Ce este asertivitatea și cum ne ajută?

Fabrica de Emotii > Blog > Dezvoltare personala > Ce este asertivitatea și cum ne ajută?

 
Sigur ai mai auzit până acum termenul „asertivitate”. Dar știi ce înseamnă, de fapt? Asertivitatea este o cale prin care
putem reuși să rezolvăm foarte multe din problemele și conflictele pe care le avem acum în viața noastră.
Dacă am ști că asertivitatea este un drept natural pe care îl avem prin naștere și am ști cum să ne revendicăm acest drept, viața
noastră ar fi mult mai simplă și mai frumoasă. Pentru că există un adevăr incontestabil: orice problemă am avea în viață,
ea este cauzată de o neînțelegere cu alți oameni.
Chiar și cele mai grave probleme de sănătate au o mare legătură cu neputință noastră de a avea relații armonioase și asertive cu
ceilalți.
Vestea bună este că putem reduce considerabil stresul din viața noastră, cauzat de comunicarea proastă și de fricțiunile
relaționale de care ne lovim zilnic.
În continuare îți vom prezenta o serie de șase articole, care oferă foarte multe exemple și situații concrete, pe care să le puteți
asimila ușor și să le puteți compara cu ceea ce se întâmplă acum în viață voastră.
1. Ce este asertivitatea și cum ne ajută?
2. Cum să avem un comportament asertiv?
3. Cum să gândim asertiv?
4. 6 tehnici de a comunica asertiv
5. Arta de a spune „NU” într-o manieră asertivă.
6. Cum răspunzi la critici într-un mod asertiv
 
Definiția asertivității
Asertivitatea este abilitatea de a putea reprezenta în lume ceea ce ești cu adevărat, de a exprima ceea ce simți, atunci când simți
că este necesar. Este abilitatea de a-ți exprima sentimentele și de a-ți cere drepturile, respectând sentimentele și drepturile
celorlalți.
A învâța să fii asertiv te va ajuta să spui ceea ce ai de spus într-o manieră sănătoasă și constructivă. Vei putea să-ți rezolvi
eventualele conflicte mai ușor și să nu mai faci din țânțar armăsar pentru orice discuție minoră. Vei observa chiar că vei avea
din ce în ce mai puține conflicte și vei elimina astfel o sursă majoră de stres din viața ta.
Chiar dacă cei care erau agresivi cu tine și te priveau de sus nu se vor simți foarte confortabil atunci când tu vei învăța să-ți spui
punctul de vedere, merită să continui! Asertivitatea, administrată în doze zilnice, produce efecte secundare precum: respect de
sine, relaxare, seninătate, siguranțâ de sine, sănătate, fericire.

Drepturile asertive
Iată care sunt drepturile pe care le ai în orice moment, în orice situație, față de absolut oricine:
 Ai dreptul să iei propriile decizii.
 Ai dreptul să ai propriile valori, credințe, opinii și emoții.
 Ai dreptul să spui altora cum ai vrea să fii tratat.
 Ai dreptul să te exprimi și să spui NU.

 Ai dreptul să ceri informații sau ajutor.

 Ai dreptul să faci greșeli.
 Ai dreptul să ai o părere bună despre tine, chiar dacă nu ești perfect și să faci mai puțin decât ești capabil să faci.
 Ai dreptul să ai relații de calitate, în cadrul cărora te simți confortabil să te exprimi cinstit – și ai dreptul să încerci să
schimbi sau să pui capăt relațiilor care nu îți mai îndeplinesc necesitățile.
  Ai dreptul să-ți trăiești viața exact așa cum vrei.
 Ai dreptul să te răzgândești.
 Ai dreptul să nu fii de acord cu cineva.
 Ai dreptul să spui „Nu știu”.
 Ai dreptul să iei decizii ilogice.
 Ai dreptul să spui „Nu înțeleg”.
 Ai dreptul să spui „Nu-mi pasă”.
Cu toții ne-am născut asertivi. Să ne gândim la un copil. El plânge atunci când vrea ceva și își exprimă liber emoțiile. Apoi,
treptat, își adaptează emoțiile conform răspunsurilor pe care le primește din mediul înconjurător.
Dacă familia te-a învățat că întotdeauna trebuie să-i mulțumești pe alții, iar pe tine să te lași la urmă, atunci e logic că ți-e greu
să fii asertiv atunci când trebuie să-ți exprimi nevoile.
Iată câteva întrebări care te vor ajută să-ți dai seama cum ai devenit non-asertiv:
 Cum erau tratate conflictele în familia ta?
 Ce atitudine adoptau ai tăi când nu erau de acord cu cineva sau erau supărați pe cineva?
 Ce alte moduri de a obține ce vrei fără a cere direct ai învățat? (a țipa, a striga, a amenința, a sta bosumflat).
 Mai folosești aceste modalități de a obține ceea ce îți dorești?
Important este să nu te mai învinuiești pe tine însuți sau familia pentru că ai moștenit aceste tipare comportamentale
nesănătoase. Poți merge mai departe și, indiferent ce vârstă ai, să începi să integrezi asertivitatea în viața ta și să transmiți mai
departe copiilor tăi și celor din jur, modele comportamentale care să le aducă împlinire și bucurie.
În următorul articol îți vom prezenta tipurile de comunicare care se reflectă în comportamentul tău și te vom ajuta să identifici
gradul de asertivitatea printr-un test rapid.

