Gestionarea emotională

OBIECTIVE SPECIFICE

Consitientizarea propriilor emotii negative si a comportamentelor

adiacente

Constientizarea legaturii directe dintre gand-emotie-comportament

Identificarea situatiilor declansatoare

Identificarea solutiilor pentru gestionarea emotiilor/ promovarea

metodelor de relaxare

Identificarea aspectelor pe care le pot controla/nu le pot controla

Identificarea situatiilor dificile/a problemelor si gasirea solutiilor pentru

rezolvarea lor
• Primul pas pentru gestionarea corectă a emoțiilor și a
sentimentelor este recunoașterea acestora. Copiii trec prin
diferite stări de la un moment la altul, neavând resursele
necesare pentru a-și recunoaște și stăpâni emoțiile sau
sentimentele, înainte de a acționa.

• Cu alte cuvinte, copiii nu știu cum să își exprime emoțiile și

sentimentele, într-un mod sănătos, decât atunci când aceștia
învață să recunoască mai întâi felul în care se simt și să
verbalizeze ceea ce simt.
• Un alt pas important este acceptarea propriilor emoții și sentimente.
Odată ce copilul reușește să recunoască emoțiile și sentimentele
resimțite, atunci el este pregătit să învețe cum să accepte felul în care se
simte.
• Poți încerca diferite exerciții de autocunoaștere și reflecție asupra
modului în care se simte copilul în diferite momentele ale zilei(când se
trezește, când merge la grădiniță, când vine de la grădiniță, când se
întâlnește cu un prieten, când urmează să participle la o activitate
nouă). Folosește planșe illustrate cu emoții și sentimente, copilul având
de ales imaginea corespunzătoare stării sale de spirit.
• Poți, de asemenea, să folosești un jurnal zilnic pentru notarea și
observarea emoțiilor și a sentimentelor.
• Ține cont de faptul că toate emoțiile și sentimentele copilului trebuie
observate și verbalizate, astfel încât acesta să învețe să accepte că poate
avea momente când este supărat, momente când este fericit, momente
când se simte furios sau trist.
• Copilul va înțelege astfel că este în regulă să simtă toate emoțiile și
sentimentele, reușind să își accepte mai ușor propriile stări sufletești.

• Care este cauza?

• Lipsă de resurse
• O nevoie neîndeplinită
• Un comportament întreținut
• Emoţiile disfuncţionale, frustrarea şi comportamentul impulsiv -este
nevoie să înveţe să identifice emotiile proprii si pe ale celorlalti, să
rescunoscă şi să îşi poată controla emoţiile.
✓Atenţia este o condiţie esenţială a învăţării- reprezinta concentrarea si
orientarea activitatii cognitive pe un obiect sau fenomen. Atentia cuprinde
focalizarea asupra unui lucru, gand, activitate.
✓Imaginea de sine şi stima de
sine a copilului este în strânsă
interdependenţă cu capacitatea acestuia
de a construi relaţii cu adulţii şi copiii de
aceeaşi vârstă.
• O mai buna cunoastere de sine, conduce la cresterea stimei de
sine.
• Terapia nu inseamna doar a-i invata pe copii strategii cognitive.
Ci a-i ajuta sa invete despre ei insisi si sa se accepte.
• Nu esecul determina scaderea stimei de sine, ci modul in care
invata sa reactioneze la esec.
• Sinele ideal – pe masura ce creste si se dezvolta, copilul invata
care sunt caracteristicile ideale de care el are nevoie. Acest
proces incepe in familie si se continua la gradinita/scoala.
• Imaginea de sine reprezinta constientizarea copilului/
adolescentului asupra caracteristicilor sale fizice si
psihice.
• Ea incepe sa se dezvolte in familie, cand parintii dau
copilului o imagine de sine, iubindu-l sau nu,
apreciindu-l ca destept sau nu, prin comunicare
verbala sau nonverbala.
• Gradinita/scoala continua acest proces: copilul isi face
sau nu prieteni, este popular sau nepopular printre
ceilalti copii.
• Prin experienta vietii scolare, imaginea de sine a
individului se completeaza, se ajusteaza. Individul isi
construieste imaginea de sine primind feed-back de la
cei din jur.
 PERSOANELE CU STIMA DE SINE RIDICATA

