Sunteți pe pagina 1din 16

STIMULAREA INTELIGENELOR MULTIPLE N GRDINIA DE COPII

Cercetata pe parcursul a multor decenii, inteligenta continua sa fascineze si sa inscrie printre aspectele psihologice despre care insa nu s-a spus destul. Teoria generala asupra inteligentei evidentiaza faptul ca ea este un amestec de abilitati particulare numite aptitudini. Retrospectiva asupra numeroaselor definitii si multiplelor interpretari duc la concluzia ca inteligenta entitate distincta nu a beneficiat de o definitie stiintifica agreata de toti specialistii. Considerata de unii ca o abilitate de a invata de altii ca fiind abilitatea de adaptare adecvata la mediu, iar de cei mai multi ca o tendinta generala de achizitie si dezvoltare. Unul dintre marii psihologi ai celei de-a doua jumatati a secolului trecut, Lee Cronbach, spunea despre inteligenta ca aceasta ,, nu este un lucru ( in sensul incercarilor de a determina un contur precis al acesteia) ci un stil de munca , intelectuala. Concept complex dificil de abordat, inteligenta a constituit si constituie unul dintre pilonii pe care se sprijina intreaga constructie a psihicului uman. Teoriile psihologice clasice interpreteaza inteligenta progresiv fie ca un factor de cunoastere care influenteaza toate procesele cognitive indeosebi rezolvare de probleme (Andrei Cosmovici), fie ca aptitudini de gandire abstracta (Ternan 1921), aptitudine cognitiva innascuta (Burt 1955) capacitatea de a aprecia, a intelege si a rationa corect (Binet si Simon 1905), fie este interpretata sub forma de factori generali, specifici sau de grup. Daca aceste teorii au ca punct de plecare modul in care indivizii se diferentiaza sub raportul aptitudinilor mentale exista teorii care se axeaza pe structurile si procesele intelectuale comune tuturor indivizilor elaborate pe parcursul psihogenezei. J. Piaget considera dezvoltarea intelectului prin formarea sistematica a unor reprezentatii interne ale activitatii fizice si mentale (scheme operatorii). Concomitent interpretarea inteligentei s-a facut in corelatie cu ereditatea si mediul. Cercetarile au evidentiat ca pentru un adult, viitorul intelectual, primii ani joaca un rol hotarator.

In acesti primi ani un rol decisiv il au contactul uman, climatul afectiv si educativ, stimularile primite si formarea echipamentului cultural al cadrului de viata, practicile educative si tipul de limbaj ascultata si invatat de copil. La sfarsitul deceniuluiVIII si inceputul deceniului IX al secolului XX-lea pe scena cercetarilor si teoretizarilor in domeniul abordarii factorilor cognitivi isi fac aparitia o seama de teorii alternative ale inteligentei, renuntandu-se la ideea unei inteligente unice. Intre aceste teorii se inscriu: teoria triarhica a lui Sternberg, teoria biologica a lui Eysenck, teoria stadiala a lui J. Piaget si teoria inteligentelor multiple a lui Gardner (1983). bazandu-se pe cercetarile neurofiziologice Haward Gardner considera ca tipurile de inteligenta isi au o localizare oarecum precisa in creier, acest fapt favorizand posibilitatea studierii lor distincte. Un alt argument folosit de Gardner in studierea tipurilor diferentiate de inteligenta il constituie cazurile indivizilor retardatisever dar care prezinta anumite abilitati superioare cum ar fi calculul matematic mintal. De altfel cercetarile psihologice au evidentiat o bogata cazuistica de acest gen sintetizate in sintagma savantii idioti. Teoria lui H. Gardner se fundamenteaza pe trei principii: 1. Acceptarea existentei a sase tipuri distincte de inteligenta: a. lingvistica; b. logico- matematica; c. vizual- spatiala; d. muzicala; e. kinestezica; f. interpersonala (relationare si comunicare); g. interpersonala (de autocunoastere); 2. Tipurile de inteligenta sunt independente unele fata de altele , functionand ca sisteme modulare, fara a fi coordonate de un coordonator general. 3. Desi independente tipurile de inteligenta interactioneaza si conclueaza atunci cand situatia o impune. Situatia este tipica in cazul rezolvarii problemelor de matematica la care textul este exprimat in cuvinte. In atare situatie aptitudinile matematice trebuie sa interactioneze cu aptitudinile lingvistice. Distingerea celor sapte tipuri de inteligenta de catre Gardner le-au

