Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane

Cercetare Științifică
Tema : Investigarea relației dintre Maturitatea Emoțională și
Dimensiunile Personalității : Nevrotism; Introversiune/ Extraversiune.

A realizat : Lungu Aurel

Profesor Coordonator : Dr. Brate Adrian

Sibiu 2018

1
 Introducere

Scopul acestei cercetari este de a investiga relatia dintre Maturitatea Emotionala si Dimensiunile de
personalitate (Extrovertism/ Introvertism; Nevrotism) . Am ales acest subiect, deoarece am
observant ca persoanele care poseda un nivel de maturitate emotionala scazut tind sa prezinte un
nivel inalt de nevrotism. Daca se va respinge ipoteza de nul, atunci cunostintele obtinute in aceasta
cercetare vor aduce beneficii in diverse ramuri ale mediului organizational , precum cel de recrutare
sau promovare a cadrelor., cat si in alte sfere ale institutiilor in care stabilitatea emotionala este o
caracteristica obligatorie.

Maturitatea emoțională este aceea a caracteristicilor comportamentului emoțional care este, în

general, atins de un individ. După atingerea maturității emoționale, el este capabil să demonstreze un
comportament emoțional echilibrat în viața de zi cu zi. Se poate spune că o persoană se maturizează
emoțional dacă are în posesie aproape toate tipurile de emoții pozitive sau negative și este capabilă
să le exprime la momentul potrivit într-un grad adecvat, în mod corect, cu pricepere și în timp util,
în diferite situații de viață. De aici, maturitatea emoțională este o stare de sentimente echilibrate și de
auto-control. (Kaur 2014).

Maturitatea emoțională nu este numai determinantul eficient al modelului de personalitate, ci ajută la

controlul creșterii dezvoltării individuale. Conceptul comportamentului emoțional matur la orice
nivel este cel care reflectă roadele dezvoltării emoționale normale.

Aleem și Sheema (2005) au raportat o diferență semnificativă între scorurile medii ale studenților de
sex masculin și feminin în ceea ce privește stabilitatea emoțională și au constatat că studenții de sex
feminin sunt mai puțin stabili din punct de vedere emoțional decât studenții de sex masculin.

Sabapathy (1986) a examinat relația dintre variabile precum anxietatea, maturitatea emoțională-
socială, statutul socio-economic și realizarea academică a studenților. El a descoperit că maturitatea
emoțională a fost pozitiv și semnificativ legată de realizarea în subiectele individuale și de realizările
academice totale. Anshu (1988) a constatat că clima familială este un determinant eficient al
adaptării la domiciliu, ajustării școlare și maturității emoționale a studenților.

Trăsăturile de personalitate sunt: "dispoziții stabile, interioare, personale care determină modele
relativ consecvente de comportament (inclusiv sentimente și gânduri) în diferite situații" (Chamorro-
Permuzic & Furnham, 2010, p.129-130). Ideea lui Chamorro-Permuzic și Furnham (2010) este că
trăsăturile de personalitate fac ca oamenii să manifeste un comportament similar în diferite situații
2
și, de asemenea, să facă comportamentul oamenilor diferit de comportamentul celorlalți. Deci,
pentru a înțelege trăsăturile de personalitate, ar trebui să înțelegem și să luăm în considerare atât
modul în care oamenii sunt diferiți unul de altul și felul în care sunt asemănători.

Dimensiunile personalității cercetate

Extroversiunea

Extroversiunea este un tip de atitudine caracterizată prin concentrarea interesului asupra obiectului
extern" (Jung, 1989, p.394). După cum afirmă Canli (2006), unii oameni sunt renumiți pentru râsul
lor, petrecerea este oriunde s-ar afla, atrage oamenii, contactul social este valoros pentru ei, se
bucură de momente bune ori de cîte ori sunt cu alte persoane, chiar dacă se află într- cameră cu
străini, ei pot fi cei mai buni prieteni pentru ei.

Introversiunea

Introversia este "tip de atitudine caracterizat prin orientarea în viață prin intermediul conținuturilor
psihice subiective" (Jung, 1989, p. 369).

Introversiunea este definită ca o preferință și preferă o viață interioară bogată într-o viață socială
vastă, vorbind cu un prieten apropiat de a împărtăși povestirile într-un grup, dezvoltându-și ideile în
mod interactiv. Își păstrează cele mai bune lucruri în interior până când este gata.

