1. Lucrul individual: Echilibru emoțional – ajută.

 
Exercițiu proiectiv ”Spațiu viu”-  pentru autoevaluare personală. (10- 15 min)

Desenați un cerc și împărțiţi zona cercului în sectoare, indicând domeniile vieții

dumneavoastră. De exemplu, educația copiilor, munca, hobby-urile,  sportul preferat,
internetul etc. Împărțiți aria cercului de 100% în domenii de activitate  indicând un număr
concret de procente pentru fiecare sector/aspect al vieții. Acum, vopsiți fiecare domeniu
de activitate într-o culoare care, în opinia dvs, este cea mai potrivită.

Să debrifăm în baza exercițiului efectuat. (15 min)

 Cât de colorat este desenul dvs?

 Sunteți mulțumit(ă) de aria activităților și de timpul petrecut?
 Cât timp vă alocați pentru dvs personal (odihnă, altele...)?
Ce ați schimba? Mă gândesc, aleg în baza priorităților și DECID altfel.

2. ”Joc de încurajare și de apreciere a vecinului tău. ”

Participanții sunt rugați să stea în cerc. Fiecare pe rând va adresa un cuvânt de încurajare
sau apreciere vecinului său fie din dreapta sa, fie din stânga. 
 Cum v-a părut jocul? A fost greu să încurajezi pe cel de alături?
 Cu te-ai simțit în urma încurajării din partea vecinului tău?
 Cum credeți, noi avem nevoie de încurajare/apreciere zilnică? Din ce cauză?
 Cine poate să ne încurajeze/aprecieze? (oricine, inclusiv și noi înșine)

3. Exercițiul individual ”Munți și văi”.

Participanților li se propune fișa de lucru cu axa timpului. Vor răspunde timp de 15
min la următoarele întrebări:
 Relatați câteva momente plăcute din viața dvs. (1-3), indicați pe fișa de lucru –
urcușuri/munți.
 Ce emoții v-au însoțit atunci? Cine era alături de dvs în acele clipe?
  Amintiți-vă câteva momente mai puțin plăcute, traumatizante din viața dvs (1-3),
indicați-le sub linia axei, coborâșuri/văi.
 Ce emoții v-au însoțit atunci? Cine era alături de dvs în acele clipe? 
 Cum ați depășit acele clipe dureroase, neplăcute și alături de cine?
 Cum v-au marcat pe dumneavoastră, ca personalitate, clipele plăcute? Dar cele
neplăcute?
 Care evenimente din viața dumneavoastră v-au cutremurat cel mai mult, v-a afectat
personalitatea dumneavoastră: cele pozitive sau cele negative?
 Cum credeți, evenimentele din viața noastră sunt la întâmplare sau doresc să ne spună
ceva? Dacă da, ce anume? (evenimentele sunt o reală sursă de învățare, cunoaștere,
dezvoltare, comunicare cu sine însuși și cu cei din jur, un progres....)

Exercițiul ”Munți și văi”

0 PREZENT  

AXA TIMPULUI 

4. Joc – ”POVESTEA”
Participanţii vor alcătui o poveste, spunând fiecare pe rând câte o propoziţie. Povestea trebuie
să aibă un început, cuprins şi încheiere. 
 Cum v-a părut jocul? Vă place POVESTEA alcătuită de voi?
 Ce conținut are povestea voastră: cu impact pozitiv, de încurajare sau....?
 A fost greu să te expui?
 Cum a fost să lucrezi în echipă?
 Cum te-ai simțit în urma implicării în povestea ta a vecinului tău?
 Cum credeți, noi avem nevoie de sprijinul altuia, de lucru în echipă? Din ce cauză?

5. Joc conștiința de sine 

 Pentru această activitate este necesar să scrieți pe foi A4 (color sau albe) cele 5
manifestări ale imaginii de sine negative și să le așezați pe jos, în formă de cerc. Rugați
participanții să le citească și să se gândească dacă au fost vreodată în una din situațiile
de mai jos (care a manifestat atitudinea respectivă  sau dacă a fost victima unei astfel
de atitudini). 
  După ce și-au identificat situația, vor discuta în grupurile mici (3-4 persoane per
echipă, în dependență de numărul de participanți) despre situațiile respective și vor
veni cu soluții pentru a nu mai fi în aceeași situație pe viitor.

