Teme de dezbatere

(întrebari-test)

2. Eul social

I. Geneza Eului: sursele si formele cunoasterii de sine

Efectul de supramotivatie

§ Ati experimentat voi însiva efectul de supramotivatie? Daca da, descrieti si analizati o situatie
în care ati fost supramotivat.
§ În calitate de manager, cum ati utiliza motivatia intrinseca si pe cea extrinseca pentru a va
stimula cât mai bine subordonatii?
§ În calitate de subordonat, ce tip de motivatie v-ar stimula mai mult în activitatea profesionala?

Teoria comparatiei sociale (Daryl Bem)

§ În ce situatii si în ce modalitati comparatia cu alte persoane: a) va întareste; b) va submineaza

încrederea în fortele proprii?
§ Cum puteti folosi, în calitate de manager, comparatia sociala pentru a va stimula subordonatii?
§ Cum va ajuta, în viata universitara, comparatia sociala?

Teoria bifactoriala a vietii emotionale (Schachter)

§ Puteti confirma sau infirma, pe baza experientei proprii, ipoteza lui Schachter?
§ Descrieti o situatie reala sau imaginara în care teama, stressul, sentimentul de insecuritate
etc. v-ar face: a) sa doriti compania altor persoane; b) sa doriti a fi singuri.

Amintirile autobiografice

§ Care sunt amintirile voastre blitz? Ce evenimente v-au ramas întiparite odata pentru
totdeauna în memorie?
§ Încercati sa depista ti în memoria voastra manifestarea urmatoarelor tendinte deformatoare
(biases): a) tendinta egocentrica; b) tendinta profetica; c) tendinta inflationista.

Perspective culturale asupra Eului

§ Cum vi se pare mentalitatea dominanta în societatea noastra: individualista sau colectivista?

§ Ce tip de mentalitate credeti ca vi se potriveste?
§ Ce tip de mentalitate credeti ca stimuleaza mai mult performanta?
 Teme de dezbatere

II. Respectul de sine

Capcanele autoreflexivitatii

§ Descrieti situatiile auto-focalizante pe care le -ati remarcat în experienta voastra de viata.

§ În ce masura credeti ca un climat auto-focalizant la locul de munca ar fi de natura: a) sa
stimuleze; b) sa afecteze negativ corectitudinea si eficienta în îndeplinirea obligatiilor
profesionale?
§ Cunoasteti cazurile unor persoane pe care excesul de autoreflexivitate le-a dus la tendinte
evazioniste (alcoolism, droguri, alte forme de „anesteziere“ a constiintei de sine?
§ Ce va caracterizeaza în mod precumpanitor: a) autoreflexivitatea privata; sau b)
autoreflexivitatea publica?
§ Ati suferit vreodata efectele paradoxale ale autoreflexivitatii?

Mecanisme de supradimensionare a Eului

§ Încercati sa va analizati lucid si sa depistati propriile perceptii de sine convenabile.

§ Vi s-a întâmplat vreodata sa va autohandicapati? De ce si cum ati facut-o?
§ Descrieti o situatie în care v-ati întarit respectul de sine: a) gratie gloriei vicariante; b)
distantându-va de persoanele care au suferit un esec.
§ Recurgeti la comparatia cu indivizi inferiori pentru a va proteja respectul de sine?

III. Exteriorizarea Eului

Cele doua tipuri de exteriorizare a Eului

§ Ce credeti ca detine o pozitie dominanta în viata voastra – exteriorizarea strategica sau

verificarea de sine? Argumentati.
§ Cum va apreciati pe scala automonitorizarii?
§ Pe cine apreciati mai mult – persoanele cu grad înalt sau cu grad scazut de automonitorizare?
Care dintre cele doua tipuri credeti ca este mai avantajat în viata personala si în cariera?

