Realizat: Andrieivici Cristina, gr.

402

Bilet 3
PENTRU EXAMENUL “Comportamentul tolerant”
Subiectul I. Clasa tolerantă în școlă

I.1 Specificați indicatorii toleranței în clasa de elevi.

Un proces de educare în spiritul toleranței, presupune un lucru important deoarece un

copil care învaţă să fie deschis faţă de diferenţe va avea mai multe oportunităţi în educaţie, cât şi
în multe alte aspecte ale vieţii. Asfel pentru realizarea unei interacţiuni în clasa de elevi, eficiente
bazate pe toleranţă şi buna înţelegere sunt specificate un şir de indicatori care să ne ajute la
formarea comportamentului tolerant chiar din băncile şcolii, cum sunt:

- Limbajul decent;
- Ordinea în clasă și bun climat de învățare;
- Relațiile sociale respectuoasă și cordial;
- Luarea deciziilor prin consultarea tutor elevilor;
- Relațiile majoritate-minoritate respectuoase;
- Participarea pe picior de egalitate a elevulor la evenimente;
- Evenimentele și activitățile culturale;
- Sunt respectate religiile tuturor copiilor;
- Cooperarea dintre grupuri.

I.2 Descrieți modelul comportamental practicat în clasa intolerantă.

Modelul comportamental practicat în clasele intolerante se evidenţiază printr-un şir de

manifestări comportamentale negative, asfel: a ignora; a ține la distanță; a porecli; a blama, a
rușina; a judeca; a critica; a oraliza; a ține predici; a amenința; a avertiza; a admonesta; a
ordona, a da indicații, sunt comportamentele prin care ceilalţi sunt nerespectaţi ori jigniţi.
I.3. Caracterizați clasa tolerantă din perspectiva comportamentului profesorului și a elevilor.
O clasă tolerantă din perspectiva comportamentului profesor-elev este caracterizată prin
prizma accentuării valorilor de bază care promovează, pacea, dreptatea, respectul şi acceptarea
celuluilalt, democraţia, echitate, etc. Profesorul care educă în spiritul păcii și al toleranței
neapărat va ţine cont de următoarele aspecte difinitorii:

- aprecierea impactului său în calitate de model de urmat;

- achiziționarea și utilizarea competențelor potrivite pentru a promova relații pașnice și
a soluționa conflictele;
- încurajarea abordării creative la soluționarea problemelor;
- propunerea activităților stimulatoare, care fac apel la cooperare și care încurajează
mai curînd inițiativa și realizarea personală decît comportamentul agresiv sau puternic
axat pe competiție;
- încurajarea elevilor și părinților să participe la luarea deciziilor și la planificarea
programelor;
- apelarea la resursele comunității pentru elaborarea programelor de învățare și
sensibilizarea la nevoile și percepțiile comunității;
- suscitarea gîndirii critice luând în considerare şi alte puncte de vedere, apărîndu-și, în
același timp, cu vigilență propria poziție în chestiunile controversate;
- valorificarea diversităţii culturale, creând ocazii pentru înțelegerea și cunoașterea
nemijlocită a diferențelor culturale.

Subiectul II. Intoleranța

II.1. Definiți conceptul de intoleranță.
Intoleranță este atunci când un grup se consideră pe sine sau consideră credințele sale ori
modul său de viață superior celorlalți, şi este foarte evidentă mai ales atunci când antrenează
violarea drepturilor omului.
Un sinomim care ne dă dexul online este de neângăduitor
O altă a noţiunii de intoleranţă este definită drept o manifestare excesivă, nestăpânită şi
intrasigentă, cu o exagerată siguranţă de sine asupra adevărului.
II.2. Identificați simptomele intoleranței și descrieți unul din ele.
Pentru a putea identifica simptomele intoleranţei au fost elaborate un şir de aspecte care
ne pot veni în ajutor cum ar fi: limbajul; contestarea dreptului de a folosi limba maternă;
stereotipurile; deriziunea; prejudecata; desemnarea unui țap ispășitor; discriminarea;
ostracismul; hărțuirea; profanarea și degradarea; intimidarea; expulzarea; excluziunea;
segregarea; represiunea; distrugerea.
Hărțuirea este un comportament ce urmăreşte, în mod deliberat, sã-i intimideze și să-i
umilească pe alții, adesea cu intenția de a-i sili să părăsească grupul, organizația sau comunitatea.
În contextual şcolar această noţiune mai poate fi numită bullying.
Un hărțuitor dorește să domine victima și să profite de starea de inferioritate în care
aceasta se află sau în care este adusă prin diferite mijloace, în scopul obținerii unor foloase sau
avantaje sexuale (când se vorbește de hărțuire sexuală), imorale (plăcerea de a face rău cuiva)
sau/și material.

II.3. Descrieţi o modalitate de creştere a comportamentului tolerant.

"Cel mai bun mod de a atinge fericirea este să o răspândiți în jurul vostru. Încercați să
lăsați lumea un pic mai bună decât ați găsit-o când ați venit pe lume.”

(Robert Baden-Powell)

Pentru a creşte comportamentul tolerant este important să vorbim cât mai des despre
acesta, dar mai ales să demonstră să manifestăm tolaranţă cu noi înşine şi cu cei din jur.
Promovarea toleranței și modelarea atitudinilor față de diferite opinii, se face acasă în cadrul
familiei, în școli și la locul de muncă, mijloacele de informare în masă având și ele un rol
constructiv, favorizând dialogul și dezbaterile libere și deschise, evidențiind pericolul
intoleranței. Toleranța înseamnă până la urmă armonie. Ea este virtutea care face ca pacea să fie
posibilă și care contribuie la înlocuirea învrăjbirii cu pacea, lumina și armonia. Iar armonia şi
exhilibrul ne ajută să aplanăm probleme, să soluţionam conflicte şi să diminuam intoleranţa.
Avem nevoie de toleranţă pentru a relaţiona şi a lega prietenii, pentru a găsi omul potrivit
alături, pentru a te integra într-o societate, pentru a supraveţui şi pentru a fi împlinit cu tine însuţi
şi cu cei din jur.