EVITARE AGRESIVITATE DEFENSIVĂ

Ai adoptat o atitudine de genul: ”Dacă
nu încerci, nu greșești”. Astfel, ai evitat
confruntarea situației respective, ai stat
retrasă, închisă în sine, rezervată, nu te-i
implicat activ.  
COMPENSARE
Dacă nu vezi vreo realizare în careva
aspect al vieții tale, îi minimalizezi
importanța și te focusezi pe alt
domeniu/latură a vieții tale.
Ai compensat sentimentul de eșec prin
atacarea sursei frustrării (de exemplu: ai luat
în derâdere pe cel de alături care a avut un
mic succes, o realizare.....).
MOTIVAȚIE SCĂZUTĂ
Ai manifestat încredere de sine scăzută în
forțele proprii. Astfel, nu ai manifestat interes
de implicare în aspectele vieții pe care ai
putea să le dezvolți, fiindcă ai considerat că nu
vei reuși, izbuti...

REZISTENȚĂ
Ai decis să nu te schimbi de multe ori, chiar dacă această schimbare ar fi în beneficiul
tău, pentru că ți-a fost frică de eșec....

6. Exercițiu proiectiv individual. Participanților li se propune să deseneze limitele

proprii. Fiecare își imaginează cum reprezintă limitele sale.....Din ce material, ce
formă, cine au acces și pot depăși aceste limite, cine nu – sunt în afara lor, cine dau
năvală....
 
Să debrifăm:
 Cum v-a părut acest exercițiu?
 A fost greu sau ușor să identificați limitele/granițele proprii?
 Cum vă simțiți la moment?
 Ce lucruri noi despre sine ați identificat pe parcursul acestui exercițiu?
 Este necesar să ne autoevaluăm? Din ce cauză?
 Ce ați modifica, ați schimba în raport cu limitele dvs?
Granițele sunt de mai multe feluri:
 Emoționale – implică separarea emoțiilor mele de emoțiile celuilalt. Sunt încălcate
granițele emoționale când: îmi asum responsabilitatea pentru emoțiile celuilalt, când
îmi sacrific nevoile ca să-l mulțumesc pe celălalt, îl învinovățesc pe celălalt pentru
problemele mele.
 Psihologice – să-mi permit să aleg care sunt credințele mele,
 Fizice / sexuale – corpul meu și dreptul de a spune ”nu” în relație,
 Financiare – să aleg în ce să investesc sau pe ce să cheltuiesc banii,
 Relații/ social – roluri diferite și relații pe care le am,
 Profesional – rolurile și responsabilitațile la muncă,
  Spiritual / identitate – valorile mele și cine sunt.

Lucru individual cu fișa:”Criteriile limitelor sănătoase sau încălcate” pentru

IDENTIFICAREA limitelor sale azi. 