3. Perceptia sociala
I. Observatia: elementele perceptiei sociale

Persoanele

§ Cât de mult conteaza „aparentele“ în relatiile dintre: a) manager si personalul în subordine; b)

subordonat si superiori; c) între colegi; d) angajatii unei firme si public (clienti).
§ Care aspecte ale persoanei sunt cele mai semnificative?
§ Cum va puneti în valoare aspectele personale favorabile? Cum încercati sa va ascundeti ori
sa compensati aspectele personale nefavorabile?
§ Transpuneti toate aceste întrebari în: a) mediul universitar; b) relatiile de prietenie; c) relatiile
de iubire; d) oricare alt mediu care va este familiar.
 Teme de dezbatere

Situatiile: scenarii de viata

§ Inventariati principalele scenarii de viata pe care le cunoasteti; care este numarul lor?
Enumerati primele cinci, pe care le cunoasteti cel mai bine si care vi se par mai importante în
viata voastra.
§ Descrieti: a) scenariul cursului universitar (real si ideal); b) scenariul seminarului (real si
ideal); c) scenariul examenului scris - oral (real si ideal);
d) scenariul interviului pentru angajare; e) scenariul cererii în casatorie.
§ Descrieti si analizati o situatie reala sau imaginara în care: a) necunoasterea unui scenariu de
viata va pune într-o situatie dificila; b) nerespectarea de catre cineva a unui scenariu de viata
va spune ceva semnificativ despre acea persoana; c) încadrarea stricta a cuiva într-un
scenariu de viata nu va spune mare lucru despre acea persoana.

Indicii comportamentale

§ Din experienta voastra, care sunt indiciile comportamentale (comunicare non-verbala) cele
mai semnificative? Pe ce observatii va bazati cel mai mult pentru a descifra gândurile,
sentimentele si intentiile reale ale celorlalti?
§ Ce aspecte comportamentale proprii credeti ca: a) va puteti controla si disimula cel mai bine?
b) ar trebui sa fie controlate (i) la serviciu; (ii) în familie; (iii) în relatiile sociale (cu persoane
necunoscute)?

II. Atribuirea: de la elemente la dispozitii

Teorii ale atribuirii

§ Descrieti si analizati o situatie reala sau imaginara în care se contureaza o dilema atribu-
tionala: va puteti explica un anumit comportament al cuiva fie printr-o atribuire dispozitionala,
fie printr-o atribuire situationala. Care dintre ele vi se pare, în prima instanta, cea mai
plauzibila?
§ Descrieti si analizati o situatie reala sau imaginara în care se poate aplica teoria covariantei,
corelând informatii despre consensualitatea, caracterul dis tinct si consecventa unui anumit
comportament caruia încercati sa-i gasiti o explicatie.

Tendinte deformatoare în atribuire (attribution biases)

§ Ce tendinte deformatoare de atribuire comiteti în mod frecvent? Cum credeti ca le -ati putea
corecta?
§ Descrieti o situatie reala din viata voastra, în care: a) ati comis fata de cineva eroarea
fundamentala de atribuire; cum va explicati acest lucru? b) ati fost gresit înteles (înteleasa)
deoarece altcineva a comis fata de voi eroarea funda mentala de atribuire; cum va explicati?
§ Descrieti si analizati o situatie în care ati avut experienta efectului „actor-observator“ (ceilalti
au dat comportamentului vostru o atribuire dispozitionala pe când voi v-ati explicat
comportamentul printr-o atribuire situationala).
§ Ce parametri (criterii) va influenteaza modul în care va atribuiti succesele si esecurile?
Ilustrati. În ce masura difera modul de apreciere fata de propria persoana în caz de succes /
esec fata de cum apreciati succesul / esecul altor persoane?
 Teme de dezbatere

III. Integrarea: de la dispozitii la impresii

Algebra cognitiva

§ Care dintre modelele lui Anderson vi se pare cel mai adecvat? Ce consecinte extrageti din
aceste modele în ceea ce priveste: a) modul vostru de prezentare la un interviu; b) modul în
care apreciati pe cineva citindu-i C.V.-ul?

