Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Liberă Internațională din Moldova

Facultatea Drept

Referat
Tema: “Administrarea TVA în Republica Moldova”

A efectuat: studentul gr.2

A verificat:dr.,l/u

Chișinau 2016
 PLAN:
1. Noţiuni generale privind determinarea TVA. …………………………..pag.3
2. Mecanismul determinării TVA…………………………………...……pag.10
3. Controlul TVA…………………………………………………………pag.13
4. Cadrul legislativ ce reglementează TVA……………………………....pag.14
5. Bibliografie…………………………………………………………….pag.15

2
 ADMINISTRAREA TAXEI PE VALOARE ADĂUGATĂ ÎN REPUBLICA
MOLDOVA

1. Noţiuni generale privind determinarea TVA.

O definiţie a acestui impozit o prezintă prof. univ. Gheorghe D. Bistriceanu

– „Taxa pe valoarea adăugată este un impozit pe cifra de afaceri netă, un impozit
multistadial, colectat asupra vânzărilor în faza de producţie, în comerţ, precum şi
asupra importurilor”1,
Taxa pe valoarea adăugată este în esenţă un sistem de restituire operând într-
un sistem de credit, prin care comercianţii sunt obligaţi să plătească taxa pe
bunurile şi serviciile cumpărate şi să o perceapă asupra bunurilor vândute.
Potrivit titlului III al Codului fiscal “Taxa pe valoarea adăugată”, intrat în
vigoare la 1 iulie 1998, TVA este un impozit general (de stat) care reprezintă o
formă de colectare la buget a unei părţi din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor
prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a
unei părţi din valoarea mărfurilor şi serviciilor impozabile importate în Republica
Moldova.
Caracteristicile taxei pe valoarea adăugată sunt:
 Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru, pentru că afectează
preţul final al unui bun sau al unui serviciu în momentul în care acesta ajunge la
consumatorul final, indiferent de numărul operaţiunilor care preced livrarea la
consumatorul final.
În Republica Moldova taxa pe valoare adăugată trebuie să permită aplicarea
principiului destinaţiei, conform căruia impozitarea bunului se face în ţara în care
se consumă. De aceea, bunurile importate se impozitează la fel ca şi bunurile
produse în ţară, iar bunurile exportate se detaxează prin aplicarea scutirii de taxă pe
valoarea adăugată cu drept de deducere.
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată în aceeaşi cotă asupra bunurilor din
ţară, cât şi asupra bunurilor similare importate, asigură ameliorarea poziţiei
1
Gh. D. Bistriceanu şi colab., “Finanţele agenţilor economici” Editura Economică, Bucureşti 2001, pag. 403.

3
concurenţiale a întreprinderilor autohtone pe piaţa internă, iar prin aplicarea
regimului de scutire de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere pentru
exportul de bunuri, transporturi şi prestările de servicii legate direct de exportul
bunurilor, se asigură întărirea poziţiei concurenţiale a întreprinderilor moldoveneşti
pe pieţele externe.
Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal, deoarece se aplică
asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate atât din activitatea
curentă de exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor
disponibile.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit unic deoarece indiferent de
circuitul pe care îl parcurge materia primă până la realizarea produsului finit, este
acelaşi ca nivel al cotei, taxa nefiind dependentă de întinderea circuitului
economic.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit cu plata fracţionată, adică ea se
calculează pe fiecare stadiu care intervine în realizarea şi valorificarea produsului.
Taxa pe valoarea adăugată se caracterizează prin transparenţă, pentru că
asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaşte exact şi concret care
este mărimea impozitului şi a obligaţiei de plată ce-i revine. În sfera de aplicare a
taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
în Republica Moldova;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană
impozabilă;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte dintr-o activitate
economică (care nu constituie o condiţie obligatorie) 2.

2
Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv
activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie
activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de
continuitate.

