SESIUNEA JUDEEANA DE REFERATE I COMUNICARI INVATATURA UN CADOU VALOROS VISEU DE SUS,2007

ROLUL
CONTINUTURILOR SERBARILOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR

Educatoare : Vanjurec Maria Gradinita cu Program Prelungit nr.1 Viseu de Sus

1

* CUPRINS *
1. Teorii psihologice privind dezvoltarea inteligentei; - tipuri de inteligenta 2. Dezvoltarea personalitatii copiilor prin activitatile din gradinita ; - conditiile dezvoltarii si cunoasterii personalitatii copilului. 3. Continuturile serbarilor si rolul lor in dezvoltarea personalitatii copiilor; - valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea si dezvoltarea vorbirii - valorificarea potentialului formativ si creativ al poeziilor - rolul educativ al cunostintelor de istorie la varstele mici 4. Serbarile din gradinita, mijloc de stimulare socio afectiva ; 5. Bibliografie

ROLUL CONTINUTURILOR SERBARILOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR

I. TEORII PSIHOLOGICE PRIVIND DEZVOLTAREA INTELIGENTEI Interpretarea inteligentei, ca factor de cunoastere, ca o aptitudine cognitiva generala, fara a ignora existenta unor deosebiri fizice si individuale, se regaseste si in cercetarile psihologilor romani, intre care se impune cercetarea experimentala realizata de Andrei Cosmovici si publicata sub titlul ,, Importanta inteligentei generale . Psihologul roman isi precizeaza prin ipoteze pozitia, sustinand ca inteligenta este un factor de cunoastere care influenteaza toate procesele cognitive, intervenind cu deosebire in procesul rezolvarii de probleme, adica in efortul de gandire. Inteleasa ca ,, aptitudine de gandire abstracta , ,, aptitudine generala innascuta ( Burt, 1955 ) , ,, capacitatea de a aprecia, intelege si rationa corect ( Binet si Simon, 1905 ), inteligenta ne apare in ipostaze diferite : ca entitate dinstincta, ca activitate sau ca posibilitate de adaptare la mediu. Ph. Vernon si R.J. Stenberg atrag atentia asupra faptului ca orice definitie a intekigentei trebuie sa tina seama de contextul cultural in care este aplicata . Un anumit mediu cultural poate considera un anumit comportament inteligent, dar acelasi comportament intr-o alta cultura , poate fii mai putin apreciat sau apreciat defavorabil. Raportand inteligenta la mediu se poate constata, de asemenea, ca posibilitate de dezvoltare sau de achizitionare a unor comportamente inteligente, este in functie de cutura, acest fapt explicand fenomene mai largi, cum ar fi existenta subculturilor in spatii care impun o cultura dominanta si care coexista cu alte culturi. Daca multe dintre teoriile expuse asupra inteligentei au ca punct de plecare modul in care indivizii se diferentiaza sub raportul aptitudinilor mentale si intelectuale, teoria lui J.Piaget se axeaza pe structurile si procesele intelectuale comune tuturor indivizilor, care sunt elaborate pe parcursul psihogenezei. Teoria lui Gardner se fundamenteaza pe trei principii : 1. acceptarea existentei de 7 tipuri de inteligenta ( lingvistica, logico-matematica, spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala ( relationare si comunicare ) si itrapersonala ( de autocunoastere ) ; 2. tipurile de inteligenta sunt independente unele fata de altele functionand ca sisteme modulare fara a fi controlate de un coordonator general ; 3. desi independente, tipurile de inteligenta interactioneaza si conlucreaza atunci cand situatia o impune. Situatia este tipica in cazul rezolvarii problemelor de
3

