Program de consiliere de grup

rațional – emotivă și cognitiv - comportamentală

Titlul proiectului:
“Suntem cu toții diferiți! Ce te face special!”
Problema: Neasumarea responsabilităţilor datorate unei imagini de sine negative.
Argument: Elevii încearcă să evite sarcinile de lucru mai dificile, indiferent cărei arii
curriculare se încadrează, din dorinţa de a evita eşecul, de teama de a încerca, sunt rezistenţi la
schimbare chiar dacă aceste schimbări sunt în beneficiul lor. De cele mai multe ori afirmă: “Nu
pot!”fără să dorească să înțeleagă cerința sau fără ca măcar să încerce rezolvarea sarcinii.
Imaginea de sine sau "cum ne vedem", se referă la modul în care ne percepem propriile
noastre caracteristici fizice, emoționale, cognitive, sociale și spirituale.
Modul în care ne percepem depinde de gradul de autostimă (autoapreciere, autorespect,
autoacceptare) pe care îl avem. Astfel, dacă ne acceptam pe noi insine, daca ne apreciem pentru
ceea ce facem bine - aceasta contribuie la autorespectul și încrederea în sine - dacă acceptăm că
avem și slăbiciuni fără să ne criticăm în permanență pentru ele - aceasta constituie baza toleranței
față de sine și, implicit, față de alții - putem trăi confortabil din punct de vedere emoțional.
Totuși este bine să existe mereu un echilibru între autoapreciere și autocritică, nici una din cele
două extreme nefiind eficientă.
Cum ne dăm seamă dacă avem o imagine de sine pozitivă sau negativă? Toti avem ceea
ce se cheama "vocea interioară". Daca această voce interioara are tendința spre un discurs
pesimist, negativ și autocritic cu ambiții neîmplinite spre perfecțiune este clar ca imaginea de
sine a persoanei respective este negativă.
De ce este importanta imaginea de sine ?
Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele. Cand ai o imagine de sine bună îți poți
îndeplini obiectivele pentru că, o imagine de sine bună îti dă entuziasm, energie și determinarea
necesare pentru acest lucru iar obstacolele sunt percepute ca provocări ce trebuiesc depășite
pentru atingerea obiectivelor. O imagine de sine bună te face sa relaționezi armonios cu ceilalți,
prin atingerea obiectivelor poți avea performanțe profesionale, succes social, etc.
O imagine de sine negativă te face sa-ți scadă motivația sau chiar o anihilează prin lipsa
încrederii în forțele proprii ("ce rost are sa încerc oricum nu voi reuși", "e greu", "nu sunt în
stare" etc.) ducând, mai departe, la comportamente de evitare ("nu voi participa la la activitate/
concurs deoarece nu sunt suficient de bun, deci nu are rost...").

