Basmele si analiza scenariului

Oana Maria Popescu

Basmele ajuta la inocularea normelor societatii in mintea copilului la modul constient,

dar la nivel subconstient pot furniza roluri, locatii si orare atractive si stereotipe pentru un
scenariu de viata defectuos.
Analiza structurala a scenariului este bazata pe Matricea Scenariilor a lui Steiner.
Drama poate fi analizata ca schimbari ale rolului si locatiei intr-un continuum al timpului.
Intensitatea dramei este influentata de numarul de permutari intr-o perioada de timp
(Viteza Scenariului) si contrastul dintre pozitiile permutate (Gama Scnariului). O viteza si
o gama scazute inseamna plictiseala. Momentul fiecarei permutari variaza independent,
de la supriza la suspans.
Asa cum analiza starilor eului este o parte a analizei tranzactionale structurale, analiza
rolului este o parte a analizei jocului si scenariilor, in definirea identitatilor implicate in
actiune. Sloganul de pe tricoul unui om poate reprezenta sloganul scenariului sau. Cu
ajutorul acestui slogan se poate determina, adesea printr-o intrebare indirecta, ce rol joaca
in viata.

Presoana care “traieste intr-un scenariu” a simplificat de obicei vederea asupra lumii cu
un minimum de personaje dramatice. Diagrama rolurilor furnizeaza un mijloc de fixare a
unui numar prestabilit de identitati cheie vizualizate in terapie. Cand o persoana cunoaste
care a fost “basmul sau preferat” rolurile cheie pot fi asezate in cerc si apoi se distribuie
rolurile in viata. Mai putin frecvent acest lucru poate functiona si invers, si povestea
clasica gasita se potriveste cu rolurile. Aceasta imagine in circumscrierea actiunii are o
utilitate similara cu analiza jocului.
Unele persoane pot prezenta semne de manierism a unora din acestea la un moment dat.
Regula schimbarii rolurilor este aceeasi ca si in analiza jocului, unde intr-un anumit
moment o persoana joaca “cu toate cartile din joc”, si analiza visului unde “fiecare
persoana din vis este cel ce viseaza”. Tratamentul nu poate fi complet pana nu este
analizata pozitia persoanei in fiecare rol.
In analiza dramei sunt suficiente trei roluri pentru a infatisa miscarile emotionale care
sunt drame. Aceste roluri de actiune, spre deosebire de rolurile de identitate la care ne-am
referit inainte, sunt Persecutorul, Salvatorul si Victima. Drama incepe cand aceste roluri
sunt stabilite sau anticipate de public. Nu exista drama fara o schimbare a rolurilor. In
urmatoarele trei exemple se poate urmari permutarea rolurilor.
In “Cantaretul din flaut” eroul incepe ca Salvator al orasului si Presecutor al sobolanilor,
apoi devine Victima a inselaciunii Persecutorului primar (care nu-i plateste onorariul) si
ca razbunare devine Persecutor al copiiilor din oras. Primarul se schimba din Victima (a
sobolanilor) in Salvator (angajandu-l pe cantaret), in Persecutor (dubla schimbare), in
Victima (copiii lui mor). Copiii se schimba din Victime Persecutate (sobolanii) in
Victime Salvate, in Victime Presecutate de Salvatorul lor (contrast crescut).
In “ Scufita Rosie” eroina incepe ca Slavator (mancare si companie pentru bunica si
prietenie si instructiuni pentru lup). In schimbarea de suspans ea devine Victima pentru
Persecutorul lup , care intr-o schimbare neasteptata este Victima a padurarului
Persecutor, care in acest act joaca doua roluri deodata (viteza crescuta), de asemenea
Salveaza pe Scufita Rosie si pe bunica. Intr-o versiune a povestii, Scufita Rosie, jucand
toate trei rolurile, se transforma in Persecutor indesand pietre in burta lupului impreuna
cu padurarul.
In “ Cenusareasa” eroina se transforma din Victima dublu Persecutata (mama si surorile
vitrege) in Victima triplu Salvata (zana ursitoare, apoi soarecii, apoi printul) si din nou in
Victima Persecutata (dupa miezul noptii), apoi Victima Salvata din nou. O analiza bruta a
intensitatii dramei pentru ea, prin totalizarea transformarilor, ne da un numar de 8
transformari.
Drama se compara cu jocurile tranzactionale, dar drama are un numar mai mare de
evenimente, un numar mai mare de permutari per eveniment si o persoana adesea joaca
doua sau trei roluri odata. Jocurile sunt mai simple si exista o miscare majora, de
exemplu in “eu doar incerc sa te ajut” (I’m only trying to help you”); exista doar o rotatie
in sens opus acelor de ceasornic in triunghiul dramatic. Victima devine Persecutor si
Salvatorul devine Noua Victima.
Diagrama locatiei simplifica miscarile de locatie prin vectorul axei majore Aproape si
