CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ FUNDENI –BUCUREŞTI

LUCRARE GRADUL DIDACTIC I

MAISTRU INSTRUCTOR CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

TEMA : METODICA PREDĂRII TEMEI

“ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ULCER
GASTRO-DUODENAL”

COORDONATOR :
PROFESOR DOCTOR
CRIN MARCEAN
REALIZATOR:
POPESCU EFTIMIE AURA ISABEL
Argumentatia lucrarii
 Cunoasterea si aplicarea consecventa a metodelor moderne de predare,
centrate pe elev reprezinta o cerinta si o provocare pentru orice cadru
didactic care-si respecta profesiunea si care doreste ca “ din mainile lui”
sa iasa oameni adevarati , profesionisti in domeniul lor de pregatire.

 Intrucat elevii carora ne adresam sunt adulti, pentru ca multi dintre ei s-

au inscris la scoala in scopul reconversiei profesionale dar si pentru ca
cei mai tineri, veniti direct de pe bancile liceului nu constientizeaza
totdeauna ce inseamna profesia de asistent medical, noi profesorii si
maistrii instructori trebuie sa gasim solutii moderne de predare a
notiunilor teoretice si a deprinderilor practice pentru a putea sa le trezim
interesul si pentru a reusi sa-i ajutam sa-si insuseasca cat mai eficient
competentele necesare profesiei.

 Se impune deci folosirea invatarii centrate pe elev cu aplicarea metodelor

moderne de predare – invatare – evaluare si schimbarea rolului
profesorului care trebuie sa devina un mentor facilitator al invatarii.
 Structura lucrarii

 Partea teoretica cuprinde

capitolul 1 ‘’Notiunile de specialitate despre ulcerul gastro-
duodenal”
capitolul 2 “Aspecte psiho-pedagogice şi metodologice în
învăţământul postliceal “

 Partea aplicativa - Studiu de cercetare experimentala

de tip ameliorativ ce include pe langa etapele si
rezultatele cercetarii si detalierea metodelor si strategiilor
didactice utilizate pentru formarea competentelor
profesionale aferente temei.
Principiile care stau la baza învăţării
eficiente centrate pe elev

 Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care

învaţă şi nu pe profesor
 Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare
al elevilor pe care îi are în grijă.
 Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu
are loc în sala de clasă şi nici când cadrul didactic este de faţă.
 Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar
profesorului – ea trebuie împărtăşită şi elevilor.
 Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a
elevilor în planificarea şi administrarea propriului lor proces de
învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor de învăţare
atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.
 Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte
diferite.
Exemple de învăţare centrată pe elev

 Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau

activităţi care să îi implice
 Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta
despre preocupările lor individuale cu privire la învăţare şi pot
cere îndrumări.
 Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă
elevilor ocazia de a dobândi aptitudini fundamentale
transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă.
 Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite
situaţii din viaţa reală, cum ar fi studiile de caz şi simulările.
 Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie
abordate stilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual,
auditiv, practic / kinetic)
 Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită
participarea activă a elevilor la învăţare.
 Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe
marginea celor învăţate, a modului cum au învăţat şi de a evalua
succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazul lor
Stilurile de învatare- se refera la modul particular în
care o persoana, pe de o parte percepe informatia, iar, pe de
alta parte, prelucreaza informatia.

CLASIFICARI

 La nivelul palierului perceptiv, stilurile de învatare se clasifica în functie de

analizatorul utilizat cu preponderenta. Fleming si Mills (1992) identifica patru
stiluri de învatare: vizual, auditiv, citit-scris si kinestezic.

 Pe palierul procesarii informatiei, David Kolb (1984) identifica patru moduri

de învatare: prin experienta concreta, prin observare reflexiva, prin
conceptualizare abstracta si prin experimentare activa.

