PROGRAM O.Ş.P.

Obiectiv general
Dobândirea abilităţilor necesare pentru realizarea unor planuri de carieră realiste

Obiective specifice
O1- Să descrie şi exemplifice propriile lor valori, aptitudini şi priorităţi care duc la anumite
alegeri/decizii cu privire la carieră
O2 - Să demonstreze că poate anticipa efectele deciziilor sale
O3 - Să-şi contureze o imagine clară cu privire la propria lor carieră
O4 - Să-şi recunoască şi să-şi îndrepte punctele slabe şi să le pună în valoare pe cele forte
O5 - Să-şi dezvolte capacitatea de autoevaluare
O6 - Să anticipeze, în linii mari, ce presupune un loc de muncă
O7 - Să manifeste o atitudine pozitivă faţă de importanţa educaţiei în vederea realizării profesionale

Grup ţintă
- elevii claselor a VIII – a

Modalitatea de desfăşurare
- 5 întâlniri organizate şi desfăşurate în cadrul orelor de dirigenţie

Resurse umane
Persoanele implicate în desfăşurarea acestui program vor fi: profesorul consilier, elevi, diriginţii claselor a
VIII- a

Materiale didactice:
- planşe (Piramida orientării în carieră, factorii care intervin în alegerea carierei etc.) afişe cu citate, fişe de
lucru şi de evaluare (Valori şi ocupaţii, Zece activităţi, Viaţa mea văzută ca o călătorie, Chestionar de interese
Holland)

Metode
- reflecţia, problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, munca independentă, argumentarea,
activitatea pe grupe

Monitorizare
Programul O.Ş.P propus, va fi implementat cu acordul dirigintelui, acesta fiind invitat să participe ca
observator la activităţile desfăşurate pe această temă, în cadrul orelor de dirigenţie.

Evaluarea programului
O vom realiza prin observarea comportamentului elevilor în timpul activităţilor, cum îşi exprimă
ideile, unde întâmpină greutăţi privind alegerea propiului drum în viaţă precum şi dacă realizează o legătură
între interese -valori –aptitudini.

1
Activitatea 1

Prima activitate debutează cu un exerciţiu de spargere a gheţii: „Floarea” - fiecare elev primeşte o petală pe
care trebuie să noteze o calitate pozitivă a sa. Se asamblează floarea pe o coală de filphart. Se afişează apoi, o
planşă cu citate despre muncă. (Anexa 1)
„Profesia – alegerea mea”
Pentru a lua decizii bune în planificarea carierei, începem prin a căuta răspunsuri la câteva întrebări.
1. Ce îmi place să fac? Ce mă interesează să fac? (Interese)
2. Ce este important pentru mine?(Valori)
3. Ce ştiu să fac bine? Ce urmează să ştiu să fac?(Aptitudini).
Coordonatorul prezintă câteva exemple.
Factorii care intervin în alegerea carierei.
Aceştia sunt: interesele, valorile, caracteristicile de personalitate, aptitudini şi deprinderi, istoria familiei,
statutul socio-economic, reţeaua personală, ambianţa culturală, influenţe educaţionale şi piaţa muncii.

Piramida orientării în carieră (Anexa 2)

Aici putem enumera: autocunoaşterea, explorarea profesiilor, luarea deciziilor, căutarea unui loc de muncă,
angajarea, dezvoltarea carierei. Informaţiile despre propria persoană cele mai relevante pentru planificarea
carierei sunt: interesele, valorile, aptitudinile şi personalitatea.

Autocunoaşterea
Autocunoaşterea trebuie să fie orientată spre: stil de viaţă, deprinderi şi abilităţi, stil decizional, adică „ mi
se potriveşte cu felul meu de a fi”.
Interesele
Interesul este orientarea conştientă către ceva: un lucru , o persoană, o profesie, adică „ ceea ce vreau”
Prezint „Hexagonul intereselor”
Elevii primesc fişa de lucru (Anexa 3) pe care o completează.

Activitatea 2
Valorile
Valorile se referă la acele lucruri care sunt importante pentru noi. Ele sunt cele care ne ghidează viaţa: „ ceea
ce este important pentru mine”. Elevii sunt solicitaţi să dea exemple de valori. Completează fişa de lucru
(Anexa 4).
Aptitudinile
Aptitudinea este capacitatea de a realiza o activitate cu cel mai bun rezultat, adică „ ceea ce pot să fac cel mai
bine”. Completează fişa de lucru (Anexa 5).

