PROIECT DIDACTIC

clasa a VI I– a

Profesor: Babos Ramona

Motto: „Cel care cunoaşte pe alţii – e învăţat.

Cel care se cunoaşte pe sine e înţelept.”

Lao Tse – filosof chinez

Scoala:Gimnaziala Vetis
Data:
Clasa:VII
Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi
Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere/intercunoaştere şi atitudinii pozitive faţă de sine

Obiectivele operaţionale:
La finele activităţii didactice elevii vor fi capabili:
O1 – să stabilească caracteristicile personale şi caracteristicile colegilor
O2– să evalueze atitudinea sa faţă de sine
O3 – să recunoască caracteristicile copilului cu o stimă de sine pozitivă/cu o stimă de sine scăzută
O4– să identifice modalităţile de dezvoltare a imaginii de sine

Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: Conversaţia euristică, problematizarea, descoperirea, jocul didactic, brainstorming, păinjinul, testul, lectura
Forme de organizare a activităţii: Activitatea frontală în alternanţă cu activitatea individuală şi în grup
Resurse materiale: proiect Power point, calculator şi videoproiector, fişe, planşe, o rolă de bandă adezivă, coli şi instrumente de scris.
Bibliografie: Cosmovici A., Iacob L., (coord.), Psihologie şcolară, Iaşi: Editura Polirom, 1998.
Manual pentru clasele 5- 7 „Deprinderi de viaţă” Chişinău: Editura: Ştiinţa, 2005
Preoteasa D. Formarea imaginii de sine şi rolul ei în viaţa cotidiană, pe: www.e-scoala.ro/psihologie
http://www.psihodiagnostic.ro - Portal despre psihologie
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Nr. Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii
didactice

1 2 3 4 5
1. Moment Salutul, notarea absenţelor. Elevul de serviciu numeşte absenţii.
organizatoric Asigurarea climatului necesar bunei
desfăşurări a lecţiei.

2. Captarea atenţiei Profesorul citeşte poezia „Eu” (Anexa Elevii ascultă cu atenţie. Lectura.
1), după care urmează relatarea Expunerea
„Suntem valoroşi şi unici. Toţi
oamenii au calităţi şi defecte. Nimeni
nu este perfect, dar suntem cu toţii
creaţi cu un sens şi scop anume,însă
pentru a ne simţi împliniţi şi fericiţi
trebuie să ne punem în valoare
calităţile şi să ne estompăm defectele.
Pentru a reuşi acest lucru este imperios
necesar să cunoaştem un personaj Elevii completeaza fisa.
important în viaţa noastră : pe noi
înşine.”
Elevi vor primi fisa, Cine sunt eu.
3. Anunţarea Profesorul impreuna cu elevii Elevii ascultă cu atenţie. Expunerea
subiectului lecţiei descoprera subiectul lecţiei şi
şi a obiectivelor obiectivele operaţionale.
operaţionale
 1 2 3 4 5
4. Conducerea Prin conversaţie se va stabili ce Conversaţia
învăţării şi înseamnă a te cunoaşte.
dobândirea Autocunoaşterea e necesară, Răspuns posibil:
noilor cunoştinţe fiindcă ea reprezintă primul pas A te cunoaşte - a face lumină în viaţa ta
spre autoeducaţie. sufletească, a deveni conştient de calităţi
Profesorul citeşte povestioara cu tâlc şi lipsuri, a şti ce şi cât să ceri de la tine.
(Anexa 2). Le propune elevilor să +şi
„şteargă ochelarii„ pentru a se privi pe
sine şi pe colegii săi.
Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi
primesc câte o foaie A4 şi creioane
colorate.
Fiecare elev desenează conturul
propriei palme pe foaie, pe care îşi va
trece numele. Pe degetul mare îşi va
trece o calitate proprie (trăsături de
caracter, însuşiri morale; de ex.: Activitatea în
generos, inteligent, simpatic, talentat grup.
etc.). Exerciţiul se continuă cu Elevii lucrează în grup asupra cerinţelor Brainstorming– ul
precizarea altor calităţi de către colegii propuse.
de grup – fiecare membru al grupului
va scrie o calitate a colegului său pe
celelalte “degete” ale conturului
palmei acestuia. În felul acesta, la
sfârşit fiecare membru va avea un
contur al palmei inscripţionat cu
calităţi identificate atât de el, cât şi de
colegii săi. În final se afişează toate
colile cu desene pe tablă.
O variantă a exerciţiului cuprinde
precizarea unui comportament pozitiv
(sau a mai multor comportamente). Se
insistă ca elevii să identifice calităţi
(aspecte pozitive), nu defecte (aspecte
negative) ale propriei personalităţi.