 Honey si Mumford (1986) au elaborat patru stiluri individuale de învatare, pe

baza ideii ca fiecare persoana percepe, proceseaza si reprezinta informatia
într-un mod diferit. Achizitiile se produc la un nivel calitativ superior atunci când
experientele de învatare angreneaza stilul preferat al unei persoane.Cele patru
stiluri sunt: teoreticienii, pragmaticii, activistii si reflexivii.
Beneficiile identificării şi dezvoltării stilurilor de
învăţare pentru elevi….

 dezvoltarea autocunoaşterii
 relevarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale învăţării
 eliminarea obstacolelor învăţării
 îmbunătăţirea stimei de sine
 prevenirea neînţelegerilor dintre copii-profesori şi părinţi
 evidenţierea abilităţilor de învăţare
 optimizarea învăţării prin adoptarea unui mod personal
 obţinerea de note mai bune la şcoală
 dezvoltarea unor relaţii pozitive cu cei din jur
 scăderea problemelor de comportament
Pentru profesori....

 se constată mai puţin stres – zi de zi, în situaţiile din clasă şi din

afara clasei
 se obţin rezultate mai bune şi există satisfacţie profesională
 creşte spiritul de echipă
 se dezvoltă relaţia interpersonală dintre profesor-elev şi
comunicarea profesorilor cu elevii şi părinţii
 se clarifică nevoile de învăţare individuale ale elevilor
 are succes învăţarea prin cooperare, lucrul pe grupe
 se evidenţiază în mod real nevoile elevilor etichetaţi „slabi” şi
ale şi ale elevilor „talentaţi”
 se conştientizează cauzele eşecului în învăţare
 se stabilesc strategii de optimizare a învăţării
Diferente în ceea ce priveşte stilulurile
de predare la adulţi şi la preadulţi.

 La adulti se pierde mai puţin timp pentru

stabilirea disciplinei; structura activităţilor de
instruire este mai flexibilă
 profesorii variază mai frecvent tehnicile de
predare
 conţinutul şi structura materiei de studiu se
ajustează în funcţie de feedback-ul educabililor;
 adulţilor li se dau mai puţine directive
 li se oferă un suport emoţional relativ mai mic.
 “DESIGN-UL” INSTRUIRII ADULŢILOR
trebuie să ţină cont de următoarele:

 adulţii au nevoie să ştie de ce trebuie să înveţe un anumit lucru;

 adulţii învaţă mai bine experimentînd;
 adulţii abordează învăţarea ca un proces de rezolvare a
problemelor;
 adulţii învaţă cel mai productiv atunci cînd subiectul constituie
pentru ei o valoare cu aplicabilitate imediată sau se referă la
profesia sau la viaţa lor personală.
 instrucţiunile pentru adulţi trebuie să se focuseze mai mult pe
proces şi mai puţin pe conţinutul ce urmează să fie însuşit
 adulţii trebuie implicaţi în planificarea şi evaluarea activităţilor
 adulţii sînt mai interesaţi de subiectele care
 Bariere in educatia adultilor

 Lipsa timpului, lipsa banilor

 Responsabilităţi familiale, organizarea orarului.
 Probleme de motivaţie: adultul trebuie să înveţe pentru că a
fost forţat să o facă;
 Lipsa încrederii în sine: stima de sine redusă, un eşec care
nu poate fi uitat sau alte lucruri care au marcat adultul, îl va
împiedica pe acesta să-şi învingă frustrările şi temerile.
 Angajarea variata intr-o multitudine de roluri in munca,
familie, activitati politice sau obstesti. Aceasta angajare in
multiple roluri sociale nu faciliteaza schimbarea, ci duce la o
inertie in raport cu schimbarea. Adultul deci, nu accepta
usor schimbarea, deoarece aceasta implica modificarea
structurala a intregului model explicativ, valoric si actional.
 Tema “ Ingrijirea pacientilor cu ulcer gastro-
duodenal”

are alocate un numar de 4 ore teorie maistru instructor din care

 1 ora pentru evaluarea cunostintelor privind investigatiile morfo-
functionale in cazul pacientilor cu sindrom ulceros si pentru
actualizarea notiunilor teoretice predate de medic ,
 2 ore pentru predarea notiunilor teoretice privind ingrijirile acordate de
asistentii medicali si 1 ora pentru consolidarea cunostintelor si
deprinderilor.
 De asemenea pentru consolidarea cunostintelor si deprinderilor si
pentru evaluarea acestora, tema mai are alocate 6 ore de instruire
clinica desfasurate in sala de instruire de nursing.
 Evaluarea cunostintelor si competentelor se face si in cadrul lucrarii
sumative de final de modul precum si in cadrul evaluarii portofoliului
de practica.
 Notiuni de anatomie
si fiziologie