Discuţii referitoare la informaţiile primite:

- Aţi aflat lucruri noi despre voi?
- Există informaţii care vi s-au clarificat?
- Au apărut curiozităţi ?

În finalul lecţiei elevii primesc o fişă de evaluare „Paşi spre autocunoaştere şi planificarea carierei”.(Anexa 6)

Activitatea 3
2
Va debuta cu un exerciţiu de brainstorming. Coordonatorul va scrie pe tablă cuvântul „Loc de muncă”, iar
elevii au sarcina de a dezvălui colegilor, tot ce ştiu despre acesta. Pe tablă, coordonatorul va nota fiecare
cuvânt spus de elevi cu o săgeată plecată de la „Loc de muncă” apoi, din rezultate, se ramifică ulterior alte
săgeţi de la fiecare cuvânt [Link] trece apoi la verficarea bagajului de cunoştinţe al elevilor, referitor la:
Ex: * obligaţiile la locul de muncă
* locurile unde pot găsi oferte de muncă
astfel încât se formează pe tablă, un ciorchine.

Etapa următoare o reprezintă o discuţie cu elevii, în care se prezintă problemele des întâlnite în găsirea unui
loc de muncă. Se vor prezenta elevilor metode pentru găsirea unui loc de muncă:

- înscrierea la agenţiile private de angajare;

- citirea frecventă a ziarelor şi revistelor care anunţă noi locuri de muncă;
- obţinerea unor informaţii despre angajări prin contractarea unor persoane;
- folosirea serviciilor centrelor de plasare a forţei de muncă;
- târguri de joburi;
- căutarea anunţurilor de genul pe vitrinele magazinelor, firmelo, instituţiilor;
- contactarea directă a patronilor sau a celor care angajează;
- anunţarea faptului că sunteţi în căutarea unui job în ziare şi reviste;

Se realizează o succintă trecere în revistă, a fiecărei metode, coordonatorul fiind dispus să dea explicaţii
suplimentare sau sugestii dacă e cazul.

Activitatea se va încheia solicitând elevii, să deseneze fiecare câte un arbore în afară de brad. După ce fiecare
elev şi-a îndeplinit sarcina (a desenat) se trece la împărţirea lor în 4 grupe. Sarcina următoare este: fiecare să
dea arborele lui, la persoana din stânga. Persoana din stângă trebuie să privească arborele colegului şi să îi
scrie pe spatele lui ce impresie i-a făcut desenul. Acţiunea se repetă (se oferă din nou foaia celui din stânga
lui). Se creează un lanţ, astfel încât fiecare membru să primească şi să ofere feedback- uri de la fiecare
membru al grupului.

Coordonatorul specifică faptul că acesta este un test des cerut la interviurile de angajare şi la examenul
psihologic pentru permisul de conducere auto.

Activitatea 4

Debutul celei de-a patra activităţi, se realizează printr-un joc distractiv în care de la coordonator porneşte un
ghem de sfoară şi va merge la fiecare elev; elevul la care este sfoara trebuie să păstreze firul la el şi ghemul să
îl dea colegului, astfel încât la sfârşitul exerciţiului se va forma o pânză de paianjen cu ajutorul sfoarei; fiecare
elev la care ajunge ghemul are sarcina de a-şi spune numele şi o calitate care îl reprezintă. Se face precizarea
că, atuurile personale sunt calităţile de care avem mare nevoie când căută un loc de muncă.

Coordonatorul aduce la cunoştinţă faptul că-n activitatea anterioară s-a discutat despre metode de a găsi
oportunităţi de angajare, iar în activitatea prezentă se vor preciza etapele ce trebuie parcurse în vederea
găsirii unui loc de muncă.
3
- citirea corectă a unui anunţ: descrierea exactă a activităţii dorite, cunoştinţe, abilităţi, experienţe
profesionale, domeniul de activitate căutat; localitatea căutată, vârsta – acestea sunt informaţii cheie într-un
anunţ
- alcătuirea scrisorii de prezentare, de intenţie, de mulţumire şi a CV-ului: coordonatorul împarte elevilor un
model din fiecare să circule prin clasă.
- procurarea documentelor necesare solicitării unui loc de muncă: scrisoare de intenţie, CV, fotografia,
diplome, certificate şi alte documente, probe de lucru
- prezentarea la un interviu: sfaturi practice: cât mai multe date despre postul vizat; de ce mă interesează
această slujbă; aptitudini, cunoaşterea de calităţi personale, experienţă de muncă care se raportează la
exigenţele postului vizat
- negocierea salariului: a clarifica scopul întâlnirii, a pune totul sub forma unei probleme comune, începerea
cu nevoile şi dorinţele celuilalt.
Coordonatorul va trece apoi la exemplificarea acestor cerinţe, printr-un joc de rol. Se vor alege 3 voluntari
care să intre în pielea unor personaje ca: patronul uniei firme, directorul economic al firmei şi persoana care
doreşte angajarea.