Cum să avem un comportament asertiv?

Fabrica de Emotii > Blog > Dezvoltare personala > Cum să avem un comportament asertiv?

 
În primul articol, ți-am prezentat ce este asertivitatea și cum ne ajută să ne îmbunătățim relațiile cu cei din jur. În acest
articol vei afla despre cum ne influențează comportamentele modul de a comunica asertiv sau non-asertiv și vei știi să
identifici care este comportamentul tău.
Pentru a ne schimba comportamentul e nevoie să știm ce anume trebuie să schimbăm.
Poate că ești capabil să-ți exprimi un punct de vedere cu asertivitate, dar comunicarea nonverbală și limbajul corpului să îți
trădeze comportamentul pasiv. De exemplu, atunci când spui: „Nu-mi place când faci acest lucru”- aceasta este o propoziție
asertivă, însă dacă o spui cu o voce slabă, uitându-te în jos, atunci comunicarea nonverbală va submina mesajul, iar cel din fața
ta nu te va lua în serios.
Iată cele trei stiluri de comportamente care îți influențează comunicarea și caracteristicile lor:
1. Comportamentul pasiv
Definiții:
 neexprimarea onestă a sentimentelor, gândurilor și credințelor;
 nu își respectă propriile drepturi;
 arată lipsă de respect față de capacitatea altora de a face față dezamăgirilor, de a-și asuma responsabilități și a-și
rezolva problemele.
Verbal, îi recunoaștem prin câteva caracteristici:
 se exprimă cu multe ocolișuri;
  ezitanți, cu pauze mari în comunicare;
 își dreg vocea des;
 își cer scuze cu o voce slabă, temătoare;
 folosesc fraze precum: „dacă nu deranjez prea mult”, „poate”;
 au o voce monotonă;
 molateci, excesiv de politicoși;
 se justifică des: „în mod normal n-aș fi spus asta”;
 se scuză des: „îmi pare rău că te deranjez”;
 sunt autocritici : „nu sunt bun de nimic”;
 se autominimalizează: „nu e important ce cred eu”;
Ce gândesc, de fapt:
 “Eu nu contez”
 “Sentimentele, nevoile și gândurile mele sunt mai puțin importante decât ale tale”
 “Ceilalți nu mă vor mai plăcea după ce voi spune asta”
 “Dacă spun “Nu” voi supăra pe cineva și voi fi responsabil pentru supărarea acelei persoane. “
Costuri ale unui astfel de comportament:
 Acumulează stres și manie care pot exploda într-o manieră violentă;
 Ceilalți fac adesea cereri nerezonabile către ei, știind că nu pot fi refuzați;
 Se pot bloca în relații nesănătoase care le vor părea imposibil de schimbat;
 Se vor autoevalua în raport cu imaginea de persoană bună și amabilă pe care o au ceilalți despre ei înșiși;
 Reprimarea mâniei și frustrării duce la diminuarea sentimentelor pozitive pe care le pot resimți;
 Respect de sine scăzut;
 
1. Comportamentul agresiv
Definiții:
 avem un comportament agresiv atunci când ne susținem drepturile și ne exprimăm sentimentele și credințele într-un
mod nepotrivit, care violează drepturile altei persoane;
 ne exprimăm superioritatea punându-i pe ceilalți la pământ;
 ne simțim amenințați, atacăm.
Caracteristici verbale:
 voce stridentă și sarcastică;
 fluent, fără ezitări în vorbire;
 rapiditate în vorbire;
 accentuarea cuvintelor urâte despre ceilalți;
 voce fermă și rece;
 ridicarea tonului;
 folosirea amenințărilor de genul: „mai bine ai grijă…”, „dacă nu faci asta, atunci…”;
 intimidări de genul: „sper că glumești” sau “nu fi prost”;
 comentarii critice și folosirea unor cuvinte ca: „trebuie”, „rău”, „prost” etc.
 opinii exprimate că adevăruri, de genul: „Nu așa se face acest lucru”.
 întrebări de amenințare, de genul: „Încă nu ai terminat?”
Mod de gândire:
 „Te voi doborî înainte să ai tu vreo ocazie să mă dobori pe mine.”
 „Eu sunt numărul unu.”
 „Lumea este un câmp de bătălie, iar eu sunt acolo să înving.”
Costuri:
 Un astfel de comportament îți va aduce dușmani și va crea resentimente în jurul tău;
 Acest lucru poate degenera în paranoia;
 Dacă încerci tot timpul să îi controlezi pe ceilalți, îți va fi imposibil să te relaxezi;
 Relațiile tale vor fi bazate pe emoții negative și vor fi instabile;
 Persoanele agresive tind să să simtă inferioare în adâncul sufletului și să încerce să compenseze acest lucru atacându-i
pe ceilalți;
 sentimente de vinovăție și rușine;
 încredere în sine scăzută;
 