determinat pe Ann Birck si Sheila Hayard sa aprecieze in lucrarea Diferente interindividuale din 1999 urmatoarele considerarea altor aptitudini ca parti ale inteligentei constituie o abordare noua si interesanta care incearca sa exploreze rolul altor procese cognitive si psihologice in inteligenta. La reprosul ca o serie de aptitudini intelectuale indicate nu sunt masurabile prin teste standardizate Gardner replica prin posibilitatea evaluarilor in cadrul activitatii de invatare scalara si al activitatilor artistice, sportive si altele. Aplicand aceasta teorie la situatiile psihopedagogice asupra copilului prescolar se poate spune ca fiecare ramura a inteligentei poate sustine si se poate reflecta in parti ale activitatilor de invatare din gradinita. Copii sunt diferiti, au inteligente diferit combinate. Aceste combinatii le influenteaza modul de a gandi, de a invata si de a actiona. Stilurile de ivatare trebuie adaptate diferentelor dintre copii din simplu motiv ca unul dintre obiectivele majore ale educatiei este imbunatatirea puterii de intelegere a copilului. De ce trebuie sa-l supunem unor constrangeri sau unor stereotipii cand poate invata fara efort liber, din placere. Activitatile dificile, plictisitoare fara motivatie pot fi inlocuite cu o atmosfera vioaie, entuziasta, dinamica. Demersul initiat de educatoare poate fi in directia stimularii interesului copilului pentru cunoastere, pentru a cauta informatia necesara si mai ales pentru a utiliza in contexte variate deplasand astfel accentul care cade pe memorie (mai ales memoria mecanica) spre gandire, spre descoperire. In vederea asigurarii sansei de succces personal si pentru a elimina un eventual esec in activitatea de invatare este indicat sa se foloseasca metode compatibile cu elementele inteligentei dominante. Dar inainte de a se adopta stilul de invatare adecvat este necesara sa se stabileasca tipul de inteligenta dominant. Evaluarile initiale dar si continue permit depistarea inteligentei dominante, dar si proiectarea activitatilor de exersare si dezvoltare a acesteia conform principiului individualizarii si diferentierii. Inca de la gradinita copilul isi poate croi drumul in viata daca este bine evaluat, daca este ajutat si sprijinit sa-si exerseze tipul de inteligenta dominant. Experienta psihopedagogica evidentiaza pentru tipul de inteligenta logico- matematica spre exemplu urmatorul inventar de capacitati: este pretuita ordinea, sunt utilizate rationamente inductive

si deductive, sunt intelese relatiile cauzale dintre concepte, sunt respectate regulile, sunt emise rationamente cu aplicabilitate variata, se produc clasificari, se stabilesc prioritati, operatiile matematice sunt realizate cu placere, lucrul cu numerele este confortabil si sunt descoperite si rezolvate probleme. Jocurile de masa si cele recreative ofera strategii de dezvoltare a inteligentei logicomatematice, prin faptul ca stimuleaza dorinta copiilor de a fi primii, de a-si cencepe propria strategie de castig prin faptul ca respecta disciplina jocului si motivatia de competitie: memoreaza, fac asocieri, compara, sintetizeaza, descopera. Un copil cu I.L.M. dominanta face usor calcule, ii plac cifrele si jocul cu ele, adora jocurile logice, intelege succesiunea anotimpurilor, lunilor, zilelor, analizeaza, masoara, rezolva fara ajutorul imaginilor, construieste fraze logice, compune, rezolva probleme, adreseaza intrebari (exemplu: Ce s-ar intampla daca?) si da raspunsuri logice si argumentate. Depistarea I.L.M. la prescolari se realizeaza prin crearea unui spatiu educational stimulativ (jucarii, tablite magnetice cu cifre, cuburi, jocuri de masa cu imagini cu numere si cifre), si prin provocarea prescolarului sa separe, sa clasifice dupa anumite criterii, sa constituie multimi, sa numere, sa asocieze cifra cu numarul corespunzator, sa se grupeze dupa cifra dupa care o poarta fiecare, sa aseze literele corespunzatoare unor sunete, sa coloreze respectand regulile etc. Expertii sunt copii care au dominat inteligenta logico- matematica si vor numara tot ce este in jurul lor, constituie sirul numeric, ordoneaza jucariile, raporteaza numarul la cantitate, realizeaza sarcina fiselor fara sprijin, formeaza perechi etc. novicii imita, simuleaza, sunt pasivi in grupul copiilor experti, ignora cifrele si jocul cu ele. In perioada evaluarii initiale educatoarea nu intervine, lasa copii sa se manifeste liber in modul provocat de ea, creat special pentru fiecare tip de inteligenta. In aceste imprejurari se contureaza grupa expertilor si grupa novicilor ceea ce permite desfasurarea integrala a activitatilor si realizarea individuala si diferentiata a obiectivelor propuse. Un alt tip de inteligenta este cea vizuala- spatiala. La nivelul prescolarului inteligenta vizual- spatiala este caracterizata prin capacitatea de a construi, de a compune plastic un spatiu dat, de a reda grafic traseele parcurse in timpul unei vizite, plimbari, de a desena harti, scheme, de a realiza o macheta de a reconstitui imagini, de a se orienta in

