1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA PEDAGOGIE
CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE ŞI EDUCAŢIE PREŞCOLARĂ

Autor: PAVLENKO Lilia, dr., conferenţiar universitar

Aprobat de către Senatul Universităţii de Stat din Tiraspol

Proces verbal nr. 11 din 28.05.2019

Recenzenţi:

1. Chirică Galina, dr., conferenţiar universitar, UST

2. Vrabii Violeta, dr. în psihologie, I.Ş.E.

Training-ul psihosocial şi dezvoltarea personală: Culegere de exerciţii

pentru desfăşurarea activităţilor de training / Pavlenko Lilia; Univ. de
Stat din Tiraspol, Catedra de Psihopedagogie şi Educaţie Preşcolară. –
Chişinău : UST, 2019. – 191 p.Texte: lb. rom., rusă. – Bibliogr. la
sfârşitul art. – 20 ex.
ISBN 978-9975-76-294-6. 37.091:316.612(076) P 47

2
 CUVÂNT ÎNAINTE

Сulegerea de exerciţii Training-ul psihosocial şi dezvoltarea personală este

destinată elevilor, studenţilor, cadrelor didactice, curatorilor de grupe pentru
desfăşurarea orelor educative, de instruire sub formă de training.
În mediul universitar, culegerea dată poate fi utilă şi în cadrul orelor de
seminar, laborator prin practicitatea conţinuturilor la aşa discipline ca: psihologia
comunicării, psihologia familiei, socializarea personalităţii, psihologia grupului
etc., atât la ciclul I, cât şi la ciclul II de studii.
Training-urile contribuie la o adaptare socială și psihologică mai reușită a
elevilor, studenților în primul an al mediului şcolar/universitar, de asemenea, în
crearea unui climat psihologic favorabil în grupurile sociale, pentru a dezvolta
relații pozitive cu colegii și adulții.
Exerciţiile, activităţile propuse pot fi realizate de psiholog, dirigintele clasei
sau curatorul de grupă.
Toate scenariile, exercițiile sunt testate pe grupuri de studiu și sunt un bun
ajutor în activitatea cu clasa de elevi sau grupul de studenți.
Сulegerea de exerciţii prezintă interes pentru profesori și toți cei interesați de
problemele educației moderne, inclusiv, pentru vorbitorii de limbă rusă.
Mulţumiri speciale în conceperea acestei lucrări adresez dr., conf.univ. Dnei
Diana ANTOCI care a înaintat prin discuţii şi implicaţii idei valorice referitor la
conţinutul culegerii.

Cu consideraţiune, autoarea.

© L. Pavlenko

© Universitatea de Stat din Tiraspol, 2019 г.

3
 CONŢINUTUL

INTRODUCERE. Ce este un training? 4

MATERIAL PRACTIC PENTRU TRAINING 12

Exerciţii de cunoaştere 13
Exerciţii de încălzire 16
Exerciţii tipice, de bază 21
Exerciţii de formare a coeziunii grupului 22

EXEMPLE DE SCENARII DE TRAINING

Scenariul training-ului ,,Ridicarea încrederii în sine” pentru școlarii 33
mici (clasele a 3-4-a)
Scenariul training-ului la coeziunea colectivului clasei 37
(pentru elevi de 11-14 ani)
Scenariul training-ului "Dezvoltarea abilităţilor de comunicare la 44
adolescenți"
Scenariul training-ului "De ce depinde succesul studentului?" 48

BIBLIOGRAFIA 50

4
 INTRODUCERE. CE ESTE UN TRAINING?

În această lucrare sunt prezentate exerciţii pentru training-uri referitor la dezvoltarea

abilităţilor de comunicare la copii, adolescenţi, studenţi pe care fiecare moderator le poate
selecta în dependenţă de tematica aleasă.
Dar, mai întâi, câteva cuvinte despre însăşi training-ul.

Termenul “training” are o serie de semnificații: formare, educație, antrenament, dresură.

Sursele ştiinţifive propun următoarele definiții ale acestui termen:
• metodă multifuncțională de schimbări deliberate ale fenomenelor psihologice ale unui grup și
ale unei organizații cu scopul armonizării existenţei profesionale și personale ale omului
(С.И. Макшанов, 1997);
• un mijloc de influență care vizează dezvoltarea cunoștințelor, atitudinilor sociale, aptitudinilor
și experienței în domeniul comunicării (Л.А. Петровская);
 metoda de învățare socială activă ca direcție socială și didactică (Г.А. Ковалев);
• formă organizaţională a muncii educaționale ce asigură utilizarea eficientă a diferitelor metode
pedagogice prin crearea unei atmosfere emoționale în grup și orientată spre formarea
competențelor (А.В.Семенова);
• o metodă specială care permite participanților să învețe din propria lor experiență în momentul
dat într-un mediu favorabil special creat, unde fiecare poate să conştientizeze plusurile şi
minusurile calităților personale. De asemenea, trainingul contribuie la dezvoltarea
competențelor profesionale relevante, la dobândirea unor noi experiențe (С. Гладышев);
• un sistem de influențe și exerciții care vizează dezvoltarea, formarea, corectarea calităților
profesionale necesare (А. Маркова) etc.

În literatura de specialitate există o varietate largă a tipurilor de training și clasificările

acestora. Cu toate acestea, unii autori (И. В. Вачков, И. Б. Гриншпун, С. Д. Дерябо, Н. С.
Пряжников și mulți alții) scot în evidenţă caracteristicile generale ale tehnologiilor de
desfăşurare a unui training și anume:
“1.Respectarea mai multor reguli de lucru în grup – activitatea participanților,
comunicarea între parteneri, oferirea de feedback;
2. Aplicarea metodelor active de lucru în grup – jocuri psihologice, sarcini și exerciții,
discuții de grup, tehnici psihologice;
3. Relațiile reciproce dintre participanți au loc “aici și acum” – situațiile sunt înscenate în
prezent, acum;
5
 4. Prezența unui grup permanent de training – de a nu lipsi nemotivat de la activităţi, de a
păstra confidențialitatea;
5. Organizarea spațiului pentru training – de găsit un spaţiu confortabil pentru a
minimaliza factorii externi care distrag atenția;
6. Acordarea asistenței psihologice participanților;
7. Crearea unui climat psihologic favorabil în grup”. [6, с.15-17].

PRIN CE SE DEOSEBEŞTE TRAINING-UL DE SEMINAR?

Specialiştii enumeră următoarele deosebiri [9, 12, 13]:
În timpul training-ului sunt aplicate exerciții sistematice pentru dobândirea sau
îmbunătățirea oricărei abilități, deprinderi. Scopul exersării este de a îmbunătăți cunoștințele și
abilitățile dobândite în practică.
Moderatorul trainingului se străduie ca
însăși participanții să fie cât mai activi.
Numărul de participanți este de cel puțin
șase, dar nu mai mult de doisprezece –
cincisprezece persoane.
Eficacitatea training-ului este măsurată prin
schimbările comportamentale reale. Apar abilități
care nu au fost înainte de antrenament și
sentimentul de „da, acum pot”.
Dezavantaje: training-ul nu este potrivit pentru lucrul cu personalul neinstruit.
Esenţa: trainingul este însăşi practica.

Seminarul este un tip de activităţi în grup în care participanții discută mesaje și

comunicări din timp pregătite. Are o mulțime de asemănări cu prelegerea, dar la seminar
numaidecât se va discuta.
Moderatorul seminarului domină
participanţii.
Numărul de participanți nu este limitat.
În timp – seminarele pot dura până la
câteva zile.
Eficiența este măsurată prin ceea ce memorează participanții.
Dezavantaje: participanții la seminar primesc un anumit volum de cunoștințe, dar încă nu
știu cum să aplice ceea ce au învățat. Esenţa: seminarul este teorie.
6
 Pe lângă aceste forme se întâlneşte şi training-ul-seminar. Cel mai mult acesta aminteşte
de o lecție combinată cu orele practice. Participanților li se spune despre diverse scheme
teoretice și algoritmi pentru rezolvarea problemelor. Apoi, se aplică schemele propuse în
exerciții practice scurte. Raportul dintre teorie și practică la training-seminar este de aproximativ
90% faţă de 10%.
Moderatorul în acest caz încearcă adesea să expună participanților tema principală a
training-ului cât mai detaliat posibil. Pentru aceasta, el folosește multe metode, exemple din
practică, schițe video, articole, materiale didactice. Dar pentru învățarea de calitate, este
important ca participanții să ACŢIONEZE.
Această formă de instruire este acceptabilă ca prim pas într-un program țintă mare sau
intermediar, pregătindu-se o legătură pentru trecerea spre un training de înaltă calitate. Cea mai
bună opțiune este ca în prima zi să se desfăşoare training-seminarul, iar în cea de-a două – însăşi
training-ul.
Eficiența: training-seminarul oferă participanților informaţii, sentimentul de „da, știu
cum”, înțelegere, „acum știu cum se întâmplă de fapt” sau „totul, se dovedește că nu este atât de
dificil (atât de simplu)!” .
Dezavantaje: training-seminarul nu va rezolva toate problemele.
Esenţa: training-seminarul este bun doar la o etapă inițială. Cu cât mai multă
practică, cu atât este mai eficientă instruirea.

REGULI DE DESFĂŞURARE A TRAINING-ULUI

În literatura de specialitate autorii menţionează următoarele reguli:
1. O singură formă de adresare între participanţi (după nume).
• Pentru a crea un climat de încredere în grup, sugerați să vă adresaţi reciproc cu „dvs.”,
inclusiv cu moderatorul.
2. Comunicarea conform principiului aici și acum.
• În timpul exerciţiilor, participanţii vorbesc numai despre ceea ce îi interesează acum și
discută despre ce se întâmplă cu ei în grupul dat.
3. Confidențialitatea.
• Toate discuţiile în timpul training-ului nu sunt divulgate sub nici un pretext sau discutate
în afara lui. Acest lucru va ajuta participanții să fie sinceri și să se simtă liberi. Datorită acestei
reguli, participanții vor putea să manifeste încredere unul faţă de altul și faţă de grup în
ansamblu.
4. Personificarea afirmaţiilor.
• Expresii impersonale precum „majoritatea oamenilor cred că ...”, „unii dintre noi ...” sunt
7
înlocuite cu „eu cred”, „eu consider”, adică se vorbește numai în numele său și numai personal
către cineva.
5. Sinceritatea în comunicare.
6. Respect faţă de vorbitor.
7. De a nu întârzia. [2, 3, 5, 9, 10, 11].
Regulile grupului sunt „legile prin care el trăiește pe parcursul întregului training. Ele sunt
necesare pentru a crea un mediu favorabil în care fiecare participant să poată vorbi deschis și să-
și exprime sentimentele și opiniile, să nu se teamă să devină ridicol, să fie sigur că tot ceea ce se
spune în grup nu va depăși grupul”. [12, с.9].
Nu există nici o îndoială că moderatorul joacă un rol important în formarea unui climat
psihologic favorabil al grupului. El poate crea o atmosferă de muncă generală, cooperare și
înțelegere reciprocă. Desfășurarea celei mai bune acțiuni contribuie la acest lucru.
Baza procesului de învățare în training este poziția activă a participanților și dobândirea
propriei experiențe, atunci când aceștia pot adresa întrebări și își pot exprima opiniile imediat
după primirea informațiilor.
Activitatea ar trebui organizată astfel încât să aibă loc o comunicare interesantă continuă,
schimbul de experiență și bucuria de noi descoperiri. Facilitatorul ar trebui să acționeze într-o
manieră caldă și sinceră, să creeze feedback pozitiv în grup și să demonstreze abilitatea de a
răspunde rapid la situații neobișnuite, să fie un comentator și un expert care îi ajută pe
participanți să-și evalueze în mod obiectiv comportamentul, explicând reacțiile comportamentale
complexe.

CE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ UN MODERATOR?

