Îngrijorare,

anxietate sau stres?

Ce să faci când grijile și gândurile îți
scapă de sub control

GHIDUL DOC.ro
Îngrijorările fac parte din viața de zi cu zi și
prezența lor este ceva normal. Fie că este
vorba despre un interviu, un examen sau o
primă întâlnire, este de înțeles să-ți faci griji sau
să te frământe tot felul de gânduri legate de
desfășurarea evenimentelor. Totuși, îngrijorar-
ea excesivă (gânduri negative exagerate, care
apar recurent și de care nu reușești să scapi)
poate deveni o reală problemă de sănătate
mintală.

Tiparele negative de gândire și grijile constante

pot să-ți afecteze calitatea vieții și să ajungă
să-ți afecteze inclusiv sănătatea fizică. În cele
din urmă, acestea pot duce la insomnie, depre-
sie, dureri de cap, probleme digestive, tensiune
musculară, probleme de concentrare la locul
de muncă sau la școală și chiar probleme în
relațiile cu ceilalți.

2/9 www.doc.ro
Care este diferența dintre
anxietate, stres și
îngrijorare?
Dacă poți asocia sentimentele de neliniște
cu un anumit stimul extern care tinde să le
declanșeze, atunci este cel mai probabil ca
acestea să fie rezultatul stresului. În cazul
în care cauza exactă nu este clară sau
simptomele tale persistă și după ce
declanșatorul inițial dispare, atunci poate fi
vorba despre anxietate.
Ce este îngrijorarea?
Să te simți îngrijorat(ă) cu privire la
mutarea într-o casă nouă, începerea unui
nou loc de muncă sau o schimbare
importantă din viața ta este ceva normal.
Deși starea de îngrijorare poate fi
neplăcută, te poate motiva să te pregătești
bine și să muncești mai mult pentru un
rezultat optim. Altfel spus, îngrijorarea este
un sentiment care vine și pleacă, dar care
până la urmă nu te afectează într-un mod
negativ.
Pe de altă parte, îngrijorarea cronică este,
adesea, un simptom major al tulburării de
anxietate generalizată (TAG). Aceasta
implică tensiune, nervozitate și un
sentiment general de neliniște care îți
afectează viața de zi cu zi.
Ce este stresul?
Stresul este orice solicitare impusă
creierului sau corpului tău. Orice eveniment
sau scenariu care te face să te simți frustrat
sau nervos îl poate declanșa. Altfel spus,
stresul este răspunsul fizic sau mintal la
o cauză externă, cum ar fi un proiect de
la muncă sau o boală. Un factor de stres
poate fi o apariție unică, o prezență pe
termen scurt sau poate apărea în mod
repetat pe o perioadă lungă de timp.
3/9
Totodată, stresul dispare odată ce situația
este rezolvată.
Conștientizarea cauzelor care-ți
declanșează stresul te poate ajuta să
limitezi și să gestionezi mai bine perioadele
stresante. Mai departe, poți experimenta cu
diferite tactici de gestionare a stresului
pentru a alege ce funcționează cel mai bine
pentru tine.
Ce este anxietatea?
Anxietatea este un sentiment de frică,
îngrijorare sau neliniște. Deși poate apărea
ca o reacție la stres, se poate declanșa
chiar și în lipsa vreunui stimul evident sau
al unei amenințări concrete. Anxietatea
este, de fapt, reacția internă a corpului tău
la stres și aceasta poate interfera cu modul
în care îți trăiești viața.
Dacă stările tale de anxietate sunt
excesive, durează mai mult de 6 luni și
interferează cu viața ta, este posibil să ai o
tulburare de anxietate și este indicat să ceri
ajutor specializat. Riscurile la care te expui
atunci când nu tratezi anxietatea sunt:
probleme cu somnul sau cu sistemul
imunitar, digestiv, cardiovascular și
reproductiv. De asemenea, poți avea un
risc mai mare de a dezvolta o boală
mintală, cum ar fi o tulburare de anxietate
sau depresie.
www.doc.ro
Tulburările de anxietate
Stresul și anxietatea care apar frecvent sau
sunt resimțite disproporționat în raport cu
factorul de stres ar putea fi semne ale unei
afecțiuni subiacente. Acestea includ:
● Tulburarea de anxietate
generalizată (TAG). Aceasta este o
tulburare comună de anxietate,
caracterizată prin îngrijorări incontrolabile și
gânduri negative. Uneori, oamenii își fac
griji că li se pot întâmpla lucruri rele lor sau
celor dragi. Alteori, este posibil să fie greu
de identificat o sursă de îngrijorare. TAG se
dezvoltă lent și este mai frecventă la femei
decât la bărbați. Adesea începe în jurul
vârstei de 30 de ani, deși poate apărea în
copilărie.
● Tulburarea de panică. Această
afecțiune provoacă atacuri de panică, adică
momente de frică extremă însoțite de bătăi
accelerate ale inimii, dificultăți de respirație
și teama de o moarte iminentă. Persoanele
cu tulburare de panică trăiesc, în plus, cu
frica față de următorul atac de panică.
● Tulburarea de stres posttraumatic
(PTSD). Aceasta este o afecțiune care
provoacă reacții anxioase în urma unei
traume intense. Este des întâlnită în cazul
soldaților sau altor persoane care au trecut
4/9
prin experiențe traumatizante profunde.
● Tulburarea de anxietate socială.
Această tulburare provoacă sentimente
intense de anxietate în situații care
necesită interacțiunea cu alte persoane.
● Tulburarea obsesiv-compulsivă
(TOC), o afecțiune care provoacă gânduri
repetitive și constrângerea de a finaliza
anumite acțiuni specifice, repetate, ca un
ritual.
Cauze și simptome pentru tulburările de
anxietatete
Cauze și factori de risc
Când vine vorba despre originea anxietății,
este posibil ca o combinație de factori să
joace un rol în declanșarea ei.
Cauzeleanxietății pot include:
● stresul
● alte probleme medicale, cum ar fi
depresia sau diabetul
● rude de gradul I cu tulburare de
anxietate generalizată
● evenimente legate de mediul
înconjurător, cum ar fi abuzul asupra
copiilor
www.doc.ro
● consumul de droguri
● situații stresante, cum ar fi o
intervenție chirurgicală sau riscul
profesional
În plus, cercetătorii cred că anxietatea
provine din zonele creierului responsabile
de controlul fricii și de stocarea și regăsirea
amintirilor emoționale.
Cu fiecare tip de anxietate, există diferiți
factori de risc. Dar există câteva aspecte
generale de luat în considerare, inclusiv:

