Încrederea în sine la sporturile de echipă. Înţelegerea încrederii în sine.

Dezvoltarea încrederii în sine în cadrul echipei sportive.

2020
 Motto: „Încrederea în sine este primul secret al succesului” (Ralph Waldo Emerson, 1803-
1882).

Ce este încrederea?

Încrederea în sine este convingerea unei persoane că va putea îndeplini o sarcină ca urmare a
abilităţilor de care dispune. Sportivul încrezător în sine se distinge după felul cum arată, cum vorbeşte,
după cum umblă şi după modul în care joacă. Încrederea în sine constantă duce la performanţe de top,
trăsătura care îl deosebeşte de ceilalţi competitori (Crăciun, 2014).

Ce este stima de sine?

Performanța individuală și a echipei este corelată direct cu felul în care un sportiv gândește
despre el. Acest lucru se numește stimă de sine. Sportivii vor învăța mai repede, vor avea rezultate mai
bune și mai puține probleme legate de performanță când le este creat mediul propice pentru dezvoltarea
stimei de sine (Buroaga, fără an).

Imaginea de sine se formează pe baza unor anumiţi factori (rasfoiec.com, fără an):

► raportarea persoanei la anumite grupuri sociale, precum familia, cercul de prieteni apropiaţi,
grupul de muncă, grupul religios sau grupul organizaţiei politice etc., aceste grupuri exercitând
influenţe diferite asupra imaginii de sine;

► pe baza teoriei cu privire la comparările sociale, deoarece oamenii tind să se compare cu cei
asemănători lor din punct de vedere al imagini

Aşadar, conceptul de imagine de sine poate fi definit şi ca ansamblul reprezentărilor relative ale
propriului corp, ansamblu caracterizat prin elaborare cognitivă, unitate şi organizare. De ce? Întrucât
imaginea de sine corespunde activităţii de organizare proprie individului, funcţia ei fiind una adaptativă
(de protecţie, stabilizare, integrare şi diferenţiere).

Şinele, Eul şi imaginea de sine deţin un rol excepţional în cunoaşterea propriei personalităţi,
contribuie la conştientizarea sentimentelor de apartenenţă ale sinelui prin identificare, la maturizarea şi
cristalizarea conştiinţei de sine, precum şi la conştientizarea Eului.
Cum poate fi cultivată încrederea?

George Orwell afirmă în lucrarea sa, 1984, că” cine controlează trecutul, acela controlează viitorul,
iar cine controlează prezentul, acela controlează trecutul”. Așadar, ca psiholog sportiv, încrederea poate
fi cultivată lucrând la cele trei timpuri:

 Trecut;
 Prezent;
 Viitor;

Sportivii care trăiesc prea mult în trecut, sunt sportivii deprimați, rușinați, vinovați sau blazați.
Aceștia au lăsat în trecut așteptările lor neîmplinite și odată ruptă legătura dintre eficacitate și dorințe
(obiective), aceștia devin fricoși cu privire la viitorul lor. Sportivii care trăiesc prea mult în viitor, o fac
fie datorită fricii provocărilor viitoare care amenință sentimentul încrederii lor, fie datorită faptului că
trăiesc experiența nemulțumitoare a unui prezent și anticipează un viitor mai senin.

La timpul trecut, încrederea se consolidează prin amintirea vie și puternică a reușitelor trecute
similare cu provocările din viitorul imediat. La timpul viitor, încrederea se consolidează prin
vizualizarea cu succes a situațiilor provocatoare viitoare. La timpul prezent, încrederea are de-a face cu
afișarea unei posturi fizice drepte, o respirație controlată, un dialog intern pozitiv, o condiție fizică
deosebită, cunoașterea scenariului propriu de joc și depășirea treptată a provocărilor. Aceste provocări
fac parte din antrenamentul zilnic al sportivului și fără o măsurare atentă a acestora, fără un feedback
pozitiv din partea echipei sale, sportivul fie va experimentă supra-încrederea sau
neîncrederea( Popoviciu, fără an).

Cum înţelegem/dezvoltăm încrederea de sine?

