1.

PREZENTATI CONCEPTELE DE BAZA ALE PSIHOLOGIEI DIFERENTIALE

Psihologia diferentiala a implicat folosirea activa a unei imense cantitati de cunostinte psihologice
efectuate pri nenumarate investigatii moderne ale oamenilor de diferite feluri si virste

Conotatii istorice

1.Perioada renasterii-a adus o revigoarare a interesului fata de om,corp si spiritul sau.Apoi sa intensificat
interesul fata de caracteristicile diferentiale privind oamenii,fapt posibil datorita artelor in renastere.

Sisteme filosofice din lumea antica

1.Anaxagoras-a considerat ca in spermatozoizi se afla toate organele corpului uman inclusiv sexul si
intreaga constitutie ereditara e determinata de la inceput excesiv de barbati.Acesta optica a fost numita
preformism.

2.Hipocrates-cele 4 umori de circula in organism independente dupa el,au reprezentat fuctii suptile
diferite in organism:singele,bila neagra,galbena,flegma

3.Democrit-reprezentantul atomismului si a pledat pentru principiile mecanicii.Atomismul sau a

influientat conturarea functionalitatilor complexe interdependente din organim inclusiv conturarea ideii
arcului reflex

4.Empedocles a considerat ca universul are la baza 4 elemente:aerul,pamintul,apa,focul

5.Platon-a reprezentat dualismul.Psihicul are dupa el 3 functii:functia apetitiva-legate de regiunile

abdominale.Impulsiva-se realizeaza prin implicarea pieptului.Ratiunea-cu sediul in creer.

6.Socrate-a conturat teoria maeuticii,subliniind valoarea metodologica a interogatiei.

2.CARE SUNT CARACTERISTICILE DE BAZA ALE PSYD

1.Macropsihologiei diferentiale in care am putea include tipurile diferentiate prin implicatiile zodiacale.
Caracteristic pentru aceasta forma de tipologii este faptul ca implica in mod dominant influentele
cosmice in destinul si caracteristicile tipologice diferentiale a doua categorie de tipologii are variante
numeroase. cum ar fi determinarea caracteristicilor diferentiale, dupa caracteristici complexe
functionale, cum ar fi caracterologiile cerebrofunctionale logice sau scriptice, tipologii endocrinologice
sau embriogenetice si dupa implicatia in determinarile tipologice a caracteristicilor morfologice. Si
acestea s-ar imparti nu numai in combinatii de diferite feluri cu primele, dar si prin combinatii
morfologice si partiale, adica de implicare in structura analitica tipologica a unei parti a corpului
considerata reprezentativa, cum ar fi fata, mainile sau ochii. Edgar Hull a specificat existenta a patru
forme de distante.

1.de distanta se numeste distanta intima sau atingerea in care se manifesta sentimente puternice, cum
ar fi afectiunea

2distanta interpersonala e distanta personala, prin care se manifesta o forma de colegialitate, prietenie

3.distanta psihologica este mai incarcata de forme de statute sociale si se exprima in distantele dintre
subalterni si seful lor, intre acestia din urma si rolul lor in cadrul intreprinderilor, a asociatilor-distanta
ierarhica.

4. distantele psihologice dintre un actor si fanii sai sau intre un conferentiar si auditoriul sau- distanta
publica.

Sistemul lui Viola, cel al lui N. Pende sau cel al lui I.Pavlov si multe alte tipologii. Caracterologiile pun
accent mai mare pe aspectele privind functionalitatea implicatiei psihice in traseul existential cu
accente mai pregnante pe sistemele evaluative si pe laturi cum sunt cele de introspectie-extrospectie,
feminitate- masculinitate,

Ideea dezvoltata de soft-psihologie, ca nici o reactie psihica nu are loc pe un fond psihic gol, este larg
acceptata, ori aceasta idee se leaga de ideea unor harduri si softuri constituite temporar in structurile de
constelatii psihice specifice.

Fenotipul fardeaza genotipul creand din el aspectul de instrumentare adaptata, relativ stabilizata, prin
expresii si conduite.

Genotipul ofera potentialitatea vitala si energetica a psihicului, creeaza forta de rezistenta si recuperare,
creeaza echilibrarea vietii celei de toate zilele, intrarea in clipele ei cu mecanisme investigative puternice
sau debile, creeaza forta orientarii, acceptarii sau rejectarii, aparare si proiectare.

Cel care a conturat mai coeziv problema ereditatii ca structura de baza a dezvoltarii, Ch. Darwin (1809-
1882) a pus in evidenta fortele energetice de adaptare ale ereditatii.

Mendel Johan (1822-1884) s-a nascut la Moravia (care era in Austria in acea vreme). A fost fondatorul
geneticii fapt luat in seama la un timp dupa moartea sa. A cercetat, de asemenea problemele ereditatii,
dar experimental.

3.CARACTERIZATI DOMENIILE DE SUPORT ALE DEZVOLTARII PSYD

1.Studiul activitatii creerului

PAUL BROCA a localizat (in 1861) centrul limbajului in cortex, in urma unei autopsii facute pe un bolnav
afazic (Leborgne). Tot in cortexul interesului ce a devenit arzator pentru problema localizarilor cerebrale
s-au descoperit si localizat centrii motori de catre FRITSCH si HITZIG. WERNIKE a descoperit centrii
senzoriali ai limbajului. FERRIER a gasit centrul vederii. Acestea s-au consolidat, mai ales, prin cercetarile
asupra reflexelor conditionate efectuate de I.P. PAVLOV, si apoi, prin studiile privind reflexele operante,
cele prin care un caine vine si cere hrana fara nici un stimul care sa conditioneze asezarea lui in doua
labe, pentru a obtine o recompensa alimentara. Leziunile bazale cerebrale au pus foarte numeroase si,
in fapt, cele mai complicate probleme ale determinarii functionale ale activitatii cerebrale. Problemele
atentiei, memoriei, dar, mai ales, ale afectivitatii au inceput sa fie tot mai decodificate in acest context.
SHERRINGTON a realizat, printre primii, sinteze ce implicau ideea ca functiile encefalice sunt ierarhizate.
S-a conturat ideea ca activitatea creierului are un rol important in reglarea afectiva, la baza sa, si ca
dispune de reglarea intelectuala complexa ce tinde sa subordoneze functionalitatea emotionala in
zonele sale inclusiv prin activitatea celor prefrontale si frontale.

HIPPOCRATES a fost din nou evocat, ca parintele medicinii si intemeietorul endocrinologiei. Printre
identificatorii functiilor hipofizei si a hipotalamusului se afla FRANCOIS MEGENDIE (1783- 1850), apoi,
D.E.LOMONACO si GERARD A VAN RYNEBERK (1901Cel mai fin instrumentar de determinare a
individualitatii au fost insa tehnicile psihodiagnostice si dezvoltarea acestora. Prin acestea s-au dezvoltat
si multiplicat criteriile diferentiatoare dintre oameni, din ce in ce mai subtil, dar s-a pus in evidenta o alta
problema importanta, anume aceea ca exista o dezvoltare seculara a psihismului uman, fapt ce
creeaza psihologiei o dimensiune istoricista deosebita legata de antropologie.

