Gestionarea emotiilor prin metode si tehnici NLP!

Contrar unei opinii foarte raspandite, NLP-ul nu este o terapie desi terapeutii cu formare ca practician NLP care
il folosesc obtin rezultate spectaculoase. Nu este un program de training in vanzari, desi oamenii din vanzari
care folosesc NLP-ul obtin rezultate spectaculoase. Nu este un mijloc de dezvoltare personala desi trainerii in
dezvoltare personala care il folosesc obtin rezultate uimitoare. Si... nu este un subiect potrivit pentru studiu
individual(singur acasa).

Functioneaza prea bine pentru a fi un mijloc sigur in mainile nespecialistilor, il inveti cel mai bine impreuna cu
traineri NLP calificati si cu experienta.
Te-ai incumeta sa inveti scuba-diving din carti... sau de la vecinul care tocmai a facut un curs de week-end in
piscina din apropiere...?
Acest articol ofera un „insight” asupra uneia din premisele noastre culturale pentru ca, folosind informatia NLP,
sa invatam sa o gestionam noi insine.

NLP-ul studiaza modalitatea prin care ne „adunam”gandurile, cum stim ceea ce stim si cum ne construim
propriile experiente. Si, da, experientele noastre subiective difera de ale celorlati. La randul lor, experientele
celorlalti difera intre ele.Toate gandurile, emotiile, amintirile, fanteziile noastre sunt alcatuite din imagini,
sunete si senzatii. Diferentele dintre experientele noastre obisnuite provin din multitudini de secvente si
localizari pe care pe care le realizam cu ajutorul sunetelor, imaginilor si senzatiilor.

Multe persoane din occident considera ca fiind usor sa-si vizualizeze imaginile mentale, iar restul poate fi
invatat cu usurinta. Fiecare alcatuieste imagini mentale, doar ca unii oameni nu au invatat inca sa le observe.
Gandeste-te, pentru un moment, la propriile imagini mentale legate de ceva care iti place. Sunt colorate sau alb-
negru? sunt statice sau in miscare? se afla aproape sau departe, sunt mici sau mari, sunt sub forma de portret,
peisaj sau panoramice?
Asupra carei parti te concentrezi? Vezi scena ca si cum ar fi live sau te privesti pe tine in ea ca si cum ai urmari
un film?

Acestea sunt exemple despre modul in care noi putem face acelasi lucru diferit de altii. Putem schimba
semnificatia unei experiente modificand una dintre aceste optiuni.
Daca ai ales ceva ce iti place, observa ce se intampla daca apropii imaginea sau o maresti.
Poti deplasa imaginile mentale pur si simplu prin intentia de a o face. Daca esti multumit de rezultat, pastreaza-
l.
Daca nu, fa-o la loc asa cum era si vezi ce se intampla daca intensifici culoarea.
Fa cate o singura modificare odata. Si aminteste-ti ca dupa fiecare schimbare sa aduci imaginea la starea
initiala. Daca identifici una sau mai multe schimbari care-ti plac mai mult decat in stadiul original, pastreaza-le.
Fii atent sa stapanesti traseul schimbarilor pe care le faci imaginii tale. Daca faci ceva ce nu iti palce, revino
imediat. Asigura-te ca vei incheia aceasta experienta intr-un mod cel putin la fel de placut precum ai inceput.

Pentru multi occidentali, imaginea este reprezentarea senzoriala pe care o pot cel mai usor observa si modifica
in mod deliberat. La fel de usor poti invata sa faci modificari similare sunetelor pe care le auzi, si senzatiilor pe
care le ai. Muta sunetele dintr-un loc in altul, schimba viteza, tonalitatea, volumul, ca si cand ai detine un
pupitru de mixaj sofisticat. Poti mari sau micsora intensitatea senzatiilor, schimba structura lor, poti incetini
ritmul sau il poti grabi, le poti schimba locul, le poti face mai mari sau mai mici sau le poti face sa dispara in
totalitate.

Poate ca ai sesizat ca daca modifici o imagine intr-un anumit fel, sunetul si sentimentul se schimba si ele, sau
daca modifici un anumit aspect al sunetului, simultan se schimba si imaginea si sentimentul. Acestea sunt
cunoscute ca „drivers”. Desigur ca ti-ai dat seama ca alte elemente se schimba de la sine. Gasirea diferentelor la
„driverii” tai particulari este un mod rapid de a aborda sistemul tau cel mai greu accesibil(vaz, auz, sentimente).