spatiu. In timpul evaluarii initial pot fi descoperite de prescolari abilitati de a percepe lumea spatio- vizuala cu claritate, de a transforma aceste perceptii in manifestarea unor sensibilitati fata de culoare, forma, linii, spatiul si relatii intre aceste elemente. La grupa mica manifestarile inteligentelor multiple nu sunt vizibile, aceasta perioada fiind dedicata in mare parte socializarii copiilor. La 3-4 ani copilul observa cu interes obiectele, le identifica, defineste elementele dintr-o imagine, indica locul obiectelor preferate si se aseaza langa ele, sesizeaza diferente dintre obiecte, construieste folosind tehnica alaturarii sau suprapunerii dupa model. Un copil cu inteligenta vizual speciala la 4-5 ani observa cu atentie obiectele, le identifica, indica locul lor in spatiu, le aseaza la locul indicat, construieste dupa model si din imaginatie, sesizeaza diferentele intre obiecte, selecteaza, grupeaza, ordoneaza dupa culoare, marime, forma, reprezentand grafic obiecte, fiinte care il fascineaza, reconstituie imagini, descrie imagini. La 5-7 ani copiaza cu usurinta modelele, exerseaza perfectionand un model, acopera plastic tot spatiul dat, combina tehnici de lucru, respecta proportiile, concepe un sir de actiuni, evita erorile, imbunatateste rezultatul. Constructia are un nume si copilul nu este dezorientat fata de obiectele de sala de grupa, se orienteaza rapid in formatiile solicitate (coloana, cerc, semicerc) este preocupat de aparatul de fotografiat, de acmera de luat vederi, ii plac diapozitivele, filmele, reconstituie imagini fara suport, alege carti cu multe ilustratii pe cale le citeste, se adapteaza unui mediu nefamilial. In exersarea si dezvoltarea inteligentei vizual spatiale un rol important il au reprezentarile, cuvantul prin functia lui reglatoare (evoca reprezentarile deja formate) de asemenea imaginatia si memoria care faciliteaza unitatea intre trecut, prezent si viitor. Copilul are capacitatea de a vizualiza utilizand diferite procese ale imaginatiei precum ar fi: amplificarea proportiilor sau diminuarea lor, multiplicarea sau omiterea elementelor, schematizarea si asezarea spatiala. Un copil cu inteligenta vizual spatiala este preocupat de detaliile unei imagini, ale unui tablou, se orienteaza usor in spatii diferite. Este preocupat de figuri, ii plac formele geometrice, are un spirit de observatie dezvoltat. Detinatorii acestei inteligente sunt cei care tin cont de realitatea inconjuratoare, , respecta proportiile, distantele, formele, materializeaza o tema, o idee, o actiune.

