NOTE DE CURS

CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ
TITULAR DE CURS: Conf. univ. dr. Tiberiu Dughi

1.1. Definire. Caracteristici

În încercarea de definire a unui proces atât de complex și de variat abordat din punct
de vedere epistemologic și praxiologic vom sintetiza și vom focaliza efortul nostru explicativ
spre consilierea educațională. Pentru a caracteriza cadrul teoretic pe care se grefează această
dimensiune a consilierii am sintetizat unele elemente caracteristice ale consilierii în generale.
Trei caracteristici le considerăm relevante în acest sens:
- relația dintre actanții consilierii – consilierul și consiliatul (care poate fi individul, diada,
grupul mic sau grupul mare) – relație care ca scop identificarea și mobilizarea resurselor
consiliatul în sensul dezvoltării autonomiei în adaptare și integrare; caracteristica de bază a
relației este alianța și colaborarea;
- conținutul consilierii – situații problematice – în condițiile în care definim problema ca o
stare conflictuală generată de diferența dintre ceea ce poate sau crede că poate cineva să
realizeze și ceea ce i se cere să realizeze; rezolvarea acestora va conduce la auto-descoperire,
autocunoaștere, echilibrare, acceptare, dezvoltare, autodeterminare;
- caracterul acțional al procesului de consiliere – relația este dinamică, orientată spre scop și
intențional activă, atât consilierul cât și consiliatul trebuie să adopte atitudini proactive, de
mobilizare a tuturor resurselor disponibile și de asumare a acțiunilor întreprinse.
J.W.Gustad (apud Enăchescu, 1998, p285) defineşte consilierea ca “un proces de
orientare-învățare care se desfășoară în spaţiul realității dintre două persoane, cuplu în care
sfătuitorul cu competența în probleme psihologice oferă clientului său metode adecvate
nevoilor acestuia, în raport cu contextul evenimentelor vieţii, stabilindu-se în acest fel un
program personal în care sunt incluse următoarele:
- luarea la cunoștință despre sine,
- înţelegerea situațiilor,
- evaluarea efectelor acestora,
- realism şi simţ practic în soluţionarea acestor situaţii critice,
- restabilirea echilibrului cu realitatea vieţii,
- evoluţia pozitivă a subiectului.”
Dacă luăm în considerare gravitatea problemelor care fac obiectul consilierii putem
distinge următoarele categorii (W. Huber, 1997):
Copii:
- educaţie, şcolarizare, orientare profesională;
- probleme de educaţie sexuală;
- copii brutalizaţi, bătuţi, bolnavi;
- adăpost pentru tineri;
- asistenţa de protutelă;
Familie:
- planning familial;
- educaţie parentală;
- probleme familiale, reintegrare profesională;
- asistenţa familiei şi a adulţilor;
Probleme specifice feminine:
- sănătatea femeii;
- comportamentul alimentar (slăbire, obezitate);
- psihologie şi chirurgie estetică;
- viol, femei bătute;
- primirea şi reintegrarea prostituatelor;
- tulburări de menopauză;
- problema femeilor singure;
Probleme sexuale §i de cuplu:
- educaţie sexuală;
- homosexualitatea masculină şi feminină;
- frigiditate, impotenta;
- consultaţie conjugala;
- căsătorii mixte, imigranţi;
- separare şi divorţ;
- cupluri separate şi probleme educative;
Vârsta a treia:
- singurătate,
- involuţie fizică şi psihică,
- decesul partenerului de viață,
- coborârea statutului socio-profesional,
- pensionarea.
Probleme profesionale:
- integrarea în activitate,
- probleme psihologice şi sociale;
- organizarea timpului liber;
- orientare, formare, readaptare;
- educaţie permanent;
Sănătate boală:
- educaţia pentru sănătate şi medicina preventivă (SIDA, toxicomanie, alcool, droguri, tutun,
medicamente);
- alimentaţie, inimă, diabet, dinţi;
- probleme legate de spitalizare şi urmările acesteia;
- pregătire şi supraveghere psihologică a intervenţiilor medicale şi stomatologice;
- susţinere în bolile cronice şi terminate şi în legătură cu consecinţele acestora (proteze, grefe
de organe) şi reintegrare profesională;
- ex-pacienţi psihiatrici, probleme familiale şi reintegrare;
Cu arie relativ mai restrânsă decât consilierea psihologică, consilierea educațională are
câteva caracteristici distincte:
- se adresează subiecţilor educaționali (elevi, studenţi, adulţi care studiază) cu dificultăți
specifice procesului educaţional (învățare, adaptare, integrare, performanță, relaţionare)
- obiectul consilierii educaţionale îl constituie fenomenele educaționale disfuncționale:
absenteism, agresivitatea, ameliorarea relațiilor, rezolvarea conflictelor, stimularea învățării,
orientarea şcolară şi profesională.
- are o perspectivă educațională cu caracter preventiv și de dezvoltare a potențialului
individual și de grup;
- facilitează procesul educativ prin stimularea inițiative spre schimbare a actorilor
educaționali;
- timpul alocat consilierii este dependent de rezolvarea problemei;
- consilierea educațională face apel la mecanismele și resursele conștiente ale consiliatului;
- poate fi realizată de absolvenți de studii superioare în specialitate sau ai unor cursuri de
formare continuă abilitate pe formare în consiliere;
- este eclectică, din punct de vedere al procedurilor de intervenţie, pentru că integrează şi
aplică principii şi strategii specifice mai multor orientări teoretice, în funcţie de problema
clientului, pregătirea şi stilul consilierului;
- este formativă, vizând învăţarea acelor strategii care să faciliteze adaptarea eficientă la
situaţiile de viaţă;
- este informativă, deoarece furnizează consiliatului datele necesare pentru a lua decizii
informate şi responsabile;
- are rol de securizare, oferind clientului cadrul adecvat pentru a-şi exprima emoţiile,
conflictele, dilemele legate de sine, lume, trecut, prezent sau viitor;
- are rol de facilitare, stimulând identificarea resurselor proprii clientului pentru adaptarea la
mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice şi potenţează validarea resurselor clientului
în lumea reală;implică principiul dezvoltării personale, astfel încât cei care participă la
procesul de consiliere, specialişti sau clienţi, vor „accesa” multiplele resurse ale personalităţii
lor: calităţi, puncte tari, puncte slabe, interese, aptitudini, abilităţi, aspecte de îmbunătăţit,
strategii de a face faţă conflictelor etc.
Pentru a evidenția mai bine diferențele dintre consilierea psihologică și cea
educațională, redăm aici o comparație între cele două din perspectiva obiectivelor și tematicii
realizată de A. Băban (2001, p.20)

