Program de intervenţie psihologigă pentru diminuarea anxietăţii

şcolare la preadolescenţi
https://us02web.zoom.us/j/89551505918?
pwd=OHBtVS85M2VOWWd1N1JIUH

Scopul: Diminuarea anxietăţii şcolare la preadolescenţi.

Obiective:
 dezvoltarea autoaprecierii şi a încrederii în sine;
 depășirea blocajelor și inhibițiilor prin dezvoltarea și optimizarea deprinderilor
emoționale și comportamentale;
 dezvoltarea comunicării verbale și non-verbale;
 dezvoltarea capacităţilor de relaţionare şi integrare social;
 dezvoltarea creativității și spontaneității;
 înlăturarea încordării şi tensiunii psihomusculare şi emoţionale prin exersarea și
practicarea tehnicilor de relaxare și meditație.
https://minikar.ru/ro/horoscopes/korrekcionnoe-zanyatie-po-snyatiyu-trevozhnosti-igry-
sposobstvuyushchie/

Grupul țintă: cadrele didactice și educatori

Numărul: 25 de persoane

Durată fiecărei ședințe: de 45-60 minute fiecare (12 ședințe).

Materiale de lucru: foi A4, creione, stilouri, foarfece, plicuri, dispozitiv audeo.

ŞEDINŢA 1.

https://ik-ptz.ru/ro/russkijj-yazyk/stressy-v-shkolnom-obuchenii-i-stressoustoichivost-prichiny-
vozniknoveniya.html

Scopul principal al seriei de activități extracurriculare este de a reduce anxietatea școlară la elevii mai
mici prin ameliorarea stărilor emoționale și

tensiunea corpului.

Obiective:

Pentru a construi o stimă de sine adecvată la elevii mai mici;

eliberarea tensiunii musculare;

să învețe să se descurce în situații care provoacă

cele mai anxioase situații.

În continuare sunt prezentate planuri de activitate cu explicații ale exercițiilor.

Activitate individuală 1. "Bună, eu sunt!".

Scop: familiarizarea cu participantul, creșterea stării de spirit pozitive,

relaxare emoțională și musculară.

Echipament: cartonașe, creioane, stilouri, ceas.

Durata: 40 de minute.

Exercițiul "Desenarea fricilor".

Experimentarea repetată a unei frici într-un desen duce la

o diminuare a sunetului său traumatizant. Desenul este inseparabil de emoții

de plăcere, de bucurie, de emoție, de admirație, chiar de furie, dar odată cu ea

manifestarea temerilor este redusă. Desenul este primul mod de a

temeri imaginare și apoi temeri bazate pe evenimente traumatice realiste care au avut loc în trecut.

evenimente traumatizante care s-au întâmplat cu mult timp în urmă.

Exercițiu de citire a basmelor și de inventare de povești.

În paralel cu desenul, copilului i se dă sarcina de a compune o poveste reală sau imaginară care a fost

Pe lângă desen, copilul are și sarcina de a compune o poveste reală sau imaginară care să reflecte
temerile.

Este necesar să se desemneze cu exactitate frica, să se dezvolte un complot, să se dramatizeze,

de a se reflecta dacă nu direct, atunci indirect într-unul din roluri, de a lua o poziție activă

Temerile ar trebui să fie identificate cu exactitate, dramatizate și, dacă nu direct, atunci indirect,
reprezentate într-unul dintre roluri.

Exerciţiul „Cum să ne înţelegem pe sine”

Scopul: activizarea cunoaşterii faptului, cum apare starea de încordare în auditoriu în timp ce se
predă lecţia.
Timp:
Desfăşurare: Imaginaţi-vă cât se poate de detaliat o situaţie când trebuie să ţineţi o lecţie în faţa
unui auditoriu. Închideţi ochii şi încercaţi să vedeţi toate detaliile- sala, feţele ascultătorilor.
Imaginaţi-vă că vă îndreptaţi înspre locul unde o să vorbiţi. Ce simţiţi în timp ce mergeţi?
Mişcaţi-vă lent, nu omiteţi nici un amănunt din sensaţiile simţite de D-voastră. Încercaţi să
simţiţi schimbările în starea pe care o aveţi câr mai complet şi real. Ce imagini vă apar? De cine
de cei prezenţi în sală este legată neliniştea D-voastră? De ascultători? („Se uită lung la mine?”,
„O să mă critice, o să-mi pună întrebări dificile”, „N-o să mă asculte”). De sine însuşi? („Mi-i
teamă să nu spun ceva incorect”, Doresc foarte mult să fiu un orator excelent, încât toţi
ascultătorii să rămână miraţi”, „Mă tem de critică, de dezacord cu punctul meu de vedere”). Cu
ajutorul acestui exerciţiu se poate determina motivele încordării şi neliniştii.
7. Etapa de încheiere a şedinţei: se încurajează participanţii şi se felicită pentru deschiderea de
care au dat dovadă. Şedinţa se finalizează cu aplauzele întregului grup.