Devieri de la aritmetica

§ Vi s-a întâmplat vreodata sa sesizati în propria voastra experienta priming effect (efectul de
antecedenta inertiala)? Imaginati-va câteva consecinte posibile – favorabile / nefavorabile –
ale acestui efect în: a) viata universitara;
b) în viata profesionala; c) în relatiile cu cei apropiati.
§ În ce masura va influenteaza trasaturile negative ale unei persoane în formarea unei impresii
globale despre acea persoana? Vi s-a întâmplat vreodata sa aveti de suferit din cauza unei
erori de comportament care i-a facut pe ceilalti sa treaca cu vederea calitatile voastre, dând
mai mare importanta aspectelor negative, evidentiate prin acea eroare comportamentala?
Teorii implicite asupra personalitatii

§ În ce masura experimentele lui Asch si Kelley sugereaza ca este foarte important modul în
care: a) ne autocaracterizam, atunci când redactam un C.V.? b) îi caracterizam pe ceilalti,
atunci când facem o evaluare de serviciu?
Efectul infor matiei primare si efectul informatiei recente

§ Descrieti si analizati o situatie în care ati avut experienta efectului informatiei primare
(primacy effect) sau a efectului informatiei recente (recency effect) în calitate de observator
al unor persoane sau situatii.
§ Descrieti si analizati o situatie din viata de student, în care ati avut de suferit sau de câstigat
datorita unuia dintre cele doua efecte, în relatiile cu: a) profesorii; b) colegii.

IV. Tendinte confirmationiste: de la impresii la realitate

Perseverenta convingerilor

§ Descrieti si analizati o situatie în care: a) ati fost avantajat(a) / dezavantajat(a) de

perseverenta convingerilor pe care altii si le-au format despre voi, refuzând apoi sa si le
modifice, în pofida unor evidente care ar fi cerut acest lucru;
b) voi ati avantajat / dezavantajat pe altcineva în acelasi mod.
§ Descrieti si analizati o situatie în care ati avut de pierdut din cauza ca nu v-ati corectat niste
convingeri eronate despre: a) o anumita persoana; b) despre o anumita situatie; c) despre un
anume gen de activitate.
Testarea confirmationista a ipotezelor

§ Descrieti si analizati o situatie în care o idee preconceputa v-a facut sa nu apreciati corect pe
cineva.
 Teme de dezbatere

§ Descrieti si analizati o situatie în care ati fost victima unor idei preconcepute.

Profetia autorealizatoare

§ Descrieti si analizati o situatie din viata voastra în care s-a produs asa-numita self-fulfilling
prophecy.
§ Cautati sa descoperiti fenomenul: a) în viata economica din România; b) în oricare alte
domenii de activitate.

4. Perceptia grupurilor

I. Stereotipurile

Cum se formeaza stereotipurile

§ Enumerati câteva stereotipuri pe care le împartasiti si câteva stereotipuri pe care le -ati întâlnit
în societate sau în mediul academic, dar la care nu subscrieti.
§ La ce sunt bune si prin ce dauneaza stereotipurile? Descrieti si analizati o situatie în care: a)
ati fost victima unui stereotip; b) ati judecat gresit pe cineva datorita unui stereotip; c) v-ati
adaptat corect la o situatie judecând pe baza unui stereotip.
§ Exemplificati din experienta proprie distinctia dintre ingrup (cu ce grupuri va identificati) si
outgrup (din ce grupuri va considerati exclus / exclusa). Formulati câteva diferente între
modul în care îi judecati pe membrii ingrupului si pe cei ai outgrupurilor.
Cum distorsioneaza stereotipurile perceptia indivizilor

§ Ce vi s-a parut eronat în judecata stereotipa careia i-ati cazut victima?

§ Cum credeti ca ati gresit atunci când ati judecat pe cineva în lumina unor stereotipuri?
Mecanisme de supravietuire a stereotipurilor

§ Descrieti si analizati o situatie în care ati sesizat (la voi sau la ceilalti) unul dintre urmatoarele
fenomene: a) afirmarea si mentinerea unor corelatii iluzorii; b) o atribuire tendentioasa; c)
forme de subtipizare.
§ Descrieti si analizati o situatie în care v-ati corectat (partial sau total) un anumit stereotip.
§ Cum credeti ca ar trebui sa actionati pentru a corecta un stereotip careia îi sunteti victima?