Consiliere educaţională Consiliere psihologică

Dezvoltare personală Dezvoltare personală
OBIECTIVE Promovarea sănătăţii şi stării de Promovarea sănătăţii şi stării de
bine
bine Prevenţie
Prevenţie Remediere
TEMATICA • Cunoaştere şi imagine de sine • Evaluare psihologică
• Dezvoltarea unor abilităţi de • Consilierea în probleme:
comunicare şi management al - emoţionale (anxietate, depresie)
conflictelor - comportamentale (agresivitate,
• Dezvoltarea abilităţilor sociale hiperactivitate)
asertivitate - de învăţare (eşec şcolar, abandon
• Dezvoltarea abilităţilor de şcolar)
prevenire a consumului de • Consiliere vocaţională
alcool, tutun, droguri • Dezvoltă proiecte de prevenţie
 • Dezvoltarea unei
psihosexualităţi sănătoase
• Prevenire HIV/SIDA, sarcini
nedorite
• Dezvoltarea abilităţilor de
prevenire a afectivităţii
negative: anxietate, depresie,
agresivitate, suicid
• Consiliere vocaţională
• Controlul stresului
• Responsabilitate socială
• Rezolvare de probleme
• Decizii responsabile
• Tehnici de învăţare eficientă
• Managementul timpului
• Dezvoltarea creativităţii
• Informarea privind resursele • Elaborează metode de evaluare
de consiliere - cabinete şcolare, valide, standardizate şi etalonate
cabinete de consiliere privind
cariera, organizaţii non-
guvernamentale
(prevenţia suicidului)
• Terapie individuală şi de grup
• Realizează cursuri de informare
şi formare pentru profesori şi
părinţi pe teme de psihologie
educaţională şi promovarea
sănătăţii.
•Realizează materiale informative
pentru elevi, părinţi şi profesori
• Formează elevii-consilieri pentru
programele de "peer counseling"
• Intervenţie în situaţii de criză
(divorţ, boală, decesul părintelui)
• Materiale informative pentru
mass-media
• Cercetare în domeniul
consilierii

Chiar dacă este mai restrânsă ca tematică decât consilierea psihologică, consilierea
educațională are și ea o sferă destul de largă putând distinge următoarele dimensiuni:
- Consilierea şcolară - care se realizează pentru elevii cu probleme şcolare ca de exemplu
absenteism, eşec şcolar, tulburări comportamentale şi de conduita, şi se desfășoară în scoală
prin colaborarea profesorului diriginte cu cadrele didactice şi cu profesorul psihopedagog;
- Consilierea vocaţională - care are in centrul atenţiei sale problemele educaţionale legate de
înclinaţii, interese, aspiraţii, pasiuni. Se desfășoară în gimnaziu, liceu, facultate, locul de
muncă.
- Consilierea profesională care se centrează pe alegerea optimă a profesiunii, pe valorificarea
maximală a capacității persoanei prin calificare si profesionalizare, se realizează în liceu
facultate, locul de muncă.
- Consilierea psihopedagogică care vizează problematica fenomenelor psihologice
(anxietate, fobie, obsesie legate de situaţiile educaţionale) - se realizează în școală, în familie,
în cabinetul psihologic, în centre medicale.
- Consilierea de carieră este centrată pe alegerea si realizarea traseului optim de carieră al
subiectului educaţional. Aceasta se desfășoară în liceu, facultate, loc de muncă, cabinete
specializate, cu ajutorul consilierilor de carieră. O dimensiune importantă a consilierii în
carieră este cea subliniată de Costin ( 2014, pp. 74-76), şi anume consilierea ca măsură de
creştere a şanselor de ocupare. În acest caz, ea presupune evaluarea şi autoevaluarea
personalităţii în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine a
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

