Introducere

“Viata inseamna educatie si fiecare dintre noi este profesor si in acelasi timp elev perpetuu.”1 “Capacitatea de a invata, atat a omului cat si a animalului este una dintre cele mai remarcabile acte naturale, alaturi de reproducere si ereditate.”2 Oricare ar fi modalitatea de abordare a personalitatii umane(absolutist teologica sau darwinista) trasaturile generale ale psihicului uman au inregistrat modificari semnificative pe treptele evolutiei, aceleasi modificari devenind vizibile si in ceea ce priveste modul de invatare al fiecaruia dintre noi. Omul invata cunostinte, atitudini fata de oameni sau lucruri, modalitati de aplicare a cunostintelor si modalitati de rezolvare de probleme. Progresul in cunoasterea tipurilor de transformari prin care se produce evolutia fiintei vii in mediu, la toate nivelurile, a contribuit la precizarea semnificatiei notiunii de invatare.De la proces biologic la proces psihologic, notiunea de invatare continua sa fie abordata in contextul analizei adaptarii individului la mediu, cunoscut fiind faptul ca forta de adaptare a individului la mediu este uriasa. Devenind constient de capacitatea lui de a invata, reflectand asupra ei,cercetand-o, omul si-a asumat responsabilitatea de a interveni in mecanismele ei cele mai subtile, controland procesul invatarii in scopul optimizarii influentei ei asupra competentei sale generale nu doar de a raspunde unui mediu din ce in ce mai complex, ci si de a transforma mediul conform propriilor nevoi, din ce in ce mai complexe. Invatarea exprima modificarea cu un anumit grad de stabilitate in timp a comportamentului, indiferent de sensul acestei modificari ca urmare a confruntarii individului cu situatii pentru care nu are elaborate instrumente adecvate de a le face fata:” Probabil cea mai interesanta caracteristica a comportamentului uman este aceea ca poate fi modificat prin confruntarea cu noi situatii, ca prin generalizarea invatarii anterioare la noile situatii se pot dezvolta concepte si strategii de a le face fata atat situatiilor curente cat si celor care urmeaza sa apara.Acest caracter flexibil , adaptativ al comportamentului uman accentueaza importanta fundamentala a invatarii.3 Ca urmare a asimilarii si identificarii invatarii cu inteligenta, cunoasterea , gandirea sau rezolvarea de probleme, strategiile invatarii sunt
1 2

A.H.Maslow – Motivatie si personalitatea,Ed.Trei,pag.464 Woodwoth,Marquis 3 Ellis,1978

1

Dictionar de psiholgie. Psihologia invatarii. Pot fi invatate. in vederea atingerii unui scop. Precizarea motivatiei. recuperarea informatiilor stocate in memorie.167(vezi Doron/Parot. a atentiei si a altor mecanisme psihice a condus la descrierea strategiilor de invatare ca strategii de control si autoreglare. Strategiile nu pot fi observate in mod direct. a-si organiza sau integra noile cunostinte. Pot contribui direct sau indirect la invatare.Strategiile intervin in numeroase activitati cognitive: luarea deciziilor. pag.Strategia de invatare – definire Strategia desemneaza actiunile desfasurate de un subiect pentru coordonarea planificata a mijloacelor de care dispune(cunostinte.actiuni). ca manifestari ale activitatii si autonomiei unui sistem. stilul cognitiv si stilul de invatare. O strategie de invatare poate servi pentru a selectiona mai bine informatia. fie ca strategii mnezice. Pot lua diferite forme .Wenden(1987). si anume: Sunt actiuni sau tehnici specifice. modificate. operatii cognitive.descrise fie ca strategii cognitive. Editura Polirom. Sunt orientate catre o problema. dela identificarea ideilor principale 1 Dorina Salavastru. ceea ce se observa sunt tehnicile puse in functiune.749) 2 . putand explica astfel o parte a diferentelor individuale. ceea ce este deosebit de important pentru demersul pedagogic. 1. ajungandu-se la complexele conexiuni ale strategiilor de invatare cu deprinderile intelectuale si deprinderile de studiu. Pentru a intelege mai bine modul in care se definesc strategiile de invatare ne putem raporta la sase caracteristici definitorii pentru acestea precizate de A. pentru a stabili conexiuni intre diferitele elemente ale materiei sau pentru a face asociatii intre cunostintele noi si cele anterioare. a-si insusi. dar pot deveni si automatizate. pag. Pot fi utilizate constient. iar aceste tehnici implica utilizarea unor strategii. inteleg a selectiona .L.1 Strategiile de invatare sunt desemnate de multitudinea de comportamente care privesc modalitatile prin care cei care studiaza. rezolvarea de probleme. memorarea informatiilor.Conceptul de strategie permite interpretarea regularitatilor comportamentale observate. de adaptare sau de studiu. fie ca strategii ale gandirii. sin u trasaturi de personalitate sau de stil cognitive.

