Anexa 1 Regulile training-ului:

• îmi expun propriile opinii, sugestii, gânduri, folosind pronumele "eu", nu "noi" sau "toţi";
• nu recurg la generalizări şi fraze-clişeu, îmi exprim opinia concret;
• spun ce-mi încurcă să particip la activilăţile, prevăzute de programul training-ului;
• nu folosesc adresări la persoana a treia. mă adresez direct colegilor;
• nu discut în şoaptă, "la urechea" vecinului, îmi exprim opinia în public;
• nu întreb "de ce?", dar "ce?", "unde?", "când?";
• pot spune întotdeauna "nu" şi "nu ştiu";
• sunt sincer şi fîresc;
• tot ce aud aici., tot ce spun aici consutuie un obiect al confidenţialităţii - nu transform într-o
cau2;ă a discuţiilor în afara grupului.

Cuvântul moderatorlui. Noi frecvent insistăm în a cunoaşte, ce cred ' cei din jur despre persoana noastră.
In acest exerciţiu veţi afla aceasta. în conformitate cu alegerea voastră personală, puteţi participa la acest exerciţiu.
Cel care doreşte, este invitat în centru. Moderatorul îl prezintă cu o frază, prin care afirmă o calitate
pozitivă (Priviţi la această domnişoară simpatică. Priviţi-1 pe tânărul acesta viguros). După care participantul iese
după uşă, iar grupul timp de 3 minute alcătuieşte portretul-descriere, alcătuit din 10 atribute. După uşă participantul
întocmeşte la fel un portret, în care încearcă să stabilească cum va fi caracterizat. Când este invitat, citeşte aceea, ce
crede că i-a fost atribuit de grup. Grupul aprobă calităţile care corespund descrierii colective, mai apoi i se citesc
celelalte calităţi şi îi este înmânată foaia cu anumite urări. La exerciţiu pot participa toţi membrii grupului.
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
Ce aţi aflat nou despre sine?
Cum v-aţi simţit în timpul când grupul va oferit o caracteristică?
Cum vă apreciază cei din jur?
Cum vă apreciaţi personal?
Prezentarea temei efectuate acasă
Fiecare dintre participanţi povesteşte despre o situaţia în care a dat dovadă de încredere în sine: ce
gândea, ce simţea, cum proceda.
Desfăşurarea tematicii trainingului
Cuvântul moderatorlui. O cheie potrivită descoperirii potenţialului 'propriu, deci şi dezvoltării încrederii
în sine ca posedând un anumit
potenţial, este autoaprecierea acestui potenţial. Există autoaprecieri de diversă natură. Cei care se
dezapreciază manifestă neincredere, ezită în faţa celor mai neînsemnate dificultăţi. Cei care se supraapreciază se pot
confrunta cu eşecul, deoarece nu şi-au probat propriile potenţe la dificultatea sarcinii, astfel în viitor vor fi extrem de
prudenţi şi, într-o oarecare măsură, neîncrezuţi în sine.
Astăzi aţi încercat să vă schiţaţi portretul, răspunzând la întrebările "Cine sunt eu, cum sunt eu?".
Analizaţi calităţile pe care le-aşi notat şi completaţi-le cu răspunsuri la altă întrebare: de ce sunt aşa? De exemplu,
sunt deştept, deoarece din copilărie am fost orientat de părinţi spre lectura literaturii serioase; sunt puternic, deoarece
practic sportul. (10 min.). Analizaţi cele scrise şi divizaţi-le în trei categorii: depinde de mine (litera E), de alţii (A)
şi de soartă (S). Calculaţi rezultatele.
Când predomină litera E sunteţi cu adevărat stăpân pe viaţa voastră. Dar cugetaţi asupra acestui lucru,
prea poate insistaţi să controlaţi abuziv cursul evenimentelor. Iar dacă de voi depind doar eşecurile, apoi e clar că vă
dezapreciaţi.
Dacă predomină litera A, contaţi prea mult pe aprecierile celor din jur, iar
când S - vă simţiţi dirijat de careva forţe externe.
Să încercăm un test, care vă va face mai clară situaţia (anexa 2).
(Sunt analizate rezultatele celor două probe).
Cuvântul moderatorlui. După ce Dumnezeu a creat Universul şi 'Pământul, Natura, Flora, Fauna şi Omul,
a ceat Adevărul. Dar Dumnezeu a spus că omul nu poate căpăta adevărul rară de efort, de aceea a decis să-1
ascundă, pentru ca omul să-1 caute, să muncească pentru a-1 căpăta. Mult timp a căutat un loc mai sigur pentru a-1
ascunde: la fundul oceanului, în vârful celui mai înalt munte, pe cea mai îndepărtată planetă... Apoi a decis să
ascundă Adevărul în inima omului. Omul îl caută peste tot -pe pământ şi în cosmos, în ape şi munţi, fără a intui că-şi
poartă cu sine Adevărul.
Feed-Back
Fiecare participant spune ce a aflat, ce a învăţat în cadrul şedinţei, ceilalţi îi oferă aplauze.
Temăpentru acasă
Observaţii asupra propriului comportament în situaţa de luare a unei decizii: identificarea atitudinilor faţă
de perspective ~ optimiste sau pesimiste.
