iar cele la 3loricele de porumb, cu
cinci1eci 4i opt de procente. A3irmaţiile lui au declan4at un adev2rat #candal. /nele 1iare i>au
 pre1entat iniţiativa ca pe de#coperirea #ecolului, altele l>au acu1at de manipulare m!r4av2 a
#pectatorilor, iar Comi#ia Federal2 a Comunicaţiilor a inter1i# di3u1area unor a#t3el de me#a5e
#ubliminale la radio #au la televi1iune.
i totu4i, experimentele ulterioare nu au con3irmat e3icienţa ace#tui 0en de manipulare. A
3o#t cercetat 4i e3ectul me#a5elor #ubliminale auditive, dar tot 32r2 re1ultate #emni3icative. "n#2 cu
toate conte#t2rile lumii 4tiinţi3ice, numai v!n1area ca#etelor audio cu e3ecte de 9#l2bire9, de
9c!4ti0are a re#pectului de #ine9, de 9renunţare la 3umat9, de 9-mbun2t2ţire a memoriei9 #au c;iar
 

de 9per3ecţionare a -ndem!n2rii la 5ocul de 0ol3 a -nre0i#trat c!4ti0uri de pe#te cinci1eci de

milioane de dolari numai -n (**.
"n privinţa e3ectului pe care -l au me#a5ele #ubliminale auditive, p#i;olo0ul Ant;on8
Green%ald a e3ectuat, -n (**(, un experiment #implu, dar edi3icator. El a convocat dou2 0rupuri
de #ubiecţi. Cei din primul 0rup doreau #2>4i -mbun2t2ţea#c2 memoria, -n timp ce componenţii
celui de>al doilea erau intere#aţi -n ridicarea nivelului de re#pect 3aţ2 de propria lor per#oan2.
Ambele 0rupuri au 3o#t pu#e #2 a#culte ca#ete cu me#a5e #ubliminale. "n #ecret -n#2, Green%ald a
#c;imbat ben1ile -ntre ele. La #3!r4itul experimentului, 3iecare #ubiect a 3o#t ru0at #2 aprecie1e
e3ectul pe care l>au avut 4edinţele de a#cultare a#upra propriilor lor a4tept2ri. Ab#olut toţi au
declarat c2 #imt pro0re#e #emni3icative. Evident, de4i experimentul a dovedit 32r2 umbr2 de
-ndoial2 c2 e3ectul me#a5elor #ubliminale e#te minim #au c;iar nul, pro0re#ele #emnalate de
#ubiecţi #>au datorat, atunci c!nd -ntr>adev2r au exi#tat 4i nu au 3o#t o #impl2 ilu1ie, auto>
#u0e#tiei.
i totu4i, con3orm re1ultatelor unui alt tip de #tudii, me#a5ele #ubliminale pot avea e3ect. Dar
4i -n ace#t ca1, e3ectul e#te departe de a4tept2ri 4i de miraculoa#ele pro0re#e promi#e de reclamele
de#tinate #2 v!nd2 ca#etele audio 4i video de 0en.
"n (*+, 7o;n Bar0; 4i :aulo :ietromonaco au invitat dou2 0rupuri de #ubiecţi #2 vi1ione1e
un 3ilmuleţ de de#ene animate 9neutru9, -n care Donald 2ţoiul era ru0at #2 done1e #!n0e la
Crucea o4ie iar ace#ta re3u1a. "n 3ilmuleţul proiectat primului 0rup au 3o#t in#erate 3la#;>uri,
imperceptibile -n mod con4tient, ce repre1entau cuvinte neutre precum apă #au oameni. "n
3ilmuleţul de#tinat celui de>al doilea 0rup, me#a5ele #ubliminale erau repre1entate de cuvinte cu
-nc2rc2tur2 o#til2, precum insultă #au răutate. La #3!r4itul vi1ion2rilor, 3iecare #ubiect a 3o#t
invitat #2 aprecie1e comportamentul r2ţoiului. Cei care au recepţionat me#a5e #ubliminale
9neutre9 #>au ar2tat indi3erenţi. Cei c2rora le>au 3o#t proiectate 3la#;>urile 9o#tile9 au #pu# de#pre
Donald 2ţoiul c2 e#te un e0oi#t, un b2d2ran indi3erent la #u3erinţa #emenilor lor. Cei doi
cercet2tori au a5un# a#t3el la conclu1ia c2 me#a5ele #ubliminale pot induce o anumit2 atitudine -n
comportamentul #ubiecţilor.
"n (*++, teven Neuber0 a 32cut un experiment a#em2n2tor celui de#cri# anterior. El a lucrat
tot cu dou2 0rupuri de #ubiecţi. Din primul 0rup 32ceau parte #ubiecţi ce ar2ta#er2 o anume
-nclinaţie #pre cooperare cu #emenii lor, -n timp ce al doilea 0rup era alc2tuit din indivi1i
obi4nuiţi cu #piritul de competiţie. :rimilor le>au 3o#t proiectate me#a5e #ubliminale ce accentuau
#piritul de cooperare, iar ceilalţi au 3o#t #upu4i in3luenţei unor me#a5e #ubliminale ce accentuau
comportamentul competitiv, mer0!nd p!n2 la a0re#ivitate. Apoi #ubiecţii au 3o#t pu4i #2 5oace
c!teva 5ocuri ce pre#upuneau at!t cooperarea, c!t 4i competiţia -n c!4ti0area c!t mai multor
 puncte. e1ultatele au demon#trat c2 at!t -n ca1ul celor cooperanţi, c!t 4i -n cel al competitivilor,
-nclinaţiile lor 3ire4ti au 3o#t accentuate #en#ibil de vi1ionarea 3ilmelor cu me#a5e #ubliminale.
 Neuber0 a inver#at apoi 3ilmele, iar re1ultatele au 3o#t aproape nule. Conclu1ia #tudiilor #ale a
3o#t c2 me#a5ele #ubliminale pot avea unele re1ultate #emni3icative doar atunci c!nd ele
-ndeamn2 #ubiectul la un comportament c2tre care ace#ta are de5a o -nclinaţie 3irea#c2.
Dar conclu1ia 0eneral2 a tuturor experimentelor din ace#t domeniu e#te aceea c2 e3ectul
me#a5elor #ubliminale nu core#punde nici pe departe a4tept2rilor 4i nu 5u#ti3ic2 adev2rata p#i;o12
mani3e#tat2 -n v!n12ri de milioane de dolari la ca#etele audio #au video. :#i;o1a e#te -ntreţinut2
-n mod arti3icial de produc2torii re#pectivelor m2r3uri 4i de comercianţi.
E3ecte mult mai #emni3icative -n #en#ul manipul2rii con#umatorului -l au reclamele evidente,
 precum a3i4ele #au clipurile publicitare de la televi1iune ori radio. De 3oarte multe ori, clienţii,
#ub e3ectul unor a#t3el de reclame -n avalan42, cump2r2 lucruri de care, o dat2 a5un4i aca#2, -4i
dau #eama c2 nu aveau nevoie. "n tatele /nite ale Americii, nemulţumirea cump2r2torilor pu4i
-n a#emenea #ituaţii a a5un#, la un moment dat, explo1iv2. Ei au dat -n 5udecat2 0uvernul pentru
3aptul c2 permite ca#cadele de reclame care -i 3ac #2 cumpere produ#e ce nu le #unt nece#are.
:entru a>i -mp2ca 4i pe produc2tori 4i pe con#umatori, a 3o#t dat2 imediat o le0e con3orm c2reia
3iecare cump2r2tor poate returna orice obiect ac;i1iţionat &evident cu excepţia produ#elor
 peri#abile 4i a altor cate0orii 3oarte bine delimitate) -n termen de trei1eci de 1ile 4i va primi
 

-napoi -ntrea0a contravaloare. Le0ea nu a repre1entat o lovitur2 prea mare la adre#a

 produc2torilor, deoarece e3ectul reclamelor e#te at!t de puternic, -nc!t procentul celor care
returnea12 lucrurile e#te ne#emni3icativ pentru totalul v!n12rilor.
ot -n cadrul ace#tui capitol de#tinat manipul2rilor #ubtile #e cuvine #2 amintim 4i un alt 0en
de experimente cu re1ultate intere#ante. /nui 0rup de #ubiecţi i #>a dat #2 citea#c2 o lun02 li#t2
de cuvinte ale#e la -nt!mplare. /nele ap2reau o #in0ur2 dat2, iar altele #e repetau cu o 3recvenţ2
mai mare #au mai mic2. "n 3inal, #ubiecţii erau ru0aţi #2 aprecie1e 3avorabil #au de3avorabil cu>
vintele. Apreciate 3avorabil au 3o#t cele ce ap2reau cel mai de# -n li#t2. Cercet2torii au explicat c2
#ubiecţilor le>au devenit, -n mod incon4tient, 3amiliare cuvintele pe care le>au -nt!lnit mai de#.
Metoda e#te de5a utili1at2 -n #trate0iile a0enţiilor de publicitate. Cu c!t numele unei companii
apare mai de#, c;iar dac2 nu -n mod evident, potenţialul con#umator devine tot mai 3amiliar cu
marca re#pectivei 3irme 4i are o atitudine 3avorabil2 3aţ2 de produ#ul propu#.
2 exempli3ic2m metoda cu c!teva #cene dintr>un 3ilm #pon#ori1at de o 3irm2 produc2toare
de Cola rece un cuplu di#cut2 la o ma#2 pe care #e a3l2 o #ticl2 de ColaR o 3emeie a4teapt2 -n3ri>
0urat2, -ntr>o #taţie de autobu1, pe care #e poate 12ri, -ntre alte a3i4e, 4i unul cu Cola -ntre cuburi
de 0;eaţ2R un pu4ti a#i#t2 la cearta p2rinţilor #2i #orbind dintr>un pa;ar pe care e#te o in#cripţie cu
Cola rece 4.a.m.d. C;iar dac2 ace#te apariţii ale m2rcii Cola trec neob#ervate, -n mod con4tient,
de c2tre #pectator, totu4i el devine 3amiliar cu #i0la companiei 4i, la prima oca1ie, va cump2ra
in#tinctiv o #ticl2 cu re#pectiva b2utur2. Apropo, nu vi #>a 32cut po3t2 de o #ticl2 de Cola rece?...
Evident, re#pectiva te;nic2 poate 3i utili1at2 4i -n campaniile electorale. Cu c!t 3i0ura unui
anume candidat apare mai de# la televi1or, indi3erent de oca1ie, cu at!t ea devine mai 3amiliar2
ale02torului. trate0ia -i are -n vedere mai ale# pe potenţialii ale02tori -nc2 ne;ot2r!ţi, al c2ror
 procent, uneori, e#te at!t de mare, -nc!t o a#emenea manipulare poate r2#turna #pectaculo#
re1ultatele preconi1ate ale #crutinului. Din ace#t motiv, -n #tatele cu democraţie avan#at2,
domeniul audiovi1ualului e#te #upu# unor le0i #tricte -n timpul campaniilor electorale, le0i
menite #2 limite1e la maximum utili1area unor a#t3el de te;nici de manipulare #ubtil2 a
electoratului....

Cum e!te mani"uată ma!!'me#ia (n confictee internaţionae

Cea mai e3icient2 te;nic2 de manipulare pe #car2 lar02 e#te repre1entat2 de controlul
in3ormaţiei. e#crierea i#toriei, cen1urarea 4tirilor, de1in3orm2rile, 3al#i3icarea realit2ţii 4.a.m.d.
#unt doar c!teva dintre procedeele avute -n vedere de cei care #e ocup2 cu controlul in3ormaţiei.
:rincipalul #uport prin care #e pun -n practic2 a#emenea #trate0ii de in3luenţ2 e#te ma##>
media. Dac2 -n #i#temele totalitare mi5loacele de in3ormare erau controlate #trict de la Centru, -n
democraţiile a3late la -nceput 4i mai ale# -n cele de5a rodate, manipularea ma##>media implic2
elaborarea unor #trate0ii extrem de complicate 4i #ubtile, dar cu o 3orţ2 extraordinar2 de in3luen>
ţare a opiniei publice, deoarece omul de r!nd #>a obi4nuit #2 cread2 #incer -n imparţialitatea
1iari4tilor.
:entru a vedea la ce 0rad de #o3i#ticare au a5un# arti1anii manipul2rii -n domeniul ma##>
media, red2m mai 5o# de1v2luirile lui <o;anan amati, directorul unui in#titut de #tudii
#trate0ice celebru -n -ntrea0a lume 7eru#alem In#titute 3or @e#tern De33ence. amati, un
cercet2tor #obru, care #e ocup2 de #tudiul 3enomenelor 0eopolitice 4i 0eo#trate0ice
contemporane, a acceptat #2 o3ere publicaţiei ne%>8or=e1e 4ainstream, -n aprilie (**, c!teva
in3ormaţii 10uduitoare de#pre 3elul cum #e con#truie4te, la nivelul mentalit2ţilor colective,
ima0inea unor -ntre0i popoare #au etnii, cu con#ecinţe politice 4i i#torice incalculabile.
De1v2luirile lui <. amati au ap2rut apoi 4i -n 1iarul #omânia lieră, -n traducerea 4i prelucrarea
lui ladimir Alexe.
Dup2 p2rerea lui <. amati, mediati1area internaţional2 a r21boiului civil din Iu0o#lavia a
-n32ţi4at enormele pierderi 4i #u3erinţe -nre0i#trate de toate p2rţile implicate -n con3lict, dar,
 

continu2 el, cu di3erenţieri #emni3icative. A#t3el #u3erinţele mu#ulmanilor erau pre1entate, de

re0ul2, cu cele mai multe detalii, -n timp ce #u3erinţele croaţilor erau abia menţionate, iar cele ale
#!rbilor nici m2car nu erau amintite.
"n ma##>media occidental2, -n cea din ţ2rile i#lamice, ca 4i -n I#rael Q ob#erv2 amati Q
ap2rea o puternic2 tendinţ2 de 9in5ectare a urii9 prin manipularea propa0andi#tic2 a ma##>media.
De re0ul2, -n pre#a #cri#2 #au la televi1iune ap2reau 3emei, copii ori b2tr!ni din ara5evo Q dar
numai din cartierele mu#ulmane Q r2niţi, #!n0er!nd abundent, pe 3undalul #onor al r2p2itului de
mitraliere 4i al bubuiturilor de tun. Niciodat2 -n#2 nu erau pre1entaţi copii, 3emei #au b2tr!ni, -n
exact aceea4i #ituaţie, din partea #!rb2 a Bo#niei. Nici r2nile 3emeilor, nici ale copiilor croaţi nu>
4i 02#eau, de re0ul2, #paţiu, dac2 ace#tea erau re1ultatul bombardamentelor #au tirurilor
mu#ulmane.
Acea#t2 #electivitate, #punea amati, 9era de departe prea evident2 pentru a 3i rodul
-nt!mpl2rii9. Faptele erau manipulate 4i, c!nd nu conveneau, erau pur 4i #implu i0norate. Fiind
vorba a4adar de o acţiune concertat2, urm2toarea -ntrebare care #>a pu# a 3o#t 9Cine #u#ţinea
3inanciar 4i diri5a din umbr2 toat2 acea manipulare internaţional2 a ma##>media 4i a opiniei
 publice, a#t3el ca -n /A, Marea Britanie #au Franţa #2 #e cree1e un curent 3avorabil con#tituirii
unui al doilea #tat mu#ulman -n Balcani?9
amati o3er2 -n ace#t #en# exemplul companiei 9uder X Finn Global :olitical A33air#9.
Obiectul companiei e#te mai neobi4nuit, cel puţin pentru marele public manipularea ima0inii
unor con3licte internaţionale, a ima0inii unor popoare 4i etnii, prin intermediul ma##>media, -n
3uncţie de intere#ele clientului. Adic2 ale 0uvernului #au ale celui care pl2te4te compania pentru
a#taP Mai pe #curt, 9uder X Finn...9 #e ocup2 cu 9intoxicarea9 opiniei publice mondiale la
cerere.
:entru a>4i ar0umenta a3irmaţiile, amati a citat un interviu ab#olut #en1aţional prin
cini#mul &#au, dac2 vreţi, pra0mati#mul) #2u, acordat de -n#u4i 7ame# $ar33, directorul lui 9uder
X Finn...9 lui 7acYue# Merlino, la :ari#, -n octombrie (**'...