1. Comportamentul asertiv
Definiții:
 un mod de a ne comunica sentimentele, gândurile și credințele într-o manieră onestă, fără a încălca drepturile celorlalți;
 o alternativă la a fi agresiv, a-i abuza pe ceilalți și a fi pasiv, a fi abuzat de ceilalți.
 
Caracteristici verbale:
 voce relaxată;
 fluent, fără ezitări;
  o stare generală de pace și împăcare cu sine;
 tonul este cald, dar ferm;
 sincer și clar;
 nici gălăgios, nici tăcut;
 folosește afirmații de tip „Eu” ( eu vreau, mie-mi place, mie nu-mi place) scurte și la obiect;
 fraze prin care cere părerea celorlalți: „tu ce crezi despre asta”;
 distincție între opinie și fapt: „Experiența mea e diferită…”;
 sugestii fără „ar trebui”, „e necesar”, „trebuie”, „ce ai zice despre…” sau „ți-ar plăcea să”;
 critică constructivă, fără a da vina: „mă simt iritat când mă întrerupi.”
 interes față de părerea altora: „Cum se potrivește asta cu părerile tale?”
 dispoziție de a explora alte soluții: „Cum putem rezolva această problemă?”
Non-verbal:
 ascultare receptivă;
 contact direct al ochilor, fără a fi insistent;
 poziție a corpului dreaptă, echilibrată și deschisă;
 mișcări de deschidere a mâinilor;
 zâmbet;
 trăsături relaxate;
Mod de a gândi:
 „Nu-ți voi permite să profiți de mine și nu te voi ataca pentru ceea ce reprezinți ”

Costuri:
 prietenii și familia care au profitat de tine în trecut te vor șicana pe tema hotărârii tale de a spune ceea ce gândești;
 îți reinventezi credințele și valorile pe care le-ai căpătat încă din copilărie, iar acest proces poate fi foarte anevoios și
dureros;
 asertivitatea implică uneori și durere: a-ți pierde prietenii despre care credeai că țin la tine, a te depărta de cunoștințe
care nu mai au nevoie de tine atunci când nu mai pot profita de pe urmă ta etc. Însă vă garantez că acest efort de a
deveni asertiv merită!
 
Încearcă să-ți dai seama care sunt persoanele din viața ta față de care ai un comportament pasiv și care sunt cele față de care ai
un comportament agresiv.
Conștientizează faptul că totul se poate transforma într-un cerc vicios în care putem proceda așa: nu avem curajul să spunem
nimic în fața șefului, iar apoi venim acasă și ne descărcăm nervii asupra partenerului de viață, care nu are curajul să-și ia
apărarea și îți permite să te comporți agresiv. Dacă observi astfel de cercuri vicioase în viața ta, fă-ți o autoanaliză și propune-ți
să schimbi acest lucru.
Ce poți face chiar acum pentru a schimba acest lucru? Alege să fii asertiv în orice situație pe care o vei întâlni pe parcursul
acestei săptămâni!

Cum să gândim asertiv?

Fabrica de Emotii > Blog > Dezvoltare personala > Cum să gândim asertiv?
 
În acest articol, vom învăța împreună cum să identificăm gândurile non-asertive și apoi vom discuta despre două
metode prin care ne putem schimba credințele care duc la astfel de gânduri non-asertive.
Așa cum am menționat deja și în primul articol, unul din factorii care fac ca asertivitatea să fie atât de dificil de asimilat
este modul nostru de gândire. Credințele noastre provin din experiența noastră de viață și dau sens lumii noastre. Chiar
dacă am depășit experiențele respective, sunt cazuri în care nu am reușit  să îmbunătățim și gândurile noastre legate de acea
experiență.
De exemplu, poate ni s-a spus atunci când am fost copii să nu ne exprimăm tristețea fiindcă vom fi  ridiculizați de ceilalți.
Credința care s-a conturat atunci a fost „e un lucru rău să fiu trist, iar oamenii vor râde de mine.” Ca adulți e posibil să mai
avem această credință, chiar dacă nu mai suntem în acea situație.
Continuăm să ne asumăm faptul că acea credință mai este încă valabilă, fără să verificăm acest lucru.  Drept urmare, nu ne
exprimăm niciodată tristețea și devenim stresați, deprimați, deconectați de lume și de noi înșine.
Iată o listă de gânduri non-asertive pe care le putem avea. Meditează asupra lor și vezi care ți se potrivesc:
 Nu ar trebui să spun ceea ce simt și gândesc pentru că nu vreau să-i deranjez pe ceilalți cu problemele mele.
 Dacă mă exprim așa cum sunt, îl voi supăra pe X și voi strica relația.
 Va fi incredibil de stânjenitor să spun ceea ce simt.
 Dacă cineva îmi spune „Nu” înseamnă că nu mă place.
 Nu trebuie să spun ce am nevoie. Cei care-mi sunt apropiați știu déjà asta.
 Este nepoliticos și egoist să spui ce vrei.
 Nu am dreptul să mă răzgândesc, nimeni nu-l are.
 Oamenii ar trebui să-și păstreze sentimentele pentru ei înșiși, nu să le exprime în gura mare.
 Dacă arăt faptul că sufăr de anxietate, ceilalți mă vor considera o persoană slabă și vor râde de mine.
Acordă-ți câteva clipe de reflecție, pentru a mai găsi câteva gânduri non-asertive care îți trec  adesea prin minte.
 