Se va face o analiză comparativă între Conversaţia

ceea ce au scris elevii despre ei înşişi Elevii îşi expun punctul de vedere.
şi ceea ce au aflat despre ei de la
ceilalţi.
Profesorul concluzionează:
„Cel care cunoaşte pe alţii – e
învăţat.
Cel care se cunoaşte pe sine e
înţelept.”
Lao Tse – filosof chinez

Profesorul le propune elevilor să Elevii completează fişa Căi de Metoda

completeze „păianjenul” - Căi de autocunoaştere. Răspunsuri posibile: păianjenului
autocunoaştere (Anexa 3). viaţa însăşi, activitatea, lecturile,
discuţiile cu adulţii, cu cei de o vârstă cu
Imaginea personală este propria tine.
noastră părere despre ce fel de
persoană suntem. Ne dăm seama că
imaginea de sine poate fi duşmanul
sau prietenul nostru, depinde dacă se
hrăneşte din eşecurile din trecut pentru
a ne submina în prezent, sau dacă se
hrăneşte din succesele trecute pentru a
ne da curaj să trăim în prezent şi să
progresăm.
Imaginea de sine este modul în care Deducţia
o persoană îşi percepe propriile Prin conversaţie elevii deduc, dirijaţi de
caracteristici fizice, cognitive, profesor, conceptele: imagine de sine şi
emoţionale, sociale şi spirituale. stimă de sine.
In limbaj curent, imaginea de sine
este părerea pe care o avem despre
noi, despre "cine suntem noi" şi "ce
putem face ".
Stima de sine reprezintă
dimensiunea evaluativă a imaginii de
sine şi se referă la modul în care ne
considerăm ca persoane în raport cu
propriile aşteptări şi cu ceilalţi (de
exemplu, mai buni sau mai puţin
buni) Elevii îndeplinesc cerinţele profesorului
Profesorul propune ca fiecare grupă să Joc didactic
delegheze un reprezentat în faţa
clasei, acestora li se vor lega ochii (ca
să nu se influenţeze) şi vor răspunde Elevii privesc un material Power Point ce
la întrebările date, procedând astfel: conţine Scala de măsurare a stimei de Test
pentru fiecare răspuns marcat cu roşu sine a lui M. Rosenberg. (Anexa 4)
(care i se potriveşte) va face un pas
înainte, pentru un răspuns marcat cu
verde – o jumătate de pas, pentru un
răspuns albastru rămân pe loc şi
pentru un răspuns negru, fac un pas
în urmă.
După ce-şi vor finaliza drumul,
profesorul solicită elevilor să-şi
expună opinia: cauzele înaintării,
stagnării sau rămânerii în urmă a
elevilor.
Profesorul solicită elevilor:
Grupul 1 - să prezinte “Portretul
copilului cu o stima de sine pozitiva”
Grupul 2- să prezinte “Portretul
copilului cu o stima de sine scăzută”
Grupul 3 - să prezinte “Consecinţele
imaginii de sine negative”
Grupul 4 - să prezinte “Experienţe ce
determină o stimă de sine scăzută”
Grupul 5 - să prezinte
“Experienţe ce dezvoltă o stimă de
Elevii comunică realizările lor, luând Dezbaterea
atitudine şi faţă de răspunsurile colegilor,
concluzionează: Răspuns posibil:
„Încrederea în sine ne propulsează, ne
ajută să înaintăm.”
Elevii lucrează în grup asupra cerinţelor Problematizarea,
propuse. Prezintă posterele pe care le lucrul în grup
afişează la tablă. Comunică realizările
lor luând atitudine şi faţă de răspunsurile
colegilor.
Răspunsuri posibile:
Grupul 1 - “Portretul copilului cu o
stima de sine pozitiva”:
 îşi
asumă responsabilităţi;
 se
comportă independent;
sine pozitiva”
Profesorul monitorizează permanent
activitatea fiecărei grupe, îndrumă
pentru a se asigura că s-au transmis
corect informaţiile.
 sunt
mândri de realizările lor;
 reali
zează fără probleme sarcini noi;
 îşi
exprimă atât emoţiile; pozitive cât
şi pe cele negative;
 oferă
ajutor şi sprijin celorlalţi;
 se
apreciază obiectiv;
 se
înţelege bine cu ceilalţi;
 are
multe ocupaţii;
 este
calm;
 are
performanţe şcolare.
Grupul 2 - “Portretul copilului cu o
stima de sine scăzută”:
 sunt
nemulţumiţi de felul lor de a fi;
 evită
să realizeze sau să se implice în
sarcini noi;
 se
 simt neiubiţi şi nevaloroşi;
 îi
blamează pe ceilalţi pentru
nerealizările;
 preti
nd că sunt indiferenţi emoţional;
 nu
pot tolera un nivel mediu de
frustrare;
 sunt
uşor influenţabili;
 nu
îşi asumǎ responsabilitǎţi;
 are
sentimentul că nu face ceea ce
trebuie;
 nu
are încredere în forţele proprii;
 îşi
exprimă sentimentele la extreme,
ori în mod agresiv, ori se izolează
şi nu comunică cu cei din jur;
 nu
are prieteni.
Grupul 3 - să prezinte ““Consecinţele
imaginii de sine negative”:
 Relaţ
ii nearmonioase în cadrul familiei;

