Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Managementul Organizatiilor si Asociatilor Sportive

MODUL PEDAGOGIC NIVELUL II

Anul II – Semestrul 3

EDUCAŢIA FIZICĂ PRIN JOC

Formarea deprinderilor aplicativ-utilitare transportul de greutati si


tararea prin jocuri de miscare

NUMELE : GHERGHEL

PRENUMELE : PAUL-CIPRIAN

MASTERAT : M.O.A.S.

2019
Motto: „ Cine spune joc, spune totodata, efort si libertate si educatie prin joc, trebuie sa zic,
cat si de bucurie morala.”(Jean Chetau, citat de catre G. Chiriță)

Introducere

In procesul educatiei fizice formarea deprinderilor motrice constituie o sarcina de baza, ca si


rezolvarea dezvoltarii calitatilor fozoce in scopul pregatirii fizice multilaterale a eleilor, influentand
favorabil intreaga capacitate functionala a organismului.

In cadrul procesului de instruire al educatiei fizice , prin practicarea sistematica a exercitiilor


fizice sau in urma jocurilor de miscare aplicative, elevii isi insusesc deprinderi motrice de baza sau
aplicativ-utilitare.Prin insusirea acestor deprinderi motrice se pot rezolva mai bine si mai repede
sarcinile motrice, ele dau o mare libertate actiunii si duc la economisirea fortei fizice (T. Corneșanu,
1970, p.7).

Prin intermediul jocului, copilul isi satisface nevoia de activitate, de actionare asupra obiectelor
si de transpunere in situatii diferite. Practic copilul descopera lumea prin intermediul jocului
(R.Dumitrescu, 2008, p. 83).

„Jocul este o manifestare sociala, care s-a transformat istoric si a carui baza de aparitie si
dezvoltare o constituie munca” (N.Mujicicov, D. Branga & C. Mujicicov, 1956, p. 5) preluat de catre
(R. Dumitrescu 2008, p. 86).

Jocurile la baza carora stau actele si actiunile motrice de miscare, se educa si calitatile
coordonative (native) ale copiilor, fromandu-se si perefectionandu-se deprinderile motride de baza si
diferite calitati necesare in viata (intuitei, orientare, etc.)
Deprinderile motrice

Prin deprinderile motrice intelegem: actiune cu scop precis a caror indeplinire are un caracter
automatizat si care cu calte cuvinte nu necesita o atentie indreptata in mod special asupra miscarii (T.
Corneșanu 1970, p. 7).

Deprinderile motrice sunt formate de manifestarea motrica, indispensabile activitatilor


cotidiene.Insusirea acestor deprinderi motrice ofera posibilitati mare de influentare a organismului sub
raportul motric, contribuind si la dezvoltarea calitatilor motrice si a celor moral volative.Avand un
caracter formativ, contribuie la realizarea boiectivelor instructiv-educative si in ceea ce priveste
practicarea ramurilor si probelor sportive (G. Sabău 2005, p. 12).

Deprinderile aplicativ-utilitare sunt o categorie de deprinderi cu un caracter specific, care prin


continutul lor se rezolva diverse situatii, posibil de intalnit,in activitatea cotidiana cat si in difrite
domenii profesionale. In aceasta categorie intra: catararea, escaladarea, transportul de grautati, tarare,
impingerea, tractiunea si echilibrul.

Deprinderile motrice prezintă următoarele caracteristici subliniate de către M. Epuran astfel


(cyd.ro, fără an):

1. Deprinderile reprezintă componente ale conduitei voluntare a omului, fiind formate în


mod conştient.

2. Deprinderile realizează modificarea calitativă a execuţiilor obţinute ca urmare a exersării mişcărilor.

3. Deprinderile conţin structuri de mişcări coordonate, într-o anumită succesiune , direcţie, ritm şi
amplitudine.

4. Sunt condiţionate de factori obiectivi şi subiectivi: aptitudini motrice, motivaţia, nivelul instruirii,
aprecierea si autocontrolul rezultatelor.