II. Prejudecatile
§ Cum faceti distinctia între stereotipuri si prejudecati?
§ Descrieti si analizati o situatie în care: a) ati fost victima unor prejudecati; b) ati prejudiciat
pe cineva; c) ati încercat sa combateti o prejudecata; d) cineva a încercat sa combata
o prejudecata de -a voastra si nu a reusit – în toate cazurile, de ce?
 Teme de dezbatere

§ Descrieti si analizati câteva prejudecati curente în mediul academic; care sunt consecintele
lor negative? Ce s-ar putea face si de catre cine pentru atenuarea sau eliminarea
prejudecatilor din mediul academic?
§ Cum încercati sa va acomodati cu prejudecatile pe care nu le puteti elimina?

III. Discriminarea sexuala

§ Ati fost vreodata victima discriminarii sexuale?
§ Ati dezavantajat vreodata pe cineva datorita stereotipurilor si prejudecatilor sexuale?
§ Exista discriminare sexuala în societatea noastra? Este un fenomen de mare amploare sau
unul marginal?
§ Ce avantaje ar crea pentru indivizi si pentru societate diminuarea discriminarii sexuale?
§ Ce cauze de ordin psihologic alimenteaza discriminarea sexuala?
§ Ce excese inverse ati remarcat în mentalitatea miscarilor feministe?

IV. Discriminarea rasiala

§ Aveti prejudecati rasiale?
§ Exista discriminare rasiala în România? Cum si împotriva cui se manifesta?
§ Cum încercati sa va temperati tendintele de discriminare rasiala?
§ Credeti ca minoritatile etnice sau rasiale ar trebui sa beneficieze de anumite avantaje
compensatorii în promovarea sociala?

V. Efecte ale stereotipurilor si prejudecatilor asupra persoanelor

‘stigmatizate’
§ Ati avut vreodata de suferit în activitatea scolara sau profesionala din cauza stereotipurilor si
prejudecatilor sexuale sau etnico-rasiale?
§ Ce ati face în calitate de manager pentru integrarea în colectivul pe care îl conduceti a
minoritarilor?
§ Daca faceti parte dintr-o minoritate discriminata, cum actionati pentru a nu fi victima
discriminarii la locul de munca?

5. Formarea si modificarea atitudinilor

I. Ce sunt si cum se formeaza atitudinile?

Identificarea si estimarea atitudinilor

§ Pe ce indicii va bazati atunci când vreti sa identificati si sa evaluati atitudinile altor persoane?
§ Cum va de finiti propriile atitudini fata de diferite persoane, situatii, activitati etc.?
§ Când credeti ca este mai bine sa va disimulati adevaratele atitudini si ce faceti în acest sens?
 Teme de dezbatere

Atitudini si comportament

§ În ce conditii atitudinile voastre va determina comportamentul? În ce conditii comportamentul

pe care îl adoptati nu concorda cu atitudinile voastre reale? Ilustrati cu exemple.
§ Ce factori determina formarea unor atitudini puternic conturate si consecvente? În ce conditii
apreciati ca atitudinile pe care le dobânditi sunt superficiale si inconsecvente? Ilustrati cu
exemple.

II. Comunicarea persuasiva

Cele doua rute ale persuasiunii

§ Când receptati mesajele persuasive pe ruta centrala? Ilustrati cu exemple.

