Program

psihocorecţţional la
aţenuarea
agresiviţaă ţţii

PROGRAMA PSIHOCORECŢIONALĂ DE TRAINING LA ATENUAREA

AGRESIVITĂŢII
Obiectivele programei:
 Ajutarea preadolescenţilor de a primi furia ca o reacţie normală a omului la
situaţiile de stres.
_A crea condiţii pentru conştientizarea cauzelor furiei sale la preadolescenţi şi
de a duce răspundere pentru manifestarea ei.
 Cultivarea deprinderii de a învăţa să găsească scheme alternative de
comportament în situatii traumatizante (stil de comportament încrezut),
formarea stilului individua de stăpânire a furiei.
Conţinutul programei:
Conţinutul poate varia în dependentă de cultura psihologică generală si nivelul de
reflexie a unui grup concret de preadolescenţi.
La I etapă se cercetează furia si conştientizarea puterii ei distructive si
constructive.
 La II etapă - cultivarea simţului furiei si comportamentului agresiv, furios;
examinarea stilurilor comportamentale alternative.
La III etapă - studierea particularităţilor individuale a furiei personale ; condiţiilor
pentru crearea stilului individual de comportament în situatii traumatizante şi acceptarea
răspunderii pentru această alegere.

Condiţiile pentru realizarea programei

1. Cerinţele către conducătorul grupei.
Conducătorul trebuie să posede:
 studii psihologice;
 experienţă în petrecerea grupurilor de training;
 experienţă în lucrul cu grupele psihologice în calitate de participant (obligator).
2. Caracteristici temporare:
Programa este prevăzută pentru 10 şedinţe a câte 1.5 2 ore, care se recomandă s ă fie
petrecute 2 - 3 ori pe săptămână (în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră).
3. Caracteristicile cantitative şi calitative a grupului:
 selecţia subiecţilor de training în dependenţă de problemă;
 evitarea situaţiei singular - minoritate din grup (o fată într-un grup de băieţi;
singurul adult într-un grup de copii);
 numărul optim de subiecţi în grup de 6-12;
 respectarea congruenţei socio-culturale şi intelectuale a membrilor grupului;
 localul în care se desfăşoară şedinţele să corespundă standardelor primite;
 alcătuirea unor reguli comportamentale specifice pentru grupul dat
(punctualitatea, confidenţialitatea, toleranţă...);
 includerea în grup în dependentă de vârstă (+/- I an) 13-15 ani (15-17 ani).
 Şedinţa 1
Obiectiv:
 conştientizarea deosebirii dintre emoţii si sentimente:
 determinarea situaţiilor, care duc la apariţia furiei:
 ajutorul preadolescenţilor în perceperea cauzei si modalităţii manifestării furiei.
1. Ritualul începerii şedinţelor.
2. Înaintarea regulilor grupului.
Conducătorul povesteşte despre regulile comportamentale la şedinţe, subliniind faptul că
ele se atribuie către toti participanţii, inclusiv si către conducător.
Regulile comportamentale:
 Fiecare participant să posede o fişă cu numele său;
 De a nu întîrzia la training, şi de a fi împreună cu grupa în timpul lucrului
 De a nu discuta cu vecinii în timpul lucrului:
 De a fi reciproc amabili şi binevoitori;
 De a nu discuta participanţii grupului, conducătorul, acţiunile lor în afara grupului
dat.
Grupul examinează fiecare regulă în parte si determină sancţiunea pentru încălcarea
lor. Apoi fiecare participant îşi înscrie numele pe lisă, pe care o prinde la piept.