matematica la care textul este exprimat prin cuvinte. In atare situatie, aptitudinile matematice trebuie sa interactineze cu aptitudinile lingvistice ( Gardner 1983 ). Aplicand aceasta teorie la studiile psihopedagogice asupra copilului prescolar, putem spune ca fiecare ramura a inteligentei poate sustine si se poate reflecta in parti ale activitatilor de invatare din gradinita, si anume : Inteligenta interpersonala este solicitata in timpul invatarii in perechi sau in jocurile in grup si competitii. Inteligenta intrapersonala este solicitata pentru recapitularea , reflectie sau transpunerea in viata personala sau in munca a ceea ce a fost invatat la gradinita . Inteligenta kinestezica este utilizata in jocuri sportive, artistice ( scenete, dansuri ) . Inteligenta spatiala este solicitat pentru crearea vizualizarilor de scheme, grafice, harti. Inteligenta muzicala este solicitata foarte mult la prescolari se adauga atunci cand faptele individuale sunt memorizate ritmic sau sunt folosite cantece, ori cand muzica clasica este folosita pentru un continut oral caretocmai a fost invatat ( tehnica concertului activ ). La reprosul ca o serie de aptitudini intelectuale indicate nu sunt masurabile prin teste standardizate, H. Gardner replica prin posibilitatea evaluari lor in cadrul activitatilor de invatare scolare, a activitatilor artistice sau sportive. Pornind de la ceea ce Gardner denumeste inteligenta personala, Daniel Goleman defineste inteligenta emotionala. Inteligenta emotionala isi are radacinile in conceptul de ,, inteligenta sociala identificata pentru prima data de E.L. Thorndike, in 1920. Ulterior, psihologii au descoperit alte forme de inteligenta, pe care le-au grupat in 3 mari categorii generale : - Inteligenta abstracta - Inteligenta concreta - Inteligenta sociala Gardner include in teoria sa asupra inteligentelor multiple, inteligenta interpersonala si cea intrapersonala. Aceste doua tipuri de inteligenta compun inteligenta sociala. El le defineste dupa cum urmeaza : Inteligenta interpersonala este abilitatea de a intelege oamenii ( ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum se poate coopera cu ei ) Inteligenta intrapersonala este abilitatea de a corela cu sine insusi, este capacitatea cuiva de a-si forma un model veridic si corect despre sine si de a fi capabil sa se folosesca de acest model pentru a actiona in viata corespunzatori. Inteligenta emotionala, pe de alta parte, ,, este un tip de inteligenta ce implica abilitatea cuiva de a-si monitoriza siesi si altora emotiile de a face discriminari intre ele si de a utiliza informatiile pentru a-si indruma gandirea si actiunile ( Mayer si Salavey 1993 ). Dupa acestia inteligenta emotionala subsumeaza ,, inteligentele inter
4

si intrapersonale ale lui Gardner si implica abilitati care se pot organiza in cinci domenii : Constienta de sine: Propria observare si recunoastere a unui sortiment asa cum apare el. Organizarea emotiilor : Intelegerea a ceea ce se afla in spatele emotiilor ; gasirea cailor de a instrumenta frica si anxietatile , mania si tristetea . Propria motivare : Canalizarea emotiilor in beneficiul unui scop ; autocontrolul si tristetea Empatia : sensibilitatea fata de preocuparile si sentimentele altora ,precum si anticiparea perspectivelor ,aprecierea diferentelor despre cum percep oamenii lucrurile. Instrumentarea relatiilor: Organizarea emotiilor altora :competenta sociala si priceperi sociale . A.Anastasi in baza observarii comportamentelor individuale faptul ca medii diferite , actionand asupra acelorasi structuri genetice , pot determina comportamente diferite , dupa cum indivizi sub raport genetic insa supusi unor influente de mediu identice pot manifesta comportamente diferite .Aceste fapte evidentiaza interactionarea mediului cu factorii genetici , dar descifrarea formulei de interactionare ramane inca o necunoscuta .Incercand sa raspunda problemei, A.Anastasi introduce un nou concept si anume cel de interval de manifestare , astfel spus durata de expunere la anumite influente pentru a se modifica influentele celeilalte variabile. Se considera ca structura genetica impune comportamentului potential al individului, anumite limite inferioare si superioare. Nivelul la care se plaseaza un comportament manifest depinde de influenta mediului. In consecinta, considera A Anastasi , indivizii care vor fi expusi unui mediu stimulativ si echilibrat emotional, isi vor putea dezvolta la maximum potentialul intelectual ( 1986 ). II. DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR PRIN ACTIVITATILE DIN GRADINITA 1. Conditiile dezvoltarii si cunoasterii personalitatii copilului La varstele mici in perioada prescolara, factorii biologici imprima un ritm mai intens cresterii fizice , ceea ce are influenta asupra structurii functiilor pshice cu efecte nemijlocite in adaptarea sociala. Specific pentru copilul prescolar este faptul ca dezvoltarea psihica semnifica un proces continuu de transformari cantitative si calitative in care este implicat intregul polier al proceselor , functiilor si caracteristicilor ce definesc structurile psiho-comportamentale tot mai diferentiate si adaptate la situatia concreta . In felul acesta se formeaza identitatea proprie si definitorie ce denota o anumita dimensiune a valorificarii experientelor acumulate si a
5