Profesorul le propune elevilor un
concurs de ingeniozitate. Timp de 2
minute fiecare grup să formuleze cât
mai multe enunţuri ce dezvoltă stima
de sine a celorlalţi.
Profesorul afişează posterul „Vom
evita să rostim”(Anexa 5):
- Arăţi îngrozitor
- Iar ai dat-o în bară
- Ti-am spus eu că se va întâmpla aşa
- Ştiam eu că nu eşti în stare să faci
asta
- Pur si simplu nu o să reuşeşti ş
- Eşti total inutil
- Nu pot să mă bazez pe tine
- Nu trebuie să faci greşeli.
 Relaţ
ii deficitare cu cei de aceeaşi
vârstă;
 Probl
eme emoţionale;
 depr
esie, anxietate, iritabilitate;
 Probl
eme de comportament; Lucrul în grup
 Scăd
erea performaţilor şcolare.
Grupul 4 - “Experienţe ce determină o
stimă de sine scăzută”
 critic
ile;
 ignor
area de către părinţi;
 abuz
ul emoţional şi fizic;
 stand
arde exagerate ale părinţilor privind
performanţele copiilor;
 eşec
urile în activităţile şcolare sau
extraşcolare;
 com
paraţii frecvente între fraţi

Profesorul propune elevilor să
întocmească un Cod de reguli
„Creşterea stimei de sine”
Grupul 5 - “Experienţe ce dezvoltă o
stimă de sine pozitiva Argumentarea
• laude, încurajări;
• consolările în situaţii de eşec;
• încurajarea iniţiativei;
• acordarea încrederii;
• implicarea în luarea unor decizii;
• relaţii bune cu colegii.
Răspunsuri posibile ale elevilor:
Putem dezvolta stima de sine a
celorlalţi spunând:
- Arăţi într-adevăr fantastic!
- Ai făcut un lucru minunat!
- Ai putea să faci asta, te rog, pentru că
ştiu că te pricepi foarte bine
- Pot să mă bazez pe tine
Elevii receptează ideile expuse.
 Elevii lucrează în grup asupra cerinţei
propuse, făcând notiţe.
Stabilesc Codul de reguli.
Răspuns posibil:
• Decide ce poţi controla şi ce nu;
• Acceptă responsabilitatea;
• Orice greşeală e o oportunitate de a
învăţa şi de a lua lucrurile de la
capăt, mai bine;
• Fii o persoană ambiţioasă, urmează
visele tale;
• Gândeşte şi vorbeşte pozitiv.
• Aleargă, cazi, ridică-te. Ridică-te şi
luptă din nou.