Cum să ne schimbăm credințele
Identificarea credințelor care nu ne mai sunt de ajutor este primul pas în procesul de schimbare a lor.
Pentru unii oameni, simplul fapt de a realiza că gândeau în acest mod îi poate ajuta să se schimbe, mai ales atunci când își dau
seama că au tot dreptul de a se schimba și de a gândi diferit.
Gândurile și credințele noastre sunt opinii învățate mai degrabă decât fapte. Asta înseamnă că pot fi puse sub semnul întrebării
mai degrabă decât acceptate orbește, mai ales atunci când ne provoacă disconfort.
Vom discuta despre două strategii majore care pot fi folosite pentru a ne fi de ajutor în schimbarea  gândurilor și a credințelor
non-asertive. Una este jurnalul de gânduri, iar a doua este comportamentul experimental.
1. Jurnalul gândurilor:
Acest instrument te poate ajută să faci diferența între gândurile non-asertive și cele asertive pe care le ai, notând o anumită
situație și gândurile anexate acesteia. Pentru a face acest lucru, e nevoie ca:
2. Comportamentul experimental
În timp ce jurnalul gândurilor ne poate ajută să ne schimbăm credințele gândind diferit despre o anumită credință pe care o
avem, comportamentul experimental ne ajută să ne schimbăm credințele oferindu-ne dovezi care susțin formarea unei noi
credințe.
Testează aceste două metode și lasă-ne un comentariu cum a fost pentru tine.

6 tehnici de a comunica asertiv

Fabrica de Emotii > Blog > Dezvoltare personala > 6 tehnici de a comunica asertiv
În acest articol vom vorbi despre 6 tehnici concrete pentru a integra asertivitatea în viața noastră.
Este important să practicăm aceste tehnici în situații neutre, când emoțiile nu sunt foarte puternice. Pe măsură ce le vom
stăpâni mai bine, le putem folosi și în situații mai dificile. Și amintește-ți: prima dată când le aplici s-ar putea să nu
funcționeze. Nu te critica prea tare pentru asta, vezi ce nu a mers și cum  poți proceda data viitoare!
 