4
 Subiecţii impozabili sînt persoanele juridice şi fizice care sînt înregistrate
sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile art.112, care presupune
că subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor
publice, instituţiilor publice, specificate la art.51 C.F. al Republicii Moldova,
instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art.51 1, şi deţinătorilor
patenţei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A.
dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri,
servicii în sumă ce depăşeşte 300000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A.
Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd
formularul respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a
avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare
celei în care a avut loc depăşirea. Înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A.
a agenţilor economici ce nu corespund cerinţelor nu se efectuează. La înregistrarea
subiectului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să-i elibereze certificatul
de înregistrare, aprobat în modul stabilit, cu indicarea: denumirii (numelui) şi
adresei juridice ale subiectului impozabil; datei înregistrării; codului fiscal al
subiectului impozabil. Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are
dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA dacă el, într-o oarecare
perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări impozabile de mărfuri, servicii
(cu excepţia celor de import) în sumă ce depăşeşte 100000 lei, cu condiţia că
achitarea pentru aceste livrări se efectuează de cumpărători sub formă de decontare
prin virament la conturile bancare ale subiectului activităţii de întreprinzător,
deschise în instituţiile financiare ce au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al
Republicii Moldova. Subiectul care beneficiază de servicii de import a căror
valoare fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe
parcursul oricăror 12 luni consecutive, depăşeşte 300000 de lei este obligat să se
înregistreze ca contribuabil al T.V.A.
Obiecte impozabile constituie: livrarea mărfurilor, serviciilor de către
subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător în
Republica Moldova; importul mărfurilor, serviciilor în Republica Moldova, cu

5
excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de persoane fizice, a
căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare.
Livrarea efectuată la un preţ mai mic decît cel de piaţă din cauza relaţiilor
specifice stabilite între furnizor şi consumator sau din cauză că consumatorul este
un angajat al furnizorului constituie o livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a
livrării respective constituie valoarea ei de piaţă.
Mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea
activităţii sale de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie care ulterior sînt
transmise fără plată angajaţilor subiectului impozabil, serviciile prestate fără plată
angajaţilor subiectului impozabil se consideră livrare impozabilă. Valoarea
impozabilă a livrării respective constituie valoarea ei de piaţă.
Mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea
activităţii sale de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie, care ulterior sînt
însuşite de subiect sau sînt transmise de el membrilor familiei sale se consideră
livrare impozabilă a acestui subiect. Valoare impozabilă a livrării de mărfuri,
servicii este valoarea achitată de către subiect pentru livrarea destinată desfăşurării
activităţii sale de întreprinzător, iar pentru mărfurile de producţie proprie - valoarea
de piaţă.
Mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea
activităţii sale de întreprinzător, care ulterior au fost transmise altor persoane se
consideră livrare impozabilă efectuată de către acest subiect. Valoarea impozabilă
a livrării menţionate constituie valoarea achitată de către subiect pentru livrarea
destinată desfăşurării activităţii sale de întreprinzător.
Mărfurile, serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea
activităţii sale de întreprinzător, mărfurile de producţie proprie, serviciile livrate în
contul retribuirii muncii angajatului se consideră livrare impozabilă. Valoarea
impozabilă a livrării menţionate constituie valoarea ei de piaţă.
Valoarea de piaţă a livrării impozabile nu trebuie să fie mai mică decît
costul vînzărilor ei. Cât priveşte valoarea impozabilă a mărfurilor importate
constituie valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislaţia vamală,

6
precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul acestor
mărfuri, cu excepţia T.V.A.
În cazul absenţei documentelor care confirmă valoarea mărfurilor
importate sau în cazul diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea
impozabilă a mărfurilor este determinată de către autorităţile vamale în modul
stabilit la alin.(1) şi în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi de
legislaţie.
În Republica Moldova se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:
a) cota-standard - în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor
şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
- 8% - la pîinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate,
livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru
copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2) al
Codului Fiscal;
8% - la medicamentele, atît indicate în Nomenclatorul de stat de
medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale,
importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente
(substanţe medicamentoase) autorizate;
5% - la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la
cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
c) cota zero - la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104
Codul Fiscal.
Pornind de la definiţie, taxa pe valoarea adăugată urmează a fi aplicată la
valoarea adăugată a mărfurilor şi serviciilor, creată la fiecare stadiu al producţiei
sau comercializării acestora. Cu alte cuvinte, aceasta se impune cu valoarea
adăugată, conferită mărfii sau serviciului. În scopul simplificării calculului taxei pe
valoarea adăugată cota TVA se aplică la valoarea mărfurilor sau serviciilor vândute
altor agenţi economici sau persoanelor fizice. Este de menţionat că fiecare din ei -