$ar33 Timp de optsprezece luni, noi am lucrat pentru %roaţia şi 2osnia->erţegovina, ca şi

 pentru opoziţia din provincia osovo. În această perioadă am avut multe succese, creând
clienţilor o formidailă imagine internaţională. )ntenţionăm, de altfel, să oţinem toate
avantajele şi să dezvoltăm înţelegeri comerciale cu aceste ţări. <iteza este esenţială pentru ca
 faptele, favoraile clienţilor noştri, să fie sădite în conştiinţa opiniei pulice. %ontează doar
 prima afirmaţie. #etractările ulterioare nu au nici un efect.
Merlino %ât de des recurgeţi la intervenţii pe lângă oficialităţi;
$ar33 %antitatea nu e importantă. Treuie doar să intervii la momentul oportun şi pe lângă
cea mai potrivită persoană. Din iunie până în septemrie &(**', n.n.) noi am organizat treizeci
de întâlniri cu agenţiile de presă importante, ca şi întâlniri între oficialităţile osniace cu *l
:ore, 5a/rence (agleurger, precum şi cu zece senatori influenţi, printre care :eorge 4itc"ell
 şi #oert Dole. De asemenea, am e'pediat în e'clusivitate treisprezece ştiri de ultimă oră,
treizeci şi şapte de fa'uri cu informaţii de ultim moment, am trimis şaptesprezece scrisori
oficiale şi opt rapoarte. *m mai dat douăzeci de telefoane personalului de conducere de la %asa
 *lă şi alte vreo sută la ziarişti, editori, comentatori de politică e'ternă şi altor persoane
influente din mass-media internaţională.
Merlino De care dintre realizările Dvs. sunteţi cel mai mândru;
$ar33 aptul de a fi atras de partea noastră opinia pulică evreiască. *ceasta era o
c"estiune vitală, fiindcă dosarul afacerii era periculos, privit din acest ung"i. 3entru că
 preşedintele Tudjman 0al %roaţiei1, de pildă, a fost dur la adresa evreilor în cartea sa Rara
 făgăduinţei şi realitatea istorică. %ine citea această carte l-ar fi putut, cu mare uşurinţă, acuza
de antisemitism. &ici în 2osnia lucrurile nu stăteau mai ine. 3reşedintele )zetegovici susţinea,
cu ardoare, crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic, în cartea sa intitulată Declaraţia
islamică. Dincolo de asta, trecutul %roaţiei şi al 2osniei este puternic marcat de un autentic şi
crud antisemitism. 6eci de mii de evrei au fost e'terminaţi în lagărele croate. *şa că era foarte
 

normal ca organizaţiile evreieşti şi intelectualii să fie ostili croaţilor şi osniacilor. 4isiunea

noastră era să sc"imăm această atitudine. +i am reuşit de minune. 5a începutul lui iulie CK,
 pulicaţia ne/-7orAeză &e/sda7 a lansat afacerea cu lagărele 0sâre1 de concentrare. *m
 sărit imediat să e'ploatăm momentul. *şa că am contactat pe loc trei dintre cele mai mari
organizaţii evreieşti din *merica B 5iga 2Qnai 2Qrit" contra defăimării, %omitetul evreiesc
american şi %ongresul american-evreiesc. În august, le-am sugerat acestor organizaţii influente
 să pulice un avertisment în &e/ @orA Times şi să organizeze demonstraţii în faţa I&!. * fost
o lovitură de proporţii. %ând organizaţiile evreieşti au trecut de partea osniacilor musulmani
am putut, cu mare uşurinţă, să-i identificăm pe sâri cu naziştii în mintea oamenilor. &imeni nu
înţelege nimic din ceea ce se întâmplă în )ugoslavia. 4area majoritate a americanilor se
întreaă, proail, în care parte a *fricii se află 2osnia. Dar noi, dintr-o singură mişcare, am
 fost în stare să le prezentăm o poveste simplă, cu ăieţi uni şi cu ăieţi răi, care pe urmă a
 funcţionat aproape de la sine. )mediat s-a oservat o sc"imare clară în limajul presei, care a
început să e'ploateze concepte cu o înaltă încărcătură emoţională, de genul purificare etnică,
lagăre de concentrare, concepte ce evocau oamenilor imaginile :ermaniei naziste şi ale
camerelor de gazare de la *usc"/itz. $c"imarea în acest registru emoţional a fost atât de
 puternică, încât nimeni nu a mai îndrăznit după aceea să meargă contra curentului.
Merlino Dar când făceaţi toate acestea, nu aveaţi nici o dovadă că ceea ce spuneaţi era
adevărat. *veaţi doar un singur articol, din &e/sda79
$ar33 Treaa noastră nu e să verificăm informaţiile. &-avem ec"ipament pentru asta.
$arcina noastră este doar să accelerăm răspândirea informaţiilor favoraile nouă. &oi nu
confirmam deloc e'istenţa lagărelor morţii în 2osnia, noi doar făceam cunoscut ce afirma
&e/sda7.
Merlino $unteţi conştient că v-aţi asumat o responsailitate imensă;
$ar33 $untem profesionişti. Treuia să facem ceva şi am făcut. &u suntem plătiţi să fim
morali.
Dup2 citarea interviului, <. amati a ad2u0at c2 mai r2m!nea de clari3icat o c;e#tiune, doar
aparent minor2 cine a an0a5at 4i pl2tit compania 9uder X Finn...9? Era puţin probabil ca
0uvernul croat #au bo#niac #2 3i di#pu# de 3ondurile nece#are. 2 3i 3o#t la mi5loc banii unor #tate
arabe? 2 3i 3o#t banii companiilor petroliere americane care operea12 -n ţ2ri arabe? au ai
 b2ncilor internaţionale? -4i poate permite oricine #2 an0a5e1e pe 9uder X Fin...9?
/nui i#raelian, intere#at de c;e#tiune atunci c!nd :artidul Li=ud era la putere -n I#rael, i #>a
r2#pun# de c2tre o alt2 a#emenea companie c2 ea ar putea -ntreprinde ceva pentru 0uvernul
i#raelian doar dac2 ace#ta ar 3i di#pu# la iniţierea unor #c;imb2ri politice. Campania bine
orc;e#trat2 de 9demoni1are9 a #!rbilor, era de p2rere <. amati, ar trebui #2>i averti1e1e at!t pe
evrei, c!t 4i pe toţi cei care vor ca ţ2rile lor #2 continue #2 exi#te. :entru i#raelieni, ca 4i pentru
cre4tinii maroniţi din Liban ori pentru albii #au 1ulu4ii din A3rica de ud, acea#t2 manipulare
 poate deveni o c;e#tiune de viaţ2 4i moarte. Cine promovea12 i#lami#mul radical -n Europa poate
 promova radicali#mul 4i i#lami#mul oriunde -n lume. ancţiunile exclu#ive contra #!rbilor #unt o
ru4ine pentru umanitate, #u#ţine <. amati, pentru c2 #!rbii ortodoc4i au 3o#t ma5oritari -n
Bo#nia, -nainte de a 3i decimaţi de u#ta4ii croaţi &poliţiile 3a#ci#te croate -n ultimul r21boi
mondial) 4i de mu#ulmanii bo#niaci care l>au #u#ţinut, cum #e 4tie, pe $itler. i -nc2 mai
acopereau pe#te 5um2tate din teritoriul Bo#niei -nainte de -nceperea luptelor. Mu#ulmanii, a5un4i
dup2 r21boi mai numero4i &+ la #ut2 contra ' la #ut2), ocupau un teritoriu mai re#tr!n#, 0rupaţi
mai ale# -n a4e12rile urbane.
A lupta, #u#ţine amati, ca #2 #capi de impunerea cu 3orţa a 3undamentali#mului i#lamic de
c2tre de#poţi tip I1etbe0ovici, -ntr>o ţar2 care ţi>a aparţinut 4i apoi ţi>a 3o#t r2pit2 de o m!n2 de
#tr2ini, e#te o reacţie 3oarte natural2 la orice popor care -4i p2#trea12 in#tinctul naţional de
#upravieţuire. Iar a continua lupta, -n ciuda #ancţiunilor impu#e de o 9comunitate internaţional29
cinic2, dominat2 doar de intere#ele ei 3inanciare, nu 4i de obiectivitate, con#tituie un #emn al
onoarei. Nici o #ancţiune, ob#erva amati, nu a 3o#t impu#2, de pild2, u#iei c!nd a intervenit
 pentru a>l r2#turna pe pre4edintele liber ale# al Gru1iei &Gam#a;urdia) 4i a>l -nlocui cu ni4te
 

marionete, dup2 un r21boi #!n0ero#. Nici iriei nu i #>a repro4at nimic dup2 intervenţia din
Liban, menit2 #2 di#tru02 #tructurile cre4tine 4i #2 le -nlocuia#c2, treptat, cu cele 3undamentali#t>
i#lamice. Nici E0iptul nu a 3o#t #upu# #ancţiunilor economice atunci c!nd a invadat 4i anexat o
 parte din udan &(**'), 3apt necuno#cut de opinia public2 internaţional2 deoarece ma##>media a
i0norat at!t inva1ia, c!t 4i re3u1ul ON/ de a o de1bate.
"n (**', #ute de mii de oameni au 3o#t uci4i -n diver#e 1one din A#ia, A3rica, America Latin2
#au #paţiul 3o#tei / 32r2 #2 #e dea vreo 9#ancţiune9 internaţional2. "n #c;imb, con#tat2 <.
amati, 9comunitatea internaţional29 devine bru#c 3oarte dur2 atunci c!nd anumite intere#e
le0ate de exploatarea petrolului #unt -n 5oc, ca de pild2 -n Ira=, -n (**. Embar0oul, ob#erva
amati, nu 32cea dec!t #2 prelun0ea#c2 r21boiul. :entru c2 priv!nd populaţia erbiei de ;ran2,
medicamente 4i ben1in2 -l lip#ea total 4i pe I1etbe0ovici de vreun intere# real pentru a pune cap2t
luptelor, deoarece el #pera ca #!rbii #2 3ie #iliţi #2>i accepte condiţiile. e poate ob#erva a#t3el c2
9uder X Finn...9 nu repre1int2 dec!t un element Q e#te adev2rat, e#enţial Q al unui -ntre0 lanţ
:rin manipularea opiniei publice internaţionale, ima0inea unor con3licte 4i popoare uitre0i
devine -n ace#t mod dependent2 de intere#e le0ate de petrol 4i 3inanciare. 9uder X Finn...9 nu
3ace dec!t #2>4i o3ere #erviciile. Ea, ca 4i celelalte companii cu acela4i pro3il, comerciali1ea12
ima0inea internaţional2 a unor #tate. E un comerţ nou 4i 3oarte co#ti#itor. Iar devi1a lor, dup2
cum #>a v21ut, e#te 8e are not paid to e moral9 0&u suntem plătiţi să fim morali91...

Rezi!tenţa a mani"uare

Dup2 cum am v21ut -n capitolele precedente, toate #trate0iile 4i te;nicile de manipulare #unt
axate pe obţinerea controlului a#upra comportamentului, 0!ndirii #au #entimentelor #ubiecţilor,
-ntr>o anumit2 #ituaţie #ocial2 4i pe parcur#ul unei anumite perioade de timp, -n vederea c!4ti02rii
unor avanta5e #ub#tanţiale pentru arti1anii manipul2rii 4i -n detrimentul celor controlaţi.
c;imb2rile urm2rite a 3i produ#e -n una dintre cele trei componente ale identit2ţii #ubiecţilor pot
3i 3ocali1ate preci# #au pot 3i p2rţi ale unui proce# deo#ebit de complex. Ele pot avea e3ecte
imediate #au pot r2m!ne -n 3a12 latent2 pentru a determina ulterior mutaţii radicale de
mentalitate, pot 3i indu#e -n mod vi1ibil ori pe c2i #ubtile, #e pot #olda cu re1ultate durabile -n
timp #au pot -nre0i#tra #c;imb2ri doar pentru o anumit2 perioad2 avut2 -n vedere de
manipulatori.
De4i unele metode de manipulare #e ba1ea12 pe te;nici 9exotice9 precum ;ipno1a,
admini#trarea de dro0uri #au de 4ocuri electrice, intervenţiile c;irur0icale pe creier, cele mai
multe #trate0ii de obţinere a unui control total a#upra individului au -n vedere te;nici 9laice9, -n
ma5oritatea ca1urilor extrem de e3iciente. Ele #e ba1ea12 pe exploatarea nece#it2ţilor
3undamentale ale omului &nevoia de ;ran2, de ad2po#t, de in3ormare, de inte0rare -ntr>un anumit
0rup #ocial 4.a.m.d.), -n #en#ul cu3und2rii individului -n anonimat, pentru a>l 3ace mult mai docil
4i mult mai di#pu# #2 #e #upun2 re0ulilor impu#e de autorit2ţi, indi3erent de 3orma #ub care #unt
 percepute ace#tea.
/nii a0enţi de manipulare 3ac parte dintr>un #i#tem in#tituţionali1at, 0uvernat de re0uli
#tricte, precum armata, cultele reli0ioa#e, #upra#tructurile 0uvernamentale 4i admini#trative,
in#tituţiile de -nv2ţ2m!nt, #tructurile de promovare a activit2ţilor comerciale etc, -n timp ce alţii
acţionea12 -n mod empiric, con3orm unor re0uli ne#cri#e #au ba1!ndu>#e pe propria lor
experienţ2 de in3luenţare a indivi1ilor 4i c;iar a ma#elor &pro3eţi, cer4etori, e#croci 4.a.m.d.).
e;nicile de manipulare #e -nt!lne#c permanent, c;iar 4i -n cele mai banale momente ale
vieţii. Mai mult ca #i0ur, 3iecare dintre dumneavoa#tr2 a utili1at cel puţin o dat2 -n viaţ2 te;nica
9tr!ntitului>u4ii>-n>3aţ29, 32r2 #2 4tie c2 #e nume4te a#t3el 4i c2 a 3o#t #tudiat2 de colective -ntre0i
de p#i;olo0i. Iar e3ectul a 3o#t acela4i cu cel obţinut de #peciali4ti. pre exemplu, -n cadrul celei
mai obi4nuite t!r0uieli de la piaţ2 #au de la talcioc, atunci c!nd aţi dorit #2 cump2raţi un produ#,
v!n12torul v>a 9tr!ntit9 de la bun -nceput un preţ evident mai mare dec!t valoarea real2 a
 