3. Exerciţii.
Exerciţiul 1. „Prezentarea numelui”
Obiectiv: A face cunoştinţa unul cu altul, realizarea încălzirii emoţionale.
Timpul realizării: 10-15 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune participanţilor să se prezinte în ordinea
direcţiei acelor ceasornicului; să comunice cu ce îşi asociază numele, de la ce p rovine, îi
place sau nu numele său.
Exerciţiul 2. ,,Numeşte emoţia"
Obiectiv: Actualizarea vocabularului pentru conştientizarea deosebirii dintre emoţii
şi sentimente.
Durata: 20-25 minute (pentru îndeplinirea exerciţiului - 10 minute, pentru discuţie
15 minute).
Desfăşurarea: Conducătorul aruncă mingea unui participant care numeşte o emoţie
oarecare (pozitivă sau negativă), apoi o aruncă următorului. Obligatoriu mingea să
ajungă la fiecare participant. Conducătorul discută cu participanţii si concretizează
noţiunile de „emoţie"..sentiment"...stare" şi ..dispoziţie".
Emoţiile - stări afective, legate de un moment sau o situaţiei ele apar frecvent ca
efect al satisfacţiei sau nesatisfactiei unor trebuinţe. Sunt ..cărămizile" di n care sunt
formate sentimentele noastre.
Sentimente - formaţii afective complexe consistente, durabile si puternice, care se
transformă în anumite atitudini afective fată de obiecte, evenimente, persoane. Deseori
în unul si acelaşi sentiment se contopesc diferite emoţii (pozitive şi negative).
 Exerciţiul 3. „Situaţiile însoţite de furie”
Obiectiv: Antrenarea către lucrul cu furia, colectarea materia lului pentru activitatea
ulterioară.
Timpul realizării: 30 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune participanţilor să povestească o situaţie din
experienţa proprie, când ati trăit sentimentul furiei.
Exerciţiul 4. „Alegeţi stările emoţionale mai frecvent trăite"
Obiectiv: Culegerea materialului pentru lucrul ulterior.
Timpul realizări; 10 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune participanţilor din şirul de stări emoţionale să
le aleagă pe acelea care mai frecvent le trăiesc si să încerce să le scrie în ordine
descrescândă.
Exerciţiul 5. „Laboratorul ştiinţific"
Obiectiv: Constatarea şi formularea tipurilor fundamentale a factorilor externi ce
generează furia, agresivitatea.
Timpul realizării: 25 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se împart în două grupe - laboratoare de cercetare.
Scopul lor constatarea şi formularea tipurilor fundamentale de situaţii, care generează
furia. După finisarea lucrului individual, de la fiecare grupă răspunde câte un
reprezentant, care comunică si argumentează rezultatele cercetărilor. Apoi se discută
informaţia, se fac concluzii care se înscriu pe tablă. Dacă participanţii întimpină greutăţi
la alegerea situaţiilor, atunci conducătorul le propune câteva variante.
Situaţiile posibile:
 Primirea unui refuz (situaţia rugăminte — refuz)
 Reacţionarea la agresiune (nerespectarca limitelor. învinuirea, ofensă)
 Reacţionarea la rugăminte (incapacitatea de a spune ..nu")
 Încălcarea regulilor (provocare, ofensare etc.)
Exerciţiul 6. „Atomii"
Scopul: Relaxare, reunirea grupului.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se mişca în dependentă de viteza pe care o numeşte
conducătorul. Daca spune 100°- ei se mişcă foarte repede, 10° - foarte încet, 50° -
mediu. Când zice numărul 5 ei se unesc câte cinci formând o moleculă. Conducătorul
modifică structura moleculei.
4. Ritualul de incheiere a şedinţelor.
 Şedinţa II
Scopul şedinţei:
 conştientizarea puterii distructive şi constructive a furiei:
 a cultiva noţiunile „sentimentul furiei" si „comportament agresiv":
 a înţelese deosebirile consecinţelor.
Ritualul începerii şedinţelor.