De exemplu, daca imaginea ta este moderat emotionanta si ai simtit-o mai emotionanta marind imaginea, ai
modificat senzatia prin modificarea imaginii. Daca imaginea ta era neclara,cu sunet distorsionat si senzatii
neplacute , daca ai clarificat sunetul se focalizeaza imaginea? Senzatiile s-au imbunatatit prin modificarea
sunetului?

Exista o parere raspandita in societatea occidentala potrivit careia nici senzatiile si nici emotiile nu pot fi
modificate dupa dorinta. Potrivit unui astfel de mit, cineva care-si poate modifica emotiile este prefacut,
superficial, ignorant, nedemn de incredere, reprimat sau pur si simplu „nepregatit” pentru a fi autentic. In
majoritatea culturilor exista credinta ca un sistem( vazul, auzul si sentimentele) este in afara propriului control,
dar nu toate gasesc ca sentimentele sunt cele mai dificile.

Capacitatea de a simti ceea ce ne dorim, atunci cand ne dorim, este o abilitate foarte utila. Ea ne elibereaza de
cautarea unor experiente extreme repetate. O expunere este suficienta ca s-o folosesti drept inceputul unei
biblioteci personale. Apoi o poti modifica, intensifica, individualiza in oricate feluri, jucandu-te cu imaginile,
sunetele si sentimentele care au insotit-o. Sau iti poti alcatui singur propria biblioteca, folosind fragmente
atractive de placere obisnuita, amplificandu-le si mixandu-le cum iti place. Dupa cum am mai spus, incepi de la
imagini si sunete. Pur si simplu aminteste-ti de o situatie placuta si amplific-o, fa-o mai luminoasa, ca in
realitate, si poate usor mai lenta. Paseste in interiorul ei si intensifica senzatiile. Prin exercitiu iti poti spori
usurinta de a gestiona senzatiile si poti invata sa le intensifici sau sa le atenuezi.

Urmatoarea etapa o reprezinta gestionarea emotiilor.

Exista doua modalitati imediate de a face asta. Prima este buna pentru a neutraliza raspunsuri emotionale
nedorite. Daca te apuca rasul la o inmormantare, plangi la serviciu sau esti furios pe o persoana nevinovata,
pentru a neutraliza oricare dintre aceste stari indeparteaza imaginea de tine sau micsoreaz-o la marimea unui
timbru postal. Poti oricand mai tarziu sa revii la ea, daca doresti, fara sa-ti pese de continut. Fa-o suficient de
mica, indeparteaz-o destul de mult ; pentru cei mai multi dintre noi ea isi va pierde din intensitate.

Pentru a invoca o anumita emotie pe care vrei sa o afisezi, aminteste-ti sau imagineaza-ti un moment cand ai
face-o si formeaza o imagine mare, luminoasa, apropiata. Apoi paseste in ea. Este foarte potrivit pentru a
multumi unei anume persoane pentru un cadou oribil sau pentru a produce remuscari daca distrugi decoratiunea
favorita a cuiva( pe care ai urat-o ani de zile). Ti-ai dorit vreodata sa fii mai rabdator in instruirea unui copil sau
a unui animal? Vrei sa spui cuiva un ”Nu!” hotarat? Amintestet-i de o imagine care are calitatea emotiei pe care
o doresti. Mareste-o , adu-o aproape, fa-o luminoasa, ca in realitate, si starea potrivita va veni de la sine.

A doua modalitate de a gestiona emotiile implica sentimentul in mod mai direct. Leslie Cameron Bandler
prezinta in cartea ei ”The Emotional Hostage”sapte parti ale emotiei care pot fi modificate.Printre ele se numara
ritmul, tempoul, intensitatea, cadrul temporal si implicarea personala. Tot asa cum la inceputul articolului am
modificat imaginile, Cameron-Bandler sugereaza sa faci modificari similare emotiilor ca sa le schimbi direct.
De exemplu, anxietatea are de obicei un ritm rapid, inegal si este intotdeauna legata de viitor. Daca reduci
ritmul la o valoare constanta de 120 batai/secunda, sentimentul se schimba in ceva mai confortabil. Daca te
imaginezi a fi intr-un moment ulterior evenimentului , anxietatea dispare. Aminteste-ti o ocazie anterioara cand
erai anxios legat de ceva si cat de putin alarmant parea evenimentul in retrospectiva.

