Sunteți pe pagina 1din 65

INTRODUCERE IN

NURSING

DIN ISTORIA PROFESIEI

ASIST. UNIV. DRD. ARTIMOF DANIELA


Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

“Nursingul este o artă. Necesită devotament


exclusiv, pregătire temeinică, talent, ca orice
pictor sau sculptor. Ce este mai mult?
Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu
marmura sau să ai de-a face cu organismul
viu, cu fiinţa umană – templul duhului lui
DUMNEZEU?”

Florence Nightingale - 1860


Definiția Nursingului
 Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi
bolnav;
 Nursing = proces de îngrijire; esența nursingului este relația
complexă profesional - terapeutică şi empatică dintre nursă
( asistentă ) şi pacient.
 OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul
ca o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătății care
cuprinde :
Promovarea sănătății;
Prevenirea îmbolnăvirilor
Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile
bolilor, chiar şi în stadiul terminal.
Definiția Nursingului
 Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la
sistemul medical constituie o metodă
sistematică, organizată, ce permite
acordarea de îngrijiri individualizate.
 In ultimii ani termenul de nursing este
acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji.
 Pentru a fi un asistent medical competent,
cu eficiență pentru bolnav, trebuie să cunoşti
arta de a îngriji.
Definiția Nursingului
 ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:
 “Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistență
socială, cuprinde ocrotirea sănătății, prevenirea bolilor şi
îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor
infirmi ( cu dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele
de asistență socială şi aşezări comunitare.
 Asistenții medicali sunt interesați de reacțiile individuale,
familiale şi de grup în fața bolii şi trebuie să răspundă
problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor
sau comunității.
 Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de
intervenții, de la restabilirea sănătății până la o fază
individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru
ocrotirea sănătății populației pe termen mai lung”
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

S-a născut în Florenţa


- Italia, la 12 Mai 1820.
S-a întors în Anglia în
1821.
A fost educată acasă, de
către tatăl ei ,
absolvent al
Universităţii
Cambridge
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 La vârsta de 16 ani
era convinsă că
Dumnezeu o
cheamă spre a-i
ajuta şi îngriji pe
ceilalţi aflaţi în
nevoie.
 Vizita spitalele din
Londra şi din
împrejurimi.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

Ii plăcea să citească
mult.
Ii făcea plăcere să-i
îngrijească pe
muncitorii bolnavi de
pe moşia tatălui său.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Părinţii ei nu erau de
acord ca ea să
muncească în „acele”
spitale insalubre, într-
o vreme când
îngrijirea bolnavilor nu
era considerată a fi o
îndeletnicire onorabilă
pentru o doamnă de
societate.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In anii 1830 spitalele


erau murdare, prost
administrate, iar
personalul medical
(asistentele) nu erau
suficient de bine
pregătite, de multe ori
neştiind ce trebuie
făcut pentru confortul
unui pacient.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 A realizat îmbunătăţiri ale sistemului


de acolo; schimbările realizate vizau
o mai bună organizare şi educaţie
profesională pentru personalul
medical, a implementat un sistem
prin care apa caldă era disponibilă la
fiecare etaj, a inventat un „lift” prin
care mâncarea era dusă pacienţilor.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Războiul din
Crimeea (1854) a
izbuncit când
Florence avea 34
de ani.
 Ministrul de război
a rugat-o pe
Nightingale să
supervizeze o
echipă de nurse în
spitalele de război
din Turcia.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Printre primele schimbări introduse de


Nightingale a fost spălarea/dezinfectarea
hainelor tuturor răniţilor; apoi cu banii
proprii a cumpărat bandaje, mese de
operat şi alte ustensile de bază necesare
funcţionării unui spital.
 Nursele ei au făcut curat în întreg spitalul
astfel încât să se reducă la minim numărul
germenilor, fapt ce a dus la oprirea
răspândirii bolilor în spital.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 Ea însăşi a tratat
aproximativ 2000 de
pacienţi. Inainte de
venirea ei în Crimea,
42% dintre soldaţii
ajunşi în spital mureau
din cauza infecţiilor,
însă după munca
depusă de ea acest
procent a scăzut la
2%.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Condiţiile anterioare venirii ei erau extrem


de precare;
 pacienţii erau aşezaţi la gramadă pe tărgi,
printre mormane de mizerie şi resturi
medicale;
 pacienţii primeau doar câte o masă pe zi şi
erau bruscaţi de doctorii armatei.
 Nu existau condiţii sanitare (toalete) şi nici
provizii medicale.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 A impus curăţenia strictă şi reguli de