1
 A se observa că o imagine de sine negativă este capabilă sa creeze un cerc vicios din care
copilului îi este greu sa iasă : nu face anumite lucruri pentru că nu se crede în stare iar după ce
renunță la a face lucrurile respective se autoculpabilizează și se critică și mai tare, întărindu-și,
astfel, convingerile negative despre sine și alimentând dialogul interior negativ.
În concluzie : când îți acorzi suficientă valoare îți atingi mai usor obiectivele pentru că a
avea încredere în sine, în forțele proprii te face să-ți mobilizezi exact resursele de care ai nevoie
să depășești obstacolele și să mergi în direcția dorită; când nu îți acorzi suficientă valoare
negociezi mai slab, comunici mai greu, acționezi cu mai multă frică sau eviți să acționezi și "îți
pui singur bete în roate". Când nu iti acorzi valoare anihilezi resursele de care ai avea nevoie
pentru a întreprinde ceva.
Imaginea de sine contribuie la evaluarea realității
Cand ai o imagine de sine bună poți afirma : "pot să fac acest lucru sau măcar pot încerca"
cand ai o imagine negativă de sine afirmi : "nu pot să fac acest lucru este prea greu, nu voi fi în
stare".
Diferența este că cel cu imaginea bună de sine va avea ocazia să-și demonstreze dacă poate
sau nu, dezvoltând convingeri realiste despre sine printr-o perceptie corectă a capacităților dar și
slăbiciunilor. Cel cu imaginea negativă de sine nu va avea decât ocazia de a se închide în cercul
vicios descris mai sus, întărindu-și astfel convingerile negative.
De unde vine imaginea de sine ?
Bazele modului în care se percep elevii vine din copilărie, atunci cand noi înca nu au un
sistem de valori la care să se raporteze. Părinții sunt primii oameni care pot aprecia pentru ceea
ce fac sau pot penaliza pentru lucruri greșite. De exemplu o atitudine extrem de critică a
părinților face copilul să înțeleagă ca nu e suficient de bun, ca "nu e perfect".
O atitudine extrem de permisiva cu laude exagerate și lipsa penalizarilor face ca viitorul "om" să
aibă o părere extrem de bună de sine dar exagerată și nerealistă fapt care va fi "penalizat" în
viitoarele lui relații.
Acestea sunt doar doua atitudini părintesti extreme care pot orienta imaginea de sine într-o
direcție sau alta, existând și altele.
În concluzie : echilibrul dintre critica și laudă este în primul rând responsabilitatea
părinților, așa vor ști și copiii și viitorii adulți să îl mențină.
Tot părinții sunt primii care sădesc în interiorul copiilor lor baza sistemului de valori la care
se vor raporta, adulți fiind, atunci când își vor contura imaginea de sine.
Consecinţe ale imagini de sine negative / pozitive
Imagine de sine negativă:
• Scăderea performanţelor şcolare datorită subestimării resurselor, neasumării
responsabilităţilor;
• Relaţii nearmonioase în cadrul colectivului de elevi: lipsa de respect faţă de sine
favorizează lipsa respectului manifestat faţă de ceilalţi colegi; în timpul conflictelor se
învinovăţesc excesiv sau îi critică pe ceilalţi; nerespectând drepturile celorlalţi şi valoarea lor,
afectează relaţiile cu aceştia;
Imagine de sine pozitivă:
2
• Creşterea performanţelor şcolare (persoana îşi estimează corect resursele, îşi asumă
responsabilităţi în conformitate cu cerinţele şi resursele proprii);
• Dezvoltarea comportamentului prosocial , relaţii bune cu colegii şi prietenii de aceeaşi
vârstă (elevii îşi pot pune în evidentă calităţile fără a le devaloriza pe ale celorlalţi);
Modalităţi de manifestare a imaginii de sine negative:
• evitare – atitudine de genul “dacă nu încerci nu greşeşti”. Retragerea şi
comportamentele timide, de evitare a confruntării cu problemele sunt indici ai imaginii de sine
negative;
• agresivitate defensivă – un elev cu o imagine de sine negativă compensează atacând
sursa frustrării (îl ironizează pe un coleg care a luat un calificativ mai mare);
• compensare – un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizează importanţa
şi încearcă să aibă succes la altele, pe care ajunge să le considere mai importante;
• motivaţie scăzută – un elev cu o imagine de sine negativă va manifesta lipsă de
încredere în forţele proprii. În consecinţă, el va fi mult mai puţin motivat să iniţieze sau să se
implice în diverse activităţi, deoarece nu se va simţi în stare să le finalizeze cu succes;
• rezistenţa – elevii încearcă să îşi “conserve” imaginea de sine şi manifestă rezistenţă la
schimbări, chiar dacă aceste schimbări pot fi în beneficiul lor. Elevii cu o imagine de sine
negativă sunt mai rezistenţi la schimbare, reducând astfel riscul unui eşec în situaţii dificile;
Scopul consilierii:    Dezvoltarea capacității de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive
faţă de sine
Obiective specifice:
O1 să identifice elemente definitorii ale propriei personalităţi 
O2 să-şi construiască o imagine de sine pozitivă
O3 să-şi dezvolte stima de sine
Grup ţintă: 15 elevi din clasa a II-a B, de la Școala Gimnazială Râșca
Durata programului: 5 ore (5 şedinţe distribuite pe parcursul a cinci săptămâni)

