P. 1
Noi Extensii Si Semnificatii Ale Conceptului de Inv

Noi Extensii Si Semnificatii Ale Conceptului de Inv

|Views: 4,704|Likes:
Published by mihai mihaela

More info:

Published by: mihai mihaela on Jun 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/23/2015

pdf

text

original

Introducere

“Viata inseamna educatie si fiecare dintre noi este profesor si in acelasi timp elev perpetuu.”1 “Capacitatea de a invata, atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alaturi de reproducere si ereditate.”2 Oricare ar fi modalitatea de abordare a personalitatii umane(absolutist teologica sau darwinista) trasaturile generale ale psihicului uman au inregistrat modificari semnificative pe treptele evolutiei, aceleasi modificari devenind vizibile si in ceea ce priveste modul de invatare al fiecaruia dintre noi. Omul invata cunostinte, atitudini fata de oameni sau lucruri, modalitati de aplicare a cunostintelor si modalitati de rezolvare de probleme. Progresul in cunoasterea tipurilor de transformari prin care se produce evolutia fiintei vii in mediu, la toate nivelurile, a contribuit la precizarea semnificatiei notiunii de invatare.De la proces biologic la proces psihologic, notiunea de invatare continua sa fie abordata in contextul analizei adaptarii individului la mediu, cunoscut fiind faptul ca forta de adaptare a individului la mediu este uriasa. Devenind constient de capacitatea lui de a invata, reflectand asupra ei,cercetand-o, omul si-a asumat responsabilitatea de a interveni in mecanismele ei cele mai subtile, controland procesul invatarii in scopul optimizarii influentei ei asupra competentei sale generale nu doar de a raspunde unui mediu din ce in ce mai complex, ci si de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce in ce mai complexe. Invatarea exprima modificarea cu un anumit grad de stabilitate in timp a comportamentului, indiferent de sensul acestei modificari ca urmare a confruntarii individului cu situatii pentru care nu are elaborate instrumente adecvate de a le face fata:” Probabil cea mai interesanta caracteristica a comportamentului uman este aceea ca poate fi modificat prin confruntarea cu noi situatii, ca prin generalizarea invatarii anterioare la noile situatii se pot dezvolta concepte si strategii de a le face fata atat situatiilor curente cat si celor care urmeaza sa apara.Acest caracter flexibil , adaptativ al comportamentului uman accentueaza importanta fundamentala a invatarii.3 Ca urmare a asimilarii si identificarii invatarii cu inteligenta, cunoasterea , gandirea sau rezolvarea de probleme, strategiile invatarii sunt
1 2

A.H.Maslow – Motivatie si personalitatea,Ed.Trei,pag.464 Woodwoth,Marquis 3 Ellis,1978

1

si anume: Sunt actiuni sau tehnici specifice. fie ca strategii ale gandirii. fie ca strategii mnezice. modificate.1 Strategiile de invatare sunt desemnate de multitudinea de comportamente care privesc modalitatile prin care cei care studiaza. Psihologia invatarii.Dictionar de psiholgie. Pentru a intelege mai bine modul in care se definesc strategiile de invatare ne putem raporta la sase caracteristici definitorii pentru acestea precizate de A. pag.Strategiile intervin in numeroase activitati cognitive: luarea deciziilor. Sunt orientate catre o problema. a atentiei si a altor mecanisme psihice a condus la descrierea strategiilor de invatare ca strategii de control si autoreglare. Pot fi invatate.Strategia de invatare – definire Strategia desemneaza actiunile desfasurate de un subiect pentru coordonarea planificata a mijloacelor de care dispune(cunostinte. recuperarea informatiilor stocate in memorie. a-si organiza sau integra noile cunostinte. iar aceste tehnici implica utilizarea unor strategii. Strategiile nu pot fi observate in mod direct. putand explica astfel o parte a diferentelor individuale. de adaptare sau de studiu. ca manifestari ale activitatii si autonomiei unui sistem. Pot fi utilizate constient.actiuni).Wenden(1987). Pot lua diferite forme . dar pot deveni si automatizate.descrise fie ca strategii cognitive. ajungandu-se la complexele conexiuni ale strategiilor de invatare cu deprinderile intelectuale si deprinderile de studiu. inteleg a selectiona . Editura Polirom. operatii cognitive.Conceptul de strategie permite interpretarea regularitatilor comportamentale observate. O strategie de invatare poate servi pentru a selectiona mai bine informatia. sin u trasaturi de personalitate sau de stil cognitive. a-si insusi. in vederea atingerii unui scop. memorarea informatiilor. Pot contribui direct sau indirect la invatare. stilul cognitiv si stilul de invatare.167(vezi Doron/Parot. dela identificarea ideilor principale 1 Dorina Salavastru. Precizarea motivatiei.L. 1. pentru a stabili conexiuni intre diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociatii intre cunostintele noi si cele anterioare. ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic. ceea ce se observa sunt tehnicile puse in functiune. rezolvarea de probleme. pag.749) 2 .

iar strategiile de support pentru a opera asupra propriei interioritati( pentru amentine climatul psihologic intern necesar invatarii) facand strategiile primare sa castige in eficienta. D.intr-un text. reguli). Ed. Dansereau distinge intre doua clase de strategii ale invatarii si anume: strategiile primare si strategiile de support. rezumate.Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor de invatare se numara si cele propuse de Dansereau(1985). c) Strategiile de organizare constau in selectia informatiei si gruparea ei in functie de diverse 1 2 Dorina Salavastru. imagini mentale.169 Valeria Negovan.redactarea unui rezumat si pana la relaxarea dinaintea unui examen.etc.strategiile de retinere . McKeachie.Strategiile primare sunt folosite pentru a opera direct asupra materialului. nume. Psihologia invatarii.223 3 . b) Strategiile de elaborare constau in stabilirea legaturilor intre informatii cu scopul de a crea retele si se realizeaza prin analogii. Psihologia invatarii – Teorii si aplicatii educationale. utilizarea procedeelor mnemotehnice.strategiile de identificare Ca strategii de suport.1 2.Pintrich. Dansereau mentioneaza : concentrarea tehnicile de stabilire a unor atitudini propice invatarii metodele de a face fata diminuarii concentrarii monitorizarea si corectarea strategiei primare2 Weinstein si Mayer(1986) propun un model care clasifica strategiile invatarii in cinci categorii: a) strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi numai atunci cand li se cere retinerea unor informatii factuale (date. fie pe stapanirea strategiilor cognitive si a factorilor afectivi implicate in invatare.strategiile de intelegere .Lin si Smith(1988).Weinstein si Mayer (1986). Universitara.Ca si strategii primare autorul numeste: .Tipologia strategiilor de invatare Aceasta diversitate a strategiilor a condus catre diferite clasificari care se centreaza fie pe achizitia de cunostinte.pag. pag. Zimmerman(1986). Ed Polirom.

strategii de elaborare care permit conservarea informatiilor in memoria de lunga durata.173 Dorina Salavastru.strategii de control necesare pentru intelegerea memoriei si integrarea cunostintelor anterioare . pe parcursul realizarii unei sarcini. reprezentarea grafica a materialului sub forma de sinteza sau schema. Polirom. Zimmerman(1990) a introdus si strategiile de autoreglare constatand ca fara utilizarea acestora strategiile cognitive au un effect redus asupra performantei elevului.strategii de planificare care permit planificarea utilizarii strategiilor si tratamentul informatiilor . Ed Polirom. Aceste strategii de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeaza in mod constient.Psihologia Educatiei.Astfel de strategii sunt: realizarea unui cuprins al ideilor principale. Ed. sistematic si constant atunci cand 1 2 Dorina Salavastru. McKeachie .organizarea mediului de studio .gestiunea efortului . pe baza legaturilor . sa verifice gradul de intelegere si sa se autoevalueze e) Strategiile afective pun accentual pe rolul elevului in crearea si controlul unui mediu de invatare adecvat1.organizarea timpului .strategii de reglare care cresc performanta deoarece permit verificarea si corectarea 2 comportamentului strategii de gestiune a resurselor . elevul sa gestioneze interactiunile dintre elementele situatiei de invatare .sustinerea celorlalti Pe langa aceste tipuri de strategii.Psihologia invatarii. schematizarea pe baza relatiilor dintre idei.strategii de repetare care ajuta atentia si encodajul . pag. 4 . d) Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca.categorii si structuri.strategii de organizare care permit selectia informatiei si construirea de legaturi strategii metacognitive .Lin si Smith realizeaza un inventar al strategiilor invatarii si le clasifica in trei categorii: strategii cognitive .Pintrich.

J. monitorizarea si reglarea. strategii motivationale – strategiile de autoreglare utilizate de elev pentru a creste sau mentine motivatia de realizare a unei activitati. 1 2 B. reactualizarea sau destocarea informatiei din memorie. alegerea unui loc de invatare sau alegerea resurselor materiale necesare desfasurarii acestui process. determinand astfel o invatare mai eficienta si motivanta. autorecompensa la finalul lucrului. codarea cunostintelor intr-un cod propriu. Receptia este finalizata in imagini mentale gestionate de fiecare individ in parte intr-un mod propriu ca si senzatii. stocarea sau retinerea informatiei in memoria de lunga sau scurta durata.Self – regulated learning and academic achievement: an overview. dar putem observa actiunile prin care ele se traduc reusind sa asigure responsabilizarea elevului in actul invatarii si dezvoltandu-i autonomia. diferentierea.Zimmerman clasifica strategiile de autoreglare in trei categorii: strategii metacognitive – strategiile utilizate pentru reglarea activitatii de invatare. aprehensiunea.Faptele de natura psihica activate in invatare sunt : motivatia. Zimmerman.2Receptarea si prelucrarea primara a informatiilor este prima conditie pentru invatare. precum fixarea scopurilor de atins. sin u lasate pe seama unei invatari implicite.1Aceste strategii nu sunt observabile in mod direct. strategii de gestiune – cele care constau in asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de invatare. ele presupunand organizarea timpului de lucru.isi asuma responsabilitatea invatarii. Toate aceste strategii sustin procesul invatarii insa pentru a putea fi eficiente in fiecare caz in parte ele trebuiesc atent selectionate in functie de specificul fiecarei situatii si a fiecarui elev.26 5 . pag 3-17 Valeria Negovan – Introducere in psohologia educatiei. Universitara. fiecare in parte un anumit gen de informatii. si anume planificarea. propunerea unor provocari. Mecanismele psihice in structura invatarii Natura procesului invatarii este descrisa in studiile de specialitate in legatura cu mai multe evenimente. 3. perceptie si reprezentarea obiectelor sau evenimentelor intalnite in mediu. Ed. ea fiind asigurata de receptia senzoriala. perceptii sau reprezentari. pag. Scopul lor este ca elevii sa le activeze in situatiile scolare. continand .

pag. 3. Polirom.Psihologia educatiei.2 F. de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberate a unor strategii si reguli.universale – informatiile pe care le posedam asupra gandirii umane in general. Metacognitia se defineste ca fiind cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. Ed. cum ar fi metacognitia si stilul cognitive.1.Cunostintele referitoare la personae sunt de asemenea. 35 Dorina Salavastru. credinte pe care individual le are despre propria persoana .H.Flavell. considera ca metacognitia acopera doua aspecte: a. Metacognitia Metacognitia este un concept relative recent care atrage atentia asupra rolului subiectului in cunoastere. Metacognitia este “capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva . la sarcini si la strategii. de a-si evalua mijloacele si rezultatele.) cunostintele metacognitive Referindu-ne la cunostintele metacognitive am putea aprecia ca acestea cuprind cunostintele referitoare la persoane. sa stie ceea ce stie. 64 6 . Delacour.interindividuale – reprezentate de comparatiile pe care le facem intre indivizi .Ea este un factor cheie al controlului pe care individual il poate exercita asupra gandirii sale.”1 Specialistii considera ca exista patru factori care intervin in acest gen de autocunoastere cognitive. 1 2 J.Imaginile mentale obtinute prin prelucrarea primara a informatiilor realizata de mecanismele senzoriale sunt procesate in continuare prin gandire .intraindividuale – care include idei. si anume elevul trebuie sa stie cand stie.Introducere in neurostiintele cognitive. In invatare sunt implicate si unele constructe psihice cu importante consecinte in plan educativ . Ed Polirom. considerat parintele metacognitiei . pag. sa stie ceea ce are nevoie sa stie sis a sties a utilizeze strategiile de interventie. si mai ales de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari. de trei tipuri: . in constientizarea ei. prin apelul la autocontrol. memorie si imaginatie. autoapreciere si auto perfectionare a propriei cognitii.

despre raportul dintre procesele memoriei.65 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei.de control si de reglare aflate in stransa legatura cu sarcina de rezolvat si cu situatia. Polirom. cu privire la care trebuie sa stim unde. activitatile metacognitive se desfasoara automatizat si nu sunt constientizate. a gradului de dificultate.Stilul cognitiv Stilul cognitiv este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia Educatiei. Ed Universitara. se dezvolta mai tarziu si sunt cu atat mai complete cu cat cel care invata este mai in varsta. cunostinte generale dar specifice.30 7 .Aceste cunostinte pot fi despre tipul predominant de gandire. Cunostintele referitoare la strategii sunt. de fapt.2. De cele mai multe ori . pag. Ele sunt activitati de planificare . se reintoarce la meniu daca rezultatul nu este satisfacator sau daca are nevoie de oa lata procedura. a cerintelor acesteia. pag. Se stie ca aceste cunostinte sunt stabile in timp.1 Prin urmare. precum si factorii sau conditiile de indeplinire a sarcinii.Cunostintele referitoare la sarcina privesc cunoasterea obiectivelor sarcinii. despre calitatile memoriei. Prin cele doua componente ale sale(cunoasterea declarative si cunoasterea procedurala) metacognitia implica a sti ce sa faci si a sti cum sa faci. Utilizarea priceperilor cognitive in procesarea informatiilor este descrisa in analogie cu utilizarea unui calculator: individual decide de care procedura are nevoie in pasul urmator.2 3. cum sic and putem sa le utilizam.) gestiunea activitatii mintale( controlul pe care individual il exercita asupra propriei gandiri pe baza cunostintelor metacognitive). metacognitia include cunostintele personale despre propriile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare. Ed. ceea ce arata importanta ei in realizarea invatarii nu doar a ceva anume ci a artei de a invata sa inveti. Gestiunea activitatii mintale reprezinta aspectul procedural al metacognitiei si cuprinde activitatile pe care le desfasuram pentru a controla si monitoriza propria gandire.monitorizeaza fectul alegerii. b. selecteaza procedura din mai multe alternative. despre strategiile invatarii.

” afectivitatea – este un mecanism stimulator si reglator in stransa relatie cu motivatia.valoric si de autoreglaj temperamental – isi pune amprenta asupra conduitei si comportamentului celor implicate in comunicare si prin aceasta asupra dinamicii invatarii. memorarea ei sau transformarea si invatarea acesteia. Ed Polirom M. este instinctual curiozitatii. pag. al personalitatii si in domeniul social.relational. de sustinere si potentare a invatarii: ”Forma primara de motivatie. inteligenta si interesul fiind considerati cei mai importanti factori care o sustin vointa care debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta si continua cu trecerea de la dorinta la aspiratie si apoi la vrere. Universitara. bioenergetic.Ed. limbajul – este mediator pentru toate procesele cognitive si se afla in stransa relatie cu comunicarea personalitatea – este impplicata in invatare cu toate subsistemele sale fundamentale: de orientare. Ulterior (Letteri) stilul cognitive a fost definit ca o forma a controlului prin care individual se conduce active si constoent in fluxul informatiei. acestea fiind: motivatia – se include ca factor declansator si de orientare. atentia – este indispensabila oricaror niveluri si etape ale invatarii. 1 2 Valeria Negovan. care se manifesta prin intermediul comportamentului reflex-neconditionat de orientare2 investigare a ambiantei. de la receptia ei si pana la sistemul filtru care decide urmatorul pas in procesarea informatiei.1 Initial stilul cognitiv a fost definit ca o dimensiune ce cuprinde functionarea individuala manifestata din punct de vedere perceptual.intelectual. A invata informatia inseamna a o asimila si integra intre alte informatii relevante intr-o structura cognitive care astfel poate fi modificata. din care isi trage obarsia invatarea.instrumental. aptitudinea – exprima atat experienta acumulata de individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica. Golu – Fundamentele psihologiei. Structura activitatii de invatare cuprinde mai multe componente egale in importanta. Decizia poate insemna rejectarea informatiei.519-520 8 .organizeaza informatia despre lume si asupra modului in care raspund la stimuli receptati din mediu.Introducere in psihologia educatiei.

generalizarea. sub influenta unoe constelatii de factori si conditii diferite determinand o mare diversitate de forme . pag.3 4. creativitatea – se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat Un concept central pus din ce in ce mai frecvent in relatie cu invatarea este imaginea de sine. conduce la fixarea unor scopuri in viata. prin ele ajungandu-se la constiinta de sine. Aceasta este definita ca “trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale.Pe linia teoriilor echilibrului stima de sine este definita ca o functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite. asigura adaptarea persoanei la situatii noi.Implementarea strategiilor de invatare in practica educationala 1 2 A. deductia. Increderea in fortele proprii sustine asumarea provocarilor de in diferitele situatii cu care se confrunta individual in viata. integrarea informatiilor. ea este definita ca rezultatul comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre el insusi si alti indivizi semnificativi pentru el.- caracterul – se afla in legatura cu dezvoltarea morala cu energia. compararea variantelor si retinerea celor optime. corelarea. factor deosebit de important in dezvoltarea personala. Parot – Dictionar de psihologie. pag.745 3 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei.vointa si hotararea cu care se raporteaza individual la realitate inteligenta – asigura maximal eficienta invatarii.”2 Stima de sine si imaginea de sine influenteaza atat succesul scolar cat si succesul global al individului.Bandura – Self-efficacy Doron. Pe linia teoriilor comparatiei sociale . anticiparea consecintelor. ii limiteaza tendinta de evitarea dificultatilor. Aceste componente ale structurii psihologice ale invatarii se activeaza in grade diferite. mentine implicarea profunda in activitate si asigura o rapida refacere a fortelor interne dupa situatii de esec. Ceea ce crede individual despre el insusi in diferitele etape ale dezvoltarii sale este un factor determinant nu doar al reusitei scolare ci si al succesului in viata. tipuri si niveluri la care se realizeaza invatarea.35 9 .1 Un alt construct psihic implicat in invatare este e stima de sine.

sa-si monitorizeze si sa-si controleze capacitatea de procesare a informatiilor. Simplul fapt de a-l determina pe elev sa reflecteze si sa-si puna intrebarea “ cum sa fac?” atunci cand are de rezolvat o sarcina poate conduce la o restructurare a cunostintelor si o reevaluare a posibilitatilor.2 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. a motivatiei. profesorul trebuie sa propuna elevilor situatii problema pentru a-i stimula sa faca apel in mod spontan la diferite strategii. Giasson propune ca profesorul sa parcurga cinci etape in predarea unei strategii: sa defineasca strategia sis a precizeze utilitatea ei sa asigure transparenta procesului sa interactioneze cu elevii sis a-I indrume spre achizitionarea strategiei sa favorizeze autonomia elevilor in utilizarea strategiei sa asigure aplicarea strategiilor. invatarea explicita a acestor strategii ii poate ajuta pe elvi sa utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anume continut sau tip de sarcina. sa invete sa-si cunoasca propria gandire.66 10 . sa devina constienti de existenta strategiilor gandirii.Din acest motiv. J. Astfel. pag. sa-si monitorizeze eficienta strategiilor si sa-si autoevalueze progresul. Exista autori care opteaza pentru o invatare implicita a strategiilor. Predarea strategiilor de invatare nu asigura in mod automat si utilizarea acesteia de catre elev.a.Avand in vedere importanta strategiilor de invatare pentru reusita scolara.1 Utilizarea strategiilor de invatare de catre elevi are ca efect nu numai facilitarea invatarii si imbunatatirea performantelor . De regula insa. sa se asigure un permanent feed-back. Exista o multitudine de sugestii oferite educatorilor in scopul dezvoltarii proceselor metacognitive ale elevilor: elevul sa tina un jurnal al invatarii. sa se poarte discutii despre activitatile metacognitive implicate in efectuarea sarcinii. sa se faca initierea in tehnica autochestionarii.176 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. O serie de autori insista asupra faptului ca elevii trebuie ajutati sa-si insuseasca si sa-si constientizeze deprinderile metacognitive. se pune problema modului in care elevii pot ajunge sa stapaneasca aceste strategii.pag.s. ci si cresterea increderii in sine.

1 Abordarea umanista a educatiei.sustinerea si recunoasterea nevoii de dragoste si sentimentului valorii proprii . dar in acelasi timp sa fie constienti ca aceasta libertate de exprimare nu inseamna si imediata complianta a 1 Maslow – Motivatie si personalitate 11 . care produce permanent schimbari in imaginea de sine.responsabilitatea individului pentru procesul sau de invatare si pentru dezvoltarea identitatii . strategiile de invatare in sistemul nostru educational.Aceasta exprimare trebuie sa fie aleasa si asumata de fiecare.Folosirea grupurilor de egali in procesul de invatare(invatarea in echipa prin discutii conduse de elevi. are libertatea sa placa sau nu acel subiect. Prin urmare. Pentru Maslow invatarea este relevanta intr-un anumit sens pentru toate trebuintele umane. Orientarea umanista spune ca elevul . comportament si in relatia cu mediul. valorile si caracterul. sentimentele . ci si reintegrarea holistica a individului. conceptie cunoscuta si ca educatie afectiva. Invatarea presupune nu numai simpla insusire a unor informatii si fapte. Intre temele de baza ale educatiei umaniste s-au numarat . aceasta abordare trateaza relatia dintre emotii si comportament punand accentul pe exprimarea libera a comportamentului uman.profesorul ca agent de structurare a mediului educational deschis (adica profesorul ar trebui sa-I invite pe elevi sa aleaga ceea ce vor sa invete ori de cate ori este practic sa o faca si nu doar sa le spuna simplu ce sa faca). Mi se pare locul potrivit a fi amintite avand in opinia mea legatura cu modul in care am putea implementa.Am amintit pe parcursul acestei lucrari contributia deosebit de importanta a motivatiei in procesul invatarii si voi face in continuare un scurt rezumat a doua dintre teoriilor umaniste ale invatarii si anume cele explorate de Maslow si Rogers. ca viitori psihologi/ consilieri scolari. chiar si atunci cand este obligat sa invete un anume subiect .pasiunile. sentimente. . subliniaza latura neintelectuala a invatarii: cea care are legatura cu emotiile. Din punct de vedere umanist in procesul educativ –instructiv elevii trebuie incurajati sa-si spuna propria lor parere despre ceea ce ar dori sa invete. El considera ca educatia este un proces care dureaza toata viata si nu se limiteaza doar la sala de clasa.efortul individual se amplifica prin interactiunile din cadrul grupului).

profesorul ar trebui sa fie preocupat sa cunoasca sperantele. alerte privind abuzul. combinate intr-un mod particular. logicmatematica. catre ce trebuie sa evoluam. Maslow considera ca educatia ar trebui sa presupauna invatarea unor lucruri legate de dezvoltarea personala. motivele. un potential pe care il au toti oamenii la nastere. grupuri de prieteni.` - - - profesorului. Capacitatea de revelatie intuitiva si constiinta kinestezica sunt pretuite ca exprimari ale unei caracteristici fundamentale ale naturii umane. interesele elevului. transport trebuinte de securitate – exersarea evacuarii in caz de incendiu. situatia familiala si cum toate acestea isi aduc contributia la performanta scolara a acestuia. muzicala. ganduri si comportamente interrelationate. ce sa alegem si ce sa respingem. Conceptele privitoare la trebuintele si gradul de pregatire individual se refera la : conceptia despre sine revelatia intuitiva privitoare la sine intelegere de sine actualizare a sinelui 1 In perspectiva umanista . Maslow observa ca exista mai multe moduri de a rezolva o problema si de a implini potentialul uman.spatiala.Astfel. semnalarea absentelor trebuinte de dragoste si apartenenta – activitati cu clasa. Acestea se refera la : trebuintele fiziologice – pranz.oamenii sunt personalitati complexe. fricile. sugerand totodata ca 1 Maslow.. profesorul mai degraba faciliteaza invatarea decat sa o cauzeze. Pregatirea reprezinta in ierarhia lui Maslow un factor cu importanta majora .expunerea rezultatelor activitatii. Indivizii pot avea diferite tipuri de inteligenta : lingvistica.Motivatie si personalitate 12 . premii stimulative. imbracaminte . adica trebuintele elevilor legate de mediul optim de invatare sunt clarificate si momentul este oportun.kinetica sau interpersonala. consiliere Pentru dezvoltarea stimei de sine si a actualizarii sinelui . notarea insotita de explicatii. manifesta pattern-uri complexe de sentimente.Educatia afectiva subliniaza ca nici o strategie nu trebuie aplicata inainte ca profesorul sau elevul sa fie pregatiti.Prin urmare.

iar rolul de facilitator al invatarii ii revine profesorului prin asigurarea unui climat favorabil. cele invatate dobandesc semnificatie doar prin utilizarea lor.au determinat aparitia unei noi modalitati de educatie. constientizare senzoriala. prin clarificarea scopurilor si prin impartasirea ideilor si sentimentelor cu cei implicate in process. 1 Maslow – Motivatie si personalitate 13 . muzica si dans este esentiala pentru formarea identitatii psihice si biologice. a imaginii de sine limitate si a ideilor negative privind capacitatile limitate ale persoanei. ci este facilitate. acele experiente care determina o schimbare in organizarea eu-lui tind sa fie rezistente la negare sau distorsiuni ale simbolizarilor structura si organizarea eu-lui par a deveni mai rigide atunci cand climatul este unul amenintator pentru persoana ceea ce conduce la necesitatea unui climat pozitiv. Teoriile lui Maslow despre potentialul uman pot fi puse in legatura si cu crearea unor tehnici de invatare. hipnoza. prin introducerea termenului de invatare centrata pe elev. Rogers aplicand conceptele in crearea unui nou mod de abordare. afirmatiile positive. securizant. Rogers si Maslow s-au influentat reciproc in plan teoretic. Implicatiile acestei abordari in practica scolara. printre ele numaranduse si tehnicile de relaxare. prin organizarea si punerea la dispozitie a resurselor necesare. in care sa se desfasoare experientele de invatare situatiile educationale care promoveaza o invatare semnificativa. si anume centrarea pe client. ce are la baza 5 ipoteze: procesul de invatare nu este unul direct.Aceste instrumente de invatare au menirea de a ajuta la eliminarea fricii. Rogers considera ca invatarea experientiala este incarcata de semnificatie deoarece consta in achizitionarea si aplicarea imediata a cunoasterii. dezvoltarea intuitiei si flerului.1 Prin urmare. acest tip de invatare fiind legat de nevoile si dorintele celui implicat. a autoacuzarii. vizualizare. sunt cele in care amenintarea self-ului este redusa la minim si este facilitate perceptia diferentiata a campului.- - - educatia timpurie in materie de arta. In contexte relevante. invatarea in somn. dezvoltatrea memoriei si jocurile intelectuale. invatarea dobandeste semnificatie pentru cineva in masura in care experientele respective sunt percepute ca avand o contributie la mentinerea si dezvoltarea structurii eu-lui.

pe acceptarea celuilalt sip e aprecierea lui. Este foarte importanta existenta unei deschideri permanente a persoanei spre nou si schimbare. Concluzie Este dificil a formula o concluzie legata de tema aleasa . iar pentru ca procesul de invatare sa fie unul eficient si sa-si atinga obiectivele propuse este necesar ca elevul sa se implice activ in invatare. cu schimbarea. sa aiba relevanta pentru ei. efectele asupra celui implicat sa fie vizibile in schimbari la nivelul intregii personalitati. spre crestere si dezvoltare. adica ce spune sa si faca. sa fie el insusi.Relatia trebuie sa se bazeze pe incredere. raspunzand astfel nevoilor. sa admita ca si el poate sa greseasca. Elevul se simte apreciat si atunci cand este inteles de catre profesor si nu doar evaluat sau judecat de acesta.In primul rand profesorul trebuie sa fie o persoana autentica. este accentual pus pe relatie. in functie de nevoile sale. au fost sintetizate 14 .activitatile de invatare sa fie proiectate astfel incat sa permita experimentarea si reflectia asupra experienteleor traite si sa fie inspirate din problematica vietii cotidiene a cursantului. de atitudini sau de comportamente ale persoanei.- Invatarea experientiala este echivalenta. cresterea si maturizarea persoanei. pe abilitatea de a dezvolta relatii interpersonale si pe natura acestora pentru stimularea si facilitarea invatarii. intelegerea empatica fiind un ingredient necesar in procesul educational.cu atat mai mult cu cat informatiile pe care le-am cumulat pentru a oferi o forma cat mai coerenta a subiectului avut in vedere. Sa aiba disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiente. deci. existand in acelasi timp o echilibrare intre componentele affective si cognitive ale invatarii initiative evenimentului de invatare sa apartina persoanei. sa se prezinte pe sine asa cum este. dorintelor si intereselor sale de cunoastere sau de schimbare persoana sa realizeze o evaluare a utilitatii si masurii in care invatarea respective a contribuit la satisfacerea nevoilor care au generat-o. Ea presupune ca: persoana sa se implice afectiv si cognitive in experienta de invatare.in ceea ce priveste baza de cunostiinte. sa-si respecte elevii. Un alt aspect esential in abordarea lui Rogers.

insa prin extindere. scoala se mai confrunta cu o provocare . Nu imi doresc sa ma indepartez prea mult de tema aleasa. Modificandu-se in acest fel datele acestei probleme nu putem spune oare ca si strategiile utilizate pentru aprofundarea specializarilor fiecaruia dintre noi au fost modificate? Modul in care este gandita dezvoltarea personala si sociala a elevilor in scoala tinanad cont de apartenenta culturala si de propria lor identitate nu este . Prin urmare . vreau sa amintesc cresterea competitiei ca effect cu impact direct al pietelor de munca. ma voi referi in speta la modul in care eu le percep a fi influentate. Nu intentionez sa fac un nou capitol. desigur pe fondul cresterii exigentelor beneficiarilor tot mai bine informati. si anume. Globalizarea( poate suna mai economic decat mi-as dori) este un factor major care in opinia mea influenteaza si a influentat campul educational avand tendinta de remodela evolutiile din educatie in special prin directiile sale legate de piata muncii. in concluzia mea privind strategiile de invatare. astfel incat pot face legatura intre aceasta notiune si strategiile care ne determina sa accedem intr-o ierarhie organizationala de orice tip ar fi ea. altfel spus o prelungire a pregatirii noastre educationale. aceea de a asigura accesul la educatie in conditiile in care instrumentele necesare acesteia presupun costuri mari.In acest studio sunt introdusi patru piloni ai invatarii: a invata sa stii/ sa cunosti a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii 15 . in vremurile de tranzitie permanenta prin care trecem. concept ce a capatat noi semnificatii prin implicarea UNESCO in redactarea Conventiei privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru toti. prin urmare de mediul extern. consider piata muncii a fi o extensie a sistemului de educatie scolar. Tinand cont de cresterea accesului de educatie in egala masura poate cu cresterea costurilor educatiei. de modul nostru actual de a privi realitatea si . de asemenea un aspect de neglijat in abordarea strategiilor de invatare.- deja pe parcursul acestei lucrari. Revenind la directiile de influenta a globalizarii.sinteza al lucrarii mele in aceastra concluzie insa intentionez sa subliniez inca o data tendinta catre o noua semnificatie a conceptului de invatare. efect ce a determinat modificarea cerintelor angajatorilor in sensul aprecierii inaltei calitati a munci .

Alaturi de cei patru piloni as mai putea aminti unul – a invata sa te transformi pe tine si sa schimbi societatea-.Si aici intevenim noi psihologii…. de rigiditatea canoanelor academice si a strategiilor directive ca fiind poate mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan…. 16 .Si avand ca motto aceasta directie consider invatarea dincolo de discipline.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->