Departe care au subdiviziuni in Inchis si Deschis, in Public si Privat (spatiu). Drama este
mutarea locatiei, si este intensificata de Gama Scenariului (de la casa la sala de bal a
castelului, de la Rascruce de Vanturi in China, din curtea din fata in Oz) si Viteza
Scenariului (aventurile in schimbare ale lui Pinocchio, Ulise, etc).
Multi alti factori pot fi adaugati pentru a creste gradul de contrast precum si pentru a
intensifica drama rolurilor, cum ar fi momentul zilei, anotimpul, temperatura, nivelul
zgomotului, lumina, dimensiunile, simbolurile inconstiente, etc. China si peisajul joaca
un rol important in romanele istorice care arata transformari ale personajului odata cu
transformarile istoriei.
In terapie diagrama locatiei poate fi folosita pentru a ilustra vizual schimbarile de locatie
facute de o persoana, si cateodata pentru comparatie cu altele. Poate fi util pentru a arata
tiparele de calatorie ale unei persoane si a le asemana cu tiparele scenariului. Multe
povesti clasice au tipare de tip Odisee care includ multe calatorii, in timp ce altele au
perioade lungi de somn fara nici o calatorie, cum este “Frumoasa din padurea adormita”.
Structurarea spatiului, ca si a timpului, poate fi utila in mod similar. Vizual ilustreaza opt
preferinte posibile si arata unde-si petrece timpul o persoana. Pentru tiparul unui scenariu,
scena sfarsitului tragic al cuiva poate fi localizata dinainte si o “calatorie a scenariului”
poate fi evitata.
Schimbarile in spatiile vietii pot duce la schimbari semnificative. Se pot stabili decizii
importante in viata intrand in noi localizari ale scenariului, cum ar fi o slujba noua, o casa
noua, o vacanta sau intrarea in terapie. Schimbarile de spatiu pot duce insa si la anxietate
de separatie sau anxietate de sosire, adesea cu semnificatie pentru scenariu.
Interpretarile referitoare la camera in care locuieste o persoana din punct de vedere
psihologic, cu imaginatia si concretizarea realitatii, a fost multa vreme o parte a tehnicilor
terapeutice in analiza tranzactionala. Oamenii isi pot cara camerele din scenariu dupa ei,
ducand la lucruri cum sunt conferinte publice in dormitor, vorbitul in baie singur, etc.
Injunctiile parentale pot influenta aceste lucruri, de exemplu: “ Nu-ti parasi niciodata
casa” si “ Fii in doua locuri deodata”. Intr-un caz un om care era prietenos si cald in birou
era rece si distant pe coridor si s-a descoperit ca a crescut intr-o garsoniera cu mama lui,
iar coridoarele erau “ teritoriul nimanui”, pe masura ce in viata s-a mutat dintr-o camera
calduroasa in alta.
Un copil este expus la mituri influente, basme si povestiri clasice intr-un mod care difera
de la o familie la alta si de la o cultura la alta. Culturile difera nu numai prin selectia
naturala a povestilor populare care sunt spuse si tiparite, dar si in versiunile disponibile
ale acestor povesti. De exemplu “ Cenusareasa” si “ Scufita Rosie” au mai mult de 6
finaluri artificiale diferite. O mama care citeste povestea copilului ei are posibilitatea de a
alege versiuni fericite, triste, violente, lipsite de autenticitate, etc. varsta si starea civila a
mamei sau preferinta pentru copil ii pot influenta alegerea. Multe povesti includ “ a scapa
de copil pentru un timp” indicand ca ar putea fi terapeutice pentru mama, un mod de
comunicare cu copiii, si ele trec de la o generatie la alta atat datorita preferintei mamei
cat si a copilului. Cititorii furnizeaza copilului un rol din scenariu. Uneori o persoana nu-
si poate aminti povestea preferata din copilarie, dar mama acelei persoane isi va aminti cu
siguranta.
Matricea scenariului a fost folosita pentru urmarirea permisiunilor parentale si
injunctiilor. Zambetul cald al mamei poate insemna “acesta esti tu” si poate adauga un “
Nu gandi- Fii Cenusareasa” in matricea scenariului. In spiritul amuzamentului si al
contractului “Hai sa ne prefacem” dintre copil si mama, pot apare importante injunctii:
“Nu gandi”, cum ar fi : “Nu observa personajele minore”, “Nu acorda atentie
finalului”( Pay-off), si “Treci prin asta iar si iar”. Basmul este foarte eficace si “prinde”
daca reitereaza “mitul familiei” din jurul copilului si daca furnizeaza matricea timpului
longitudinal pentru injunctia care trebuie indeplinita.
Uneori mama si copilul pot sa nu vada morala povestii si pot face un contract ca rolurile
minore sunt mai atractive decat cele ale eroului/ eroinei.
Din toate aceste motive basmele pe care le spunem copiiilor nostri si mai ales modul in
care le spunem le poate influenta decisiv “scenariul de viata”.