 produ#ului 4i, bine-nţele#, dec!t aţi 3o#t dumneavoa#tr2 di#pu# #2 pl2tiţi. La r!ndu>v2, i>aţi
9tr!ntit9 un preţ vi1ibil mai mic dec!t valoarea e#timat2. 7ocul cererii 4i o3ertei a continuat p!n2
la acordul a#upra unui preţ mediu care v>a #ati#32cut at!t pe dumneavoa#tr2, c!t 4i pe v!n12tor.
Copiii, 4i ei, aplic2 de multe ori, in#tinctiv, metoda 9piciorului>-n>u429, cer!nd p2rinţilor #2 le
ia un lucru minor, apoi altceva 4i iar altceva... i nu doar copiii procedea12 a4a. :robabil de
multe ori aţi avut #en1aţia c2 i>aţi dat cuiva 9un de0et9, pentru ca apoi re#pectivul #2 vrea 9toat2
m!na9. "n a#t3el de #ituaţii 4i nu numai, aţi -ncercat #en1aţii de nemulţumire, de di#con3ort p#i;ic,
ceea ce repre1int2 tocmai mani3e#t2rile #peci3ice di#onanţei co0nitive. "nv2ţ!nd #2 recunoa4teţi
a#t3el de #t2ri, 4tiind cum #2 a5un0eţi la cau1ele lor intime, veţi putea #2 re1i#taţi manipul2rilor de
orice 3el. au ma5orit2ţii lor. ocmai ace#ta e#te #copul capitolului de 3aţ2.
Cum #puneam, pre#iunea di3eritelor tipuri de manipul2ri poate 3i #e#i1at2 -n cele mai
obi4nuite #ecvenţe ale vieţii. Importanţa acordat2 relaţiilor interumane, #upunerea 3aţ2 de re0ulile
de 0rup, emoţia produ#2 de recompen#e #ociale minore precum un 1!mbet, un compliment #au
un 0e#t prietene#c repre1int2 tocmai e3ectele manipul2rilor. Nu ne propunem neap2rat #2
cali3ic2m manipul2rile drept 9bune9 #au 9rele9, ci dorim #2 o3erim procedee de recunoa4tere a
lor, l2#!nd apoi la latitudinea 3iec2ruia aprecierile precum 4i opţiunea -n ceea ce prive4te
#upunerea #au ne#upunerea 3aţ2 de ele. Acea#ta pentru c2 #ucce#ul in3luenţelor #ociale nedorite
#e ba1ea12 tocmai pe neputinţa individului de a le percepe -n mod con4tient 4i a li #e opune -n
con#ecinţ2. pre exemplu, re0ulile de protocol repre1int2 3actori de in;ibiţie extraordinar de
 puternici pentru comportamentul 3ire#c al omului obi4nuit. /neori, di#onanţa co0nitiv2 ap2rut2 -n
urma pla#2rii individului -ntr>un mediu cu totul nou, 0uvernat de re0uli ri0ide, e#te at!t de
 puternic2, -nc!t d2 na4tere la mani3e#t2ri impo#ibil de controlat, precum accelerarea b2t2ilor
inimii, tran#piraţia, tremurul vocii etc. :entru a re1i#ta, individul -ncearc2 di#perat #2 #e #upun2
noilor re0uli, 32r2 a #e mai 0!ndi m2car dac2 #unt neap2rat nece#are #au, mai mult, dac2 nu
cumva ele #unt anume 32cute pentru a>i reduce la t2cere pe cei care 0!nde#c di3erit #au vor #2
 pun2 -ntreb2ri.
Cu c!t individul #e preocup2 mai mult de a nu 3i luat drept incult, plicti#itor, pro#t #au lip#it
de orice talent, cu at!t el e#te mai u4or de manipulat de c2tre cei care intenţionat -i induc a#t3el de
 preocup2ri pentru a>l di#tra0e de la 0!ndurile 4i -ntreb2rile lui 3ire4ti. "n ma5oritatea ca1urilor,
re3lexul de #upunere 3aţ2 de re0ulile impu#e de cei din 5ur e#te inoculat -nc2 din copil2rie. /n
9copil cuminte9 vorbe4te numai c!nd e#te -ntrebat, #t2 la locul lui, nu -i deran5ea12 pe cei mari, e
a#cult2tor. De mic, individul #e obi4nuie4te cu #upunerea 3aţ2 de o autoritate, repre1entat2 -n
 primul r!nd de p2rinţi, apoi de ceilalţi adulţi din 3amilie #au de 3raţii mai mari, de pro3e#ori
4.a.m.d. El -nvaţ2 c2 e#te mult mai u4or #2 te #upui, pentru a nu 3i trimi# 9la colţ9 &o 3orm2 de
i1olare -n 3aţa a doi pereţi 0oi), ori c;iar pedep#it mai a#pru. Din nou, nu cali3ic2m un a#t3el de
#i#tem educaţional drept 9bun9 #au 9r2u9, -n#2 c!teva #3aturi 0enerale pot re1ulta de aici.
 Niciodat2 #2 nu>i #puneţi copilului 9e4ti pro#t9, 9e4ti un nei#pr2vit9, 9n>o #2 ia#2 nimic din tine9.
Foarte puţini #e ambiţionea12 pentru a demon#tra contrarul. Cei mai mulţi -n#2 r2m!n cu un
#entiment de in3erioritate care -i poate urm2ri toat2 viaţa, 32c!ndu>i victime #i0ure ale
manipulatorilor care a4teapt2 #2 exploate1e tocmai a#t3el de #l2biciuni. L2#aţi copilul #2 pun2
c;iar 4i cele mai ciudate -ntreb2ri 4i r2#pundeţi>i -ntotdeauna 32r2 a>l 5i0ni. Dac2 -ntrebarea e#te
c;iar pro#tea#c2, #puneţi>i #implu 9e o -ntrebare proa#t29, dar niciodat2 9e4ti pro#t9. Nu>l -nv2ţaţi
#2 identi3ice -ntrebarea 0re4it2 cu propria lui per#oan2. Nu>i impuneţi re0uli 32r2 a i le explica.
"nv2ţaţi>l #2 0!ndea#c2 #in0ur. Aveţi -ncredere -n el, re#pectaţi>l c;iar dac2 aţi optat pentru rolul
de p2rinte autoritar. "nv2ţaţi>l c2 re#pectul 3aţ2 de ceilalţi -n#eamn2, -n primul r!nd, re#pectul 3aţ2
de #ine -n#u4i. "n acela4i timp nu>l r2#32ţaţi necondiţionat, pentru c2, mai t!r1iu, va deveni extrem
de vulnerabil la in3luenţele antura5ului, care, uneori, pot avea e3ecte ne0ative 3oarte 0reu #au
c;iar impo#ibil de controlat.
evenind la in3luenţa #ituaţiilor #ociale obi4nuite, de multe ori ea poate 3i mai puternic2
dec!t in3luenţa exercitat2 -n mod direct de c2tre cei mai ver#aţi manipulatori. De aceea arti1anii
marilor manipul2ri ima0inea12 #trate0ii tocmai pentru crearea unor a#t3el de #ituaţii #ociale, -n
care individul e#te #upu# pre#iunilor 0rupului din care 3ace parte. El reali1ea12 din re3lex c2 e#te
 

mult mai u4or #2 te #upui re0ulilor 0rupului dec!t #2 le -ncalci 4i #e adaptea12 #ituaţiei re#pective
imit!nd comportamentul celor din 5ur, 32r2 a mai -ncerca #2 anali1e1e cu deta4are re#pectivele
re0uli.
e a5un0e a#t3el la problema 3undamental2 9Care e#te cea mai bun2 cale pentru a re1i#ta
manipul2rilor?9 La prima vedere, #oluţia ideal2 ar 3i i1olarea total2 de #ocietate. "n ace#t 3el
individul #e poate deta4a complet de in3luenţele exterioare. Metoda a 3o#t aplicat2 de unii
#i;a4tri, care #>au retra# departe de civili1aţie, au re3u1at orice contact cu #emenii 4i 4i>au
de1voltat propria lor 3ilo1o3ie de viaţ2, dup2 ani -ntre0i de #u3erinţ2. Metoda -n#2 nu poate 3i
0enerali1at2 pentru c2 omul e#te, -n primul r!nd, o 3iinţ2 #ocial2. Ar exi#ta 4i o variant2 mai
re1onabil2 a i1ol2rii individul continu2 #2 tr2ia#c2 -n #ocietate, dar #e poate deta4a emoţional de
anumite a#pecte ale vieţii. Deta4area -n#2 atra0e dup2 #ine pierderea #uportului #ocial repre1entat
de 3amilie, de per#oanele iubite, prieteni, cole0i, care, -nt!mpinaţi tot timpul cu r2ceal2, vor
a5un0e #2 evite contactul direct cu individul. reptat, #entimentul de #in0ur2tate #e va ampli3ica,
 put!nd duce c;iar la apariţia unor mani3e#t2ri paranoide.
 Ne a3l2m a#t3el -n 3aţa unui veritabil paradox. Deta4area de #ocietate, pentru a evita orice
contact prin intermediul c2ruia am putea 3i manipulaţi, e#te ab#urd2. "n acela4i timp, implicarea
total2, #incer2, plin2 de pa#iune -n viaţa #ocial2 ne poate 3ace extrem de vulnerabili la in3luenţele
exercitate de arti1anii manipul2rii.
i totu4i, omul e#te o 3iinţ2 #ocial2. Marile #ale -mpliniri #e pot atin0e numai -n cadrul
#ociet2ţii. Fiecare dintre noi dore4te #2 experimente1e cele mai pro3unde #entimente, #2 aib2
 prieteni de n2de5de, #2 poat2 acţiona a4a cum -i dictea12 inima, #2>4i tr2ia#c2 viaţa din plin. Ace#t
lucru poate 3i reali1at 4i 32r2 a c2dea victim2 manipul2rilor pre1ente -n 3iecare moment al
exi#tenţei noa#tre, utili1!ndu>#e o a treia cale, prin care paradoxul de care vorbeam mai #u# poate
3i evitat. "n ace#t #en#, nu mai este vora de a alege între detaşare şi implicare, ci de a alterna
cele două stări, astfel încât perioadele de trăire la cote înalte să fie urmate de scurte intervale
de detaşare. Din c!nd -n c!nd e#te bine #2 -ncerc2m o deta4are total2 de problemele 1ilnice 4i #2
ne anali12m 9la rece9 acţiunile, #entimentele, alternativele ale#e -ntr>o #ituaţie #au alta, pentru a
02#i cele mai bune #oluţii pentru viitor. O#cilarea permanent2 -ntre ace4ti doi poli &deta4area 4i
impli>carea) e#te #in0ura modalitate de a evita, pe c!t po#ibil, manipul2rile 1ilnice.
Evident, #e pune problema c!nd #2 ne anali12m viaţa ,a rece9 4i c!nd #2 tr2im din plin.
:entru c2 nu trebuie #2 a5un0em ob#edaţi de pericolul manipul2rilor. Ace#tea au exi#tat, exi#t2 4i
vor exi#ta, c!t timp va 3iinţa #ocietatea uman2. Ceea ce ne intere#ea12 e#te ca ele #2 nu ne
tran#3orme -n #clavii unor indivi1i lip#iţi de #crupule, #2 nu ne lip#ea#c2 de bucuriile #imple ale
vieţii, #2 nu ne tran#3orme -n ni4te 9le0ume9.
/nii -4i ale0 timpul deta42rii #eara, -nainte de culcare. /n 3o#t pro3e#or univer#itar al
#ub#emnatului #punea, cu toat2 #erio1itatea, c2 -n perioada #tudenţiei #ale obi4nuia #2>4i pun2
c2ciula pe ma#2, -n 3aţa patului, 4i #2>i vorbea#c2 -nainte de a adormi. O con#idera ca pe un alter
e0o al #2u, 4i -n cadrul acelui 9dialo09>monolo0 recapitula tot ceea ce 32cu#e -n timpul 1ilei, 4i
 bune 4i rele, pentru a anali1a con#ecinţele 4i a ale0e cea mai bun2 #oluţie pentru a doua 1i. E#te
un exemplu. /neori -n#2 problemele #unt complexe 4i 9anali1a de #ear29 poate conduce #pre
in#omnii cu e3ect #tre#ant.
 Nu poate 3i dat2 o reţet2 0eneral2, -n#2 exi#t2 diver#e modalit2ţi pentru a ne da #eama
imediat c!nd #e impune momentul de deta4are. :ro3e#orul :;ilip imbardo 4i cole0a #a u#an
Ander#en, de la /niver#itatea tan3ord, Cali3ornia, au de#324urat numeroa#e #tudii, -n urma
c2rora au cri#tali1at principalele metode prin care putem identi3ica momentele -n care #untem
#upu4i manipul2rilor. De a#emenea, ei arat2 cum ne putem deta4a -n a#t3el de momente 4i, mai
ale#, care #unt principalele #trate0ii de a re1i#ta in3luenţelor.
"n continuare vom trece -n revi#t2 cele mai importante a#emenea #trate0ii, -mpreun2 cu
c!teva exemple pentru 3iecare.

 )dentificarea discontinuităţilor 
 

De obicei, marile minciuni #unt a#cun#e #ub un -nveli4 de aparent2 normalitate. i totu4i
9camu3la5ul9 nu poate 3i niciodat2 per3ect. "ntotdeauna, mai devreme #au mai t!r1iu, apare ceva
9-n nere0ul29, ceva ce 9nu #e potrive4te9. De 3iecare dat2, a#t3el de momente trebuie #2 repre1inte
 pentru noi #emnale de alarm2.
7im 7one#, liderul #ectei Templul poporului, cel care a determinat #inuciderea colectiv2 a
 pe#te nou2 #ute de oameni, le promitea adepţilor #2i o viaţ2 idilic2 -n 5un0la Gu8anei climat
 bl!nd, m!ncare din abundenţ2, munc2 u4oar2, #2n2tate 4i viaţ2 ve4nic2. ealitatea a 3o#t exact pe
do# climat uci02tor, munc2 extenuant2, ;ran2 in#u3icient2, ţ!nţari, boli, dece#e. /nii dintre
#ectanţii care nu 3u#e#er2 -nc2 #ub5u0aţi total voinţei lui 7one# 4i>au dat #eama -nc2 din momentul
#o#irii -n Gu8ana c2 promi#iunile pa#torului #unt vorbe -n v!nt. i totu4i marea ma5oritate a
adepţilor ne0a evidenţele 4i credea ne#tr2mutat -n cuvintele lui 7one# care le #punea c2, oricum,
viaţa lor putea 3i con#iderat2 un rai -n comparaţie cu 9in3ernul9 ce pu#e#e #t2p!nire pe lume. Cei
care au reu4it #2 #e #alva1e -naintea tra0ediei 3inale au 3o#t tocmai cei care 4i>au dat #eama c2
9ceva nu #e potrive4te9, c2 exi#t2 o di#crepanţ2 evident2 -ntre promi#iunile pa#torului 4i realitatea
-ncon5ur2toare. La r!ndul #2u, ic;ard Clar=, cel care a condu# prin 5un0l2 un 0rup de evadaţi
din 7one#to%n, c;iar -n dimineaţa de dinaintea tra0ediei, #punea 9"nc2 de c!nd am cobor!t din
avion am #imţit c2 nu era -n re0ul2 ceva.9
e0imurile comuni#te au colap#at atunci c!nd tot mai mulţi oameni au -nceput #2 #imt2
di#crepanţele uria4e dintre promi#iunile -n2lţ2toare ale ideolo0ilor 4i -nr2ut2ţirea continu2 a
traiului de 1i cu 1i.
O e#croc;erie de proporţii, de#cri#2 -ntr>un cotidian rom!ne#c la -nceputul lui (**J, a e4uat
din cau1a unui am2nunt minor ce a atra# atenţia uneia dintre potenţialele victime. A#t3el
conducerea unei re0ii autonome din Bucure4ti a intrat -n contact cu un 0rup de oameni de a3aceri
rom!ni 4i italieni, care urm2reau -nc;eierea unor contracte 3abuloa#e cu re#pectiva re0ie. Ei
#u#ţineau c2 vor contribui cu #ute de milioane de dolari, ceea ce, evident, repre1enta o 4an#2
unic2 pentru viitorii lor parteneri. La un moment dat, unul dintre ne0ociatorii re0iei autonome a
ob#ervat c2 un membru important al celuilalt 0rup nu are c2rţi de vi1it2. c2pare minor2, dar de
neacceptat pentru un om de a3aceri #erio#. Convin# c2 9nu #e potrive4te ceva9, ne0ociatorul a
di#pu# veri3icarea partenerilor, care #>au dovedit a 3i ni4te e#croci.
Exemplele #unt nenum2rate, dar e#enţa problemei r2m!ne una #in0ur2. Atunci c!nd #imţim
c2 9nu #e potrive4te ceva9, c2 9nu e -n re0ul2 ceva9, c2 9nu mer0e ceva9, e#te momentul #2 ne
deta42m 4i #2 anali12m lucrurile lucid, cu obiectivitate 4i calm, pentru a vedea care e#te #ur#a
real2 a re#pectivei di#continuit2ţi. rebuie #2>i 5udec2m 4i #2>i evalu2m pe cei cu care intr2m -n
contact nu numai dup2 ceea ce #pun, ci 4i dup2 ceea ce 3ac. Iar c!nd di#tanţa de la vorb2 la 3apt2
e#te con#iderabil2, -n#eamn2 c2 9nu mer0e ceva9. Foarte mulţi e#croci -4i datorea12 #ucce#ele
unei abilit2ţi -nn2#cute de a>4i -nv2lui interlocutorii -n vorbe 3rumoa#e 4i -n promi#iuni ce nu au
nici o le02tur2 cu realitatea.
"n 0eneral, c!nd #imţim c2 -n ad!ncul #u3letului no#tru per#i#t2 o nemulţumire &#emn al
di#onanţei co0nitive), -n#eamn2 c2 e#te momentul unei anali1e 9la rece9 a #ituaţiei -n care ne
a3l2m, pentru a lua c!t de repede po#ibil o deci1ie -n privinţa viitorului. Ne0li5area ace#tor
nemulţumiri interne, i0norarea lor con3orm principiului 9la#2 c2 trece9 ne pot duce uneori -n
#ituaţii ce par 32r2 #c2pare. "n 3ond, libertatea de opţiune, -n adev2ratul #en# al cuv!ntului,
impune mai -nt!i anali1a obiectiv2 a #ituaţiei, pentru ca abia dup2 aceea #2 3ie c2utat2 #oluţia
optim2.
Altern!nd tr2irile inten#e cu momentele de deta4are de#tinate anali1elor, ne putem de1volta
un anume #ceptici#m 4i un #imţ critic -n m2#ur2 #2 ne o3ere po#ibilitatea de a depi#ta la timp
in3luenţele nedorite c2rora le #untem #upu4i.