● Trăsături de personalitate, cum ar

fi timiditate și nervozitate în copilărie.
● Istoricul personal, cum ar fi
expunerea la evenimente traumatizante
sau generatoare de stres.
● Genetica. 25% dintre persoanele
diagnosticate cu anxietatea au o rudă de
gradul I cu același diagnostic.
● Alte afecțiuni de sănătate, cum ar
fi, de exemplu, problemele cu glanda
tiroidă.
● Chimia creierului, deoarece
psihologii definesc numeroase tulburări de
anxietate sub forma unor dezechilibre ale
hormonilor și semnale electrice în creier.
● Stimulente: consumul de cofeină,
anumite substanțe și medicamente pot
agrava simptomele anxietății.
Simptome anxietate
Anxietatea poate să se manifeste diferit, de
la persoană la persoană. Simptomele pot
varia de la „fluturi în stomac” până la frica
de un anumit loc sau eveniment și chiar
palpitații. Mai mult, poate apărea
sentimentul de deconectare între minte și
corp sau de scăpare de sub control a
situației.
Simptome psihologice
Îngrijorarea excesivă poate provoca o
schimbare în comportamentul tău și în
modul în care gândești, iar adesea duce la
simptome precum:
● neliniște
● un sentiment de frică sau teamă
● senzația continuă e a fi ajuns la limita
puterilor
● dificultăți de concentrare
● iritabilitate
În plus, poate apărea tendința de izolare
socială pentru a evita sentimentele de
îngrijorare și frică. De asemenea, s-ar
putea să ți se pară dificil și stresant să
mergi la muncă și să-ți iei concediu
medical. Însă, aceste acțiuni te pot face să
te îngrijorezi și mai mult și să-ți scadă stima
de sine.
Simptome fizice
Anxietatea poate avea, de asemenea, o
serie de simptome fizice, itnclusiv:
● amețeală
● oboseală
● bătăi puternice, rapide sau
neregulate ale inimii (palpitații)
● dureri sau tensiuni musculare
● tremur