I activitate

3
 ”Imaginea de sine”- importanța și conștientizare acesteia
Durata: 1oră
Tema: ”Imaginea de sine”- importanță și conștientizare
Scop: familiarizarea conceptului de imagine de sine și importanța acesteia
Competenţe:
- dezvoltarea capacității de conștientizare a importanței dezvoltării unei imagini de sine pozitive;
-să descopere calitățile și realizările care le satisfac confortul emoţional şi le dezvoltă imaginea
de sine;
Tipul activităţii: activitate de grup și individuală
Materiale necesare: videoproiector, flipchart, foi, pixuri, carte cu povești terapeutice.
Spargerea gheții (5 minute) Elevii vor primi post-it-uri colorate, pe care îşi vor scrie
numele, în scopul individualizării şi cunoaşterii lor. Apoi, elevii se aşează în cerc şi primesc
o minge , care trece pe la fiecare participant, în timp ce acesta îşi spune numele
şi spune cum se simte în ziua respectivă. Pentru a facilita exprimarea stării fiecăruia, elevii
pot face comparaţie cu un animal („mă simt greoi ca un elefant”, „ma simt puternic ca un
leu”, „mă simt energic ca o albină”...). Rolul este acela de a identifica starea în care se află,
de a intra în contact cu ei şi de a exprima mai multe emoţii.

Descrierea activităţii
O poveste
"Un rege își puse curtea la o încercare pentru un post important. Numeroși
oameni puternici și întelepti se aflau în jurul lui.
"Înțelepților - spuse regele - am o problemă și vreau să văd care dintre voi
este în stare sa o rezolve."
Îi conduse pe oameni la o ușă enormă, mai mare decât văzuseră vreodată.
Regele le explica :
"Aici vedeti cea mai mare și mai grea ușă din regatul meu. Care dintre voi poate să
o deschidă ?"
Unii dintre curteni scuturară doar din cap. Alții, care se numărau printre cei
întelepți, se uitară la ușa mai de aproape, dar recunoscură ca nu pot sa o facă. Când
întelepții spuseră asta, restul curții consmiții că această problemă este dificil de
rezolvat. Un singur vizir se duse la ușă. O examina cu ochii și cu degetele, încerca
mai multe posibilități de a o deschide și, în cele din urmă, o trase cu o smucitură
puternică. Și usa se deschise. Fusese lasată întredeschisă numai, nu închisă
complet, și nimic altceva nu fusese necesar, decât bunavoința de a realiza ceva și
curajul de a acționa cu îndrăzneală.

4
 Regele spuse : "Tu vei primi postul de la curte, pentu că tu nu te bizui doar pe
ceea ce vezi sau auzi; tu îți pui propriile puteri în joc și ai curajul să riști o
încercare."
(Nossrat Peseschkian, "Povesti orientale ca instrument de psihoterapie")
Discuții
Se pot întelege din această poveste câteva aspecte :
 modul în care ne percepem forțele proprii determină modul în care evaluăm realitatea
o imagine bună de sine ne determina "să riscăm o încercare", acceptând în același timp ca s-ar
putea să realizam ceva sau s-ar putea să eșuăm dar, oricum, merită să încercăm
 imagine negativă de sine ne face sa evităm o acțiune evaluând-o ca fiind peste puterile
noastre
 imagine negativă de sine ne face influențabili la părerile negative ale celorlalti pe care le
luăm "de bune" și le adaugăm la părerile noastre negative despre noi înșine
Întrebări: 1. De ce părerea celorlalți contează ? sau mai logic ”Pentru cine contează părerea
celorlalți?
Răspunsul este simplu : părerea celorlalți conteaza pentru cei care nu au consolidată imaginea de
sine și, în mod specific, pentru cei care, la bază, nu au o imagine bună de sine având nevoie în
permanență să se raporteze la exterior. Apare astfel neliniștea, nemulțumirea, incertitudinea și
cercul vicios al anxietății, depresiei, anorexiei, bulimiei, etc.
2. Ce putem face? (Temă pentru acasă până la următoarea întâlnire.)
- faceți o listă cu realizările până în prezent;
- analizați obiectiv ce calități ați folosit pentru realizarea lor ;
- "sărbatoriții" orice succes, laudați-vă în sinea voastră pentru realizarea oricărui lucru pentru ca
voi l-ați "băgat în traistă" ( idee aplicată de la proverbul ”Dumnezeu îți dă dar nu îți bagă în
traistă”), ați fi putut trece foarte bine pe lângă el ... neavând curajul să riscați o încercare ... sau
ați fi putut pur și simplu să nu aveți curajul să doriți lucrul respectiv din credința că nu-l puteți
obține.
- transformati eșecul în feed-back : decât să vă blamați pentru că ați eșuat mai bine analizați ce
nu a mers bine și puteți îmbunătăți pe viitor sau ce ați greșit și puteți să nu mai repetați în viitor.
Începeți cu pași mici, pașii mari vă pot dezechilibra.
Aveți răbdare și fiți perseverenți în această tehnică, veți face pași mici dar siguri și stabili.
Realizarea obiectivelor personale, indiferent cât de mici, contribuie la întărirea autostimei și
îmbunătățește imaginea de sine.
Temă pentru acasă
Realizarea unui jurnal cu dublă intrare care să răspundă la următoarele întrebări:
1. Ce mi-am propus să realizez?
2. Ce am realizat?
3. Ce voi face să îmbunătățesc/ să schimb la ce am realizat?