Exerciţiul 1. „Caleidoscop"
Obiectiv: Realizarea încălzirii emoţionale interne si externe.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune ca fiecare participant sa-şi imagineze că este o
parte a corpului - mână, cap etc. apoi el numeşte o emoţie sau sentiment, iar copiii trebuie
să o exprime din numele acelei părţi a corpului pe care au ales-o. Dupa îndeplinirea
însărcinării participanţii se împart cu observaţiile sale - cum şi care emoţii au fost mai
uşor de redat.
Exerciţiul 2. „Consiliul Intergalactic"
Obiectiv:
 ajuta participanţii să înţeleagă necesitatea furiei în viaţa noastră:
 în ce constă preţul furiei:
 conştientizarea părţilor negative si pozitive ale furiei.
Durata: 60 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul: Cum credeţi am putea noi să trăim fară emoţii? Ce s-ar
întâmpla cu omul, lumea, dacă ar dispărea furia? Conducătorul propune următorul joc,
pentru a uşura desfăsurarea exerciţiului.
Conducătorul: Impărtiti-vă în trei echipe. Imaginati-vă că voi sunteţi reprezentanţii
diferitor civilizaţii, care au mult comun cu pământul, dar cândva de mult sau debarasat de
sentimentul furiei. Acum voi aveţi posibilitatea de a împărţi propria experienţă
pământenilor.
Prima echipă pregăteşte raportul: „Ce a câştigat civilizaţia noastră de la dispariţia
furiei". A doua echipă - „Ce a pierdut civilizaţia noastră de la dispariţi a furiei". A treia
echipă - comisia de hotărâre a soartei de mai departe a furiei pe Pământ, ea are dreptul să
interogheze ambele echipe, care trebuie să-şi apere punctul său de vedere. După
concluziile acestui interogatoriu comisia va menţiona părţile pozitive si negative a
manifestării furiei şi va decide viitorul ei.
Echipele au la dispoziţie 30 minute pentru pregătire, iar comisia în acest interval
pregăteşte întrebările. Ca concluzie a discuţiei pe tablă /coală mare de hârtie se fixează
părţile pozitive si negative a manifestării furiei.
Exerciţiu 3. „Orbul şi călăuza"
Obiectiv: Relaxare, susţinerea atmosferei prietenoase, dezvoltarea înerederii în forţele
proprii.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Participanţii sunt împărţiţi în perechi, a câte doi. Ei îşi împart la
dorinţă rolurile - orbul şi călăuza. Apoi „călăuza" conduce după sine „orbul", care îl
urmează cu ochii închişi. Apoi se schimbă cu rolurile. Ficare participant povesteşte ce a
simtiţ când era în rolul unui orb si în rolul călăuzei.
Exerciţiul 4. „Percepeti deosebirea”
Obiectiv: Separarea noţiunilor „sentimentul furiei" şi „comportamentul agresiv''.
Durata: 20 minute.
Desfăşurarea: Folosind părţile pozitive şi negative ale manifestării furiei,
conducătorul demonstrează că sentimentul furiei si comportamentul agresiv, furios nu este
una si aceeaşi, la aceasta contribuie următoarele întrebări:
 Cum se manifestă sentimentul furiei?
 Ce comportament poate avea un om furios?
 Cum credeţi. în ce situatii mai des se manifestă comportament agresiv, furios?
Participanţii discută părerile proprii, diferite situaţii din viaţa personală, Conducăţorul se
axează pe o situaţie şi o desfăşoară mai amănunţit.
Exerciţiul 5. „Palma"
Obiectiv: A se odihni, relaxare emoţională.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Participantul pe foaie îsi conturează palma sa, în interiorul fiecărui
deget scrie câte o calitate a sa, care îi place la sine. Apoi foile se transmit în cerc si fiecare
participant. completează acele calităţi pe care el le preţuieşte la această persoană.
6. Ritualul de încheiere a şedinţelor

Şedinţa III
Scopul şedinţei: Conştientizarea legăturii directe a dreptului manifestării furiei şi a
consecinţelor acestei manifestări, a explica de ce c preferabil luarea răspunderii asupra sa.
Ritualul începerii şedinţelor
Exerciţiul 1. „Acesta sunt eu!"
Obiectiv: încălzirea grupului, pregătirea pentru următorul exerciţiu.
Durata: l0 min.
Desfăşurarea: O persoană trece în centru. Sarcina lui este de a reda caracterul său prin
gesturi. Restul trebuie să ghicească, ce el a vrut să comunice. Persoana care a ghicit ocupă
locul lui.
Exerciţiul 2. „Realitatea - povestirea despre realitate"
Obiectiv:
 Crearea situaţiei pentru consientizarca diferenţei dintre evenimentele reale şi
interpretarea acestor evenimente:
 consientizarea faptului că perceperea situaţiei depinde de concepţiile
subiective.
Durata: 15-20 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul: Câte neînţelegeri s-au întâmplat şi se întâmplă în viaţă
din cauza că oamenii interpretează greşit laptele si gesturi le, cuvintele şi exprimările
altora? Oamenii deseori înţeleg lumea nu aşa cum este ea. dar aşa cum doresc s-o vadă ei
reieşind din ideile, directivele, orientările, concepţiile sale. Oare toti cei prezenţi aici
posedă capacitatea de a înţelege real lumea? Acum să vedem care este utilitatea capacităţii
de a deosebi realitatea de concepţia despre ea. Asa dar realitatea este cea care schimba
situatia, dar povestirea despre realitate nu schimbă nimic. Noi permanent vorbim despre
realitatea care ne înconjoară: prieteni, părinţi, profesori, despre sine. Spuneţi-mi în
cuvintele noastre care este realitatea şi care povestirea despre ea?
Analiza exemplului: „Natalia a întârziat la lecţie cu 10 minute, ea a argumentat
aceasta prin faptul că s-a stins lumina, când era în ascensor si a fost nevoită să se afle în el
până nu s-a aprins lumina".
Conducătorul: în acest caz ce putem atribui la realitate şi ce la povestire despre
realitate? (Realitatea - Natalia la începutul lecţiei lipsea, re stul - o justificare, scuză, care
este semn de politeţe, amabilitate, dar nu schimbă situaţia „la momentul începerii lectiei").
Conducătorul propune descrierea realităţii situaţiei „aici si acum", adică să răspundă
la întrebarea „Ce se petrece acum cu voi?".
Exerciţiul 2. „Furia mea"
Obiectiv: Conştientizarea furiei sale, prezentarea particularităţilor ei; învăţarea de a o
primi.
Durata: 55 60 minute.
Desfăşurarea: La. prima etapă pentru montarea lucrului cu imagin ile şi sentimentele
lăuntrice se petrece un antrenament autogen.
Conducătorul: închid ochii, iau o poziţie comodă, respir adânc, liniştit. Mă adâncesc
în linişte şi relaxare. Mi se relaxează musculatura organismului. Corpul mi se adânceşte
din ce în ce mai mult în linişte, relaxare. În gând mă deplasez pe malul mării. Eu văd
foarte bine tabloul mării. Marea este liniştită. Apa este limpede. Nisipul este curat, cald.
Cu tot corpul simt căldura nisipului. Un vântişor răcoros îmi mângâie obrajii, fruntea. Mă
simt bine, sunt plin de viaţă. Deschid ochii: (3-2-l). Mă simt foarte bine. Iau poziţia de
lucru.
Participantii deschid ochii şi dişcută în perechi experienta traita.
La a doua etapă se petrece relaxarea si adâncirea în retrăirile propriului corp.
Conducătorul: Amintiti-vă una din ultimele situatii care v-au provocat furia.
Amintiti-vă circumstantele si oamenii care vă înconjurau. Unde si cum a aparut furia voastra?
Unde se afla ea? De ce culoare este? Are o forma anumita? Din ce material e compusă?
E uşoară sau grea, moale sau tare, rece sau fierbinte? Are miros sau gust? Ce sunet are furia
Dvs.? S-a schimbat ea în timp ce o examinaţi? Cum este furia acum? Fiecare participant se
împarte cu părerile şi retrăirile sale.

