Scopul Jocului

1.      Să știe să definească bullying-ul și tipurile

de bullying;
2.      Să identifice agresorul și victima;
3.      Să conștientizeze și să știe să explice
sentimentele persoanelor implicate în fenomenul
de bullying;
4.      Să analizeze cauzele bullying-ului;
5.      Să ia decizii cum să se comporte adecvat
atunci când se confruntă sau sunt martorii
fenomenului de bullying;
6.      Să adopte un comportament corect când
interacționează cu alți elevi;
7.      Să accepte toleranța, să fie empatici.
8.      În caz de nevoie, să aibă curaj să sesizeze  
cazurile de bullying   catre  parinti,  diriginte , 
profesori, director,  politist, telefonul copilului . 
 Materiale

* Hârtie albă
* Computer și video-proiector
* Fișe de lucru
* Cartonașe autocolante
* Flip-chart
* Bandă adezivă
 PregĂtirea jocului

Profesorul oferă elevilor definiția conceptelor de

bullying, agresor și victimă, tipurile de bullying, îi ajută
să înțeleagă de ce fenomenul de bullying nu este bun și
trebuie evitat, prin cunoașterea sentimentelor victimei,
prin analizarea lor și identificarea comportamentului
corect, al empatiei și toleranței.

De asemenea, despre cât este de important ca elevii să

știe cui se pot adresa în cazul în care sunt ținta unor
acțiuni de tip bullying (părinți, diriginte, profesori,
director, polițist, telefonul copilului) și faptul că
neraportarea bullyingului poate produce efecte negative
asupra lor.
 Desfasurarea jocului

Profesorul va da elevilor câte o coală de hârtie albă, cerându-le apoi să o

strângă în mână și să o mototolească, dar să aibă grijă să nu o rupă și să o
păstreze fiecare pe bancă.

În urmatoarele minute profesorul va desena o siluetă de copil pe o coala mare,

pe care o va decupa pe contur și o va prinde de tablă cu bandă adezivă, doar în
partea de sus. Copiilor li se va da ca temă, să se gândească la o insultă sau un
cuvânt ofensator adresat siluetei de pe tablă pe care să nu-l rostească, dar, în
funcție de cât de dureros este, să rupă o parte din siluetă(un deget, o bucată de
mână sau de picior, etc.) pe care să o păstreze pe bancă, cu mențiunea că o vor
folosi mai târziu.

Elevii vor trece pe rând și vor rupe bucățele din ,,silueta,, de pe tablă, apoi, li
se va cere să coloreze bucata de hârtie fiecare dintre ei, în funcție de cât de
dureroasă consideră că a fost insulta și anume: galben – mai puțin dureroasă,
verde - dureroasă, albastru - foarte dureroasă, rosu - extrem de dureroasă.

Ulterior, după ce vor termina de desenat fiecare elev va trebui să revină să

lipească bucata ruptă din ,,siluetă,, cu bandă adezivă.

Apoi profesorul, le va cere elevilor să desfacă și coala de hârtie, cea pe care la

început au mototolit-o.
Interpretarea jocului
Profesorul propune elevilor să privească atât hârtia mototolită
pe care au încercat să o îndrepte cât și ,,silueta,, de pe tablă
care acum este foarte colorată și să-și ceară scuze în gândul
lor, atât hârtiei cât și ,,siluetei,, .
Cu toate că și-au cerut scuze și au încercat să repare hârtia,
profesorul le arată toate cicatricile pe care le-au lăsat,
acestea nevindecându-se niciodată, oricât de tare ar încerca ei
să le repare.
Explicându-le apoi că exact la fel este și situația în care un
copil este agresat de un altul. Își pot cere scuze, însă
cicatricile vor rămâne pentru totdeauna! 
 Vizionare filmuleȚ
Profesorul le propune elevilor să vizioneze un
filmuleț pentru a-și da seama mai bine ce
înseamnă fenomenul de bullyng. Filmulețul este
despre un elev de culoare, mutat recent la o
anumită scoală, care este agresat, de un grup de
elevi care se cred cei mai populari din scoală,
aceștia, adresându-i injurii, punându-i porecle,
uneori chiar și lovituri.
Partea cea mai dureroasă este că toți elevii din
curtea școlii priveau, dar nici unul nu avea
curajul să facă nimic pentru acel elev, de frica
celor ,,populari,, .
În cele din urmă elevul ajunge să scadă foarte
mult la învățătură, și este chiar în pragul
abandonului școlar, iar atunci o colegă de clasă
anunță diriginta și mai departe părinții iar situația
neplacută, prinde contur și se rezolvă.
 Jocurile de rol 
În urma vizionării filmulețului, se va propune
un joc de rol și se vor alege trei elevi
voluntari din clasă, unde, unul va fi victima,
unul va fi agresorul iar unul va fi martorul.
Elevii vor urma niste reguli clare și anume: să
nu dezvăluie informații personale, să nu își
folosească propriul nume în roluri, și nici un
elev nu va avea voie să lovească sau să
folosească cuvinte injurioase.
Elevii sunt puși să se gândească la o anumită
situație de bullyng, apoi, actorii,(elevii cu
nume fictive) să joace scenele în fața clasei,
urmând ca fiecare dintre ei să fie pe rând
victimă, agresor sau martor.
PĂreri personale
În continuare, după ce au terminat șcenetele,
elevii vor fi grupați în echipe și vor primi ca
sarcină să scrie pe liste comune tot ce știu acum
despre fenomenul de bullying.
Apoi vor avea loc discuții în grupurile mici și
apoi la nivel de clasă pentru a decide ce este
relevant și ce nu.
Deasemenea se va discuta cum s-a simțit fiecare
dintre actori, fie el victimă, agresor sau martor.
 Fiecare elev va trebui să completeze o fișă și să răspundă la următoarele întrebări:

Te consideri o persoană agresivă?

Da       Nu

2. Ai participat vreodata la o activitate de bulling?

Da       Nu

Ce am ÎnvĂȚat despre 3. Ai fost martor la un fenomen de bulling?

bullyng
DA NU

4. Ai fost vreodata agresat intr-o forma sau alta (injurii, porecle, marginalizare sau
lovire)?

DA NU

5. În cazul în care ai fi martor la o situatie de bulling ai avea curajul sa iei masuri? Sa

anunti dirigintele, parintii sau politia ?

DA NU
Ora se va încheia cu lipirea
pe tablă a cartonașelor
autocolante, pe care fiecare
elev va scrie câte un
cuvant despre bullyng.
 Aceste joculețe, pot avea rol de dezvoltare
Concluzii metacogntivă pentru toți copiii dar mai ales pentru
copiii cu devieri de comportament, în cazul în care
copilul are nevoie de un mai bun autocontrol și de o
mai buna gestionare a capacităților și sentimentelor
de care dispune.
De exemplu, dacă, în ,,Jocul de rol,, prezentat de
elevi, în rolul de victimă este ales un copil care a
avut un rol de agresor în viața reală, va putea să vadă
situația și din alt punct de vedere și va putea trage o
concluzie.
Deasemenea aceste jocuri pot trezi gânduri,
sentimente, identificare a anumitor calități sau
defecte, a punctelor tari sau slabe atât în interior cât
și în exterior (societate, grupuri).
Practic copilul își poate oarecum, identifica
capacitatea de autocunoastere și autocontrol.