Proiect educaţional

„Invăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală”

I. TEMA PROIECTULUI: CUM SĂ COMUNICĂM EFICIENT?

II. OBIECTIVUL/ SCOPUL PROIECTULUI :
 Dezvoltarea abilităţilor de autocunoaştere şi intercunoaştere;
 Optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi;
 Creşterea interesului pentru schimbare, învăţare, dezvoltare;
 Înţelegerea schimbării ca parte a creşterii şi dezvoltării;
III. RESPONSABIL (COORDONATOR) DE PROIECT: prof. Adriana Grădinariu
IV. DURATA DE DESFĂŞURARE A PROIECTULUI: medie - 3 săptămâni (1 şedinţă pe
săptămână)
V. GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a III-a D din Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”
Suceava (28 de elevi)
VI. CONŢINUTUL PROIECTULUI:
Activităţile derulate în proiect vizează descoperirea valorilor care ghidează viaţa
elevilor în acest moment, o mai bună cunoaştere a propriei persoane, cunoaştere care să le
confere încrederea că pot face alegerile potrivite vârstei şi preocupărilor lor, şi care-i va ajuta
să-şi stabilească scopurile pe termen scurt şi mediu în acţiunile pe care le vor întreprinde.
Pe parcursul celor trei activităţi, vor afla că pot comunica cu cei din jur nu numai prin
cuvinte, ci prin tot corpul. Astfel comunicarea se face prin vestimentaţie, prin ţinută şi
postură, prin tonalitatea vocii şi distanţă şi vor afla că pot comunica chiar şi atunci când tac.
Vor învăţa cum pot depăşi dificultăţile care apar în comunicarea lor, cu cei din jur, fără să
afecteze relaţiile cu aceştia.
VII. METODE FOLOSITE ÎN CADRUL PROIECTULUI:
conversaţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, jocul

VIII. PLAN DE ACŢIUNE:

 ŞEDINŢA I: SĂ NE CUNOAŞTEM!

1. JOC DE SPARGEREA GHEŢII: ,,PUR SI SIMPLU DIFERIT”

SCOP: întelegerea de către elevi a faptului ca diferentele sunt un lucru bun si ca nu avem
nevoie sa ne comparam cu altii
OBIECTIV: sa întelegă că numai pentru simplul fapt ca oamenii sunt diferiti nu înseamna
ca sunt mai buni sau mai răi, îi acceptăm sau îi respingem;
MATERIALE: creioane;
DESFASURARE:
Li se cere elevilor să-şi scoată câte un element de scris utilizat frecvent.
Elevii sunt rugati sa-si examineze cu atentie instrumentul de scris, sa caute acele
caracteristici care l-ar ajuta sa-l recunoască mai tarziu.
Elevii vor aduce respectivele instrumente în fata clasei pe catedra într-o cutie.
Dupa ce instrumentele de scris au fost amestecate, unul câte unul, elevii vor căuta
creionul / pixul.
EVALUARE:
Care dintre voi v-ati recunoscut cu usurinta, creionul / pixul? Cum ati reusit?
Ce caracteristici deosebite are creionul / pixul tau fata de ale colegilor tăi?
Daca am fi pus împreuna oameni si nu creioane / pixuri, ar însemna ca unii sunt mai
buni/ rai decât altii?
Pe care îi acceptam şi pe care îi respingem?
Pentru ca tu sau creionul tău sunteti diferiţi, asta înseamna ca sunteti mai buni? Sau
mai rai?
*Ce s-ar intampla daca toti oamenii, toate lucrurile ar fi la fel?

2. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ
SCOP: selectarea de catre elevi a informaţiilor despre propria persoană
OBIECTIV: să exerseze deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere
MATERIALE: creioane, fişe;
DESFASURARE:
Le cer elevilor să completeze pe o foaie albă, A4, timp de 10 min, următoarele lucruri
despre ei: Ceva ce ţine de aspectul fizic. Ceva ce ţine de şcoală. Ceva ce ţine de domeniul
personal (atitudini, hobby-uri).
Modul de realizare a cerinţei poate fi descriptiv sau sub formă de desen, schemă, etc.
După ce fişele au fost completate, se mototolesc şi are loc etapa de bulgăreală. După un minut
fiecare ia un bulgăre şi încearcă să descopere despre care coleg este vorba. Când îl descoperă
îi oferă foaia şi se notează numele posesorului pe ea. În mijlocul foii. Se revine la locuri şi
fiecare elev îl prezintă pe cel pe care l-a descoperit spunând despre acesta ceea ce a reţinut din
ce era scris pe foaie lui.
EVALUARE:
Care dintre voi a recunoscut cu usurinta un coleg? Cum ati reusit?
Ce caracteristici deosebite v-au ajutat să-l descoperiţi?
Ce lucruri noi aţi aflat despre colegii voştri?
3. Joc: Maşina unui şef
Scop: conştientizarea rolului comunicării nonverbale
Versurile: Maşina unui şef are o gaură în cauciuc (se repetă de 3 ori)/ Şi-o vom lipi cu gumă
de mestecat, se cântă şi se realizează mişcările aferente versurilor (gesturi pentru: maşină, şef,
gaură în cauciuc, cauciuc, lipirea cu gumă de mestecat).
La fiecare repetare a strofei, câte un cuvânt nu se pronunţă şi este înlocuit cu mişcarea
aferentă. Se repetă strofa până ce toate cuvintele sunt înlocuite cu mişcări.

ŞEDINŢA II: SĂ COMUNICĂM EFICIENT!

1. Joc energizant: „Nume - adjectiv”

Dau unui elev o mingiuţă şi-i cer să spună prenumele şi o calitate pe care o are şi care
începe cu aceeaşi literă cu prenumele său. (ex: Adriana – agilă, Oana – ordine, Paul -
punctualitate). Exerciţiul se încheie când fiecare elev s-a prezentat.