Şedinţa 3. Optimist sau pesimist? Scopurile şedinţei:
o instituirea unei atitudini pozitive faţă de evenimentele de viaţă;
 • exersarea unui model de comportament optimist;
• aprecierea stărilor de spirit - optimistă.şi pesimistă. Exerciţiul "Vă comunic o tainăpersonală".
.Cuvântul moderatorlui. Fiecare din noi are careva secrete. Vom începe /şedinţa de astăzi cu comunicarea
lor în taină. Primul va spune la ureche vecinului taina sa, începând cu cuvinteJe "Vă comunic o taină personală...",
după care taina va fî comunicată la ureche în şoaptă pe cerc fiecărui, începând cu "Unuia din noi...". (Taina poate fî
de felul, "îmi place să mănânc noaptea", "întârzii aproape întotdeauna la întâlniri" etc. Pe rând toţi participanţii
comunică câte o "taină".).
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiulwi
Ce secrete aţi aflat?
Sunteţi capabili să nu le spuneţi nimănui?
Să spunem toţi în cor: "Cunoaştem multe secrete, dar nu le vom spune
nimănui!".
Exerciţiul "Mă recunoaşteţi? "
Cuvântul moderatorlui. Cred că aţi avut vreodată o întâlnire cu o /persoană, pe care n-o cunoşteaţi şi care
a oferit o descriere Ia telefon. în
exerciţiul ce urmează veţi întocmi o caracteristică sumară, care va cuprinde cinci particularităţi distincte
Iegate de gesticulaţie, mimică, mers, voce, deprinderi, după care urmează să fiţi identifîcaţi (notele sunt transmise
altor persoane, care ghicesc cine e autorul).
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciliului
Cum vă apreciaţi atenţia?
Cât de mult va bucurat depistarea Dvs.? (pentru cei care au fost lesne
identifîcaţi)
Ce sentimente aţi încercat când n-aţi fost corect identificat? (pentru cei care
n-au fost determinaţi corect)
Exerciţiul "Numelemeu"
Cuvântul moderatorlui.. Numele pe care-I purtăm ne caracterizează. /De exemplu, prenumele meu este
Svetlana. Dacă voi utiliza toate literele din care este acesta alcătuit, aş putea să-mi fac o caracterizare scurtă. Sunt
Svetlana, acesta e numele meu, de aceea ştiu că viaţa-mi este asigurată de calităţile pe care acesta mi le oferâ: S -
Sinceră V - Veselă E - Entuziastă T - Tandră L - Liberă A – Atentă N - Nostimă A - Ambiţioasă.
Incercaţi să vă faceţi o caracterizare şuccintă de sine, utilizând literele conţinute în prenumele pe care-I
purtaţi (3 min.). Acum citiţi ceea ce aţi scris.
Numele oferă şi capacitatea de a vă dezvolta. De exemplu, acum eu sunt Svetlana Sinceră, dar aş dori să
devin şi Svetlana Severă, sunt Veselă, dar mi-aş dori să devin mai Vitează, sunt Entuziastă, dar mi-aş dori mai mult
Elan, sunt Tandră, dar îmi doresc mai multă Forţă Tinerească etc. Notaţi ce doriţi să dezvoltaţi în personalitatea Dvs.
(3 min.). Citiţi.
Dacă ţin cont de preocupările mele actuale, aş putea spune că sunt Svetlana Moderatoare, dar îmi doresc
să devin Svetlana Creato.are. Dar ce vă doriţi Dvs.? Notaţi (3 min.). Citiţi.
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
Ce sentimente aţi trăit în timpul jocului cu numele?
Ce va pus pe gânduri, ce idei v-au apărut?
Ce aţi aflat nou despre membrii grupului în timpul realizării acestui
exerciţiu?
Discutarea temei realizate acasă
Ce vă reuşeşte mai bine: luarea unei atitudini optimiste sau pesimiste?
Ce vă ajută să menţineţi optimismul?
Pe ce calităţi personale contaţi în realizarea deciziilor luate?
Exerciţiul "Transformareaproblemelor înscopuri"
• Cuvântul moderatorlui.. Fiecare din noi se confruntă cu anumite
/probleme. Unele pot fî acceptate şi nu merită eforturi pentru a fî
rezolvate. Aitele ne deranjează mult, de aceea am dori să le găsim o
rezolvare. Multe din problemele noastre pot fi rezolvate, dacă sunt
transformate în scopuri. Să încercăm această activitate.
Gândiţi-vă la o problemâ, pe care don'ţi să o rezolvaţi cel mai mult. întocmiţi o listă a dificultăţilor, legate
de această problemă, pe care aţi dori să le îniăturaşi cât mai curând. Pentru a le depista pe cele mai importante,
încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări:
Ce vreau cu adevărat să realizez, să posed sau să fac?
Ce-mi aduce plăcere în această activitate?
în ce domenii am nevoie de perfecţionare a abilităţilor, pentru a face
faţă acestei probleme?
Ce mă preocupă mult în ultimul timp?
Ce-mi provoacâ mai multe dificultăţî în ultimul timp?
Ce~mi provoaca mai multe griji în uitimui timp?
 Ce-mi aduce satisfacţie?