Pentru a deveni moderator, autorul И.А. Ральников recomandă:
- “De participat la training-uri și de moderat singur cât mai mult posibil. Moderatorul nu
este un mentor care trebuie să “învețe cum să trăiască”, el doar îi ajută pe fiecare să se
cunoască pe sine și pe cei din jur, să-și înțeleagă sentimentele, să-și controleze
gândurile și acțiunile.
- Poziția cea mai optimă a moderatorului este cea de prieten, înțelegător și binevoitor,
atent și exigent și, cel mai important, capabil să ajute pe oricine să devină el însuși.
Acesta doar ajută, însă toată partea activă este efectuată de către însuși participantul.
- Moderatorul ar trebui să încerce să creeze un mediu nestandard. Aceasta va contribui
la formarea interesului pentru training și a stării de bine a participanților.
În general, moderatorul este participantul care explică regulile jocurilor și asigură ca
acestea să nu fie încălcate” [11, с. 53].
8
 Ce ar trebui să poată să facă un moderator?
- Să posede informații cu privire la training;
- Să aibă abilitatea de a transmite în mod eficient informații;
- Să dețină abilități de comunicare;
- Să cunoască bazele psihologice ale procesului de grup;
- Să cunoască specificul publicului și a bazelor psihologiei și fiziologiei vârstei.
De ce aptitudini comunicative are nevoie un moderator?
1. Abilitatea de a trata cu atenție și respect opiniile altora.
2. Capacitatea de a asculta cu atenție și de a înțelege interlocutorul.
3. Abilitatea de a observa fiecare participant și grupul în ansamblu.
4. Abilitatea de a adresa întrebări [12, с.15].
Recomandări generale pentru un moderator înaintate de un şir de autori (М.А.
Реньш, Н.О. Садовникова, Е.Г. Лопес):
1. „Moderatorul trebuie să se exprime astfel încât toţi să
înțeleagă fără ambiguitate sensul celor spuse (cu excepția
cazului în care el se exprimă în mod specific).
2. Întrebările frontale ar trebui redirecționate către alții
sau spre adresat.
3. Dacă cineva vorbește neclar, se solicită ca alţi participanţi
să concretizeze spusele.
4. Să fie folosit contactul vizual.
5. În a treia zi de training e bine de stabilit un contact vizual cu toți participanții.
6. Observațiile sociometrice pot fi efectuate în pauze pe baza comportamentului non-verbal al
participanților.
7. Dacă în cadrul activităţii, momentele distractive durează, e bine de adresat întrebări de ordin
general.
8. Dacă toţi au obosit, este mai bine de propus exerciţii de relaxare sub formă de joc.
9. Moderatorul nu trebuie să se ocupe de alte lucruri în cadrul training-ului.
10. Pauzele pot fi aranjate numai atunci când procedura este finalizată (dacă s-a ajuns la o
pauză logică) și grupul este „copt” pentru pauză, adică pauza ar trebui să fie o finalitate logică a
procedurii.
11. Nu se recomandă ca moderatorul să urmărească deschis ora.
12. Este de dorit ca moderatorul să se prezinte puțin mai devreme de începerea training-ului.
13. Moderatorul nu trebuie să se justifice, să explice în mod amănunțit motivele acțiunilor
sale.
9
 14. Nu se recomandă să fie utilizate afirmaţii negative.
15. De evitat recomandările sau expresiile de felul: „În locul tău aş proceda ...”. [p. 54-55].
La prima activitate este necesar ca participanții să se familiarizeze cu regulile generale de
desfăşurare a training-ului (acestea ar trebui să fie reamintite periodic). Toate programele sunt
concepute pentru 1,5 - 2 ore (60-90 de minute).
Un alt moment important în organizarea training-ului include selectarea participanților la
training. Moderatorul va ţine cont de următoarele criterii:
- Calitățile personale. Nu este de dorit ca mai mulți participanți în grup să prezinte calităţi
accentate, precum: egocentrismul, lipsa de cooperare.
- Nivelul dezvoltării intelectuale. În general, grupul e de dorit să fie omogen în ceea ce
privește educația și nivelul de inteligență.
- Vârsta și experiența. Un grup este mai activ atunci când este alcătuit din participanţi cu
diferenţă minimă de vârsta, de o generație și o experiență de viață. Limitele de vârstă acceptabile
– de la 18 la 60 de ani, cele mai optimale – de la 20 la 40 de ani.
- Sexul. Grupurile unde participanţii sunt de aceleași sex sunt de obicei mai inerte şi puțin
interesante.
- Participanți să participle benevol și să fie informați.
- Numărul admisibil de participanţi în grupuri este de la 6 la 25 de persoane, optimal fiind
de la 8 la 12 persoane.
- Naționalitatea. La formarea unui grup este recomandabil de selectat participanți de o
singură naționalitate, dintr-o regiune, oraș.
- Nu ar trebui să fie incluşi în grupul de training nevrotici și cei cu un nivel redus de
inteligență” [11, с. 27-30].

În cadrul desfăşurării training-ului pot apărea unele situații dificile şi în astfel de cazuri
autorii recomandă următoarele soluții de rezolvare [12, с.18-20].
• Încălcarea confidențialității.
Soluţie: de discutat cu participanții regula de confidențialitate, descriind consecințele care
ar putea apărea ca urmare a încălcării acesteia.
• Atragerea atenției asupra propriei persoane (demonstrativitatea).
Soluţie: de evitat încurajarea pozitivă non-verbală (zâmbete, afirmaţii din cap) atunci când
un adolescent lucrează pentru public. E bine de împărţit grupul în perechi, iar singur moderatorul
să formeze o pereche cu persoana în cauză și să discute comportamentul lui în particular. E
necesar de fixat o limită de timp pentru fiecare.
• Formarea grupuleţelor.
10
 Soluţie: Să desfășoare exerciții de la începutul activităţii, schimbând permanent participanții în
perechi și micro-grupuri.
- Dacă moderatorul observă că unii membri ai grupului încep să se confrunte cu restul
grupului, să încerce să-i separe.
- De format perechi astfel încât într-o pereche să fie participanţi din diferite echipe. De
oferit un caz care necesită interacțiune, poate chiar și în afara grupului.
- Dacă diferențe, de felul, statutul social, statutul subculturii adolescenților, vârsta etc.,
crează dificultăţi în cadrul training-ului, e bine de discutat acest moment cu grupul.
• Rezistența.
Soluţie: în astfel de cazuri moderatorul comunică grupului că fiecare membru are dreptul să-l
părăsească când doreşte.
• Dacă în grup există un singur participant care opune rezistenţă, nu se recomadă de pierdut
prea multă forță în încercarea de a depăși rezistența. Permisiunea de a-şi exprima furia pe faptul
că va participa în cadrul unui grup va scădea rezistenţa. După aceea, de continuat activitatea.
• În diminuarea rezistenţei e bine de folosit tehnici și sarcini practice care necesită acțiuni.
Comunicarea nu apare de odată, ci în cadrul unei acţiuni, creării a ceva concret prin studierea a
noi comportamente.
Conform lui И.А. Ральникова, procesul de desfăşurare a training-ului poate fi împărțit în
trei etape.
Prima etapă – clarificarea scopului, formularea temei și pregătirea programului de
training, a suportului tehnic: pregătirea spaţiului, echipamentelor, materialelor.
Clarificarea scopului include două puncte:
1. elaborarea sarcinilor pentru moderator,
2. chestionarea participanților potenţiali în cadrul temei menționate. Pe baza informațiilor
obţinute se elaborează un plan de training și se pregătesc materialele distributive.
A doua etapă – însăşi trainingul.
Aceasta include:
- diagnosticarea nevoilor grupului,
- formularea scopului și obiectivelor,
- asigurarea cu informații necesare, dezvoltarea abilităților,
- realizarea feedback-ului.
A treia etapă – aplicarea experienței dobândite în practică.
- Efectul posttraining durează trei luni, prin urmare este necesar să se aplice cât mai
curând posibil abilitățile și cunoștințele dobândite”. [10, с. 9-10].

11
 Bibliografia:
1. Берч Пол. Тренинг / Пер. с англ., под ред. И. В. Андреевой. — СПб.: Издательский
Дом «Нева», М.: «ОЛМАПРЕСС Инвест», 2003. - 160 с.
2. Гладышев С. Как вести себя на тренинге? // Обучение & карьера. 2005. № 35. с. 70-
78.
3. Горбушина О.П. Психологический тренинг. Секреты проведения. — СПб.: Питер,
2008. — 176 с.: ил. — (Серия «Практическая психология»).
4. Журавлев Д. В. Классификация видов психологического тренинга. www.bim-
bad.ru/biblioteka/article_full.php?aid
5. Евтихов О.В. Практика психологического тренинга. — СПб.: Издательство «Речь»,
2004. — 256 с.
6. Леванова Е.А., Соболева А.Н., Плешаков В.А., Голышев Г.С. Игра в тренинге.
Личный помощник тренера. Питер – с.15-17.
7. Макшанов С. И. Психология тренинга. СПб., 1997. С. 13.
8. Мусич О.Г., Раточка Л.А., Петухова О.В. и др. Применение тренинговых
технологий в работе куратора Методическое пособие. Томск – 2012.
9. Пименов А. Семинар vs тренинг: коротко о главном.
https://fulledu.ru › Статьи › Дополнительное образование › Формы обучения
10. Ральникова И.А. Социально-психологический тренинг. Учебно-методическое
пособие. Барнаул: Типография Алтайского государственного университета: 2006,
с.43
11. Реньш М.А., Садовникова Н.О., Лопес Е.Г. Социально-психологический тренинг
Практикум. Екатеринбург: Изд-во ГОУ ВПО «Рос. гос. проф.-пед. ун-т», 2007. 190 с.
12. Яшина е., степанова о. камальдинов д.Я хочу провести тренинг. Пособие для
начинающего тренера. Издание третье, переработанное и дополненное.
Новосибирск. (с) НГОО «Гуманитарный проект», ЮНИСЕФ, 2005 с.7-8
13. Чем отличается семинар от тренинга — seeminarю seeminar.ru/2017/06/06/chem-
otlichaetsja-seminar-ot-treninga/

12
 MATERIAL PRACTIC PENTRU TRAINING-uri

În cadrul traning-ului pot fi folosite mai multe tipuri de exerciții, fiecare vizând propriile
scopuri, având caracteristicile sale specifice, fiind aplicate în momentele potrivite. Dintre cele
mai reprezentative vom menţina:

1. Exerciții de cunoaștere.
2. Exerciții de încălzire.
3. Exerciții de bază.
4. Exercițiu pentru coeziune.

13
 EXERCIȚIILE DE CUNOAȘTERE

Orice training începe cu un exercițiu de cunoaştere: moderatorul cu grupul și participanții

se cunosc reciproc. Astfel de exerciții creează încredere în grup, ajută la topirea “gheței” care
apare mereu la începutul activității grupului, ameliorează tensiunea din primele minute ale
sesiunii și îi determină pe participanți să lucreze.
Cu cât este nevoie de mai multă deschidere de la participanți în cadrul traning-ului, cu atât
mai multe exerciții de familiarizare ar trebui incluse la începutul acestuia.
De regulă, aceste exerciții se desfășoară în perechi, în grupuri de trei personae sau cu tot
grupul. Cel mai mult la apariția încrederii în sine contribuie lucrul în perechi, mai ales dacă
grupul este prea închis spre colaborare.
În continuare, oferim mai multe variante de exerciții.

*****
Exercițiul 1. „Numele afectuos”.
Scopul: exercițiul permite participanţilor să memoreze numele celuilalt, contribuie la
crearea unui mediu confortabil pentru fiecare participant.
Instrucțiuni: „Amintiți-vă cum eraţi/sunteţi numiţi acasă, cu ce cuvinte afectuoase vă
numeşte mama. Vom arunca mingea de la unul la altul, iar cel care o va prinde va numi unul sau
câteva cuvinte / nume afectuoase. În plus, este important să vă amintiți fiecare dintre dvs. cărei
persoane a-ţi transmite mingea. Când toți se vor expune, mingea va fi transmisă în direcția
opusă. Acum trebuie să încercați să nu derutați mersul și să aruncați mingea celui care va
aruncat-o mai întâi și, în plus, să-i pronunțaţi numele lui afectuos”.

Exercițiul 2. „Numele - Asociație”.

Scopul: să cunoască numele unul altuia, să-şi dezvolte imaginația.
Instrucțiuni: Copiii sunt aranjați într-un cerc. Fiecare la rândul său îşi spune numele și
adaugă cuvântul cu care se asociază. Pentru astfel de asocieri poate fi propusă o temă specifică:
culorile, flora, fenomene ale naturii, animale etc.
Exercițiul 3. „Să ne cunoaștem”.
Scopul: crearea unei relații de încredere, bună dispoziție.
14
 Instrucțiuni: participanţii sunt invitați să găsească pe cei ce poartă acelaşi nume și să formeze
grupuri. Pentru cei ce poartă nume rar întâlnite este creat un grup Assorty. Apoi, fiecare trebuie
să aleagă un nume pentru grupul lor și să facă o scurtă prezentare.

