PSIHOLOGIA

EDUCAȚIEI
Lect. univ. dr. Vladimir Enăchescu
Profesorii, Predarea si Psihologia educatiei

Profesorii eficienti?
Predare eficienta?
Rolul Psihologiei Educatiei

2
Diferente intre profesori?

Suntem cu totii egali in faptul ca

suntem diferiti! Aceasta realitate
evidenta a existentei umane se
reflecta si in conduita noastra
profesionala. Astfel, putem intelege
faptul ca profesorii pot fi diferiti
tocmai prin stilul didactic pe care il
abordeaza.

3
 Stiluri de predare – tipologii de profesori

❑ 1. Stilul de comanda sau directiv: bazat pe autoritatea profesorului care

comanda succesiunea activitatilor sau activitatile sunt impuse, in totalitate, prin
intermediul programarii (a programelor-nucleu).
❑ 2. Stilul practic –bazat pe o explicatie precisa, apoi pe o executie prin imitatie din
partea subiectului. 
❑ 3. Stilul de reciprocitate – bazat pe evaluarea reciproca, dupa criterii
pregatite de profesor (ca in cazul activitatii in echipa, a invatarii in perechi).

4
 Stiluri de predare – tipologii de profesori

❑ 4. Stilul de autocontrol - cu accent pe autonomia subiectului si

capacitatile sale de autoevaluare.
❑ 5. Stilul de incluziune - de includere a elevului in indeplinirea unor sarcini
de niveluri diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se poate implica.
❑ 6. Stilul centrat pe descoperirea dirijata.
❑ 7. Stilul centrat pe descoperirea convergenta - menit sa conduca la
descoperirea solutiei unei probleme, la formularea unei concluzii prin
rationament si gandire critica.

5
Stiluri de predare – tipologii de profesori

❑ 8. Stilul centrat pe activitate divergenta - ce conduce gandirea

pe traiectorii necunoscute, neobisnuite, spre solutii inedite, spre
creativitate.
❑ 9. Stilul bazat pe proiectarea programului individual (personal).
❑ 10. Stilul initiat de cel care invata - acesta avand posibilitatea sa
initieze experiente proprii, sa le proiecteze, sa le exceute si sa le
evalueze.

6
 Tipologii de profesori – profesorul ideal

Profesorul autoritar, se caracterizează prin

selectarea şi promovarea tehnicilor, a procedeelor
de învăţare, a modalităţilor de lucru, a etapelor
activităţii dirijată efectiv de către profesor. El
structurează timpul, nu încurajează iniţiativele,
sancţionează atitudinile şi rezultatele instruirii
elevilor, menţine o anumită distanţă faţă de grup.

7
Tipologii de profesori – profesorul ideal

Stilul democratic încurajează implicarea activă a

elevilor în procesul învăţării, iniţiativa, potenţialul
lor creativ; valorizează experienţa cognitivă a
elevilor, cooperează şi conlucrează cu elevii în
organizarea situaţiei de învăţare; prezintă criteriile
comune de apreciere, de întărire pozitivă/negativă
pe care le respectă împreună cu elevii; se comportă
ca un membru al grupului.

8
 Tipologii de profesori – profesorul ideal

Stilul ,,laissez-faire”: relevă rolul pasiv al educatorului,

indiferenţa, minimalizarea fenomenelor semnificative în
procesul instruirii; acceptă deciziile elevilor, comune ori
individuale; nu face evaluări la adresa comportamentelor
elevilor, manifestă un nivel scăzut al aspiraţiilor şi exigenţelor
pedagogice ale predării; lasă demersul didactic să meargă de
la sine; favorizează obţinerea de rezultate slabe ale elevilor la
învăţătură şi manifestarea conduitelor deviante.

9
Influenta tipologiei profesorului

Asupra procesului educational;

Asupra atitudinii fata de
disciplina predate;
Asupra dezvoltarii personalitatii
elevilor.

10
Explicaţi semnificaţii psihice
posibile ale fiecărei manifestări
comportamentale:
- elevul pleacă capul şi tace la
întrebarea profesorului
- elevul priveşte profesorul drept în
faţă şi tace la întrebarea acestuia.

11
 În clasele tradiţionale, elevii răspund la întrebări; de obicei, nu ei sunt cei care adresează
întrebări. Ani de-a rândul, profesorii au pus întrebări la care elevii ştiu deja răspunsul.
Perplexitatea autentică, care se află la originea oricărei învăţări, rareori este admisă.

J. T. Dillon (1988), profesor în domeniul ştiinţelor educaţiei, oferă câteva

sfaturi pentru a încuraja întrebările elevilor:

* Prevedeţi spaţiu în activitatea de predare pentru întrebările elevilor

şi aşteptaţi reacţiile din partea lor:
- cerându-le periodic elevilor pe parcursul unei unităţi de învăţare
să îşi noteze întrebările pe care le au despre subiectul studiat
- bazând expunerea, discuţia sau examenele pe întrebările
elevilor
- invitându-i pe elevi să adreseze întrebări, pe parcursul
discuţiilor
- învăţându-i pe elevi să pună întrebări legate de text sau de alte
materiale didactice.
* Apreciaţi adresarea de întrebări de către elevi.
12
13
EXERCITIU:

Realizati o harta
conceptuala care
sa descrie un
model eficient de
predare.

14
EXISTA PERFECTIUNE???

ASE
BUCURESTI

15
16
Cineva a definit prelegerea ca fiind procesul prin care
informaţia trece din notiţele profesorului în cele ale
elevului, fără a fi rămas în capul nici unuia!