Jocurile de constructie si jocurile tangram sunt si ele o modalitate utilizata in exersarea si dezvoltarea inteligentei spatial- vizuala alaturi de incorporarea noilor tehnologii (CD-ROM, D.V.D), experimentarea panourilor electrice, practicarea jocurilor bazate pe cautarea unor solutii rapide de rezolvarea unor probleme de viata reala. Inteligenta corporal- kinestezica determina un alt stil de invatare. Este inteligenta de la nivelul corpului si al mainilor care ajuta copiii sa controleze si sa redea miscarile corpului, sa miste si sa foloseasca cu indemanare diferite obiecte instrumente realizand o armonie estetica a corpului. Copiii cu inteligenta kinestezica utilizeaza corpul cu precizie, interpreteaza miscarea armonios, include deprinderi fizice speciale, au echilibru, forta, flexibilitate, viteza si siguranta in miscari, sunt sensibili tactil, sunt activi, rezistenti fizic, inteleg rapid nuantele unei miscari, isi controleaza absolut toate miscarile corpului. Un astfel de copil face educatie fizica cu placere, insoteste exprimarea verbala de gesturi, pipaie obiectele care il intereseaza, are o reprezentare clara a schemei corporale si isi coordoneaza bine miscarile. La debutul prescolaritatii predomina activitatile fizice spontane pentru ca acesta nu are o reprezentare clara a schemei corporale si de aceea sunt necesare exercitii care coordoneaza miscarile, constientizeaza actiunile si il fac sa perceapa corect corpul (este facilitata trecerea de la activitatile spontane la o activitateintegrata, dirijata, constienta). Activitatile de educatie fizica constituie forma de baza care intruneste toate conditiile pentru a stimula interesul copiilor in vederea participarii constiente si active la dezvoltarea fizica generala intr-o atmosfera placuta. Gimnastica de inviorare este un alt mijloc de dezvoltare fizica si psihica, satisface temporar nevoia de miscare, disciplineaza, contribuie la crearea bunei dispozitii, formeaza o tinuta corecta, stimuleaza functiile fiziologice ale respiratiei si ale circulatiei. Alaturi de gimnastica de inviorare dansurile tematice si populare precum si activitatile in aer liber sunt forme potrivite pentru stimularea miscarii. Dansurile populare permit schimbarile de ritm, orientarea spatiala, linia melodica marcheaza legatura dintre inteligenta kinestezica si cea vizual spatiala, muzicala si inteligenta inter si intrapersonala. Circul este o forma de activitate artistica ce cuprinde numere de gimnastica, acrobatie, momente comice, dresaj imbina muzica cu miscarea, cu gratia.

Inteligenta muzicala solicita foarte mult la prescolari, intervine cand faptele individuale sunt memorizate ritmic sau sunt folosite cantece, ori cand muzica este folosita pentru un continut oral care tocmai a fost invatat. Actul cantarii este sincretic topind intr-o excursie artistica personala actiuni intelectuale, fizice si psihice. Muzica este si o arta a ordinii, a masurii, a proprietatii, a echilibrului, a armoniei si prin aceasta ea are valente educative deosebit de valoroase. Un copil cu inteligenta muzicala isi insuseste fara efort o rostire clara frumoasa a limbii materne dar si alimbilor straine, are o motricitate ordonata si estetica, se integreaza firesc fara complexe in colectivitate, are un dezvoltat simt polifonic, isi insusesteusor muzica pe baza tonala si modala, are o intonatie corecta a sunetelor, executa exact ritmul, pronunta clar textul. De asemenea diferentiaza usor sunete din mediul inconjurator, timbrul vocilor, al instrumentelor muzicale, compara sunete pe baza inaltimii, duratei, timbrului si intensitatii lor, analizeaza cu placere piese muzicale, compune spontan secvente ritmico-melodice, isi imagineaza melodiile pe care le-ar produce diferite instrumente, alege secvente muzicale ce corespund diferitelor stari afective sau situatii, utilizeaza creativ miscari ritmice de dans pentru a exprima stari sufletesti, sentimente, apreciaza cantecul sau interpretarea muzicala a altor copii. Un prescolar cu inteligenta lingvistica va descrie imagini, fotografii, va face unele rime, acrostiluri sau o carticica (la imagini date adauga textul creat de el cu inteles logic). Nu invata regulile gramaticale, nu cunoaste definitii, nu stie ce este substantivul sau verbul dar respecta aceste reguli, treptat isi formeaza generalizari lingvistice, empirice avand asa numitul simt al limbii. Intuieste litere si le reproduce prin scriere prin fixarea la tabla magnetica sau mai nou prin scriere prin computer, identifica pozitia unui sunet in cuvant. Printre altele copii isi insusesc formule si expresii literare, cuvinte noi pe care le utilizeaza in contexte adecvate, folosesc sinonime, omonime in contexte variate, utilizeaza diferite tipuri de propozitii (enuntiative, exclamative, interogative), dau o reprezentare grafica a cuvintelor, propozitiilor, utilizand semnele grafice. Un copil cu inteligenta lingvistica poate sorta literele cerute din multimea de litere, poate copia litere, cifre, dupa modelul dat, contribuie la scrieri colective, scrie cuvinte familiale la alegere, redau cu usurinta continutul unei