Să trecem, așadar, în revistă principalele tehnici de comunicare asertivă:
1. Afirmația simplă
Afirmația simplă înseamnă să reușim să spunem fraze care să exprime clar nevoile, dorințele, credințele, opiniile și
sentimentele noastre. Putem folosi acest lucru în fiecare zi, folosind exprimări de tip „Eu”, de exemplu: „Sunt mulțumit de felul
în care au ieșit lucrurile”.
Folosim acest procedeu și atunci când facem complimente, dăm informații sau expunem stări, de exemplu:
„Nu m-am gândit la asta, am nevoie de timp pentru a mă gândi.”    
 „Cred că prezentarea ta a fost foarte bună.” 
 „Îmi place când mă ajuți.” 
Este important să fii specific atunci când faci o afirmație. Decide ce simți și ce îți dorești și spune clar. Formulează-ți fraza
simplu și scurt!
Prin această tehnică putem și să ne dezvăluim sentimentele. „Sunt nervos”, „Mă simt vinovat”, „Sunt furios”.
Efectul exprimării sentimentelor este reducerea anxietății, relaxarea și asumarea responsabilității pentru propriile sentimente.
2. Afirmația empatică
Acest tip de afirmație conține un element de recunoaștere a sentimentelor, nevoilor și dorințelor celuilalt, dar și a propriilor
dorințe și necesități.
Acest tip de afirmație asertivă poate fi folosită atunci când cealaltă persoană este implicată într-o situație care nu se potrivește
cu necesitățile și dorințele tale și tu vrei să-i arăți că înțelegi situația în care se află.
Exemple
„Știu că ești ocupat momentan, însă aș vrea să te rog ceva.”
 „Recunosc că e greu să apreciezi costurile, însă am nevoie de o estimare generală.” 
Afirmația empatică te poate ajuta să nu reacționezi exagerat în anumite situații, să iei în considerare poziția și sentimentele
celeilalte persoane și să-ți îndulcești răspunsul.
3. Afirmația categorică
Este cea mai puternică formă de asertivitate și trebuie folosită în situații extreme. Este folosită de obicei în situații în care
cineva îți încalcă drepturile și vrei să faci ceva fără a deveni agresiv, la rândul tău.
Folosind afirmația categorică, îi informezi pe ceilalți de consecințele pe care le va suporta dacă nu-și schimbă comportamentul.
Folosește acest tip de asertivitate atunci când există sancțiuni pe care le poți aplica, și numai atunci când ești pregătit să le
aplici.
Acest tip de asertivitate poate fi interpretat ca agresiv. De aceea, trebuie să fii foarte atent la semnalele  non-verbale pe care le
emiți. Păstrează-ți vocea calmă, menține contactul vizual și menține-ți corpul și fața relaxată.
Exemple:
 „Dacă vei continua să ții informațiile pentru tine, nu-mi va mai rămâne altă opțiune decât să apelez la dl. Director. Aș
prefera însă să n-o fac.” 
 „Dacă se mai întâmplă o dată, nu voi avea încotro și voi apela la disciplină. Aș preferă să n-o fac. “
4. Afirmația discrepantă
Această modalitate evidențiază o discrepanță între ceva ce a fost stabilit anterior și ceea ce
se întâmplă în prezent. Este utilă pentru a clarifica dacă există o contradicție sau o
neînțelegere și dacă există o neconcordanță între vorbele și comportamentul unei
persoane.
Exemple
„După cum înțeleg, am căzut de acord că proiectul A este prioritar. Acum îmi ceri să acord
mai mult timp proiectului B. Aș vrea să clarificăm care este prioritatea nr. 1 acum.”  
5. Exprimarea sentimentelor negative
E folosită atunci când experimentăm sentimente negative față de cineva: mânie, resentimente etc. E recomandat ca, în cadrul
acestei tehnici, să îți îndrepți atenția, într-o manieră calmă, către efectele nedorite pe care comportamentul celeilalte persoane îl
are asupra ta.
Asta îți va permite să faci față sentimentelor fără să explodezi emoțional și să-l avertizezi pe celălalt în legătură cu efectele
acțiunilor sale asupra ta.
„Când vii târziu acasă, fără să mă anunți, sunt îngrijorată că s-a întâmplat ceva. Chiar aș aprecia dacă m-ai suna să mă
anunți înainte.”
Iată cei patru pași care trebuie urmați:
a) Descrie obiectiv comportamentul celuilalt. Ai grijă să să nu judeci sau să interpretezi.
Exemplu: Faptul că tu întârzii atât de mult cu raportul…
b) Descrie impactul pe care comportamentul celeilalte persoane îl are asupra ta. Fii specific și
clar nu generaliza
Exemplu: …înseamnă ca ca eu să lucrez în weekend.
c) Descrie-ți sentimentele.
Exemplu: …mă simt contrariat din cauza asta…
d) Spune cum ai vrea să se comporte pe viitor.
Exemplu: …așa că aș vrea să primesc raportul vineri la prânz, de acum încolo.
6. Metoda discului stricat
Copiii sunt experți în această tehnică. Pentru a o folosi eficient, e nevoie să stabilești clar ceea ce urmează să spui și să repeți
exact acel lucru, de câte ori este necesar, într-o manieră calmă și relaxată.
Poate fi aplicată în multe situații și este foarte bine de folosit în situații în care ai de-a face cu persoane care vor să te
manipuleze. Este o tehnică foarte bună pentru a spune „Nu”; te menține relaxat pentru că știi ce vei spune și că poți menține
același comentariu pe tot parcursul conversației.
Exemple:
 „- Poți să mă împrumuți cu 20 de lei?
–  Nu pot. Nu am nici eu acum. 
– Ți–i dau repede înapoi. Am nevoie disperată. Ești prietenul meu, nu?       
–  Nu pot. Nu am nici eu acum. 
–  Aș face la fel pentru tine. 
–  Sunt prietenul tău, dar nu pot să-ți împrumut banii ăștia. Nu am nici eu acum.”
În final, practicarea tehnicilor
Toate aceste tehnici necesită practică. Începe cu prima metodă, aplic-o timp de câteva zile sau două și  abia apoi treci la
următoarea. Îți va fi de ajutor folosirea unui jurnal în care să-ți notezi când ai folosit o anumită tehnică și în ce situație.  Așa vei
putea observa dacă reușești să integrezi asertivitatea în viața ta și care sunt cele mai utile tehnici pentru tine.