Din punct de vedere pedagogic, învăţarea bazată doar

pe transmiterea de cunoştinţe tinde să înăbuşe
creativitatea şi iniţiativa din partea elevului. Lasă puţin
loc diferenţelor individuale, iar cel mai adesea întrebările
elevilor rămân fără răspuns.

17
Ca in orice activitate
predarea se poate masura
si din perspectiva
rezultatelor obtinute, a
performantei elevilor la
diverse evaluari. Predarea
ideala presupune si
atingerea celor mai inalte
achizitii informationale si
comportamentale, observate
prin autonomia elevilor si
prin rezultatele pe care
acestia le inregistreaza.

18
In educatie, ca si in orice alt domeniu
nu exista perfectiune ci doar dorinta
tuturor de a face un act educational
perfect.

Si totusi….

19
20
!!!
Specialistii in Psihologia educației par sa
aibe din ce în ce mai multe probleme in a
explica profesorilor ce au de facut și de ce
ar trebui să le pese profesorilor in
activitatea lor de zi cu zi.

21
 Elevul A.C. formulează o întrebare îndrăzneaţă la ora de
dirigenţie. Reacţionaţi pozitiv, răspundeţi firesc la întrebarea
respectivă. Elevul va formula observabil mai frecvent
asemenea întrebări?
a) da;
b) nu.

22
Ce este Psihologia Educatiei?

- este o consecinta a dezvoltarii

sistemului educational si a
Psihologiei.

PSIHOLOGIA EDUCATIEI
raspunde la intrebarea „Cum învaţă
 elevii?”

23
PSIHOLOGIA
EDUCATIEI?
Obiectivul central al Psihologiei educației: Creșterea gradului de conștientizare
a profesorilor cu privire la resursele native ale indivizilor si la diversitatea
metodelor de lucru, pentru a încuraja profesorii să-i învețe pe toți elevii să
înceapă să dezvolte strategii pentru succesul educational al elevilor lor.
 Psihologia educaţiei este latura aplicată a
psihologiei care accelerează condiţiile şi legile
de dezvoltare şi de manifestare a fenomenelor
psihice în contextul instructiv-educativ din
şcolile de toate gradele (Creţu Tinca, 2004)
Aparitia primelor Dezvoltarea gandirii
publicatii si cunoasterii

Dezvoltarea Psihologie
sistemului
educational

Psihologia
educatiei
Relevanța socială a psihologiei educaționale
- are legătură cu viața de zi cu zi
- psihologia educației este omniprezentă!
Se raportează la alte științe sociale, cum ar fi antropologia și sociologia
- antropologia ne-a oferit metode (de exemplu, etnografie) și teorii (de exemplu,
participarea legitimă la periferice).
- sociologia ne-a oferit metode (sociograme, tehnici statistice) și teorii (de exemplu,
despre viața socială a școlilor)
Psihologia educației este complexă
- caută să înțeleagă profesorii de succes și elevii de succes
- gândiți-vă la profesorul care v-a inspirat cel mai mult ... Ce l-a motivat pe el sau ea?
 Dezvoltare

Psihologie Invatare

Psihologia educatiei Motivatie

Studiaza Urmareste Educatia

Predare pe tot parcursul
vietii
Necesita
Cunoasterea Conditiilor
pentru
Caracteristilor invatare
elevilor
Strategii generale privind
predarea
 În literatura psihologică  domeniul de studiu acoperit de psihologia
educaţiei poate fi întâlnit sub diferite denumiri: psihologie şcolară psihologia
educaţiei, psihologia educaţională, psihopedagogie, psihologie pedagogică.
Indiferent de denumire, toate aceste discipline acoperă acelaşi câmp de
studiu.
Dezvoltarea Psihologiei
Educației
Psihologa educaţiei a avut o dezvoltare istorică bogată
şi spectaculoasă. Începuturileacesteia ca disciplină sunt legate
de fundamentarea psihologiei ca ştiinţă de sine
stătătoare.Încă de la sfârşitul sec. al XIX-lea, psihologii au
fost interesaţi să studieze procesele şcolare şi actorii implicaţi
în actul educaţional, să ofere soluţii şi metode pentru a
optimiza actul de predare/învăare. De aceea, această
disciplină s-a dezvoltat în timp ca o aplicare a psihologiei
generale asupra câmpului educational.
Dezvoltarea Psihologiei
Educatiei
În anul 1903 Edward L. Thorndike a
publicat prima ediţie a lucrării Psihologia
educatională în care amintea despre
specialistul pregătit în domeniul psihologiei
educaţionale ca fiind cel care reuşeşte
să medieze între ştiinţa psihologiei şi arta
educaţiei.
 Rolul Psihologiei Educatiei
Psihologia educaţiei este o disciplină distinctă, ea
beneficiază de propriile teorii, de propriile metode şi tehnici
de cercetare şi se îndreaptă spre probleme specifice care se
referă înţelegerea şi îmbunătăţirea educaţiei (Wittrock, 1992).
Atât în trecut cât şi în zilele noastre specialiştii din acest
domeniu studiază aspectele legate de învăţare în relaţie cu
predarea şi, în acelaşi timp, caută modalităţi adecvate pentru
îmbunătăţirea practicilor educaţionale.
Oedip Rege
33
În concluzie….

Astăzi am discutat despre…

34
Săptămâna viitoare vom discuta
despre….
Noțiuni fundamentale privind educația.
Dezvoltarea cognitivă și Limbajul.
Teorii ale dezvoltării ale lui Jean
Piaget și Leon Vigotsky. Implicațiile
acestor teorii în lucrul cu elevii.
Dezvoltarea limbajului

35
Vă mulțumesc pentru
atenție!

36