povesti, al unui text citit de educatoare, realizeaza mini-dramatizari sau jocuri de rol de la textul unei povesti sau poezii, exprima sentimentele unor personaje din povesti in dramatizari si jocuri de rol. Inteligenta interpersonala este solicitata in timpul invatarii in perechi sau in jocuri de grup si competitie. Inteligenta interpersonala este solicitata pentru recapitulare, reflectie sau pentru transpunerea in viata personala si in munca a ceea ce a fost invata in gradinita sau scoala. La jocul de rol de exemplu copii vor simula comportamente, interpreteaza roluri, intra in relatii unii cu altii, inteleg interventiile partenerilor de joc, motivatia unui anumit comportament, dorinta unora de a infrumuseta un colt creat de ei, iar altii isi autoapreciaza propriile componente. Relationarea este benefica pentru exersarea inteligentei interpersonale si intrapersonale. Aplicatiile practice la orice tip de activitate dau posibilitatea dezvoltarii inteligentelor multiple la copii, dar mai ales a inteligentei dominante prin multe exercitii si prin multe jocuri pe care noi le dasfasuram in gradinita. Studiind modul n care oamenii rezolv problemele, Gardner ajunge la concluzia c exist apte tipuri de inteligen, la care n 1991 adaug sistemului su i inteligena naturalist. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Inteligena logico matematic Inteligena spaial Inteligena lingvistic Inteligena muzical Inteligena corporal chinestezic Inteligena interpersonal Inteligena intrapersonal Inteligena naturalist

Cunoscnd ,,Teoria inteligenelor multiple i avnd n vedere, n aplicarea acesteia valorificarea maxim a potenialului fiecrui elev prin expunera sa la situaii variate, care s-i dea ocazia de a se manifesta intens motivat n domeniul n care capacitile sale sunt mai evidente, noi dasclii putem s creem modele multiple, de nvare activ.

n continuare voi prezenta ilustrarea metodei, la ora de matematic, pentru nelegerea de ctre elevii clasei I, a numeraiei 0-10. 1. Activiti pentru elevii cu inteligen predominant lingvistic Texte literare n care se utilizeaz noiuni matematice: 1) ,,Pe o scar mic, imaginar, Numerele suie i coboar; Merge scara cresctor Primu-i mic, ultimul-mrior. Iar atunci cnd o coboar, Primul numr e mai mare. Azi cu toii s-nvai Pn la zece s numrai. 2) Numrtoarea Titel Constantinescu O alun, dou, trei, Veveri, tu nu vrei? - Ba vreau patru, cinci i ase, C alunele-s gustoase! - i dau apte, opt i nou Dac-o s ne spui i nou Cnd o s ajung-ncoace Iarna cu zece cojoace!.. Ct spui dou, ct spui una, Viscolind pe-aici ntr-una! 3) ,,1, 2, 3, Pe strad e polei. 4, 5, 6, Parc e mtase 7, 8, 9, 4) ,,1, 2, 3, 4, Hai la teatru! 5, 6, 7, 8, Hai la joc! 9, 10, Veveria socoti: - Parc nou zile-ar fi Parc opt, ba apte-mi pare.. Spune-mi vnt, tu nu tii oare? Vntul s-a zburlit: - Ba da! ase, cinci, aa ceva, i-ai s-auzi pe aici prin tei Ct spui patru, ct spui trei,