§ Când receptati mesajele persuasive pe ruta periferica? Ilustrati cu exemple.
§ Care dintre rutele persuasiunii va influenteaza de regula mai mult?
Sursa mesajului persuasiv (emitatorul )

§ Descrieti si analizati o situatie în care un mesaj persuasiv v-a convins / nu v-a convins
datorita unor calitati / carente ale sursei (credibilitate, atractivitate).
§ Ati avut vreodata experienta sleeper effect? Descrieti si analizati.
§ Daca ati lucra în domeniul publicitatii, ce tip de sursa credeti ca ar avea o mai mare eficienta
persuasiva? Analizati câteva reclame TV care vi s-au parut convingatoare / neconvingatoare
din cauza sursei.
§ Daca ati lucra în domeniul comunicarii publice, cum ati descrie o sursa cu mare impact
persuasiv? Dar una fara putere de convingere?
Mesajul

§ Cum credeti ca actioneaza factorul timp în favoarea sau în defavoarea unui anumit mesaj?
Analizati câteva reclame comerciale sau comunicate oficiale din acest punct de vedere.
§ Cât de discrepante trebuie sa fie mesajele persuasive pentru a avea maxima efcienta?
Analizati câteva reclame comerciale sau comunicate oficiale din acest punct de vedere.
§ În ce conditii sunt eficiente mesajele -sperietoare? Imaginati mesaje publicitare sau de
comunicare publica bazate pe aceasta strategie.
§ Cum pot fi exploatate sentimentele pozitive în publicitate si comunicare publica? Exemple.
§ Ce credit acordati mesajelor subliminale?
Audienta (receptorul)

n Cum încercati sa stabiliti caracteristicile dominante ale unui tip de audienta?

n Cum adaptati continutul si forma mesajului la tipul de audienta?
n Ce tip de audienta este cu precadere vizat de campaniile publicitare din mass media din
România? Va simtiti atinsi sau nu? Ce fel de publicitate credeti ca v-ar atrage într-o mai
mare masura?
 Teme de dezbatere

III. Autopersuasiunea

Intrarea în rol

§ Descrieti si analizati o situatie în care, dorind sau fiind obligati sa jucati un anumit rol, v-ati
modificat în mod semnificativ anumite atitudini.
§ Cum ati folosi, în calitate de manager, intrarea în rol ca metoda de modelare atitudinala a
salariatilor vostri?
§ Cum credeti ca s-ar putea aplica eficient intrarea în rol în mediul academic?
Teoria disonantei cognitive

§ Descrieti si analizati o situatie în care v-ati comportat conform teoriei clasice a disonantei
cognitive (Festinger).
§ Descrieti si analizati o situatie în care ati încercat sa va justificati prin modificarea atitudinii: a)
un comportament aflat în contradictie cu atitudinile voastre; b) un efort, care s-a soldat cu o
dezamagire; c) o decizie dificila.
Cai alternative de autopersuasiune

§ Descrieti si analizati o situatie în care v-ati modificat atitudinea: a) pe baza unui proces de
reflectie (teoria autoperceptiei, Daryl Bem); b) numai de fatada, gândindu-va la opinia
celorlalti (teoria consistentei aparente); c) ca sa va mentineti un nivel acceptabil de self-
respect (teoria autoafirmarii, Elliot Aronson).

6. Influenta sociala

I. Conformismul

De ce se conformeaza oamenii?

§ Ilustrati cu situatii reale sau imaginare diferenta între influenta informationala si cea
normativa.
§ În ce situatii din viata universitara vi s-a întâmplat sa va conformati în cele doua modalitati?
Cât de conformist vi se pare învatamântul superior românesc si cum ati vedea un sistem
universitar mai nonconformist?
§ Ilustrati cu situatii reale sau imaginare diferenta dintre conformarea privata si cea publica.
Poate exista un conflict între cele doua forme de conformare? Care aspect vi se pare
dominant: a) în familie; b) în viata universitara; c) în cercul de prieteni; d) în societatea
româneasca actuala.
Influenta majoritatii

§ Cât de mult conteaza numarul celor care va influenteaza comportamentul; dar calitatea
acestora?
§ Va amintiti o situatie în care constientizarea unei norme implicite v-a determinat sa va
conformati? Dar o situatie în care neconstientizarea normei v-a facut sa nu o respectati?
§ În ce masura prezenta unui aliat în dizidenta v-ar face sa fiti mai putin conformisti?
 Teme de dezbatere

§ Bazându-va pe propria experienta, ce puteti spune despre gradul de conformism al tinerilor

comparativ cu persoanele mai în vârsta? Dar în ceea ce priveste diferentele între barbati si
femei?
§ Cum vi se pare societatea, cultura si civilizatia româneasca? a) precumpanitor individualist-
nonconformista; b) colectivist-conformista; c) scindata în categorii de populatie cu optiuni
diferite (care sunt majoritare?).
Influenta minoritatii

§ Ce minoritati active si influente se pot manifesta în societatea româneasca?