Exercițiul 4. „Deschideți inimile unii altora”.

Scopul: extinderea cunoștințelor unul despre celălalt.
Instrucțiuni: participanţilor le sunt propuse modele de inimi. Fiecare trebuie să-și scrie numele
pe modelul primit, apoi îl plasează într-o cutie ținută de moderator. După aceasta moderatorul va
merge pe cerc și fiecare participant va scoate la întâmplare orice ,,inimioară”. Citind numele,
participantul trebuie să numească o calitate de caracter a celui coleg pe care l-a numit și să-i
înmâne modelul de inimă.

Exercițiul 5. Exercițiul „Mingea cunoaşterii”.

Scopul: cunoaşterea. Crearea unei atmosfere festive, favorabile în grup.
Instrucțiune: toți participanții primesc baloane ne umflate, în timp ce primul participant umflă
balonul, vecinul din dreapta se prezintă și povesteşte ceva despre sine. Când termină de povestit,
primeşte un balon umflat etc. La sfârșitul exercițiului, toți participanții primesc câte un balon.
Moderatorul sugerează decorarea camerei cu aceste baloane.

Exercițiul 6. „Caruselul”.
Scopul: de aflat și memorizat numele și interesele participanților.
Instrucțiuni: participanții formează două cercuri: unul intern și altul extern, iar în timpul auto-
prezentării fiecare persoană din cercul extern comunică cu fiecare persoană din cercul intern.
Participanţii din primul cerc rostesc următoarele cuvinte: „Numele meu este ...și îmi place să fac
...”. În cel de-al doilea cerc, fiecare, la rândul său, se prezintă colegilor săi numind ocupaţia
preferată.

Exercițiul 7. „Schimbul locurilor”.

Scopul: crearea unei bune dispoziții.
Instrucțiuni: Exerciţiul se desfășoară în cerc. Facilitatorul oferă o serie de instrucțiuni:
,,Schimbaţi-vă cu locurile
- cei născuți în aprilie
- cei cu ochi verzi
- iubitorii de banane etc.”

15
 Exercițiul 8. „Salută-te”.
Scopul: crearea bunei dispoziții.
Instrucțiuni: moderatorul anunță că acum toţi participanţii se vor saluta unul cu altul, dar într-
un mod mai neobişnuit. Printr-un semnal participanții îi vor saluta pe toți cei din apropiere.
Moderatorul bate din palme și strigă: „Mâinile!”. Toţi îşi strâng mâinile. După semnalul
moderatorului „Genunchii!” toţi se ating cu genunchii și îşi numesc numele. Comenzile
moderatorului pot fi coatele, urechile, obrajii, gleznele etc.

Exercițiul 9. “Să facem cunoştinţă”.

Scopul: extinderea cunoștințelor despre fiecare participant.
Instrucțiuni: Participanții stau în cerc, îşi rostesc numele și pronunţă un cuvânt care începe cu
aceeași literă ca și numele şi care, după părerea lor, îi caracterizează cel mai bine. De exemplu,
Tatiana este talentată, Serghiu este serios etc. Următorul participant ulterior ceea ce a spus
precedentul și adaugă propriile sale calităţi. Dacă unul dintre participanți a uitat sau a confundat
numele sau cuvântul care a sunat mai devreme, jocul începe din nou și continuă până când toată
lumea poate face față sarcinii.

Exercitarea 10. “Prezentarea”.

Scopul: crearea unei atmosfere favorabile în cadrul grupului.
Instrucțiuni: Participanții stau în cerc. Pe rând fiecare intră în cerc și se prezintă într-un mod
neobișnuit. Să spunem, ei postesc numele lor și sar în sus, sau fac reveranse, sau un alt gest. Toți
ceilalți participanți repetă numele în cor și repetă mișcarea făcută.

16
 EXERCIȚII DE ÎNCĂLZIRE
(de spargere a gheței)

Scopul acestor exerciții este de a ridica dispoziţia grupului, de aceea, e necesar să participe
toți. Aceste exerciţii, de obicei, sunt propuse la începutul trainingului, după pauze și în
momentele când este necesară consolidarea procesului de grup. Scopul acestor exerciții prevede
descoperirea de către participanți a subiectului training-ului.
Pentru încălzire este mai bine de selectat exerciții care îndeplinesc următoarele criterii:
- Exercițiul trebuie să fie scurt, relativ simplu, fără a implica o discuție lungă.
- Ar trebui să provoace interesul participanților, să creeze un fond emoțional pozitiv.
- Toți participanții ar trebui să fie implicați în realizarea exerciţiilor (în ultimă instanță – un
număr maxim posibil de participanți).
- Este de dorit ca exercițiul să presupună activitate fizică, să ofere posibilitatea ,,să se
încălzească” nu numai în sens fizic, ci și mental.
- Cel mai bine, atunci când exercițiul permite utilizarea în paralel a canalelor auditive,
vizuale și kinestezice pentru obținerea informațiilor.

*****

Exercițiul 1. „Cine poate”.

Scopul: exerciţiu de încălzire, de extindere a cunoaşterii, de creare a unei atmosfere pozitive.
Instrucțiuni: Pentru a desfăşura exerciţiul trebuie de pregătit o foaie împărțită în nouă cadrane.
Fiecare cadran conţine o întrebare „Cine poate să cânte?”, „Cine poate desena?”, ,,Cine vorbeşte
fluent limba engleză?”, ,,Cine poate scrie cu mâna stângă?” etc. Participanţii primesc astfel de
foi, apoi se plimbă prin sală, comunică între ei şi în fiecare cadran înscriu câte un nume a celui ce
corespunde afirmaţiei (fără ca numele să se repete în alt cadran). La sfârșitul jocului se poartă o
discuție asupra rezultatelor obţinute şi se ajunge la concluzia cât de mult persoanele se aseamănă,
dar totodată şi diferă unele de altele.

17
 Exercițiul 2. „Piaţa orientală”.
Scopul: Acest exercițiu ajută la ,,încălzirea” grupului, dezvoltă abilitățile de convingere și, prin
urmare, va fi deosebit de eficient, în special, pentru adolescenți, studenţi.
Instrucțiuni: Moderatorul descrie membrilor grupului o imagine a pieţei orientale, întreabă
asocierile care apar în legătură cu acest fapt. El propune să facă o călătorie imaginară la o astfel
de piață, pentru aceasta distribuie tuturor membrilor grupului o foaie de hârtie, cere să fie pliată
orizontal și ruptă în două jumătăți, apoi să facă aceeași operațiune cu fiecare jumătate, repetând
același lucru cu fiecare foiţă obţinută. Apoi, pe fiecare al optulea pătrat, participanţii să-şi scrie
clar numele cu litere mari, iar foiţa să fie împăturită de mai multe ori, astfel încât textul să fie
înăuntru. Moderatorul colectează toate notiţele și le plasează într-un singur loc (ex. un coşuleţ),
amestecându-le cu atenție. Fiecare membru al grupului selectează opt bucăți de hârtie cu care
merge la „piaţa orientală”. Sarcina fiecărui participant în timp de 5 minute este să găsească și să
,,cumpere” toate cele opt fişe în care este scris numele lor. Participanţii pot convinge, discuta.
Primii trei participanți care vor înainta moderatorului fişele colectate cu numele lor devin
câștigătorii. Pentru a menține o atmosferă caldă în mod corespunzător, formatorul reamintește
membrilor grupului cât timp a rămas înainte de închiderea pieței.

Exercițiul 3. „Degetele”.
Scopul: acest exercițiu ajută la menținerea stării de spirit într-un grup și la întărirea coeziunii
grupului.
Instrucțiuni: Grupul este împărţit în perechi. Moderatorul explică condiţiile exerciţiului: la
semnalul acestuia participanţii vor trebui să arate orice număr cu ajutorul degetelor celor două
mâni. Partenerii vor privi atent unul la altul și la următorul semnal (fără a se înţelege) vor încerca
să arate numărul numit cu ajutorul degetelor. Exercițiul continuă până când toate perechile de
participanți reuşesc să arate același număr cu ajutorul degetelor.

Exercițiul 4. „Mingile de hârtie”.

Scopul: Încălzirea este excelentă pentru activarea participanților și pentru ridicarea rapidă a
dispoziţiei.
Instrucțiuni: se împarte sala în jumătate (se trasează o linie pe podea cu creta sau se fixează
riglă, panglică etc.). Participanții sunt de asemenea împărțiți în două echipe egale în ordine
aleatorie. Fiecare echipă primește un vraf de hârtie A4 sau ziare folosite din care confecţionează
,,mingi”. Echipele sunt aliniate în două linii paralele, la o distanță de cel puțin 4 metri. La
comanda moderatorului, echipele încep să arunce mingile spre partea inamicului și să arunce
înapoi mingile care au zburat la jumătatea lor în timp de două minute, după ce jocul se termină.
18
Câștigă echipa pe partea cărora s-a dovedit a fi cele mai puţine mingi.

Exercițiul 5. „Salata de fructe”.

Scopul: Această încălzire pozitivă ridică dispoziţia participanților, concentrează atenția și îi
ajută să se energizeze.
Instrucțiuni: Participanții se împart în mai multe echipe: ,,mere”, ,,portocale”, ,,căpșuni”,
,,lămâie”. Echipele se formează astfel: participanţii se numără de la 1 la 4: primul participant este
măr, al doilea participant - o portocală și așa mai departe. După aceea, moderatorul numeşte
fructul și acești participanți trebuie să se ridice și să se schimbe cu locurile cât mai curând
posibil. După ce numesc toate fructele, sună cuvântul “Salată!” Și toată lumea trebuie să se ridice
și să se schimbe cu locurile.

Exercițiul 6. “Aranjează-te în rând”.

Scopul: pentru a ușura starea de spirit, pentru a dezvolta comunicarea non-verbală.
Instrucțiuni: Moderatorul dă instrucţiuni participanților fără ajutorul cuvintelor, folosind doar
mimica:
Aranjaţi-vă în linie începând cu cei mai scunzi și terminând cu cei mai înalţi;
Aranjaţi-vă în linie conform zilelor de naștere începând cu 1 ianuarie;
Aranjaţi-vă în rând conform vârstei, începând cu cel mai tânăr și terminând cu cei mai în
vârstă;
Aranjaţi-vă în linie în funcție de mărimea încălţămintei;
Aranjaţi-vă în linie conform primei litere a numelui în ordine alfabetică;
Aranjaţi-vă în linie în felul următor, prima literă a denumirii străzii pe care locuiesc
participanții, în ordine alfabetică.

Exercițiul 7. „Cutremurul”.
Scopul: Acesta este un joc dinamic.
Instrucțiuni: Participanții sunt împărțiți în echipe a câte trei şi e nevoie să rămână o persoană
sau două. Moderatorul dă următoarele comenzi: casa, iepure, cutremur. La fiecare comandă
participanţii îndeplinesc acţiunile corespunzătoare: „Casa” - 2 persoane țin mâinile, se ridică,
formează un acoperiș. „Iepure” - participantul se află în „Casă”. „Cutremur” - toți participanții
sunt amestecați, se formează noi „case” și noi „iepuri”. Sarcina moderatorului este să ia locul
„iepurelui” sau, în caz de „cutremur”, să devină o parte a casei. Cel care nu a făcut-o, devine
conducător.

19
 Exercițiul 8. „Ce este nou în el?”.
Scopul: dezvoltarea spiritului de observaţie.
Instrucțiuni: Moderatorul spune:
- Uitaţi-vă cu atenție unul la altul ... Încercaţi să-i observaţi pe toți ... Atrageţi atenţie cum arată
astăzi această persoană ... în ce stare este ... cum se manifestă ... Pentru asta veţi avea 3 minute. ..
Pauză de 3 minute.
Moderatorul continuă:
- Și acum vom arunca mingea unul altuia, spunând persoanei căreia îi este adresată mingea, ce
nou aţi văzut la ea în comparație cu ziua de ieri. Aveți grijă să nu lăsaţi fără atenţie pe cineva.

Exercițiul 9. „Vântul dorințelor”.