 Stomacul este un organ abdominal al tubului digestiv situat între esofag si duoden.
Este asezat în etajul superior al cavitatii abdominale, între diafragm, ficat, colon
transvers si peretele abdominal, ocupând loja gastrica.
 Duodenul Este cuprins între sfincterul si unghiul duodenojejunal. Are o lungime de
25-30 cm si are forma unei potcoave în care este cuprins capul pancreasului.

 Funcţia principala a stomacului

este cea de digestie . Ea se realizeaza
cu ajutorul functiei secretorii asigurata
prin glandele gastrice si cu ajutorul
functiei motorii asigurata de musculatura.
Ulcerul gastro-duodenal

Ulcerul este definit ca un defect al mucoasei

gastrice care depăşeşte musculatura mucoasei,
zona respectivă fiind înconjurată de un infiltrat
înflamator.
Ulcerul gastro- duodenal apare prin dezechilibrul
dintre factorii de apărare ai mucoasei gastrice şi
factorii ulcerogeni.
Etiologia este plurifactorială, având la baza
formării, factori care scad rezistenţa mucoasei
sau agenţi agresivi, fie foarte puternici fie cu
acţiune de lungă durată.
Tablou clinic
 Principala manifestare clinică a ulcerului gastric şi duodenal este
durerea. Caracteristicile durerii din ulcer:
- ritmicitate: la 30' - 1 oră postprandial în cel gastric sau tardiv
sau nocturn în cel duodenal
- caracter: arsură, roadere, apăsare,
- durată: 30'-1 oră, poate ceda după ingestia de alcaline,
- periodicitate: primăvara şi toamna.

 Alte simptome:
- vărsăturile sunt precedate de senzaţia de greaţă şi durere,
vărsăturile sunt alimentare, iar după vărsătură durerea dispare,
- scăderea ponderală din cauza alimentaţiei deficitare,
- gust acru-regurgitatii acide-eructatii
- pirozis.
Metode didactice folosite pentru
actualizarea cunostintelor predate de
profesor-medic

 Brainstorming
 Conversatia euristica
 Demonstratia cu substitute-planse anatomice
EXAMINĂRI PARACLINICE UTILIZATE
IN MOD CURENT

 1) Examenul radiologic cu substanţă de contrast (Bariu pasaj) sau

radiografia pe gol in suspiciunea de ulcer perforat
 2) Fibroscopia are o acurateţe mai mare în stabilirea diagnosticului.
 3) Evidenţierea infecţiei cu Helicobacter pylori

Examene paraclinice complementare.

 examene de laborator : din sange : ex. biologice, hematologice,
serologice, examenul sucului gastric, examenul materiilor fecale,
proba Adler, examenul varsaturilor.
 examene cu izotopi radioactivi : examenul digestiei-absorbtiei cu
substante marcate cu izotopi radioactivi
 sondaje : sondaj gastric, sondaj duodenal;
Metode didactice folosite

 Demonstratia cu obiecte, cu mijloace audio-

video (film gastroscopie)
 Simularea
 Metoda exploziei stelare
 Joc de rol
Tratament
Obiectivele tratamentului:

- dispariţia durerii,
- prevenirea complicaţiilor,
- tratamentul complicaţiilor,
- vindecarea ulcerului,
- prevenirea recidivelor.
Mijloace:

- regim igieno-dietetic:
- se va evita consumul de alcool, antiinflamatoare nesteroidiene sau
steroidiene, condimente (piper, ardei, castraveţi, mere, muştar, murături),
- renunţarea la fumat.
- tratament medicamentos: antiacide, antisecretorii, antienzimatice si de
protectie a epiteliului mucos si antibacteriene pentru infectia cu H.pylori.
- tratament chirurgical cand situatia o impune
Metoda exploziei stelare