Neuroticismul este un domeniu supraordonat în toate teoriile majore ale personalității și

temperamentului. Eysenck & Eysenck (1985) a definit neuroticismul ca fiind tendința de a trezi
repede când a stimulat emoțional și de a inhiba emoțiile lentă. Scorurile ridicate ale neurotizării
indică o sensibilitate crescută la stresul de mediu și o perspectivă vigilentă prudentă.

Metodologie

Participanti

La aceasta cercetare au participat 33 de subiecti cu o varsta medie de 24 de ani.

62% (20) participanti de sex feminine si 37% (12) de sex masculin.

3
Nivelul de studii : 53% (17) - Studii medii (liceu), 34 %(11) Studii superioare, 12.5 % (4) Studii
postuniversitare.

Provenienta

Tabelul 1
Provenienta

Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent

Valid Sat 3 9.4 9.4 9.4

Comuna 4 12.5 12.5 21.9

Oras mic 5 15.6 15.6 37.5

Oras 7 21.9 21.9 59.4

Municipiu 9 28.1 28.1 87.5

Metropola 4 12.5 12.5 100.0

Total 32 100.0 100.0

Acestia au fost rugati sa completeze un formular online (google docs) format din doua chestionare
EPI si Chestionarul de Maturitate Emotionala Friedman..

Inventarul de personalitate Eysenck (EPI):

EPI este "un chestionar pentru a evalua trăsăturile de personalitate ale unei persoane" (Eysenck et al,
1985, citat în Dibah & Marashi, 2013, p.547). A fost conceput de psihologii germani Hans Jurgen
Eysenck și soția sa B.G Eysenck (1964). Acest chestionar "a conceptualizat inițial personalitatea ca
două categorii de temperament bazate pe biologie, care includ extroversia / introversia și
neuroticismul / stabilitatea." Acest test uriaș validat constă în 57 de elemente Da / Nu "(Dibah &
Marashi, 2013, p.547). care completează EPI primesc trei tipuri diferite de scoruri: scorul E care este
legat de cât de mult extrovert este o persoană, scorul N măsurând neuroticismul și scorul Lie care
încearcă să măsoare cât de dorit din punct de vedere social o persoană a vrut să dovedească Scorul E
este calculat din 24, deoarece este alcătuit din 24 de elemente, scorul N este de 24, iar scorul Lie este
de 9 "(Dibah & Marashi, 2013, p.547). Scorul N măsurând introversiunea. Pe baza lui Eysenck și
4
Eysenck (1964), fiabilitatea test-retest a EPI este între 0,84 și 0,94 pentru testul complet și între 0,80
și 0,97 pentru formele separate "(p.15).

Răspunsul Da / Nu "ar trebui să fie dat pe baza modului obișnuit de a acționa sau de a gândi un
individ" (Dibah & Marashi, 2013, p.547). 15 minute au fost alocate pentru a răspunde la acest
chestionar.

Chestionarul de maturitate emotionala Friedman

Chestionarul evalueaza gradul de maturizare emotionala in termeni de echilibru sau neechilibru

emotional. Exista 25 de intrebari la care se raspunde cu Da sau Nu si fiecare raspuns are asociat un
numar de puncte.

Scorul se afla se face prin insumarea punctajelor care se acorda pentru fiecare raspuns ales si
impartirea la 25.

Evaluarea are scoruri ce oscileaza intre 0 – 10 puncte si semnifica infantilism pana la peste 25 care
semnifica o perfecta maturizare emotionala.

Rezultate

Tabelul 2
Correlations

Nevrotism_Stabi Maturitatea_Em Introver_Extrove

l ot r

Nevrotism_Stabil Pearson Correlation 1 -.785 **

.012

Sig. (2-tailed) .000 .950

N 32 32 32
Maturitatea_Emot Pearson Correlation -.785** 1 -.101
Sig. (2-tailed) .000 .580
N 32 32 32
Introver_Extrover Pearson Correlation .012 -.101 1

Sig. (2-tailed) .950 .580

N 32 32 32

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

5
rezultatele arată că dimensiunea personalității neuroticismului și maturitatea emoțională sunt în mod
negativ și semnificativ statistic asociate r = -.785 (Tabelul 2). Acest lucru sugerează că există
probabilitatea ca cei instabili din punct de vedere emoțional să aibă o maturitate emoțională scăzută.