Vina si rusinea necesita implicare personala.

Te simti vinovat atunci cand lezezi valorile altcuiva si aceasta conteaza pentru tine. Iti este rusine atunci cand iti
lezezi propriile valori, fara a constientiza cea mai importanta valoare pastrata.
Daca te imaginezi intors in timp inaintea evenimentului, nu exista vina sau rusine pentru ca inca nu ai savarsit
fapta. Alternativ poti reduce intensitatea si schimba ritmul. Poti descoperi ca ai actionat asupra altei valori
personale sau ca ai facut o greseala. Greselile constituie un feedback din care inveti. Consecintele pot fi triste
sau ireversibile, dar pot deveni acceptabile daca te poti gandi la ele. Pentru fiecare emotie pe care vrei sa o
schimbi alege cea mai importanta caracteristica si modific-o. Sesizeaza ce se intampla. Pentru a spori o emotie
alege o caracteristica si amplific-o. Poti sa construiesti singur o experienta extrema. E ceva, nu?

Ce este IE?

Ce este Inteligenta Emotionala?

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii

* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a imaginii personale

Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta decat abilitatile tehnice
sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a
crea relatii armonioase cu cei din jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

Auto–Constientizarea

* Determinarea punctelor forte si a limitarilor

* Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului, precum si de impactul acestora
asupra celorlalti.
* Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

Managementul Emotiilor

* Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.

* Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Auto–motivarea

* Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face fata cererilor.

* Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de dezvoltare personala.
Abilitati sociale

* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Beneficiile Inteligentei Emotionale

* Performante marite
* Motivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* Leadership si management eficient
* Munca in echipa excelenta

Originile conceptului de „Inteligenta Emotionala”

Termenul „inteligenta emotionala” a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul 1990 de catre
psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou, componentele conceptului,
inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a lui lui Socrate (470 – 399 iHr)„Cunoaste-te
pe tine insuti”. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul Testament „Nu fa altuia ce tie nu-ti place” si „Iubeste-ti
aproapele ca pe tine insuti” pot fi vazute ca elemente de Inteligenta Emotionala.

In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: ”Inteligente Multiple”. El argumenta ca exista nu doar un
singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul scolar, ci multiple tipuri de
inteligente. El a inventat sintagma : „ Nu intrebati, cat de destepti sunteti, ci cum sunteti inteligenti”. Gardner a
identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a
inclus si doua abilitati personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.

Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:

* Inteligenta Matematica–Logica
* Inteligenta Interpersonala
* Inteligenta Spatiala
* Inteligenta Ritmic–Muzicala
* Inteligenta Intrapersonala
* Inteligenta Kinestetica
* Inteligenta Lingvistic–Verbala

De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua inteligente separate si
corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura cu coeficientul IQ.
Principalele dileme le-au reprezentat tntrebarile: „Este cineva innascut cu un anumit IQ si nimic nu poate
modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si antrenata?” si „De ce anumite persoane inteligente
au performante scazute si de ce anumite persoane slab pregatite au performante marite?”. Nu sunt deocamdata
raspunsuri clare, dar in general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum
stresul si aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare
asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata nu de cat de mult ai sau
de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se pune problema si in cazul
Inteligentei Emotionale. Decat sa se masaore anumiti coeficienti, este mai util sa se identifice factorii care
impiedica folosirea optima a aptitudinilor care exista si de a invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient.
Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de
Inteligenta Emotionala.

A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele presupozitii:

Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o persoana trebuie:

* Sa remarce emotiile
* Sa simta emotiile
* Sa sesizeze ce anumite transmite emotia
* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii

Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de Inteligenta Emotionala. Pana
recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de cele emotionale. In realitate ambele au o
importanta egala. Inteligenta Emotionala stabileste importanta emotiilorin viata de zi cu zi.

Inteligenţa emotională
Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii în
raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre,
cu un minim de conflicte inter şi intra-personale.

Ne-am întrebat adeseori ce îi face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenţă mediu sau chiar scăzut, să
reuşească în carieră. Ce ii face pe alţii, cu un IQ ridicat, să aibă eşecuri, să stagneze în carieră? Răspunsul la
acest aparent paradox este modul în care fiecare dintre ei îşi foloseşte inteligenţa emoţională (EQ).

Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi
gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi
sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere îşi dau seama cum
sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur.

Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne

asigură reuşita, atât în plan personal, cât şi în cel profesional.

Elementele inteligentei emoţionale:

1. Cunoaşterea emoţiilor personale

Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerenta, într-un context dat. În orice
relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce
vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune -
intenţia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de conflict.

Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-
verbal, astfel încât să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.

2. Gestionarea emoţiilor

Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom exprima într-o
anumită situaţie.

Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:

 Ce exprimăm?
 Cum exprimăm?
 Când exprimăm?
 Unde exprimăm?
 Cui exprimăm?

3. Direcţionarea emoţiilor către scop

Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce vrem să facem
sau să obţinem, în mod concret:

 durata în timp - când vrem să atingem scopul

 participanţi - de cine avem nevoie
 strategie - ce paşi trebuie urmaţi
 resurse - de ce avem nevoie

4. Empatia

Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor
persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre.

5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive

Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei componente.

Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind elementele menţionate până acum: ne fixăm
scopurile, ne canalizam energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi
identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile
interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.

Controlarea si gestionarea emotiilor

Structura noastra interioara de credinte si increderea in sine vor juca si ele un rol important. Daca nu credem ca
avem resursele necesare sau suntem de parere ca nu meritam rezultatul pozitiv pe care ni-l dorim, vom tinde
spre capatul dinspre frica al anxietatii, vom deveni repetitivi si, in ultima instanta, neputinciosi.
Un exemplu in acest sens ar putea fi un chelner care incearca cu disperare sa faca pe plac unor oaspeti
importanti, le ia cu grija comanda, dar o uita inainte de a ajunge la usa bucatariei.

Anxietatea ii inghite toata energia si capacitatea de a-si face meseria. Este fortat sa se intoarca la masa si sa mai
ceara comanda o data si inca o data.

Inspaimantat de perspectiva ca ar putea sa-i dezamageasca pe acesti musafiri, anxietatea duce exact la rezultatul
de care se teme cel mai mult - umilinta esecului. Va putea reusi numai prin spargerea ciclului fricii si,
paradoxal, permitandu-si sa esueze.

Mecanismele prin care facem fata situatiei pot deveni ritualuri. In acest sens un ritual reprezinta o actiune care
este realizata deoarece a avut o data puterea de a usura o situatie dureroasa.

Un fumator poate spune ca fumeaza pentru ca asta il face sa fie mai putin anxios. Dar, de fapt, nu fumatul il
face sa fie mai putin anxios. Ei sunt dependenti de fumat, ceea ce-i face mai anxiosi, pentru ca orice lucru de
care suntem dependenti poate fi retras.

Fosta carja se transforma in unealta care iti rupe piciorul iar si iar. Dependentele au cauze mai complexe decat
anxietatea. Totusi intelegerea mecanismelor anxietatii ne poate ajuta in lupta cu schemele de comportament ale
dependentei.

Aptitudinea de a tolera sentimentul de anxietate stresanta e foarte strans legata de problema controlului si a
increderii. Cand suntem anxiosi, spunem de fapt: "Nu cunosc rezultatul acestei situatii si nici nu o pot controla.
Acest lucru ma sperie."

Urmatoarea intrebare este daca pot transforma anxietatea intr-o frica concreta, cu care sa pot lucra sau voi
ramane intr-o stare de anxietate nedefinita si fara nume. Anxietatea vizeaza intotdeauna viitorul, este legata de
ceea ce s-ar putea intampla.

Daca putem sa gasim frica ascunsa in spatele anxietatii noastre, atunci putem fie sa facem fata situatiei, fie sa ne
impacam cu ea. Increderea ia locul anxietatii atunci cand credem ca putem rezolva orice problema ne va aparea
in cale.

Ea se poate transforma in energie pe masura ce ne dezvoltam increderea in sine si in capacitatile noastre. Putem
beneficia sau nu de ajutorul familiei, al prietenilor si al colegilor, dar vom avea cu siguranta ajutorul familiei
interioare.