5
 Activitatea a II- a
Comportament -emoție -gând
Scopul: Dezvoltarea conștiinței emoționale
Competențe:
O1- să-și dezvolte un vocabular adecvat pentru exprimarea emoţională;
O2- Să înveţe că emoţiile îşi au rădăcinile în gânduri şi idei;
O3- să înveţe să facă diferenţa între emoţie şi comportament;
Se discută în grupuri de câte 3 despre modul în care s-au simțit citind situațiile date pe fișă
și fiecare copil împărtășește ce emoție a notat în dreptul fiecărei situații.
Elevii vor completa o fișă individuală “Gândesc/simt” (Vernon, A.,2006) ce presupune
exercițiu de asociere liberă a situațiilor date cu emoția trăită de fiecare dintre aceștia.

Tip de activitate: activitate individuală, față în față/ online

Materiale necesare: flipchart, foi, pixuri, carte cu povești terapeutice.
Spargerea gheții: Jocul ,,Salutul complimentelor” (durata: 5 minute)
Elevii se salută între ei, făcându-și complimente (ex. Bună dimineaţa, Ana! Îmi place cum ţi-ai
aranjat astăzi părul. Îţi stă bine. Şi ai o bluză frumoasă!). Ei vor continua să se salute între ei,
până în momentul în care fiecare a primit un compliment.

Anexa 1. (Vernon, A., 2006)

FIȘĂ de LUCRU

GÂNDESC/ SIMT
1.Mergi cu bicicleta, când pe stradă un alt copil strigă : „Hei, tu! Nu-mi fura bicicleta! Adu-mi
înapoi bicicleta!"
Emoţie:_____________________________________________
Apoi, când te opreşti şi te pregăteşti să îi spui că este bicicleta ta, celălalt copil se uită
mai bine şi spune "O, îmi pare rău, am crezut că era a mea. Tocmai mi-am cumpărat şi eu
una cu banii pe care i-am strâns de doi ani."
Emoţie: ____________________________________________
2.Eşti în magazin şi o femeie aproape te dărâmă, fugind spre ieşire.
Emoţie:_____________________________________________
Peste câteva minute auzi pe cineva spunвnd că aflase că copilul ei fusese dus de urgenţă
la spital.
Emoţie:_____________________________________________
3.Mergi spre clasă pe culoarul şcolii şi, din greşeală, dai peste o fată din clasa a cincea. Aceasta
se întoarce şi ţipă la tine, spunându-ţi ce fraier chior eşti.
Emoţie:____________________________________________
Mai târziu, în aceeaşi zi, îşi cere scuze, spunвnd că era într-o dispoziţie proastă, pentru că
învăţase pentru lucrarea de la istorie, şi, cu toate acestea, a luat o notă mică.

6
 Emoţie:____________________________________________

Consilierul va dirija o discuțe personalizată, se vor formula concluziile, se vor adresa întrebări
copiilor .
*Ce ați avut în vedere când ați asociat emoții cu gândurile voastre?
*Ce ați aflat nou despre dvs.?
* De ce credeți că vi s-au modificat emoțiile în fiecare dintre situațiile descrise?
* De ce credeți că unii dintre voi ați avut emoții diferite?
* De ce credeți că se schimbă emoțiile?
*Ce ați învățat din această experiență?
Concluzia: Atunci cînd modul de a gândi se schimbă sau dispunem de informații noi, emoțiile
pot suferi modificări. Ne putem modifica emoțiile personale modificându-ne gândurile sau
ideile.