5/9 www.doc.ro
● gură uscată
● transpirație excesivă
● dificultăți de respirație
● dureri de stomac
● stare de apatie
● dureri de cap
● furnicături și înțepături
● dificultatea de a adormi sau de a
rămâne adormit (insomnie)
Tratament
Odată ce ai primit un diagnostic de
anxietate, poți explora opțiunile de
tratament cu un medic. Mai departe,
tratamentul te poate ajuta să gestionezi
simptomele și să depășești mai ușor
perioadele stresante.
Tratamentul pentru anxietate se împarte în
trei categorii:
1. Psihoterapie. Terapia poate include
terapia cognitiv comportamentală și terapia
de prevenire a expunerii și a răspunsului.
2. Metode alternative. Mindfulness,
yoga și strategiile de autogestionare pot fi
încercate pentru a combate anxietatea.
3. Medicamente. Medicii pot prescrie
anxiolitice și antidepresive.
Psihoterapie
Terapia cognitiv-comportamentală este un
tip de psihoterapie folosit în mod uzual
pentru a trata anxietatea. TCC te învață
diferite moduri de gândire, de
comportament și de a reacționa la situații
pentru a te simți mai puțin anxios/anxioasă
și îngrijorat(ă).
O altă opțiune de tratament pentru
anxietate este terapia de acceptare și
angajament. TAA adoptă o abordare
diferită de TCC față de gândurile negative
și folosește strategii precum mindfulness și
stabilirea de obiective pentru a reduce
disconfortul și anxietatea.
Diferite terapii funcționează pentru diferite
tipuri de personalități. Așa că poate fi util să
discuți cu un psihoterapeut profesionist
6/9
despre ce formă de terapie ar putea fi cea
mai potrivită pentru tine.
Metode alternative
Exercițiile de respirație, aromaterapia și
yoga sunt doar unele dintre soluțiile
alternative care pot ajuta la atenuarea
anxietății, dar acestea nu înlocuiesc
ajutorul profesional. Anxietatea poate
necesita terapie și/sau medicamente
prescrise, așadar, discută cu medicul
despre simptomele tale.
Medicamente
Medicamente utilizate frecvent pentru a
trata anxietatea includ:
● Inhibitori selectivi ai captării
serotoninei (ISRS)
● Inhibitori selectivi ai recaptării
norepinefrinei (IRSN)
● Antipsihotice
● Benzodiazepine
● Anxiolitice
Benzodiazepinele se folosesc pentru
ameliorarea simptomelor, dar pe termen
scurt, din cauza riscului ridicat de
dependență. Există și medicamente
anti-anxietate sau antidepresive care
modifică în mod eficient chimia creierului
pentru a îmbunătăți starea de spirit și a
reduce stresul.
www.doc.ro
Recomandări
alternative
pentru a preveni îngrijorarea
sau anxietatea
Schimbările stilului de viață pot ameliora în
mod eficient o parte din stresul și
anxietatea cu care te poți confrunta în
fiecare zi. Cele mai multe „remedii”
naturale constau în îngrijirea corpului tău și
participareta la activități sănătoase în timp
ce le elimini pe cele nesănătoase.
Printre acestea se numără:
Dormi suficient și fă o prioritate din
odihnă
S-a dovedit în repetate rânduri că somnul
este o deosebit de important pentru
sănătatea mintală. Aproape o treime dintre
adulți dorm mai puțin de 6 ore pe noapte,
însă perioada recomandată de somn este
între 7 și 9 ore în fiecare zi.
Cum poți face din somn o prioritate:
● dormi doar noaptea, când ești obosit
● nu citi și nu te uita la televizor în pat
● nu folosi telefonul, tableta sau
computerul cu 2 ore înainte de culcare
● evită cofeina, alcoolul, mesele
copioase și nicotina înainte de culcare
● păstrează dormitorul întunecat și
răcoros
● notează-ți grijile în jurnal înainte de a
merge la culcare
● păstrează aceleași ore de culcare și
trezire în fiecare noapte, respectiv
dimineață
Meditează
Un obiectiv principal al meditației este
conștientizarea deplină a momentului
prezent, care include observarea tuturor
gândurilor într-un mod fără judecăți. lucru
7/9
Acest lucru poate duce la un sentiment de
calm și mulțumire prin creșterea capacității
de a tolera în mod conștient toate gândurile
și sentimentele.
Meditația este recunoscută pentru
capacitatea de ameliorare a stresului și
anxietății și este o fațetă principală a TCC.
Cercetările de la John Hopkins sugerează
că 30 de minute de meditație zilnică pot
atenua unele simptome de anxietate și pot
acționa ca un antidepresiv.
Fă exerciții fizice
Exercițiile fizice regulate nu contribuie doar
la sănătatea fizică, ci pot fi de mare ajutor
și pentru sănătatea ta mintală.
Tipul de activitate fizică sau sportul în sine
nu contează în mod special, acesta ține
mai degrabă de preferința personală. Dacă
dorești să crești cu adevărat ritmul cardiac,
antrenamentul HIIT (antrenament pe
intervale de mare intensitate) sau
alergarea sunt cele mai bune alegeri. Iar
dacă vrei să începi cu ceva cu un impact
puțin mai mic, Pilates și yoga sunt alegeri
mai potrivite, dar la fel de benefice pentru
sănătatea ta mintală.
Adoptă o dietă sănătoasă
Nivelurile scăzute de zahăr din sânge,
deshidratarea sau substanțele chimice din
alimentele procesate, cum ar fi aromele
artificiale, coloranții artificiali și conservanții,
pot provoca schimbări de dispoziție. O
dietă bogată în zahăr poate afecta, de
asemenea, starea de spirit.
Dacă anxietatea ta se înrăutățește după ce
ai mâncat, analizează-ți obiceiurile
alimentare. Unele cercetări sugerează că
alimentele pe care le consumi pot avea un
impact benefic asupra creierului tău dacă
te confrunți frecvent cu anxietatea. Printre
acestea se numără:
www.doc.ro
● semințe de in și chia
● pește gras, cum ar fi macroul și
somonul
● turmeric
● vitamina D
● magneziu
● triptofan