5. Asigurarea feed- Are loc pe parcursul conducerii La îndrumarea profesorului corectează Conversaţia
back-ului învăţării, întărirea făcîndu-se treptat eventualele greşeli. euristică
prin aprecieri verbale.
Profesorul atîrnă pe tablă o coală de Elevii notează. Joc didactic
hîrtie „Roadele învăţăturii” , pe care
este desenat un copac cu elementele
sale. Elevii vor primi cîte o „fructă”
 decupată din hîrtie pe care vor scrie un
gînd sau o învăţătură cu care pleacă de
la lecţie. „Fructele” se vor lipi cu
ajutorul bandei adezive pe copacul
desenat pe planşă. (Anexa 6).
Profesorul încheie activitatea
comentînd gîndurile scrise.
Profesorul: Elevii receptează.
1. Încrederea în sine este fundaţia
fără de care nu ai nici o şansă să te
bucuri de succes, în niciunul din
aspectele vieţii.
2. Încrederea în sine vine în urma
experienţelor trăite, a eşecurilor şi a
lecţiilor învăţate.
3. Nu există eşec, ci doar lecţii
învăţate
4. Perseverenţa este atotputernica.
5. Curajul este esenţial şi oricine
poate da dovadă de curaj.
6. Gândirea influenţează până şi
ultima celulă a unei fiinţe umane. Ai
grijă ce gândeşti, căci gândurile tale,
bune sau rele, sigur se vor
materializa.

6. Asigurarea Tema pentru acasă. Se propune Notează tema pentru acasă.

retenţiei şi a elevilor să se supună din când în
transferului când unei analize asupra stimei
lor de sine, pentru ca fiecare
elev să dobândească mai mare
încredere în sine, să fie sigur pe
sine, să-şi formeze o imagine de
sine adecvată, să fie mulţumit
de sine.
Dat fiind faptul că stima de sine nu ne
este dată pentru totdeauna, este mai
mult sau mai puţin stabilă, ea are
nevoie să fie stimulată mereu cu
“sentimentul de a fi apreciaţi” aşa cum
suntem şi cu “sentimentul că suntem
competenţi”. Elevul de serviciu distribuie fişele.

Să completeze fişa „Oglindă,

oglinjoară…” (Anexa 7)
 ANEXE

Anexa 1

Eu

Mulţumesc Doamne că m-ai creat…

Ştiu că sunt special.
Tu m-ai creat cu dragoste şi grijă…
diferit de oricine altcineva.
Nu va fi un altul ca mine…
eu sunt singurul!
Sunt un original… unic…
valoros si preţios.
Nici o persoană din toată lumea nu arată exact ca mine
Nimeni nu zâmbeşte ca mine ,
nu râde ca mine, nu iubeşte ca mine.
Nimeni altcineva nu are darurile şi abilităţile mele speciale.
Am fost creat într-un mod foarte special…
O unică combinaţie de idei şi talente.
 Anexa 2.
Povestioară cu tîlc