2.Aportul geneticii in dezvoltarea problemelor ereditatii(genotipul)

Aristolel-a conturat o scala a existentelor o ierarhie in lumea vie care incepe cu natura si are
urmatoarele trepte:materia inerta,nevie, si materia orgaica acesta a fost numita de Aristotel-
suflet.Galenos-fondator al neurofiziologiei si neuropatologiei

3.Schimbari de mentalitate privind psihicul

W.Harvey-a descoperit circulatia sangvina care a devit foarte importanta

Linee-preocupat de sistematizarea biologica,fixitatea speciilor pe care a folosito operational in
demersurile sale.Paracelsus-a diferentiat existenta a 2 aspecte ale psihicului-animal brutus,animal
spiritus

6.PREZENTATI SI CRACTERIZATI ORGANISMUL FACTOR CORPORAL AL INDIVIDUALITATII IN

STRUCTURA IERARHICA ASUBIECTULUI

1.Are nevoie de afectiune

2.Are un sistem imunitar care poate ceda daca nu ai grija de el

3.Are nevoie de odihna suficienta

4. Organismul are nevoie de substante care sa-i asigure cresterea, sa-i permita repararea uzurilor si sa-i
furnizeze energia necesara activitatilor fizice si psihice. Aceste substante si le procura din alimente.

ORGANSM - Sistem viu care este capabil de reproducere, cretere i ntreinere; corp, fiin.Ceea ce
apare ca un tot nchegat; ceea ce funcioneaz n mod organizat.

7.PREZENTATI SI CARACTERIZATI INDIVIDUL PREZIZA A PERSONALITATII IN STRUCTURA IERARHICA A

SUBIECTULUI

n delimitarea ct mai clar a planului uman se pleac de la conceptul de individ i se analizeaz

semnificaia lui.

Conform etimologiei cuvntului (lat. individuum), noiunea de individ are prin excelen un sens
biologic, sugernd nsuirea de unitate indivizibil a organismului cu mediul nconjurtor (mediul
natural).

Este o unitate biologic ce se afirm att n interdependena funciilor i organelor ntre ele, ct i n
relaiile organismului cu mediul nconjurtor (mediul natural).

Desemneaz exemplarul singular insul dintr-o specie de fiine.

Nu poate fi divizat fr a-i pierde specificul. n cadrul speciei umane, integritatea individului se
asociaz cu unicitatea, pentru a sublinia c nu exist doi indivizi identici.

Este n ntregime determinat biologic.

Este un reprezentant al speciei (uman, animal i vegetal).

Nu cuprinde note de valoare sau de difereniere calitativ, fiind o noiune aplicabil tuturor
organismelor vii (indiferent de vrst i nivel de dezvoltare)
8.PREZENTATI SI CARACTERIZATI PERSONALITATEA PREMISA A PERSONALITATII IN STRUCTURA
IERARHICA A SUBIECTULUI

Unii autori nlocuiesc termenul de personalitate cu cel de persoan. V. Pavelcu afirma c aceast
preferin apare din dou motive:

a) unul exprim alegerea termenului mai concret i comprehensiv: persoana este o fiin concret, bio-
psiho-social, n timp ce personalitatea este o abstracie psihologic;

b) un alt motiv dezvluie o deosebire ntre sferele acestor concepte, deosebire care, la rndul ei, implic
una de coninut. Prin personalitate se nelege uneori o persoan remarcabil, excepional nzestrat, cu
o poziie de conducere i autoritate n societate; orice personalitate este persoan, dar numai unele
1persoane sunt personaliti. Plehanov folosete termenul de personalitate tocmai n acest neles de
persoan cu prestigiu i autoritate n societate.

9.PREZENTATI SI CARACTERIZATI INDIVIDUALITATEA-CARACTERISTICA INTEGRALA BIOPSIHOSOCIALA

A OMULUI IN STRUCTURA IERARHICA A SUBIECTULUI

Reprezint expresia individului difereniat n plan biologic i psihologic.

Rezult prin diversificarea i diferenierea organizrii structuralfuncionale a individului. Este o

specificare a individului.

Se refer la o realitate psihologic special: la structurarea n interiorul individului a proceselor sale

contiente, a trsturilor psiho-fizice, a diferitelor nsuiri personale ntr-o form unic, nerepetabil la
ceilali. n acest sens, fiecare om este o individualitate distinct.

Este specific omului; prin ea omul se particularizeaz, i dobndete specificitatea sa.

n lumea animal, ea este mai mult specificitate, particularitatea fiind mai pronunat pe uniti de
specie i familie dect pe indivizi.

Individualitatea psihologic ncepe cu conduitele perceptive, cu conduita corpului propriu.

Dac individul este suportul individualitii, individualitatea este felul de a fi al individului.

Diferena dintre individ i individualitate semnific trecerea de la fiina generic neleas ca unitate
indivizibil a speciei, la fiina unic i irepetabil perceput contient ca atare, ntr-un context
sociocultural dat.

Ca structur interioar, individualitatea eul propriu nu se identific cu personalitatea care cuprinde

ntreaga interaciune a individului cu mediul i prin urmare i relaiile interiorului su cu exteriorul,
actuale ca i cele poteniale ntreaga sa devenire. Elementul central al oricrei individualiti l
reprezint personalitatea.
11.Prezentati specificul individual al proceselor si starilor psihice

1. Stilul. Delimitri conceptual

Conceptul de stil este introdus n psihologie de ctre Adler, referindu-se la unicitatea unei persoane i
nelegnd prin acesta un mod personal de existen (dup Macsinga, 2000). n timp, aceast noiune a
suferit unele metamorfoze, intrnd n vocabularul psihologiei i sub form de stil aperceptiv, cognitiv, de
gndire, etc. Cu toate acestea, conotaia primar dat de Adler a rmas, stilul nefiind rupt de sfera
personalitii, manifestndu-se tocmai prin unele particulariti i diferene ale acesteia.