Iservarea normalităţii aparente

Cele mai e3iciente te;nici de manipulare #e ba1ea12 pe crearea unei aparenţe de normalitate.
:entru a avea #ucce#, a0enţii de in3luenţ2 trebuie #2 acţione1e -n a4a 3el -nc!t #2 nu atra02 atenţia
 

celor din 5ur. aport!ndu>ne la #ubcapitolul precedent, ei #unt 3oarte atenţi #2 nu le dea oca1ia
celorlalţi de a ob#erva c2 9nu #e potrive4te ceva9. Cer4etorii, c;iar 4i c!nd venitul lor lunar -l
dep24e4te de c!teva ori pe cel mediu pe economie, #e -mbrac2 -ntotdeauna -n 1drenţe, umbl2
murdari, -4i pun -n evidenţ2 r2nile &de multe ori intenţionat) pentru a #t!rni mila trec2torilor.
Marii e#croci #e -mbrac2 -ntotdeauna ele0ant, 3olo#e#c un limba5 elevat, #e comport2 aidoma
oamenilor de a3aceri veritabili. De multe ori, potenţialele victime nici nu mai veri3ic2 identitatea
celor cu care #tau de vorb2 de team2 #2 nu>i 9o3en#e1e9. "ntotdeauna cei care -4i a#um2 o alt2
identitate -ncearc2 #2 #e comporte, #2 vorbea#c2, #2 #e -mbrace precum cei pe care -i imit2, pentru
ca potenţialelor victime #2 le 3ie indu# #entimentul de normalitate menit #2 adoarm2 vi0ilenţa.
Comportamentul civili1at, re#pectul 4i #entimentele de prietenie 3aţ2 de cei din 5ur nu #unt
ec;ivalente cu a le acorda, necondiţionat, o -ncredere ab#olut2. "ntotdeauna, un minim #imţ critic
e#te bine venit. C;iar 4i cei mai apropiaţi nou2 tind, uneori, #2 ne exploate1e #l2biciunile pentru
a>4i #ati#3ace un intere#, #au cum #pun b2tr!nii, -ncearc2 9#2 ne apuce un de0et, pentru a ne lua
toat2 m!na9.
La nivel macro#ocial, toate re0imurile, indi3erent de ce orientare ar 3i ace#tea, -ncearc2 #2
induc2 oamenilor obi4nuiţi #entimentul de normalitate, -n m2#ur2 #2 5u#ti3ice acţiunile
0uvernamentale 4i #2 con3ere un #por de autoritate #upra#tructurii. Ace#t lucru #e reali1ea12, -n
 principal, prin controlul in3ormaţiilor, -n anii cinci1eci, 0uvernul tatelor /nite a re3u1at #2
averti1e1e cet2ţenii din Nevada a#upra pericolului c2derilor radioactive produ#e -n urma te#telor
nucleare. Oamenii au cre1ut -n #tarea de 3ormalitate9 4i nu 4i>au p2r2#it a4e12rile, pentru ca abia
mult mai t!r1iu #2 3ie de1v2luit2 incidenţa cre#cut2 a ca1urilor de cancer din Nevada.
"n ca1ul accidentului nuclear de la Cemob-l, autorit2ţile au re3u1at #2 o3ere in3ormaţii opiniei
 publice, iar c!nd de1a#trul nu a mai putut 3i a#cun#, au -ncercat #2>l minimali1e1e c!t de mult
 po#ibil. Ec;ipele de intervenţie nu au 3o#t averti1ate a#upra pericolului real la care #e expun,
locuitorii din -mpre5urimi au 3o#t lini4tiţi cu comunicate 3al#e, iar dup2 1ece ani #>a dovedit c2
mii de oameni au murit nevinovaţi, -n c;inuri 0roa1nice, tocmai din dorinţa 0uvernului de a
 p2#tra aparenţa de 9normalitate9, pentru a nu>4i 4i3ona 9ima0inea9.
"n om!nia po#trevoluţionar2, 4i nu numai, cuv!ntul de ordine -n toate mini#terele e#te
 p2#trarea #ecretului a#upra tuturor ne-mplinirilor 4i e4ecurilor, pentru a da impre#ia populaţiei c2
tran1iţia decur0e 9normal9. De c!te ori 1iarele independente public2 documente compromiţ2toare
la adre#a #upra#tructurii, prima m2#ur2 e#te demararea unei anc;ete pentru a #e depi#ta #cur0erea
de in3ormaţii. Din p2cate, -n ma5oritatea ca1urilor, acea#ta r2m!ne 4i #in0ura m2#ur2 luat2 de
0uvernanţi. De multe ori, -ncr!ncenarea autorit2ţilor de a p2#tra aparenţa de normalitate a5un0e
#2 3ri1e1e ab#urdul. A#t3el, dup2 revoluţia din decembrie (*+*, om!nia a 3o#t 10uduit2 de
demi#iile r2#un2toare ale unor importanţi 3uncţionari de #tat &4e3ul G2r1ii Financiare, 4e3ul
In#pectoratului General de :oliţie, 4e3ul erviciului de Contrain3ormaţii al Armatei etc), care au
-ncercat, prin 0e#turile lor, #2 arate c2 9nu mer0e ceva -n ţar29, re#pectiv c2 3enomenul corupţiei a
cuprin# cele mai -nalte #traturi ale #upra#tructurii. eacţia :uterii, -n toate ace#te ca1uri, a 3o#t
debara#area de ace4ti 3uncţionari incomo1i, care au #tricat impre#ia de 9normalitate9. onda5ele
de opinie arat2 c2 e3ectul a 3o#t exact contrar celui urm2rit de autorit2ţi. Omul obi4nuit re#imte
tot mai acut pericolul corupţiei, al coa0ul2rii #tructurilor crimei or0ani1ate -n #3erele -nalte ale
:uterii, -n ciuda me#a5elor lini4titoare venite 9de #u#9, con3orm c2rora, 9totul e#te normal9.
evenind la pre#a independent2, -n orice #tat civili1at, ea e#te con#iderat2 9c!inele de pa12 al
democraţiei9, -n #en#ul c2 menirea ei e#te aceea de a #ancţiona prompt orice di#continuitate, orice
3apt 9ce pare -n nere0ul29. Din ace#t motiv, pre#a #e a3l2 -ntr>o permanent2 opo1iţie cu tendinţa
autorit2ţilor de a p2#tra aparenţa de normalitate. Iar acu1ele venite din partea autorit2ţilor,
con3orm c2rora 1iarele independente #unt vinovate de ima0inea proa#t2 a #upra#tructurii -n oc;ii
cet2ţenilor, pentru c2 nu re3lect2 -n pa0inile lor 4i 3aptele po1itive &c!te ar 3i ace#tea), nu
repre1int2 dec!t tot o te;nic2 de manipulare &cea a 9ţintelor 3al#e9), prin care #e -ncearc2
tran#3erarea e4ecurilor autorit2ţilor -n #arcina pre#ei, -n realitate, re#pon#abilitatea pentru
ima0inea proprie revine -n -ntre0ime autorit2ţilor, -n timp ce menirea 1iarelor independente, dup2
cum #puneam, e#te aceea de a ob#erva di#continuit2ţile, pentru a>i o3eri cititorului po#ibilitatea #2
 

anali1e1e obiectiv #ituaţiile 4i #2 #e poat2 ;ot2r- -n per3ect2 cuno4tinţ2 de cau12 cu ce 3ormaţiune

 politic2 va vota atunci c!nd va veni vremea ale0erilor.
/n alt exemplu de aplicare a ace#tei te;nici privind 9aparenţa de normalitate9 -n om!nia
 po#tdecembri#t2 e#te dat de interviurile acordate pre#ei de c2tre cei incriminaţi -n raportul
9Apartamentul9 &raport e3ectuat de o comi#ie parlamentar2 #pecial2, av!nd ca obiect reparti1area
ile0al2 de locuinţe unor -nalţi demnitari). Cei intervievaţi au r2#pun# cu non4alanţ2 c2 ei au
obţinut locuinţele -n mod 9normal9, ca urmare a unor cereri 32cute, 9ca tot omul9, 3orurilor -n
drept #2 acorde re#pectivele #paţii locative. "n ace#t ca1, aparenţa de normalitate a 3o#t contra1i#2
3la0rant de cri1a de locuinţe exi#tent2 -n om!nia acelei perioade. Cei incriminaţi au utili1at
re#pectiva tactic2 tocmai pentru a a#cunde tra3icul de in3luenţ2 4i ile0alit2ţile prin care 4i>au
obţinut locuinţele 4i, din p2cate, ca -n multe alte ca1uri 3la0rante, nu #>a luat nici o m2#ur2 -n
 privinţa lor. punem din p2cate, pentru c2 perpetuarea unei a#emenea #t2ri are repercu#iuni mult
mai 0rave dec!t ar p2rea la prima vedere. reptat, -n con4tiinţa public2 #e in#inuea12 ideea c2
adev2rata #tare de 9normalitate9 -n om!nia e#te cea -n care #tructurile crimei or0ani1ate #e a3l2
la putere, -n care orice ile0alitate e#te permi#2 dac2 ai 9#patele a#i0urat9. Oamenii a5un0 la
conclu1ia c2 e#te mult mai #implu 4i mai pro3itabil #2 -ţi cauţi protectori pentru a -nc2lca le0ea,
dec!t #>o re#pecţi. e creea12 a#t3el un nou #i#tem de valori, o nou2 mentalitate, ce nu au nimic
comun cu cele exi#tente -n ţ2rile cu democraţie autentic2. Iar trecerea #pre o normalitate real2 va
3i mult mai 0rea 4i mai c;inuitoare. Dac2 va mai 3i vreodat2...
evenind la modalit2ţile propriu>1i#e de detectare a normalit2ţii aparente -n viaţa de 1i cu 1i
4i la #trate0iile de evitare a in3luenţei manipulatorilor -n a#t3el de ca1uri, trebuie remarcat2
di3icultatea 4i caracterul complex al ace#tora. Arti1anii manipul2rii depun e3orturi con#iderabile
 pentru a evita apariţia oric2rei di#continuit2ţi. i totu4i po#ibilit2ţi de ap2rare exi#t2. e#pectarea
unor re0uli de protocol 3oarte ri0ide nu impune neap2rat #upunerea necondiţionat2 3aţ2 de
ace#tea. e#pectarea oric2ror le0i, norme 4i re0ulamente, #cri#e #au ne#cri#e, nu -n#eamn2
abandonarea 5udec2rii lor cu un oc;i critic, mai ale# -n ca1urile -n care ele a3ectea12, c;iar 4i -ntr>
o mic2 m2#ur2, drepturi 3undamentale precum cele la liber2 exprimare, a#ociere #au in3ormare.
e#tarea unor a#emenea re0uli #e poate 3ace printr>o minor2 -nc2lcare a lor pentru a ob#erva
con#ecinţele. Dac2 reacţia e#te di#proporţionat de mare 4i de violent2, -n#eamn2 c2 9nu e -n
re0ul2 ceva9 4i trebuie #2 reevalu2m #ituaţia, eventual prin adunarea unor in3ormaţii #uplimentare
re3eritoare la cei cu care am intrat -n contact #au la re#pectiva #ituaţie #ocial2.
"n 0eneral, o anumit2 relaxare dublat2 de un #pirit noncon3ormi#t #unt nece#are -n a#emenea
#ituaţii pentru p2#trarea capacit2ţii de anali12 lucid2, -n m2#ur2 #2 #e#i1e1e aparenţa de
normalitate.

