RESUSCITAREA

N STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
1. PRIMUL AJUTOR CALIFICAT
OBIECTIVE:

Sa intelegem:
Importana acordrii primului ajutor calificat n stopul
cardio-respirator
Cum se acord primul ajutor calificat
Riscurile la care se expune salvatorul n timpul resuscitrii
Diferenele dintre primul ajutor acordat n interiorul i n
afara spitalului
Lucrul n echip
Dezvoltare personal n scopul obinerii performanei
Asigurarea calitii actului medical
STRUCTURA:

Primul ajutor calificat notiuni generale si

importanta acestuia;
SVB algoritmul BLS;
Resuscitarea in stopul cardio-respirator la adult;
Cunoasterea Defibrilarii notiuni generale.
 Importana acordrii primului ajutor
calificat
-Lanul supravieuirii

Recunoaterea stopului cardiac; solicitarea de

ajutor n scopul aplicrii tratamentului i
manevrelor specifice in stopul cardiac la adult;
nceperea rapid a manevrelor de resuscitare;
Defibrilare imediat pentru a reporni inima;
ngrijire postresuscitare pentru pstrarea
functionalitii organismului (n special creier i
inim).
Cum se acord primul ajutor calificat ?
Se va asigura salvatorul si victima;
Se va evalua starea de constienta a victimei;
-Verificai starea de contien a victimei: micai
cu blndee umerii victimei i ntrebai cu voce
tare: Suntei bine?;
Dac victima rspunde:

lasai victima n poziia n care ai gsit-o; dac

ai stabilit c nu exist nici un alt pericol efectuati
pozitia laterala de siguranta;

ncercai s aflai ce i s-a ntmplat i chemai

ajutor specializat dac este nevoie;

reevaluai-l cu regularitate pana la sosirea

echipajului medical dotat cu echipamentul
necesar;
Dac victima nu rspunde :

se strig dup ajutor;

victima se poziioneaz n decubit dorsal i apoi
se deschid cile aeriene prin hiperextensia
capului i ridicarea brbiei, si se verifica respiratia
prin metoda PAS;
se plaseaz o man pe frunte i se mpinge cu
blndee capul pe spate;
pentru deschiderea cilor aeriene se va ridica
brbia victimei cu vrful degetelor plasate sub
menton;
ELIBERAREA CAILOR AERIENE
 Meninnd cile aeriene deschise
salvatorul ncearc s stabileasc dac
victima respir utiliznd metoda PAS
(privete ascult simte) :

privete micrile peretelui toracic;

ascult zgomotele respiratorii la nivelul gurii

victimei;

simte fluxul de aer pe obraz;

decide dac respiraia este normal, anormal

sau absent .
Verificarea respiraiei
Dac victima respir normal:

se aeaz victima n poziia laterala de siguran;

salvatorul va trimite dup ajutor va apela 112 ,

pentru chemarea ambulanei cu dotarea si
tehnica specifica necesara;

va continua s evalueze respiraia victimei

urmrind dac aceasta rmne normal.
Poziia lateral de siguran
 Dac victima nu respir sau respir
anormal
salvatorul va trimite pe cineva dup ajutor, s gseasc i
s aduc un DEA dac acesta este disponibil; sau, dac este
singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor
de urgen;
se ncep compresiile toracice dup cum urmeaz:
- aplicai podul palmei n zona central a toracelui i cealalt
mn deasupra;
- ncepei compresiunile toracice la o frecven de
100/minut;
- dup efectuarea a 30 de compresiuni administrai 2
ventilaii;
- compresiile i decompresiile trebuie s fie egale ca
intervale de timp;
- dup 30 de compresii se deschide calea aerian folosind
hiperextensia capului i ridicarea mandibulei;
 Tehnica efectuarii compresiunilor toracic
a. Localizarea sternului; b. Plasati mna cealalta
peste cea de pe stern si incrucisati degetele.
Compresiunile
toracice
 Respiraia artificial
- pensai nasul victimei
- inei-i brbia ridicat
- inspirai adnc
- ncercai s aplicai ct mai etan buzele pe cele
ale victimei
VENTILATII
- expirai continuu (1 sec) n gura victimei
- verificai dac i se ridic pieptul
- pstrai-i brbia ridicat
- verificai micrile toracelui

VENTILATII
Verificarea revenirii toracelui
 Resuscitare cardiopulmonar
efectuat de o singur persoan
 Resuscitare cardiopulmonar
efectuat de doi salvatori

Primul
ajutor
calificat
 Raport

Compresiuni toracice : Frecven ventilaii

30 compresiuni : 2 ventilaii
- dac salvatorul nu este instruit sau nu dorete s
administreze ventilaii gur-la-gur/gura-la-nas,
atunci va efectua doar compresiuni toracice.
- n acest caz, compresiunile toracice trebuie
efectuate continuu, cu o frecven de cel puin
100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe minut).

Resuscitarea se continu pn cnd:

- sosete ajutor calificat i preia resuscitarea, sau
victima d semne de via: se mic, deschide ochii
sau respir normal, sau salvatorul este epuizat
fizic.
 Riscurile salvatorului

Eliminarea sau minimizarea riscului

Manipularea
Evitarea pericolelor exterioare:(trafic,electricitate,gaz,ap)

Otrvirea
Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

Substanele corozive

Infeciile
Tuberculoza
SARS
Nu se transmite hepatita B sau C, sau CMV
Nu au fost raportate cazuri de infectare cu HIV dup
aplicarea manevrelor de resuscitare
 Obstrucia cilor aeriene la adult

Evalueaz
severitatea

Obstrucie sever a Obstrucie uoar a

cilor aeriene cilor aeriene

Incontient ncurajeaz tusea

Contient Continuai s evaluai dac tusea
ncepe resuscitarea 5 lovituri interscapulare devine ineficient nainte ca
pacientul s devin
de baz 5 compresiuni abdominale
incontient
 Pacient incontient?
Solicitai ajutor
Eliberarea cilor aeriene

Algoritmul Nu respir normal

DAE RCP 30 : 2
Pana la sosirea defibrilatorului

Evaluarea
Ritmului

Nu se
Se indic oc
indic oc

Defibrilai o singur
dat
150 200 J bifazic
360 J monofazic

RCP 2 min RCP 2 min

30 : 2 30 : 2
Pn la reluarea
respiraiilor normale
 Diferenele dintre primul ajutor acordat n
interiorul si n afara spitalului

sunt reprezentate de :

Timpul de incepere a manevrelor de resuscitare;

Echipamentul necesar resuscitarii;

Locatia efectuarii resuscitarii.

 Lucrul n echip

Resuscitarea este ideal s fie facut in echipa de 2-3

membrii
(asistent+medic+paramedic/ambulantier);

Coordonarea resuscitrii fiecare membru al

echipei indeplinete o sarcin bine stabilita de
coordonator, in efectuarea manevrelor de
resuscitare;
 Dezvoltarea personal

Insuirea de aptitudini si abilitati prin

efectuarea frecvent si corecta a
manevrelor de resuscitare.

Frecventa efectuarii corecte a manevrelor de

RCP duce la cresterea performantei
 Asigurarea calitii actului medical

- mbuntirea cunotinelor prin noutile care

apar in domeniu;

- tehnica RCP efectuat corect;

- materiale i echipamente noi;

- reusita resuscitarii.
 SUPORTUL VITAL DE BAZA

SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT:

- Persoana inconstienta?
- Strigam dupa ajutor
- Deschidem si eliberam caile aeriene
- Verificam respiratia ( metoda PAS )
- Nu respira?
- Sunam la 112
- 30 compresiuni toracice/2 ventilatii
- RCP pana la sosirea defibrilatorului, apoi respectarea
protocolului
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR SI
RESUSCITAREA

Stopul cardiac apare cnd inima inceteaza sa se mai

contracte si sngele nu mai este pompat prin vase.
componentele resuscitarii cardio-pulmonare
(RCP)
Tehnica RCP cuprinde 3 componente:
A- calea aeriana= (Airway),
B- respiratia =(Breathing) si
C- circulatia =(Circulation)
ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE
RESUSCITARII:

Echipament de protectie personala;

Echipament de resuscitare:
(masti si balon de ventilatie,deschizator de gura,
canule nazale,aspirator si sonde de
secretii,defibrilator extern automat sau
semiautomat,eletrozi defibrilare,pulsoximetru)
Echipament necesar pentru administrarea
oxigenului;
CUNOASTEREA DEFIBRILARII

ncetarea fibrilaiei sau oprirea FV/TV la 5 secunde

de la aplicarea ocului;
Succesul depinde de transmiterea curentului la
miocard;
Tipuri defibrilatoare:
- manuale
- automate
- semiautomate;
Tipuri:
- monofazice
- bifazice.
 DEFIBRILAREA

Personalul medical cu sarcina de a practica RCP

trebuie instruit, echipat i autorizat s efectuez
defibrilarea.
Defibrilatoarele semiautomate externe:
- Analizeaz ritmul cardiac
- Pregtesc aplicarea ocului
- Au specificitate pentru recunoaterea ritmului
ce se preteaz pentru defibrilare, de pn la
100%
 Se aplic electrozii adezivi;
Se urmresc instruciunile audio-video;
Se face analiza ECG automat;
Se ncarc automat dac ritmul cardiac se preteaz la
defibrilare;
+/- trecere pe modul manual.
Avantaje:
Necesit mai puin pregtire;
Nu este necesar interpretarea ECG;
Convenabile pentru defibrilarea de prim-ajutor;
Programe de defibrilare pentru public.
 Defibrilarea este singura metod eficient de restabilire a
debitului cardiac la un pacient cu FV sau TV fr puls;
Defibrilarea trebuie efectuat prompt i eficient, n
condiii de siguran;
Noi tehnologii au mbuntit performanele aparatelor i
au simplificat folosirea lor.
Se recomanda efectuarea RCP si in timpul incarcarii
defibrilatorului;
Se pune o valoare mare pe scaderea la minimum cu putinta
a pauzelor pre si post soc electric in efectuarea compresiilor
toracice;
Se incurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofera instructiuni
si feedback salvatorului in timpul manevrelor de
resuscitare.
 Concluzii

Eficiena RCP depinde de profesionalismul

echipei medicale

- rolul salvatorului(lor) n lanul

supravieuirii
- munca n echip
- manevre de RCP efectuate corect
- coordonarea
Prin calitatea actului medical RCP corect >
salvarea unei viei.
ntrebri?