Analiznd retrospectiv teoriile stilurilor formulate pn acum, Zhang (2001e, p.100) susine c
cercetrile s-au axat pe trei mari tipuri de stiluri:

Stiluri cognitive folosite pentru a caracteriza modalitile de procesare a informaiei (ex.:

teoria dependenei-independenei de cmp a lui Witkin)

Stiluri de nvare folosite pentru a caracteriza modalitile de nvare ale indivizilor (ex.:
teoria lui Biggs)

Stiluri de gndire folosite pentru a caracteriza modalitile n care un individ prefer s-i
foloseasc abilitile cognitive (ex.: teoria auto-guvernrii mentale a lui Sternberg)

Stiluri de personalitate folosite pentru a caracteriza modalitile n care un individ prefer s

se comporte (ex.: teoria lui Holland)

2. Teoria auto-guvernrii mentale. Stilurile de gndire dup Sternberg

2.1 Teoria auto-guvernrii mentale

n conformitate cu teoria auto-guvernrii mentale, oamenii au nevoie s-i pun ordine n idei,
activiti, proiecte paralele etc. Exist mai multe modaliti de a ordona aceste elemente, dar totui
oamenii le prefer numai pe unele dintre ele i resping posibilitatea unei alte modaliti. Mai mult chiar,
oamenii prefer o anumit modalitate pentru o anumit situaie i o alt modalitate pentru alt
situaie. Aceast modalitate preferat a unui individ de a gndi este ceea ce Sternberg (1994a) numete
stil de gndire. Aceast definiie este foarte important pentru a nu confunda stilul de gndire cu
abilitile cognitive.

Stilul de gndire este un construct ce-i propune s surprind legtura ntre dou aspecte ale
psihologiei individului care au fost tratate separat: personalitatea individului i intelectul su. Dei exist
mai multe clasificri ale stilurilor de gndire, viziunea lui Robert J.

Sternberg este astzi cea la care se apeleaz cel mai des. Potrivit acestui autor, stilul de gndire este o
modalitate preferat de a gndi (Sternberg, 1994a, p.170), un mod preferat de folosire a propriilor
abiliti cognitive. Ideea nu este una total nou n spaiul psihologiei personalitii, Cattell subliniind
acelai fapt prin diferenierea pe care o practic ntre inteligena fluid i cea cristalizat, noutatea
constnd n faptul c stilul de gndire nu mai este echivalat cu inteligena.

Funciile auto-guvernrii mentale legislativ, executiv i judiciar duc la teoretizarea a trei stiluri de
gndire:

legislativul - i place s creeze, s formuleze i s planifice soluiile problemelor, prefer

probleme nestructurate ce implic strategii creative;

executivul - urmeaz reguli, nu iese din tipare, prefer probleme pre- structurate, este
interesat de implementarea regulilor;
 judiciarul - i place s evalueze reguli i proceduri, s vad care este cea mai bun;

Formele auto-guvernrii mentale monarhic, ierarhic, oligarhic i anarhic duc la teoretizarea a

patru stiluri de gndire:

monarhicul - predomin un singur scop sau mod de a rezolva problemele;

ierarhicul - i propune urmrirea mai multor scopuri n acelai timp, pe care le ierarhizeaz n
funcie de importan;

oligarhicul - urmrete mai multe scopuri, dar care au pentru el importan egal;

anarhicul - nu accept reguli, proceduri i principii cluzitoare, i place s lucreze la proiecte

flexibile din punctul de vedere al coninutului, al modului de lucru i al termenelor;

Nivelurile auto-guvernrii mentale n general se pot distinge nivele globale i locale ale guvernrii
unui stat, deci vom avea un stil de gndire

global - prefer s abordeze subiecte largi i abstracte, se axeaz asupra relaiei, aspra structurii,
sesiznd cu dificultate prile componente;

local - indivizi pragmatici, prefer s rezolve probleme concrete, specifice, se axeaz pe detalii;

Scopul auto-guvernrii mentale aa cum problemele unui stat sunt interne sau externe, deosebim un
stil de gndire:

intern - tind s fie introvertii, orientai spre sarcin, prefer problemele la care trebuie s
lucreze singuri;

extern - sunt predominant extrovertii, prefer problemele n care trebuie s lucreze cu ali
colegi;

Orientarea auto-guvernrii mentale se evideniaz dou stiluri de gndire:

conservatorul - i place s adere la legile i procedurile existente, s minimalizeze schimbarea;

progresistul - i place s trec dincolo de regulile i procedurile existente, s maximizeze

schimbarea i de aceea prefer sarcinile ce implic noutate i ambiguitate.

12. Caracterizati coordonatele individulitatii omului

individualitate se manifest n termeni de temperament, caracter i interese specifice, caliti ale

proceselor perceptive i inteligen, nevoile i abilitile persoanei, i este definit ca originalitatea
minii i personalitatea individului, unicitatea ei.

13. Caracterizati macrodiferentierea: Etnii si popoare

Macrocaracterologiile i tipologiile au n atenie aspecte relativ diferite, ntr-un fel. E vorba de grupri n
rase, popoare, etnii, grupuri sociale (inclusiv politice), dar i profesionale sau religioase. n tematica
macrodiferenierilor, psihologia se conjug mai mult cu sociologia. Aceste concepte au rdcini i
implicaii compoziionale explicative diferite i caracteristici difereniale importante, legate de istoria i
evoluia, relativ diferit, a oamenilor n diferite zone geografice, dar i aspecte ce s-au constituit treptat
prin intermediul metisrilor.

Rasa este o denumire dat gruprilor naturale de oameni ce au unele caracteristici comune, fizice n
primul rnd, dar i legate de ritualuri, tradiii i implicaii de apartenen, adeseori limb i religii
specifice.

Popoarele reprezint reuniri de grupri sociale ce au aceeai legislaie, limb sau limbi oficiale, o istorie
comun i o ar n graniele crora acioneaz o legislaie specific.

Etnia, un alt concept larg, denumete comuniti de populaie, mai reduse numeric, ce au o identitate
relativ diferit de aceea a populaiei dominante dintr-o ar. Etnia se caracterizeaz prin tradiii specifice
de limb i religie, de asemenea specifice, oricum diferite de cele mai multe ori de cele ale populaiei
dominante care constituie naiunea ca unitate de guvernmnt.

Grupurile sociale implic grupuri legate prin factori subiectivi i dobndii de apartenen, cum ar fi
religia, cultura i mai ales profesiile. Ele se constituie i reconstituie n viaa social, fiind dependente de
progresele i evoluia social. Gruprile sociale au i o latent evoluie pe vrste i pe sexe.

14. Caracterizati macrodiferentierea : Masculinitate feminitate

Termenii de feminitate- masculinitate au o baz biologic ce se modeleaz dup structuri culturale.

Termenul de masculinitate a fost introdus de A. ADLER.

