Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
La disciplina: Consiliere Educatională
A elaborat:
CHIȘINĂU 2020
INTRODUCERE
Necesitatea consilierii psihologice şi educaţionale s-a conturat la începutul secolului
XX, mai întâi în S.U.A. Apariţia acestui tip de activitate a fost generată de necesitatea
orientării şi selecţiei profesionale. Începând cu deceniul al cincilea al secolului XX
consilierea este recunoscută ca profesie. Concomitent, în aceeaşi perioadă a avut loc
apariţia mai multor teorii care aveau ca prim obiectiv definirea şi fundamentarea
principalelor repere din cadrul activităţii de consiliere.
Consilierea este un proces de sfatuire, sustinere si orientare a persoanei aflate in
dificultate, definita ca un dialog in care o persoana o ajuta pe alta.
Unii oameni vin la consilier din dorinta de a fi ascultati, nu se duc la
apropiati,deoarece le este mai usor sa vorbeasca cu un necunoscut, se simt mai in
largul lor asa.In ritmul alert al vietii cotidiene,invaluiti de atatea probleme foarte multi
oameni cedează psihic din diferite motive: nu sunt multumiti de locul de munca,de ce
beneficii le aduce acesta,nu au timp de activitati recreative, de activitati impreuna cu
familia, de ei insisi.
Oricine si toti avem nevoie de consiliere, pe diferite planuri ce e drept, dar avem
nevoie. Cu totii ne lovim de unele probleme pentru care parca nu gasim cale de iesire,
probleme zilnice, probleme probabil nesemnificative pentru ceilalti, sau prea marunte
pentru a le da importanta, aici intervine consilierul, persoana care te asculta in orice
problema, care nu te judeca pentru deciziile luate, care nu considera problema ta
nesemnificativa, inca un motiv pentru care ar putea veni cineva la consilier.
Persoanele care au diverse stari, carora nu le gasesc originea, inceputul, elementul
determinant, sunt de asemenea persoane care vin la un consilier, munca acestuia fiind
una de cercetare, de determinare a elementului declansator al acestor stari.
Eu cred ca mai intai de toate oamenii vin la consilier pentru a gasi alinare, pentru a
gasi o persoana dispusa sa ii asculte, sa ii inteleaga starile, temerile, atitudinile,
emotiile.
2. CONVERSAŢIA
Constituie metoda fundamentală a consilierii psihopedagogice şi a consilierii, în
general. Se realizează prin comunicarea propriu-zisă dintre beneficiar şi consilier.
Dacă prin observaţie constatăm faptele (gesturi, privire, mimică, limbaj) prin
convorbire confruntăm aceste fapte cu relatările personale ale clientului,
identificăm motive, aspiraţii, trăiri afective, interese.
Comunicarea trebuie să fie: empatică, activă, gândită, adică să fie realizată în baza
unui scop.
6. METODA BIOGRAFICE
Se realizează prin analiza de tip ontogenetic a copilului, pentru a identifica
principalele particularităţi şi evenimente trăite de beneficiar
11.METODA REFLECTARII
Se realizează prin întrebări cu caracter de problemă, formulate de către consilier
privind atât conţinutul informaţional, cât şi asupra stării emoţionale a beneficiarului.
Reflectarea favorizează conștientizarea de către beneficiar a faptului că este ascultat şi
că ceea ce exprimă sau trăiește este important. Scopul fundamental al reflectării este
cel de validare a trăirilor emoţionale ale beneficiarului.
12.METODA SCRISORII
Se realizează prin expunerea de către beneficiar a tuturor trăirilor sale neplăcute cu
scopul de a scăpa, ulterior, de ele prin distrugerea scrisorii (ardere sau rupere a
scrisorii). Această metodă este extrem de utilă în procesul consilierii persoanelor
foarte afectate, cărora le vine greu să vorbească despre problema interiorizată.
13.METODE DE RELAXARE
Se realizează prin intermediul variatelor tehnici de relaxare, ca de exemplu: textele de
relaxare – sunt o metodă eficientă în procesul relaxării, acestea fiind însoţite de
respiraţie profundă şi atmosferă prielnică relaxării, favorizează relaxarea musculară
progresivă.