Etapele formarii deprinderilor mortice:

Treptele pe care le parcurge o deprindere in procesul formarii sale sunt diferite ca numar in
functie de profunzimea analizei, pe de o parte, si pe de alta parte de profilul domeniului din care este
analizata (wordpress.com, 2007).
Literatura de specialitate prezintă etapele de formare a deprinderilor motrice de natură
fiziologică (iradierea, concentrarea excitaţiei, realizarea stereotipului dinamic), psihologică (formarea
reprezentării, învăţarea segmentară sau analitică, organizare şi sistematizare, sintetizare, automatizare),
metodică (familiarizarea, învăţarea, mişcările inutile, consolidarea, perfecţionarea), (cyd.ro, fără an).

Etapele fiziologice ale formarii deprinderilor mortice:

 Etapa in care predomina miscarile inutile si lipsa cordonarii


 Etapa informarii si formarii imaginii mentale (etapa formarii reprezentarii) sau a
configuratiei spatiale a miscarii, sau „cognitiva”. La baza acestei etape stau explicatiile
si folosirea mijloacelor intuitive (demonstratii, imagini video, foto, etc.), toate
prezentate pe baza unui plan, model. Explicatiile trebuie sa conduca la reprezentari
(lingvistice) care sa evidentieze partile esentiale, momentele cheie sau trasaturile
principale ale miscarii ce se invata.
 Etapa mişcărilor conform scopului acţiunii, dar realizate prin contracţii excesive.
 Etapa formării propriu-zise şi a stabilizări deprinderii motrice.

Etapele psihologice ale formării deprinderilor mortice

 Etapa iniţială, familiarizarea copilului cu actul motric. Această etapă presupune


executarea unor mişcări care să cuprindă elemente din deprinderea ce urmează a fi
învăţată.
 Etapa învăţării segmentare sau analitice. În această etapă copiii vor executa mişcările
fără precizie, cu o încordare generală a musculaturii, cu numeroase mişcări inutile,
aspect care va genera un consum mare de timp şi energie.
 Etapa organizării şi sistematizării, sau de unificare a elementelor componente ale
acţiunii. În această etapă se unifică elementele componente într-o structură urmărindu-se
executarea corectă a întregii mişcări, într-un ritm optim.
 Etapa sintetizării şi automatizării. În această etapă structura mişcării este corectă, se
manifestă o creştere a indicilor de coordonare şi o mai mică participare a atenţiei,
controlul simţului vizual fiind preluat de cel kinestezic şi tactil.
 Etapa consolidării. În etapa consolidării deprinderea motrică va fi integrată în ştafete şi
jocuri şi parcursuri aplicative sau combinţii cu deprinderi însuşite anterior.

Formarea deprinderilor motrice pe parcursul procesului instructiv-educativ, presupune


respectarea anumitor conditii (cyd.ro, fără an):

 înţelegerea acţiunii.
 demonstrarea acţiunii.
 continuitate în repetarea acţiunii.
 stabilirea şi fixarea deprinderii prin control şi autocontrol
 aplicarea deprinderilor în condiţii variate şi concrete ale activităţii practice.

Deprinderile utilitar – aplicative: echilibrul, târârea, catararea, tractiuni, impingere, transport,


escaladare.Aceasta categorie de deprinderi include o frecventa relativ mai mica de utilizare in viata de
zi cu zi, dar capata o importanta deosebita in situatii speciale.

Pentru formarea unor deprinderi corecte, explicatia si demonstratia reprezinta medotele folosite
de profesori in scopul formarii unor reprezentari clare si exacte.Demonstrarea si explicatia profesurului
trebuie sa fie insostita de executarea elementelor de catre toti elevii (T. Corneșanu, 1970, p.8).

Transportu de greutati

Aceasta deprindere motrica aplicativ-utilitara are un carcater prepondeent de forta, rezistenta si


indemanare.Aceasta se poate clasifica in transportul sau ridicare de obiecte sau a persoanelor

Transportul diferitelor obiecte se poate face prin rostogolire, impginere sau tragere.Ridicarea si
transportul pe brate , pe umeri, soate se pot executa individual sau in grup.Trannsportul persoanelor se
poate face prin sustinerea sub genunchi si sub brate, in spate, pe umeri, sub forma de roaba , sub forma
de scaunel (G.Sabău, 2005, p.22).