“- Maestre, de ce părem cu toţii la fel? De ce suntem îmbrăcaţi la fel? De ce nu avem voie sa avem
ceva diferit unul faţă de altul?” întreba discipolul pe Maestrul sau.
“- Pentru ca noi aici dorim să ne cunoaştem între noi de la suflet la suflet. Pentru că adevăratul EU al
fiecăruia este sufletul, atât şi nimic altceva. Fiind cu toţii la fel, percepţia noastră despre ceilalţi nu
este distorsionata de nici o forma exterioară. Şi aşa avem şansa ca atunci când vorbim cuiva, să ne
adresam cu adevărat acelui suflet cu care dorim sa vorbim”
“- Pai cum are putea să distorsioneze ceea ce eu cred despre un alt discipol dacă a ar fi îmbrăcat alt
fel?”
“- Uite, am să iţi dau un exemplu care sper să te facă să înţelegi mai bine ceea ce vreau să iţi spun.
Mai întâi de toate trebuie să confecţionezi câteva perechi de ochelari cu lentilele colorate, fiecare
lentilă în altă culoare. Să nu ştergi lentilele, să nu le cureţi. Să le laşi aşa cum ies din mâna ta.”
Timp de 2 zile discipolul confecţiona cu migală 5 perechi de ochelari. Fiecare lentilă era colorată în
altă culoare şi avusese grija să nu le şteargă, aşa cum îi spuse Maestrul.
“- Maestre, am adus ochelarii.”
“- Bun. Uite-te acum la această orhidee “, ii spuse Maestrul arătându-i o frumoasă orhidee albă.
“- Uite-te atent la ea. Este albă şi frumoasă, aşa este?”
“- Da Maestre!”
“- Este cu adevărat o orhidee. Acum pune-ţi un ochelari.”
Discipolul îl asculta, lua primul ochelar, l-a pus la ochi si dintr-o dată, orhideea cea frumoasa deveni
mai urata. Cu o lentilă roşie şi una verde şi cu petele de mâini pe lentile, imaginea era departe de ceea
ce văzuse fără ochelari.
“- Ei, tocmai ţi-ai pus ochelarul care reprezintă îmbrăcămintea diferită a fiecărui discipol. Asta dacă
fiecare ar purta alt fel de haine. Mai pune un ochelar!”
Discipolul asculta şi mai puse unul. De data aceasta orhideea era strâmbă şi parcă mai mică. Iar
culorile erau de-a dreptul ciudate. Urată chiar!
“- Acum ţi-ai pus ochelarul care reprezintă corpul celuilalt discipol, gras sau slab. Mai pune un
ochelar!”
“- Acum ţi-ai pus ochelarul corespunzător meseriei. Daca e medic sau avocat, învăţător sau pantofar,
ai pune alt ochelar cu alte culori, dar tot ar trebui sa pui.”
Au continuat aşa până ce a avut toţi cei 5 ochelari puşi pe nas.
Imaginea orhideei era acum atâta de diferită faţă de ce vedea fără toţi aceşti ochelari încât dacă nu ar
fi ştiut că se uită la o orhidee nu ar fi putut nici măcar să ghicească ce ar putea fi.
“- Iţi mulţumesc Maestre! Am înţeles. Dacă doresc să cunosc pe cineva cu adevărat trebuie să îmi dau
jos toţi aceşti ochelari! Să nu mă mai gândesc la celalalt că este gras sau slab, că este doctor sau
pantofar, că este de la oraş sau de la sat , tânăr sau bătrân, cu facultate sau fără…. Numai aşa pot
cunoaşte celalalt EU cu care stau de vorba!”
 Anexa 3.

Căi de autocunoaştere
 Anexa 4.

SCALA DE MĂSURARE a stimei de sine a lui M. Rosenberg

1. Cred, simt ca sunt o persoana valoroasa, cel puţin ca alte persoane

 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
2. Cred, simt ca am un număr de însuşiri bune
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
3. Una peste alta, sunt înclinat să cred că sunt un ratat
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
5. Cred, simt ca nu am cu ce sa mă mândresc prea mult
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
6. Am o atitudine pozitiva faţă de mine însumi
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
7. Aş dori să pot avea mai mare respect fata de mine însumi
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
8. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic
 total de acord
 de acord
 dezacord
  total dezacord
9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine însumi
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord
10. Cu siguranţă, mă simt nefolositor
 total de acord
 de acord
 dezacord
 total dezacord

La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:

10-16 puncte - stima de sine scăzută
17-33 puncte - stima de sine medie
34-40 puncte - stima de sine înaltă
 Anexa 5.

- Arăţi îngrozitor
- Iar ai dat-o în bară
- Ti-am spus eu că se va
întâmpla aşa
- Ştiam eu că nu eşti în stare
să faci asta
- Pur si simplu nu o să
reuşeşti
- Eşti total inutil
- Nu pot să mă bazez pe tine
- Nu trebuie să faci greşeli.
 Anexa 6.
ROADELE ÎNVĂŢĂTURII
 Anexa 6.
ROADELE ÎNVĂŢĂTURII
 Anexa 7.
Oglindă, oglinjoară…

Cum te vezi?

_________________
_________________
________________

Cum te văd ceilalţi?

_______________________
_______________________
_______________________

Cum ai vrea să fii văzut?

__________
_____________
_________
_______________
__________
_______________