Ce mâ întristează?
Ce aş dori să schimb în atitudinea mea faţă de sine?
Ce aş dori să schimb în comportamentul meu?
Ce-mi i-a mai mult timp actualmente?
Ce-mi este dificil să fac?
Ce mă oboseşte mai mult?
Cum aş putea să-mi programez mai bine timpul?
Cum aş putea să organizez mai bine activitatea mea?
De ce resurse am nevoie?
Analizând răspunsurile la întrebări, descrieţi problema pe care aţi dori să o rezolvaţi cât mai repede.
încercaţi să oferiţi o descriere cât mai obiectivă (5 min.).
Formulaţi câteva scopuri, care vă orientează spre rezolvarea acestei probleme. Ce ar putea contribui la
înlăturarea ei, sau cel puţin Ia diminuare? (lOmin.)
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
1. Care este acum atitudinea Dvs. faţă de problema în cauză?
2. Prin ce se deosebeşte atitudinea Dvs. de trăirile de până la analiza pe care aţi facut-o?
3. Cum poate fi numită acum problema Dvs.?
4. Vă doriţi la fel de mult ca aceasta să nu fi existat?
5. Ce vă oferă rezolvarea problemei date?
Dezvoltarea tematicii trainingului
Cuvântul moderatorlui. Anterior am văzut că privind la problema ca la 'un scop, găsim mai lesne
rezolvarea. Tratarea dată poate fi numită
optimistă. Atitudinile optimiste presupun o tratare pozitivă a evenimentelor de viaţă. Atitudinile pesimiste
- viziuni şi gânduri negative. Atitudinile pozitive (dragostea, curajul, insistenţa) contribuie la eliberarea şi orientarea
spre scop a energiei. Atitudinile negative (frica, timiditatea, invidia, dubiul) transformă dorinţele în visuri
irealizabile. Atitudinile optimiste îl transformă pe om în cauză a succesului, cele pesimiste - în consecinţă a
circumstanţelor. Dacă am compara dorinţele noastre cu o corabie, atitudinile ar fi aidoma unei cârme. De calitatea
cârmei depinde cursul corabiei. în exerciţiul ce urmează vom proba modul de instituire a unei atitudini optimiste.
Pentru aceasta actualizaţi una din dorinţele voastre, notaţi-i conţinutul, după care pronunţaţi un şir de fraze.
• Eu pot!
• Eu vreau!
• Eu sunt capabil să realizez!
• Decizia îmi aparţine!
• Sunt un învingător!
Frazele sunt repetate de câteva ori, precum o rugăciune.
Ce s-a schimbat în atitudinea faţă de realizarea problemei?
Dacă nu va reuşit pentru început, repetaţi de mai multe ori frazele, zâmbiţi, orientaţi-vă din nou spre o
rezolvare pozitivă. Folosiţi aceste fraze atunci, când vă confruntaţi cu o difîcultate, cu necesitatea rezolvării unei
situaţii dificile.
Feed-back
Participanţii pe rând se aşează pe un scaun, amplasa; în centru, ceilalţi oferindu-i câte un cadou pentru
activitatea în cadrul şedinţei. Cadoul trebuie să fie imaterial (un zâmbet, o stea de pe cer, o plajă cu nisip cald etc).
La înmânarea cadoului se nominalizează meritele.
Temă pentru acasă
Realizaţi un Iucru, pe care îl aveţi de mai mult timp în planuri, dar nu vă hotărâţi să începeţi. Analizaţi-I
în conformitate cu metoda transformării problemelor în scopuri. Folosiţi în realizare anumite tactici (vezi anexa 3).
Şedinţa
4. JLucruI cu scopul
Scopurile şedmţei:
« dezvoltarea capacităţilor de stabilire a priorităţilor în realizarea scopurilor; « cunoaşterea motivaţiei
personale şi orientarea pozitivă a acesteia.
Exerciţiul "Anotimpuri".
Cuvântu! moderatorlui. (Pentru o derulare mai optimală a procesului /imaginativ, se recomandă realizarea
exerciţiului pe un fundal muzical).
în natură totul e în armonie. Iată de ce am putea învăţa de la natură, cum să realizăm o stare de armonie a
Iucrurilor. în natură, la fel precum în viaţa omului, au loc diferite schimbări. Schimbările din viaţa noastră ne pot
Inicura, dar şi întrista. Dar natura prin schimbare menţine starea de armonie.
81
 Training de dezvoltare a încrederii în sine
Să urmărim cum se schimbă anotimpurile. Toamna - strânsul roadelor, căderea frunzelor, plecarea
păsărilor. Iarna - viscol şi vijelie. Primăvara -renaştere. Vara - vegetaţie şi creşterea rodului. Aceasta deoarece tot ce
se petrece asigură o continuitate (povestirea despre mugure). Dacă dorim să adunăm rodul eforturilor noastre,
trebuie să ne bucurăm de posibilitatea unui început. Acest gând trebuie să vă ghideze în realizarea exerciţiului (5
min.).
Pe o coală de hârtie notaţi în ordine câteva analize ale evenimentelor, care au loc acum în viaţa Dvs.
profesională: ce se termină, dispare, se fmaiizează, lăsând doar o amintire? ce se ascunde în mugurele, rămas după
activitatea pe care aţi realizat-o? ce dă primele frunze? ce e în fioare? Ce roade adunaţi? (7-10 min.)