Prin învăţarea unor forme de transport se urmăreşte atât înzestrarea copiilor cu priceperea de a
ridica şi deplasa în siguranţă diverse categorii de obiecte, cât şi dezvoltarea forţei generale,a
îndemânării, a preciziei, cooperării şi coordonării acţiunilor cu ceilalţi parteneri (cyd.ro, fără an).
Tărărea
Târârea este o deprindere utilitară care se execută prin deplasarea orizontală a corpului în
funcţie de varianta de târâre centrul de greutate este mai aproape sau mai departe faţă sol. Mişcarea
fiind realizată cu ajutorul braţelor şi picioarelor(cyd.ro,fără an).

Tararea se poate executa numa cu bratele, numai cu picioarele sau cu bratele si picioarele.Ea se
poate executa din culcat facial, pe fata, pe spate pe o latura sau din sezand, din sprijin fie pe coate, fie
pe genunchi

Invatarea deplasarilor prin tarare se face cu ajutorul bratului si piciorului opus, contiuand cu
deplasarea brat si picior de aceasi parte, pe sub obstacole cum inaltimi variabile, pe o parte sau cu
transport de greutati (G.Sabău, 2005, p.23-24).

Predarea târâri se realizează în formaţiile de linie, coloană sau linii succesive. Explicaţia
demonstraţia se realizează astfel încât copiii să vadă mişcarea şi de sus (din stand, urcaţi pe bancă),
fiind situaţi aproape de locul demonstraţiei.

Jocurile de miscare
„Jocurile sunt exercitii fizice complexe.Nota lor definitoarie este intrecrea, care provoaca o
gama intinsa de trairi afective stenice cauza pentru care copiiiparticipa la ele cu mult interes”( I.,
Nicola, 1980, p.206).

Jocurile de miscare, desemneaza o activitate fizica sau mentala spontana fara utilitate imediata,
generatoare de distractie, placere si reconfortare.Aceste jocuri mai pot reprezenta activitati ludice in
care rolul miscarilor este clar exprimat care au la baza actiuni motrice efectuate de subiect ingradite
insa partial de reguli (G.Chirita,1983, p.45).

Cele mai multe jocuri de miscare se desfasoara pe baza de intrecere si sub forma de stafeta cu
reguli bine precizate , uneori iau forma parcursurilor aplicative cu obstacole (G. Sabău 2005, p.7-8).

Jocurile la baza carora stau actele si actiunile de miscare, se educa si calitati coordonative
(native) ale copiilor, formandu-se si perfectiondandu-se deprinderile motrice de baza si aplicativ-
utilitare dar si alte calitati necesare in viata ( R.Dumitrescu, 2008, p.87).
Metodologia utilizarii jocului de miscare in educatie fizica

Jocul este un important mijloc didactic, in acelasi timp satisfacand si cerintele unei metode de
instruire, prin aceea ca defineste o maniera specifica de realizare a anumitor obiective instructiv-
educative.Se recomanda ca deprinderile motrice folosite in cadrul jocurilor sa se afle in faza de
consolidare(R.Dumitrescu, 2008, p.94-96).

Metodologia folosirii jocului de miscare in lectia de educatie fizica si sport presupune urmatoarele:

 Selectarea acestora ca mijloace de instuire


 Pregatirea, organizarea si desfasurarea jocurilor
 Momentul din structura lectiei in care va fi folosit
 Obiectivele urmarite
 Varsta, numarul elevilor si particularitatile lor morfo-funcationale si motrice
 Conditiile materiale si temporale de desfasurare a jocului
 Siguranta spatiului de joc
A. Cerintele pregatirii jocului de miscare:
 anuntarea denumirii jocului de miscare
 verificare spatiului de joc
 amenajarea spatiului de joc , prin delimitarea acestuia
 pregatirea materialelor didactice
B. Etapele organizarii jocului de miscare
 existenta unui numar egal de jucatori
 alcatuirea unor echipe relativ omogene
 in functie de joc, denumirea capitanului de echipa
C. Aspectele privind desfasurearea jocui de miscare:
 inceperea jocului
 conducerea jocului
 dozarea efortului
 inchierea jocului
 distanta de parcurs
 variantele de deplasare
 numarul de jucatori sau sarcini motrice
 reguli de desfasurare