potentialului de care dispune copilul. Acestea conduc la dezvoltarea unor seturi ale achizitiilor biologise,psihologice si sociale in care este antrenata atat latura interna cat si cea externa. Mediul si educatia influenteaza modul cum se structureaza caracteristicile respective, intinderea si profunzimea lor, complexitatea si gradul de specializare. Cu cat functiile sunt mai complexe ( gandire, imaginatie, limbaj, motivatie, afectivitate, vointa ) sau insusirile de personalitate mai diversificate, cu atat amprenta mediului si educatiei organizeaza pertinent seturile formative ale manifestarilor comportamentale. Prin ereditate copilul este inzestrat cu anumite disponibilitati care se valorifica mai mult sau mai putin sub influenta mediului si educatiei. Evolutia copilului se realizeaza dupa legitati proprii in care ereditatea si educatia se constitue ca mecanisme de influentare ce isi pun pecetea asupra devenirii umane. Cei trei factori se realizeaza prin intermediul activitatilor ocupationale inpunand o anumita calitate si structura nu numai procesului ca atare, dar si structurilor de personalitate a copilului. Activitatile ocupationale, la inceput cele ludice, apoi cele de invatare si de munca, de influentare socio-culturala concretizate in asimilari si intriorizari imprima continutul vietii psihice si organizeaza modalitatile de raportare sociala. Dezvoltarea intelectuala, afectiva, volitiva, morala a personalitatii in genere este in raport de permeabilitate si receptivitatea subiectului fata de aceste activitati si se realizeaza prin continue achizitii psihice din exterior spre interior. Prin toate aceste activitati copilul invata, indiferent de varsta sa si isi elaboreaza noi mecanisme, superioare celor anterioare prin care actioneaza. Toate influentele exercitate asupra copilului indiferent prin ce mijloace se realizeaza, contribuie la insusirea si achizitionarea de actiune care permit rezolvarea problemelor si adaptarea la situatiile ivite. Prin aceasta se beneficiaza atat in plan intern cat si in plan extern, ajungandu-se la un anumit nivel al dezvoltarii psihice. Aprecierea nivelului dezvoltarii psihice se face in functie de indicele maturizarii si dezvoltarii psiho-intelectuala si in functie de indicele maturizarii si dezvoltarii psihosociale. Educatoarele, cunoscand directiile de dezvoltare ale personalitatii copilului : 1) Trasaturi de temperament 2) Trasaturi de caracter 3) Trasaturi aptitudinale parcurg o serie de faze in demersul pedagogic pentru antrenarea copilului in activitati, in vederea dezvoltarii personalitatii sale. In dezvoltarea personalitatii se disting 3 faze : 1) Crearea confortului psihic : - in care se pune accent pe latura afectivmotivationala si se stimuleaza pe deoparte sensibilitatea si receptivitatea copilului fata de trairile celor din jurul sau, iar pe de alta parte, se stimuleaza motivatiile complexe pentru activitate si pentru indeplinirea scopurilor ei.

2) Dezvoltarea componentei intelectual-cognitive : - prin care se oprganizeaza procesele intelectuale si activitatile complexe. Copilul capata satisfactia cunoasterii si devine tot mai motivat pentru activitati cu caracter epistemic. 3) Recunoasterea componentei moral-sociale : - in cadrul careia se pune accent pe relatiile si pe locul ocupat de copil in cadrul colectivului. Copilul este invatat sa aprecieze corect relatiile grupale si contributia fiecareia la activitatile din colectiv. Se insista pe coeziunea grupului si pe contributia copilului la desfasurarea activitatilor din gradinita. III. CONTINUTURILE SERBARILOR SI ROLUL LOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII COPIILOR a) Valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea si dezvoltarea vorbirii Copilaria tuturor timpurilor nu poate fi conceputa fara lumea fabulosului oferit de basme, povestiri si povesti. Desii in aparenta lecturile, povestile, povestirile fiind statice par monotone, acestea implica un grad mare de participare din partea copiilor. In atmosfera lor prescolarul nu participa motric ci intelectual si afectiv. Insotind firul povestilor care se deapana dintr-o lume, uneori total necunoscuta, copilul nu face altceva decat un intens efort de a si-o reprezenta si, in acelasi timp incearca a o judeca cu modesta sa putere de discernamant, dupa fapte si situatii. El, copilul este creatorul prpriilor imagini, povestitorul fiind cel ce le sugereaza verbal. Efortul copilului de a-si imagina si intelege nu poate fi conceput in afara unei gimnastici intense a memoriei, a gandirii, a vointei si a limbajului. Literatura pentru copii privita ca o varietate de genuri si specii literare, insumand operele literare ale poetilor si prozatorilor nationali si universali, dispune de un nesecat izvor de exemple pe care le putem oferii copiilor in intreaga activitate din gradinita cu pondere mai mare in activitatea de dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale, in dorinta de a-i face mai buni, mai drepti, mai comunicativi. Fiind presarata cu o gama variata de proverbe si zicatori, literatura pentru copii contribuie activ la biciuirea trasaturilor negative de vointa si caracter : incapatanare, lasitatea, lenea, lacomia, invidia, falsitatea, ipocrizia, minciuna, necinstea, laudarosenia, ingamfarea. Coresunzand setei nepotolite de cunoastere a copilului aflat la varsta ,, de ceurilor , literatura pentru este usor asimilata de catre acestia. Un rol deosebit in asimilarea basmelor, povestilor, povestirilor, ii revine educatoarei care, pe baza cunoasterii particularitatilor psihice ale prescolarilor, a intereselor, a dorintelor,a tendintelor de manifestare, selectioneaza, planifica si organizeaza activitatile de : lecturi, povesti, povestiri ale copiilor, memorizari, auditii literare. In cadrul activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, pe langa sarcinile multiple specifice acestei categorii de activitati se impun cu aceeasi prioritate si alte sarcini : cunoasterea prin intermediul imaginii artistice, literare a lumii
7