Etapa următoare o reprezintă punerea în scenă a “interviului de angajare”, ai cărei protagonişti sunt cei 3 elevi
în rolurile sus menţ[Link] elev va primi un ghid, în care sunt menţionate cerinţele postului, programul
de lucru, precum şi întrebările vizate în interviu (ex. “De ce doreşti să lucrezi la firma noastră?”, “Ai
experienţă în diagnostic tehnic?”, “Ce aşteptări ai de la acest post?”)

Activitatea 5

Pentru început, se completează fişa “Viaţa mea văzută ca o călătorie” (Anexa 7). Coordonatorul oferă indicaţii
elevilor: pe fişă este o hartă care reprezintă viaţa ta. Punctează pe această hartă evenimentele importante care
ţi-au rămas în minte. Identifică intesele, preocupările, obstacolele pe care le-ai întâlnit şi abilităţile pe care le-
ai dezvoltat. Ai întâlnit vreodată vreo “intersecţie” în care să îţi doreşti să urmezi un alt drum? Dacă da,
desenează-le pe hartă.

Se aduce la cunoştinţa elevilor că li se va aplica un chestionar din care va rezulta ce meserii li se potrivesc, în
funcţie de aptitunile pe care le au. Fiecare elev va primi chestionarul Holland, (Anexa 8)având sarcina să
răspundă la 120 de întrebări acordând puncte de la 0 la 2 fiecărui item. Se face precizarea, expresă: că nu
există răspunsuri bune sau rele şi chestionarul nu presupune limită de timp, importantă este onestitatea, în
completarea [Link] sfârşit îşi vor totaliza punctele pe fiecare coloană în parte şi vor încercui coloana cu
punctajul cel mai mare. Pe parcursul completării chestionarului, coordonatorul va sta la dispoziţia elevilor
explicând eventualii termenilor necunoscuţi.

În final coordonatorului îi revine sarcina de a citi fiecare din cele 6 interese care pot reieşi din acest chestionar
astfel încât elevii să afle ce aptitudini au ce valori şi ce meserii li se potrivesc în funcţie de alegerile făcute la
întrebările la care au răspuns. Se confruntă apoi rezultatele obţinute cu proiecţiile fiecăruia privind viitorul.
Benevol, elevii pot fi invitaţi la cabinetul de asistenţă psihopdagogică, să realizeze testul BTPAC pe PC.
Anexa 1 CITATE

4
1. “Lucrurile nu sunt greu de făcut. Ceea ce este cu adevărat greu, este de a ne pune în starea de a le face.”
(Brâncuşi)
2. “Muncă scumpă, cel ce nu te cunoaşte se întreabă: Pentru ce, oare, trăiesc?” (G. Enescu)
3. “Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru leneşi.” (M. Eminescu)
4. “Cine vrea să facă ceva găseşte mijloace, cine nu, găseşte scuze.” (V. Hugo)
5. “Munca este hrana sufletelor nobile.” (Seneca)
6. “Munca este principalul motor al vieţii omeneşti.” (G. Marinescu)
7. “Simţul datoriei este cea mai luminoasă dovadă de sănătate a unui suflet.” (N. Iorga)

Anexa 2

PIRAMIDA ORIENTĂRII ÎN CARIERĂ

DEZVOLTAREA
CARIEREI

ANGAJARE

CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ

LUAREA DECIZIEI
EXPLORAREA PROFESIILOR

AUTOCUNOAŞTEREA

5
Anexa 3 „Hexagonul intereselor”
Citiţi ocupaţiile aferente fiecărei categorii de interese şi alegeţi acel grup de profesii
pe care îl preferaţi.
inginer, mecanic,
pădurar, electrician,
miner, lăcătuş, pilot
contabil, secretar, medic,
funcţionar public,
farmacist,
poştaş, casier, meteorolog,
biolog
recepţioner,
vânzător, ospătar

bancher, avocat, dansator, filozof,

judecător, regizor, actor,
manager, reporter,
architect

profesor,
consilier şcolar,
infirmier, bibliotecar

1. În primul rând, mi-ar place să fac parte din

grupul ......................................................