§ Cum vedeti rolul studentimii ca minoritate activa?
§ Cum vedeti rolul intelectualitatii ca minoritate activa?
§ Ce calitati trebuie sa îndeplineasca o minoritate activa pentru a fi influenta în societate?

II. Complianta

Formularea si adresarea unei cereri

§ Comentati si ilustrati prin exemple traite sau imaginare proverbul „Vorba dulce mult aduce“
§ Vreti sa obtineti de la un cunoscut un împrumut sau un favor oarecare; formulati trei variante
de adresare a cererii, gradat de la cea mai putin eficienta la cea mai eficienta (întrucât este
mai greu de refuzat).
§ Vreti sa obtineti o marire de nota; procedati ca mai sus.
Norma reciprocitatii

§ Cum va considerati – tipul „creditor“ sau „temator de reciprocitate“; de ce?

§ Cum procedati, apelând la norma reciprocitatii, atunci când: a) vreti sa intrati în gratiile unui
profesor; b) vreti sa intrati în gratiile sefului; c) vreti sa cuceriti un partener erotic; d) vreti sa
aveti o relatie privilegiata cu o anumita persoana (medicul de familie, mecanic auto, functionar
de banca etc.)
Strategii secventiale de complianta

§ Dati exemple de situatii în care ati profitat aplicând tehnica „piciorului în usa“ sau ati fost
victima acestui procedeu.
§ idem „lovitura joasa“
§ idem „usa în nas“
§ idem „asta nu e tot!“
Asertivitatea

§ Sunteti un tip asertiv sau compliant?

§ Ce factori va determina sa fiti mai asertiv decât de obicei?
 Teme de dezbatere

III. Obedienta
§ Descrieti situatii reale de obedienta în care ati fost implicat sau la care ati asistat.
§ Puteti spune ca, printre cunoscutii dumneavoastra, unii indivizi sunt, ca tip de personalitate,
mai obedienti si altii mai rebeli? Ce diferente marcante exista între ei?
§ Cât de mult conteaza situatia în manifestarea obedientei? V-ati aflat vreodata în situatii care
v-au sporit obedienta, respectiv în situatii care v-au încurajat sa fiti mai razvratiti fata de
autoritate? Ce diferente vi se par esentiale între cele doua tipuri de situatii?
§ Cum vi se pare societatea româneasca? Precumpanitor: a) obedienta; b) razvratita; c)
anarhica; d) duplicitara; e) inconsecventa. Ilustrati si argumentati.

7. Dinamica grupurilor
I. Procese colective: prezenta celorlalti

Facilitarea sociala

§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de facilitare sociala; marcati distinctia dintre
efectele benefice si cele perturbatoare ale facilitarii sociale, în acord cu teoria lui Zajonc.
§ Folositi cele trei teorii alternative ale facilitarii sociale (prezenta celorlalti, evaluarea critica si
distragerea atentiei) pentru a explica situatiile de facilitare sociala în care v-ati aflat în mediul
academic (teste, examene, seminarii etc.)
Lenevirea sociala

§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de lenevire sociala.

§ Vi s-a întâmplat în mediul academic sa constatati ori sa fiti personal implicat în fenomenul de
lenevire sociala? De ce credeti ca s-a produs fenomenul? În ce conditii s-ar fi diminuat ori nu
s-ar fi produs?
Dezindividualizarea

§ Vi s-a întâmplat sa experimentati direct fenomenul de dezindividualizare? În ce conditii si de

ce? Ati asistat la acest fenomen?
§ În ce masura parametrii atentiei si cei ai responsabilitatii contribuie la dezindividualizare?
§ În ce masura credeti ca pierderea individualitatii conduce la comportamente individuale
pozitive sau negative?