 Completeaza schema urmatoare despre tratamentul ulcerului gastro

duodenal si continu-o cu noi intrebari si raspunsuri.
 Diagnostice nursing la pacientii cu
ulcergastro-duodenal

 Disconfort fizic manifestat prin durere legată de iritarea

mucoasei gastrice
 Disconfort psihic manifestat prin anxietate legată de
evoluţia şi consecinţele afecţiunii
 Deficit nutriţional legat de teama de durere la ingestia
alimentelor de greturi si varsaturi manifestat prin
inapetenta si impunerea regimului dietetic
 Lipsa de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi
tratamentul bolii manifestat prin lipsa motivatiei,
interesului pentru a invata
Metode didactice folosite pentru
formarea deprinderilor si evaluarea
cunostintelor

 Fise de lucru specifice stilului de invatare

 Demonstratia cu actiuni si cu mijloace audio-
video
 Exercitul , problematizarea, simularea
 Eseul de 5 minute, studiu de caz
 Portofoliul de practica, metoda proiectului
 Metoda 4/3/5 , metoda exploziei stelare
Exemple de metode si strategii utilizate
 METODA PROIECTULUI Clasa II A
Tema proiectului : Ingrijirea pacientilor cu afectiuni ale stomacului si duodenului.
Membrii grupului :
NUME TELEFON E-mail
STRUCTURA PROIECTULUI

Culegerea datelor in stagiu clinic

 Diagnostice specifice intalnite in stagiul clinic, (pentru-2-4 pacienti)
 manifestari de dependenta si functii vitale la pacientii obsevati in stagiul
clinic
 istoricul bolii si antecedentele personale si heredocolaterale
 tratamentul specific fiecarui pacient, (cale de administrare, doza, actiune )
 analize si investigatii- pregatirea pacientului ( in mod real cum se
realizeaza in spital)
 regim igieno-dietetic si model de meniu,
 Chestionar adresat pacientilor

Compararea si prelucrarea datelor

 Pentru analizele si investigatiile de la punctul 1 interesati-va la o
policlinica particulara care sunt modalitatile de efectuare ( cu programare,
compensate , cu plata –cat anume) si care este modul de pregatire al
pacientului
 Comparati modul de pregatire al pacientului in spital, la policlinica cu
notiunile invatate la orele de teorie.
 Concluzionati informatiile rezultate din prelucrarea chestionarului.
Metoda proiectului
 Sarcini individuale –
 Responsabilitati in cadrul grupului
 manifestari de dependenta , istoric al bolii , antecedente personale si heredo-
colaterale
 analize si investigatii -
 investigatii policlinica –
 tratament -
 redactare –
 prezentare –
 responsabil coordonator –

 Prezentare- evaluare
 -Lucrarea trebuie să conţină minim 8 pagini si constituie un avantaj prezentarea ppt
 -Prezentaţi proiectul în faţa colegilor, după practică in saptamana.....
 - Timp de lucru: 2 săptămâni
 -Autoevaluarea contributiei personale si prezentarea orala individuala vor fi notate la
stagiul clinic de gastro-enterologie
 - Nota finala, colectiva a proiectului se va nota la modulul principiile cercetarii
Studiu de cercetare
Identificarea si definirea problemei

 Societatea moderna pune la dispozitia celor interesati multiple mijloace

de informare care conduc la obtinerea unor informatii actuale, complexe
si prezentate sub diverse forme media intr-un timp foarte scurt.
Elevii nostrii au astfel posibilitatea sa se documenteze si sa compare
calitatea, acurateatea si noutatea datelor furnizate de noi la scoala. In
special elevii mai tineri sunt obisnuiti sa utilizeze mijloace moderne de
informare si nu prezinta interes pentru metodele didactice clasice.