Alegeţi din lista alcătuită două puncte, care vă par mai importante. Daţi-le o scurtă explicaţie (10 min.).
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
Ce aţi ales?
Care este istoria acestui ciclu al activităţii Dvs. profesionale? Ce facilitează şi ce încurcă realizarea?
Poate această activitate să constituie un scop important al vieţii Dvs.? Ce vă orientează spre realizarea
acestui scop? Cum va fi viaţa Dvs., dacă acest scop se va realiza? Care din scopurile puse-n discuţie de membrii
grupulw vă sunt apropiate? Ce aţi conştientizat pe parcursul realizării exerciţiului? Analiza temei, efectuate acasă.
Povestire despre realizarea lucrului planificat de mai mult timp.
Exerciţiul "Harta viilorului". Cuvântul moderatorlui. Vom desena / acum o hartă. Aceasta va fi Harta
Viitorului. însemnaţi pe hartă locul,
unde vă aflaţi acum. Mai apoi notaţi locul unde aţi dori să vă aflaţi în yiitor şi distanţa în ani care vă
desparte de acest punct din harta voastră. Incepeţi să notaţi calea spre viitor. Ea trece peste râuri şi munţi, prin
localităţi populate intens şi prin deşert. Notaţi denumirile fiecărui obiect din harta voastră. Identifîcaţi locurile mai
puţin accesibile, pe care le veţi parcurge mai dificil. După ce veţi definitiva harta, stabiliţi ce mijloace d'e transport
pot fi folosite în deplasarea spre scop. Ce va alimenta transportul ales? Cu cine veţi merge alături pe unele porţiuni,
cine vă va ajuta să vă deplasaţi în cele mai dificile Iocuri? Cum se aranjează calea voastră - cu
82
i^ii^i^iiaiiiijiiiiiiiiaiaii^^
Svetlana Rusnac. Consilierea psihologică în grup: forme şi metode
multe cotituri şi staţionări, sau confruntând locurile periculoase şi urmând-o cu insistenţă? (20 min.)
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului (răspunsurile la întrebări sunt notate din timp şi
prezentate în formă de relatare)
Identificaţi cele mai importante locuri din hartă.
Ce scopuri intermediare urmează a fi realizate, până z. ajunge în punctul
final?
Există sau nu o legătură (un drum) între punctele cardinale de pe hartă?
Unde urmează să vă confruntaţi cu pericole?
Unde vă veţi alimenta şi de ce aveţi nevoie pentru a vă restabili forţele?
Ce sentimente încercaţi, privind la harta întocmită?
Dezvoltarea tematicii trainingului
Cuvântul moderatorlui. Planificarea activitâţii presupune un proces f complex de determinare a
acţiunilor în vederea realizării scopurilor.
Planificarea începe de la întocmirea sarcinilor şi stabilirea termenilor. Ea prevede realizarea următoarelor
proceduri: stabilirea obiectivelor strategice şi operative (direcţia generală); stabilirea strategiei dezvoltării (cum să
fie realizată mişcarea spre scop?); întocmirea planului pe termen Iung cu indicarea concretă a tuturor etapelor (în ce
consecutivitate se realizează scopul?); planificarea acţiunilor pe perioade scurte (semestru, lună) (cum se realizează
concret sarcinile dictate de obiectivele generale?); stabilirea unor forme operative de control al realizării planului
(cum se controlează realizarea sarcinilor?).
Analizaţi materialele, prezentate în anexa 4 şi planificaţi în detaliu una din acţiunile Dvs., oglindite în
Harta Viitorului (10 min.). Fiecare participant prezintă planul său. Planurile sunt discutate în grup.
Feed-back. Participanţii pe rând se aşează pe un scaun, amplasat în centru ("scaunul fierbinte"), unde îşi
expun timp de un minut toate observaţiile şi urările în adresa trainingului.
Temăpentru acasa. Cauzele cele mai frecvente ale eşecu-ilor personale.
Şedinţa 5. Dezvoitarea capacităţilor de depăşire a barierelor în realizarea scopurilor
Scopurile şedinţei:
•> dezvoltarea capacităţilor de stabilire a barierelor în realizarea scopurilor; ♦ înlăturarea mecanismelor
de apărare şi a rezistenţelor.
83
 Training de dezvoltare a încrederii în sine
Exerciţiul "în barul fermecat".
.Cuvântul moderatorlui. Imaginaţi-vă că v-aţi pomenit într-un bar /fermecat, unde puteţi servi un ceai, o
cafea, un suc, care o să vă ofere energia necesară pentru participarea activă la şedinţâ. Cine doreşte să devină primul
client?
(Clientul este aşezat pe un scaun cu spatele la grup. Moderatorul citeşte meniul, care include dulciuri -
biscuiţi, prăjitură. napolitane, ciocolată etc. Clientul alege ceva din meniu. Membrul grupului care îndeplineşte rolul
"comenzii" se apropie şi îi pune o mână pe umăr, Clientul urmează să ghicească cine s-a apropiat. Pentru aceasta e)
adresează întrebări: cum este ambalată ciocolata, unde e produsă, care sunt calităţile ei etc. întrebările se adresează,
până nu este ghicit numele participantului care joacă rolul gustării).