$esizarea falsei similarităţi

Marii arti1ani ai manipul2rii nu #e mulţume#c doar cu controlul total al victimelor. Ei devin
cei mai buni prieteni ai ace#tora, le captea12 a3ecţiunea 4i re#pectul, put!nd a#t3el #2 le
in3luenţe1e mult mai e3icient.
Cu trei decenii -n urm2, -n tatele /nite, un anume Geor0e @;itmore 7r. a recuno#cut
a#a#inarea a doi activi4ti #ociali4ti, dup2 ce 3u#e#e #upu# unor intero0atorii -ndelun0ate. El nu
numai c2 a #cri# o m2rturi#ire de 4ai1eci 4i una de pa0ini, dar a dorit #2>4i exprime -n mod public
admiraţia 3aţ2 de anc;etator, pe care a5un#e#e #2>l re#pecte mai mult dec!t pe propriul lui p2rinte.
:entru anc;etator, ace#te #entimente de admiraţie repre1entau dovada #uprem2 a abilit2ţii #ale de
a intra 9pe lun0imea de und29 a acu1atului, de a>i capta -ncrederea 4i de a>l determina, -n cele din
urm2, #2 3ac2 m2rturi#iri complete. Evenimentele ulterioare au demon#trat 32r2 dubiu c2
@;itmore 3u#e#e adu# -n #ituaţia de a recunoa4te un dublu a#a#inat pe care, de 3apt, nu el -l
comi#e#eP
:entru a 3i e3icienţi, manipulatorii -ncearc2, -n primul r!nd, 9#2 #e ba0e #ub pielea9 victimei.
Ei imit2 3elul de a #e comporta al celuilalt, -i -mp2rt24e#c idealurile 4i temerile, -i captea12
-ncrederea 4i prietenia. Apoi, atenţia #e mut2 imperceptibil dar continuu #pre 1ona ce -l
 

intere#ea12 pe manipulator. ictima #e mi4c2 mai 0reu, -n#2 -ncrederea pe care de5a o are -n noul
 prieten o 3ace #2 nu #e#i1e1e depla#area, mai ale# c!nd partenerul 4tie exact c!nd #2 3olo#ea#c2 un
0e#t prietene#c #au un 1!mbet de -ncura5are. "n 3inal, victima #u3er2 o tran#3ormare complet2, de
care nici m2car nu>4i d2 #eama. ariante ale unor a#emenea procedee #e -nt!lne#c, #pre exemplu,
-n relaţia dintre anc;etator 4i deţinut #au -ntre deţinut 4i cole0ii #2i de celul2, veterani, -n cadrul
 procedeelor de #p2lare a creierului de#pre care am vorbit -ntr>un capitol anterior.
Dar 3al#a #imilaritate apare 4i -n #ituaţii dintre cele mai #imple, c!nd manipulatorul
acţionea12 uneori din in#tinct, 32r2 un plan dinainte #tabilit. "n #ubcapitolul precedent vorbeam
de#pre le0area unor prietenii. Fiec2ruia dintre noi i #e pare 9normal9 ca noul amic #2 aib2
acelea4i idealuri, acelea4i obiceiuri, acela4i mod de a #e -mbr2ca #au de a vorbi. "ntr>un anume 3el
ne recunoa4tem -n el, primim o con3irmare a 3aptului c2 ceea ce 3acem, 0!ndim #au #imţim noi
e#te corect, de vreme ce 4i alţii #e mani3e#t2 la 3el. reptat, -ncrederea pe care o avem -n noi
-n4ine #e tran#3er2 a#upra noului prieten, iar #piritul critic #e diminuea12 tot mai mult. Devenim
a#t3el victime u4oare ale celor care 3olo#e#c acea#t2 te;nic2 a 3al#ei #imilarit2ţi.
:entru a ne 3eri de a#t3el de #ituaţii e#te nece#ar #2 anali12m cu atenţie comportamentul
noului partener de relaţie, #2 vedem dac2 #upralicitea12 -ntr>un anume context 4i de ce, #2 3acem
di3erenţa -ntre ceea ce vorbe4te #au promite 4i ceea ce 3ace cu adev2rat, #2>i cerem, din c!nd -n
c!nd, c!te o dovad2 c!t de mic2, dar concret2, de prietenie.
E#te adev2rat c2 exacerbarea unui a#emenea comportament critic 3aţ2 de orice nou2
cuno4tinţ2 ar putea #2 ne -mpiedice #2 tr2im din plin. :ermanenta ne-ncredere -n ceilalţi,
 b2nuielile, teama de a nu 3i -n4elaţi nu pot r2m!ne ne#e#i1ate prea mult timp de c2tre cei din 5ur
4i ar putea #2 ne i1ole1e. :robabil, -n marea ma5oritate a ca1urilor, e#te mai bine #2>i privim pe
oameni cu -ncredere, c;iar cu ri#cul de a 3i de1am20iţi mai t!r1iu. :entru c2 toate a#tea ţin, -n
ultim2 in#tanţ2, de 3armecul vieţii. De 3apt, #ecretul #upravieţuirii decente nu con#t2 -n a ne
comporta ca 4i cum am tr2i -ntr>o lume de du4mani, ci de a -nv2ţa din 0re4elile noa#tre 4i ale
celorlalţi Accept!nd c2 am 0re4it -n anumite #ituaţii, c;iar 4i numai pentru 3aptul c2 ne>am la#at
am20iţi, ne va 3i mult mai u4or, dup2 aceea, #2 ne 3erim.

 )dentificarea competenţei aparente

Dincolo de credibilitatea real2 a unei per#oane, pe cei din 5ur -i impre#ionea12 competenţa,
-ncrederea 4i #i0uranţa de #ine pe care acea#ta o mani3e#ta. Oamenii puternici 3a#cinea12 nu
numai prin ceea ce #pun, ci 4i prin tonalitatea vocii, prin 0e#turi, prin po#tur2. Cineva care #e uit2
direct -n oc;ii interlocutorului, #t2 3oarte aproape de ace#ta 4i vorbe4te r2#picat, reu4e4te 3oarte
u4or #2 #e impun2.
:e de alt2 parte, cei u4or in3luenţabili mani3e#t2 o permanent2 #tare de incertitudine, at!t prin
ceea ce #pun, c!t, mai ale#, prin ceea ce nu #pun. E1it2ri minore precum pau1ele -n vorbire #au
 b!lb!ielile pot 3i u4or de manipulat pentru c2 ele exprim2, -n acel moment, o 5udecat2 con3u12,
deci o vulnerabilitate #porit2 a celui -n cau12. Multe dintre manualele de#tinate v!n12torilor din
ţ2rile occidentale le o3er2 ace#tora #3aturi privind exploatarea celor mai ne-n#emnate 0e#turi 4i
e1it2ri ale potenţialilor cump2r2tori.
Foarte mulţi manipulatori -4i creea12 cu atenţie o ima0ine de indivi1i puternici, competenţi,
#i0uri pe ei -n4i4i, de#tinat2 #2>i intimide1e pe cei cu care vin -n contact. Liderii #ectelor extre>
mi#te -4i con#truie#c o aur2 de mi#ter inde#ci3rabil -n 5urul lor, 3olo#e#c un limba5 #peci3ic,
9acce#ibil doar iniţiaţilor9 &c;iar dac2 nu #emni3ic2 nimic concret), tocmai pentru a>i putea
#ub5u0a mult mai u4or pe novici. Conduc2torii #i#temelor totalitare, de a#emenea, -4i ba1ea12
ideolo0ia pe 93undamente 4tiinţi3ice9, #e comport2 ca veritabile 3i0uri me#ianice, mai pre#u# de
orice b2nuial2, #e eri5ea12 -n deţin2tori ai adev2rului ab#olut, dincolo de 9-nţele0erea9 ma#elor de
manevr2. :!n2 4i cele mai ne#emni3icative 0e#turi #unt #upu#e nece#it2ţii de a>4i crea o ima0ine
de competenţ2 ab#olut2. A#t3el orice activi#t e#te obi4nuit din #tart #2 #e adre#e1e celor din a3ara
ierar;iei, indi3erent de v!r#ta #au competenţa real2 a ace#tora, cu 9tu9, 9m2i9 #au c;iar #2 3olo>
#ea#c2 expre#ii triviale pentru a>4i demon#tra 9#uperioritatea9.
 

:uteţi #2 -ncercaţi 4i #in0uri un experiment. Atunci c!nd un 3uncţionar v2 vorbe4te t2io#, la

 per tu, r2#pundeţi>i -n acela4i 3el. De multe ori -l veţi vedea cum -4i -ndulce4te tonul vocii 4i trece
la pronumele de politeţe.
Cum #e poate re1i#ta unor #ituaţii -n care cei cu care venim -n contact exercit2 o putere de
3a#cinaţie 0reu de evitat? :rimul pa# e#te acela de a anali1a r2#pun#urile 9pro0ramate9 pe care
ace4tia le a4teapt2 de la noi 4i de a re3u1a ro#tirea lor -n ca1 c2 nu #unt 5u#ti3icate. Niciodat2 nu
trebuie #2 acceptaţi un lucru ce vi #e pare 9ciudat9 doar din cau1a pre#iunii 4i a in#i#tenţelor
celuilalt. "n marea ma5oritate a ca1urilor, o am!nare e#te bine venit2 pentru 5udecarea la rece a
#ituaţiei. "n acela4i timp, re3u1ul de a accepta necondiţionat premi#ele impu#e de cineva, cu
aparenţ2 de credibilitate #au competenţ2, v2 poate #timula -ncrederea -n propria dumneavoa#tr2
 per#oan2, ec;ilibrul 4i 0!ndirea lucid2.
Dac2 v2 con#ideraţi o per#oan2 u4or in3luenţabil2, 0!ndiţi>v2 c2 totu4i 3iecare 3iinţ2 uman2,
cu calit2ţile 4i de3ectele ei, e#te unic2 -n 3elul #2u. :oate c2 tocmai cei care vi #e par puternici au
la r!ndul lor #l2biciuni a#cun#e, mult mai 0rave dec!t #impla dumneavoa#tr2 timiditate, de care ei
-ncearc2 #2 pro3ite. eacti>vaţi>v2 -n memorie un epi#od din viaţa dumneavoa#tr2 -n care v>aţi
#imţit puternic&2), -n care v>aţi bucurat de re#pectul 4i admiraţia celor din 5ur. :2#traţi acea#t2
ima0ine numai pentru dumneavoa#tr2, ca pe un #ecret intim, 4i 0!ndiţi>v2 la ea ori de c!te ori veţi
-ncerca un #entiment de #l2biciune. a 3i dovada de neconte#tat c2 puteţi 3i o per#oan2 puternic2,
la 3el cu cei care v2 3a#cinea12 -ntr>un moment #au altul al vieţii, #au c;iar mai pre#u# de ei. Nu
v2 mai 0!ndiţi la amintirile nepl2cute, eliminaţi incertitudinile 4i anali1ele interioare
de#cura5ante. Concentraţi>v2 atenţia a#upra a ceea ce aveţi de 32cut -n mod concret, -n loc #2 v2
 pierdeţi timpul cu tot 3elul de -ndoieli 3aţ2 de propria dumneavoa#tr2 per#oan2. A#emenea
dialo0uri interne v2 pot 3ace extrem de vulnerabil&2) -n 3aţa manipulatorilor care 4tiu extrem de
 bine cum #2 le ob#erve 4i #2 le exploate1e.
Acţion!nd, anali1!nd, ne0ociind, re3u1!nd #2 colaboraţi #ub pre#iune, veţi 3i mult mai 0reu
de in3luenţat.

$esizarea confuziei cognitive

De multe ori, la nivel macro#ocial, dar nu numai, indivi1ii #unt inte0raţi unei 9lumi mai
 bune9 prin exploatarea erorilor din vec;iul mod de viaţ2, dar, mai ale#, prin controlul
in3ormaţiilor. Arti1anii manipul2rii apelea12 la analo0ii 3al#e, la di#tor#iuni #emantice, la
etic;et2ri retorice, a5un0!nd p!n2 la re#crierea i#toriei #au la 9reinventarea9 unor 4tiinţe
3undamentale, pentru a motiva noul #i#tem #ocial. "n ace#t mod, individul e -mpiedicat #2
 perceap2 realitatea a4a cum e#te, limit!ndu>#e la a tr2i -ntr>o lume ilu1orie, -n care #imbolurile
-nlocuie#c concretul.
"n coa0ularea #ociet2ţilor ba1ate pe ideolo0ia comuni#t2, un rol 3undamental l>a avut
recon#iderarea i#toriei, pe principiul or%ellian, con3orm c2ruia 9cel care controlea12 pre1entul
controlea12 trecutul, iar cel care controlea12 trecutul controlea12 4i viitorul9. "n capitolul dedicat
#i#temelor totalitare am v21ut, pe lar0, cum #>a acţionat pentru crearea 9omului nou9, pentru
impunerea unei noi mentalit2ţi, pentru rede3inirea culturii 4.a.m.d. "n#2 utili1area con3u1iei
co0nitive #e aplic2 4i -n ca1uri de manipul2ri medii #au mici, pentru a c!4ti0a controlul a#upra
individului.
"n 0eneral, ori de c!te ori #e#i1aţi c2 o explicaţie e#te neclar2, c2 unele 0eneralit2ţi #unt
extrem de va0i, c2 me#a5ele tran#mi#e de diver4i vorbitori #unt retorice, con3u1e ori necon3orme
cu realitatea, -n#eamn2 c2 9nu mer0e ceva9. "n ma5oritatea ca1urilor, pentru a e#camota realitatea
#au pentru a>4i a#cunde obiectivele reale, diver4i indivi1i -ncearc2 #2 apele1e la noi con#trucţii
#emantice, la etic;et2ri neobi4nuite #au la teorii cu aparenţ2 de 3undamentare 4tiinţi3ic2. pre
exemplu, pentru c2 tran1iţia -n om!nia po#trevoluţionar2 a -nre0i#trat nenum2rate poticneli, ea
a 3o#t cali3icat2 drept 9ori0inal29, acea#t2 etic;et2 3iind con#iderat2 #u3icient2 pentru a motiva
e4ecurile 9inevitabile9, dar 4i pentru a induce ideea c2, de4i 9ori0inal29, tran1iţia exi#t2 4i
avan#ea12 trium3al. Nici unul dintre utili1atorii ace#tei etic;ete nu a explicat vreodat2, -n mod
 

concret, ce -nţele0e prin termenul de 9ori0inal9. Dac2 anali12m pro0ramele partidelor de pe

#cena politic2 rom!nea#c2 vom vedea c2 multe, c;iar 4i dintre cele cu aderenţ2 #emni3icativ2 la
electorat, nu au o doctrin2 clar2, acea#ta 3iind -nlocuit2 cu 0eneralit2ţi extrem de va0i 4i de
con3u1e. i exemplele pot continua la ne#3!r4it.
:entru a #c2pa de tentativele de in3luenţare prin inducerea unor a#t3el de con3u1ii co0nitive,
cea mai e3icient2 cale e#te aceea de a pune mereu -ntreb2ri. Atunci c!nd ceva vi #e pare neclar,
-ntrebaţi p!n2 v2 l2muriţi. Foarte mulţi a0enţi de in3luenţ2 -ncearc2 evitarea unor r2#pun#uri
concrete prin crearea unui #entiment de 5en2 -n interiorul celui care e#te nel2murit. Fie indirect,
 printr>o privire #ever2 #au ironic2, 3ie direct, prin 3ra1e, uneori c;iar brutale, de 0enul (şti prea
 prost să înţelegi9 %um poţi să pui asemenea întreări; Te credeam mai deştept9 (şti prea nervos
ca să judeci cu luciditate9 4.a.m.d. "n a#t3el de ca1uri, cel mai indicat e#te #2 aplicaţi 9metoda Ion
oat29, -ntreb!nd la modul 3oarte nevinovat Domnule, e'plicaţia dumneavoastră este e'celentă,
dar prea elevată pentru mine. *ţi putea să repetaţi concret, în câteva cuvinte, ce aţi vrut să
 spuneţi; Evident, -n 3uncţie de #ituaţie 4i de interlocutor, puteţi 3olo#i un ton #erio# #au mucalit,
 puteţi re3ormula -ntrebarea, puteţi 02#i alte variante. E#enţial e#te #2 -ntrebaţi.