Arta de a spune „NU” într-o manieră asertivă

Fabrica de Emotii > Blog > Dezvoltare personala > Arta de a spune „NU” într-o manieră asertivă
De câte ori ți s-a întâmplat să nu poți spune „nu” chiar dacă ai fi vrut? În acest articol vom discuta despre cum să spunem
„nu” într-o manieră asertivă.
De ce este atât de greu să spunem „nu”? Care sunt efectele faptului de a nu fi capabili să spunem „nu”? Cum putem
schimba acest lucru? Care sunt căile asertive de a spune „Nu”? 
Foarte mulți oameni au această problemă: nu sunt capabili să spună „nu”. Chiar și cei care au capacitatea să fie asertivi în
anumite situații, se află în postura de a spune „da” unor lucruri pe care chiar nu vor să le facă.
Care sunt consecințele acestui lucru? De obicei, când spui „da” în loc să spui „nu”, resentimentele și mania vor izbucni
împotriva persoanei căreia i-ai spus „da”, chiar dacă acea persoană nu a făcut nimic greșit. Poți deveni incredibil de frustrat și
dezamăgit de ține însuți. Și dacă începi să cari mai mult decât poți duce, poți deveni foarte stresat. Pe termen lung, a nu fi
asertiv poate duce la scăderea drastică a respectului de sine, la depresie și anxietate.
De cealaltă parte, se află cei care spun „nu” într-o manieră lipsită de considerație și de respect pentru altă persoană. Niciuna din
aceste situații însă nu se încadrează în ceea ce se numește „asertivitate.”
Credințe limitative: de ce este greu să spui „Nu!” 
Așa cum am spus și într-un Ce este asertivitatea si cum ne ajuta , cu toții ne-am născut asertivi. Copiii nu au nici o problemă
în a spune „nu”. Pe măsură ce creștem, însă, învățăm din mediul înconjurător și din experiența noastră că nu este întotdeauna
indicat să spunem „nu”. În cele din urmă, căpătăm o groază de credințe limitative care fac că acest cuvânt să fie foarte greu de
folosit. Iată câteva din credințele limitative întâlnite. Observă care dintre ele ți se potrivește:
 să spui „nu” este nepoliticos și agresiv;
 să spui „nu” este un lucru egoist;
 să spui „nu” îi va răni pe ceilalți și îi va face să se simtă respinși;
 dacă spun „nu” cuiva, acea persoană nu mă va mai plăcea;
 nevoile celorlalți sunt mai importante decât ale mele;
 încerc întotdeauna să fiu pe plac și să fiu de ajutor;
 a spune „nu” înseamnă a avea o viziune restrânsă;
Analizează și vezi dacă mai poți identifica și alte credințe negative legate de a spune „nu”.
Schimbarea tiparelor mentale: credințe pozitive despre a spune „nu” 
Credințele negative nu sunt fapte. Ele sunt doar gânduri sau opinii dobândite și învățate. Fiecare dintre aceste opinii poate fi
înlocuită cu o opinie care să ne ajute să spunem „nu” într-o manieră asertivă.
 ceilalți au dreptul să ceară și eu am dreptul să refuz;
 când spui „nu”, refuzi o cerere, nu o persoană;
 când spui „da” unui lucru, spui „nu” altuia. Tot timpul avem alegeri de făcut;
Oamenii care au dificultăți în a spune „nu”, de obicei tind să-și imagineze exagerat modul în care cealaltă persoană va accepta
refuzul. Nu au încredere în faptul că ceilalți pot accepta un răspuns negativ.
Pentru a reuși să adopți un gând nou, va fi nevoie să aplici una din metodele jurnalului sau a experimentului comportamental,
descrise în articolul  Cum sa avem un comportament asertiv. Vei observa că nu vei adopta imediat aceste credințe și gânduri
pozitive despre a spune „nu”. Continuă să practici și vei vedea rezultatele.
Schimbarea comportamentului: cum să spui „nu”
Chiar dacă ai lucrat déjà asupra unor credințe limitative personale legate de a spune „nu”, poate nu ești încă sigur asupra
modului cum ai putea să le eliberezi definitiv.
Iată câteva principii de bază de aplicat atunci când vrei să spui „Nu”:
1. Fii direct și sincer, dar nu fi nepoliticos.
2. Fii scurt.
3. Spune-i persoanei respective dacă ți-e greu să faci asta.
 4. Fii politicos – spune : „Mulțumesc că ați întrebat”.
5. Vorbește rar, cu căldură, altfel cuvântul „nu” va suna dur.
6. Nu te scuza și nu te motiva în exces. E dreptul tău să spui nu, fără să te justifici prea mult.
7. Amintește-ți că, pe termen lung, e mai bine să spui adevărul decât să aduni resentimente și amărăciune în interior.
8. Când spui „Nu”, asumă-ți responsabilitatea pentru asta. Nu te mai acuza și nu mai inventa scuze. Schimbă „nu pot” în
„nu vreau să fac asta.”
Modalități de a spune nu
Există și câteva modalități de a spune „nu”. Unele dintre ele sunt mai potrivite în anumite situații.
Trevor Powell  descrie 6 feluri de a spune „nu” : 
1. Nu-ul direct. Când cineva îți cere să faci ceva și tu nu vrei asta, spune pur și simplu „nu”. Scopul este să spui „nu” fără
să te scuzi. Cealaltă persoană are o problemă, iar tu nu vrei să-i permiți să ți-o paseze ție. Această tehnică poate fi
eficientă când avem de-a face cu agenți de vânzări, de exemplu.
2. Nu-ul cugetat. Această tehnică conține o expunere a conținutului cererii și adăugarea refuzului asertiv la sfârșit. De
exemplu : „Știu că de-abia aștepți să mergem la o plimbare astăzi, dar nu pot veni.”
3. Nu-ul motivat. În cadrul acestei tehnici, poți da un motiv scurt și sincer pentru care spui „Nu”: „Nu pot să iau prânzul cu
tine pentru că trebuie să termin un raport până mâine.”
4. Nu-ul flexibil. Nu este un „nu” clar. Este un mod de a spune „nu” în prezent, dar lasă loc pentru a spune „da” în viitor.  
Folosește-o numai dacă, în mod sincer, crezi că vei vrea să faci asta în viitor. „Nu pot lua prânzul cu  tine azi, dar putem
să ne vedem săptămâna viitoare cândva.”
5. Nu-ul prin altă întrebare. Este o metodă de a încerca să găsești o altă variantă pentru problema respectivă: „Nu ne putem
vedea altădată?”
6. Discul stricat. Poate fi folosit în multe situații. Trebuie doar să repeți refuzul atât timp cât este nevoie. De exemplu:
– Nu pot lua prânzul cu tine.
– Haide, nu va dura mult.
– Nu pot lua prânzul cu tine.
– Haide, o să plătesc eu.
– Nu, nu pot lua prânzul cu tine.
Respectați-vă pe voi înșivă și exersați aceste modalități de a spune „nu” de câte ori simțiți cu adevărat că nu vreți să dați curs
unei cereri sau nu vreți să faceți ceva!