Cel mai puternic efect asupra încrederi în sine este dat de modul în care este perceput succesul,
a nu se compara succesul cu victoria, deoarece succesul este definit ca fiind relaţia dintre performanţă
cu rezultatele persoanele şi autodepăşire (Crăciun, 2014).

În cristalizarea imaginii de sine un rol extrem de important îl are şi nivelul performanţelor

fizice, care prin intermediul reprezentărilor corporal-dinamice influenţează reprezentările asupra rolului
social. În activitatea sportivă aceste tipuri de reprezentări reacţionează puternic. Practicarea sportului
permite formarea unor reprezentări corporal-dinamice, care se perfecţionează continuu prin
antrenament şi oferă sportivului posibilitatea de a-şi îmbunătăţi imaginea de sine prin afirmare, în
confruntarea cu ceilalţi. (răsfoiesc.com, fără an).

Surse ale încrederii în sine

În continuare sunt enumerate câteva surse care ne oferă o încredere în sine, care cu timpul se
pot cristaliza și ne pot ajuta pentru a ne atinge obiectivele (Crăciun,2014)

1. Realizările încununate de succes.

 Succesul fiind influenţat şi de evenimentele şi amintirile ale unor evenimente din trecut şi de
următorii factori:
 Consistenta, încrederea este intreținută de un şir de succese, chiar dacă progresele sunt mici
şi adversarii sunt destul de slabi.
 Actualitatea, sportivii valorizează mai degrabă experienţele recente (victorii şi eşecuri)
decât cele îndepărtate.
 Calitatea succesului, încrederea se dezvolta mai mult în cazul în cazul succesului în sarcinii
dificile şi în competiţii cu adversari mai puternici decât în cazul sarcinilor uşoare sau în
compania unor adversari slabi.
2. Alegerea scopurilor. Un program sistematic de alegerea a scopurilor ajută sportivul să-şi
dezvolte o istorie personală a propriilor realizări. Intr-un program bine alcătuit, sportivii îşi
fixează obiectivele zilnice, săptămânale care sun evaluate în mod regulat. Acest lucru dezvoltă
încrederea atunci când fiecare obiectiv este îndeplinit.
3. Experienţe vicariante. Alegerea unui idol său model de urmat, urmărindu-i evoluţia şi cum îşi
realizează performanţa poate creşte încrederea, mai ales dacă sportivul crede că abilităţile lui
sunt comparabile, de ex.” dacă el poate, atunci şi eu voi reuşi”. Experienţele vicariante ajută
sportivul să experimenteze succesul prin două modur: indirect prin modelare, privire cum se
execută o deprindere sau strategie sau prin imaginarea atunci când sportivii îşi repetă în minte o
deprindere sau un procedeu înainte de a-l executa nemijlocit).
4. Modelarea, este eficientă în creşterea încrederii în sine.
5. Persuasiunea verbală. Încurajările, feedback-ul chiar şi auto-dialogul pot fi modalităţi
eficiente în dezvoltarea încrederii în sine. Sportivii îşi doresc să audă lucruri bune despre e, dar
întăririle cele mai eficiente vin din partea unor specialişti cum ar fi antrenorii sau profesorii.
Antrenorii încearcă adesea să crească încrederea sportivilor prin a-i convinge că provocarea
 care îi aşteaptă poate fi depăşită prin abilităţile pe care le posedă. Auto-dialogul este folosit
pentru dezvoltarea încrederii, deoarece sportivii îşi amintesc calităţilor lor şi realizările, ajută
sportivul să trateze succesul şi eşecurile ca fapte de viaţă, deoarece sportivii se poate scoate
complet din joc printr-un auto-dialog negativ.

Legătura dintre sport şi imaginea de sine

Deloc surprinzător, cercetătorii au descoperit că activităţile fizice joacă un rol deosebit de

puternic în consolidarea imaginii de sine. O serie de studii oferă sprijin pentru afirmaţia că sportul şi
alte activităţi fizice pot contribui la dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine. Sportul poate să pună
pe cineva în legătură cu corpul lui, astfel încât acesta devine mai conştient de ce poate face, de
abilităţile sportive. De asemenea, cei care practică sportul au o percepţie pozitivă despre propriul lor
corp, fiind mai mulţumiţi de felul în care arată. Competiţia sportivă naşte sentimente pozitive (mândrie,
fericire, entuziasm, etc) şi încredere în forţele proprii (Buroaga, fără an).