II. Procese de grup: interactiunea cu ceilalti

Formarea si structura grupurilor

§ De ce credeti ca dumneavoastra aveti nevoie sa apartineti unui / unor grupuri?

§ Analizati un grup din care faceti parte sub aspectul rolurilor, normelor si coeziunii. În ce
masura acesti factori contribuie la consolidarea grupului?
§ Ati facut vreodata parte dintr-un grup de-a lungul întregii sale existente, de la început pâna la
destramarea lui? Ce etape a parcurs structurarea si apoi dizolvarea grupului?
 Teme de dezbatere

Polarizarea de grup

§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de polarizare de grup.

§ Ce factori contribuie la polarizarea de grup?
Gândirea în grup

§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de gândire în grup.

§ Ce factori stimuleaza gândirea în grup?
§ Ce dezavantaje prezinta gândirea în grup? Cum poate fi prevenit sau diminuat fenomenul?
Performanta de grup

§ Ati participat vreodata la o sedinta de brainstorming? – fie organizata, fie spontana.

§ Cum apreciati argumentele pro si contra tehnicii brainstorming?
§ Ati avut vreodata experienta esecului în grup din cauza selectiei si comunicarii deformate a
informatiei? Ca manager, ce ati întreprinde pentru o circulatie cât mai transparenta a
informatiei în cadrul firmei?
§ Credeti ca procesarea informatiei este mai eficienta în grup sau individual? Cum ati actiona
pentru a pune cât mai bine în valoare cele doua procese?
§ Credeti ca diversitatea este benefica sau daunatoare pentru performanta grupului? Ca
manager, ati opta pentru echipe omogene sau eterogene?

III. Cooperare, competitie si conflict

Motive conflictuale si dileme sociale

§ V-ati gasit vreodata în dilema prizonierului? Cum ati actionat?

§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de dileme sociale de tipul Prisoner’ Dilemma,
la nivel individual sau colectiv.
§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de dileme privind administrarea resurselor.
§ Ce factori pot contribui la solutionarea pozitiva a dilemelor sociale?

Escaladarea conflictelor

§ Cum credeti ca ati actiona în competitia academica sau în cea economica daca ati avea
posibilitatea de a va ataca adversarii?
§ În ce masura perceptia deformata a grupurilor adverse (stereotipuri si prejudecati) v-au facut
sa actionati agresiv sau intolerant fata de outgrupuri concurentiale?
Aplanarea conflictelor

§ Dati si analizati exemple (reale sau imaginare) de aplanare a unor conflicte în care ati fost
implicat.
§ Ce tehnici sau reguli de negociere ati aplicat în calitate de: a) parte implicata într-un conflict;
b) moderator al unui conflict; c) arbitru al unui conflict.
§ Ce calitati trebuie sa aiba un bun negociator?
§ Cu ce fel de parteneri v-ar placea sa purtati negocieri? Cu ce fel de parteneri credeti ca ati
avea dificultati?
 Teme de dezbatere

§ Vi s-a întâmplat vreodata sa aplanati un conflict pe baza descoperirii unei identitati sau a unor
scopuri supraordonate?

8. Afiliere, atractie, iubire

I. Nevoia de interactiune sociala

§ Cum va autoevaluati ae scala singuratatii a lui Russell?
§ Cum încercati sa evitati singuratatea atunci când va apasa?
§ În ce împrejurari simtiti nevoia de a fi singuri?

II. Atractia interpersonala

Perspective teoretice asupra atractiei interpersonale

§ Care dintre teoriile despre atractia interpersonala vi se pare ca este cea mai corecta?
Argumentati.
Influente situationale asupra atractiei interpersonale

§ În ce masura proximitatea a jucat un rol major în experienta voastra de viata?

§ În ce masura familiaritatea sporeste atractivitatea unei persoane?

Atractivitatea fizica

§ Va considerati o persoana atragatoare sau nu?