i e ora nou Timpul trece. 10, Fr zece. Se discut versurile poeziilor i se memoreaz, astfel nct elevii s poat la 0 la 10, n ordine cresctoare i descresctoare. Voi prezenta i cteva ghicitori. 2. Activiti pentru elevii cu inteligena logico matematic Se vor face exerciii i jocuri cu ajutorul crora vor nva s numere corect de la 0 la 10 i invers. Exerciii de recunoatere a cifrelor corespunztoare numerelor. Se numesc vecinii unor numere date. Se rezolv exerciii i probleme pe fie i din manual, unde elevii au de pus semul ,,mai mic, ,,mai mare sau scriu corect cifra care respect relaia dat. Rezolvare i compunere de probleme n faa clasei sunt scoi 9 elevi (fete i biei). Bieii din faa clasei (5) sunt trimii n bnci. Pe baza celor observate, se cere elevilor s formuleze probleme. 3. Activiti pentru inteligena interpersonal Joc didactic: ,,Spune care este vecinul! Conductorul jocului va spune un numr i va numi doi elevi care vor indica numrul mai mic i mai mai mare. Elevul care rspunde corect va deveni conductorul jocului. Joc de rol: ,,De-a nvtorul (Se lucreaz n perechi. Fiecare elev propune perechii sale un exerciiu de comparare a numerelor, de tipul: ,,Gsete un numr mai mare dect 5, dar mai mic dect 7). ,,Eu i cifra... ,,Improvizi un monolog al cifrei .... . ,,Realizai un dialog ntre cel mai mic numr i cel mai mare, n concentrul 0-10. 4. Activiti pentru inteligena spaial s-numere de

Reprezint prin imagini (desen, colaj) cifrele care i plac mai mult. Motiveaz alegerea fcut. Concepei un interviu imaginar n centrul cruia s se afle cifra 10. 5. Activiti pentru inteligena naturalist Se prezint elevilor o plan n care este prezentat grdina de psri (1 coco, 2 rae, 3 gte, 4 gini) i copiii vor stabili cte psri sunt, prin numrare. 6. Activiti pentru inteligena muzical Recitarea poeziei ,,Numrtoarea cu tactarea ritmului. ,,Hai s zicem una/una este luna,/Dou mini copilul are,.../Trei crai vin din deprtare,.../Patru boi la plug se mn... . Punei pe note textul acestei poezii. Crearea unei melodii pentru versurile poeziei. 7. Activiti pentru inteligena chinestezic Modelai din plastilin cifrele 0-10. Cntec cu micare: ,, 1, 2- joac-te cu noi, 3, 4, 5- plici, plici, plici. 6, 7- duci mna la spate, 8, 9- bai din palme dou, i-apoi 10, La dans se trece.

Tangram elevii decupeaz piesele tangramului, apoi le asambleaz n diferite moduri, pentru a obine figuri ce reprezint cifrele 0-10. 8. Activiti pentru inteligena intrapersonal Exerciii i probleme pe fi- activitate independent Joc didactic: Pe catedr vor fi 10 cuburi de carton; pe o fa a cubului este trecut cte o cifr (de la 1 la 10), iar pe faa opus cte o liter. Elevii trebuie s aeze cuburile cu numerele puse n ordine cresctoare. Dac au aezat corect, pe partea cealalt, vor citi cuvntul FELICITRI. Se fac i autoevaluri ale leciei, alturi de cuvntul descoperit.

Teoria inteligenelor multiple creeaz o atmosfer intelectual n care exist mai multe puncte de acces, dup cum am prezentat mai sus, dar i plecnd de la diverse analogii, reprezentri multiple i limbaj model. Pentru nelegerea numeraiei 0-10 se poate pleca de la analogia dintre matematic i basm, astfel: - pentru numrul 1- elevii i amintesc de basmele n care ntlnesc acest numr: un mo, un coco, o bab, o gin (,,Pungua cu doi bani) - numrul 2- fete dou (moul una i baba una), dou mini, doi ochi etc. - numrul 3- trei fii de mprat, trei zmei, trei ncercri la care este supus Prslea cel Voinic, trei iezi ai caprei, trei luni de primvar, trei petale ale trifoiului etc. - numrul 4- patru obstacole trecute de fata moului (celua, fntna, prul, cuptorul). ..... . Se mai poate realiza analogia numerelor cu noiuni cunoscute de copii i anume cu muzica, cntecul ,,Numrtoarea muzical: Una este Luna Hai s punem una Sse fac dou Dou mini copilul are Una este Luna S mai punem una S se fac trei Trei crai vin din deprtare Dou mini copilul are Una este Luna. S mai punem una S se fac patru Patru roate carul are Trei crai vin din deprtare.....