Scopul: formarea bunei dispoziţii.
Instruire: Participanții scriu dorințele unii pentru alții pe foi și apoi confecţionează avioane de
hârtie.
Moderatorul distribuie participanților o foaie de hârtie. Este de dorit ca hârtia să nu fie
groasă. Pot fi folosite foi A4 sau foi din caiete școlare. Participanții scriu pe aceste foi o dorință
adresată unui alt participant (cui? nu este încă cunoscut). Moderatorul cere participanților să
încerce să scrie lucruri care nu sunt prea banale, precum „noroc!” sau „succes!”. Dorințele sunt
scrise în secret de ceilalți.
Participanții aruncă avioanele de hârtie. Dacă cineva nu ştie cum să confecţioneze acel
avion, moderatorul sau unul din participanţi ajută. Trebuie acordată atenție siguranței: capătul
ascuțit al avionului poate răni ochiul cuiva. Prin urmare, „nasul” avionului are nevoie de un pic
de zdrobire.
Participanții formează un cerc mare şi la semnalul moderatorului aruncă avioane unul
altuia, încercând să prindă la rândul său unul dintre avioanele zburătoare. Dacă avionul cuiva a
căzut la pământ, acest participant îl ridică și îl aruncă din nou.
După ce a prins avionul cuiva, participantul citește dorința. Dacă nu-i place, ridică mâna,
informându-i pe alții că nu este mulțumit de dorință. Dacă se dovedește că sunt doi sau mai mulți
nemulțumiți, continuă să arunce avioanele.

Exercițiul 10. „Coşul de gunoi”.

Scopul: eliminarea emoțiilor negative.
Instrucțiuni: La începutul training-ului moderatorul distribuie participanților foi și (dacă
este necesar) stilouri, în centrul cercului este plasat un coș pentru gunoi. Moderatorul adresează
participanților o solicitare de a scrie pe hârtie acele emoții negative pe care le trăiesc în prezent
20
participanții (fiecare îşi specifică emoțiile). După ce, această foiţă este aruncată în coșul de
gunoi.
Moderatorul adresează întrebări voluntarilor: cine dorește să împărtășească și să spună
celorlalți participanți conținutul fişei.
La sfârșitul exercițiului, coșul este plasat în alt loc (dar bine vizibil).

21
 EXERCIȚIILE DE BAZĂ,
TEMATICE

Acestea sunt exerciții care formează/dezvoltă direct acele abilități pentru care participanții
au venit la training. Acestea sunt principalele exerciții în cadrul traning-ului. Într-un trainig de
calitate, acest tip de exercițiu ar trebui să ia cea mai mare parte a timpului de antrenament.
Exercițiile de bază sunt de obicei consumatoare de timp, deoarece fiecare participant la
training ar trebui să aibă posibilitate să participe activ în cadrul trainig-ului și să aibă timp
suficient pentru a-și exersa calitățile.
Cel mai adesea, exercițiile de bază sunt efectuate în perechi sau în echipe a câte trei, mai
puțin în microgrupuri. Aceste modalităţi permit fiecărui participant să obţină experiențe și să
exerseze abilitățile.
Acest tip de exerciții este utilizat pe tot parcursul antrenamentului, de obicei la începutul
training-ului se stabilesc exerciții de bază simple, în a doua jumătate - mai complexe și mai
profunde. Adesea, exercițiile de bază sunt stabilite după o lecție simplă corespunzătoare.

*****
Exercițiul 1. „Desenul grupului”.
Scopul: aceasta este o activitate dinamică de încălzire și o activitate creativă.
Instrucțiuni: Participanții sunt împărțiți în mai multe grupuri. Fiecare dintre ei ar trebui să
realizeze un desen pe hârtie la tema: „Ce am obţinut în ziua de azi”. Participanții pot desena, lipi,
folosi stichere și orice alte modalități de a-și descrie gândurile.
Acesta este un exercițiu excelent de final care permite de rezumat rezultatele zilei într-o
formă interesantă și activă. Un avantaj suplimentar este că participanții vor termina ziua cu un
exercițiu strălucitor și vă lăsa ,,moderatorul” plin de putere și energie, iar impresia lor despre
antrenament va fi pozitivă.

Exercițiul 2. „Desenul grupului” (opțiunea 2).

Scopul: dezvoltarea competențelor și abilităților de cooperare.
22
 Instrucțiuni: participanții sunt invitați să stea în cercul mare. Li se propune o foaie de
hârtie pe care-şi scrie numele pe verso foii”. Apoi, fiecare participant este invitat să înceapă să
deseneze o imagine. La un semnal al moderatorului toţi transmit lucrarea vecinului din dreapta și
primesc lucrarea vecinului din stânga și continuă să deseneze deja pe foaia străină. Acest
exercițiu continuă până când fiecare participant primeşte lucrarea sa.
Notă pentru moderator. Participanții sunt invitați să răspundă la următoarele întrebări:
1. Îți place desenul tău?
2. Ați vrut să completaţi desenele altor participanţi?
3. Ce doriți să schimbați în desen? de ce?

Exercițiul 3. „Drumul vieții mele”.

Scopul: să dezvolte perseverenţa, încrederea în sine.
Instrucțiuni: În primul rând, participanții primesc o foaie pe care trebuie să deseneze
„traseul vieții lor”, începând cu ziua nașterii și terminând cu ziua în care îndeplineşte acest
traseu. Între timp, participanţii trebuie să menționeze principalele evenimente din viața lor. Pe o
astfel de „hartă” ei pot desena evenimente prin semne sau doar semne.
Această activitate va dura aproximativ 15 minute.
În continuare, participanţii formează perechi și povestesc reciproc evenimentele indicate pe
ruta descrisă.
Întregul joc durează aproximativ 25 de minute.

Exercițiul 4. „Povestire în grup”.

Scopul: dezvoltarea imaginaţiei, spiritului de echipă. Exerciţiul poate fi recomandat
elevilor, studenţilor.
Instrucţiuni: Grupul se împarte în două echipe. De remarcat, că ar fi mai eficient de aranjat
toţi participanţii în cerc care mai apoi se va diviza în două semicercuri. Fiecare echipă va
compune o povestire. Pentru aceasta moderatorul va propune fiecărei echipe un obiect (un
creion, carte etc. – drept „instrument” de lucru al scriitorului). Reprezentantul primei echipe ia
creionul şi începe fraza, spre exemplu: ,,Timpul era frumos…” şi transmite creionul celuilalt
membru din semicerc. Următorul preia obiectul şi repetă fraza, iar apoi o completează cu altă
idee ,, Timpul era frumos şi ne simţeam cu toţii bine..” şi aşa mai departe. Când rândul ajunge la
ultimul membru al echipei, el transmite primului obiectul pentru continuarea povestirii.
Jocul se termină când unul din participanţi spune o frază care nu are nimic comun cu
povestirea sau urmează o pauză prea mare.
După aceasta începe jocul următoarea echipă.
23
 În final, se discută imaginaţia fiecărei echipe, cât de voluminoasă este povestirea,
problemele cu care s-au confruntat pe parcurs.

Exerciţiul 5. „Sunt prietenul tău”.

Scopul: Un exercițiu foarte bun pentru copiii de vârstă preșcolară - ajută la dezvoltarea
unui sentiment de empatie, a capacităţii de a empatiza, de a iniţia prietenii, de a ajuta și de a
învăța să lucreze în grup.
Instrucțiuni: În timpul jocului, copiii se cunosc cu un anumit erou (de exemplu, poate fi o
jucărie papagal) care are probleme și are nevoie de ajutor. Copiii formează un cerc, moderatorul
povesteşte cum papagalul a zburat în grup: „Probabil, el a ieșit întâmplător din colivie, nu știe
cum să se întoarcă la stăpâni, este speriat și singur”. Copiii primesc o jucărie papagal cu care ei
trebuie să se împrietenească, să-l mângâie, să vorbească afectiv, să-i dea de înţeles: nimeni nu-l
va ofensa, el va fi ajutat, el este printre prieteni.

Exercițiul 6. „Bucuriile vieții”.

Scopul: Jocul este binevenit pentru preadolescenţi şi este orientat spre focalizarea atenției
asupra momentelor pozitive ale vieții, în special, încurajează jucătorii să vorbească despre ceea
ce le aduce emoții pozitive sau care le va aduce în viitor. Acest joc îi învață pe preadolescenți să
lucreze într-o echipă și să comunice.
Instrucțiuni: Pentru început, grupul este împărțit în subgrupuri mici a câte 3 persoane.
Fiecare subgrup primeşte o imagine cu referire la una dintre sferele vieții. Participanții creează o
poveste pe marginea acestei imagini, apoi trec la următoarea și continue povestea. Scrierea
povestii se termină atunci când subgrupul descrie toate imaginile disponibile. La descrierea
fiecărei imagini, participanţii au câte 5 minute.
La final, toate poveștile sunt citite și discutate. În general, jocului i se acordă o oră și
jumătate.

Exercițiul 7. „Ce se întâmplă dacă ...?”

Scopul: exerciţiu pentru adolescenți, studenţi referitor la conştientizarea consecinţelor
comportamentului, atitudinilor în cadrul relaţiilor și discutarea propriilor emoții și sentimente.
De asemenea, participanţii analizând comportamentul posibil într-o anumită situație, învață cum
să reacționeze și să se comporte corect.
Instrucțiuni: În prima versiune a acestui joc, pe masă sau pe podea sunt împrăştiate pliante
cu începutul unei povestiri sau situații, fiecare participant trebuie să pregătească o continuare a
acestei povestiri. Apoi, toate povestirile sunt discutate.
24
 În cea de-a doua variantă în loc de o singură persoană participă un grup, care trebuie să
prezinte o continuare a poveștii din foaie.
În a treia opțiune, fiecărui participant i se oferă o fişă cu fraze neterminate care trebuie
continuate.
Opțiuni pentru astfel de fraze:
Dacă m-am îndrăgostit, atunci ...
Dacă urăsc pe cineva, atunci ...
Dacă sunt foarte fericit (a), atunci ...
Dacă sunt foarte trist (a), atunci ...
Dacă nu vreau să fac nimic, atunci ...
Dacă vreau să fac ceva, atunci ...
Dacă sunt bolnav letal (a), atunci ...
Dacă cineva apropiat a decedat, atunci ...
Dacă o fată (băiat) m-a lăsat, atunci ...
Dacă vreau să întrerup o relație, atunci ...
Dacă sunt gelos, atunci ...
Dacă sunt supărat, atunci ...
Dacă trebuie să renunț la studii, atunci ...
Dacă cineva mă ceartă, atunci ...
Dacă părinții mei au decis să plece, atunci ...
Dacă sunt foarte fericit (a), atunci ...
Dacă am câștigat (a), atunci ...
Dacă am pierdut, atunci ...
Dacă am primit o moștenire imensă de la o rudă necunoscută, atunci ...
Dacă mi-e teamă, atunci ...
Dacă am nevoie de sprijin, atunci ...
Dacă cel care este complet dezagreabil de mine s-a îndrăgostit de mine, atunci ...
Dacă mă atacă cineva într-o ulicioară , atunci ...
Dacă aflu că sunt un copil adoptiv, atunci ...

Exercițiul 8. „Regatul”.
Scopul: Jocul ajută adolescenții să experimenteze diferite roluri sociale și să se simtă
responsabili pentru consecințele deciziilor lor. În acest joc, pot fi identificaţi cu ușurință liderii și
izolaţii, ca mai apoi să se lucreze cu aceşti elevi.
Instrucțiuni: La începutul jocului este ales un rege (aceasta o pot face participanţii), apoi el
25
însuși îşi alege regina. Ambii își aleg pentru sine doi asistenți, care la rândul lor aleg pentru ei
înșiși alţi doi asistenţi. Această alegere are loc până când toți participanții primesc câte un rol.
Jocul începe cu faptul că regele și regina ordonă ceva de schimbat în structura regatului,
astfel încât viața în ea să devină mai bună. Decretul lor este transmis asistenților în ordinea
ierarhiei create anterior, până când se ajunge la ultimul. Fiecare dintre asistenți îşi asumă o parte
din responsabilităţi conform ordinelor domnitorului şi dau instrucțiuni mai jos prin care trebuie
să se facă ordinea regală. În timpul jocului, participanții discută modul în care decretul regelui şi
reginei va schimba viața întregului regat.
Apoi rolurile se schimbă și jocul se repetă. Înainte de a schimba rolurile, participanții
discută dacă le-au plăcut instrucțiunile cuplului regal și rolul lor în acest regat. Este important ca
toţi jucătorii să joace fiecare rol și să-și exprime opinia.
Pentru a evita plictiseala jocul nu trebuie să dureze mai mult de o oră.

Exercițiul 9. „Magazinul de jucării”.