Clasificarea jocurilor de miscare

Multitudiea sarcinilor si formelor jocului de miscare presupune o anumita ordonare pentru a fi mai
judicios intelese si folosite.Literatura de specialitate indica mai multe criterii de clasificare , unele
legate de frma jocului, altele de continut, de efectivul jocului sau de anotimpul in care se practica. A.
D. Novikov si L. P. Mateev citati de catre (G.Chiriță, 1983, p.51) stabilesc urmatoarele criterii de
clasificare:

a) dupa efectiv: individuale, colective sau de masa


b) dupa relatiile reciproce: fara impartire pe echipe, cu trecere la cele pe echipa sau joc sportiv
c) dupa caracterul relatiilor dintre participanti:joc fara contact direct cu adversarul sau cu contact
direct
d) dupa materialul folosit: cu sau fara obiecte
e) pregatirea pentru jocurile sportive: handbal, baschet, fotbal, etc
f) dupa medicul de desfasurare: jocuri de iarna, jocuri de apa sau pionieresti.

Jocuri practice pentru dezvoltarea deprinderilor motrice aplicativ-utilitare


tarare si trasnport de grautati

Exercitii si jocuri prin tarare:

1.Sprijin culcat inainte: tarare prin impingere alternativa cu bratele si picioarele in sol, impingand cu
capul o minge medicinla (vezi figura 1).

Fig. 1 –Executia miscarii de impingere a mingii prin tarare (T.Cornesanu, 1970)


2.Cine se taraste mai repede

Jocul se executa in sala de gimnastica (pe parchet sau saltele). Pe sol se traseaza doua linii
paralele una pentru plecare si una pentru sosire, la distanta de 5-10m una de cealalta.Jucatorii sunt
impartiti in doua echipe asezate inapoia liniei de plecare , iar primii jucatori stau cu spatele liniei de
placere in pozitia sezand, cu picioarele departate, bratele inainte. La semnalul profesorului pornesc
primii concurenti, tarandu-se in sezand (bratele se pot duce lateral pentru echilibru).Cel carea trecut
primul linia de sosire primeste un punct si revine colanei prin lateral.Castiga echipa care aduna cele
mai multe puncte (vezi figura 2).

Fig. 2- Modul de deplasare prin tarare (T.Cornseanu, 1970)

3.Mers pe patru labe, cu rostogolirea inainte a unei mingi prin impingerea cu o mana la fiecare
pas.Mingea este impinsa cu stanga, respectiv cu dreapta.Varianta de joc: impingerea mingii se poate
executa cu capul, corpul avand genunchii indoiti , picioarele sunt mult mai departate iar trunchiul
aplecat inainte spijinit pe palme cu bratele mult indoite (vezi figura 3).

Fig. 3- Executia miscarii(A. Aslău, 1957)


4. Cursa prin tunel

Jucatorii sunt impartiti in doua echipe egale ca numar asezate pe siuri, la distanta de un brat
unul fata de celalalt, stand cu picioarele mult departate.La semnalul profesorului ultimul jucator trece
pintre picioarele coechiperului tarandu-se si se aseaza in fata primul coechipier cu picioarele departate,
urmaritorii executand in continuare acelasi lucru(vezi figura 4).

Fig. 4- Deplasare prin tarare pintre picioarele coechiperilor(T.Corneșanu, 1970)

5. Sprijin inapoi pe palme si talpi, cu genunchii indoiti, mingea asezata pe abodmen – deplasare cu
picioarele inainte.Varianta : din aceasi pozitie, insa mingea este asezata i fata picioarelor- deplasarea
inainte in directia picioarelor rostogolind mingea prin impingere cu un picior si celalalt.Deplasarea se
face prin pasire brat-picior opus(vezi figura 5).

Fig. 5- Pozitia initiala (A.Aslău, 1957)

Jocuri cu transportare de greutati

Exerictii cu ridicare si transportare de greutati contribuie la dezvoltarea ndemanarii , fortei si


rezistentei in regim de viteza si de forta.Aeste exercitii au totodata o mare aplicabilitate in activitatea
practica.Ele se executa in cadrul lectiilor de educatie fizica desfasurata in sala de gimnastica, in curtea
scolii saupe alte terenuri (T.Cornesanu, 1970).
6. Transportarea ranitului.

Transportarea in doi a unui partener(victima) care se afla culcat dorsal, unul il sustine in spate
sub umeri, iar cel de al doilea il sustine din fate de picioare departate la nivelul umerilor colegului(vezi
figura 6).