dezinfecţie; pacienţilor li s-au
asigurat câte 3 mese pe zi şi diete
realizate în funcţie de starea
fiecăruia.
 Aprovizionarea cu apă curată a
devenit un imperativ.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Pentru recunoaşterea
meritelor muncii depuse,
Regina Victoria i-a trimis
o scrisoare de mulţumire
„Ei şi doamnelor sale” şi i-
a oferit distincţia – Crucea
Roşie Regală.
 Totodată a primit şi broşa
cu diamant ce avea gravat
mesajul „Binecuvântaţi
sunt cei milostivi”.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 S-a întors în Anglia în 1856.

 In 1860 a pus bazele Şcolii de Nursing


Nightingale în cadrul Spitalului Sf. Thomas
din Londra.

 Ea a fost prima asistentă şefă şi prima


responsabilă de formarea profesională a
colegelor ei, într-un spital militar.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In 1861 a fondat o şcoală pentru moaşe.


 Miss Nightingale scria pentru viitorii studenţi:

„Elementele care constituie un bun nursing ( o


bună îngrijire a bolnavilor) sunt cele care fac
înţelegerea şi menţinerea stării de sănătate, mai
mult decât a bolii”.

 Până în 1887, Nightingale reuşise să-şi facă


munca cunoscută şi practicile aplicate, în ţări
precum Canada, Australia, India, Germania,
Elveţia şi SUA.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In 1907, regele
Edward al VII i-a
oferit distincţia –
Ordinul de Merit
pentru realizările
remarcabile ale
Doamnei Florence
Nightingale.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Florence
Nightingale a fost o
nursă, un filosof,
un statistician, un
istoric, un
politician şi chiar
mai mult de atât.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Studiile, ideile şi reformele ei ce


vizau nursingul au dus la crearea
unui mediu de muncă spitalicesc mai
sigur şi mai eficient.
 A reformat nursingul, de la o
îndeletnicire pentru femeile sărace şi
needucate, la o profesie demnă şi
onorabilă pentru toate femeile.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 1860 - Cele 7 principii de bază ale lui
Nightingale erau :
 Conţinutul educaţional al nursingului
trebuie să fie stabilit de către nurse.
 Profesorii viitoarelor nurse sunt
responsabili de calitatea tratamentelor pe
care acestea le vor oferi.
 Profesorii trebuie să fie şi ei la rândul lor
nurse (asistenţi).
 Şcolile de nursing trebuie să aibă
personalitate (juridică) proprie, separată
de cea a doctorilor şi a spitalelor.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Nursele trebuie să fie pregătite în spiritul


unei educaţii înalte şi trebuie să-şi
continuie îmbunătăţirea educaţiei de-a
lungul carierei lor.
 Nursingul implică atât îngrijirea omului
bolnav cât şi a celui sănătos şi are în
vedere mediul cât şi pacientul.
 Nursingul trebuie să includă teoria
(teoretizarea pregătirii profesionale).
Florence Nightingale
 “ Cea mai importantă lecție care poate fi dată
nurselor este:
 Să le înveți să observe bolnavul, cum să observe,
 Care sunt manifestările care indică însănătoşirea, care
nu,
 Care sunt semnele importante, care nu sunt, care sunt
dovezile neglijenței, ce fel de neglijență….
 Dar dacă nursele nu pot să observe, într-un fel sau altul,
mai bine să renunțe de a mai fi nurse, pentru că
nursingul nu este chemarea lor, chiar dacă renunțarea le
afectează sau nu.” Florence Nightingale
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 După Războiul Crimeii, a scris peste


200 de cărţi, rapoarte şi monografii
pentru dezvoltarea învăţământului
pentru profesia de asistent medical,
scrieri care rămân încă şi azi o
excelentă sursă de informaţii pentru
istoria acestei profesii.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 Pentru a omagia memoria lui Florence