Evită alcoolul, cofeina și tutunul

Alcoolul, cofeina și tutunul schimbă chimia

creierului și cresc riscul de apariție a
anxietății.
Concluzii
Consumul excesiv de alcool poate interfera
Este important de reținut că tulburările de
cu echilibrul neurotransmițătorilor, cei care
anxietate pot fi tratate, chiar și în cazuri
sunt responsabili pentru sănătatea mintală.
severe. Deși, de obicei, anxietatea nu
Această interferență creează un
dispare, poți învăța cum să o gestionezi și
dezechilibru care poate duce la anxietate.
să trăiești o viață fericită și sănătoasă.
De asemenea, s-a demonstrat că alcoolul
Anxietatea poate fi tratată cu
perturbă capacitatea naturală a corpului de
medicamente, soluții alternative,
a dormi, ceea ce afectează homeostazia
psihoterapie sau o combinație dintre cele
somnului.
trei.
Unii oameni care au o tulburare de
Cercetările au arătat că există o legătură
anxietate ușoară sau o frică de ceva ce
între fumat și tulburările de anxietate. Cu
pot evita cu ușurință, decid să trăiască cu
cât începi să fumezi mai devreme, cu atât
această afecțiune și să nu se trateze. Însă,
crește riscul de a dezvolta o tulburare de
această strategie poate fi periculoasă,
anxietate mai târziu. Motivul este unul
deoarece pe termen lung evitarea
simplu, așa cum am menționat mai sus,
factorului declanșator poate înrăutăți
nicotina și alte substanțe chimice din țigări
anxietatea.
acționează asupra chimiei creierului.

Cofeina poate provoca sau agrava Bibliografie:

tulburările de anxietate. De asemenea,
poate provoca atacuri de panică la
persoanele cu tulburare de panică. La
unele persoane, eliminarea cofeinei poate
îmbunătăți semnificativ simptomele de
anxietate.
National Institute of Mental Health:
https://www.nimh.nih.gov/health/publi-
cations/generalized-anxi-
ety-disorder-gad#part_6113
https://www.nimh.nih.gov/health/publi-
cations/so-stressed-out-fact-sheet
CDC: https://www.cdc.gov/tobacco/-
campaign/tips/diseases/depres-
sion-anxiety.html
NHS: https://www.nhs.uk/men-
tal-health/conditions/generalised-anxi-
ety-disorder/symptoms/

8/9 www.doc.ro
Ai grijă
de sănătatea ta!
Îți reamintim că în calitate de membru înregistrat
în comunitatea DOC ai acces prin contul DOC ID
la o mulțime de beneficii:

● Vei avea acces la informații de specialitate

dedicate comunității DOC, la studii și noutăți
medicale de ultimă ora sau conținut video în
exclusivitate.
● Vei putea adresa întrebări experților DOC
atunci când nu știi cum să interpretezi sau să
abordezi problemele tale de sănătate
● Înregistrarea ca utilizator îți va aduce automat
un card de fidelitate cu discounturi permanente, la
fiecare comandă de produse sau servicii, începând
de la 5%, pe Health-Shop și DOC Time
● De fiecare dată când vei cumpara produse
sau servicii, vei primi puncte promoționale, pe care
le poți utiliza pentru achiziții ulterioare.
● În plus, vei fi răsplătit cu puncte status pentru
activitatea ta pe platformă:
- Pentru fiecare produs comandat (10 puncte
status/produs) și finalizarea comenzii (30 puncte
status/comandă);
- Pentru fiecare lună în care ești activ (ai plasat o
comandă) - 20 de puncte status.
- Pentru fiecare 100 de lei cheltuiți - 5 puncte status;
● Codurile și voucherele de reducere îți vor oferi
acces la beneficii alternative pentru produsele și
serviciile selectate.

GHIDUL DOC.ro www.doc.ro