Psihologia invatarii. Ed. McKeachie. c) Strategiile de organizare constau in selectia informatiei si gruparea ei in functie de diverse 1 2 Dorina Salavastru. fie pe stapanirea strategiilor cognitive si a factorilor afectivi implicate in invatare. imagini mentale. Dansereau mentioneaza : concentrarea tehnicile de stabilire a unor atitudini propice invatarii metodele de a face fata diminuarii concentrarii monitorizarea si corectarea strategiei primare2 Weinstein si Mayer(1986) propun un model care clasifica strategiile invatarii in cinci categorii: a) strategiile de repetare sunt mijloacele utilizate de elevi numai atunci cand li se cere retinerea unor informatii factuale (date. Zimmerman(1986). Psihologia invatarii – Teorii si aplicatii educationale.1 2. Universitara. reguli).etc. Ed Polirom. D.intr-un text.223 3 .redactarea unui rezumat si pana la relaxarea dinaintea unui examen. utilizarea procedeelor mnemotehnice.strategiile de identificare Ca strategii de suport.Tipologia strategiilor de invatare Aceasta diversitate a strategiilor a condus catre diferite clasificari care se centreaza fie pe achizitia de cunostinte. b) Strategiile de elaborare constau in stabilirea legaturilor intre informatii cu scopul de a crea retele si se realizeaza prin analogii.Lin si Smith(1988).Strategiile primare sunt folosite pentru a opera direct asupra materialului.Pintrich. rezumate.pag.169 Valeria Negovan.Printre cele mai cunoscute tipologii ale strategiilor de invatare se numara si cele propuse de Dansereau(1985).Weinstein si Mayer (1986).Ca si strategii primare autorul numeste: . nume. Dansereau distinge intre doua clase de strategii ale invatarii si anume: strategiile primare si strategiile de support.strategiile de intelegere . iar strategiile de support pentru a opera asupra propriei interioritati( pentru amentine climatul psihologic intern necesar invatarii) facand strategiile primare sa castige in eficienta. pag.strategiile de retinere .

pe parcursul realizarii unei sarcini. d) Strategiile de control al comprehensiunii sunt de fapt strategii metacognitive care presupun ca. schematizarea pe baza relatiilor dintre idei.Psihologia Educatiei.Lin si Smith realizeaza un inventar al strategiilor invatarii si le clasifica in trei categorii: strategii cognitive . Zimmerman(1990) a introdus si strategiile de autoreglare constatand ca fara utilizarea acestora strategiile cognitive au un effect redus asupra performantei elevului.strategii de planificare care permit planificarea utilizarii strategiilor si tratamentul informatiilor .strategii de control necesare pentru intelegerea memoriei si integrarea cunostintelor anterioare .strategii de organizare care permit selectia informatiei si construirea de legaturi strategii metacognitive . McKeachie . sa verifice gradul de intelegere si sa se autoevalueze e) Strategiile afective pun accentual pe rolul elevului in crearea si controlul unui mediu de invatare adecvat1. Ed. sistematic si constant atunci cand 1 2 Dorina Salavastru.sustinerea celorlalti Pe langa aceste tipuri de strategii.organizarea mediului de studio .strategii de reglare care cresc performanta deoarece permit verificarea si corectarea 2 comportamentului strategii de gestiune a resurselor . Aceste strategii de autoreglare sunt strategii mentale pe care elevul le utilizeaza in mod constient.organizarea timpului . pag.173 Dorina Salavastru.Psihologia invatarii. Ed Polirom. 4 .Astfel de strategii sunt: realizarea unui cuprins al ideilor principale. Polirom.strategii de repetare care ajuta atentia si encodajul .Pintrich. reprezentarea grafica a materialului sub forma de sinteza sau schema. elevul sa gestioneze interactiunile dintre elementele situatiei de invatare . pe baza legaturilor .gestiunea efortului .categorii si structuri.strategii de elaborare care permit conservarea informatiilor in memoria de lunga durata.