 Elevii mai maturi, desi nu intotdeauna familiarizati cu mijloacele moderne

de informare devin si ei atrasi de strategiile didactice moderne atunci
cand observa ca acestea ii ajuta in dobandirea mai rapida si mai eficienta
a deprinderilor si cunostintelor necesare formarii profesionale.

 Se impune deci ca noi profesorii sa ne perfectionam continuu in folosirea

si dezvoltarea de strategii didactice moderne adaptate cerintelor noului
curriculum , nivelului tehnic si informational dar si stilurilor de invatare
ale elevilor .
Ipoteza
 Utilizarea alternativelor metodologice moderne de predare,
centrate pe elev, contribuie la imbunatatirea calitatii procesului
instructiv educativ, avand astfel o reala valoare educativ
formativa pentru elevii viitori asistenti medicali generalist,
eficeientizand dobandirea competentelor si imbunatatind
rezultatele scolare.

 Activitatile didactice centrate pe elev, adaptate stilurilor de

invatare, permit dezvoltare initiativei, implicarii, creativitatii si
responsabilitatii elevului dar si formarea unor atitudini morale,
etice si deontologice si mai ales dobandirea competentelor
prevazute in curriculum , la nivelul standardelor stabilite, toate
acestea cu o eficienta mai mare decat a metodelor didactice
clasice si permite totodata dezvoltarea unor relatii de cooperare
intre elevi si profesor.
Planul cercetarii
 Pentru verificarea acestei ipoteze am aplicat la clasa 2 A si 2B, in
anul scolar 2010-2011 o serie de metode moderne de predare,
enumerate in cursul lucrarii, in cadrul predarii lectiilor privind
investigatiile morfologice si functionale la pacientii cu afectiuni
ale tubului digestiv si glandelor anexe si a temei “ Ingrijirea
pacientilor cu ulcer gastro-duodenal” .

 Am folosit ca lot martor clasa 2 C si 2D, unde predarea s-a facut

initial utilizand exclusiv metode si strategii clasice, centrate pe
profesor si ulterior pentru orele de instruire clinica am utilizat si
metode moderne interactive precum metoda proiectului in
stagiul clinic pentru a exista o unitate in cerintele de practica
pentru toti elevii anilor 2 si pentru a nu defavoriza sau discrimina
elevii din lotul martor.

 Metodele de cercetare folosite au fost : observatia, chestionarea,

colectarea, analiza , compararea si interpretarea datelor statistice.
 Stabilirea grupurilor supuse cercetarii
Cele 2 grupuri supuse cercetarii au fost sensibil egale in ce priveste numarul si structura

de varsta

70
60
50
40
GRUP EXPERIMENTAL
30
GRUP MARTOR
20
10
0
VARSTA SUB 30 DE ANI VARSTA PESTE 30 DE ANI
clasa 19-30 ani 30-40 ani 40-50 ani total Total grup
experimental
2A 22 5 2 29 54

2B 11 9 5 25

2C 18 4 2 24 Total grup martor

46
2D 12 6 4 22
Principii ce au stat la baza elaborarii
strategiei didactice

 elevul invata predominant descoperind, in timp ce

profesorul il ghideaza
 elevul invata in mod activ
 lucreaza in mod cooperativ in grupuri
 invatarea nu se limiteaza doar la sala de curs
 elevului i se permite sa se exprime in mod creativ
 experimenteaza problemele in globalitatea lor ca subiect
matur.
 Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul
experiential
Metode si strategii didactice utilizate

– activitati de predare- invatare cu caracter interactiv :

conversatia euristica, descoperirea inductiva si
deductiva, observarea dirijata, instruirea asistata pe
calculator
– metode alternative : brainstorming, problematizarea,
studiu de caz, lucrul in grup, jocul de rol.
– activitati de predare-invatare cu caracter aplicativ :
fise de lucru adaptate stilurilor de invatare,
demonstratia, exercitiul, referate, metoda proiectului,
eseuri, munca independenta.
 Rezultate obtinute la testarea privind investigatiile pacientilor cu afectiuni
digestive dupa aplicarea strategiilor interactive de predare pe grupul
experimental (2A-2B)