Cu siguranta ca trebuie sa fi trait la un moment dat un sentiment coplesitor de frustare, emotii si trairi intense

negative,resentimenteputernice fata noi, de o persoana sau fata de o

anumita situatie de viata. Cateodata chiar si atunci cand suntem constienti ca deocamdata nu se poate schimba
nimic, sau ca exageram este greu sa oprim avalansa de reactii negative si sa rupem lantul de sentimente
generatoare nu tocmai placute. Am intrat in jocul in care glasul emotiei il lasa cu mult in urma pe cel al ratiunii
si este foarte greu sa iesim din el.

Primul pas cel mai simplu pentru a iesi din hora emotiilor distructive putand in acest fel sa investim ratiunea cu
un rol principal in scenariul de viata pe care il traim, este sa nominalizam emotia pe care o traim si  sa-i
spunem pe nume.“You name it, you tame it” (numesti ceva, imblanzesti acel ceva) cum spune englezul.

In ceea ce priveste nominalizarea si clasificarea emotiilor, Tony Robbins, ne propune sa ne raportam “generic”
la 10 tipuri de emotii, sa le numim sabloane emotionale. Paleta emotiilor este cu siguranta mult mai variata,
dar, pentru a simplifica lucrurile, vom incerca sa ne raportam la zece tipuri de emotii pe care le structureaza
Robbins.

Prima categorie, cuprinde emotiile care ne dau un sentiment de inconfort. Nu sunt emotii intense si am putea
enumera printre senzatiile generate de aceste sentimente plictiseala, nerabdarea, o stare de jena. Al doilea tip de
emotii sunt cele din categoria: frica, putand sa varieze de la ingrijorare, preocupare, grija, teama, efectiv frica,
groaza sau o senzatie de terifiere. Al treilea tip, sunt cele pe care le vom numi emotii ale suferintei care aduc
cu sine un pregnant sentiment de pierdere (fizica, sufleasca, materiala). Al patrulea tip de emotii sunt cele care
provoaca furie, ponind de la o stare de iritare evidenta pana la enervare profunda si dezlantuire de reactii
extreme. Al cincilea tip de emotii sunt cele generatoare de frustrare.

Aceste emotii ne provoaca un sentiment de neputinta, ca si cum ceva sau cineva ne tine, contrar vointei noastre,
pe loc sau nu ne lasa sa avansam in directia dorita. Al saselea tip de emotii se refera la cele generatoare
de dezamagire. De fiecare data cand standardele noastre nu sunt indeplinite, de catre noi sau oamenii din viata
noastra, traim un sentiment de dezamagire. Al saptelea tip de emotii sunt celeale vinovatiei sau regretului. Al
optulea tip de emotii sunt cele care ne fac sa ne simtim inadecvati unui context de viata, inoportuni,
nesemnificativi, mai putin fata de un etalon cu care comparam. Cel de-al noulea tip de emotii sunt cele in care
ne simtim deprimati, coplesiti in mod negativ, fara speranta, depresivi. Si in cele din urma al zecelea tip de
emotii sunt cele  care ne fac sa ne simtim singuri si care aduc cu sine un sentiment de separare si de izolare.

Facand primul pas de identificare a emotiei pe care o traim, cu una dintre cele zece categorii de mai sus
(“Ah, acum ma simt singur” sau “Acum ma simt furios”,etc.), ne ferim sa catalogam emotia drept fiind buna
sau rea (“Nu este bine, iarasi  ma simt nesemnificativ”). O acceptam (“Accept ca ma simt nesemnificativ”) in
viata noastra si o tratam cu respect incercand sa o vedem ca pe un semnal care ne atrage atentia si ne furnizeaza
un mesaj (“Oare de ce ma simt nesemnificativ?”).

Faptul ca apreciem mesajul pe care ni-l transmite o emotie este cel de-al doilea pas in gestionarea emotiei.

Ca sa gasim acel mesaj, putem sa:

1. Analizam modul in care percepem lucrurile: “Cum aleg sa percep lucrurile?”, “Ar putea exista si un
alt mod in care sa aleg sa vad lucrurile”, “Ce trebuie sa cred/ sa nu cred, ca sa vad lucrurile in lumina
acesta?”, “Ce experienta trecuta ma influenteaza, ca sa vad lucrurile in felul acesta?”
2. Analizam modul in care comunicam:“Cum am cerut ceea ce vreau sa primesc?”, “Reactia pe care o
primesc ar fi fost alta, daca as fi comunicat altfel?”, “Primesc ceea ce comunic?”, “Cum trebuie sa
comunic ca sa primesc ceea ce vreau?”
3. Modul in care ne comportam: “Modul in care m-am comportat este unul corect?”, “Cum as fi
reactionat eu daca cealalta persoana s-ar fi comportat la fel?”, “Sunt multumit de felul in care m-am
 comportat?”, “Intr-o situatie de viata asemanatoare, m-am comportat mai bine?”, “Exista ceva ce as fi
putut face diferit?”