Analiza temei, efectuate acasă.
Povestire despre cele mai frecvente cauze ale insuccesului.
Exerciţiul "Consultantul"
Cuvântul moderatorlui. Ascultarea atentă poate să-i ajute /interlocutorului la depistarea soluţiilor, pe care
de fapt le deţine, dar
refuză să le utilizeze. Asemenea ascultare se nurneşte ascultare activă. Pentru a o realiza e nevoie de
respectarea unor reguli (anexa 5). Citiţi regulile.
(Mai apoi participanţii se împart în perechi, unul asumându-şi rolul de consultant. Participanţii se aşează
unul în faţa altuia şi pe rând (timp de 5 min. fiecare) povestesc despre dificultăţile cu care se confruntă în realizarea
scopurilor. Povestirea este ascultată atent, fâră a se face interpretări şi evaluări. După aceasta moderatorul Je
propune participanţilor să noteze opinia Ior cu referinţă Ja conţinutul problemei interlocutorului. Observaţiile şi
propunerile sunt expuse într-o scrisoare, care este înmânată interlocutorului. Scrisorile sunt citite şi discutate în
grup).
Dezvoltarea cunoaşterii cauzelor şi a modurilor de înlaturare a neîncrederii în sine
-Cuvântul moderatorlui. în anii 40 ai secolului XX psihologul şi
/psihoterapeutul A. Salter a cercetat cauzele neîncrederii în sine. De la bun
început el a presupus anumite condiţii fîzioJogice, care condiţionează
neîncrederea: folosind noţiunile introduse în ştiinţa psihologică de I. Pavlov
"excitare - inhibare a proceselor nervoase", Salter a considerat că cauzele
4HiliBiiiBia!AllJ
■—WMi'"11"11

Svetlana Rusnac. Consilierea psihologică în grtip: forme şi metade

neîncrederii se conţin în predominarea celor din urmă procese. PersoaneJe neîncrezute nu posedă
capacitatea de manifestare spontană a sentimentelor şi trăirilor, subapreciindu-şi posibilităţile şi confruntându-se cu
dificultăţi în comunicare. Persoana sănătoasă a fost numită de Salter "excitatorică", atribuindui-se capacităţi de
manifestare afectivă autentică şi spontană.
SaJter a propus în caracterizarea persoanei sănătoase şase parametri:
• vorbire emotivă: sinceritate, spontaneitate, Iipsă de jeră în manifestarea autentică a sentimentelor şi
trăirilor;
• expresivitate şi congruenţă a comportamentului non-verbal: manifestări ale stărilor în gestică, mimică,
pantomimică;
• capacitate de a confrunita şi ataca opinia sau acţiunea inacceptabilă: relatarea sinceră a propriilor dorinţe
şi păreri;
• utilizarea pronumelui "eu" în vorbire: capacitatea de expunere sinceră a propriilor opinii, curaj în
exprimarea dorinţelor personale;
• acceptarea aprobărilor, laudelor din partea altuia şi renunţarea la observaţii critice neîndreptăţite:
capacitatea de a primi complimente cu zâmbet firesc, recunoscând că le merită, de a spune sincer ce nu-i place şi ce
aprobă;
• improvizarea în comunicare: libertate în exprimare.
Exerciţiul "Midţumesc, eu ştiu acest lucru ".
Fiecare participant pe rând este aşezat pe un scaun în faţa grupului. I se fac complimente, la care el
urmează să răspundă cu zâmbet şi cu fraza "Mulţumesc. Eu ştiu acest lucru".
Discuţia rn grup asupra conţinutului exerciţiului
Cum v-aţi simţit în timpul exerciţiului?
Ce complimente v-au plăcut mai mult?
("are complimente au corespuns întru totul opiniei Dvs.?
('c complimente n-aţi acceptat?
h'eed-back
I'articipanţilor li se propune să se amplaseze în raport cu uşa în măsura în care sunt satisfâcufi de
activităţile realizate la şedinţă. Cei care se simt niulfumiţi - mai aproape de uşă, cei nemulţumiţi - mai departe.
Fiecare ;irgumentează locul ales.
 Temă pentru acasă. în faţa oglinzii, timp de 5 minute, privind la sine repetaţi fraza: "îmi place chipul
meu".
85 Training de dezvoltare a încrederii în sine
Temă pentru acasă
Utilizarea metodelor de a câştiga simpatia în cotidian. Notarea rezultatelor:
schimbări pozitive în capacitatea de a comunica.
Şedinţa 7. încrederea în sine în situaţiile complicate
Scopurile şedinţei:
• dezvoltarea capacităţilor de orientare în situaţii complicate prin implicarea spiritului creativ;
• identificarea propriilor capacităţi creative.
Exerciţiul "Şaptepălării ale găndirii".