Cum răspunzi la critici într-un mod asertiv

Fabrica de Emotii > Blog > Dezvoltare personala > Cum răspunzi la critici într-un mod asertiv
Iată câteva din metodele non-asertive de a răspunde la critici:
 să fii confuz
 să devii furios și să pasezi responsabilitatea
 să începi să te aperi
 să taci
 să te porți prostește
 să te retragi
 să ignori critica și să suferi în interior
 să fugi
 să internalizezi furia
 
Iti propunem un scurt exercițiu: acorda-ți un minut și gândește-te când ai fost criticat ultima dată. Notează-ți situația și scrie
cum ai reacționat.
Situația: _____________________________________________
Cum am reacționat: _____________________________________
 
În articolul anterior Cum să avem un comportament asertiv? poți identifica care este modul tău preferat de a reacționa. Pe
scurt cele 3 tipuri de comportamente pe care le putem adopta sunt:
 Răspunsul pasiv – Daca avem un astfel de comportament în general, ne este foarte greu să răspundem la critică. Vom
fugi, ne vom ascunde și vom deveni confuzi. Vom avea tendința să fim de acord cu orice critică, fie că e adevărată, fie
că nu. Apoi ne vom reproșa acest lucru.
 Răspunsul agresiv – Daca tindem să devenim agresivi când ne este adresată o critică, atunci vom tinde să interpretăm
orice critică ca pe un atac personal. “Cum îndrăznești? Eu nu am întârziat? Tu ești cel care întârzie întotdeauna!!”
Acest tip de răspuns va genera conflicte și va amplifica agresivitatea, ceea ce va duce la deprimare și la un respect de sine
scăzut.
 Răspunsul asertiv – Atunci când intenționăm să folosim asertivitatea în astfel de situații, e recomandat să identificăm
diferența între critica constructivă și cea distructivă și să răspundem pe măsură.
Putem înțelege faptul că o critică la adresa comportamentului nostru nu spune neapărat ceva despre noi ca persoană. Nu vom
mai fi defensivi, mânioși, supărați și răniți.
Vom putea rămâne calmi și vom accepta critica fără să-i asociem emoții negative.
 