60

50

40
2A
30 2B
2C
20
2D
10

0
NOTE SUB 7 NOTE 7-8 NOTE 9-10

CLASA NOTE 9-10 NOTE 7-8 NOTE 5-6 NOTE 4 MEDIA

2A 8 10 9 2 7,13
2B 11 6 6 2 7,60
2C - 11 11 2 5,95
2D 4 10 5 3 6,95
Rezultatele obtinute la final de modul si dupa aplicarea metodelor moderne
de predare constant pe grupul experimental si partial pe cel martor
90
80
70
60 2A
50 2B
40
2C
30
2D
20
10
0
MEDII 5-6 MEDII 7-8 MEDII 9-10

Clasa Medii mai Medii 7-8 Medii 8-9 Medii 9-10 MEDIA GEN
mici de 7
2A - 11 12 6 8,27
2B 2 5 6 12 8,44
2C 2 10 10 2 7,83
2D 2 9 8 3 7,92
 Concluzii
 Din analiza si interpretarea datelor reiese ca aplicarea strategiilor didactice moderne a dus
la o o imbunatatire a rezultatelor scolare obtinute de elevii din lotul experimental fata de cei
din lotul martor.

 In special s-a constatat o imbunatitire a rezultatelor foarte bune, elevii peste medie fiind
antrenati activ de aceste metode si inregistrand progrese evidente, in grupul experimental
existand un procent foarte mare de medii peste 9 comparativ cu lotul martor.

 S-a constat si o scadere a procentului de medii foarte mici ceea ce demonstreaza ca

strategiile aplicate au fost eficiente si pentru elevii slabi, cu dificultati de invatare si i-au
ajutat sa-si imbunatateasca rezultatele.

 Un alt rezultat bun obtinut si care nu este reflectat in datele statistice dar se regaseste in
raspunsurile la chestionarul completat de elevi la finalul proiectului realizat in practica este
acela ca strategia didactica moderna aplicata a condus la o mai buna ancorare a elevilor in
realitatiile existente in spitalele noastre si a imbunatatit relatia elevilor cu pacientii si cu
echipa de ingrijire din unitatea de practica.

 Tot din raspunsurile elevilor la acest chestionar a reiesit si problema colaborarii intre
colegi in realizarea sarcinilor de grup ceea ce dovedeste ca ei reusesc sa constientizeze
neajunsurile si sunt de acord ca mai trebuie lucrat in acest sens pentru remedierea lor.
Aplicata deci consecvent, metoda lucrului in grup va conduce la dezvoltarea abilitatilor de
comunicare si conlucrare ale elevilor dar si la insusirea unor atitudini etice, deontologice si
colegiale atat de necesare lucrului in cadrul unei echipe medicale.
Limite

 In cursul aplicarii studiului m-am lovit insa si de rezistenta la

nou a unor elevi, in special a celor mai in varsta care renunta
cu greu la metodele si modelele clasice de invatare desi le
constanta de multe ori eficienta scazuta.
 Am constatat din raspunsurile si atitudinea lor ca sunt reticenti
in a se autoevalua si cu atat mai mult in a-si evalua colegii,
lasand acest lucru la latitudinea profesorului.
Pentru depasirea acestei dificultati cred ca este necesara
aplicarea cu perseverenta a strategiilor moderne astfel incat
acestea sa-si dovedeasca eficienta si prin aceasta sa-i
motiveze pe elevi in adoptarea lor.
Propuneri

 Pentru a fi eficiente si uzitate cu placere de elevi

metodele moderne trebuie aplicate curent de cat
mai multe cadre didactice astfel elevii se vor
familiariza cu acest mod de lucru iar timpul necesar
explicarii cerintelor si organizarii clasei se va reduce.
 Pentru a veni si mai mult in ajutorul elevilor in ceea
ce priveste crearea unei imagini de ansamblu si in
formarea unor conexiuni logice intre notiunile
predate la diverse module ar fi utila aplicarea
transcurriculara a acestor metode, efectuarea unor
proiecte comune mai multor module chiar daca sunt
predate de profesori diferiti.