$esizarea confuziei emoţionale

Cel mai puternic in#trument de manipulare a individului e#te apelul la #entimentele #ale.
Arti1anii manipul2rii elaborea12 #trate0ii, uneori extrem de complexe, pentru a trece de bariera
raţiunii c2tre emoţiile individului, pentru a>i exploata cele mai a#cun#e dorinţe #au temeri,
mer0!nd p!n2 la activarea in#tinctului 3undamental de con#ervare. Ei urm2re#c cu atenţie ce
anume a4teapt2 #ubiecţii -ntr>o anume #ituaţie #ocial2, care #unt #ur#ele de team2 #au de inducere
a unui #entiment de vinov2ţie, ce intere#e #au dorinţe intime #e mani3e#t2, mai mult #au mai puţin
vi1ibil, la un anumit moment dat. Cuno#c!nd toate ace#tea, e#te 3oarte u4or apoi pentru
manipulatori #2 vin2 -n -nt!mpinarea nece#it2ţilor emoţionale ale indivi1ilor, #2 le cucerea#c2
-ncrederea 4i #2>i #ub5u0e, 32r2 ca ei #2>4i dea #eama. au dac2 reali1ea12 c2 au 3o#t manipulaţi,
de cele mai multe ori e#te prea t!r1iu pentru a mai 3ace ceva.
Diane Louie, o #upravieţuitoare a tra0ediei din 5un0la Gu8anei &a 32cut parte din 0rupul de
3u0ari, condu# prin 5un0l2 de Clar=, -n dimineaţa de dinaintea ma#acrului), pove#tea o amintire
dureroa#2 din viaţa ei. "ntr>o 1i #>a -mboln2vit din cau1a unui viru# inte#tinal 4i a 3o#t du#2 la
in3irmeria din 7one#to%n. Ceva mai t!r1iu, 7im 7one# a venit la patul ei 4i a -ntrebat>o %um te
mai simţi; Ea #>a cu3undat -n p2turi, evit!nd #2>l privea#c2 -n oc;i.  *i vrea să mănânci ceva
anume;, a continuat 7one#. Diane 4i>a amintit atunci de locuinţa ei mi1erabil2, de 0!ndacii din
m!ncare, de munca i#tovitoare, de toate promi#iunile cu care 7one# i>a -n4elat pe ea 4i pe ceilalţi
4i a r2#pun# &u. Totul e în regulă. 4ă simt mai ine. Mult mai t!r1iu avea #2 declare *m ştiut
atunci că, dacă acceptam vreo favoare, i-aş fi aparţinut pentru totdeauna. De aceea n-am vrut
 să-i datorez nimic. Cum #puneam, Diane Louie a 3o#t unul dintre 3oarte puţinii #upravieţuitori ai
tra0ediei 3inale.
"n #i#temele totalitare, o #trate0ie extrem de complex2 e#te pu#2 -n mi4care pentru
exploatarea #entimentului de vinov2ţie. unt ima0inate noi p2cate, #e -ntocme#c do#are, individul
e#te permanent ameninţat cu ceea ce ar putea #2 i #e -nt!mple dac2 nu re#pect2 normele impu#e
de re0im. Dar #trate0ia e#te aplicat2, -n continuare, 4i dup2 colap#ul re#pectivelor #i#teme. "n
om!nia po#trevoluţionar2, 4anta5ul a devenit o veritabil2 politic2 de #tat. :rimul val a 3o#t
repre1entat de ameninţ2rile cu publicarea do#arelor -ntocmite de #ecuritate. Cum, -ntre timp,
opinia public2 4i>a pierdut intere#ul 3aţ2 de trecutul mai mult #au mai puţin tulbure al di3eritor
 per#onalit2ţi, #>a trecut la cel de>al doilea val, repre1entat de ameninţarea cu do#arele penale. "n
mod voit, pe de o parte #>a perpetuat ;ao#ul le0i#lativ, iar pe de alta aparatul de 5u#tiţie a 3o#t
32cut ine3icient prin aruncarea lui -ntr>o cri12 32r2 precedent. "n ace#t mod, declan4area urm2ririi
 penale, -n marea ma5oritate a ca1urilor -n care #unt implicate per#onalit2ţi importante, a r2ma# -n
-ntre0ime la latitudinea celor a3laţi la putere. "n con#ecinţ2, ori de c!te ori intere#ele :uterii o cer,
do#arele penale ale unor opo1anţi #unt trimi#e 5u#tiţiei. "n acela4i timp, c!nd acelea4i intere#e o
 

cer, proce#ele #unt #tin#e 4i a3acerile mu4amali1ate p!n2 la noi ordine.

Dar manipul2rile ba1ate pe con3u1ia emoţional2 nu #e limitea12 numai la exploatarea
#entimentelor de vin2 #au de team2. Extrem de #ubtil2 e#te exploatarea dorinţelor intime ale
indivi1ilor. O locuinţ2 con3ortabil2, o depla#are -n #tr2in2tate, o 3uncţie important2 4.am.d.,
o3erite la momentul oportun, pot crea #entimente de recuno4tinţ2 extrem de puternice, prin care
c;iar 4i cei mai apri0i du4mani pot 3i redu4i la t2cere. De a#emenea, diver#ele cadouri, atra0erea
-n anumite a3aceri, -n care mira5ul banilor poate -ntuneca raţiunea, pot deveni mai t!r1iu
in#trumente extrem de e3iciente pentru 4anta5ul #entimental 4i c;iar pentru cel cu conotaţie
 penal2.
 Nece#it2ţile #exuale ale indivi1ilor 4i cele mai a#cun#e dorinţe ale ace#tora -n domeniu pot 3i
4i ele exploatate pentru a 0enera po#ibilit2ţi de 4anta5 ulterioare. candalul de la 9exi Club9, din
Bucure4ti, e#te elocvent -n ace#t #en#. De4i, -n nenum2rate interviuri, o3icialit2ţile au vorbit
de#pre 1eci de ca#ete pe care 3u#e#er2 -nre0i#trate, cu camere a#cun#e, delirurile #exuale ale unor
importante per#onalit2ţi ale vieţii publice rom!ne4ti, re#pectivele -nre0i#tr2ri nu au con#tituit
niciodat2 obiectul vreunei anc;ete #erioa#e, ele 3iind de#tinate exclu#iv 4anta5ului la nivel -nalt.
Cobor!nd la nivelul #tr21ii, trebuie remarcat c2 p!n2 4i cel mai banal cer4etor #e azează, -n
activitatea lui, pe inducerea unui #entiment de vin2 &al2turi de mil2) -n #u3letele trec2torilor,
 pentru 3aptul c2 ei #unt bine -mbr2caţi, -n 0eneral bine ;r2niţi, -n timp ce el #u3er2 de 3oame #au
de 3ri0. La 3el, nenum2raţi e#croci #e dau drept 0unoieri, controlori, poliţi4ti, an0a5aţi ai unor
a#ociaţii de caritate etc, exploat!nd #entimentele pe care oamenii le au 3aţ2 de re#pectivele
in#tituţii #au or0ani1aţii.
:entru a #e#i1a -ncerc2rile de manipulare ce #e 3ac a#upra noa#tr2 pe ba1a con3u1iei
emoţionale, ar trebui #2 ne inducem c!teva momente de deta4are, de anali12 lucid2, ori de c!te
ori #imţim c2 abu1ea12 cineva de #entimentele noa#tre, c!nd avem un di#con3ort p#i;ic, #au c!nd
#e#i12m c2 9ceva nu e#te -n ordine9. "ncerc!nd #2 02#im cau1ele ace#tor activ2ri emoţionale, am
 putea, -n multe ca1uri, #2 vedem dac2 #entimentele avute -n acel moment #unt provocate cu un
#cop anume #au au o motivaţie ce nu ţine neap2rat de manipulare.
i totu4i, e#te 3oarte 0reu #2 acţion2m a#t3el -n toate -mpre5ur2rile, deoarece ar trebui #2
apel2m la momentele de deta4are cel puţin de c!teva ori pe 1i. O a#emenea metod2 #e impune
doar atunci c!nd -ntr>adev2r #imţim c2 pre#iunea emoţional2 a atin# cote -n0ri5or2toare. "n re#t,
cel mai indicat ar 3i #2 ne lu2m c!teva m2#uri elementare de precauţie.
 Nu v2 de1v2luiţi niciodat2, mai ale# -n pre1enţa #tr2inilor #au a unor cuno4tinţe
-nt!mpl2toare, dorinţele intime, punctele vulnerabile, temerile #au incertitudinile. orbiţi c!t mai
 puţin de#pre trecutul dumneavoa#tr2, nu v2 l2#aţi antrenaţi -n con3e#iuni ce nu -4i au ro#tul,
evitaţi #2 v2 de#c;ideţi #u3letul -n 3aţa oricui. C;iar 4i cel mai bun prieten #e poate 3olo#i, c!ndva,
de #ecretele pe care i le>aţi de#t2inuit numai lui.
Evitaţi tentaţiile de orice 3el. "n 0eneral, darurile nu cad din cer. G!ndiţi>v2, -nainte de a
accepta 0enero1itatea cuiva, la ce v>ar putea duce un 3ire#c #entiment de recuno4tinţ2. "n  (neida
lui er0iliu, marele preot al roiei, Laocoon, -ncerc!nd #2>i convin02 pe concet2ţenii #2i #2 nu
introduc2 -n cetate calul de lemn l2#at de a;ei pe ţ2rm, -n care #e a3la Odi#eu -mpreun2 cu
#oldaţii #2i, #>a adre#at mulţimii cu o 3ra12 devenit2 celebr2 Timeo danaos el dona ferentes 04ă
tem de danai c"iar şi când aduc daruri1. Dup2 cum #e 4tie, din ne3ericire, temerea b2tr!nului
 preot #>a dovedit -ntemeiat2. Nu ar 3i r2u #2 v2 amintiţi ace#t epi#od ori de c!te ori cineva la care
nu v2 a4teptaţi v2 o3er2 daruri.

 Jocul de-a alegerea 

"n ţ2rile cu #i#tem concurenţial veritabil, cei mai ver#aţi v!n12tori nu #e mulţume#c doar a>l
determina pe client #2 cumpere unul dintre produ#ele o3erite de ei, ci continu2 di#cuţia pentru a>l
convin0e c2 9a 32cut cea mai bun2 ale0ere9. "n ace#t 3el #e creea12 o le02tur2 #ubtil2 -ntre ei 4i
cump2r2tor, care -l va determina pe ace#ta #2 le devin2 client permanent. Mai mult, -ndat2 ce
#imt c2 omul e#te deci# #2 3ac2 o cump2r2tur2 -n ma0a1inul lor, -i pre1int2 mai multe #ortimente,
 

cu preţuri din ce -n ce mai ridicate 4i de calitate #uperioar2, accentu!nd pe 3aptul c2 9ale0erea -i

aparţine9. Evident, au 0ri52 #2>i induc2 #entimentul c2 po#ibilitatea de ale0ere #e re3er2 la ce
anume #2 cumpere, nu la dacă #2 cumpere ceva ori nu. "n ca1 c2 re#pectivul cump2r2tor -nclin2
#2 ia un produ# ie3tin, -i pre1int2 -n continuare calit2ţile #uplimentare ale m2r3urilor de acela4i
0en, dar mai #cumpe, #u0er!ndu>i c2 depinde numai de el dac2 vrea #2 ia un lucru pro#t la un preţ
mic #au accept2 #2 dea c!ţiva bani -n plu# pentru a avea o mar32 -ntr>adev2r de calitate.
e;nica re#pectiv2 nu #e aplic2 doar -n domeniul comercial. O variant2 a ei e#te repre1entat2
de #trate0ia 93ructului oprit9. Liderii unor #ecte extremi#te, precum 4i conduc2torii unor or0a>
ni1aţii cu i1 ocult ima0inea12 tot 3elul de ritualuri iniţiatice, care #2 pre#upun2 c!t mai multe
e3orturi din partea novicelui pentru a le parcur0e. "n ace#t mod, #ati#3acţia 3inal2 a noului adept,
 precum 4i 3idelitatea #a 3aţ2 de #ect2 #au or0ani1aţie vor 3i incomparabil mai mari dec!t -n ca1ul
unei accept2ri 3ormale. :#i;olo0ii 7ac= 4i ;aron Bre;m au publicat -n (*+( re1ultatul unor
#tudii prin care #e con#tat2 c2, cu c!t #unt mai #evere re#tricţiile impu#e individului, cu at!t
dorinţa ace#tuia de a le -n3runta e#te mai mare. entaţia 93ructului oprit9 -i d2 individului
#entimentul c2 nu are dec!t o opţiune, celelalte 3iind nedemne de atenţie. e;nica a 3o#t aplicat2
4i de multe partide extremi#te, care, mai ale# atunci c!nd au 3o#t #coa#e -n a3ara le0ii, au reu4it #2
adune un num2r record de adepţi, -n #pecial prin exa0erarea per#ecuţiilor la care au 3o#t #upu#e
#au c;iar prin inventarea unor po0romuri ori atentate la adre#a membrilor lor.
:entru a re1i#ta ace#tui 5oc de>a 9ale0erea9, e#te nece#ar #2 lu2m -n con#iderare, -ntotdeauna,
4i variante de#pre care nu ni #e vorbe4te. pre exemplu, ima0inaţi>v2 c2 #unteţi -ntr>un bom>
 bardier 4i vi #e adre#ea12 -ntrebarea %âte ome ar treui să aruncăm; !na, două, sau zece;
 Nu e#te nece#ar #2 #puneţi c!te. :uteţi 3oarte bine ale0e un r2#pun# neindu# de -ntrebare  &ici
una. De a#emenea trebuie #2 anali12m de 3iecare dat2, cu atenţie, #ituaţii -n care #untem
ademeniţi cu 93ructul oprit9. De multe ori, de exemplu, preţurile unor produ#e #unt arti3icial
ridicate doar pentru c2 ace#tea #e v!nd -ntr>un ma0a1in din care cump2r2 #nobii #au, mai bine
1i#, 9lumea bun29. Exi#t2 -n#2 nenum2rate alte ma0a1ine, unde #e pot 02#i acelea4i m2r3uri, de
aceea4i calitate, la preţuri #en#ibil mai mici, doar c2 de#pre ele nu #e vorbe4te.
"n 0eneral, atunci c!nd cineva ne impune #2 acţion2m -ntr>un anume 3el, putem #2>i te#t2m
intenţiile, m2car cu o opo1iţie 3ormal2, pentru a>i vedea reacţiile. Atunci c!nd ni #e o3er2 po#ibi>
litatea de a ale0e -ntre mai multe variante e#te indicat #2 ne 0!ndim dac2 nu exi#t2 4i o alta
nemenţionat2 de interlocutor, -n#2, poate, mult mai 3avorabil2 nou2. "n anumite #ituaţii,
interlocutorul poate in#i#ta ve;ement a#upra unei variante numai ca #2 ne tre1ea#c2 #u#piciunea
4i #2 ne determine #2 ale0em o a doua po#ibilitate, 3avorabil2 pentru el. e#taţi>l, accept!ndu>i
variantaP Dac2 are un plan a#cun#, va 3i luat prin #urprindere 4i #e va da de 0ol.
"n orice ca1, 0!ndiţi>v2 c2 aproape -ntotdeauna exi#t2 o #oluţie ce nu a 3o#t luat2 -n calcul.
:oate 3i c;iar cea de care aveţi nevoie.