Anexa 2 a)
FIŞA de LUCRU
” SIMT /ACȚIONEZ”

Treceţi cuvintele despre emoţii la titlul emoţia. Apoi, la titlul

Instrucţiuni:
comportamente, treceţi câteva modalităţi în care v-aţi comportat când aţi trăit emoţia
respectivă.

1. EMOȚIA COMPORTAMENTE:
____________

2. EMOȚIA COMPORTAMENTE:
____________

3. EMOȚIA COMPORTAMENTE:
____________

7
 Anexa 2.b )

BILEŢELE cu denumirile EMOŢIILOR: groaznic, plin de ură, bucuros, fericit,

speriat, relaxat, mulțumit, trist, vinovat, îngrijorat, furios, rușinat, descurajat, rănit.

groaznic bucuros
plin de ură fericit
speriat relaxat
furios mulţumit
ruşinat trist
descurajat vinovat
rănit Ingrijorat
Evaluare a activității ”Oglinda”: Pe o coală de hârtie de flipchart , consilierul va lipi 3 ovaluri
colorate, tip oglindă, și va scrie 3 afirmaţii , iar elevii vor nota câte un cuvânt pentru a descrie
emoţii, aprecieri despre experienţa de învăţare realizată în cadrul activității.(Anexa3)
Afirmații: Eu m-am simțit azi…. Mie mi-a plăcut azi…. Eu am învățat azi…..

OGLINDA - AFIRMAȚII

8
 Mie mi-a plăcut azi…. Eu am învățat azi….
Eu m-am simțit azi….

Anexa 4
9
 TEMA PENTRU ACASĂ
FIȘA de LUCRU – SĂPTĂMÂNA EMOȚIILOR

SĂPTĂMÂNA/……………. EMOȚIA MOTIVAȚIA

ZIUA
DUMINICĂ Azi mă simt…… pentru că…..

LUNI: Azi mă simt…… pentru că…..

MARȚI: Azi mă simt…… pentru că…..

MIERCURI: Azi mă simt…… pentru că…..

JOI Azi mă simt…… pentru că…..

VINERI Azi mă simt…… pentru că…..

SÂMBĂTĂ Azi mă simt…… pentru că…..

Activitatea a III- a
„ Învățăm împreună , suntem diferiți?”
Scop: dezvoltarea unei gândiri pozitive înţelegând că, numai pentru simplul fapt că oamenii
sunt diferiţi nu înseamnă că oamenii sunt mai buni sau mai răi