2. În al doilea rând, mi-ar place să fac parte din

grupul ...................................................

3. În al treilea rând, mi-ar place să fac parte din

grupul ....................................................

Trei profesii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

1. .................................................

2. ................................................. 3..........................................

6
 ANEXA 4

Valori şi ocupaţii

Mai jos sunt prezentate câteva valori pe care le poţi lua în considera când alegi un loc de
muncă. Subliniază trei valori pe care le consideri cele mai importante pentru tine.

A-i ajuta pe alţii A avea timp pentru familie A învăţa lucruri noi
A lucra în echipă A deveni celebru A avea mult timp liber
A lucra sub presiune A fi priceput ca “intelectual A lucra în aer liber
A avea mulţi bani A lucra cu tehnologie de ultimă oră *A avea sarcini de lucru clar
definite
A avea un program flexibil A putea fi spontan şi creativ A călători mult
A te simţi în siguranţă la locul de muncă A avea acces la educaţie permanentă

Enumeră trei ocupaţii în care sunt respectate valorile selectate de tine

1. _________________________
2. __________________________
3.________________________

OCUPAŢII
Asistent social Ofiţer Ceasornicar Bucătar
Instalator electric Instructor de zbor Horticultor Infirmier(ă)
Atlet profesionist Profesor Pădurar Optician
Şofer Coafeză/Frizer Bijutier Medic veterinar
Arhitect Ghid turistic Poştaş Contabil
Casier Medic veterinar Asistent(ă) medical(ă) Critic de artă
Secretar Scriitor Patron Maseur
Manager Funcţionar la bancă Şofer de ambulanţă Programator PC
Agent de vânzări Pilot avion Fotomodel Psiholog
Tehnician dentar Director de hotel Mecanic auto Muncitor pe şantier
Avocat Zidar Poliţist Farmacist(ă)
Bibliotecar Inginer constructor Tâmplar Pompier
Reporter Cosmetician(ă) Fotograf Director resurse umane
Muzician Editor Sotmatolog Barman
Operator computer Şofer taxi Balerin (ă) Camerarman

7
ANEXA 5
Zece activităţi
Încercuieşte cele zece activităţi pe care le-ai face cu plăcere, indiferent dacă le-ai încercat
deja sau nu.
A b C
A juca un rol A face experienţe A calcula în cap
A preda A scrie frumos A scrie programe de calculator
A explica A desena A face afaceri
A vorbi A edita A deconta
A dicuta cu cineva A face ordine A planifica
A povesti A răsădi A calcula un rezultat
A negocia A meşteri prin casă A socoti
A scurta un text A cînta la un instrument A clasifica
A scrie scrisoare A ascuţi (cu polizor, tocilă) A contabiliza
A lua notiţe A repara A cântări
A răspunde A picta A asambla
d e f
A se ocupa de grădinărit A filma A servi pe cineva
A semăna A croi A susţine
A vinde la piaţă A compara A face un cadou
A căra A împodobi A da un sfat
A călca A construi A împăca
A găuri A asambla un decor A se opune
A săpa A îndruma A critica
A se da cu bicicleta A vindeca A se adapta
A culege strugurii A face o schiţă A se întâlni cu cineva
A hoinări A bandaja A însoţi pe cineva
A ridica A corecta A se alătura cuiva

Ierarhizează activităţile alese! Din cele 10 activităţi alese, în prima coloană trece acele
activităţi pe care le faci cu cea mai mare plăcere, iar în a doua coloană celelalte cinci activităţi,
pe care le faci cu plăcere. Lângă activitate trece acele litere mici (a, b, c, d, e, f) cu care am
marcat coloanele.

Exemplu:
I. Îmi place foarte mult să fac II. Îmi place să fac
A juca un rol a A face experienţe b
A filma e A critica f

I. Îmi place foarte mult să fac II. Îmi place să fac

1. 6.
2. 7.
3. 8.
4. 9.

8
5. 10.

Calculează din care literă ai cele mai multe. Trece valoarea!