1.2. Obiectivele consilierii

 Ca acțiune conștientă și planificată, consilierea presupune fixarea unor obiective într-
un mod realist și eficient. Acestea trebuie să fie formulate în așa fel încât să ghideze atât
consilierul cât și consiliatul pe parcursul procesului de transformare realizat împreună. Ele nu
sunt formulate la modul izolat ci corelate atât între ele cât și cu metodele și tehnicile de
consiliere, corelarea având ca scop crearea unei unități în demersul de dobândire a autonomiei
personale.
Adaptând tipologia lui Bloom se poate contura următoarea serie de obiective pe care
consilierul trebuie să se bazeze în proiectarea și derularea consilierii (după Balaș, Marșieu,
2004, pp.37-39):
a. obiective cognitive – presupun cunoașterea de către consiliat a propriei personalități în
relație cu situațiile sale de viață fiind fundamentale pentru orientarea școlară,
profesională, rezolvarea conflictelor și reglarea relațiilor în mediile sociale.
- Conștientizarea evenimentelor din viața consiliatului;
- Conceptualizarea sau reformularea problemei de viață în termini simpli, clari în relație cu
alți termini asemănători;
- Stabilirea unei relații echilibrate între semnificațiile subiective și cele obiective ale
contextelor de viață;
- Analiza personalității proprii și a situațiilor sale de viață, evidențierea elementelor esențiale
și neesențiale ale acestora prin comparație cu alte persoane sau situații de viață;
- Sinteza și sistematizarea evenimentelor semnificative din viața consiliatului într-un întreg,
cu o anumită configurație asumată;
- Evaluarea corectă a problemelor sale de viață, evitând supraevaluarea sau subevaluarea.
b. Obiectivele afective:
- Trăirea echilibrată a situațiilor de viață atât ca intensitate afectivă, cât și ca valorizare
preponderant pozitivă a evenimentelor existențiale;
- Manifestarea autentică a trăirilor;
- Raportarea trăirilor afective la prezent nu la trecut sau viitor;
- Reducerea conflictelor interne ca premisă a reducerii conflictelor interpersonal.
c. Obiective psiho-motorii
- Independența consiliatului în trăirea evenimentelor vieții, fără a depinde de mediul fizic
sau social;
- Manifestarea spontaneității ca modalitate de acțiune și răspuns la evenimentele vieții trăite,
opusă atitudinii defensive sau aggressive;
- Dezvoltarea eficienței propriei activități, a rezultatelor acesteia, a conduitelor sale, a
relațiilor cu alții.
d. Obiective volitiv caracteriale:
- Responsabilitatea în raport cu judecățile și acțiunile adoptate, în cee ace privește
angajamentele asumate în relațiile cu ceilalți;
- Antrenarea capacităților decizionale proprii față de propriile acțiuni și interese;
- Încrederea ca stare de suport moral, manifestată ca încredere în sine, în propriile sale
posibilități de garantare a autorealizării;
- Automotivarea, identificarea și dezvoltarea acelei constelații motivaționale generatoare de
energie și succes.
 1.3. Evaluare psihologică și consiliere educațională
Aprecierea dezvoltării optime a personalităţii umane se raportează la indicatori şi
standarde: funcţionalitatea cognitivă adecvată şi eficientă a persoanei, dezvoltarea
armonioasă, globală a personalităţii, valorificarea maximă a potenţialului psiho-individual al
persoanei, integrarea diverselor aspecte ale Eului într-un concept de sine unitar, coerent şi
consistent, adaptabil la realitate, practicarea unui stil de viaţă sănătos şi dobândirea de către
persoană a unei stări generale de bine. (Ion Al. Dumitru, 2008, p. 128)
Mai ales în mediul educațional cunoașterea caracteristicilor psihologice dobândește
valențe importante, nu doar din perspective constatative ci și decizionale. Thorndike,
Cunningham, Thorndike și Hagen (1991, apud McIntire și Miller, 2010) enunță opt tipuri de
decizii: a) instrucționale; b) de sortare; c) de diagnostic; d) de selecție; e) de încadrare; f) de
consiliere și orientare; g) pentru stabilirea programului și curriculumului și h) de stabilire a
politicii administrative. Primele trei tipuri de decizii sunt luate cel mai adesea de profesorii
care folosesc testele pe care le-au dezvoltat și chiar standardizat pe unele. Următoarele cinci
tipuri de decizii sunt dezvoltate în general de specialiștii în testare, de administratori sau
comitete educaționale și cel mai adesea se bazează pe teste standardizate de aptitudini sau de
asimilare a cunoștințelor.
Trăsăturile psihice care pot fi evaluate în cadrul unui examen psihologic (Radu N.,
2007, p.13):
- capacitatea intelectuală;
- inteligența generală;
- atenție concentrată și distributivă;
- originalitatea și flexibilitatea gândirii;
- eficiența îndeplinirii sarcinilor în condiții de stres;
- stilul decizional;
- capacitatea de învățare și stilul de învățare;
- adaptarea la schimbare;
- spiritul de observație;
- autocontrolul comportamentului;
- toleranța la stres;
- sistemul atitudinal;
- maturitatea socială;
- conformarea la reguli, norme;
- capacitatea de cooperare și de relaționare socială;
- receptivitatea față de nou.
Pentru a putea fi utilizate cât mai eficient în consiliere datele evaluării psihologice,
aceasta trebuie realizată din perspectiva (adaptat după Gherguț, 2011, p.14):
- capacității – nivelul cel mai înalt de funcționare pe care persoana îl poate
atinge;
- performanței – ceea ce persoana realizează în mod obișnuit în mediul său de
viață;
- progresului – corelarea a ceea ce persoana poate să realizeze, nivelul pe care îl
poate atinge și așteptările sociale de la acestea. În ceea ce privește progresul, element esențial
în consiliere, evaluarea se face inițial și final și poate viza: modificări ale gradului de
autonomie, limitarea efectelor problemelor pentru care este realizată consilierea; antrenarea
potențialului celui consiliat; cauzele stagnării sau a accentuării problemei.
Evaluarea psihologică este o premisă importantă a consilierii, datele obținute din
evaluare fiind prelucrate și oferite de psihologul școlar consilierului. Acesta va putea proiecta
și implementa ulterior strategii eficiente ce vizează creșterea capacității elevilor de a învăța și
de a-și ameliora comportamentul. Intervențiile de acest gen au ca rezultat modificarea în sens
pozitiv a percepțiilor despre sine ale elevilor din punct de vedere al achizițiilor de ordin
academic și asupra caracteristicilor psihice, precum și eficientizarea autoreglării și a stabilirii
obiectivelor de învățare. (Matthews, G., Deary, J. I., Whiteman, M.C., 2012, p. 426)
Transformările comportamentale sunt rezultatul unui proces de învățare. Consiliatul se
redefinește pe sine și își restructurează comportamentele, dar acest lucru nu este posibil fără
formarea și exersarea unor noțiuni traduse în act. O abordare eficientă a învățării în consiliere
considerăm că poate avea la bază teoria lui Kolb privind învățarea prin experiență. Conform
teoriei sale există un ciclu al învățării care cuprinde: experimentare concretă, trăită; observare
și reflecție; formarea conceptelor și generalizarea; testarea conceptelor noi în alte situații. În
funcție de etapa dominant din ciclul învățării există mai multe stiluri de învățare: divergent,
prin asimilare, prin acomodare, convergent. (Cocoradă, E., 2010, pp.182-183)
Unul dintre obiectivele majore ale consilierii este acela de a forma diverse competențe
manifestate în conduita adaptativă a elevului. O situaţie de învăţare care facilitează
dezvoltarea competențelor elevilor presupune implicarea secvenţială, graduală a acestora în
zece tipuri de activităţi (Roman, A., Balaș, E., 2014, p.37):
1. A face faţă unor situaţii-problematice (noi şi motivante);
2. A explora resursele (puse la dispoziţie prin învăţare);
3. A acţiona pe plan intern sau extern
4. A interacţiunea (pentru cercetare, confruntare, analiză, înţelegere etc.)
5. Activităţi, atitudini reflexive
6. Activităţi co-evaluative
7. Structurarea noilor achiziţii
8. Integrare in sisteme, contexte inter sau transdisciplinare (pentru a fixa noile
achiziţii pe termen lung)
9. Activităţi de construire a sensului şi
10. Pregătirea posibilităţilor de transfer.

1.4. Etapele proiectării activităților de consiliere educațională (adaptate după A.

Baban, 2001, pp.31-32)
1. Definirea problemei – presupune identificarea și formularea clară a problemei,
precum și a categoriei din care face parte aceasta – abilităţi sociale scăzute, strategii de
învăţare insuficient dezvoltate, dificultăţi de comunicare în situaţii de conflict, stil de viaţă
nesănătos.
2. Descrierea problemelor - se realizează prin descrierea comportamentală, cognitivă
şi emoţională mai prevalente şi cu o frecvenţă mai mare în grupul analizat.
3. Identificarea posibililor factori de formare şi dezvoltare a problemei. În cele mai
multe cazuri factorii favorizanți sau generatori ai problemelor acționează ca și un complex,
rareori un singur factor declanşează un comportament neadecvat (de exemplu, în cazul
fumatului la adolescenţi pot interveni: reclama, presiunea grupului, neîncrederea în sine,
aderenţa la normele de grup etc). Identificarea cauzelor care au condus la dezvoltarea unei
probleme este o etapă obligatorie în demersul de rezolvare a problemelor. Factorii de formare
a problemei trebuie să fie identificaţi de grupul care se confruntă cu acea problema şi nu să i
se impună un punct de vedere din afară asupra cauzelor problemei.
4. Identificarea factorilor de menţinere şi de activare a problemei. Factorii de
menţinere a problemei (exces/deficit comportamental) împiedică formarea unor atitudini
adecvate sau abilităţi eficiente. De exemplu, utilizarea etichetelor şi a criticii în comunicarea
dintre elevi reduc posibilitatea de autocunoaştere, încredere în sine şi exprimare asertivă.
5. Planul de intervenţie este etapa cea mai importantă în proiectarea şi desfăşurarea
procesului de consiliere. Planul cuprinde totalitatea modalităţilor de realizare a obiectivelor de
intervenţie. Etapele formulării planului de intervenţie sunt: a) formularea obiectivului de
lungă durată- exemple: formarea unei stime de sine pozitive, dezvoltarea abilităţilor de
management al stresului, dezvoltarea abilităţilor de pregătire pentru examene; b) formularea
obiectivelor specifice se realizează în funcţie de natura problemei şi obiectivul de lungă
durată; obiectivele specifice trebuie formulate în funcţie de componentele comportamentale,
cognitive sau emoţionale ale descrierii problemei; c) strategiile de intervenţie sunt formulate
pentru fiecare obiectiv specific în parte şi sunt realizate prin mai multe activităţi specifice.
6. Evaluarea intervenţiei vizează evidențierea măsurii în care cunoştinţele,
atitudinile şi abilităţile elevilor s-au modificat și care este vectorul acestei schimbări. Se
realizează prin: chestionare de cunoştinţe, atitudini şi abilităţi, grile de observare
comportamentală (completată şi realizată de profesor), grile de autoevaluare comportamentală
sau alte modalităţi de evaluare (ex. realizarea de către elevi a unor activităţi de voluntariat).