7
persoana juridică sau fizică este cumpărător, iar apoi vânzător sau invers, fiecare
dintre ei contabilizează şi calculează taxa pe valoarea adăugată atât la cumpărarea,
cât şi la vânzarea mărfurilor şi serviciilor.
Dreptul la trecerea în cont a TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor
procurate apare numai în cazurile în care:
 subiectul impozabil dispune de factura TVA privind valorile materiale
sau serviciile procurate pentru care a fost achitată sau urmează să fie
achitată taxa pe valoarea adăugată;
 subiectul impozabil dispune de documentul eliberat de autorităţile
vamale care confirmă achitarea TVA aferentă mărfurilor importate.
Taxa pe valoarea adăugată, calculată conform facturilor emise către
clienţi, se adaugă la valoarea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor livrate şi se
încasează odată cu achitarea mărfii, fapt pentru care poate fi numită taxă pe
valoarea adăugată colectată (calculată).
Taxa pe valoarea adăugată calculată conform facturilor primite de la
furnizori se adaugă la valoarea facturii şi se plăteşte acestora concomitent cu
achitarea facturii, urmând a fi trecută în cont de agentul economic. Faptul că suma
taxei pe valoarea adăugată, care urmează să fie trecută în cont, trebuie dedusă din
TVA colectată, face ca ea să se numească taxa pe valoarea adăugată de trecut în
cont.
Trecerea în cont a T.V.A. pe valorile materiale, serviciile procurate
În cazul achitării T.V.A. la buget, subiecţilor impozabili, inregistraţi
conform art.112 li se permite trecerea în cont a sumei T.V.A. achitate sau care
urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A pe valorile materiale, serviciile
procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii
de întreprinzător. Se permite trecerea în cont a T.V.A. la serviciile importate,
procurate de către subiecţii impozabili pentru efectuarea livrărilor impozabile în
procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător, numai în cazul achitării T.V.A. la
buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu art.115. Subiecţilor
impunerii, înregistraţi în conformitate cu art.112, li se permite trecerea în cont a

8
sumei T.V.A., achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai
T.V.A., aferente cheltuielilor efectuate pînă la momentul înregistrării şi legate de
procurarea mijloacelor fixe, cu destinaţie de producţie în agricultură, de construcţia
şi reconstrucţia obiectelor cu destinaţie de producţie în agricultură, de crearea şi
întreţinerea plantaţiilor tinere, de creşterea tineretului animal şi întreţinerea
cirezilor.
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu
se trece în cont şi se raportează la consumuri sau la cheltuieli. Prevederile
respective nu se extind asupra livrărilor efectuate conform art.103 alin.(1) pct.24).
Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît
şi scutite de TVA se trece în cont dacă se referă la livrările impozabile.
Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei
faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor atît impozabile,
cît şi scutite de TVA.
Suma T.V.A., achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale,
serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, precum şi pe valorile materiale procurate care în procesul activităţii
de întreprinzător au fost sustrase sau au constituit pierderi supranormativ conform
legislaţiei, nu se trece în cont şi se raportează la cheltuielile perioadei.
Diferenţa dintre TVA primită sau care urmează a fi primită (datoria
statului) şi TVA trecută în cont de întreprindere (deductibilă) poate fi numită taxa
pe valoarea adăugată de plătit. Aşadar, achitarea la buget a taxei pe valoarea
adăugată se face în mărimea diferenţei dintre taxa pe valoarea adăugată aferentă
facturilor emise clienţilor şi taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor primite de
la furnizori pentru mărfurile achiziţionate şi serviciile primite.