Acum urmează să cauţi aptitudinile asociate cu literele. Notează acele aptitudini pentru
care ai ales cele mai multe activităţi asociate:

Gândeşte-te dacă într-adevăr acestea sunt cele mai importante aptitudini ale tale. Caută
mai jos activităţile care aparţin aptitudinii menţionate şi vezi dacă şi acestea le-ai face cu
plăcere.

Fişă de evaluare
a
Aptitudinea exprimării verbale: a juca un rol, a preda, a vorbi, a explica, a discuta cu
cineva, a povesti, a negocia, a abrevia un text, a scrie o scrisoare, a lua notiţe, a răspunde
b
Dexteritate manuală: a face experienţe, a scire frumos, a desena, a edita, a face ordine, a
răsădi, a meşteri prin casă, a cânta la un instrument, a ascuţi (cu polizor, la tocilă), a
repara, a picta
c
Aptitudinea aritmetică: a calcula în cap, a scrie programe de calculator, a face afaceri, a
deconta, a planifica, a calcula un rezultat, a socoti, a clasifica, a contabiliza, a cântări, a
asambla
d
Aptitudinea rezistenţei fizice: a se ocupa de grădinărit, a semăna, a vinde la piaţă, a
căra, a călca, a găuri, a săpa, a se da cu bicicleta, a culege strugurii, a hoinări, a ridica
e
Aptitudinea gândirii spaţiale: a filma, a croi, a compara, a împodobi, a construi, a
asambla un decor, a îndruma, a vindeca, a face o schiţă, a bandaja, a corecta
f
Aptitudinea de stabilire a contactelor: a servi pe cineva, asusţine, a face un cadou, a da
un sfat, a împăca, a se opune, a critica, a se adapta, a se întâlni, a însoţi, a se alătura cuiva,
a explica

9
 ANEXA 6
Paşi înspre autocunoaştere şi planificarea carierei

INTERES
E
VALOR
I

APTITUDINI

1
Anexa 7
Viaţa mea văzută ca o călătorie

ASTĂZI

NAŞTERE
Anexa 8
CHESTIONAR DE INTERESE
(tip Holland)

1
 Instrucţiuni:
În chestionarul care urmează găseşti mai multe activităţi. Să treci în dreptul
fiecărei activităţi unul
dintre codurile de mai jos în căsuţa marcată cu steluţă:
2 – îţi place acea ocupaţie
1 – îţi este indiferentă
0 – îţi displace acea ocupaţie

NR ACTIVITATE 1 2 3 4 5 6
1. Să repari ceasuri şi bijuterii. *
2. Să fii numărător de bani (de ex. persoana *
care să primească şi să dea bani la bancă).
3. Să discuţi cu diferiţi oameni despre *
problemele care privesc comunitatea.
4. Să faci experienţe ştiinţifice. *
5. Să conduci un departament administrativ. *
6. Să cânţi pe scenă.. *
7. Să repari motoare de automobile.
8. Să înregistrezi datele financiare ale unei *
firme
9. Să ajuţi persoanele handicapate fizic să se *
pregătească pentru o meserie.
10. Să foloseşti microscopul pentru a studia *
celule şi bacterii.
11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare. *
12. Să fii artist. *
13. Să faci mobilier. *
14. Să lucrezi cu calculatorul sau cu un *
copiator în birou.
15. Să îi ajuţi pe cei neajutoraţi. *
16. Să citeşti cărţi, reviste ştiinţifice. *
17. Să fii manager de vânzări. *
18. Să scrii scurte povestiri. *
19. Să lucrezi pe o macara. *
20. Să faci rezervări pentru zboruri de avioane, *
pentru hoteluri, într-un birou de voiaj.
21. Să fii profesor sau învăţător. *
22. Să faci muncă de cercetare într-un laborator *
fizic
23. Să înregistrezi muncitori care au *
nemulţumiri la locul de muncă.
24. Să faci desene animate. *
25. Să fii dulgher. *
26. Să fii expert contabil. (verificare) *

27. Să studiez sociologia, adică cum trăiesc *

oamenii împreună (grupurile sociale).
28. Să faci studii ştiinţifice despre soare, lună, *