Limite personale. 
Citește fiecare criteriu și identifică unde ești tu.....
 Semne care îmi arată că e posibil să am o problemă legată de granițele personale:
 Îmi este greu să îmi exprim preferințele… 
Pentru că probabil nu le-ai explorat suficient: nu ai încă răspunsuri despre activitățile tale
preferate, mâncarea ta preferată sau chiar munca pe care ai vrea să o faci. Te aștepți ca
ceilalți să-ți ghicească preferințele. Îți este greu să ei decizii pentru că nu îți este clar ce
vrei, ce simți și care sunt lucrurile importante, care contează pentru tine. Te întrebi cum ești
tu de fapt și poți avea o criză de identitate.
 ... iar deciziile importante sunt aproape imposibile
Orice opțiune pare la fel de bună sau rea, te simți blocat/ă când trebuie să iei o decizie, te
răzgândești ușor sau pui ușor la îndoială alegerea făcută.
 Relații interpersonale intense și complicate
Fie că e vorba de relațiile de cuplu, fie că e vorba de prietenii, treci deseori prin momente de
criză, conflict și intensitate emoțională ridicată.
 Când spui DA și ai fi vrut să spui NU. Când spui Nu și ai fi vrut să spui DA. 
Invitații, rugăminți, propuneri pentru timpul liber: – le accepți aproape fără să te gândești
dacă le vrei cu adevărat. 
 Pentru că urăști să-i dezamăgești pe ceilalți.
Cum se simt ceilalți te afectează pentru că te simți responsabil/ă pentru trăirile lor. Pentru că
ai învățat că trebuie să fii vigilent la cum se simt ceilalți pentru a fi în siguranță
– sau le accepți de teama că vei supăra pe cineva dacă refuzi.
 Te simți vinovat/ă dacă faci lucruri doar pentru tine. 
De câte ori alegi să faci ceva ce îți place, îți trec prin minte feluri mai altruiste sau mai
productive în care ai fi putut să petreci timpul respectiv. Este ușor să ai grijă de dorințele și
nevoile celorlalți și mai puțin de ale tale.
 Ești obosit/ă sau ocupat/ă tot timpul
Îți e greu să refuzi, iar lista ta de lucruri de făcut este invers proporțională cu nivelul de
energie sau timp disponibil. Adică, limite personale care sunt mereu invadate.
 Relațiile de cuplu trebuie să fie perfecte de la sine
Ai ajuns la concluzia că nu există prea multe lucruri pe care le poți face pentru a avea relații
mai fericite.
 Știi ce te nemulțumește în relații, dar nu găsești soluții
Pentru că multe soluții ar însemna granițe personale și exprimarea fermă a propriilor nevoi,
găsești greu soluții pentru problemele pe care le poți descrie totuși foarte clar și detaliat.
  Simți că nu ești apreciat/ă sau respectat/ă îndeajuns.
Ești, în mod constant, în poziția de victimă în relațiile tale.
Nu spui aproape niciodată ce te deranjează, îți este greu să îți asumi meritele pentru reușite,
iar cei din jur nu știu eforturile pe care le faci pentru ei. Rezultatul: simți că ai putea primi
mai multă apreciere sau respect din partea celor din jur.  În timp, acest lucru se poate
transforma în resentimente și dificultăți în a stabili limite personale sănătoase.
 Treci prin stări de anxietate intensă
Anxietatea este deseori semnalul că te afli într-o situație care nu se aliniază cu dorințele sau
valorile tale. Și, implicit, limite personale deficitare. Alteori, teama de respingere din partea
celor din jur îți poate crea panică în situații sociale sau profesionale. Ambele situații apar
când nu avem granițe interpersonale solide.
 „Proprietate personală? Nu știu ce înseamnă…”
Observi că alți oameni „împrumută” lucrurile tale fără să ceară voie sau uită să le mai aducă
înapoi.
 Problemele altora devin problemele tale și viceversa
Descoperi frecvent că problemele tale personale devin subiectul discuțiilor altor persoane sau
te surprinzi frecvent judecând și dezbătând alegerile altor persoane.
 
 Semne că ai granițe personale sănătoase:
 
Relațiile tale sunt în general armonioase
Chiar și cele nereușite, se încheie fără să devină extrem de conflictuale, nefericite sau
dramatice.
Te simți în general calm/ă și împăcat/ă
În general, faci alegeri care corespund valorilor tale morale, resurselor tale de timp și energie
și dorințelor tale.
Vezi situațiile de criză ca ocazii de reinventare personală
Granițele personale te ajută să te situezi realist în raport cu o situație de criză și să te cunoști
suficient de bine încât să scoți la suprafață calitățile necesare pentru a o depăși.
Te simți respectat/ă și apreciat/ă în relațiile cu cei din jur
Menții relațiile sociale în care scoți la iveală cea mai bună variantă a ta și în care poți avea
același efect asupra celorlalți.
Ești empatic/ă, dar faci diferența dintre emoțiile tale și emoțiile altor persoane
Poți oferi sprijin și înțelegere când alte persoane suferă, fără a suferi și tu la aceeași
intensitate.
Știi că relațiile „perfecte” nu există
Dar relațiile care se pot îmbunătăți, da. Și limite personale sănătoase.
Vezi oamenii realist, cu defecte și calități
Și alegi să apreciezi calitățile în cea mai mare parte a timpului.
Știi că uneori părerile altora spun mai multe despre ei înșiși decât despre tine
Iei în considerare părerile persoanelor în care ai încredere, dar îți dai seama când suferința
altor persoane le afectează capacitatea de a te evalua obiectiv.
Îți place să alegi și să iei decizii
Știi atât de bine care sunt preferințele și obiectivele tale încât te bucuri de experiența
deciziilor și apreciezi libertatea de a alege.
Ai învățat că relațiile au evoluție aproape organică
Pornești de la ideea că ambii parteneri pot ajuta o relație să crească: nu îți asumi întreaga
responsabilitate, dar nici nu o eviți în totalitate.
Te simți (relativ) liber/ă și puternic/ă
Când avem limite personale sănătoase, ne e mai ușor să simțim și să exercităm control asupra
propriilor acțiuni. Acest control se traduce printr-un sentiment de libertate și forță interioară.
Să debrifăm:
 Ce ați observat?
 Ce aveți la moment mai mult: limite sănătoase sau încălcate?
 Ce ați aflat despre dvs azi?
 Ce ai schimba?