Un alt lucru pe care il putem extrage din tabelul de mai sus este ca , cercetarea noastra a demonstrat
ca nu exista nici o corelatie intre dimensiunea personalitatii Introvertism/ Extrovertism si
Maturitatea Emotionala.

Discutii

Constatările din studiul prezent sunt aplicabile selecției angajaților in instituțiile în care angajatii
trebuie sa posede o maturitate emotionala dezvoltata cat si un nivel scazut de nevrotism pentru ca
procesul decisional sa nu fie interferat de inabilitatea acestora de a-si controla emotiile. Aceste sfere
ar putea fi cea medicala, administrativa, juridica etc

Studiul prezent ar avea implicații educaționale și practice pe termen lung. Poate ajuta cadrele
didactice și consilierii să înțeleagă relația dintre personalitate și maturitatea emoțională, precum și
identificarea studenților emoționali imaturi. Consilierul poate avea cunoștințe profunde în diferite
domenii de maturitate emoțională și, dacă este necesar, poate identifica cauzele imaturității
emoționale.

Profesorul poate oferi un mediu adecvat în școală concentrându-se pe educația timpurie care va
contribui la o structură de personalitate mai puternică și mai stabilă la adult care poate afecta
anumite niveluri de maturitate socială și emoțională și poate lua ajutorul consilierului pentru a ghida
părinții pentru ale crea copiilor un mediu ambient dezvoltarii pe plan emotional a acostora, astfel
încât ei să poată sa-ti atinga la maxim potentialul . Prin urmare, trebuie create diferite moduri și
practici în interiorul sălii de clasă, precum și în afara școlii, pentru a promova mediul dorit.

6
Bibliografie

1. Jalili, S., & Mall-Amiri, B. (2015). The difference between extrovert and introvert EFL
teachers' classroom management. Theory and Practice in Language Studies, 5(4), 826-836.
2. Markus, H. R., & Kitayama, S. (1991). Culture and the self: Implications for cognition,
emotion, and motivation. Psychological review, 98(2), 224.
3. Aleem & Sheema. (2005). Emotional stability among college youth. Journal of Indian
Academy of Applied Psychology. 31, 99-102.
4. Dibah, P., Marashi, H. (2013). The Comparative Effect of Using Competitive and
Cooperative Learning on the Oral Proficiency of Iranian Introvert and Extrovert EFL
Learners. Journal of Language Teaching and Research 4.3, 545-556.
5. Jeronimus, B. F., Ormel, J., Aleman, A., Penninx, B. W., & Riese, H. (2013). Negative and
positive life events are associated with small but lasting change in
neuroticism. Psychological medicine, 43(11), 2403-2415.
6. Eysenck, S. B., Eysenck, H. J., & Barrett, P. (1985). A revised version of the psychoticism
scale. Personality and individual differences, 6(1), 21-29.
7. Kaur, S., & Singh, A. (2014). Emotional intelligence of high school students in relation to
emotional maturity. International Journal of Education and Management Studies, 4(4), 282.
8. Sabapathy, T. (1986). study of relationship of manifest anxiety, emotional maturity and
social maturity of standard Xth students with their Academic Achievement. Fourth survey of
Research in Education (Vol. 1 ), New Delhi, NCERT.
9. Anshu,S.(1988).Level of Aspiration,Achievement motivation and Adjustment of
Adolescents: Effect of family climate. Indian Education Review, 23(4).
10. Chamorro-Premuzic, T., & Furnham, A. (2005). Personality and Intellectual Competence.
Mahwah, New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates, Inc., Publishers.
11. Canli, T. (2006). Genomic Imaging of Extraversion. In T. Canli (ed), Biology
of Personality and Individual Differences. New York: The Guilford Press A Division of
Guilford Publications, Inc. , 93-115.
12. Jung., C. G. (1989). Memories, Dreams, Reflections. New York: Vintage books A Division
of Random House, Inc.
13. Eysenck, H. J., & Eysenck, S. B. G. (1964). Manual of the Eysenck Personality Inventory.
San Diego: Educational and Testing Service.
7