Scopul: exerciţiul vizează dezvoltarea abilităților de comunicare, în deosebi, la copiii de
vârstă şcolară mică.
Instrucțiuni: Jocul este împărțit în 2 părți.
1) Sunt selectați „vânzătorul” și „cumpărătorul”, restul copiilor imită „jucăriile”. Toţi
participanţii prezintă o imagine a unei jucării și „îngheață” în ipostaza acestui personaj.
Procedura de salut începe. Cumpărătorul bate la ușă sau sună clopoţelul. Vânzătorul deschide
ușa, salută cumpărătorul și-l invită să intre. Cumpărătorul inspectează magazinul și jucăriile, le
admiră. Vânzătorul vorbește despre jucăriile sale și oferă să le cumpere.
2) Cumpărătorul a ales o jucărie și vrea să o cumpere. Vânzătorul conectează jucăria
selectată și ea începe să se miște în modul său caracteristic. Sarcina cumpărătorului este de a
ghici ce fel de jucărie se află în fața lui.

Exercițiul 10. „Testul „Știi să asculți?”

Scopul: determină abilitatea de a asculta pe ceilalți. Poate fi propus elevilor, studenţilor.
Instrucțiuni: Fiecare participant primește un chestionar care include 7 întrebări.
1. Te sustragi de multe ori atunci când vorbești cu cineva?
2. Doar te prefaci că asculți, în timp ce te gândești la altceva?
3. Reacţionezi emoțional la cuvintele interlocutorului?
4. Deseori întrerupi interlocutorul?
5. Asculți sau doar pretinzi că asculţi?
6. Te gândeşti la ceva personal când asculți pe alții?
26
 7. Posibil, gândești ce să spui atunci când asculți interlocutorul?
Rezultatele se calculează astfel: cu cât răspunsurile de ,,da” sunt mai multe cu atât mai rău
posedaţi capacitatea de a asculta. Apare întrebarea, ce vă împiedică să ascultaţi pe ceilalți?

27
 EXERCITII
PENTRU COEZIUNEA GRUPULUI

Coeziunea prezintă o oportunitate pentru ca o echipă să devină o entitate unică pentru

atingerea scopurilor și obiectivelor concrete. Fiecare are scopuri comune – învăţarea la colegiu,
obținerea unei bune educații, o diplomă excelentă! Și pentru a atinge aceste scopuri mai eficient,
fiecare are nevoie de sprijin, iar acesta poate fi obţinut în grupul tău! Doar o echipă unită atinge
multe victorii!
Aceste exerciții vizează:
- formarea unui climat psihologic favorabil în grup;
- găsirea de similitudini între membrii grupului pentru a îmbunătăți interacțiunea dintre
aceștia;
- diagnosticul inițial al atmosferei psihologice din grup;
- conștientizarea de către fiecare participant a rolului său, a funcției în cadrul grupului;
- dezvoltarea capacității de a lucra într-o echipă;
- coeziunea grupului.
*****
Exercițiul 1. „Noţiuni”.
Scopul: conștientizarea fiecărui membru a rolului său în grup. Exerciţiul este potrivit
pentru adolescenți, studenți.
Instrucțiuni: Participanţii formează 4 echipe. Fiecare echipă primește o coală vatman și
markere unde sunt scrise unul din cuvintele: Ajutor reciproc, Prietenie, Conflict, Egalitate, apoi
încearcă să realizeze următoarele sarcini :
1. Să deseneze un simbol corespunzător cuvântului de pe coală.
2. Să scrie esenţa cuvântului.
3. Să aleagă un moto pentru acest cuvânt.
4. Să numească plusurile şi minusurile acestui concept.

28
 Foile sunt transmise pe cerc. În cele din urmă, foaia revine la echipa originală, iar
participanții fac o prezentare a conceptului lor, comentează cu ce sunt de acord și cu ce nu sunt
de acord.

Exercițiul 2. “Trăsura”.
Scopul: de a învăța participanţii să se audă în cadrul grupului. Exerciţiul este potrivit
pentru adolescenți, studenți.
Instrucțiuni: Grupul trebuie să construiască o trăsură din cei prezenți. Nu pot fi folosite
obiecte străine. În timpul activităţii moderatorul trebuie să observe comportamentul
participanţilor: cine este organizatorul, de cine ascultă ceilalţi, care şi ce rol îşi alege. Sensul
activităţii constă în faptul că fiecare “rol” se referă la anumite calități ale unei persoane. Spre
exemplu:
acoperișul - acestea sunt persoane care sunt gata să acorde sprijin în orice moment într-o
situație dificilă;
ușile - de obicei devin persoane cu abilități bune de comunicare (capabile să negocieze, să
interacționeze cu alții);
scaunele – persoane nu prea active, oameni calmi;
călăreţii - cei care îşi soluţionează problemele din contul altora, nu sunt foarte harnici și
responsabili;
caii – muncesc din greu, sunt gata să “ducă în spate” orice problemă;
vizitiul, de obicei, este un lider care poate conduce.
În cazul în care un adolescent / student alege rolul unui servitor care să deschidă ușa sau
merge în partea din spate a trăsurii, acești oameni au, de asemenea, calități de lider, dar nu au
vrut (sau nu le pot) exercita, sunt gata mai mult pentru a asigura partea din spate (sau așa-
numitele „cardinali gri“).
După ce trăsura este gata, participanţii stau într-un cerc, discută ce s-a întâmplat, iar
moderatorul le explică semnificația “rolurilor” pe care le-au ales.

Exercițiul 3. „Casa” (aceasta este o variantă a exercițiului anterior), 15 minute.

Scopul: conștientizarea rolului în grup, stilul de comportament. Exerciţiul este potrivit
pentru desfășurarea cu adolescenții, studenții.
Instrucțiuni: din timp se pregătesc cărțile - fişe cu imaginea animalelor. Participanții sunt
împărțiți în 2 echipe. Moderatorul dă instrucțiuni: „Fiecare echipă ar trebui să devină o casă cu
drepturi depline! Toată lumea trebuie să aleagă cine va fi în această casă - o ușă, un zid sau poate
un tapet sau o piesă de mobilier, o floare sau un televizor? Alegerea este a ta! Dar nu uitați că
29
trebuie să fie o casă plină de viață și funcțională! Construiți-vă casa! Puteți comunica unul cu
celălalt”.
Semnificaţia acestui exercițiu este că participanții se gândesc ce funcție să îndeplinească în
această echipă, își dau seama că toate sunt necesare în „casa lor”.
Discuție: Cum a fost discuția în echipe? Ați determinat imediat rolul dvs. în „casă”? De ce
ați ales anume acest rol? Cred că ați înțeles cu toții că fiecare parte a „căminului” dvs. este
importantă și necesară, fiecare având funcția sa specifică, fără de care casa nu poate fi completă!

Exercițiul 4. „Figurile oarbe”.

Scopul: Exercițiul este potrivit pentru adolescenți, studenți şi este orientat spre coeziunea
grupului.
Instrucțiuni: Elevii formează un cerc și se iau de mâini. Ei sunt rugaţi să închidă ochii și
împreună, fără să-și dea drumul de mâini să construiască un pătrat. După ce elevii decid că
pătratul este gata, moderatorul le cere să deschidă ochii și să vadă rezultatul. Dacă nu sunt
mulțumiți de el, închid ochii din nou și continuă să îndeplinească sarcina. Apoi, în același mod,
pot construi un dreptunghi, un triunghi, un triunghi isoscel etc.
Notă: în această activitate poate fi utilizată o coardă cu capetele legate de care se ţin toți
elevii din grup.

Exercițiul 5. „Cercuri de raton”.

Scopul: Exercițiul este potrivit în lucrul cu adolescenții, studenții şi este orientat spre
coeziunea grupului.
Instrucțiuni:Este necesară o funie de grosime mediu ale cărei capete sunt legate unul de
altul (se obține un cerc). Participanţii se prind cu mâna de funie, distribuindu-se în mod egal pe
cerc. Apoi încep să se plece în părţi până când își pot menține echilibrul, după ce moderatorul le
propune diferite sarcini:
- Aşezaţi-vă, ridicați-vă;
- Eliberați o mână;
- Lansaţi un val cu coarda etc.
Apoi se discută despre lucrul în grup: despre ce au simţit sprijinindu-se reciproc; dacă au
încercat să ajute vecinii; cât de atenţi au fost; au simţit un sentiment de securitate sau,
dimpotrivă, frica că ar putea cădea etc.

Exercițiul 6. „Consiliul”.
Scopul: Exercițiul este potrivit în lucrul cu adolescenții, studenții şi este orientat spre
30
coeziunea grupului.
Instrucțiuni: Grupul formează un cerc unde se citește următoarea legendă: „Sunteți
chirurgi care trebuie să efectueze o operație de transplant cardiac de urgență. De acest transplant
au nevoie 6 persoane, dar aveți doar o singură inimă donator și este imposibil să găsiți mai multe
în viitorul apropiat. Trebuie să decideți pe care dintre pacienții îi veți salva”.
O listă a celor care au nevoie să fie salvaţi este scrisă pe tablă (sau pe foaie fleepchart):
- un om de știință pe pragul descoperirii unui remediu pentru SIDA,
- un bărbat, în vârstă de 48 de ani, profesor de liceu, care are 2 copii în educația sa,
- o femeie gravidă cu vârsta de 18 ani, are SIDA,
- un bărbat de 28 de ani care îngrijeşte de o mamă bolnavă, frați mai mici și 2 surori,
- un tip de 20 de ani care a avut un accident în timpul lunii de miere, soția lui așteaptă un
copil,
- o femeie de 35 de ani - maestru în sport de clasă mondială în cursă de mers pe jos.
Apoi grupul are la dispoziţie pentru discuție 20-40 de minute (în funcție de numărul de
studenți și gradul de armonie a acestora). După aceea, grupul numește decizia sa comună și o
argumentează.
În acest joc, reflecția este extrem de importantă. Ar trebui să vizeze eliminarea stării
deprimate a membrilor grupului și a atmosferei tensionate în general. Această discuție ar trebui
să fie îndreptată spre analiza interacțiunii grupului: cine a vorbit mai mult; de ce unii au tăcut; au
ascultat oare cu atenție argumentele celorlalți; cât de confortabil a fost să comunice în grup; de
ce au existat probleme în comunicare; opinia cărei persoanei a fost mai de încredere, de ce.
Timpul total pentru discuție: de la 30-40 de minute până la 1 oră.
Notă: moderatorul în timpul discuției observă cu atenție grupul și notează comportamentul
tuturor: liderilor, celor mai agresivi, a celor mai tăcuţi.

Exercițiul 7. „Florile noastre”.

Scopul: reflecția, schimbul de emoții obținute în timpul exerciţiilor, sentimentul de unitate
(pentru adolescenţi, studenţi). Timp: 30 de minute.
Instrucțiuni: Pe o foaie de hârtie trebuie să fie desenate trei cercuri de aceeaşi dimensiune
(mai apoi la aceste cercuri pe marginea fiecărui vor fi inserate petale colorate și în cele din urmă
se vor obține 3 flori). Fiecare participant primește trei petale colorate.
În centrul primului cerc este scris: „Ceea ce am aflat despre colegii mei“ și fiecare dintre
participanți în una dintre cele trei petale, scrie impresia de ansamblu, de exemplu, „am învățat că
colegii mei sunt foarte amuzanţi“; „Am învățat că colegii mei pot sprijini” etc. Apoi, fiecare
dintre participanți își lipeşte petalele de-a lungul marginii cercului pentru a obţine o floare.
31
 Mai departe, în centrul celui de-al doilea cerc este scris: „Doresc fiecărui ...”, iar fiecare
participant pe petală scrie prietenilor săi urarea lipind petala la cel de-al doilea cerc.
În centrul celui de-al treilea cerc se poate scrie: „Va fi minunat dacă ...”, fiecare dintre
participanți continuă această frază pe a treia petală, iar apoi fiecare petală este lipită pe cercul
corespunzător. Astfel, se obţin trei flori, la crearea cărora fiecare participant se antrenează.
Coala cu flori este fixată pe tablă.

Exercițiul 8. „Numărătoarea veselă”.

Scopul: să elimine tensiunea internă a participanților, să reunească grupul prin realizarea
comună și simultană a exercițiului.
Instrucțiuni: moderatorul rosteşte un număr care să nu depășească numărul de persoane din
grup. Numărul numit de participanți se ridică. În realizarea exercițiului este necesar să se
realizeze sincronizarea, participanții nu ar trebui să se înţeleagă. Exercițiul permite
participanților să se simtă unul pe altul, să-și înțeleagă gândurile pentru a îndeplini mai eficient
sarcina.
Discuție: de ce la început nu a fost posibilă îndeplinirea sarcinii? Ce a ajutat la îndeplinirea
sarcinii?