Se spun numerele n ordine cresctoare i descresctoare, prin muzic. ,,Accesnd inteligenele ,,tari, elevilor li s-au deschis oportuniti spre o mai bun asimilare a cunotinelor, o mai bun rezolvare a sarcinilor, s-a stimulat motivaia pentru lectur, au ajuns mai uor la trirea strilor i sentimentelor. La ora de tiine, la tema ,,Animale domestice, clasa a II-a, se poate aplica, de asemenea teoria inteligenelor multiple, astfel: 1. Inteligena spaial/vizual: s-i reprezinte animalele din curtea lor, s-i reaminteasc de excursia fcut la ferma de animale, s deseneze i s modeleze din plastilin, pentru a explica un animal ndrgit, s recunoasc animalele din imagine;

2. etc; 3. 4.

Inteligena lingvistic: se discut imaginea cu animale domestice, ce tiu despre

animalele respective, joc de rol, memorizri, convorbiri, ghicitori, s compare animalele Inteligena naturalist: activitate de observare spontan i dirijat, ,,n ograda bunicii, Inteligena logic: s aranjeze pe o coloan elementele pe care le-a observat la

jocuri ,,Urme de animale etc; animalul ales; s construiasc probleme ale crei date s conin ceea ce cred c e caracteristic pentru animalul ales; numrtori vesele; poveti cu animale; 5. Inteligena chinestezic: s mimeze animalul ndrgit, artnd ceeas ce i este caracteristic; s mimeze apoi alt animal artnd ceea ce i este asemntor i ceea ce i difer; joc: Cursa cu animale: 6. 7. Inteligena intrapersonal: s motiveze de ce i-au ales animalul respectiv; asemnri Inteligena muzical: se procur instumente ca: tob, corn, buhai etc. Prezentarea i deosebiri dintre ele; instrumentelor muzicale i utilizarea lor; formularea unor propoziii pin care s descrie instrumentele observate i s reproduc sunetele emis de acestea; 8. Inteligena interpersonal: dialogul, jocuri de rol, ,,discuie imaginar ntre animalele din curte etc. Pornind de la programa propus, n funcie de coninutul leciilor, se poate valoriza o anumit categorie de inteligen ceea ce ne permite s schimbm manierea de lucru n predarea noilor cunotine. La proiectarea unei lecii pe baza teoriei inteligenelor multiple trebuie pornit de la urmtoarele ntrebri: Cum pot folosi cuvntul scris sau vorbit? (inteligena lingvistic) Cum pot introduce numere, calcule, logic, clasificri, deprinderi d gndire? (inteligena logico- matematic) Cum pot folosi culoarea i materialele vizuale? (inteligena spaial) Cum pot aduce n lecie sunetul, muzica, ritmul? (inteligena muzical) Cum pot mica trupul i minile elevilor? (inteleigena kinestezic) Cum pot aduce natura la lecii? (inteligena naturist) Cum pot motiva elevii s coopereze n nvare? (inteligena interpersonal)