7. Jocul despre comunicare empatică/asertivă

Fiecare participant primește fișa ”Automobilul” și scrie 5 enunțuri referitoare la acest
automobil.  Ulterior,  fiecare  le  va  citi  în  fața  grupului. Întrebați  participanții  ce  este
caracteristic pentru majoritatea enunțurilor citite (90% din enunțuri poartă un caracter critic,
apreciativ, negativ)

Scrie 5 enunțuri referitoare la acest automobil.

1.________________________________________________________________________
2. _______________________________________________________________________
3.________________________________________________________________________
4.________________________________________________________________________
5.________________________________________________________________________ 
Notă: Primul pas în comunicarea eficientă este descrierea/oglindirea exacta și concretă
a comportamentului: din cele ce vedem, auzim sau atingem. Trebuie să ne dezvoltăm
abilitatea de a observa, fără a evalua. Atunci când combinăm observarea cu evaluarea,
oamenii pot auzi critici și etichetări la adresa lor și aceasta poate conduce la neînțelegeri
și chiar conflicte. Astfel, observările trebuie să se refere la un timp și la un context
concret.
Să debrifăm:
 Ce este caracteristic pentru o bună parte din enunțurile/propozițiile citite?
 Ce observăm pe imaginea prezentată?
 Ce știm despre acest automobil?
 Putem face o evaluare, o concluzie în raport cu ce vedem?
Studiu de caz.
Exemplu de aplicare a planificării răspunsului într-o comunicare, pentru a evita conflict.
Un manager îl confruntă pe unul dintre angajații care obișnuiește să întârzie la locul de
muncă.
 Explicația: „Vreau să discutăm despre faptul că în ultimele două săptămâni ai tendința să
vii mai târziu la serviciu.”
 Sentimente: „Mă simt deranjat de faptul că întârzii des și mă îngrijorează faptul că
ceilalți colegi trebuie să muncească în locul tău atunci când ești absent. Știu că locuiești
departe de locul de muncă și că traficul este aglomerat la ora 9 dimineața”
 Dorințele: „Aș vrea să faci efortul de a te trezi mai devreme dimineața și să vii la timp la
serviciu”
 Consecințe: „Astfel, colegii tăi nu vor mai fi nevoiți să preia sarcinile tale și nu vor exista
conflicte între voi. În același timp, eu voi fi mulțumit și mă voi gândi pe viitor să te
recompensez pentru perseverența ta.” 
Alte tehnici de comunicare asertivă:
 Cererea de informații suplimentare („Nu înțeleg comentariul. Poți fi mai explicit, te
rog?”).
 Oferirea de afirmații pozitive la comentariile negative ale celuilalt. 
de exemplu, la întrebarea „Nu ești prea tânăr pentru a avea poziția de ...” , un posibil răspuns
ar fi: „Da, sunt cam tânăr pentru poziția mea. Consider că realizările mele m-au ajutat să
primesc această poziție”)
 Împărtășirea sentimentelor cu privire la o afirmație a individului („Mă simt supărat din
cauza a ce mi-ai spus adineaori.”)
 Răspunsul neutru, obiectiv la critici. Acest lucru presupune atât acceptarea criticilor
fondate („Este adevărat că întârzii des la servici. Prin urmare voi încerca să ajung mai
devreme”).
Să debrifăm:
 Ce observați în cadrul acestei expuneri a managerului față de comportamentul
angajatului?
 Cum credeți, astfel de adresare este constructivă sau distructivă?
 Cum ați reacționa dvs la astfel de adresare, fiind în locul angajatului?
  Dvs aplicați în viața de zi cu zi așa model?