propunerea unor provocari. perceptii sau reprezentari. autorecompensa la finalul lucrului. monitorizarea si reglarea.J. determinand astfel o invatare mai eficienta si motivanta. fiecare in parte un anumit gen de informatii. Universitara. alegerea unui loc de invatare sau alegerea resurselor materiale necesare desfasurarii acestui process. pag. precum fixarea scopurilor de atins. dar putem observa actiunile prin care ele se traduc reusind sa asigure responsabilizarea elevului in actul invatarii si dezvoltandu-i autonomia. pag 3-17 Valeria Negovan – Introducere in psohologia educatiei. continand . perceptie si reprezentarea obiectelor sau evenimentelor intalnite in mediu. codarea cunostintelor intr-un cod propriu. ele presupunand organizarea timpului de lucru. diferentierea.Self – regulated learning and academic achievement: an overview.1Aceste strategii nu sunt observabile in mod direct. sin u lasate pe seama unei invatari implicite. Mecanismele psihice in structura invatarii Natura procesului invatarii este descrisa in studiile de specialitate in legatura cu mai multe evenimente. Zimmerman. reactualizarea sau destocarea informatiei din memorie. Toate aceste strategii sustin procesul invatarii insa pentru a putea fi eficiente in fiecare caz in parte ele trebuiesc atent selectionate in functie de specificul fiecarei situatii si a fiecarui elev.isi asuma responsabilitatea invatarii. Receptia este finalizata in imagini mentale gestionate de fiecare individ in parte intr-un mod propriu ca si senzatii. ea fiind asigurata de receptia senzoriala. Scopul lor este ca elevii sa le activeze in situatiile scolare. aprehensiunea. 1 2 B. strategii de gestiune – cele care constau in asigurarea conditiilor optime pentru desfasurarea activitatii de invatare.26 5 .Faptele de natura psihica activate in invatare sunt : motivatia.2Receptarea si prelucrarea primara a informatiilor este prima conditie pentru invatare. 3.Zimmerman clasifica strategiile de autoreglare in trei categorii: strategii metacognitive – strategiile utilizate pentru reglarea activitatii de invatare. Ed. strategii motivationale – strategiile de autoreglare utilizate de elev pentru a creste sau mentine motivatia de realizare a unei activitati. stocarea sau retinerea informatiei in memoria de lunga sau scurta durata. si anume planificarea.

considerat parintele metacognitiei . 3.) cunostintele metacognitive Referindu-ne la cunostintele metacognitive am putea aprecia ca acestea cuprind cunostintele referitoare la persoane. la sarcini si la strategii.Psihologia educatiei. de trei tipuri: . 64 6 . de a-si evalua mijloacele si rezultatele. pag. Metacognitia este “capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva .1. Ed.universale – informatiile pe care le posedam asupra gandirii umane in general.Introducere in neurostiintele cognitive. cum ar fi metacognitia si stilul cognitive.intraindividuale – care include idei.Flavell. considera ca metacognitia acopera doua aspecte: a. sa stie ceea ce stie.Cunostintele referitoare la personae sunt de asemenea.Ea este un factor cheie al controlului pe care individual il poate exercita asupra gandirii sale. memorie si imaginatie.H. autoapreciere si auto perfectionare a propriei cognitii. si mai ales de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari. Delacour.2 F. In invatare sunt implicate si unele constructe psihice cu importante consecinte in plan educativ . Metacognitia se defineste ca fiind cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. in constientizarea ei. de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberate a unor strategii si reguli. Polirom.Imaginile mentale obtinute prin prelucrarea primara a informatiilor realizata de mecanismele senzoriale sunt procesate in continuare prin gandire .interindividuale – reprezentate de comparatiile pe care le facem intre indivizi . prin apelul la autocontrol. credinte pe care individual le are despre propria persoana .”1 Specialistii considera ca exista patru factori care intervin in acest gen de autocunoastere cognitive. Ed Polirom. si anume elevul trebuie sa stie cand stie. sa stie ceea ce are nevoie sa stie sis a sties a utilizeze strategiile de interventie. 35 Dorina Salavastru. 1 2 J. Metacognitia Metacognitia este un concept relative recent care atrage atentia asupra rolului subiectului in cunoastere. pag.