:ândirea de Srup
ucce#ul manipul2rilor pe #car2 lar02 depinde, -n primul r!nd, de modul -n care individul a
3o#t cu3undat -n anonimatul ma#ei de manevr2. Liderii #i#temelor totalitare, precum 4i
conduc2torii unor #ecte extremi#te depun e3orturi con#iderabile #pre a inocula -n minţile celor pe
care -i manevrea12 #entimentul 3idelit2ţii necondiţionate 3aţ2 de re#pectivul 0rup #ocial.
epet!nd la ne#3!r4it preceptele teoriei ba1ate pe -mp2rţirea oamenilor -n 9buni9 4i 9r2i9, ei -i 3ac
 pe adepţi #2 cread2 #incer c2 3ac parte din 0rupul #ocial 9bun9, 9corect9, -n timp ce re#tul lumii
e#te alc2tuit din 9r2i9 4i 9tic2lo4i9. Orice idee ce nu core#punde re#pectivei ideolo0ii e#te
cali3icat2 drept eretic2 #au drept o expre#ie a tr2d2rii.
Manipularea #e reali1ea12 -n #pecial prin controlul in3ormaţiilor, dar 4i prin i1olarea
0rupului, pentru a evita orice contacte ale membrilor #2i cu lumea exterioar2. "n capitolul dedicat
#i#temelor totalitare am v21ut, pe lar0, -n ce mod #e 3ace controlul in3ormaţiilor, pentru a permite
acce#ul oamenilor obi4nuiţi numai la 4tirile ce #u#ţin politica re0imului. De a#emenea, am v21ut
cum #e rede3-ne#c i#toria, morala, 3ilo1o3ia, limba, cum #e modi3ic2 #i#temul educaţional, cum #e
 

d2 o nou2 -n32ţi4are ora4elor, #atelor 4.a.m.d., totul pentru a>l rupe complet pe individ de
in3luenţele vec;iului mod de viaţ2 &de 9mentalit2ţile bur0;e1o>mo4iere4ti9, 9reacţionare9) 4i
 pentru a>l tran#3orma -n 9omul nou9. Acelea4i te;nici #e aplic2, la #car2 redu#2 4i -n diver#e
variante, -n orice #ect2 reli0ioa#2 extremi#t2.
O dat2 ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul 4i nici o po#ibilitate de acce# la
#ur#e alternative de in3ormaţie, identitatea lui #e evapor2 4i el va 3i inte0rat 0rupului. Compor>
tamentul, 0!ndirea 4i c;iar #entimentele lui #e vor adapta noilor #tandarde, #i#teme de valori, le0i
4i re0ulamente. :entru a #c2pa de c;inul interior, determinat de 3enomenul di#onanţei co0nitive,
el va a5un0e #2 cread2 #incer -n noua ideolo0ie #au vi1iune a#upra vieţii, -n noile re0uli de 0rup 4i
va 3i mult mai preocupat de alinierea la modul de 0!ndire 0eneral, dec!t de exprimarea unor
 p2reri critice #au de anali1a obiectiv2 a #ituaţiilor. Cu timpul va avea c;iar impre#ia c2 particip2
e3ectiv la luarea deci1iilor, c2 ;ot2r!rile luate 9-n unanimitate9 #unt cele 9corecte9, c2 noua lume
-n care tr2ie4te e#te 9cea mai bun2 dintre toate9. i c;iar dac2 nu e#te totalmente #upu# noii
ideolo0ii, i1olarea 3aţ2 de lumea exterioar2, intoxicarea cu in3ormaţii a4a>1i# 9corecte9 4i
contactul permanent cu o politic2 ce -mparte totul -n 9alb9 4i 9ne0ru9, 9bun9 4i 9r2u9, 9corect9 4i
9incorect9 -i vor 3orma un mod de 0!ndire 3oarte 0reu de readu# la normalitate.
I1olarea e#te aplicat2 4i -n #ituaţii dintre cele mai comune, pentru a in3luenţa individul #2
3ac2 un lucru #au altul. :oliţia -4i intero0;ea12 #u#pecţii -n camere 0oale, 32r2 nici un 3el de
mobilierR pu4c2riile, #pitalele de boli nervoa#e, centrele de reeducare #unt locuri i1olate, #ectele
extremi#te #e retra0 -n campu#uri unde contactul cu lumea exterioar2 e#te inexi#tent.
e;nica inocul2rii unei 90!ndiri de 0rup9, atunci c!nd ea e#te aplicat2 unui -ntre0 #i#tem
#ocial, e 0reu de #e#i1at, dar nu impo#ibil. Greu -n #pecial din cau1a 3aptului c2 cel care #e#i1ea12
la un moment dat c2 9nu mer0e ceva9, #e vede pu# -n #ituaţia de a #e a4e1a 9-mpotriva curentului
0eneral9. i totu4i, dac2 -n #i#temele totalitare o a#t3el de atitudine ar atra0e dup2 #ine pedep#e
#evere, -n #i#temele democratice ea e#te po#ibil2 32r2 urm2ri, iar -n #i#temele democratice -n cur#
de cri#tali1are &precum cele din #tatele po#tcomuni#te) e#te c;iar bine venit2, pentru a impul#iona
3ormarea unei mentalit2ţi noi, de#c;i#e con3runt2rii autentice de idei.
Cum putem #e#i1a dac2 #untem victime ale ace#tor te;nici de impunere a unei 90!ndiri de
0rup9? "n primul r!nd printr>o anali12 la rece a comportamentului, a 0!ndirii 4i a #entimentelor
noa#tre. Dac2 am a5un# #2 credem necondiţionat -n anumite idei, de4i #untem pu4i -n 3aţa a
numeroa#e 3apte concrete ce le contra1ic, dac2 -i con#ider2m pro4ti #au du4mani pe cei care au
alte p2reri dec!t ale noa#tre, dac2 ne limit2m numai la anumite #ur#e de in3ormaţie, ce ne #u#ţin
concepţiile, dac2 a5un0em #2 d2m r2#pun#uri #tandard, al c2ror -nţele# pro3und nici m2car nu ne
e#te prea clar, -n#eamn2 c2 ne a3l2m #ub in3luenţa total2 a manipulatorilor ce ne>au inoculat
 politica -mp2rţirii tuturor 3aptelor 4i ideilor -n 9albe9 4i 9ne0re9, -n 9corecte9 4i 9incorecte9. "n
viaţa real2 exi#t2 nenum2rate tonuri de 0ri, nenum2rate variante 4i nimeni nu #e poate crede
deţin2torul adev2rului ab#olut.
Dialo0ul autentic, #c;imbul de idei, recunoa4terea 0re4elilor, anali1a lucid2 a 3aptelor #unt
 pa4i importanţi #pre evadarea din mre5ele unui a#emenea tip de manipulare pe #car2 lar02.
G!ndiţi>v2 atunci c!nd luaţi o deci1ie dac2 ea repre1int2 opţiunea dumneavoa#tr2 intim2. Nu
cumva aţi luat>o pentru c2 9a4a trebuie9 #au pentru c2 o a#emenea ;ot2r!re a4teapt2 de la
dumneavoa#tr2 cei care de5a v2 manevrea12 a4a cum vor ei? Ata4amentul necondiţionat 3aţ2 de
anumite idei, -n ciuda tuturor evidenţelor ce demon#trea12 contrarul, nu repre1int2 un #emn al
loialit2ţii, ci o dovad2 de ri0iditate 4i c;iar de #ucce# al manipul2rii la care e#te #upu# individul.
Acceptaţi -n cadrul di#cuţiilor, nu doar 3ormal, 4i p2rerile celorlalţi 4i anali1aţi>le cu atenţie,
atunci c!nd #unt #u#ţinute de ar0umente concrete. De multe ori v2 pot o3eri #oluţii la care poate
c;iar 4i dumneavoa#tr2 v>aţi 0!ndit, dar le>aţi re#pin# pentru c2 nu erau 9pe linie9 #au nu
conveneau 9politicii 0enerale9. "ncercaţi #2 ie4iţi de #ub in3luenţa celor care 5udec2 doar -n 9alb9
4i 9ne0ru9, a celor care -i con#ider2 du4mani per#onali pe toţi cei care au p2reri di3erite de ale lor.
Ie4iţi de #ub in3luenţa celor care #u#ţin p!n2 -n p!n1ele albe idei contra1i#e de realitate, care nu
accept2 dialo0ul, care #e eri5ea12 -n deţin2tori ai adev2rului ab#olut.
Cri#tali1aţi>v2 propriile dumneavoa#tr2 opinii prin ob#ervarea atent2 a realit2ţii, prin
 

cule0erea in3ormaţiilor din c!t mai multe #ur#e. Nu uitaţi c2 premi#a 3undamental2 a democraţiei
e#te a#i0urarea acce#ului tuturor cet2ţenilor la  surse alternative de in3ormaţie. Numai a#t3el omul
obi4nuit poate #2>4i alea02 repre1entanţii -n deplin2 cuno4tinţ2 de cau12. Numai a#t3el ale0erile
0enerale pot 3i con#iderate libere 4i corecte. Amintiţi>v2 cu c!t2 -nver4unare, ani de 1ile dup2
revoluţia din om!nia a 3o#t re3u1at2 acordarea licenţelor de emi#ie unor po#turi particulare de
televi1iune, ce nu puteau 3i controlate de autorit2ţi. Amintiţi>v2 c!t de u4or au 3o#t c;emaţi
minerii la Bucure4ti, din cau1a controlului in3ormaţional total exercitat de puternicii 1ilei. La
4a#e ani dup2 revoluţie, c!nd televi1iunile 4i po#turile de radio particulare au -nceput #2 #e
de1volte, a#emenea manipul2ri de anver0ur2 nu mai #unt po#ibile &#au, oricum, ar 3i po#ibile cu
mult mai mult e3ort din partea autorit2ţilor).
"nv2ţaţi din 0re4elile trecutului, pentru a nu mai 0re4i din nou.

$tructurile impersonale
"n #i#temele totalitare, orice #emn de opo1iţie e#te pedep#it #ever. De a#emenea, -n -nc;i#ori,
-n #pitalele de boli mintale, -n #ectele extremi#te, -n ca12rmi #au -n la02rele de concentrare,
conduc2torii ace#tora au un control aproape total a#upra exi#tenţei celorlalţi. Nici o -mpotrivire la
re0uli nu e#te admi#2.
Atunci c!nd pre#iunea unui #i#tem autoritar a#upra oamenilor obi4nuiţi devine in#uportabil2,
apare -ntrebarea dac2 e#te po#ibil2 ori nu vreo cale de #alvare #au de r21vr2tire. Autorit2ţile din
a#t3el de #i#teme -4i iau de obicei m2#uri de #i0uranţ2, prin an0a5area -n toate po#turile>c;eie ale
#upra#tructurii a unor oameni 3ideli lor, pe care -i pot coordona cu u4urinţ2. "n a#emenea ca1uri,
opo1anţii #unt mai tot timpul oameni obi4nuiţi, care nu pot 3ace mare lucru 32r2 a 3i pedep#iţi.
Mult mai u4oar2 e#te lupta -mpotriva unor a#t3el de #i#teme din a3ara lor. A#ta dac2 pot 3i 02#ite
c2i de evadare.
i totu4i, c;iar 4i -n #ituaţiile cele mai lip#ite de #peranţ2 exi#t2 po#ibilitatea or0ani12rii unei
re1i#tenţe interne, ce ar putea da re1ultate. :rimul pa# e#te anali1a atent2 a #i#temului pentru a
vedea ce #c;imb2ri anume #unt po#ibile. Apoi, cei care 3ormea12 nucleul re1i#tenţei -ncep #2
te#te1e concepţiile 4i #entimentele intime ale celor din 5ur, comentea12 unele lucruri minore,
c2rora re0imul nu le acord2 prea mult2 importanţ2 &pentru a demon#tra celorlalţi c2 po1iţia
critic2 e#te totu4i po#ibil2, dar 32r2 a #e expune prea mult, -n ca1 c2 in3ormea12 cineva
autorit2ţile). Apoi -ncearc2 #2 #tabilea#c2 punţi de le02tur2 cu cei din 5ur, ax!ndu>#e pe di#cutarea
 problemelor ce -i 3r2m!nt2 4i pe ace4tia, -mp2rt24indu>le nemulţumirile, capt!ndu>le -ncrederea,
determin!ndu>i #2>4i de#c;id2 tot mai mult #u3letul.
De -ndat2 ce #e 3ormea12 un 0rup de opo1anţi, nemulţumirile ace#tora 3aţ2 de #i#tem vor 3i
exprimate -n revendicări ale grupului, ce vor 3i mult mai 0reu de ani;ilat de c2tre autorit2ţi dec!t
r21vr2tirile individuale. "n ace#t mod #tructurilor imper#onale ale re0imului li #e opun
revendic2rile imper#onale ale unei anumite or0ani1aţii.
A#t3el, o minoritate puternic2 poate lupta mult mai e3icient -mpotriva ma5orit2ţii. "n
continuare, de -ndat2 ce minoritatea #>a 32cut cuno#cut2, ea poate determina :uterea #2 accepte
unele conce#ii, lucru ce -i #pore4te pre#ti0iul 4i -i aduce noi adepţi. O a#t3el de #trate0ie are de#tul
de puţine 4an#e de #ucce# -ntr>un #i#tem totalitar, -n#2 variante ale ei #unt aplicate 3recvent -n
#tatele ce a#i0ur2 un anume 0rad de libert2ţi cet2ţene4ti. Ea e#te caracteri#tic2 -n3iinţ2rii 4i
3uncţion2rii unor or0ani1aţii cet2ţene4ti, unor 0rup2ri ale minorit2ţilor naţionale #au ra#iale
4.a.m.d.
Conclu1ia ce trebuie reţinut2 din ace#t #ubcapitol e#te c2 rezistenţa colectivă e mult mai
eficientă decât opoziţia individuală, indi3erent c!t de cuno#cut2 ar 3i per#oana -n cau12. Din
 p2cate, ace#t lucru nu e#te luat -n con#iderare de diver4ii veleitari care b!ntuie #cena politic2 a
#tatelor po#tcomuni#te. Fra0mentarea #pectrului politic, #ci1iunile determinate doar de vanit2ţile
 per#onale ale unor lideri #au ale altora nu 3ac dec!t #2 reduc2 dra#tic po#ibilitatea apariţiei unor
3ormaţiuni politice puternice, care #2 impul#ione1e deci#iv tran1iţia #pre #i#teme democratice
autentice.
 

"n #tatele cu un 0rad -nalt de civili1aţie, de5a #cena politic2 e#te dominat2 de un num2r 3oarte
redu# de partide, -n multe ca1uri numai dou2, a#t3el -nc!t #tabilitatea #i#temului e#te mult mai
mare, iar de1orientarea electoratului e minim2.
Ob#ervarea atent2, deta4at2, a #cenei politice poate releva cu de#tul2 u4urinţ2 care partide
-ncearc2 #2 atra02 electoratul, prin diver#e te;nici de manipulare, doar pentru #ati#3acerea
or0oliilor #au a intere#elor #trict per#onale ce -i anim2 pe unii lideri de partid ori pe membrii
ace#tora 4i care au -ntr>adev2r un cuv!nt de #pu# -n promovarea mecani#melor democratice
autentice 4i -n a#i0urarea unei cre4teri reale a bun2#t2rii tuturor cet2ţenilor.

"n ace#t capitol am trecut -n revi#t2 principalele #trate0ii de identi3icare a te;nicilor de

manipulare 4i de re1i#tenţ2 -mpotriva lor. e cuvine totu4i o #curt2 recapitulare, o3erind a#t3el
celor intere#aţi in#trumente c!t mai e3iciente pentru a #e #u#tra0e pre#iunii permanente exercitate
de a0enţii de in3luenţ2. De aceea vom -nc;eia acea#t2 carte cu o li#t2 cuprin1!nd dou21eci 4i
dou2 de #3aturi nece#are pentru a re1i#ta manipul2rilor.

Douăzeci şi #ouă #e !faturi "ractice "entru a rezi!ta mani"uărior

(. "ncercaţi #2 5ucaţi cu dumneavoa#tr2 -n4iv2, din c!nd -n c!nd, rolul de 9avocat al

diavolului9, comb2t!ndu>v2 propria ima0ine, concepţiile pe care le con#ideraţi de ne1druncinat,
 pre5udec2ţile, comportamentul, #entimentele. eţi a5un0e a#t3el #2 v2 cunoa4teţi mai bine, #2 v2
de#coperiţi punctele #labe ori ri0idit2ţile, dar poate 4i calit2ţi pe care nu vi le>aţi pu# -n valoare.
"ncercaţi #2 v2 priviţi cu alţi oc;i, mereu din alte per#pective, pentru a -nţele0e mai bine care e#te
 p2rerea celorlalţi de#pre dumneavoa#tr2.
. Exer#aţi ro#tirea unor expre#ii precum 9Am 0re4it9, 9"mi pare r2u9, 9E vina mea9, 9Am
-nv2ţat ceva din 0re4eala a#ta9.
'. Fiţi atenţi la per#pectiva din care alţii -ncearc2 #2 pre1inte, #2 încadreze o problem2, o
#ituaţie, o anume opinie. Accept!nd necondiţionat premi#ele lor, le o3eriţi din #tart un avanta5
#ub#tanţial. Fiţi pre02tiţi pentru eventualitatea de a re#pin0e de la bun -nceput, -n -ntre0ime,
 punctul lor de vedere 4i de a veni cu varianta dumneavoa#tr2. Feriţi>v2 #2 treceţi la di#cutarea
detaliilor -nainte de a vedea dac2 problema, -n totalitatea ei, nu e#te cumva 0re4it pu#2. De multe
ori a0enţii de in3luenţ2 -4i atra0 interlocutorul -n di#cuţii pe mar0inea unei probleme, pentru ca
abia c!nd e prea t!r1iu ace#ta #2>4i dea #eama c2 -ntrea0a problem2 era arti3icial creat2. pre
exemplu, dup2 revoluţia din (*+*, re0imul de la Bucure4ti a 32cut nenum2rate pre#iuni a#upra
1iari4tilor pentru di#cutarea articolelor pe care ar 3i trebuit #2 le cuprind2 le0ea pre#ei. iarele
independente -n#2 au pu# problema cu totul alt3el era -ntr>adev2r nece#ar2 le0ea pre#ei #au
apariţia ei ar 3i putut 5u#ti3ica un nou val de cen1ur2 in3ormaţional2?
. Acceptaţi pierderile pe termen #curt &-n bani, timp, e3ort, #au c;iar re#pect 3aţ2 de propria
dumneavoa#tr2 per#oan2) pentru a v2 p2#tra independenţa. L2#!ndu>v2 atra4i cu u4urinţ2 de
mira5ul unor avanta5e imediate, puteţi c2dea -n capcane 3oarte periculoa#e, iar #u3erinţa produ#2
de apariţia di#onanţei co0nitive va 3i incomparabil mai mare dec!t cea provocat2 de nemulţumiri
#au de neca1uri trec2toare. Acceptaţi micile pierderi 4i 0!ndiţi>v2 c2 ele v2 #unt -nv2ţ2tur2 de
minte pentru a nu mai 0re4i -n viitor.
. :uneţi imediat piciorul -n pra0 atunci c!nd #unteţi nemulţumit, a0a#at, #au c!nd #u3eriţi
din cau1a comportamentului unei per#oane apropiate. Exer#aţi>v2 -n a #pune,,:ot tr2i 4i 32r2
dra0o#tea &prietenia) ta, c;iar dac2 la -nceput -mi va 3i 0reu. Dac2 vrei #2 mai 3im -mpreun2
&prieteni), -ncetea12 #2 mai 3aci lucrul 2#ta 4i obi4nuie4te>te #2 3aci a#ta9, #au 9:ot #upravieţui
32r2 3avorurile dumneavoa#tr2, dac2 vreţi #2 r2m!nem -n relaţii bune, 0!ndiţi>v2 #2 m2 trataţi cu
mai mult re#pect9 4.a.m.d. "n ca1 c2 nu #unteţi luat&2) -n #erio#, c;iar dup2 averti#mente repetate,
 pre02tiţi>v2 #2 v2 deta4aţi &de#p2rţiţi) total de per#oana re#pectiv2.
 