Printre primele probleme care s-au pus n discuie a fost aceea cu privire la funciile cerebrale. Dup
LAPIQUE femeile au o greutate a creierului de 1220 gr. cu o marj de la 1100 la 1500, iar brbaii o
greutate a creierului de 1360 gr. cu o marj de la 1150 la 1700 gr. Prin raportare la greutatea total
aceste diferene se diminueaz i se ajunge la o valoare relativ de 2,06 la brbai i 2,26 la femei (deci,
o lejer superioritate la femei). n testri obinuite muli autori nu au descoperit diferene semnificative.
Printre alii C.P.AMSTRONG ale crui cercetri au atras atenia, a gsit o lejer precocitate n avantajul
fetelor ntr-o cercetare fcut pe 500 colari. Acest mic avantaj s-a atenuat ns n scurt timp. n schimb,
n cercetrile sale a aprut la biei o mai mare dispersie i extrema supradotaiei cu discrete tendine
de diminuare la acetia.

Pe planul senzorialitii s-a manifestat la fete o discret superioritate a pragului senzorial la miros, iar la
biei o superioritate discret n privina rapiditii auditive i vizuale. n aceeai ordine de idei, la fete a
aprut o mai mare rapiditate n clasarea de obiecte i mai mari precizii ale micrilor mici (la fete), dar o
net superioritate n ce privete sensibilitatea gustativ, i totodat o lejer inferioritate fa de biei
n perceperea greutilor i a diferenelor pe acest plan.

Pe plan verbal fetele dispun de o inteligen verbal mai activ. Au n schimb o lips de apeten fa de
operaii cu mecanisme tehnice complexe i n a efectua operaii aritmetice posed o mai redus
abilitate. Nici activitile abstracte nu li se par atractive. n aceste probleme ca i n cele legate de
spaialitate i de istorie, bieii dispun de randamente mai bune. Rezultatele lui AMSTRONG sunt
oarecum de larg difuzare i considerate clasice. Identitatea de gen a diferenelor dintre femei i brbai
este determinat genetic i hormonal; ca sex biologic sexualitatea biologic se contureaz n funcie de
cromozomii XY masculin i XX feminin. Pot aprea erori cromozomiale: la biei prin adugarea unui
cromozom X, iar la femei ca lips a unui cromozom X. n astfel de cazuri bieii au oi nfiare mai
feminin, iar fetele una mai masculin. Aceast categorie de persoane poart denumirea de androgini
(dup BERN).
Exist tematica dual diferenial privind feminitatea- masculinitatea. Toate studiile psihologice legate
de diferenele caracteristice psihice pun n eviden diferenele din acest punct de vedere. A existat i
mai persist n unele regiuni ale lumii o considerare ce inferiorizeaz femeile. n rile dezvoltate,
acestea i-au ctigat un nou statut social, egalitar, ce pune n eviden potenialul psihic mare feminin
ce nu a fost valorizat social. Ideea de inferioritate feminin a fost un timp susinut i de faptul c pe
lng multe aspecte ce pun n eviden o oarecare fragilitate feminin i creierul acesteia are un volum
mai mic. Studiile din acest secol au pus n eviden faptul c msurarea acestuia la proporiile generale
nu reprezint un minus (PRIBRAM).

n genere, factorii feminitate-masculinitate sunt implicai n proporii diferite la fiecare persoan cu

dominaiile ce determin identitatea sexual. Trsturile dominante difereniatoare i specifice ale celor
dou sexe sunt conturate la natere, dar se organizeaz mai complex la pubertate concomitent cu
nceputul de funcionare al glandelor sexuale (dimorfism sexual). Fiind trsturi complementare
naturale au un punct de plecare n formula i structura genetic, dup mai muli autori. Studiile
efectuate n ultimii 50 de ani au pus n eviden un coninut cultural-social complex ncorporat n aceste
trsturi. Transformrile sociale acioneaz profund asupra feminitii ce a fost secole de-a rndul
observatorul pasiv relativ al vieii sociale.

15. Caracterizati macrodiferentierea : Intraversiune extraversiune

Cei doi termeni se folosesc n mod curent de peste 100 de ani i n viaa curent. Cel ce a atras atenia
asupra acestei axe validndu-i utilizarea a fost CARL GUSTAV JUNG (1875- 1961). Psihologul elveian a
delimitat 4 feluri de extraversie i 4 de intraversie. Acestea r fi.

I. extravertitul gnditor, sentimental, senzorial, intuitiv

II. introvertitul gnditor, sentimental, senzorial, intuitiv.

Extravertitul gnditor este o persoan sociabil, atractiv prin disponibilitatea sa plin de verv i de o
bogie remarcabil de modaliti de a susine coeziunea unui colectiv, ca i de umorul foarte variat
disponibil i strategiile numeroase de a se integra n numeroase colective.

Introvertitul gnditor este o personalitate profund i implicat n activiti ncrcate de ipoteze, idei,
absorbit de acestea. Este o persoan ce nu se angajeaz social, i place mai mult singurtatea i
activitile pe care le desfoar.

Extravertitul sentimental este, de asemenea sociabil, dar i sugestibil, are foarte numeroase relaii
sociale i prietenii cu o tendin mai mult sau mai puin accentuat de a le schimba n timp. Este plcut
i foarte schimbtor situativ ca exprimri impresive. Pare sensibil i pentru moment este, dar n fond
sensibilitatea sa este schimbtoare i foarte situativ.

Introvertitul sentimental este o persoan sugestibil i ea. Are sentimente puternice i e foarte
conservator n privina acelora ce i s-au constituit. Este conservator mai ales n privina ideilor morale
pe care le implic n evaluarea persoanelor cu care are relaii i este foarte atent la respectarea
acestora. Are prietenii puine, dar durabile.

Extravertitul senzorial este, n genere, o persoan dominat de senzorialitate. i place s participe la

reuniuni i este un perseverent spectator de expoziii, concerte, teatru. Are o foarte dezvoltat
senzorialitate i adesea gusturi i abiliti artistice. n genere, este nestatornic n prietenii. Este foarte
atras de aventuri amoroase.
Introvertitul senzorial este o persoan ce-i domin mereu conduitelor. i plac artele i le
practic adesea cu insisten. i place i natura. n relaiile cu sexul invers este romantic i foarte ataat.
Triete cu mare profunzime relaiile de dragoste, dar i cu un oarecare sim posesiv.

Extravertitul intuitiv este o persoan dornic de aventuri nu numai sentimentale, ci i de expediii,

escaladri de muni, excursii, etc. Toi extravertiii sunt mari amatori de sporturi.

Introvertitul intuitiv este un permanent cititor. Duce o via interioar foarte bogat cu filme interioare
complexe. i plac artele, dar mai ales literatura, poezia i metaforele, filozofia.

Precum se vede extravertiii sunt deosebii de acroai de viaa de fiecare zi i de trirea ei intens, dar
au implicaii efemere, dar i foarte numeroase n relaii sociale.

Introvertiii sunt linitii i triesc mai mult pe plan interior, au capaciti meditative puternice i, n
genere, sunt reticeni, au un mare control i o tendin de stpnire a agresivitii, mai puin a timiditii
i a strilor depresive. Extravertiii sunt mai plini de iniiativ i de o oarecare agresivitate discret de
fond ce se poate amplifica n situaii ce le lezeaz orgoliul.