Ele sunt activitati de planificare . Utilizarea priceperilor cognitive in procesarea informatiilor este descrisa in analogie cu utilizarea unui calculator: individual decide de care procedura are nevoie in pasul urmator. despre raportul dintre procesele memoriei. De cele mai multe ori . se dezvolta mai tarziu si sunt cu atat mai complete cu cat cel care invata este mai in varsta. ceea ce arata importanta ei in realizarea invatarii nu doar a ceva anume ci a artei de a invata sa inveti. se reintoarce la meniu daca rezultatul nu este satisfacator sau daca are nevoie de oa lata procedura. pag. Polirom.2 3. pag.65 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei. de fapt.de control si de reglare aflate in stransa legatura cu sarcina de rezolvat si cu situatia.1 Prin urmare. cunostinte generale dar specifice.2.Aceste cunostinte pot fi despre tipul predominant de gandire. selecteaza procedura din mai multe alternative. cum sic and putem sa le utilizam.Cunostintele referitoare la sarcina privesc cunoasterea obiectivelor sarcinii. a gradului de dificultate. precum si factorii sau conditiile de indeplinire a sarcinii.Stilul cognitiv Stilul cognitiv este o notiune relative noua care s-a dezvoltat pe baza cercetarilor asupra modului in care oamenii percep si isi 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia Educatiei. a cerintelor acesteia.30 7 . Ed Universitara. activitatile metacognitive se desfasoara automatizat si nu sunt constientizate. metacognitia include cunostintele personale despre propriile resurse cognitive si despre compatibilitatea dintre acestea si situatia de invatare. Se stie ca aceste cunostinte sunt stabile in timp. Ed. cu privire la care trebuie sa stim unde.) gestiunea activitatii mintale( controlul pe care individual il exercita asupra propriei gandiri pe baza cunostintelor metacognitive). despre strategiile invatarii. Gestiunea activitatii mintale reprezinta aspectul procedural al metacognitiei si cuprinde activitatile pe care le desfasuram pentru a controla si monitoriza propria gandire. Prin cele doua componente ale sale(cunoasterea declarative si cunoasterea procedurala) metacognitia implica a sti ce sa faci si a sti cum sa faci. Cunostintele referitoare la strategii sunt. b. despre calitatile memoriei.monitorizeaza fectul alegerii.

din care isi trage obarsia invatarea. Structura activitatii de invatare cuprinde mai multe componente egale in importanta.instrumental. A invata informatia inseamna a o asimila si integra intre alte informatii relevante intr-o structura cognitive care astfel poate fi modificata.valoric si de autoreglaj temperamental – isi pune amprenta asupra conduitei si comportamentului celor implicate in comunicare si prin aceasta asupra dinamicii invatarii. Ed Polirom M. memorarea ei sau transformarea si invatarea acesteia.Ed.519-520 8 . Universitara. inteligenta si interesul fiind considerati cei mai importanti factori care o sustin vointa care debuteaza prin trecerea de la tendinta la dorinta si continua cu trecerea de la dorinta la aspiratie si apoi la vrere. de sustinere si potentare a invatarii: ”Forma primara de motivatie.1 Initial stilul cognitiv a fost definit ca o dimensiune ce cuprinde functionarea individuala manifestata din punct de vedere perceptual. atentia – este indispensabila oricaror niveluri si etape ale invatarii. bioenergetic.Introducere in psihologia educatiei.intelectual. al personalitatii si in domeniul social. acestea fiind: motivatia – se include ca factor declansator si de orientare. Ulterior (Letteri) stilul cognitive a fost definit ca o forma a controlului prin care individual se conduce active si constoent in fluxul informatiei. Decizia poate insemna rejectarea informatiei. aptitudinea – exprima atat experienta acumulata de individ in procesul activitatii cat si mostenirea lui genetica. care se manifesta prin intermediul comportamentului reflex-neconditionat de orientare2 investigare a ambiantei.organizeaza informatia despre lume si asupra modului in care raspund la stimuli receptati din mediu. de la receptia ei si pana la sistemul filtru care decide urmatorul pas in procesarea informatiei. este instinctual curiozitatii. pag. Golu – Fundamentele psihologiei. 1 2 Valeria Negovan.” afectivitatea – este un mecanism stimulator si reglator in stransa relatie cu motivatia. limbajul – este mediator pentru toate procesele cognitive si se afla in stransa relatie cu comunicarea personalitatea – este impplicata in invatare cu toate subsistemele sale fundamentale: de orientare.relational.