10
 Competențe:
- să exerseze lucrul în echipă pentru a-şi construi în mod pozitiv imaginea de sine;
- identificarea în istoria personală a unor situații în care s-au simțit diferiți față de ceilalți;
- identificarea diferențelor și asemănărilor dintre ei și colegii lor;
- să participe la exerciţii de autocunoaştere pentru a-şi descoperi caracteristici comune sau
diferite;
- să stimuleze nevoia elevilor de status, cooperare, sentiment de apartenenţă şi grijă faţă de
sine şi faţă de alţii;
Durata : 1 oră
Materiale necesare: flipchart, foi, culori,pixuri, povestea ”Buburuza alba” carioci, post-it-
uri, video proiector
Tipul activității: în grup, față în față.
Descrierea conţinuturilor:
Pentru spargerea gheții vom juca jocul ” Ești special” :
Fiecare elev își descrie colegul de bancă completând fraza: Colegul meu e special pentru că........
Concluzie: Cum m-am simțit în timpul jocului ?
Consilierul invită elevii să se aşeze în cerc în spatele clasei. Acesta pune jos, în
mijocul cercului materialul cu povestea buburuzei albe şi le solicită să citească pe rând. Elevii
citesc pe rând din poveste. Se punctează elementele principale ale poveștii.
Consilierul îi întreabă pe elevi dacă s-au simţit vreodată ca buburuza albă, dacă au simţit
vreodată că au ceva diferit de ceilalţi și solicită exemple, apoi desenează pe o foaie de flipchart
un soare, o așează în mijlocul cercului şi le solicită elevilor să scrie pe un post-it ce cred ei că au
diferit faţă de colegii lor şi îi invită pe elevi să lipească post-it-urile pe razele soarelui.
Elevii sunt întrebați ce au ei în comun, asemănător și scrie în mijlocul soarelui. Îi întreabă pe
elevi de ce este bine că suntem diferiţi.
Consilierul va face comparaţia cu procesul de construcţie a casei: la construcția unei case
este nevoie de folosirea unui set divers de abilități: de design, de construcție grosieră, de
constructive fină, finisaje, abilități estetice pentru decorat, abilități de lider pentru coordonat
echipa de construcție etc. În grupul de elevi, fiecare contribuie cu abilități la crearea unui mediu
potrivit pentru învățare: unul face glume, unul e bun organizator, unul planifică, unul cântă
frumos, unul cunoaște multe jocuri, unul e bun la fotbal etc. și fiecare are un rol important în
grup și în învățare.
Consilierul întoarce foaia de flipchart pe spate şi desenează o casă. Elevii sunt întrebaţi cu
ce ar putea ei contribui, în funcţie de lucrurile la care sunt buni. Fiecare copil desenează un
simbol pentru contribuția diferită pe care ar aduce-o la construcția casei, în interiorul casei de pe
foaia de flipchart.
Se face legătura cu grupul lor, care are scopul de a învăţa şi a se distra împreună la şcoală, iar
în grup fiecare e diferit, cu nevoi şi contribuţii diferite şi astfel învaţă unul de la altul şi împreună
evoluează. Consilierul școlar îi întreabă ce roluri diferite au ei în grupul lor și cum ajuta asta la

11
procesul de învățare (unul e organizat, unul face glume să destindă atmosfera, unul are mereu
cretă la el, unul cântă frumos și relaxează pe ceilalți, unul e un bun ascultător etc.). Consilierul
școlar îi întreabă pe elevi cum s-au simţit şi dacă le-a plăcut activitatea.
Profesorul împarte elevilor un scurt chestionar în care vor răspunde la următoarele
întrebări:
• Indică un mod în care contribui tu în grupul de la școală (în activitățile de învățare, la
distracție, la organizare, la mișcare, la socializare etc):
• Ce ți-a plăcut la activitatea de astăzi?
• Ce îmi recomanzi să schimb/ îmbunătățesc la activitate ca să îți placă mai mult?
Prin chestionar urmăresc, pe de-o parte, ca elevii să puncteze încă o dată modul diferit în
care contribuie ei în grup și în procesul de învățare, iar pe de altă parte, evaluarea impactului
activității exprimat în limbajul responsabilității.

Anexă 1
Fisă de lectură ” Diferiți , dar la fel”

12
13
14
15
16
 Activitatea a IV-a
„Eu pot,eu pot,eu pot !”-activitate de asumare a responsabilităţilor

Scop: formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi colegi prin asumarea calităţilor şi
defectelor, a unei comunicări pozitive, responsabile în cadrul grupului;
Competențe:
-să-şi sporească încrederea în forţele proprii;
-să-şi construiască o atitudine pozitivă faţă de sine;
-să comunice pozitiv la adresa sa şi a colegilor înţelegând consecinţele luării unei decizii;
Durata : 1 oră
Materiale necesare: flipchart, foi, pixuri.
Tipul activității: în grup
Descrierea conţinuturilor:
Spargerea gheții
Exerciţiu individual: Utilizând atât mâna stângă cât şi mâna dreaptă fiecare participant
completează conturul anumitor obiecte (o casă, o maşină, un copac etc.), după care sunt
îndemnaţi să exprime cum se simt când folosesc ambele mâini pentru a realiza ceva.