Exercițiul 9. „Turnul Babel”.

Scopul: Sensul psihologic al exercițiului: În timpul exercițiului, participanții învață să-și
coordoneze acțiunile, să interacționeze într-o echipă. Dezvoltarea abilităților non-verbale de
comunicare. Timpul 15 minute.
Instrucțiuni: moderatorul pregătește marchere colorate, hârtie de desen, sarcini individuale
pregătite din timp. Participanții sunt împărțiți în 2 echipe. Fiecare membru al echipei primeşte o
sarcină individuală. Sarcinile individuale sunt scrise succint pe foi separate, fiecare foaie fiind
strict confidențială. De exemplu, „Turnul trebuie să fie construit din 10 etaje” - o foaie cu o astfel
de inscripție este dată unui participant, el nu are dreptul să arate nimănui, trebuie să se asigure că
turnul desenat are exact 10 etaje! A doua sarcină: „Întregul turn are un contur maro” - aceasta
este sarcina pentru următorul participant. „Un steag albastru fâlfâie de asupra turnului”, „În turn
sunt doar 6 ferestre” etc. Participanților le este interzis să vorbească și, în general, vor comunica
doar nonverbal.
Este necesar să deseneze împreună Turnul Babel. Durata - 5-7 minute.
Discuție: A fost greu să realizaţi sarcina? Ce părea cel mai greu? A fost interacțiunea cu
grupul reușită? De ce?

32
 Exercițiul 10. „Cadoul”.
Scopul: Sensul psihologic al exercițiului: Ritualul acesta permite de finalizat trainin-gul
frumos și pe o notă emoțională pozitivă. Timpul - 3-5 minute.
Instrucțiuni: Moderatorul: „Să ne gândim ce am putea da grupului dvs., astfel încât
interacțiunea în acesta să devină și mai eficientă, iar relațiile şi mai unite? Să spunem ce fiecare
dintre noi poate oferi grupului. De exemplu, „Vă ofer optimism și încredere reciprocă”. Mai
departe, fiecare dintre participanți îşi exprimă dorința ce ar dona grupului.
Discuție: „Trainingul nostru s-a încheiat. Ce nou aţi aflat astăzi? Ce a fost util pentru tine,
pentru grup? Mulțumesc tuturor că ați participat!”.

Literatura de referinţă:
1. Savca L., Luchian C. şi alt. Aspecte ale psihocorecţiei. Chişinău: 2003, Coord. L. Savca .-
Chişinău: Sirius,-196 p.
2. Берч Пол. БП Тренинг / Пер. с англ., под ред. И. В. Андреевой. — СПб.:
Издательский Дом ≪Нева≫, М.: ≪ОЛМА-ПРЕСС Инвест≫, 2003. - 160 с.
3. Гревцов А., Бедарева Т. Психологические игры для старшеклассников и студентов/
ил. Т. Бедаревой. – СПб.: Питер, 2008.
4. Гревцов А. Г. Тренинги развития с подростками: творчество, общение,
самопознание - СПб.: Питер, 2012.
5. Дж. Смит Мануэль. Тренинг уверенности в себе. — СПб.: Речь, 2000.
6. Евтихов О.В. Практика психологического тренинга. 2004. — 256 с.
7. Марасанов Г. И. Социальнопсихологический тренинг. — М.: Совершенство,1998.
8. Реньш М.А., Садовникова Н.О., Лопес Е.Г. Социально-психологический тренинг:
Практикум. Екатеринбург: Изд-во ГОУ ВПО «Рос. гос. проф.-пед. ун-т», 2007. 190 с.
9. Самоукина Н. В. «Игры, в которые играют…». Психологический практикум. —
10. Дубна: Феникс+, 2000.
11. Тренинг для тренеров по правам человека. Книга 2. Пособие участника Canadian
Human Rights Foundation, 2001. ISBN: 2-921337-30-4.
12. Цзен Н. В., Пахомов Ю. В. Психотехнические игры в спорте. — М., 1988.
13. Библиографическая ссылка. [Электронный ресурс] // А. Я. Психология (azps.ru):
[web-сайт]. http://azps.ru/training/razminka/veter_pozhelaniy.html.

33
 EXEMPLE DE SCENARII DE TRAINING-URI

SCENARIUL TRAINING-ULUI ,,RIDICAREA ÎNCREDERII ÎN SINE”

PENTRU ȘCOLARII MICI
CLASELE a 3-4-a

Scopul training-ului: dezvoltarea abilităţilor unui comportament sigur, formarea unui

climat psihologic bun prin intermediul cooperării și ajutorului reciproc.
Obiectivele:
• de a contribui la autocunoașterea calităților pozitive și negative,
• coeziunea grupului,
• eliberarea tensiunii și anxietăţii.
Participanți: 8 persoane
Timpul: 35-40 de minute
Conţinutul:
1. Introducere:
- exercițiul „Balonul”.
- exerciţiul „Repetarea regulilor”.
2. Ritualul de salut:
- exercițiul „prenumele + o calitate cu prima literă a prenumelui”.
3. Partea de bază:
- exercițiul „Află noul”;
- exercițiul „Gogoaşa”;
- exercițiul „Gimnastica respiratorie”;
4. Partea finală:
- exercițiul „Oda despre sine”;
- exercițiul „Feedback”.
4. Ritualul despărțirii:
34
 - exercițiul „Mulţumesc ...”.
- exercițiul „Expoziția de realizări”.
Desfăşurarea
1. Introducerea
Toți se aşează pe scaune în cerc.
Moderatorul se adresează la copii:
- Salut! Astăzi vom organiza o şedinţă de training care vă va ajuta să deveniţi mai încrezuţi,
mai siguri pe sine. Scopul întâlnirii noastre este să vă cunoaşteţi mai bine, să îmbunătăţiţi
atitudinea față de ceilalți, să învăţaţi să vă acceptaţi!
1. Exercițiul „Balonul” (2 min)
Scopul: includerea tuturor participanților în activitate. Creşterea spiritului de grup. Materiale:
un balon.
Toți participanții stau în cerc.
Instrucțiuni: - Astăzi, activitatea vom începe cu jocul Balonul. Vă propun să începem (adultul
ţine un balon în mâni). Îl vom transmite pe cerc, dar cu o singură condiție: acest lucru se poate
face numai cu ajutorul coatelor (strângerea mingii cu coatele).
Deci, să începem ...
2. Exerciţiul “Repetarea regulilor” (3 minute)
Moderatorul:
- Să elaborăm regulile de lucru în grup
• Nu strigaţi de pe loc!
• Fiți capabili să ascultați!
• Nu vă întrerupeți!
• Fiţi activi!
• Ascultați cu atenție profesorul!
• Nu vă sustrageţi!
• Fiţi politicoşi!
• Adresaţi-vă pe nume!
2. Exerciţiul „Cunoașterea” (3-5 minute)
Moderatorul:
- Iar acum vom face cunoştinţă. Pentru asta, voi transmite mingea, iar voi vă veţi numi
singuri. Veţi rosti numele și o trăsătură de caracter care începe cu prima literă a numelui dvs. De
exemplu: Sofia - străduitoare
II. PARTEA DE BAZĂ
1. Exerciţiul „Aflați noul” (5-7 min)
35
 A) Spuneți-mi cum vă imaginaţi o persoană sigură? Cum se comportă ea, cum vorbeşte, cum
priveşte…
„Cred că ...”
„Mi se pare ...”
Se discută….
B) Exerciţiul „Termină fraza ...”
- Ce împiedică să fie sigur?
Vorbește ...
Se discută….
2. Exerciţiul „Intrarea în rol” (5-7 min)
Moderatorul:
- Vă propun să înscenaţi un mic fragment din povestea folclorului rus „Gogoaşa”, schimbând
rolul astfel ca Gogoaşa mai întâi să fie nesigură; în al doilea rând – sigură pe sine.
Întrebări pentru reflecţie:
- ce simt alți eroi ai poveştii când se întâlnesc cu „diferite Gogoaşe” - cu diferite tipuri de
comportament?
- pe care Gogoaşă (sigură, nesigură) o poate ”mânca” vulpea mai repede?
Care dintre ele ar părea pentru vulpe „fără gust”?
Și care dintre ele își poate continua drumul în siguranță?
3. Exercițiul „gimnastica respiratorie”.
(Tehnologie de păstrare a sănătății)
Moderatorul:
- În tratatele vechi chineze despre sănătate se spunea că fiecare sunet contează. Sunetul „ce”
elimină anxietatea, neliniştea. Sunetul „ia” stimulează munca întregului organism.
- Inspirați pe nas și când expirați pronunți sunetele „ce” şi „ia”. Exerciţiul se repetă de mai
multe ori.
III. SUMARIZAREA ACTIVITĂŢII
1. Exercițiul „Odă despre sine” (3 min)
Obiectiv: creșterea stimei de sine și încrederea în sine
Moderatorul:
- Priviți-vă în oglindă. Încurajaţi-vă! Doriţi-vă bine, sănătate, succes.
2. Finalizarea.
Exercițiul „Feedbackul” (5 min)
Scopul: reflecție emoțională. Rezumarea training-ului.
Timp: (3-5 minute)
36
 Materiale: Nu este necesar.
Moderatorul:
- Activitatea noastră se apropie de sfârșit. Să rezumăm. Fiecare dintre voi poate exprima
sentimentele, ceea ce a realizat în timpul activităţii noastre împreună, ceea ce a înțeles și ce poate
face cu privire la aceasta.
Se analizează etapele la întreaga activitate (5 min)
- S-a schimbat percepția ta despre tine?
- Ce ați învățat nou despre voi?
• Ce concluzii ați făcut?
Exercițiul „Expoziția de realizări”
Grupul este împărțit în echipe a câte 4 persoane. Fiecare echipă prezintă o companie care
produce calități umane valoroase.
Echipelor se acordă timp pentru a discuta despre calitățile pe care le va produce compania
lor. După aceea, vor decide care dintre calitățile valoroase vor fi prezentate la expoziția de
realizări. Fiecare echipă va povesti ce calități expune în pavilionul său.
„Bunătate, calmitate, răul, comunicabilitate, timiditate, inteligenţă"
Reflecția. Sunt discutate rezultatelor expoziției.

Л.В. Важничая. Тренинг «уверенность в себе» для младших школьников ...

https://kopilkaurokov.ru/.../trieningh-uvieriennost-v-siebie-dlia-mladshikh-shkol-niko...

37
 SCENARIUL TRAINING-ULUI PENTRU COEZIUNEA
COLECTIVULUI CLASEI
(pentru elevii de 11-14 ani)

Scop: coeziunea colectivului clasei și construirea unei interacțiuni efective între elevi. Crearea
unui climat psihologic favorabil, depășirea barierei în relațiile interpersonale, dezvoltarea
abilităților de comunicare.
Obiective:
1. Crearea unui climat psihologic favorabil;
2. Depășirea barierei în relațiile interpersonale, dezvoltarea abilităților de comunicare;
3. Dezvoltarea capacității de a-și exprima în mod adecvat sentimentele și de a înțelege
sentimentele celorlalți;
4. Crearea de echipe, formarea încrederii reciproce.
Vârsta: elevi de 11-14 ani.
Participanți: 10 - 12 persoane.
Materiale: pixuri, foi cu nume, marchere.
Timpul: 45 de minute
Actualitatea: este imposibil de făcut de unul singur totul, din când în când trebuie să recurgeți
la ajutorul unei alte persoane. Într-o echipă coezivă ajutorul reciproc este cheia succesului, fără
susţinere – echipa va atinge doar un scop mic pe care toată lumea a stabilit-o, dar obiectivul
echipei va rămâne la zero.
Conţinutul training-ului:
1. Salutul - 4 minute
2. Scopul, obiectivele – 3 minute