1.5.Tehnici utilizate în consiliere (după Georgescu, M., 2004, pp.169-184)

a. Tehnica interogativă
Adresarea de întrebări constituie premisa instituirii relației de consiliere. Consilierul
apelează la ea pentru a obține informațiile necesare întregului demers de consiliere. În
utilizarea acestei tehnici fundamentale e recomandabil să fie luate în considerare următoarele
aspecte:
- clientul are tendinţa de a modifica întrebarea sau sensul acesteia;
- referinţele generale sunt interpretate într-o accepţiune mai restrânsă;
- în cazul întrebărilor lungi clientul îşi va formula răspunsul conform debutului acestora;
- clientul poate avea tendinţa de a răspunde în spiritul întrebări şi nu în litera acesteia;
- posibilitatea ca o întrebare să nu fie înţeleasă este proporţională cu volumul şi
încărcătura sa informaţională;
- în situaţia în care clientul nu a auzit un segment al întrebării îl va reconstrui conform
părţii auzite;
- întrebările închise sunt mai securizante pentru client.
În consecinţă este eficient să se utilizeze întrebări scurte, fără desfăşurări logice susţinute; să
se repete întrebarea în cazul în care nu a fost înţeleasă sau să se reformuleze; întrebările să fie
folosite doar când este cazul. Folosirea excesivă a acestei tehnici nu este eficientă întrucât
poate deturna relaţia prin : modificări de dinamică - clientul nu mai iniţiază discuția ci
aşteaptă de la consilier următoarea întrebare; faptul că subiectul este împiedicat din efortul
elaborativ: delegă răspunderea relevării conţinutului mesajului asupra consilierului; clivarea
afectului de reprezentare - conţinutul se depărtează de afect şi devine unul eminamente
cognitiv.
b. Tehnica ascultării
Tehnica ascultării active clientul este pus în relaţie directă cu fluxul trăirilor şi
reprezentărilor sale. Pe această tehnică se fundamentează un stil eficient de consiliere prin
care clientul se simte esenţial înţeles și discuţia rămâne focalizată pe trăirile clientului;
Ascultarea activă presupune asigurarea beneficiarului că mesajul lui este receptat prin
decodificare și recodificare. Beneficiarului i se oferă feedback atât în ceea ce privește
receptarea mesajului la nivel cognitiv cât și a valențelor emoționale care însoțesc conținutul
cognitiv.
c. Tehnica tăcerii
Tăcerea sau ascultarea pasivă reprezintă o tehnică fundamentală prin care se permite
clientului explorarea sentimentelor, atitudinilor, valorilor şi comportamentelor. În condiţiile
programări riguroase a timpului în cadrul consilierii, tăcerea poate fi considerată ca
neproductivă. De aceea, consilierul poate simţi nevoia de a umple pauzele apărute. Această
grabă afectează integralitatea mesajului beneficiarului. Orice mesaj este alcătuit din momente
de tăcere care acţionează ca organizator al mesajului explicit. În consecinţă este necesară
preluarea mesajului clientului ca atare, inclusiv cu momentele de tăcere.
d. Tehnica reflectării
Este o formă avansată a tehnicii parafrazării. Parafrazarea constă în întoarcerea
mesajului clientului într-o manieră prin care acesta sesizează faptul că a fost receptat, analizat
şi, în consecinţă, înţeles de consilier.
e. Tehnica sumarizării
Este tehnica prin care consilierul condensează esenţaunui mesaj sau discurs mai
complex al beneficiarului. Sumarizarea presupune urmărirea discursului la nivel global şi
identificarea elementelor reprezentative.
f. Rezolvarea de probleme
Problema constă dintr-un complex de situaţii, dificil de înţeles şi rezolvat, cu care
beneficiarul este obligat să negocieze în perspectiva dezvoltării personale. Pot exista
probleme la nivelul abilităţii de relaţionare sau a capacităţii de comunicare în situaţii de
conflict. În mod esenţial problema se defineşte prin distanţa care separă starea de fapt de o
stare dezirabilă. Încercarea de reducere a discrepanţei şi de transformare a stării reale conform
dorinţei clientului este împiedicată de obstacole (externe, obiective sau interne). Depăşirea
obstacolelor se face prin alegerea şi susţinerea unor direcţii comportamentale, prin decizie.
Nucleul problemei este determinat de blocarea accesului clientului spre satisfacerea nevoilor
sale vitale. Caracteristic pentru o problemă, după cum este înfăţişată de client, este caracterul
slab definit şi, în consecinţă, dificultatea de înţelegere şi interpretare a situaţiei. Slaba definire
a problemei îi determină aparenţa insolvabilă. Primul pas constă în re-prezentarea problemei
astfel încât să poată avea o soluţie.
Sub aspect cognitiv procesul rezolutiv se fundamentează pe capacitatea de a genera
alternative, de a putea renunţa la fixitatea ficţională în căutarea soluţiilor; de a anticipa
consecinţele soluţiilor alternative pe termen mediu şi lung; de a stabili criterii privind
eficacitatea acţiunilor programate în ordinea monitorizării comportamentului. Se va evalua
raportului dintre efectele reale şi cele anticipate. Dacă distanța dintre acestea este mare se reia
procesul rezolutiv.
g. Personalizarea discursului
Este încurajată utilizarea pronumelui personal eu în loc de pronumele impersonale se.
Prin aceasta se stimulează asumarea propriului comportament.
h. Asumarea responsabilităţii
Consilierea fiind un demers de transformare comportamentală este esențială centrarea
pe beneficiar nu doar a scopului ci și a demersului efectiv de realizare. În acest sens e
important să se ajungă la conștientizarea de către beneficiar a propriei implicări și
responsabilități în tot ce înseamnă consilierea. Acest aspect este foarte important mai ales în
cazul celor care au tendința să atribuie exteriorului cauzele și posibilitățile rezolutive ale
problemelor lor personale.

1.6.Principii deontologice în consilierea educațională (adaptate după Vrasmas, E., 2002,

p.58)
- confidențialitatea – nevoia de a păstra secretul aspectelor discutate;
- respectul individualității – care presupune luarea în considerare a dreptului la respect și
înțelegere a persoanei, la acceptarea sa așa cum este, fără a se emite judecăți de
valoare;
- sinceritatea – presupune abordarea cât mai realistă a situațiilor în activitatea de
consiliere a beneficiarilor;
- recunoașterea propriilor limite presupune ca profesionistul să apeleze la un colaborator
atunci când problemele consiliatului îi depășesc limita de competență;
- negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor beneficiarului se referă la obligația
consilierului de a-i oferi beneficiarului cadrul de analiză, selecție și adoptarea a unor
soluții variate;
- nediscriminarea se referă respectul identității de gen, etnice, culturale, religioase,
sociale a beneficiarului;
- acordarea unor servicii integrate presupune oferirea accesului pentru beneficiar la
serviciile unei echipe multidisciplinare acolo unde este cazul.