2. Inimă zdrobită

Obiective:
 * Identificarea modului în care comportamentul nostru afectează sentimentele
celorlalţi
Echipament:
* Câte o inimă de culoare roşie decupată dintr-o coală A 4 pentru fiecare
participant.
Desfăşurare:
* Listez pe tablă 14 de comentarii jignitoare pe care elevii le-au auzit sau le-au
folosit vreodată unii la adresa altora. De exemplu, “nu ai fost invitat”, “nu ai ce căuta cu
noi”, etc. Acestea sunt listate fără a face referire la o persoană anume.
* Listez apoi 14 de afirmaţii pozitive, plăcute pe care ei le-au auzit sau le-au
exprimat unii la adresa altora. Încurajaţi-i să se gândească la lucruri care-i ajută atunci când
sunt speriaţi, singuri, furioşi, excluşi, nesiguri, etc.
* Apoi citesc lista cu cuvinte jignitoare. De fiecare dată când citesc o expresie
dureroasă cer copiilor să facă un pliu pe inima pe care o au în faţă. (după ce citesc câteva
expresii verific dacă toată lumea a făcut îndoiturile corect). Inimile arată oarecum diferit
dar toate sunt cu cicatrice.
* Urmează să citesc lista cu expresii plăcute. Regulile sunt de data aceasta
următoarele: după fiecare 2 lucruri plăcute, diferite, cer elevilor să desfacă o îndoitură a
inimii.
Discuţii:
* Împărtăşesc cu clasa faptul că e nevoie de cel puţin 2 lucruri plăcute pentru a
şterge o remarcă negativă.
* Chiar dacă dezdoim toate pliurile rămân urmele.
3. Exerciţiu de încheiere
Cer elevilor să spună primul lucru pozitiv care le vine în minte despre ei
 ŞEDINŢA III: ARBORELE TOLERANŢEI
1. Joc energizant: „Numărarea prin gesturi”
Elevii stau în cerc şi numără din 3 în 3. Când termină, numărarea se reia înlocuind
cifra 1 cu o bătaie din palme. În tura următoare, 2 este înlocuit cu un pocnit din degete şi
apoi şi 3 cu o bătaie din picior.
2. Arborele toleranţei
Obiective:
să analizeze diferentele dintre ei ca persoane,
sa identifice modalitati de valorificare a acestor diferente.
Materiale necesare
- o lista care sa cuprinda diverse caracteristici personale pentru prima etapa;
- hartie, creioane colorate, agrafe, banda adeziva pentru etapa a doua;
Timp de lucru
- prima etapa: minute5
- a doua etapa: 20 minute
- a treia etapa: 20 minute
- discutii/analiza activitatii: 5 minute
Descrierea activităţii :
Activitatea constă în trei mini – activităţi care permit membrilor grupului să identifice
punctele comune care-i apropie unii de alţii, să analizeze dinferenţele dintre ei ca persoane şi
să identifice modalităţi de valorificare a acestor diferenţe.
In prima parte se identifică calităţi/caracteristici personale care nu pot fi regăsite la
nivelul întregului grup, iar etapele a II-a şi a III-a sunt destinate exclusiv participanţilor,
momente în care ei vor trebui să-şi identifice singuri anumite caracteristici personale.
Prima etapa: Diferente
- trebuie sa ne asiguram ca in sala de lucru avem spatiu suficient pentru miscare;
- explicam grupului ca trebuie sa-si imagineze o linie care separa încăperea în două părţi
egale;
- spunem grupului ca vom citi, pe rând, diferite afirmatii şi ei vor trebui sa aleaga o parte a
încăperii conform pozitiei lor faţă de afirmaţia respectiva ;
- o parte a încăperii va reprezenta varianta afirmativă a caracteristicii prezentate, iar
cealalta va reprezenta varianta negativa;
- dupa ce membrii grupului aleg o parte a încaperii se vor privi timp de un minut fara sa
spuna nimic;
- solicitam tuturor sa stea la un capat al încaperii şi apoi spunem urmatoarea afirmatie:”Sa
treaca linia acei care…..au un ceas la mâna!”;
- dupa ce participantii indeplinesc conditia enuntata, vom prezenta o alta caracteristica: “sa
treaca linia cei care depasesc înaltimea de 1, 50!”;
- la începutul etapei caracteristicile enuntate vor viza aspecte banale/obisnuite , ulterior
putem aborda experienţe personale, calităţi, sentimente, dorinţe.
Etapa a doua: Unicitate
- fiecare participant va realiza un arbore. Arborele va avea o denumire metaforică
(metaforă care va evidentia una din caracteristicile lor personale) şi pe crengile lui vor fi
scrise lucruri pe care tu le ştii despre tine în acest moment. (ex : lucruri pe care ştiu să le
fac şi îmi place să le fac : să citesc literatură să mă joc la calculator, să merg cu bicicleta,
să joc fotbal)
- se împart materialele de lucru si se acorda timp de lucru 15 minute pentru a realiza
arborele
- cand au finalizat sarcina de lucru îi rugam sa îşi prinda desenele realizate pe spate, să se
plimbe prin sala astfel încat toti să vadă ce au realizat;
- în aceasta etapa ei doar privesc realizările colegilor, fara să schimbe impresii;
Etapa a treia: Identificarea punctelor comune
- solicitam participantilor sa isi gaseasca un partener si sa identifice împreuna două lucruri
pe care le au în comun: unul trebuie sa fie ceva ce ei întotdeauna fac, simt sau gândesc;
al doilea ceva ce ei uneori fac, simt sau gândesc. Negociază cele două lucruri pe care ei
le au în comun iar liderul trece aceste lucruri pe un arbore comun, numit metaforic
arborele toleranţei.
- Discutii/analiza a activitatii
 - întrebam participantii dacă le-a plăcut activitatea şi încercam să evidenţiem ce au învatat;
- solicitam să împartaseasca experiente proprii asemanatoare din care au învatat ceva;
Sugestii de întrebari care pot fi folosite pentru analiza :
- Ce ati simtit cand ati trecut linia?
- Cum v-ati simti cand ati constientizat ca sunteti unic/diferit fata de altcineva din grup?
- Cum v-ati simtit cand ati constatat cat de multe caracteristici aveti in comun cu ceilalti
membri ai grupului?
- In activitatea curenta au existat momente cand ati dorit sa fiti unici? Dar diferiti fata de
ceilalti? Etc.
Observatii: tipul si conţinutul întrebărilor pot fi adaptate în functie de caracteristicile
selectate pentru prima etapa si în functie de ceea ce s-a întamplat în timpul desfăşurarii
acesteia.
3. Exerciţiu de final : Fiecare elev se gândeşte, timp de 1 minut, la un lucru pe care doreşte
să-l facă în săptămâna ce urmează. Vor spune cu voce tare ce şi-au propus.
IX. VALORIFICAREA PROIECTULUI:
Proiectul va fi pus la dispoziţia învăţătorilor şi diriginţilor, activităţile din proiect
pretându-se a fi făcute la orele de educaţie civică sau la activităţile extraşcolare ce se vor
derula în timpul săptâmânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”