Fig. 6 Transportarea de greutati in pereche(T.Cornesanu, 1970)

7. Roaba

Efectivul este impartit in doua sau mai multe echipe formate dintr-un numar egal de perechi,
asezate pe siruri inapoia liniei de plecare.La 5-10 m se traseaza linia de sosire.Primul se afla i sprijin
culcat, celalalt inapoia lui il sustine apucadu-l de tibie sau de coapsa. La semnalul profesorului, primele
perechi pornesc la linia de sosire si isi schimba rolurile apoi se intorc.Dupa trecerea liniei de plecare
pornesc perechile urmatoare s.a.m.d.Jocul este considerat incheiat dupa ce toate perechile au parcurs
traseul (vezi figura 7).

Fig. 7 – Transportarea de greutati prin sprijin(T. Cornesanu, 1970)


8.Transporta cosul

Se traseaza pe sol doua linii paralele, la distanta de 10-15 m una de cealalta.In spatele uneia
dintre linii stau in sir doua sau mai multe echipe formate din 9, 12 sau 15 jucatori.Jucatorul care trebuie
sa fie transportat isi apuca mainile pe sub genunchi, formand cu fratele toartele cosului.Cei doi
caretransporta cosul il apuca fiecare de cate un brat(optional) si il transporta pana dincolo de linia de
sosire, apoi se intorc la linia de star, in timpul acesta se pregateste urmatoarea echipa.

9.Portarul

Jucatorii sunt impartiti in doua sau mai multe echipe egale ca numar, asezate pe siruri, inapoia
liniei de plecare.La comanda profesorului, primiijucatori care au o minge medicinala mica sub
bratalearga pana la obsatcol, il ocoleste, se intorc si predau mingea urmatorului, care executa acelasi
lucru.Mntionam ca nu au voie sa atinga obstacolul in timpul ocolirii(T.Cornesanu, 1970).

10. Cursa după minge"

Copiii sunt împărţiţi în 4 grupe, în coloane de gimnastică, câte unul în faţa unei linii de plecare.
La 3-4m în faţa fiecărui şir este desenat un cerc în care este aşezată o minge sau o sticlă de plastic plină
cu apă, de un kilogram. La semnalul educatoarei, primii copii din fiecare grupă pleacă în alergare, iau
mingea din cerc, se întorc în alergare, predau mingea următorului care aleargă şi transportă sticla
pentru a o aşeaza în cerc. Se întoarce în alergare predă ştafeta la următorul care aleargă să ia sticla din
cerc. Câştigă grupa care termină mai repede iar sticla a ajuns în cerc(blogspot.com, 2016).

11. Transportăm buşteni

Echipele, dispuse în şiruri, cu picioarele depărtate, au înaintea lor câte o bancă de gimnastică
aşezată longitudinal. La semnal, primii din fiecare echipă apucă de capătul apropiat al băncii şi o
împing spre înapoi, printre picioarele coechipierilor, apoi, prin acţiunea de împingere a tuturor din
echipă, banca străbate ,,tunelul” şi iese din acesta. Câştigă echipa care a reuşit prima scoaterea totală a
băncii din ,,tunel”.

Indicaţii metodice: Echipele trebuie să fie echilibrate din punct de vedere fizic. Jucătorii din
capetele şirurilor trebuie să fie cei cu pregătire fizică mai bună.
Bibliografie

Andrieş V. (2011) - Jocuri dinamice pentru toate anotimpurile.Iasi. Ed. ,,PIM’’

Aslău, A. (1957) – Exercitii si jocuri cu mingea medicinala.Ed. Tineretului cultura fizica si


sport

Chiriță, G. (1983) - Educatie prin jocuri de miscare.Ed. SPORT-TURISM

Corneșanu, T. (1970) – Exercitii si jocuri aplicative pentru scolari.Bucuresti. Ed. Stadion

Deprinderi. (2017) Deprinderile mortice.Preluat pe octombrie 26, 2019, de pe


https://pregatirefizica.wordpress.com/2017/06/13/deprinderile-motrice/

Dumitrescu, R. (2008) –Metodica educatiei fizice II – educatie psihomotrica.Bucuresti, Ed.


Universitatii din Bucuresti

Gheorghe, S. (2005) – Jocurile dinamice si deprinderile motrice.Cluj-Napoca, Ed. GMI

Site-uri Web vizitate

blogspot.com

cyd.ro

scribd.com

sport-relax-botosani.ro

wordpress.com

S-ar putea să vă placă și