Nightingale - fondatoarea primei şcoli laice de
asistente medicale din lume, cea care a dat o
identitate acestei nobile profesii şi a făcut ca ea
să fie respectată şi valorizată de comunitate,
Consiliul Internaţional al Asistenţilor
Medicali, creat la sfârşitul secolului al XIX –
lea, în 1899 cu susţinerea şi graţie muncii
desfăşurate de Florence Nightingale, a decretat
ca ziua ei de naştere – 12 MAI să devină
Ziua Internaţională a asistenţilor medicali
din întreaga lume.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
 In timpul războiului, a dezvoltat o boală
care a lăsat-o semiinvalidă pentru tot
restul vieţii sale.
 A rămas imobilizată la pat timp de 55 de
ani.
 A murit în 1910, la vârsta de 90 de ani.
 Nu a fost căsătorită niciodată.
 A fost îngropată alături de părinţii ei în
Hampshire.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In 1932, I.C.N şi Liga


Societăţilor Naţionale
ale Crucii Roşii, au
inaugurat Fundaţia
Internaţională,
dedicată memoriei lui
Florence Nightingale
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

 In anul 1899, s-a creat Consiliul


Internaţional al Asistenţilor Medicali
(I.C.N.), cu susţinerea şi graţie muncii
desfăşurate de Florence Nightingale,
prima şi cea mai importantă organizaţie
profesională, care cuprinde azi,
organizaţiile profesionale ale asistenţilor
medicali din 129 de ţări, printre care şi
România.
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In memoria ei, în
Anglia, bacnota
de 10 £, a fost
imprimată cu
chipul Doamnei
Florence
Nightingale
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910

In Londra s-a deschis


Muzeul
Florence Nightingale
pentru a celebra
viaţa şi munca ei
dedicată îngrijirii
oamenilor sănătoşi şi
bolnavi.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 EDITH CAVELL ( 1865 – 1915) – nursă engleză
care şi-a dedicat viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării
suferinţei oamenilor, a sosit în 1907 în Belgia,
unde a condus Institutul Medical Berkendael,
care forma tinere nurse venite din toata Europa.
 Pentru meritele sale din timpul primului război
mondial, astăzi, un mare spital din Bruxelles şi o
stradă îi poartă numele; la Londra, într-un parc
celebru se află statuia sa, iar pe placa de pe
soclu sunt redate cele mei importante fapte din
viaţa ei, care au salvat peste 1500 de oameni,
refugiaţi, răniţi sau prizonieri de război.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Regina Maria (1875 - 1938) a reprezentat,
alături de soţul ei, regele Ferdinand, unul dintre
simbolurile întruchipării Marii Uniri din 1918.
Numită de către oameni regina- mamă, mama
răniţilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care
a adus-o răniţilor şi pentru curajul ei de a merge
pe front – Regina Maria a României a fost
prezentă în punctele cele mai fierbinţi ale
Primului Război Mondial, a suferit în refugiu
alături de cei mulţi şi a mers în spitalele cu cele
mai serioase epidemii, pentru a-i îngriji şi a-i
încuraja cu prezenţa ei maternă pe cei infirmi.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Regina Ana, născută în 1923 la Paris, a fost
caporal, apoi ofiţer în armata franceză şi a lucrat ca
infirmieră în spatele frontului, transportând sânge şi
plasmă pentru răniţi, conducând singură un jeep de
război.
 A făcut o şcoală de infirmiere de ambulanță, a dus o
viață de cazarmă în toată regula, s-a îmbolnăvit de
“gălbenare” şi, în final, s-a întors la viața civilă în
1945, având în buzunar o soldă primită de la armata
franceză, precum şi Crucea de Război a Republicii
Franceze.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 VIRGINIA HENDERSON (1897 – 1996) – a
pus bazele nursingului modern. S-a afirmat cu
putere în instruirea şi formarea în nursing şi mai
ales în cercetare. Este creatoarea primei teorii
ştiințifice a nevoilor de îngrijire a omului sănătos