Exerciţiul 3. „Eu desenez agresivitatea"

Obiectiv: Depistarea particularităţilor individuale ale agres ivităţii sale, colectarea
materialului diagnostic pentru lucrul de mai departe.
Durata: 35 - 40 minute.
 Desfăşurarea: Conducătorul împarte participanţilor foi de desen şi carioce şi propune
să împartă foaia în două părţi. In siânga foii ei vor desena agresivitatea aşa cum au văzut-o
şi au simtit-o, în dreapta- asa cum ar dori să o vadă şi să o simtă. După îndeplinirea
exerciţiului
Durata: 15 - 20 min.
Desfăşurarea: Conducătorul: Amintiti-vă de o persoană, care vă ofensează permanent,
care vă face să vă simţiţi vinovat, ofensat, neputincios. V-ati amintit? Acum închideţ i
ochii, închipuiţi-vă : că vedeţi această persoană, trageti aer în plămâni şi strigaţi la ei. (o
frază. ...un cuvânt). Strigaţi aşa ca el să înţeleagă că e timpul să vă lese în pace, începeţi.
Repetati cu o putere mai mare, încercaţi să repetaţi cu ochii deschişi.
Exerciţiul 6. „Complimente colegului"
Obiectiv: De a forma abilităţii dc redare a admiraţie i şi simpatici ce o simt pentru o
persoană.
Desfăşurarea: Participanţii aranjaţi în cerc transmit după acele ceasornicului colegilor
dc alături complimente.
7. Ritualul încheierii şedinţelor.
 Şedinţa IV
Scopul şedinţei: Conştientizarea apariţiei furiei, încordării, constatarea manifestării
furiei în corp, învăţarea metodelor de scădere a tensiunii, agresivităţii.
Ritualul începerii şedinţelor
Exerciţiul 1 „Tu acum..."
Obiectiv: Realizarea încălzirii emoţionale: formarea deprinderii de a-;i asculta atent
senzaţiile interne.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul aruncă mingea unui participant şi spune: „Ana. îmi pare
că tu acum eşti tristă". Ana aruncă mingea următorului participant si spune: „Florin, îmi
pare, că tu acum eşti iritat etc". Se poate de complicat jocul: primind mesajul
participantul poate să comunice ce simte el acum în realitate, participanţii se
împart cu părerile si sentimentele trăite. Nu se permite interpretarea desenelor, ei se
aplică numai întrebări de tipul: Ce ai simtit tu când ai desenat aceasta? Ce ai dorit să redai
prin această culoare, formă?

Exerciţiul 4. „Dansul furiei"

Obiectiv; A simţi manifestarea furiei: scăderea tensiunii, excitaţiei cu ajutorul exercit
ii lor dinamice.
Durata: 15-20 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune să demonstreze prin mişcări sub muzică
caracterul furiei. Apoi participanţii dansează sub muzică ritmică. Se discută sentimentele
trăite în timpul dansului. Dupa discutie conducatorul propune ideea ca incordarile fizice,
dansurile contribuie la scăderea tensiunii.
Exerciţiul 5. „Tronul"
Obiectiv: Scăderea tensiunii şi îmbunătăţirea stării emoţionale.
Durata: 20-25 minute.
Desfăşurarea: Se alege un participant, care se asează pe „scaunul-tron". Restul pe
cerc spun, ce le place la această persoană începând fraza cu cuvintele „Mie îmi place la
tine...". Ultimul pronunţă cuvintele sale conducătorul cu un efect sustinator si
convingător. Apoi participantul care a stat pe tron, alege următorul rege.
6. Ritualul încheierii şedinţelor.