1.7.Condiții de bază ale relațiilor de consiliere Nelson-Jones (2009, pp.55 - 59), citându-l
pe Rogers descrie 3 condiții care trebuie să caracterizeze relația de consiliere. Este vorba
despre empatie, privire pozitivă necondiționată și congruență.
Empatia este definită ca fiind un proces activ în care consilierii doresc să știe și să
ajungă să primească înțelesurile și comunicările clienților. Scopul este acela de a se stabili un
flux comunicațional între consilier și beneficiar prin care să se faciliteze accesul la trăirile
clientului. A fi empatic presupune să gândești și să simți ca și cum ai fi celălalt. Un răspuns
empatic presupune:
2. observare și ascultare – observă și ascultă mesajele verbale, nonverbale și
paraverbale;
3. rezonare – simte o parte din emoția beneficiarului;
4. discriminare – discriminează ceea ce este important și formulează un răspuns
în acest sens;
 5. comunicare – emite un răspuns prin care să asigure beneficiarul că a înțeles
gândurile, sentimentele, semnificațiile beneficiarului;
6. verificare – se solicită confirmarea înțelegerii mesajului.
Privirea pozitivă necondiționată are două dimensiuni: nivelul privirii – exprimarea
unor sentimente pozitive față de beneficiar de genul simpatiei, preocupare - și
necondiționalitatea privirii se referă la acceptarea lipsită de judecată a experienței și
autodezvăluirii realității subiective a beneficiarului.
Congruența sau autenticitatea are și ea două dimensiuni: interioară - capacitatea
consilierului de a-și conștientiza în mod corect gândurile, sentimentele și experiențele
semnificative indiferent de natura și intensitatea lor - și exterioară – interacțiune reală cu
beneficiarii, fără măști profesionale false și politicoase, bazată pe comunicare autentică.
Ambele tipuri de congruență au în vedere respectarea nevoilor de dezvoltare ale beneficiarilor
și sunt manifestate strict în măsura în care conduc la progresul acestuia în depășirea
dificultăților pentru care este consiliat.
 

Jocuri utilizate în activitatea de consiliere psihopedagogică (preluate din Materiale

Complementare Utilizabile în cadrul Consilierii. Activităti ludice, Jocuri de cunoastere, ice
breaker, exercitii de energizare. Material realiza în proiectul „Instruire pentru furnizarea de
servicii moderne” Contract nr. POSDRU/169/6.2/S/146756, București, 2015)

Titlul: Fără 3!

Scop: socializarea participanților, viteza de reactive.

Numar de participant: peste 10

Materiale: nu sunt necesare

Durata:5-10 min

Loc de desfasurare: interior

Ritmul: calm

Continut: Participanții vor fi asezați în cerc. Câte unul numără cu glas tare în sensul acelor de
ceasornic.Când numărătoarea ajunge la persoana care trebuie să spună 3 sau multiplu de 3,
acea persoana trebuie să bată din palme. Cine greșește iese din joc.

Titlul: Cine Lipsește?

Scop: memorare, concentrare, amuzament.

Numar de participant: peste 10

Materiale: mici recompense (bomboane)

Durata:5-10 min

Loc de desfasurare: interior

Ritmul :activ

Conținut: Grupul este așezat în camera. O persoană A, iese din camera. Grupul se ridică și
începe să se miște, schimbă locuri, și încă o persoană B, se ascunde. Persoana A, se întoarce
în camera și în 30 de secunde trebuie să ghicească cine lipsește. Dacă ghicește, câștigă o
bomboană, dacă nu reușește să identifice persoana ascunsă, câștigă cel care s-a ascuns.

Ca variație, persoana care pierde poate primi o pedeapsă.

Titlul: Testul aplauzelor

Scop: socializarea participanților, viteza de reactive.

Numar de participant: de la 5 în sus

Materiale: nu sunt necesare

Durata:10 min

Loc de desfasurare: interior

Ritmul: activ

Conținut:  Acest exemplu pentru spargere a gheţii implică fiecare participant şi garantează
multe hohote de râs. De fiecare dată când îţi încrucişezi mâinile, ca atunci când ratezi să baţi
din palme, toţi participanții trebuie să aplaude. Dacă opreşti mâinile la jumătatea distanţei fără
însă să-ţi încrucişezi mâinile, nici un participant nu are voie să aplaude. Distracţia începe
atunci când păcăleşti grupul şi nu îţi încrucişezi mâinile. Variază viteza mişcărilor. Toţi aceia
care greşesc ies afară din joc. Continuă să joci până când va rămâne doar o persoană.
Titlu: Desenează o lună!

Numar de participant: 5- 15

Materiale: un instrument de scris sau o pensula

Durata:10-25 min

Locul de desfasurare: interior

Ritmul: Liniștit

Conținut:

1. Toti membrii grupului stau în cerc pe scaune, inclusive consilierul și 1-2 asistenti
2. Instrumentul de scris sau pensula trece din mâna în mâna pe la fiecare jucator.
Când cineva primește pensula, are sarcina de a desena în aer o lună cât mai frumoasă,
apoi asteaptă evaluarea consilierului, și abia după aceea (obligatoriu) va da pensula
mai departe.
3. Consilierul evaluează fiecare desen, apreciind ca frumoase, numai desenele celor care
au multumit când au primit pensula!
4. Jocul continuă până când, ajutați și de indiciile consilierului și de exemplul pozitiv dat
de consilier, asistenții și cei care s-au prins deja, toți jucătorii descoperă regula.
Titlu: Oglinda
Materiale:-
Durata: 5-10 min
Locul de desfasurare: interior
Ritmul: linistit
Continut: Imitarea cât mai exactă a mișcărilor persoanei din față.
Participanții formează două șiruri, la 2-3 metri distanță între ele. A evita râsul, a menține
liniștea. A menține exactitudinea miscarilor, sincronizarea, etc.(comunicare și nu „la mine e
mai greu”).
Participantii dintr-un sir incep, făcând o serie de gesturi, care sunt copiate, ca într-o oglindă
simultan, de partener. Animatorul dă semnalul inceputului și sfârșitului. Terminând,
participanții rămân la locurile lor, observandu-și colegul. Apoi schimbă rolurile.
Evaluare: În ce rol v-ati simtit mai bine? A dificil să copiem gesturile partenerului?
Titlu: Imităm
Materiale:-
Durata: 10 min
Locul de desfasurare: interior
Ritmul: linistit

Continut: Toată lumea face, zice ceea ce face si zice animatorul, și repetă după el: Mâinile în
față. Degetele mari sus. A ci chi ci chi ci chi Mâinile în față. Degetele mari sus. Genunchii
îndoiți. A ci chi ci chi ci chi Mâinile în față. Degetele mari sus. Genunchii îndoiți. Fundul în
afară. A ci chi ci chi ci chi Mâinile în față. Degetele mari sus. Genunchii îndoiți. Fundul în
afară. Capul pe spate. A ci chi ci chi ci chi Mâinile în față. Degetele mari sus. Genunchii
îndoiți. Fundul în afară. Capul pe spate. Limba scoasă. A ci chi ci chi ci .

