Sunteți pe pagina 1din 3

Nume: Voicu Alexandra Gabriela

Facultatea de Agricultură
Specializare:Biologie
Grupa:1101

ESEU

Studiul realizează o discuţie asupra conceptelor de stil cognitiv, stil de predare şi


metacogniţie şi evidenţiază relaţiile dintre acestea. Stilul de predare apare ca un
proces ce pune în joc mai multe elemente care compun situaţia de învăţare,
elemente referitoare atât la persoană cât şi la sarcină. Stilul de predare este în
strânsă legătură cu concepţia despre sine a elevului, cu cunoştinţele şi strategiile
metacognitive care permit monitorizarea şi reglarea activităţii de învăţare.
Studiul evidenţiază importanţa cunoaşterii stilului de predare atât de către elev,
cât şi de către profesor. De asemenea, stilul de predare face parte din conţinutul
formării profesionale a profesorilor. Profesorul poate concepe demersuri de
predare care să ţină seama de stilurile de învăţare ale elevilor. Stilul de predare
reuneşte particularităţile individuale ale profesorului, ,,modalitatea sa proprie de
lucru cu elevii”, ,,stilul său original de instruire a elevilor”.Stilul cadrului didactic
se concretizează prin alegerile potrivite cu situaţiile de instruire, în alegerea
metodelor şi formelor de lucru pedagogic prin care el realizează un randament
/performanţă pedagogică superioară.
Stilul meu de predare este cel democratic. Adică, profesorul încurajează
implicarea activă a elevilor în procesul învăţării, iniţiativa, potenţialul lor creativ;
valorizează experienţa cognitivă a elevilor, cooperează şi conlucrează cu elevii în
organizarea situaţiei de învăţare; prezintă criteriile comune de apreciere, de
întărire pozitivă/negativă pe care le respectă împreună cu elevii; se comportă ca
un membru al grupului.
"Mă străduiesc să învăț bine!"
Este promisiunea fiecărui copil făcută siesi sau părinților. De cele mai multe ori
însă, acestia se izbesc de un zid care trebuie străpuns pentru a păși pe tarâmul
performantei, al depasiri si autodepășirii. Ca dascali putem identifica si defini
problema cu care elevii nostri se confruntă: ei trebuie invatati cum sa invete in
mod inteligent, eficient si creativ, nu mecanic,ineficient si reproductiv.
Metodele pot fi:
1. Imagini mentale ale textului: încercarea de a forma imagini
mentale ale textului în timp ce citești sau asculți.
2. Rezumat: scrierea unui rezumat a ceea ce ai învățat
3. Evidențierea și sublinierea: evidențierea vizuală a unor
porțiuni importante de text care trebuie învățate în timpul citirii
4. Testarea practicii: efectuarea testelor practice etc.
Locul atentiei în activitatea cognitivã umanã.
Ce este atenția?
Printre fenomenele mentale, atentia ocupă un loc aparte: nu este un proces
mental independent si nu se aplică trăsăturilor de personalitate. Totodatã, atentia
este întotdeauna inclusă în activitatile practice si procesele cognitive, prin aceasta
se exprima interesele si orientarea individului. In practica pedagogică, profesorii
si educatorii, cunoscând legile care guverneaza aparitia unui focar de
excitabilitate optima, pot organiza conditii favorabile formării acestuia.
Acumulând experiența în lucrul cu copiii, profesorul trebuie să învete prin
expresile faciale si postură să determine începutul distragerii atentiei si sa-l
dirijeze, fara a se astepta ca elevul sa fie complet deconectat de la lectie.
Ce sunt funcțiile executive?
Funcția executivă este un set de procesele mentale care ne ajută să
conectăm experiența anterioară
de o acțiune din prezent.
Profesorii folosesc aceste funcții pentru a efectua activități, cum ar fi planificarea,
organizarea, strategizarea, acordarea atenției, amintirea detaliilor și gestionarea
timpului și a spațiului
Acestea pot fi:
1.Memoria de lucru este capacitatea de a păstra informațiile în minte și de a
lucra cu acestea. Adică informații care nu mai sunt perceptibile. Există două tipuri
de memorie de lucru - spațială verbală și vizuală.
2.Controlul inhibitor este capacitatea de a controla impulsurile. Aceste
impulsuri includ acțiuni - capacitatea de a rezista tentației, controlul
comportamentului și rezistența la reacția spontană la stimuli. Capacitatea de a
suprima gândurile nedorite, de a ignora distragerea atenției și de a alege pe ce să
se concentreze sunt, de asemenea, funcții de control inhibitor. Copiii cu un control
inhibitor mai eficient sunt mai predispuși să se abțină de la comportamente
riscante în adolescență - cum ar fi consumul de droguri sau fumatul - și sunt mai
predispuși să aibă o sănătate fizică generală mai bună la maturitate. Acest lucru
se datorează faptului că același control intern care ține un copil pe scaunul său
atunci când este entuziasmat sau îi permite să rămână cu o sarcină dificilă îl va
ajuta să nege satisfacția imediată a comportamentelor riscante în adolescență și,
la vârsta adultă, va ajuta la îmbunătățirea sănătății față de alegerile alimentare
gustoase și convenabile.
3. Flexibilitate cognitivă
Flexibilitatea cognitivă este capacitatea de a schimba sarcinile, de a se adapta
cerințelor modificate, de prioritățile schimbate și de perspectivele schimbate. În
clasă, flexibilitatea cognitivă permite unui elev să curețe creioanele înainte de a
termina un desen sau a se alinia pentru un exercițiu de incendiu fără niciun
avertisment anterior. De asemenea, îi ajută pe elevi să își autoevalueze progresul,
să rezolve probleme și să schimbe planurile, dacă este necesar.

S-ar putea să vă placă și