Şedinţa V
Scopul şedinţei:
 demonstrarea metodelor concrete de manifestare a furiei;
 constientizarea cauzelor reale ale comportamentului agresiv;
 constientizarea posibilitatii alegerii stilului comportamental la fiecare situaţie si
responsabilitatea sa pentru această alegere.
Ritualul începerii şedinţelor
 Exerciţiul 1. „Fiecare, cine...”
Obiectiv: Realizarea încălzirii emoţionale.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Se alese un conducător. Restul participanţilor stau în cerc pe scaune
(ele vor fi cu unul mai puţin decât numărul participanţilor). Conducătorul pronunţa fraza:
,, fiecare cine...”si o prelungeşte în mod diferit (îi place sa înnoate, îi place să dăruiasca
cadouri, are ochi albaştri etc.), Sarcina participantilor - să se schimbe cu locurile daca
cele spuse corespund lor. Sarcina conducătorului - să ocupe unul din locurile eliberate.
Participanţii care nu reuşesc să se aşeze pe scaun devin conducători.
Exerciţiul 2. Colajul „Furia mea”
Obiectiv: Demonstrarea prin metoda intuitivă manifestarea furiei sale;
conştientizarea diverselor exprimări a furiei sale.
Durata: 60 - 65 minute.
Desfăşurarea: Reflectarea furiei sale pe o foaie de hârtie, folosind ilustraţii şi fraze
din reviste, populare. Colajurile obţinute se discută în grupuri mici:
 povesteşte despre furia ta;
 care părţi le putem evidenţia şi cum le denumim:
 când ele apar, în ce situaţii şi în ce continuitate;
 cum se manifesta aceste parti, prin ce cuvinte si actiuni.
Apoi se discută în grup impresiile, retrăirile si se face totalizarca.
Exerciţiul 3. „Alegerea mea"
Obiectiv: Pregătirea către antrenarea stilului comportamental individual în situaţii
traumatizante.
Durata: 15 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul: Doriţi voi oare să schimbaţi ceva în conduita sa în
situaţiile de stres? Dacă da, atunci ce si cum? Notati aceasta pe foaie. Dacă nu, atunci
primiţi consecinţele la ccea ce se cuvine - atribuiti-vă răspunderea pentru aleger ea facuta.
Exerciţiul 4. „Concursul lăudăroşilor"
Obiectiv:Realizarea susţinerii emoţionale.
Durata: 10- 15 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune participanţilor să se laude cu vecinul din
dreapta, atent să-l privească, să-şi închipuie ce este bun la el.
Exerciţiul 5. ..Cine si cum se simte?"
Obiectiv:De a dezvolta încrederea în forţele proprii.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul anunţă întrebări membrilor grupului, ia care ci trebuie să
răspundă tară cuvinte, arătind cu degetul arătător. Exemplu: Cine cre deţi că a fost azi
vesel? Glumeţ? Neatent? Răbdător? Timid?...
6. Ritualul încheierii şedinţelor.
 Şedinţa VI
Scopul:
 conştientizarea cauzelor alegerii stilului comportamental în situaţii traumatizante;
 demonstrarea stilurilor comportamentale posibile în situaţiile de stres;
 antrenarea unui comportament încrezut în sine.
Ritualul începerii şedinţelor
Exerciţiul I. „Plimbă-te altfel"
Obiectiv: Realizarea încălzirii emoţionale.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se aranjează în două rânduri, fată în fată . Sarcina lor este
de a trece printre rânduri, fără a repeta acţiunile celor ce au trecut.

Exerciţiul 2. „Ieşi din cerc"