Pe plan moral extravertiii sunt ataai unei atitudini de discreie, egocentrism i tendin de a cuta
plcerea n societatea mai larg ce-i satisface plcerea de a se implica n tot felul de relaii i momente
de exprimare de sine.

Introvertiii evit aglomeraiile i agitaia. I-au n serios toate ntmplrile. Controlul conduitelor, a
sentimentelor i impulsurilor i caracterizeaz. Nu sunt agresivi, dar sunt reticeni, siguri pe ei, serioi, i
adesea, pesimiti, i totdeauna ataai valorilor morale.

n genere, tipuri accentuat introvertite sau extravertite sunt foarte rare. n schimb, fiecare persoan are
tendine latente mai mult sau mai puin exprimabile pentru una din laturile axei intraversie- extraversie,
aproape niciodat n toate cele patru paliere de exprimare prezentate mai sus. Aceasta nseamn c o
persoan poate fi mai accentuat extravertit ca gndire, mai mult introvertit ca intuiie i nuanat
introvertit sau extravertit pe paliere senzoriale i intuitive (dup GUSTAVE JUNG).

16. Presentati caracateristici psihologice conform macrotipologiei grupelor sangvine

Grupa O (I) caracterizeaza indivizii drept supravietuitori, persoane puternice, care se bizuie aproape in
exclusivitate pe propriile puteri sau, in cel mai fericit caz va exploata puterile celor din jur dovedindu-se
un adevarat lider, dornic si capabil sa ajute sau sa distruga pe oricine, prieten sau dusman. Caracterizati
prin putere de concentrare demna de invidiat, caracterizati de siguranta, ei beneficiaza de o completare
a acestor calitati cu inclinarea spre actiune si un dezvoltat simt al autoconservarii, fapt care ii
propulseaza de multe ori mai sus decat ar merita - in cazul unei analize atente (daca se poate utiliza un
astfel de termen). Interesant de amintit este aici faptul ca, dieta hiperproteica si hiperlipidica a
indivizilor 'O' determina ca acestia sa posede un metabolism numit 'cetonic'. Acest tip de metabolism
este optim pentru reactii rapide si, de multe ori, instinctuale (fara a avea la baza o analiza
premergatoare). O alta rezultanta a acestui tip de metabolism este starea de relativa euforie, de
neimplicare mai mult sau mai mai putin accentuata in responsabilitatea vremurilor traite (destul de usor
de corelat cu o oarecare lipsa a cerintei de adaptare, asumarea riscurilor fiind pentru acestia ceva facil si
lipsit de greutati in conditiile in care flerul coordoneaza aproape perfect aceste decizii. Si, nu in ultima
instanta, se poate aminti faptul ca acest tip de metabolism este cel care favorizeaza cel mai bine
alcoolismul. Bineinteles ca existenta calitatii, destul de contestate a indivizilor detinatori de grupa O (I),
cea de lideri reali, se axeaza pe realitatea ca, acestora le lipseste de multe ori substratul intelectual,
cultural, tehnic, etc. pentru a conduce dar statisticile indica ca acesti indivizi au acea capacitate necesara
liderilor de a intui drumul corect, elementul/ persoana vinovata, etc. ca sa nu mai vorbim despre simtul
adevaratului lider, al conducatorului, care stie la ce persoana sa apele pentru cel mai favorabil curs al
evenimentelor. Riscurile medicale cu posibilitate maxima de incidenta care tin de aceasta grupa
sangvina (in baza statisticilor medicale) sunt reprezentate de riscuri de afectiuni ale tractului digestiv cu
o predispozitie evidenta catre ulcer (in formele gastrice sau duodenale) precum si spre complicatii
hepatice de genul colecistitelor, hepatitelor, etc.

Evolutionistii plaseaza grupa sangvina A - II ca fiind urmatorul pas in evolutia umana. El semnifica
sfarsitul Paleoliticului si trecerea la Neolitic, sfarsitul perioadei exclusiv carnivore si trecerea la
agricultura, cu tot ceea ce este legat de aceasta (exploatarea animalelor domesticite, sistemele sociale
grupate in jurul asezarilor stabile - comunitatile, etc.).
Apare in perioada 20.000 - 10.000 i.Ch. intr-o zona delimitata intre Asia Centrala si/ sau Orientul
Mijlociu si caracterizeaza inceputul aglomerarilor umane, al stresului si al stilului sedentar de viata. In
acest sens se argumenteaza prin cresterea capacitatii de organizare (cu referire in special la fondul
intelectual si cel organizatoric), cresterea ratei de supravietuire la boli cum ar fi holera, ciuma, variola,
etc. tipice membrilor grupei sangvine A (II) fata de cei cu grupa O si printr-o constanta de superioritate a
celor cu grupa A in ceea ce priveste convietuirea in mari aglomerari umane (viata in interdependenta cu
ceilalti componenti ai unei comunitati date) fata de ceilalti (grupa O, in special).
Se poate remarca ca, fondul psihologic care poate fi asimilat detinatorilor de grupa sangvina A (II)
- daca se iau in calcul studiile psihologice in domeniu - este caracterizat in primul rand de abilitati in
sensul planificarii si muncii in echipa, printr-un stil predominant cooperant. Ei sunt indivizii care raspund
destul de bine la diverse cerinte de adaptare si organizare in conditiile in care acestea sunt cunoscute si
acceptate de catre ei (atat din punct de vedere al organismului cat si din punct de vedere intelectual),
cooperanti si inteligenti dar si mult prea statorinici, lenti, mai ales daca sunt pusi in fata cerintelor de
reactie rapida (poate de aici exista, la acesti indivizi, un fond psihologic destul de inclinat spre ordine,
societate ordonata). Principalul castig in directia cooperarii este legat de o dezvoltare a respectului fata
de ceilalti, inclusiv fata de proprietati - terenuri, unelte, etc. (fata de fondul psihologic al detinatorilor de
grupa O (I) care sunt necomplexati din acest punct de vedere). Dieta lor favorita, de vegetarieni, spune
destul de multe despre acestia, totul este perfect daca se urmeaza un sens normal al lucrurilor si/ sau
cerintelor. Un oarecare dezavantaj al integrarii in comunitate este legat de diminuarea capacitatilor de
conducere (in care detinatorii de grupa O (I) exceleaza) in favoarea cooperarii. Totusi, tinand cont de
faptul ca nu sunt lipsiti de scrupule, pe fondul cooperarii, sunt capabili de a fi lideri mult mai eficienti si
mai carismatici decat orice alt individ beneficiind de sprijinul celor care accepta conducerea acestuia.