Cum pot evoca sentimente i amintiri personale? (inteligena intrapersona). Valorificnd aceste tipuri de inteligene, nc de la clasa I, fiecare elev va conientiza punctele tari i slabe pe care le posed, va ncerca s le fructifice pe cele tari i s le amelioreze pe cele slabe. n acelai timp elevii vor nelege c lucrnd individual sau n echip, pot obine rezultate maxime, valorificnd tot ceea ce pot ei oferi mai bun. Putem realiza cu elevii proiecte pe diferite teme, care presupun iniiativ, creativitate, originalitate, cercetare, studiu individual, munc n echip, n selectarea i prelucrarea informaiilor utile, n alegerea modalitilor de ilustrare a informaiilor, n organizarea i realizarea dosarului colectiv, n realizarea suporturilor pentru ilustrare i evaluare. Aceast trud a elevilor, cu niveluri diferite de competene i abiliti, este rspltit cu satisfacia reuitei, dar i mai mult cu lrgirea ariei de cunotine referitoare la subiectul ales. Astfel am derulat cu elevii mai multe proiecte, printre care i cel intitulat ,,Natura prietena mea (dup o zi minunat petrecut n mijlocul naturii). Am mprit elevii pe grupe i au lucrat astfel: interpersonal; interpersonal; lingvistic; pentru eztoare, dramatizri i Joc de rol- grupa elevilor ce posed realizarea unor afie ce conin date despre protejarea naturii elevii natura oglindit n opere literare; fie de lectur; ghicitori; creaii inteligen preponderent corporal chinestezic; cu inteligene lingvistic i logic- matematic; literare cu tema ,,natura n splendoarea ei - grupa elevilor cu inteligen preponderent pentru redactarea unei scrisori adresat naturii grupa elevilor ce pentru scrierea pe portativ i interpretarea cntecelor- grupa elevilor pentru redactarea unor texte i relizarearea desenelor posed inteligene preponderent lingvistic i intrapersonal; ce posed inteligen preponderent muzical; corespunztoare temei grupa celor cu inteligene preponderent spaial, lingvistic i pentru realizarea unui jurnal al drumeiei cu tema ,,S iubim i s ocrotim natura- grupa elevilor ce posed inteligene preponderent lingvistic i

realizarea unor desene, care s ilustreze frumuseile naturii- grupa

elevilor cu inteligen preponderent spaial; Proiectul astfel realizat: - a permis elevilor s-i descopere zonele forte i s i foloseasc ce au mai bun; - a promovat cooperarea pozitiv; - a modelat tipul de activitate util desfurat dup ncheierea colii; - a determinat un sentiment de implicare profund substituind motivaia intrinsec cu cea extrinsec; - a contribuit la antrenarea elevilor n cercetare. Consider c este o necesitate instruirea difereniat n coal, prin mbinarea celor opt tipuri de inteligen Gardner, deoarece: arta ce au nvat; elevul trebuie s execute un lucru corect, conform scopului ales, s tie s stabileasc prioritile, s anticipeze consecinele aciunilor sale, s ia decizii corecte, s fie perseverent i consecvent, s fie onest, drept de ncredere, s-i ndeplineasc contiincios ndatoririle, s aibe o conduit frumoas, s aibe putere de autocontrol i s ia atitudine fa de cei ce se abat de la normele legale, s ndeprteze barierile negative, s nu se descurajeze n faa greutilor, s fac tot ce este mai bun n toate situaiile ivite n viaa de elev. Teoria lui Gardner cu privire la inteligenele multiple poate fi baza unei metode de receptare a cunotinelor din mai multe domenii, cele opt inteligene gsite de el fiind punctele de plecare n asimilarea informaiilor dorite. Cunoscnd profilul de inteligen al elevilor, punctele ,,tari i cele ,,slabe, am stabilit cu uurin strategiile didactice de dfereniere i individualizare. Am dat sarcini de lucru diferite pentru cele opt tipuri de inteligen, care au dus la acelai rezultat (nelegerea numeraiei 0-10). Am acoperit prin instruciuni variate ct mai multe tipuri de inteligen. Dup fiecare lecie, elevul iese mbogit n spirit, cu un orizont de cunoatere mai larg, capabil s cunoasc i s se cunoasc mai profund. Metoda prezentat duce la nelegerea noiunilor colarului mic cu mai mult uurin i plcere. se prezint idei importante n mai multe moduri i oportuniti de a

A proiecta i realiza activiti avnd n vedere inteligenele dominante ale elevilor sunt subiecte de mare interes tiinific de specialitate, psihopedagogic i metodic pentru toi partenerii educaionali, pentru coala romneasc de azi i de viitor.

Bibliografie: Gardner, H., Mintea disciplinat, Ed. Sigma, Buc., 2006 Gardner, H., Inteligenele multiple. Noi orizonturi, Ed. Sigma, Buc., 2006 Bernat, Simona-Elena, (2005), Diversitatea n nvare i modaliti de a rspunde acesteia prin predare, coala reflexiv, volumul 2, numrul 1 (4), Cluj-Napoca Gardner, Howard, (1993), The Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences, Fontana Press, An Inprint oh Harper Collins Publishers, Second Edition, New York

S-ar putea să vă placă și