Specialitatea:Psihopedagogie A verificat: Iurchevici Iulia Varianta I 1 Identificaţi esenţa obiectului ,,Formarea comportamentului tolerant”. Explicaţi locul disciplinei printre alte domenii. Dezvoltării conceptului toleranţă în literatura științifică, examinarea multiplelor semnificații atribuite acestuia de-a lungul evoluției sale ca și termen, precizarea elementelor constitutive ale acestuia pentru a identifica premisele lexicale ale conceptului în dezvoltarea reprezentărilor despre fenomenul vizat ca problemă pedagogică. Studiul genezei conceptului toleranță este organizat prin prezentarea rezultatelor investigației teoretice pe dimensiunile: etimologică, istorică, psihologică și socială. În accepţiune psihologică prin toleranţă înţelegem respectul ideilor sau a sentimentelor contrare celor personale, potențialul organismului de a suporta inconveniențe fără a manifesta semnale de conduită agresivă Din perspectivă istorică semnificația toleranței a fost abordată ca răbdare, tendință și capacitate de a stabili și întreține comunitate cu oamenii în spiritul smereniei promovat prin valorile religioase. Toleranța apare ca rezultat al analizei raționale, echilibrate și pertinente a dificultăților în procesul de cunoaștere a realității. Din perspectivă socială conceptul toleranţă se utilizează în abordarea toleranţei etnice, politice, genuriale etc. În cazul, analizei toleranţei cu semnificaţie de răbdare, literatura științifică propune termenul de toleranță psihosocială, atunci când ne referim la semnificația de rezistenţă a toleranţei este denumită toleranță psihofiziologică.
2 Enumeraţi carcaterisicile toleranţei şi descrieţi una dintre ele.
Termenul de toleranţă este un termen social, etic și religios aplicabil unei colectivități sau individ, care definește respectul libertății altuia, al modului său de gândire și de comportare, precum și al opiniilor sale de orice natură. Toleranţa are următoarelele caracterisitici: *Limbajul. *Ordinea publică. *Relațiile sociale. *Procesele politice. *Relațiile majoritate-minoritate și populațiile autohtone. *Manifestările comunitare, comemorările istorice etc. *Evenimentele și manifestările culturale. *Practicile religioase. *Cooperarea între grupuri. Ca o parte componenta din carcateristici este ordinea publică care se caracterizată prin egalitate între persoane, adică egalitate de acces la avantajele sociale, la activitățile publice și la posibilitățile educaționale și economice pentru toate grupurile rasiale, etnice, religioase, pentru bărbați și femei, pentru tineri și vîrstnici, pentru toate clasele sociale etc. 3 Descrieţi tipurile de toleranţă Tipurile de toleranță se clasifică dupa diferite categorii: 1. După gen- această categorie are seminifcatia de a stabili unlele relații interpersonale empatice și armonioase, fără sentimentul de discriminare. 2. După vârstă- după părerea mea prezenta categorie denotă toleranța, acceptarea și demonstrarea respectului față de oamnenii în vârstă. 3. După nivelul de educație- din punctul meu de vedere aceasta categorie tine de acceptarea comportamentului persoanelor cu nivel scăzut de al cunoștințelor. 4. De nivel interculturală adica manifestarea comportamentului social activ prin acceptarea diversităţii culturale. 5. Dupa tipul de etnitate acceptarea reprezentanților diferitelor națiuni şi păstrarea reprezentărilor pozitive despre propria cultură, fără naționalism agresiv. 6. De origine religioasă respectul persoanelor ce dețin diferite credințe religioase. 7. Regională echitate față de rezidenți sau orașe mici de provincie, sate și alte regiuni pe locuitorii ai capitalei și invers.
4 Exprimaţi-vă viziunea faţă de relaţia profesor-elev la începutul mileniului
III. Mediul școlar reprezintă o ambianță potrivită în care se pot crea conexiuni esențiale pentru educcarea toleranței a copilului. Și una relevantă fiind cea pe care copilul o stabilește împreună cu profesorul.Aceste relatii trebuie sa fie bazate pe empatie, reciprocitate, intelegere. Aceste relatii reprezinta o ,,sinteza a relatiilor interpersonale" pe fundalul carora se nasc si se dezvolta atat virtutile si viciile. Faptele bune se ivesc si depind de destinatar, sunt generate de acesta