Indiferent de nivelul abilităţilor fizice sau al talentului, dacă nivelul de încredere este scăzut,
performanţa va avea de suferit. Încrederea în sine fiind o abilitate mentală crucială fără de care sportivii
pe care îi antrenaţi nu vor fi capabili să-şi atingă cu adevăratul lor potenţial. Încrederea poate fi
reprezentată pe un continuum, cu încredere scăzută într-un capăt şi încredere exagerată în capătul opus.
Relaţia dintre performanţă şi încrederea în sine se prezintă sub formă de U inversat, cu cât încrederea
creşte, performanţa se îmbunătăţeşte, dar dacă încrederea în sine depăşeşte nivelul optim, performanţa
de deteriorează. (Crăciun, 2014).
 Încrederea în sine în timpul competiţiilor

În timpul competiţiei pot apărea momente ne prevăzute, situaţii de stres care au efecte decisive
asupra încrederii. Combaterea stresului oferă sportivului o încredere în sine mai mare, deoarece atunci
când sportivul consideră că stresul nu poate fi înlăturat sau că nu poate depăşi momentul tensionat, vor
avea o evaluare negativă asupra momentului ceea ce duce la reducerea încrederii în sine

Sfaturi pentru a reduce fluctuaţiile de încredere în timpul competiţiilor: (Crăciun 2014),

(competitivedge.com, 2017).

 Ajutaţi sportivul să îşi dezvolte abilităţile fizice şi psihice pentru competiţiile la

care iau parte, ei vor evalua pozitiv situaţie şi se vor menţine încrezători;
 Pregătirea sportivului şi dezvoltarea capacităţii de adaptarea tactică, strategică şi
tehnică faţă de cerinţele schimbătoare a stăriilor emoţionale;
 Desemnaţi sportivii bine pregătiţi în postura de lider pentru a rezolva problemele
şi a evalua adecvat situaţiile neprevăzute;
 Ajutaţi sportivii să îşi focalizeze scopurile şi obiectivele în timpul competiţiei
pentru a reduce dezamăgirea în funcţie de înfrângere;
 Tratează sportivii cu respect;
 Evită să compari;
 Tratează sportivii ca pe nişte persoane complete;
 Nu confunda stima de sine a sportivului cu performanţele lui;
 Priveşte problemele personale ale sportivului ca pe o oportunitate de a-i cunoaşte
mai bine;
 Comunică;
 Ascultă;
 Fi empatic;
 Foloseşte recunoştinţa;
 Fi pozitiv;
 Abordarea eşecurilor şi greşelilor consecutive;
 Felicită personal, critică toată echipa;
 Cultiva stima de sine;
 Nu accepta ca coechipierii să se jignească între ei.
 Încrederea în cadrul grupului sportiv

Sportul de grup are un impact mai mare asupra stimei de sine comparativ cu sporturile
individuale. Sporturile de echipă dezvoltă sentimentul apartenenţei şi a sprijinului reciproc. Sportul în
echipă reprezintă un cadru favorabil pentru angajarea în interacţiunile sociale. Implicarea în sporturi de
grup a fost asociată cu acceptarea socială. Interacţiunea cu colegii de echipă şi împărtăşirea emoţiilor
de a câştiga şi a pierde constituie un mediu excelent pentru dezvoltarea abilitaţilor sociale şi
favorizează crearea legăturilor, a prieteniilor. Aşadar, experienta unui sport în echipă este o lecţie
deosebit de valoroasă. (Buroaga, fără an).