Cel de-al treilea pas este acela al curiozitatii. Ne tratam emotia dintr-o stare de curiozitate si interes. Pornim
de la o setare specifica a directiei in care vrem sa fim adresandu-ne intrebarea: “Cum as vrea sa ma simt
defapt?” si “Ce ar trebui sa cred pentru a putea sa ma simt in felul in care imi doresc?”. Intelegand contextul
in care s-a generat acel tip de emotie: “Ce trebuie sa cred ca sa ma simt in felul acesta?” si vazand in fiecare
emotie un semnal de atragere a atentiei, emotiile devin adevarate lectii despre noi si contextul de viata in care
traim: “Ce pot invata din acesta emotie?”.

Urmatorul pas este cel de crestere al nivelului de incredere, reamintindu-ne ca in trecut au fost situatii in
care am gestionat bine sau mai bine emotia din prezent.  Rememoram o experiente concreta in care noi am iesit
invingatori si nu emotia traita.

Cel de-al cincilea pas in gestionarea emotiei este cel al certitudinii. Certitudinea ca exista cel putin 3-4
moduri diferite in care am putea reactiona sau vedea altfel fata de prima reactie. Reusim sa vedem fatete diferite
ale problemei adresandu-ne intrebarea “Ce altceva poate insemna aceasta situatie de viata in care ma
aflu?”.

Si in final, ultimul pas este cel de crestere al nivelului incantare si entuziasm pentru capacitatea noasta de
a trata emotia traita ca pe o lectie de viata. Starea de incantare se materializeaza cel mai bine trecand la
actiune (comunicand altfel, sau modificandu-ne comportamentul sau alegand sa vedem lucrurile dintr-o alta
perspectiva) si exersandu-ne capacitatea de a gestiona emotiile, asa cum exersam o grupa de muschi la sala.
Trecand la actiune imediat ce am parcurs acest proces de identificare si intelegere a emotiei, ne creste enorm
sansele de reusita. Pana la urma nu degeaba se spune: “Kill the monster, while is little” (Omoara monstrul cat
este mic)

Legatura dintre respiratie si psihic

Prin respiratie sunt influentate foarte usor trei aspecte fundamentale ale omului si anume: gandirea, emotivitatea
si sexualitatea. Intre acestea trei exista o legatura foarte stransa, influentele care apar la un nivel se repercuteaza
practic instantaneu si la celelalte nivele.

Gandirea, emotivitatea si sexualitatea au un suport energetic comun si acesta este in stransa legatura cu
respiratia. Astfel, putem spune ca respiratia, gandirea, emotivitatea si sexualitatea sunt intr-o corelatie tainica si
profunda.

In momentul in care se accelereaza ritmul respirator apare si agitatia mentala, sensibilitatea emotiva creste, iar
excitabilitatea sexuala creste, de asemenea. Emotiile puternice produc modificari ale ritmului respirator,
perturba procesele mentale si influenteaza sensibilitatea sexuala.

De exemplu, o fiinta foarte emotiva, atunci cand va fi pusa in fata unui examen, va deveni foarte emotionata,
gandirea va fi perturbata, accesul la memorie va fi foarte dificil, abia va reusi sa vorbeasca coerent, respiratia va
deveni agitata, pulsul va creste, iar excitabilitatea sexuala de asemenea poate deveni pronuntata, unele fiinte
traind uneori in asemenea situatii stari asemanatoare orgasmului.

Prin respiratia abdominala se pot inlatura emotiile negative

Subconstientul are posibilitatea de a ne proteja de traume, pericole, dureri, prin "ingroparea" unor amintiri
traumatice care ne-ar provoca suferinta. Corpul emotional este interfata dintre corpul fizic si cel spiritual. La
acest nivel se gaseste o asa-zisa memorie astrala, care are o banda de frecventa superioara frecventei cimpului
eteric. Pentru a anihila urmele mai putin placute ale trecutului, eficienta este o metoda japoneza, de a dezvolta
iubirea in scopul de a infringe ura, frica, invidia. Respiratia pranica este o tehnica simpla cu rezultate benefice
rapide.