.Cuvântul moderatorlui. Imaginaţi-vă că odată cu îmbrăcarea unei /pălării de o anumită culoare căpătaţi
posibilitatea cle a gândi în alt mod: • pălăria albă vă învaţă să gândiţi prin intermediul cifrelor, faptelor, fară emoţii,
logic şi concis;
• pălăria neagră - să vedeţi toate părţile negative ale situaţiei, să apreciaţi riscurile;
• pălăria galbenă - să descoperiţi potenţialul pozitiv, plusurile situaţiei;
• pălăria roşie - să vedeţi evenimentul în culori vii, trăindu-1 intensiv;
• pălăria verde - să depistaţi o soluţie originală, nouă;
• pălăria albastră - să găsiţi sensul în faptele Dvs., sa generalizaţi experienţele, să analizaţi problema în
contextul evenimentelor curente.
Grupul se împarte în şase echipe, care urmează sii realizeze însărcinări, îmbrăcând pe rând pălării de
diferite culori. însărciniiri:
1) relatarea de pe diferite poziţii a unei poveşti foarte cunoscute: "Scufiţa Roşie", "Capra cu trei iezi",
"Gogoaşa" etc;
2) reţeta salatei cu roşii, castraveţi, ceapă şi ardei;
3) publicitatea îngheţatei cu ciocolată "Eskimo".
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
Ce aţi învăţat în cursul acestui exerciţiu?
Ce "pălărie" îmbrăcaţi de obicei când vă confruntaţi cu o situaţie
complicată?
Ce pălărie v-ar plăcea să îmbrăcaţi într-o asemenea situaţie?
încercaţi să schimbaţi "pălăria". Ce se schimbă în modul Dvs. De a gândi, a
reacţiona afectiv, a acţiona?
Activităţi de realizare a tematicii grupului
88
Svetlana Rusnac. Consilierea psihologică în grup: forme şi metode
.Cuvântuf moderatorlui. Ideea aparţine cercetătomlui De Bono, care /considera că dezvoltarea gândirii
creative ţine de: • crearea unor condiţii ce implică rezolvarea de probleme;
• dezvoltarea capacităţii de renunţare la ideiie standardizate;
• evoluarea aptitudinii de depîstare a mai multor aspecte ale unei şi aceleiaşi situaţii;
• învăţarea modului de a "uni contradicţiile" şi a folosi această uniune în rezolvarea problemei.
Implicarea creativităţii în depăşirea unor situaţii complicate poate depista forţe ascunse, necunoscute,
astfel manifestându-se capacităţi noi şi încredere în posibilitatea rezolvării.
Exerciţiul "Capacităţişisoluţii"
Cuvântul moderatorlui. Pregătiţi câte o coală de hârtie. Eu o să vă spun /o poveste, iar pe parcurs va urma
să realizaţi câteva însărcinări.
Trăia odată ca nici odată un Meşter Faur - Mâini de aur, care era foarte respectat pentru munca sa. Avea
el trei feciori, pe care i-a învăţat toate secretele meseriei. Feciorii pe zi ce trecea deveneau tot mai iscusiţi, încât
meşterului îi creştea inima de bucurie. Dar îl tocea gândul că măiestria lor ar trebuie să-şi găsească o întrebuinţare
cât mai demnă. De aceea a hotărât că feciorii ar trebui să-şi găsească o slujbă Ia palatul împăratului, pentru a-1 ajuta
să cârmuiască cât mai înţelept ţara. Când feciorii au crescut mari şi aveau unui 20, altul 18 iar cel de-al treilea 16
ani, i-a chemat meşterul la sie şi le-a povestit despre intenţia sa. Apoi le-a pus haine de schimb şi hrană în desagă şi
i-a trimis la îrnpărat.
Mult au mers flăcăii prin câmpii şi păduri, peste munţi şi ape şi au ajuns la palatul imperial. împăratul i-a
primit în sala tronului, i-a privit cu îngăduinţă, deoarece îl cunoştea bine pe meşterul vestit în toată ţara şi i-a întrebat
de ce au venit. Ei i-au răspuns că sunt în căutare de o slujbă. Şi atunci împăratul le-a propus să îndeplinească câte 7
porunci, pentru a vedea de ce sunt în stare. I-a trimis pe toţi în case diferite, pentru ca fiecare din ei să demonstreze
ce poate f&ră ajutorul fraţilor şi s-a pus pe gânduri, ce ar putea să le poruncească.
1. Prima poruncă. în Iivada din preajma caselor în care locuiau se afla câte o un trunchi uscat. Trebuie ca
acesta 'să înfrunzească şi să înflorească (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei - 3 min.). Primul frate a udat şi a
îngrijit buturuga, până aceea a înverzit şi a înflorit.
89
Training de dezvoltare a încrederii în sine
 Al doilea a inventat un dispozitiv, care la anumii: timp uda şi risipea
îngrăşăminte - buturuga a înverzit.
Al treilea a altoit la rădăcina copacului câteva culturi, care au înverzit şi au
înflorit.
2. La curte a fost inventat un soi nou de ridiche., care are rădăcina foarte mare. Cum poate fi scoasă?
(participanţii trebuie să scrie ce ar face ei - 3 min.).
Primul frate - a săpat-o de jur împrejur cu atenţie.
Al doilea - a legat-o şi a prins funiile de câţiva cai. i-a mânat şi au scos-o. Al treilea - a făcut câteva
adâncituri la rădăcină şi a turnat acolo apă, solul s-a înmuiat şi ridichea a fost scoasă fâră mare greutate.