Grupa de singe B(III) Din punct de vedere organic, acesti indivizi beneficiaza de capacitati net superioare
tuturor celorlalte grupe sangvine, caracteristice fiind, un sistem imunitar cu adevarat puternic, un suport
psihologic de adaptare dintre cele mai eficiente, ca sa nu uitam de sistemul digestiv cel mai flexibil
(comparativ cu indivizii detinatori de alte grupe sangvine). Totusi, aceasta flexibilitate are reversul ei
deoarece sistemul digestiv tolerant favorizeaza deficite semnificative la nivelul metabolismului
magneziului, cu repercusiuni la nivelul sistemului imunitar - caderi imunitare severe. Sedentarii sunt
mult mai adaptati aglomerarilor fiind orientati spre evolutie individuala (in detrimentul evolutiei de
grup, a muncii in echipa) iar cei nomazi sunt mult mai pragmatici si mai cruzi decat majoritatea celorlalti
indivizi datorita cerintelor necesare (si utile) invazionistilor. Caracterul de asimilator al posesorului de
grupa B este, de asemenea, demn de luat in seama, acesta mergand de multe ori pana la nivelul propriei
persoane (reflexia in sistemul imunitar dand predispozitii semnificative pentru tulburarile autoimune).
Dotat cu capacitatea de a suporta privatiuni si tensiuni/ stress pentru o perioada de timp indelungata se
pare ca este cel mai indicat individ pentru a proceda la retructurari, refaceri ale unor sisteme distruse
sau caduce. Aceasta predispozitie are si reversul ei in directia unnei predispozitii a indivizilor B spre
oboseala cronica sau cedari ale sistemului endocrin (in special la nivel pancreatic - cu rezultante
diabetice semnificative) in special pe fondul dezechilibrarii sistemului nervos (de retinut ca acesti indivizi
poseda cel mai echilibrat sistem nervos) sau al excesului de efort fizic (caracteristic acestora fiind efortul
fizic moderat) - activitatile mentale sunt superioare nativilor de grupa A pe fondul reactiilor
preponderent fizice si agresive ale nativilor de grupa O. De retinut este faptul ca, echilibrul existent sau
creat este cea mai buna solutie pentru a elimina mostenirea indusa de grupa sangvina A (II) in ceea ce
priveste cresterea incidentei afectiunilor cardiovasculare pe fondul stressului sau al
favorizantilor psihici.

Grupa de singe AB (IV) Charismatici si spirituali, foarte atragatori si populari, au un comportament

relativ bizar datorat abordarilor aspectelor vietii fara a se sesiza ca persoana respectiva este constienta
de consecinte si responsabilitati (de aceea exista de multe ori pericolul ca acesti indivizi sa aiba doua
fete sau sa fie usor interpretati a fi lipsiti de loialitate). Putina rabdare, este cea mai buna solutie! Nu
prea vor obisnui sa dezamageasca (exceptie facand cazurile in care persoanele in cauza sunt depasite de
situatie) si, daca o greseala va apartine celor din jurul lor vor gasi puterea de a ramane cu bratele
deschise, primitori, asa cum sunt cunoscuti de toti cei din jurul lor - diplomatia si selectia cercului de
prieteni este un ceva care a fost inventat de nativii acestei grupe sangvine (a nu se uita ca testele
serologice ale 'Giulgiului din Torino' au indicat ca Iisus Hristos avea grupa sangvina AB !!!). Daca vor gresi
vor avea rezultate atat de rasunatoare incat persoana lor se poate socoti anulata ca individ, chiar daca a
ramas in viata. Deci, nu este surprinzator sa sesizam ca unul dintre prietenii nostri care are functia de
indrumator, invatator, dascal spiritual, etc. al grupului/ cercului de prieteni sau nu numai are grupa
sangvina AB -

17. Caracterizati tipolgia personalista de C.Viola

El a efectuat o abordare legat de diferenele tipologice, mai semnificative, dintre oameni, n care,
descrierea s se ncadreze n repere, pe care, a dorit s le supun cerinei de foarte mare claritate, i
exactitate. n opinia sa, era nevoie s se construiasc analize de funcii explicative, privind rolul unor
repere de prim, secund sau terial grad de interpretare. Viola C. a atras atenia asupra faptului, c acest
demers este dificil i c, n genere, exist o foarte mare varietate a oamenilor, fapt ce creeaz obligaia
de a face diferenierea lor, prin criterii clare.

C. Viola a delimitat ca tipuri fundamentale braditipul, longitipul i mixotipul, n funcie de raporturile

morfologice dintre prile corporale umane.

Braditipul sau brachitipul (microplanchinic) a fost descris ca fiind o persoan mai mult scund, cu torace
rotund i ceva mai scurt, dar bine consolidat somatic, mai dezvoltat dect membrele, deoarece, corpul
are unele depozite de esut adipos, inclusiv pe torace (care este dominant n structura corporal).

Longitipul are, n genere, membrele i talia mai lungi, toracele mai ngust dect braditipul. Este, de
obicei, cu un gt mai nalt (lung) i ngust, diferit de cel ce se observ la braditip. Longitipul are umerii
uor czui, corpul osos i talie nalt de multe ori, dar n toate cazurile, marcant. n linii mari, are o
talie armonioas i supl, adeseori. Este dominat de dezasimilare, vagotonie. n genere, este
simpatocotonic, cu reflexe rapide, cu o sexualitate precoce, dar mediocr. Obosete uor. La tipul
longilin, predomin activitile intelectuale cu trebuine sociale i afective puternice. n genere, este
sensibil la ptoze gastrice, i intestinale, hipotonie a musculaturii striate i are hipoplazii cardiovasculare,
nu de puine ori. Poate deveni hipotensiv i, este, n genere, predispus la tulburri nervoase, cardiace i
digestive.

Mediotipul (normospanchimic) se afl ntre cele dou tipuri, mai aproape de unul sau de altul din ele.
Cei mai muli oameni fac parte din aceast categorie. Mediotipul este sau tinde s fie echilibrat i relativ
bine dezvoltat, din punct de vedere psihic. Are o bun sociabilitate i o via personal echilibrat i
complex.
Viola a creat o legtur ntre tipologiile hippocratice i ideea, de o mai mare atenie, la caracteristicile
biofuncionale, care contureaz o anumit form de adaptare i de solicitri, de la condiiile de via i
reversul psihic al acestora, ca o schem general de conduite determinate. Pe baza acestora, el a creat
cauzalitatea potenial de tendine maladive tipologice.

Pentru o determinare a aspectelor semnificative tipologice, Viola a creat metoda constituional, n

care, a pus n eviden 11 msuri semnificativ active. Acestea sunt: talia, lungimea braelor, lungimea
gambelor, diametrul transversal al toracelui, diametrul anteroposterior al acestuia, nlimea sternului,
diametrul transversal al hipocondrului, nlimea abdomenului inferior, diametrul transversal al
bazinului.