• interpreteaza situatiile noi ca fiind provocatoare, nu

amenintatoare;
• prefera independenta;
• isi asuma responsabilitati;
• se implica in rezolvarea unor sarcini noi;
• isi exprima adecvat emotiile pozitive si pe cele
negative;
• sunt mandre de realizarile lor.
 PERSOANELE CU STIMA DE SINE SCAZUTA

• sunt nemultumite de persoana lor in general;

• evita responsabilitatile si sarcinile noi;
• se simt lipsite de valoare;
• refuza sa isi asume consecintele faptelor lor;
• manifesta toleranta scazuta la frustrare;
• manifesta rezistenta scazuta la presiunile negative ale
grupului;
• isi exprima intr-o maniera inadecvata emotiile sau si le neaga;
• considera manifestarea emotiilor o dovada de slabiciune.
 DEZVOLTAREA UNEI STIME DE SINE RIDICATA ESTE FAVORIZATA
DE:
• crearea in familie si la gradinita/scoala a unor
oportunitati prin care copilul sa obtina succes, sa isi
identifice ariile in care este competent si prin care sa
isi exprime calitatile fata de grupul de colegi si
prieteni;
• crearea unor situatii în care copilul sa aiba
oportunitatea de a oferi ajutor celorlalte persoane;
• dezvoltarea abilitatilor de comunicare, negociere,
rezolvare de probleme si a celor de a face fata
situatiilor de criza;
• dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate(„ si eu
sunt bun la ceva”.);
• Identificarea surselor de suport social;
• stabilirea unor asteptari rezonabile, in functie de
varsta si abilitati;
• identificarea unor modalitati adecvate de exprimare a
emotiilor negative;
• acceptarea neconditionata a propriei persoane si a
celorlalti.
 Cum putem incepe sa o construim?
• Invata-ma sa…
• Fii de ajutor
• Incearca ceva ce nu ai mai incercat pana acum
• Invata ceva nou
• Spune-ti in fiecare zi aceste lucruri din lista
• Accepta responsabilitatile
 Sustinerea imaginii si stimei de sine
• Atunci cand exista o greseala facem remarci asupra comportamentului
(raspunsul a fost nepoliticos), nu asupra individului (ai fost obraznic);
• Exprimati sentimentele in legatura cu consecintele comportamentului lui (Ex:
Cand lasi piesele de lego pe covor, pot sa ma impiedic sau sa calc pe ele, sa
ma accidentez si sa ma doara.)
• Cand- comportamentul
• Ma simt- emotia
• Din cauza ca – consecinta
• Invatati-l cum sa reactioneze si sa se comporte in anumite situatii. Fiecare
comportament are in spate o nevoie.
• Evitati generalizarile in exprimare: mereu esti neatent, intotdeauna esti lenes
etc.
• Un echilibru intre critica si lauda
Conştientizarea de sine
 Dezvoltarea constientizarii de sine
• Este deosebit de important ca aceste persoane să conştientizeze că
sunt diferite, dar nu inferioare celor din jurul lor, că au defecte, dar şi
calităţi care le fac să fie unice.
• Un pas important este ca psihoterapeutul sa detecteaze nivelul de
autocunoaştere al clientului, acela consta in completarea unor
enunţuri semi-proiective de tipul: uneori eu mă simt..., atunci
cand..., eu sunt...
• Se întâmplă adesea ca aceste oglindiri ale sinelui să reliefeze la
persoanele cu o incredere în sine redusă la categoria abilităţilor
sociale, dar o stimă de sime ridicată când vine vorba despre abilităţile
intelectuale. Când sunt puse în situaţia de a se descrie, copii aleg să
se definească prin ceea ce fac, însă întâmpină dificultăţi majore în a
se caracteriza prin raportarea la prieteni sau la familie, sunt în
imposibilitatea de a-şi surprinde trăsăturile particulare de
personalitate.

