Universitatea Pedagigică de Stat,, Ion Creangă,, mun.

Chişinău

Facultatea de Psihologie şi Psihopedagogie Specială

PROIECT AL ACTIVITĂŢII DE PSIHOPROFILAXIE

TEMA: Stimularea rezistenţei la stres

A elaborat: Moisei NATALIA

Gr. 201 f.r.

Specialitatea: Psihopedagogie

Profesor universitar: Pîslari Stela

Chişinău 2020

Proiect al activităţii de psihoprofilaxie

Instituţia: Liceul Teoretic cu profil în arte ,,ION şi DOINA ALDEATEODOROVICI,,

Elaborat: Studenta UPSC,, ION CREANGĂ,, Moisei Natalia

Grupa Ţintă: clasa a XII a

Durata: 45 min.

Forma de desfăşurare: în grup, individual.

Tema: Stimularea rezistenţei la stres.

Obiectivele operaţionale: indicat în tabel

Metode şi tehnici: convorbirea, observarea, explicaţia,demonstraţia, jocul de roluri.

8
Etapa Obiectivele operaţionale
activităţii
Evocarea O1.Asigurarea climatului favorabil şi
Partea adecvat desfăşurării activităţii , eliminarea
introductivă factorilor perturbatori.
O2. Asimilarea eficientă de către elevi a
denumirii temei noastre de astăzi
O3. Elevii să manifeste interes pentru
activitate, colaborare şi implicare.
O4. Să folosească o abordare corectă
asupra termenului educaţiei şi susţinerii
bacalaureatului.
Realizarea
sensului O5. Sa fie toleranţi la opiniile colegilor
Partea de O6. Să conştientizeze despre măsura în
bază care situaţiile stresante influenţează
sănătatea, comportsmentul, regimul zilnic,
somnul etc.
O7. Să se familiarizeze cu noţiunea de
stres, semnificaţie, factori declanşatori.
O8. Să se implice activ în discuţii
Activitatea psihologului Activitatea participanţilor
Verifică prezenţa şi existenţa Îşi pun ecusoanele cu numele
resurselor materiale. Salutarea lor.
invitaţilor. Se vor aranja în cerc, pentru o
discuţie mai prietenoasă.
Pentru a efectua o imagine clară a
starilor de stres în parte a fiecarei
elev psihologul la ora anterioara a
propus elevilor cîte un chestiomar
pemtru a verifica necesitatea
predării temei, si abordării
subiectului dat. Anexa nr.2
Captarea atenţiei elevilor se va Elevii răspund , spunând că
realiza printr-o povestire despre un educaţia este importantă pentru
băieţel numit Ben: vezi anexa 1. succesul în viaţă.
Psihologul întreabă elevii dacă Elevii notează titlul lecţiei
educaţia este importantă. predate.
Psihologul le aduce aminte faptul
că în acest an vor susţine examenul
de Bacalaureat pentru care este
necesar să se pregătească şi Elevii notează: stres=a te simţi
emoţional, să facă faţă presiunii copleşit de circumstanţe, fără a
numite,,stres”. şti însă ce să faci în mod
Astăzi vom discuta şi vom dezbate adecvat.
tema ,,Semnele stresului şi
stimularea rezistenţei la stres,,
La sfârşitul orei vom şti să operăm *****
cu termenii “stres” şi vom
identifica semnele stresului, vom
efectua exerciţii de stimulare a
rezistenţei faţă de stres şi relaxare.
Se explică termenul ,,stres”.
Elevii coştientizează importanţa
stresului în obţinerea
Stresul este nociv? succesului, dar nu pe perioade 8
lungi.
 Lecţia de psihoprofilaxie

Tema: Stimularea rezistenţei la stres

Activitatea 1 ,,Autosugestia,,

Timp acordat: 5 min

Matariale: calculaor si boxe

Scop: Diminuarea stresului

Desfăşurare: Elevilor li se propune spre audienţă sunete din natură (ciripitul păsărilor, valurile mării). În timp cît audiază sunetele naturii,
elevii închid ochii iar moderatorul le insuflă careva idei: (Vă aflaţi pe malurile mării...acolo e linişte...afară de tine acolo nu e nimeni...numai
tu şi marea... totul e ok la tine...nu ai probleme nu ai ginduri negative...toate au ramas undeva departe...departe..esti calm, pur si simplu stai
şi savurezi frumuseţea din jur... valurile mării purtate de vînt duc undeva departe departe toate grijile şi nevoile tale...).

Evaluare:

1. Cum vă simţiţi?

2. Ce senzaţii v-au produs sunetele audiate?

3. Nu v-a deranjat nimic?

Activitatea 2 ,,Rupe neplăcerea ta,,

Timp: 5 min

Mteriale: Foaie de hîrtie

8
Scop: diminuarea stresului, eliminarea energiei negative

Desfăşurare: Elevilor li se propune pe o foaie de hîrtie să deseneze tot ce le provoacă stres, disconfort, disonanţă. În timpul desenului să îşi
amintească în amănunte acele situaţii stresante în cele mai mici detalii iar senzaţiile simţite să le scrie pe cealaltă parte a foii. După ce tot

negativul a fost expus pe foaie, elevilor li se propune să rupă foaia în bucăţi mici, mici.