vointa si hotararea cu care se raporteaza individual la realitate inteligenta – asigura maximal eficienta invatarii. pag.Implementarea strategiilor de invatare in practica educationala 1 2 A. asigura adaptarea persoanei la situatii noi. ii limiteaza tendinta de evitarea dificultatilor. Pe linia teoriilor comparatiei sociale . tipuri si niveluri la care se realizeaza invatarea.35 9 .Pe linia teoriilor echilibrului stima de sine este definita ca o functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor resimtite.- caracterul – se afla in legatura cu dezvoltarea morala cu energia. corelarea. conduce la fixarea unor scopuri in viata. prin ele ajungandu-se la constiinta de sine. Increderea in fortele proprii sustine asumarea provocarilor de in diferitele situatii cu care se confrunta individual in viata. sub influenta unoe constelatii de factori si conditii diferite determinand o mare diversitate de forme .”2 Stima de sine si imaginea de sine influenteaza atat succesul scolar cat si succesul global al individului. Ceea ce crede individual despre el insusi in diferitele etape ale dezvoltarii sale este un factor determinant nu doar al reusitei scolare ci si al succesului in viata. integrarea informatiilor.Bandura – Self-efficacy Doron. deductia. pag.745 3 Valeria Negovan – Introducere in psihologia educatiei.3 4. factor deosebit de important in dezvoltarea personala. Aceasta este definita ca “trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie persoanei sale.1 Un alt construct psihic implicat in invatare este e stima de sine. anticiparea consecintelor. mentine implicarea profunda in activitate si asigura o rapida refacere a fortelor interne dupa situatii de esec. creativitatea – se regaseste in invatare sub toate aspectele ei cu toate caracteristicile produsului creat Un concept central pus din ce in ce mai frecvent in relatie cu invatarea este imaginea de sine. compararea variantelor si retinerea celor optime. Parot – Dictionar de psihologie. generalizarea. ea este definita ca rezultatul comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre el insusi si alti indivizi semnificativi pentru el. Aceste componente ale structurii psihologice ale invatarii se activeaza in grade diferite.

Simplul fapt de a-l determina pe elev sa reflecteze si sa-si puna intrebarea “ cum sa fac?” atunci cand are de rezolvat o sarcina poate conduce la o restructurare a cunostintelor si o reevaluare a posibilitatilor. sa se faca initierea in tehnica autochestionarii. Exista o multitudine de sugestii oferite educatorilor in scopul dezvoltarii proceselor metacognitive ale elevilor: elevul sa tina un jurnal al invatarii. sa se asigure un permanent feed-back. sa invete sa-si cunoasca propria gandire. se pune problema modului in care elevii pot ajunge sa stapaneasca aceste strategii. sa devina constienti de existenta strategiilor gandirii. pag.Avand in vedere importanta strategiilor de invatare pentru reusita scolara. Predarea strategiilor de invatare nu asigura in mod automat si utilizarea acesteia de catre elev. O serie de autori insista asupra faptului ca elevii trebuie ajutati sa-si insuseasca si sa-si constientizeze deprinderile metacognitive.pag. sa-si monitorizeze eficienta strategiilor si sa-si autoevalueze progresul. Exista autori care opteaza pentru o invatare implicita a strategiilor. De regula insa. Giasson propune ca profesorul sa parcurga cinci etape in predarea unei strategii: sa defineasca strategia sis a precizeze utilitatea ei sa asigure transparenta procesului sa interactioneze cu elevii sis a-I indrume spre achizitionarea strategiei sa favorizeze autonomia elevilor in utilizarea strategiei sa asigure aplicarea strategiilor. sa se poarte discutii despre activitatile metacognitive implicate in efectuarea sarcinii.Din acest motiv.s. ci si cresterea increderii in sine. J.66 10 . sa-si monitorizeze si sa-si controleze capacitatea de procesare a informatiilor. invatarea explicita a acestor strategii ii poate ajuta pe elvi sa utilizeze strategiile cele mai adecvate unui anume continut sau tip de sarcina. a motivatiei.176 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii. profesorul trebuie sa propuna elevilor situatii problema pentru a-i stimula sa faca apel in mod spontan la diferite strategii.1 Utilizarea strategiilor de invatare de catre elevi are ca efect nu numai facilitarea invatarii si imbunatatirea performantelor .2 1 2 Dorina Salavastru – Psihologia invatarii.a. Astfel.