• Vorbind despre subiectele care îi interesează copiii prezintă

capacitatea de a înţelege, exprima şi chiar crea propriile clasificări.
Totuşi, atunci când sunt puşi în situaţia de a cataloga persoane
folosind drept criteriu trăsăturile de personalitate manifestă un înalt
nivel de imaturitate.
• Pe măsură ce cresc îşi îmbogăţesc vocabularul şi învaţă să
caracterizeze oamenii din punct de vedere al trăsăturilor de
personalitate. Prieteniile legate se bazează pe aspecte ale
personalităţii ca a fi amuzant, de incredere şi saritor în a oferi
ajutorul. Copilul se maturizează şi învaţă să privească dincolo de
aspectul fizic atunci când descrie oamenii, începe să înteleagă că
ceilalţi gândesc şi simt într-un mod diferit de al lor.
 Perspectiva vizuala si teoria mintii
• Sa putem intelege cauzele declansarii emotiilor, relatia dintre
emotie si comportament sau a consecintei comportamentului
pe care il am, este foarte important sa existe abilitatea de a
putea intelege ca doua persoane pot avea o imagine diferita a
contextului sau pot interpreta diferit acelasi eveniment.
• Perspectiva vizuala este o abilitate importanta in toate
interactiunile sociale si o componenta de baza a inteligentei
emotionale.
• Abilitatea de a prelua perspectiva celuilalt, denumita teoria
mintii, ne ajuta sa intelegem comportamentul persoanei, fiind
capabili sa construim inferente despre intentiile, dorintele,
gandurile, starile ei emotionale.
• Se poate dezvolta si poate fi imbunatatita prin experienta
 In papucii celuilalt
Pana sa se poata pune in locul celuilalt, pentru a-i intui gandurile sau
emotiile, un copil are nevoie sa parcurga urmatoarele etape ale
teoriei mintii:
1. Cunoaste ceea ce face fiecare analizator (Eu vad cu ochii/ aud cu
urechile etc.) si poate raspunde corect atunci cand primeste
intrebarile: ce vezi, ce auzi, ce simti;
2. Este capabil sa inteleaga ca doi oameni pot vedea lucruri diferite, in
acelasi timp;
3. Este capabil sa inteleaga ca un obiect poate arata diferit, in functie
de perspectiva din care il privim, ca perceptia diferita a unui obiect
duce la informatii si credinte diferite la persoanele care il observa sau
isi da seama nu numai de ce anume vede celalalt, ci si de CUM il
vede;
4. Intelege ca o persoana poate experimenta si cunoaste lucruri
diferite de cele pe care le experimenteaza si cunoaste o alta
persoana( de exemplu, tu stii unde este cartea pentru ca ai pus-o in
sertar, dar altcineva nu stie pentru ca nu te-a vazut)
 In papucii celuilalt

5. Cunoaste si foloseste diverse verbe legate de actiuni

mentale (cum ar fi "a-si aminti", "a-si imagina", "a
crede", "a insela", "a se preface", "a simti"), pentru a le
putea aplica si in legatura cu alte persoane. Unele
actiuni sunt foarte complexe, asa incat se poate incepe
cu diferenta dintre a gândi si a vorbi, sunt mai simple si
mai des intalnite;
6. Intelege ca pot exista emotii diferite, in fata aceleiasi
situatii (de exemplu: cand ploua, baiatul se bucura,
pentru ca va vedea curcubeul, dar fata se intristeaza,
pentru ca nu se mai poate juca cu mingea afara).
 Activitati/jocuri
• Mersul unui om fericit
• Ce culoare au emotiile mele
• Butonul emotiilor/ telecomanda
• Solnita alegerilor
• Pizza vocilor
• Una dintre cele mai mari provocari este
gestionarea furiei.
• Furia este o emotie normala fiind modul
prin care corpul nostru ne semnaleaza ca
ceva este in neregula.
• De cele mai multe ori insa, este
directionata gresit si poate scapa de sub
control.
• Prin tehnicile cognitiv-comportamentale,
copilul invata un set de abilitati necesare de
gestionare functionala a acestei emotii.
Imblanzirea furiei
• Ma calmez
• Gandesc limpede
• Gasesc solutii
• Rezolv problema
• Merg mai departe
• Copii dobandesc usor abilitati de gestionare a furiei. Cu toate
acestea putini reusesc sa le aplice atunci cand sunt cu
adevarat furiosi.
• De aceea este important sa ii ajutam sa foloseasca ce au
invatat in situatiile reale de viata.
• Pentru a fi eficiente, expunerile si experimentele
comportamentale este nevoie sa fie concepute individualizat,
implementate in sesiunile de terapie, generalizate in alte
contexte si valorificate prin evaluarea rezultatelor.
 Obiective terapeutice
• Identificarea situatiilor declansatoare
• Identificarea solutiilor pentru gestionarea
emotiilor
• Identificarea aspectelor pe care le pot
controla/nu le pot controla
• Promovarea metodelor de relaxare
• Promovarea metodelor de psihoterapie:
expunenerea, povesti terapeutice,
desensibilizare, joc de rol.
Exerseaza, din nou si din nou ☺
 INTERVENTII
• Mapa de relaxare
• Monitorizarea intensitatii emotionale- Atentie, pericol, furtuna!
• In controlul meu vs in afara controlului meu;
• Hai sa punem lupa pe ce s-a intamplat bine
• Flexibilitatea in gandire;