Deci, cu alte cuvinte, poti atenua tensiunile intr-o discutie contradictorie, poti pastra starea
de armonie chiar când comunici o opinie diferita de a interlocutorului si poti raspunde cu
eleganta unor întrebari răutăcioase.
 îți comunici clar si eficient opiniile
 îți menții autoritatea intr-o discutie fara sa devii agresiv
 ai capacitatea de a-ti comunica atat sentimentele pozitive cat si cele negative, fara
teama sau emotii,
 stii cum sa-ti faci cunoscute limitele personale celor importanti pentru tine, fara a-i
antagoniza sau jigni.

Expresii empatice după 3 pași:

Oglindire (parafrazare):
 Ai zis că.........
 Spui că ...........
 Ceea ce am auzit acum este .........
 Înțeleg, că îmi zici ............
 Vreau să fiu sigură că te-am auzit bine, ai zis că....? Corect?
Validare:
 Știu că locuiești departe de locul de muncă și că traficul este aglomerat la ora 9
dimineața”
 Văd că te gândești ......
 Dacă m-aș uita cu ochii tăi aș vedea la fel
 Are sens ceea ce zici / simți / crezi .....
 E firesc să reacționezi așa .....
 Chiar dacă am o altă părere, înțeleg și accept viziunea ta ....
 Pot înțelege ceea ce îmi zici ....
 E normal să te simți așa în situația ta
Empatie:
 Te văd (emoția sesizată).... trist / derutat / îndurerat / deranjat ...
 Îmi imaginez cât de .... Furioasă / supărată / tristă ....ești/erai
 Cred că ești foarte .... Supărată/.... Acum
 Cănd te aud atât de revoltată, înțeleg că simți ....
 Să știi că îți simt trăirile și vreau să te ajut, am nevoie să înțeleg ce pot face .....
 Îmi imaginezi cât de greu ți-a fost să ... treci prin asta / să îmi zici asta
Spre exemplu: 
Exprim problema și sentimentele mele cu privire la situație: 
 Mă simt deranjat de faptul că întârzii des și mă îngrijorează faptul că ceilalți colegi
trebuie să muncească în locul tău atunci când ești absent..
 Ce se întâmplă?
Validare:
 Știu că locuiești departe de locul de muncă și că traficul este aglomerat la ora 9
dimineața”
 Dorința mea:
 „Aș vrea să faci efortul de a te trezi mai devreme dimineața și să vii la timp la serviciu”

Feedback în baza jocului de rol. Comunicarea asertivă / empatică se caracterizează

prin asertivitate, care înseamnă un consens între nevoile tale și ale celorlalți. Ați
identificat:
• Cum să fii empatic și să ai o poziție de suport în comunicarea cu cel din anturajul tău.
• Comportamentul este doar expresia externă a sentimentelor, gândurilor, nevoilor și
intențiilor. Contează persoana din spatele unui comportament, nu doar comportamentul în
sine.
• Recunoașterea și acceptarea sentimentelor, gândurilor, nevoilor și intențiilor celorlalți
ajută la o mai bună comunicare cu cei din jur. 
•A comunica empatic implică respectarea a trei pași consecutivi: oglindirea, validarea,
empatia.