3. Furtuna a distrus un ambar şi a amestecat grâul, porumbul şi mazărea (participanţii trebuie să scrie ce
ar face ei - 3 min.),
Primul frate a ales bob cu bob.
Al doilea a confecţionat trei site cu diamelrul diferit al găurilor şi a cernut
boabele.
AI treilea a confecţionat o maşină sofisticată de separare.
4. Tunsoarea a trei turme de oi cu lână de aur, dar foarte nărăvaşe. Dacă se mânuia neglijent foarfecele,
lâna creştea mai încet şi era mai puţin calitativă (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei - 3 min.).
Primul le-a îmblânzit.
Al doiîea a inventat un aparat-capcană, care prindea oaia de picioare şi o imobiliza, astfel putând fi tunsă.
Al treilea - un preparat, conţinând vitamine, dar de la care cădea lâna şi creştea alta şi mai lungă, şi mai
calitativă.
5. Trandafiri care se întind pe pământ şi au fost acoperiţi de buruiene (participanţii trebuie să scrie ce ar
face ei - 3 min.).
Primul i-a prăşit cu grijă.
Al doilea a folosit un foarfece care tăia din rădăcină buruienele.
AI treilea a acoperit buruienele cu un strat de substanţe care le înăbuşeau,
transformându-se mai apoi în îngrăşămirite pentru trandafiri.
6. Trei grajduri foarte murdare (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei - 3 min.).
Primul le-a curăţat.
Al doilea a îndreptat jeturi puternice de apă, care au curăţat gunoiul.
AI treilea a ridicat pereţii, a turnat de asupra gunoiului sol, apoi beton şi a
pus grajdul pe un fundament nou.
90
Svetlana Rusnac. Consilierca psihologică în grup; forme şi metode
7. Hoţii care fură merele de aur (participanţii trebuie să scrie ce ar face ei -
3 mm.).
Primul le-a păzit.
Al doilea a organizat paza.
AI treilea a inventat o sperietoare automată, care a îngrozit hoţii.
împăratul i-a primit pe toţi la slujbă: pe primul 1-a numit educator al prinţului (entuziasm), pe a-I doilea -
consilier personal (raţionalizare), pe al treilea - inventatorul principal al ţării (inventivitate).
Se calculează pentru fiecare calitate punctele adunate şi se transformă în procente.
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiuiui
Care este modul Dvs. de orientare în situaţiile complicate?
Ce "pălărie" vă ajută să depăşiţi situaţiile dificile?
Care din fraţi vă este mai simpatic?
Cu ce vă asemănaţi cu fratele ce vă este mai simpatic?
Povestiţi despre rezolvarea unei situaţii complicate. Ce v-a ajutat să o
depăşiţi - entuziasmul, raţiunea sau creativitatea?
Povestire despre realizarea temei, propuse în şedinţa anterioară pentru acasă.
Exerciţiul "Clipele cunoaşterii"
Cuvântiul moderatorlui. Omul are capacitatea de a învăţa toată viaţa. /Frecvent noi învăţăm lucruri noi,
chiar fără a ne da seama de aceasta. Uneori cunoştinţele vin din propriile experienţe neobişnuite, alteori -din
observarea comportamentelor altor persoane.
Pe o coală de hârtie notaşi o situaţia reală complicată, prin care treceţi actualmente. Povestiţi-o grupului.
Transmiteţi notele pe cerc, pentru ca fiecare să vă ofere câte o experienţă personală în rezolvarea unor situaţii de
asemenea fel (15 min.). Citiţi sfaturile, oferite de membrii grupului. Elaboraţi-vă propria rezolvare (10 min.).
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
Ce sentimente aţi încercat în timpul exerciţiului?
Ce v-a ajutat să elaboraţi soluţia?
Care din experienţele propuse de alţi membri ai grupului sunt cunoscute şi
deDvs.?
Care din experienţele propuse de alţi membri ai grupulai sunt noi pentru
Dvs.?
91
 Training de dezvoltare a încrederii în sine
Cum aţi folosit în eiaborarea soluţiilor experienţele cunoscute şi cele noi?
Feed-back. Exerciţiul "Arată-l cu degetul"
Toti participanţii ridică o mână în sus şi la comanda moderatorului arată la cel, pe care-I consideră
corespunzător eriuntului. De exemplu: arată-I pe cel mai activ în şedinţa de astăzi; arată-I pe cel mai vesei; pe cel
mai inactiv; pe cel care v-a ajutat astăzi; pe cel mai optimist; pe cel mai pesimist; pe cel mai inventiv etc.
Se oferă timp pentru a observa reacţia membrilor grupului în raport cu sine. Se discută rezultatele
şedinţei.
Temă pentru acasă.
Utilizarea soluţiei de rezolvare a unei situaţii complicate, elaborate la training, în cotidian.
Şedinţa 8. Ne manifestăm deschis dorinţele şi sentimentele
Scopurile şedinţei:
• dezvoltarea abilităţilor de autoanaliză şi identificare a dificultăţilor de interacţiune cu alţii;
• definirea modurilor eficiente de manifestare a propriilor dorinţe şi sentimente în relaţie cu alţii.