şi bolnav. Pacientul este o entitate complexă,
corpul şi sufletul fiind inseparabile.
 A urmat cursurile Şcolii Militare de Nursing în
1921, pe cele ale Colegiului Profesorilor la
Universitatea Columbia, unde a absolvit în 1934,
iar din 1934 până în 1948 a predat cursuri de
nursing la aceeaşi universitate.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a
alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei
decan, Annie Warburton Godrich
i-a fost mentor în primii ani de activitate
profesională. Aceşti ani petrecuți la Yale
au fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor
emerit a fost şi consultant de nursing
pentru întreaga lume. A primit titlul de
Doctor Honoris Causa a Universității Yale.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Consiliul Internațional al Asistenților Medicali a
recunoscut în iunie 1985 că VIRGINIA
HENDERSON aparține lumii - când i-a fost
înmânat primul Premiu Christianne Reimann -
admițând că ideile ei au trecut dincolo de
granițele naționale. Intr-adevăr anii care au
urmat i-au adus multe onoruri, (doctor onorific)
şi a fost solicitată să țină cursuri la Colegiul
Britanic Regal de Asistente Medicale, la Sorbona
şi la Asociația Japoneză de Nursing.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Premiul Christianne Reimann poartă numele primului secretar
general executiv al ICN ales în 1925, când consiliul şi-a stabilit sediul
la Geneva.
 Originară din Danemarca, Christianne Reimann a crezut în
potențialul creator al asistenților medicali, a activat pentru afirmarea
rolului autonom al nurselor şi a lansat International Nursing Review
 Premiul exprimă recunoaşterea şi recompensa internațională pentru
cele mai prestigioase nurse din lume care au contribuit la dezvoltarea
profesiei şi au marcat istoria nursingului.
 1985: Virginia Henderson SUA
 1989: Nita Barrow, Barbados
 1993: Sheila Quinn, Marea Britanie
 1997: Dr. In nursing Mo-Im Kim, Coreea şi Dr. In nursing
Hildegard Peplau, SUA
 2005 : Dr. Margretta Madden Styles, SUA
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Intreaga ei activitate a culminat cu
publicarea mai multor ediții a volumului
Basic Principles of Nursing în 1960 şi
1969, şi The Nature of Nursing în 1966 şi
1991, o lucrare amplă în care defineşte
conceptul profesiei, evidenţiind, totodată,
implicaţiile acesteia pentru practică,
cercetare şi educaţie.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Din opera VIRGINIEI HENDERSON sunt
foarte cunoscute POSTULATELE, considerate
astăzi temelia instruirii în şcolile de nursing.
Cităm, între altele:
 Tot omul tinde spre independenţa sa şi o
doreşte;
 Omul formează un tot – omul holistic, având 14
nevoi fundamentale;
 Când o nevoie nu este satisfacută, individul nu
este complet, întreg şi independent;
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv
(înlocuind persoana), suplimentar (ajutând individul), şi
complementar (lucrând cu individul); Toate acestea cu
scopul de a ajuta individul/ pacientul să se descurce, pe
cât posibil singur.
Incepând din 1960 VIRGINIA HENDERSON a dat
nursingului o varietate de definiții în cadrul cărora
funcția principală o are asistenta. Una dintre acestea,
clasică, este: “ asistenta face pentru alții, ceea ce ar face
aceştia, dacă ar avea puterea, dorința şi cunoştiințele
necesare”; asistenta trebuie să-l facă pe pacient să
devină independent de îngrijiri, cât de repede posibil.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 “Nursingul înseamnă să ajuți individul, fie acesta bolnav
sau sănătos, să-şi afle calea spre sănătate sau
recuperare, să ajuți individul să-şi folosească fiecare
acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea,
cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau
cunoaşterea, necesare pentru a o face” - VIRGINIA
HENDERSON 1952.