8. Exercițiu – activitate de grup. (10 min)

Vă propun un coș cu fișe ce duc mesaje bazate pe gânduri pozitive și negative. Alege o fișă și
identifică ce gând ai selectat, apoi plasează-l pe flipcheart (pe imaginile propuse – 2 copaci
diferiți unul uscat, al doilea verde).
Feedback. 
 Pe care copaci sunt anexate mai multe fișe?
 Care este diferența dintre copaci, prin ce se deosebesc ei?
 Să identificăm corectitudinea plasării fișeor pe copaci dacă corespund.
 A fost greu să stabiliți i să identificați gândurile?
 Cum credeți, de ce anume gândurie negative sunt anexate pe copaci uscați și cele
pozitive – pe cei verzi?
 Ce impact au asupra vieții omului gândurile pozitive și cele negative?
9. Lucrul individual cu Fișa cognitiv-comportamentală de monitorizare a gândurilor.
(20 min)
Participanții primesc câte o fișă de lucru de monitorizare a gândurilor. Sunt prezentate
6 rubrici ce includ:
 Emoție sau senzație (ex: ești furios,  supărat, speriat...) scală 0 -100% 
 Gând automat negativ (Ce gând te posedă zi de zi și te domină?)
 Dovezi în favoarea acestui gând (Ce fapte dovedesc că acest gând este adevărat?)
  Dovezi contra acestui gând - 10 afirmații (Ce fapte dovedesc că acest gând nu este
complet adevărat de fiecare dată? Dacă prietenul meu cel mai bun ar gândi în acest fel,
ce i-aș spune? Ai trăit vreo experiență care să contrazică acest gând?)
 Gând alternativ (Scrie un nou gând care să ia în considerație dovezile pro și contra
gândului anterior)
 Emoție sau senzație (Cum te simți acum în legătură cu situația respectivă?) scală 0-
100%
E necesar ca fiecare rubrică să fie completată în mod individual, sincer. 
Să debrifăm: – 15 min
 A fost greu sau ușor să completați Fișa propusă? 
 La ce etapă de lucru ați întâlnit dificultăți?
 Cum a fost la etapa de lucru cu gândurile negative?
 Cum vă simțiți după ce ați scris 5 afirmații contra gândului negativ? Dar după 10
afirmații?
 Care este starea dvs emoțională la moment la finalul exercițiului?
 Ați putea practica în viața zi de zi acest exercițiu?
 Ce impact au gândurile (-) asupra omului, iar cele (+)? Consecințele?
 Ce fel de gânduri emiți la momentul de față?
 Ce neuropeptide călătoresc chiar acum prin corpul tău?
 Te îmbolnăvește sau te vindecă gândirea ta?
 Ai putea fi un sprijin pentru alții spre modificarea gândirii negative?

Gânduri negative iraționale:

 “Nu mă pricep la asta”.  ”N-am să fiu fericit(ă) niciodată”.
 “Vai ce ...… sunt”.  ”Mereu ratez șanse în viața mea”.
 “Nici nu știu de ce mai încerc”.   ”M-am născut sarac(ă) deci voi fi
  “Eu n-am să slăbesc niciodată”. sarac(ă) toată viața”.
 ”Sunt de nimic”.  ”Am greșit, înseamnă că nu sunt
 ”Sunt o gospodină rea”. suficient(ă) de bun(ă).”
 ”Nimeni nu mă înțelege.”   ”Ceilalți sunt mult mai inteligenți sau
 ”Mai bine renunț.” mai talentați decât mine.”
 ”Mă simt singur(ă).”
  ”Nu a fost cea mai bună alegere pe care aș fi putut-o face. Ce pot să învăț din
această situație?”
 ”Fiecare dintre noi avem talente și calități diferite.”
 ”Ce fac ceilalți pentru a obține rezultate mai bune decât mine? Ce pot să învăț de la
ei?”
 ”Nu toți oamenii înțeleg tot ce li se comunică”.
 ”Poate dacă iau o pauză și încerc altă abordare, o să reușesc.”
 ”Exista cel puțin o persoană care mă sprijină oricând, trebuie doar sa îi cer
ajutorul.”
 ”Este o situație neplăcută, dar voi supravețui.”
 ”Sunt o persoană demnă de a fi iubită”.
 ”Mă iubesc și mă accept pe mine însumi”.
Variante pozitive:

FIȘĂ COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ de monitorizare a GÂNDURILOR

Emoție sau senzație  Gând Dovezi în Dovezi contra Gând Emoție sau
(Ex.ești furios,  supărat, automat favoarea acestui gând - alternativ  senzație 
speriat...) scală 0 -100%  negativ acestui 10 afirmații  (Scrie un nou gând (Cum te simți acum în
Cât de tare ești furios, care să ia în legătură cu situația
speriat....
Ce gând te gând Ce fapte dovedesc
posedă zi de - Ce fapte că acest gând nu considerație respectivă?)
0________________10 zi și te este complet dovezile pro și  scală 0-100%
dovedesc că
domină? acest gând adevărat de fiecare contra gândului 0________________10
-În PRIMUL este adevărat? dată?  anterior)
rând, - Din ce cauză Dacă prietenul Spre exemplu: ”Eu
-în al II-lea așa crezi? meu cel mai bun am să reușesc„....
rând.... ar gândi în acest sau...
Scrie-le pe fel, ce i-aș
toate după spune?
tensiunea Ai trăit vreo
lor... experiență care
să contrazică
acest gând?