Titlu: Ocupă-ţi locul!

Număr de participanţi: 6-15
Materiale:-
Durata : 5-7 min
Locul de desfăşurare: interior , exterior
Ritmul: rapid
Conţinut:
1. Toţi jucătorii cu exceptia unuia, formează un cerc cu faţa spre interior.
2. Jucătorul aflat în exterior, incepe să alerge în jurul cercului. La un moment dat, acesta
atinge pe umăr un jucător din cerc(la alegerea sa) și continuă alergarea.
3. Jucătorul atins pe umăr iese imediat din cerc și începe să alerge și el în jurul cercului,
dar în sens opus faţă de primul jucător. În cerc rămîne astfel un loc liber.
4. Când cei doi jucători se întâlnesc, îşi dau mâna, spun SALUT, şi îşi continuă alergarea
fără a schimba sensul de deplasare de până atunci.
5. Cei doi jucători încearcă să ocupe locul rămas liber în cerc. Cel care ajunge primul
ocupă locul în cerc, iar celalalt continuă alergarea, atingând pe umăr un alt jucător și aşa mai
departe.
6. Pot fi atinşi pe umăr doar jucătorii care nu au mai jucat o dată.
7. Jocul se încheie cînd toţi jucătorii au alergat în jurul cercului și s-au salutat cu cineva.

Titlu: Sculptura caracterelor

Scop: Îmbunătățirea cumunicării nonverbale

Număr de participanţi: 10-30 participanti (trebuie să fie număr par de participanți)

Materiale: fișe de hartie

Durata: 10-30 min

Conținut:

Toți participanții se așează în cerc.

Participanții formează perechi.

Fiecare pereche, va primi câte o fișă pe care este scrisă o dispoziție (iubire, dragoste,
frică,dezamăgire, victorie, deprimare etc). Participanții trebuie să țină secret ce este scris pe
fisă.

Fiecare pereche iese pe rând în centru . Unul din membrii perechii ca fii sculptorul, iar celalalt
lutul. Sculptorul va fi cel care va mișca picioarele, mâinile, capul, lipind expresia feței și
creând sculptura.

Grupul trebuie să ghicească ce dispoziție a încercat să sculpteze perechea.

Jocul continuă până participă toate perechile.

Titlu: Culorile Preferate

Scop: Îmbunătățirea cumunicării interpersonale

Număr de participanţi: toată grupa

Materiale: -

Durata: 10-30 min

Conținut: Recomandăm folosirea acestui joc la un grup care are probleme cu comunicarea
interpersonală. Adună participanții și explică-le că ai dori să-i cunoști mai bine. Pentru
aceasta, fiecare să se gândească la culoarea sa preferată, iar la semnalul consilierului( de
exemplu: 1,2, gata!), să o strige cu toții cât mai tare. Apoi întreabă câțiva participanți dacă
pot preciza culoarea preferată de vreunul din colegii/vecinii lor. Foarte probabil că majoritatea
nu vor reuși să o facă. Întreabă-i DE CE nu pot preciza.

Acest mic joc, lămurește foarte bine participanții că pentru o bună comunicare e nevoie și să
vorbești și să asculți. În plus, ca să poată comunica, fiecare va vorbi când îi vine rîndul.

Titlu: Maşina de spălat

Scop: Identificarea calităţii, stimulare comunicare pozitivă
Număr participanţi: minim 10
Materiale: nu sunt necesare
Durata: 5-10 min
Loc de desfăşurare: interior- exterior
Ritm: Calm
Conţinut: Se formează două şiruri de persoane, faţă în faţă. Un voluntar, cel care rămâne
fără pereche sau aminatorul trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Când
ajunge în dreptul primei perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare
participant la joc pune mâna pe umăr şi îi spune o caracteristică, o calitate personală sau
o vorbă bună. Cel „spălat” mulţumeşte şi trece mai departe.
Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al comunicării! Neapărat trebuie
să treacă prin „maşina de spălat” persoanele triste, timide, negativiste, pentru a le ridica
moralul, pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să gândească
pozitiv.
 
 EXEMPLE DE INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE CONSILIERE
PSIHOPEDAGOGICĂ

Categorie  Detaliere activitate

Titlu   Luarea deciziei în carieră – analiza SWOT 
Durată  40 de minute
 
Grup țintă  
(clasă, precondiții – unde e  Elevi de liceu – maxim 25 in grup, să se poată discuta 
cazul) 
 
Obiectivele  
‐ la ce ne propunem 
concret să ajungem la  ‐ realizarea unei analize SWOT pentru luarea unei decizii în orientarea școlară 
finalul sesiunii, ce să știe,  sau profesională 
ce să poată participanții 
etc; 
- Se începe cu un exercițiu de ice-breaking centrat pe autocunoaștere
- Se discută frontal despre nevoile lor de informare în domeniul carierei
- Se prezintă proiectul, cu accent pe ghidul pentru carieră și pe măsura în
Desfășurare propusă  care acest instrument corespunde nevoilor de orientare a elevilor
- Se prezintă analiza SWOT ca instrument de analiză a resurselor și
Pas cu pas, ce se întâmplă 
nevoilor în luarea deciziei de orientare școlară sau profesională
în sesiune 
- Elevii fac analiza SWOT și apoi, cei care doresc, o discută cu întregul
grup cu intervenția propunătorului de activitate, acolo unde este cazul.
- Se solicită feedback ș se dă feedback elevilor despre activitatea
desfășurată.
Materiale necesare  Tablă, foi de hârtie.
Alte observații 
 

   
 Chestionar pentru părinţi
 

1.Numele şi prenumele copilului (complet): 

______________________________________________________________________________ 

2.Data naşterii: ziua________, luna____________________,

anul_______________________

3.Locul naşterii: localitatea________________________,

judeţul_______________________

4.Codul numeric personal al

copilului:_____________________________________________

5.Date despre părinţi:

A.Tatăl:

a) numele şi prenumele (complet):

___________________________________________________________________________

b)
profesia:____________________________________________________________________

c) ocupaţia în prezent, locul de muncă şi

funcţia:____________________________________

___________________________________________________________________________

d) naţionalitatea:____________________________________________________________

e) religia:___________________________________________________________________

B. Mama:

a) numele şi prenumele (complet):

___________________________________________________________________________

b)
profesia:____________________________________________________________________

c) ocupaţia în prezent, locul de muncă şi

funcţia:____________________________________

__________________________________________________________________________
d) naţionalitatea:____________________________________________________________

e) religia:__________________________________________________________________

6. Specificaţi religia cărei confesiuni doriţi să o înveţe la

şcoală:________________________

7. Adresa unde locuieşte elevul (exactă şi

completă):_________________________________

___________________________________________________________________________

8. Numere de telefon: - mama_________________________________________________

- tata___________________________________________________

Bunici (unde este cazul)______________________________________________________

9. Câţi fraţi/surori are copilul:_________________________________________________

(dacă are frate sau soră care frecventează această şcoală, precizaţi numele, prenumele şi
clasa în care învaţă)__________________________________________________________

___________________________________________________________________________

10.Cu cine locuieşte copilul (enumeraţi persoanele şi gradul de rudenie; de exemplu:

tata, mama, fraţi, bunici, unchi
etc.):___________________________________________________

___________________________________________________________________________

11. Ce cluburi sportive sau cursuri frecventează copilul:___________________________

___________________________________________________________________________

___________________________________________________________________________

12. Grădiniţa pe care a frecventat-o copilul:_____________________________________

___________________________________________________________________________

13. Vă rog să precizaţi dacă copilul d-voastră suferă de vreo boală

cronică:____________________________________________________________________
___________________

Vă rog să comunicaţi orice schimbare survenită în informaţiile din acest chestionar

pe parcursul anului şcolar.