Obiectiv: De a se învăţa să reziste, să se opună presiunii de grup.
Durata: 20 minute
Desfăşurarea: Participanţii se aranjează în cerc si se iau de mâini. Unul din ei se afla
in cerc, sarcina lui - a ieşi din încercuire. Discuţia se petrece după întrebările: Ce
sentimente ati avut când vă aflaţi în cerc? Ati dorit cu adevarat sa iesiti din el? Ce ati
facut pentru aceasta? Uşor a fost să ieşiţi? Când ati reuşit ce ati simţit? Prin care alte
metode era posibil de ieşit din încercuire?
Exerciţiul 3 „Urechi - nas"
Obicctiv: învăţarea de a-şi păstra calmul în situaţie de stres.
Durata: 15-20 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul explică cât de important este să-ti păstrezi calmul,
atunci când cineva strigă, le provoacă, te ofensează, să nu le molipseşti de agresiune, să
nu răspunzi la strigăt cu strigat. Pentru aceasta e necesar să te sustragi, sa te eschivezi
interior de la situatia de stres, apoi sa le dispui la rezolvarea constructivă a ei.
Conducătorul: împărtiti-vă în perechi a câte doi. Unul va juca rolul agresoru lui, iar
altul va tine piept aresiunei. Agresorul strigă, îl învinuieşte pe persoana in pereche.
Sarcina, participantului- pereche să nu-1 asculte, dar să urmărească mişcările
sprâncenelor, vârfului nasului, vârfului urechilor si să memoreze sentime ntele şi
gândurile apărute la moment. Apoi perechile se schimbă cu rolurile.
Urmează discutia in grup, daca concentrarea asupra unui element de pe fata partenerului i-a
ajutat sa se sustraga de la situaţia de stres si să treacă peste ea.
Exerciţiul 4 „Da-nu"
Obiectiv: Conştientizarea sentimentelor apărute în momentul susţinerii poziţiei sale,
descoperirea simptomelor neverbale a încrederii în sine.
Durata: 15-20 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se împart în perechi, a câte doi: unul pronunţa cuvântul
„da", altul - „nu". Treptat vocea creşte. Fiecare îşi menţine partenerul. Apoi urmează
discuţia pe întrebări „Ati reuşit să-1 convingeti pe partener fară a ridica vocea si a
schimba poziţia? Ce poziţie ati avut si dacă v-a a jutat? Cum a reacţionat partenerul Dvs.?
Cum arată un om încrezut în sine si cum se manifestă acesta? E posibil să refuzaţi o
persoană si în acelaşi timp să păstrati relaţ iile bune? (Părinţilor, profesorului, semenilor -
analizăm situaţiile de presiune în grup: narcotice, relaţiile sexuale, riscul ş.a.m.d.). Ce
comportament de obicei au persoanele ce conving? D e ce ei procedează astfel? (putere,
autojustificare etc). Cum se poate de refuzat demn".
Exerciţiul 5 „Spune - nu”
Obiectiv: Antrenarea deprinderii unui refuz demn.
Durata: 25-35 minute.
Desfăşurarea: Eroul principal alege persoanele, care vor interpreta sceneta propusă
de el. Apoi se reda situatia reala a refuzului. In continuare aceeaşi persoană interpretează
situaţia dată cu un refuz demn. Pentru aceasta îşi alege printre participanţi o persoană
care-1 va susţine şi îi va da încrederea în puterile proprii (ori va sta aproape de el. ori va
pune mâna pe umăr, ori îl va lua de mână).

Etapa următoare - trebuie de refuzat demn, ţinând cont de susţinerea pe care o are, dar în
lipsa ei. Urmează discuţia în grup si se face concluzia, că antrenarea deprinderii de a
refuza e posibilă numai în situaţiile reale din viată.
Exerciţiul 6 „Cuţitul şi untul"
Obiectiv: A învinge frica de situaţiile periculoase, ridicarea încrederii în propriile
puteri.
Durata: 10-15 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se aranjează în două rânduri, fată în fată, ridică mâna
dreaptă în sus si ritmic o misca sus-jos, ca cuţitul. Sarcina unui voluntar este de a trece
printre aceste rânduri fară a fi lovit.
Copiii discută despre sentimentele trăite. Ca rezultat ajung la concluzia: pentru a
trece fară neplăceri, trebuie de mers liniştit si încrezut, dar dacă fugi sau te cufunzi,
atunci probabilitatea loviturii se măreşte (asa e si în viată).
7. Ritualul încheierii şedinţelor.

Şedinţa VII

Scopul şedinţei: Demonstrarea stilurilor comportamentale posibile în situaţiile

traumatizante, antrenarea deprinderilor comportamentului încrezut în sine.
Exerciţiul 1. „Desface pumnul"
Obiectiv: Realizarea încălzirii emoţionale.
Durata: 15 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se împart în perechi: unul strânge m âna în pumn, altul
trebuie sa-l desfaca timp de 1-2 min. Apoi se schimba cu rolurile si situatia se repeta.
Urmeaza discutia, cum a reusit si prin ce metode. Cistigatorul se considera cel care nu a
folosit puterea si agresiunea pentru a desface pumnul.

