Ministerul Educației Și Cercetării al Republici Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea Pedagogie

Evaluare curentă la disciplina

Praxiologia inteligenței emoționale /
Comportamentul tolerant

A realizat: Clima Dumitrița anul IV, gr.42

Specialitatea:Psihopedagogie
A verificat: Iurchevici Iulia
 Varianta I
1 Identificaţi esenţa obiectului ,,Formarea comportamentului tolerant”.
Explicaţi locul disciplinei printre alte domenii.
Dezvoltării conceptului toleranţă în literatura științifică, examinarea multiplelor
semnificații atribuite acestuia de-a lungul evoluției sale ca și termen, precizarea
elementelor constitutive ale acestuia pentru a identifica premisele lexicale ale
conceptului în dezvoltarea reprezentărilor despre fenomenul vizat ca problemă
pedagogică. Studiul genezei conceptului toleranță este organizat prin prezentarea
rezultatelor investigației teoretice pe dimensiunile: etimologică, istorică,
psihologică și socială.
În accepţiune psihologică prin toleranţă înţelegem respectul ideilor sau a
sentimentelor contrare celor personale, potențialul organismului de a suporta
inconveniențe fără a manifesta semnale de conduită agresivă
Din perspectivă istorică semnificația toleranței a fost abordată ca răbdare, tendință
și capacitate de a stabili și întreține comunitate cu oamenii în spiritul smereniei
promovat prin valorile religioase. Toleranța apare ca rezultat al analizei raționale,
echilibrate și pertinente a dificultăților în procesul de cunoaștere a realității.
Din perspectivă socială conceptul toleranţă se utilizează în abordarea toleranţei
etnice, politice, genuriale etc. În cazul, analizei toleranţei cu semnificaţie de
răbdare, literatura științifică propune termenul de toleranță psihosocială, atunci
când ne referim la semnificația de rezistenţă a toleranţei este denumită toleranță
psihofiziologică.

2 Enumeraţi carcaterisicile toleranţei şi descrieţi una dintre ele.

Termenul de toleranţă este un termen social, etic și religios aplicabil unei
colectivități sau individ, care definește respectul libertății altuia, al modului său de
gândire și de comportare, precum și al opiniilor sale de orice natură.
Toleranţa are următoarelele caracterisitici:
*Limbajul.
*Ordinea publică.
*Relațiile sociale.
*Procesele politice.
*Relațiile majoritate-minoritate și populațiile autohtone.
*Manifestările comunitare, comemorările istorice etc.
*Evenimentele și manifestările culturale.
*Practicile religioase.
*Cooperarea între grupuri.
Ca o parte componenta din carcateristici este ordinea publică care se
caracterizată prin egalitate între persoane, adică egalitate de acces la avantajele
sociale, la activitățile publice și la posibilitățile educaționale și economice pentru
toate grupurile rasiale, etnice, religioase, pentru bărbați și femei, pentru tineri și
vîrstnici, pentru toate clasele sociale etc.
3 Descrieţi tipurile de toleranţă
Tipurile de toleranță se clasifică dupa diferite categorii:
1. După gen- această categorie are seminifcatia de a stabili unlele relații
interpersonale empatice și armonioase, fără sentimentul de discriminare.
2. După vârstă- după părerea mea prezenta categorie denotă toleranța,
acceptarea și demonstrarea respectului față de oamnenii în vârstă.
3. După nivelul de educație- din punctul meu de vedere aceasta categorie
tine de acceptarea comportamentului persoanelor cu nivel scăzut de al
cunoștințelor.
4. De nivel interculturală adica manifestarea comportamentului social activ
prin acceptarea diversităţii culturale.
5. Dupa tipul de etnitate acceptarea reprezentanților diferitelor națiuni şi
păstrarea reprezentărilor pozitive despre propria cultură, fără naționalism
agresiv.
6. De origine religioasă respectul persoanelor ce dețin diferite credințe
religioase.
7. Regională echitate față de rezidenți sau orașe mici de provincie, sate și
alte regiuni pe locuitorii ai capitalei și invers.

4 Exprimaţi-vă viziunea faţă de relaţia profesor-elev la începutul mileniului

III.
Mediul școlar reprezintă o ambianță potrivită în care se pot crea conexiuni
esențiale pentru educcarea toleranței a copilului. Și una relevantă fiind cea pe care
copilul o stabilește împreună cu profesorul.Aceste relatii trebuie sa fie bazate pe
empatie, reciprocitate, intelegere. Aceste relatii reprezinta o ,,sinteza a relatiilor
interpersonale" pe fundalul carora se nasc si se dezvolta atat virtutile si viciile.
Faptele bune se ivesc si depind de destinatar, sunt generate de acesta