Exerciţiul "Ce doresc să-ţi comunic? ".
Cuvântul moderatorlui. în anuinite situaţii ne confruntăm cu fnecesitatea de a comunica ceva
partenerului, fiiră prea multe cuvinte.
Prin exerciţiul ce urmează vom încerca să facem acest lucru, folosind un mod, oarecum diferit, de a spune
ceva clespre simpatiile noastre unui membru al grupului.
Participanţii se selectează în perechi după principiul: cui aş dori să-i comunic, că-mi este simpatic. Unul
din participanţi iese din sală, cel de-al doilea timp de cinci minute modelează din membrii grupului o sculptură,
prin care doreşte să-i comunice partenerului starea sa afectivă, apoi comunică tuturor care este intenţia sa.
Participantul al doilea este invitat în sală şi încearcă să stabilească ce i-a fost comunicat prin "mesajul sculptural".
Mai apoi, în prezenţa grupului, prin utilizarea aceluiaşi material, creează un răspuns la mesaj.
Discuţia în grup asupra conţinutuiui exerciţiului
Ce aţi simţit în timpul executării procedurilor?
Cum s-a schimbat starea Dvs. de spirit pe parcursul exerciţiului?
Cum a-ţi putea să-i mai comunicaţi unei persoane despre simpatia Dvs., fâră
a utiliza mesajele verbale?
încercaţi să faceţi acest lucru, alegându-vă drept partener pe unul din
membrii grupului.
Povestire despre realizarea temei, propuse în şedinţa anterioară pentru
acasă.
Exerciţiul "Ce-mi limitează acţiunile în relaţiile interpersonale? ".
Cuvântul moderatorltii. De faptul, cât de adecvat ne exprimăm /dorinţele şi emoţiile, ţinând cont, pe de
altă parte, de interesele
partenerului, depinde în mare măsură calitatea relaţiei interpersonale. în literatura psihologică se întâlnesc
un şir de analize ale modului de manifestare a stărilor afective în cadrul unei relaţii şi propuneri de modelare a unui
stil eficient, constructiv. Să le analizăm (anexa 6).
în grupuri sunt citite şi analizate modurile de manifestare neconstructivă, ineficientă a dorinţelor şi
stărilor afective. Sunt elaborate şi prezentate moduri constructive.
Exercifiul "Prietena "
Cuvântul moderatorlui, 0 bună cunoscută de a Dvs. vă cere ajutorul, 'în rezolvarea problemei angajării
în serviciu. Deoarece în organizaţia în
care lucraţi apare un loc vacant, sarcinile câruia sunt pe măsura competenţei cunoscute Dvs., îi propuneţi
şefului o întâlnire, în cadrul care va examina cererea prietenei. Conducătorul organizaţiei numeşte o ora potrivită,
care este discutată cu prietena. Căpătând accepţiunea ambiior, aşteptaţi ziua şi ora. Dar prietena nu vine la audienţă.
Seara îi telefonaţi...
- Ce-i veţi spune? Elaboraţi două variante ale discuţiei - eficientă şi ineficientă. Prezentaţi variantele
grupului.
Discuţia în grup asupra conţinutului exerciţiului
('um v-aţi simţit în timpul prezentării variantei de comunicare eficientă?
Cum v-aţi simţit în timpul prezentării variantei de comunicare ineficientă?
('are sunt cele mai potrivite moduri de manifestare a propriilor dorinţe şi
stări afective, în asemenea situaţii?
I laboraţi un model colectiv (participanţii se împart în trei-patru grupe,
ilaborează şi prezintă varianta gi'upului).
I'ovestiţi despre rezoivarea unei situaţii complicate. Ce v-a ajutat să o
(Kpăşiţi -entuziasmul, raţiunea sau crealivitatea?
 TRAINING DE DEZVOLTARE A ÎNCREDERII ÎN SINE Obiective: a). de cunoştinţe:
• prezentarea noţiunii "încredere în sine" şi a componentelor ei: capacităţi de autoprezentare,
autoapreciere adecvată, optimism;
• cunoaşterea motivaţiei personale în relaţiile socia e şi orientarea ei pozitivă;
• cunoaşterea componentelor creativităţii şi a rolului atitudinilor creative în depăşirea situaţiilor incerte
• asimilarea modurilor de identificare a scopurilor şi de stabilire a traseelor de realizare a acestora;
b) de capacităţi:
• dezvoltarea capacităţilor de colaborare şi coeziune grupală;
• antrenarea capacităţilor de comunicare şi relaţionare socială armonioasă;
• stabilirea modului de determinare a priorităţilor în realizarea scopurilor;
• identificarea barierelor în realizarea scopurilor şi orientarea spre înlăturarea lor;
• dezvoltarea creativităţii sociale;
• defmirea modurilor eficiente de manifestare a propriilor dorinţe şi sentimente în relaţie cu alţii;
c). de atitudini:
<* formarea abilităţilor de autoanaliză şi orientare spre autoperfecţionare; » aprecierea capacităţii de
utilizare a cunoştinţelor în diverse medii şi în
soiuţionarea diferitor probleme; » instituirea unor modele de comunicare sinceră armonioasă.