Abordarea fenomenologică

Avantaje Dezavantaje
1. Aportul fenomenologiei a condus la o1. 1. Difuzarea şi înţelegerea
pluralitate de puncte de vedere în psihopatologiei fenomenologice (în
psihopatologie, fapt ce reiese în mod special în exteriorul ţărilor germanice)
evident din contribuţiile lui Jaspers, au fost limitate de limbajul filosofic al
Minkowski, Binswanger sau von autorilor, în decursul ultimilor
Gebsattel. cincisprezece ani, asistăm în Franţa la o
creştere a interesului pentru această

2. în Statele Unite, psihologia abordare şi la apariţia unor lucrări

fenomenologică s-a dezvoltat îndeosebi importante printre care cele ale lui

ca o abordare, ca o metodologie din ce în Tatossian (1979), Phenomenologie des

ce mai riguroasă, iar această psychoses şi cea coordonată de Fedida

metodologie începe să fie utilizată în (1986), Phenomenologie, psychiatrie et

diverse proiecte de cercetare în psychanalyse.

psihopatologie.
2. 2. încercarea de a înţelege fenomenele

3. Metoda fenomenologică se aşa cum apar ele în mod natural

caracterizează prin faptul că utilizează o constituie însăşi justificarea utilizării

abordare holistică, foloseşte o analiză planurilor calitative de cercetare. De

inductivă şi se derulează sub forma unei aceea, se consideră că desfăşurarea sub

anchete naturaliste (Patton, 1983). forma unei anchete naturaliste constituie

Utilizare unei abordări holistice a treia caracteristică a metodelor

corespunde faptului că cercetătorul calitative de cercetare. întrucît ea nu

încearcă să înţeleagă fenomenele şi vizează evaluarea unei realităţi

situaţiile într-o manieră globală, fără a schimbătoare, această anchetă are o

limita numărul aspectelor de studiat. orientare dinamică, de tip proces, care nu

4. Utilizînd metoda fenomenologică, exclude totuşi punerea în evidenţă a

cercetătorul vizează studiul
semnificaţiilor şi structurii fenomenelor
umane în aspectul lor eidetic, adică în
funcţie de natura lor fundamentală şi de
constituenţii lor esenţiali.
5. Modelul fenomenologic de cercetare,
are două caracteristici principale : (1) nu
caută cauzele unei boli sau ale unei
deviaţii care au condus la internare ; (b)
încearcă să descopere care este
„experienţa nebuniei" pornind de la cei 4. 4. în acelaşi timp, ea se diferenţiază prin
care au trăit-o şi care devin astfel
principalele surse de informaţii şi date.
6. metoda fenomenologică se
caracterizează prin utilizarea unei
abordări holistice, folosirea unei analize
inductive şi derularea sub forma unei
anchete naturaliste.
legilor generale privind structura şi
procesul experienţei (von Eckartsberg,
1971).
3. 3. metoda fenomenologică „necesită,
într-un prim timp, o descriere atentă şi
sistematică a percepţiei asupra
experienţei trăite, iar într-un al doilea
timp, ea vizează să identifice şi să
elucideze semnificaţia sa esenţială.
caracteristici proprii: faptul că impune,
într-o primă etapă, o descriere atentă şi
sistematică a percepţiei asupra
experienţei trăite şi că urmăreşte, în a
doua etapă, să identifice şi să elucideze
semnificaţia esenţială a acestei
experienţe.