inconjuratoare, largirea sferei de reprezentari despre cele percepute anterior, dar si formarea unei atitudini corespunzatoare fata de aceasta. Daca avem in vedere spiritul de imitatie al copilului mic, capacitatea slaba de selectie si discernamant a modelelor pe care le imita, intelegem necesitatea de a selecta aspectele comportamentale oferite de literatura, de a gasi forma in care sa le oferim si posibilitatea de a le analiza. La inceput prescolarul accepta normele de comportare oferite prin exemplele personajelor din lumea fabulosului chiar daca nu le prea intelege, pe baza afectiunii pe care i-o creeaza direct sau pe baza simpatiei si increderii nemijlocite fata de adultul care sustine si comenteaza comportarea personajelor din punctul lui de vedere ( deci influentat prin personalitatea educatoarei ). Pe respectul acesta al copilului fata de cei mari ( educatoare, parinti, prieteni mai mari ) se construeste o morala a ascultarii, o morala eterogena. In general procesul de educare morala cuprinde 2 aspecte : - formarea constiintei morale ( prin toate exemplele reale din viata copilului, literatura pentru copii, mass-media si a conduitei morale ). - constiinta morala cuprinde atat componente intelectuale ( reprezentari si notiuni cat si componente afective ( convingeri, sentimente, atitudini ). Intre constiinta morala si conduita morala a copiilor prescolari sunt relatii de interdependenta, generate pe de o parte de problema gandirii si aspectul ei concret, pe de alta parte de capacitatea de intelegere. In procesul formarii convingerilor un rol important il ocupa dezvoltarea gandirii, capacitatea de analiza si generalizare precum si actiunea practica faptele care contribuie la transformarea acestora in componente ideo-afective ferme, capabile prin forta lor introgena sa impuna copilului implinirea constiincioasa a indatoririlor sale sociale. In procesul complex de educare morala a prescolarilor nu e suficient sa formam reprezentari, notiuni, confvingeri, atitudini si sentimente morale, ci pe baza acestora sa urmarim educarea obisnuintelor de conduita morala, a unor trasaturi pozitive de caracter, sa-i determinam pe copii sa inteleaga ,, semnificatia sociala pozitiva a faptelor care trebuie sa le savarseasca, precum si semnificatia negativa a faptelor de la care ei trebuie sa se retina . Chircev Anatole prezinta cele 2 directii de actiune care stau in fata prescolarului : Prescolarul este solicitat in 2 directii opuse pe de o parte interesele lui ludice il solicita spre actiunile libere, lucrurile din jur au interes si semnificatie numai in masura in care se raporteaza la el, la dorintele lui, jocul devine cufundare in vis, granitele intre real si imaginar nui sunt conturate, de aici gustul lui pentru povesti si legende pe de alta parte prescolarul este presat de societate sa asimileze valorile ei : aeplicatiile stiintifice, norme de comportare, aprecieri estetice. Comportarea sa este ingradita de un numar mare de regului si interdictii date de adulti, ceea ce duce la formarea celor mai de seama deprinderi de comportare civilizata in societate .
8