Exerciţiul 2. „Situaţie în transport"

Obiectiv: Demonstrarea diferenţei dintre rugăminte şi cerere; conştientizarea
deosebirii.
Durata: 40 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune imitarea situaţiei în transport: pe scaune stau
câţiva preadolescenţi, iar alături stă o bătrânică. Sarcina este de a ruga preadolescenţii să
ofere loc bătrânei. Rolul persoanei care roaga il joaca mai multi participanti pe rind. Apoi
urmează discuţia despre deosebirea rugămintelor adresate.
Conducătorul desfăşoară noţiunile: ..ordin", „cerere". ..rugăminte".
Ordin - dispoziţie obligatorie, dată de o persoană pentru a fi executată întocmai.
Cererea - acţiunea de a se cere si rezultatele ei (sesizarea adresată unei persoane
pentru valorificarea, recunoasterea sau apararea unui drept).
Rugămintea - cerere (insistent adresată cuiva pentru a obţine ceva).
Apoi se discută despre ce este mai greu de îndeplinit, când este nevoie dc mai mult
cura, atunci când ordoni sau când rogi. Persoana puternică. „încrezută în sine" nu se teme
să pară slabă atunci când roagă, iar cea slabă, neîncrezută se teme să roage, deoarece ea
apreciază rugămintea ca o «rugăciune».
Exerciţiul 3 „Primeşte refuzul demn"
Obiectiv: Antrenarea deprinderii de a primi demn un refuz.
Durata: 15-20 minute.
Desfăşurarea: Participanţii se aranjează în cerc, conducătorul - în centru.
Conducătorul roagă participanţii să se schimbe cu locurile. Participanţii refuză - cine şi în
ce mod doreşte. Urmează discuţia după următoarele întrebări: Ce ati simţii în momentul
refuzului? Ce simţiţi acum?

Exercitiul 4 ,, Soarele meu”

Obiectiv: Determinarea calităţilor sale bune: activizarea deprinderii de a gândi pozitiv

despre sine.

Durata: 20 - 25 minute.

Desfăşurarea: Fiecare participant desenează un soare.

Conducătorul: Desenaţi un cerc în mijlocul foii si scrieţi în cerc cuvântul eu.

Imaginativă că acest cerc sunteţi Dvs, iar razele soarelui sunt calităţile pozitive ale Dvs.
Pe fiecare rază scrieţi câte o calitate. Apoi fiecare participant îşi descrie soarele său.
5. Ritualul încheierii şedinţelor.

SedintaVIII

Scopul: Intocmirea spectrului variatelor metode de atenuare a incordarii in situatiile de stres.

Ritualul începerii şedinţelor
Exerciţiul 1 „Eroii furioşi"
Obiectivul: Realizarea încălzirii emoţionale demonstrarea partilor comice a furiei.
Durata: 15 minute.
Desfăşurarea: fiecare participant alege un erou din filmele cu desene animate si
demonstreaza cum el se infurie. Participantii se straduie sa memorizeze furia fiecarui
erou. Apoi li se dă următoarea instrucţiune: „La început arată furia eroului tău, după aceea
furia oricărui erou din grupă”. In timpul discuţiei se explică, că în orice situaţie e posibil
de descoperit ceva comic, umoristic, chiar si în aceia ce provoacă furia. Umorul ajută de a
înfrânge încordarea si iritatia acumulată.
Exerciţiul 2 „Limbajul pozitiv"
Obiectiv: învăţarea de a vorbi un limbaj pozitiv.
Durata: 20 - 25 minute.
Desfăşurarea: Participanţilor se propune sa scrie lista calităţilor personale negative.
Sarcina este de a încerca sa numească aceste calităţi cu limbaj pozitiv.
De exemplu: încăpăţânat - perseverent: fricos - precaut: guraliv -vorbăreţ: încet-
chibzuit. Se analizează calitătile înscrise pe foaie la fiecare. Sa răs punde pe rând la
următoarele întrebări. „Ce simţiţi acum? S-a schimbat ceva? Cum înţelegeţi acum aceste
calităţi?".
Exerciţiul 3 „Găseşte frumosul"
Obiectiv: De a privi pozitiv situaţiile complicate.
Durata: 30-35 minute.
Desfăşurarea: Pe rând participanţii povestesc o situatie care permanent le provaca iritatie,
uneori chir furie. Toţi se străduie sa recunoasca pozitivul în această situatie şi pronunţă
o frază începând cu cuvintele: „In schimb..." (o practică nouă, o lec ţie, antrenare ele).

Exerciţiul 4 „Acum eu am să fiu..."