J. Evitaţi -ntotdeauna #2 luaţi ;ot2r!ri pripite, mai ale# -n #ituaţii care v2 #unt neclare. Mulţi
a0enţi de in3luenţ2 exa0erea12 0raba cu care trebuie #2 r2#pundeţi, pre#!ndu>v2, pentru a nu v2
da timp de 0!ndire. 7udecaţi problema la rece, luaţi>v2 un r20a1 #u3icient, c2utaţi #ur#e
#uplimentare de in3ormaţii a#upra #ubiectului 4i abia apoi puneţi>v2 #emn2tura.
H. "ntotdeauna c!nd ceva vi #e pare neclar, in#i#taţi cu -ntreb2rile p!n2 ce v2 l2muriţi
complet. Nu>i l2#aţi pe a0enţii de in3luenţ2 #2 v2 3ac2 #2 v2 #imţiţi pro#t 4i a#t3el #2 v2 reduc2 la
t2cere, -n 3oarte multe ca1uri, explicaţiile #uper3iciale #unt #emne ale unor tentative de
manipulare, dar 4i ale #uper3icialit2ţii 4i incompetenţei celui c;ipurile atot4tiutor.
+. Exer#aţi>v2 -n de#ci3rarea #en#urilor a#cun#e ale lucrurilor #au #ituaţiilor -nt!lnite la
3iecare pa#, indi3erent c!t de banale ar p2rea rolul uni3ormelor, #ub#tratul diver#elor relaţii
interper>#onale, intenţiile reale ale diver4ilor vorbitori, rolul ne#cri# al unor le0i 4i re0ulamente.
"ncercaţi #2 v2 explicaţi ce #>a urm2rit prin promovarea unor anumite concepţii ar;itectonice,
care #unt tentativele de manipulare prin a3i4area diver#elor #imboluri #au #i0le, ce intere#e #e
a#cund #ub unele alianţe de circum#tanţ2, prin ce mi5loace e#te obţinut acceptul #au ata4amentul
unora #au al altora 3aţ2 de anumite idei, or0ani1aţii #au lideri, cum acţionea12 a#upra individului
 pre#iunea 0rupului #ocial din care 3ace parte, ce #e poate citi printre r!nduri -n articolele din 1iare
4.a.m.d. :oate 3i un 5oc intere#ant, dar 4i 3oarte util.
*. Fiţi atent&2) la re0ulile impu#e de 0a1de, atunci c!nd #unteţi -n rolul oa#petelui. /neori
re#pectarea in#tinctiv2 a ace#tora &pentru a nu da dovad2 de impoliteţe) v2 poate limita dra#tic
libertatea de exprimare, de acţiune 4i c;iar de ale0ere. :riviţi cu deta4are re0ulile de protocol,
re#pectaţi>le, dar nu -ntr>o a#emenea m2#ur2, -nc!t #2 renunţaţi la a v2 mai expune de#c;i#
 p2rerile. "ncercaţi din c!nd -n c!nd #2 5ucaţi rolul noncon3or>mi#tului. eacţiile celor din 5ur v2
vor putea demon#tra dac2 au #au nu intenţii a#cun#e.
(. Nu acordaţi credit #oluţiilor #imple -n ca1ul unor probleme per#onale, #ociale #au politice
complexe.
((. Amintiţi>v2 c2 nu exi#t2 dra0o#te #au prietenie totala, necondiţionat2, din partea unui
#tr2in, la prima vedere. Fiţi 3oarte atenţi la cei care -ncearc2 #2 vi #e 9ba0e #ub piele9 4i -ncercaţi
#2 a3laţi ce anume urm2re#c #2 obţin2 de la dumneavoa#tr2. "n#2 c;iar 4i -n cadrul relaţiilor
obi4nuite de prietenie #au de iubire, reţineţi c2 ace#tea pot 3i veri3icate numai -n timp. De
a#emenea, e#te impo#ibil ca ele #2 re1i#te dac2 unul numai d2, iar cel2lalt doar prime4te.
"ncrederea, adev2rata dra0o#te #au prietenie au la ba12 reciprocitatea 4i re#pectul 3aţ2 de cel2lalt.
(. Dac2 a5un0eţi -ntr>o #ituaţie #ocial2 nou2, -ntr>un antura5 nou, -ntr>o companie
ne3amiliar2, -ncercaţi imediat #2 a3laţi de pe ce po1iţie puteţi intra -n contact cu cei din 5ur 4i care
#unt principalii a0enţi de in3luenţ2 ai 0rupului. Intraţi pe 9lun0imea de und29 a ace#tora, a3laţi c!t
mai multe am2nunte de#pre ei, 9citiţi>le9 pre3erinţele, or0oliile, preocup2rile, 3lataţi>i dac2 e
ca1ul, -ncercaţi #2 de#ci3raţi ce urm2re#c 4i apoi c2utaţi #oluţiile cele mai bune pentru a re1olva
 problemele ce #e pot ivi.
('. Evitaţi #ituaţiile total ne3amiliare, -n care nu v2 puteţi mani3e#ta libertatea de acţiune #au
de exprimare. Dac2 totu4i v2 a3laţi -ntr>o a#emenea #ituaţie, -ncepeţi cu te#tarea limitelor ce v2
#unt impu#e. Acceptaţi un preţ mai mic pentru a v2 elibera, -n loc #2 v2 #upuneţi unor #u3erinţe
0reu de #uportat pe care vi le>ar putea provoca r2m!nerea -ntr>o a#t3el de #ituaţie.
(. Nu v2 de1v2luiţi #entimentele, dorinţele a#cun#e, #l2bi>ciunile #au limitele -n 3aţa oricui.
Amintiţi>v2 c2, uneori, c;iar 4i cel mai bun prieten v2 poate tr2da #au v2 poate exploata cu
a5utorul ace#tor de#t2inuiri.
(. Obi4nuiţi>v2 cu momentele de deta4are emoţiona2, mai ale# atunci c!nd doriţi #2
anali1aţi cu atenţie 2 anumit2 problem2. Exer#aţi>v2 -n p2#trarea calmului 4i a #!n0elui rece, -n
con3runt2rile cu cei care -ncearc2 #2 va manipule1e. De 3oarte multe ori ei urm2re#c #2 v2
enerve1e #pecial pentru a v2 crea momente de vulnerabilitate de care #2 #e 3olo#ea#c2 -n a v2
-n0enunc;ea.
(J. Nu v2 l2#aţi la c;eremul l2comiei 4i al #ati#3acerii or0oliului per#onal. A0enţii de
in3luenţ2 4tiu 3oarte bine cum #2 v2 exploate1e ace#te #l2biciuni pentru a pro3ita de pe urma
dumneavoa#tr2 #au c;iar pentru a v2 #upune -n cele din urm2. e1i#taţi ademenirilor,
 

lin0u4elilor, b!r3elor, iar dac2 v2 #imţiţi ne#i0ur&2) 4i nu 4tiţi cum #2 procedaţi, 0!ndiţi>v2 la
 per#oana pe care o con#ideraţi un exemplu de one#titate 4i #t2p!nire de #ine 4i ima0inaţi>v2 cum
ar proceda acea#ta -n locul dumneavoa#tr2.
(H. Acceptaţi #c;imbul de idei, anali1aţi la rece opiniile #au concepţiile ce nu coincid cu ale
dumneavoa#tr2, mai ale# c!nd #unt #u#ţinute de ar0umente concrete, -ncercaţi #2 v2 puneţi -n
locul celor cu care v2 con3runtaţi ideile, pentru a vedea mai bine unde 0re4e#c ei #au unde 0re4iţi
dumneavoa#tr2.
(+. Identi3icaţi momentele -n care #imţiţi un #entiment de vin2 4i -ncercaţi #2>i a3laţi
ori0inea. edeţi dac2 nu v2 e#te indu# -n mod arti3icial pentru a v2 determina #2 acţionaţi -ntr>un
anume 3el. "n 0eneral, nu luaţi deci1ii pentru a #c2pa de #entimentul de vin2. Acceptaţi>l ca pe o
component2 inevitabil2 a 3irii umane, dar nu acţionaţi #ub imperiul #2u.
(*. Acţionaţi pe deplin con4tient -n toate #ituaţiile. Nu luaţi deci1ii doar pentru c2 9a4a
trebuie9 #au pentru c2 a4a v>a intrat -n re3lex. "ncercaţi #2 vedeţi care anume re3lexe core#pund
convin0erilor dumneavoa#tr2 intime 4i care v>au 3o#t impu#e prin diver#e te;nici de manipulare.
. G!ndiţi>v2 c2, uneori, con#ecvenţa poate conduce la ri0iditate. Dac2 -n urma unei anali1e
deta4ate v2 daţi #eama c2 aţi 0re4it, nu per#i#taţi -n 0re4eal2 doar de dra0ul con#ecvenţei.
(. Autorit2ţile le0itime trebuie re#pectate, dar cei care #e eri5ea12 -n autorit2ţi 32r2 a avea
le0itimitate trebuie #upu4i unei anali1e atente pentru a vedea care #unt intere#ele a#cun#e ce -i
anim2 4i pentru a 02#i calea de a>i re#pin0e.
. oci3er2rile #au reacţiile emoţionale nu #unt #u3iciente pentru contracararea actelor de
inec;itate #au de in5u#tiţie. :entru a lupta -mpotriva oric2ror abu1uri trebuie #2 v2 a#umaţi
de#c;i# opţiunea 4i #2 le -n3runtaţi p!n2 la cap2t, indi3erent de con#ecinţe.

Li#ta pre1entat2 mai #u# conţine dou21eci 4i dou2 de #3aturi, -n#2 ea con#tituie doar un
-nceput. O puteţi completa dumneavoa#tr2 -n4iv2 cu conclu1iile proprii extra#e din acea#t2 carte
#au re1ultate -n urma ob#ervaţiilor din viaţa de 1i cu 1i. Apoi puteţi anali1a din nou toate ace#te
metode, le puteţi practica, le puteţi per3ecţiona, le puteţi adapta #ituaţiilor concrete -n care v2
a3laţi la un moment dat, le puteţi -mp2rt24i celor din 5urul dumneavoa#tr2 #au le puteţi i0nora.
Ale0erea v2 aparţine...

e3erinţe biblio0ra3ice
Aron#on, Elliot, A=ert, obin M. X @il#on, imot;8 D., $ocial 3s7c"olog7? T"e >eart and
T"e 4ind, Ne% <or=, $arper Collin#, (**
Aron#on, Elliot, $ocial *nimal, an Franci#co, @.$. Freeman, (*+(
Cialdini, .B., )nfluence? $cience and 3ractice &ed. III), Ne% <or=, $arper Collin#, (**'
Con%a8, Fio X ie0elman, 7im, T"e */esome 3o/er of T"e 4ind-3roers, cience Di0e#t,
#ept. (*+'
$art, ., Friedric;, G. X Broo=#, @., Ivercoming #esistance to 3ersuasion, Ne% <or=,
$arper X o%, (*H
$a##en, ., %omatting %ult 4ind %ontrol, oc;e#ter , :ar= 
treet, (*++
ap3erer, 7ean>Noel, 6vonurile, Bucure4ti, $umanita#, (**' een, am,  aces oft"e
 (nem7, an Franci#co, $arper X o%, (*+J
Le Bon, Gu#tave, 3si"ologia mulţimilor, Bucure4ti, Anima, (** Li3ton, .7., T"oug"t
 #eform and T"e 3s7c"olog7 of Totalism,  Ne% <or=, @.@. Norton, (*J*
Lut1, @., Doule-$peaA, Ne% <or=, $arper X o%, (*+' Mare#, @illiam, T"e 4arine
 4ac"ine, Ne% <or=, Doubleda8, (*H( Mar=#, 7o;n, T"e $earc"for T"e 4anc"urian %andidate,
 Ne% <or=, McGra%>$ill, (*+
Milburn, M.A., 3ersuasion and 3olitics? T"e $ocial 3s7c"olog7 of 3ulic Ipinion, :aci3ic
 

Grove CA, Broo=#SCole, (**(

Mil0ram, ., T"e )ndividual in a $ocial 8orA? (ssa7s and ('periments &ed. II), Ne% <or=,
McGra%>$ill, (**
:ea#e, A., 5imajul Trupului, Bucure4ti, :olimar=, (**
:rat=ani#, A.. X Aron#on, E., *ge of 3ropaganda? T"e (ver7da7 !se and *use of
 3ersuasion, Ne% <or=, Freeman, (**(
c;ra0, , 4ind %ontrol, Ne% <or=, :ant;eon Boo=#, (*H+
c;%it10ebel, .L., X c;%it10ebel, .. &Ed.), 3s7c"otec"nolog7? (lectronic %ontrol of
 4ind and 2e"avior, Ne% <or=, $oit, (*H'
@ein#tein, N.D., 3s7c"iatr7  t"e %.).*., @a#;in0ton D.C., American :#8c;iatric :re##,
(**
imbardo, :.G., Ebbe#en, E., X Ma#lac;, C,  )nfluencing *ttitudes and %"anging 2e"avior,
Menlo :ar= CA, Addi#on @e#le8, (*HH
imbardo, :.G., 4ind control? 3olitical iction and 3s7c"ological #ealit7. "n :. tan#=8
&Ed.), In &ineteen (ig"t7-four, Ne% <or=, Freeman :re##, (*+
imbardo, G. X Leippe, M.., T"e 3s7c"olog7 of *ttitude %"ange and $ocial )nfluence,
 Ne% <or=, McGra%>$ill, (**(
imbardo, :.G., T"e Tactics and (t"ics of 3ersuasion.
E. McGinnie# X B. in0 &Ed#.), *ttitudes, %onflict, and $ocial %"ange, Ne% <or=,
Academic :re##, (*H