Cunoscand tabloul psihologic de dezvoltare a prescolarului, specificul educarii constiintei si conduitei lor se impune cunoasterea specificului asimilarii literaturii de catre prescolari pentru a proceda la selectarea celor mai valoroase opere literare si tehnologia didactica adecvata in educarea morala a prescolarilor. Literatura artistica conceputa ca adevarata arta a cuvantului cu un limbaj si o constructie proprie, de a crea un univers, o existenta paralela cu lumea data a realitatii si indirect o reflectare a acesteia , reprezinta filmul din care isi trag sursele atatea experiente pe care copilul nu le-ar cunoaste. Literatura insumeaza o paleta vasta de genuri si specii literare. Unele n-ar putea fi intelese de copii daca nu li s-ar adresa lor. Cele mai indragite de copii sunt : basmele, legendele, povestile, povestirile, poeziile,proverbele si zicatorile. Gustul pentru literatura se cultiva treptat si este conditionat de experienta de viata, de cunostintele copilului. De multe ori copii se dovedesc cei mai docili ascultatori de literatura. Ei nu sufera pentru eroul din basm, ci se confunda cu el. Importanta literaturii pentru copii in educarea conduitei copilului mic, este subliniata de Bianca Bratu astfel : Imaginarul, pornit din aceasta bucurie de a face ca ,de a trai o existenta care nu e a ta, contribuie la treptata dizolvare a egocentismului infantil. El il ajuta pe copil sa-si descentreze viziunea, sa se puna in locul altuia, sa se inchipuie un alt eu, sa realizeze perspectiva dualista de care are nevoie comunicarea interumana. Lumea basmelor ofera copiilor o complexitate de personaje si scene, fata de care copilul isi arata simpatia sau antipatia, de unde isi recruteaza modele etice, sau fat de care isi manifesta repulsia, dezacordul Imaginarul capata astfel arata Bianca Bratu ponderea unui univers al ctitoriilor morale, inteligibile pentru copilul ce se regaseste intr-o lume in care virtutiile sunt rasplatite, iar ticalosiile pedepsite. El traieste imaginaracte asemenea eroilor sai preferati si simtindu-se viteaz, desi se stie mic si fricos, incearca sa devina mai curajos . Rezulta ca receptarea fenomenului literar de catre copiii de 3 6 ani este nu numai posibila, dar si indicata privind traiectoria afectiva pe care se inscrie. Cunoscand apropierea, afinitatea lor fata de lumea minunata a povestilor si a basmelor, in anul scolar 2004 2005, am desfasurat optional In lumea minunata a povestilor . Optionalul conceput intr-o maniera interdisciplinara a cuprins : observari, convorbiri bazate pe vizita la muzeu, povestiri, repovestiri, desen pictura, activitatea practica, jocuri de masa, colaj. Din cuprinsul optionalului am selectat sceneta Cenusareasa pentru serbarea de sfarsit de an scolar, intitulata Carnavalul copiilor . Daca la inceputul repetitiilor, copii au acceptat rolurile cu o anumita retinere, treptat temerile lor au disparut, copiii transpunandu-se in pielea personajelor pe care le-au interpretat, dovedind in acelasi timp mai multa siguranta in exprimare si in interpretare. Rolul Cenusaresei a creat in prima parte a impartirii rolurilor, retineri, pentru ca acestea intra in contradictie cu regulile de igiena pe care copiii le au dobandite in
9