38
 3. Încălzirea -2 minute
4. Partea de bază – 40 minute
5. Reflecţia -5 minute
6. Finalizarea – 3 minute
Desfăşurarea activităţii:
1. Încălzirea - 2 minute
2. Exercițiul „Fotografia clasei noastre” - 7 minute
3. Exercițiul „Dacă e pasăre, atunci de care” - 10 minute
4. Exercițiul „Calculul până la 10” - 10 minute
5. Exercițiul „Scaunul fierbinte” - 10 minute
6. Exercițiul „Problema mea în comunicare" - 7 minute
7. Exerciţiul „Portretul meu în razele soarelui” – 5 minute
Finalul – 5 minute
Structura: elevii se aşează în cerc, când toţi se calmează și este gata să asculte, începe
training-ul.
Desfăşurarea activităţii:
1. Salutul (2 minute).
Scopul: stabilirea contactului cu copiii.
Moderatorul se prezintă și comunică obiectivele training-ului.
Instrucțiuni:
Avem de lucrat împreună și, prin urmare, trebuie să ne cunoaştem și să memorăm reciproc
numele. În cadrul training-ului ne este oferită o oportunitate excelentă, de obicei indisponibilă în
viața reală, de a alege un nume pentru noi înșine. La urma urmei, se întâmplă adesea: cuiva nu-i
place foarte mult numele dat de părinți; cuiva nu-i place forma de adresare, familiară celor din
jur. Și cineva visează în secret la un nume frumos care-l poartă idolul său.
Aveți la dispoziţie 30 de secunde să vă gândiți și să alegeți un nume de joc pentru dvs. și
să-l scrieți pe insignă. Toți ceilalți membri ai grupului - și moderatorii de asemenea - în timpul
întregului training se vor adresa doar cu acest nume.
Și acum, să ne prezentăm unul la celălalt. O vom face astfel încât fiecare să poarte o
insignă, apoi să se prezinte și să vorbească despre dispoziţia sa și așteptările de la training.
Moderatorul se prezintă și vorbește despre regulile de lucru în grup.
Reguli de lucru într-un grup.
Timp: 2 minute.
Resurse: o coală de hârtie cu regulile deja scrise.
Moderatorul stabilește anumite reguli de lucru într-un grup care sunt necesare pentru ca
39
toți participanții să se simtă confortabil și în siguranță. Regulile sunt scrise pe o foaie de hârtie,
iar după ce sunt acceptate de grup, ele sunt fixate într-un loc vizibil.
Lista regulilor: (Fiecare regulă este explicată)
1. Ascultați-vă unii pe alții.
2. Nu întrerupeți vorbitorul.
3. Respectați opiniile celorlalți.
4. Eu - afirmaţiile.
5. Ne aprecierea afirmaţiilor.
6. Activismul.
7. Regula "STOP".
8.Confidenţialitate.

2. Încălzirea - scufundarea
Timp: 2 minute
Scopul: ridicarea dispoziţiei, echilibrarea fundalului emoțional, coeziunea membrilor grupului
într-o singură echipă pentru a obține scopul activităţii.
La începutul activităţii se propun următoarele exerciţii:
• Cine are dispoziţie bună bate din palme;
• Se schimbă cu locul cei care au prieteni în clasă;
• Se schimbă cu locul cei care sunt încrezuţi în sine;
• Bat din palme cei care îşi cunosc bine colegii de clasă;
• Bat din picioare cei care sunt de acord cu proverbul: „Un soldat nu câştigă războiul”;
• Daţi din cap cei care știu ce vom face astăzi la activitate.

3.Partea bază.
Introducere, definirea temei, scopul training-ului (3 min).
Astăzi, vom desfăşura un training la coeziunea grupului. Vom vorbi despre clasa voastră,
despre relațiile existente.
Scopul training-ului de azi este de a uni colectivul clasei și de a construi o interacțiune
eficientă între membrii ei.
Coeziunea este o oportunitate pentru o echipă ca să devină o entitate unică pentru atingerea
scopurilor și obiectivelor specifice. Cât de bine când colegul de clasă te înțelege și te sprijină, te
aude și ajută atunci când este necesar și te înțelege fără cuvinte. O echipă unită atinge multe
victorii.

40
 Exercițiul “Portretul meu în razele soarelui”
Scopul: să contribuie la aprofundarea proceselor de auto-dezvăluire, să-i învețe să găsească
în sine principalele caracteristici individuale, să-și determine caracteristicile personale.
Desfăşurarea: fiecare elev primește o foaie de hârtie. În centrul foii în cerc este scris “Eu
pot!”. Elevii ar trebui să deseneze razele soarelui, de-a lungul cărora scriu ceea ce pot face pentru
alții în clasa lor. Apoi, toate înregistrările sunt citite de participanți. Rezumând lucrarea,
menţionăm că multe dintre calitățile pozitive ale elevilor au devenit acea substanță obligatorie
care face ca clasa să fie mai unitară.

Exercițiul: "Problema mea de comunicare"

Timp: 15-20 de minute.
Toți participanții scriu pe foi de hârtie în formă succintă răspunsul la întrebarea: “Care este
principala mea problemă în comunicare (la școală, în clasă)?”. Pliantele nu sunt semnate. După
ce sunt pliate se plasează într-o grămadă comună. Apoi, fiecare elev ia la alegere una dintre foile
pliate, citește și încearcă să găsească o metodă prin care ar putea rezolva această problemă.
Grupul ascultă propunerea lui și evaluează dacă problema respectivă este înțeleasă corect și dacă
tehnica propusă contribuie cu adevărat la rezolvarea ei. Sunt permise declarațiile critice care
clarifică sau extind răspunsul.

Exercițiul: “Numărătoarea până la zece”

Scopul: să se simtă reciproc, să se înțeleagă fără cuvinte și expresii nonverbale.
Desfășurarea exercițiului: “Acum, la semnalul începem închideți ochii, aplecaţi capul în
jos și încercați să numărați de la unu la zece. Dar ,,trucul” constă în faptul că veți număra
împreună. Cineva va spune “unul”, o altă persoană va spune “doi”, al treilea va spune “trei” și
așa mai departe. Cu toate acestea, în joc există o regulă: o singură persoană trebuie să pronunţe
cuvântul. Dacă două voci odată spun “patru”, numărătoarea începe de la început. Încercați să vă
înțelegeți//simţiţi fără cuvinte.
Discuţie:
• Ce ați simțit?
• Dacă nu a funcționat, de ce?

Exerciţiul “Scaunul fierbinte”

Timpul: 10 min.

41
 Scopul: fiecare să conştientizeze pe cât de responsabil este de apreciat pe cineva,
acurateţea cu care trebuie alese cuvintele.
Instrucțiune: În centrul cercului este plasat un scaun, iar cineva dintre participanții la training
este invitat să se aşeze. Când se găseşte primul voluntar și își ia locul, moderatorul invită restul
grupului să-și exprime impresiile și opiniile despre această persoană, să spună despre calitățile
sale pozitive sau negative.
Discuție: primul participant vorbește despre cum a fost să fie primul? Restul participanţilor
îşi spun impresiile: a fost ușor sau greu să o faci? Cât de greu sau de ușor a fost de vorbit despre
persoana de pe scaun?

Exerciţiul “Dacă o pasăre, atunci ce fel“

Timpul. 10-15 minute.
Instrucțiuni. “Acum, unuia dintre voi i se oferă posibilitatea de a se antrena în observare, iar ceea
ce vor face ceilalţi este încă un secret. Cine vrea să fie primul?”. După ce se concretizează cine
va duce observaţiile, moderatorul îi cere să se ridice și să se întoarcă cu spatele la grup sau poate
să iasă din cameră. Grupului i se propune următoarea sarcină: “Identificaţi un jucător cu condiţia
ca cel ce trebuie să ghicească să nu înțeleagă pe cine anume l-aţi determinat. Folosiţi gesturile”.
În continuare, adultul propune primului jucător să revină la grup şi să ghicească persoana
aleasă de grup. Totodată, întrebările pot fi adresate doar într-un mod special, comparând
persoana care trebuie ghicită cu diferite tipuri de animale, plante, pești, păsări etc. În același
timp, jucătorul poate adresa doar cel mult 3 întrebări. Întrebările pot fi de felul următor,
incluzând diferite asociaţii: dacă e floare, atunci care? dacă o pasăre, atunci ce fel de pasăre?
Pentru fiecare întrebare jucătorul solicită o asociere concretă provenită de la fiecare membru al
grupului. După ce jucătorul a ghicit persoana în cauză sau aceasta a fost dezvăluită (dacă
jucătorul nu poate ghici), moderatorul propune grupului să continue. Dacă interesul grupului se
menţine, jocul poate fi continuat de mai multe ori.

Exercițiul: „Poza clasei noastre.”

Fiecare participant primește o foaie de hârtie. Sarcina elevilor este să deseneze un zâmbet
cu o astfel de stare emoțională care este cel mai adesea prezentă în clasa lor. Apoi toate pozele
sunt postate pe tablă, formând o fotografie generală a clasei.

Exerciţiul „Vă mulțumim pentru activitatea plăcută”.

Toţi se aranjează în cerc. Moderatorul propune elevilor să participe la o mică ceremonie
care le va ajuta să-şi exprime sentimentele și recunoștințele reciproc. Jocul este după cum

42
urmează: unul dintre participanţi trece în centru, altul se apropie, îi stânge mâina și spune: „Îţi
mulțumesc pentru activitatea plăcută!”. Ambii rămân în centru, ținându-se de mâini în
continuare. Apoi, al treilea participant vine, ia mâina liberă fie a primului, fie a celui de-al doilea,
și-i spune: "Vă mulțumesc pentru activitatea plăcută!”. Astfel, grupul din centrul cercului este în
continuă creștere. Toți se țin de mâini. Când ultimul participant se alătură grupului se închide
cercul și se încheie ceremonia cu o mișcare tacută, puternică, de trei ori.

Exercițiul: „Dorințele”.
Participanții primesc pliante cu numele colegilor de clasă. Toată lumea ar trebui să scrie ce
dorește persoanei la care numele este scris pe foaia de hârtie. Apoi, foile sunt dăruite celui căruia
îi sunt destinate. Dorințele ar trebui să fie prietenoase, pozitive.

Exercițiul: „Schimbaţi-vă cu locul”

Descrierea exercițiului. Participanții stau pe scaune într-un cerc. Un elev care începe jocul
merge în centrul și rosteşte fraza: “Se schimbă cu locurile cei care ... (pot aspira)“. La sfârșit se
numește o abilitate. Sarcina celor care au această abilitate e să se schimbe cu locurile. Sarcina
prezentatorului este să aibă timp să se așeze pe orice loc vacant. Cel care nu a avut timp să se
așeze devine noul prezentator.
Sensul psihologic al exercițiului constă în încălzirea, crearea condițiilor pentru a se
cunoaște mai bine, pentru a înțelege cât de multe au în comun, pentru a crește interesul
participanților unul faţă de celălalt.

Exercițiul: „Fapte bune, fapte rele”.

Descrierea exercițiului. Participanții sunt împărțiți în două echipe, aleatorii. Fiecare echipă
are la dispoziție o foaie de desen, pixuri sau marchere, foi A4. Sarcina unei echipe este de a scrie
cât mai multe acțiuni posibile care să permită unei persoane să se respecte mai mult. În
consecință, sarcina celuilalt este de a scrie cât mai multe acțiuni posibile, din cauza cărora se
pierde respectul unei persoane pentru sine. După dorinţă, fiecare echipă poate reda prin desene
acțiunile propuse.
Discuție:
Fiecare echipă prezintă propria sa temă. Apoi, se poartă o discuție generală la finalul căreia
moderatorul rezumă tot ceea ce s-a spus. Este foarte important să se acorde atenție faptului că
toată lumea poate alege între aceste și alte acțiuni, dar de fiecare dată prin alegerea acestui sau
acelui comportament, câștigăm sau pierdem respectul pentru noi înșine.
Sensul psihologic al exercițiului
43
 Conștientizarea de către copii a relației dintre acțiuni și stima de sine. Selectarea conceptului
de stima de sine şi descoperirea conexiunii sale cu respectul reciproc. Și aceasta este o condiție
necesară pentru o comunicare deplină fără de care dezvoltarea coeziunii este imposibilă.
Reflecție:
• Ce sentimente ați trăit?
• Ce ai învățat despre tine, despre grup?
• Ce ați învățat?
• Cum aceasta va fi util în viitor?
• Ce a fost important?
• La ce te gândești?
• Ce s-a întâmplat cu tine?

Занятие-тренинг на сплочение классного коллектива «Класс ...

https://infourok.ru › Школьному психологу

44
 SCENARIUL TRAINING-ULUI "DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE
COMUNICARE LA ADOLESCENȚI"

Scopul: Dezvoltarea abilităților de comunicare: să

înveți să-şi manifeste și exprime gândurile și
sentimentele într-o echipă, să învețe abilitatea de a
negocia, de a discuta sarcina de lucru.
Durata 1 oră 40 minute.

1. „Prezentarea” (10 min.)