Activitate în grup:
a)Scrierea în comun (cu acelaşi stilou)
Obiective: responsabilizarea elevilor în realizarea unui produs comun
Scrierea implică copiii într-o activitate de scriere cu un produs final comun. Participanţii
sunt adunaţi în jurul unui şevalet sau a unui flip-chart şi li se solicită ajutorul în scrierea unui text
despre un anumit eveniment. Toţi se consultă îndrumaţi de către consilier asupra propoziţiilor ce
pot fi scrise. Consilierul scrie titlul textului după care fiecare copil va scrie câte o propoziţie sau
o frază până la relatarea completă a evenimentului. Participanţii citesc şoptit cuvintele în timp ce
sunt scrise. Menţiune: copiii folosesc acelaşi instrument de scris, aceeaşi culoare. Provocarea
este menţinută prin faptul că sunt aşezaţi cât mai aproape de suport şi au posibilitatea de a
completa povestioara.
b). Joc: Maşina de spălat
Obiective: formarea deprinderii de comunicare pozitivă
Se formează două şiruri faţă în faţă. Un voluntar - cel care rămâne fără pereche sau animatorul -
trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Când ajunge în dreptul primei perechi din şir
se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umăr şi îi spune o
caracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. Cel „spălat” mulţumeşte şi trece mai
departe. Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al comunicării! Neapărat
trebuie să treacă prin „maşina de spălat” elevii trişti, timizi, negativişti, pentru a le ridica
moralul, pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să gândească pozitiv.

17
 Activitatea a V- a
„Steaua respectului de sine”
Scop:dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine ca persoană unică, valoroasă
Competențe: să exprime date de identificare privind propria persoană
- să formuleze aşteptări realiste
-să accepte faptul că nu trebuie să fii perfect pentru a te simţi bine sau de a reuşi în viaţă;
-să împărtăşeasca cu ceilalţi din propria lor experienţă:
Descrierea conţinuturilor:
Spargerea gheţii:
“ Calitățile numelui meu” – (fiecare elev își scrie prenumele vertical și identifica calitățile
personale ,care să înceapă cu fiecare litera cuprinsă în prenume )
EX.: Muncitoare
Ambiţioasă
Recunoscătoare
Isteaţă
Amabilă
Durata : 1 oră
Materiale necesare: flipchart, foi, pixuri, carioci.
Tipul activității: individual

Activitatea:
“Afluenţii fluviului,,
- desenaţi cursul unui fluviu
- desenaţi patru râuri, afluenţi ai fluviului şi mai multe pâraie care să se verse în fiecare râu
- în dreptul fiecărui râu notaţi câte una din întrebările: Cine sunt eu? Ce-mi place? Ce nu-mi place?
Cum sunt eu?
- imaginaţi-vă că sunteţi într-o barcă care navighează pe acel fluviu
- răspundeţi la întrebări când ajungeţi în dreptul fiecărui râu.
„Steaua respectului de sine”
Completaţi:
- trei lucruri pozitive care vă caracterizează
- două realizări de care sunteţi mândri
- două lucruri pentru care vă apreciază oamenii
- două lucruri pe care doriţi să le schimbaţi la voi
- două obiective de viitor
- două lucruri pe care le aduceţi într-o prietenie

18
 trei lucruri pozitive care vă caracterizează

- două lucruri pentru care vă

două realizări de care sunteţi mândri
apreciază oamenii
două lucruri pe care

doriţi să le
schimbaţi la voi

două lucruri pe care le aduceţi într-o prietenie

două obiective de viitor

BIBLIOGRAFIE:
Prof.univ.dr. Vasile Bunescu, 1994, Ghid practic pentru aplicarea programei de
educaţie moral-civică în învăţământul primar, Editura Coresi, Bucureşti;
Ghiduş Giliola, 2000, Ghid al consilierii şi orientării în învăţământul primar,
Editura Paralela 45;
*Olaru, V.,(2016). Jocuri de energizare în cadrul sesiunilor de formare , în Ghid
de proiectare a activităţilor de formare în educaţia adulţilor. Chișinău: Centrul
Educaţional PRO DIDACTICA.
http://prodidactica.md/wpcontent/uploads/2017/04/DVV_ghid.pdf
*Vernon, A.( 2006). Dezvoltarea inteligenței emoționale. Educație rațional-
emotivă și comportamentală. Clasele I-IV. Traducere și adaptare în limba română:
Opre, A., David, D., Baltag, A.,Vaida, S., Cluj- Napoca: Ed. ASCR ,
https://www.scribd.com/document/50489663/Ann-Vernon-Dezvoltarea-
inteligentei-emotionale-scan
www.didactic.ro

19