cadrul educatiei pentru sanatate, acestea au disparut in momentul in care au inteles corect mesajul acestui rol. De remarcat faptul ca trairile afective ale copiilor sunt mult mai puternice atunci cand interpreteaza anumite roluri, transpunandu-se in pielea personajelor si devenind adevarati actori. In realizarea serbarilor un rol deosebit de important l-am acordat auxiliarelor didactice din cuprinsul carora, am adaptat, continutul acestora la particularitatile copiilor din grupele pe care le-am condus. In acest sens amintim doar cateva dintre ele : La gradinita e serbare ! antologie de poezii si sonete de Geta Nistor Stanciu, Parada de printi si printese de Cecilia Pana, Cantec, joc si voie buna etc. Copiii au interpretat roluri de pitici, printese, feti frumosi, anotimpuri, zane, animale, cu un farmec aparte. Lumea basmului transpusa prin rolurile, trairile, emotiile, glasul copiilor, are un farmec aparte. Treptat emotiile copiilor dobandesc un caracter tot mai controlatm mai plin de continut, mai retinut si devin mai stabile in manifestare. Viata afectiva a prescolarului devine tot mai complexa nu numai prin aceea ca volumul starilor afective pe care le traieste copilul creste, dar in aceasta perioada se dezvolta considerabil starile afective superioare ( morale, intelectuale, estetice ) si avand in vedere dezideratul conform caruia Afectivitatea este un liant al vietii psihice a prescolarului . Dezvoltarea socio afectiva a copiilor prescolari cuprinde o serie de obiective educationale, fundamentale ce nu se limiteaza la o singura disciplina, ce pot fi realizate prin intreaga activitate defasurata in cadrul colectivului. b). Valorificarea potentialului formativ si creativ al poeziilor. In dezvoltarea limbajului, poeziile constituie o forma specifica cu maxima eficienta formativa. Ele detin un loc important in activitatea instructiv-educativa si constitue un mijloc pretios nu numai pentru dezvoltarea vorbirii, dar si pentru cultivarea sentimentelor estetice si a celor morale, ca mijloc de cunoastere, de exersare a memoriei si de stimulare a imaginatiei ncreatoare. Ca mijloc de dezvoltare a vorbirii, poeziile imbogatesc vocabularul copiilor, il nuanteaza prin insusirea de expresii literare, de figuri artistice. Poeziile reprezinta de asemenea cai prin care copilul dobandeste siguranta in folosirea limbajului, oferind material pentru exersarea si corectarea pronuntiei si a auzului fonematic. Ca de cultivare a senitimentelor estetice , poezia dezvaluie copilului un univers de sonoritati si de trairi diverse. Intelegerea continutului dezvolta sentimente sociomorale si estetice. Pentru ca valentele poeziilor sa devina operationale, am incercat sa alegem si sa valorificam versurile acestora, asigurand o intelegere corecta a continutului peziilor, facandu-i pe copii sa traiasca poezia nu numai sa o invete. Profunde trairi emotionale provoaca poeziile specifice unor sarbatori religioase Sarbatoarea Craciunului, dar si scenetele in versuri legate de aceasta ( mentionam in acest sens sceneta Bradul credincios . Poeziile din cadrul serbarilor de Mos Craciun provoaca in sufletul copiilor adanci emotii, in primul rand
10

legate de cadourile pe care le vor primi ca rasplata pentru faptul ca i-au spus mosului o poezie,iar pe de alta parte ca o contopire a acestei sarbatori, cu sarbatoarea Nasterii Domnului . Recitarea este un exercitiu eficient pentru formarea unor deprinderi corecte de reglare a respiratiei in timpul rostirii, a obisnuintei de a adopta un ritm care sa permita copilului sa pronunte corect, integral toate silabele si mai ales pe cele finale pe care adesea copiii le omit. Ca mijloc de cunoastere, poezia este o reflectare a lumii inconjuratoare, prin intermediul formei artistice, contribuind la largirea orizontulti de cunoaster a copilului, la formarea si consolidarea unor cunostinte despre natura, despre familie, mediul social, gardinita . Din acest motiv poeziile pot servi pentru activitatile care au ca obiective prioritare pe cele cognitive . In acest sens este evidenta necesitatea tratarii integrate a activitatilor, in special a celor de Educarea limbajului cu Cunoasterea mediului, cu Educatia pentru societate cu Activitatile matematice. In sprijinul tratarii integrate a activitatilor, de un real folos ne-au fost auxiliarele didactice achizitionate numai de catre noi ci si de celelalta colege, de multe ori materialul existent avand o orientare prioritara a continutului. In insusirea continutului poeziilor, de un real folos ne-au fost o serie de ilustratii care ia condus pe copii la retinerea mai usoara a versurilor, dar care au servit si la exersarea limbajului oral, prin citirea imagimilor sau crearea de noi contexte lingvistice. c). Rolul educativ al cunoistintelor de istorie la varstele mici La varsprescolara prin intermediul unor forme adecvate posibilitatilor de intelegere ale copiilor, prin folosirea povestilor istorice, convorbire pe baza unor imagini din culegerea Povestiri Istorice de D. Almas, lecturi ale educatoarei, observari, vizita la muzeu, copiii au fost familiarizati cu idei ca : originea dacoromana a poporului nostru, formarea limbii romane, unitatea si continuitatea pe aceste meleaguri, faptele de lupta eroica a poporului roman pentru apararea fiintei proprii si a identitatii poporului roman. In cadrul proiectului tematic Tara , desfasurat pe o perioada de trei saptamani copiii grupei pregatitoare au fost familiarizati cu aspecte legate de trecutul istoric al poporului roman. De asemenea am evidentiat in fata copiilor o serie de insusiri morale specfifice poporului nostru : harnicia,cinstea, omenia, vitejia. Am urmarit si cultivarea la copii a sentimentelor de stima si respect fata de cei ce si-au jertfit viata pentru libertatea si independenta nationala. In scopul cunoasterii de catre scolari a unor elemente din trecutul istoric, pentru apropierea sufleteasca de acestea am organizat un ciclu de actiuni educative in care am imbinat convorbirea cu povestirea, lecturi ale educatoarei, diafilm cuprinzand imagini din lupta pentru eliberarea Ardealului, memorizari Mandru sunt ca sunt roman, selectarea si memorizarea unor strofe reprezentative, invatarea si intonarea unor cantece cu tematica adecvata Hora Mare, Un cantec istoric, Limba romaneasca, Nu uita ca esti roman. Imbinarea acestora reprezinta o modalitate
11

atractiva de familiarizare a prescolarilor cu fapte si evenimente din trecutul de lupta al poporului nostru, de formare a sentimentelor de pretuire a stramosilor nostri si conduce la imbogatirea volumului de cunostinte asimilat si la crearea premnisele insusirii istoriei. Activitatea de evaluare Mandru sunt ca sunt roman a avut ca scop : - Verificarea si fixarea cunostintelor despre tara, insemnele tarii, formarea limbii romane despre stramosii nostrii, despre portul popular; - Intelegerea semnificatiei cuvintelor : imn, grai, a arbora, stramosi ; - Cultivarea respectului fata de om , fata de tara, a respectului pentru valorile culturale, pentru sarbatorile nationale. Obiective : - Sa denumeasca elemente locale specifice; - Sa cunoasca numele tarii de origine si a localitatii natale si sa-si cunoasca domiciliul ; - Sa cunoasca numele capitalei ; - Sa cunoasca insemnele tarii si sa manifeste respect fata de aceasta ; - Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare.

IV. SERBARILE DIN GRADINITA, MIJLOC DE STIMULARE SOCIO AFECTIVA Dezvoltarea socio afectiva a copiilor prescolari cuprinde o serie de obiective educationale fundamentale ce nuse limiteaza la o singura disciplina, ci pot fi realizate prin intreaga activitate din gradinita . Datorita diferentelor individuale, fie ele cele constitutionale, fie de mediu social si de educatie, in acest sens stabilirea unui model strict conturat pentru nivelul de maturitate socio afeciva a copilului prescolar nu e posibila. Se poate observa ca aceasta resimte trei necesitati psihologice fundamentale a caror satisfacere permite dezvoltarea psihica normala, echilibrata si ii faciliteaza procesul de maturizare emotionala . Este vorba de : a. nevoia de securitate afectiva ( de a iubi si a se simti iubit ); b. nevoia de a se simti util si de a avea constiinta propriei valori ; c. nevoia de a intelege si de a intui, incipient sensul propriei existente, cat si sensul mediului in care traieste. Activitatile artistice contribuie la acumularea cunostintelor si la largirea orizontului de cunoastere a copiilor , imbogatesc si nuanteaza viata lor afectiva, le ofera prilej de a trai emotii variate ce se vor acumula in limbajul de reprezentari si emotii. De asemenea, munca laolalta contribuie la dezvoltarea simtului de
12

raspundere al fiecarui copil si al intregului colectiv prin dorinte comune de a obtine rezultate bune, favorizeaza stabilirea unei discipline constiente pe parcursul repetitiilor si in cadrul desfasurarii lor. Contactul cu un public prezent in numar mare sau mai mic la serbarile din gradinita, trezeste in copii energia latenta, exigenta in ficare de a invinge greutatile ivite, de a-si stapani timiditatea, le cultiva spiritul de initiativa, de independenta in actiune, iar pregatirea din timpul repetitiilor contribuie la stimularea interesului pentru munca si a disciplinei muncii indeplinite cu constinciozitate. Importanta manifestarilor artistice interpretative rezida chiar si in functiile acestora : a. cognitive si cultural artistice ; b. moral civice si de societate ; c. recreativ distractive si afective . Prin realizarea functiei cognitive sau cultural artistice, copiii iau contact cu valori culturale ale poporului nostru si ale altor popoare cu valori multiple ale spiritualitatii universale. Exercitandu-si functia de educatie moral civica si de socializare, activitatea interpretativa contribuie la sprijinirea integrarii sociale a copiilor prin formarea si dezvoltarea sentimentelor, convingerilor si atitudinilor necesare indatoririlor ce revin tinerei generatii, precum si ale normelor de comportare si convietuire sociala. Caile de educare morala a copiilor prin activitatea artistica sunt numeroase ele depinzand de orientarea continuturilor incorporate in mesajul artistic elaborat. Functia distractiv recreativa satisface una din importantele trebuinte ale copiilor si anume aceea de refacere a echilibrului fizic de recreare si deconectare. Manifestarile artistice reprezinta un prilej de evaluare a activitatilor se le-au pregatit. Prin poeziile recitate, copiii dau dovada ca sunt obisnuiti sa vorbeasca corect, nuantat, expresiv, folosind o mimica si un ton cat mai adecvat, prin miscarile prezentate se va vedea stadiul coordonarii cu ritmul muzicii, prin cantece se constata armonizarea cu ceilalti, prin scenetele prezentate se vor vedea cunostintele si starea empatica. Serbarile reprezinta un nesecat izvor de satisfactii, lucruri, creeaza buna dispozitie, favorizeaza dezvoltarea copiilor, din punct de vedere fizic si psihic. Importanta lor educativa rezida in continutul artistic prezentat precum si in atmosfera sarbatoreasca ce se instaleaza cu acest prilej .De asemenea nu trebuie uitat caracterul colectiv al acestui gen de activitati care conduce la sudarea colectivului de copii, ii invata sa traiasca in grup, sa se incadreze intr-o disciplina ferma .Prin organizarea serbarilor dezvoltam la copii dragostea pentru arta, pentru frumos. Serbarile in cadrul gradinitei, au fost organizate cu ocazia sarbatorilor de iarna, 8 Martie, 1 Iunie, cu ocazia unor actiuni din cadrul parteneriatelor Obiceiuri si traditii Colindul la romani, Armonii de primavara. Au fost si actori dar si spectatori. In cadrul parteneriatului Sa fim buni crestini am participat la un
13

program artistic prezentat de copiii scolari in cadrul Centrului de plasament, Viseu de Sus. De asemenea am organizat serbari cu ocazia Zilei Nationale, serbari de sfarsit de an scolar. Toate acestea contribuie la realizarea sarcinilor educatiei estetice , a dezvoltarii gustului pentru frumos si nu in ultimul rand, a dezvoltarii pe plan moral. La originea activitatii ludice a copiilor se afla starile emotionale. Ele constituie un preludiu al implicarii in joc, in toate activitatile desfasurate, cat si un efect sau expresie a acestuia. Daca nu exista un strop de placere, cu greu vom putea initia un joc, si de asemenea, orice joc, la randul sau, va amplifica starile emotionale pe parcursul derularii sale. Serbarile din gradinita, activitatile artistice in general sunt un altfel de joaca, o joaca a micilor actori , o joaca in care copilul respira, se simte altfel, satisfactia ce se citeste pe fata lor cu ocazia interpretarii unor roluri sau cu prilejul, recitarilor. Viata afectiva la varsta infantila constituie temeiul viitoarei personalitati. A te concentra asupra ei, a mecanismelor proprii de functionare constituie, de fapt, esenta activitatii instructiv educative a educatoarei in gardinita de copii, barometrul de apreciere a eficientei acestei munci, chiar daca roadele ei vor fi culese nu imediat, ci in timp, uneori de-a lungul intregii deveniri umane.

14

* BIBLIOGRAFIE *

1. Prof. dr. Silvia Dima Teorii psihopedagogice privind dezvoltarea inteligentei, Rev. Inv. Prescolar 1 2 / 2002 2. Prof. univ. Emil Verza, Universitatea Bucuresti Conditiile dezv. si cunoasterii personalitatii copilului, Rev. Inv. Prescolar 1 2 / 1994 3. Constantin Capezan Valentele literaturii pentru copii si dezvoltarea vorbirii, Rev. Inv. Prescolar 1 2 / 1993 4. Susana Campeanu Valorificarea potentialului formativ si creativ al Maria Mihut poeziilor Inv. Prescolar 3 4 / 2006 5. Elena Almajanu Rolul educativ al cunostintelor de istorie la varstele mici, Rev. Inv. Prescolar 3 4 / 2003 6. Liliana Martin Modalitati de stimulare socio afectiva , rev. Inv. Prescolar 1 2 / 2002 7. Prof. univ. dr. Ioan Nicolae, Univ. ,, Petru Maior , Tg. Mures - Afectivitatea - Liant al vietii psihice infantile. Rev. Inv. Prescolar 1 2 / 1999

15

16