Vă mulţumesc pentru înţelegere!

 FIŞA DE CARACTERIZARE PSIHOLOGICĂ A ELEVULUI 
 

     I. DATE GENERALE  

1. Numele şi prenumele_______________________________ 
2. Data şi locul naşterii________________________________ 
3. Şcoala/liceu______________________________ 
4. Clasa__________ 
5. Localitatea____________________ 
6. Starea generală de sănătate___________________ 
7. Probleme speciale de sănătate____________________________ 
     II. DATE DESPRE FAMILIE 

1. Ocupaţia părinţilor: tata  
2. Mama: __________________________ 
3. Fraţi/surori (câţi ce vârstă au): ___________________________________ 
4. Componenţa familiei: __________________________________________ 
5. Climatul din familie: ___________________________________________ 
     III. DATE PRIVIND SITUAŢIA ŞCOLARĂ 

1. Rezultate: 
 Foarte bune la______________________________________  
 Bune la ___________________________________________  
 Satisfăcătoare la ____________________________________  
 Nesatisfăcătoare la __________________________________ 
2. Interese şcolare deosebite pentru 
3. Stilul de muncă şcolară pe discipline:  
a) cum lucrează/învaţă: 
                □ sistematic, organizat la_________________________________  

□ inegal, cu salturi la____________________________________ 

□ neglijent, leneş la______________________________________ 

□ foarte ambiţios la______________________________________ 

□ mari lacune în cunoştinţe la______________________________ 

b) autonomie, activism, creativitate: 
□ intensiv, creativ la______________________________________ 

□ manifestă uneori iniţiativă, independenţă la__________________ 

□ se conformează cu regulile modelului_______________________

□ nesigur, fără iniţiativă la_________________________________ 

□ activ la_______________________________________________ 

□ participă selectiv, când este obligat la_______________________ 
 4. Conduita elevului la lecţie şi în clasă: 
a) Conduita le lecţie:                                         b) purtarea în general 
□ atent, participă activ, cu interes                     □ exemplară, ireproşabilă   

□ atenţi aşi interesul fluctuante                         □ corectă, cuviincioasă

□ de obicei pasiv                                               □ cu abateri comportamentale relativ  

□ prezent doar fizic, cu frecvente distrageri       frecvente dar nu grave

□ abateri comportamentale grave

5. Conduita în grup, integrarea socială a elevului 
                a)   participarea la viaţa de grup: 

                  □ mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ 

                  □ participă la activitatea grupului numai dacă este solicitat 

                  □ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive 

  □ comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei şi propuneri 

            □ activ sociabil, cu iniţiativă 

           b)  cum este văzut de colegi: 

                  □ bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el/ea 

                  □ bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el 

                  □ preocupat mai mult de sine, individualist 

                 c)   colegi îl apreciază pentru: 

                  □ rezultatele la învăţătură 

                  □ performanţe extraşcolare 

                  □ pentru că este prietenos 

     IV. DATE PSIHOLOGICE. Procese cognitive 

1. Percepţia:  
2. Memoria:  
3. Gândirea:  
 

     V. DATE PSIHOLOGICE. Trăsături de personalitate: 

1. Temperamentul: 
 □ puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la 
solicitări,  

      □ cu tendinţe de dominare a altora 

□ exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, nestatornic 

□ calm, controlat, reţinut, lent uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la 
solicitări repetate 

□ hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios 

□ tip combinat 

2. Emotivitate: 

□ foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitate 

□ emotiv, dar fără reacţii dezadaptive 

□ neemotiv, îndrăzneţ 

3. Dispoziţie afectivă predominantă: 

□ vesel, optimist 

□ mai mult trist, deprimat 

4.Însuşiri aptitudinale: 

□ lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare 

□ rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie 

□ lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp 

      5.Trăsături de caracter: 

a) atitudini faţă de muncă 

            □ pozitive 

            □ negative 

      b) atitudini faţă de alţii: 

      □ pozitive 

      □ negative 

c) atitudini faţă de sine: 

            □ pozitive 
             □ negative 

       6.Aptitudini speciale(orientare profesională): 

     VI. RECOMANDĂRI PSIHOLOGICE 

      5.Trăsături de caracter: 

a) atitudini faţă de muncă 

            □ pozitive 

            □ negative 

      b) atitudini faţă de alţii: 

      □ pozitive 

      □ negative 

c) atitudini faţă de sine: 

            □ pozitive 

            □ negative 

       6.Aptitudini speciale(orientare profesională): 

   
 TEMA ACTIVITĂȚILOR

DE CONSILIERE CU PĂRINȚII

CLASA a IV-a B

ANUL ȘCOLAR 2017 - 2018

SEMESTRUL I

NR. DATA TEMA ACTIVITĂȚII MIJLOC DE

CRT REALIZARE
Prezentarea
proiectului de
parteneriat școală-
1. 13.09.2017 ,,Împreună vom reuși!’’ familie;
Dezbatri;
Propuneri.

2. 20.09.2017 Programul zilnic al copilului la școală și Material

acasă informațional;
Dezbateri

3. 27.09.2017 ,,Știm să fim generoși?” Dezbateri

4. 4.10.2017 Educația incluzivă- educația pentru toți Referat;

copiii Dezbateri

5. 11.10.2017 Influențele ecranului asupra dezvoltării Referat;

copiilor Dezbateri

6. 18.10.2017 Hiperactivitatea la copiii școlari Prezentare referat;

Dezbateri

7. 25.10.2017 ,,Cum ne protejăm de gripă?” Invitat medicul

școlar;
Dezbateri

8. 8.11.2017 ,,Cum să devin un părinte bun/ Discuții pe tema

competent?” subiectului

9. 15.11.2017 ,,Cum îmi petrec timpul liber împreună cu Dezbateri;

copilul meu? Sugestii;
Propuneri
10. 22.11.2017 Corectarea comportamentelor negative ale Referat;
copiilor Discuții, tip masă
rotundă

Activitate comună
de colectare de
haine și jucării
11. 29.11.2017 ,,Sacul lui Moș Nicolae” pentru copiii
defavorizați