subliniaza latura neintelectuala a invatarii: cea care are legatura cu emotiile. conceptie cunoscuta si ca educatie afectiva. Prin urmare. dar in acelasi timp sa fie constienti ca aceasta libertate de exprimare nu inseamna si imediata complianta a 1 Maslow – Motivatie si personalitate 11 . Pentru Maslow invatarea este relevanta intr-un anumit sens pentru toate trebuintele umane. strategiile de invatare in sistemul nostru educational. comportament si in relatia cu mediul.efortul individual se amplifica prin interactiunile din cadrul grupului).responsabilitatea individului pentru procesul sau de invatare si pentru dezvoltarea identitatii . .Am amintit pe parcursul acestei lucrari contributia deosebit de importanta a motivatiei in procesul invatarii si voi face in continuare un scurt rezumat a doua dintre teoriilor umaniste ale invatarii si anume cele explorate de Maslow si Rogers.profesorul ca agent de structurare a mediului educational deschis (adica profesorul ar trebui sa-I invite pe elevi sa aleaga ceea ce vor sa invete ori de cate ori este practic sa o faca si nu doar sa le spuna simplu ce sa faca).pasiunile. Intre temele de baza ale educatiei umaniste s-au numarat . are libertatea sa placa sau nu acel subiect. ci si reintegrarea holistica a individului. valorile si caracterul.1 Abordarea umanista a educatiei. Orientarea umanista spune ca elevul . Invatarea presupune nu numai simpla insusire a unor informatii si fapte. sentimente. aceasta abordare trateaza relatia dintre emotii si comportament punand accentul pe exprimarea libera a comportamentului uman. chiar si atunci cand este obligat sa invete un anume subiect .Aceasta exprimare trebuie sa fie aleasa si asumata de fiecare. Mi se pare locul potrivit a fi amintite avand in opinia mea legatura cu modul in care am putea implementa. Din punct de vedere umanist in procesul educativ –instructiv elevii trebuie incurajati sa-si spuna propria lor parere despre ceea ce ar dori sa invete.Folosirea grupurilor de egali in procesul de invatare(invatarea in echipa prin discutii conduse de elevi. El considera ca educatia este un proces care dureaza toata viata si nu se limiteaza doar la sala de clasa.sustinerea si recunoasterea nevoii de dragoste si sentimentului valorii proprii . care produce permanent schimbari in imaginea de sine. sentimentele . ca viitori psihologi/ consilieri scolari.

manifesta pattern-uri complexe de sentimente.expunerea rezultatelor activitatii. fricile. Acestea se refera la : trebuintele fiziologice – pranz.` - - - profesorului. consiliere Pentru dezvoltarea stimei de sine si a actualizarii sinelui . motivele. ganduri si comportamente interrelationate. Pregatirea reprezinta in ierarhia lui Maslow un factor cu importanta majora . muzicala. ce sa alegem si ce sa respingem. notarea insotita de explicatii. Capacitatea de revelatie intuitiva si constiinta kinestezica sunt pretuite ca exprimari ale unei caracteristici fundamentale ale naturii umane. logicmatematica. un potential pe care il au toti oamenii la nastere.. interesele elevului.spatiala.Prin urmare. imbracaminte . combinate intr-un mod particular.Motivatie si personalitate 12 . situatia familiala si cum toate acestea isi aduc contributia la performanta scolara a acestuia. semnalarea absentelor trebuinte de dragoste si apartenenta – activitati cu clasa.Educatia afectiva subliniaza ca nici o strategie nu trebuie aplicata inainte ca profesorul sau elevul sa fie pregatiti. Indivizii pot avea diferite tipuri de inteligenta : lingvistica.Astfel. profesorul ar trebui sa fie preocupat sa cunoasca sperantele. transport trebuinte de securitate – exersarea evacuarii in caz de incendiu.kinetica sau interpersonala. Maslow observa ca exista mai multe moduri de a rezolva o problema si de a implini potentialul uman. Maslow considera ca educatia ar trebui sa presupauna invatarea unor lucruri legate de dezvoltarea personala.oamenii sunt personalitati complexe. catre ce trebuie sa evoluam. sugerand totodata ca 1 Maslow. grupuri de prieteni. adica trebuintele elevilor legate de mediul optim de invatare sunt clarificate si momentul este oportun. Conceptele privitoare la trebuintele si gradul de pregatire individual se refera la : conceptia despre sine revelatia intuitiva privitoare la sine intelegere de sine actualizare a sinelui 1 In perspectiva umanista . profesorul mai degraba faciliteaza invatarea decat sa o cauzeze. premii stimulative. alerte privind abuzul.