18. Care este valoarea caracterologiei embriogenetice dezvolatata de N.Pende

a ordonat i lrgit sistemul tipologic dezvoltat de C. Viola. i el a acceptat relaia important dintre
forma corporal (morfologic) i funcionalitatea implicat n caracter. n linii mari, N. Pende a
consolidat sistemul lui C. Viola, validnd coala constituionalist. Pende a lucrat singur pn n 1929,
apoi, mai ales dup 1950, a strns n jurul su 26 de colaboratori. A reinut din tipologia lui C. Viola
opoziia anabolism- catabolism, de asimilare sau de cheltuire de energie, ca dominante n folosirea
nutriiei. Fiecare din aceste caracteristici, au, dup Pende, ca suport, i tonicitatea organico-metabolic,
exprimat, mai ales, prin dominaiile hormonal- grandulare. Numai c, fa de teoria umorilor
hippocratice, sistemul umoral modern este foarte vast i complex. Pende s-a referit la funcionalitile
dominante i convergente, i divergente ale tiroidei i paratiroidei, suprarenalelor, a glandelor genitale,
ale timusului. La acestea, a adugat dominaia relativ de influen, mai accentuat, fie a sistemului
nervos simpatic, fie a celui parasimpatic, cu funcionalitile lor specifice.

Prin toate acestea, Pende a mrit numrul de variabile implicate n structurile tipologice umane, i a
alimentat ideea complexitii lor, i a posibilitii de a crea un suport cauzal, acestei complexiti.

n acelai timp, Pende a simplificat la maximum variabilele biometrice, reinnd, mai ales, cotienul
de lrgime, la care a trecut mprirea staturii la perimetrul toracic i cotienul de lungime, calculat prin
mprirea valorii staturale la greutatea corporal. A calculat aceste valori pentru toate vrstele, de la
natere pn la btrnee. Prin foarte numeroase msurtori, a ntocmit tabele statistice, cu valori
medii, privind aceste variabile. i aceste tabele, au devenit de referin pentru o prim diagnosticare de
particulariti individuale (difereniale).

n continuare, N. Pende a reinut, n mare, mprirea lui C. Viola. Braditipul l-a numit, totui, brevilin, iar
longitipului I-a pstrat denumirea de longitip.

n ceea ce privete tipul brevilin, Pende a fcut o prim difereniere n: brevilinul stenic i brevilinul
astenic.

Brevilinul stenic, la rndul su, are trei subtipuri (dup Pende):

-brevilinul stenic hipergenital;

-brevilinul stenic hipersuprarenal;

-brevilinul stenic hiperpituitar-hipergenital.

Brevilinii stenici au o talie nu prea nalt, ceva peste medie. Echilibrul general neurohormonal creeaz
anumite aspecte caracteristice funcionale generale, cu efecte de reflux psihic, i cu anumite fragiliti i
tendine patologice. Ca atare, schema lui Viola, explicativ- cauzal, ca i, algoritmul de analiz, sunt
incluse n sistemul lui N. Pende. n acest context, brevilinii au o dominan relativ diferit, din punct de
vedere neurohormonal, fie privind hormonii genitali, fie cei suprarenali.

Brevilinii astenici pot fi recunoscui cu variantele lor, dup dezvoltarea evident a trunchiului, a
sistemului genital, a celui osteoligamentos, i cardio- arterial, care le confer o anumit fragilitate
potenial patologic, n cazuri de suprasolicitri i tensiuni prea numeroase i grave. Latura biologic
patologic se manifest prin riscuri privind apariia de hiperglicemii, hipercolesterolomii, hipertensiuni
arteriale, nu de puine ori.

Brevilinii stenici sunt viguroi, activi i dinamici, foarte ntreprinztori, i n acelai timp, ndrznei, chiar
i, rezisteni. Sunt, de asemenea, optimiti i sociabili. Cele trei variante de brevilini stenici sunt:

a. Brevilinii stenici hipergenitali, care, de fapt, sunt cei mai echilibrai, dintre cele trei subtipuri.
Acetia sunt politicoi, tandrii, complezani natural i binecrescui, sociabili, plcui, plini de tact
i ndemnatici.

b. Brevilinii stenici hipersuprarenali sunt, i ei, foarte activi (cei mai activi din cele trei grupe), sunt
descurcrei, ntreprinztori, i au, n genere, bune realizri, n ceea ce fac.

c. Brevilinii stenici hiperpituitari- hipersuprarenali sunt persoane mai corpolente. i ei, sunt
foarte ntreprinztori i descurcrei, au, adeseori realizri, dar se caracterizeaz, i prin faptul
c, sunt mai combativi dect brevilinii stenici din cellalte grupuri, i ca atare, pot avea relaii
sociale mai tensionate.

19. Care este aportul lui M.Martiny si W.H.Sheldon in presentarea caracterologie

Embriogenetice

Martiny a plecat, ns, de la embriogenez, adic, de la faptul c, fiecare din cele trei foie embrionare
(endoblast, ectoblast, mezoblast) sunt puncte de plecare, pentru diferite structuri morfologice, n mod
constant. Ca atare, forma definitiv morfologic, att de sugestiv pentru interpretri caracterologice
poteniale i virtuale, are momente, i izvoare de genez difereniate.

Sheldon a plecat, n analizele sale tipologice, de la o cauzalitate de implicaie embriogenetic, adic de la

ideea c n decursul vieii, are loc o dezvoltare, relativ inegal, a caracteristicilor corporale, ce provin din
cele trei foie embrionare. Apar unele dominane, privind consolidarea relativ dominat a unor astfel de
produse biologice, fapt ce va determina caracteristici, nu numai biologice specifice, ci i psihofiziologice.
Tipologia lui Sheldon, ca i aceea a lui Martiny, a atras atenia, n mod deosebit pe ofertele mediului,
care creeaz stiluri de via i orare existeniale, genernd i reglementnd activiti solicitate de
societate i comportamente cu grad de admisibilitate n funcie de nivelul cultural- social- judiciar i
tradiional al mediului existenial.

n acest context, se organizeaz comportamente specifice fiecrui om. Acestea se grefeaz, pe genotipul
modelat embriogenetic, n viaa intrauterin.

20. Presentati puncte distincte ale tipologiei constructiviste adaptive a lui

I.P.Pavlov(fiziologista)

I.P.Pavlov a elaborat o tipologie complex, pornind de la caracteristicile activitii nervoase superioare

(ANS). Aceasta dispune de trei caracteristici de baz: echilibru, for, mobilitate. Combinarea acestor
caracteristici, duce, dup Pavlov, la patru tipuri temperamentale de baz : tipul coleric, sangvin,
flegmatic i melancolic.