• Asocierile dificultatilor cu o cursa cu obstacole sau mintea flexibila

comparata cu flexibilitatea corpului, sunt exercitii ce ii amuza si le
creeaza o reprezentare vesela a problemelor lor.

Este important sa adaptam tehnicile la interesele copiilor, nivelul de

abilitati si la simptomatologia acestora.
• Furtuna din mintea ta – automonitorizarea gandurilor
automate negative
Este adecvata pentru copii mai mari si se bazeaza pe
metafora in care gandurile si imaginile automate
negative sunt reprezentate ca niste furtuni care tulbura
climatul emotional.

Situatie Emotia Cat de puternic Furtuna din

(1-10) mintea mea

Scoala online Furie 9 Urasc scoala on

line. As vrea sa
nu mai fiu
obligat sa fiu
prezent la ore.
 Interventii
• Truse pentru calmare/ Cartonase cu indicii pentru
calmare – copilul este invatat abilitati de relaxare,
creaza o trusa, adaugand propria idee creativa.
Item Controlul Relaxare Identificarea/ Distragerea
respiratiei musculara evaluarea emotiei
Baloane de sapun X X

Lumanare X X

Pai si ghemotoc X X
de vata
Minge elastica X X

Perna/ plus X X

Cartonase cu X X X X
indicii
Busola emotiilor X X
 Interventii
• Tehnica expunerea la jigniri- abilitati de gestionare a furiei, exersare
gradate.
Copii raspund calm provocarii, folosind tehnicile obisnuite de gestionare
a furiei.
• Asa e corect sau asa vreau eu – diminuarea frustrarii din cauza
confuziei pe care o fac intre ceea ce este corect si a face/
obtine ceea ce doresc.
Potrivit pentru copii furiosi, necomplianti si cu un
comportament opozitionist, convinsi fiind ca lucrurile care li se
intampla sunt incorecte.
Lucrul care ma Incorect Doar ceea ce nu
supara doresc
Temele de acasa X
Sa imi fac patul X

Prietenul meu vrea sa ii dau X

colectia mea
• Balsam pentru furie – restructurare cognitiva
Cei care sufera de crize de furie percep ca sunt asaltati de
reguli si cerinte injuste. Ei considera ca sunt atacati si jigniti
in mod intentionat de ceilalti. Pentru recuperarea
controlului, externalizeaza responsabilitatea simtindu-se de
fapt raniti si neajutorati.

Situatia Nivelul Gandul Balsamul care ajuta Noul

furiei vatamator nivel

Colega mea s-a 9 Sigur are ceva cu Nu sunt complet 6

uita urat la mine mine si vorbeste sigura ca ma uraste.
urat de mine Poate a fost suparata
din alt motiv.
• Oare confund un lucru accidental cu un lucru intentionat?
• Cat sunt de sigur ca am ghicit corect in legatura cu ceilalti?
• Oare mi se intampla doar mie sau i se intampla oricui din cand in
cand?
• Confund lucrurile nedrepte cu ceea ce nu merge asa cum vreau eu?
• Ma astept ca ceilalti sa-mi respecte regurile?
• Oare ceilalti imi cunosc regurile?
• Cat de tolerant sunt cu propriile emotii negative?
• Oare scap de ele ranindu-i pe ceilalti?
• Cum defines puterea si controlul? Confund autocontrolul cu controlul
asupra celorlalti?
• Cat sunt de neajutorat in aceasta situatie?
• Ce responsabilitate am pentru ce mi se intampla?
 Rezolvarea de probleme
• In general eforturile depuse in aceasta analiza rationala,
sunt indreptate catre inlocuirea pattern-urilor rigide de
gandire cu altele mai flexibile.
• Cuprinde:
-specificarea problemei
-brainstorming pentru toate optiunile posibile
-evaluarea consecintelor negative/positive
-experimentarea unei optiuni
-autorecompensarea pentru rezolvarea productive a
problemei