1
 planete, stele.
29. Să câştigi bani din comerţ sau la bursa de *
valori.
30. Să predai muzica la şcoli. *
31. Să asamblezi componentele unui *
echipament stereo.
32. Să verifici bugetul unei firme. *
33. Să dai sfaturi privind legislaţia oamenilor *
săraci.
34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă. *
35. Să conduci un restaurant mare. *
36. Să scrii un roman. *
37. Să fii electrician. *
38. Să ţii evidenţa mărfurilor, a ceaa ce se *
consumă la o firmă.
39. Să ai grijă de oameni bolnavi. *
40. Să utilizezi matematica pentru a rezolva o *
problemă tehnică şi ştiinţifică.
41. Să te ocupi de politica administrativă. *
42. Să organizezi / regizezi piese de teatru. *
43. Să conduci un tractor cu remorcă. *
44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri. *
45. Să ajuţi persoanele care au ieşit din *
închisoare să-şi găsească loc de muncă.
46. Să fii medc chirurg. *
47. Să fii vicepreşedinte de bancă. *
48. Să fii cântăreţ de jazz. *
49. Să faci, repari, finisezi mobilă. *
50. Să studiezi o firmă şi să elaborezi un sistem *
contabil pentru nevoile sale financiare.
51. Să înveţi şi să clasifici adulţii pentru o *
meserie.
52. Să fii biolog marin. *
53. Să fii jurist – consultul unei firme. *
54. Să citeşti articole despre muzică şi artă. *
55. Să utilizezi şi să repari echipamente de *
radio, telegraf.
56. Să supervizezi personalul administrativ al *
unui oficiu.
57. Să ajuţi oamenii în alegerea unei cariere. *
58. Să examinezi efectele aerului poluat asupra *
mediului
59. Să ocupi o poziţie de lider. *
60. Să fii designerul reclamelor pentru reviste *
sau TV.
61. Să instalezi sau să repari telefoane. *
62. Să urmezi un curs de matematică pentru *
afaceri.
63. Să supraveghezi persoane care au încălcat *

1
 legea.
64. Să inventezi un nou tip de echipament *
tehnic.
65. Să fii agent imobiliar. *
66. Să studiezi operele marilor muzicieni *
67. Să lucrezi în construcţii. *
68. Să controlezi actele băncilor pentru a *
descoperi greşeli.
69. Să participi la strângerea de fonduri de *
caritate.
70. Să afci cercetare ştiinţifică cu privire la *
utilizarea energiei solare.
71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să *
adopte o anumită măsură.
72. Să scrii o piesă de teatru. *
73. Să montezi diapozitive electrice. *
74. Să utilizezi calculatorul pentru a prelucra *
datele contabile.
75. Să planifici activitatea altora. *
76. Să lucrezi la realizarea unei inimi *
artificiale.
77. Să promovezi dezvoltarea unei noi pieţe de *
aprovizionare a populaţiei.
78. Să compui muzică sau să faci aranjamente *
muzicale.
79. Să construieşti etajere pentru cărţi. *
80. Să urmezi un curs de contabilitate. *
81. Să dai prim ajutor. *
82. Să fii asistent medical de laborator. *
83. Să faci afaceri, comerţ. *
84. Să dirijezi o orchestră simfonică. *
85. Să fii antreprenor în construcţii de locuinţă. *
86. Să introduci informaţii în calculator. *
87. Să lucrezi în calitate de consilier familial *
88. Să urmezi un curs de biologie la o şcoală *
sau Universitate.
89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele *
dintre sindicate şi patronat.
90. Să scrii reportaje pentru reviste. *
91. Să faci jucării din lemn. *
92. Să ţii evidenţa încasărilor pentru lucrările *
efectuate.
93. Să ajuţi copiii cu tulburări mentale. *
94. Să cercetezi, să cauţi un remediu contra *
cancerului.
95. Să fii judecător. *
96. Să pictezi peisaje. *
97. Să lucrezi ca paznic sau custode *
98. Să operezi într-un registru de încasări. *

1
 99. Să înveţi să ajuţi oamenii în suferinţă. *
100. Să conduci studii ştiinţifice. *
101. Să recrutezi şi să angajezi oameni pentru o *
mare firmă.
102. Să scrii scenarii TV. *
103. Să conduci un autobuz *
104. Să fii recepţioner la un hotel. *
105. Să studiezi psihologia. *
106. Să fii medic care să ajute la prevenirea *
bolilor.
107. Să călătoreşti prin ţară pentru a vinde *
produsele firmei
108. Să faci scenografie pentru piesele de teatru. *
109. Să repari lucruri în jurul casei. *
110. Să fii funcţionar administrativ *
111. Să coordonezi programul sportiv pe un *
teren de sport.
112. Să faci studii ştiinţifice despre natură. *
113. Să organizezi şi să coordonezi afaceri. *
114. Să aranjezi muzica de fond pentru un film *
115. Să repari mecanisme. *
116. Să operezi cu cifre. *
117. Să conduci discuţiile de grup pentru copii *
delicvenţi.
118. Să ajuţi cercetătorii ştiinţifici în *
laboratoarele lor experimentale.
119. Să fii manager de producţie *
120. Să faci recenzii de cărţi caun critic literar *
TOTAL PUNCTAJ:

Cum poţi să-ţi afli scorul?

Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să aduni pe verticală toate punctele înscrise în
fiecare din cele 6
Coloane. Fiecare coloană corespunde unui anumit tip de personlitate după cum urmează:
1. realist................
2. investigativ / savant....................
3. artistic........................
4. social......................
5. antreprenorial.............................
6. convenţional...............................
Coloana cu cel mai mare punctaj îţi arată tipul tău de personalitate.

TEORIA LUI HOLLAND

1
 A. Persoana care aparţine tipului convenţional preferă în general activităţi ordonate,
în care există reguli. Este vorba de obicei de activităţi ce presupun organizarea
informaţiei scrise sau numerice, analize ce utilizează algoritmi şi în general proceduri
standard stabilite dinainte cu precizie. Acest tip presupune persoane conformiste,
ordonate, eficiente şi practice; acestea fiind părţile pozitive. Cealaltă faţă a acestui tip de
persoană, şi care completează prima parte, presupune: lipsa de imaginaţie, inhibiţia,
inflexibilitatea. Ca şi domeniu, este vorba probabil despre contabilitate şi finanţe.

B. Persoana ce aparţine tipului artistic este total opusă ca şi personalitate tipului

convenţional. Astfel, aceşti oameni preferă activităţile ambigue şi nesistematice ce
implică forme expresive de scriere şi exprimare verbală sau vizuală. De cele mai multe
ori sunt oameni imaginativi, intuitivi, independenţi ; în acelaşi timp sunt dezordonaţi,
emotivi, nepractici. Cele mai probabile sunt grafica şi reclama.

C. Tipul de persoană realist presupune implicarea în activităţi de manipularea fizică

a obiectelor. Calităţile pozitive caracteristice sunt: spontaneitate, stabilitate, simţ practic.
Părţile mai puţin bune sunt: timiditate, conformism, lipsa de intuiţie. Domeniile
compatibile cu acest tip de persoană sunt cele în care se cer puţine prestaţii sociale,
negocieri, persuasiuni.

D. Tipul opus celui realist, este tipul social. Persoanele aparţinând acestui gen se
implică în activităţi ce presupun informare, ajutorare, dezvoltarea altora. Sunt persoane
sociabile, prietenoase, amabile, diplomatice de aceea este puţin probabil să se simtă bine
în medii profesionale ordonate, sistematizate, cu reguli rigide şi activităţi structurate,
previzibile. Domeniile cele mai potrivite pentru astfel de persoane sunt: marketingul,
vânzările, instruirea.

E. Persoanele ce aparţin tipului întreprinzător sunt oameni ce preferă lucrul cu alţi

oameni, dar au tendinţa de a-i controla şi conduce – fără să ajute şi să înţeleagă –
focalizaţi fiind pe obiectivele organizaţionale şi economice. Privind aspectele pozitive,
găsim: încredere în sine, ambiţie, energie, extroversie. Partea mai puţin plăcută înseamnă
dominare, sete de putere şi impulsivitate.

F. Tipul opus, este cel investigativ. Persoanele de acest gen sunt orientate spre
activităţi de observare şi analiză. Urmăresc în general să-şi dezvolte propria cunoaştere şi
înţelegere. Cele două feţe ale acestui tip de persoană sunt: originalitatea şi independenţa
pe de o parte, dezordinea, lipsa simţului practic, impulsivitatea pe de altă parte. Astfel
este total nepotrivit ca acest tip de persoană să se orienteze spre activităţi repetitive sau de
tipul vânzărilor. Potrivite sunt poziţiile de cercetare, dezvoltare, consultantă.

Cele şase tipare sunt tipuri ideale; toate însuşirile potrivindu-se între ele eliminând
astfel tensiunile, dualităţile de orice fel, orientarea individului fiind foarte clară.