În sporturile de echipă, încrederea este probabil mult mai importantă decât încrederea
manifestată individual de fiecare sportiv. Încrederea personală şi cea de echipă sunt lucruri total
diferite. Sportivii pot să se simtă încrezători în propriile lor abilităţi de a performa, dar să aibă o
încredere scăzută în capacitatea echipei lor de a câştiga competiţia, alţi sportivi pot să se simtă foarte
încrezători în capacitatea echipei de a câştiga competiţia, chiar dacă se îndoiesc de propriile lor abilităţi
sau calităţi. Încrederea colectivă este mai mare dacă fiecare membru îşi înţelege rolul şi se simte
pregătiţi să îl îndeplinească. Dacă rolurile asumate nu sunt pe deplin realizate, atunci încrederea şi
performanţă echipei au de suferit. Mulţi sportivi ar prefera să joace roluri de vedetă conferite de mass
media, dar sunt situaţii în care sportivii acceptă roluri mai puţin proeminente, primordială fiind
eficienţa echipei (Crăciun, 2014)

Există anumiţi factori care contribuie la încrederea de echipă:

 Fiecare membru al echipei trebuie să şi înţeleagă rolul individual pe care îl joacă pentru
a spori eficienţa grupului;
 Dezvoltarea abilitaţilor pentru a realiza cu succes este roluri;
 Un climat motivaţional care să susţină munca în echipă şi coeziunea;
 Dezvoltarea unor strategii colective de rezolvarea a problemelor.

Încrederea colectivă se întreţine dintr-un climat motivaţional care promovează coeziunea şi

productivitatea ridicată, pentru ca o echipă să reuşească, jucătorul trebuie să aibă încredere în
coechipier că îşi va face datoria, la fel cum ceilalţi cred în el, Cu cât climatul de echipă este mai
suportat şi pozitiv, cu atât încrederea de sine în echipă este mai mare, evidenţiind încrederea reciprocă
(Crăciun, 2014).
 În concluzie: când îţi acorzi suficientă valoare îţi atingi mai uşor obiectivele pentru că a avea
încredere în sine, în forţele proprii te face să-ţi mobilizezi exact resursele de care ai nevoie să depăşeşti
obstacolele şi să mergi în direcţia dorită; când nu îţi acorzi suficientă valoare negociezi mai slab,
comunici mai greu, acţionezi cu mai multă frică sau eviţi să acţionezi şi "îţi pui singur beţe în roate".
Când nu îţi acorzi valoare anihilezi resursele de care ai avea nevoie pentru a întreprinde ceva.

Motto: “Trebuie să crezi în tine atunci când nimeni altcineva nu crede. Acest lucru te
transformă într-un câştigător chiar în acel moment” – jucătoarea de tenis Venus Williams.
Bibliografie

Buroaga, I., (fără an). Sportul si imaginea de sine. Preluat pe martie 20, 2002 de pe:
https://www.la-psiholog.ro/info/sportul-si-imaginea-de-sine
Craciun, M., (2014). Psihologia sportului pentru antrenori.Ed. RISOPRINT. Cluj-Napoca

Erna, C., (fără an). Sportul de echipa, impuls al dezvoltarii copiilor. Preluat pe martie 21, 2020,
de pe: https://www.psihologiasportului.ro/sportul-de-echipa-impuls-al-dezvoltarii-copiilor/

Popoviciu, I., (fără an). Increderea ca element fundamental in performanta sportive. Preluat pe
martie 21, 2020, de pe: http://www.psihologiasportului.ro/increderea-ca-element-fundamental-in-
performanta-sportiva/

Imaginea de sine a sportivului de performanta(fără an). Imaginea De Sine A Sportivului De

Performanta. Preluat pe martie 22, 2020, de pe: https://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/IMAGINEA-
DE-SINE-A-SPORTIVULUI86.php

15 Pași pentru o stima de sine crescută în sport.(2017). 15 Pași pentru o stima de sine crescută
în sport. Preluat pe martie 20, 2020, de pe: https://cursuripentruviata.ro/2017/08/31/15-pasi-pentru-o-
stima-de-sine-crescuta-in-sport/

Site-uri web vizitate:

Cdt-babes.ro

Csdinamo.eu

Psihologiasportului.ro

Rasfoiesc.com

Respiro.ro

Sports-hub.ro