Obiectivul: Activizarea dinamicii de grup.
Durata: 10 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul propune participanţilor să-si închipuie şi să prezinte un
tren cu sunet, o broască, o panteră, tn ursuleţ, un avion, valurile mării.
4. Ritualul încheierii şedinţelor

Şedinţa IX
Scopul: Conştientizarea necesităţii accesului individual la furia sa.
Ritualul începerii şedinţelor
Exerciţiul 1 „Eu mă deosebesc de restul..."
Obiectiv: Realizarea încălzirii emoţionale; pregătirea către lucrul cu reacţiile
individuale la situaţiile traumatizante.
Durata: 15-20 minute.
Desfăşurarea: Un participant aruncă mingea şi pronunţă fraza: „Eu mă deosebesc de
restul...". Acel ce a prins mingea trebuie să continue fraza. Apoi aruncă mingea
următorului participant si rosteşte: ..Eu mă deosebesc de restul...etc.
Exerciţiul 2 „Asaltul intelectual"
Obiectiv: Crearea spectrului metodelor de atenuare a stresului, alternativele furiei;
constientizarea ca metodele de suprimare a stresului pot actiona atit pozitiv cit si negativ
asupra omului.
Durata: 35 - 40 minute.
Desfăşurarea: La prima etapă participanţii îşi aduc aminte metodele, care ajută la
suprimarea stresului. Propunerile se inscriu pe tabla. Apoi urmeaza discutia, despre ce
este real si posibil, ce e bine si ce e rau pentru persoana (pentru sănătate, relaţiile cu
oamenii), ce aleg oamenii mai des si de ce.
 4. Ritualul începerii şedinţelor

Sedinta X
Scopul: intocmirea si totalizarea cunostintelor despre atenuarea furiei primite in
cadrul sedintelor.
Exerciţiul 1 „Autoportretul"
Obiectiv: Autocunoastcrea.
Durata: 20 - 25 minute.
Desfăşurarea: Fiecare participant pe rând reprezintă:
 Cum sunt eu;
 Cum as dori să tiu eu;
 Cum sunt perceput de restul.

Exerciţiul 2 „Scenariul"
Obiectiv: Aplicarea cunoştinţelor căpătate pentru formarea comportamentului
alternativ în situatiile ofensatoare.
Durata: 60 - 65 minute.
Desfăşurarea: Participanţilor li se propune să numească situaţiile, care le provoacă
permanent furia (pe sine sau pe altcineva). Participanţii cu situaţiile asemănătoare se
unesc în subgrupe. Sarcina fiecărei subgrupe este să scrie scenariul comportamentului
alternativ în situaţia ofensatoare. In continuare urmează discuţia: Cum pot folosi furia
mea constructiva. Unde pot îndrepta energia la prima etapă, în momentul conflictului,
după conflict?
Prima etapă - prevederea conflictului.
Participanţii notează ce anume pot realiza în acest moment. Selectează ce este mai
convenabil pentru ei în situatia încordată:
 exercitii respiratorii:
 relaxarea:
 retragerea:
 umorul.
Etapa a doua - conflictul.
Participanţii învaţă orientarea spre o înţelegere paşnică, a reflecta asupra esenţei
acţiunii, a stăpâni gândurile ,,impulsive" repetând ,,potoleşte-te". de a tine distanta.
Etapa a treia - după conflict.
Dacă problema nu este rezolvata, atunci trebuie de suprimat încordarea: dacă
problema e rezolvată - de a se stimula, încuraja.
Fiecare participam notează cele mai convenabile variante pentru fiecare etapă. C a
rezultat la fiecare subgrupă se primeşte un algoritm al comportamentului alternativ in
situaţia ofensatoare. Fiecare subgrupă prezintă scenariul său. Urmează discuţia în grup
şi anume - este destul să aplici metodele de atenuare a furiei pentru a înceta să te mai
înfurii.
La sfârşitul exerciţiului conducătorul explică că la baza oricărui comportament
stau anumite poziţii de viată:
1. Concepţia binevoitoare despre lume (sine, oameni, situaţii);
 de a primi şi a stima contrariul celorlalţi;
  recunoaşterea dreptului altei persoane, de a fi el însuşi, de a avea propria poziţie.
2. Acceptarea răspunderii pentru hotărârile şi faptele sale:
 răspundere pentru faptele sale - cu hotărăsc şi eu răspund pentru consecinte;
 nimeni cu nimic nu imi este dator.
Comportament încrezut:
 dobândirea deprinderilor comportamentului demn;
 a ruga;
 a refuza;
 a primi refuzul strain;
 a îndrepta energia furiei spre un curs constructiv.

Exerciţiul 3 „Valiza"
Obiectiv: De a se împărtăşi cu sentimentele, de a-şi lua rămas bun.
Durata: 10-15 minute.
Desfăşurarea: Conducătorul: Vine despărţirea. Trebuie să ajutăm persoana de a-şi
continua viata, să-i adunăm valiza într-un drum lung! (Fiecărui parti cipant i se anexează
o foaie pe care se scriu urările colegilor).
4. Ritualul încheierii şedinţelor. Participanţii pe rând se împart cu retrăirile si impresiile
primite de la şedinţele de training.