Aceste instrumente de invatare au menirea de a ajuta la eliminarea fricii.1 Prin urmare. Rogers aplicand conceptele in crearea unui nou mod de abordare. invatarea in somn. ce are la baza 5 ipoteze: procesul de invatare nu este unul direct. dezvoltatrea memoriei si jocurile intelectuale. dezvoltarea intuitiei si flerului. securizant. Teoriile lui Maslow despre potentialul uman pot fi puse in legatura si cu crearea unor tehnici de invatare. Implicatiile acestei abordari in practica scolara. printre ele numaranduse si tehnicile de relaxare. a autoacuzarii. si anume centrarea pe client. Rogers si Maslow s-au influentat reciproc in plan teoretic. acele experiente care determina o schimbare in organizarea eu-lui tind sa fie rezistente la negare sau distorsiuni ale simbolizarilor structura si organizarea eu-lui par a deveni mai rigide atunci cand climatul este unul amenintator pentru persoana ceea ce conduce la necesitatea unui climat pozitiv. Rogers considera ca invatarea experientiala este incarcata de semnificatie deoarece consta in achizitionarea si aplicarea imediata a cunoasterii. vizualizare. iar rolul de facilitator al invatarii ii revine profesorului prin asigurarea unui climat favorabil. a imaginii de sine limitate si a ideilor negative privind capacitatile limitate ale persoanei. afirmatiile positive.- - - educatia timpurie in materie de arta. prin clarificarea scopurilor si prin impartasirea ideilor si sentimentelor cu cei implicate in process. cele invatate dobandesc semnificatie doar prin utilizarea lor. invatarea dobandeste semnificatie pentru cineva in masura in care experientele respective sunt percepute ca avand o contributie la mentinerea si dezvoltarea structurii eu-lui. prin introducerea termenului de invatare centrata pe elev.au determinat aparitia unei noi modalitati de educatie. ci este facilitate. in care sa se desfasoare experientele de invatare situatiile educationale care promoveaza o invatare semnificativa. prin organizarea si punerea la dispozitie a resurselor necesare. muzica si dans este esentiala pentru formarea identitatii psihice si biologice. 1 Maslow – Motivatie si personalitate 13 . sunt cele in care amenintarea self-ului este redusa la minim si este facilitate perceptia diferentiata a campului. acest tip de invatare fiind legat de nevoile si dorintele celui implicat. hipnoza. constientizare senzoriala. In contexte relevante.