Sintem in plin sezon al emotiilor. Emotii ale sfirsitului de an scolar. Emotii pentru un nou inceput. Premiere,
examen final de licenta, teste nationale, repartizare computerizata, titularizare, bacalaureat, admitere, vacanta.
Emotii pe care corpul nostru le resimte in mod diferit, la nivelul constientului si subconstientului.

Subconstientul controleaza bataile inimii, respiratia, fiziologia glandelor endocrine. La acest nivel sint stocate
amintirile, emotiile individuale si colective. Subconstientul are posibilitatea de a ne proteja de traume, pericole,
dureri, prin „ingroparea" unor amintiri traumatice care ne-ar provoca suferinta. Tulburarile emotionale
reprimate pot genera, insa, perturbari energetice. Emotiile puternice pot afecta in egala masura atit corpul fizic,
cit si corpurile subtile.

Corpul emotional este interfata dintre corpul fizic si cel spiritual. La acest nivel se gaseste o asa-zisa memorie
astrala, care are o banda de frecventa superioara frecventei cimpului eteric. Aici clarvazatorii pot identifica
„istoria emotionala" a vietilor noastre, scrisa cu iubire, ura, deznadejde, sacrificiu, impliniri.

Impotrivirea de a simti emotii negative poate genera perturbari energetice la nivelul corpului fizic. Intensitatea
perturbarii energetice se amplifica pina la a tulbura buna functionare a organelor sau chiar leziuni ale acestora.

Prezentul trebuie trait fara a reactualiza suferinte din trecut. Si aceasta deoarece emotiile negative ale trecutului
scad din energia

cu care ar trebui sa traim prezentul.

Pentru a anihila urmele mai putin placute ale trecutului, eficienta este o metoda japoneza, de a dezvolta iubirea
in scopul de a infringe ura, frica, invidia. Astfel ca subconstientul poate fi reprogramat incit programele care
genereaza conflicte personale, probleme de sanatate

sa fie modificate sau evitate. Se pot inlatura emotiile negative, amintirile traumatice, conceptiile limitative care
genereaza probleme de sanatate cu ajutorul tehnicilor ce au ca scop constientizarea emotiilor negative si a
blocajelor generate de acestea.

Cum folosim respiratia?

Respiratia pranica este o tehnica simpla cu rezultate benefice rapide. De fapt, este respiratia diafragmatica,
completa. Respiratia abdominala imbunatateste eliminarea toxinelor, stimuleaza functionarea aparatului
cardiovascular, inlatura indirect emotiile negative, amplifica aportul de energie benefica. Respiratia profunda,
abdominala, ne poate elibera de tensiuni, emotii de care am uitat, dar care pot avea o zona de proiectie pe corpul
fizic unde se manifesta sub forma unor senzatii de strangulare, durere, crampe, intepaturi. Ritmul optim de
respiratii este considerat a fi 7-1-7-1. Inspirul se face numarind pina la 7. Se tine respiratia timp de 1 secunda.
Se expira numarind pina la 7. Se tine respiratia 1 secunda. Se pot efectua trei seturi a cite 10 cicluri, cu pauza de
un minut intre seturi.
In timp ritmul respiratiei poate deveni reflex. Ritmul poate fi stabilit in functie de puls. Si, nu trebuie sa uitam
ca emotiile placute sint un adevarat tonic pentru centrul inimii. Chiar daca aduc lacrimi in ochi.

Ceaiuri care ajuta sa inlaturam emotiile negative

Ceaiurile din plante sint de multe ori preferate atunci cind dorim sa ne calmam ori sa inlaturam efectele stresului
zilnic. Astfel ca o ceasca cu ceai de valeriana, tei, busuioc, coada-soricelului sau un ceai din fructe de padure,
savurindu-l, ne ajuta sa eliminam incet si cu blindete stresul unei zile sau al unei dispute. Ceaiurile calmante din
plafare sint amestecuri bine definite ce elibereaza tensiunile si amplifica aportul de energie benefica. Alaturi de
respiratia abdominala si de mesajele de calm, buna dispozitie si relaxare plantele medicinale ne pot deveni buni
prieteni.