12. 6.12.2017 ,,Vine, vine, Moș Crăciun!” Activitate artistică:

colinde de Crăciun;
Împodobirea
bradului din sala
de clasă, împreună
cu părinții

13. 13.12.2017 ,,Dăruind vei dobândi!” Activitate

caritabilă: donarea
de cadouri (jucării,
haine, diverse)
pentru copiii
defavorizați
Dezbateri, tip masă
14. 20.12.2017 ,,Jocul și jucăriile copilului meu” rotundă

15. 17.01.2018 ,, Vreau să fiu prietenul tău!” Jocuri;

Discuții

16. 31.01.2018 ,,Cei șapte ani de-acasă”- norme de Dezbateri;

comportare în familie și la școală Joc de rol

17. 1.02.2017 Copiii și limbajele iubirii Prezentare referat;

Dezbateri

   
 TEMA ACTIVITĂȚILOR

DE CONSILIERE CU PĂRINȚII

CLASA a IV–a B

ANUL ȘCOLAR 2017 - 2018

SEMESTRUL al II-lea

NR. DATA TEMA ACTIVITĂȚII MIJLOC DE

CRT. REALIZARE

1. 14.02.2018 ,,Meseria de părinte se învață” Discuții pe tema

dată

2. 21.02.2018 ,,Părinți responsabili- copii responsabili!” Dezbateri

3. 28.02.2018 ,,Cât de bine îți cunoști copilul?” Chestionar părinți;

Discuții

4. 7.03.2018 ,,Un zâmbet, o floare, o rază de soare...” Activitate practică;

Program artistic

5. 14.03.2018 Bariere în comunicarea părinte/ copil Referat;

Discuții

6. 21.03.2018 ,,Când și cum e bine să recompensăm/ Dezbateri;

sancționăm copilul?’’ Sugestii

7. 28.03.2018 ,,Fii un model pentru copilul tău!” Discuții pe tema

dată;
Dezbateri

8. 11.04.2018 „Bucuria Învierii” Povestire;

Activitate practică
de vopsire a ouălor

9. 18.04.2018 „Cum să procedez?” Gestionarea

situaţiilor de criză
în socializarea
copilului scolar mic
( ce sunt normele şi
regulile, cum învaţă
copilul regulile,
 intervenţii în
situaţiile de criză)

10. 25.04.2018 Violența fizică și verbală în familie sau la Prezentare referat

școală despre drepturile
copilului;
Dezbateri

11. 2.05.2018 Factoriaieșeculuișcolar Prezentare referat;

Dezbateri

12. 9.05.2018 ,,Ce, cât, când și cum mănâncă copiii noștri Discuții libere;
pentru a fi sănătoși?” Prezentare pliante
adecvate temei

14. 16.05.2018 „Stop alimentelor procesate!” Prezentare material

informaţional;
Dezbateri

Săptămâna ,,Școala Altfel”

15. 30.05.2018 ,,Sănătatea mediului, sănătatea noastră!’” Drumeție ecologică

împreună cu
părinții

16. 6.06.2018 ,,Mâine, eu voi fi în clasa IV!” Activitate

demonstrativă;
Joc de rol

 
 EU SI CEILALTI 

‐ Roluri, Reguli şi Responsabilitati ‐ 

Roluri _______________ Reguli ______________ Responsabilitati 

Fiu/fiică     

Frate/soră     

Elev/elevă     

Prieten/prietenă     

Coleg/cologă     

Nepot/nepoată     

Iubit/iubită     

Soţ/soţie     

Selectaţi cele mai eficiente reguli şi responsabilitati pe care vi le asumaţi în rolurile 
respective. 
www.scribd.com/document/109464905/Consiliere‐educationala  

   
 CONSECINŢE 

Notaţi posibilile consecinţe ale următoarelor probleme: 

Problema  Consecinţe
‐ dacă lipseşti de la ore  … 

‐ dacă nu Tnveţi  … 

‐ dacă loveşti un coleg  … 

‐ dacă e§ti nerespectuos fata de  … 
profesori 
‐ dacă falsifici notele din carnet  … 

‐ dacă fumezi  … 

‐ dacă furi  … 

‐ atunci când consumi droguri  … 

‐ atunci când nu dormi suficient  … 

‐ dacă devii alcoolic  … 

‐ dacă mănânci prea mult/puţin  … 

‐ atunci când te cerţi cu părintii  … 

‐ atunci când e§ti bolnav  … 

‐ când nu te cunoşti pe tine însuţi  … 

www.scribd.com/document/109464905/Consiliere‐educationala 

   
 PROGRAM SĂPTĂMÂNAL 

Activitatea  Timpul estimat
Studiu  … 

Somn  … 

Hrană  … 

Timp petrecut în familie  … 

Transport  … 

Cumpărături şi ale activitati  … 
personale 

Prieteni §i alte relaţii importante  … 

Telefon  … 

Timp liber/Hobby  … 

Viata spirituals  … 

Altele  … 

   
www.scribd.com/document/109464905/Consiliere‐educationala 

   
 Lista persoanelor pe care pot conta în diferite situaţii 

Situaţia Persoana care mă poate ajuta 

‐ când nu‐mi pot face temele  ... 

‐ când sunt singur  ... 

‐ când sunt bolnav  ... 

‐ când nu am încredere în mine  ... 

‐ când mă plictisesc  ... 

‐ când sunt obosit  ... 

‐ când mă cert cu un prieten  ... 

‐ când am un accident  ... 

‐ când iau o notă mică  ... 

‐ când mi‐e teamă  ... 

‐ când sunt nemulţumit  ... 

www.scribd.com/document/109464905/Consiliere‐educationala 

   
Bibliografie

 Balaș, E., Marșieu, A., (2004), Consiliere. Aplicații la elevii cu deficiențe de vedere, Editura
Școala Vremii, Arad
 Băban, A., (2001), Consiliere educaţională. Ghid pentru orele de dirigenţie, S.C.Psinet,
S.R.L., Cluj Napoca
 Cocoradă, E., (2010), Introducere în teoriile învățării, Polirom, Iași
 Dumitru Al. I., (2008), Consiliere Psihopedagogică, Ed. Polirom, Iași
 Dughi, T., (2014), Consiliere educațională. Abordări aplicative, Editura Eikon, Cluj Napoca
 Enăchescu, C. (2008), Tratat de psihologie morală, Polirom, Iaşi
 Georgescu, M., (2004), Introducere în consilierea psihologică -:Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti
 Gherguț, A., (2011), Evaluare și intervenție psihoeducațională, Polirom, Iași
 Huber, W., (1997), Psihoterapiile, Editura Ştiinta şi Tehnică, Bucureşti
 Matthews, G., Deary, J. I., Whiteman, M.C., (2012), Psihologia personalității – Trăsături,
cauze, consecințe, Polirom, Iași
 McIntire, S.A., Miller, L.A., (2010), Fundamentele testării psihologice, Polirom, Iași
 Nelson-Jones, R., (2009), Manual de consiliere, , Editura Trei, București
 Radu N., (2007), Teste psihologice pentru orientarea în carieră și autocunoaștere, Editura
Polirom, Iași
 Roman, A., Balas, E., (2014), Proiectarea situatiilor de invatare scolara, Ed. Eikon, Cluj-
Napoca
 Vrasmas, E., A., (2002), Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, Buucrești