iar pentru ca procesul de invatare sa fie unul eficient si sa-si atinga obiectivele propuse este necesar ca elevul sa se implice activ in invatare. cresterea si maturizarea persoanei.In primul rand profesorul trebuie sa fie o persoana autentica. Sa aiba disponibilitatea de a vorbi despre propriile experiente. deci. sa admita ca si el poate sa greseasca. raspunzand astfel nevoilor.Relatia trebuie sa se bazeze pe incredere.in ceea ce priveste baza de cunostiinte.- Invatarea experientiala este echivalenta. intelegerea empatica fiind un ingredient necesar in procesul educational. Este foarte importanta existenta unei deschideri permanente a persoanei spre nou si schimbare. Elevul se simte apreciat si atunci cand este inteles de catre profesor si nu doar evaluat sau judecat de acesta.activitatile de invatare sa fie proiectate astfel incat sa permita experimentarea si reflectia asupra experienteleor traite si sa fie inspirate din problematica vietii cotidiene a cursantului. sa fie el insusi. este accentual pus pe relatie. au fost sintetizate 14 . sa aiba relevanta pentru ei. dorintelor si intereselor sale de cunoastere sau de schimbare persoana sa realizeze o evaluare a utilitatii si masurii in care invatarea respective a contribuit la satisfacerea nevoilor care au generat-o. efectele asupra celui implicat sa fie vizibile in schimbari la nivelul intregii personalitati. de atitudini sau de comportamente ale persoanei. pe acceptarea celuilalt sip e aprecierea lui. Un alt aspect esential in abordarea lui Rogers.cu atat mai mult cu cat informatiile pe care le-am cumulat pentru a oferi o forma cat mai coerenta a subiectului avut in vedere. cu schimbarea. existand in acelasi timp o echilibrare intre componentele affective si cognitive ale invatarii initiative evenimentului de invatare sa apartina persoanei. pe abilitatea de a dezvolta relatii interpersonale si pe natura acestora pentru stimularea si facilitarea invatarii. Concluzie Este dificil a formula o concluzie legata de tema aleasa . Ea presupune ca: persoana sa se implice afectiv si cognitive in experienta de invatare. adica ce spune sa si faca. sa se prezinte pe sine asa cum este. sa-si respecte elevii. spre crestere si dezvoltare. in functie de nevoile sale.

astfel incat pot face legatura intre aceasta notiune si strategiile care ne determina sa accedem intr-o ierarhie organizationala de orice tip ar fi ea. de asemenea un aspect de neglijat in abordarea strategiilor de invatare. si anume. desigur pe fondul cresterii exigentelor beneficiarilor tot mai bine informati. efect ce a determinat modificarea cerintelor angajatorilor in sensul aprecierii inaltei calitati a munci . in vremurile de tranzitie permanenta prin care trecem. de modul nostru actual de a privi realitatea si . scoala se mai confrunta cu o provocare . ma voi referi in speta la modul in care eu le percep a fi influentate. Nu intentionez sa fac un nou capitol. Prin urmare . prin urmare de mediul extern. aceea de a asigura accesul la educatie in conditiile in care instrumentele necesare acesteia presupun costuri mari. Revenind la directiile de influenta a globalizarii. altfel spus o prelungire a pregatirii noastre educationale. Globalizarea( poate suna mai economic decat mi-as dori) este un factor major care in opinia mea influenteaza si a influentat campul educational avand tendinta de remodela evolutiile din educatie in special prin directiile sale legate de piata muncii.sinteza al lucrarii mele in aceastra concluzie insa intentionez sa subliniez inca o data tendinta catre o noua semnificatie a conceptului de invatare. Modificandu-se in acest fel datele acestei probleme nu putem spune oare ca si strategiile utilizate pentru aprofundarea specializarilor fiecaruia dintre noi au fost modificate? Modul in care este gandita dezvoltarea personala si sociala a elevilor in scoala tinanad cont de apartenenta culturala si de propria lor identitate nu este .- deja pe parcursul acestei lucrari. consider piata muncii a fi o extensie a sistemului de educatie scolar. concept ce a capatat noi semnificatii prin implicarea UNESCO in redactarea Conventiei privind Drepturile Copilului si Declaratia privind Educatia pentru toti. vreau sa amintesc cresterea competitiei ca effect cu impact direct al pietelor de munca. in concluzia mea privind strategiile de invatare. insa prin extindere. Tinand cont de cresterea accesului de educatie in egala masura poate cu cresterea costurilor educatiei. Nu imi doresc sa ma indepartez prea mult de tema aleasa.In acest studio sunt introdusi patru piloni ai invatarii: a invata sa stii/ sa cunosti a invata sa faci a invata sa muncesti impreuna cu ceilalti a invata sa fii 15 .

Si aici intevenim noi psihologii…. 16 .Si avand ca motto aceasta directie consider invatarea dincolo de discipline.Alaturi de cei patru piloni as mai putea aminti unul – a invata sa te transformi pe tine si sa schimbi societatea-. de rigiditatea canoanelor academice si a strategiilor directive ca fiind poate mai profitabila din perspectiva nevoilor omului contemporan….

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful