REGULI DE BAZA IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

REGULA NR 1
AI GRIJA SA FII IN SIGURANTA- NU ESTE NEVOIE DE O VICTIMA IN PLUS.

REGULA NR 2
Fii calm si f ceea ce stii sigur ca nu agraveaza starea victimei.
REGULA NR 3

SOLICITA AJUTOR CALIFICAT FOLOSESTE RESPONSABIL NUMARUL DE URGENTA 112

REGULA NR.4

APLICA MASURILE DE PRIM AJUTOR SI IMPROVIZEAZA CAND NU AI MATERIALELE SAU

POSIBILITATILE NECESARE
REGULA NR 5

RAMAI CALM SI ASTEAPTA ECHIPAJUL SPECIALIZAT - OFERA CAT MAI MULTE INFORMATII
POSIBILE
 Obstructia cailor aeriene superioare
Semne
- pacient agitat , tuseste si nu articuleaza
cuvinte, duce mainile la gat.
- tegumente in curs de cianozare ( vinete)#
- respiratie suieratoare in inspir
- retractie intercostala si supraclaviculara (tiraj
- in forme severe- pacient cianotic,
inconstient, nu respira
 Interventii

Se apleaca pacientul in fata si se incurajeaza sa

tuseasca
Se aplica 5 lovituri intre omoplati #
Daca nu se rezolva, 5 compresiuni
abdominale ( pumnul in epigastru si tractiune
de jos in sus
Daca pacientul este prea gras, manevre in
decubit dorsal #
 In forme severe

Daca nu reusim scoaterea corpului strain : -----

-obstructie severa
compresii toracice RCP fara insuflatii si apel la
112
NU- introducerea degetelor pe gat
- lovituri dupa ceafa
Suportul de baz al vieii - BLS
 Verificarea strii de constient si a
respiratiei
Stimulare verbal/ntrebri simple.
Rspunsuri coerente- chestionare cu privire la
boli/tratament, identitate, etc.
Rspunsuri incoerente/neinteligibile.- solicit
ajutor- evaluez functii vitale, supraveghez
Nu rspunde- solicit ajutor, verific ABC-respiratia
metoda PAS- 10 sec. Dezobstructie.(! hiperextensie!)-
Respir- poziie lateral de siguran.
NU respir- (5 insuflatii) RCP.(30/2, 100 c/min)
Masaj cardiac extern/ respiratia
artificiala
 Concluzii
Raportul compresiune/ ventilaie = 30/2 indiferent de
numrul de reanimatori sau 100 compresiuni i 10
ventilaii/min. constituie cel mai bun compromis dintre
circulaie i oxigenare.
Resuscitarea se ncepe cu MCE i apoi cu ventilaia.
n primele minute de resuscitare, MCE efectuat singur este
la fel de eficient ca i cel combinat cu ventilaia.

Reuita n resuscitare depinde de :

1. renceperea aprovizionrii creierului cu oxigen n primele 4
minute;
2. reluarea activitii cordului n primele 8-10 minute;
4. numrul de salvatori;
 ARSURI
CONSIDERAII GENERALE ASUPRA METODEI

durere ocogen, eritem, edem local, flictene chiar

necroz #
tuse , disfonie , dispnee, dureri toracice, tahicardie,
HTA ulterior hTA, frisoane, #
 Interventii
scoaterea victimei din mediul toxic/aerisire
evaluarea funciilor vitale
linitirea,ncurajarea pacientului
protecie termic(paturi curate, cearafuri,
folie Sirius)#
comunicare 112/medic coordonator
supraveghere,monitorizare i transport
n SCR se instituie RCP#
 CONDUIT DE URMAT
stingerea focului deschis cu pturi sau haine groase . Se interzice rostogolirea
pacientului pe pmnt sau nisip;
rcirea din abunden a zonei afectate cu ap rece(370 C) sau NaCl 5 min;

se insist cu rcirea zonei/splatul ochilor n cazul arsurilor provocate de substane

chimice
Nu se aplica unguente ci doar pansament /panza curata. Nu se sparg flictenele.
ATENTIE !
Purtati haine greu inflamabile !
Folosii sisteme de detectare a fumului !
Educai copiii n ceea ce privete focul i chibriturile !
Stai ntini la podea n cazul unui incendiu dintr-o cldire pentru a evita inhalarea
fumului !
Familiarizai-v cu poziia cilor de evacuare n caz de incendiu ntr-o cladire nou
!
 Degeraturi
Semne
Gr 1 tegumente galben- gri ,reci, amortite
Gr 2 piele inflamata, flictene cu lichid clar
Gr 3 flictene cu lichid hemoragic
Gr4 Gr 3 + tegumente intarite, lucioase
Degeratura vs Hipotermie
 Interventii

Protejarea de frig
Extremitatile incalzite treptat ( in patura, in
axila, fara a fi frictionate sau introduse in apa
fierbinte
Hipotermie
Protejarea de frig
Lichide la 37-38 grade
Evitarea incalzirii bruste
 Traumatisme osteo articulare
- ENTORSELE sunt traumatisme articulare in
care se pierde temporar contactul dintre
suprafetele articulare si pot fi insotite de
rupturi ale ligamentelor.Entorsele sunt cele
mai usoare traumatisme articulare .

 LUXATIILE
sunt traumatisme in care pierderea
contactului dintre suprafetele articulare este
permanent, capetele osoase iesind de la locul
lor normal. Luxatiile sunt mai grave decat
entorsele.
 FRACTURILE
sunt traumatisme in care oasele se rup.Ele
sunt cele mai grave si se impart in:
-fracturi inchise, in care pielea ramane intacta
-fracturi deschise care sunt insotite de leziuni
ale pielii prin care se pot vedea capetele
osoase
 Semnele de recunoastere a unei fracturi:

- durere foarte puternica

-imposibilitatea de a folosi membrul afectat si
netransmiterea miscarii
-umflarea regiunii respective si uneori invinetire,
crepitatii osoase#
-deformarea si scurtarea membrului respectiv,
sau pozitionare anormala
-plagi prin care se pot vedea oasele rupte, daca
este o fractura deschisa
 Conduita de urgenta
Se evalueaza starea pacientului /-Se suna la 112 daca e inconstient.

-Imobilizarea provizorie a fracturilor se face in scopul impiedicarii miscarilor

fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi
provocate prin miscarea unui fragment osos.(!fractura inchisa-deschisa !)

-Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, in functie de

regiunile la nivelul carora se aplica.(umbrele,coada de matura, scandura,
bete,crengi de copac)
-Mijloacele de fixare a atelelor pot fi:esarfe, curele, cordoane, prosoape, fulare,
cravate
Imobilizarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu articulatiile situate deasupra
si dedesubtul locului de fractura.
- Fracturile deschise dar si fracturile articulatiilor se imobilizeaza in pozitia gasita,
dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a incerca sa aducem capetele osoase in
pozitia lor normala
 Plgi, tiate/nepate
Se spal rana sub jet de ap ,ser fiziologic sau
cu ap oxigenat-este efervescent,
dezinfectant si hemostatic.
Nu se toarn spirt pe ran, se cur nti
tegumentele din jurul plgii in sens dinspre
plag spre exterior.
Nu se foloseste vat direct pe plag pentru c
las fire.
 Interventii
Se acopera cu compres steril/pnz curat
si se bandajeaz nici prea strns nici foarte
slab pn se acoper plaga. Daca
sngerarea este abundent se sporeste
compresiunea prin introducerea unui rulou de
fa n bandaj deasupra compreselor de pe
plag.
Daca rana este adnc se merge la medic in
primele 6 ore pentru explorare/sutur/ eventual
profilaxie antitetanos
 Plgi cu sngerri masive
. Persoana care sangereaza va fi asezata in pozitie orizontala si va fi
acoperita cu o patura pentru a se preveni pierderea caldurii
corpului. Daca este posibil, pozitia capului va fi usor mai jos decat
trunchiul sau se vor ridica picioarele. Aceasta pozitie va reduce
riscul aparitei lesinului prin cresterea fluxului de sange la nivelul
creierului. Daca este posibil se va ridica putin si zona care
sangereaza.

2. Mainile persoanei care acorda primul ajutor vor fi acoperite de

manusi. Se va indeparta orice murdarie si resturi evidente de la
nivelul ranii.
Nu se va elimina, fara ajutor specializat, nici un obiect de mari
dimensiuni sau care este infipt in corpul victimei. Rana nu se va
sonda si se va curata. Principala preocupare trebuie sa fie oprirea
sangerarii.
 3. Se va aplica presiune directa asupra ranii pana cand sangerarea se va opri. Se va folosi un bandaj
steril sau o carpa uscata si se va tine presiunea in mod continuu timp de cel putin 20 de minute fara
sa se verifice daca s-a oprit sangerarea. Presiunea se va mentine prin legarea ranii cu un bandaj
strans (sau o bucata de carpa curata) si banda adeziva. Se vor folosi mainile in cazul in care nu este
disponibil nimic altceva. Daca este posibil, se vor purta manusi din cauciuc sau latex sau o punga
curata de plastic pentru protectie.

4. Nu se va muta tifonul sau bandajul. Daca sangerarea continua sa patrunda prin tifon sau alt
material, acesta nu se va indeparta, se va mentine in continuare pe rana. In schimb se vor adauga
mai multe materiale absorbante in partea superioara a ranii.

5. Se va apasa cu putere o artera principala daca este necesar. Daca sangerarea nu se opreste nici in
urma presiunii directe, se va aplica presiune pe artera care furnizeaza sange in zona ranii. Punctele
de presiune ale bratului sunt in interiorul bratului chiar deasupra cotului si chiar sub axila. Punctele
de presiune ale piciorului sunt localizate chiar in spatele genunchiului si in zona abdomenului. Se va
presa artera principala in aceste zone, spre os. Se vor tine degetele plate. Cu cealalta mana se va
exercita presiune pe rana.

6. Se va imobiliza partea vatamata a corpului dupa ce s-a oprit sangerarea. Rana se va bandaja si se
va solicita serviciul de urgenta cat mai repede posibil.
Epistaxis
Sistemul National Unic pentru
Apeluri de Urgenta
Apelarea numarului 112 reprezinta o
cale rapid de a comunica
simultan cu departamentele de
Politie, Pompieri, Ambulanta in
timpul unei situatii de urgenta.
Sistemul 112 functioneaza gratuit la
nivelul ntregii tari, in toate retelele
de telefonie, fixe sau mobile.
Corectitudinea , promtitudinea si
completitudinea apelului precum si
utilizarea eficienta a resurselor
materiale si umane implicate
micsoreaza considerabil, timpul de
interventie si salveaza vieti.

coala Postliceal Sanitar

Regina Maria de Romania Ploieti

32
Dac apelai Serviciul de urgen 112 trebuie
s anunai:

- Ce urgen avei;
- Unde este urgena;
- Unde v aflai;
- De la ce numr de telefon sunai;
- Cum v numii.
Dup furnizarea acestor date trebuie s rmnei la telefon pentru
a fi pui n legtur cu agenia de urgen de care avei nevoie i
pentru a primi eventuale recomandri.
Dac legtura cu numrul 112 se ntrerupe, trebuie s sunai din nou.
Rmnei calmi i rspundei la toate ntrebrile; nu nchidei pn
cnd nu vi se cere acest fapt.
Sunai la 112 doar dac avei o urgen!

coala Postliceal Sanitar

Regina Maria de Romania Ploieti
 Copiii si 112 !

Pentru mai multe informaii

putei intra pe www.112.ro.

coala Postliceal Sanitar

Regina Maria de Romania Ploieti
Exemple de situaii considerate
urgene :

Casa voastr sau a

vecinului este in
flcri

Mama urmeaz s
nasc...
coala Postliceal Sanitar
Regina Maria de Romania Ploieti
Vedei un Ai czut i v-ai
accident fracturat
grav piciorul
coala Postliceal Sanitar
Regina Maria de Romania Ploieti
##

coala Postliceal Sanitar

Regina Maria de Romania Ploieti
Protocoale standard de investigare
telefonica a apelantului

Dupa ce s-a facut transferul in functie de cazul medical pe

care-l spune apelantul, acestuia i se pun anumite intrebari
conform protocolului;
Exista protocoale cu intrebari standardizate care se pun
apelantului, folosind un vocabular adecvat nivelului lui de
intelegere : in caz de accident, intoxicatii, inconstient, cazut
in strada, cazut in casa, gravide, dispnee, durere
precordiala, durere abdominala, deficit motor, ameteli,
febra, edeme, hemoragii si alte situatii.

coala Postliceal Sanitar

Regina Maria de Romania Ploieti

38
Va multumesc !

In profesia medicala in general si in medicina de urgenta in

special trebuie sa dai viata si sanatate din propria-ti viata si
sanatate. Pentru cei pe care-i ajuti reprezinti o lume
intreaga chiar daca pentru lumea intreaga nu reprezinti
nimic.

coala Postliceal Sanitar

Regina Maria de Romania Ploieti

39