§ Cum definiti frumusetea propriului sex? Dar a sexului opus?
§ Ati remarcat în comportamentul propriu sau al altor persoane efectele stereotipului „ce-este-
frumos-este-si-bun“? Câta valabilitate are acest stereotip?
§ Care sunt, în opinia voastra, avantajele si dezavantajele frumusetii?

Factori relationali ai atractiei interpersonale

§ În ce masura similaritatea sporeste atractia interpersonala?

§ Ati simtit efectele reciprocitatii în relatiile interpersonale? Exemplificati.
§ În ce masura asociati atractivitatea si accesibilitatea unei persoane cu care ati dori sa aveti
relatii apropiate?

III. Relatii apropiate

Tipologii în relatiile apropiate

§ Gândindu-va la cunostintele voastre, puteti distinge între relatii de schimb si relatii de

comuniune?
§ Ce stil de atasament va caracterizeaza? Care credeti ca sunt punctele forte si punctele slabe
ale stilului dumneavoastra?
 Teme de dezbatere

Tipuri de iubire

§ Cum va situati pe scala iubirii pasionale?

§ Ati cunoscut iubirea companionala? Prin ce se diferentiaza de cea pasionala?
Probleme relationale

§ Ce rol joaca sexualitatea în existenta dumneavoastra? În ce masura se asociaza iubirea de

atractia sexuala? Ce defecte ale cuiva nu pot fi compensate de faptul ca exercita o puternica
atractie erotica asupra voastra?
§ Ati cunoscut sentimentul de gelozie – în propriul comportament sau în comportamentul
altcuiva fata de voi? Care sunt aspectele negative ale geloziei? Are si aspecte pozitive?
§ Cât de mult conteaza comunicare într-o relatie apropiata? Ati suferit o deceptie din cauza
lipsei de comunicare? Poate fi comunicarea si un factor de agravare a unei crize într-o relatie
apropiata?

9. Comportamentul prosocial

I. Factori motivationali: de ce se ajuta oamenii?

§ Prezentati un caz de comportament prosocial si analizati motivatia lui.
§ Poate fi ajutorul o forma de cruzime? Exemplificati si analizati.
§ De care parte va situati în disputa: altruism versus egoism?
§ Exemplificati, printr-o situatie reala sau imaginara, balanta dintre costurile si recompensele
unui act de ajutorare.

II. Influente situationale: când se ajuta oamenii?

§ Cunoasteti o situatie în care s-a produs efectul de apatie a multimii? Descrieti si analizati.
§ Ati avut vreodata experienta ignorantei pluraliste?
§ Descrieti un caz de dispersare (difuziune) a responsabilitatii.
§ V-ati confruntat vreodata cu fenomenul de inhibitie a spectatorilor? Dar cu efectul invers, de
responsabilizare prin monitorizare?
§ Cum influenteaza presiunea timpului comportamentul prosocial?
§ Ce rol joaca, conform propriei voastre experiente, starile emotionale pozitive sau negative în
stimularea / inhibarea comportamentului prosocial?
§ Ce norme sociale va orienteaza comportamentul prosocial?

III. Influente personale: cine ajuta?

§ Sunteti o personalitate altruista? De ce?
§ Ce rol joaca empatia si reflectia morala în adoptarea unor decizii de comportament prosocial?
§ Care este rolul influentei familiale în dezvoltarea altruis mului?
 Teme de dezbatere

IV. Influente interpersonale: cine primeste ajutor?

§ Cât de mult conteaza responsabilitatea victimei în decizia de ajutorare?
§ Ce factori de compatibilitate va stimuleaza mai mult comportamentul prosocial – similaritatea
sau apropierea?

V. Reactiile celor ce sunt ajutati

§ Descrieti doua situatii în care ajutorul primit a) v-a întarit respectul de sine; b) v-a subminat
respectul de sine.
§ Ce trebuie sa faca o persoana în dificultate pentru a-si spori sansele de a primi ajutor din
partea celor ce sunt în preajma?