1. Tipul coleric este neechilibrat, are for i mobilitate.

2. Tipul sangvin este echilibrat, are for i mobilitate.

3. Tipul flegmatic este echilibrat, fr for i fr mobilitate.

4. Tipul melancolic este neechilibrat, fr for i fr mobilitate.

La fiecare, din cele patru tipuri, pot predomina, primul sau cel de al doilea sistem de semnalizare;
primul, constnd, n asocieri de stimuli, chiar foarte diferii ntre ei, i chiar n lanuri complexe, iar cel
de-al doilea sistem de semnalizare const n limbaj, prin care, la om, are loc, o foarte activ simbolizare
stimulativ i generatoare de provocri sau inhibri, de reacii, conduite i exprimri elaborate.

La fiecare tip de temperament din cele patru (mai sus amintite), poate domina primul sistem de
semnalizare ceea ce va determina colerici, sangvini, melancolici i flegmatici, de tip artist sau intuitiv,
sau tipul meditativ, intelectual la care domin al doilea sistem de semnalizare.

Aceste variante tipologice la rndul lor pot fi variante pozitive sau negative.

21. Caracterizati tipologia factorialista a lui R.B.Cattell

Testul de personalitate construit de R. B. Cattell este cunoscut sub denumirea P.F.16 (testul de
personalitate factorial de 16 factori).

Cattell a difereniat din multitudinea potenial de factori, ce se afl n compoziia personalitii, 16 ca

fiind mai importani. El a notat factorii implicai, cu litere, pentru a evita definiii controversate, i pentru
a conversa, forme de relaionare factoriale. Fr ndoial, acea conotaie, este datorat, n parte,
spiritului su, format sub incidenele chimiei. De altfel, o astfel de notaie permite o mai facil operare i
relaionare factorial. Cattell a considerat c, exist dou categorii mari de factori. Unii ce se manifest
(contieni) i alii ce se manifest voalai (fiind incontieni). Acetia din urm au fost 4 n P.F.16.
Factorii pui n eviden de Cattell, prin testul su de personalitate, sunt bivaleni, cu conotaii de + i
- (plus i minus). Prezentarea acestor factori permite, din capul locului, o mprire tipologic, n 16
grupe mari, legate de dominaia unui anumit factor, din cei 16, i o tipologie de 32 de tipuri, n condiiile
implicaiei, valorilor plus i minus, la fiecare factor implicat n test. Ca atare, tipologia implicat n testul
lui R.B.Cattell, este una dintre cele mai ample, i se afl n corcondan cu cel puin dou deziderate, ce
se constituie n psihoogia diferenial modern. Unul dintre deziderate se refer la creterea relativ de
cuprindere a diferenierii n tipologii, iar a doua privete implicarea unui model cu dominane i submisii
de caracteristici psihice, n modelul oferit.

22. Presentati caracteristici distincte ale caracterologiilor patologice Karl Jaspers, Kurt

Schneider, Ernest Kretschmer

Jaspers a pornit de la supoziia, c exist o caracterologie normal, studiat de psihologie i una

anormal, studiat de psihiatrie. n psihiatrie sunt numeroase obscuriti, i o mare lips de ordine, a
considerat Jaspers. n acest context, Jaspers a fcut mprirea npersonaliti normale, personaliti
extreme i personaliti alterate. Psihiatria are n atenie, ultimele dou categorii.
Personalitile extreme au tendine patologice, i se refer la persoanele psihastenice, persoanele
histerice i persoanele schizofrenice.

Personalitile alterate sunt acelea, ce au depit limitele normalului, ca o categorie, i cele ce prezint
blocaje, ca maladii de integrare. n aceast categorie, se pot descrie persoane, care au o supradezvoltare
a plesanteriilor, i a doua categorie, este a persoanelor cu comportamente excesive mistico-religioase.
n primul caz, se pot acuza tumori cerebrale, n al doilea caz, epilepsii. La acestea, se adaug persoanele
cu comportamente euforice, care deceleaz, n genere, scleroze multiple.

Personalitile extreme psihastenice nu pot, n genere, opune rezistene, las totul s treac, sunt
slabe, lipsite de voin i nu au fora, de a se lansa ntr-o activitate.

Personalitile extreme isterice se caracterizeaz prin faptul c, doresc s atrag atenia asupra lor,
insist pe acest drum, vor s par altfel, dect sunt, au conduite artificiale, sunt mitomane, nu pot avea
sentimente reale i coordonate cu manifestrile exprimate.

Personalitile schizofrenice sunt desprinse de realitate, pe care, nu mai pot s o neleag, i nu mai au
contacte afective cu mediul, nici chiar cu cei din mediul de provenien. n genere, limitele i pragurile,
legate de intrarea n zonele extreme, sunt foarte greu de precizat.

Kurt Schneider a dezvoltat o structur caracterologic legat de aspectele potenial accentuate, dinspre
direcia afectivitii, i a avut n vedere, tendinele patologizante ale tipurilor descrise.

Pentru Kretschmer E., structura corporal n sine, nu a constituit, de fapt, un simptom legat de relaiile
directe dintre aceasta i psihoze, sau diferite feluri de tulburri psihice, ci un fel de potenialitate, la care
ansamblul constituional, era, un fel de baz, sub incitaia unor factori i condiii complexe, ce se
reunesc uneori.

La picnici, dimensiunile orizontale sunt preponderente i depesc proporiile de medie ale corpului
uman, fa de dimensiunile verticale.

La leptosomi, relaiile de dominan sunt inverse, fapt ce permite, cea mai uoar departajare a
caracteristicilor, de prim vedere.

Tipul atletic, adugat de Kretschmer, posed un schelet mai puternic, dect cel al leptosomului i o
musculatur mult mai consistent.

i el, ca majoritatea tipologilor i caracterologilor, a avut, n atenie, prin fora mprejurrilor, o a patra
categorie de persoane, tipurile combinate, foarte variate.

Cu privire la primele dou tipuri: picnicul i leptosomul, Kretschmer le-a opus, printr-o analiz, relativ
foarte subtil, bipolar, subliniind caracteristicile complementare, ce le caracterizeaz.

Astfel, picnicul (ciclotimic) oscileaz ntre dou stri opuse ale unei axe. Este vorba de, oscilaie ntre o
bun dispoziie i tristee, aceasta fiind axa cu proporii diastezice, privind coeficientul de umor specific,
tuturor ciclotimicilor n grade diferite.

Tipul leptosom (schizptim) este dominat de o alt ax, dominat de inteligen, care oscileaz, ntre o
sensibilitate extrem (hiperstezie) i rceal (anestezie a sensibilitii). Acest comportament bipolar
hipoestezic este, desigur, i el foarte gradat i diferit. (Bleuler a denumit picnicul extravertit,
iar leptozomul schizotim introvertit, cu o legtur slab cu realitatea i relativ permanent tensionat
(discret)).