Cum să reacționăm la critici într-o manieră asertivă?
Iată câteva gânduri pe care le putem aplica în încercarea noastră de a reacționa în limitele asertivității:
 Dacă am făcut ceva greșit, asta nu spune nimic rău despre persoana mea. Eu nu sunt comportamentul meu.
 Ce pot învăța din aceste critici? Cele mai multe critici probabil că au la baza ceva adevăr. Prin criticile altora am ocazia
să învăț și să mă autoperfecționez.
 Am dreptul să-i spun cuiva dacă un anume comportament al lui m-a rănit, m-a iritat sau m-a supărat.
 A oferi feedback poate fi de mare ajutor celeilalte persoane.
E nevoie să dezvoltăm această abilitate de a accepta criticile constructive. În funcție de modul în care este făcută critica, poți
raspunde în mai multe feluri:
 1. Acceptarea criticii -dacă o consideri adevărată, acceptă critica fară să simți vinovăție sau alte sentimente negative.
Acceptă faptul că nu ești perfect și că singurul mod în care poți învăța este prin greșeli, vezi ce trebuie să schimbi și
mergi mai departe. Mulțumește-i persoanei pentru feedback și vezi în critică un dar.
2. Afirmația negative- această tehnică implică atât acceptarea criticii, cât și faptul că ești de acord cu acea critică. O poți
folosi atunci când ești de acord cu critica respectivă. Implică acceptarea negativa a defectelor tale, însă nu implică a-ți
cere scuze sau a permite să fii criticat ca persoana.
De exemplu, cineva îți poate spune: “E un dezastru pe biroul tău. Ești foarte dezorganizat”. Răspuns: “E adevărat. Nu sunt
foarte ordonat.”
3. Întrebarea suplimentară – constă în a cere mai multe detalii. Dacă cineva te critică și nu ești sigur dacă acea critică este
sau nu validă sau constructivă, atunci ceri mai multe detalii. De exemplu: Criticul: “Crezi că acest lucru este greu de
făcut, pentru că ești timid.”
Răspuns: “În ce fel mă consideri timid? Îmi poți da exemple concrete? “
 
Cum facem față criticilor distructive
Cu toții am avut de-a face pe parcursul vieții cu anumite persoane care ne-au adresat critici distructive. Îți prezentam mai jos 2
modalități prin care poți să face față acestor momente dificile.
Îți va lua ceva timp să te simți încrezător atunci când folosești aceste metode, însă va merita!
1. Dezaprobă critica
Prima tehnică folosită pentru a face față criticilor distructive este dezaprobarea ei. E important să rămai calm și să îți controlezi
limbajul non-verbal, inclusiv tonul vocii și contactul vizual.
Critica: “Întotdeauna întârzii.“
Răspuns: “Nu, nu întârzii întotdeauna. Poate întârzii ocazional, însă nu sunt întotdeauna în întârziere.”
2. A băga în ceață
Ideea din spatele tehnicii se referă la evitarea unei situații agresive sau dificile. Poți folosi aceasta tehnică atunci când critica pe
care o primești nu este nici constructiva și nici nu are susținere în realitate. Partea esențială a acestei tehnici constă în a fi de
acord cu o parte mică din ceea ce ți se spune. Rămânând calm, refuzând să fii provocat, poți face față puterii distructive a
criticilor nefondate.
Astfel, poți fi de acord cu o parte din critică, poți admite probabilitatea de a se întâmpla acel lucru, sau poți fi de acord în
principiu.
A fi de acord cu o parte din critica. Exemplu:
Critica: “Nu mă pot baza pe tine. Ai uitat să iei copiii, ai uitat să plătești facturile, putem să ne pierdem și acoperișul de
deasupra capului și nu mă pot baza pe tine că ești aici când am nevoie de tine. “
Răspuns: “În mod sigur ai dreptate când spui că am uitat să iau copiii după lecția de înot.”
3. A admite probabilitatea de a se întâmpla acel lucru
Cu ajutorul acestei tehnici, poți fi de acord că un lucru se poate întâmplă, desi șansele sunt de una la un million. Exemplu:
Critica: “Daca nu folosești ață dentară, vei avea afecțiuni gingivale și vei regreta toată viața. “ Răspuns: “Ai dreptate că pot
avea afecțiuni gingivale.”
4. A fi de acord în principiu
Prin această tehnică, îți dai seama care este logica persoanei respective, însă nu ești de acord cu ceea ce spune. Exemplu:
Critica: “ Nu folosești instrumentul potrivit pentru așa ceva. O daltă ca asta va aluneca și va strica lemnul.” Răspuns: “Ai
dreptate; dacă va aluneca, dalta va strica într-adevăr lemnul.“
Să ne amintim atunci când suntem criticați:
1. Raspunde cuvintelor, nu tonului pe care ești criticat.
2. Nu răspunde imediat.
3. Când te simți criticat:
 Oprește-te – Nu reacționa până nu ești sigur ce se întâmplă.
 Întreabă-te dacă ai fost criticat cu adevărat?
 Verifică, dacă e nevoie, întrebând-o pe cealaltă persoana: “Ce vrei să spui cu asta?”
4. În momentul în care ți-ai dat seama că într-adevăr ai fost criticat, decide dacă acea critică e nefondată sau este validă și
folosește una din tehnicile de mai sus.