Evaluare:

1. A fost uşor imaginar să reveniţi la acele momente?

2. Ce a-ţi simţit cînd a-ţi rupt foaia?

Activitatea 3,, Relaxarea,,

Timp: 5 min

Materiale: scaun

Scop: Eliberarea de energie negativă

Desfăşurare: Elevilor li se propune să ocupe o poziţie cît mai confortabilă pe scaun (picioarele împreună, spatele rezemat de speteria
scaunului, muş chii relaxaţi), să pună mîinile în faţa pieptului (ca la rugăciune) şi să frece de la mai încet spre mai rapid palmele pînă nu vor
simţi că acestea s-au încălzit. Cînd elevul simte că palmele s-au îcălzit, acoperă cu ele faţa, ochii îi închide. (această simplă metodă are drept
scop relaxarea întregului corp în termen destul de scurt, mai ales după o zi grea de ore).

Evaluare:

1. Cum vă simţiţi?

2. A-ţi repeta exerciţiul acasă sau în alte circumstanţe după o zi sau după un eveniment stresant?

8
Activitatea 4 ,, Îmi place pentru că....,,

Timp: restul timpului rămas din lecţie

Scop: dezvoltarea încrederii în sine, dezvoltarea relatiilor de grup.

Desfăşurarea: Aşezaţi în cerc fiecare elev ,colegului său din dreaptă îi spune îmi place la tine.........pentru că........,

Respectiv jocul continuă pînă ajunge rîndul fiecărui elev.

Evaluare:

1. Cum va-ţi simţit?

2. Care situatie va placut mai mult sa va spuna cineva ce place la voi sau voi sa va expuneţi vis-a vis de cineva?

****

8
Anexa 1:

Povestirea despre un băieţel numit Ben

Băieţelul trăia în Detroit împreună cu fratele şi cu mama lui, care se căsătorise de la vârsta de 13 ani şi, între timp, divorţase de soţul ei.
Numele băieţelului era Ben, însă colegii lui din clasa a cincea îl porecliseră ,,Prostuţul”.

Profund îngrijorată, mama le-a cerut lui Ben şi fratelui său ca, în fiecare săptămână, să facă rezumatul a câte două cărţi, pe care să i le
aducă ulterior să le citească. Prin urmare, copiii au început să meargă periodic la bibliotecă.

Într-o zi, profesorul de geografie le-a arătat lui Ben şi colegilor lui o piatră strălucitoare, neagră, şi i-a întrebat dacă ştiau cum se numea.
Nimeni n-a răspuns. Ben a ridicat mâna! În acel moment, s-a întîmplat un lucru memorabil, după cum povesteşte Ben: ,,Toţi colegii s-au
întors către mine, uimiţi, şi au început să-şi dea ghionturi şi să râdă, convinşi că voi spune cea mai mare prostie din viaţa mea.”

Făcând abstracţie de chicotelile şi de hlizelile lor , Ben s-a ridicat în picioare, a rostit numele corect al pietrei şi, în plus, a explicat şi modul
de formare a acesteia. Colegii lui au rămas, desigur , cu gura căscată. Iar Ben a fost încîntat de senzaţia pe care a trăit-o: ,, În acel moment
mi-am dat seama că nu eram prost deloc!” Ben a ştiut răspunsul la întrebarea profesorului pentru că-l citise într-o carte. Ulterior, el şi-a spus:
,,M-am săturat să mă facă toţi prostuţ! Ce-ar fi să citesc eu despre toate subiectele de la şcoală?”

Pe la jumătatea clasei a şasea, Ben ajunsese primul din clasă. De asemenea, el s-a descurcat foarte bine şi în liceu şi, ulterior, a urmat
cursurile Universităţii Yale, precum şi pe cele ale Facultăţii de Medicină din Michigan, pe care, desigur, le-a absolvit.

La 33 de ani, Ben a ajuns directorul Secţiei de neurochirurgie pediatrică din cadrul Spitalului Johns Hopkins din Baltimore. În, 1987,
doctorul Benjamin Carson a realizat, cu succes, prima operaţie de separare a doi fraţi siamezi uniţi în parte posterioară a capului. De
asemenea, el a iniţiat multe alte proceduri chirurgicale.

Ca fapt divers, în copilărie Ben n-a bănuit niciodată că mama lui - care avea numai trei clase – nu era în stare să citească rezumatele
cărţilor pe care trebuiau să le facă el şi fratele lui.

8
 Anexa 2: Fişă de lucru ,,Semnele stresului”

Instrucţiuni: Bifaţi categoria potrivită, în funcţie de cât de des întâlniţi acel semn.

Nr. Semnul

Crt. frecvent uneori deloc

1. Incapacitatea de a dormi sau somn fără odihnă

2. Iritabil, mai indispus decât de obicei

3. Creşteri sau scăderi ale apetitului alimentar

4. Creşteri în consumul de medicamente/alcool

5. Stări bruşte de plâns

6. Îngrijorare pentru multe lucruri

7. Lipsa controlului şi a răbdării, ţipatul la alţii

8. Confuzie, nesiguranţă

9. Dureri de cap, corp tensionat

10. Comportament agitat, nerăbdător

11. Declin în obţinerea realizărilor

12. Dificultate în conlucrare cu ceilalţi

13. Nemulţumiri constante, sentimentul că lucrurile nu sunt

în regulă

14. Pierderea interesului în general

15. Cerinţă constantă de perfecţionare pentru sine sau ceilalţi

 Anexa nr. 3

Notaţi situaţiile care v-au declanşat următoarele stări emoţionale.

1. Nemulţumire………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
2. Nervozitate…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
3. Cînd aţi fost nesigur pe
sine…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
4. Trist…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
5. Speriat………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
6. Furios………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………..
 Dragă stresulei ,

Hai să ne despărţim!!!

NO H ! !!!