9
 T.V.A. achitată pentru mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare
activă, la care se aplică T.V.A., se restituie, în conformitate cu modul stabilit de
Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile.
La scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal, plasate sub destinaţia
vamală de reexport, se restituie suma T.V.A achitată la introducerea acestora pe
teritoriul vamal. T.V.A. se restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un
termen ce nu va depăşi 5 zile.
T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor importate, destinate
acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de conflict armat şi în alte
situaţii excepţionale, precum şi pentru importul şi/sau livrările de mărfuri, servicii
definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.
T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor importate, destinate
magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile diplomatice şi alte misiuni
asimilate lor în Republica Moldova şi personalul acestora.
T.V.A nu se aplică materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi
accesoriilor necesare procesului de producţie, importate de organizaţiile şi
întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor.
T.V.A nu se aplică producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de
pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane
handicapate.
Livrările de mărfuri şi servicii efectuate în interiorul zonei economice libere
nu sînt livrări impozabile cu T.V.A.
Venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de
leasing financiar nu este obiect impozabil cu T.V.A.

2. Mecanismul determinării TVA.

Mecanismul de aplicare a TVA este reglementat integral de legislaţia în

vigoare. În acest caz prezintă interes un şir de reguli generale.

10
 Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare, şi să achite la buget pentru
fiecare perioadă fiscală, stabilită suma T.V.A., care se determină ca diferenţă dintre
sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către consumatori pentru
mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi
achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv
T.V.A. la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în
cont conform art.102.
Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la
procurarea valorilor materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită sau care
urmează să fie primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate,
diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei
T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această
perioadă.
În cazul în care, suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate
de către întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi întreprinderile
ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la livrările de
pîine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din
buget în limitele cotei-standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se
impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit de Guvern, într-un
termen ce nu va depăşi 45 de zile.
Subiecţii impozabili care importă servicii pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător achită T.V.A. la momentul achitării plăţii pentru serviciul importat.
Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se
datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la
cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită T.V.A. la
valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar
şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu
prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-
standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero.

11
Restituirea T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care
nu depăşeşte 45 de zile. Restituirea T.V.A. se efectuează în contul stingerii
datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public
naţional, cu excepţia obligaţiilor fiscale administrate de organele vamale, iar în
lipsa dătoriilor - la contul bancar al agentului economic.
Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi/sau la serviciile procurate de
către întreprinderile ce desfăşoară activitate de leasing depăşeşte suma T.V.A. la
livrările de bunuri sau servicii efectuate în cadrul contractelor de leasing financiar
şi/sau operaţional, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-standard a
T.V.A. înmulţite cu valoarea acestor livrări de bunuri sau servicii. T.V.A. se
restituie în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător achită T.V.A. pînă la sau în momentul prezentării
declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul
Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum
personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, achită
T.V.A. în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care
valoarea depăşeşte limita stabilită.
La determinarea sumelor T.V.A. spre restituire se verifică sumele TVA
aferente livrărilor şi procurărilor în modul stabilit de legislaţia în vigoare. în caz de
necesitate se solicită controale de contrapunere la furnizorii mărfii exportate pe
principiul până la producătorul sau importatorul ei.
Determinarea sumei T.V.A. spre restituire se face în modul următor:
a. suma TVA trecută în cont in fiecare perioadă fiscală formează TVA
aferentă facturilor fiscale acceptate la deduceri (trecere în cont) ;
b. se determină sumele TVA achitate nemijlocit prin intermediul
conturilor de decontare şi trecute în cont în perioada fiscală în care a avut loc
livrare impozabilă cu TVA la cota zero, şi a TVA trecută în cont din perioada
fiscală precedentă, luându-se în consideraţie achitările efectuate până la data
prezentării Declaraţiei TVA pentru perioada în care s-a efectuat livrarea

12
impozabilă cu TVA la cota zero, dar nu mai târziu de data stabilită prin art. 115 din
Codul fiscal. în suma TVA achitată prin intermediul conturilor de decontare se
includ şi sumele transferate în contul stingerii dătoriilor creditorilor faţă de bugetul
de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de
stat şi în contul stingerii plăţilor administrate de organele vamale din sumele TVA
anterior restituite.
c) se determină suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la
cota zero, prin aplicarea cotei TVA standard la valoarea acestei livrări.