2. „Da-Nu” (5-7 min.)
3. „Rândul” (15-20 minute)
4. „Colajul” (15-20 min.)
5. „Emoţiile” (15-20 min.)
6. „Spune ceva plăcut” (10-15 min.)
7. Feedback-ul „Discutarea training-ului” (10-15 min.)

1. Exercițiul „Cerc de cunoştinţă”, „Prezentarea”

Timp: 10 minute.
Scopul: cunoașterea grupului de participanți la training, formarea unei atitudini pozitive
față de activitate.
Participanții formează două cercuri, intern și extern cu faţa unul spre celălalt. Moderatorul
invită participanții să adreseze tot felul de întrebări. La comanda moderatorului cercul interior se
mișcă către următorul participant.
Membrii grupului stau într-un cerc și, începând cu prezentatorul, se prezintă pe sine
grupului.
Moderatorul sugerează: încercați print-o frază două să vă prezentaţi grupului, cum vă
simțiți și cum ați dori ca grupul să vă perceapă?
Moderatorul primul se prezintă, apoi fiecare participant își desfășoară prezentarea pe cerc.
Discuție:
- A cui prezentare va părut cea mai atractivă și mai memorabilă?
- Care a fost cea mai originală și neașteptată prezentare pentru dvs.?

45
 2. Exercițiul „Da-Nu”
Timpul: 5-7 minute.
Scopul: creșterea tensiunii generale a grupului.
Participanții sunt împărțiți în două subgrupe egale care se aranjează una în faţa celeilalte și, la
comanda moderatorului, un grup strigă cuvintele DA, iar celălalt NU.
Câștigă grupul care a reușit să se consolideze mai rapid, să pronunțe cu voce tare cuvântul său.

3. Exercițiul „Rândul”
Timp: 15-20 de minute.
Scopul: dezvoltarea comportamentului de comunicare nemijlocită.
8 persoane sunt alese din grup, din care 1 persoană conduce, 7 persoane se aranjează una după
alta (în rând). A opta trebuie să meargă spre tejgeaua magazinului fără a sta în rând. Ea începe să
converseze cu toți cei care stau în picioare, încercând să-și atingă scopul. „Rândul” în același
timp are sarcina de a nu permite ,,Obraznicului” să facă cumpărături fără rând.
Ceilalți membri ai grupului stau pe scaune și privesc.
Apoi se poartă o discuție generală.
Fiecare moment comunicativ și informativ al jocului este analizat: cine din rând a renunțat și
care nu a permis ,,Obraznicului”, ce mijloace au fost folosite de persoana în cauză (rugămintea,
amenințarea, șantajul).

4. Exercițiul „Colagul”
Timp: 20-30 de minute
Scopul: Dezvoltarea activismului personal și de grup, formarea gândirii creative.
Prin tragerea la sorţi grupul este divizat în 4 subgrupe. Fiecare primeşte o sarcină și împreună,
în 10-15 minute o efectuează.
Moderatorul: astăzi vom crea colaje pe diverse teme legate de prezentul şi viitorul clasei.
Temele:
1. Clasa noastră;
2. Pauza – timpul pentru odihnă;
3. Viitorul clasei noastre;
4. Ce suntem cu adevărat;
Discuții despre colaje și realizarea lor. Ce va plăcut în cadrul realizării colajului, ce dificultăți
au apărut, cum le-aţi depășit?

46
Întrebări pentru discuţie:
1. Ce credeţi despre tema colajului realizat?
2. Care idee principală aţi dorit să o exprimaţi în colaj?
3. Apreciaţi activismul fiecărui membru al echipei. Cum au fost distribuite rolurile în grup
pentru a realiza colajul cu succes?
4. Va plăcut acest tip de activitate?

5. Exerciţiul „Emoţiile”.
Timp: 15-20 de minute.
Scopul: Abilitatea de a exprima emoţiile, sentimentele în echipă.
Toți participanții sunt împărțiți în subgrupe a câte 5-6 persoane.
Moderatorul distribuie fiecărui subgrup cartonaşele pe care sunt marcate emotiile umane:
1. bucurie;
2. furie;
3. indiferența;
4. dezamăgire;
5. nedumerire;
6. indignarea;
7. sprijin;
8. interes;
Fiecare subgrup care a primit cartonaşul trebuie să pregătească o mică prezentare celorlalți
participanți la training, descriind situația din școală în care utilizarea acestor sentimente ar fi
adecvată.
Alți membri ai grupului completează fiecare declarație a colegilor lor.

6. Exercițiul „Spuneți ceva plăcut”

Timp: 10-15 minute.
Scopul: finalizarea traning-ului pe o notă pozitivă.
Moderatorul invită toți participanții la training să se mulțumească reciproc pentru munca depusă.
(mai întâi începe moderatorul, apoi ceilalți urmează pe cerc).
Fiecare participant ar trebui să mulţumească în mod diferit, dar pe o notă binevoitoare faţă de toţi
membrii grupului.

7. Discutarea training-ului (feedback-ului)

Timp: 10-15 minute.
47
Întrebări:
1. Cum aţi reacționat la subiectul traning-ului, credeți că acest subiect este relevant în școală?
2. Ce exercițiu va plăcut cel mai mult? De ce?
3. Evaluați-vă activitatea în cadrul training-ului pe o scară de cinci puncte.
4. Ce nu va plăcut? De ce?

Mulțumesc foarte mult pentru activismul depus! Ne vedem data viitoare!

Тренинг "Развитие навыков общения среди подростков"

https://открытыйурок.рф/статьи/607400/

48
 SCENARIUL TRAINING-ULUI „DE CE DEPINDE SUCCESUL STUDENTULUI?”
(se desfășoară la începutul celui de-al doilea semestru)
Scopul: Formarea poziției interne a unei persoane de succes în rândul studenților.
Obiective: - analiza motivelor de satisfacție (nemulțumire) față de ultima sesiune; - extinderea
încrederii în sine; - elaborarea unui plan personal pentru semestrul al doilea, contribuind la o
utilizare mai eficientă a resurselor disponibile (curatorul oferă informații preliminare despre
rezultatele sesiunii din grup).
Desfăşurarea trainingului:
Curatorul: „Prieteni, sper că aveți planuri bogate pentru viitor și că doriți să obțineți mai multe.
Așadar, vă propun să continuați să lucrați asupra vouă înșivă! Și procesul de auto-îmbunătățire
implică analiza greșelilor și lupta cu slăbiciunile voastre.
Propun să formaţi două grupuri: grupul 1 - cei care sunt mulțumiți de rezultatele lor și grupul 2
- cei care sunt nemulțumiți de rezultatele sesiunii " (grupurile stau în diferite rânduri).
1. „Analiza cauzelor”
„Împărţiţi foaia în jumătate şi scrieţi ce va ajutat şi ce piedici aţi întâlnit în susţinerea reuşită
a examenelor – nu mai puţin de 5 puncte pentru fiecare jumătate. Să discutăm ce aţi obţinut. (Pe
tablă se înscriu răspunsurile mai des întâlnite).
2.”Punctul de reper”.
„Fiecare dintre noi îşi are punctele sale forte care câteodată sunt greu de depistat. Unii
oameni chiar consideră că nu au astfel de calităţi care ar putea fi considerate ca puncte de reper.
De remarcat, că ,,punctele forte” nu întotdeauna prezintă calităţi de caracter pozitive sau merite”.
Acum fiecare în decurs de 3-4 minute va reflecta şi va povesti despre ,,punctele sale forte”,
despre ceea ce-i oferă sentimentul de încredere, ce prezintă reperul său în diferite situaţii de viaţă
(în continuare, fiecare povesteşte pe cerc, discută ce au în comun).
3. ,,Calităţile unui om de succes”.
Curatorul: vă propun să determinaţi cu ajutorul unui test cum vă prezentaţi celor din jur,
cum vă percepeţi.
Răspundeți la următoarele afirmații cu „da” sau „nu”.
„Da” - dacă această afirmație este valabilă pentru dvs.
„Nu” - dacă această declarație nu se aplică pentru dvs.
1. Sunteți încrezători.
2. Aveți o atitudine pozitivă față de dvs. și față de ceilalți.
3. Contactaţi cu ușurință cu oameni noi.
4. Reuşiţi să demonstraţi punctele tari şi să diminuaţi punctele slabe ale personalităţii.
5. Vă puteți înregistra în mod profitabil în orice situație.
49
 6. Puteţi face complimente.
7. Puteți primi complimente.
8. Cu plăcere comunicați cu noi interlocutori.
9. Lăsaţi impresia unei persoane de succes.
10. Mergeți la școală cu plăcere.
11. Aveți relații bune cu profesorii.
12. Vă ştiţi întotdeauna propria valoare.
13. Spuneți cu încredere cât costă serviciul dvs.
14. Posedaţi o mulțime de energie pozitivă.
15. Sunteți o persoană orientată spre scop și, de regulă, atingeți obiectivele.
16. Nu suferiți de depresii.
17. Sunteți mulțumit de situația financiară.
18. Acordați atenție creșterii personale.
19. Acordați atenție creșterii profesionale.
20. Aveți mulți prieteni.
Fiecare răspuns „da” – constituie 5% a succesului dvs.
Calculaţi numărul de răspunsuri afiramtive şi înmulţiţi cu 5.
Scrieţi suma obţinută.
Acum cifra obţinută înscieţi-o în fraza:
,,La momentul actual sunt un om de succes la ….% şi aleg pentru sine să fac orice ca să ajung
la 100% succes în viaţă”.
4.,,Să ne schimbăm cu rolurile”.
Grupul se divizează în trei subgrupe: părinţi, profesori şi administraţia universităţii.
Reieşind din rolurile fiecăruia se discută, apoi se înaintează propuneri ce trebuie să facă un
student că să atingă un succes maximal.
! Şi în final, se prezintă regulile unui student de succes cu comentarii.
5. ,,Scrisoare viitorilor studenţi din anul I-îi”
Se formează echipe a câte 5-6 persoane şi scriu scrisoare cu sfaturi de la ,,foştii”: ce trebuie
să întreprindă pentru a nu comite greşelile acestora.
Scrisoarea este prezentată, apoi înmânată curatorului spre păstrare.
Г. С. Ерофеева, Е. Ф. Камалеева, Д. С. Лиханова, Е. Н. Мевиус.
Сценарии тренингов.
Методическое пособие для проведения часов куратора
в рамках программы социокультурной адаптации студентов 1 курса.
Изд-во Томского политехнического университета, Томск – 2014

50
 BIBLIOGRAFIA:

1. Психология [Электронный ресурс]: Словарь. URL: http://azps.ru

2. Дон Хамильтон «Сдавая экзамен» (Руководство для максимального успеха и
минимального стресса) ISBN 0-304-70489-X.
3. Сдаем экзамен. Программа антистресс. Наталия Врублевская. URL:
http://www.inha.ru/article/borba-so-stressami/sdaem-ekzamen-programma-antistress/
4. Хачатурян С.Д., Рогов А.В. Программа тренинга по профилактике стрессовых
состояний сотрудников УИС. – Москва, 2010. – 24 с. под общей редакцией
начальника управления кадров ФСИН России полковника внутренней службы
Романова А.В.
5. No-stress – сайт профессора психологии Воронежского филиала Московского
гуманитарно – экономического института Ю. В. Щербатых [Электронный ресурс]:
Методы коррекции экзаменационного стресса (глава из докторской диссертации
Ю.В. Щербатых). URL: http://www.no-
stress.ru/stress/stress_science/test_stress_correction.html
6. Д. Грей. «Мужчины с Марса, женщины с Венеры»
7. Т.Е. Косаревская, Р.Р. Кутькина Психологические проблемы адаптации студентов-
первокурсников к вузу //Методические рекомендации. – Витебск: Изд-во УО «ВГУ
имени П.М. Машерова», 2006. 42 – с.
8. Гриндер Д., Бэндлер Р. Из лягушек в принцы. – Воронеж: НПО "МОДЭК", 1993. –
208 с.
9. Захаров В. П., Хрящева Н. Ю. Социально-психологический тренинг. Учебное
пособие. Л.: Изд-во ЛГУ, 1989.
10. Игры – обучение, тренинг, досуг... / Под ред. В. В. Петрусин-ского // В четырех
книгах. – М.: Новая школа, 1994. – 368 с.
11. Практическая психология образования. Учеб. пос., 4-е изд. / Под редакцией И. В.
Дубровиной. – СПб: Питер, 2004.
12. Сандомирский М.Е. Защита от стресса. – Изд-во: Института Психотерапии, 2001.

51