 .
Nevoile fundamentale
 Printre modelele existente, modelul celor 14
nevoi fundamentale ale pacientului,
sistematizate de Virginia Henderson se bazează
pe atingerea independenţei în satisfacerea
acestor nevoi.
Majoritatea conceptelor şi modelelor
demonstrează necesitatea abordării persoanei
prin prisma tuturor nevoilor, fiind relevant că
asistenta medicală, prin natura profesiei, acordă
îngrijiri persoanei - ca un întreg bio-psiho-social,
nu numai din punct de vedere medical.
Nevoile fundamentale
 Starea de boală reprezintă ruperea
echilibrului creat de organism cu mediul
său, stare ce constituie un semnal de
alarmă tradus printr-o suferință fizică
şi/sau psihică, o dificultate sau o
inadaptare la o situație nouă, provizorie
sau definitivă. Acest dezechilibru este un
eveniment negativ pentru individ, ceea ce
poate duce până la respingerea socială a
pacientului din anturajul său.
Nevoile fundamentale
 Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
 1. a respira;
 2. a se alimenta şi hidrata;
 3. a elimina;
 4. a se mişca, a păstra o bună postură;
 5. a dormi, a se odihni;
 6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
 7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
 8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
 9. a evita pericolele;
 10. a comunica;
 11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
 12. a se realiza;
 13. a se recreea;
 14. a învăţa.
A fi asistentă medicală
înseamnă:
 să nu fi niciodată plictisită;
 să fi deseori frustrată;
 să fi înconjurată de probleme;
 să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
 să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
 să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te
vor binecuvânta, aţii te vor blestema;
 vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor
cea mai bună;
 nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a
iubi, de a îndura şi de curajul acestora;
 vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
 vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
 vei plânge mult;
 vei râde mult;
 vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!
Consiliul Internațional al
asistenților medicali
 Apreciază în Codul de etică pentru nurse, în 2007 că
asistenții medicali au 4 responsabilități fundamentale şi
anume;
 De a promova sănătatea;
 De a preveni îmbolnăvirile = de a face profilaxie;
 De a păstra sănătatea;
 De a alina suferința
 De asemenea, conform ICN, nursele dezvoltă şi mențin
legătura între indivizi, familii, comunități şi furnizorii
îngrijirilor de sănătate, lucrează autonom şi colaborativ
pentru prevenirea bolilor şi a dizabilităților, conduc şi
coordonează îngrijirile.
Consiliul Internațional al
asistenților medicali
 Asistenta medicală trebuie să aibă
următoarele calități:
 Competență profesională;
 Să acorde îngrijiri de sănătate fără discriminări;
 Să cunoască toată legislația din domeniul sanitar;
 Mult devotament, sensibilitate la suferința
oamenilor, tact, răbdare, perseverență, dragoste
pentru aproapele său, înțelegere pentru nevoile
oamenilor, capacitatea de a educa.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 LUCREŢIA TITIRCĂ n. 1930, la Borşa –
Maramureş, este personalitatea română
contemporană cea mai proeminentă a
profesiei noastre.
 Din anul 1964 a devenit profesoară de
Tehnica Ingrijirii Bolnavului şi Directoare
adjunctă la Şcoala Sanitară din Baia Mare;
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Din 1974 LUCREŢIA TITIRCĂ a fost numită
asistentă medicală şefă coordonatoare a
Spitalului Judeţean din Baia Mare, funcţie
pe care a onorat-o până în 1989, când s-a
pensionat.
 Şi după pensionare îşi continuă activitatea
în funcţia de Director al Şcolii Postliceale
Sanitare “ Carol Davila” din localitate.
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 Deţine o colecţie impresionantă de diplome,
titluri de onoare şi insigne, primite în ţară sau în
străinatate, în Austria, Elveţia, Danemarca,
Republica Moldova şi a obţinut tot atâtea premii,
pentru contribuţia importantă la afirmarea
profesiei de asistent medical în România şi
pretutindeni;
 Este binecunoscuta autoare a peste 10 manuale,
pentru asistenţii medicali, care se regăsesc în
programele de învăţământ, examene şi
concursuri;
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In anul 2002, ca o recunoaştere deosebită a
activităţii sale, de peste 40 de ani în slujba
profesiei şi a oamenilor, LUCREŢIA TITIRCĂ
a primit şi diploma de
 “ CETĂŢEAN DE ONOARE” al Municipiului
Baia Mare
 A avut şi are în continuare capacitatea de a
mişca minţile şi inimile asistenţilor medicali,
pentru a ridica prestigiul acestei profesii,
căreia şi-a dedicat întreaga viaţă!
Personalităţi din istoria profesiei
noastre
 In munca sa pentru afirmarea şi dezvoltarea
profesiei de asistent medical, LUCREŢIA
TITIRCĂ a făcut pionierat prin cărţile scrise
şi poate fi asemuită cu celebrele înaintaşe în
domeniu: Florence Nightingale, Edith Cavell
şi Virginia Henderson, femei care au dat
identitate acestei profesii, au pus bazele
nursingului modern în lume şi şi-au dedicat
viaţa îngrijirii sănătăţii şi alinării suferinţei
umane!
Nursing înseamnă:
 Activitate de natură dependentă ( delegată ) –
urmăreşte indicațiile medicului şi oferă tratamentul
necesar conform prescripțiilor acestuia; medicul decide şi
asistenta execută tehnica de îngrijire respectivă;
 Activitate de natură independentă ( autonomă)
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativ ă,
stabileşte relații de încredere şi transmite informații
pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe
care le are;
 Activitate de natura interdependentă – colaborează
cu ceilalți membri ai echipei medicale şi cu persoanele
care acordă îngrijiri globale pentru îndeplinirea scopului
propus.
Rolul nurselor
Indiferent de locul unde lucrează, asistenta medicală trebuie să
îndeplinească 3 roluri majore:
1. Practician = implică acțiuni de cunoaştere şi îngrijire direct ă/
satisfacere a nevoilor pacientului, familiei sau a celorlalte
persoane implicate;
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni întreprinse
în scopul studiului efectelor tehnicilor actuale de îngrijire precum
şi metodele care se impun pentru îmbun ătățirea acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea
deciziilor, acte de relaționare şi influențarea acțiunilor altora în
vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele pacientului
ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi


Asistenţilor Medicali din România se organizează şi
funcţionează ca organizaţie profesională, cu
personalitate juridică, neguvernamentală, de interes
public, apolitică, fără scop patrimonial, cu
responsabilităţi delegate de autoritatea de stat,
având ca obiect de activitate controlul şi
supravegherea exercitării profesiei de asistent
medical generalist, a profesiei de moaşă şi,
respectiv, a profesiei de asistent medical, ca profesii
liberale de practică publică autorizate.
ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi


Asistenţilor Medicali din România include peste 120 000 de
membri
 Activitățile exercitate cu titlu profesional de către asistentul
medical generalist sunt:

• stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi


furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate , de
natură preventivă, curativă şi de recuperare;
• administrarea tratamentului, conform prescripțiilor medicului;
• elaborarea de programe şi desfăşurarea de activități de
educație pentru sănătate ;
ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI,
MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 Activitățile exercitate cu titlu profesional de către


asistentul medical generalist sunt:
 desfăşurarea activităților de cercetare în domeniul
îngrijirilor generale de sănătate ;
 întocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea
specifică desfăşurată;
 organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate
comunitară;
 pregătirea personalului sanitar auxiliar;
 desfăşurarea activităților de educație în instituții de
învățământ pentru pregătirea viitorilor asistenți medicali,
etc.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI

 In Europa, în 2004 s-a înfiinţat Federaţia


Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI, al cărei
scop fundamental este promovarea sănătăţii
şi securităţii pacienţilor şi a tuturor
cetăţenilor Europei.
 Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din
România este membru al FEPI, alături de alte
organizaţii profesionale din 20 de ţări.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI

 Unul dintre obiectivele FEPI este să impună


standarde comune, competenţe şi reguli de
practicare a profesiei similare în toate statele
europene, astfel încât pacienţii să beneficieze de
îngrijiri de calitate, indiferent de ţara în care
locuiesc.
 Acest deziderat ia în considerare şi faptul că
profesia de asistent medical este europeană, se
poate practica în orice stat, iar din acest motiv
trebuie să existe o bază comună pentru toţi
profesioniştii în exercitarea profesiei.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI

 Codul de etică şi conduită pentru profesia de


asistent medical a fost elaborat de Grupul de
lucru al FEPI, din care au făcut parte asistenţi
medicali din OAMGMAMR, alături de
reprezentanţi ai organizaţiilor de reglementare
din Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda,
Portugalia, Polonia, Grecia, Croaţia, sprijiniţi de
Comisia Europeană, de specialişti în legislaţie
europeană, internaţională şi în drepturile omului.
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI

 Codul de etică European pentru asistenţii


medicali are ca scop:

 Siguranţa şi protecţia celor ce primesc asistenţă


medicală în Europa ;
 Informarea pacienţilor şi a asistenţilor medicali
cu privire la standardele comune de etică şi de
conduită aşteptate de pacienţi, din partea tuturor
asistenţilor medicali care îşi practică profesia în
Europa;
Federaţia Europeană a Organizaţiilor de
Reglementare în Nursing – FEPI

 Pacienţii aşteaptă ca organele de


reglementare ale asistenţilor medicali să
aibă sisteme pentru a defini şi a
monitoriza conţinutul, standardele şi
calitatea educaţiei şi a practicii necesare
pentru a deveni asistent medical şi pentru
a continua să lucreze ca asistent medical,
la cele mai înalte cote valorice ale
profesionalismului.
Florence Nightingale
 “Cei care au îmbrățişat această profesie
sunt chemați să aline suferințele, să ofere
sprijin, să ajute indivizii să se ocupe de
propria sănătate, să transforme "a fi
bolnav" în "a fi sănătos".
 "Viața, acest dar prețios, dumnezeiesc,
este adeseori cu adevărat numai în mâinile
asistentei" (Florence Nightingale)