3. Controlul TVA.

Controlul documentar asupra autenticităţii datelor dărilor de seamă se

efectuează de către lucrătorii organelor fiscale la intreprindere, conform datelor
evidenţei contabile şi documentelor primare, care se afla la contribuabili.
In acest caz se controlează atât sumele volumelor de circulaţie impozabile
cât cele preferinţiate.
Controlul documentar cuprinde perioada din ziua terminării ultimului
control efectuat de către inspectoratul fiscal până la ziua începerii la intreprindere a
controlului ulterior.
Controlul TVA se asigură prin:
1. Administrarea registrelor maşinelor de casă şi controlul.
2. Evidenţa agenţilor economici în calitate de contribuabili.
3. Verificarea corectitudinii datelor declarate de contribuabili.
4. Verificarea coencidenţei informaţiei din fişa personală a
contribuabililor cu datele din darile de seamă fiscale prezentate;
5. Transmiterea în arhivă în termenii stabiliţi a pachetelor de documente
fiscale deja controlate cameral şi evidenţa acestor acţiuni;

13
 6. Examinarea interpelărilor intre contribuabili cu referinţă la metodolojia
aplicării legislaţiei fiscale şi celei ce ţine de defalcările în bugetul asigurărilor
sociale.

4. Cadrul legislativ ce reglementează TVA.

Sistemul actelor normative şi legislative din Republica Moldova a

cunoscut modificări esenţiale pe parcursul ultimilor ani. A fost adoptată Legea
nr.154-XVI din 21 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative (Titlurile I, II, III, IV, V şi VII ale Codului Fiscal, legile pentru punerea
în aplicare a titlurilor respective, legile care reglementează impozitele şi taxele
necuprinse în Codul fiscal). Aceste amendamente prevăd realizarea obiectivelor
politicii fiscale pentru 2016.
Obligaţia fiscală reprezintă obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o
anumită sumă ca impozit, taxă, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă
(art. 129 pct. 6) din Codul fiscal).
Stingerea obligaţiei fiscale se face prin achitare, anulare, prescripţie, scădere,
compensare sau executare silită (art. 170 din Codul fiscal).
La cererea întreprinderii-contribuabil excedentul sumei compensate poate fi
restituit contribuabilului sau lăsat în contul stingerii unei viitoare obligaţii fiscale
de alt tip. In caz de nedepunere a cererii, excedentul se lasă în contul stingerii
obligaţiei fiscale de acelaşi tip (art. 175 alin. (6) din Codul fiscal).
Cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea
sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi
restituită contribuabilului persoană juridică, se efectuează de Trezoreria de Stat la
conturile lui bancare, iar contribuabilului persoană fizică - la conturile lui bancare
sau în numerar (art. 176 alin. (2) din Codul fiscal).

14
 BIBLIOGRAFIE.

LEGI ŞI ACTE NORMATIVE

1. Codul fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova Nr. 1163 –
XIII din 24.04.97 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 102 din:
23.08.2001.
2. Legea Nr.571/22.12.2003 privind Codul fiscal al României // Monitorul
Oficial al României nr. 927 / 23.12.2003.
3. Codul vamal. Legea Republicii Moldova Nr. 1149-XIV din 20.07.2000 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 160 din: 23.12.2000.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la bazele sistemului fiscal al Republicii
Moldova Nr.1198–XII din 17.11.1992 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 011 din: 30.11.92.
5. Legea Republicii Moldova cu privire la serviciul fiscal al Republicii
Moldova Nr. 876-XII din 22.01.1992 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 001 din: 01.02.92.
6. Legea Republicii Moldova privind taxele locale nr. 186-XIII din 19.07.94 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 054 din: 18.04.2002.
Legea Bugetului de stat al Republicii Moldova pe anul 2007 nr. 348 din
23.11.2006 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 189 din: 15.12.2006

15