Plan de instruire

Pre-chestionar:

1. În ultimele două săptămâni, au existat momente în care v-ați simțit anxios la

școală?

2. Ce ai făcut atunci când te-ai simțit anxios în acele momente?

3. Ce altceva știi despre cum să gestionezi situațiile care te fac să te simți anxios?

_______________________________________________________________________

Sesiunea 1:

Timp 10 minute

Activitatea 1 Prezentarea cercetătorului, a rolurilor și a studiului

Scenariu (vezi Anexa la documentul de introducere)

(Cercetător)

----------

Timp 5 minute

Activitatea 2 Distribuiți jurnalele

Scenariu "Aceste jurnale sunt pentru a le folosi în timp ce lucrăm împreună la aceste strategii de
reducere a anxietății. Ele vă vor oferi un instrument pentru a vă surprinde gândurile și

experiențe. Nu există reguli și vă puteți scrie sau desena răspunsurile. Uneori,

vi se va da o întrebare la care să răspundeți. Alteori, vi se va da un îndemn. A

prompt este începutul unei propoziții pe care o veți putea termina. Nu trebuie să

vă faceți griji dacă trebuie să scrieți totul corect sau să folosiți cuvintele potrivite. Permiteți-vă doar să
scrieți sau să desenați ceea ce vă vine în minte în timp ce învățați și folosiți

aceste strategii."

(Investigator)

----------

Timp 10 minute

Activitatea 3 Prima înregistrare în jurnal (Punct de date inițial)

Scenariu "După ce v-ați scris numele pe coperta interioară a jurnalului, întoarceți-vă la

prima pagină și răspundeți la cele trei întrebări pe care le vedeți pe tablă. Puteți să vă desenați

răspunsul, adăugați etichete sau folosiți cuvinte pentru a vă explica răspunsul. Dacă mai aveți ceva timp
la dispoziție,

nu ezitați să decorați coperta caietului dvs. pentru a-l face al dvs. personal."

1. "Ce știi despre anxietate?"

2. "Ce face corpul tău atunci când ești anxios?".

3. "Cum "arată" anxietatea?"

194

(Investigator)

Strategii de instruire: Instruire directă, Reflecție, Utilizarea cunoștințelor anterioare, Rechemare,

Munca minții, Comunicarea gândurilor și sentimentelor, Scrierea/desenarea gândurilor, Alegeri, KW-L

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

1. Activitate „Conversația pozitivă de sine”

Scop: autoinformarea pozitivă.

Timp: 15 min.

Desfăşurare: Pentru a reduce anxietatea strategia care ajută este auto-vorbirea pozitivă (self-talk). Adică
ce ne spunem nouă însini. Ce vă spuneți când începeți să vă simțiți anxios? Știți ce să vă spuneți înainte,
în timpul sau după momentele în care vă simțiți anxios? Este important să înțelegeți că ceea ce vă
spuneți va avea un impact uriaș asupra capacității dvs. de a gestiona cu succes anxietatea. Când alegi să
vorbești despre tine însuți în mod negativ? Atunci veți fi anxios și cel mai mult probabil, veți deveni și
mai anxios pe măsură ce activitatea sau evenimentul continuă. Dacă îţi vorbeşti pozitiv și încurajator?
Atunci veți simți probabil un sentiment de control și veți zbura direct prin evenimentul sau activitatea
care vă provoacă stres. Deoarece ceea ce vă spuneți determină deseori modul în care decurg lucrurile,
este foarte important

ca vorbirea de sine să fie pozitivă și sinceră. Nu contează întotdeauna dacă de fapt credeți în ceea ce vă
spuneți. Creierul va crede ceea ce îi spuneți și corpul tău va reacționa pentru a se potrivi cu ceea ce îi
spune creierul tău. Deși s-ar putea să nu simțiți acest lucru în mod corect imediat, cu timp, răbdare și
practică, veți începe să observați o diferență mare în capacitatea de a vă controla anxietatea și vă veți
simți mai bine în timpul activităților de zi cu zi. experiențe.

Acum, așează-te confortabil în scaunul tău. Puteți alege să închideți ochii sau să vă puneți capul

în jos pe birou, sau puteți alege să citiți în liniște sau în tăcere alături de dvs. Ascultați

auto-vorbirea pozitivă și repetați-vă frazele."